COLUMNATRAIANA

STUDIATA DIN PUNCT DE VEDERE

ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC

DE

TEOFIRR1 RNITONESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

VOLUIVIUL IOPERA l.LUSTRATA CU 29 PI,ANE

MULTE PLANURI $1 DESEMNE

I A ITIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMIRIEI No. 17

1910.

.r77.- r-'

www.dacoromanica.ro

COLUMNA

TRA IAN A

www.dacoromanica.ro

PLANSA I. ANTONESCU, COLUMNA TRAIANA.

Ar,

16' an

1,-.He&, -16

.....,,ew,a.f.lz

.. I

.*,1 li..-.

H

-/ 1,0

-"Sm.

- s c>,

, 1111W,g °

.r

liIJ goi",;1. A o ° Ap

II-`

VEDEREA COLUMNEI TRAIA NE DIN ROMA.

www.dacoromanica.ro

COLUMNATRAIANA

STUDIATÀ DIN PIINCT DE VEDERE

ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC

DE

TEOKRRI RNTONESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

VOLU MU L I

OPERA ILIJSTRATA. CIJ 29 PLANE, nMULTE PLANUItl IVI DESEMNE

14,7rf ° '11 I,P' 1g)t.;

° LAYil :m

z

rr,

IAITIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMARIEI No. 17

1910,

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE PREFATA

Scriu aceste cateva rdnduri cu durerea n suflet, cdci acel ce a muncit dingreu la alcdtuirea acestei insemnate lucrdri, explicarea i comentarea Columneilui Traian, a päräsit lumea noastret cu mult inainte de timp i s'a dus de untienimeni nu se mai intoarce. i s'a dus tocmai atunci cdnd dupd multet truddmulte cercetäri ajunsese la deplinettatea desvoltetrei sale intelectua le, alatuind o-pere de sama ce vor rdmineu ca pietre de temelie in studiul trecutului nostru,

Dupd ce Teohari Antonescu f5si indrumase min tea dare archeologie, subconducerea marelui maestru, neuitatul Alexandra Odobescu, prin te:a sa de h-emp' Cultul Cabirilor, el dädu la lumina cad pe king& mai multe articole pu-blicate in Convorbiri literare", inteli volumul setu de vulgarizare a cunostintelorasupra civiliaiilor vechiului Betsdrit, Lumi uitate; apoi cercetdrile sale privi-toare la Monumentul de la Adamclissi i acuma se apucase, de vr'o 8 ani, daun studiu foarte greu i obositor, identificarea basoreliefelor de pe Columna laiTraian cu localitätile actuale care au pdstrat In ruinele ce le impodobese rdmitsitedin viata de demult a Dacilor si a Romanilor. Aceste cercetetri sunt depuse inlucrarea de fag Pentru a scoate ici cap:it acenstet intreprindere, a h-ebuit edfaca: un studiu amdnuntit al localitätilor din toate Prile Bomine de la nordulDundrei, care infdtiseazet rdnursiti de zidiri vechi, sei le cerceteze cu cea maimare luare aminte in planurile lor, In modul lor de construire, in asezarea lorgeograficet sau strategicd,si dupit aceea th caute a determina, care din aceste lo-calitäti se pot identifica cu scenele infetfisate pe monumentul lui Traian.

Este cunoscut toti comentatorii spiralei ba,soreliefelor acestui monumentau fost convinsi sculpturile de pe dánsul nu sunt plcOmuiri fantastice, ci re-producerea unor scene si inconjurimi reale redate de artistii ce au impodobit co-lama. Fröhner cel intdi, apoi dupd ddnsul Cichorius, Domaszewsld, Petersen,Torma i alii, in comentarea tablourilor de pe columna, au presupus totdeaunaaceastd reproducere ; dar ei nu avuseserd prilejul de a cerceta cu deamernuntul Tet-rile Bomine si retmdsitele de ruini pdstrate Inca:, in ciuda distrugdtorului timp.Antonescu reia munca predecesorilor seti i intemeindu-se pe multe din Tezulta-tele lor, impinge mai departe identificdrile i ajunge la descoperiri noud, indrep-Mind multe greseli i indeplinind multe lipsuri din lucretrile inainte-mergdtorilor

www.dacoromanica.ro

II

lui. Aici std meritul cel mare l incercdrei lui Teohari Antonescu, care va facedin cartea lui un nou adceos 1a interpretdrile Columnei lui Traian Ø deci lamarile rezboae care au Ypu& temelia nationalitcttei romine.

trebitexca un Romin, 0 un Romin plin de focul sfdnt al ittbirei de Ordci neam sit se apuce de aceastd treabd ; càci de0 cercetare curat ØiiniftcàÇ tre-buea totwi atragerea cdtre dinsa a unei simtiri mai adinci de eft dorul dupd a-devdr, pentru a intreprinde o asemene lucrare.

Pdcat cà Antonescu nu ne a läsat un memoritt asupra eadtoriilor i cerce-tdrilor la fata localui ce a trebuit sct facd spre a scoate la capcjit lucrarea lui.Am fl cunoscut atunci toate greutätile, toate ostenelile, toate primejdiile chiar,prim care' a trecut, and trebuia sä urce muntii, sd se acate de crengi 0 derddäcini crescute pe prdpästii, pentru a se putea apropia de ruinile insälbdticite,atfrnate pe piscuri neumblate ca cuiburi de vulturi. De cede ori ploaia näpras-ni-ct nu l-a sciadat ca intr'un rîu, fdr 'd a putea gäsi acläpost pentru a' 0 uscave0mintele udate, 0 de ate-ori nu s'a fmbolndvit el din pricina acestor primej-dioase umblete. Pentru o bunä parte Imbolndvirea i moartea lui prea timpuriesunt datorite recelilor suprapu use contractate de el i care i-au atacat rinichii in-täi i apoi intregul säu organismu.

Dar cel putin nu 0-a dat el viata degeaba, edei lucrarea croitä din aceastdmuncd obositoare poartä pecetea verticiei. Ori ccite s'ar putea intimpina contranouelor ipoteze aduse de Antonescu in explicarea columnei f i restatornicirea im-prejurctrilor dispdrute, aceste ipoteze vor rdmcinea ca nige cctlä'ttze fndrumätoarede noud cercetdri. A.a bund oard Antonescu emite pentru fntäia oarä presupune-rea unui atac fdcut pestr Dunäre de _Roxolani 0 de Bastarni, In timpul ex-peditiei lui Traian asupra Daciei, pentrit a detrage pe itnpdrat de la fntreprin-derea lui, amenintindu-i linia de retragere f i tara din care 4i trägea proviziile.Tot alsa de noud este ipoteza, cobordrea Wirei romane pe fetici pe cursul Du-nctrii cätre teatrul rdzboittlui, dupd' fncheierea intdiului an al expeditiei, nu s'afäcut din Panonia, uncle Traian s'ar fi retras pentru a petrece iarna, cum seadmiten acum, ci aceastä expeditie pleed de la Pontes in fata TurnulttiSeverin de astäzi, pentru a coborf Dundrea pina: In Dobrogea, uncle Traian voiascr supund pe Roxolani 0 pe Bastarni, ce nävdliserd peste Dundre i unde bd-tdndui, a rddicat mdretul monument de la Adamclissi, o paralela: din Daciaa Columnei ridicate in Roma. Incere 'drile de identificare a scenelor de pe Co -lumnd cu acel e de pe monztmentul dobrogean, meritä toatd luarea aminte.

Cetirea cdrtei tut Antone,scu cere o incordatd luare aminte, cdci este inte-meiatä pe o retea de principii archeologice stabilite antcme pentru interpretdrilede fäcut basoreliefelor columnei.

Aceste principii sunt scoase fntäi din nevoile artistice i estetice de repro-ducere a scenelor reale, precum bund oará reprezentarea proportionalä mult maimare a oamenilor deal a ampeniei, (peizagitatti)fnconjurdtor,väi, rfuri, munti,apoi din nevoia artistului de a reduce unele elenzente numai la n4te semne sausimboluri precum cetdtile, la un turn ; cetdtile dace, la un turn cu ceardac ; adfn-cinzea riurilor, la partea de corpuri omeneei ce rämlin afard din apd, etc.

Mai greu mult de priceput este orientarea tablourilor, adicä dispozitia lor

www.dacoromanica.ro

III

ta g cu cele 4 punte eardinale care nu sunt respectate dupd afezarea lor natu-ralä, ci intoarse de artist cum ii venea mai bine pentru fnfcttifarea tabloului. Res-tabilirea adevdratei orientäri este Ina n eapäratd pentru identificarea tablourilorCu localitdtile reale.

Greutatea ideilor este bud mult redusd prin talentul cel tnare de expunere alautorului, prin stilul sau eel curgätor f i frumuseta limbei in care e scrisd car-tea; ectci una din insusirile de cdpetenie a celui ce a lost Teohari Antonescuera ingrijirea de formä. Desi fondul lucrdrilor sale este absolut ftiintific, ve0-mlintul limbei in care Antonescm: 4i imbraed geindirile este totdeauna frumos :frumos mai intäi prin limpezeala expunerei, frumos apoi prin rotunzimea fraze-lor, frumos in sib-0 prin graiul säu eel neao romelnesc care leagd intre elenotiunile techniee.

$i cum nu ar fi ingrijit Antonescu de tocite elementele pldsmuirilor sale, ceindel Nora, nu doar dintr'un interes läturalnie, (i imboldit numai de dragul qtiinteifi de dorul de a fa-e ea fi tara lui sä contribue la inaintarea ei ?

Ast- fel e aceastä carte, Columna lui Traian, pe care euvintele noastre vraus'o insoteased in viata ei viitoare, ca o vie märturisire a pdrerei de rdu cd An-tonescu n'o sä le mai ceteascid.

A. D. XENOPOL

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

REZUMAT. Columna opor& de artA i monumerit istoric. Fröhner reproduce bineliefele. Descrierile salo sunt sobro i tot* complete. Principiul localizArii scenelor. Cichorius

descrierilo sale amAnuntite. Concluzii scoase din aceste descricri. Superioritatea lui Cicho-rius in localizttrile scenelor. Prima çi cea de a treia campanie ta hail generale bine localizato,In amAnunte insb. greaite. Cauza greaelilor sale. E. Petersen ai meritole salo. Repartizaronou& de scone. Reliefele devin adevArate izvoare istorice. Campania a doua militará aro leeIn Moesia inferioarl. Greaelile salo privitoare la a treia campanie. Nancrodcrea sa ta rolulsignelor i emblemelor scuturilor. Domaszewski localizeazA definitiv o brinA parto din sceneleprimei campanil.

Columna traiana este fr tndoial unul din monumentele cele mai im-portante pe care anticitatea le-a transmis timpurilor noastre. Este marturia cea1nai veridica nu numai a luptefor cumplite din care s'au urzit Inceputurileneamului romanesc, dar In acelas timp i a vietii artistice si militare a impe-riului roman din vremile sale de Inflorire. De aceia, taina figurilor sapatelungul lngustei spirale de reliefe, a atras asa de mult marea aminte a invitta-tilor din apus, si mai cu seama a artistilor de la Renastere Incoace 1).

De patru veacuri meren Incercarile de explicare ale acestor reliefe se re-peta neIneetat, precum neIncetat sunt reproduse figurile sculptate cu toate aces--tea ultimul cuvant asupra lor Inca nu s'a spus 2). Pana la publicatia lui Fröhnernu aveam nici macar o descriere exacta a diferitelor reliefe. Reproducerea fi-gurilor columnei era neIndestulatoare : unul, (Girolamo Muziano, 1528-1590),cu tonta ex:actitatea desemnelor sale, era onanierat", altul, (Bartoli, 1635-1700),

Raphaël, Jules Romain, Polydore de Caravage, copierent los bas-reliefs de lacolonne et s'en inspirèrent dan leurs tableaux". Salomon Reinach, La colonne Trajane, p. 13.

lat& publicatille rele rnai de mamá aplirute asupra acestui monument: Alf. Cia-como, Historia utrius que belli Daeici a Traiano Caesare gesti, Romae, 1516; P. S. Bartoli,Colonna Traiana, Roma, 1672; R. Fabretti, De columna Trajani Syntagma, Romae, 1683; En-gel, Commentatio de expeditionibus Traiani ad Danubtum, Viena, 1794; Fröhner, La colonneTrajane, reproduite par Arosa, Paris, 1872; J. H. Pollen, A Description of the Trajan column,London, 1874; S. Reinach, La colonne Trajane, Paris, 1886; C. Cichorius, Die Reliefs der Tra-jansseiule, Berlin, 1896 i 1900, 2 vol. text ai 2 vol. planae ; E. Petersen, Trajans dakischeKriege, Leipzig, 2 vol. 1899 ai 1903; A. von Domaszewski, Beitritge zur Saisergeschichte,Philologus, 1906, vol. LXV, 3, p. 320,

www.dacoromanica.ro

2

(Muse figurilor o eleganta, pe care originalul roman nu o avea, elegantias gaaniaccuratius", zice Fabretti, FA In general toti pusesera mai multa luare aminteasupra figurilor omeneeti, de cat asupra amanuntelor topografice, cu care artistulcautase sa deosibeasca ki In aeelae timp s pironeasca, geograficeete scenelesale. Daca Fabretti adusese lamurhi pretioase asupra amanuntelor InfatieateIn lungul spiralei de reliefe, opera sa tot* nu putea lmplini cele doua cerinteabsolut necesare unei publicatii de asemenea natura : o descriere exacta eicompleta 0. o reproducere fidela a originalului 1). De altminteri, problema eraprea grea pentru ca primii comentatori sit izbuteasca In cercetarile lor.

Coluinna, Inainte de a fi o opera de arta, este un monument istoric, uncleni se desfaeura o Intreaga epopee rezboinica, asupra careia tirile scriitorilorvechi sunt patine i Imbucatatite. Ca atare, comentatorii sunt datori sit desco-pere In acea neIntrerupta Ineirare de figuri sculptate, adevarata istorie pe careartistul columnei o sapase ca un comentar ilustrat la memorfile serse de ea-.tre Insuei Traian asupra acestui rezboi.

In vederea aceasta, comentatoralui i se impunea de la sine sa,' faca o de-scriere cat mai exact posibila a scenelor sculptate sa determine situatia rela-tiva a amanuntelor topografice puse de catre artist; sa' hotitracit rostul fie-&Arai amanunt dupa felul persoanelor i aetiunilor Infatieate ; sa lamureascalegatura reala i uneori cauzala Intre figurile i scenele sapate In piatra; iar

unde se poate, calauzindu-se dupa,' semnele topografice cercetate i dupiilegittura lor de Inrudire ei de vecinatate, sa recunoasca

uncle s'au petrecut diversele actiuni i Intamplari infatieate i cu modalacesta sit regaseasca calea sau cane, pe care armatele romane au Inaintat spretinta lor, cucerirea Daciei" 2 ) .

Comentatorul asa dar trebue it .Indeplineasc rt laolalta' ei pe rand urma-toarele patru actiuni deosebite : 1) sit descrie scenele, 2) sit le analizeze i sale ; 3) sa arate legatura lor, Inseilandu-le, totdeodata hotarele lor des-partitoare, E; d In fine,. 4) sa le localizeze.

Ei bine, toata munca comentatorilor Inainte de Fröhner se marginise nu-alai la cele douil actiuni dintai descrie i sit explice figurile Infatieate pecolumna. Cu total altfel procede Fröhner Insa. Avand s'aleg Intre cele dourtalternative, serie dansul, sau studiul amanuntelor, relativ mult mai ueor sauacela mai greu al totalitatii ei pe care trebuia sa'-1 atac deadreptin, n'am. stato clipa la Indoiala sit mii hoti'uilse pentru acesta din urma, consider:And columnadrept un monument istoric. Cu fextele trunchiate ale vechilor autori In Willa',am Incercat sit prind eirtil evenimentelor i s'aduc lumina, In acest chaos In-valmaeit de figuri" 8 ) . In p'atru volume de plahee. ne, a dat o reproducerefototipografiata a tutulor reliefelor columnei, reproducere exacta' In ce priveeteforma i. caracterele sculpturilor, deei figurile sunt prea putin scoase In relief,iar seenele prea Imbuciltatite. Textul, care Insoteete aceste planee, cupriude

Frtihner, op. cit., p. XX.E. Petersen, Trajans dak Kriege, T, p. 4.Frühner, La colonne Trajane, reproduite par G. Arosa, Paris, 1872.

www.dacoromanica.ro

- 3 -o descriere sobra, dar completa. Nimie din ceiace este important nu-i trecutcu vederea.

Tot asa de pretioase Bunt si Fa'muririle pe care el le da reliefelor co-lumnei, lamuriri Intemeiate pretutindeni pe notitele celor vechi.

Dar Fröhner nu s'a marginit a face numai, opera de archeolog ; el a vrut,sa fie f;4 un adevarat istorie, Incercand sa scoata din reliefele columnei tot cela-ce acestea contineau ca notite istorice. De aci, nevoia de a alipi sau de a des-parti scenele dap, alte norme : unele, fiind-ca sunt Inrudite sau nu !litre elealtele, dupa' convergenta sau divergenta personagiilor In jurul uneia i aceleiasiactiuni. Cu modul acesta se Intocmeste legatura necesar i reala Intre maimulte scene, fundamentul solid al ori carei intelegeri mai adanci a miscarilormilitare de ansamblu. Din aceasta legatura necesara4 reala a esit povestireasa istorica asupra rezboaelor dacice, mai ales asupra celui dintai razboi.

Pe de alta parte, noua repartizare de scene l'a Impins pe Fröhner spreideea localizrii feluritelor peripetii rezboinice Infatisate pe columnii. Principiulacesta nou al localizarii este bogat In rezultate, cad Intrebuintarii lui consee-vente se datoreste In fond deslegarea problemei care priveste reconstituireamersului armatei romane spre cucerirea Daciei, problema' socotita de Mommsendrept insolubila 1). Fireste, rezultatele concrete la care a ajuns Fröhner pe a-ceasta cale, au fost gresite, de altminteri el Insusi a revenit asupra lor In a douaeditie a lucritrii sale, dar In definitiv principiul deschidea perspective largicomentatorilor columnei i pregatea In acelas timp izbanda final.

In adeviir, dupa 25 de ani de liniste pe taramul studiilor privitoare la co-lumn:a', apare opera lui C. Cichorius 2), care nu numai ne liirgeste zarea eunos-tintelor noastre asupra rezboaelor dacice, dar In acelas timp ne lumiueaza Cuo putere vie intunecimilé care Invaluiau In multe puncte viata regboinica a Ro-manilor.

Descrierile facute de Cichorius, desi prea migaloase, ne dau totusi rezul-tatele cercetarilor unui om care a studiat cu. deamanuntul fiecare figuril de pecolumna si care a Intocinit, pentTu ori si ce cercetator venit mai In urma, obaza .sigura de fapte bine controlate. Fa'ra aceasta baza, cel nemultuinit cumuririle aduse de altii asupra scenelor coiiimuei, poate sa &easel o nouadeslusire, care s'ar lntemeia pe un sir de fapte, tot asa de sigure, ca si cumel 11181.10 le-ar fi cercetat i observat pe monumentul din Roma.

Dar marea superioritate a lui Cichorius, asupra comentatorilor care l'auprecedat Etta In felul cum explica el, scenelp columnei. Lamuririle lui sunt pre-tutindeni un pas Inainte In Intelegerea npefelor. De altminteri, lucrul aceStaera si firesc. Viata romana' sub toate manifestarile sale, era, acum la fineleveacului al XIX, cu mult mai bine cunoscuta' de cat In timpul lui Franer. dateinscriptii, cate castele i lagare roniane nu se desgropasera pe tot Intinsul im-periului roman, In decursul acestui ultim sfert Ue veac ! Viata militarä romana

Th. Mommsen, Röm. Geschichte, V, p. 205.C. Cichoritts, Die Reliefs der T'rajanssiiitie Berlin; 1896 si 1.900, 2 vol. text i2 vol.

plans's.

www.dacoromanica.ro

fusese pusa in plina lumina printr'o serie de lucrari de o mare valoare. Inaceasta privinta lucrarile lui Domaszewski in locul de frunte. Inarmat cu noilecunostinte, i-a fost usor lui Cichorius sa Indrepte greselile pe care Fröhneraltii le facuserii, sau acolo, unde acestia se tinuserril suprafata, BA patrunzaIn miezul lucrurilor i sa largeasca cercul vederilor noastre.

Superioritatea lui nediscutata vine fitra indoiala si din felul cum a stintsit se foloseasea de principiul descoperit de Fröhner : localizarea geografica ascenelor. Pe temeiul aeestui principiu, niel o indicare ori cat de neinsemnataar parea pe columna, nu este pusa de prisos i fara un scop bine hotarat. Unmunte, o apa, o cetatue, o ridicatura de deal, sau ori ce alt amanunt, eapataIn cercetarea lui Cichorius o insemnatate pe care nimeni nu o banuise maiinainte. Prin ele s'a putut 1ndeplini localiìtrile scenelor de pe columna; iarprin aceasta reliefele monumentului Inaltat de Traian, au ajuns un izvor, o poves-tire istorica neIntrerupta, care este nu numai veridica i deci vrednica de luatIn seama, dar cara in acelas timp are darul sit ne arate In icoane vii perso-nagiile i actorii care au luat parte la cumplita drama.

Mai toti comentatorii anteriori lui Cichorius, admisesera ea punt de treeereIn Dacia pentru armatele romane un singur loe, Lederata, unde se cladisepodul de vase reprezentat pe columna Ciehorius este cel dintai care credehotarat, ca trecerea s'a fault In acelas timp In doua, punte : pe la Rama i pela Turnu-Severin I). De aci, doutt poduri de vase, unul mai spre rasarit(Drobetae), reprezentat in seena IV, care pune in legatura Moesia cu Sarmize-getnsa prin valea Cernei i. pasul Domasna, i celalt, mai la apus pe laLederata. Pe aceasta cale patrunde Insusi imparatul, luand directia, precum

spune fragmentul memoriilor sale 2), prin valea Carasului, prin BerzoviaTibiscum, spre pasul Portii de fer transilvane. Prima eampanie, care, dupacolumna, se sfarseste la Dunare, ne Infatisaza, In afara de o singura lupth'

pustiire de teritoriu, numai simple cladiri de castre. Pe miele din acesteaizbuteste Cichorius sìí le localizeze. Asa este Arcidava (scena XIV), pe care

stabileste cu siguranta la Wirildia, i etatea dacil Tibiscum (scena XXII) laIinpreunarea Timisului cu Bistra.

Cu sfarsitul campaniei, Traian, dupa parer.ea lui Cichorius, s'ar fi .retrasIn lagarul de iarna, din 8iscia, reprezentata In scena XXXIII si care Inca dintimpul lui August a fost un centru de aprovizionare al armatelor romaneluptele cu Dacii i Sarni*.

Cea de a dona campanie militara Incepe cu lmbarcarea Imparatuluitrupelor sale pe vase de rezboi i de transport. Traian pogoara pe Duniire'vale spre Moesia inferioara, cu gand rezbune de Incalcarile SarmatilorDador, incalcari infatisate In scenele XXXI si XXXII. La Star Nicup (inBulgaria) sfilfarna, mai Intai pe Sarmatii Roxolani, iar apoi trecand In Oltenia

Dierauer, Beitriige z: Geseh Trojans, p. 8, propusese ea Mc de trecoro pe lane!,Leclorata 5i vechea Taliatis, do unde liomanii au paruns pe valea Cornei.

Priscian, VI, 13: Trajanus in. I Daeicorum: inde Berzobini. deinde Aizi processimus.

www.dacoromanica.ro

5

surprinde pe Daci In regiunea dealurilor din valea Oltului, unde-i bate cum-plit. Aceastg prima luptg este urmatg de o a doilli, In care Romanii citstigg,o biruin i mai striilucitii asupra acelorasi barbari, care Incercau sil treacg InTransilvania pe la pasul Turnu rosu.

In fine, a treia campanie ne InfAtisazg peripetiile armatelor romane, carepornese de la Drobetae prin Oltenia si Turnu rosu, pentru ca fig ajungg, prinvalea Muresului si a Streiului In fata capitalei dace, care se predg. In scenaLXXV, artistul ne prezintg In chip solemn actul supunerii lui Decebal i po-porului sgu la bunul plac al Impgratului, care le impune conditiile de pace ra-portate de Dion Cassiu.

Acesta este sistemul de explicare si localizare In acelas timp al lui Cichorius.Nu Incape indoialg, cg pgrerea acestui 1nvat asupra mersului armatelor

romane, In prima si cea de a treia campanie a Intidului rezboi dacic, cuprindeIn liniamente largi mult adevgr. In amanunte Insg localizgrile propuse din sceng,In sceng sunt gresite.

Care sg fie pricina acestor greseli e greu de spus. Ea &Will de faptul,credem noi, cä Cichorius nu tine In deajuns seamit de argtgrile columnei ; sauvede lucrurile altfel de cat cum le-a Infiitisat artistul, sau cg privirile sale dearcheolog, precum foarte bine spune Petersen, stint stgpAnite de combingri is-torice. A putea s'adaog cg pricina este si reaua Impgrtire p'alocuri a scenelor,care-1 silesc sg repartizeze elementele topografice dintr'o sceng In scena vecing

prin aceasta, 11 fac sg piardg mijlocul cel mai bun de orientare si localizare.Tocmai aceasta gresitg InipArtire a scenelor 1'a Impins ades pe Cichorius

sg, fie nedrept cu .artistii care au sculptat reliefele columnei. Cìtci, ori de ettteori Invatatul german se vede stgnjinit In localizgrile shle, mai ales °Pi de cateori Intre realitatea topograficg a tinutului i indicgrile columnei In anumite sceneexistg deosebiri izbitoare si de nelnliiturat, Cichorius, In loe sg' mgrturiseascglipsa mijloacelor noastre de cercetare, el aruncg vina pe neglijenta" i nesti-inta" artistului lucrgtor. El afirmg, sau eg sculptorul care a lucrat relieful nua copiat bine dupg schita maestrului, sau cg a adaos din propria sa gändirelucruri care nu fuseserg puse In original. Invinuire grea i nedreaptg In ambelecazuri, Invinuire cu atät mai nedreaptg, cu cgt artistii s'au muncit si au izbu-tit sl ne Infatiseze partea caracteristicit a tinuturilor i actiuRilor militare cu oexactitate i limpezime de admirat. De altminteri, ei se simteau, si de fapterau, controlati la fie-ce pas In opera lor.

In rezumat, Cichorius ne-a dat o reproducere fidelg a reliefelor columnei,si o descriére exactà i complectg a lor ; el a lgmurit foarte multe puncte re-mase Intunecate de la altii In imaginile i actiunile Infgtisate. Dar mai presusde toate a izbutit sg ne Inflitiseze istoria adeväratit a campaniilor militare aleImpgratului In primul rezboi. Pentru Intála °ail columna devine o istorie sculp-tatä. In imagini de piatrg, care ne povesteste mersul fOi peripetiile armatelor ro-mane spre cucerirea Sarmizégetusei. i acesta este unul din marele merite aleoperei lui Cichorius. Totusi el n'a reusit sg localizeze exact fiecare scengcolumnei. De aceia o noug Ineercare se impunea,

www.dacoromanica.ro

6

Aceastä noug Incercare o si face un archeolog de frunte, preggtit In a-ceastit directie prin studiile sale asupra columnei antoninice si Inarmat cu ocunostintg adAnel a trecutului roman. Acest comentator este Petersen.

Lucrarea sa, Trajans dakisehe Kriege, aparutä In douä volume 2), avea maipresus de toate scopul urmator : controlAnd lucrarea lui Cichorius, sä precizezemai Dine pozitia geograficg, unde avuseserg loe diferitele evenimente pe carecolumna le eternizeaza In reliefele sale. Daca uneori Petersen Inceareg samureasca f;4i diferitele scene care alcatuesc spirala columnei, el n'o face de cltIn mod trecgtor i oarecum laturalnic.

Opera lui Petersen contine doug pärti, una negativg si alta pozitivg, a-mándoug de o Insemnätate nettigilduitii. Tif cea dintaiu, el trebuia s'arate gre-seine de amänunte i uneori, precum este cazul cu cea de a doua campanie mi-Mara, greselile de liniamente generale pe care opera lui Cichorius le lntroduseseIn stiinta. Aceastg parte, cu putine abateri,mai cu seamg cele privitoare lainsigniile militare si emblemele scuturilor,este Intocmita farg grey. Mai pre-tutindeni Petersen vede mai bine si mai precis de cilt ceilalti cpmentatori. tllIntroduce In mod metodic ea element de sub Impartire a reliefeior columnei,ideea grup:a'rii figurilor. Imprejurul imaginei lui Traian. Prin urmare, ori decAteori Imparatul apare In lungul spiralei, trebuesc socotite tot atâtea scene.Iar unde figura Impáratului lipseste, pentru individualizarea scenelor avemprincipiul orientgrii figurilor In directii opuse ; adicg, figurile dintr'o scengapar Intoarse cu spatele catre figurile din .scena vecing. Principiul e adeváratne serveste de minune la precizarea geograficá a diferitelor actiuni Infatisate.

Uneori Invatatul german se cäläuzeste de motive curat estetice, care-I facsa alipeascg sau sg desp. arta douä sau mai multe scene laolalta. Aceste motiveestetice el le Imprumuta din arta clasicg eleng a veacului al V a. Ch., la aegreia eoalt de sigur s'a format autorul schitelor columnei. In aceastä directieeste interesant exemplul algturgrii scenei, zist, supunerea lui Decebal (se.LXXIV-LLXXVI), de faimosul tablou al nimicirii Troei de Polygnot. In luminaacestor alaturari, problemele cele mai aride i lntunecate se clarificg i capátáperspective nebänuite, care le Inaltä si le fac interesante si aträggtoare. Se 111-telege de la sine, ea acest prineipiu estetic nu putea avea un rol de cat In a-nume scene, adieg In cele mai Intinse, oare-cum mai solemne. In restul scene-lor el trebuia st e caläuzeasca de insasi motivele care se aflau In compositiechiar", motive care aci 11 sileau sä, despartá, aci st Impreune doug sau maimulte scene. De aceia alipeste el laolalta scenele XI si XII sau XIII si XIV,sau XV, XVI si XVII, care dupá Cichorius eran absolut fára' nici o legiituril"Intre ele.

Aceastg alipire diferitg a sceilelor ne IngIdue nu numai o localizare maipreciza a actiunilor Infatisate, dar In acelas timp ne lumineazá' i miscgrile ar-

1). E. Petersen, Domaszewski i Calderini, Die Mareussáule. cf. E. Petersen, Die Mar-cussdule auf Piazza Colonna in Born, In Jahrbuch Arch. Instituts, XI, 1898, Beibl. p. 2.

E. Petersen. Trajans dakische Sriege, Leipzig, vol. 1899 Fid 1908

www.dacoromanica.ro

- 7 -matelor romane pe teren. Un exemplu de asemenea natura ni-1 da discutia pri-vitoare la momentul cand se Impreuna cele dour, armate romane, cea din apusde pe valea Carasului i cea din rAsarit de pe valea Cernei i Timiu1ui. Cicho-rius socoteste ea aceasta Impreunare s'a facut dupa lupta de la Tapae (se. XXIV),Petersen din contra mai nainte. Fara a admite localizarile propuse de acest dinurma Invá'tat, care gresit vede In scena XXI imaginea lagarului i pasului dinTeregova, ideea unei impreunari Intre cele dour, corpuri de armata inainte delupta de la Tapae, are pentru dansa mai multe iirobabiliti de cat prrerea luiCiehorius. Imprratul cunostea prea bine virtutea si taria armatelor dace, pentruca sa faca Inca °data experienta comandantilor romani sub Domitian i sa semá'soare eu Dacii, fail a-si avea toate trupele sale adunate.

Dar este un punct i mai, luminos In comentariile lui Petersen, punt carese cuvine sa-1 scoatem la iveala. INfe amintim ca Intreaga a doua cam panie mi-litarl' a lui Traian, pe care artistul o Infatiseaza din se. XXXIII 'Ana In XLVII,fusese ran Inteleasa de Cichorius. Tocmai asupra acestei grape anima Peterseno lumina .vie.

Mai /ntaY, se Intreaba dansul, ce rost au cele dour, arcuri de triumf pecare artistul le figureazia In scena XXXIII pe ambele tarmuri ale unui fiuviularg ? Ciehorius vazuse Inteansele niste simple arcuri de triumf, plise ca saindice Imbucatura Savei In Dunare. In realitate, ele Infatiseaza cele doull ca-pete ale podului de piatra de la Severin. Acest pod, dupa cum arata Petersen,a Inceput sa fie zidit °data eu izbucnirea primului rezboiu dacic. Banniala luise vede Intärita si de faptul eh In scena XXXIII, orasul cu ziduri puternicede MO malul fiuviului nu este altul de eat Pontes.

Localizarea aeeast& ne lumineaza In acelas timp Intreaga serie de reliefecare se desfasura mai departe din scena XXXIII pang In XLVIII. In adevar,daca orasul din se. XXXIII este Pontes si nu Siscia, precum sustine Cichorius,atunci imparatul scoboara fluviul la vale pana la Novae (se. XXXV), unde des-cinde din corabii imprenna cu trupele sale ; de aci porneste In mare graba Ininteriorul Moesiei. La Nicopoli, langa poalele muntilor Haemus surprindebate pe Sarmati, pe eare-i aratase artistul navalind In imperiul roman cu ate-va scene mai lnainte (se. XXXI). Tot prin partile locului sfarama el In dour,'lupte cumplite pe Daci i Bastarni, care trecusera In acelas timp cu Sarmaiiipeste Dunare,

Aceasta localizare nu numai se potriveste mai bine eu desfa¡turarea ima-ginilor de pe columna, dar ea sta In armonie cu notitele scriitorilor vechi,care vorbind despre aceastá navälire a Dacilor i Sarmatilor In Moesia, ne In-taresc In eredinta cit orasul Nicopoli fusese ridicat langa Haemus In amintireabiruintelor castigate de catre Imparat In partea locului. Cu aceastA Itimurirefireste, nu mai avem nevoe sa trecem Impreuna cu Cichorius, cand pe un mal,cand pe celalt al Dunarei, unde banuise acest invatat cit avusesera loe lup-tele din a doua campanie a lui Traian. Petersen Insa este mai putin fericitc'and e vorba sa localizeze seenele din cea de a treia campanie. Aici nedume-rirea lui este mare si nesiguranta pasilor sai vádita. Identifiearile propuse de

www.dacoromanica.ro

8

Cichorius nu-1 multumesc aproape nicaeri ; mai peste tot locul el pune In lu-mina greyelile i totuyi nicaeri nu face alte propuneri. Aceasta parte a lucrariisale, socotita din punct de vedere al criticei de negare este desavftryita, darea valoare pozitiva este vadit inferioara. Adaosul situ la identificarea sceneforeste -cu mult mai putin Insemnat de cAt In cele doug prime campanii militare.

Mersul armatelor romane, dupa Cichorius, se Meuse In aceastil a treiacampanie pe la Severin, Bumbeyti, pasul Turnu royu, Mure i Strei, Petersen11 crede greyit. Sfios i aproape fara voe el ne sugereaza alta idee : el banu-eyte c drumul de invazie In Ardeal a trebuit sa fie pe la Pasul Vulcan. Peaceasta cale, zice dânsul, s'ar desluyi mai- bine de ce Romanii, In yirul de re-liefe care se Intinde din XLVIII i ptIna In LXXV, tree numai de doutt ori apeleunui rAu ; ceiace In cazul unei naValiri pe la Jiu, Olt, More i Strei, lucrut arfi fost cu neputinta. De altminteri, fiindti-mi eu neputinta, zice dansul, sí ga-sesc o asemänare /litre peisagiile reliefelor i-Kelea pe care le desvaleyte dru-mul pe la pasul Vulcan, ma vad nevoit a-mi margini activitatea mea prin apune la proba pas cu pas identifictirile propuse de Cichorius".

Spirit sanatos ytiintific i ades banuitor, Petersen priveyte cu o vadita ne-incredere toate incheierile pe care Cichorius e scosese din studiul acelor signamanipularice ori legionare i acelor embleme de scuturi, NeIncrederea lui, dupaat se pare, vine din doua motive : intài, aceste signa se deosebesc prea tarede la scenit la Keith', In cat mai niciodata- nu se repeta Intocmai, yi al doileft,ele apar foarte rar In al II-lea rezboi dacic, ceiace nu-i firese.

Incheierea aceasta twig, se ciocneyte de anume fapte bine observate : sig-nele, cayi imaginile acvilelor legionare, dupa cum se va vedea Intr'un capitolspecial al lucrarii noastre, revth. revin Inca foarte des In lungul sspiralei dereliefe. Revenirea, se Intelege, este un semn ciar cà trupele pe care acestesigna le indica, sunt Intrebuintate in diferite actiuni militare. Dar nest lucruse va limpezi mai tArziu.

Iar daca aceste signa apar foarte rar In al II-lea rezboi, nu trebuescoatem Incheierea c'a ele sunt fàrà folos In cunoayterea miycarilor armatelorromane. Ctici acum ochiul privitorului, obiynuit In tot lungul reliefelor din pH-mul rezboi, cu sistemul de forme conventionale ale artistului, putea mai uyorsa Inteleaga miycarile trupelor ; nu mai avea deci acum nevoie, pentru caprecizeze felul trupelor In actiune, de toate elementele caracteristice de mainainte ; Ii tra de ajuns pentru orientarea sa, sa se calauzeasca sau numai designele manipulare, sau de emblemele scuturilor, sau numai de acvilele legionare.

Cu toate aceste lipsuri, valoarea operei lui Petersen asupra columnei re-mtme extraordinar de mare. El ne-a dat o Mina' Impartire a scenelor i la rAn-dul ei aceasta a servit la o grupare i repartizare mai fireasca yi mai reala aelementelor topografice indicate de artist. Din gruparea i repartizarea mai bunaa elementelor topografice s'a putut face localizari mai bune yi mai precize ascenelor i ca dansele s'a gasit legatura mai striinsa care le Impreuna laolaltayi le dii, o semnificare mai larga. Acea,sta legatura reala Intre scenele colum-pei ne face sa patrundem rostul naj &lane al miscatilor armatelor romane yi

www.dacoromanica.ro

- 9 -printr'Insa sA masurAm mai bine nu numai grozavia catastrofei militare a unuipopor viteaz, sters mum din rAndul neamurilor de sine statatoare, dar In acelastimp s't marirea geniului unui Impárat, care fara IndoialA este expresiunea ceamai desAvArsitA a spiritului rezboinic imperial roman. Acest tablou luminos almeritelor lui Petersen, am vazut mai sus, contine s't umbre. Deci problema,eel putin In, partile sale mai intunecate, trebuia reluata. Si In adevar a si fostreluata de catre Invatatul german A. von Domaszewski 1).

Domaszewski este un epigrafist de o autoritate stiintifica europeana. Is-toric In acela§ timp, el era In masura mai bine de cat ori care altul sa cu-noasea peripetiile iuptelor dintre Daci si Romani. Bun cunoseator al tinuturilorde la Duharea de jos, fireste, din punct de vedere archeologic, era de asteptatsä incerce o noua explicare asupra thelegerii reliefelor columnei. De fapt, ex-plicärile unele localizari propuse de el asupra reliefelor din prima campanie,sunt contributii fericite la problema ce urmArim,

Domaszewski incepe prin a discuta a,supra pasagiului lui Jordanes 2), undeni se vorbeste de cele douà cAi mari care duceau spre plaiurile Ardealului :unum per Bontas, alterum per Tapas". Pe acesta din urma 11 identifica exactcu Tapae ; asupra celuilalt Insa tace. Cu toate acestea de mult Inca Fröhnerintrevä'zuse In Bontas pe Pontes, capAtul caii din rasaritl care, pornind de laSeverin prin Oltenia, ducea in Transilvania pe la Turnul rosu. Dupa cAtevaexcelente Indrepth'ri aduse asupra Intelegerii celor doua scene dintAi 3), trece lascena III-a pe care o alAtura ca si Petersen de cele dourt urmatoare (IV si V).In cetatea cu ziduri si porti din scena IV, el vede lagArul roman din Oescus,capitala Moesiei inferioare ; de asemeni in cele doua ,constructii mari din 10,eanabele legiunii stabilite aiei, pe cAnd porticul cu arcade dintre cetate si ca,-nabae un simplu quadrivium Infatisat de dinadins Intr'43 perspectiva false". CasiPetersen, si in contra lui Cichorius, el crede ca armatele romane de apus (pela Lederata) si de rtisArit (pe la Drobetae) se Impreuna In valea Timisului, mainainte de a se da sAngeroasa lupta de la Tapae.

Asupra primei campanii si In special asupra scenelor XIXXII, care cutoatA' Incordarea lui Cichorius si Petersen, remasesera nedeterminate pe teren,el propune o noua lamurire. Anume, Domaszewski porneste de la ideea ea se-ria aceasta de imagini trebue sa InfAtiOze diferitele statiuni militare ocupatede armata romana pe drumul Lederata-Tibiscum. Amintindu-si de indicariletablei Peutingeriane, care ne prezinta dincoace de Dunare sase statiuni si a-nume, Apus Flumen, Arcidava, Centum Putea, Bersovia, Aizis si Caput Bubali,luAnd In acelas timp ca baza pentru individualizarea scenelor imaginea lui Tra-ian, care se repeta din doua In douh' scene, Invatatul german formeaza sase

A. v. Domaszewski, Beitreige zur Kaisergeschichte, fa Philologus, 1906, Bd. LXV, 3,p. 320 sq.

Iordanes, Getica, XII, 74.Domaszewski, Philologus, p. 825: (In clAdirea Cu peristil cu columne din 8, el vede

un armamentarium. Boloboacele depuse pe mal contin finá (frumentum), nutrimentul prin-cipal al trupelor i nu vin, precum sustine Cicboriug.

www.dacoromanica.ro

10

grupe, pe care le localizeaza In punte anumite : sc. XIXII, Infati§and tatiu-pea Flumen, se. XIIIXIV tircidava, sc. XVXVII Cent= Putea, Sc.XVIII Bersovia, se. XIXXX Agizis, sc. XXIXXII Caput B ibali. Acestelocalizäri, precum vom vedea mai departe, Bunt exacte, afara de scena XXI,care, plupa parerea noastra, ne infali§aza Caput Bubali.

Mai putin fericite sunt localizarile pe care Domaszewski le propane asu-pra §irului de reliefe care se Intinde titre lupta de la Tapae (se. XXIV) 0 in-vazia barbarilor in Moesia (se. XXXI). Pentru dansul evenimentele care se des-faqoara intre aceste doua margini, au loe In partile de apus ale Daciei, adicape la Mure§0 Tibiscum. Fara' sä ja in considerare ginga§a analisa. a lui Peter-sen asupra se, XXX, unde ansta vazuse imaginea Danarii, Domaszewskisustine di dupa mersul evenimentelor, a.cel fluviu, ale caruia valuri se vad a§a,de bine indicate, nu poate fi de cat numai Mure§u1".

pftt prive§te cea de a doua campanie militara a Imparatului, Domaszewskio prezinta In linii generale, -ca§i tu amanunte, in felul aratat de Petersen. In-troduce Ina, dour!, : una, e,a' ambele arcuri din se. XXXIII ne Infati§azaun simplu pod de vase, iar nu Inceputurile podului de piatra de la Severin;cealalta, ea ora§ul Intarit din se. XXXIII este Drobetae 0. nu Pontes, precumsustinuse Petersen.

Cea mai putin reu§in din explicarile sale Mg, este partea privitoare laa treia i ultima campanie a Imparatului din primul rezboi. Traian, dupa con-ceptia lui Dainaszewski, trece Dunarea la Oescus (se. XLVIII); la Celei, carese afia aproape de gura Oltului in Dunare, incep cele doua' valuri romane, re-prezentate pe columna In se. XLIX, unul, mai- spre nord, care se terminti laDrobetae §i altul, mai spre sud 0 care se Incheie aproape de Calafat. Intreamandouá se alit valuL de pamant cu palisada, pazit, dupa pa'rerea aceluia§Invatat, de trnpele Moesiei inferioare, pe and legiunea I Minervia, caracteri-zeta' prin imaginea berbecului, trece spre vest pe dinaintea valului din nord.Legiunea romana ajunge Impreuna cu Traian la ad Mediam (se. LI), uncle lies Inainte trupele garnizonate In timp de iarna in lagärul de aici. In 'se. LIIavem Praeiorium, apoi ad Pannonios, Ciaganis i Masclianis (se. LX). Aici, In-daratul muntilor se vede calea spre Caput Bubali, pazita de legionarii romani,pe and In LXII zárim pentru a doua oara localitatea Tapae i aflame, In pri-mal plan pe §esul campiei lagaral roman, iar printre varfurile dealurilor patrutuniuri ronde, care, de§i ciudate la forma, sunt totu§i, dupa Domaszewski, cla-diri romane, pazite de Romani. Aceste cladiri nu sunt de cat acele altare fune-rare ridicate de Traian spre cinstirea celar cazuti in lupta de la Tapae. Cevamai malt, Invätatul german gase§te o asemanare izbitoare Intre aceste constructiironde 0. altarul funerar din Adamclissi, care totu§i, dupa reconstituirea fericitaa lui Niemann 1), este dreptunghiular.

In scena LXIV Lucius Quietus cu cavaleria sa numida atacti pe carari

1). G Niemann, News iiber Adamc?issi, îx lal.treshefte Oesterr. arek Instit, 1903. Bd.VI. p.

www.dacoromanica.ro

11

laturalnice pe Daci Intariti la Pasul de fer transilvan. In fine castrul romandin se. LXV a fost ridicat de legionari ca sa Inchiza pasul. Celelalte sceneinainte de caderea Sarmizegetusei 0 supunerea lui. Decebal, adaoga Domas-zewski eu sinceritate, sunt cu neputintä de localizat. Nu e momentul sa aratamce ne convine si ce nu In toate aceste alaturari ; caci chiar erori daca sunt,ele ne pun In evidenta un principiu pe care niciodata Domaszewski nu-1 perdedin vedere : folosirea ruinelor actuale de laga're. si cetati romane din Dacia laEocalizarile scenelor de pe columna.

S'ar cuveni sa fac aici o dare de seama si a unui studiu de Kiraly P.asupra rezboaielor dacice dupia reliefele columnei" 1), studiu asupra caruia Imiatrage atentia un bun roman 0 prieten din Transilvania, un iubitor si un. cu-noscator al trecutului nostru, d. Stefan Erdélyi. D. P. Kiraly, dupa cat potdeduce din' rezumatul pe care d. Erdélyi mi 1-a facut din aceasta lucrare, pu-blicata In limba magliiara, admite In mai toate partile parerile lui Petersen,p'alocuri revine la propunerile lui Cichorius. Campania a doua militara, dinIntaiul rezboiu dacic o reconstitue In felul ara'tat de Petersen. Din contra, ceade a treia campanie o Indrumeaza pe calea de la probetae prin Turnu rosu,Mures si Strei, la Gradiste.

Dar originalitatea sa II face sa se abatá In parte si de la aceasta presupu-nere : el vede In cele trei ziduri paralele din scena XLVIIIXLIX, cele treivaluri din Dobrogea 2) puse, dupa cum sustine dansul pro forma". De asemeni,Kiraly vede In cetatea din scena L, 126, imaginea lagarului roman din Bumbesti,care a putut fi cladit In timpul lui Domitian sau ceva mai nainte". Scena LXVIne Infatiseaza lupta cea mare dintre Romani 0 Daci, data la Impreimarea Si-biului cu Oltul. Restul localizarilor sale mi se pare hipotetic si nu In deajunsdovedit.

Dar e timpul sii incheiem.De la aparitia lucrarii lui Fröhner, primul studiu serios asupra columnei

traiane, si pana acum, progresele facute In Intelegerea acestui monument istoricsunt asa de hottiratoare, In cat.astazi se poate vorbi cu temei despre stirileistorice pretioase pe care reliefele ni le adue cu privire la rezboaele dacice aleImparatului Traian. De unde odinioara, si Inch, nu de mult, cercetatori mari caMommsen si archeologi de frunte ca Benndorf, numeau reliefele columnei ocarte cu sapte peceti", astazi, gratie studiilor lui Fröhner, Cichorius, Petersensi Domaszewski, ele povestese Intr'un grai precis si limpede lucran i pe care Inzadar le-am cauta aiurea In notitele rare .tii. truuchiate ,ale scriitorilor vechi.Aceste fericite rezultate, se Intelege, nu au fost dobandite dintr'o data; au tre-buit rand pe rand sti, vie fiecare cercetator si Intemeindu-se pe rezultatele ob-tinute de inaintasi, sa smulga particica cu particica adevArul care-1 cuprindeau.

Fröhner a fost cel dintai, care printr'o chibzuita Intocmire si lamurire a

1). P. Kiraly, Anuarul reuniunei istoriec a comitatului Hunicdoarei, numitrul din 12 Fe-bruarie, 1907, (A Hunyadmegyei történebni és régesroti torsulot éoranyoo, 1907).

2) Cf. Gr. Gr. Tocilescui Fouilles et recherches, Bucarest, 1900, p. 10.

www.dacoromanica.ro

- 12 -scenelor a pregatit Intelegerea istoricg a monumentului. Cichorius, urmarind cuo rabdare de admirat sensul i legatura stransg a reliefelor Intre ele, a alai-tuit primul Inceput de locálizare geograficg a lor ; prin aceasta ne-a deschis operspectiva noug In studiul columnei ; caci ea nu mai era acum numai un iz-vor nepretuit de cunoak3tere a vietii militare a Romanilor i popoarelor de laDungrea de jos, dar In acela timp ea ne facea sa vedem localitatile i deciurmarim pas ca pas mersul armatelor romane spre cucerirea tinuturilor noas-tre. Cu Cichorius columna este de fapt un izvor istoric.

Totu0 cu acest Invatat legatura Intre scene, a§a cum o alcgtuise dansul,prezinta lacune, p'alocurea era rau Meng sau slabg. Povestirea istoricg era In-trerupta i continea In sine prea multe episoade i repetiri. A dovedi !ma le-gatura stransg i necesara Intre scene, a scoate dintr'Insele o povestire simpla

curggtoare, care ea* se des.fa§ure In chip firesc dintr'un punct Incepator, a re-compune cu modul acesta metoda Impgratului Traian 'de a conduce rezboiul"0 a o face vizibilg ochilor i mintii noastre, a prinde In fine insemnatatea ar-tistica a acestui monument 0 a-1 pune la local sau In evolufunea artei vechi,iatg care stint rezultatele ()Minute de Petersen 0 care meritele lucritrii sale.Dacg dupg dansul Invgtatul Domaszewski a Indreptat o sumg de erori,,In uneleliniamente mai generale Insa raporturile istorice fusesera gasite 0 fixate.

Dar cu toate aceste Insuiri alese, lucrarea lui Petersen, ca 0 ale celor-lalti, comentatori, aveau lipsuri mari, z'ar putea zice fundamentale. Alaturh'rilefacute Intre sIenele de pe columna i inuturile reale, nu sunt Intemeiate pestudiul naturii locurilor, unde actiunile rezboinice par sa se fi petrecut 0 aufost localizate ; nu s'a Incercat de cat arare ori a se descoperi pe teren cons-tructiile i laggrele Infatipte pe columng. Cichorius viziteaza, e drept, atatBanatul cat i Ardealul i Tara Romaneascg, dar, cu rare exceptii, alaturgrilesale geografice nu corespund i nici nu lgmuresc elementele topografice datede columna. Nu ggsim pe teren constructiile reale, nici ram4itele de zidiriromane 0 dace folosite de artist In. vederea localizärilor. Principiul Il admiseseDomaszewski, In parte 11 aplicase, dar nu l'a urmgrit cu energie pretutindeni.

numai ca acest pret localizgrile pot fi valabile i ajunge cu adevarat unmijloc de Indrumare In cercetarile noastre istorice. Aceste lipsuri speram noisa le Implinim In paginile urmatoare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

ELEMENTELE CONVENTIONALE INTREBUINTATE

de

ARTISTUL COLUMNEI

REZUMAT. Pentru reprezentarea actiunilor militare do pe columni era flavo° doalcatuirea unui sistem de convenliuni. CovArsitor era sA se determine intinderea sconelorlegAturile lor in grupo. Diferitele semno conventionale alese de artistul coluronei: munti,

lagAre de piatrit i de pAmAnt, valuri, etc. ClAdirile dace si ceardacolo lor de lomn.ArAtarea celor 4 punto cardinals suyoa la cunoasterea localizArii Scenelor. Conclitiile nueibune localizAri: a) reproclucerea exactUt a tutulor elementelor caracteristice ; b) roproducerealor In modul °el mai pregnant; c) arAtarea directiei do miscare a trupolor; d) sa a.rmonizezeaceste miscari diforite cu mersul spre dreapta al spiralei. .Cunoastem patrn cazuride orientare : 1) linia nordului e pus A jos i a rAsAritului la stAnga; 2) linia nordului sus sia rAsAritului la dreapta ; 3) unja nordului jos si h rAsAritului la dreapta ; 4) linia norduluila dreapta si a rasitritului jos.

Reprezentarea luptelor dintre Romani si Daci, pentru a eitrora glorificareImparatul Traian pusese sil se sape reliefele columnei, cerea alcittuirea unuisistem de conventiuni, care sh' traducit precis si complet prin limbagiul formeloraceia-ce euvintele Indeplinesc fi povestirile istorice, serse sau vorbite. Acestsistem de forme conventionale trebuia ales din elementele cele mai simple,care sit ne desfilsoare In icciane lia'murite i usor de Inteles Intamplitrile feluriteale. iiizboiului ce avea s'A fie povestit. AceastA, Ilitelegere repede a icoaugorsculptate, se cade sit reiasiti din jocul firese al ratiunii i inchipuirii privitorului.

