14
1 Elaborat de: Colta Victoria Mkl 113

Analiza transportului

Embed Size (px)

Citation preview

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 1/14

1

Elaborat de: Colta Victori

Mkl 113

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 2/14

2

Tertiarul pe plan national Tertiarul pe plan mondial

Volumul prestatiilor:In Republica Moldova sectorul transport are urmatoarea structura:-Transportul auto-Transportul feroviar-Transportul aviatic-Transportul fluvialPonderea tipurilor de transport, conform utilizarii dupa destinatieeste disproportionata: peste 86% revine transportului auto,125-transportului feroviar si doar 2%-altor tipuri de transport(aviatic si fluvial)Autovehicule inmatriculate in Republica Moldova, dupa Tipuri deautovehicule si Ani( unitati de transport)

2006 2007 2008 2009 2010 2011Autovehicule pttransportulmarfurilor

84 087 94 828 115 967 120 174 131 243 141 696

Autobuze simicrobuze

21 056 21 095 21 491 21 346 21 395 21 349

Autoturisme(inclusiv taxi)

319 311 338 944 366 351 386 365 404 290 426 973

Remorci sisemiremorci

43 909 46 903 49 583 51 917 54 127 56 482

Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarulde unitati de transport in tara au fost in permanenta crestere(exceptie fac unitatile de transport autobuze si microbuze numarulcarora din 2008 a re o descrestere nesemnificativa)

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 3/14

3

Mijloace de transport in inventar, la sfirsitul anuluidupa Indicatori si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011Locomotivediesel (peste350 CP)

154 154 152 152 152 150

Vagoaneferoviare 8 613 8 356 8 319 8 342 8 246 8 005

Troleibuze depasageri

359 359 366 355 343 443

Nave fluviale 23 21 18 18 18 18

Aeronave civile 51 23 26 28 25 26

Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarulde mijloace de transport in tara au fost in descrestere.In perioadade tranzitie la economia de piata, sectorul feroviar a fost afectat de

grave problem financiare. Din cauza lipsei de bani necesari pentruintretinerea si reparatia materialului rulant, in perioada 2006-2011.

Nave fluviale in inventar, la sfirsitul anului dupaTipuri de nave si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Nave de marfuri farapropulsie

13 12 9 9 9 9

Remorchere,

impingatoare siimpingatoare-remorchere

8 8 8 8 8 8

Nave de pasageri cuautopropulsie

2 1 1 1 1 1

Navele fluviale inregistreaza o descrestere fata de anii precedent.

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 4/14

4

Aeronave civile in inventar, dupa Tipuri de aeronave si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Aeronave civile pentrutransportul pasagerilor

35 20 23 24 22 22

Aeronave civile pentrutransportul marfurilor

16 3 3 4 3 4

Ponderea transportului fluvial si acvatic a fost si ramineneinsemnata in Republica Moldova.Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarulde aeronave in tara au fost in descrestere cel mai observabil fiindaeronavele pentru transportul marfurilor.Lungimea cailor de comunicatie, dupa Indicatori si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Linii de cale ferata inexploatare de folosinta generala

1 154 1 154 1 157 1 157 1 157 1 157

Drumuri publice 9 467 9 337 9 343 9 344 9 344 9 352

Linii de troleibuze in exploatare 299 306 306 306 306 306

Cai fluviale navigabile defolosinta generala

558 558 558 558 558 558

Conform datelor prezentate de Biroul de Statistica , in perioada2006-2011 lungimea cailor ferate de comunicare in tara suporta odescrestere pentru drumurile publice , insa penru celelalte cailungimea acestora fiind stabila .

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 5/14

5

Marfuri transportate pe Calea Ferata din Republica Moldova dupa Grupe de marfuri si Ani

Transportul de marfuri dupa Indicatori, Moduri de transport si Ani

2007 2008 2009 2010 2011Marfuri transportate, mii tone

Total 40 794,2 39 793,6 25 988,5 27 781,2 30 717,6Feroviar 11 846,8 11 006,2 4 414,9 3 852,1 4 554,0

Parcursul marfurilor, mii tone-km Total 5 864 597,9 5 840 608,8 3 773 591,6 4 193 035,3 4 795 242,6

Feroviar 3 120 183,0 2 872 707,0 1 058 184,0 958 587,0 1 195 722,0Analizand indicatorii prezentati, observam ca cea mai mare pondere avolumului marfurulor transportate o detine transportul auto, fiind in continuacrestere.

