1

Tema 5.Competența jurisdicțională a instanţelor de judecată

Elena BELEI, dr., conf.,Departament Drept Procedural Facultatea de Drept, USM

2

§1.Noțiunea de competență jurisdicțională și delimitarea de competența generală

§2.Competența jurisdicțional-materială a instanțelor de judecată

§3.Competența jurisdicțional-teritorială și felurile acesteia

§4.Temeiurile și procedura strămutării pricinii

§5.Soluționarea conflictelor de competență

§6.Efectele încălcării competenței jurisdicționale

Competenţa jurisdicțională a instanţelor judecătoreşti –o instituție a dreptului procesul civil,care delimiteazăatribuțiile instanțelor de judecată de a examina și soluționa cauze civile.

3

Categorii ale competenței jurisdicționale

a) competența jurisdicțional-funcțională;

b) competența jurisdicțional-materială;

c) competența jurisdicțional-teritorială.

4

Competența jurisdicțional-funcțională

totalitatea regulilor care delimitează competența instanțelor de judecată după funcția acestora în cadrul sistemului judecătoresc (instanță de fond, de apel, de recurs);

5

Competența jurisdicțional-funcțională

Curtea Supremă de Justiție

Curțile de apel

Judecătoriile

- în fond, în recus, revizuire.

- în fond, în apel, revizuire,

-în fond, revizuire;

6

Competența jurisdicțional-materială

totalitatea regulilor care delimitează competența instanțelor de judecată de a judeca în fond cauzele civile în funcție de obiectul şi/sau natura juridică a litigiilor înaintate spre examinare.

7

Reguli ale competenței jurisdicțional –materiale:În primul rând, trebuie să delimităm

competența instanțelor de judecată specializate de competența instanțelor de judecată de drept comun.

Art.35 CPC - competenţa Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie.

8

Art.35 Judecătoria Comercială de Circumscripţie judecă în primă instanţă

a) contestarea, în condiţiile legii, a hotărîrilor arbitrale;

b) eliberarea titlurilor de executare silită a hotărîrilor arbitrale;

c) pricinile privind reorganizarea sau dizolvarea persoanelor juridice;

d) pricinile privind apărarea reputaţiei profesionale în activitatea de întreprinzător şi în activitatea economică.

9

În al doilea rând, trebuie să delimităm competența instanțelor de judecată cu diferit grad de jurisdicție de a examina diferite categorii de cauze civile în fond.

10

Competenţa jurisdicţională materială atribuie judecătoriilor prerogativa de a examina şi soluţiona în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 331 CPC.

11

Legea prevede altfel:1. Art.355 CPC – competenţa curţilor de apel în

materia insolvabilităţii.2. Art. 4751 CPC - competenţa curţilor de apel în

recunoașterea și încuviințarea executării hotărârilor arbitrale străine (din 14.08.2015)

3. Curtea Supremă de Justiție: art.25 Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii (9 judecători) art.40 Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor (5 judecători).

12

Alte legi care încă prevăd competenţa curţilor de apel şi a CSJ (!?) ca instanţe de fond:

1. Codul Electoral Nr.1381 din  21.11.1997 (art.20 alin.(4) (5), 66, 69 alin (5), 197 alin.(1))

2. Legea cetăţeniei Republicii Moldova Nr.1024 din 02.06.2000 (art.41)3. Legea sindicatelor Nr. 1129 din din  07.07.2000 (art.11)4. Legea Nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistenţa juridică

internaţională în materie penală (art.92)5. Legea Nr.294 din  21.12.2007 privind partidele politice (art.8, 21, 22)6. Legea Curţii de Conturi Nr. 261 din 05.12.2008 (art.34)7. Legea Nr. 50 din  07.03.2008 privind protecţia invenţiilor (art.94)8. Legea Nr. 66 din  27.03.2008 privind protecţia indicaţiilor geografice,

denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate (art.60) 9. Legea Nr. 99 din  28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei.10. Legea concurenței Nr.183 din 11.07.2012 (art.78).