Intoemai ea si euvAntal, icoana siipatit In piatrA trebuia sit reproducg,nu numai In linii largi, dar si In amitnunte, drama sangeroasA, care Romanilorle adusese stilpanirea asupra unei noi provincii, lar Dacilor le rApise neatitrnarea

viata lor nationalit chiar. Cuvantul Însit, Intru cat e Inteles de fie-care, nedesteaptit In minte gilnduri i simtiri care, cu neInsemnate abaten, sunt maila toti aceleasi, din contra, graiul formelor nu are nici aeeiasi limpezime: niciaceiasi preeizie prin puterea sa de rostire. Artistul, pentru ea sA-si exprime

www.dacoromanica.ro

14 --

in piatra toata, gAndirea sa, vrAnd nevrAnd trebuia alcatuiasca un yirIntreg de conventiuni, care ea arate privitorului i alte idei de ordine maiabstracta, aproape cu neputinta de Intrup. at In forme yi icoane.

In general, artistului fi e uyor sit' ne Infatiyeze un ora y sau vre-o localitateoare-care, un lagar Intarit sau o cetate, un munte stancos sau o cam* yeasit,un lac, un rlu, sau o vale paduroasa ; ar fi putut de asemeni sit ne Infittiyezetrupe legionare sau parti Me lor, cu acvilele sau cu signa manipulare, ori, dacae vorba de duymanii Romei, yirurile barbare cu felul lor de Imbracitminte saude inarmare ; ar fi putut sit treaca,' pe dinaintea ochilor noytri.,lucru pe carel'a i facut,figura comandantilor sau a personagiilor mai lnsemnate, indicandCu cate-va tra'sä'turi semnele caracteristice ale lor ; ar fi putut In fine sit nearate desfitynritrile de lupte pe un tinut mai larg sau mai restrans, dupa cumele avusesera, loe In realitate.

Dar yi aici era o parte conventionalit, care se cerea neaparat la ori ceexprimare mai liimurita.

Mai Intai, raporturile dintre om yi natura Inconjuratoare, trebuiau Bairn-bate dupa Insemnatatea reciprocii pe care o au aceyti doi factori fatit de po-vestirea istorica de sculptat pe columna. Se Intelege de la sine ca, omul trebueBA ocupe In totdeauna un loe important, pe cand peisagiile naturei, In care sedesfayura actiunea lui i locuintele sale trecatoare, yin. In al doilea rand. Deaceia i artistul a Infatiyat i figura omeneaseä In proportii cu Inuit mai mari.dO cat muntii i codrii, de cat lagarele, cetatile sau In general locuintele ome-neyti. De asemeni, i acestea din urma au o Insemnatate mai mare'de cat natura

peisagiile Inconjuratoare. Fireyte, aceste nepotriviri futre om i lucrurile dim-prejurul lui sunt neplaeute, ele totuyi se impuneau de la sine artistului.

Erau lug actiuni militare care prin firea lor sunt greu de prezentat subo forma plastica i caracteristica, fie ea aceste actiuni uneori nu se deosibescde altele de un gen apropiat, fie cit nu coprind In sine elemente care sit rasaritlamurit Inaintea ochilor sau mintii noastre. Aya, de pilda, cum putea artistulsrt Infatiyeze faeerea unui drum sau unui val,, care prin firea lucrurilor nu potA indicate de cat la fel ? i Inteun caz i Intealtul el trebuia, s'arate o grupade soldati lucrAnd In acelay chip aproape. Dar sit ne Inchipuim eh', adiiogiindceva elemente conventionale, scobitul piimAntului ori caratul pietrelor In panere,ar fi reuyit In fine sa ne Infatiyeze ideia sa. Este Intrebarea, cum ar fi fost elIn stare sit ne .faca a Intelege di un eastru e zidit din piimAnt cu vahfriameres yi nu din piatra ?

Sunt cetitti ridicate de Romani ; dar sunt altele, deyi mai putine, claditede Daci. Cum va face artistu/ sit apara' lamurit privitoralui aceasta deosebirecte origine ? Nu era oare nevoe i aici de oarecareElemne. conventionale caresà ne calauzeascii ?

Dar temeiul. i rostul Intregei serii de reliefe Rtittea Indoiala In pu-tinta de a localiza actiunile Infatiyate. FArà aceastit precizare In spatiu a fap-telot i actiunilor omeneyti, nici o povestire istorich' nu poate avea o valoaredocumentara ; caci faptul istorie eel mai veridic, desbracat de 1mprejuritrile de

www.dacoromanica.ro

- 15 -timp i spatiu, in care s'a petrecut, remane un simplu mit istorie fara miezfara viata. Pe de alta parte, fara o legatara stransa, care sa reiasa din Infati-sarea scenelor,evenimentul istoric devine o simplrt anecdota, care nu spunenimic din iniscarile complicate si de lung.I durata ale actiunilor rezboinice dereprezentat. Fard una si fara alta columna Ineeteaza de a mai fi un documentistorie pretios.

In -Tederea acestui scop esential, dupa parerea noastrrt, trebuia comenta-torul st savarseascii doua acte : lntâi, st margineasca intinderea fieckei scene,asa dupd, cum, banuia c artistul columnei a indicat-o ; al doilea, s aratetura strAnsa dintre scenele care aldituesc grupe aparte. Primul act ne dit pu-tinta s descoperim elementele topografice care tintuesc scena in anume tinutgeografic. Cel de al doilea, ne pune In stare sa precizdm nu numai legitturaneeesara intre diferitele scene vecine, dar In acelq timp ne da indicii pretioasesa cunoastem directia miscarii cltre care tind actiunile infatisate. Unul ne o-rienteaza In cdmpul strimt al unei scene, ne da mijlocul de a gitsi pozitia geo-grafica a locului i a-i prinde individualitatea sa topografica, fata de celelaltescene invecinate, celalt, ne Indreapta ochiul i mintea catre o Intreaga desfa-surare de actiuni militare, care dupa ce au evoluat se Incheie definitiv la capilt,precum o perioada' sau o fraza se tacheie printeun

()rice despartire Intre scene si In acelas timp once grupare a lor, ran fa-cuta, atrage dupit sine si neputinta noastra de a le localiza. Si aceasta din douamotive : 1) limitarea rau stabilita Intre scene vecine face sit' treaca dintr'o partein alta elementele topografice sculptate de artist ; 2) dad, trite° serie de scenenu descoperi adevarata lor legaturd, care le Impreuna, si le lumineazil, atuncifirul tau conducator se rupe ; eaci uneori elementele topografice puse pentruprecizarea geografica, cu toata specifica lor forma, se poate Intampla sa se re-gaseasca deodata In mai multe localitati reale. Asa de paid', o cetate pe varfulinui munte la p3a1e1e canna se tntinde o campie strabdtuta de doua ape, sepoate regasi deodata in mai Inulte tinutmi, caci oat campia ca cele dour), 11-

uril cat si muntele cu cetate pe \Tart nu sunt absolut specifice unui loc. Numai,eine a precizat bine legatura seenelor In grupd, ponte sit se orienteze si in si-tuatia unei scene particulare, desi elementele ei topografice nu sunt tocmairësarite. i aceasta fiind-ca de obicei artistal nu procede Iil alegerea scenelorprin saltan: scenele Inveeinate de pe reliefele columnei Bunt vecine i in

a,dica geograficeste se aseaza regulat unele dupa' altele. Vroeste artistulsa arate mersul armatelor romane de la Severin la Turnu rosu, niel odata nuva Infrttisa scenele altfel de cdt In ordinea lor &eased, : mai Intai Severinul,apoi Bumbesti, niai departe Ramnicul VAlcea i Racovita-Copkeni etc., lar nuRacovita Intâi, apoi Bumbesti, Turnu rosu, etc.

Ori cum ar fi, se pune intrebarea, cum a putut artistul columnei sa ex-prime lrunurit aceasta izolare i deci neatarnare a scenelor i totusi legaturalor In serie ? Cum a putut altfel, daca nu prin mijlocul unor semne. conven-tionale ?

Unul din aceste semne conventionale, care apare din loe In loe pe reliefele

www.dacoromanica.ro

- 16 -columnei, este copacul format dintr'un trunchiu lung, conic, care se terminii priftplete de frunze 1), sau prin spicuri. Acest mijloc de despartire, Imprumutat dinpietura greaca oriental 2), e Intrebuintat de artist aproape nurfiai pentru des-pailirea grupelor de scene, si foarte rar pentru ca sa izoleze o scena de alta.

Dar aceste epizoade mai lungi sunt si ele formate, am spus-o mai sus, din-tr'o suma de momente mai scurte, din actiuni rezboinice de o importan ta mairestransa. Aceste momente,asa numitele scene,trebuiau si ele individuali-zate. De aici nevoia subimpartirilor In scene aparte, nnde artistul trebuiaindice pe langa actiunea militan i elementele topografice de localizarcksi sem-nele conventionale despartitoare.

Greutatile deci cu care artistul se lupta acum mint mai multe, mai marisi mai complicate ; caci sunt cazuri dad nu-i destul numai sii subImparti grupeleIn scene, dar trebue sa nu le izolezi nici prea mult Intre ele, fiind cit In acestcaz unitatea grupei poate sa, sufere. In vederea acestor cerinte introduce artis-tul figura Imparatului, ca un element conventional, care grupand pe bate celelaltefigini Imprejurul situ, dit scenei unitatea care trebue s'o aiba si In ucela s timphotarele ei despartitoare fatä de celelalte scene vecine. Aceasta este cauzapentru care adeseori figurile sculptate apar Inteo multime de scene Intoarse cufata de la cele doua margini catre centru, uncle se afla Imparatul ; -prin acestmijloc limitarea scenei este mai clara i deci individualizarea ei pug, mai bineIn lumina'.

Nu &vein de gaud sit trecem aici In revista toate elementele despartitoarefolosite de artist. E destul sii spunem cìí artistul s'a folosit uneori Omit si dediferinta de nivel a solului, pentru ca izoleze i sit desparta scenele sale.Mal ales, In al doilea rezboi, unde actiunea se desfasura cu mai patina' varie-tate, precum este cazul cu asediul Sarmizegetusei 3), intrebuinteaza artistulcele mai delicate nuantari In aceasta' opera de hotarnicire i izolare.

In general putem spune, ca sunt semne conventionale pentru precizareageografica a scenei, care nu-si capital' valoarea lor de cat din p'reciza limitare

scenelor ; mint semne conventionale pentru determinarea raporturilor reciprocedintre figurile omenesti i natura fizich' a tinutului mide se desfasura actiuneamilitari reprezentata ; semne conventionale In fine pentru indicarea elementelorcare alcatuesc natura fizica Inconjuratoare. Asa stint, de pilda, munfii, rturile,nlaiurile mai mult sau mai putin framantate, etc.

Vom lua pe rand cate-va din aceste, semne conventionale mai résArite §i.voin Incerea sa ne dam seama despre rolul i semnificarea lor.

muNTIT. Pentru localizarea scenelor artistul In totdeauna se Intemeiaza pecopierea identica a suprafetii solului. Mai ales muntii la 'dfinsul joacti un rolhotarator, cad ei sunt Infatisati cu forma Tor caracteristicii, adica ti prezinta cu

ReprezentArile de copad in felul acesta se vAd si pe reliofele crenelurilor trofeuluidin Adamclissi. Vezi O. Benndorf, Das Monument von Adantklissi, fig. 114.

E. Petersen, Trajans dak. Kriege, 1, p. 6.Vezi scenele OXIIICXXVI. Cititorul poate vodea din aceasta, ci eu urmez

chipimptirtireareliefelor colnmnei, cum a lost 'Acuff]. de Cichorius in opera sa.

www.dacoromanica.ro

17 --

profilul lor real, a§a cum se proecteaza er pe zare, pe un pian vortical 1). Cdtoate acestea, elemental conventional apare mai In tonto seenele. De pilda, nicio data muntii nu stint Infati§ati dupa o norma de proportii statornicita de la In-eeput. Prin urmare, 1111 poti zice vazAnd imaginea unor munti In scene diferite,

unul este mai mare sau mai mic de cat celalt, asa precum este In realitate.Intr'o scenti artistul ne Infati§aza un lant de multi, care uneori nu numai

ating marginen de sus a reliefului columnei, dar chiar nu pot Incape cu vArfullor In acest cadru. Alteori In scena urmatoare muntii au marimi neInsemnate.

Cu toate acestea, se Intilmpla ades ea tocmai muntii din aceasta din urmilcategorie, sa fie In realitate mai Inalti de cAt cei care e§eau din cadrul reliefului 2).

Artistul In reproducerea muntilor nu procedeaza duptí o scara de proportiefixa : sunt munti Inalti In realitate care pe columna sunt indicati In marimi re-duse 0 din contra, munti marunti care In relief sunt foarte mari. Un singarlucru Insa urmare§te artistul : 'el pastreaza relativa Inaltime a muntilor In ea-drul ace1eia0 scene. A§a dar, proportia absolutti Intro Intiltimi a fost pAstrataIn aceia§i meat, nu hod 0 In lungul spiralei de reliefe.

Acela§ lucru putem spune ì despre modal cum artistul a bite-les sa reproduca imaginen riurilor din drumul annatelor romane. Marimea re-lativa a rlurilor nu este aproape nici ()data socotita dupti aceia§i norma. Fire§te,deosebirile mari care exista lutre Duntire i afluentii stii, au fost pastrate §i tnimaginile de pe reliefele columnei : Intotdeauna albia Duntirii este cu mult mailarga de cht a riurilor care dau Intr'Insa. Nu tot astfel a facut i cu celelaltoape. A§a, de pildti, rIurile Cara§u 3), Bilrzava 4), Pogoni§ 5), WW1% Sargetia 7),Topolnita 9), Mure§ 9), Siret 10), nu sunt Inftiti§ate In mìtrimile lor reciproce. Po-goni§ul, ca§i Warzava, au mtirimi Inuit mai impunatoare de cftt Oltul §i Siretul,care In realitate Flunt §i mai largi §i mai adtmei. Dar ceea ce este 0 mai hotii-rittor, nici milcar apele aceluia§ rill nu sunt Infati§ate dupti raporturile reale.

A§a dar, artistul nu a avut In vedere la Infati§area riurilor de cat cla-ritatea acolo nude simtea nevoe de o mai mare precizie, nu s'a sfiit de ada riurllor proportii cu mult mai mari de cAt cele reale. Mara de asta, oride ctIte ori artistul trebuia sa arate curentul apei, el a introdus note caracte-ristice de orientare, care acle Bunt cu adevarat iscusite. Se §tie, c Intotdea-

Interesanto sunt fermele de munti din scenele LVIII, LAX, LXIT, LXVI. LXVIT.si mai en seaml reprezentarea imprejurimilor niuntoase ale Sarmizegetusei si Banff de tertransilvano (se. LXXVLXXVI).

Asa sunt muntii din so. L, care ne reprezinta varful Oreavei de lang/t Varciorova,In raport eu cei din. se. XLVII, care nu sunt de cat imaginea mafurilor Dutiarii la Caratas, inSerbia. In primul caz, muntii ating 790 m., in colalt, undo par mai inalti (so. XLVII), de a-bea au 25 In.

Vezi scena XIV, in 36.Scena XVII, In 41.

5), Scena XJX, in 44.scena LVI, in 138.Scena LXXIV, in 191.Scena CI, in 265.Scena CXXXI, 350-353,Scena CL, in 400.

www.dacoromanica.ro

- 1.8 -una apele rlurilor sunt mai adanci spre gura de cat spre izvoare. Aceste a-.dancimi diferite le-a exprimat artistul prin figura soldatilor cari trec curentulapei In puncte diferite : daca rIul Iyi are izvciarele spre stanga yi. In fa, pre-cum este In scena XXVI, atunci imaginea soldatului din planul Intal va rasarimai mult din apa de cat a celor figurati In aceiayi aceita pe planul din fund

dreapta, Incotro curentul se Indreapth'.La fluviile mai largi (Dunarea) artistul procede altfel : fiindcanvilé plu-

titoare ancorate In porturi sau la malurile apelor, sunt In. totdeauna Intoarsecu piepiul In potriva apei, el g Intrebuintat acest mijloc ea sà precizeze pen-tru privitor mersul curentului, la vale sau la deal 1). Dar fluviul Dunarea, dupacum se ytie, strabate tinuturile din preajma masivului Carpatinic pe o linie,care cu nelnsemnate cotituri, merge direct de la apus spre rasarit, cel putinde la Viminacium yi. pana la Durostorum. Cunoscând Incotro duce curentulapei, cunoaytem In acela§ timp nu numai rasaritul yi apusul scenelor Infatiyatepe columna In preajma fluviului, dar yi anume, care din cele doua maluri estestang sau drept.

Mara de imaginea muntilor i rIurilor, unul din mijloacele cele mai ca-racteristice pentru artist, ca sà ne determine pozitia geografica a scenelor, esteInfati§area de lagare, castele, cetati sau oraye Intrtrite. Sunt cladirt de origineromana, sunt altele de origine daca.

Lagarele §i cetatile romane au mai pretutindeni forma cunoscuta drept-unghiularit, fie ca artistul a Infatiyat toate cele patru laturi, fie, ca din pricinalipsei de spatiu, nu a 4chitat de cat dula sau trei din ele. Sunt cazuri' aludconfiguratia solului nu ,Ingiiduia Romanilor s'A dea lagarului lor forma clasica'intrebuintata 2, atunci forma stancii yi In general a solului se impunea cas-trului. De fapt fusa, In primul rezboi nu gasim de cat §ase cazuri de abatenide la forma obi§nuita ; i Inca din aceste yase cazuri dourt (scena XLVIII §iXLIII) nu sunt de cat repetarea altor douh' anterioare (scena IV i XXXIX).

O abatere de asemeni este forma lagrtrului sau mai exact a lagarelor dinprima campanie a rezboiului Intfti dacic, din scenere XI yi XII. Anume, seafla aiei Infatiyate douit lagare de forma regulatrt patrulatera, avttnd fusa Ina-intea lor un val de Intarire, care spre dreapta se Incovoae In linie curba. A-ceastä, Infatiyare, duprt cum se va vedea In comentariile de mai departe, cores-pugde exact eu forma unor lagare romane descoperite de mine la Grebenat.Se Intelege de la sine, ca artistul, copiind In toate amanuntele Infatiyarea laga-relor, a fost nevoit siI nlature elementele conventionale, cu atAt mai mult Cucat acestea ar fi contribuit mai repede la Invalmayirea de cat la clarificareaimaginilor.

Totuyi, se pune Intrebarea, elementul conventional putea el oare sà fie In-laturat cu totul ? Aya, de pildrt, priri ce mijloc putea s'arate artistul ca un lagar

Vozi figura ntivilor din sconolo II, III, IV, XXXIII, XXXV si XLVI.Hygin, De munit. castror. 56; Vega, Epit., ILI, 8 ; cf. R. Cagnat, Armée romaine

d'Afrique, Paris, 1892, p. 509.Vezi scenele IV, XXVIII, XXXIX, XLIII, XLVIII si LX.XIII.

www.dacoromanica.ro

- 19 -este de piatra, pe cand In alta,' parte, din contra, e un simplu castra de pamant ?De obicei pe columna', castrele sunt Infatisate ca fiind de piatra. Si cu toate a-cestea, cate din ele n'au fost ridicate din val de pamant ! Dovada c filtre ima-gined de pe columna realitate nu este desavarsita potrivire, ni-1 dt exem-pleld urmatoare : asa, castrele romaue din Bumbesti (scena LII), de la Ramnicul-Valeea (se. LIII) f;4i. de la Crivadia (sc. LXV),. ale carora arme s'au pastrat foartebine, sunt de ptimant, cu toate ca pe column'd, sunt aratate ca fiind de piatra.Si ciudat, artistul cunostea foarte bine mijlocul conventional de a reprezentaun val de pamant : o Intaritura de uluci (palisada), preeum sunt cetatile romanede-alungul Duniirii pe malul ei drept, cetti romane Inchise cu Intarituri deuluci In forma de cerc 1). De asemeni, valul, care in scena XLIX se afta In-tre cele doua ziduri de piara, ti vedem Infatisat printeun simplu gard de uluci.De ce tutean caz artistul Intrebuinteaza' mijlocul su cunoscut, adica palisadapentru val de pilmant si de ce In altul nu ? Pentru ce, In cazurile cand laga-rele erau din pamant, nu Intrebuinteaza valul cu palisadti, mai ales el formaaceasta s'apropia mai mult de realitate de cat zidul de piatra ? Probabil expli-carea tiebue s'o cautilm In dorinta artistului, de a fi cat mai ciar In exprima-rea sa, , si de a-si micsora ertt mai mult Barcina. In adoviir, daca lagarele ro-mane de pamant ar fi fost Infatisate cu Intlrituri de palisada, artistul pe deo-parte si-ar fi Ingreuiat farl, folos manca, iar pe de alta claritatea imaginilor arfi suferit. De aceia a ales si el sistemul conventional al zidirii de piatra, cutoate el multe laga're eran de pamant.

Cu total altfel a urmat artistul cu constructiile dace. Aceste dliudiri, toatecate le vedem indicate pe reliefele columnei i cate au putut fi localizate denoi pe teren, sunt cladiri de piar. Exceptie nu Incape. l cu toate acestea, pecolumna, multe cetáti dace sunt InfAtisate ca fiind de lemn. 2 oare niel unelement conventiolial adoptat de artist pentru ca sa faca mai clara' privitoruluiintentia sa? Sunt tns i zidiri dace de piatra ; dar In cazul acesta artistuls'a grabit a adaoga un element conventional cu desavarsire special, caresa caracterizeze Indata originen cladirii; acest element consta din niste ceardacede lemu, care sunt_ adaose In totdeauna deasupra portilor de intrare la cetati,sau la colturile zidurilor de Imprejmuird 8) . Aceste galerii de lemii ne amintescconstructia de lemn, semnuI conventional ales de artist pentru reprezentareacetatilor dace, desi In fond, o repetarn, acestea eran de piatra.

Tot In aceasta' categorie intr i zidirile dace, care aveau partea centran,' deobicei formata dinteun turn de pilara, pe cand spre stanga i spre dreapta, erauaparate de un val cu pa1isada4). Forma aceasta s'a nascut, ponte, din nevoia de acopia aidoma realitatea, ande Intariturile [lace, ridicate la intrarea unor vi fu-gaste, eran alcatuite dintr'un turn de piatrii, care spre stimga i spre dreapta

Vezi seenele I si II.Vezi seenele XXV (unde in primul plan futre 63 si 64 se vede o localitate daca

eareia Homanii fi dau foc), LVPI (o casuta, pus& pe taraci de lemn) LIX, LXVI In 169 sus,LXXV in 195-196, LXXVI in 200-201.

Vezi scenele XIV. XVIII in 43, XXII in 50-51. L, LI, LEVI i LXXV.Vezi seenele LXVII la dreapts in primul plan si LXX In fatit.

www.dacoromanica.ro

20

era sustinut de valuri de pamAnt trase pe coasta dealurilor care formau valea.Prin adaosul aeestor valuri cu palisade, ideea uuei constructii dace reesea pen-tru privitof mi mai multa limpezime, de cAt daca s'ar fi folosit de aceleasi formeea la cladirile romane.

Sunt tima zidiri dace, care, prin Infatisarea i Intocmirea lor externa', nuputean fi nici-odata confundate cu vre-o cladire sau ce-tate romana. In generalncestea sunt turnurile ronde din scena LXII. Aceste constructii, asupra rostuluieitrora Invatatii au putut discuta, nu Insä i asupra originei lor sunt de pia-tra si au servit, precum vom vedea la comentarfile scenei LXII, la Inchiderea,unui pas de trecere prin muntii Carpati. Forma lor ronda, acoperisul ascatitprins sus Inteun inel, poarta de intrare i acele abagele de deasupra, sunt a-manunte care nu numai reproduc imaginea reala a luerului, dar o si caracteri-zeaza ca o constructie neromana. Tot asa putem spune i despre zidirea depiatra, pe care artistul o Infatisaza' In scena XXVI su g pe vArful unui deal malpe stAnga raului, care curge din fata spre fund.

Alteori artistul Ii simplifica' cu totul problema Infiitisarii cladirilor dace :un simplu turn dreptunghiular cu poarta pe fata cea ingusta si sus un frontontriunghiular, iar pe laturea cea lunga' o ferestrue mica', ti este de ajuns ea sa neindice existenta unei cetati 2).

Dar asemeni reprezentari dau nastere uneori la nedomirire ; cáci uneledin ele (turnul din XXXIV), prin faptul cà sunt pe teritoriul roman, ca si ceta-tea Intarita, unde Imparatul descinde din nava (scena XXXV), ne-ar sili sa' cre-dem ca sunt simple statiuni romane 3). Totusi artistul a avut grije sii ne scoatadin aceasta nedomirire prin adaosul unor amrtnunte care le-a caracterizat Indeajuns spre a nu fi confundate cu cladirile dace. In general, forma de turnuridreptunghiulare a fost aleasà, poate, pentru ca sh' Infatiseze- tocmai forma pecare aceste constructii dace o aveau In realitate.

In rezumat, artistul a Infatisat zidirile dace cAnd de lemn, cAnd de piatra.In acest din urma' caz, el a avut grije sil le deosebeasca de cele romane, In-fatisate In aceiasi scena, sau In scenele urmatoare, prin. adaosul unui amanuntfoarte caracteristic : acele turnuri cu ceardace de lemn densupra. CAnd lima'Indoiala nu era asupra originei cliclirilor, atunci artistul InfatiSa cetatile dace,lie prin simpla forma caracteristica a lor, fie printr'un semn conventional : acelturn patrat Insdtit sau nu de valuri cu palisadh' deoparte si de alta. Adesteconstruetii dace, dupa .cum vom vedea mai departe, au fost, poate, calauzelenoastr6 cele mai sigure la localizarea scenelor columnei

Dar elementul cel mai pretios pentru localizarea actiunilor Infatisate, re-mane de sigur indicarea celor patru punte cardinale care le Incadreaza. Am vazutmai sus, ca rasaritul i apusul se pot deduce la icenele din preajma Dunarii,

Singur Domaszewski (Philologus, 1906, p. 335) a presupus cá sunt de origine romanft ;toti oeilalti le considerA eu drept cuvant ea zicliri dace.

Vozi sconele XXIX, XXI in 74, XXXIV in 86, XXXV in 88 sr'XLVCA turnul sau cAsuta de piatrA inseamnit pe columnit iinaginea unei localitAti, a-

ceasta a arAtat-o Petersen prilejul eonstructiilor din scena II.

www.dacoromanica.ro

21

dupg directia cgtre care se Indreaptg valul apei. Acest mijloc Insg, nu puteaayéa, de cgt o 1ntrebuintare restrânsg. Dar cum remân celelalte scene din in-teriorul tgrii, departe de Dungre i unde de altminteri se desfgsoarg Intreagaactiune rezboinicg ?

Aici avem prilejul su admirgm iscusinta artistului,- care cu cgteva elementosimple, a stiut sg, ne dea mijloace de cglguzire de o desgvarsitg precizie.

Sunt cazuri de lustratio exercitus, cAnd comandantul suprem al armateiera dator sg aducg la Inceputul fiecgrei campanii militare, o jertfg, zisà suove-taurilia, cgtre zeul rezboaelor, jertfg' urmatg apoi de o alocutie egtre trupe 1).In primul rezboi avem doug asemeni eene de lustratie (se. VIII si LIII) siambele cazuri, fitat laggrul, unde se petrece actiunea, cat i peisagiul Inconju-rgtor, ca i pozitia Imp'gratului, sunt altele, un semn, cg, nu este vorba de o re-producere tipicg a unui laggr oare-care. Deosebirile de formg vin de sigur dindeosebirile de aspect ale terenului, unde aceste doug' laggre au fost Intocmite.Cum se explicg Insg directia diferitg cgtre care stg Intoarsa figura Impgratu-lui ? Pentru-ce In primul caz (se. VIII) Impgratul sgvArseste actul solemn aljertfirii privind spre stanga §i pentru ce In al doilea (se. LIII) stg ca fata tntoarsg,spre dreapta ? SA' fie o simplg IntAmplare, sau avem aci de a face cu un ele-ment conventional ales de cátre artist ca sà ne indice unul din puntele cardi-nal'e ? Respunsul ni-1 dà cunoscutul obicei roman, ca Intotdeauna sacrificatorulsg, se Intoarcg cu fata spre rgsgrit, in momentul amid jertfeste 2)". Ca o urmarea acestui fapt se impune s'admitem, cà laturea lagg'rului din fata lui Traian(scena LIII), sà fie laturea de rdsárit, pe cand cea opusd, din contra, laturea deapus. Tot asemeni Si la scena vur, , mide laturea din stanga (din fata lui Tra-ian) trebue sh fie cea din spre rgsgrit, pe cand cea din dreapta, din contra, latu-rea de apus.

Dar problema orientgrii scenelor are si alte fete, de aici complexitatea ei.Pentru deslegarea ei B e cere negresit sà cunoastem conditiile In care problemalocalizgrii se Infdtisazti.

Trima conditie, pe care de altminteri artistul columnei a pdzit-o i Impli-Dit-o cu multd luare aminte, era cea urmátoare : el trebuia sà prezinte actiunilemilitare nu numai In mod plastic, dar In chipul cel mai realist posibil, adicdnici unul din elementele topografice mai caracteristice nu trebuia sd lipseascd,cdci numai asa imaginea de pe columnd, putea fi usor deosebita de artist siprin urmare regtisitd In natura' de privitor.

Un exemplu. Inchipuiased-si cineva cà artistul columnei trebuia sti repro-ducd Iasii In seria reliefelor sale. Cum avea el sg proceadg, ca sg Infgtiseze

A. von Domaszewski, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 19; C. Cichorius, Trajansseittle,II, p. 48.

Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7: cManibus lautis, velato capita sub divo culminecontra orientem, sacrificium indixita cf. Marquardt, Röm. Staatealterthilmer, Ill, 2, p. 156 si178 ; cf. Vitruv. IV, 5 : cuti qui adierint ad aram immolarqes agt sacrAci.a.facientes, spocten¡ad partem goeli orient4s simulaerupp,

www.dacoromanica.ro

acest oral, ltisftnd de o parte frumusetea lui pitor9scg, 0 piing de melancolie ?I se impunea mai Intl" 0 mai presus de toate, sg reproducg elementele topo-grafice mai importante, adid : a) valea Bahluiului E0 rIul care aluned, de laapus la rgsgrit, Intre cunoscutele dealuri aproape paralele care-i alcdtuesc va-lea ; b) strimta vale 'a, fqcolinei care, dupti ce tae pe cea dintai perpendicular,se urmeazg, cotit mai departe spre nord sub forma \TM Calcainei; c) orapl In-su0 care se desfilprti pe poalele dealurilor din nord, drept In fata intretgeriivgilor Bahluiului 0 Nicolina; d) In fine, cele doug dealuri rlpoase din dreapta0 stänga pgrlului Nicolina, cu cettitile Galata 0 Cetätuia. FArg, reprezentareaacestor elemente topografice, imaginea Iaksilor n'ar fi fost nici clarg, nici com-plea 0 prin urmare privitorul nu ar fi recunoscut-o.

Dar mai este o conditie de Implinit, conditie, care, mi se pare 0 maiimportantä de cat cea dintäi : artifitul era dator, nu numai sg, reproducg perelieful su toate elementele topografice mai importante ale tinutului, dar maicu seamrt aceastg reproducere s'o fad In modal cel mai pregnant posibil,adicg, tinutul trebuefote vgzut din acel punt, de unde elementele lui topograficepot sg, reiasti mai clar In luming 0 sä-0 capete semnificarea lor Intreagg. Pre-cum un peisagist I0 alege vederea tinutului pe care-1 picteazg din puntul ctlmai expresiv artistic, tot alp, 0 autorul reliefului trebuia sg prinzg elementelelo cale vgzute din puntul cel mai pregnant 0 exliresiv topografic.

Ca sg revenim la exemplul de adineauri, nu din once punt privit Ia0ipoate sg, fie Infäti§at cu toate elementele sale topografice mai de seamg. Vtizutdin spre nord, acolo unde dealurile care mgrginesc valea Bahluiului sunt maiInalte, suntem In primejdie sti nu :putem InfAti§a nici §esul din fundul IraBahluiului, nici cele doug ape (Nicolina 0 Calcaina), nici Insukii orapl, care stilparer], pitit pe poalele dealului Copou. Oricat de dibaci ar fi artistul.In mitnui-rea legilor perspectivei, va fi nevoit totu0 FA jertfeascg ceva din largul vgiiBahluiului 0 din toate celelalte elemente topografice, care remän ascunse &mgpantele dealurilor nordice.Acela§ lucru ar fi, dad ar reproduce tinutul vilzutdin spre apus sau din spre rgsärit : In primul caz, n'ar putea Inftiti§a, vgileNicolinei 0 Calcainei, In al doiea caz, valea Nicolinei 0 partea de aptls a vtiiiBahluiului. Singurul punt de observare 0 InfAti§are n'ar putea fi cleat dinspre sud ; cgci numai din aceastg parte s'ar putea indica 0 cämpia, care sedesfgloarg Intre dealurile paralele de la vest la est 0 matca §erpuitoare acelor doug rfturi, care se varsä" In Bahlui la poalele oraplui, precum tot dead i s'ar putea Infrtti§a conturele oraplui risipit pe dealuri 0 cele doug cetitthmitingstiri de pe Galata 0 Cetgtuia.

Acest principiu, adid alegerea puntului de privire al scenelor, nici-odatgartistul columnei nu 1-a scgpat din vedere ; de aceia U. vom vedea cti-0 schimbitakta de des puntul sgu de privire ; de aceia scenele sunt argtate dud väzutedin nord, cänd din sud, §i uneori,dei mai rar,chiar din apus 0 rgsgrit.

La aceste doug conditii trebue§te sti mai adgoggm o a treia. Actiunileomene§ti se desfg§oarg In spatiu 0 In timp In chipul cel mai capritios; iar celemilitare In special7 au un mere schimbAcios, pe care i 1-a impus natura solulqi,

www.dacoromanica.ro

23

unde ele au avut loe, sau geniul militar care le-a dat impulsul. In rezboaeledacice miscArile armatelor s'au desfasurat, aci de la sud (de la Lederata laDure) spre nord (la Aizis), aci de la apus (Aizis) la rAsArit (Poarta de fiertransilvanA), aci de la nord (Tibiscum) spre sud. (Dunare la Drobetae), aci infine de la rAsArit (pasul Turnul rosu) spre Apus (Sarmizegetusa).

Ca sa fie veridic, artistul era nevoit BA tie seam i sa indice acestemiscari de trupe, altminteri icoana rezboaelor sapata de dansul n'ar fi fost ade-vArata, nici. Intreaga.

Pe de alta parte, felul de intocmire a campului de,piatra, pe care artistulavea s sape imaginile, ingreuia si mai mult datele, destul de complicate aleproblemei sale. El nu, avea la Indemana de cat o fasie ingusta de relief. Cam-pul sail de sculptat nu era in fond de cat acel sul de pergament, pe carescribul copia operile literare. Pe aceasta fasie Ingusta a lungii spirale, carese desfasura de la stanga spre dreapta si de jos in sus, avea el sA sape sirulneintrerupt de peripetii rezboinice, a cArora glorificare columna era chematAs'o faca. Toata intrebarea sta, cum avea SA se ja artistul ca sa Infatiseze'ac-tiunile rezboinice, tinand seama nu numai de elementele topografice ale tinutu-lui real, unde aceste actiuni avusesera loe, dar si de continua varietate demiscari, aci spre nord sau sud, aci spre apus sau rasarit ? Cum avea de ase-meni f3à proceada tinand seama si de puntul de observare cel mai bun, deunde elementele topografice puteau fi Mai pregnant precizate ? In fine, cumavea BA proceada artistul, pentru ca sa cdciMoneze si In acelas timp sA armoni-zeze diferitele miscAri cu singura miscare a columnei, care ne desfasura actiu-nile intr'o continua progresie de la stanga spre dreapta i de jos In sus.?

lath' deci o parte din complexitatea problemei. Deslegarea ei ar pAreatrece peste puterile inteligentei omenesti. Si totusi cu ce minunata iscusintaa stiut artistul s'o descopere !

Se stie, once harta astAzi ne infatisaza tinuturile geografice Intr'o anumitAorientare, care se rezuma In urmatoarele : sus este linia nordului, jos aceia asudului, iar la stanga apusul i la dreapta rasaritul. Artistul columnei Insa nuintrebuihteaza. aceasta orientare a cartografilor nostri de cat Inteun singur caz :cand scena este vazuta dintr'un punct asezat la sud. In celelalte éazuri Insaorientarea punctelor cardinale se schimba dupa pozitia puntului de observare.Avem scene pe columna, unde linia de jos reprezinta linia nordului, iar ceade sus sudul, la stanga rdsaritul si la dreapta apusul. Fireste, alte schimbarise intampla In orientare, daca puntul de privire este apusul sau rasaritul.Toata greutatea i arta In acelas timp consta in a gráSi un mod de reprezen-tare de asa fel, In cat i privitorul, care nu poate cunoaste gandul artistului,sa-1 ghiceaseA totusi printr'un simplu rationament i sa se calauzeascii.

In general, recunoastem in lungul columnei patru cazuri diferite de orien-tare a scenelor, provenite din directia diferita catre care se indreaptii miscariletrupelor romane.

1). Daca .actiunea de reprezentat s'a desfasurat pe terenul real In directiade la rAs4rit la apus, artistul golumnei, pentru ca s-o prezinte in concordanp,

www.dacoromanica.ro

24

Cu mersul spiralei de la stánga spre dreapta §i totdeodatg §i pregnant, a alesIn totdeauna punetul de observare din spre nord. Urmarea acestui fel de Mfg-ti§are se vede din Insá,'§i orientarea puntelor Cardinale, unja nordului este fixatitjos, iar sus a sudului ; pe de altg, parte, la stänga se aflg ritsgritul kd la dreaptaapusul ; adieg absolut contrar felului de proeedare al eartografilor moderni.In aceasta eategorie intrg, cele mai multe din scenele seulptate pe eolumng.

Un exempla MBA va litmuri luerul pe deplin. Primal act al Romanilor Inrezboiul lor cu Dad", dupg cum '1 aratg, columna, este aprovizionarea eetittilorromane din Moesia, §i anume, a acelora care se aflau In apropierea puntelor detreeere peste Dungre. Trebuia ea baza de operatiune a armatelor romane sg, fienu numai bine apgratg, dar §i prevgzutg eu toate cele necesare pentru cam-pania rezboinieg. Acest prim act, care formeazg oarecum prologul sangeroaseidrame, este seulptat de cgtre artistal columaei In seena TI i III din Cichorius.Treeerea pe podul (de vase s'a fgeut, precum vom vedea mai departe, pe laloealitatea zisg Carata§, un sat la jumgtate drum Intre Cladova §i Tekja, pestedrum de Gura Vgii In Románia. Pe de altaparte, la Clitduksaita §i Cladova,spre rgsgrit de Caratn, acolo unde se vá'd i astgzi urme de eetitti romane,trebue§te sh. localizgm noi diferitele constructii reprezentate pe columng In 9,10 §i 11 (se. II i III) §i unde soldatii romani depua proviziife neeesare expe-diiei

Tema artistului era urmgtoare : sg ne Infilti§eze pe längg actul treeeriipeste Dungre, nu numai depunerea proviziunilor in localitätile romane de pemalul drept al fluviului, In Moesia, dar §i elementele topografice deosebitoarepentru peisagiul din preajma locului. Aceastà prezentare, am spas mai sus, tre-buia fgeutg In acela§ timp din puntal eel mai favorabil, din care elementeletopografice privite aveau sà. iasä' mai ré'sgrit §i mai 'impede la ivealg.

Intrebarea este : cum trebuia Inftiat seena §i din ce punet vgzutii, ? Dinnord, din sud, din apus, sau din rgsgrit ? Din aceste doug din urmg punte,lucrul era eu neputintg de Infäli§at, fiind-eg In acest caz, loealitatile romanecare se twirl In linie dreaptg, §i dealungul Dung'rii de la apus la rgsgrit, pri-vite dintr'unal din aeeste doug punte, s'ar fi aeoperit unele pe allele. Este firesedeei, ea vederea lor In seeng sg, fie prinsä fie din nord, fie din sud. Iar dintreaceste doug, puntal de vedere din nord era singurul mai nimerit.

In adevgr, preggtirile militare romane se fae pe malul drept al Dunárii,malul roman, preeum de asemeni treeerea are loe de pe teritoriul roman peeel nordic al Daciei. Daeg artistul ar fi ales ea punt de prezentare a seeneisudul, adieg linia de jos Infitti§änd sudul §i stänga apusul, atunei el ar fi In-ta,mpinat doug greutgti : a) malurile ,Moesiei längg Carata§ fiind inalte §i ri-poase, artistul ea sit reproduca realitatea, ar fi fost nevoit sg ridiee un peretede stand, In planul din fatg, jos ; din aceastg pricing nu ar mai fi putut

nu numai vasele de transport aneorate dineolo de malul fluviului, adiegmai la nord, sus, dar niei mgear o bung Parte din podul de vase ; b) Acti-unea In realitate s'a desfg§urat de la rgsgrit spre apas, flota ro-mang aducea proviziunile din spre mare §i nu din spre Viminacium, fiind-

www.dacoromanica.ro

FIG. I. VEDEREA DUNARII TNTRE SEVERIN SI ACIOROVA.

IV.

-

- .,..-- . 7. - ir4 .

.... 2, °. : . nP I P " P1 ;.'gr, 6, 7i-7- .__,

, r ,.--.... ._..._ _ c c cir ,..,-,..--...7,z I

, . : .. - 1'1 P--- t '''- iCI

' .4.....44....-'4' .,.,(.' -,,_ r '- .i.A I . , ....zip ,

11 '',1 i ,. i i

1fig, 1

,

i

, . 44- --.. ..., it'

'

,..{.! t°.06es,

lk<- FY. *

-1~.e.'11' If u, It ..:. ,0

z.: ,, - '''. ' ... 4 .r 0 1' r

........, ...._II'. ..t _.,...-

V

II. r

1

1

t cit: f,,I,, 1 \ ,

k.. ' . ' fr------. -,, .

....

, . :,1 U.- , $

,v -0

71,- , 4 , . ) k ::-;" 2 vi_ .. , 1-4 '-r- 1 - r :..' . t 4,-. 14 ... ' '. I.- - V, 5 -

;.1 ..,,-1 ' ,A -: k

-' r'i ' '1-f, , .-P f ..,-- ij, ' f ,

7. 10. 12. 13.

FIG. 2. AChiAlt vEDERE PE COLUMNA.

www.dacoromanica.ro

FIG. I. VEDEREA VARADIEI SI IMPREJURIMELE. 'V

XXV.

63. 64.

FIG. I. PLANUL tNTÄRITURILOR DE LA MARMORE.

FIG. 2. ACEIASI VEDERE PE COLUMNA. FM. 2. VEDEREA ACELORASI INTARITURI PE COLUMNA.

XIII. XIV.

34. 35. 36.

-

-

www.dacoromanica.ro

25

ca spre apus de Caratas era cu neputinta ori-ce comunicare pe Dunare, dinpricina valtorilor de la Poarta de fier. De altminteri, lucrul acesta 1l arataartistul eolumnei destul de clar, Intätisand navile ancorate la malul drept(In fund). al fluviului cu carma spre stanga ; adica' curentul apei venind dindreapta, unde este apusul, daca priVesti tarmul Moesiei din spre Severin. Ards-tul transportand pe relieful spiralei mersul actiunei reale de la rasarit spreapus, ar fi, fost nevoit sa Inceapa sculptarea scene' din dreapta spre stanga,pentru ca, In hir oteza aceasta, unja de jos fiind linia sudului, in dreapta se aularasaritul si In stanga apusul. Si atunci am fi avut pe columna ciudata Infatisare:In dreapta ar fi fast scena I, apoi mai spre stanga scena II si tocmai la ca-patul Btang, de unde Incepe chiar spirala, scenele III si IV, cu imaginea podu-lui de vase. Miscarea aceasta fug ar fi fost in opozitie cu mersul actiuneipe spiralá, actiune care se desfasoara de la stanga spre dreapta.

De aeeia si artistul a ales celalt punt de presentare a scenei, adica nor-dul. In casul acesta el se afla In situatia unui om, care ar privi de pe malulnordic (dacic) al Dunarii actiunea care se destapara pe malul sudic (roman).El fiind cu fata Intoarsa spre sud, are la dreapta apusul si la stanga rasaritul.Cu mijlocul acesta el putea sa proecteze pe planul din fund (sud) malurileripoase ale fluvialui care Inchideau zarea spre fund, precum si cetatile romanecu vasele de transport si chiar o parte din luciul apei. In acelas timp, mis -carea de la stanga spre dreapta, care de fapt Insemna miscarea de la rasaritspre apus, era In' armonie cu miscarea spre dreapta a reliefului columnei, pre-cum se vede din alaturata plan sa (II fig. 2). In adevar, pe aceasta plan sa nise da icoana tarmului sudic (roman) din preajma Caratasului (vechiul Zanes) 1)si Gura VAR, la jumätate drum Intre Drobetae (T. Severin) si Tsierna (Orsova).In 8 avem imaginea localitatii Cladova, In 9 a celei din Cladusnita, precum in11 ni se Infatisaza cetatea de la capul podului de lemn de la Caratas si In 10canabele aceleiasi cetati. Pe planul din fa ta curge Dunarea, pe care artistul osimbolizeaza prin bustul unei divinitati barbatesti. Fluviul curge de la dreaptaspre stanga 2) ; deci In dreapta este apusul si in stánga ra'saritul.

Sus pe aceiasi pian (II fig. 1) avem vederea tinutului din preajmaDunarii la apus de Severin. Si anume, In dreapta, pe malul sarbesc, cetateapoligonala din Caratas, alaturi si mai spre stanga castelele romane din CIA-dusnita si Cladova ; iar mai spre st'anga cetaluia Pontes de la capatul sudical podului de piatra al lui Apollodor.

Cine nu vede insa din aceasta alaturare, ca imaginea de pe columna nueste in fond de cat icoana tinutului real, cu deosebirea numai, ca linia nor-dului In loe sa fie sus, precum se obisnueste in hartile moderne, ea este jos?In aceasta sistema' de infatisare intra o suma de alte scene, In special seriaIntreaga care Incepe ell scena LXV. si starseste cu mici intreruperi cu scenaLXXV inclusiv.

2). Dar se Intampla uneori,si cazurile nu sunt tocmai rare,ca o actiune

11. Vezi comentariile noastre privitoare la scenele II, III t§i IV.2). 0 deducem aceasta din rO,'nduirea carrnii la corftbit

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. Ill, fig. 1.

- 26 -rezboinicg de rbprezentat sg se fi desNurat, nu In direqia de la rgsgrit spreapus, precum am vgzut-o In casul de mai sus, ei ' urm And mi§carea contrarg,adicg de la apus spre rä'sgrit. De fapt, Impgratul Traian, pornind cu armatelesale de apus, de la Dungre spre Tapae, era nevoit sä pätrundg mai Intai pevalea Caraplui direct spre nord 0 apoi, cam din pgrtile Bersoviei (Boga ro-mang) sau. Aizis (Deline§ti), sg meargg drept spre rgsgrit. Este Intrébarea, cumavea sg exprime artistul In reliefele sale aceastg mi§care, vgdit contrarg celeidin primal caz? A reprezenta diferitele scene, iar0 vgzute din nord, lucrul eraca neputintg ; pentru cl linia nordului fiind jos 0 a rgsgritului la stanga, orlen-tarea puntelor cardinale ar fi fost identicg cu aceia din primal sistem 0 deciactiunea Infati§atg nu ar mai fi corespuns cu mi§carea reald a armatelor, carese face acum In directia de la apus spre rgsärit 0 nu de la rgsgrit la apas.Nu-i remanea deci artistului de cat s'aleagg modal de Infäli§are al cartografilormoderni, adicg, sus Baia nordului, jos aceia a sudului, la stanga apusul 0 ladreapta rgsgritul. Ele'mentele topografice, ca §i mi§cgrile personagiilor care iauparte la actiune, trebuiau randuite dupá' normele Intrebuintate astgzi.

Un exempla de acest fel de Infati§are ni-1 dg scená XXV, care ne repre-zintg Poarta de fier transilvang de la Bucova. 0 armatä', care, pornind de pe va-lea Bistrei, ar cauta sg, pgtrundit din valea Timi§ului In campia Sarmizegetusei(Grgdi§te) nu ar avea de cat o singurg cale de luat, cea de la Zgicani. Con-tra aävglirei Insg pe aceastg parte, apgrarea are un punt minunat de Impotrivire0 anume,' acolo unde muntii Rasa. 0 muntii Negrii aproape se Impreangnelgsand titre ei, mai ales In puntul numit Marmore, de cat o sugrumgturaIngustl 0 Inaltà care desparte apele Bistrei, tinzand spre apus, de acelea aleBältii, care se Indreaptg spre rgsgrit.

Acest punt a fost Intärit Incg din timpul Dador. In adevar, cum porne§ti,de la Bäutar 1) spre rgsgrit, §oseaua actual l care leagg Caransebe§ul cu Ha-tegul, trebue sä treacg pripoarele Inalte de la Marmore. Pe stanga se vede ocoamä Inaltg de munti, cgreia locuitorii ti dan numele de Muchea Catanei"Aceastä culme, dapg ce face un unghiu cu varful cgtre nord, se prelunge§te pangaproape de Zgicani sub numele de dealul Marmorei. O a doua coamg de dea-luri, zisl Poiana Ceardacului", se Inaltg pe dreapta. Ambele coame Inchid unspatiu a cgruia formg se aseamgná cu aceia a unui romb. La intrarea coltuluidin spre apus al rombului se Inaltg trei §iruri paralele de valuri 0 §aaturi (d),care sunt astfel randuite In cat valul cel mai mic (Ingltimea 1 m.) este laapus, iar cel mai Inalt (2 m.) la rasgrit. In partea °pug, adicg In coital dinrgsgrit al aceluia§ romb, se aflg alte trei §iruri paralele de valuri 0 §anturi (a)randuite perpendicular pe osea 0 In acela§ fel cu celelalte din apus. Pe dreaptadrumului, ca 0 pe stanga, sunt iarg§i alte §iruri paralele de §anturi 0 valuri,care Incheie de jur Imprejur spatial rombului. Deosebirea este Insg eh' acestedin uring Intgriri sunt Intocmite de o parte 0 de alta a drumului cu valurile

www.dacoromanica.ro

1) Irozild. ILI, flip 2,

27

mai scunde In spre drum yi cu cele mai Inalte spre fund. 0 aJtA deosebire deasemeni este, cA yanturile i valurile de pe dreapta drumului (g), cele de pe Po-iana Ceardacului, Bunt In forma de semicerc, eu capetele rezemate de culmea dea-lurilor, iar nu In linie dreaptA ca la celelalte trei laturi.

Cu modul acesta spatiul cuprins futre valuri este IntArit In forma de rombsau de pAtrat, contra unui duyman care ar veni din apus, din spre Bdutar yi afvrea s treacti In spre ZAicani. Tot aici trebue sA mai adAogAm cA, earl deaceste IntArituri alcAtuite din yanturi i valuri, se mai aflA pe dreapta drumu-lui, ceva mai la rAsArit de valurile din d, un turn rotund de piatrA, ale cAruiatemelii abia se mai zArese In N; iar pe puntul cel mai Inalt al Poienii Cear-dacului i Indá'rAtul valurilor, era un ttirn de piatrA sau mai multe, care s'aurisipit acum cu totul.

DacA luAm seama insA, aceastä descriere ne lAmureyte minunat scena XXVde pe columna 1). In adevAr, cele patru yiruri de yanturi i valuri, care Inchidspatiul dreptunghiular sau romhoidal din preajma Marmorei ne explicl forma yiIntocmirea zidurilor Inftitiyate pe columnA. Aya, de pildA, zidul de piatrA dubluCu poarta din mijloc, cu yantul din fatA-i i tidvele de morti Infipte pe pari,zidcare Incepe din 64 de lánga' capetele Dacilor yi se Incheie sus aproape de mftnAImpAratului,nu este altul de cát yirul de Intárituri din a pe figura de mai sus.Zidul, care se prelungeyte paralel cu linia de sus a reliefului In stánga Impára-tului i tovarityilor sill, este yirul celor trei valuri de pe Muchea Catanei ; pecánd ulucile In linie Incovoiatti, care imprejmuesc clAdirile de lemn incendiatede auxiliarii romani, dintre 63 yi 64, uluci care dupà sistemul conventional alcolumnei InseamnA valuri cu palisadA, ne InfAtiyeazA yirurile de valuri Incovo-iate de pe Poiana Ceardacului. Iar locuintele de lemn aprinse de auxiliari,unsemn conventional ca sA reprezinte ideea nimicirei unor intAriri,nu stint altcevade cát acele turnuri de veghe zidit6 In piatrA, ale cAror urme le-am descoperitpe culmea Poenii Ceardacului. In fine, cel de al patrulea ir de valuri i yan-turi, care Inchideau iocalitatea din spre apus (d), le vedem InfAtiyate pe columnaprin acel gard de scanduri din spatele lui Traian (In 63 la mijloc) i asupracAruia comentatorii columnei eran nedomiriti. Nu mai stáruim asupra celorlaltepunte de asemAnare dintre elementele topografice locale de la Marmore yi celeinfatiyate In scena XXV. Acest lucru II vom face cu prilejul comentArii scenei.E destul InsA BA spunem, cit artistul columnei ne a prezentat scena vAzutA dinsud, adicA, linia de jos Inftitiyánd sudul, cea de sus nordul, stánga apusul i dreaptarAsAritul, Intocmai precum oblynuese fgA facA asfázi i cartografii noytri.