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 6/14

6

2006 2007 2008 2009 2010 2011Marfuri transportate – total 11 093,0 11 847,0 11 006,0 4 415,0 3 852,0 4 554,0

Cereale 396,0 196,4 405,0 603,0 304,0 306,0

Cartofi, fructe si legume proaspete, struguri 6,0 10,5 20,0 2,0 1,0 2,0

Animale vii, sfecla de zahar 141,0 5,8 2,0 - - -

Lemn si pluta 104,0 106,1 123,0 64,0 62,0 41,0

Produse si fibre textile sintetice si artificiale, alte materii brute de origine animala sau vegetala 3,0 1,9 1,0 - -

Produse alimentare si nutreturi pentru animale 527,0 539,0 489,0 427,0 366,0 321,0

Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi 120,0 229,0 188,0 238,0 195,0 310,0

Combustibili minerali solizi 2 188,0 2 350,8 2 388,0 269,0 205,0 305,0

Petrol brut - 0,5 - 1,0 - -

Produse petroliere 1 122,0 1 043,0 982,0 777,0 762,0 561,0

Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal 2 939,0 2 538,9 1 825,0 448,0 374,0 953,0

Minereuri si deseuri neferoase 3,0 3,6 3,0 1,0 1,0 2,0

Produse metalice (feroase si neferoase), articole fabricate din metal 990,0 1 406,0 1 267,0 595,0 502,0 575,0

Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii 1 098,0 1 272,2 2 306,0 407,0 429,0 461,0

Minerale brute sau prelucrate 832,0 1 372,4 397,0 273,0 308,0 281,0

Ingrasaminte (naturale si chimice) 383,0 543,1 416,0 224,0 241,0 314,0

Produse chimice derivate din carbuni si gudron 3,0 4,8 4,0 3,0 2,0 1,0

Produse chimice, altele decit cele din carbune si gudron 124,0 111,7 65,0 20,0 50,0 80,0

Celuloza si deseuri de hirtie 43,0 39,6 35,0 27,0 19,0 11,0

Echipamente, masini si aparate pentru transport, motoare (asamblate sau nu) si piese componente 20,0 20,7 22,0 10,0 11,0 12

Sticla, sticlarie, produse ceramice 33,0 31,3 26,0 18,0 14,0 13,0

Piele, textile, confectii si diverse articole fabricate 3,0 1,9 4,0 1,0 1,0 1,0

Alte produse, nespecificate in alte grupe 15,0 17,8 38,0 7,0 5,0 3,0

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 7/14

7

Transportul de pasageri dupa Indicatori, Moduri de transport si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Pasageri transportati, mii pasageri Total 318 140,6 319 060,6 326 059,5 291 843,3 232 455,2 235 728,3

Feroviar 5 283,9 5 590,5 5 762,9 5 186,7 4 963,7 4 711,3Parcursul pasagerilor, mii pasageri-km

Total 3 793714,7

4 187121,5

4 429 736,5 3 932 670,9 3 993442,9

4 286 355,7

Feroviar 471 428,0 468 175,0 485 577,0 422 793,0 398 857,0 363 141,0

Transportul de pasageri dupa Indicatori, Moduri de transport, Forme de proprietate si Ani

Total pe forme de proprietate Publica Privata Mixta (publica si privata),fara participare straina

A intreprinderilor mixtesi straina

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

Pasageritransportati, mii pasageri

Total pe

moduri detransport

291 843,3 232 455,2 235 728,3 202 427,6 137 767,1 133 641,2 82 661,7 88 223,6 94 378,0 6 741,5 6 448,7 7 681,4 12,5 15,8

Feroviar 5 186,7 4 963,7 4 711,3 5 186,7 4 963,7 4 711,3 - - - - - - - - -Parcursul pasagerilor, mii pasageri-km

Total pemoduri de

3 932,7 3 993,4 4 286,3 1 674,0 1 465,3 1 492,6 2 058,7 2 336,6 2 591,7 181,5 168,3 176,1 18,5 23,2 25

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 8/14

8

transportFeroviar 422,8 398,8 363,1 422,8 398,8 363,1 - - - - - - - - -

Transportul de marfuri dupa Indicatori, Moduri de transport, Forme de propietate si Ani

Total pe forme de proprietate Publica Privata Mixta (publica si privata),fara participare straina A intreprinderilor mixte sistraina2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

Marfuritransportate,mii tone

Total pemoduri detransport

25 988,5 27 781,2 30 717,6 5 345,2 4 604,9 5 308,7 16 741,7 18 427,9 19 826,3 1 486,3 1 573,5 1 794,2 2 415,3 3 174,9 3 7

Feroviar 4 414,9 3 852,1 4 554,0 4 414,9 3 852,1 4 554,0 - - - - - - - - -Auto 21 390,8 23 800,6 26 012,9 747,6 624,6 604,3 16 741,6 18 427,6 19 826,0 1 486,3 1 573,5 1 794,2 2 415,3 3 174,9 3 7Fluvial 182,0 127,2 149,1 182,0 127,2 149,1 - - - - - - - - -Aerian 0,8 1,3 1,6 0,8 1,0 1,3 0,1 0,3 0,3 - - - - - -