13

Codul Electoral Nr.1381 din  21.11.1997 Art.20 (4) Materialele privind demiterea se înaintează Curţii Supreme de Justiţie de

către organele care au desemnat persoanele respective în componenţa Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către membrii comisiei.

 (5) În baza hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie cu privire la demitere şi/sau în cazul încetării, înainte de expirarea mandatului, a calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale, autoritatea respectivă, în termen de 10 zile, desemnează, iar Parlamentul confirmă un nou membru pentru durata neexpirată a mandatului predecesorului.

Art.66 (3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău.

Art.69 (5) În cazurile prevăzute la alin. (4), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărîri în acest sens, Curţii de Apel Chişinău, în cazul alegerilor parlamentare, sau instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau al alegerilor locale noi.

Art.197 (1) În termen de 2 zile de la totalizarea rezultatelor referendumului local, consiliul electoral de circumscripţie, remite instanţei de judecată din raza teritorială respectivă raportul privind efectuarea referendumului, la care se anexează procesele-verbale ale consiliului electoral de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate contestaţiile, însoţite de note cu privire la modul lor de soluţionare. Consiliul  municipiului Chişinău remite actele respective Curţii de Apel Chişinău.

14

Legea cetăţeniei Republicii Moldova Nr.1024 din 02.06.2000 (art.41)

Decretul Preşedintelui Republicii Moldova în problema cetăţeniei poate fi atacat în Curtea Supremă de Justiţie în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare.

15

Legea sindicatelor Nr.1129 din din  07.07.2000 (art.11)În cazul în care activitatea sindicatului vine

în contradicţie cu Constituţia şi cu prezenta lege, ea poate fi suspendată pe un termen de pînă la 6 luni sau interzisă prin hotărîre a Curţii Supreme de Justiţie, la sesizarea ministrului justiţiei sau Procurorului General. Interzicerea activităţii sindicatului în baza hotărîrilor altor organe nu se admite.

16

Legea Nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală (art.92)

Decizia de refuz al efectuării transferului persoanei condamnate luată de autorităţile Republicii Moldova ca stat de condamnare poate fi contestată în procedură de contencios administrativ la Curtea de Apel Chişinău.

17

Legea Nr.294 din  21.12.2007 privind partidele politice Art.8 (4) Decizia Ministerului Justiţiei prin care a fost refuzată înregistrarea

partidului politic poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.

Art.21 (3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de pînă la 6 luni prin hotărîre a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).

Art.22 (1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:        c) dizolvare prin hotărîre definitivă a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei;       (2) Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri:

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................   

18

Legea Curţii de Conturi Nr. 261 din 05.12.2008 (art.34)

(6) Hotărîrile Curţii de Conturi pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiţie în decurs de 30 de zile de la data adoptării.

19

Legea Nr.50 din  07.03.2008 privind protecţia invenţiilor (art.94)

1) Comisia de contestaţii a AGEPI examinează litigiile privind:    a) acordarea brevetului sau respingerea cererii de brevet;    b) acordarea sau refuzul oricărui drept de prioritate;    c) divizarea cererii de brevet;    d) retragerea cererii de brevet sau renunţarea la brevet;    e) limitarea protecţiei prin brevet;    f) restabilirea drepturilor.      (2) Curtea de Apel Chişinău examinează litigiile conform competenţei stabilite în Codul de procedură civilă. (?)

20

Legea Nr.66 din  27.03.2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate (art.60)

3) Curtea de Apel Chişinău soluţionează litigiile privind:     a) acordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate;    b) încălcarea drepturilor conferite prin înregistrarea denumirii de origine, indicaţiei geografice sau specialităţii tradiţionale garantate;    c) acţiunile de apărare a dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate;    d) anularea înregistrării unei denumiri de origine, indicaţii geografice sau specialităţi tradiţionale garantate;    e) revocarea protecţiei unei denumiri de origine, indicaţii geografice sau specialităţi tradiţionale garantate;    f) revocarea dreptului de utilizare a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice protejate;    g) acţiunile referitoare la declaraţia de neîncălcare a dreptului;    h) măsurile de asigurare a probelor pînă la intentarea acţiunii;    i) măsurile preventive şi provizorii prevăzute la art.56;    j) măsurile ce decurg din examinarea pricinii în fond în judecată;    k) examinarea contestaţiilor depuse împotriva hotărîrilor Comisiei de contestaţii a AGEPI.