3) Sunt cazuri tris . cánd artistul, fie din ImprejurAri locale anumite, fiedin altá pricinti, nu poate sit Inftitiyeze scena dupA sistemul de mai sus, deyiactiunea militarA se desfABoarA de la apufg spre rAstirit ; nu poate, de pildA, BAcuprindA elementele topografice pregnante dintr'un punt ayezat In sud. Cum aresA proceadti artistul ?

Mai Intái, va reprezenta scena vAzutA din nord, adicA va fin, linia nordu-

www.dacoromanica.ro

- 28 -jos, pentru a In hipoteza cealalta Ii va fi cu neputintas prinz i sa

arate tpate elementele- mai rasarite ale tinutului; Ins/ In loe sä pue, pre-cum cerea adevarata orientare, rasaritul la f8tanga, el II muta la dreapta. Cu mo-dul acesta, puntele cardinale ale scenei nu vor fi asemeni nici cu cele din pri-mul, nici Cu cele din al doilea sistem, desi va avea cu unul identitatea linieiapusului indicatä la dreapta. Un exemplu ar putea s ne clarifice mai bine ideea.

Este In prima campanie a primului yezboi dacic o Kea, (XXIXXXX),In care Imparatul Traian, dupa ce primeste o ambasada daca, petrece catretarmul Dunarei o femee, o printesa, gata de a se Imbarca lute() nava. Aceastascena, precum se va vedea Taal departe, ne Infatisaza tinutul din preajma Se-verinului de astäzi, cu cämpia biting din marginea Dunarii, cu sirul muntilorMatoretul, care se Intind dela nord-vest spre sud-est, cu cetatea de piatra, zisaTurnul, lui Sever", din gradina orasului, cu cealalta cetate Zidina Dador",iarasi de piatrA, de pe culmea Gradetului, cu valea Topolnitei i dealurile dim-prejur. Toate amanuntele topografice sunt indicate cu mullà maestrie de catreartistul columnei 1).

Ca sa Infátiseze scena vazuta din sud, lucrul era cu neputinta i aceastapentru motivul cà muntele Grádetul, pe vArful caruia se aflä zidità cetatea Zi-dina pacilorn nu este vizibil din campia Severinului, acoperit precum este dedealurile Fata Bulighii i Pitulasul ; din aceasta cauza, scena trebuia neaparatreprezentatä .ca vazurá din nord. In fata acestei greutati artistul columnei a a-les alta cale : a pus linia nordului jos, prin urmare, cetatea de pe munteleGradetul (In 71 din scena loqx, se vede din ea Intre Pannonius Veredariusauxiliarul roman din stAnga numai o dung/ lata i Incovoiata In jos, ca o se-

dealurile Pitulasului (din 72 73 scena XXX) sunt indicate jos ; dincontra, fldviul Dunarea cu ampia Severinului i cetatea Turnul lui Sever,sunt rAnduite In sir de la stftnga spre dreapta In planul de sus, care Inseamnasudul. Ca sit n,e dam seama In acest sistem de orientarea tinutului real, n'avemde Cat sà resturnäm imaginile, ca si cum ar fi resfrante lute° oglinda : In acestcaz, toata scena ar avea aceiasi Infatisare cu cea datä de artist, cu deosebirelug ea Jinja de jos ar ajunge sus si scena ar fi Infatisatä atunci dupa sistemulcartografilor moderni cu nordul sus, sudul jos, apusul la stAnga i rásaritul ladreapta.

4) Dar actiunea, care trebueste Infittisata, se IntAmpla foarte adesea sà"progreseze de la sud la nord ; In cazul acesta intra seria de scene, care ne pre-zinta diferitele popasuri ale armatei romane de apus, Indata dupa trecerea Du-

ril la Lederata i pftna la Berzovia, Mud directia se schimba spre rasarit.Armata roman/ de apus, precum se va vedea la comentariile scenelor respec-tive a urmat calea dealungul riului Carasu i afluentului sau Cer-povatul, Intarindu-se atkt pe un mal, cAt i pe celalt al rturilor cu ale un la,gar, care forman capete de pod. Aceste doua lagare eran de obiceiu asezate

1). Pentru 1nte1egerea deplini a acestui sibtem de reprezentare, oste absolutb. novae deounoaste spusele noastre cu privire la sena XXIXXXX.

www.dacoromanica.ro

- 29 -eam pe acela§ paralel, unul la apus §i celalt la rasgritul vgii §i raului, Cateservea de legatura Intre ele. Ca sa le reprezinte aceste popasuri ale armateiromane, artistul era nevoit sa le indice pe reliefele sale cu elementele lor ca-racteristice; adica trebuia s reproduca ambele lagare cu formele §i Intocmirilelor aparte §i deosebitoare.

In vederea acestui scop el nu putea s le Infa*ze de eat vgzute saudin nord, sau din sud ; altminteri, dacg le-ar fi Infati§at vazu,te din rasaritdin apus, ar fi fost In primejdie sa nu poata, desfa§ura scena In mod lamurit :una din cetati sau unul din lagare fiind mai aproape de artist, ar fi Impiedicatvederea eeleilalte cetati, care In aceasta hipotezia era pe aceia§i linie. Pe dealta parte, ca sä reprezinte scenele sale vazute din sud, artistul se expuneamai Intotdeauna sit nu ne arate fata laggrelor romane care era Intoarsg sprenord, unde era vra'jma§ul, ci spatele lor §i, fire§te, §i a cladirilor interioare careCu greu putean constitui elemente topografice destul de pregnante §i de carac-teristice. De aceia Il vedem cii alege de preferintg vederea lor din miaza-noapte.SA' ham un exemplu.

Imparatul Traian, dupg ce parase§te statiunea, Infa'ti§ata In scenele XI §iXII (Cichorius), ajunge la Arcidava, care dupä aratarea lui Torma trebue§tepusa la Varadia de astazi1). Aceastg, statiune a armatelor romane o' prezintgartistul In scena XIII §i XIV.

Geografice§te statiunea are urmgtoarea infati§are 2) : a) 11111 Cara§u, carevenind din rasarit din spre Kakova, dupa ce prime§te pe dreapta Cernovatul, oja spre sud pana la Mercina (Mercsina), de unde coteste spre sud-vest; b) un dealeu panta din spre ra'sarit abrupta, dupa ce se desfaee din dealurile din nord, se In-dreapta spre sud, despartind rlurile Cernovatul §i Cara§ul deOgasul Ilitieiu;c) pe culmea acestui deal §i In fata rtului Lisava, care vine din ra'sarit, se afigruinile unei cetäti de origine dad, 3) ; d) In fine, pe stanga Carasului §i cevamai la sud de Lisava se Intinde o campie destul de larga, uncle se vad fsiastazi urmele unui castru roman. Toate aceste elemente topografiee u fost indicate de catre artist a§a de bine §i a§a de pregnant, In cat localitatea o pu-tem recunoa§te cu toata precizia §tiintifica dorita. i anume, artistul ne pre-zintit scena vazuta cam piezi§ din nordest. La stanga 4), din 34 pang In 36,avem imaginea castrului roman cu portile sale §i cu cei trei legionari din fata(nord) pu§i de paza ; la dreapta, din 36 pat In 37, se !nap, stanca rIpoa8a, peculmea careia sta cetatea daert cu cele doua porti §i cu galeriile cje lemri su,prapuse ; la poalele stancei este o apa, Cara§ul, peste care se vede o punte delemn, pe uncle tree auxiliarii romani.

Din aceasta localizare reese deci, cii aceia ce era randuit In realitate peo linie orizontala de la rasarit la apus, A fost transformat In relieful de pe co-lumna intr'o linie cam piezi§e eu capatul ei dinspre rgsgrit la stanga, pe cand

F. Millelrer, GescI. Stadt Verschetz, p. 18.Vezi pl. IV, fig 1.Vezi comentariile la scena XIIIXIV.Vezi pl. IV, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

Vezi pl. V, fig.1.Vezi pl. V, fig. 2.

30

eel. din spre apus este la dreapta. Tot asa procedeazA artistul i cu celelaltestatiuni militare infAtisate In scenele urmAtoare.

Ca o variantA a acestui sistem este reprezentarea urmAtoare : uneori ac-tiunea progreseazä de la sud la nord, tusk peripetiile militare, in loe sA se des-fAsure pe o linie orizontalA cu capetele Indreptate unul la rilsArit eelalt la a-pus, ele din contra utmeaza dupA o linie vertical, ale cAreia capete unul se afla(jos) la sud, celalt (sus) la nord. Aceastit desfasurare de la sud la nord une-ori se impunea artistului 0 din pricina formei particulare a tinutului, care nuingAduia randuirea elementelor topografice unul langA altul, ci unul sub altul.

Ca sA limpezim lucrul, vom lua un exemplu, InfAtisat in scena LXIL Aiciartistul avea sA InfAtiseze ocuparea strimtului defileu de pe marginea Oltuluidintre granita romAnA la Turnu rosu i TA',1maci. Acest defileu, prin care treeapele Oltului, prins precum este intre Carpatii FAgArasuldi i acei ai Sibiului 1),are directia de la nord la sud. Dela gura Lotrioarei In Olt si ORA la TAlmaci,Dacii ridicaserA de a dreapta rAului i in puntele cele mai insemnate strate-giceste,cele care inchideau mai cu seamA vAile laterale din apus,o sumAde turnuri ronde, í anume, un turn in partea uncle acum se aflA rainile Tur-nului spare, un al doilea pe locul actualului Turnu rosu de lAngA Boita, un altreilea kingA comuna TAlmaci, i asa mai departe ; In fine pe culmea dealului,zis Landskrone, au zidit o cetate de piatrA, care privind In adAncul defileuluide la Boita, stApaneste de fapt intrArile i esirile din Ardeal In Ora RomAneascape la Olt.

DupA ce Romanii au cucerit defileul cu toate aceste turnuri dace 0 prinurmare au luat in stApAnire i vaile lateralé ale Oltului, nevoiti au fost sa zi-deaseA un lagAr puternie acolo unde era cheia Intregului tinut, adicA In cam-pia de langA Boita. Toate aceste elemente topografice trebuiau trecute In scenade pe columnA ; ceia ce 0 face artistul In scena LXII i LXIII 2). In adevAr,ea sA InfAtiseze defileul Oltului vAzut din nord, ori din sud, precum Meuse cuatatea alte scene, era In primejdie, ori cat de iscusit ar fi fost, i ori cat destApan pe legile perspectivei, sA u poata, Insira unul deasupra celuilalt ele-mentele.topografice, care In naturA se aflau randuite de la sud la nord. Pen-tru ca sA-0 usureze greutatea sa i s'a' deslege problema, el a alergat la ur-miltorul mijloc a luat linia de jos a spiralei de pe columnit drept Hula deTrisArit, iar cea de sus, apusul ; sttmga atunci a remas se Infatipze sudul, pecand drdapta nordul, In acest cadru, astfel orientat, a fixat diferitele elementetopografice Wit nici o greutate, Inkiirandu-le de la stanga spre dreapta In or-dinea, In care ele erau In natura de la sud la nord. i anume, la stanga, prin-tre muntii Cu vArfuri ascutite a sculptat cele 4 turnuri ronde (din 150-153),la dreapta, pe culmea unui deal a pus imaginea unei cetAti cu dour% portiturn cu galerie deasupra, Ca sA' rAspundA la forma vestitei Landskrone, iar peplanul Intai, in cAmpie, precum este 0 In realitate langA Boita, a InfAtisatun lagAr puternic roman.

www.dacoromanica.ro

Rfrgy

7 .1

Ve

A

LAIL

ri.u

kzi 1;,

FIG. I. TiNuTuL DIN PREAJMA TuRNuLtit itou

LXII.

FIG. 2. ACELA.5 TINUT PE COLUMNA.

LXIII.

4 ,,val,. Pfi:71,&. ?AZ,"

.P- .

3rn

oLXIV.

° N 4

r 3

7.4ir '

r/a 1"

'edit -

r

149. 150.. 151. 152. 153. 154. 155. 156.

R Olt

,/.. R

www.dacoromanica.ro

i r ,1---; e .rto ' eaa as au lassi,...,,,,. .. . ...,fl

. . ____.. ,, J._

Ill

II

IIH11111111AIMdIIIMININIIIMIM1111111111111111111I11111111111111311111IIIIIIMMIKI '

i1111111111111111= NMIIIIIMINill111111111111M OM11 1

!

FIG. I. CETATEA MEHADIA PE COLUMN..

1-1-1:

:%0\00? goT

normr;fir7w.,'

Mehadiarea

iyads ntit

pragOZ.44//

el .5 Irti rani411

\

NFIG. I. VEDERi\tTni4U;411 DINTRE MEHAUD°V1Aa§I PLUGOVA.

o

PIEI

XXVI. XXVII.

FIG. 2. PLANUL RUINILOR ACTUALE ALE CETÄTII MEHADIA. FIG. 2. ACELA TINUT PE COLUMNA.

66 67. 68.

/r7r117`;:"''.: /

r

(''

o.

-

1.1*

www.dacoromanica.ro

31

Cu alte cuvinte, a privit scena reala dintr'un punt de la rasarit, i cumodal acesta tot ce cadea la stanga era pentru el sudul, iar In dreapta nor-dul. In aceasta orientare mersul actiunei militare, care se desfasura de la sudla nord, se armoniza minunat cu mersul de la stanga la dreapta al spiraleiNu este locul sa Insiram aici toate cazurile, pe care le Intalnim In reliefelecolumnei cu aceasta orientare curioasa, unde sudul se MIA la stanga si nor-dul la dreapta, cu unja de jos drept unja orientului. Este destul sa spunemca, sistemul acesta 11 regasim ades Intrebuintat i In reprezentarea unor scenedin al II-lea rezboiu dacic.

5) In fine, ultima varianta de intatiOre, asupra careia se cuvine sa spu-nem un cuvant, este cea urmatoare

Actiunea care trebuia Infatisata, se desfasura de la nord spre sud, eaÎnsìti intrand Inteun sir de scene, care ne arata momente diferite ale uneiactiuni desvaluindu-se' de la nord spre sud. Aici, ca i fu cazul contrar, cAndqctiunea progresa de la sud spre nord, artistul avea In vedere doua momente,unul pe care l'am putea numi static si celalt dinamic. In primul caz, scenane pune In vedere o imagine, undo actiunea este In repaos. In asemeneaimprejurare artistul arata scena vazuta din nord, ca linia de jos a reliefuluiInfatisand nordul, la stAnga rAsAritul si la dreapta apusul. In al doilea caz lima,'actiunea e In plina desfasurare ; atunci, dupa cum ea progreseaza de la rasa-rit spre apus, sau din contra, de la apus spre rasarit, artistul o va prezentadupa primul sau dupa cel de al treilea sistem.

SA luam cate un exemplu de fie-care din aceste cazuri. Pentru primulcaz avem icena XXVI XXVII, care ne InfAtisaza, castrul roman Praetoriodin sudul Plugovei 0 a cetatii dace din preajma Mehadiei de astazi.

Artistul columnei, dupa ce ne a prezentat hi scena XXV Intariturile de laPoarta, de fier transilvana 2), cauta sa ne Infatiseze ultimele momente, care In-cheie prima campanie militar:A a liii Traian contra Dacilor. Scenele acesteamint alese din drumul lui Traian spre Dunare, drum care a avut loe prin va-lea Timisului i apoi prin pasurile Teregova i Domasna, In valea Belarechii

Cernei. Primul popas, pe care artistul ni-1 arata din aceastA cale, este tre-cerea unei legiuni romane prin apele raului Bolovasnita (scena XXVI) si so-sirea lor In castrul Praetorio .din preajma Plugovei de astazi (scena XXVII),uncle ge afla Imparatul roman, In momentul de a primi o ambasada, de barbari.

Jata cum sta, pozitia geografica a tinutului, pe care alaturata schttA oInfatisaza mai mult sau mai putin preciz 8) : spre stanga 4) In fata, se vadramificarile Carpatilor mehedinteni, zise culmile Belibucului, de uncle izvoraste11111 Bolovasnita, care cade tu Belareca aproape la jumatate drum Intre Plu-

Pentru o lamurire mai deplinit se va altura i spusele noastro cu privire la co-mentarfile scenei LXTT.

Vezi comentariile asupra acestei scene.Pontrn cit imagines de pe columna, reprodusit In scena XXVIXXVII, ne &rail

vcderea finutului din spro nord, care este Po linia de jos, infatisam i noi schita noastragangrafica cu unja nordului jos, iar nu pre4um se obignueste sus.

Vezi pl. VI, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. VI, fig. T.

82

goVa la nord I Mehadia la sud. Astazi matca raului Bolovasuita, dura ce cO-teste dealurile Belibucului, merge direct spre rAs'a'rit pana ce a In Eldareca ;eu 70-80 de ani mai In urma 1ns rlul se varsa ceva mai la sud In drep-tul Dragovatului. Acolo Insa, unde se Impreuna ambele ape, se vad urmele unui castru roman de piatrg, de forma patrata. Mai sus de comuna Mehadia.spre ,apus pe Valea rea, se afla o calme de deal foarte abrupta' ; pe viirful ei lalocul numit dupa sant" se Inalta ruinele pitoresti ale unei cetati dace, din caren'a mai remas In picioare de cat zidurile unui turn puternie. Asa dar, elemen-tele topografice pe care artistul columnei avea sa le reprezinte .erau : unmunte, care avea directia est-sud-vest (dealurile Belibueului) ; 2) un rIu (Bolo-vasnita),- care curgea mai la sud de aceste dealuri ; 3) un deal abrupt mai spresud, cu o eetate daca pe varf; 4) si In fine, lute Belareca i Bolovasnita Ancastru roman.

Pe columna aceste elemente topografice sunt infatisate dupa primul sis-tem i anume : linia de jos a spiralei reprezinta unja nordului 1); la stanga In65-67 a indicat In primul plan sirul Belibucului, asa precum este In realitate,mai Inalt la stanga (rasitirit) de cat la dreapta (apus) ; In 67-68 se all cas-trul roman, unde Imparatul primeste pe barbarii calari ; i In fine, de parteacealalta a riulni Bolovasnita, care eurge In al doilea plan si spre

arata acest lucru prin adaicimea apei mai mare spre fund de eat Infata,se Inalta o stanch' abrupta pe culmea citireia este o cetate daca.

Dar daca era usor de facut transpunerea elementelor topografice .hota-ratoare de pe terenul real pe campul reliefului, In cazul cand actiunea se des-fasura de la rasarit la apus, cu 'a-Ma era mai greu and aceastii actiune mer-gea In sens contrar, de la, apus spre rasarit. In aceasta noua Imprejurare, acolounde Beena putea ft privita i aratata din spre sud, artistul n'avea de cat s..1reproduca tinutul cu elementele sale topografice mai Insemnate, In felul cumprocedase la Poarta de fier transilvana (seena XXV), adica, linia de jos a spi-ralei indica sudul, cea de sus nordul, In stanga apusul i la dreapta rasaritul.

Dar daca' tinutul nu putea fi vitizut din sud ? In cazul acesta artistul vrandnevrand era nevoit s'aleaga modul de reprezentare descris de noi mai sus subpuntul al treilea. Asa este cazul cu scena XXIX XXX, care ne Infatisazatrecerea Imparatului Traian din valea Cernei (pus) pe la Matoret In valea To-polnitei i campia Severinului (rasarit). Cred cà lmuririle date ne ex'plicàludeajun i cazul de fata pentru ea sil mai revin.

Aruncand acum o privire generala asupra sistemului conventional al ar-tistului, ea sà transpun:a' pe banda Ingusta a spiralei Scenele i actiunile militarepetreeute In rezboaele dacice, observitim urmatoarele :

Ori de cate ori actiunea realiti se desfasura progresiv de la rasarit la a-pus de la sud la nord ,sau de la nord la sud, procedeul artistului In Infatisareascenelor este In totdeauna acelas. Adica, pretutindeni artistul desface actiunile

durata -mai lunga In parti mai mid, care Infatisaza fetele sau mai exact

www.dacoromanica.ro

33

momentele diferite prin care trece actiunea importanta In desfasurarea ei pro-gresiva. Aceste momente diferite aunt asa fel despartite de artist si individu-alizate miele fa ta de altele, In cat ele apar mai mult Imbinate i lipite de catdesbinate i Intrerupte. Cu atta mestesug i filete stie el sa le Ingradeasca !Aceasta individualizare In fond nu este de cat o Ingradire Intre patru linii careformeaza un dreptunghiu ; linia de jos, care, este i unja de jos a spiralei, Inmarea majoritate a cazurilor este, 1Mia nordului, cea de sus sudul, precum liniadin stanga ne indica' rasaritul.

Elementele topografice la randul lor se Insira, aci mai spre stanga, acimai spre dreapta, dupa cum Intamplarea a facut ca In tinutul real, uude separece scena, sit fie mai la rasarit sau mai la apus ; alteori se randuesc unulIndaratul altuia, dupa pozitia lor mai aproape sau mai departe de unja nor-dului. i fiind-ca actiunea progreseaza de multe ori de la rasarit spre apus, ease potriveste minunat cu mersul spiralei de la stanga spre dreapta.

O varianta a sistemului acesta o gilsim In Inlocuirea liniei nordice de joscu linia ritsìtritului; prin aceasta Inlocuire se produce o scbimbare i tu randu-irea celorlalte punte eardivale : fiind jos linia orientului, sus trebue sá,' fie ilea-parat unja apusului, iar la stanga sudul i la dreapta nordul, cad aceasta estepozitia puntelor cardinale pentru un om tutors cu fata spre apus. In uoua ran-duire remane miscarea de la stanga spre dreapta aceiasi, precum aceiasi remane

Intoemirea celorlalte elemente topografice pe planuri diferite de sus In josOpus spre rAsarit) sau de la stanga spre dreapta (sud la nord).

Când Insa actiunea rezboinica de prezentat pe relief, progreseaza de la apusspre rìsitrit, atunei artistul ea sif-i dea, o orientare, este nevoit sau s'o Infati-seze In felul cartografilor moderni, adica jos sudul, sus nordul si la stanga a-pusul, iar la dreapta rasaritul sau, dacit dupa sistemul acesta luerul este cu ne-putinta, sit caute un alt mijloc conventional de exprimare, e drept, dar maipotrivit. Am aratat mai sus, ea sistemul actual nu este folosit de eat In cazulcand scena poate fi privita din sud. Iar cand lucrul acesta nu se poate, atuuciartistul se foloseste de modul de exprimare ca unja nordului jos si a apusuluila stanga. Nu mai revenim Insit asupra lucrului; este destul sit spunem, cadupa acest nou mod de rostire, imaginea reala a tinutului se poate dobandiprinteo simpla resturnare a scenii i figurilorrprezentate tu scena. In acest cadruresturnat astfel, ea Inteo oglinda, se randuesc In ordine de sus In jos si seinsirit de la stfinga la dreapta toate elementele topografice indicate de artist.

Din aceste observari, Intelegem Indata cate Incheieri Insemnate se pot tragepentru deslegarea multora din tainele care lnvalue localizarea scenelor de pecolumna'. Mai .Intai, conceptia unor reprezentari tipice", prin care artistul arfi avut In vedere sil reprezinte, nu o portiune de teritoriu anumita, ci o serieIntreaga de localitati, aceasta conceptie, nascocita' de Cichorius i admisarezerva de catre Petersen si Domaszewski, nu-si gaseste intarirea ei In cer-cetarile noastre. Noi am dobandit alta convingere pretutindeni uude elemen-tele topografiee sunt destul de caracteristice ca sa ne localizeze scenele, ajun-

3

www.dacoromanica.ro

gem la aceiasi concluzie, anume, c artistul n'a avut In vedere de catanumite", care se pot pironi In anume spatiu. Scene simbolice, ori tipice"

columna nu cunoaste, precum nu cunoaste niel actiuni tipice care Ea nu aibao legatura stransa cu realitatea. Povestirea rea1ist i istoricä a reliefului co-lumnei nu cunoaste niel mituri, nici legende, niel simboale. Artistul n'avea timp,nici spatiu said Infrumuseteze povestirea sa istorica, plina de via i palpi-tanta In sine, cu alte podoabe laturalnice, care, ori eat de iscusit ar fi fost re-partizate printre grupele omenesti, ar fi Intunecat mersul maestos si dramatical poemei reale.

Dar .0 lncheiere si mai importanta reese din constatarile noastre asupraprincipiilor de orientare a scenelor : stiind cum procedeazá' artistul In orienta-rea scenelor sale, stiind mai ales, ca In marea majoritate a cazurilor unja dejos a reliefului reprezinta aproape 8 din 10 linia nordului, stiind de asemeni castanga poate Insemna rasaritul, In unele cazuri (mai rare) apusul, atunci ca-drul punctelor cardinale fiind lamurit pentru noi, nu ne mai remane de cat WAstudiem IntrInsul amanuntele topografice indicate cu multh' pricepere i chib-zuialit de dare artist. Se lntelege de la sine, ca altfel se poate controla peterenul real spusele columnei, de cat atunci, cand fara, luminà i fa'ra busolacautam pe dibuite, sau dupti capritiul de o clipa a mintii noastre, sit localizamniste date, precize dacit le stii rostul, confuze daca nu cunosti limbagiul lor.Asa se explica, de ce cercetatori Insemnati i cunoscatori adanci ai anticita-tilor romane, ca Petersen, Domaszewski i Cichorius, n'au putut ajunge la con-cluzii care sa ne lumineze pe noi multumeasca chiar pe

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL

CETATILE DACE, CARACTERUL

ROSTUL L OR

REZUMAT. Remas-au colati dace ? Dion Cassiu no spune lamurit c inginerii roman'an ridicat coati pentru Daci. Ruini de cetati do piatra, Hunt multo po pitmantul fosteiTraditia le da pe seama «Uriesilorz, sau aJidovilor», sau lui eNegru-VeditD, (Stefan cal Mare»,gDecebals, eDarie». Cetatilo acestea prin pozitia lor, prin forma Intocmirii lor, prin technicamaterialului intrebuintat, prin alcatuirea elementelor de aparare, formeazit o grupit unittut,care le deosiboste do toate celelalte cotati de pe pamantul Daeiei. Acoasta grupa do cetatiare o stransa inrudire cu intaririle romano. Sasii pretind ci aceste cetati au fost cladite decatre colonistii germani vonitl in Ardeal prin al XII si al XIII veac. Faptelo se opun contraacestoi hipotose. Alti invatati au sustinut ca intaririle grupei noastre au fost ridicate de Ro-mani. Faptele so opun i contra acestoi hipotese. Cotatile sunt de origine daca. Invatatii caroau propus aceasta, parer°. Identitatea de forma intro anclo cotati din grupa noastra si celeInfatisate pe Columna traiana.

Am vazut In capitolul precedent, ca unul din mijloacele noastre cele maisigure pentru localizarea scenelor de pe columna, In afara de orientarea a-cestora ;NO de punctele cardinale,sunt fara fndoial i cladirile dace. PrinInfatisarea lor aparte si prin felurimea formelor lor, aceste zidiri, care apar dinloe in loe In dramul armAtelor romane, sunt uneori singurile puncte luminoase,care ne calauzesc pasii In cercetarile noastre. Dar mai Intai, remas-au cetaiidace ?

Asa pusa lntrebarea, respunsul a urmat de la sine : cetati dace, chiarcele care n'au fost darknate de Romani, au pierit. Aceasta este o dogma nunumai pentru batrAnii nostri archeologi, care de obste au spiritul prea cumpa-tat, dar mai ales pentru cei tineri, la care pornirea spre negare tine loe adesdrept metoda de cercetare. Unul singur a Indraznit. intre Invatatii nostri s ad-mita i oare-care urme de dacisme In cultura noastra, e drept In limba, uncleputinta pastrarii este mai usor de admis, acesta este marele Hasdeu ; dar sestie ce zile fripte i-au facia mai In urma neIngaduitorii nostri filologi mai tined,

www.dacoromanica.ro

- 36 -Ei bine, voi zice de la Inceput cu hotarare yi dogmatic : eetati dace au

remas yi ruinele lor impunatoare stau i astazi pe pamantul Daciei, ca o mar-turie neytearsa' a unor timpuri mari din trecutul nostru. Probéle vor urmamai departe, iar lor va fi o chezilyie despre -aria adevarului, pe eare-1Inaintam.

Mai Intiti, columna traiana ne aratit In mod liimurit : Dacii fyi apitra pa-mantul patriei lor de Inciilearile armatelor romane, fie cu barbittie In campdeschis, opunand legiunilor romane o Inditratniert lmpotrivire, fie dinditratul u-nor cetitti, care zidite pe culmile muntilor sau In curmeziyul väilor, inchideaucane de patrundere spre mima Carpatilor yispre Sarmizegetusa, capitala regatului.

Aceste cetati, Infittiyate pe columna,sunt vre-o 30-40,dupit felul lorde cladire s'arata a fi unele de lemn, altele din contra de piatr. Numarul a-cestora din urma' este cu mult mai mare. Si era firesc lucru sa fie aya, pen-tru eh' eetatile aveau menirea s Inchidit sau o trecittoare Insemnatil sau sit a-pere un punt strategic tare. Si ea atare, dacit ar fi fost de lemn, cu mijloacelede care arta militara veche era Inzestrata, ele ar fi fost aprinse din departare

deci apilrarea tarii ar fi fost primejduitit.Daca dar Dacii au Ina'ltat cetitti de piatra spre aparare,yi lucrul acesta

11 spune liimurit Dion Cassiu,atunci ruinile lor macar trebue sa fie undevaIn tinutul veehei Dacii ; càci nu se poate ea niyte cladiri, pe care le-au ziditarchitectii i inginerii romani,acest lucru ni-1 apune tot Dion Cassiu,sit fipierit, sit se fi yters de pe fata pämântului, eland simple Intarituri de lemn cuyairturi i valuri au Infruntat i urea vremii i mania oamenilor yi au ajunspima la noi.

Mai greu ar fi respunsul la urmatoarea Intrebare : din multimea cetittilorde piatra cate mai sunt astitzi la noi In fiintit, care sunt de origine dacacare 11U?

Pe cele romane, fireyte, uyor le putem deosebi, acestea sunt In de ajunsde bine caracterizate prin forma lor dreptunghiularit, prin Intocmirea portiloryi In general a planului i mai ales prin technica constructiei (mortarul, can't-mizile mari cij duiigi pe ele, pietrile titiate foarte regulat, etc.) pentru ea asu-pra lor sa mai fie vre-o umbra de Indoialit.

Mai greu este sit facem deosebirea Intre cele dace yi cele medievale. Caeidomnii noytri din trecut obiynuiau sí Inalte eetati pe piscul epos al unui

gew, de unde vederea se desfityura netarmurita ; de asemeni, In tacerea netur-fiuratii a codrilor sau pe varfuri semete de munti eavalerii Teutoni i mai tar-ziu Sayii au ridicat cetitti impunatoare, a ciirora mini pline de poesie ne far-mecit gandul i astazi. Pe multe din aceste ruini au crescut copaci batrani,care lmpodobind peisagiul, ne aratiti cit viforul Vremii a lucrat Indelung asupra lor.

Poporul nostru, In neytiinta lui, minunat de titria i ades de marimea a-cestor elildiri striivechi, nu i le-a putut Inchipui zidite de cat de' oameni cubrate mai ,vanjoase i minte mai isteata de cat a celor de astitzi. De aci nu-mirile de. cetatea Urieyilor" sau cetatea Jidovilor" sub care traditia mai tot-deauna le cunoayte.

www.dacoromanica.ro

- 37 -Sau cand traditia nu s'a mai multumit cu aceastg vagg denumire, ea a

cgutat din numile mari ale trecutului sä aleagg pe acelea care tot mai pluteauIn amintirile sale si le a alipit de diferitele ruini.

Aceste numiri variazg, dupg, tinuturi i localitgti. In Muntenia zidirile a-cestea sunt puse pe seama legendarului Negru-Vodä' 1), mai rar a lui Tepes-Voda ; In Moldova tot ceea ce s'a creat mare si Insemnat In trecut este operalui Stefan cel Mare 2).

Ciudat este numele lui Decebal, care ades se leagg de aceste cetgti depiatra 3). Poporul In Inchipuirea lui aprinsg vede chiar ratacind printre ruinilepustii umbrele mortilor apgratori prefacute In trupuri de aur ; alte-ori povesteaadaoga cà prin tainitele ascunse ale acestor zidiri dorm In jurul unei mese deaur sub privirea Incruntata a mahnitului rege Decebal, capeteniile sale Impie-trite ca niste stane de aur 4). Si mai ciudat este faptul cà pretutindeni remg,-sitele de culturg descoperite In aceste cetgti, mai ales cele care stau In leg&tang cu numele lui .Decebal, se apropie mai mult de cultura de bronz, tn °ri-ce caz de cea preromang 5).

In aceastg, denumire de cetatea Dacilor" sau cetatea lui Decebal"s'ascunza oare ceva real ? Sg, fi pgstrat oare traditia In Intunecata ei amintireceva din firea adevaratg a lucrurilor ? Sau In spusele acestor legende se o-.glindesc raporturi i fapte care au fost nascocite pe de a Intregul din In.chi-puirea poporului ? Inteun cuvânt, o parte din aceste zidiri de piatra" sa fi fostcu adevarat cladite din porunca regelui Decebal ?

lata ceea ce vor làmuri paginile urmatoare.Incepem printeo constatare :Cetatile noastre, fie prin pozitia lor, fie prin forma Intocmirii lor, fie prin

technica materialului Intrebuintat i alcatuirea elementelor de apgrare, formeaza

Cetatea lui Negru-Vodit din Breaza, comitatul FttgArasului. Bielz, Die Burgen undBuinen in Siebenbiirgen, in Jahrbuch Karpathenver. XIX, n. 251. Cet. lui N. V. de la podulDimbovicioarei la nord de itucttr, jud. Muscel. Cet. lui N. V. de la Stoenesti pe malul Dim-bovitei, jud. Muscel. Cet. lui N. V. pe dealul Gruiului, jud. Buzeu, com. Saringa. Cot, de pevirful dealului CtIpatâneni, jud. Argos. In Muntenia se obisnueste ades i numele de Nea-goe-Vocle, sau Mihai Viteazul. In Oltenia iitstt numele lui Tudor Vladimiresou Undo a se im-pune tuturor ruintior znai vecht, asupra cArora trachtia nu poate spune nimio precis.'

Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 10; Ghilartnescu, Originea Ia?ilor.Cetatea lui Dane litnet Idévszamos, comit. Colos. G. von Windisch, Geographic des

Grossfürstentums Siebenbargen, Pressburg, 1790, 381. L. von Treuenfeld, Siebenbitrqens geograph-topograph. etc. Lexicon, 1839, IV, 388. Zidina Dacilor pe piscul GrAdetului C. Bolliac. Ex-curstunea archeologzal din 1869, p. 60-61; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 897.G. lanescu, Oltenza i Banatul, p. 155, sustine cfl poporul o mai numeste i ccetatea romanis.Aceaste, cetate e reprezentatft pe columntt in scena LI. Cetatea de pe dealul Jidovilor, chip&traditie a fost ziditä de Daci; Ackner, Die römischen Alterthilmer und Burgen, Wien, 1857, 18;Neigebaur, Dacicn, p. 181. Cetatea Devei, ziditEt de Dad din ordinul lui Decebal. Legendamai adaogtt cit regele invins si-a ridicat viata chtar aici in cetate. Bielz, Siebenbiirg. II ed. p.99 i Ackner, op. cit. 2, 3, 58. La SAsciori e un drum vechi zis cdrumul Dacilors. Amlacher,Wanderungen im Mfildbachgebirge, In Jahrbuch Karpathenv. IX, 1889, p. 37.

4) Aceasttt legend& se povesteste de attre coi btstrani la Sttsoiori, °omit. SibiuluiArdeal, unde se si allá acetatea lui Decebala. Traditia aseazA. aici resedinta de vartt a lui De-cobal. Alb. Amlacher, op. cit. IX, 1889, p. 35. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, Ibzd. p. 81.

5). Mtigura Dacilor, pl. Amaradza, com. Goesti, jud. Dolj. cAicz s'au descoperit obiectede bronz i bucitti mari de cariimidfo. Diction. geografic al Romdniei, Exemple sunt coartemulte, mai cu seamb, la cetatile din Ardeal,

www.dacoromanica.ro

38

o grupá, unitará care le deosiberote de toate celelalte cetáti de pe pámintulDaciei.

Acesta este faptul.Ca sA-1 punem in luminá lush', se cere sit luAm pe rind fie-care din ele-

mentele distinctive 0 caracteristice ale acestor cettiti i &A le cercetám cevamai de aproape.

1), De obicei mai toate aceste cetáti sunt zidite pe piscuri ripoase demunti .sau de dealuri, de unde vederea se desfáprit largA i nemásuratAArchitectul cláditor nu s'a dat indárát din fata nici unei greutáti, a zidit pepiscuri a§a, de prápástioase, In ctt mintea noastrá aproape nu pricepe, cum s'aputut cára materialul In 1nál-time. In aceastá privinta cetatea lui Negru-Vodáde pe culmea Arefului, cetate care pare crescutá pe o stincá piramidalá cupereti aproape pmendiculari, Inch* la poale .cu apele Argeplui este o ade-váratá minune.

Cu toate acestea, dud era vorba sh" se InchidA intrarea unui pas sau u-nei viti, architectul nu s'a sfiit sá, se pogoare de pe ináltimi In vale 0 aici sà-0zideascá,' turnul sau cetatea sa de apárare 2).

Totu0 trebue,s6 recunoa0em cá,' o buná parte din aceste zidiri' sunt simplepuncte de observare I;d ca atare ele au fost ináltate pe, piscuri de munti0 la impreunarea a mai multor vái, de unde ochiul putea sit imbráti§eze o zarecit mai larg/.. La asemenea cetáti rolul fiind neinsemnat 0 forma In care cataeá se intrupeze nevoia trebue sit fie simplà.

2). In adevár, cea mai simplá, formá este cea de turn pátrat sau rond..4ezate pe culmea dealurilor, aceste turnuri au de obicei trei sau patru etajede cite 4 m. mnàltime, cu acoperi§ul Inalt i uguiat, a§a precum le vedem In-fiatipte pe Columna traianá 4). Intrarea In turn avea loe printr'o poartá largAIn primul etaj, poartá care In totdauna se incheie sus printr'o boltá cu arc as-cutit ; In celelalte etaje nu sunt de cát nifAe inguste meterezuri. In etajul desus lush' se vede ades o fereastrá largá', de obicei push' pe laturea care dedeaspre drumul de trecere 5).

. Aceia0 Intocmire se vede 0 la turnurile ronde 6), cu singura deosebire cáacestea, avezate fiind In punte strategice hotárátoare, Bunt prevázute cu mete-

A§a sunt cetittile din Bona rominii, Mehadia, Oreava, Grftdet, CopAceni, Stisciori,Orlea, (Jrivadia, Neamtul din

Moldova'etc.

In acest caz sunt : cet. din gradina Severinului ; cTurnul apart» din apropiereaOltului la Turnul ro§u ; cet. Smeredova din Gltdinti, etc.

Forma plitratii o au urmatoarele turnun Turnul din Ruieni, zis FA al lui Ovid ;Turnul la apus de Suceava, In Bucovina, Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss Suczawa, 1902,p. 4; Bucova, In dreapta drumului eind vii din spre Caransebe§ ; Ritchitova PATIO. (Jiulavales Hategului, Bielz, op. cit, XIX, n. 440, Turnul din Micani, etc.

Vezi Cichorius, Trajansstiule, pl. JiUn exemplu tipic se poate vedea la turnul lui Ovid ; cf. Iosif BAlan, Turnui

Ovid (Ruieni), Caransebea, 1903, p. 10.La Boita, gTurnul sparts, Neigebaur, Dacien, p. 273; cf. C. Goos, Chronik, p. 304;

Bielz, op. cit., n. 436. La Talmaci, Neigebaur, Ibid. p. 274; Goos, lb. p. 312 ; Bielz, Ibid. n. 437.La Crivadia, Neigebaur, Ibid. p. 84; C. Goos, Ibid. p. 289; Ackner, Alterthiimer, p. 8; KöveriLasz16, Erdely regiséget, Soloszvar, 1856, p. 47; Lenk von Treuenfeld, Siebenbiirgens Topograr?hie Lexikon, 1839? II, p. 37 ; Bielz, op. cit. n. 50T.

www.dacoromanica.ro

- 39 -reztui mai multe si mai bine Intocmite de cat cele patrate. Rolul lor Intr'uneuvânt este mai Insemnat.

Pretutindeni, unde solul era mai putin rapos, architectul, ea sa, mareaseataria turnului, punea sà se sape ceva mai departe de temelie, un §ant adane

larg, care Incingea pe din M'ara de jur Imprejur zidirea. Alteori, nemultumitcu aceasta masura de aparare, el adaoga un zid de imprejmuire futre buza san-tului i turnul de aparare. Acest zid de piatra avea ades forma dreptunghiu-/ara, mai mult sau mai putin neregulata' 1) ; iar cand terenul ti Ingaduia archi-tectului sa-si impue forma sa, zidul de Imprejmuire era aci rotund, aci oval.Ajuns aci turnul era o adevarata cetate. Mi la acest zid de Imprejmuire secladeau In puntele mai gingase, acolo pe unde dusmanul putea patrunde maiusor, cate un turn de aparare, une ori chiar mai multe 2).

Cele mai complicate forme de cetate, tusa, sunt cele dreptunghiulare ; a-eestea sunt In acelas timp si cele mai puternice, atat prin marimea turnurilor

grosimea ziduri/or, cat i prin tntinderea locului pe care-1 ocupa. In formalor regasim icoana lagarelor romane cu turnurile de la cele 4 colturi i adesde la intrarea portilor 8). Cetatea din gradina Severinului In fond nu este decat un castru roman, cu deosebire numai cà architectul, nesigur de thria zi-durilor de pe sprinceana dealului, a mai cladit un al doilea zid si mai puter-nic de cat cel dintai, la poalele colinei. Cetatea are 7 turnuri, dintre care pa-tru sunt zidite la colturile dreptunghiulare dinhuntru, iar trei pe laturi i anume,unul semirond la mijlocul laturii de rasarit a zidului din M'ara i alte douapatrate la mijlocul laturilor de apus si de rasara a zidului dinauntru.

Cand tusa, cununa de sus a stancii sau cine stie ce alta Imprejurare, nuIngaduia architectului s'A dea cladirii sale o forma regulata, fie dreptunghiu-larä, fie ovará, atunci cetatea caprtta forma terenului pe care era ziditä ; deaci neregularitatea planului la unele din aceste clàdiri, precum este forma triun-ghiulara a cetatii Coltea din comitatul Huniedoarei, In Ardeal ; asa este formade gheata Mi% toe a eelei din Sasciori ; asa este In fine forma de stea a ce-tatii Gadinti, din preajma Romanului 4).

3). Unitatea de origine si scop a tuturor acestor cetati din grupa noastrao pune In plina lumina lusa technica de alcatuire a zidurilor. Acest fel de da-

In acest caz sunt turnurile din Crisbafu, Filtsch, Kronstadt, p. 106. Bielz, op. cit.n. 245; dr, Fr. Teutsch, Unsere Burgen In fahrbuch Karpathenv. 1II, p. 59; din Glrbova, co-mitat Sibiului; din Bona romAnA, in Banat, P. Dragalina, _Tstoria Banat. Severin, IL p 47.

La Oreava, in jud. Mehedinti, lAngA VArciorova ; la GrAdet, pe rftul Topolnita, maila nord de Severin ; la aTurnul lui DoancA., pe valea BAiesilor, in Argos; la Sibiel, in co-mit. Sibiului, la locul zis, VArful Zidului ; la MalAosti, cenan. Huniedoarei ; la Tilisca, comitSibiului ; la Bologa, in nord-vestul Ardealului ; la Sibitpl, comit. Huniedoarei ; la Orles,Hateg, etc.

Cetatea Neamta are forma dreptunghiularit cu cate un turn la colturi. Turnulcentral lipseste. Romstorfer, Schloss Neamtu, Cernttuti, 1899. Cetatea Sucevei, care are o cin-gAtoare de zid cu o sumA do turnuri din loe in loc. Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss inSuczava, CernAuti, 1902. Cet. Negra VodA de pe culmea Arefului, aro forma trapezoidall cuturnuri aci ronde, aci pittrate la colturi; in interior sunt alte 2 turnuri de piatrA. Vezi repro-ducerea, de altminteri gresitA, din Architectura I, p. 42, de architectul V. (1. teffinescu,

Asupra formelor .cestor cetAti vom reveni ceva mai departe,

www.dacoromanica.ro

- 40 -dire este ava de caracteristic, In cal el singar dii cetatilor noastre o Infativareaparte vi le deosibevte de toate celelalte cetati din cate cunoavtem In Dacia.

Elementul de capetenie este mortarul cu care pietrele sunt legate.Zidul este facut pretutindeni din piatra ; caramida nu este Intrebuintatit

de cal In unele locuri, la Incheierea arcurilor de deasupra ferestrelor sau a-tunci cand architectul tine sii dea zidirii sale o tare vi mai mare 1). Pietrelesunt de obicei colturoase vi de forme neregulate, cu vlefuirea pe care le adat-o apele raurilor, de unde au fost culese. Alte ori, i aceasta mai des, eleau fost rupte de pe stanca ande zidirea e Inaltata. De aici felurimea molecu-lar a pietrii : p'alocuri piatra simpla de var, mai des lespezi de gneis, de vistesau chiar de granit. Legatura pietrilor a fost Intocmita cu un mortar de o ta-lle nespus de mare.

Elementele din care se compune -mortarul acesta sunt urmátoareleVar alb i gras de o calitate foarte aleasa, In care se turna misip aspru

vi anume, pentru o parte de var se adaogau doua, daca nu trei parti de nisipmartmt.

In acest amestec se adaoga' apoi ardmiclee pisatd, care se arata, ochi-lor novtri sub forma de stelute rovii. Dupa catimea de caramida pisata, morta-rul vi prin urmare zidul pare aci mai rovcat, aci mai cenuviu.

In pasta aceasta se amesteca §.1 buceitele mici de ceerämidet rocie, caboaba de aluna sau de porumb, la care se aditoga vi prund4 (pietriv) de mari-mea boabei de mazare.

In. fine se punea vi arbune pisat In catime mai mica'. In ori ce caz latoate cetatile grupei noastre cand privevti mai cu multa luare aminte, pardee-lele acestea marunte de carbune nu lipsesc din mortar.

Cine nu vede de aici ci mortarul Intrebuintat de catre architectul cetati-lor noastre nu este altul de cat cel roman ? CM In alcatuirea lui se &esetoate elementele zise neutrea, pe care prescriptille lui Vitruviu (II, cap. 4=6)vi Pliniu (lib. 35, 52) le cer de la ori ce mortar bun 2)..

Une ori, devi mai rar, architectul introducea printre paturile de piatra vicate o frantura de caramida, sau chiar cate o caramida Intreaga. Cand tusa' o-rizontalitatea paturilor de piatra se putea cu greu obtine numai prin bulgariide piatra colturovi vi cu forme neregulate, atunci architectul cladea piituri In-tregi numai din caramida 8). La cetatile noastre constructia In caritimida nulipse§te mai nici °data In urmatoarele dona Imprejurari : a) la zidirea boltilorcare Incheiau pragul de sus al portilor de intrare vi a ferestrelor mai largi.ramizile In acest caz sunt de marimi neobivnuite. La turnul din Crivadia, ne

1). La cetatea lui Negru Vodtt de pe culmoa Arefului ciirAmida alcAtueste o cAptusa15,de o jumittate de metru pe din afara zidulul de piatrA, mai ales la laturea de apus a cetatii.

2), Vezi asupra cestiunii mortarului roman spusole lui O. Piper, Burgenkunde, Miinchen,1905, p. 76 si mai alas Bliimner IL, Technol. u. Terminologie der Getverbe u. Kiinste bei Grie-chen u. Bömern, vol. III, P. 138.

3). Alcituirea zidului din pfituri de piatrá, si pe alocuri de pituri do cArrtmidit estein senut do originea rornanil, a clitdirei? zico Piper, op. cit. p. 92,

www.dacoromanica.ro

41

asigura Neigebaur, ele au Intocmai marimea caramizilor romane" 1); b) la te-melia arcurilor aseutite,un fel de arc ogiv,care Incadrau portile de intrare.In acest caz, caramizile erau asezate Inteo patura foarte lata de mortar. Acestfel de construire Insa, se regaseste iari numai la cladirile romane din epocacea buna 2).

4). Zidurile acestor cetati au grosimi care merg de la 11/2 m.-3 m., une-ori si mai mutt. Când cetatea avea o Insemnatate stratRgica foarte mare sauera cladita In vale, atunci architectul Invaluia acest zid pe dinauntru, dar maides pe din dal% cu o camase de pietre bine cioplite i foarte regulat titiate.Asa se vede la cetatea din gradina Severinului si din Mehadia 8). RosturiledintTe aceste pietre cioplite sunt foarte fine si foarte bine randuite, ceea ceeste iarasi un semn de Inrudire cu elädirile romane 4).

Pentru o mai bunä Intarire zidul cetatilor In toata lungimea lui era spri-jinit din distant:A In distanta cu capriorei, un fel de stllpi grosi de piatra ; uniidin ei ajung pan'a la 3 m. grosime si 5-6 m. inaltime. La cetatea Neamtulfie-care colt din cele 4 este sprijinit de ate 2 capriorei 6), cate unul de fie-care lature, a carom continuare si par. Acest element architectonic este cu de-savarsire roman 6), In tot cazul architectura burgurilor medievale nu 1-a !litre-buintat de eat foarte rar.

Mara de asta, pentru ca sa Inclesteze i mai bine legatura zidurilor ce-tatii intre ele, architectul s'a folosit la colturi de o anumita constructie : a Im-preunat un zid cu altul la cant printr'o tesetura de lespezi mari de piatra

randuite alternativ eu laturea cea lunga and pe o parte, cand pe cea-laltá a muchfi zidurilor. Acest sistem de cladire, se stie, este iarasi roman 7).

6). Dar un element capital a1 acestor Intariri este fara Indoiala turnulcare aci se inalta din loe In loe In lungul sau In unghiurile zidurilor de Im-prejmuire, ad este pus latiga poarta de intrare sau chiar peste gangul portilorboltit mai totdeauna In ogiva 8).

1). Neigebaur, Dacien, p. 85.cAls eine Besonderheit rikaischer Mauertechnik wird man freilich die bei Ziegel-

bauten nicht seltenen besonders dicken Mcirtelfugen bezeichnen können». Piper, op. cit., p. 79.La cetatea din Severin si din Mehadia so vede 0. astazi tnvelisul de pieta" oloplita.Krieg von Elochfelden, Geschiate der Militlirarehitektur in Deutschland, Stuttgardt,

1859, p. 105, dovedeste cal acest amanunt la zidire este un semn de originea ei roman&Rostul acestor capriorei era vadit: s. Impiedice alunecarea zidului in spre afarli ;

mai ales ca, erau ziduri de 20 ni. inaltime p'alocuri.Vezi R. Cagnat, l'Armée romaine d'Atrique, p. 576; Le P. Delattre, .Revue.de l'A-

frique française,1888, p. 175; Ottb Piper, op. cit. p. 96.Krieg von Hochfelden, op. cit., p. 132: aRlimisch sollen sich die genau senkroch-

ten und glatt gemeisselten Borden an den Kanten des Banes und der feine kaum sichtbareFugenschnitt ; nicht römisch die ungenau bearbeiteten Kenton». Pentru regularitatea acestorpaturi la canturile cetatii Neamt, vezi Romstorfer, op. cit. p. 23.

Forma ogiva a arcurilor de piatra, cu care se Incheie boltile de deasupra portlierde intrare, este de asemeni romana, dei, dupii Invatatii saei i germani, ar fi semnul col maivadit al originei gotice i deci sase a tuturor cetatilor noastre. Se ado bask cá arcul in o-giva a fost cunoscut Inca din anticitate, mai ales de catre Etrusci, de uncle apol a trecut Inarchitecture romanit i folosit mai cu seama la portile de intraro ale cetatilor. D'e altminteri,trebueete sa nu perdem din vedere faptul, cit arcul ogival apare la burgurile medievale cumult mai Inainte de a se fi alcatuit stilul gotic, unde arcul in forma ogivala este un elementesential in constructie. Astfel poarta burgului Steinsberg (zidit In 1109) are aro ogiv deasu-

www.dacoromanica.ro

- 42La cetatile mai mari ele se ridica pe dinauntru In cele patru colturi ale

dreptunghiului (la Turnul din gradina Severinului sau la cetatea Neamtu) saupe din afara (la cetatea Coltii din Ardeal) sau es numai de 1 m. ori 2 m. dinlinia zidului de Imprejmuire. Toate aceste turnuri sunt cladite dupa acelas ca-lapod, adica au meterezuri s'i ferestre cu pragul de sus bo ltit cu caramizi dupaforma romana Intr'un arc semirond.