Parcursulmarfurilor,milioane tonekilometri

Total pemoduri detransport

3 773,6 4 193,1 4 795,2 1 080,6 976,4 1 213,6 2 439,9 2 979,9 3 299,3 43,0 39,2 44,2 210,1 197,6 238

Feroviar 1 058,2 958,6 1 195,7 1 058,2 958,6 1 195,7 - - - - - - - - -Auto 2 713,7 3 232,4 3 597,3 20,8 16,0 15,9 2 439,8 2 979,6 3 299,1 43,0 39,2 44,2 210,1 197,6 238Fluvial 0,6 0,4 0,5 0,6 0,4 0,5 - - - - - - - - -Aerian 1,1 1,7 1,7 1,0 1,4 1,5 0,1 0,3 0,2 - - - - - -

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 9/14

9

Transportul naval în Republica MoldovaTransportul naval la momentul actual este cel mai convenabil din punct de vedere economic și cel mai blînd din punct de vedere al protecţieiecologice.

În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria E, clasificate în conformitate cu prevederileAcordului European cu privire la principalele căi navigabile interne de importanță internațională, la care Republica Moldovafaace parte. La fel,Republica Moldova dispunede un sector al malului pe fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m. Aceste căi navigabile interne întotdeauna s-aufolosit pentru transportarea mărfurilor și călătorilor. Pe fluviul Nistru și rîul Prut, sunt situate următoarele porturi:

Portul Fluvial Rîbnița;Portul Fluvial Bender;raionul de mărfuri Varnița;Portul Fluvial Ungheni și alte cheiuri care în secolul 20 se utilizau intensiv pentru prelucratea încărcăturilor și pasagerilor transportate prin

intermediul transportului naval.

În anii 1980 pe căile navigabile interne se transportau prin intermediul transportului naval în jur de 5 mln. tone anual. După destrămarea UniuniiSovietice și conflictul transnistrean, ramura transport naval a suferit foarte mult. Porturile nu funcționau, mijloacale plutitoare au fost distruse șivîndute la fier vechi.

La momentul actual, sunt doar cîțiva agenți economici în Republica Moldova care prestează servicii din domeniul transportului naval pe plan intern

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 10/14

10

și pe plan internațional. Astfel, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor sunt următoarele organizații din domtransportului naval:

Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”; Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”;Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”.În afara celor enumerate, pe teritoriul Republicii Moldova activează și agenți economici privați ce prestează servicii în domeniul transportului

naval intern, cel mai mare din aceștea fiind ÎCS ”Danube Logistics” SRL, care este operatorul ”Portului Internațional Liber Giurgiulești”. Deschiderea complexului portuar în vecinătatea localității Giurgiulești a permis Republicii Moldova să evolueze de la un stat care nu are ieșire lamare (cu perspective mici de dezvoltare) la un stat mai atractiv pentru investiții și comerț, datorită acestui complex portuar.Acest complex portuareste compus din Portul de pasageri Giurgiulești, operatorul căruia este Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Portul Internațional LGiurgiulești, operat de ÎCS ”Danube Logistics” SRL. Capacitatea dedeservire a pasagerilor în Portul de pasageri Giurgiulești este de aproximativ 300 pers pe zi.

Pentru Republica Moldova este foarte important acest complex portuar care datorită situării geografice se incadrează în coridorul VII pan-european,coridorulTRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul mărfurilor în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul mărfurilorîn/din Uniunea Europeană și alte state a bazinului Dunărean.

Nave fluviale in inventar, la sfirsitul anului dupa Tipuri de nave si Ani2006 2007 2008 2009 2010 2011

Nave de marfuri fara propulsive 13 12 9 9 9 9

Remorchere, impingatoare siimpingatoare-remorchere8 8 8 8 8 8

Nave de pasageri cu autopropulsie 2 1 1 1 1 1

Marfuri transportate fluvial, mii tone

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 11/14

11

2006 2007 2008 2009 2010 2011Transporturi – total 38250,1 40794,2 39793,6 25988,5 27781,2 30717,6

fluvial 141,5 166,5 202,0 182,0 127,2 149,1Parcursul mărfurilor, milioane tone-km

Transporturi – total 6242,2 5864,6 5840,6 3773,6 0 0fluvial 0,6 0,6 0,8 0,6 0,4 0,5

Lungimea cailor de comunicatie, dupa Indicatori si Ani

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cai fluviale navigabile de folosinta generala 558 558 558 558 558 558

Ponderea transportului fluvial si acvatis a fost sir amine neinsemnat in Republica Moldova .

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 12/14

12

Transportul aerian în Republica Moldova

Începutul activităţii aviaţiei civile în Moldova datează încă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Pe 19 septembrie 1944 în Chişinău au fostaduse primele aeronave PO-2 (15 la număr) si a fost instituit primul detaşamentul aerian moldovenesc, care la acel moment efectuau curse locadeserveau gospodăriile agricole.