21

Legea Nr.99 din  28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei

Art.37(7) Refuzul autorităţii centrale de a accepta continuarea procedurii de adopţie internaţională poate fi contestat la Curtea de Apel Chişinău.

Art.38 (1) După primirea acordului de continuare a procedurii de adopţie din partea autorităţii centrale din Republica Moldova, adoptatorul depune, direct sau prin intermediul organizaţiei străine acreditate în domeniul adopţiei, la curtea de apel de la domiciliul copilului o cerere prin care solicită încuviinţarea adopţiei internaţionale.

Art. 393(6) Refuzul autorităţii centrale de a accepta continuarea procedurii de adopţie internaţională poate fi contestat la Curtea de Apel Chişinău.

Art.51 (2) Cererea privind nulitatea adopţiei internaţionale se examinează la curtea de apel care a încuviinţat adopţia.

22

Legea concurenței Nr.183 din 11.07.2012 (art.78)

 (1) Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea de Apel Chişinău au competenţă deplină în ceea ce priveşte controlul deciziilor prin care Plenul Consiliului Concurenţei a aplicat o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu.  (2) Instanţele menţionate la alin.(1)  pot reduce sau majora amenzile sau penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate, iar în cazul în care constată că decizia privind constatarea încălcării şi/sau aplicarea amenzii sau a penalităţii este neîntemeiată şi/sau este adoptată cu încălcarea procedurii, acestea pot anula amenzile sau penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate.

23

Din 28.08.2015 judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI (judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) este competentă conform:

Legii Nr.39 din  29.02.2008 privind protecţia soiurilor de plante (art.94 alin.(3))

Legii Nr.38 din  29.02.2008 privind protecţia mărcilor (art.83 alin.(3))

Legii Nr.161 din  12.07.2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale (art.70)

24

Competența jurisdicțional-teritorială

totalitatea regulilor care delimitează competența instanțelor de judecată de acelaşi grad de a examina şi soluția aceiaşi categorie de cauze civile în fond.

25

Categorii ale competenței jurisdicționale teritoriale:

3) competența jurisdicțională teritorială generală – art.38 CPC;

2) competența jurisdicțională teritorială alternativă – art.39 CPC;

1) competența jurisdicțională teritorială excepțională – art.40 CPC;

0) competența jurisdicțională teritorială după legătura dintre pricini – art.42 și 371 CPC.

26

Art.38 CPC

(1)Acţiunea se intentează în instanţa de la domiciliul pârâtului.

(2)Acţiunea împotriva unei organizaţii se intentează în instanţa de la sediul ei sau al organului ei de administraţie.

27

Cod Civil. Articolul 30. Domiciliul şi reşedinţa

    (1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atîta timp cît nu şi-a stabilit un altul.    (2) Reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa temporară sau secundară.    (3) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reşedinţei sale.    (4) În lipsă de reşedinţă, persoana este considerată că domiciliază la locul unde se găseşte, iar dacă acesta nu se cunoaşte, la locul ultimului domiciliu.

28

Art.39 CPCReclamantul este în drept să aleagă

între mai multe instanțe, inclusiv potrivit competenței jurisdicționale generale.

Din moment ce reclamantul a ales o instanță competentă, pentru celelalte alternative nu mai poate opta.

29

Criterii teritoriale pentru alternative oferite de art.39 CPC:

domiciliul reclamantului,locul cauzării prejudiciului,locul de aflare a bunurilor pîrîtului,ultimul domiciliu cunoscut al pîrîtului,locul închierii sau executării

contractului,locul aflării filialei sau reprezentanţei

persoanei juridice,locul producerii accidentului,.........................................