De fapt, existenta acestor turnuri cladite In lungul zidurilor cetatii esteunul din elenlentele capitale care deosibesc cetatile romane de cele medie-vale. Mai Intai, turnurile acestea n'au fost introduse la burgurile si cetatilemedievale de cat tarziu In urma cruciatelor, cand popoarele Europei apusene .au facut cunostinta cu intäriturile din Asia mica I). Si apoi atunci and au fostintroduse, repartizarea lor In lungul zidurilor era cu desavarsire neregulata',iar nu la departare egalä', unele de altele, precum se vede la cetátile noastresi la cele romane 2).

7). In fine, architectul nemultumit cu acest Intreg sistem de aparare pecare-I alcatuesc zidurile de imprejmuire cu turnurile lor, a lncins cetatea pedin afara si cu un sant adanc si larg, care aci este sapat In pamant, aci seo-bit cu multa greutate In stanca chiar. Largimea acestor santuri este de multeori de la 10-15 m. La cetatile din campie big, care erau mai amenintatede vrajmasi, acest sant trece chiar peste 30 m..lärgime,asa e cetatea din gra-dina Severinului,pe c 'And adancimea remane Intre 5-7 m.

Nu avem IA facem aici un studiu amanuntit asupra acestui element deIntarire ; destul este A' spunem ca nu este cetate din grupa noastra, care san'aiba pe langa, zidurile de Imprejmuire si o cingatoare de sant, and mailarga, cand mai Ingusta, dupa pozitia terenului. Trebue totusi sa amintim fap-tul urmator, care Isi are Insemnatatea sa : cetätile noastre, care se aseamanácu cele romane, In totdeauna Incinse cu val si sant, se deosibesc In mod is-bitor lush' de toate burgurile si cetatile medievale. Se deosibesc prin faptulca aproape nici un burg nu are sant de jur imprejurul zidurilor sale de apa-rare; sau daca au o asemeni cingatoare (Ringgraben), apoi profilul - acesteiaeste diferit : la cetatile m,edievale peretii santului snnt perpendiculari si adese-ori ziditi cu piatra ; la cetatile noastre si cele romane peretii santurilor BuntInclinati. De asemeni s'i adancimea : la acestea din urma ea este de cel mult5 m., pe cand la burgui trece ades de 10 si 12 m. 3).

Np mai remane acum sa spunem cate-va cuvinte asupra portilor secun-

pra. Krieg von Hochfelden, Militlirarehitektur, pretinde cit burgul este c de origine romang.s.Tot asa si burgul Schilteck, (zidit In al XII veac), avea deasupra portfi acelas are ogiv ca sila cetAtile noastre ; Piper, Burgenkunde, p. 188. Si acest burf este cde origine romanti», dupitPiper.

0. Piper, Burgenkunde, p. 228: cm n der That wiisste ich keine deutsche Burg zunennen, welche nachweislich Mauertiirme iiberhaupt aus der Zeit vor der Kreuzzugen auf-zuweisen hättes.

0. Piper, Ibid. p. 96: cDie Besetzung der Ringmauer mit Tiirmen in regelmassi-gem Abstande ist den Burgenanlagen fremds.

0. Piper, op. cit., p. 264: cDer Ringgraben, einen wesentlichen Bestandteil fadjeder Wasserburg bildend, koramt bei Höhenburgen nur ausnahmsweise von.,

www.dacoromanica.ro

43

dare, care se regasesc la cetatile noastre. Aceste portite sunt de obicei saupuse la baza turnurilor sau In apropierea lor chiar. Numarul lor variaza dupamarimea cetatii. La cetatea Neamtul, unde ruinile sunt mai bine pastrate, elesunt In numA'r de patru, cate una de fie-care turn. Rolul lor era, sa Ingaduegarnikoanei s'A fuga din cetate, atunci cAnd primejdia era proa mare si nadej-dea de a o pastra perduta cu desavarsire. Aceste portite sunt un fel de guriale unor tainite ascunse, care porneau din. cetate In afara.

Tainitele acestea, zidite din piatrh, mergeau ades mult pe sub pamint,Oa, ce esiau departe in campie, sau inteun loe, uncle vrajmasul nu le-ar fibanuit niciodata. La cetatea Neamtul, dupa aratarile arhimandritului ChiriacNeculau, Bunt trei asemeni lagume sub-pamIntene, care pornesc din fantina dinmijloeul cetatuii 1).

Aceasta fantana, eu ghisduri de stejar pina In fund", avea o adancimefoarte mare, atingea nivelul rtului Ozana, care curge la poalele muntelui Tifu.Din aceasta fantana porneau trei ganguri, unul spre apus, un altul spre nordest

cel de al treilea cel mai lung mergea pe sub zidurile isantul cetatii, spremiaza noapte, pana sub muntele Timis, de unde se desfacea in douá, o partespre nord-vest catre valea Dracului, iar alta spre nord-est catre baile dinOglinzi `2)".

Un asemenea gang se afla si la cetatea din Gadinti, de pe malul Siretu-lui, in fata Romanului. Acest lagum de piatra subteran, descoperit In timpu-rile din urma, la 1872, prin shpaturi accidentale, serie episcopul Melchisedec,are o forma rotunda si o lárgime cat poate merge un om pe brand. El porneade la Gadinti pe sub albia Siretului, pana la cetatea de pamant, situata pepovarnisul vechiului mal al Moldovei, ce este acum in gradina Episcopiei" 3).

Ideea aceasta, de a lega interiorul cetatilor cu Imprejurimea printr'ungang este iarAsi. romana 4).

Si in acest punct deosebirile Intre-cetatile noastre si cele medievale Bunthotaratoare : acestea din urmá n'au niciodatá asemeni ganguri, desi traditia nepovesteste In totdeauna despre existenta lor 5).

In adevtIr, din multimea cea mare de burguri din Germania si Austria,se pare &A troj fac, in aceasta privinta, exceptie (Starhemberg, Khaja i Rabs) 6;1114 dupa cercetarile lui Piper, si ele intra In ordinea obisnuita, adica, suntlipsite de asemeni ganguri subterane 7).

C. A. Romstorfer, Schloss Neamfu, 1899, p. 11.C. Romstorfer, ibid. p, 12.Episcop. Melchisodec, Chronica Romanului, Bucure§ti, 18(4, p. 10. Asemeni ganguri

se gfisesc la SAsciori (Amlacher, op. cit., IX, p. 35); la Gradet, Dicf. geogr. Rom. vol. II, p.624; la cet lui Negru Voca de pe Arge§.

A§a, de pildA, la Takricht, in Algeria, era in vremea Romanilor o cetate, care ccomunica printr'o subterantt cu o cetate vecinit din Idren. Gura subteranei a fost regAsit4 laldren. Ea are la suprafata solului 60-80 cm., dar gangul merge continuu strimtându-se cit-tre interior». Colonel Mercier, Bullet. du Comité des travaux historiques, 1886, p. 473. Altoexemple vezi R. Cagnat, l'Armée romaine d'Afrique, p. 622.

Asupra acestui fapt vezi spusele lui O. Piper, op. cit. p. 474.. 6). Scheiger, Boman und Schliisser, p. 46.

7). 0. Piper, op. cit. p. 474. ; Wiihrend icb. (bei den ersteren beiden Burgen nach

www.dacoromanica.ro

- 44 -Dar e timpul sa tragem o Incheiere din studiul amánuntit al cetatilor

noastre. Dupa intocmirea planului si a materialului din care sunt zidite ceta-tile acestea, dupti, pozitia si forma lor, dupa alcatuirea technica a mortaruluisi a diferitelor elemente de aparare (tumuli, capriorei,. are ogival deasupraportii, santuri, kanguri subterane, etc.), ele alcatuesc, prin Infatisarea lor, ogrupl, care nu numai se deosibeste cu totul de toate celelalte clädiri din ti-nutul Daciei, dar in acelas timp poarta caracterul unei unitati anumite de o-rigine.

A doua Incheiere : cetatile noastre au o vaditä Inrudire cu intaririle romane.

II.

Se pune Intrebarea lush', care sunt originile acestor cetati, al carora ca-racter unitar de familie 11 constataram mai sus. Respunsul, care ne infatiseazaparerea aproape general admisa astazi intre invatati, ni-1 dil cu toata limpezi-mea scriitorul sas Amlacher, ca prilejul ruinilor impunätoare ale cetatii Sasciori :

Numai niste brate germane, scrie dansul, au putut dura asemeni cladiri.Fireste, se poate foarte bine ca pe varful dealului care domina valea Sebesu-lui sa fi locuit odinioara si alte popoare s'i sa fi zidit cetate ca sa apere va-lea contra unui dusman venit de peste munte ; descoperirile de topoare debronz si de monete romane o dovedesc aceasta ; totusi ceea ce zace aici Inruini nu este de cat opera bratelor germane ; asupra acestui lucru Indoiala nuIncape 1)".

Pe ce se Intemeiaza insa aceasta parere ?Se stie cat de apriga a fost dorinta regilor maghiari din dinastia Arpazilor

de a-si asigura in chip mai real si mai trainic stä'panirea lor peste tinuturile bo-gate din Carpati si mai ales din Transilvania. Tara ungureasca, serie istoriculgerman Otto von Freisingen, care a calatorit pe la 1147 prin Ungaria, era Ininterior pustie sau foarte putin populata" 2). Ca s'o populeze, regii Geisa II(1142-1161), Andrei 11 (1206) si Bela IV (1230) au adus o suma de colonist ger-mani de la Rin si din Flandra si le au dat pamanturi, pe care aveau sa le lucreze ;

le-a impus insa o singura sarcina, sa apere tinutul contra navalirilor cumane. .

Primele colonii au fost stabilite In partile de nordest ale Ardealului, pela Bistrita kd Rodna, uncle s.'au intarit si au Inflorit ; apoi, In al doilea rand siceva mai in urma, au colonizat tinuturile dintre Mures s'i Olt, de unde s'au in-

gener Besichtigung, bei Raba nach zuverlässiger Mitteilung) diese angeblichen Ausnahmenliir in Wirklichkeit such nicht vorhanden halten muss». Steinbrecht, Preussen zur Zeit derLandmeister, 1888, p. 96, vorbind despre castelele medieval° zice : cUnterirdische Verbindungs-giinge lassen sich bei Ordenschlössern bisher nicht nachweisen».

1). Dr. Alb. Amlacher, Wanderungen im Mithlbachgebirge in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889,p. 34. Aeelas lucra 11 sustin Bergner Rudolf, Siebenbargen, Leipzig, 1884, p. 351; vezi E. Sige-rus, Siebenbargisch-slichsische Burgen und Kirehenkastelle, 1901; Dr. Fr. Teutsch, Unsere Bur-gen in Jakrb. Karpathenv. III, 1883, p. 135. .

2), Vezi asupra acestui punt, Schwicker, 1. H. Die Deutschen in Ungarn Ma Sieben-biirgen, 1881, p. 78.

www.dacoromanica.ro

45 --

tors mai tarzim 0 in vane celor doua Tarnave ; In fine, cu malt mai in urma,adi.citi pe la inceputul veacului al XIII, au luat In stapInire i tara Barsei 1).

Intre alte conditii cu care se face invoiala Intre regele maghiar Andrei II(1211) 0 cavalerii Mariani" , adu§i sa apere tinutul Bane', se afla i cea ur-matoare: li se Ingadue acestor cavaleri s ell-Weasel cetati de lemu i ora§e. Dardupit 10 ani, regele le dete dreptul srt-§i clìdeasc i cetati de piatril, 0 In a-cela§ timp sit sttpâneasc i tinuturile vecine din Tara Romaneasca de la Car-pati i pana la Dunare 2). Dar aceastit invoiala nu tinu. mult ; dupit cati-va ani(in 1225) regele Andrei, cu toata interventia papei In favoarea cavalerilor Ma-riani, intra in Ardeal i alunga pentru totdeauna pe ace§ti neastimparati, care a-poi trecura' in Prusia oriente, unde se stabilira i ridicara fainioasa cetate dinMarienburg.

Cum vedem dar, documentele, aduse in sprijinul origin.ei Base a cetatilorgrupei noastre, ar parea hotaratoare :

Cavalerii Mariani, ajutati de consangenii lor Sa§i, au ridicat in diferite puncteIn tara Barsei, o suma de cetati, a carora menire era sa apere tara de incal-carile Cumanilor, stabiliti In campiile Munteniei 0 pe clina Carpatilor sudorientali.

ceea ce aurácut Sa§ii din tara Barsei, trebue sh' fi indeplinit i cei dintinuturile de la Mure§ 0 Olt sau de pe Same§ 0 Bistrita.

Contra acestei hipotese lush' se opun cu hotarare dour, fapte.1) Cetatile noastre se afla ridicate in alte tinuturi de cat cele uncle Sa§i"

s'au stabilit i prosperat. In adevar, coloniile sase au ocupat urmatoarele vrddin Ardeal : a) valea Same§ului i Bistritei, b) tara Barsei, c) viiile celor douaTarnave, 0 In fine d) tara dintre Mure§ §i Olt.

Daca cetatile, de care noi ne ocupiim, ar fi fost cladite de Sa§i, ele ar fitrebuit pe deoparte sa, se afle numai In cuprinsul vailor populate de ei, iar pede alta, ele, fiind ridicate In scop de aparare, sa pazeasca numai hotarele sauintrarile acestor vrti din partea du§manilor, care pe la inceputul veacului al XIIInu puteau fi de cat Cumanii, stabiliti In plaiurile, Munteniei de rasarit i Mol-dovei de sud. Nici una, niel alta din aceste doua conditiuni ima nu le vedemImplinite.

Mai intai, cetatile care intra In grupa noastra, se MTh' respandite aproapenumai In Oltenia, In coltul de sudvest al Ardealului (mai ales in comitatulHuniedoarei) i In tinutul de sudest al Banatului. In aceste trei tinuturi, dupa,cate §tim, nici odatä n'au locuit Sa§ii, nici macar nu le-au oCupat In mod vre-melnic. pentru ce Sa§ii sit fi ridicat aseMeni cetati uria§e, precum suntLandskrone, Suíseiori, cetatea Coltii 4 altele ? Nu fusesera ei oare chemati deregii maghiari, ca sa apere tinutul Ardealului contra unei invazii venita' din sprerasarit ? Ce noima ar fi avut cununa de cetati ridicata spre apusul Transilva-niei 0 In Banat, and despre aceasta parte nu era nimic de temut In acele vre-muri, cand mima regatului era spre apus, catre §esul Ungariei ?

Vezi Dr. Schwicker, op. cit. p. 81; Fr. Filippi, Die deutschen Ritter in Burzehlande ;A. Bethlen, Geschichtliche Darstellung. des deutschen Ordens in Siebenlytirgen.

Vezi asupra acestei cestiunt D. Onciul, Zur Gcschichte der Bukovina, p. 21.

www.dacoromanica.ro

- 46 -2) f;li afar/ de aceasta, Intre cetatile grupei noastre i eele cu adevarat

sase, pe care trecutul Ardealului ni le a pastrat, nu este nici o asemanare.Burgurile Base au un caracter ca desavarsire altul. A ceste deosebiri fundam en-tale constan in urmittoarele puncte :

Burgurile sase, care in timpurile mai vechi au fost numai de lemn, suntIn fond, casi cele din Germania, adevitrate locuinte. Contin deci, un zid de 1m-prejmuire, un turn de aparare (donjon sau Berchfrit ì camere de locuit. Ceta-tile noastre n'au de at ziduri de Imprejmuire, donjonul In marea majoritate acazurilor lipseste ; iar atunci and se gaseste un asemeni turn, el este o simplitcladire de aparare, nu si de locuit,

Cand burgurile sase, casi cele medievale germane, se desvoltil, Incaperilede locuit (sala tronului, capela, camerile de locuit ale familiei (Kemenate), cui-ilia, )aanal, etc) capa'ta preponderen asupra celor de aparare. Din contra, lacetatile noastre elementele de aparare (turnurile de pe zidurile de Imprejmuire,santurile care hieing cetatea, portile i gangurlle de esire, etc) joaca primal rolIn dauna celor de locuit, care sunt aproape cu total reduse.

Mild !ma nevoile de aparare cereau absolut ca i cetatile sase sa-si desvolteelementele de Impotrivire In contra dusmanului, atunci toate adaosele (prispa bur-guluiVorburg, panza de aparareSchildmauer, titre zidurileZwinger, etc. etc)de aparare sunt puse numai pe laturea care este mai usor de atacat de catrevrajmas. La cetittile noastre elementele de aparare sunt repartizate dupit un sis-tem de simetrie. pe care numai Romanii 1-au folosit, adica deopotriva pe toatelaturile.

Aceasta deosebire futre burgurile sase i cetatile noastre se vede si In for-ma' : acestea din urmit swat regulate, aci dreptunghiulare, aci ronde sau ovale,celelalte insa sunt en desavarsire neregulate 1). In fine, technica zidirilor sasenu cunoaste mortarul roman, care la cetile noastre este singural folosit.

E limpide dar, hipotesa Invatatilor sasi i germani nu lumineaza Infra nil-mic tainat, care Invitlue originile cetatilor noastre ; ea stil In vadita contrazicerecu faptul constatat mai sus, adica, Inrudirea acestor cetati ea cladirile romane.

Tocmai acest caracter roman, pe care cetatile noastre 11 poartit, a Indem-nat pe alti Invittati st bilnuiasca pentru ele o origine romana.

Istoricu1 sas F. Teutsch, vorbind despre cetatea din Sasciori, o tine dreptromana 2). Neigebaur, observand de aproape turnul rotund din Crivadia, gasestecì bolta de deasupra portii de iutrare e ziditadin caramizi aproape de douapicidare lungime, asemeni celor mai mari caramizi romalle" i incheie sustinand

zidirea a fost cladita de Romani 2). Tot el, studiind fandamentele cetatii dinDeva pe Mures, gaseste cf beciul de sub locuinta comandantului este zidit 1111-mal din caramizi romane 4r. Goos, de asemeni observand ruinile turnului din

Asnpra acestor deosebiri se poate vedea mai pe larg scrierile lui O. Piper, Burgen-kunde i Oeseerreichische Burgen, 1902.

2). Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, p. 76.8), Neigebaur, Dacien p. 84; C. Goos, Chronik, p. 289: aDie Beschaffenheit des Mörtols

und der Ziegeln sichern ihm (turnului din. Crivadia) unzweifelhaft römische Abkunft".4). Neigebaur, Ib. p. 68.

www.dacoromanica.ro

- 4 -Orlea, laugh' Strei, in valea Hategului, pretinde ci zidirea este de aceia§i ori_gine Cu cea din Crivadia, adicit romana 1), Acela§ lucru ti spune §i despre tur-nul rotund de la sud de Boita, a§a numitul Turnul spart" 2). Dr. Bielz, cerce-taud ruinele turnului de pe dealul Bolii, conchide cg,' dupg, material §.1 formg,el se aseamh'ná,' cu cele din Crivadia §i Orlea", deci este de origine romang.lar In alt loe vorbind desPre cetatea Bologa In nordvestul Ardealului), admiteaceia§i origine 4). i exemplele s'ar putea Inmulti, dar ne oprim aci.

Aceastrt impresie pe care unele din cettitile grupei noastre au litsat-o a-supra atator buni cunosditori ai anticitritilor romane, sit fie oare o aniggire ? I-deia aceasta a unei origini roMane, s'a' fie oare o Incheiere pripitg scoasg dinfapte rrtu studiate ?

Eu cred a nu. In constructia acestor cetriti, In forma lor, In Intocmireamortarului se vede prea ltimurit spiritul poporului roman, pentru ca aceasta o-rigine sg nu ni se impue. Si tot* adeviirul nevoiti suntem crtutgm ta altrtparte.

In adevgr, ce scop Implineau aceste zidiri ?Dacg ne uititm cu luare aminte pe o hartit a Daciei, observgm Indatg,

toate aceste cetitti nu stau singuratice, nici risipite la Intitmplare: col ce le-aridicat a avut in gaud, un scop hotavat. Anume, o sumg, dintr'imsele aldituescun prim cerc de apgrare imprejurul campiei Hategului.

Se §tie crt Intreaga campie a Hategului, Inconjurag, precum este, de muntiInalti §i pilduro§i In parte, are forma unui triunghiu isoscel cu laturea cea mailungh' Indreptatit de la apus spre rgsgrit, iar virful spre miazg-noapte, acolo, undeStreiul, duph' ce a primit pe toti afluentii sgi, face In preajma Hategului coti-tura In unghiu drept &are nord spre Mure§ 5). Laturea cea mai lungg este fo7;nath'de clinele Inalte ale muntilor Hateg, pe cand celelalte dourt laturi aunt schit,atede poalele frAmitntate ale muntilor Rusciti spre apus §i de pantele Intretgiateale nodurosului masiv al Godianului spre rrtsgrit.

Peisagiul acesta, steins Intre munti Inalti, are culoare, are Caracter §ifarmec, In colturile ampiei triunghiulare se deschide cate uu pas : larg sprePoarta de fier transilvang, strimt i rttpos spre Orlea, deluros §i frilmAntat spreCrivadia. futre acestea se deschid In peretii llituralnici ai campiei vni, cAndmai largi §i mai vesele, cilnd mai strimte §i mai posomorate, chip felul §imgrimea riurilor care le-au croit.

Fire§te, cine vroia art apere cAmpia roditoare contra ori-crtrei ntivaliri dinafarA, nevoit era sg, Inchidit gura acestor viti i pasuri, fie prin valuri §.1 van-

turi fie pria ctIte un turn sau cetate, clrulitg pe piscul unei stand, carestiipinea intrarea.

Acest lucru de fapt l-au i savAr§it stApAnitorii de odinioarg ai campiei

Goos, Chronik, p. 297.Goos, Chronik, p. 304; IsTeigebaur, Daeien, p. 273: Der Thurm fiir römische .grbeit

gehalten wird".Dr. Bielz, Burgen und Ruinen, n. 508.Dr. Bielz, Siebenbikrgen, 1899, p. 13.Vezi harts alitturatit.

www.dacoromanica.ro

48

Hategului. La pasul din Orlea au zidit un turn de piatrA exagonal, pe care a-poi I-au Imprejmuit cu ziduri de apgrare ; la pasul din Crivadia, unde Oman-tul era Inai frtimeintat au ridicat pe culmea unei stianci pritpristioa,se un sim-.plu turn rotund, care era un adeviirat paznic la intrarea Streiului din pasulMeri§or spre cam*. Ceva mai complicate par Intitririle de la Poarta de fiertransilvanit : ad i architectul c1íditor, dupit ce a tras de a curmezi§ul pasului,la depiirtare de 4-500 m., (IDA perechi de ate trei rfinduri de valuri i an-OA, a mai adaos i un -turn rotund, intre ambele Intrairi, turn, care slujea depazA, pentru intrare §i In acela timp de observator al coloanelor nitviilitoare 1).

Intre aceste tTei pasan i au `adaos la Ciula midi 0 la Miilitie§ti cate un.turn pdtrat uria§, pe care l-au Indus pe din afara cu zid de apurare; la Se-lea au ridicat de a curmegi§ul valuri sprijinite de un turn rotundpe stanga, pe culmea Cornavelii, iar pe dreapta, ca mai multe turnuri alipiteunul de altu1.2).

In fine, pe laturea de sud, In afarit de turnul din Zäicani, 0 din Hobita-Varhely (acesta din urmA aproape §ters de pe fata pámIntului) au zidit uria§acetate a Coltei, care pe un pise de munte, plecat pardi peste apele repezi aleriului .Suseni, veghiazit deprirtitrile spre sud, pitnrí In culmea nouroasit a mun-telui Retezat, iar spre nord panit In valea surIzittoare a Mureplui.

Dar aceastri cAmpie triunghiularii a Hategului nu stit' izolatui, precum ne.am a§tepta, Inditrittul muntilor care o Inconjoaril. Din contra, ea are bunul ne-pretuit de a fi legatil cu câmpia Dunitrii spre spre apus i spresitrit ca defileuri i ATM foarte u§or de stritibatut pentru caravanele papicemerciale, dar foarte anevoioase pentru coloanele armatelor du§mane. Mai alesBunt foarte anevoioase de strilbititut, fiind-ca natura a§a fel ai Intocmit tinutul.In dit o simplit cetate pe sprineeana unui deal Titsitrit de-a curmezi§ul defileului, este de ajuna.sii Impiedice ori 0 ce intrare i ori 0 ce e§ire.

Aceste punte strategice Insemnate, de fapt au 0 fost Intitirite. Pe valeaCaraplui i afluentului situ Cernovritul, pe valea raurilor Biírsava i Pogoni§ulpe unde ducea marea cale de legiituit de la Dunà're spre Sarmizegetusa prinPoarta de fier transilvanti, erau douit punte: unul, la actuala VArildie i celaltla Boga romfinA, pe uncle drumul putea fi Inchis. Ei bine, In aceste douit punteau Iniiltat cetAile Arcidava, din care ori ce urmii s'a §ters i Bersobia, alecitreia ziduri stau i astIzi In picioare pe culmea dealului, zis, Buza Turcului.

De asemeni pe valea Cernei care ducea de la Tsierna pe Dun'a're, prinpasul Domakma i valea Timi§ului, erau iariti douil puncte strategice ho-Vctrit-toare: unul, la Mehadia, care Inchidea alea de la Duntire spre Caransebe§altul, de la Caransebe§ prin Ruieni spre Sarmizegetusa, prin valea Bistreirului. La Mehadia deci vedem puternica zidire pe care columna o Infititi§eaztiIn scena XXVI, iar la Ruieni este vestitul Turn al lui Ovid".

In fine, la Jupa, unde se face Impreunarea Bistrei ca Timi§ul, este nodul

1) Intitririle acestea sunt identic infAtisate pe columna traiani2). De asemeni Inatisato pe column&

www.dacoromanica.ro

49

tuturor ei1or care pleaca i vin de la Dunare si Mures spre Sarmizegetusa.Aici gasim formidabila cetate Tibiscum, a careia forma si Infatisare columnatraiana o arata cu deamanuntul, dar ale direia ramAsite s'au risipit de pe LOpamantului.

Pe raurile Bahna, Topolnita t;ii Motru potecile de munte duceau pesteplaiurile Carpatilor pana In valea Raului mare si Suseni, deci In mima campieiHategului. Ca sa se Impiedice patrunderea vrajmasului si pe aceasta cale, s'aInilltat la gura Bahnei cetatea Oreavei, iar langa Severin puternica zidire alecareia ruini se vad i asta'zi In gradina orasului. Spre fund, acolo unde valearaului Topolnita se Ingusteaza si ajunge salbatica, vedem cetatea Gradetul, carenu numai stapaneste campia Severinului i observa trecerea peste Dunare, darmai ales poate sa Impiedice o fnaintare a dusmanului spre valea Cernei catreapus si a Motrului catre rasarit.

Dar sa trecem la cele douh' mari val de patrundere de la Dunare In Ar-deal spre Hateg : valea Jiului i afluentilor si directi spre sud si valea Oltu-lui ceva mai spre sud si rasarit.

Valea Jiului, desi merge mai adanc In munti, i deci se apropie de cam-pia Hategului mai mult de cat toate celelalte vi enumerate pana aci,Insa dinpricina framantarii grozave a tinutului,sunt aici doua catene de munti, caremergand paralel-Intre ele se Intrepun futre campia Olteniei i valea Hategu-lui,ne prezinta greuth'ti mari de nestrabatut. Pasul Vulcan In timpul iernii ecu desavarsire troenit; In timpul verii nu este mai putin inpracticabil 1). Cate-va santuri trase prin gatlejurile muntilor i aprtrarea este facuta 2).

Pe valea Jiului fusa, i anume prin defileul Lainici, intrarea peutTu undusman era nu numai mai usor de fnlaturat, dar chiar cu neputinta. Vrajma-§ul venit din sud putea fi oprit In doua punte : la Bumbesti spre sud, la esi-rea Jiului din gatlejul muntilor si la dealul Bolii, unde era capatul de rasarital defileului Merisor, care spre apus dedea prin Crivadia In campia Hategului.

Ei bine, la Bumbesti, chiar la imbucatura Sadului In Jiu pe o culme dedeal s'a 2idit cetatea Calina, ale careia temelii, precum spune traditia 8), aufost puse de catre Daci". Iar pe varfu,l ascutit al prapastiosului deal al Boliis'a Inaltat cetatea cu acelas mune, care se compunea dintr'un zid de piatraun turn pe coasta unde vrajmasul putea fi mai cu izbanda lovit.

Daf calea cea mai Insemnata de trecere din Romania peste muntii Car-pati In Transilvania, a fost si este fara Indoiala valea Oltului 4). Aceasta vgc,care de la Boita si pana la Ramnicul Valcea este un lung defileu, cuprins In-

Jul. Jung, Contributiuni la istoria trecalorilor Transilvanici: ePasul Vulcan esteuna din trecktorile eele mai grelo din muntii Transilvanieis.

Urmele acestoa do Intariri se g¡ii vad astazi in pa.rtile locului. La Lupeni, dupaGoos, Chronik, p. 233, sunt niste egropi rotundo i adanci, asesta° In iruri unele indfiratulahora». Do asemeni si la Pietrile. Totusi asupra vechimii acastor Intariri exista Indoiala

invatati.Dic(ionar geogr. al Ronidnici, vol. II, p. 71.Jul. Jung., op. cit., p. 343; «Pe la Turilui rosu a fost legatura coa mai scurtaIn

vremea Romanilor dintre tarilo. do la oceanul At1Kritic i acelea de la marea Neagriv.

4

www.dacoromanica.ro

50

tre munti Inalti, cu pante repezi §i paduro§i, a fost Intotdeauna o poarta de trecere,prin care au patruns popoarele din §esurile Munteniei spre plaiurile Transilvaniei.

Acest defileu are Insá doua sparturi : una, pe la Brezoi, pe dreapta, carese Infunda spre izvoarele Lotrului ; §i .alta, pe stanga, care pornind din fataCalimane§tilor, trece prin Poarta Pripoarelor §i dà prin valea Bae§ilor iar InOlt aproape de Racovita-Copaceni. Se Intelege de la sine ca acest pas trebuiainchis, altminteri vrajma§ul °data' ajuns la Botta ar fi putut pe valea raului Si-biu la deal s'ajunga in campia Mureplui, de uude intrarea In campia Hateguluiera libera.

Pentru ea sa Ingreuieze aceastá intrare s'a ridicat pe de o parte la ca-patul sparturii laterale din stanga a Oltului, In valea Bae§ului, un turn de paza,caruia poporul fi da numele de Turnul lui Doand,'" sau cetatea Domnuluide roua". Apoi In defileul Oltului chiar, mai la sud de Botta, acolo undedin dreapta §i stanga raului s'apropie mai tare unii de altii, s'a Inaltat maimulte turnuri rotunde de piatra, dintre care nu ni s'a pástrat de cat cel denu-mit Turnul sputa 1). Acest turn era In legatura, cu un zid lung de piatra,care ridica panta muntelui pang unde era rapoasa. Iar pe muchea dealului dinfata defileului de la Turnul ro§u, patin mai la nord de Boita, s'a zidit man-dra cetate Landskrone, care a avut un rol Insemnat §i In timpurile framântate aletarii noastre de la Intemeierea Principatelor Incoace 2).

De la Boita, am spus mai sus, drumul ducea prin valea Sibiului spre a-pus pana' ce ajungea In campia Mureplui din fata Albei Iulii. Se Intelege§.1 aceasta cale trebuia Inchisa. De aci rostul cetatilor de piatra cu mortar ro-man de la Varful Zidului 3), (laugh' Sibiel), de la Tili§ca, de la Garbova 4), dela Siisciori 5), de la Sibi§el 8), de la Ora§tioara de sus 7), §i In fine de la varfulOrlii ; aceasta din urma am vazut ca' Impiedica trecerea din valea MurepluiIn campia Hategului.

Dar vrajma§ul ar fi putut patrunde In eampia Hategului venind §i din a-pus, de la Tisa, pe 11111 Mure§ la deal. Pentru ea sà §tavileasca §i aceasta dinurmä intrare, s'a ridicat chiar langa Mure§, acolo uncle defileul este mai strimt,pe culmea unui deal izolat de toate partile, cetatea din Deva 8).

Daca' ne Intoarcem acum privirile noastre Indarat §i ne punem Intrebareapentru ce s'a Inaltat asemeni zidiri uria§e, Incheierea urmatoare se impune :

Cetatile enumerate mai sus, §i a carora unitate de forma', Intocmire §i o-rigine am pus-o In lumina' mai Inainte, nu aveau alt scop de cat sa apere cam.-

Neigebaur, Dacien, p. 273; C. Goos, C'hronik, p. 304.Fireste, invatatii sasi socotesc i aceasta zidire drept o opera germana. Dr. Bielz,

op. cit., n. 438: (Um das Jahr 1370 von den Sachsen zum Schutze dos Reiches erbaut».H. Milner, Korrespordenzblatt fihr Siebenbiirg. Landeskunde, I, 1889, p. 39.Fr. Teutseh, op.. cit., p. 65-76; Dr. Bielz, op. cit , n. 426.Fr. Teutsch, op. cit., p. 76; Alb. Amlacher, Von Mialbach 'fiber Petersdorf nach

Szúszesor in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889, p. 27; dr. Bielz, op. cit. 422.Fr Teutsch, op. cit , p. 81; dr. Bielz, op. cit. n. 483. Duplt Goos, Chronik, p. 251,

add s'a descoperit In 1801 o comoara cuprinzand 895 monete dace».Dr. Bielz, op. cit., n. 485.Dr. Bielz, op. cit., n. 472; Neigobaur, Dacien, p. 68.

www.dacoromanica.ro

51

pia Hategului contra ori carei navaliri, care ar fi putut patrunde de la DunareTisa, fie pe vale Mure§, Time q Cara§u la vest, fie pe vaile Cernei, Bah-

nei, Topolnitei, Jiului qi Oltului la miaza-zi. Daca dar turnuri de veghe 0 depaza s'au zidit pe culmi de dealuri Inalte, de unde zarea se Intinde fara mar:gini ; daca cetati s'au Inaltat pe piscuri prapastioase, care stapaneau chile depatrundere de la Dunare In Ardeal ; daca, In fine, vaile zovorate au fost cuziduri puternice i anturi adanci, aceasta nu s'a facut de cat cu un singurscop 0 nu s'a avut In vedere de cat un singur gaud : sa apere campia Hate-gului contra ori carui du0nan, care ar fi Incercat sa patrunda de la Dunare.

Si child zicem sit apere campia Hategului, se Intelege de la sine ca evorba despre Sarmizegetusa, care stapanea aceasta campie. O dovada ca a-ceasta era adevArata tintt, reese din faptul ca o suma de turnuri de piatra In-chid de jur Imprejur Sarmizegetusa 1), ea Insa0 Intarita cu ziduri puternice,precum cetafle enumerate mai sus lnchideau campia Hategului.

A§a dar, In vederea apararii Sarmizegetusei s'a Inaltat aceasta Intreitacingatoare de cetati uria§e ; pentru asigurarea ei contra ori carei navaliri dela Dunare, s'au istovit de munca atatea forte i s'au Inaltat atAIia munti depiatrá.

SA fi cladit Romanii asemeni Intariri, lucrul e absurd, de0 techniea zidiriia lor este. SA' le fi ridicat Romanii In timpul stapanirii lor In Dacia, atuncicand Inflorea In toata frumusetea faimoasa Sarmizegetusa, ora§ul cel mai mareal Europei la nord de Dunare, lucrul este 0 mai absurd. Caci contra chilidu§man, venit din spre miazarzi, ar fi putut-o face? Si apoi, cand 0-au Incinscu cetati vre-o data Romanii vre-o provincie, care era In stransa legatura cualta provincie vecina, ea Insa0 Infloritoare, precum erau ambele Moesii fatade Dacia?

Fire§te; hipotesa originei roman e este absurda.Atunci ce alta lamurire Ii poate gad Intrebarea noastra, cine a zidit a-

ceste cetati, daca iiu cea urmatoareCei ce au avut interes sa apere campia Hategului contra ori carei

liri de la Dunare, n'au putut fi de cat Dacii; iar regele lor Decebal, cel maimare vrajm4 al Romei, dupa cum spune Mommsen, avea nu numai ageri-mea mintii, ca sa poata Infiripa un gaud a§a de mare, dar 0 destula energie

destule mijloace bane§ti, ca BA dea fiinta i sh' desavar§easca o asemeni lu-crare, care astazi ne pune In uimire i ne spune, ca i regele Deeebal a fostunul din cei mai mari clAditori ai lumei.

1). La sudvost e turnul de po dealul lui ; la sudest turnul de pe dealul Olopotivoi; la nord turnul do Po dealul lui Balmt.

www.dacoromanica.ro

- 52 -

Asa dar banuixla unei origini dace a cetatilor noastre nu este si nu poatefi firit temei.

Traditia, care foarte arareori vorba de traditia pastrata' tu graiulmima poporului nostru,ti aminteste ca In vis de un popor al Dacilor, cla-

ditor i alcatuitor de cetati i drumuri, un popor care In vremuri uitate i pa-game 1), ar fi stapanit peste plaiurile frumoase ale Daciei. Asa, dupa traditie,Decebal Invins s'ar fi retras din Sarmizegetusa sub zidurile Orlei, pe care elins* ar fi zidit-o 2). La Deva traditia de asemeni ne povesteste despre Im-paratul Decebal, care ar fi durat pe piscul singuratic din preajma Muresuluicetate de piatra", ale careia urme se regasese la temeliile actualei cetati. Aicidesnadajduitul rege si-ar fi ridicat singur viata si tot aici ar fi fost Ingropat 3).La Sasciori, taranul roman cunoaste o cale pe culmea dealurilor de pe dreaptaSebesului, care din mosi i stramosi" nu s'a numit altfel de cat calea Dacilor" 4).La Grade, In judetul Mehedinti, pe raul Topolnita, poporul nostru !O. amintesteInca despre Zidina Dacilor", o falnica cetate de piatra 6), ale careia ziduride 5 m. grosime este o minune de tarie, desi copaci batrani de sute de ani s'auperindat i vestejit peste ruinile sale. Si ciudat lucru, unde zidul este mai vechi

piscul muntelui pe care sta ruina mai rapos si mai Inalt, acolo vede poporulnostru urmele acelora pe care amintirea omeneasca i istorica' de la vechii He-leni Incoace nu i-a vazut nicaeri aiurea si nu i-a numit altfel de cat cu numele -de Daci. i dreptatea traditiei apare deplina si stralucitoare cu cat o cerce-tam la raza luminei istorice.

In adevar, sunt istorici i archeologi care, izbiti de neobisnuita Infatisarea ruinilor acestor cetati si de descoperirile facute In preajma lor, au pretinsele trebue sa fie de origine daca, desi recunosteau la ele caractere romane ne-Indoioase. Asa face Cesar Bolliac, vorbind de felul de alcatuire a cetatii Zi-dina Dacilor", de pe culmea Gradetului In Mehedinti 6); asa face Goos cu pri-lejul impunatoarelor ruini de la Muncelu Graliste, la meaza-noapte de Criva-dia, pe care le socoteste drept ramasiti dace, pe dad toti ceilalti Invatati lecred de origine romanii 7); ao face Neigebaur cu zidurile de la Meleia,la sor-gintea Jiului,a. ca'rora Infatisare romana nu o neaga, e drept, dar nici nu o

Poporul nostru numesto cetatile nele mai vechi do obicoi eu numele de ajjdove»,is poporul clikditor gJidovi». Acest nume nu esto alt ceva de cat indicares sigura, ck popo-rul roman, caro In mare parto dupa colonizare era crestin, a gasit pe plimantul Daciei cotatisi zidnri mitts° cu mull mai veal], zidite de un popor apagan». i hind cá pentru crestiniiRomani ajidovs era rptiganuls pria exceiinta, au numit i eetatile apaganilor» Daci ajidoves.

Lenk von Treuenfold, op. cit. , p. 48.Dr. Bielz, op. cit., n. 472.Dr. Alb. Amlacher, op. cit., p. 37.Cesar Bolliac, Excurs. archeologice din 1869, p. 60. Gr. G. Tocilescu, Dacia tnainte

de Romani, 1881, p. 897. G. lanescu, Banatul si Oltenia, p. 155.cAici.... piatra este rupta din muntii vocini, asezata pria fngramadire, i fnelestata

printr'un eiment ca 5i piatra». Cesar Baia°, op. cit., p. 60.C. Goes, Chronik, p. 239. Vozi Acknor M. J., Die rörnischen Allerthiliner und Burgen,

Wien, 1857, 11 si 12.

www.dacoromanica.ro

- 53 -afirma Cu hotarare, cad., zice amsul, aceste ruini au un alt caracter de catresturile romane cunoscute de aiurea din Transilvania" 1).

Sunt Invatati Insil care nu se multumese cu aceste afirmgri mai mult saumai putin vagi, dar care 4i sprijing parerile lor pe argumente solide. Torma,de pila, crede, ca ruinile de pe culmea dealului din preajma Moigradului (ve-chiul Porolissum), dupg positia lor pe InaItimi mari i dupa felul lor de Intoc-mire, nu pot fi de at de origine dacg. Iar aceasta parere se Intemeiaza, §i pefaptul ca aici s'au descoperit daltite, topoare, sageti de bronz, bratari de aur§i un Intreg tesaur de monete dace de argint" 2). Acela§.1ucru I' spune i Jung,ale caruia vaste cuno§tinte asupra tinuturilor kfi anticitatilor de la Dungre, daucuvintelor sale o autoritate neradoioasa, 8). A§a, dar iata, ca originea daca a u-nora din cetgtile noastre nu este tocmai o parere absurda, precum pare unoradin tinerii no§tri Invgtati.

Dar Bunt i alte argumente care sprijinesc aceastg idee, argumente devaloarea i taria cgrora nimeni nu se mai poate Indoi. Este vorba despredentitatea de fapt ce existg Intre unele cetati dace Infati§ate pe columna tra-iana §i cele reale, ale carora ruini s'au pgstrat In diferite locuri pe pamantullocuit de Romani. Vom alege cate-va din ele care ni se par destul de carac-teristice, ca sà pue In lumina' originea dach' a cetatilor de care ne ocupam.

Primul exemplu ni-1 da cetatea din Mehadia. Si anume, artistul columneine Infati§azg In scena XXVI, dupa Impa'rtirea lui Cichorius 4), pe culmea unuideal stancos i cu pante repezi o cetate de piatra, ale careia elemente carac--leristice sunt cele urmatoare:

In partea stangg, cum prive§ti imaginea de pe columna 5), se vede unturn (a) mai Inalt de cat restul cetatii ; forma turnului este dreptunghiulara,mai exact In colturi, In ori-ce caz nu este ronda

In partea °push' de turn este poarta de intrare (b), prima Intre dougcolumne ronde, (cd) care sprijinesc pe capatul de sus un prag greoiu de barne.

Intre turn i poarta se Intinde un zid de piatra (e) cu galerie deasupra.In apropiere de poartä se Inalta, paralel cu celelalte doua columne

ronde, o a treia (f) de asemeni ronda, care sprijine§te galeria zidului.Positia cetatii, fata cu cele patru punte cardinale este cea urmatoare

In fata adicg jos, avem linia nordului, sus sudul, la stanga ritsaritul i la dreaptaapusul 8). A§a dar, turnul este cam la nordest pe and poarta la sudvest.

Aceste elemente caracteristice pe care le vedPrn In imaginea de pe co-

Neigobaur, Dacien, 1851, p, 203; C. Goos, Chronilc, 4..292; Dr. Biolz, op. cit. n. 609.C. Goos, Chronik, p. 273.

8). Jul. Jung, Contrzbu(iuni la istoria trecettorilor Transilvaniei, in Concorbiri literare,XXVIII, pag. 347.

0. Cichorius, Die Reliefs Traiansseiule, II, p. 129.Vezi plana. V1lI, fig. 1,

0). Se tie cti, artistul a infAtisat sconele sale privito din diferito punto.: do la nord, dela sud, de la rasarit sau de la apus, dup8, improjurari; de aci, unja nardului oste and sus,citad jos, iar aceia a rrisaritului cand la stitag.a, citad la droapta ei to ala cu celelaltepunte ca,rdinale,

www.dacoromanica.ro

54

lumng, le reggsim i la cetatea ruinatg' de pe culmea dealului, zis Dupg sant",de längg Mehadia.

Elementele topografice care o deosebesc sunt :Pe, culmea unui deal foarte rgpos, cuprins Intre rlul Valea-rea i valea

Urseascg, se vede o cetate de piatrà foarte dgramatä. Ea are o formg oblunggcu axa cea mare (aproape 50 m. lungime) Indreptatg de la nordest spre sudvestpe cand cea micg de abea atinge 7 m. lgtime 1). La capItul din stänga, casi pecolumng, se aflg un turn (a) exagonal, din care nu s'a mai pgstrat lntregi decat doug laturi i cate o jumgtate din laturile vecine din dreapta si din stân.ga.

La celalt capàt, adicg la sudvest, trebue sit fi fost poartg ; o deducemaceasta dupg pauta muntelui, care pretutindeni ea un perete aproape drept, estede aceastä parte, adicg In n, ceva mai Inclinatg.

Intre turn si poartg trebue sg se fi aflat un zid de Imprejmuire (st).Astg-zi nu se mai zgreste bine pe suprafata solului de cat o micá parte Im-prejurul turnului, In t t. De asemeni In spre apus merge In linie ceva cam In-covoiatg un zid (s), care pare sg, fi Incins culmea dealului de la turn päng Inr, unde este un sant adanc. Un al doilea zid (a), paralel cu cel dintâi, Inchideculmea dealului pe laturea de rgsgrit ; din el s'a mai pastrat pe lAngit parteadin a" si o micg rgingsitg In o. Intre aceste dona' ziduri se zäreste parca un altreilea (b), care le tae perpendicular.

In apropiere de presupusa poartg se vgd i astg-zi doug gropi adänci(i i 1) i rotunde, egptusite pe dinguntru cu zid. Dupg' diametrul lor extern(4-5m.) ele par a fi urmele unor turnuri ronde, care serveau ori drept apárarela intrarea portii, ori drept cule de aprovizionare.

In fine, dupg cum se vede In planul algturat, orientarea cetgtii era,casi a celei de pe columng, turnul la nordest, poarta la sudvest, iar laturile,una Indreptatit spre rásgrit i cealaltg spre apus.

Cit Intre aceste ruini trebuesc sg fie si adause medievale, aceasta este fi-resc lucru, odatä, ce cetatea a jucat un rol asa de 'liare In trecutul Banatului 2).Insg, turnul, zidul de Imprejmuire i temeliile culelor din i si din 1, de langgpoartg, sunt hotárät romane, adicg sunt zidite cu mortar roman 3).

Dacit acum compargm elementele deosebitoare, aflate la. imaginea de pecolumna cu cele ale cetgtii din Mehadia, gìtsim asemenea urmgtoarele punte :asemenea le este orientarea fatg de cele patru punte carclinale, asemenea leeste turnul spre stänga, precum le este asemenea i poarta spre dreapta. A-semenea le sunt cele t'ei. cule rotunde la ruini, care ne lgmuresc rostul ace-lor trei stälpi rotunzi din imaginea columnei. Asemenea le este zidul care Im-preung turnul i poarta. Intr'un cuvänt asemenea este raportul de oranduire aletuturor amgnuntelor topografice pe care artistul le a Infä'tisat i ruinile le inve-

Vezi plana VIII fig. 2.Cetatea Mehadiei, cunoscuta In documente sub numele de Mihald, apare Inca de Po

la 1324, catad a fost cucerita, de catre loan, fiul banului Todor". Vezi, P. Dragtilina, Din is-toria Banat Severin. vol. I, p. 35. P. Hunfalvy, Az olhhok története, I, p. 431.

Sigur este c turnul, dupa ocupatiunea Daciei a fost reparat i folosit de Romani.De aci rostul acestor caramizi romane cu pecetea onro se gAsesc printre ru¡nj,

www.dacoromanica.ro

FIG. I. PI.ANUL CE1ATII COLTEA PE COLUMNA.

el II BPV2

FIG. I. RUINILE CETATII COLTEA.

CXI.

I

V

..-r... ,_

,,.

, ,. '.,tt..:' .i - - .4. . -11 -F s -,i.,r , - f ,.,.: 1 . ,i.,.. . .;

A ' - - -t, et- ,

'-,1 .7',r'-' .Sti.,' ', $. ' °

.....t ir , ,_ k, '' ,.,.(4,'t,... ° .,, 1 '. , ,,,,, : ...08.. I' -',... .,-, . ,

..fr I:

° -,,,,,: r ..,

ii ....., ,e ,,- r, .: w.,,. ' 41.,v,k) .., i °ei it- '14 :. ., , mk 'o ,, ,

FIG. 2. PLANUL RUINILOR DE LA COLT,EA.FIG. 2. CETATE DACA REPRESENTATA PE COLUMNA.

294. 295. 296. 297.

www.dacoromanica.ro

; ,, .6

P)P g

rr

FIG. 1. VEDEREA DUNARI1INTRE GURA VAN qt VIRCIOROVA.

, '"Pid/-44ca N it s

4?k,,

L'n

124. 125.

FIG. 2. ACEIA1 VEDERE PE COLUMNA.

XLIX. L.

.. -

- -- ---- : - .- .917rF'allift7AF:',-;,51" , ' : I' i.", - , ,. ,A , -.. ,i, -1 ! _I g;. .t rt , .." . .- .....-..., 7,. .:, ,ii,i I r1 , ,.

;

1lis.f.IL

1111411 1.11 if

1 ,.i 1 . teli, : ,4-...-1 ' 1...-11

' , r

'' f44-.ki-e- '.4.

XLVII. XLVIII.

01:14 1

-*W0,2110,

121. 122 123. 126.

www.dacoromanica.ro

55

dereaza. Fata cu aceste asemanari, nu este oare firesc sa tragem Incheiereacetatea din Mehadia nu este alta de cat cea Infatisata pe columna In scena XXVI.

Un alt exemplu si mai convingator ni-1 da imaginea cetatii Infatisata pecolumna traiana In scena CXI. Prin forma 1;ii Intocmire cetatea aceasta este foartecaracteristica. Cichorius i Petersen.° tin drept imaginea Sarmizegetusei ; In re-alitate Insa ea ne desfasura vederea cetatuii din Coltea, In apropiere de Gra-diste, comuna romAneasca asezata pe ruinile vechii capitale a regatului dac 1).

FAra a intra In amanunte, este de ajuns sa spunem deocamdata, cg, mer-sul armatelor romane, In al doilea razboi dacie, se Indreaptg, ea si In primulrezboi (a treia campanie), de la Drobetae prin Bumbesti, Ramie, pasul Turnurosu i valea Streiului,la Sarraizegetusa. Inainte de a ajunge aici, nevoite aufost armatele romane sa ja cetatea Coltii, pe care Dacii au parasit-o, dupg, cumarata columna, fail lupta.

Imaginea acestei cetati pe care noi o reproducem in alaturata similigravura 2),contine o sumg de elemente asa de pregnante ì izbitoare, in cAt nici °data nupoate fi confundata cu o alta cetate reprodusa pe columna. Pentru usurarea In-telegerii noastre vom lasa deoparte toate figurile de Daci si Romani, care Im-plinesc spatiul i Insufletesc tabloul. Asupra acestora vom starui cu deamanun-tul In comentariile asupra scenei CXI de pe columna.

Elementele caracteristice Infatisate de catre artist In aeeasta, scena Bunt ur-m atoarele

Cetatea este Infatisata vazuta din rasarit, adica jos este linia rasarituluisi sus a apusului; la stanga se afla linia sudului si la dreapta nordul.

Artistul columnei ne arata trei laturi din cetate i anume 8): a) latureadin fata, .care se Intinde din dreptul copacului din stAnga (a) §i pAng, la poartadeschisa din dreapta cu turnul de deasupra (b). Avem aici dupa orientareanoastra imaginea laturii de rasgrit. b) Laturea de nord care cuprinde partea dezid Incovoiat de la poarta desehisa (b) i pAnA' In coital din fund si dreapta (cl).c) In fine, laturea de apus, din care nu se vede de cAt un crAmpei neInsem-nat e).

Aceste doua din urma laturi (de .nord si de apus) Bunt niste simple linii.Nu tot astfel putem spune i despre laturea din fata (ab). Aceasta este foartecomplicata i menta sit ne oprim ceva mai mult asupra-i.

Laturea din fata se compune din doug, ziduri AB, care dupa siste-mul conventional adoptat de artist, formeaza In S un unghiu cu varful In afara.

Inaintea portiunei din stAnga a zidului A se vede un alt zid semirondcu o poartg, In D i cu turn cu ceardac de lemn deasupra.

In *coltul din stanga a aceleiasi parti din zidul A se Inalta un turn cufronton triunghiular, acoperis plecat i cu cAte o fereastra larga pe cele doullaturi vizibile.

1). Asupra acestel coati vezi studiul nostru intitulat Cetatea Sarmizegeturei",1906, p. 30.

'2). Vezi plana IX, fig. 2,3). Vezi imaginea cetapi dupA Petersen vol. II, fig. II, pl. 11 reprodusii de ngi in plana

x,

www.dacoromanica.ro

56

Deasupra portii deschise din b, se vede un al doilea turn de lemn cufronton, cu acoperi§ plecat §i ferestre, 1argt In etajul de sus, strimte In cel de jos.

Intre aceste doua turnuri, care par de aceia§i marline, se aflä In L unal treilea turn kd mai mare ; §i el are doutt etaje ca ferestre mari In cel desus, mid In cel de jos.

Artistul, Infati§andu-ne poarta din D cu ceardacul ei de lemn, a vroitprin aceasta sa arate ca. cetatea Insa§i este o clildire dad; cci aceasta In-seamna ceardacul de lemn In limbagiul conventional al artistului. De altmin-teri, faptul ca cetatea este aparata de Daci este un semn neIndoios despre o-riginea ei dacit.