Concomitent în Moldova mai activau 2 aeronave LI-2, care efectuau curse spre Moscova, oraşele Ucrainei şi staţiunile balneare de pe litoralulMării Negre şi Caucaz. În acea perioadă clădirea aeroportului constituia o casă mică, dotată cu o masă şi un scaun. În calitate de punct de reper pentru aterizare era o bisericuţă mică la periferia Chişinăului, iar aerodromul era Piaţa ostaşilor bulgari voluntari.

O perioadă de dezvoltare mai rapidă a fost înregistrată în 1960, cînd în Chişinău a fost dat în exploatare aeroportul nou,care avea capacitatea de adeservi aeronavele cu turbopropulsor, a fost completat parcul de aeronave cu nave de tip An-10, An-12 şi An-24, au fost deschise curse în multeoraşe a URSS, iar în scopul supravegherii şi coordonării activităţilor a fost creată prima Direcţie a Aviaţiei Civile.

La mijlocul anilor ’80, capacitatea de procesare a ajuns pînă la 1 mln de pasageri pe an, capitala Moldovei avînd conexiuni aeriene cu peste 80oraşe din Uniunea Sovietică şi peste 20 oraşe şi localităţi ale republicii.

Perioada anilor '90 a marcat începutul reorganizării ramurii aviaţiei în Republica Moldova. A fost creat organul public centr al de specialitate îndomeniu, care a fondat un şir de întreprinderi de stat din ramură.

După semnarea Declaraţiei de Independenţă în anul 1991, Republica Moldova a început ascensiunea pe plan internaţional.

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 13/14

13

În acest scop pentru a dispune de o ramură a aviaţiei dezvoltată şi recunoscută pe plan internaţional, în 1992 Republica Moldova aderă la Code la Chicago, devenind un stat membru ICAO (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale).

În decembrie 1996, Republica Moldova în calitate de stat membru ICAO,fiind situată în Europa şi aspirînd spre implementarea normelor şistandardelor europene pentru siguranţa, securitatea eficienţa şi regularitatea aviaţiei, se alătură Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile (ECACdevenind astfel primul stat membru al ECAC din CSI.

În anul 2000, avînd ca obiectiv ridicarea nivelului de siguranţă şi eficienţă în utilizarea spaţiului aerian, Republica Moldova aderă la OrganizEuropeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL).

Din 1 ianuarie 2008, Republica Moldova devine stat membru cu drepturi depline ale JAA (Autorităţii Aeronautice Unite ), iar în anul 2009, înrezultatul r eorganizării JAA, Republica Moldova a semnat Aranjamentele de Lucru cu Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţie (EASA),succesoarea JAA.

În prezent, ramura aviaţiei civile are un efectiv de circa 2000 persoane care activează în sectorul privat şi în cadrul întreprinderilor de stat.

Segmentul de stat din ramură înglobează: 2 aeroporturi internaţionale: Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi Î.S. „Moldaeroservice” care gestionează Aeroportul Internaţional di

Bălţi; o companie aeriană Î.S.C.A. „Air Moldova” 2 companii aeriene antrenate în servicii aeronautice în agricultură Î.S. „Moldaeroservice” şi Î.S.C.A. „Agroavia” Î.S. „MoldATSA” întreprindere de utilizare a spaţiului aerian al republicii Moldova, Î.S. „Centrul Aeronautic de Instruire”, Î.S. „Centrul de

Medicină a Aviaţiei Civile”; deasemenea în ramura aviaţiei civile activează şi 2 societăţi pe acţiuni cu capital majoritar al statului S.A. „AeroportHandling” şi S.A. „Aeroport Catering”

În prezent din Aeroportul Internaţional Chişinău se efectuează 20 rute regulate şi anume către Atena, Bucureşti, Budapesta, Frankfurt, Istanbul,Larnaca, Lisabona, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Paris, Praga, Riga, Roma, St. Petersburg, Tel Aviv, Timişoara, Verona şi Viena. Pentru perioada de 12 luni ale anului 2009 traficul de pasageri prin Aeroportul Internaţional Chişinău a constituit circa 808,0 mii pasageri. Acest cuantumde pasageri a fost efectuat de companiile aeriene Î.S.C.A. „Air Moldova”, Î.M. „Moldavian Airlines” S.A., „Tandem Aero” S.R.L. şi „Nobil Air”

8/12/2019 Analiza transportului

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-transportului 14/14

14

S.R.L. – companii aeriene naţionale; ”Turkish Airlines”, „Austrian Airlines”, „Sibiri”, „Meridiana SpA”, „Tarom”, „Carpat Air”, „Air Baltic companii aeriene străine.