30

Art.40 CPC1) Instanța de la locul aflării imobilului - (a) acțiunile ce țin de

dreptul asupra imobilelor şi (b) acțiunile în ridicare a sechestrului de pe aceste bunuri;

2) Instanța de la locul instalării utilajului industrial – pentru acțiunile în reparația prejudiciului cauzat mediului înconjurător;

3) Instanța de la reşedința organului împuternicit să reprezinte vistieria statului – pentru acțiunile privind tezaurul statului; Legea privind regimul metalelor prețioase şi pietrelor prețioase Nr. 282 din 22.07.2004.

4) Instanța de la locul aflării averii succesorale – pentru acțiunile creditorilor defunctului intentate înainte de acceptarea de către moştenitori a succesiunii. art. 1516,1517, 1556, 1557 Cod civil.

5) Instanța de la sediul cărăuşului căruia, în modul stabilit, i-a fost înaintată pretenția – pentru acțiunile împotriva cărăuşului, născute dintr-un contract de transport de pasageri şi bagaje sau de încărcături. Art. 1020 Cod civil, Codul transportului feroviar Nr.309 din 17.07.2003.

6) Instanța de la sediul societății pe acțiuni – pentru acțiunile înainte de acționari. Legea privind societățile pe acțiuni Nr.1134 din 02.04.1997. 31

Competența jurisdicțională teritorială după legătura dintre pricini:

a) în cazul existenței unei acțiuni civile împotriva mai multor pârâţi cu diferite domicilii, aceasta se intentează în instanța de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului (art.42 alin. (1) CPC).

b) în cazul înaintării unei acțiuni reconvenționale, aceasta, indiferent de instanța competentă să o judece, se va examina de instanța care judecă acțiunea inițială (art.42 alin. (2) CPC).

c) în cazul intervenirii în proces a intervenientului principal, acesta poate adresa cererea de chemare în judecată doar în instanța care judecă acțiunea inițială (art.42 alin. (3) CPC).

d) în cazul existenței mai multor pretenții conexe, dintre care unele sunt de competența instanțelor de drept comun, iar altele – de competența instanței specializate, acțiunea urmează a fi depusă în instanța de drept comun (art.371 CPC).

32

Regula nr.1: Imutabilitatea competenţei jurisdicţionale (art.32 CPC)Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării pricinii sale de către instanţa competentă.

Regula nr.2: Stabilitatea examinării unei cauze de către instanţa corect sesizată după competenţă (art.43 alin.(1) CPC)

DEOARECE competența instanțelor de judecată poate fi stabilită doar de lege şi nu poate fi modificată sau stabilită arbitrar prin alte acte normative sau prin voința instanței de judecată.Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova.

33

Strămutarea pricinii – o situaţie procesuală excepţională conform căreia examinarea unei pricini civile începută de o instanţă judecătorească este pusă pe seama altei instanțe judecătorești.

34

Strămutarea cauzelor civile

O consecință a încălcării competenței jurisdicționale;

Un drept al pârâtului sau al părților;

Un soluție în caz de nefuncționalitate a instanței de judecată;

Un efect al bănuielilor rezonabile referitoare la nepărtinirea tuturor judecătorilor din instanța respectivă.

35

Strămutarea pricinii civile - art.43 alin.(2) CPC De către aceiași instanță

care judeacă pricina civilă prin ÎNCHEIERE SUSCEPTIBILĂ DE RECURS

B) Încălcarea competenței jurisdicționale depistată după intentarea procesului

A) Pârâtul al cărui domiciliu nu era cunoscut solicită...

C) Ambele părți cer strămutarea la instanța de locul aflării majorității probelor

De către instanța ierarhic superioară celei care judecă pricina prin ÎNCHEIERE NESUSCEPTIBILĂ DE RECURS

d) a devenit imposibilă substiturea judecătorilor din motive întemeiate;

e) există motive pentru măsuri de securitate publică;

f) există bănuieli rezonabile referitoare la lipsa de nepărtinire a judecătorilor;

g) circumstanţe excepţionale de nefuncționare a instanţei competente să judece pricina.