Ei bine, cetatea daca, Infitti§attt de catre artistul columnei In scena CXI,s'a pastrat minunat de bine : ea nu este de cat cunoscuta cetate a Coltii dinpreajma Sarmizegetusei. Reproducem imaginea acestei cetati, scoastt dupti untablou pictat de talentatul pictor C. I. Stefitnescu, profesor la liceul din Bârlad,pe plana IX, fig. 1.

Vederea eet4ii CoItea este luata, ca§i pe columna, din 13pre rasarit ;a§a dar, jos avem linia, rash'ritului, sus apusul, In stanga e sudul §i In dreaptanordul.

Dar cetatea, dupti cum se poate vedea din alaturatul plan?), are urmti-toarea Intocmire :

Laturea din fatit, care este laturea de rasarit, are o Infati§are foartecomplicata Ea se compune, ca§i laturea de rasarit a cetatii de pe columnti,din dou'a ziduri ooo, de aceia§i lungime, care se tae In unghiu piezi§ Inpunctul C.

Inaintea acestui zid pe din afard avem un alt zid de piatra B, din careInsa n'au mai ramas de cat urme slabe pe suprafata pamantului. Inaintea a-cestui zid era un §ant adanc A, care s'a astupat In parte. Zidul B trebue sti fiavut o poartit, care corespundea cu poarta N din zidul ooo. Altminteri cerost ar fi avut aceasta din urma poarta ? Cum vedem dar, Intocmirea laturiide rasarit a cetatii Coltea corespunde cu Intocmirea cetatii de pe columna a-proape punct cu punct.

In coital din staliga a zidului ooo se Inalta, ca§i pe columna, unturn (E) de forma cam trapezoidala

Un al doilea turn, de aceia§i forma se vede §i In coltul din dreaptaa aceleia§i laturi D). Ambele turnuri sunt cu mai multe etaje, cu ferestrelargi sus, lnguste jos ; acestea din urma sunt simple meterezuri ; §i In aceastaprivinta asemanarile cu columna sunt fòarte mari.

Intre aceste dourt turnuri, pentru cel ce ar privi cetatea din spre rii-Etrtrit, se, vede, pe deasupra zidului ooo, partea de deasupra a unui al treileaturn (L), cu mult mai mare de cat celelale doua, din stanga §i din dreapta,precum se vede §i In imaginea de pe column:A. Acest turn de forma aproapepatrata are ferestre largi boltite sus §i ferestrui-metereze mai jo.

1). Vczi pl. X fig, 2. Planul acesta a fost ridicat de cAtre inginerul P. Polonik, owea studiat cu deamAnuntul aceste ruini.

www.dacoromanica.ro

57

Poarta de intrare la cetatea Coltii este la dreapta turnului D din col-tul nordest, pe laturea nordica, intocmai precum o arata i artistul columneiIn b, fig. 1, pl. X.

Laturea de nord a cetatii are o forma aproape asemenea cu aceia, alaturii de fásárit, adica este alcatuita din doua ziduri, care se tae insa pe ununghiu cu mult mai piezis. Din aceasta pricina are mai malt Infatisarea unui zidIncovoiat.

Laturea de apus este format din peretele de zid al celei ,de a treiacamera (J) cladita In partea de apus a laturii nordice. Restul laturii de vestpana la turnul cel mare (L) a remas liber; In aceasta' parte panta muntelui eraca un perete drept ; deci nu mai era nevoe de zid. Aceasta Intocmire ne la-murete foarte bine de ce artistul columnei nu a reprezentat In imaginea ce-tatii sale, de cat numai un simplu crampei (de) din laturea de apus : pentrucà zidul inceta cu totul In aceasta parte.

In fine, judecând dug mortarul ca care sunt Inchegate pietrile, ce-tatea Coltii inträ In categoria zidirilor noastre, adica' este ziditä', ca mortar ro-man. Totusi caramizile pe care le vedem din loe In loe In zid, sau la boltilede deasupra ferestrelor, nu sunt, dupa marime i grosime, ea desavarsire ro-mane : sunt mai mici. Pe de alta' parte positia cetatii pe culmea unui munterapos i Intocmirea ei interna, ne arata ca' aici avem de a face cu o cetatedaca si nu Tomana.

Rezumand elementele comune, pe care le gasim la cetatea repre,sentatape columná' In scena CXI i cea realt din Coltea avem :

Laturile lor de rasarit sunt identic formate din doua ziduri, care se taeIn unghiu; la capatul lor au cate un turn ca mai multe etaje; intre ele si maiInditrat In curte se Inalta un al treilea turn mai mare ; poarta de intrare seafla' Jângit turnul din dreapta, la taerea laturii de rasarit cu cea de nord ;fata laturii de est se afla un alt zid, care pe columna cuprinde numai o por-tiune, pe cänd In realitate se Intinde de la un caph't la celalt al zidului de im-prejmuire ; zidul laturii de nord este incovoiat, acel al laturii de apus !mamerge In linie dreapta si e foarte scurt.

E Intrebarea, poate fi o asemanare mai desavarsita intre doua cetati, pre-cum este cea dintre imaginea reprodusa pe columna i cea reala de la Coltea ?De sigur ca nu. Deosebiri daca sunt, acestea se lamuresc prin felul cum artis-tul si-a Intocmit schitele sale ; mai ales se explica prin elementele conventio-nale pe care artistul a trebuit sa le introduca In imaginile sale. Asa, de pilda,pe columna cele doua jumatati ale laturii de rasarit (A i B) taunt sculptate inlinii curbe, pe and In realitate sunt linii drepte. Putea oare artistul sa proce-deze altfel ? Putea el sa infatiseze altfel acel unghiu pe care-I fac cele douajumatati de zid ale laturii de rasarit, de cat Intocmindu-le In linie curba ? Deasemeni, poarta de pé laturea de nord a cetatii Coltea este dincolo de turnuldin coltul de nordest ; pe columna' este chiar sub turn. Putea oaresa' Infatiseze In acelas timp i turnul i poarta dindaratul lui, cand el priveacetatea din rasarit ? De sigur cà nu, El a Inftitisat-o totusi, asa precum a fa-

www.dacoromanica.ro

-58 -cut-o, pentru mai 'mum claritate. Asa dar, cetatea reprezentatà pe columnAIn scena CXI este imaginea cetätii reare din Colea. Cea de pe columnA .fiindo etate dacA, urmeazA neapArat c i cea real este tot de acelas fel.

Aceste douà exemple le credem In deajuns de hotArAtoare ca s pue inluminA ideea, cA ruinele de cetAti, care alcAtuesc grupa noasträ, nu sunt si nupot sA fie de cAt rAmAsitele cetAtilor dace InAltate din porunca regelui Dece-bal si pe care columna traianA le InfigisazA din loe In loe In drumul de inva-zie al armatelor romane, Exemple de asemenea fel de alttninteri s'ar puteaInmulti 1), dar ne oprim act

SA ne rezumAm.AruncAnd o privire general asupra Intregii desfAsurA'ri de idei de pAnA

aici, constatAm urmAtoareleExistA pe pAmAntul Daciei o suma de cetAti de piatrA, zidite ades pe

piscuri de munte, mai rar In vài, mai In totdeauna InsA In punte strategice In-semnate, cetriti care prin Intocmirea planului i prin alcAtuirea materialului,formeazA o grupg foarte bine hotArAtA. Aceste cetAti, unele de mArimi impu-nAtoare, allele mai mArunte, cu toatA' aparenta lor risipire, au fost zidite dupAun plan bine chibzuit, a cAruia tintA era : sA Impiedice intrarea vAilor, care ducIn Ardeal, unui dusman pornit sau din cAmpia Ungariei pe la Mures, sau dinsesurile Munteniei, Olteniei i Banatului. Mai mult Inch', aceste zidiri de piaträ,care formau un lant de jur Imprejurul cAmpiei Hategului, aveau menirea sA a-pere vestita cetate a Sarmizegetusei contra ori c'Arui atac venit de la DunAre.

Se Intelege de la sine, cA fatA-de akeastA grupA unitarA de cetAti, cugetulInvAtatului si-a pus Intrebarea, cine le-a zidit i prin urmare, din ce vreme Bunt?

Respunsul n'au IntArziat si-1 dea invätatii sai. Fie dintr'un simtimant deiubire de neam, fie chiar dintr'o convingere adAncl, ei au crezut cA toate a-ceste ciäthri uriase nu au putut fi ridicate de cat de brate germane". Argu-mental lor de cApetenie se intemeiazA pe spusele diplomelor remase de la regiimaghiari. Dar am vAzut cA aceasrá idee stä in contrazicere cu faptul, ci ce-tätile grupei noastre nu se aflA respAndite numai pe teritoriul unde s'a asezatsi trait elementul sas ; din contra, foarte multe zidiri, i Ind, din cele mal ca-racteristice, se gAsesc pe un pAmAnt unde niel odatä, pe cAt istoria ne spune

amintirea o povesteste, poporul sas nici n'a luptat, nici n'a vietuit.

1). Iatti cetAtilo daco caro aunt infatisate Po columna si ale caror ruini au un plano formá intocmai cu acele schitate de artist pe reliefele sale :

Cotatea din Bona româna, pe columna scona XVIII, consta dinteun turn i ziduride imprejmuire plitrate. Este vechea Bersovia. Cotatea din gradina Sevorinului,scena XX IX,de sigur vechea Drobetae. Cetatoa din Oreava, scena L pe columna, e alcatuitit dintr'unsimplu zid oval de imprejmuire. Cetatea, din Gradet,scena LI,are forma ovala cu douftturnuri interioare. Turnul Jul Doanca"scena LVIII sus un zid oval cu un turn plitratInftuntru. Turnul apart", Mg& Boita (pasul Turnu rosu) este iniocmai cu cele patru turnurirondo infatisate in scene LXII. Cetatea din Landskrone este cladirea de pe column& din scene.LX1II sus. Turnul rond din Crivadia, scena LXVI pe columna. Celatea din Malaesti, infati-sata Po columna in scena LXXIII, 172. Cetatea din Selea, In scene LXXVI. Cetatea din SM.ciori, in soma CVILI. Cetatea din Gadinti, Mgt Roman, In scena CLI. Cetatea Neamtu inseena CL. S'ar mai putoa aditoga aici si alte cetati, care desi nu sunt infatisate pe colum-nil., nu stint totusi mai putin dace.

www.dacoromanica.ro

- 59 -afar% de aceasta, Insa§i Intocmirea technica a acegor ruini, ne pune

ldmurit ca ele Bunt datorite unui popor care a cunoscut foarte bine felu). decladire roman.

Dar atunci sunt zidiri romane, au pretins alti Invatati ? Nici aceasta. Pen-tru ca planul unitar, dupa care cetatile noastre au fost Intocmite §i ,mai Cuseama faptul ca ele aveau de scop sa apere campia Hategului contra unei na-valiri pornite de la Bunke, tocmai din spre partea undo erau cele mai bogateprovincii din rasaritul imperiului roman, se opune cu totul la aceasta origine.Nu intra In sistemul roman Bali Imprejmuiasca provinciile cu cetati de apa-rare conga altor provincii lini§tite §i Infloritoare din imperil, precum eran fatade Dacia cele doua Moesii. A§a dar, nici aceasta idee nu lamure§te problemanoastra.

Traditia Insa pastrata In mima poporului nostru, are o vedere mai lu-minoasä asupra cestiunii - cetatile au fost zidite de Daci, sau, fiind-ca popoa-rele obipuesc In totdeauna BA lege faptele marete ale trecutului de anumepersoane, cetatile au fost zidite, pretinde traditia, de Decebal. Aceasta idee,care pilrea ciudata la Inceput, mai ales din pricina ideilor gre§ite, pe care leavem asta-zi asupra culturii poporului dac, !metal cu Incetul se Infiripa §i ca-pata fiinta, ca cat descoperirile archeologice se Inmulteau §i cercetarile istoriceerau mai serioase. Am vazut In paginile trecute, cum un Neigebaur, un Goos,un Torma sau un Jung., oameni de §tiinta, severi fata chiar de parerile celemai bine Intemeiate, au trebuit sit se Inchine In fata realitätii §i sa recunoascaneIndoioasa origine daca pentru miele macar din cetatile grupei noastre.

Aici am gasit noi problema ; iar alaturarile ca columna ne au dat adevarataei deslegare. Anume, am constatat ca o parte din aceste cetati se afla Infati-yate ca zidiri dace pe reliefele colurnnei. Aceasta constatare am probat-o princIte-va exemple, prin cetatile din Mehadia §i din Coltea, a carora forma, cu-rioasa am descoperit-o nitre imaginele de pe columna.

Cu aceasta alAturare adevarul originei dace a cladirilor studiate ese de-finitiv Intarit.

Dar °data dacismul acestor cladiri dovedit, se Intelege de la sine, ca §itoate celelalte amänunte, asupra carora cugetul nostru In hipotesa unei origin'romane nu putea gasi o lamurire Indestulatoare, capatiti o lumina' nea§teptata. Inadevar, cladirile sunt zidite dupa felul roman, pentru ca, acei ce le-au Inaltatsunt maeOri romani, care, dupa Invoiala dintre Domitian §i. regele Daeilor, autrebuit sa le ridice In diferitele tinuturi ale tärii. A§a capata Inteles potrivi-rile de forma ca cladirile romane asemanatoare, a§a technica zidirii pietrelorlegate cu mortarul caracteristic roman. A§a se larnure§te §i. positia lor pe cul-mile muntilor sau plaiurilor Inalte; aea randuirea lor In lungul \Tailor, care por-nind de la Dunare, duc, fie de la apus, fie de la sud, atat din pusta larga aUngariei, cat §i din campiile Intinse ale Munteniei, spre muntii Ardealului, a-colo unde era inima kii sufletul de Impotrivire §i de viata a poporului dac.Numai In hipoteza unei origini dace capata rost repartizarea aceasta a ceta-tilor pe un teritoriu ap de Intins ; preeum se 1amure0e vadita conceptie unitard,

www.dacoromanica.ro

- 60 --care le leaga laolaltà ; tot ea lamureste in fine, de ce aceste cetati se aflAridicate cu atata risipa aproape de jur Imprejurul campiei H4egului, aci aiciera capitala regatulni, faimoasa Sarmizegetusa, a cAreia neatarnare era In ace-las timp simbolul unitatii si neatarnArii neamului dac.

Fireste, aceasta hipotezit sterge deodata atatea pagini glorioase pe carepatriotismul sasului le scrisese In cartea pot)orului german din Ardeal ; fireste,hipoteza aceas'ta risipeste deodata' nimbul de strAlucire, cu care legenda !lieu-nunase pe unii voivozi ai neamului nostru ; fireste, tot aceastA hipotesa inlaturitdeodata atatea greseli de intelegere a trecutului, pe care lenea le lasase sase raspandeasca In stiint4 ; dar, este Intrebarea, adevitrul nu-i oare mai lumi-nos si mai atragator de cat ori ce poveste incantrttoare ? Nu-i oare scris ca laraza soarelui sia' pilleascA lumina poetica' a lunii ?

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

ROMANII TREC DUNAREA PE PODULde la

CARATA

RESUMAT. Descrierei primoi grupe, care cuprinde sconele T, II, III si IV. Elemen-telo topografice pentru localizarea scenelor; a) malul Inhitisat onto col roman ; b) la dreaptascenei avem susul fluviultii, adica apusul ; c) scena aro orientares urmAtoare : jos nordul, sussudul, la stanga ritsrtiitul si la dreapta apusul d) malul roman este sos la stanga, twatrapos spre dreapta ; e) cetatea din stanga podului i adaosele do clitdiri vecino: forma latn-rei sale nordice. Cetatea din se. XLVIII adaogit s't ea elemente topografice mug,. Capatul po-dului do vase din spre Romania. Cetatea localizatn la Caratas In Serbia. Corespondentn introimaginen cetatii do pe columnA (so. IV si XLVIII) si ruinile din Caratas. Locul din Caratasminunat pentru clfidirea unei punti peste Dunitro. Selma XLIX i tinutul de la Gura VAILScena L localizattt la Oreava, rang& Varciorova. Cotatea din Caratas este &tees al lui Pro-col). Cetatile din se. II, 8 si 9 aunt cetatile Cladova fp Chldusnita.

Grupa aceasta este ciar despArtità de cea urmatoare prin podul de vasedin scena IV (din 12-15)1). Avem pe planul din fatI imaginen unui fluviularg. Artistul lush' nu ne-a Infilti§at de cat un singur mal, cel din fund, care,es spre sttmga, devine tot mai deluros spre dreapta. Pe acest mal se aratti,

din loe In loe ni§te turnuri de piatrti, cu acoperi§ul cu ioarta spre aptigard de uluci Imprejur. Unele i anume cele trei din urmA (In 4, 5 0 6) au

douà,' etaje; dintre care cel de sus pe limgrt o mica portitit mai are §i un ceardac de lemn de jur Imprejur 0 o faelii aprinsii aninatit In dreptul portitii. Ci-chorius a Wizut cu drept euviint In aceste turnuri imaginen a§a numitelor buryi

praesidia de la hotarele imperiului roman.

1). Pentru mai lived' intelegere am adoptat tot impIrtirea In scene fitcuta do Cihcorius.

www.dacoromanica.ro

Vezi pl. II, fig. S.Iornandes, Getica XII, 74Vezi pl. II, fig. 2.

62

Mai interesante sunt cladirile din spre dreapta : una In 7, imaginea u-nei statiuni Militare romana, cu val Cu palisada Imprejmuita, i unde stau anco-rate doul calce Imamate cu bagaje §si eu provizii ; si alta In 9 ell cllidiri depiatra In interior. In 10, malul este stancos si abrupt ; el poarta' de asemenicladiri de piatra : cea din 11 are arcade In etajul de jos si ferestre hirgi Incel de sus Inditratul ei apar varfurile a doi plopi Inalti. In fine, acolo undemalul este mai Yuan, pe sprinceana rttpei (In 12) se vede o cetate, cu ziduride piatra Intarita, cu creneluri deasupra, cu mai multe pull pe laturi i Cu osuma de cladiri Iniluntra. Sub mal rasare cu bustul din apa' chipul batranu-lui Dantbius, care priveste la sirurile de legionari romani ce tree peste podulde vase.

Se poate oare determina pozitia geografica unde s'a zidit podul de vase,peste care s'a fault trecerea armatelor romane ? Ca sil respundem la aceastaIntrebare, se cere s cunoastem elementele topografice indicate de artist.

Mai Inn" fluviul, Ii preajma caruia se petrece actiunea In grupa noastril,nu oate fi de cat Dunilrea; aceasta au sustinut-o mai toti comentatorii. Apoise stie, ca tinta obisnuita a romanului a fost In totdeauna s loveasca pe dus-man In inima, adica, In capitala sa. Iar capitala regatului dac era Sarmizegetusa,catre care duceau, precum spune Iornandes 2), doua drumuri unum per Bontas(adica Pontes), alteram per Tapas (adicil Tapae). Drumul pe la Pontes treceape valea Topolnitei, apoi pe sub Poalele Carpatilor pe la Bumbesti, Valcea,de aci pe valea Oltului In sus; intra In Ardeal pe la pasul Turnul rosu. Celaltpornea de la Lederata (Ram) laugh' Danare, o lua dealungul ritiului Carap, apoi

valea Timisului i Bistrei, detea tu pasul Bucova, care e chiar langa Sar-mizegetusa.

Asa dar, puntele de trecere aveau sa fie pe la Lederata si pe la Pontes.Artistul Insil ne dh' elemente topografice i mai precise, care ne pot mi-

nunat de bine calauzi, 3). ;

Malul, care se vale. Infatisat In grupa noastril, este de sigur cel ro-man, cad ar fi absurd sa credem, c Romanii, ca sit atace pe Daci, tree de pemalul nordic al Dunarii spìè cel sudic, al Moesiei, fie superioarit, fie inferioara.

Fluviul, daca privim cu luare aminte amanuntele inelicate de ar-tist, ti rostogoleste apele sale de la dreapta spre stanga. Deducerea este fi-reasca fara exceptie carma celor din lungul malurilor, câtvi ce-lor care sustIn poduleste spre stanga. Iar din experienta se stie, ca'nvileancorate Bunt n totdeauna Intoarse cu pieptul contra apei i carma la vale,Deci, la dreapta este susul, iar la stanga josul apei.

Dunarea in tot lungul ei de la Viminacium i panit la Durostorum are,cu neinsemnate abaten? i directia de la apus la ra'sarit. Pe columna aceasta In-seamna, ea la dreapta este Hula apusului si la stanga aceia a ra'sitritului, fiind-ca

www.dacoromanica.ro

63

de la dreapta spre stanga, am spus, se indreapta curentul apei. Sus fiind ma-in' roman, adica sudul, urmeazil neaparat, ea jos in p.rimul plan, trebue sa fiemalul nordic. Asa dar, cadrul orientarii pentru intreaga noastra grupa este ho-trAt : jos nordul, sus sudul, la stanga rasaritul si la dreapta apusul.

d). Malul roman, asa cum l'a schitat artistul columnei in grupa noastra,merge inaltandu-se mereu de la stanga (in 7 scena II), unde este yes, spre dreapta,uncle din 10 si pana in 12 ajunge stancos, tnalt i drept ca un perete. Cu altec-u.vinte, malul fluviului ses la stanga (rasiirit) devine rapos la dreapta (apus).

Cu orientarea i intocmirea solului de pe columna n'ar corespunde de catportiunea Dunarii de la Pontes la deal pang, la Varciorova. Unde anume, ne ospune imaginea cetatii infatisata pe culmea dealului din 11 pan la 12, scena III.

Cetatea este caracterizata printr'o suma' de amanunte, care-i dan o infa-tisare aparte intre toate celelalte cetäti de pe columna. Anume, are ziduri pu-ternice cu creneluri de asupra ; are mai multe porti i mai cu seama o sumade ciao:1M interioare, care-i dau infatisarea unei cetati vechi si nu a unuizidit in vederea apararii podului de vase. In special, laturea din spre fluviu,athe laturea nordica, are o forma ciudata : este incovoiata, in ori-ce caz, for-math' din douà ziduri sss care se tae in unghiu. Fie-care zid, are cate opoarta: cel din dreapta (a) la mijloc, cel din stanga (b) la capat, acolo undese tae cu laturea de rasarit (e) din care se vede foarte putin. Aceasta a douapoarta (b), asezata' in mod neobisnuit la colt, _and la cetatile romane mai intotdeauna este la mijloc, se afla ceva mai j08 ca nivel de cat cea din a. Un

drum scoboara pe panta, catre tarmul fluviului, unde se In-d° talneste cu un altul care vine din spre stanga de la cladirea

cu arcade jos si ferestre sus 1). Poarta boltita din dreapta,pe Sub care tree soldatii legionari, desi nu tine de cetate 2)totusi ne adaoga si ea un element topografic pretios.

Acest lucru reese mal cu seama din alaturarile cu cetatea din scena XLVIII.121-122, care 3), dupa arata'rile lui Cichorius, este identica cu cea. din scenanoastra (se. III, in 12). In adevar, i aici i dincolo malul Dunarii este stancossi abrupt. Si aici i dincolo zidul din fata incovoiat, cu doua porti boltitecu creneluri de asupra ; i alei i dincolo, o poarta mare boltita pe sub caretree legionari romani. Podul de vase In fine si aici ca i dincolo, este claditde aceiasi parte cetatii, care sta zidita pe culmea malului dunarean.

Deosebiri sunt, dar numai in amanunte. Mai Intai, poarta cea mare boltig,care in scena IV parea ca tine de cetate 4), in XLVIII este viidit despa'rtita : unuldin usorii ei,cel din sttinga,se coboara pang la malul apei. Asa dar, cetateadin deal si poarta boltita de la eapiital podului nu sunt la acelas nivel ; dinaceasta pricina, se impune sit admitem ca din culmea malului, unde se afla

S

A. von Dornaszewski o tine drept un quadriviurn.Acest lucru so va vcdoa inai departe.Vezi pl. XI, fig. 2.Petersen, Trajans dakische Kriege, I, p. 15, sustino chiar aceastd, p/ircre.

www.dacoromanica.ro

64

Eetatea i pttna Met fluviu, unde se vede puntea de vase, trebue sa fie peundeva o panta Hat, pe 'care s scoboare soldatii.

Apoi, Insasi cetatea, cu toate ca, mai sumar Infatisata acum In scena XLVIII,cuprinde noi adaose spre dreapta, sus In 122, se afla un zid cu o poarta,este a patra poarta aceasta,la capatul sau spre stAnga. Intre aceasta' poarta

cea de la capatul podului de vase s'a adaogat o Intarire de uluci (palisada),care merge vadit paralel cu malul apei.

In seurt, iata elementele topografice pe care le indica' artistul la cetateasa, In ambele scene (IV si XLVIII) : a) cetatea este veche si nu un lagar decurand zidit ; ea este pusa pe un podis stancos si abrupt al Dunrtrii ; acest podis,dupit cum arata cei 2 plopi din scena III, se Intinde departe Indarat ; b) latu-rea de nord a cetatii, cea din spre apa, este Incovoiata, In ori-ce caz, de formaneregulata ; e) laturea aceasta are doua porti, dintre care una, eea din rasitrit,ceva mai jos ea nivel ; d) de aici porneste un drum dealungul malului fluviu-lui ; e) spre dreapta malul rapos cade deodata ; f) legrttura dintre cetate si ma-lul apei se face ceva mai spre dreapta, adica mai spre apus ; g) calea aceastaporneste dintr'o poartrt de sus i se Indreapta spre pod, aparata cu un fel deIntarire de palisada, care merge paralel cu fluviul i perpendiculara pe axapodului de vase.

Dar artistul a avut grije, nu numai sà ne schiteze forma ciudata a acesteieetati, din scena XLVIII, dar In acelas timp sit ne-o mate In legaturit cu Im-prejurimile i In special cu malul nordic (dacic) al Dunarii.

In adevar, scenele XLIX i L ne adaoga urmrttoarele elemente topogra-fice ; h) malul dac, unde se sprijina capatul podului de vase, este ses ; i) peacest yes, Romanii, ca sa apere capatul podului de ori i ce atac din partea dus-manului, au tras trei ziduri paralele, dintre care douil,, cele din margine, sunt depiatra, iar eel de la mijloc, dupa sistemul .conventional ales de artistul colum-nei, de pamant Intärit cu palisada ; j) aeest yes, pare a fi Ingust si se Indreaptil,fatrt de eetatea romana de pe malul sudic al Dunarii, In directia de la sudestspre nordvest. Artistul a pastrat aici In scena XLVIII si XLIX aceiasi orien-tare ea si cea k din scena III si IV a grupei noastre ; k) zidul din primul plan,prin fata crtruia trece cavaleria auxiliarà, dintre 123-125,se sprijineste de ocetate ronda' eu un cort militar In interior ; 1) In fine, la capatul acestor treivaluri, printre care se streeoara facet lorieaii legionari i trenul, pe un pisede munte de forma piramidalit" se vede o cetate. Cetatea (In scena L,4126127) dupii, cunoscutul element conventional, ceardacul de lemn dimprejurul tur-nurilor, este de origine dacrt si a fost ptirasita de aparatorii ei. In fata are opoarta, iar spre dreapta un drum In zigzag, aparat din loe In log cu gropi delup de forma romboidala (Wolfgruben) ; drumul da' fate° poarta boltiet pe lapoalele careia curge un parAias.

Acestea sunt elementele topografice. Unde se envine sr, localizam scenanoastra (Cu cetatea din 11-12) si printr'Insa scen.ele XLVIIIL

La Pontes nu poate fi, pentru crt atftt tarmul romanese din preajma Se-verinului, cat si eel sitrbese din fata,unde se localizeaza Pontes,sunt joase

www.dacoromanica.ro

--- 65 -fese. Niel pe malul nostru, cu atat mai putin pe malul Barben din fata Sè-

verinului, nu se ga'sesc acele elemeUte topografice indicate de artist. Cicho-rius, cautand s precizeze local, unde a fost &Mita' puntea pe vase, banuestecà punctul de trecere n'a putut fi prea departe de Portile de fier, fiind-ca;,mal rapos i Inalt al Dunarii pe partea sarbeasca nu se vede nicaeri de laCladova spre rásárit" 1).

Mal abrupt, stancos i Inalt pe dreapta fluviului, cu un ses larg Indara-tul lui, nu gilsim de la Portile de fier la vale de cat In doua puncte, la Sipsi la Caratas 2). La Sip sunt faimoasele vartejuri ale Portilor de fier; peste a-semeni urgie lusa nimeni n'ar fi Indraznit sà cliideasca o punte 3).

Cu totul altfel sta lucrul la Caratas. Aici malurile fluviului sunt Inalte,stancoase i parca retezate ca barda de apele Dunarii, care, scapata din var-tejurile Portilor de fier, izbeste drept In malul sarbese de la Caratas. Pe sprin-ceana acestui mal, de unde vederea se intinde departe spre apus, pana laVarciorova, iar spre rasara pana dincolo de Severin, i Inda'ratul ostrovului Ba-nul, se afla i astajziruinile unei cetati romane a carora intocmire si formacorespund pana In cele mai mici amanunte Cu aratarile columnei, privitoarela cetatea de lana podul de vase din 12. Aici, la Caratas, sustinem noi cas'a cladit puntea de vase peste care a trecut armata romana' de rasara.

In adevar, lagitrul, numit de catre locuitorii romani de acolo, cetatea dinCaratas", F;d care ponte fi socotit, dupa Kanitz, printre cladirile cele mai fu-semnath ale limesului danubian din Moesia", are forma unui paralelogram, din-tre care laturile de nord, din spre fluviu si de rasara sunt neregulate. (Vezifigura de la pag. 66). Lunghuea castrului este de 172 m., iar latimea de la ra-sarit la itpus numai de 100 m. Zidul de piatra gros de doi metri si mai bineavea odinioara o Ináltime deasupra solului de aproape 3 m.; astazi abea maiapare ici si colo. Un saut larg. de 10 in. i adanc de 5-6 m. inconjura ceta-tea de trei parti ; In spre Dunare santul lipseste. Sapte turnuri, cate unul lafie-cure colt si la inijlocul laturilor de nord, sud si apus, sprijina zidul de Im-prejmuire ; turnurile de pe laturi par a fi ronde, pe cand cele din colturi suntpatrate. Laturea de rasarit a lagarului are o ciudata' forma si Intocmire : lamijloc zidul ei alca-tueste un ungliiu, de unde apoi pornesc spre nordest douaziduri aproape paralele, care Inchid Intre. ele un gang" 4; aceste ziduri se In-cheie la turnul cel patrat din coltul nordest, care din pricina solului este laun nivel mai jos de cat laturea Incovoiata de nord. De la acest turn patratscoboara spre malul apei pe o pauta foarte fina un drum l'ornan, care dá, In-

C. Cichorius, np. cit , vol. II, scena IV.«De la Varciorova si pana la Schelea Cladovoi, la nordvost do Severin, valea Du-

narii este formata, de munti Indti caro vin prin bazelo lor pana fa margines apeiv. Capital).Filip, Geogr. militara a Olteniei, Bucuresti, p. 59.

aCursul fluviului aici este repode, iar cand apelo vin mari, chinr vertiginos ; albiasa esto cand un abis, cand un sorb, 0Elnd o cinglitoare do stand así:titile, caro-i disputa tro-cerca tri toata largimea luia. Col, Draghiceanu, Note asupra principalelor puncte pe Molare,1880, p. 51.

Kanitz, Römische Studien in Serbien, p. 49.

5

www.dacoromanica.ro

-- 66

Qun al doilea Indreptat de alungul fluviului pe sub laturea de nord a cetatii.Laturea de nord este foarte neregulata ; are, o poarta, se pare, In unghiul con-vex din mijloc.

La apus de cetate terenul scade, alcatuind un fel de valcea sub forma u-nui cavea de teatTu cu laturea scenei la nivelul fluviului. La 150 m. spre sud-vest de cetate se vede un zid de piatTa (ab), care formand un arc cu conca-vitatea spre rasiirit scoboara pe sprinceana dealului pana la 200 m. departede opa. Un drum In forma de S; sapat In piatrit (rr), duce pe un sir detrepte largi de pe Inaltimea tapsanuluf spre vadul rtmlui, unde un alt zid (nn),Indreptat de la rilsa,rit la apus, Inchide intrarea valcelii In forma de cavea dinspre Dunare. Acest zid, dispare In punctul D, sub poalele dealului pe care seafla cetatea.

Cine nu vede din aceasta descriere asemanarea desavarsita elintre ruinilede la Carata i elementele topograflce 'indicate de artist la cetatea din scenaIV si XLXVIII ? Caci la ruini, ca i la cetatea de pe columna, gasim atitt ma-lul rapos de Muga fiuviu cu laturea de nord lncovoiata i poarta din mijloc,cat i poarta din coltul de nordest asezata pe un nivel mai jos. Gasim comun,zidul de pe muchea dealului din dreapta (apus), drumul care scoboara pe pantaspre poarta din capatul podului, precum i Intarirea, care Inchide dinspre fluviu,pe columna este Infatisata cu o palisada, la ruinile din Caratas prin zidulde piatra din vale nn,intrarea spre cetatea din deal. Gasim In fine co-mun nu numai malul abrupt, pe care este cladita cetatea si de unde vederease Intinde larga, dar chiar i vadul de alaturi care face cu putin0 cladireaunui pod de vase ; pân i sistemul ciudat de ctii romane, care pe columna,casi In realitate, pornesc de la poarta de nordest a eetAii de alungul maluluiDunarei, este asemeni.

www.dacoromanica.ro

-De altminteri, niei &A se putea ggsi aiurea un loc mai potrivit de trecere

a Dunitrii ca la Caratas. Cgci aici ggsim noi doug, lucruri minunate pentru fa-cerea unui pod : o ingustime mai mica a fluviului si ape totusi foarte putinrepezi, desi adnci 1), precum si un ostrov de sprijin pentru pod, care micso-reazg si mai tare Ingustimea fluviului.

In adevAr, undele fluviului, de abea scgpate din vartejurile Poftildr dOfier, Stint sfgrgmate de o serie de insule care micsoreazit tiña i iuteala cu-rentului ; aceste insule alcgtuesc un fel de punte naturalg tare un mal sialtul. Cand era vorba de stabilirea unui pod, zice Friihner, si de trecerea u-nui fluviu mare, inginerii romani alegeau de preferintg un loe, unde se afla oinsulg care le usura stabilirea unei punti" 3). Rolul acesta ti avea la Caratas,insula Inaltg i stAncoasg a Banului 3).

Dovadg, de aceasta sunt urmele de castru ce se vgd In insulg la capgtulei de apus. (Vezi figura acialrtturatg). Zidul, 'care s'a pgs-trat foarte bine, are o gro-sime de aproape 3 m. i for-meazg un dreptunghiu cu tur-nuri interne la cele 4 col-turi. P'alocuri se vgd In zid

pgturi formate din crtrilmizimari romane care alterneazgCu un strat gros de mortar. Intocmirea aceasta, se reggseste identieg la pi-ciorul pqdului lui Traian de pe malul romanesc : un semn lamurit cg, laggrulde pe ostrovul Banului este din timpul luiTraian4). Ori cum ar fi Insg,aceasta prin Ingltimea ei cea mare (15-20 ni. de esupra nivelului Dungrii)prin positia ei In mijlocul fluviului, era minunat Intoemitg ca sI lege ca opunte amftndoug, malurile, cel din Caratas cu cel din Gura Vgii 5).

Dar aceastg localizare a podului la Caratas mai are o Insusire bulla: ealgmureste i celelalte elemente topogragce pe care artistul le-a InfAtisat pe co-lumnrt In scenele XLIX si L. Ne amintiin cit pe malul dacic solul era sesInehis ca doug ziduri de piatra, care mergeau In directia de la sudest spre nord..est; cit zidul din fatg, se sprijinea pe o cetate rotundrt cu un cort militar Ina-

ft 4 4i .4,..........

Cela le1 "4 3 g

:" 1Orl- -

. A

411 tii

15rn

E p il ti1A-4,--______. g '''' 4,_ ""i77.".77:;Vaa.r"........b

--------___:.,,...,,,,o.,.rm,rnwpr..,,,,1

La CaratGura Vail, DunArea aro numai 750 m. lArgime, pe cand li VArciorova670 m. i la Severin 1150. Adfmcimea apei la Caratas este de N-60 m. la VArciorova do30-35 m. la Calafat do 15-20 in. Vezi asupra acestor cestiuni, cApitan Filip, op. cit., p. 64.

Fröhner, La colonne Trajane, p. 3.Contelo Marsigli, trimes sA zidoascd un pod pentru trecerea armatelor imporiale

austriaco, dupA co a incorcat in zadar sit-1 stabileascA pesto ruinife podului do piatrA al luiTra,ian, a sfilrOt prin a-1 fin), in droptul Gurii-VAii pesto insula Banului.

Vezi asupra acestei cotAti Gr. G. Tocilescu, Revista p. archeologie, istorie, etc. vol. T.faso. 1, p. 170.

Ciudat lucru, thranii romAni din Gogeraci, pretind el, aproape do lagArul din insullspre partea malului intors spre SArbia, se vAd. urmele piciorului unui pod.

mauweiatifibilduirák,

insula

8).

www.dacoromanica.ro

- 68 -untru ; ea in fine §i mai departe, spre apus, era un Munte de forma pirami-dala" pe culmea caruia se afla o cetate daca cu o singura poarta' spre nord.

Asupra zidurilor paralele de pe malul -romanesc care se vad infati§ate Inscena XLIX din 122-125, nu mai putem spune nimic asta-zi. Sigur este big,ctInainte de a se taia §oseaua de alungul Dunarii de la Severin la VArciorova,mai Inainte drumul ducea prin pripoare peste dealurile Matoretului §i. rail Bah-na,dar mai ales mai Inainte de a se construi unja ferata actual, care ducede la Severin la Or§ova, rama§itele de zidarie romana prin partile de la GuraVìuii erau foarte Intinse. Capitanul Filip, care a studiat cu multa luare amintetinutul acesta, o spune lamurit : Gura Val este renumita prin aceia c aici existaruini romane §i urme de fortificatii antice"1). Acela§ lucruIl arata §i autorul ar-ticolului din Revista pentru Areheologie Eu Insumi, am descoperit urme de zi-duri vechi romane, iar din gura taranilor am atlat ca mai la aims de satul GuraVal era un val limit de pamint, care Inchidea Ingusta vale dintre malurileDunarii i rapele dealurilor care scoboara din spre valea Slatinicului (hingaVArciorova) cutre Pietrile Babelor, In apropiere de Schelea Cladovei. Acest valmusa a fost Mat cand cu facerea liniei ferate.

Daca urmele acestor ziduri care legau capatul podului de vase de pe ma-lul romfinesc cu cetatea daca de pe culmea dealului din scena L, au dispa'rut, nutot asf-fel putem spuné despre cetate 1nsa§i. Inca de mult colonelul Draghicescu,care vizitase de aproape tinutul din preajma Varciorovei, spusese urmatoarele :In josu/ Varciorovei,cam la 3 Km,In dreptul punctului ande Incep Portile

de fier, se deschide In munte Valea Slittinicului. Partea dreapta a vaii este for-mata de un munte de forma piramidalii," In spicul careia se afla un platou,brazdat In mai multe sensuri de §anturi §i urme de zidarii de piatra' ; aici sevede a fi fost un castel ; iar oamenii Ii zic, cetatea Oreave 3).

Cu. toate greutatile urcuplui pe muntele de forma piramidala", m'amsuit totu§i §i iatO' observarle culese la lata locului :

Cetatea are forma ovala, eu axa, cea lunga de 70 m. iftr cea scurta deabea de 30 m. Zidul ei de piatra se poate urmari mai pretutindeni pe sub ver-deata §i printre radacinile capacilor, unii din ei seculari, crescuti peste ruini.Felul de intocmire a mortarului este cel roman..

Cu toate ca zidul are p'alocuri 2-3 m. grosime, iotu§i spre apus §i sprerAsarit, se vtid. §anturi adanci,-30 m. latgime §i 5 m. adAncime,care izoleazaCu totul cetatea de dealurile dimprejur. Poartrt pare a fi fost numai una sin-gura i anuma apre nord, pe unde se putea fa.ce legatura Cu cararile de muntespre Oroya §i spre Severin peste dealurile Matoretului 4).

Aceasta cetate corespunde cu totul aratarilor de pe columna. Se afla lanardvest de Gura-Vaii, prin urmare de podul de vase de la Carata§ ; sta pe

Cdpit. Filip, op. cit , p. 67,Gr. Tociloscu, Revista p. archeologie etc. p. 171: aUrme do ziddrii romano do asa In-

tiiriri se gdsesc si In stamp, Dundrii, la Gura Vdii, drept In fata insulei Banului».Lt.-col. DrAghiceson, Note pentru istorieul punetelor pe Durulre, p. 6.Vezi asupra acestei cetali alaturfullo noastre din scena L.

www.dacoromanica.ro

- 69 -culmea unui munte de forma piramidala" ; prin pozitie, forma si Intocmire estede origine daca ; chiar si poarta se afila pe laturea de nord. Lipseste indicareaacelui drum In zig-zag care scoboarg, pe panta de nordvest a muntelui pira-midal i da la o poarta boltita pe längil care trece un räusor 1). Dar aceastaindicare a artistului o vom explica pe deplin cu prilejul comentarii scenei XCIdin al II rezboi, uncle aceasta poartg, boltita o regasim din nou. Atunci vomarata pe larg ca nu este vorba aici de cat despre imaginea simbolica a colo-niei romane Tsierna, actuala Orsova.

Asa dar, cetatea Oreava ne reproduce elementele topografice ale construe-tiei dace de pe columna din scena L. Mai malt Inca, Cu aceasta localizare selamureste i castrul sau cetatea ronda din scena XLIX.

In adevar, colonelul DrAghicescu, urmänd mai departe descrierea sa asu-pra cetatii din Oreava, adaoga : Din punctul, unde se aflä castelul Oreava,muntele doming In sus si In jos valea Dunarii pe o depgrtare mai mare de 10Km; el domina i valea Slätinicului. In apropiere si pe stanga van Slatiniculuise Intinde o padinä larga i comoda pentru asezarea unui lagitr. Aceastg, po-sitiune se numeste asta-zi taberile i servea ea loe de lagar cänd castelul eraIn floarea sa" 2). Numele acesta de taberile", sinonim cu lagar", este foartesemnificativ : el ne spune lä'murit cà odinioarà aici la poalele cetatii Oreava,a fost un lagar, care nu este altul de cat cel de pe columna Infatisat In scenaXLIX, In. 125.

Dar localizarea podului de vase la Caratas nu ne lgmureste numai ama-nuntele topografice indicate de artist In scenele III-IV i similarele se. XLVIIIL,dar In acelas timp ne dà seamg, despre celelalte imagini figurate pe columnaIn scenele II si III din 7-11. Nu vom spune nimica nou In ce privesterile de piatra din'scena III, In 10 sus. Un lucru e sigur : prin forma terenuluirftpos spre stänga f;si. prin copacul diu 10 sus, Intregul ir de cladiri zidite pesprinceana acestui deal, formeaza un tot unitar cu cetatea din 11 de längapod. In aceasta privinta are multa dreptate Domaszewski, child le ja drept unsemn conventional de canabae al lagarului de laugh' podul de vase. De fapt,In cercetarile Intreprinse de mine pe platoul din spre rasarit din lagarul dinCaratas (g pe planul cetatii Caratas reprodus mai sus) am gasit pretutindeniprin porumburi, resturi de zidarie i °Ririe romana. Alai mult Inca, In parteadin spre hogasul cu pari", o valcea care desparte cetatea din Caratas de acestmic platou, se vad urmele unui zid de piatra roman cu directia perpen-dicularg peste albia fluviului. Nu este deci cu neputinta ea, aici pe tap-an sa se fi aflat acele clädiri de piatra Infatisate pe columna In Sc. III In

10 sus.Mai norocosi suntem rasa, cänd e vorba sa limpezim rostul acelor cladiri

de piatra, Incinse de jur Imprejur cu palisada, clädiri care se vad pe columna

Vezi aceste aratnunte in Cichorius, op. cit., scena L. 125 jos.Draghiceseu, op. cit., p, 7. Aeolas Wont aproapell spune i generalul raneseu,

Qlecnia i Banatul, ed. II, 1894, p. 61

www.dacoromanica.ro

- 70 -in scena II din 7-10. Dupa,limbagiul conventional al columnei acesteInseamna doua localitati intarite si In apropiere una de alta si anume, dupaorientarea genei:ala a grupei, cladirea din 8 este mai la rasarit de cat cea din9, care la randul ei este mai la ritisarit de cetatea de länga capul podului. A-cesta este .un prim element topografic.

Mara de asta, ambele localitäti asezate chiar länga malul apei, sunt fatade cetatea din scena III, In 11, lie un nivel ca mult mai jos. Adica, malu-rile fluviului sunt In 8 aproape la nivelul apei i foarte putin. s Inaltä In 9.Al treilea element topografic 11 dobIndim din aceia, eh' ambele aceste localitatinu pot sa fie de cät In imediatä apropiere de punctul de trecere al armatelorromane. Aceasta reese din faptul ca ele servesc de locuri de depozite pentruproviziunile i armamentele armatei de trecere ; i se stie, cetatile de aprovi-zionare trebuesc In totdeauna sa fie pe länga baza de operatiune, care In cazulde fata, se afla la Caratas -In Serbia. In fine, un element de o importan ta hotara-toare In determinarea geografica a localitatilor noastre, este cel urmator : atätprima (In 8) clt i cea de a doua imagine (In 9) se deosibesc ca totul de cunos-cuta Infatisare pe columna a cetatei din Pontes.

In adevar, oraul acesta apare pe columna In douit ränduri, odata In scenaXXXIII (80-81), la Inceputul expeditiei rezboinice din Moesia, i alta data Inscena C (261-263) din al II rezboi. Dupa cum a aratat foarte bine Petersen,In ambele rInduri icoana cetatii este cu desiivarsire aceiasi ; micile deosebiri ceIntilnim nu provin de cät din punctul de vedere diferit din care ele sunt privite.

Daca artistul ar fi avut acum In scena II, intentia sit ne Infatiseze icoanacetatii din Pontes, ar fi ales, fie In locul celei din scena II, In 8, fie In loculcelei din 9, imaginea cunoscutä din scenele XXXIII si C. Acest Inert]. nu 1-afacut ; prin urmare niel localitatea din 8, nici cea din 9, nu na Infatiseaza Pontes.

Cu aceasta incheiere sta in armonie i datele reale ale ruinelor de pe mar-ginea Dunarii !litre Costol (Pontes) i Caratas. Cäci a-tat la Cladova, cat si laCladusnita se afla urme evidente de castele romane, care ne lamuresc rostul,daca nu si forma cetatilor din 8 i din 9 (scena II) de pe columna.

Castelul din Cladova avea un val de piatra dreptunghiular de 100 m.lungime, 54 m. latime si 1112 m. grosime. Laturea de nord Ingusta se Inalta la0,0 va pasi de malul Danä'rii. La 3 m. Indaratul acestui val se Malta un aldoilea tot asa de tare, dar ale caruia laturi, unul avea 85 im, iar celalt 45 m.Acesta Inchidea un al treilea val de 73 m. lungime si 38 m. litime. Acestaera adevaratul castra cu tumuli ronde la colturi si la mijlocul laturilor mailungi ; la mijlocul laturilor Inguste eran turnuri patrate In mijlocul ace-stui din urma castra era un ¡urn principal patrat. Fireste, figura castrului nucorespunde Infra nimic cu cea infatisata pe columna In 8, dar este Intrebarea,urmele lor sunt oare din epoca de cucerire a Daciei ? Nu sunt ele mai sigurdin vremile posterioare ?

Kanitz, liörnische Studien i Serbien, p 48.

www.dacoromanica.ro

1), Kanitz, op cit., p. 49.Vezi pl XI, fig. 1.C. I. L. III, Suppl. n. 1.412514,

71

Pentru cetatea din ClAdusnita, acelas Invatat ne spune urmatoarele : la500 m. la apus de Cladova, In fata ocalitatii romanesti Schelea Cladovei, sevad urmele unui alt castel roman, a cgruia lature nordica de 55 m. lungimeeste ades udatá' de undele fluviului, pe cand laturea Ingustg de 24 m. lungimeurea panta malului pan la 15 m. Ingnime. Colturile castelului sunt rotunjite.Zidul care are grosime de 2 m. 2 este invelit pe din afarg si pe dinauntrucu o cgmase de zid format din cargmizi pgtrate de 40 cm. despartite Intreele printeo paturg de mortar de 5 C. m. grosime, miezul tus . este alcgtuitdin zid de piatra maruntg legata cu un mortar de o tgrie grozavg" 1).

Cu aceste doug castre, care lgmuresc rostul cladirilor din scena II, seIncheie i cercetarile noastre asupra primei grupe. Ele ne spun, ca in primacampanie a primului rezboi dacic, Imparatul Traian, ca sa-si tread, dnul dincorpurile sale de armata (cel de rgsgrit) peste Dunare In Dacia, pune sg secladeasca un pod de vase In partile de la Caratas. Local era bine ales dinpricina insulei Banului, care micsora cu mult departarea malurilor fluviului,aici cu desavarsire Ingust. Acest pod de vase era aparat la capatul sau de penalulsarbesc cu cetatea puternica din Caratas 2), la mijloc cu lagarul din in-sula Banului, iar pe malul romanesc, la Gura VAR, cu un triplu val de piatrade pamânt si mai cu seamg cu cetatea din capgt, care se vede In se. XLVIIIpe columng si ale cgreia urme trebuese cautate la local numit Taberile" depe malurile Slgtinicului de langa Oreava. Cu aceastg localizare se lamuresctoate amanuntele topografice indicate de artist pe columna In grupa noastrg,In special forma si positia cetgtei, dar mai ales complexul de zidiri din sceneleXLVIII si XLIX si cetatea daca din scena L, care se afla pe varful munteluiOreava de langa Varciorova.

La ras.árit de Caratas, peste valceaua adanca a unui rausor care da inDungre, se aflau canabele (g) lagarului de MO' pod ; iar mai departe castrele dinCladova (i) si din Cladusnita (h), care corespund cu cladirile 8 si 9 din scenaII. In fine spre rgsarit de Cladova, artistul ca BA desavarseasca peisagiul numai Infatiseazg de cat cunoscutele burguri i praesidia, adicg turnuri de paza,care dominand spatiurile, aveau menirea sg privigheze miscgrile barbarilor dela granna.

Un ultim cuvAnt : cu ce nume s'ar putea identifica puternica cetate dinCaratas ? Respunsul nostru se rezumg' In cate-va cuvinte. Inscriptiile romane nune spun nimic asupra acestui punct. Cea gasita, parte In biserica satului CIA-

dusnita si parte In insula Banului, este absolut farg, Insemnatate 8). Alaturarilecu columna Insg ne. dau un indiciu, care nu trebueste despretuit. Pe columngcetatea din capgtul podului este veche; prin constructiile interioare de piatrani se spune cä avem a face aiei nu cu un lagar legionar, ci cu un adevarat ora§Introit. Al doilea element este, importanta vadita a cetatii Ng de toate cele-

www.dacoromanica.ro

- 72 -lalte castre §i intariri care se randuesc de alungul Durairii pe malul roman dela Pontes §.1 pãn fu fata Tsiernei.

Acela§ rezultat dobandim studiind ruinele actuale dintre Costol (vechiulPontes) toi Tekja (vechia Transtsierna) : nicaeri, afara doar de Drobetae de pemalul stang al fluviului, nu gasim atfttea rema§ite puternice precum se vadla Carata§. In acela§ timp lagarul din Carata§, a§ezat precum este pe sprin-ceana malului Inalt al Dunarii, este punctul strategic cel mai Insemnat dintrePontes §i Transtsierna..Kanitz 1), amintinduli de o notita a lui Procop 2), care nevorbe§te despre Zanes ca fiind un ora to Insemnat Intre Pontes §i Transtsierna,a§aza aceasta Intarire la Cladova de astazi. Ins ruinile acelui castru din Cla-dova, cu triplul sh'u zid de Imprejmuire, precum vtizut mai sus descris deKanitz, respunde foarte putin ideii de ora, ce o capatilm din notita lui Pro-cop. Acest lucru reese mai bine din resturile de Intarire de la Carata§ cu ce-tatea de pe culmea dealului, cu Intinsele ruini din dreapta §i din stanga, des-pre care am vorbit In paginile anterioare. Poate chiar tocmai importantei maria oraplui Zanes, care exista cu mult mai nainte de rezboaele dacice, se da-torete faptul ca el a fost ales de catre Imparatul Traian, drept baza de ope-ratie §i cap de punte pentru armatele care aveau s opereze pe teatral derasarit al rezboiului. Cand mai tarziu podul de piatra al lui Apollodor, claditIn fata Severinului, a atras la sine toatit mi§carea, comerciala a Daciei §i Moe-siei, atunci a urmat de la siiie ca Zanes s piarda din Insemnatatea sa §iintre In umbra, fie ca a fost mentinut sau nu mai departe podul de lemn, careservise, In primal rezboi dacic, ca mijloc de legatura I/Are malul sArbesc i celromftnesc.

Kanitz, op. at, p. 45.Pocking, I. o. p 502 : eBurgum Zonum in Notitia Imp.) fortasso Zancs oppidum,

quod supra Trajani Pontetu fufsso Procopius refert».

www.dacoromanica.ro

(1APITOLUL IV

PRIMA CAMPANIE MILITARAa

ilVIPXRATULLTI

RESUMAT. Acoasta grupa cuprindo troj. momento Insemnate : a) momontul progatitorInaintarea Romanilor spre Tapae ; b) Lupta do la Tapae ; ti e) urmarile luptoi do la Tapae.

Scena XIXII-localizata la Grebonati, langá, rful Cara§u. Seena XIIIXIV ne Infati§azif Ar-cidava. Scena XVXVII este imaginea statiunei Centum Putea. Scena XVIIIXIX ne re-prezintá Berzovia, localizata la Bona romana. Scena XX este Aizis al itinerariilor romano,stabilita la De1ine0i. Scena XXI ne reproduce castrul roman din Caput Bubali, localizatpe dealul Cozlarului. Scena XXII este imaginea ora§ului Tibiscum ale cliruia ruini sunt lanord de Batid. Jupa. Scena XXII]. esto vales Bistrei. Lupta de la Tapao, Infati§atá, n scenaXXIV trebueqte localizatá la Zavoi filtre Bistra Márului §i Bistra. &lona XXV ne fnilt4azitIntariturile dace de la Poarta do fier transilvanti, de Muga Bucova-Marmoro. Scona XXVI--XXVII ne reprezinta tinutul din preajmea Mehadiei. Scena XXVII cuprinde imaginea solioiBurilor i aliatilor lor, despre care vorbe§te Dio'n Cassiu. Scena XXVIII esto solfa daca.Scena XXIXXXX trebue localizata In cámpia Severinului §i a tinutului Imprejmuitor.ePrintosa daca» este sora lui Decebal.

Aceasta noua grupa care cuprinde scenele VXXX, deosebite unele dealtele incisiv prin varietatea lagarelor, prin directia opusa a personagiilor §i maiales prin figura Imparatului, care se repeta din scena in scena, are de obiect

ne Infati§eze mi§carile trupelor romane pe pamtuitul dumanului, din clipacarie' ele trec Dunarea i pana, cand, inainte de a ierna In castrele lor, pus-tiesc tinutul din preajma Severinului (scena XXX). Aceasta grupa relativ foartelunga, cuprinde trei momente Insemnate :

1) Mar§ul prin tara inamic i prima atiUgere ca du§manul (scena VXXIII);2) lupta 1nsa§i (se. XXIV) ; 3) urmarile luptei de la Tapae XXV XXX).Aceste trei moraeRte forraeaza a§a dar trei subgrupe de o lungime neegala,

www.dacoromanica.ro

- 74 -I

Maqul prin tara inamica.

Aceasta subgrupa cuprinde O ea un fel de prolog, sau mai potrivit, unfel de moment pregatitor pentru Inaintare, care este alcatuit din scenele VXI ;acest prolog ne Infatirza trei actiuni : trecerea peste Dallare (scena V), unconsiliu de rezboi (scena VI) 0 o lustratio exercitus (scena VIII) cu /mplinireaei, alocutia Imparatului catre trape (scena X). Intre aceste.momente principaleartistul a Introdus actiuni secundare, epizoade, care nu sunt de cat sau o ur-mare a actiunilor principale sau o Implinire a lor.

Prima Intrebare, care ni se pune, este : unde se petrec actiunile repre-zentate In scenele acestei subgrupe ?

Ca elemente topografice nu avem de cat un singar lagar In scena VIII,care ne Infatipza o lustrado exercitus kli douà tribune, una, In scena consiliuluide rezboi (scena VI) §i. cealalta In scena alocutiei catre trape (se. X). Tribu-nele Insa nu contin nici o indicare topografica ; 0 aceasta cu drept cuvant, pen-tru ca ele fiind arzate In interiorul lagarului, la stânga forului §i. lanza pre-toriu 1), nu puteau O, aiba alta situatie geografica de cat aceia a lagarului ;prin urmare precizarea geografica a acestuia Inseamna precizarea topograficaa Intregei grupe.

Pe de alta parte. O, nu uitam, ca pentru orientarea noastra fragmentul Os-trat din Inemoriile Imparatului, ne da un indiciu pretios : el ne spune ca Tra-ian in primal rezboi dacic, ca s'A patrunda In campia Hategului, a ales caleadealungul Carwilui pe la Bersovia fli Aizis. 2) 0 armata tusa care ar fi venitdin Moesia superioara nu putea piltrunde In valea Caraplui de cat pe la Ram(vechia Lederata) §i Palanca, unde era obi§nuitul punct de trecere pesteDallare.

Ca§i la Gura Vali este aici, In largul fluviului, un ostrov care putand servidrept cap de pod, ukaira foarte mult stabilirea unei legaturi filtre un mal ki'lcelalt. i Romanii s'au folosit de aceasta. In adevar, pe ambele maluri se vadkii astazi urmele zidurilor de piatra, care odinioara au alcatuit capetele podu-lui. AtIt pe malul sarbesc, cat flii pe cel ungar, serie Kematintiller, au fostcapete de pod zidite de piatra ; cel de pe malul sarbesc avand chiar marimiimpunatoare" 3). Ramaoitele celui de pe malul unguresc fusa nu apar din nisipde cat atunci cánd apele Dunarii sunt mai scazute", afirma archeologul L. Böhm,care le a vazut vi studiat In anul 1887 4).

Hygin, De munit. eastror., p. 54. Vozi R. Cagnat, L'armée romaine d'Afrique, p. 514Priscianus, Peter, Histor. rom. fragm. p. 320: Traianus in I Dacicorumt Indo Ber-

zobim, deindo Aizi processimus.Kematmiiller, Die Iiiimerstrassen im Banat, in Deutsche Rundschau fiir Geogra-

phie, XIV, 1892, p, 216.Kematmi,iller, ibid., p. 217,

www.dacoromanica.ro

- 75 -Trecerea a§a dar s'a facut din Moesia In Dacia pe o punte de vase ave-

zata peste insula Sapaja de la Ram la Palanca, aproape la mijloc intre Im-bucä'tura Caraplui la apus §i. a Nerei la rasarit (vezi figura aci alaturata).

Ceva mai departe de malul nordic al Dunrtrii oi la apus de BaziN;, se aflaun lagar roman, din care ,nu au mai remas de cat putine urme. pe langa ca-nalul Nerei" Aici, credem noi, ca trebue§te pus castrul roman, unde au avutloe atat consiliul de rezboi, cat i lustratio exercitus i alocutia catre trupe. Aici,In preajma vechei Palanca, s'a desfaprat Intreaga etiune Infatipta de sce-nele VXI 2).

Motive In sprjinul acestei Oren nu lipsesc.Mai Intai, dup. chiar felul de Infati§are pe columna, tribunalul uncle se

tine consiliul de rezboi (scena VI) nu poate fi departe de fluviu ; acest lucru11 arata mersul pe jos al Imparatului, cad atunci cand e vorba de departari maimari de strabatut, artistul Infati§azit pe Traian mergand calare 3). Apoi, erade la sine Inteles ca Imparatul nu se putea departa prea mult de Dunare cuarmatele sale, Snit ce nu desbatuse toatecazurile j .Inainte de a fi luat toatesurile cerute de primejdia care-1 amenintadin parten du§manului.

Dar ceiace este §.1 mai hotarator e fap-tul, cit In scena XI, adicrt Indata dupa pa-rasirea lagarului, unde are loe alocutiatre trupe, Impitratul se afla la Grebenati,pe malul drept al raului Cara§u, la cati-vakm. mai spre nordvest de Palanca. Data,de pilda, Traian ar fi fost tn scenele VI-XIn pá'rtile de la Biserica Alba, singura lo-calitate unde s'ar mai putea admite un primpopas pentru trupele romane venite din Le-derata (Ram), atunci pentru ce ar fi facut el In scena XI-XII un pas Indarat,ca sit ocupe Grebenati, cAnd era mai firesc din Biserica Alba sa porneascaInainte mai spre nord ?

Cad nu Incape Indoialä, In scenele XI - XII artistul ne Infati§aza ni§tecastre romane, ale carora urme se afla i astazi In partile de la Grebenati. Caambele aceste scene merg Impreunii, aceasta au dovedit-o Petersen oi Doma-szewski 4). De fapt, cei doi auxilian i romani putoi de paza In fata In 31, puntea

1). L. Böhm apud Kematmiiller, Ibid., p 216.2) Asupra ruinilor din proajma vechei Palanca, vozi L. Balm, in Ara. ep. Mittheilung.

aus Oesterr. voL II, S. Abdr. p. i. cf. F. Milleker, Gesa. Werschetz ; vol. I, p. 23. Cat privestefigurilo, vezi Cichorius, op. cit. scenele VXI i plansele alAturato la text.

Asa de pildA in al II rezboi in scene LX.XXIX, i in scene CICIL Aici e vorbade spatiul percurs intro Drobotao i Bumbesti.

N. Petersen, op. cit., scenaXIsi A. v, Domaszewski, in art, din rhitologui, 1906,p. 327,

1).

www.dacoromanica.ro

76

de scanduri din dreapta lor i legionarii din spatele puntii 1) (In 31 32) for-meazg, leggtura, pe and figura Impäratului din 33 dä, scenii adevgrata ei uni-tate. Asa dar scena se intinde din 29 Ora In 34. Elementele topografice sunt :

In fund se vgd douiä lagäre romane pätrate i paralele ; cel din stängaeste mai mic si neisprtivit !neg. Cel din dreapta are poartä pe laturea din fatilsi pe cea din stanga, pe and la celalt nu este Infiltisatä de cat la laturea dinfa* Intro ambele lagäre pare sg, fi fost o tá'eturg, adandi, un sant sau poate oapg, mid, dar cu maluri Inalte 2). In fata ambelor lagare se AN, un zid la carelucreazg Incit legionarii romani. Zidul acesta, care se Intinde de la stänga spredreapta din 29 pang, In 34, este Intrerupt In douá locuri, In spatiul din 31-32)0 In dreptul legionarului din fatä, care poartä pe umärul stang un paner. Intre33-34 zidul se Incovoae In asa fel In cat- cu capä'tul Eau se sprijinä de col-tul dindin dreapta al lagärului mai mare. 0 poartä In acest zid In spatiul dintre29 si 30,nu se vede din ea de cat usorii läturalnici i pragul de sus,o puntede lemn, care merge paralel cu zidul din 31-32, o a doua punte, Infätisatg,piezis In spatele celei dintäi si care probabil leagg, castrele pätrate, In fine ceidoi auxilian i romani, care pitzesc In fata In dreptul primei punti, Implinesc e-lementele mai caractetistice ale scenei. La rändul &Au, zidul Insusi se aflá', siel apärat In fata cu un sant adäne.

Unde se poate localiza aceastg scengCichorius o aseazg, in apropiere de Udvarszallas pe malul drept al raului

Carasu, unde zice dänsul, se reggsesc impreunate toate elementele caracteris-tice topografice ale scenei noastre". Petersen, dupa' ce In treadit constatil u-nele nepotriviri ale localizärii acesteia, admite &A este vorba aici de o Intl-rire romanä pe apa Carasului si anume, statiunea Apus flumen.

Contra acestei veden i se opune faptul, cit In scena de pe columná nu sevede nidieri imaginea unui rail, In ori-ce caz a Carasului. Raul acesta apareIn scena XIII, i are o lärgime mai mare, care corespunde cu adeväratele ra-porturi reale dintre el si Cernovätul care este Infätisat In scena XIV. Afarg,de asta, dacg, admitem pärerea lui Cichorius cit linia din fa-0, adicg, cea dejos, ne infAtisazit frontul de nord al castrului, laturea care priveste spre dus-man, atunci unja din fund, de sus, ar trebui sg, fie sudul, precum la stänga arfi räsäritul si la dreapta apusul. Este intrebarea, cum se impacä aceastá orien-tare cu observarea lui Cichorius, di, In punctul 31 se vede un ran care vinedin fund spre in fatä, adicg, din sud spre nord", cand se stie ca raul Carasucurge de la nord spre sud? Localizarea aceasta Insä nu lämureste nici uneleamiinunte Infältisate de artist. Asa, de pildg, cum se sprijineste zidul din fata cas-trelor la capetele sale ? Se pierde In largul unei campii, precum se vede Instänga, &lid, se deschide tocmai despre partea vra'jmasului. Dar atunci care

Vezi pl. XII, fig. 2.Totust nicAeri, atilt pe plana din editia lui Cichorius, cat si in reproducerea cea

mare a columnet de cAtro Friihner, nu vedem indica0a lAnturitA a apci, dupA cum obisnuesteartistul sá facit in asomenea cazuri.

www.dacoromanica.ro

..

NII/1;".

'SOO'C'S0 00'

goall

o . .

FIG. I. TINUTUL DIN BOW ROMANA.

3 V r

;. .r -

-

. r

['re.

-

pt,15 1

"

G3 °it vcnova....6\°42

.q1 \Bogqalim

-, 'II1,4,1

1.1 - f

VP/pp

FIG. 2. ACELAS TINUT PE COLUMNA.

17e.iiitiri- eomWe 0/,ce

;Al 'rit:rr

11'

t

-%-7-1;-,---,- ,

c

--'

7'14,01,011\\114: //ll hilipiji.011.1

XI.

a.

I 'r----'--:----,J4'----, 1! ,s' .,,,,,,,,>4', .14;,",,,,:r.,;.--..!,,,,,j)...- -_...

ill'""' ill"' .. , 61..o.,,,,,,N;cs: '.. .'

rr Val,.':\ I -.-.------

61. e a... wfoiy ----.------=

11/11/11 ifirl 111'11 ,11,

1, i():I T. ..... 1\'%,

FIG. I. VEDEREA CETATILOR DIN GREBENATI (DUPÀ TEGLAS).

.1.4. . , t '.. ',- h- l' 7 ' -

i ...3 ,r.,..,' r 7 A ' .

i. - l' -

1i r: I i.. '71 1 i 1,t0 \ - il.j

1j -..,

i -Er- ,i,

J. " . a !I \..1", '

J.- v \

.-7 N - T j F.1 1M,1 . a _,, 1 . 1

I -,

:i L r,,. -,,...., .,... .. ,

29. 30. 31. 32.

FIG. 2. ACELEAF CETATI PE COLUMNA.

XII.

\\\

XVII. XVIII. XIX.

41. 42. 43. 44.

.

33.

www.dacoromanica.ro

1

- 1. . .

,-

ry.1

-

FIG. 2. 0 LATURE A CA$TRULU1 ROMAN DIN ZAVO1 (TAPAE).

5741544 y;7/e,

--"TrPi$ 'se91

Cireqa

Zavot

4'1°1'4.1

s.

1.1.14,F*11 cAr01,41,1pnr.4nt

FIG. I. CAmPiA

XXIV. XXIV.

0, r ;,.,,r,. . ---.1---:,_:,

_, :r- -.';?. W'' - --.''" It --' 11.r- ' . 1. ' ', 4 -

*4-kn 11,1 - '

f`..ffl )1 ; .4,, . 31 '-f '..6 ,

.,.,

4I'

teif i4'1

,''L; ,41 -.. li :

G

.:01.01:444d2;,;:or 1 .1:1_P-ii " i . ), ,,.....

1 - i

,.. ,t. ,. a,/ .

t

rF 1. ' , '

' 5 '1 1 - , -

, r-, T ' ^

e li r.-.. *e\ , ,44', r ' K o -

_ , ... 3 Atr ifrAl''''' V, , . . . ., .____ 31 , / 1 .

55 56. 57. 53. 59. 60. 6h 62.

FIG. 3. LUPTA DE LA TAPAE PE COLUMNA.

ZAVOIULUI.

www.dacoromanica.ro

- 77 -mai este rostul de aparare al acestei noi Intariri ? Asa dar o suma' de imposi-

Localiza,rea noastra este alta. Noi socotim ca lagarele din scenele. XIXIItrebuesc asezate la Grebenati. De fapt, in toate timpurile, drumul de patrun-dere Inteun tinut a fost In totdeauna de alungul fiuviilor ; In specie, calea ceamare comerciala i militara, care lega Sarmizegetusa cu Dunarea, a fost, dupacum se vede In tabla Peutingeriana, de alungul raului Carasu ; iar numiriledace de Arcidava, Bersovia, Tibiscum, Acmonia etc. ne spun, ea aceastit caleexista Inca mai Inainte de cucerirea Daciel de catre Romani. Ca o Incheiere aacestui fapt, ar urma de la sine, ca i drumul de la Lederata la Apus flumen,prima statie de la Minare spre nord, sí fi fost croit de alungul Carasului, iarnu, precum 11 arata Cichorius si harta din Corpus 2), direct spre nord, princampia din preajma Bisericei Albe. Acelas lucru ne spun i ramasitele de ce-tati vechi care se mai aftatu lungul vii Carasului. Asa, de pildh', privind planapublicata de Milleker, cel mai bun cunoscator al anticitatilor din Banat, In car-tea sa asupra ,Anticitatilor din Ungaria de sud" 3), suntem izbiti de faptul, cade la gura Carasului i pana' la izvoarele raului Cernovatul, afluentul säu, Sunto serie de cettiti, unele de pirimant, altele de piatra, romane, dace, sau chiarpreistorice i medievale.

La 16 km. departe de gura Carasului pd dreapta raului se vede cetateadin Grebenati, care, dupa forma si Intocmire, este Insasi cetatea reprezentata'pe columna In scena XIXII.

Cetatea din Grebenati, dupti propriile noastre cercetari i dupa planul ri-dicat de archeologul maghiar, G. Teglas 4), are urmatoarea Infisare

La nord de satul Grebenati (Grebenez), un km. la apus de raul Carasu,alaturi cu drumul care duce spre Oresat, se vede pe o palita de deal Inalt deaproape 50 m. o grupa de 5 cetati foarte strans Impreunate laolalta. Un sant,adanc de aproape 30 /11. i hit de 12-15 m. spre fund, Cu peretii ceva camInclinati, tae solul de la nord spre sud 5) i poarta numele de Yute cetati".Spre apus i rasa'rit de sant se afla cate un lagAr dreptunghiular roman : unul(a) la stánga cu axa cea lunga (nord spre sud) de 110 m., iar cea scurta80 In., celalt (b) la dreapta de /4114 este mai mare (130 in. ritsárit-apus si 120

nord-sud). La mijlocul laturilor de ra'stirit i apus se vad urmele portilorpp , care sunt In aceiasi linie ca poarta p a lagarului mai mic din apus.Largimea lor e de 5 m.

In fata acestor doua, lagáre spre sud se afta alte trei cetati : una, In drep-tul lagarului mic i celelalte doua, In l'ata celui.,mare din rasara. Forma loreste ovala i variaza In Inaltime i marime ; anume, cea Mai malta este ceta-tea din apus, (c), a doua cea din rasarit (e), iar cea de a treia din mijloc (d)

I). Vezi harta do la finelo vol. U, Reliefs Trajansseiule.2) C. L L vol III suppl pl. V,

136dog Millelcer, De'linagyarország Régiqégleklei, Tompsvar, 1898. vol. IIG. Téglas. A Grebenczi Varcsoport, in Archacologiai Ertesilli, 1904, Decembro, p. 397.Vezi pl. XII, fig. 1.

www.dacoromanica.ro

- 78 -este cea mal seundl. Toate Bunt apArate cu un sant abrupt In spre sue'. Lacetatea din rAsrtrit InsA sunt patru santuri cu patru valuri care se Incheie Incoital de sudest al castrulul mare. LegAtura .intre lagAre i cetAtile ovale seface prin portile care se aflA, una la mijlocul laturii sudice a lagArului mare (s')0 alta pe laturea cetAtii mai Miei din mijloc (r). Intre lagrtrul din apus i ce-tatea ovalA din fatrt se aflA de asemeni o poartA.

Téglas Gabor, aruncand o privire generalA asupra acestei grape de ce-trio, crede ct lagArele sunt romane, pe cand cetAtile ovale le presupune de ori-glue barbara, In special iazigA. Recunoaste InsA cA au fost plAnuite i ziditeIn vederea imui scop comun, de a apAra teritoriul din apus i sud pan la Du-nAre contra unui atac vrAjmAsesc care ar fi venit din spre nord i rAsArita.

Noi InsA le credem zidite a olaltA de cittre Romani. i Intemeiem pAre-rea noastrA, pe asemAnArile ce le gAsim intre ele 0 lagArele InfAtisate pe co-lumnA.

In grupa cetAtilor din Grebenati, ea 0 pe columnA, gAsim douA lagAredreptunghiulare, paralele cj desprulite printr'un sant aditnc comun. Unul dinlagAre (cel din rAsArit) este mai mare de cat celalt (din apus). Asemenea suntranduite i portile : cate una pe laturea din fatA 0 pe cea din rAsArit i apus.Asemenea este si legAtura dintre ambele lagAre, precum i dintre acestea cucetAtile din fatit. Pe columnA aceasth' legAturA o aratA artistul prin cele douilpunti, randuite una indArAtul alteia Intre 31 si 32. In realitate, legAtura atiltIntre lagAre, cat si filtre cetAtile ovale nu s'ar putea face de cat prin niste po-duri aruncate peste !pinta' cel adftne care desparte cetAtile una In dreptul por-tilor laterale ale lagArelor ci cealaltA ceva mai la sud futre cetAtile ova'e c

Cela ce le deosibeste insA In chip izbitor este : in realitate la Grebenatiavem In fata lAgArilor dreptunghiulare o serie de trei cetAti ovale (c-d-e), pecand artistul columnei ne InfAtisazA In local lor un simplu zid care spre dreapta,acolo unde se vede ImpAratul c1 tovarAsii sAi, se Incovoae. Dar davA incercAmsA e dam seama de greutAtile ca care artistul avea sA lupte pentra ca sAInfAtiseze grupa cetAtilor sale, atunci se lAmureste indatit 0 se Indritueste deo-sibirea care ne-a izbit mat sus. In adevAr, cum se putea cara reprezenta Inacelas timp çi cele douii lagAre, paralel asezate, ci cele trei cetAti ovale dinfata lor ? DacA ar fi InfAtisat lagArele In planul din fund, iar cetAtile Mlle InfatA, mai intai n'ar fi avut spatial necesar,-1Apgimea spiralei de piatrA fiindmArginitA,--0 apoi grupa cetAtilor ovale din fatA ar fi astupat vederea lagAre-lor ci imaginea cetAtilor ar fi fost nelAmuritA. Pentru ca BA InlAture aceastA In-vAlmilsalA si In acelas timp, pentru ca sa nu se lipseascA de liste elemente topo-grafice asa de pretioase pentru orientarea privitorului, precum erau aceste ce-tAti ovale, artistul s'a multumit pe deoparte sA InfAtiseze cele douA lagAre Inpiezi ci numai Cu cate douti latmi, lar pe de alta sA indice cetAtile ovalenumai prin profilul laturilor lor de sud. De aci 0 forma zidului pe co-lumnA care este Intrerupt In trei locuri, in 30, In 31 si in 33, nitre cei 2 le-gionari din fatA cu paneref pentru ca sA aminteaseA cele trei cetAti ovale ; deaci si profilul neregulat al zidului, cand mai sus (futre 29 0 31), and mai scA-

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. 1V, fig. 2.

79

zut (lute 32 (fii 33), child cu Inaltimea !titre amandourt (la zidul dintre 33 si 34).Acest profil corespunde cu Inaltimea cetatilor ovale din realitate : cetatea dinstanga (apus) este cea mai Inalta, cea din mijloc (1) cea mai scunda, pe childcea din dreapta (rasarit) are o Inaltime mijlocie Intre ele amandouit ; de aciIn fine, linia tneovoiatrt a zidului din 33-34, ca sa' aminteasca forma si pro-filtil celor 5 valuri In forma' de arcuri din dreapta cetatii ovale din rasarit.

Cum vedem dar si aparentele neasemanitri sunt pentru noi un elementde sigurantac scena XIXII de pe columna trebueste localizata la Grebenati,undo cetrttile descrise mai sus ne reproduc elementele topografice puse de ar-tist cu o precizie cum rar se poate gasi aiurea mai deplina.Aceasta Incheierene arata In acelas timp crt lagarele Infatisate pe columna au fata lor Intoarsa,spre sud, iar nu, precum s'a sustinut, spre nord; cä deci la stanga, undeeste lagitrul cel mic, se atlii apusul, pe cand la dreapta ra'siíritul. Cu alte cu-vinte, In aceasta see* orientarea din prima grupa,nordul jos si la stanga ra-saritul,a fost parasita, pentru cea cu nordul sus si la drepta rasaritul, probabil fiindca numai ca aceasta' orientare putea artistul s prezinte toate ele-mentele topografice absolut necesare la identificarea scenei.

Singura intrebare, care ni s'ar mai pune In cale, ar fi sa vedem, dacafUgrupa noastra de cetati nu trebue s vedem Insttsi imaginea statiunii cunoscutasub numele de Apus fiumen. Lucrul e cu putinta, e chiar probabil ; sigur InsitIn ptarea actual a cunostintilor noastre nu putem spune nimic, de aceia nicinu ne pronuntam de o camdata.

A doua scena din grupa noastra ne Infatisazrt doua cetati care ocupit spa-tiul dill 34 pana In 37; din ele Cichorius formase doua scene aparte XIII siXIV, pe care !Ina cu drept cuvant Petersen si Domaszewski le au ImpreunatInteuna singural). Un ses spre stanga (In 34), un deal prapastios spre dreapta(In 36-37) §i la migoc un rau. In ses este un lagar roman cu poartrt In fatit(In 35) si pe laturea din stanga (In 34) si cortan i Inauntru ; o a treia poartrt seafia pe laturea din fund, nu se vede Insa. Pe varful ,dealului este o cetate, dincare artistul a Infatisat numai douil laturi, fie-care. avand o poarta cu turnuri,cu ceardac de lemn de asupra ; tumuli cu ceardac de lemn sunt si la colturi.Intrarea In cetatea de pe deal este pe stanga, uncle Etta Traian i tovarasii ;

un drum cu parapet duce pe Inaltimi. O carare In zigzag coboara de pe Inal-timi pe ,dreapta spre raul din care un legionar roman scoate aprt cu galeata.

Loca/izarea acestor douti cladiri a fost facuta de mult : Cichorius a vazutaici icoana Arcidavei i comentatorii urmatori i-au dat dreptate. Totusi Tapor-tul adevarat Intre aceste doua .cetati nu ni se pare In deajuns de bine limpe-zit., Acest lucru 11 vom face In randurile urmatoare.

Cat priveste castrul roman din stanga (din 34-36) luqrul este foarte usor.In adevar, la sudest de comuna Varadia, zice archeologul Milleker, la 400 depasi departe de puntea peste raid Carasu si la 70 de pasi mai la sud de dru-mul care duce spre Petrovati, se afl un lagar roman, care descoperit de Torma

www.dacoromanica.ro

80

In anul 1881, este cunoscutul castrum Arcidavum. Forma lagarului este drept-cu laturea cea lunga de la aPus la rasa'rit de 184 pasi, iar cea scurta

de la sud la nord de 164 pasi" 1). Zidul, Invelit pe din afara ca pietre regulattitiate, are o grosime de 1.50 m. Colturile castrului sunt ronde si cu turnuripoligonale interne. Fiecare poarta a celor 4 laturi este aparata, de cate douil,turnuri patrate interioare ; la porta praetoria spre nord pastrat i bloculde piatra' pe care se intorcea tapia portii. In castru, vis-a-vis de poarta desud, se vid urmele unei cladiri de 30 pasi In lungime i numai de 15 In latime,impaqita in 4 camere si care probabil sunt resturile pretoriului" 2).

Asezat ceva mai jos de impreunarea Cernovatului cu Carasul, lagarul a-cesta Implineste intre altele i conditia urnatoare ; larnureste nu numai rostulpuntii de lemn din 36, dar i mersul celor trei auxilian romaui, care pornescspre dreapta. In adevar, drumul care vine din spre sud, porneste mai departede alungul Cernovatului spre Surducul mare (Nagy Szurduk). Prin urmare, ar-mata romana; stationata In lagarul din cfunpia Varadiei la rasiirit, ca sit poataInainta spre nord, era nevoita sit treaca, pe dreapta Carasului ; ceiace i faceartistul In 36.

Cealalta cetate din dreapta, zidita pe inaltimea dealului prapastios, nu emai putin reala. Dupa descrierea data In primul volum, serie Cichorius 4), aicila Varadia, dealul se limita In dreapta Carasu, nelasand pe Muga apitde cat spatiul abea necesar pentru drum. Partea druinului care da spre apiie prapilstioasa, pe cand spre stanga, spre sat, urcusul este Mal putin greu. Peaceasta inaltime de o importanta strategica foarte mare, care domina si Inaidenu numai valea Intreaga a Carasului, dar si valea Cernovatului i drumul carese Imbucit aici, zidit In anticitate, precum o dovedesc ramilsitele, o cetateromana,. Iar aceasta petate na'poate fi alta de cat statiunea romana Arcidava".

Incheierea !usa este gresita, &Ad am vazut mai sus, ca Arcidava romana,trebueste localizata In campie, acolo unde se afla i astazi urmele lagarului ro-man. Ce rost are tusa cetatea de pe culmea dealului prapastios ? Columna,dupti cum se poate usor vedea, ne dit doult amanunte foarte interesante: 1) ce-tatea, desi pare zidita din piatrl, fusa, dupa Intocmirea portilor cu acele tur-nuri cu ceardac de lenin de asupra,turnuri repetate i la colturile laturilor,este asa de rasaritit In felul ei, In cat nici °data nu poate fi socotita, drept ocetat4 romana; 2) cetatea pare izolatil pe o calme de deal si Intru cat-vara'sita. Legionarul roman care Isi umple galeata cu apil din rau nu este pusde cat pentru sensibilizarea ideii : cetatea nu are nici tantana, nici izvoare. Amvazut In capitolul. I ce rost are acel amanunt al turnurilor cu ceardac de lemndeasupra. El ne pune In evidenta faptul ea zidirea este de origine daca. Asadar, aici pe Inaltime trebue sa fi fost cetatea daca Arcidava, precum lagaruldin vale era statiunea romana Arcidava.

F. Millekor, Werschetz, vol. 1, p. 17.F. Milleker, op. cit., vol. I, p. 18.

:I). Vozi pl. IV, fig. 1.

4) C. Ciohorius, Die .Reliefs d. Trajangsdule, II, p. 75

www.dacoromanica.ro

- 81 -O dovada despre aceasta sunt cercetarile lui Milleker asupra resturflor

descoperite pe varful muntelui Kilia, precum se numeste dealul de deasuprasatului Varadia. Iata descrierea acestor ramilsite, descriere exacta din punct Inpuuct, dui% cum am avut prilejul s'o constattim noi insine la fata locului. »Unsant, care si astazi are pe alocuri o adancime de 1.20 m., tae culmea dealuluiKiliei de la nord la sud si-i izoleaza varful din spre partea de rasarit, precumo vale adanca o, desparte de restul dealurilor din spre nord. In spre rasarit,se pare ea a fost salasul omenesc, pe cand spre apus, In apropiere de bisericade pe deal, era cimitirul. Aici s'au descoperit vetre de foc i harburi de lutde o technica primitiva. Deducand din fragmentele descoperite, vasele aveauforme si marimi foarte variate ; unele dintr'Insele au o capacitate de 30 litruri.Ca obiecte de bronz s'au descoperit pumnale si o secure (Palstab) cu ttiuI semi-circular si gatul Impodobit cu siruri paralele de puncte. Tot Biel s'a aflat si oimitatie barbara de tetradrachm (Filip II macedonic) de argint" 1).

Din aceasta notita reese ca salasul omenesc de pe dealul Kiliei este dinepoca de bronz", In ori ce caz mai vechi de cat venirea Romanilor In partilelccului. Acest salas a fost ocupat de Daci, pe care l'au transformat lute° ce-tate de piatra, ; urmele acestei cetriti de piatra ni le arata bucatile de cara-mizi In technica, dar nu si In milrimea carmizilor romane, care se mai gasescprintre ruini i mai cu seama mortarul alcatuit In felul ariltat In capitolul ce-tape dace". Aceasta cetate daca respunde la toate conditiile i elementele ca-ra,cteristice ale cetatii de pe columna din 36-37 scena XIV; si anume, ea nelaanureste positia pe Inaltime a cetatii, positie care nu este cea obisnuit romana;ne lamureste oare-cum starea de parasire i izolare pe columna a cetatii, careprobabil In fata Inaintarii armatelor Amalie de la sud spre nord, a fost para-sita de garaizoana ei daca la voia Intamplarii ; lamureste In fine §i cararile dinstanga (uncle sta Imparatul) si din dreapta, care duce de pe Inaltime In valelanga apa, precum Ii d seama de raul din fa., pe care sta puntea de lemncu cei trei auxilian i de deasupra, rau, care nu este altul de cat Carasul. Ges-tul pe care Imparatul II face, aratand cu mana spre dreapta, este indicarea caiispre nord, care de alungul Cernovatului, duce la Centum Putea, infatisatscena urmatoare.

Asa dar, In seena noastra artistul a Infatisat,vazute din nordest, cam deprin partile Cacovei,In stanga, lagarul roman din sesul care se desfasurarasa'rit de Carasu, iar pe dreapta si pe Inaltime cétatea daca Arcidava. Intreele ar fi raul Carasu, care venind din spre nordest trece pe langa pauta ra-poasa a dealului Kiliei si se Indreapta spre Mercina, dupa ce mai la nord putina primit apele Cernovatului.

Cea de a treia seena a grupei o alcatueste portiunea de pe columna ea-prinsa futre 37 0 41, din care fusa Cichorius formase trei scene aparte (XVXVI si XVI In stanga terenul este deluros 2), pare a fi peretele drept al u-

11. B6 dog Millekor, Délmagyarorszag Régiségleletei, Temesvar 1897, Pars I, p. 119. cf.B. Milleker, Varadia Dirtinete, Temesvar,1889.

2). Asupra figurilor scenef, vezi Cichorius, op. cit.,I1, pl. XIIIXIV.6

www.dacoromanica.ro

- 82 -nei vi care se prelungeste din stanga spre dreapta ; un rAusor, peste care in37 se aflá" o punte, Insoteste dealul o vreme. Spre dreapta, acolo unde terenuleste ses (din 39-41), se và'd douà lagare, unul terminat (In dreapta), celalt inconstructie (in stAnga), lar Intre ele o apa, care pornind din 40, formeaza unarc i apoi se perde In 41, probabil IndreptAndu-se In spre fund, printre celedouil, lagáre. Castrul din stfinga are vAdit forma regulata dreptunghiularh', cuporti, pe fiecare lature ; un val cu palisadä, Inchide lagarul din spre rAul dinfath', iar peste apa se afta o punte In 41. Doua cliii cu fan Intre valul ca pa-lisada i lagA'r intregesc imaginea.

Localizarea lui Cichorius, care vede In scena XV croirea unui drum, Inscena XVI statiunea Centum Putea, iar Iii scena XVII imaginea Bersoviei, estegresitrt. Acest lucra 1-a aratat Petersen. Domaszewski din contra .In ambelecastre din scena XVI .0 XVII recunoaste imaginea statiunii Centum Putea,care, ca i toate celelalte statiuni din drumul Lederata-Tapae, este infatisataprin douti lagare. Parerea aceasta este cea adevarata.

Castrul roman din Surduc (vechiul Centum Putea) exista si asta-zi. Are olungime de la nord la sud de 200 m., iar de la apus la rasarit de aproape 150 m:Valul are si asta-zi 2. 50 m. inaltime si se poate urmari Cu lnlesnire pe teren.

Duph' spusa locuitorului Gheorghe Dulama din Surduc, cu care am vizitatspre nord intre rAusorul care vine din rasarit i la 60-70 m. departe

de laturea nordiert a lagh'rului se aflh un val puternic, care ca 30 de ani Inurma era mai Inalt. Urmele acestui val, care corespunde ca cel Infatisat pecolumnrt futre 40 i 41 sub forma de pasada, de abea se mai vild asta-zi peteren, nimicite precum au fost de plug si aratura. Asupra celuilalt castra dindreapta din nefericire putin se poate spune. Locuitorii ne-au asigurat Insa crtspre apus de Cernovitit, pe dealul care scoboara din Poiana s'ar atla arme devaluri i anturi i s'ar gasi ch'ramizi mari i hArburi de oale", Insa timpulImprejurarile nu mi-au Ingaduit sà controlez aceste spuse 1).

Cum vedem dar localizarea lui Domaszewski se adevereste prin ramasi-tele castrului din Surduc, atAt de pe dreapta cftt si de pe stAnga Cernovatului.Castrele sunt Infatisate vazute din nord; prin urmare sus e sudul Si'ld dreaptaapusul.

Scena urmatoare cuprinde spatiul 21 din 41 pfin'a. in 45, pe eare Cichoriusgresit 11 Imparte In doug, scene diferite (XVIII si XIX). Se compune de ase-meni din douil cetAti, una romana In sano si alta de origine daca In dreapta(din 43-44); originea daca a acesteia din urma o arata artistul prin acele tur-nuri cu ceardac de deasupra portilor. Cetatea daca este patrulatera",cuvAn-tal e3te al lui Ciehorius,i are In interior o cladire de piatra. Ea pare a ficladita pe InAltimea unui deal care tae scena piezis de la dreapta spre stAnga ;din contra lagarul roman este In eAmpie.

1). Do altminteri Po harta publicatif de Milleker, Délmagyarország Régiségleletei, vol. II,se vild indicato in lata lagroului din Surduc peste apa Cara,ului urmele unei cetà4i romane,

2) Vezi pl. XIII, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

1). C. 1. L. LII suppl. tab. V.

-- 83

Cichorins pretinde ca In scena aceasta artistul ar fi fnfatisat statiuneá Aizis.Petersen Insa constata, eh' nimic din ceia ce se vede pe columna In aceasta Keii.nu se potriveste cu aratarile lui Cichorius. Pe de altit parte, daca In scena tre-cuta am recunoscut imaginea statiunei Centum Putea, urmeaza, de la sine ca.aici nu poate fi vorba despre Aizis. De aceia, cu drept cuvant, Domaszewskivede In scena noastra imaginea Bersoviei. Lisa' greseste localizAnd-o In partilede la Jidovirni.

Elementele topografice indicate de artist se reduc la urmatoarele punctea) un castru roman In campie si o cetate daca pe Inaltime; b) un deal care

vine din dreapta spre.stanga, formand o vale cu directia piezise asezarii ceta-tilor ; c) o punte claditif peste un rilu, care tae drumul pe unde merg armateleromane ; d) partea unde se afla dusmanul, este In spre dreapta si sus, deci In-teacolo este nordestul. Acest lucru ti deducem din fe/u1 de Infatisare a sceneiprisonierului dac, care este adus Inaintea Imparatului. Artistul prin desfasu-rarea acestei din urma actiuni a avut In gaud nu atilt sa, ue arate Intaiul mo-ment de atingere cu dusmanul, cat directia de uncle dusmanul este adus ; aceastapentru localizarea scenei. Ca'ci ori cine Intelege, ea prinsul dac nu poate fi a-dus de cat din Ortile unde armatele dace se afl; cum insa dusmanul pentruarmata romana, care Inainta spre nordest, nu putea fi de cat la nordest, ur-meaza neaparat ea punctul din dreapta si sus sa fie In directia dare uordest.

Aceste elemente ni se par In deajuns de precise pentru ca sa ne ca-lauzeasca.

Mai Intai, daca In scena trecuta Imparatal s'a aflat la Cent= Putea, ur-meaza neaparat ca In scena, noastra el trebuia sä se afle la Bersovia. Lucrulacesta II stim din insusi fragrnentul memoriilor Imparatului Tratan asupra a-cestui rezboi, fragment raportat mai sus. Apoi statiunea Bersovia, dupatarile hartii lui Castorius (Tabla Peutingeriana,), era la o departare de XII miide pasi de statia Centum Putea ; adica, dupa masuratoarea noastra, la 17.76Km. Asa dar, lucrul se simplifica : vom cauta la distan ta de 17.76 Km. de Cen-tum Putea i In directia spre Tibiscum i Tapae, o localitate uncle nu numaisa se regaseasca elemeutele topografice Infatisate de artistul columnei, darcalea romana care lega Lederata prin Centum Putea ca Aizis i Tibiscum.'

Pe harta din Corpus 1), care In aceasta privinta ne reproduce indicarilelui Cichorius, calea romana de la Lederata la Tibiscum trece plin Udvarsállas(Apus flumen), Varadia (Arcidava), Surduc (Centum Putea), Jidovimi (Bersovia),Valea mare pe Pogonis (Aizis), Russ (Caput Bubali) i ajunge la Jupa (Tibiscum).

Aceasta cale Insa este ca mult mai lunga de cat ne-o arata, distantele depe ',raffia Peutingeriana ; caci Insumánd milele din liingul call de pe tabla,dobandim ca departare intre Lederata i Tibiscum 73 de mii de pasi, adica108.04 Km. Chiar daca am admite Indreptarea lui Domaszewski, care, In loe deIII mii de pasi dintre Aizis si Caput Bubali, cat e aratat pe TWA, propuna

www.dacoromanica.ro

84

distanta de XII mil de pasi pe care o regalsim tntre, toate celelalte statiuni 1),totu§i diferinta este prea mare ; cAci drumul de la Lederata-Tibiscum pe la

Jidovimi, ValOa mare i pasul Russ este de 140 Km. i mai bine, ceiace nu co-respunde cu cele (108.04+13.32) 121, 36 Km. ale Tablei Peutingeriane, cu adao-sul de 13.32 introdus de sus numitul Invatat german.

Trebue§te deci, pentru ca sA punem In armonie spusele Tablei cu distan-tele reale pe teren, sA cAutAm o altA cale de legá'tura' de cat cea propusA prinJidovimi §i Russ.

Solutia ne-o dA resturile drumului roman, pAstrate In pArtile Banatului. Anu-me, drunml roman, care pleacA de la Palanca, dupá ce atinge VArAdia §i Sur-duc 2), se desparte In doul ramuri : una, o ja Pe la Tirola (Königsgnat) §ipe valea Satului pAnA la Jidovimi, de unde iará§i. se bifurdA, o purte pe laRafna spre Pogoni§, iar alta dealuniul rAului BArsava spre Boga romAnA ; cea-laltA o ja spre satul Doklin i Bini§ ; de aici, porniud spre nord prin tarini treceprin Boga romAnh', prin Vasiova i Boga nemteascA, §i intrA pe valea careduce spre Ezeri i Brebul 3). De la Brebul drumul duce pe sub coasta dea-lurilor din dreapta Pogoni§ului, urca pe la gura Matiului pe dealul Cozlarului,iar de aici urmAnd pe plaiuri scoboarA In Valea Boului 1.1 in fine se Incheie laJupa (vechiul Tibiscum).

AceastA cale roManár prin Boga, Ezeri§, Brebul §i dealul Cozlarului scur-teazA cu mult drumul de la LederataTibiscum prin Jidovimi : In loe de 140Km. el are numai 110-115 KM., adicA numai cu cratt-va Km. mai mult de cAtdistanta indicatA de Tabla PeutingerianA (108-04 Km.=73.000 pa§i). A§a dar peaceasta cale vom cata i noi statiunea Bersovia, a cAreia imagine artistul colum-nei a InfAti§at-o In scenele

In adevAr, la 17.76 km. (adicA XII mii de pa§i) de Surduc (vechiul Cen-tum Putea) spre nordest se allá localitatea romAnea,scA Boga; adci trebue sAfi fost statiunea romaná Bersovia. Localitatea aceasta a pAstrat foarte multeurme romane 4). Aici am descoperit eu Insumi, In curtea lui Alexandru VArdea,urinele unor ziduri romane de piatrA de 1 1/2 m. grosime. Zidul are §i astAzi1 m. de InAltime i pare sA fi fAcut parte din clAdirile pretoriului. D'uprt spu-sele proprietarului §i dupä propriile ndastre observAri, de jur /mprejur cam la100 m. se ,aflA uu zid fn formA de dreptunghiu regulat, care nu poate fi . de cat

Domaszewski, n Philologus, 1908, p. 327: d0Die kiinstliche Aniego dieses Strassen-zuges verrath die völlig gleiche Lange der Etaperm. In nota adaoga: cDies sichert die Vbr-besserung dor Distanz zwischen Azizis und Caput Bubalip.

Vezi exacta descriere pe caro o face asupra acestui drum roman Kematmiiller,,Die Römerstrassen im Banat, In Deutsche Rundschau fiir Geographie, 1892, p. 216: cdrumulformat din bolovtini de piatra are o ldtime de 6 m.D.

Aceastit cale romana pe la Doklin, Bini i Bona o vedem reprodusa pi In hartalui B. Milloker, op. cit., para II.

B. Milleker, op cit., 1898, pars II, p. 15: «La Boga, In spatele dealului zis Cra-cul de aur, s'au doscoperit urmele vechilor bai. in gangurile existente pe laturi. s'au sitpatIn mod regulat cu ciocanul i ea dalta o suma, de flride, caracteristice pentru minele romane.In aceste &ida s'au descoperit i vapaite de hit romane. S'au descoperit de asemeni pi mo-note romano din timpul imperiului din vremoa lui Vespasian i panit la Trajanus Deleita»,

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl, XIII, 4...1,

- 85 -al unui lagar roman. Acest lagar se aflg bine asezat, la impreunarea Moravi-tei cu Barsava 1). Ma1111 stang al Moravitei este limit si rapos ; deci pozitia la-ggrului stapaneste tinutul foarte departe.

Dar argument s'i mai convingator : In fata Bogsei romane, dincolo de Bar-saya, pe culmea dealului, zis Buza Turcului, se vgd ruinile unei cetati foartevechi. Cetatea de pe varful dealului, izolat pe dreapta si pe stanga de cele-lalte dealuri cu vai adânci, are forma patrata, cu laturea de 25-30 m. lungime ;lucru pe care ni-1 arata si columna. Din laturea de nord a acestei cetati s'apgstrat un zid puternic de 8-10 m. Inaltime si 2 m. aproape grosime. Tech-nica zidului si mortarului e cea cunoscutg de la cetatile dace. In interiorul ce-tatii se yid urmele unui turn pgtrat, care corespunde cu acei cladire interna,pe care columna o infatisazg in scena noastrg In cetatea patrata" din 43 sus.

Tot aici la Boga in fine reggsim si celalt element topografic pe care ni-1da columna : valea care se deschide despre dreapta si sus, precum si punteade lemn pe care legionarii o cladesc peste un rail care merge de a curmezisulvan In adevar, la nordest de Boga romang se deschide valea care se infundgspre Ezeris. La intrarea acestei vgi serpuesc venind din spre sudest apelerepezi ale Barsavei. Pentru cel care pornind din Bopa ar fi cgutat si pi-trunda In valea Ezerisului, era neapgrat silit si treaca Barsava pe o punte,intocmai precum artistul columnei o indica In scena XIX in 44. lata dad re-unite la Boga toate elementele geografice puse de artist ; aceasta ne Ingaduesa credem eh' scena XVIIIXIX trebueste localizata neaparat In acest sat.

A cincea sceng din grupa noastra cuprinde spatiul din 44-46 (scena XXla Cichorius) ; ea ne infatisaza doug laggre romane, asezate unul In fata ce-luilalt ; intre ele terenul pare scobit; caci aceasta inseamna actiunea soldatilorcare scot 'clamant cu panerele. Domaszewski 'vede In scena noastrg imagineastatiunei Aizis. i are dreptate. Distanta dintre Aizis si Bersovia. dupg TablaPeutingeriana, este de XII mii de pasi, adica 'de aproape 18 km., ca si !litretoate celelalte statiuni de la Lederata la Aizis. Vom cauta asa dar aceastastatiune la 18 km. departe de Boga romana, unde, dupg cum am vazut, tre-bueste push' Bersovia.

Drumul actual de la Boga romana trece prin Ezeris, apoi pe valea Sa-tului ocoleste spre sudest prin Socean (Szoczan), de unde se Indreaptg spreBrebul. Drumul roman insä mergea drept inainte : pornea de la Boga spreEzeris, de unde apoi tija dealurile direct spre Brebul. Urmand aceasta liniedreapta, distanta de XII mii de pasi, spatiul dintre Bersovia si Aizis, se In-cheie la varsarea raului Matiul in Pogonis. Aici deci ar trebui sa fie Aizis.

Lucru neasteptat, aici la gura Matiului, dupg 1ndelungate cercetgri, amdescoperit ruinele a doul lagare romane; care, casi pe columna, In loe si fieasezate unul MO altul, Bunt randuite, unul In fata celuilalt. Aici la buzaCozlarului", precum numesc taranii romani localitatea, este un punct strategicde o importanta extraordinara, cad stapaneste vaile raurilor Igadaul, Pogo-

www.dacoromanica.ro

86

niyul i Matiul, precum i calea care duce peste dealul Cozlarului spre ValeaBoului yi Jupa (Tibiscum). Aici pe malurile rapoase de sud yi de nord ale Ma-tiului se aflg fall In fatg cele doug lagäre romane, ale cgrora ruine insa' suntacoperite de lanurile de pgpuyoi ale tgranilor localnici.

Dovadg el localizarea noasträ este bung sunt urmAtoarele amanunte pre-tioase pe care artistul le Infaliyazg pe columna' In scena noastra : a) terenulunde se afig zidite castrele este yes, lar spre dreapta dit /ate° vale Ingustg,cuprinsg intre doug yiruri de dealuri pe care le indicg in 46 cele doug dungistAncoase 1), una de deasupra parilor pu coifuri yi alta deasupra scuturilor ; b) Ininteriorul castrului din fath' trebue sg fie o colina' pe care artistul o infatiyazáprin acea gramajue de pietre patrate randuite sub forma' de cruce 2).

Aceste amdnunte tocmai se reggsesc la lagarele din buza Cozlaruluii2). Inadevgr, aici se deschide spre rgsgrit stramta i adanca, vale a Matiului, carecorespunde cu valea din 46-47 de pe columna', de la dreapta laggrelor. Totaici se an' i celalt amanunt : in castrul de la sudul Matiului, cev a mai .1a, a-pus de fantana de laugh' drumul care vine de pe dealul Cozlarului, se vedeastázi o movilg, *care are in circuit 40-50 de payi, iar In ingltime atinge 6-7m. Movila aceasta, care dupg spusa fiului cneazului' (primarului) din ValeaDenii este ziditg, Cu cgramidg mare" la temelie, doming pe o mare Intinderevgile raurilor care dau In acest punct.

Aici, aya dar, se cuvine sg punem noi statiunea Aizis pe care impläratula ocupat-o In mersul sgu spre Tapae. De altmipteri, aceastg localizare capgtdo noug intgrire din stabilirea statiunei urmgtoare.

Scena a yasea, care corespunde in parte cu scena XXI din Cichorius, seIntinde din 47 pang In 50. Marginea spre dreapta o formeazä malurile Inalteale apei care ße indreaptg pieziy, din fata spre fund ; lucrul acesta a fost ard-tat cu multg indemanare de cgtre artist, InfAtiyand malurile din primal plan de-luroase pe cand spre fund sunt yese. Raul pare a fi neinsemnat, cäci numaiaya se explica' faptul trecerii prin vad a calgretului din fund. In stanga apeise aflg un laggr roman pe care Il pgzesc de alungul raului de pe inältimitrupe legionare yi auxiliare romane.

Ce localitate a vrut artistul sit InfAtiyeze ? Cichorius crede cg este vorbadespre un lagar roman, zidit pe malurile Timiu1ui, In fata raului Bistra. Peterseninsg, II ayeazg la Criva, langä pasul Teregova. Ambele pa'reri lush' sunt greyite

Dacg in seena trecutg am avut imaginea statiunei Aizis, urmeazg de lasine, ca aici e vorba despre Caput Bubah. Dupg Tabla Peutingerianit distantaintre ambele aceste statiuni este de III mii de payi, adicg de 4.44. Km. La aceastg

Vezi Cichorius, op. cit., Sc. XX, 45-46, Atlas, pl XV. Acest mijloc de a infati§adealu,rile este des intrebuintat pe columna; vezi scena II, in 7; Boons XXXIV, din 84-86sus ; scena XL in 104 sus, scena XLIV din 114-115 etc.

Ades vedem pe column& fa interiorul castrelor asemeni gramozi de pietro rin-duite in Vir. De Oda, in scena XXXIX in 100, sub picioarele lui Traian, in scena CIX 'In290, sub picioarele ofiterului din castru etc. Rostul aceitor doluqoare, nu poato fi altul de catca sá no arate cá interiorul lagarului este deluros.

0), Vezi harta çAi reman de la Leclerata la Tibiscam,

www.dacoromanica.ro

- 87 -departare deci de gura Matiului (Aizis) se cuvine sA cAutAm noi statiunea ceanouA. SA nu uitAm insA el de la Aizis la Tibiscum sunt cu total XIII mii depasi, adicA 19.24 Km. DacA alegem calea pe la Delinesti, Russ IA Valea Bou-lui, bite gura Matiului (Aizis) si Jupa (Tibiscum) sunt 25-26 Km., aproape 6Km. mai mult de cAt ne aratl itinerarinl roman. Prin urmare Caput Bubali nua putut fi pe acest drum.