36

Un temei deosebit de strămutare  În cazul în care pretenţii legate între ele sînt

examinate de mai multe instanţe judecătoreşti în acelaşi timp,

acestea urmează a fi conexate, la cerere, printr-o încheiere

şi examinate de judecătoria sesizată mai întâi. Judecătoriile (judecătoria) sesizate ulterior vor

strămuta pretenţiile la judecătoria sesizată mai întîi printr-o încheiere ce poate fi atacată cu recurs.

Art. 37 CPC37

Alt temei deosebit de strămutare

în cazul în care într-o pricină ce se judecă în instanţa de drept comun una din pretenţii vizează actele Băncii Naţionale sau actele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, instanţa de drept comun emite o încheiere, fără drept de atac, de separare a pretenţiei de contencios administrativ şi de strămutare a acesteia în instanţa competentă.

Art. 371alin.(2) CPC38

Conflicte de competență – art.44 CPCCurtea de apel

comună

Curtea de Apel Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

două sau mai multe judecătorii din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.

Judecătoria Comercială de Circumscripţie şi orice altă judecătorie.

două sau mai multe judecătorii care nu ţin de aceeaşi curte de apel ori dintre o judecătorie şi o curte de apel, ori între curţile de apel sau dintre Judecătoria Comercială de Circumscripţie şi curtea de apel.

39

Încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională determină diferite consecinţe în funcţie de momentul depistării încălcării

Dacă justițiabilul se adresează la o instanță care nu este jurisdicțional competentă, judecătorul restituie cererea de chemare în judecată (art.170 alin.(1) lit.b) CPC).

Dacă reținerea greșită spre judecare a fost depistată după intentarea procesului, instanța (din oficiu sau la cerere) va strămuta cauza altei instanțe judecătorești (art.43 alin.(2) lit.b) CPC).

40

Dacă instanţa lipsită de competenţă jurisdicţionalăva pronunţa o hotărâre judecătorească chiar corectă în fond, posibilitatea păstrării valabilităţii acesteia va exista cu condiţia că nici o parte nu o va ataca.

41

Dacă hotărârea judecătoreacă pronunțată de o instanță necompetentă este atacată:

1) se admite cererea de apel, se casează hotărârea judecătorească, se trimite cauza la rejudecare în instanța competentă (art.385 alin.(1) lit.d) CPC);

2) se admite cererea de recurs, se casează decizia curții de apel și hotărârea primei instanțe, se trimite cauza la rejudecare în instanța competentă (art.445 alin.(1) lit. c1) CPC).

42

Termeni juridici de reţinut:Competență jurisdicțională;Competență jurisdicțional-funcțională;Competență jurisdicțional-materială;Competență jurisdicțional-teritorială;Competență jurisdicțională-teritorială generală; Competență jurisdicțională-teritorială alternativă; Competență jurisdicțională-teritorială excepțională; Imutabilitatea competenței jurisdicționale;Strămutarea cauzei civile;Conflict de competență.

43

Sarcini pentru lucrul individual: Delimitați competența jurisdicțională de cea generală; Distingeți categoriile competenței jurisdicționale; Identificați competența jurisdicțional-funcțională; Determinați regulile de stabilire a competenței

jurisdicțional-materiale; Identificați interferența dintre categoriile competenței

jurisdicțional-teritoriale; Stabiliți care este esența regulii imutabilității competenței

jurisdicționale; Comparați posibilitatea strămutării cauzei de către

instanța care judecă pricina și instanța ierarhic superioară;

Evaluați efectele încălcării competenței jurisdicționale în funcție de faza procesuală la care a ajuns procesul;

44

Site-uri necesare și utile:www.justice.gov.mdwww.csj.mdwww.drept.usm.mdwww.moodle.usm.md

45