ExistA InsA Intre valea Pogonisului si a Timisului un alt drum care este multmai scurt i odinioará foarte utnblat : este drumul pe culmea Cozlarului. In tim-pul Romanilor acest drum era asteraut cu piatrA i pornea din Gura Matiului,urca 0,11111 pan laugh' obarsia sa, unde atingea platoul ; de aici calea o luaspre apus panA In Valea Boului si mai departe pAnA la Tibiscum. Urmele aces-tui drum, care In gura poporului poartA numele de Animal Ierinei", se rega-sesc i astA-zi din loe In loe; eu Insumi 1-am urmArit o bucatA lute Valea Bo-ului i Värful Cozlarului. Ei bine, tocmai la obArsia Matiului si la depártare de4.50 Km. de Aizis, dupg, spusa tAranilor romäni, se aflá, o cetate,. care prin tra-ditie se numeste Secetuica", adicA cetAtuica, diminutiVul din cetate. Din ne-fericire, nimic ma. i precis n'am putut afla asupra acestei cetAti, desi asupra exis-tentei sale nu mai Incape nici o IndoialA. CA, aici, In acest punct, trebue BA fifost statiunea Caput Bubali, este dovadA faptul urmAtor dincolo de apa Pogo-nisului, In dreptul Ohabitei, poporul roman din Banat numeste i astl-zi vArful demunte Inalt de 598 m, Tälva Bobului, reprodus si In harta cea mare (1 15,000)a statalui major austriac. TAlva Bobului lush' nu este alt-ceva de cAt tra-ducerea romäneascA a lui Caput Bubali ; teilva In romäneste venind de la tigva,nu InseamnA alt ceva de cat cap. Aceastä localizare In ori-ce caz Ii dA seamasi de depArtarea cerutA de itinerariul roman Intre Aizis si Caput Bubali de oparte si Intre aceastA din urmA statiune i Tibiscum, precum fi dA seama deforma terenului muntos si de ransorul peste care tree trup ele de cavalerie, rAu-sor care este probabil actualul Máciucas, care mergand spre nordest se varsä'In Timis ceva mai la nord de Jupa (Tibiscum).

Scena a saptea (scena XXII Cichorius) formeazA un tot strans ca scenatrecutA, de care totusi se desparte destul de Itimurit, precum se desparte detrupele legionare din dreapta, din 50-52 1). Ca element topografic este formaciudatA triunghiularA a cetátii 2), eu singura ei poarta pe laturea concavA dinstAnga si jos, poartA apAratá cu turnuri cu ceardac de lemn. In interior o sumitde cládiri, unele din ele ca mai multe etaje i cu columne. Cichorius a pre-tins, cu drept cuvant, c aici este vorba de un oras dac, care nu are tocmaiun caracter militar si propune s vedem Intr'Insul im.ginea cetAtii Tibiscum.PArerea aceasta ni se pare dreapta.

In adevAr, dacA localizArile sceneior anterioare sunt adevárate i daca maiales In scena trecutA avem imaginea statiunii Caput Bubali, nu este oare fi_

A. v. Domaszewski, Philologus, p. 327, nota 31: eIn XXII ist das befestigte Lagerlinks in Hintergrunde völlig zu trennen von dem, duo ganz andere Scene bildenden Halteder Legionare im Waldea.

Vezi imaginea seenel XXII. in Cienorius, op, cit., pl. XVII i vol, II p. 107,

www.dacoromanica.ro

88

resc sa vedem in cetatea de forma triuughiulara, din scena noastra icoana Ti-biscului, inainte de cucerirea Daciei de catre Romani ? De sigur ca da.

O dovada In sprijnul acestei idei este faptul, ca, In afara de Infatisareamizegetusei (scena LXXV), cetatea din scena noastra este fara Indoiala ceamai Insemnata, nu numai ca marime, dar In acelas timp si ca vechime ; acestlucru Il arata acele cladiri de pinata In doua etaje i ca columne care nu au nimicde a face ca Intariturile celelalte dace ridicate In drumul armatelor romane. i aldoilea amanunt hotarator, aceasta cetate de origine dadi este, se pare, In drumullegiunilor rornane, care dupa cum vom 'vedea mai departe, se indreapta spreTapae. i tocmai aceasta situatie intermediara are Tibiscum.

Tabla Peutingeriana ne spu-ne ca Tibiscum se afla la o 1 y

departare de X mii de pasi(14.84 km.) de Caput Bubali,iar drumul roman, care taetnaltimile Cozlarului, dupa cetrece prin Valea Boului, a-

ere,/ejunge In valea Timiului, cevamai jos de Imbucatura Bis- atrei, acolo unde pe harta aus- JitZ P 8.triaca se vede Insemnata lo-calitatea moara lui Zavoi",cate-va sute de pasi de Jupa.Aici se Impreuna o suma' dedrumuri romane, care vin u-nele din sud, din spre Caran-

JupaI

s

sebes, allele de la rasarit, dinspre Iaz i Bistra, altele Infine din apus, din spre ValeaBoului 1). Ca aceste drumuri %.Nsa se Impreune aici la moaradin Zavoi, trebue sa, credemca acest punct avea o Insem-natate mare nu numai mili-tara, dar si comercial/ In a-

rardizsehe,cela § timp. Tar In acest puncttrebue sa fie Tibiscum.

La Incheierea aceasta ne due si cercetarile lui Ortway Matte asupra te-renului din preajma Jupei 2). Jata In tTaducere cuvintele proprfi ale Invatatuluimagbiar ca privire la Tibiscum

Vezi harta imprejurindlor do la Jupa (chip& A. Dragalina).Dr. Ortway Tivadar, Tibiscum, Budapesta, 1876. Harta care insote§to acest stueliu

'carte serios, a fost hie= cu malt& ingrkjiro do Witco Al. Dragalina, un °titer roman do maroTiitor, din nefericiro mod prea do timpuriu,

Sar-

:

www.dacoromanica.ro

- 89 -Am cercetat aici la Caransebe§, campia Inconjurath de munti, campie

care se estinde Intre Caransebe§ §i gurile Bistrei §i care se mArgine§te sprenord cu rani Bistra ce curge de la rhsh'rit spre apus ; spre apus cu Timi§ul cecurge de la sudest spre nordvest, paralel cu §oseaua Caransebe§-Lugo§ ; sprerhsh'rit cu §oseaua Caransebe§-Iaz, precum ne arath planul ci aldturat. Aceasthample are forma unui trapez, a ch'ruia lature mai scurth o formeazh parteade nord a Caransebe§ului. In unghiul de nordest al trapezului, in apropiere demalul stang al Timiplui se aft' moaia de la Jupa (moara din Zhvoi pe harth).

Pe drumul vechi de care dintre Iaz §i Lugo, In apropiere de Timi§, sth-panul locului a shpat In fata mea chiar o groaph cam de un stanjen (2 m.) §ia dat de o columnh de piatrh pe care panit atunci In zadar s'a ostenit sh oscoath' din sanul phmantului... -Columna nu avea nici o inscriptie. Mai departeam dat de fundamente cu mult mai estinse. Despre originea romanh a acestorfundamente nu poate fi nici-o Indoialà i acestea stau In leghturg cu fundamen-tele de pe thrMul stâng al Timi§ului. Terenul acesta este in mare parte par-log lutos, acoperit cu o multime de chrhinizi pätrate romane. Intru cat am pu-tut urmari aceste ziduri, pot zice, ch ele se estind pe partea dreapth a Timi-§ului panä la canalul acela care porne§te din Bistra i revarsh' iarh§i In Bistra,dincolo de drumul Ciuta-Iaz.

Trecand peste Timi§, imprejurul chruia se afiti pretutindeni multe chill-mizi romane m'am apropiat pe §oseaua principala de moara de la Jupa. Indrumul lhturalnic amintit, care Impreunh §oseaua Caransebe§-Lugo§ cu zisamoara, in dreapta, In grane, pe marginea drumului, am dat de un leu In mhrimenaturald, sculptat In piatrh de var, dar deja mutilat. Nu pot zice, ch este vre-ocap de opera, dar totu§i e un obiect bine sculptat, care poarth tipul caracte-ristic al artei romane in acest tinut. Capul leului a lipsit cu total, hash trun-chiul a remas intreg.

Ajungand la moara de la Jupa, am aflat rhind§iti monumentale §i mai in-semnate ale coloniei romane. O Intreagh mash' de chrhmizi romane am aflataici §i dintre acestea m'au surprins mai vartos acele ctirdmizi uria§e, care le-am aflat Intregi in camera morarului. Particular este, ch bate sunt ftirh, in-scriptii §i numai unele prezentau pecetea. lush, originea lor romanh e pestetoath Indoiala. Imediat Inaintea morii se an o dalma mai timid, pe care a§azicand se reazimh' moara. Partea spre ierugh (canal) e cam piezi§e (incovoiath)§i privind dintr'o parte se vede substructii puternice. Tufi§ul a fost aici atatde des, In cat abea am putut ajunge la substructii. lush pot afirma ch loculacesta este un punct insemnat al coloniei romane" 1).

Ortway ne vorbe§te despre ni§te §anturi puternice ale castrului care sunttraversate de ieruga morii". Asupra acestui punct mi-am Indreptat eu toath a-tentia, dad in vara anului 1906, Impreunii cu profesorul I. Man, am vizitat acesteruini.

1). Aceastlt traducere o datoresc amabilit4tii d-lui Iosif Man, profesor la liceul ro-man din Qaransebes.

www.dacoromanica.ro

- 90 -Imediat la miaza-noapte de moard(vezi imaginea aláturata)terenul

are o Inaltime,, fata cu Inconjurimea, de 6-7 m., ceiace da locului In parte In-fä'tiyarea une! arx. De alungul canalului care pare Incovoiat aici, du$ spusatgranilor i propriile mele observdri se afla un zid de piatra, legat cu mortarroman. Zidul acesta era Invelit pe din afara yi pe dinguntru cu o camaye de

pi etre clreptunghiulare, dar care au fost luate de tgrani pentru trebuintele lor.Inteun singur an s'au scos 163 de care, ceiace fata cu lungimea cam redusa,In totul vre-o 120 m.ne Indeamna sA credem ea zidul a fog foarte MAR.In punctul E se vede un gang de piatra boltit, dar care s'a ndruit. Dupg tra-ditie gangul mergea mult mai &Mile de cat astgzi. Laturea de apus a cetatii

a di§parut ; sigur este Insa el spre nord ea se tiliaIn unghiu foarte ascutit cu cea de rasarit.

Din contra, laturea de rasarit, dad, nu mg In-ala notitile culese la fata locului, era de forma

neregulatg, cu concavitatea In spre sudest. Urmelevalului Inca se mai vad pe pamântul rascolit deplug. Aya dar cetatea are, cayi imaginea de pe co-lumná, forma triunghiularg, cu laturea de sudestIncovoiata In forma de arc, cu concavitatea In a-farä. SA se fi pastrat care vechea cetate dad, cuforma ei curioasa yi In timpul Romanilor ? Tibis-cul roman sa fi crescut care de jur Imprejurulbiscului dac ? Iatá Intrebari, asupra cä'rora,

Af0 c2Pe? sapaturi sistematice, nu putem da nici un raspuns.r 'es! 'de AtAt lush' putem afirma, ea aici la moara din Jupa,I' 01774 )2

trebueyte noi sit localizam scena noastrg, chiardad, forma triunghiularg a zidurilor ruinate s'ararata mai tärziu o simplg iluzie a ochilor noytri.

Tibiscum pare pe columna pustiu i pardsit de populatia lui dad",; cudrept cuvant. Cad cum puteau Dacii sa, apere o cetate care era amenintatadin dour], parti deodata de armatele romane din apus, care Inaintau pe valeaCarayului i Pogoniyului pe la Caput Bubali yi de cele de rasdrit, care dupace trecusera valea Cemei, Belareca, pe la pasul Domayna i Teregova, ajun-seserd, In valea Timiyului? In fata primejdiei de a fi prinyi Intre doug, focuri,Dacif s'au retras spre rasarit pe valea Bistrei, lasand In voia soartei yi pus-tiu vechiul Tibiscum.

Scena yapte (XXIIXXIII, 51-54 Cichorius) pare ca se desparte In dougjumatati care se Implinesc una pe alta 1). Actiunea ne Infatiyeaza mersul unorlegiuni romane pe un drum pe care-1 croesc alte trupe tot legionare.

Terenul pare yes In stänga, stancos i deluros la mijloc, pentru ca spredreapta sA devie iardyi yes. Aceastd, indicare o face artistul nu numai prin

1). Vezi imagines scenei in Ciehorius, op. cit., vol. II, p. 109 si pl. XVII,

Ti-

:

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XIV, fig. 1.

- 91. -mijlocul acelor stänci din 52-53, dar si prin felul copacilor care alchluese pg-durea : In stänga stejari, la mijloc brazi, simbolul tinuturilor Inalte, spre dreaptaiaräsi stejari. Aceastg idee, de a argta deosebirile de Inältimi ale solului prinfelul arborilor, o Intalnim ades Intrebuintatg de artist ea un element conven-tional usor de Inteles.

Pozitia geograficá a scenei o hotgreste', localizarea scenei urmgtoare, In-fatisAnd lupta de la Tapae. Cred cä," Cichorius are dreptate cand vede aei ima-ginea Will Bistrei spre rgsgrit de Tibiscum ; ar trebui adgogat i spre apus deeämpia cea largá din Zgvoi, unde, precum vom vedea, este faimoasa Tapae.

Lupta de la Tapae

Scena a opta (scena XXIV Cichorius) ne InfAtisazg, momentul hotgritor alintregei prime campanii militare a Imparatului, adicit lupta de la Tapae.

Elemente topografice pentru precizarea locului und,e s'a dat aceastg luptgnu sunt de at doug, : a) rolul eel mare pe care cavaleria romang Ii joacii, Inimaginea luptei de pe columng, precum i tnsiti lipsa unei indicgri de dealuripe tot spatiul larg din 55-63, ne Indeamng sh," credem eg, lupta de la Tapaea trebuit sä" se dea bite° câmpie largä" ; 2) castrul roman din 56-57, asezataproape la mijlocul acestei eämpii In spre partea ei de sus, este o eálduzit careare pentru noi o valoare hotgrätoare.

O asemenea chmpie largg, care sä, fie cuprinsg Intre Tibiscum i Portile defier (imaginea acesteia o vom reggsi In scena XXV) nu descoperim In valeasugrumatg de dealuri a Bistrei, de cat Inteun singar loc : la Impreunarea Bis-trei Mgrului cu rain, Bistra.

In adevgr, pornind din eämpia Timisului pe ingusta vale a Bistrei sprePoarta de fier transilvaug, Indatä, ce treci podul de pe Bistra Mgrului 1)se desfäsurg Inaintea ochilor privelistea unei campii desfragtoare, Inchisg dejur Imprejur cu. dealuri Waite i päduroase. Aceastä" cämpie are forma triun-ghiularg ea basa spre miazänoapte si värful spre .sud, formg care i-a fost trasg,de dealurile dimprejur. Spre nord se prelungeste coama dealurilor MAguraRusa, cu värfurile ei rotunjite ; spre räsitrit se Incovoae sirul de dealuri,care pornind din Mggura Marga se curmg, de o datä aproape de Voislova,unde Inchid ca un perete drept atit valea Bistrei eät i valea Ruscgi, carese Infundg spre nord ; spre apus zarea e mgrginitä,' de dealurile, care desfg-dada-se din Socetul mare, sub numi deosebite de Cioaca Pietroasg, Strämbu

Scoarta, umple tot spatiul dintre comuna Mgrul i pänä la Cireasa.Aceastg cämpie, peste care astä-zi s'asterne In lung si In larg un eräng

mgrunt, este udatg, de doug rIuri : unul spre miazrmoapte Bistra, i celalt spreapus Bistra Märului.

www.dacoromanica.ro

- 92 -Ceva mai la apus de Zavoi, laugh' malul rapos al Bistrei, se vad urmele

unui lagar roman uria§, de pe al caruia val de pamant se desfa§ura intreagacampie ca in palma.

Castrul pare a fi patrat ; fiecare lature este de aproape 500 de pa0 1). Valulcare la baza are 15-20 m. se inalta deasupra solului inconjurator cam la 3 m. 2).

In acest cadru se lamuresc nu numai rarele amanunte topografice pusede artist, dar chiár i peripetiile felurite prin care a trecut aceasta cumplitalupta de la Tapae.

Ofensiva, precum era 0 firesc, a fost luata de Romani. Imparatul, caredomina campul de batae de pe inaltimea valului lagarului sau, inainteaza tru-pele sale pe doua linii una, formata din trupe pedestre auxiliare, porne§te peilancul stang de la rasaritul castrului spre sudest ; cealalta, alcatuita din trupede cavalerie, urmand de alungul malului drept al Bistrei Márului are aceia§ttinta ; caci obiectivul acestor &RA armate era sa loveasca deodata in acelav timp0 din doua parti trupele dace, tab'árIte In fundul vaii in cottul de miaza-zi altriunghiului format de campie.

Intre aceste doua armate romane care opereaza pe flancuri se pun in mi§-care trupele legionare, ale carora signa artistul le indica. Una din aceste le-giuni, de sigur cea din primul plan, face parte, daca ne luam dupa signa cupalma in cununa, din corpul de armata de rasarit, care apare acum pentru In-tala data dupa trecerea podului din scena IV.

Terenul de lupta fusese ales eu o pricepere admirabila de catre DecebalRezimata de poalele dealului Slatinei, care atinge aproape 600 m. Inaltime, a-parata In dreapta de pantele repezi ale aceluia0 munte 0 de valea Bistrei,care in acest punct (la Valea mare) se stramteaza pana a forma un gatlej in-gust, inchisa spre apus de dealurile Stramba i Cioaca Pietrosul, care trimet pintenideluro0 pana linga malul Bistrei Marul, positia armatelor dace era cu atat maiformidabila cu cit ingustimea terenului in partea de la Crama, unde sunt in-tariti Dacii, impiedica ori 0 ce desNurare mai larka de trape. Aceasta positietare da trupelor dace acea incredere de sine 0 acel avant salbatic pe care columna 11 arata,

Vezi pl. XIV, fig. 2.Castrul acesta nu are nimio de a face nici cu Agmonia, nici Cu Pons Augusti,

care erau in drumul caii romane de la Tibiscum la Sarmizegetusa. In adevar, ruinelo Ag-moniei trebtlesc cautate la Voislova, unde i asta-zi se vild la dreapta soselii, cum vii dinCaransebes, pe un deal de 6 8 in., cloua castre alipite, unul de piatra i colalt de pa-pilla Urme romano se glisesc atat in interiorul cat si de jur imprejurul castrelor. Voislovaso Ent la departare dc 21 km. de atul Jupa; ceett ce corespunde minunat cu distanta iti-norardlor romar.e dintre Tibiscum i Agnavia (XIV mile romane=-20.72 km.). La 12 km. maispre rasarit do Voislova in stanga drufaului, ceva mai la rasarit do biserica din Bautarul dojos (Also-Baucar) so ea remasi4ele unui val roman, care trece dealungid drumului pinà din-colo de moara lui Dionisie Rae& lui Martin. Sub acest val se gasesc ziduri formato din ca-ramizi romane. Mai spre ritsarit Incà si °War META apa Bistrei, se regasesc ziduri romano,care apar cam la un metru sub solul actual. Pe unul din fragmentele gasite de mine se vadchiar litere de coh... Distanta do 11 km., care corespunde cu indicarile Tablei Poutingerisnesi bogalia ramtisitelor de cultura roman& in aceasta parte, ne impun incheierea, cá aici erastntinnea roman& Pons Augusti. Prin urmare lagarul roman dia Zavoi, a caruia rnarime ox-traardinara, o constataram mai sus, nu a putut fi de cat un lagar do rezboi i anume lagarulridicat de trupele roman; fie cele de sub coaducerea proprie a lui Traiaa, fie, poato, dintimpul lui Domitian.

www.dacoromanica.ro

93

In adevar, cu toate ca spre stanga trupele de cavalerie romana au cul-cat la pamánt primele siruri dace 1), Cu toate ca spre dreapta trupele auxiliare,sustinute de cohortele de arc* postate in urma, au rarit armatele dace, cutoata impotrivirea furioasa a elementelor naturii deslantuite,caci aceasta in-seamn6 imaginea lui Jupiter Tonans, care anima In contra Dacilor din inalti-mile cerului sagetile fulgerilor sale,cerbicia Dacilor nu s'arata de loe a fiinfrtmta. Sub impulsul regelui dac, care, ascuns printre copacii de pe clinelepaduroase ale dealului din rilsarit (In 62), mána lupta, trupele dace revenin-du-si In fire se refac i reIntarite s'arunca amenintatoare i salbatice contraRomanilor. Nelinistea incordatá cu care impáratul Insotit de ofiterul cel tánardin stánga-i,dupa Domaszewski prefeetul pretoriului Laberius Maximus,pri-veste desrásurarea luptei, ne spune cá, lupta de la Tapae, fára a fi o biruintapentru Daci, nu este de sigur nici o Infrangere cumplita.

Lupta a fost extraordinar de vie, zice foarte bine Cichorius, si pare caDacii au luat la un moment dat ofensiva, patrunzánd in cAmpie din padureaunde se aflau. Iar mersul luptei nu pare sil fi fost asa de favorabil Romani-lor. Dacii, fireste, au perderi mari In morti i rilniti, pe mind, ca intotdeaunape columna, cu o singura exceptie, mortii i ranitii romani lipsesc cu total;din contra,si aceasta In opositie :vaditá, ca numeroasele representari de luptede. mai târziu, unde Romanii sunt biruitori,nu se vede nici un singar dac ma-car fugind.

De asemeni i faptul cit Dacii pot duca, neimpedicati de nimeni, ra-nitii lor intr'un loe sigur, Inca ne indeamna sit credem cit ei n'au fostIn mod hotarátor" 2).

Aceste cuvinte ale Invatatului german ne silesc sit ne gandim la spuselelui Dion Cassiu. Aceasta biruinta pe jumatate chstigata se potriveste oare cudescrierea pe care Dion Cassiu o face asupra aceleasi lupte de la Tapae ?

In descrierea istoricului vechi ni se vorbeste despre macelul cumplit" pecare armatele romane Lau facut printre Daci ; ni se vorbeste in acelas timpdespre multimea ranitilor romani" i despre sfAsierea vesmintelor imparatesti"pentru legarea ranilor celor raniti, asa de mare fusese numarul acestora ; nise vorbeste in fine despre multimea Romanilor cazuti In batae" i despre alta-rul funerar inaltat in cinstea lor i unde in fie care an avea sa se aduca jertfasufletelor lor". Exista oare ceva din toate acestea In icoana de pe columnaluptei de la Tapae ? Se aseamana oare descrierea facuta de Dion Cassiu asu-pra luptei de la Tapae In ce priveste Dacii macelariti, Romanii rilniti i truperomane nimicite" ca ceia ce ne arata columna ? De sigur ca nu. Din aceastanepotrivire dintre imaginea de pe columna i descrierea lui Dion Cassiu, nu al'trebui oare sá se nasca In cagetial nostra o indoiala a3upra veracitatii ori uneiaori alteia din cele doua documente istorice asupra aceluiasi eveniment ? Iar dachunul din ele trebue socotit ea adevarat i celalt fal, nu s'ar cuyeni oare caindoiala noastra sit cada mai usor asupra vtirbitelor stiri remase de la Dion

Vezi Infatisarea luptei do la Tapao pe pl. XIV, fig. 3.Cichorius, Die Reliefs d. Trajanssaule, II, p. 117,

www.dacoromanica.ro

94

Cassiu, de cat asupra, reliefelor columnei ? De sigur ca' da. Ne °prim IBA de-oeamdata aici, ramanand 'sa revenim asupra acestei cestiuni, ca prilejul mareilupte din seena XLXLI.

III

UrmArile luptei de la Tapae

Scena a noua. Un pas. mai departe- In adancul ATM Bistra spre Sarmize-getusa II face Imparatul In scena XXV, unde, dupa parerea generala, ni se In-fatisaza Intariturile de la Pasul de fier transilvan. Localizarea acestor Intariturinu este greu de fácut.

Muntii Rascal, zice generalul Ianescu, se leaga cu muntii Negrii prin su-grumatura dintre Zaicani si Bautar, In care localitatile dispar, regiunea devinepaduroasa, comunicatiunea urea si scoboara pripoare repezi si obligate. Aceastaeste oarecum cheia comunicatiunei In mijlocul careia muntii opusi sunt legartiprintr'o spinare transversal a a pasului, care desparte apele Bistrei de ale Bahtei, si uncle nu exista loe nici macar pentru osea. Aici se afla urme de for-tificatiuni ce au servit pentru a intercepta comunicatitinea" 1).

Asupra acestor Intarituri Inca' de malt a fost atrasa atentia Invatatilor dedare Kövdri Laszló, care le tine drept santuri de aparare dace" 2 ), Insa ni-meni nu si-a dat osteneala Wit le studieze mai de aproape 3). Acest stadia fugl-a Intreprins cu o rara patrandere protoereul roman N. Mu.nteanu din Gradiste(veehia Sarmizegetusa) s'i pe ale caruia observatiuni se Intemeiaza planul schi-tat de dansul si reprodus de noi mai sus 4). Dar sa repetam propriile cuvinteale protoereului Munteanu, ale crania spuse le vom Implini pe alocurea cu ob-servarile noastre facute la fata locului.

In 13mictul unde trecátoarea ,dintre alicani si Bucova este mai Ingusta,In dreptal Varful Marmorei" se afla un Intreg sistem de Intarituri, alcatuit dinsanturi sl valuri triple, care au impreuna, o largime de 18-20 M. kii formeaza,un d,repttmghiu. Profilul acestor valuri si santuri, precum se poate vedea Inschita de mai sus, este ast-fel alcatuit In cat valul cel mai scund este In tot-deauna la apus, pp cand cel mai Inalt la rasarit. Frontal ac-estor triple valurideci ff Intors In contra unui dusman care ar véni din spre Caransebes, din apus.Din contra, valurile de pe Muchia Catanei si de pe Poiana Ceardacului, ciaresunt paralele Intre ele, au frontal Intors spre osea. Asa dar toate aceste va-luri formeaza un sistem unic de aparare, care Inchid un spatiu dreptunghiular!tare ele, atat pe dreapta cat si pe stanga soselii".

General Ianescu, Oltenia $i Banatal, Bucure0, 1891, ed. II, p. 81..Kövári Lasz16, Erdéli régiségei, 1852.0. Goos, Chronik, p. 266: clIter (Bucova) befirulon sich koantliche Reste alter Ver-

schantzungen s.Vezi pl. III, fiF. 1.

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. III, fig. 2.

95

Acest sistem de Intariri 11 vedem Infatisat si pe columna In scena XXV,precum 11 aflam la Bucova In realitate 1). i anume, In dreapta, din 63-65, suntdoua ziduri paralele care merg piezis de sus (63 1/2) pana jos (64 1/2), unde esteo coama, de munte i Dacii care fug spre dreapta. Primul zid, precedat In totlungUl sail de un sant adanc, are o poartä la mijloc ; acestea formeaza latureade rasarit i corespund cu triplul an i val din a de pe planul preotuluiMunteanu, reprodus de noi In pl. III, fig. 1. A doua lature o alcatueste zidulcare merge paralel cu marginea de sus a reliefului ; si se sfarseste sus In 631/2,acolo unde Incepe zidul cu poarta In mijloc ; el respunde triplului val de pemuchea Catanei la nord de osea. A treia lature a dreptunghiului este mai pu-tin clara pe columna' ; o formeaza valul cu palisada care Inconjoara localitateadin primal plan din 63-64 si careia auxiliarii romani li dau foc : un semn con-ventional ales de artist ca s Infatiseze daramarea unei Intariri dace. Aceastaa treia lature de pe columna este identica cu valul triplu (g) de pe PoianaCeardacului, cu care are comun i arcul convex tutors spre osea. In fine, ceade a patra lature pe columna este gardul de scânduri i barne din spatele gru-pei lui Traian si. tovarasilor si (In 63 la mijloc), gard care nu este iarasi decat valul triplu (d) de apus al Intariturii dreptunghiulare de la Bucova.

Tot asa artistul ne arata, cum vazurain mai sus, In primal plan (din 63pana' in 64) si un galas dac, alcatuit din doua locuinte de lema, carora auxi-liarii romani le da foc. Sàlaul acesta corespunde In realitate cu niste turnuride piatra, din care nu ne-au mai remas de cat urme aproape sterse astazi peculmea Poenii Ceardacului, In r.

Dar asemanarea Intre imaginea de pe columná' i Intariturile de la Mar-more", nu se margineste numai In acel patrat Incins cu valuri i sillasul-inta-ritura de pe Poiana Ceardacului, constatat mai sus : ea merge si mai departe.Pe columná' artistul ne Infatisaza, dincolo de zidul din fata lui Traian, zid cupoarta In mijloc i tivgi de morti Infipte pe pari, douil constructii, una de piatrape taraci de lemn si alta, un simplu tare rotund de uluci. In limbagiul con-Ventional al columnei o casa este seinnul unei localitati (turn sau cetate), iarun gard de uluci, nu este de cat o Intaritura aparatit al val cu palisada.

Atilt unul cat i celalt din aceste dourt elemente topografice se regtigeseIn preajma Intariturilor de la Marmore. »La pogele colinei varful Gurguiat, ve-cin cu Iordanelul, spune protoiereul Munteanu, se afla o vigilie In piatra

legate cu acelas mortar, de care s'a folosit claditorul la toate edificiile dinUlpia Traiana. Iar Insotitoral meu, pa'rintele Pasea din Diiicani, Imi marturi-seste, ca mai Inainte copiii de scoalä si de la vite aduceaa de multe ori muni(monete) romane aflati In fata locului. Terenul fiind exploatat de pe vremuri"pentru produs de bucate,marimea si forma acestei vigilii azi numai prin sap-turi s'ar putea, poate, descoperi. Colina pe care e situatti, aceasta vigilie domi-neaza Intreaga vale In directia spre Hateg i Bautar". Aceasta vigilie deci

www.dacoromanica.ro

96

este constructia de piatrA pe taracii de lemn de pe columua'. Cat prive§te ces-laltA localitate, infAti§latA pe relieful spiralei prin tarcul rotund de uluci, nuavem sA, ne gandid de cat la rAmitile de cArAmizi romane care se gAsescIntre Zaicani i Bucova, la locul numit Vama" k4i Captor", ramasiti probabileale vechilor ZAicani, care mai nainte de veacul al XV se atla mai la vest de catunde este" Rolul acestei IntAriri de la Varna". ZA'icanilor era, fire0e, de amai pune o noua piedicA vrAjma§ului care ar fi cucerit IntAriturile de la Marmore.

Din cele ce preced cred cA putem Incheia fArA temerea de a fi contrazki:scena InfAti§atA pe columnA din 63-65, poate fi transportata pe teren In pAr-tile de la Marmore", acolo uncle este pasul cel mai strimt de trecere °Mitrevalea Bistrei i campia Hategului, i unde IntAriturile uria§e InAltate de Daciputeau, Implini mai bine rolul lor de apArare.

Aruncand acum o privire IndArAt asupra Intregului sir de scene, care sedesfura pe columna din 29 (seena XI) si pana In 65 .(scena X.p), putem zice,ca pretutindeni, unde ramasitele vechilor lagare i cetati s'ail mai pAstrat, elese aseamAnA pana' In amAnuntele cele mai neInsemnate cu imaginile schitatede artist pe reliefele sale. Din aceste asemAnAri a e0t ultra cat-va sigurantalocalizArilor fAcute. Iar localizrile acestea la randul lór ne-au higaduit sA ur-ma'rim pas cu. pas momentele diferite prin care armatele romane tree din clipacand au pus piciorul pe pamantul Daciei i pan cand. Intariturile de la Pasulde fier transilvan le pune o stavila de netrecut. Cu aceasta actiune din urmalush', prima campanie rezboinica In contra Dador poate fi socotita' ea termi-nata de fapt ; caci, aceia ce ne Infatisaza scenele urmatoare nu Bunt de eat uneeou al Intamplarilor rezboinice din grupa noastrii. Cele doua solii care se pre-zinta Inaintea lui Traian, precum i pradaciunile trupelor auxiliare romanedin scenele XXIXXXX, sunt vadit evenimente politice i rezboinice caregasesc explicarea lor In actiunile Infatisate In scenele grupei noastre dorintadeci cererea de a se Incheia pace este un rezultat al biruintei de la Tapae, pr.e-cum pradaciunile trupelor romane din scena XXIX este un efect, precum vomvedea, al interventiei Burilor i alli4ilor lor In afacerile Imparatului (scena XXVII).

Scena a zecea cuprinde spatiul de pe reliefe din 65 pana In 69, adica sce-nele si XXVII din Cichorius. Ele trebuesc lmpreunate, fiind-ca pe de' oparte Bunt fara semne despa'rtitoare Intre ele, iar pe de alta sunt legate Intreele prin legatul legiunii din 67 aciliferul care-1 Insoteste, dar mai ales prinimaginea Imparatului care formeaza oare cum central tutulor celorlalte

Actiunea InfatiatA este dablit : In stanga, (din 65-67) ni s'itratA trecereaunei legiuni romane prin matca unui râu peste care legatul i acviliferul eiau trecut Inca' mai Anainte 2), iar In dreapta, (din 67-69) primirea unei soliibarbare de catre ImpArat. Elementele topografice puse dé artist se rezumA InurmAtoarele puncte : un rau care vine din stanga, cote§te In 66 spre dreapta§i se pierde spre fund ; malul stang al raulut mai ales spre fund, este rapos ;

Vezi Sehematismul jubilar de Lugos, asupra Mieanilor,Vezi p. VI, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

- 97 -pe culmea unui deal abrupt se vede in 66 sus o cetate cu turn spre stanga,poarta pe dreapta, un zid care le tmpreun i trei columne In fa. Un deal,care merge descrescand In Inaltime de la stanga spre dreapta, unde In 67 in-ceteaza, inchide scena In planul din fata. Dincolo de rail se an un castru ro-man, in interiorul carula sta. Imparatul pe tribunal §i .soldatii legionari de jurImprejur ; din afarg yin din fund o suma .de barbari unii calari, altii pe josace0ia din urnia, par a fi, dupa Imbracaminte, armament 0 infati§are, maiales parul Inodat pe tampla,de .origine streina, nu dad,. In fine tinutul esteIn stapanirea Romanilor ; cel patin aceasta reese din faptul eì legionarii n'aucoiful pe cap.

Toate aceste element& topografice se regasesc reunite In apropiere de Me-hadia. i anume, Incepem cu castrul infatipt In seena XXVII. La Impreuna-rea raului Bolova§nita cu Belareca 1) este un castra roman destul de bine pas-trat. El e de piatra cu .laturea lunga de la nord la sud de 120 ni. iar cea scurtade 100 m. Are trei porti, una, porta praetoria pe laturea de nord i celelaltepe laturile de apus 0 de ritsarit. Laturea de sud n'are poarta. Turnuri patrateapara de o parte 0 de alta fiecare poarai, iar la colturi aunt tumuli internede forma trapezoida. ITT interior nu se mai zare0e nimic. Multe urme Insa deeitramizi romane, dintre care una fragmentara descoperita de noi, are peceteacohortei a III...

In spre rasarit de castra avem .dealul Belibucului, care se ineovoae Inarc de la rasarit spre apus, unde, ca0 pe columna, se perde, ceva mai la nordde castra.

Indaratul acestui deal, adica mai spre sud, se vede rani Bolova§nita, caredupg ce strabate valea Ingusta de la poalele Belibucului, se varsii In Belareca,un afluent mai mare al Cernei. Acest ran, zis Bolova§nita, care vine din A,-sarit spre apus, ocolea odinioarg, ca0 cel de pe columna, laturea de rasarit acastruliii i .se ducea la vale spre fund, adica spre sud. In fine, lute° vale sin-guratica, zis a Valea rea" langa Mehadia, pe culmea mule deal Inalt de forma'

numit Dupti §ant", se affit o cetate curioasa ca forma 0 Intocmire.Nu avem mai revenim asupra acestei cetati ruinate 2; e destul lug sa spu-nem cit, intoemai ca0 ipe columna, In AF ecinAtatea Mehadiei se AEA, pe culmeaunui deal Inalt i rapos, o cetate de piatra ca un turn pe stemga, o poarta, pedreapta, un zid care le Impreuna i dour], turnuri ronde langa. poarVa.

A§a dar toate elementele topografice indicate de artist In seenele XXVIXXVII. se regasesc In preajma Mehadiei de astazi." Totu0 Intre realitate §i ima-ginea de pe columna -este o deesebire vadita : castrul de pe columna se "aflawzat pe malul drept al raului pe 'caie noi l'am identificat cu Bolova§nita ; inrealitate Insa castrul de la Plugova (ceva mai la nord de Mehadia) sta pestânga 0 mai la sud de rani Bolova§nita. Deosebirea este numai aparenta. De

Vezi pl. VI, fig. 1.Asupra acostei cetitti din estul Mehadiei, vezi cule serse de noi in capitolul coo-

tatile dace », pag. 54.7

www.dacoromanica.ro

98

fapt Bolova§nita, care astrtzi da In Belareca la nord de lagar, cu vre-o 60-70de ani mai In urma, facea o Cotitura de alungul laturii de rasarit a castrului,pentru ca apoi sa se verse In Belareca la cate-va sute de metri mai spre sud.Ba'tranii din localitate ti amintesc foarte bine de mersul acesta al raului, carenu §i-a schimbat matea spre. nord de cat In urma unui mare Inec. De aitmin-ten de odinioara, a raului §i astazi se poate vedea Inca prin tarini cevamai la rasarit de lagar.

Din alaturarile de .mai sus, nu numai reese adevarul localizarii sceneide pe column:1 (XXVIXXVII) In partile de la Plugova §i Mehadia, dar §iorientarea sa : artistul, dupa ce a Infati§at din scena XIX pana' In XXVI peisa-giile vrtzute din sud,adica sudul jos §i apusul la stanga,acum a revenit laInfati§area cu nordul jos, rasaritul la stanga §i. apusul la dreapta.

Am spus mai sus ca scena XXVII ne Infati§aza, primirea unei solii bar-bare. Greutatea Insrt se rezuma In curantul : putem noi cunoa§te de unde vineaceasta solie ?

Mai Intai, /litre aceasta solie §i. cea din scena urmatoare exista oare iden-titate ? Petersen,§i parerea lui este astazi aproape de toti admisa,credeIn aceste dourt Infati§ari este vorba de doua ambasade, scena XXVIII a-pare, zice dansul, o a doua ambasada, ai ca'reia membrii nu numai sunt altfelImbracati, dar se Infati§aza Imparatului In alt chip §i sunt prin urmare altfelpriiniti de Traian. Aceia stau tanto§i i mandrii pe caii lor §i. fiindca sunt nu-mai comati, este o dovada, dupa cum spune Dion, de curagiul Inca, nedornolitnl lui Decebal ; ce§tilalti sunt pe jos, cu fruntea plecatit §i cu gesturi umilite.Fata de aceia Traian, Inconjurat de legionarii sti, sta pe tribunal In lagrtr, ti-nand cu trtrie lancea In mana; fata de Ce§tilalti, sta pe acela§ nivel, veninddin Jitgar afara §i Insotit numai de cati-va ofiteri" Aceste douit ambasadeBunt, zice mai departe Invatatul german, reprezentantele celor doua partide dinsanul poporului dac : una binevoitoare i alta du§mana Romanilor. Din deose-birea de dispozitie sufleteasca a partidelor dace reese §i deosebiroa de infati-sare a celor doua solii.

Fire§te, futre cele douit solli nu ponte fi identitate. Dar, este, oare firescBrt fie dourt ambasade diferite Tenite 4din partea aceldia§i popor ? .Ei oare lo-gic ca regele Decebal, Indata dupit neigbanda primei solii, sr], trimeath" o a doua§i mai lipsita de demnitate §i mai umilita ? Se Intamplase oare ceva nou Intreprima §i cea de a doua solie?, i afara de, asta, Decebal fusese oare strivit laTapae a§a In cat In dauna demnitatii sale §i cu ori-ce pret, sa caute Incheie-rea unei paci, ca:re lasa lucrurile mai nelimpezite, de cat mai nainte ?

Lucrul acesta pare cu atat mai ndfiresp cu cat la Tapae se pusese In plinalamina, nu numai disciplina de fier §i admirabila organizare a legiunilor .romane,dar mai ales neInfranta vitejie a armatelor dace §i iscusinta reala a .conducrt-torului lor.

1). E. Petersen, Trojans dak. Kriege, 1, p. 33.

www.dacoromanica.ro

99

De unde vine prima solie ?giudat s'arata feint de Infittipare al soliei : sunt barbari ertlari, sunt bar-

bari pedeptrii ; unit cu invekunantarea daca, ceilalti streiná. Solia apare, lucruneobipnuit aiurea, Inarmata, mai ales cei doi din fat& Aceptia din urma au oInfatipare fisiea' cu totul aparte : au parul Inodat pe tampla, trupul gol de labrau In sus, pantaloni pe picioare i eu stInga in un scut oval. Petersen a spus-o :aceptia nu sunt auxilian i neregulati romani, ci nipte prieteni ai Dacilor, fara,a fi totupi vrajmapi Romanilor". Mai .adrtogrtm Insa, acepti barbari fac parte piei din solip. Dupii tip !ma, dupa Imbracaminte i port,parul tnodat pe ttmpla,ei sunt Germani i anume, dupa cum vom avea prilejul s'o probam In 'KelmC, din al II rezboi dacic, Bastarni de prin partile Moldovei.

Cine Bunt limit barbarii, care vin calare?Invemantarea lor este hotarat dacrt ; dar, pentru ce srt fie Infittipati ca-

lare? Pe columnh' nicaeri Dacii nu sunt aratati astfel, de cat In dotra cazuri :unul, in scena XXXI, and Insa' nu ptim daca sunt baoi de ai lui Decebal, sauBunt Dacii din partile Moldovei i Munteniei, neat:arm-Ind Inca de nimeni ; ce-lalt, rn seena CXLIII, cand Imprejurrtrile rezboiniee ti silesc neaparat srt fie ea-lari, ca s poata scapa de urmarirea eavaleriei romane.

Al doilea fapt, care reese din analisarea imaginei de pe columna, este di-reetia, de unde vine solia. Ne amiutim din cele spuse mai 811E1, ea linia de joseste linia nordului, lax la stanga rasaritul. Prin urmare sòlia, fiind alit-tat:it eavenind din fund spre In fata, ea trebue sa soseascrt din sud, probabil pe valeaCernei i Belarech'i, catre nord, uncle este castrul. din Plugova. Spre sud pispre upas se Intindea imperiul roman ; deci solia nu putea vent de cat din sprerasarit, adiert din partile Olteniei sau el-Liar ale Munteniei.

Al treilea, atitudinea mandril 'pi tantope a barbarilor nu se potrivepte de loc cusolia poporului dac care de curand Incerease Oria bratului roman. Cum s'ar fiInfatipat o solie daca, aceasta ne aratrt scena XXVIII, uncle atitudinea soliloreste umilita, apa cum pi trebuea sa fie. Solia din seena lagitrului XXVII nupoate veni de cat din partea unor popoare care Inca sunt pe picior de paceaproape pe picior de egalitate cu Romanii. De aeeia, Imparatul o pi primepteIn chip solemn In lagar, Inconjurat de legiunile sale ; pe cand pe cea ca ade-varat dad, (din sc. XXVIII) o nesocotepte aproape.

In fine, solia din scena XXVII are legaturi vadite ca ambasada daca dinscena urma'toare ; artistul a cliitat aeeste raporturi cu multa iscusinta, prin por-tul aeelora dintre membrii soliei, care privesc ostentativ spye dreapta, uncle sedesfapurrt scena cu primirea soliei de comati

In resumat, solia din scena XXVII vine din partea mai multor popoare,printre ele sunt Bastarni i Daci,aceptia nu vin din regatul lui Decebal, adicadin Nord,care probabil locuese prin Muntenia pi Moldova. Aceasta solie areraporturi cu ambasada comatilor daci din scena XXVIII, dar nu se confundacu aceasta. Inca odata, din partea caror popoare vine aceasta solie ?

Respunsul ar fi greu de dat, daca n'ar fi notita lui Dion Cassiu. Se ptieIn ce mod fragmentar i dezordonat s'a pastrat opera acestui scrittor. Nu avem

www.dacoromanica.ro

100

sa facem aici !ma procesul valorei rezumatului alcatuit de Xiphilln. Sigur estenotitile scoase de aeest eopietor filmic/ de greseli i Bunt rau randuite 1).

Totusi ele ne vorbesc despre solia Burilor i aliatilor lor, care, bite() in-scriptie sapata cu litere latine pe un burete urias, au cerut Imparatului sa numearga mai departe i sa Incheie pace cu Dacii 2). Comentatorii Insa au pusIn legatura aceasta notita cu imaginea barbarului cazut de pe catarul sail dinscena IX de pe columnh', fara st ja In de aproape considerare doua fapte : a)solia, despre care vorbeste Dion Cassiu, vine din partea mai multor popoare(Burii i aliatii lor") ; b) Indrazneala acestor popoare care aproape amenintape Imparat, de 711/. face pace eu Dacii. Este un act solemn Insemnat, care nuse potriveste de loe cu situatia comica a barbarului trantit 1 pámailt 'MOasinul sau din scena IX.

Eu ered ca solia, care ti transmite Insareinarea sa catre Traian prin mij-locul naiv i primitiv al buretelui, i despre care vorbeste notita lui Dion Cassiu,este o solie cam nu are nimic de a face cu aceia a Burilor i aliatilor lor".Prima, vine din partea unui popor incult cu total i foarte nernsemnat, care siIntImpina primirea despretuitoare aratta' de columna In scena IX; cea de adoua Insa, Indraznea i numeroasa, vine din partea Burilor i sotilor lor, care,stabiliti In preajma Moesiei inferioare si pe lana gurile Dunarii, se simteaudestul de tari ea sit intervina In favoare.a Dacilor.

Aceste stiri, complete In Dion Cassiu, au fost mai tirziu trunchiate si a-mestecate de catre Xiphilin, care probabil a pastrat amintirea stearsa a soliei.cu buretele, de care Insit a alipit pe nedrept numele Burilor ; despre aceastaBone- ne povesteste i scena IX de pe columna. Asupra celeilalte solii mai im-portal/tit musa, a Burilor i sotilor lor, care se vede Infatisata pe columna Inscena XXVII, notita trunchiata a lui Xiphilin nu ne mai spune nimic alt deeat numele.

Cu aceasta Incheiere armonizeaza i faptul urmator : Buril geograficestese aflau asezati In partile Munteniei pe langa Olt, ceiace corespunde en arata-rile columnei, care no Infatisaza solia din Acena XXVII itenind la eastrul dinPlugova din spre sud si rasarit de Mehadia.

In adeva'r, tribal Buriden.ses sau Buridavenses locuia, prin partile de laOlt 8), eaci Tabla Peutingeriana aratandu-ne localitatea Buridava MO Olt siceva mai jos de Castra Trajana (R. Valcea de asta-zi), localitate care nu poatefi streina nici despartita de tribul Burilor, a fixat In acelas timp i hotarele Ininteriorul carora supositiile noastre se pot mica 4)

Vezi asupra valorii notitelor lui Xiphulin, spuselo lui Dierauer, Geschichte Trajans,Leipzig, p. 68, nota 3.

Dio Casius, LXVILI, 8. Vezi comentariile asupra acestui pasagiu in Dierauor, op.cit., p. 83, nota a cf. C. Cichorius, op. cit., p. 62.

, 3). Vezi Fritz Pichler, Austria Romana, In Quellen sur alten Geographic, Heft 3, p. 127194.

4). Aceasta idee o sustine §.1 d. Olinescu D. in foarte intetesantul su studiu, RZmá-ifr traco-dace, 1908, p. 2, care aseazit pe Buri in gMuntenia sau Moldova».

www.dacoromanica.ro

101.

Cl acesti Buri sunt de origine dacg, nimeni nu se poate indoi. Se poatefoarte bine ca ei sg fi format unul din acele principate neatárnate, care remg-seserg, dupg desfacerea imperiului lui Burwista i despre care ne vorbeste Strabo '),Acest principat al Burilor urmase poate si sub Decebal sg-si pgstreze neatár-narea sa.

Daca ne punem intrebarea tug, cine sunt sotii Burilor", despre care vor-beste notita lui Xiphilin, respunsul vine de la sine. Notitele istorice vechi neasigurg, c aliaii firesti ai Dacilor la Dungrea de jos au fost in totdeauna Bas-tarnii din Moldova si Sarmatii din sudul Rusiei. Aceste popoare, fie din spiritde pradg, fie mai adevgrat din convingerea, cg," soarta lor era legatg de aceia apoporului dac, au fost in nesfársite certuri cu Romanii. Acum, la finele primeicampanii militare a impgratului, au Incercat, IntovArgsindu-se cu Burii, sg im-pue lui Traian -o pace cu Dacii lui Decebal, tocmai ffindc i ei se simteauamenintati, casi Burii, In neatirnarea i existenta lor. Acest act Il Infgtisazgscena XXVII de pe columng, punand s ia parte la solie si pe Bastarni, acei2 barbari cu pgrul Inodat pe tampla din 68, iar Dacii c1ri n'ar fi de cát Bu-rii notitei lui Xiphilin. Daca artistul columnei a Inflitisat pe acesti Daci ve-nind cglare, poate cg,' el a avut In vedere doug lucran: a) BA deosebeascg peBuri de consangenii lor de sub stgpánirea lui Decebal i b) sä argte depgrtareamai mare a Burilor din, Muntenia de laggrul din Mehadia.

In scena urmgtoare (XXVIII) care se intinde din 69-70, artisttil ne In-fAtisazg solia comatilor daci, care cu fata smeritg, se inching si spun Impgra-tului scopul lor. Solia MBA nu-si ajunge tinta. Cu foatg interventia Burl-lor i aliatilor lor, Impgratul nu-i ascultg. Fireste, aceasta infrangere diploma-deg' a popoarelor de la Dungrea de jos s'a resfránt asupra stgrii ion sufletesti :de unde Bastarnii, Sarmatfi i Dacii Burl din pgrtile Munteniei stAtuserg Intimpul primei campanil pe picior de pace cu Romanii, acum, la in.ceputul ierniianului 101, ei intrg In actiune. Triburi dace, sarmate i bastarne ngvglesc inimperiul .roman. Despre aceastg ngv.glire ne vorbesc notitele scriitorilor vechi,dar Mai ales ne dau stiri sigure scenele XXXIXXXII de pe columng. Asadar scena XXVII cu. solemna Infatisare a soliei barbare, ne preggteste i neintroduce oare-cum in actiunea care se desfilsoarg In scenele XXXI si XXXII.Una motiveazg, pe cealaltä.

Scena a unsprezecea (care cuprinde scenele XXIX si XXX Cichorius)din pricina dealurilor care tae campul reliefului, are o infgtisare foarte com-plicatg. Cichorius si Petersen au sustinut cg, scena noastra rezumä In spiritulartistului o Intreagg desfAsurare de pe-ripetii care se 'petrec pe intinsul spatiudin Banal si Oltenia. Totusi elementele topografice schitate de artist In Kea,sunt asa de pregnañt i speciale, formele lor sunt astfel intocmite in cat aici,casi pretutindeni pe columng e vorba de un anume loe, o portiun.e anumitggeograficg a tinutului dac. Cheia intregului inut, reprezentat tu scena aceasta,

1). etrabo, VII, 3, § 11 vez i I. Dierauer, op. oit., p, 67, nota 2,

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XV, fig. 2.

102

o formeazg campia din coltul de sus 1) i dreapta a reliefului (Intre 72-73). 0apit Intinsg, mai potrivit un fluviu larg, mgrginete campia spre dunga ei de sus.Doug viruri de dealuri nu tocmai lnalte Inchid spre stanga si jos Intreaga cam-pie si ánume, un sir porneste din 70 s(stftnga). merge spre dreapta i se Theo-voae In jos ; celalt pleaca din mijlocul laturii de jos a scenei In 71, formeazaun arc cu scobitura in jos vi se sfarveste laugg, trunchiul de copac din 73.Intresirul dintgi de dealuri l marginea de sAs a reliefului, la capatul van, trupeleParinonii Veredarii, precum le-a identificat foarte bine Cichorius, nimicesc o ce-tate dacg (In 72 sus) de forma dreptunghiulara. 0 a doua cetate,si lucrul a-cesta n'a fost Inca de nimeni observat,Infiltivata printeo simplà dungaincovoiatä In jos In forma de secera, se vede pe culmea dealurilor din stangaIn 70-71. In fine, titre ambele dealuri jos se afla o vale, care; dupg felul cumauxiliarii romani din primul plan due din urmg o grupa de femei dace, se perde

campla cea mare, unde stg, Imparatul.Mai intai, ce apa poate fi infatisatii In seena noastra ? Domaszewski

vede inteinsa imaginea Murevului ; Cichorius si Petersen Ins'a' o identifica'cuDungrea. In sprijinul acestei pareri Petersen aduce faptul, cg, Intre apele ran-lui din scena noastra i acelea ale fluviului din scena XXXI, care se stie cgeste Dunarea, artistul a facut o legaturg: Inteo parte apele marginesc relie-ful spre dunga de sus, iar In cealaltg spre dunga de jos, fära a fi Intreruptliniile valurilor care se prelungesc din scena XXX In cea din XXXI, pe din-daratul copacului din 73 care le desparte. Asa dar, fluviul nu poate fi de catDunarea. Aceastg Incheiere armonizeazg cu desfasurarea oare-cum logica a pe-ripetillor infatisate In scena XXV, Traian se afla. la Pasul de fier transilvan,In XXVI, el este la Plugova-Mehadia (vechiul Praetorio), prin urmare ceva maila sud, in XXX el trebue sa fie la Dunitre chiar, de unde trece In Moesia su-perior in castrele de lama.

Campia din scena noastra se envine s'o asezam asa dar langg Dunare, pemalul el nordic, fiindcg este absurd sg, credem cà impkatul pustievte cu pro-priile sale trape teritoriul roman. 0 Incheiere linia de sus a reliefului ne a-ratä sudul, cea, de jos din contra nordul.

Incheierea aceasta atrage dupg sine alta. Prin faptul cà Pannonii Vere-darii i ceilalti auxilian i romani pustiesc tinutul acesta, nu este oare un semnlamurit ca pe aici Romanii tree pentru prima oarg ? Prin urmare, scena noastranu poate fi localizata nici Ii campia din fata Lederatei, unde se stabilise po-dul de vase din apus, niel la Gura Vail, sau Orsova ; fiindca pe aiei mai tre-cuserg, Romanii la Inceputul campaniei. i afarg de asta, campia din partileOrvovei are o forma' prelunga i stramta, care nu se aseamana cu cea infati-vatä pe columng. Nu remane deci de cat valea de jos a; rftului Topolnitacampia Severinulut. $i de fapt aici sunt cele dortá siruri de dealuri pe carecolumna ni le arata In sCena noastra, aici campia cea larga, aici cele doug ce-tati, una spre sud laugh' malul Dunärii i In coltul campiei, vi cealalta pe cul-

www.dacoromanica.ro

4

FIG. I. CAMPIA SEVERINULUI SI 1MPREJURIMILE.

D.2Cdkida.

e61:7er://lz,

1 CP./ ;7121/e?

FIG. 2. ACELAS T1NUT PE COLUMNA.

46

¡MCMI MIMI MMEN1.111111

INIMMINI

OU

'x 11'11:11V11

:11141104gr11111.1 1U1M1111111110

z 11.71!ipa *Wig44.'ijrZ,P?

,

XCI X

FIG. 3. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMINESC)RECONSTITUIT DE DUPERREX.

FIG. 5. CAP./0'UL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMANESC).

IL II

1.M1l

MEN1111011=Ms0,11ZlimosIl

-- - . - - - ----'7,17,1.e.."7 10r,iir-ZIRS.lierilKr,417Ara400/dinlikr!!i01-kr3e-tge.i*Oj ....-_., mr c .......A.,.. .. . .. we ....e-.....m. ,Ary,.. wnw_a...rAr :=Eumrs-vts az we ,r.._11,g, ,,-_-rx.,-,ar...mra.-_-zr-wr

Fa-7.-0-V Riii-W mw-174.Virwr ite liyaf

FIG. 4. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL SARBESC).RECONSTITUIT DE DUPERREX.

1 OIRAIE2i lkIIMPAIr-1017; MIOXr-T .101MWNW!

XXIX. XXX.

eos

www.dacoromanica.ro

103

mea dealului care inchide tinutul spre nord. Vom lua pe rand toate aceste e-lemente topografice, le vom analisa i vom scoate asemAnArile care le au cuimaginile de pe relieful nostru.

Dealurile Matoretului, care se desfac din Várful Bali, zice capitan Filip,merg direct spre Dunare, dirijandu-se de la nordvest catre sudest, Intre rautileTopolnita i Bahna. Ajungand la Dunare, aceastA culme se termina bruce Inmalul apei nelasand loe In multe pArti, de cat spatiul strict necesar pentrutreeerea liniei ferate si a soselei Severin-Varciorova" 1). Aceasta culme de dea-luri, care Inchide campia Severinului spre sud i apus, nu este alta de cat acelir de dealuri, care In scena noastra tae relieful de la stanga spre dreapta

apoi Se Incovoaie In jos Intre 71 si 72. Ca si cea de pe columna, culmea MA-toretului formeazá' doul vai, una de alungul Dunarei spre sud, corespundecu cea pe unde alearga Pannonii Veredarii, si alta spre noidest.

Dar spre miaza-noapte campia Severinului este Inchisa cu dealurile Go-deanului, care se largesc In forma de evantail Intre Topolnita i Halanga-Colibas, unde dupa o sugrumatura adanca se inalta din nou ca un perete In-chizand spre rasarit, sub numele de dealul Poroinei, lntreaga campie a Seve-rinului pana langa DunAre. Acest deal respunde la cel Infatisat jos pe reliefulnostru i In partea dreapta din 72-73.

Cu localizarea acestor doua dealuri se stabilesc i celelalte doul punctecardinale i anume, la stanga este unja apusului, iar la dreapta resAritul. Inacest cadru putem descoperi i cetatile dace pe care artistal le Infatisaza inscena noastrA.

Vom lua cetatea din fund mai Intai.Aceasta cetate pare asezata In campie si nu departe de malul Dunarli, la

intrarea vAii formata de sirul dealului din apus (fund). Ateasta cetate, caredupa limbagiul conventional al columnei, are forma dreptunghiulara, cu latu-rea cea scurta spre nord, este identica cu cea din scena XCII, sus In 243, pre-cum cetatea cea de a doua in scena noastra este identica cu cea reprezintatAIn scena LI i In scena XCII, jos la mijloc In 242 Acest lucru se va pune Inevidenta ceva mai departe, cu prilejul comentariilor scenei LI. Din aceastA iden-titate Intre cetatea din fund (dintre 71 si 72) a scenei noastre i cea din scenaXCII sus In 243, deducem pentru dansa IncA un amanunt pretios : ea avear odubla cingatoare de zid, iar pe laturea de rAsArit avea o poarta, cu un cear-dac de lemn deasupra, semnul originei sale dace.

Aceste conditii le Implineste cetatea din grAdina Severinului, a cAreia plan 11reprodueem aici. (Vezi figura de pe pagina urmatoare): Nu avem safacem acumo descriere amanuntita a acestei cetati ; alaturatul plan este deajuns derit ca sä ne cAlAuzeasca In aceasta privinta. Cetatea este foarte veche ; estecunoscuta Inca de pe la Inceputul veacului al XIII 3.), Zidul este construit dupa

Clipitan N. Filip, Geogr. milit. a Olteniei, Bucurc§ti, 1886, p. 16.Vezi pl. XV, fig. LP. Dragalina. Din istoria Banat. Severin, t. IT, p 146: eNu se poate trage la indo-

Isla, cA Banatul Severinului, care îi trago numele de la cetatea Severin, a existat pe la 1233.Intro martorii care subscriu actul, prin care Bela IV se obliga prin juramant a lino conditi-unile pactului incheiat intro dansul i tatit-sau figureaza Luca, Banul Severinuluis.

www.dacoromanica.ro

prin ziduri transversale.Sapte turnan i de platel apara aceste

a douà ziduri paralele de Imprejmuire pa-. k

tru patrate Bunt puse la colturi (a, b, e, o)

I

doua, de asemeni piltrata (e, d), la mij-b-; local laturei de rasarit §.1 .de apus, ale zi-

,

dului interior. Cel de al §aptelea turn deforma' semi rotunda (g) Be afta la mijlocul

N

r e ,

, I laturii externe de rasarit. Cel mai bine Os-tTat din aceste 7 turnuri, este bel din col-tul de nordest, (b) a careia lature nor-dial se Inalta i. astilzi pana la 10 m, dea-supra platformei tapBanului. Poarta prin-cipala de intrare Be afla pe laturea de ra-sara (In i) acolo, unde vazuram cA sta .tur-nul semirond.

Aceastil cetate, una din cele mai im-punatoare, din cate cunoaBtem pe Omán-

tul nostru, era Intarin pe din d'ara pe la poalele colinei ca un §ant adIncde 7 m., §i larg la partea de sus de 45-50 m. antui pare Bit fi fost plin cuapA, adusà printr'un canal din Dunare. In aceastl scura cfescriere regasimzidurile duble de Imprejmuire, k3i, forma dreptunghiulara a centii de pe co-lumna, cu 'atarea cea scurta spre nord, precum regasim i poarta de pe la-tarea de rasiirit constatan mai sus pe columna. Aceste elemente formale ala-turate cu cele topografice vecine,adica positia langa Minare §i la ada'postuloare cum a dealurilor Mittoretalui,ne Intaresc In convingerea, ca identificareaIntre cetatea de pe columna í cea din gradina Severinului este justa.

Cealalia cetate, Infatipta In primal plan i In stauga, de§i mai greu delocalizat, nu este de asemeui alta de cat cea cunoscuta sub numele de ZidinaDacilor", a careta Intocmire in parte este cunoscuta Inca din timpul lui Ce-sar Bolliac Asupra acestei identificari !lisa vom reveni mai pe larg ca pri-

r -

I °L'i

- 104

felul roman, adica dintr'un sámbure de piatra mai mica legata cu mortar ro-man i o Invelitoare pe din M'ara de piatra regulat taian, din care s'a maipastrat o bacan de vre-o -cati-va metri lungime la laturea de rasara.

A§ezata pe un tapan de deal Inalt de 6-7 m, de forma dreptunghiu-lara, cu axa cea lunga de la nord la sud, cetatea avea sus pe sprinceana tap-Banului o prima Incingatoare de zid de 2-3 m. grosime, care Be poate armadla suprafata solului de jur Imprejur, iar la poalele colinei,o a doua cinga-toare de zid, care s'a pastrat mult mai bine,este de 3-4 m. IIIratiMe Bi de

4 m. grosime,sprijinita de cea dintai

1), 0, Bolliao, Eioarsiu* areheologice In 1869, p. 60,

§i

www.dacoromanica.ro

- 105 -lejul comentariilor scenelor LI si XCII. Vom zice deocamdata, ca imaginea ce-tatii noastre nu este alta de cat a celei din sc. LI si XCII.

In adevar, positia ge. ografica futre cetatea scenei noastre i cea din scenaXCII, 242-243; este aproape aceiasi ; puntele cardinale Ian) parte si In altasunt identice : jos nordul, la stanga apusul. Raportul Intre cetatea noastracea incendiata de Pannonii Veredarii, este acelas cu cel din scena XCII. Intrecetatea din mijloc (din 242-243) si cea de la marginea de sus a scenei In 243244 ; dar, am vilzut mai sus, di aceasta cetate este identica cu aceia din gra-dina Severinului ; adica, cetatea dreptunghiulara este, fa ta de cea din 242-243,ceva mai spre sudest. Tinutul, atat In scena XXIXXXX cat si In XCII estemuntos, t;4i amanunt si mai izbitor, el se afla In preajma Dunarei Mg% Seve-rin, precum se va vedea la comentariile scenei XCII. Incheiere : scenele XXIXXXX si XCII ne Infatisaza aceiasi regiune, adica campia Severinului, eu dea-urile dimprejur i cetatilg locale.

Mai hotaratoare Insa este asenfanarea Intro cetatea din scena XCII si.ceadin scena LI. Ambele au aceiasi forma aici i dincolo (poligonall), ambele auacelas numar de porti (doua) pe aceleasi latan i asezate (eea de nord i ca desud) ; amb ele au cate doua turnuri cu ceardac de lemn (semnul originei lor dace),aceleasi clathri interioare. Ambele Bunt asezate pe Inaltimi, preeum este sicea din scena XXIX; ambele swat la Intalnirea a doua drumuri strategiceimportante. Singura deosebire ce gasim Intre ele : una (cea din scena LI) estev5zutit din jos,de aceea zidurile petatii Inchid vederea din interior,pe cand-cealalta (scena XCII) este aratata de pe o Inaltime mare, care doming nu nu-mai eetatea, dar care Imbratisaza Intreaga campie a Severinului.

Fata de aceste alaturari, lucrul se Infatisazá In chipul urmator : cetateadin scena XCII este identica cu cea din LI ; dar In acelas timp este identiciicu cea din XXIX; urmeaza fireste, ca i cele doua streine una de alta (ceadin se. LI si cea din scena XXIX) IA fie identice. Precum se va vedea Insgmai departe, cetatea din scena LI 1) trebueste localizata la Gradet, pe malurileTopolnitei la nordvest de campia Severinului ; va trebui deci casi eea dinscena XXIX BA' fie localizata In acelas loe, odatI ce stint identice.

Jata dar ca si a doua cetate de pe columna, din scena noastra, se re-gaseste In preajma campiei Severinului, precum am regasit dealurile vecine,cetatea din gradina Severinului i fluviul Dunarea.

()data localizarea facuta, ne ramane sa spunem un cuvant asupra cu-prinsului seenei XXX. Comentatorii In genere vorbind de femeia daca cu co-pilul In brate, careia Imparatul fi face un semn cu mana, arätandu-i navade langa malul Dunarii, o numesc printesa daca".

Fröhner, amintindu-si de un pasagiu din Dion Cassiu (LXVIII, 9. 4), undeni se povestesc vitejiile lui M. Laberius Maximus, crede ca, este vorba aicidespre prinderea surord lui Decebal i ducerea ei in robie. Petersen, ea id

1). Vezi comentarMe noastre asupra scenelor LI si OXII.

www.dacoromanica.ro

106

Dierauer i Cichorius, gase§te cg. aceastg' aláturare futre notita lui Dion Cas-sin §i imaginea de pe columng, este färg temei. Motivul cel mai puternic con::tra aeestei identificgri este cg, dupg ace§ti InvAtati, notita lut Dion ne vor-bepe despre prinderea princesei dace tocmai cu prilejul Incheierii pgcii, mo-tivatg numai de aceastg robire a surorii lui Decebal, pe cand imaginea de pecolumng ne Infati§azg o actiune asemgngtoare In parte, dar eare este abia pela Inceputul campaniei rezboinice a Impgratului Traian. Axera a§a, dar o ne-potrivire de date.

Este Intrebarea, motivul acesta este el puternic? Notita din Dion Cassiupoate avea pentru noi aceia§i tärie ca imaginea de pe columna ? Cunoa§temnoi oare textul nestirbit al acestui istorie ? Dar cal' nu s au pläns de grozavadezordine In care s'a transmis noug aceastg scriere, a§a de importantá In alteprivinte ? Singur Dierauer ne asigurg cg notitile lui Dion Cassiu, asa cums'au pästrat In excerptele lui Xiphilin, sunt amestecate neIndemanatec uneleIntealtele" 1). Fröhner Insg merge mai departe, cIci ori de cate ori intra inconflict tirile lui Dion mi cele date de columng, Intotdeauna el pune mai mareprer pe acestea din urmg 2). Intre tiri1e veridice ale columnei i spusele eiun-tite i lipsite de ränduiall ale lui Xiphilin, poate ti Indoiall ? Nu' mai departede ea In doug grupe- urmAtoare de pe columna, vom descoperi un lntreg epi-sod i Inca unul din cele mai strAlucite ale campaniei militare a lui Traian laDungre, färg ca relatiunea lui Xiphilin sg Re spue un euvänt macar. Poate fioare Indoialg In alegerea noastrg ? Putem noi Inlgtura povestirea veridid acolumnei pentru stirile nesigure ale lui Xiphilin ?

De sigur spusele scriitorilor vechi sunt pentru cunoalterea intämplárilordin trecut un izvor nesecat istoric ; de altminteri noi Insine ori de ate ori a-ceste indican i sunt ciare i adevgrate, In totdeauna ne-am gräbit sg. le dgm as-cultare Dar In fata evidentei nu ne putem Indoi : povestirea columnei remânepentru noi adevgratg i hotg'ratoare. Pe temeiul acestora pretindem; cá. In scenanoastra este vorba cu drept cuvänt despre sora lui Decebal", care prinsä, estesilitä f3ti, tread, Dunárea In Moesia, fie pentru a fi tinutg aici ca ostatid, fiespre a fi trimeasg la Roma, ca sä serveasca de podoabg la triumful Impgratului.

Ceiaee .este §i mai ciudat este spusa.unor legende locale din preajma Grg-detului. Cetatea din GrAdet pe care noi am identificat-o cu cea de pe columngIn scena XXIX din 70-71, este numitä, In popor cetatea Fetii". Dupg tra-ditie fecioara de domn" vgzänd pe tata si familia ei robiti, a ales acest loeretras, unde 's'a ascuns. Aici a zidit ea Impreung cu oamenii sgi, ngprasnicacetate" 3).

Tot aici, la locul numit Gura Corcoaei"; traditia aseazg cetatea undese aseunsese son,- lui Decebal In timpul rezboaelor lui Traian cu Dacii" i unde

Ñ.erauer, Beitriige z. Geschichte Trajans, Leipzig, 1868, p. 90, nota 6. Aeelas lucrufl pune si in nota de la pag. 85: Auszuge des Xiphilinus sind diese Verhältnissoverwirrts.

Friihner, La Colonne Trajane, p.XIT, nota 4.3. Dictionar. geogr. al Ilomâniei, vol. II, p. 344.

www.dacoromanica.ro

- 107 -ea ar fi fost descoperitii de impiiratul Traian" 1). Sit fi pristrat oare poporulnostru, a§a de conservator In apucaturile sale, panà,' 0 amintirea unui fapt is-toric de a§a Insemnatate ?

In ori-ce caz, aceastA traditie adaogA 0 ea ceva la afilturArile pe carenoi le-am fitcut Intre spena de pe colUmnA §i inutul din preajma Severinului,unde noi am localizat scenele XXIXXXX.

1). Diefionar. geogr. al României, v61. II, fase. 4, la euvantul: Gura Coreoaei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

INVAZIA DACO-SARMATO-BASTARNAIN

MOESIA INFERIOARA.

REZUMA.T. Grupa este alcittuita din .douti, scene XXXIXXXII, care no Infalisazadoult momente deosebite unei actiuni : in stanga (se XXXI) troj coloane de barbari treeDunarea, In dreapta (so. XXXII) ele atacti un castel roman, aparat de trupe auxiliare Acestcastel roman, dupit cum aratit elementele topografice puse de artist pe columna, nu poate saBe de oat Axiopolis. Pentru dovedirea acestui punct, nevoiti sunteni sä facem istoricul cuce-ririlor romane la Dunarea de jos. Acest istoric ne aratli, cAsesul Muntoniei a fost cucerit deRomani, hid. mai nainte de Traían. In special, pules. Munteniei care se intinde intro Du-nitre i Brazda de sud,aceasta, brazdit incepe la nord de Calafat si mergo spre rasarit pantl,la nord de Giurgiu,--a fost cuoerita sub Vespasian de catre guVernatorul Moesioi, RubrinsGallus. Sub Domitian hotarele Moesiei inferioare se largeso pana a cuprinde intreaga cámpiea Munteniei la sud de faimoasa cBrazdit a lui Novae». Acest val urias de pamânt, dupti,reyea noastrit, a fost fnaltat de citre legionarii romani din porunca Imparatului Domitian.Astfel intitrit sesul Tara Romanesti, hieing cu dolt& valuri (Brazda, lui Novae i Brazda luiRubrius Gallus), a fost cu neputinta de strabatut de catre coloanele bastarno-daco-sarmate.Niividirea totusi s'a fitout prin partea oea mai slaba a intaririi: intro Axiopolis i Sucidava.Ruinile de la Hinog ne infatisazit tocmai cetatea de pe columna din scenele XXXII, .7s XXV

XLVL

Alcátuirea acestei grupe ne este impusg, de hotárata izolare, atát sprestAnga cat si f3pre dreapta, a celor douii scene XXXIXXXII, care se Intinddin 73 Oa, In 80. Ambele scene alcátuesc un episod rezboinic neatárnat, careIn desfiisurarea timpului poate ocupa o pozitie mijlocie Intre evenimentele gru-pei anterioare si a celei urmátoare, dar care, nici In ce priveste locul, nici Ince priveste persoanele In joc, nu au nimic de a face cu scene/e vecine atiltdin dreapta cát si din stAnga. Epizodul acesta este rezultatul acelei Infrangeridiplomatice pe care solia buro-bastarna din scena XXVII o incearca din par-tea Impáratului ; este, poate, chiar efectul acelei pustiiri brutale din tinutal Me-hedinOlor, pe care trupele auxiliare romane o FAIrar§ese In Kona XXIX. La,

www.dacoromanica.ro

109

rándul su aéest epizod al invasiei barbare In tinuturile imperiului va aducedupa sine marea expeditie militar a Impa'ratului Traian, expeditie pe care co-lumna o glorifica In seria de scene din XXXIII pana In XLVIII.

Ambele scene, care compun grupa noastra, ne Infatiyaza doua momentedeosebite ale unei actiuni : In stánga niyte barbari In trei coloane diferite treeDunarea de pe malul nordic pe cel sudic 1); In dreapta aceste coloane, dintrecare una a Incercat mari perderi In trecerea sa peste undele fluviului, Impre-soar i ataca un lagar aparat de auxilian i romani. Ca elemente de orientaresunt : malul roman al Dunarii este yes, castrul Impresurat se alitlâng fluviu,iar forma lui este neregulatä, cel putin un pehtagon. Laturea din fa tit are opoarta boltita In fine, fiindca linia de jos este linia nordului, iar la stangasaritul, urmeazit crt trecerea barbarilor se face la rasaritul castrului roman yiIn preajma unei localitati dace, pe care artistul o Infatiyazit In modal conven-tionallobiynuit printeun turn de piatra'.

Este Intrebarea, ambele aceste scene pot fi ele localizate Inteun loe anu-mit, sau, precum sustine Cichorius, avem aici imaginea colectiva a unui In-treg ir de castele" pe care barbarii le ataca? Fiind-ca din studiul Intregei co-lumn°, noi n'am grtsit nicaeri asemeni imagini colective", noi sustinem ideealoealizarii:scenelor Intr'un ariume loc. Noi sustinem ca aceasta invasie nu s'aputut face de cat In preajma cetatii romane Axiopolis (Cernavoda de astazi),pentru cit numai pe aceasta' part& era cu putinta, In timpul lui Traian, sit treacitbarbarii puternica linie de aparare pe care o forma Dunarea In spre Moesia.

Aceasta idee. o marturisim, ne-a fost In parte sugerata de catre Doma-szewski;lcare Intemeiat pe faptul ca' lagrtrul Infatiyat In scena XXXII este a-parat de trupe auxiliare, Intemeiat de asemeni pe faptul ca. ultimul lagar le-gionar roman cel mai din spre rasarit, In epoca tralana, este Durostorum",conchide, ca aici este vorba despre imaginea castrului de la cotitura Dunariide la Galati la Troesmis ; cit prin urmare invaziunea barbarilor s'a facut,poate, prin nordul Dobrogii, la cotitura Dunitrii Magri, Dinogetia" 2).

Ca sit punem In lumina i sit motivam parerea noastra, nevoiti suntemfacee un mic Inconjur yi sit aratam pe scurt popasurile diferite, pa care le-auMeat Romanii In cucerirea i Intarirea hotarelor provinciei Moesia

Cand se deschide pentru noi mai Intal portile luminii istorice, popoarelede la Dunarea de jos, cunoscute sub numele de daco-tracice, formeaza o maFil,Intinsa i puternicit din muntii Balcani i pang In Carpatii Poloniei, de la ma-rea Neagra' i pánit In pasta Ungariei. Tra'ind In grupuri neatarnate, aceste po-poare au o culturh' semi-barbara, formata din elemente culturale grece intro-duse de peste mare ,Tlin sud yi Tasarit, yi din elemente culturale romane venitedin apus. In prima jumatate a veacului care precede era cretina, aceste gru-puri de statiyoare neatarnate au fost reunite sub stapanirea unui singur om,

Zicem «le pe malul nordic pe eel sudie., fiind-cA alimintori ar fi absurd sit cre-dem cli barbarii trec din Moesia ca s pustiascá tinuturile la nord de Dunlire.

A. v. Domaszewski, in Philologus, 1906, p. 329,

www.dacoromanica.ro

110

aceI vestit Burwista, de a ca'ruia strapica piltere ne vorbesc cu ingrijorare is-voarele romane contimporaue. Dar cu moartea acestaia taria imperiului saltse risipqte qi veéhile grupuli 0 state dace reapar.

Cand, dupa lungile rezboae civile din timpurile din urma ale republiceiromane, se reintoarsera pacea i buna oranduiala peste aproape tot intinsul im-perialui roman, August duget s pue i aici la Dunare o ordine, care fusese&lane turburata de nelncetatele navaliri ale barbarilor Dad, Bastarni i Ro-xolani, M. Licinius Crassus patrunde In 29 praná la Maitre 0 dupa ce bate Indourt campanii succesive pe navalitorii Bastarni i tovara0i lor, introduce 0 aicio stare noug de lucruri. Sfera intereselor romane a fost la'rgita pana la gu-rile Dunarii i coastele malt Negre, teritoriul Traciei i Moesiei impartit dupaalte norme : partea de rasarit pus a sub ocrotirea regilor Odrisi, iar cea de apuslasata In stapanirea principilor lochli, care trebuirá astfel sa' intre In clientelaromana'.

Dar aceasta' Intocmire nu putea fi de lungit durata. Spiritul de neatarnarede care aceste popoare erau Insufletite, legatura lor de Inrudire cu elementalliber de pestd Dunare, primejdia comuna de cucerire din partea Romanilor,le faceau sä, Incerce In ori 0 ce clipa sa sentare jugul romauJ Era nevoe, In-tre cele dou5, lumi trace din Balcani 0 din Carp* sit' se Infiripeze o alcrttuireromana, care despartindu-le pe una de alta s'a' se asigure, precum spune Momm-Ben, In mod durabil dominatiunea romana la Dunarea do jos" 1). Rezultatal a-cestei nevoi este Inceputul formarei provinciel romane Moesia.

Mai fatal se Intocme0e limesul Danubic, care venind din fundul Retieise Intinde de a lungul Serbiei i poate pe o mica parte a Balgariei de apus,precum arata o notita a lui Rufus Festus 2). In puntele principale de treceres'au Intemeiat de Edgar castele i praesidia, unele mai ,mari ca s contie trapemai numeroase, altele mai mici pentru un numar mai restrans de paznici. A-eeste Intariri, aparate de trupe auxiliare sau de vexilatii legionare, eran pusesub comanda unor praefecti, a carora titulatura era ,praefectus civitatium Moe-siae et Tribaliae" 8).

Sub Imprtratul Tiberiu !INA provincia lloesia este definitiv creata : are unlegat, de rang pretorian, mai Intai, de rang consularic mai tarziu, sub autori-tatea carula istetea nu numai tinutul celor doua MeesiL dar chiar i ora§elegrece de la inalul a,pustui al mrtrii Negre. Cele dourt legiuui puse de purl lamarginea hotarelor flu% stabilite, una (leg. IV Scythica) In Ratiaria i cealalta ceva mai tarziu (leg. v. Macedonica) la .Viminacium 8). Restul Moesiei dpla Jiu Insa i pana la gurile Duurtrii, a remas ca i mai nainte sub autoritatearegilor Odrisi, care aveau atat In Aegyssus (Tulcea), cat i In Troesmis (Macin)

1). Mommsen, B6M. Geschichte, V, p. 22.Rufus Fmk's, Breviarum, 8: cLunes inter Romanos et ac barbares ab Augusta

Vindelicum per Norricum, Pannonias et Moesiam est constitutus».C. L L. V, n.-; 1838, (Dessau, n. 1349).Vezi A. y. Domaszewski, N. Jahrb. Heidelb., I, 13. 198 ; v. Prommerstein, Oesterr.

Jahreshefte, I, p. 176, Mommsen. Röm. Gesch. v. p. 194, 1.y. Premmerstein, ibid, p. 147; Fr. Marx, Rheiv. Mus. N. F. XLVII, 157.

www.dacoromanica.ro

111

garnizoane puternice, sprijinite 0 de flota romana de pe Dunare cu re§iedintaIn Ratiaria (classis Flavia Moesica) 1).

Sub Imparatul Claudiu, framantarile popoarelor de la Dunare, In specialIncalcarile Daciloi. Bastarnilor i Roxolanilor, fiind din ce la ce mai amenin-tatoare, teritoriul Traciei este definitiv prefileut In provincie romana, Cu o ad-ministratie civil aparte 0 cu armata speciala auxiliara pima sub comanda unuiprocurator imperial. 0 .a treia legiune a fost stabilita, probabil In Oescus, larteritoriu'l de la rasaritul Oltului i pana la mare aparat cu o eingatoare deeastele i praesidia. Din aceste puncte Intarite trupele romane puteau sa, ob-serve ant miparile barbarilor din campia Munteniei cat 0 ale celor din sudulMoldovei i. Rusiei 2).

Aceasta politica de expansie a lui Claudius inaugurata la Manama de josa fost reluata ca multa energie sub Imp:Ira-till Neron de catre guvernatorulMoesiei, T. Plautius Silvanus Aelianus din Tibur, despre activitatea caruia o in-scriptie romana foarte interesanta ne da o imagine completa 8). Inscriptia, dupace ne vorbe§te despre mi§carile Sarmatilor InabuOte Inainte de a se na§te" t¡4idespre regii bastarni i roxolani care au fost siliti sa recunoasea stapanireaRomei", adaogit doua kitiri de o Insemniltate hotaratoare.

Intr'una, Aelianus ne spune, ca a transportat de pe malul stang al Du-narti pe eel drept peate 100,000 de locuitori Cu femeile, copiii, prineipii i re-gil lor unde au fost supu0 la iar In cealalta, ne asigura ca el pen-tru, prima eara prin transporturiie sale de grane din aceasta provincie (Moe-sift) a eftenit painea In Roma". Prin transplantarea populatiunei geto-dace, gu-vematorul urmarea de sigur scopul de a popula tinutul cam de§ert din nbrdulmuntilor Haemului, In special a§sa numita ripa thracia", iar prin golirea Mun-teniei de locuitorii sitj, scopul de a apara In chip mai eficace Moesia.

Mai Insemnatil Insa este cealaltá tire: Moesia ajunge un granar al Ro-mei. Dintr'o nevoe militaril se náscuse apriga dorinta a Romanilor de a caceniThracia i Moesia ; acum nevoia economica,de a efteni painea In Roma, pre-cum spune Aelianus,va Impinge pe comandantii romani de la Dunarea de jos,sà cucereascii, pamanturile roditoare ale Tarii Romane0i. Alp dar, nu atat Inpretinsul neastampar 0 spirit de prada, al poporului dac de la Dunare, precume'a spus de seriitarii romani, stà Inceputul sangeroaselor rezboae cu Dacii, eatIn neinfranta nevoe a Romanilor, de adiloga la hotarele lor un pamftntvirgin 0 de o fertilitate proverbial, precum este kiesul Munteniei. La luminaacestui adevar Intelegem acum minunat adancimea euvantului lui Dion Cassiu,ca impacarea nitre Deeebal i Traian a fost zadarnicita, mai ales de Impre-jurarea, ca acesta- din urmit nu voia sa lase Dacilor libera comunicare en ma-rea Neagra" 4). Dar a Impiediea DaciIor libera comunicare cu marea, inseamna

Vezi asupra acestor costiuni, Premmersteim, Jahreshefte, J, r 145, F}i sq.Vezi Bogdan Filow, Die Legionen der Provinz 11Inesia, 1900, p. 12.

3) C. L L. XIV, n. 3008; cf. kommsen, R. O., V. 198.-4). Vezi asupra acestui punt, J. Jung, Contribufiuni la istoria treedtorilor Transilvainiei,

trad. In eConvorbirf Literare) 1894, p, 344, nota 1.

www.dacoromanica.ro

- 112 -ea teritoriul roman la nord de Dunáre si de malurile pontului Euxin, era Incamai nainte de Traian sub stapanirea Romanilor.

Primul pas spre cucerirea Munteniei se face probabil sub imparatul Ves-pasian, de catre guvernatorul Moesiei, Rubrius Gaihis. Acesta avea de rezbu-nat o infrangere cumplita pe care o Incercasera, In iarna anului 70, legiunileromane din partea Roxolanilor i Dacilor 1); acestia trecand peste Dunarea In-ghetatil, si patrunzand tu Moesia.2), pustiira o bung parte a provinciei.

Rubrius Gallus libereaza mai intai tintitul navälit de harbari, i maresteapoi numa'rul legiunilor care aveau sa pazeasca provincia, zidind Iii acelas timpcastrul legionar din Novae, ale eitruia ruini se viid i astazi la Steclon, in fataZimnicei 3). Dar fapta lui cea mai insemnatil a fost, sa intocmeasca in asarchiphotarele Moesiei, in art, ea sa Intrebuintez cuvintele chiar ale lui JosephusFlavus, sit faca cu tepatinta trecerea fluviului pentru barbari"

Este intrebarea, aim a putut Rubrius Gallus sa facìt en neputinta pen-tru barbari trecerea fluviului"? Prin zidire de noi castele i presidii ? Acestlueru facusera mal toti comandantii romani de la August incoace i mijlo-cul se dovedise In totdeauna ea nefiind eficace. Cat timp fusesera ridicate In-tariri numai de partea dreaptá a fluviului, navalirile barbarilor nici o datan'au putut fi Infranate: eaci ori de cate ori fluviul ingheta,--si nu este iarnaand sa nu inghete,cetele bastarno-sarmato-dace na'valeau pe- neasteptateIn imperiu i pana ce trupele sa se pue In miscare, ele puteau jefui o bunaparte din tinut i va se retraga' In pustiurile lor spre nord. Numai un singarmillqc putea fi eficace Intai, sa se ridice castele i presidii si In panctele stra-tegice de pe malul stang al Dunarii ; al doilea, sa se croiasca pe sesul Mun-teniei un val In felul celui ridicat de Romani Intre Rin si Danare In Germa-nia de sudest.

Acest lucru l-a flicut RubriusIn adevar, de alungul teratei dunarene, care Inchide spre nord valea Du-

n:114i, gasim un ir de laga're romane, care Incepe de la Cetatea, In apropierede Calafat si se Incheie la nordest de Giurgiu. Aceste lagare se afla la Ceta-tea in Dolj, la Celei in apropiere de Corabia, la Izlas, la Turnu-Magurele, laFliimanda, la Zimnicea, la Pietrosani si in insula Venga din fata Giurgiului 5).Cit aéeste Intaiiri au fost ridicate In aceste timpuri o deducem din inscrip-

romane pe ca'rarnizi cu numele legiunei a V Macedonica si a legiunel I Ita-lica. Numéle legiunei V Macedonica s'a aflat ipe earamizi romane descoperite Incastrul din Celei. Acest hiera este hotaratoi pentru

Leg. V. Macedonica apare in Moesia Inca dé Ia 9 p. Ch. De la ateaStadata Si pana In 62 ti are resedinta in castrul de la Oesctis, aproape de gura

Tacit, Hist, III, 46.Joseph Flavus, Bell. Jud. VII, 4, 3.Bogdan Filow, op cit., p. 31, zi sq.Joseph Flavus, Bell. Jud., VII, 4, 8.

5), Vezi &supra act:Igor laglire, Diction. Geografic al Romanzei, la cuvintele enumotatemai sus ; I, p. 341; II, p. 382; IV, p. 7T; IV, 718; V, 603; V, 729; cf. Neigebaur, Dacien,p.117, 1.21, 122.

www.dacoromanica.ro

Oltului DupN, o lipsä de 9 MIL and la parte la rezboaele asiatice ale luiNeron i Vespasian, ea revine In 71 In Oescus, de uncle apoi este trimisg, decatre Traian In lapIrul din Troesmis. Aici remAue pang, In timpul lui MarcaAurel, care o mutä In Potaissa la nordul Daciei. Cand Dacia a fost pierdutäIn 275, legiunea a V Macedonia a fost readusg, In vechiul ei castra din Oescus.

Duph' datele deci arätate, legiunea aceasta nu a putut ocupa lagärul dinCelei,lucrul e dovedit prin inscriptiile de pe arämizile legionare aflate aici 2),de at In doug,' timpuri : sau !litre 9 si 100 d. Ch., and a fost mutatg, de Tra-ian la Troesmis, sau dupg, 275, and s'a reintors din Dacia In vechiul castradin Oescus. In acest al doilea caz, este oare cu putintä s'admitem cg, Roma-ni, In mijlocul turburitrilor generale care urmeazä' dupä pierderea definitivg, aDaciei, s'au pandit sit ocupe din non o parte din teritoriul odatä päräsit ? Daa,Aurelian disperans, dupit cum spune Vopisc, Daciam retineri, a fost nevoit silretragit din Dacia nu numai armata ci si pe provinciali (sublato exercitu etprovincialibus), este oare firese s'admitem cit totusi Impäratii urmittori au clä-dit lagiire de a stänga Dunärii ? De sigur a nu 3). Asezarea acestor lagäre dinCetatea i pänä la Giurgiu nu s'a putut Intämpla de at In epoca lui Vespa-sian, and Rubrius Galias, dupà spusa lui Josephus Flavus, fAcut cu nepu-tintä pentru barbari trecerea fluviului".

Tot lui Rubrius Gallus se datoreste, dupä päreren, noasträ, urzirea aceluival urias de pämänt, care poinind de la lacul Greaca, mai la nordest de Giur-giu, tae ampia Munteniei de alungul judetelor Vlasca, Teleorman, Romanati

Dolj, ande se Incheie längg, Cetatea la Duuäre, aproape de Calafat 4). Fron-tul acestui val era Intors spre nord i avea Inainte-i unsant adanc de mai multi

A. v. Domaszowski, N. Heidelb. Jahrb., I, 1891, pag. 197 si Westd. Zeitschir. 1902,p. 189, Bogdan Filow, Die Legionen d. Provinz Moesia, p. 64.

O. Hirschfeld, Epigr. Nachlese zum C. I. L. p. 51. si Ephemeris epigr. IL n. 460Suppl. la C. I. L. Jil, n. 8066 i Tocilescu, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 12 k cf. Gr. Tocilosou,Monum epigr. I, p. 331.

E drept eft, ImpAratul Constantin col Mare, dupft cum aratA, notitele vechilor scrii-tori (Viet. 41. 18) a IntArit prin lagare si castele malul drept al Duntirei i cA, a InAltat (Pro-cop. de edificiis, IV, 7; Ammian, XXVII, 5, 2) pe malul stang chiar o noutt IntAriturb Daphne,(la Soantov, in a.propiere de CAlArasi In fata Transmariscei, vezi Gr. Tocilescu, Monum. epi-grafice si Sculpt., 1902 P. 180), un punt strategic de o mare InsemnAtate. E drept de asemenioft acelas ImpArat, dupii ce a batut pe Goti, a rezidit in 328 puntea de piatrA de la Coloi(cf. Rappaport, Einfdlle der Gothen, 1899, p. 113). Toate acestea ins& nu pot sit schimbe ph-rerea noastrA, oft partoa Munteniei do la rAsArit de Olt a fost vro-o data reincorporatit la im-p.oriul roman. Cel mult dacA va fi fost cuceritA Dacia dintre Timis si Olt. Cu ce groutAti a-vea sA lupte impAratul pontru mentinerea acestei provincii se poate vedea dia faptul oft In3'32, el este nevoit sA treacA, din um). DunArea i sA Infrunte pe Goti, care mai bine de 100,000fie prin

foame'fie prin. sabia romanti, gAsirA moartea In acest rezboiu. (Rappaport, Ibid.

p. 112), CA hotarelo imperiului roman In spro Moesia inforioarti nu se intindeau mai departede DunAre, o dovedeste numirea do ( ripa Gothica

»'pe care scriitorii din acest timp o dau

hotarului militar roman de la DunArea de jos (Exc. Val. 6, 35), un semn cA teritoriul Mun-teniei era sub stApanirea Gotilor. Lucrul acesta Il sustine i Hirschfeld Epigr. Nachlese, p. 62,admitand cA inscriptiile pe cArAmizi romane cu Leg. V Macedonica, gAsite la &verb' i Ce-lei, sunt din timpurile cand aceastA legiune Inca nu maese mutata., din Oescus, si mai tarziudin Troesmis, In nordul Daciei.

Vezi C. L L. HI Supp. pl. IV. Aiei valul merge gresit numai Intro GiurgiuVesposti langA Olt, Ilsand de o parte Intreaga linie a valului, care tae si Oltonia pan& nag&Calafat ; cf. Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 118.

8

www.dacoromanica.ro

114 --

metri Indaratul lagarului din distanta In distantá se aflau ceta'ti patrate saudreptunghiulare de pamant asezate pe Inaltimi care domina' vecinatatea 2).

Asa dar, Rubrius Gallus a Inaltat la Dunare, pana aproape de gura rau-lui Arges, un Impatrit lant de aparare : unul, la sud de Dunare, format dincastre, castele i presidii, un al doilea la nord de fluviu, similar cu cel dintfti,un al treilea alcatuit de valul urias de care vorbiram si In fine un al patru-lea, care consta din cetati de pamant Insirate Indaratul valului. Fireste, acestlant Impatrit de aparare era In deajuns de tare ca sa Impiedice pe barbari dea trece Dunarea filtre Severin i Giurgiu.

RemOnea totusi un punct slab In apararea provinciei Moesia : tot tinutulla rasara de gura Argesului era desvelit, de§i In punctele strategice importante,precum erau Durostorum, Axiopolis, Troesmis, Aegyssus si Salsovia se aflaucastre puternice bine Intarite. Trebuia prin urmare Inchisa si aceasta parte ateritoriului roman contra na'valirilor barbare.

Imprejurarile politice au facut ca Imparatul Domitian sa filptuiasca aceastalucrare. Nu avem811,' cautam acum pricina rezboaelor dintre Romani si DACi,acestia condusi de Indraznetul Decebal. Sigur este ca, dupa, Infrangeri cum-plite si sangeroase, Incercate de o parte si de alta, se Incheie, dupa unii In86, dupa altii In 89, o pace durabila nitre cele dota popoare.

In perioada de huiste care urmeaza dupa aceasta, pace, In ori-ce caz fa-vorabilit pentru Romani, cade, credem noi, crearea uneia din cele mai gran-dioase opere din dite ne-au lasat Romanii la Dunarea de jos, adica a braz-dei lui Novac", precum numeste poporul nostru valul de pamant din Muntenia,care pleaca de la Severin si se sfarseste mai jos de Braila.

Brazda lui Novac porneste de la Dallare mai jos de Hinova Muga Se-verin, strebate aproape pe la mijloc Oltenia Intreaga, tae Oltul aproape de o-pOrlita, se lnalta meren In directia spre nordest, atinge Ploestii, de unde apoiluand-o drept,spre rasara, se termina la Dunare langa comuna Viziru, In hl-detul Bruiula. Brazda este alcatuita dinteun val puternic de pamant (10-12m. itirginie) i un ant adanc (6-7 in. adancime) care se afta' spre nord 4) prt-mftntul scos din sant este aruncat spre miazazi. Largimea valului atinge cu to-tul 15-20 m.

La mica departare spre sud de Brazda se va'd maguri mai mari sau maimici, care mai totdeauna par sil fie urmele unor cetati de pamant 5). Aceste

Tocilescu, op. cit., p 218. Greseste deci Schuchhardt, Arch. ep. Mittheil..1X, 1885, p.202, c5,nd sustirte cA, a santul caro itisotesto valul este sApat spro sud D.

Ascmoni castelo do pamAnt so l'Ad, incepAnd de la rásArit spre apu, la PietrileIn Vlasca, la DrAgAnesti, TigAna§ti i Albesti In Teleorman, si la Vespeati In Olt. Do obiceilungimea ai lárgimea acestor castele variazA Intre 50 si 60 m. Ele contin resturi do olArievecbe si bino arsh, a otario lucratl cu elogantá si reliefuri », i c5,rArnizi romano. Vezi Dict.geogr. al .Ronztiniei la cuvintele de mai sus.

Vezi asupra acestui val AL I. Odobescu, Serien i ¿iterare, II, p. 418: cf. Schuchhardt,Walle una Chausseen, in Arch. ep. lilittheil. IX, p. 208 ; Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recher-ches, p. 117.

Odobescu, op. cit., II, p. 139, pretinde eft valul avea sant si In partea do sud; ceiace esto vAdit o groaalá.

Asomeni movile-cetAti se allá la Vela, la BacovAt, la Cosovortii do sus in Dolj, la

www.dacoromanica.ro

movile-cetAti, in care de obicei se descopere obiecte din epoca romanA, aurostul unor adevArate castele romane. Cele lima care Bunt mai mici, stint simplemorminte, care sApate au dat la luminA cosciuge de lemn de stejar, sau numaibolovani de piatrA. Odobescu studiindu-le fusese izbit de la Inceput »de rAndu-irea lor In lungi vire, care pare cA ar insemna directiunea unor mari crti decomunicatiune" 1). FiindcA asupra acestor mAguri Inch' nu s'au fAcut sAptituriIn regulA, fireste, Mmic hotArAtor asuprA-le nu se poate spune. BAnuesc cit a-ceste mAguri au putut sA aibA acelas rol pe lanzA BrazdA, pe care l-au avutacele turnuri de lemn zidite mai IndArAt de valul de la Rin la DunAre, con-statate de InvAtatii germani 2) ; e posibil ca celelalte mAguri de pAntint mai marish' fie adevArate castele In care sedeau de pazA soldatii romani. Dar o repetInch' odatA, nimic sigur nu se poate spune.

CAnd a fost croitA aceastA BrazdA ? PArerile sunt ImpArtite. Un lucru InsAeste sigur : Brazda lui Novae este tiiiatA la Greci (Romanati) de calea romanAcare pleacA de la Celei d'alungul Oltului spre Tuniul rosu 8).

Prin urmare Brazda este mai veche de cAt calea romanit.Pe de altA parte, frontul valului, Intors spre nord, ne IndeamnA EA sus-

tinem, cA aceastA uriase IntAriturA, a cAraia scop era, precum spline Momm-sen cu privire la valul roman din Retia 4), Impiedicarea trecerii granitilor ro-mane", a fost o opera de aph'rare a unui popor din sud, care &Au-a sl impie-dice nAvAlirile unor dusmani din nord. i un popor, care sA fi fost in stare sAdesAvArseascA o asemeni lucrare uriase, n'a fost la Duniirea de jos de cAt nu-mai Romanii.

CAnd ar fi putut oare folosi Romanilor aceastA BrazdA' ? DupA cucerireaDaciei de cAtre Traian, de sigur cA' nu. CAci la ce ar fi Inchis impAratii ro-mani cAmpia Munteniei de o provincie linititìt i Infloritoare, precum era Da-cia In timpul celui de al doilea veac dupA Christos ? Cu neputinta de asemenica Brazda sa fi fost clAditA tn timpul,rezboaelor lui Traian. Asemeni lucrAriuriase nu se pot fAptui tinand cu o mAnA mistria i cu cealaltA, palosul deapArare.

De altminteri, ImpAratal Traiau a clAdit, indatA poate dupA cucerire, va-ml cel mAre de pAmAnt din Basarabia, cunoscut si de, -traditia poporalui romansi din deducerile invAtatilor.

Otimpoaia in Olt ; la Nograsi in Argos ; la Licuriciu in Tcleorman ; la Greci lii Dambovitala Orivina, la Ciuporceni, la ItiAnesti in Prahova i in fine in diferite lcicuri din IalomitaBraila, Vezt Diction. Geogr. al Rometniei, la cuvintelo do mai sus.

Al. L Odoboscu, Serieri litcrare, II, p. 142.Vezi Fr. Franzis, Bayern zur Rinnerzeit, 1905, p. 187.Schuchhardt, op. cit., p. 213, pretinde cit Brazda calen lui Trojan (in gura po-

porului) pot stt fie c contimporane Afirmare contrazist1 de observirile inginerului Popovici,caro singur a studiat aceastti, iucrucisaro intro val st cale, mai nainte do nimicirea lor princala forattt facuttt in 1871.

Schuchhardt sustino cit Brazda esto opera Gotilor lui Atanaric, pe care ei au ri-dicat-o contra Hunilor. Lucrul e cu neputintii; caci opera este proa mare ca stt fi putut Il sit-virsittt inteun timp asa do scurt, cat au stat C4otii sub amenintaroa nilvtdirei hunk° i cu unnumttr de brate asa de rostrftns. Vezi Jung, Contribulii la i,storia treciltorilor Transilyaniei,In Convorbiri ¿iterare, XXVIII, p 411 si 529

www.dacoromanica.ro

116

Vain]. acesta, caruia titranii notri, apre deosebire de toate celelalte,clan mumele de valul lui Traian" porneate de la Gherghina, la gura Sire-telui, ocoleate Galatii pe la nord i apoi dupa o mica' Intrerupere la Tuluce0i,langa Bratea, trece Prutul la Vadul lui Isac ; de aci o ia drept spre rasarit,Limand o linie aproape paralelit cu. gurile Dunarii i coastele marii Negri pana'la Cetatea Alba langa Nistru, uncle se sfar§eate. 0 alta ramurit a valului por-nea de la Vadul lui Isac, o lua de a lungul Prutului pana la Leova, de undeapoi se Indrepta spre Don.

Pe de alta parte Invatatii care s'au ocupat cu aceste valuri, recunose odeosebire adancA de profil intre Brazda i valul lui Traian". In adevar, pecand Brazda consta dintr'un simplu kant sapat spre nord, valul lui Traian"din Basarabia din contra este alca'tuit dintr'un val care la baza e de 24 metrilargime 0 2-5 m. Inìtitime, cu o berma spre miazanoapte de 4-5 m.

apoi un §ant de 14 m. largime 0 2 m. 0. 7 adancime" 2) Tocmai pe aceastaInfati§are diferita' se Intemeiazit Invatatii ca sit admita o origine diferita la am-bele valuri. Pentru cel din sudul Rusiei, Jung 8), Roesler 4) 0 Schuchhardte) ad-mit originea traiana. Pentru celalt parerile Bunt Impartite.

De o cam data' Insa noi putem afirma cu siguranta doua lucran: a) caambele valuri nu Bunt contemporane ; b) cit Brazda lui Novae este mai ve-che de cat valul lui Traian" din Basarabia. Iar daca Brazda" este mai vechede cat valul lui Traian" i daca existenta ei nu poate fi dovedita nici pen-tru timpurile lui Vespasian, cu atat mai putin pentru vremuri mai vechi, n'arti oare cu putintit ca ea sit-ai datoreasch' originea tirnpurilor lui Domitian

Aceasta banuiala 10 gaseate Intarirea ei In urmatoarele considerári :Mai Intiti, Imparatul Domitian a lasat In amintirea celor vechi imaginea

unui bun organizator al granitelor imperiului. Frontinus, de pilda, ne spune la-murit ca a Intocmit hotarele imperiului roman pe o Intindere de peste 120000de pa0 e). Marele limes din Germania de sudvest, care Inchidea _tot tinutuldintre Rin 0 Dunitre (Intre Honningen la Rin 0 Hienheim, langil Regensburgla Dunitre), aceasta opera', poate, una din cele mai marete pe care le-au In-tocmit vre-o data Romanii, dupit parerea mai tuturor Invatatilor germani, esteIn parte opera Jai Domitian. i anume, valul de piimant de la Rin pana laMain s'a cladit In timpul kd din porunca lui Domitian ; restul de la Main panala Dunare ar fi facut de Traian (limes Germaniae) 0 Hadrian (limes Retiae) 7)

Amintirea originei traianice a valului s'a pAstrat plat tarziu si la pop,oarele slavicedin sudul Rusiei. Irecek, Geschichte cler Bulgaren, p.- 67; Dimitrie Cantemir, Descriptio Molda-viae, ed, Academiei, p. 23, pretinde oil e valul lui Traian a din Basarabia ar incepe la Petro-varadin in Ungaria, i dupit ce tae Valahia, s'ar termina e ad, Tanaim flumen El amestecA.latele 'Tale cu propriile salo combintiri, fait sá observe ch intro e valul lui Traian a din Ba-araij. i Brazda lui Novae nu este comun alt de cat santul tAiat spre nord, po proillu-

rile aunt cu des§-varsire deosebite.Schuchhardt, Arch. epigr. Mtitheil. IX, p. 217.J. Jung, Roemer und Romanen, p 41.C. Roesler, _Roman. Studien, p. 46.

b). C. Schuchhardt, asupra valului din Moldova, in Convorbiri ¿iterare, XX, p. 416.Strategemation, I, 3, 30.Zangemoister, Drei Obergermanischc Meilensteine aus dent I. Jahrh. in Westdeutsche

Zeitschrift ; Momnsen, Rrm. Gzsch. V, P. 139; von Cohausen, Die rOM. Greznwall, p. 349.

www.dacoromanica.ro

- 117 -Era In spiritul timpului din epoca Flavilor sa' se Intareasca granitele im-

periului eu asemeni valuri uriase de pamant, precum sub Hadrian si chiar maitarziu, s Incinga hotarul eu zid de piatra. Era un sistem de aparare pe careatat Domitian cat i Traian si Hadrian l'au Intrebuintat cu o neinfranta con-secventá fata de Inculcirile barbarilor de la Rin si Dunare.

Al doilea fapt, care sta.' In armonie ea banuiala noastra, este I mpartireaprovinciei Moesia In douti, una M. Superior si alta mai la rasarit, M. Inferior.Cu aceasta Impartire corespunde i Inmultirea legiunilor puse de paz a In a-ceste dourt provincii; In loe de trei legiuni avem aeunr patru 1). Pentru cafie nevoe de subimpartire la o provincie, trebue sä, presupunem doua lucrar!In aeelas timp: Inti, o extensie teritoriala mai mare a provinciei si al doilea,prime,idia unei invazii barbare din ce In ce mai amenintatoare.

Greutatile timpului i schimbarea centrului de greutate tot mereu maispre ra'sarit, din pricina deselor navaliri ale Sarmatilor Roxolani si ale Bastar-nilor, aliati cu Dacii din Muntenia, aratasera cu prisosinta, ca un singur gu-vernator nu mai putea nici sit stapaneaseit de fapt, nici sa apere cu vigoarehotarele Moesiei. S'au largit mai ales hotarele Moesiei inferioare In direetiade nord si est, acolo unde erau campiile roditoare ale Munteniei, si din caresub Vespasian Romanii stäpaneau chiar partea de la Giurgiu la, Calaf at.Aceasta lärgire a hotarelor si deci adaosul de legiuni, ca Impartirea pro-vinciei Moesia In douti 2), nu a fost cu putinta In nici un caz, mai inainte deIncheierea pacei cu Dacii, adica Inainte de 89; caci pana la stingerea rezbo-iuluL Dacii era absoluta nevoe de o mama energica qii de o singura vointa,ca sa duca la bun sfarsit campania rezboinica Inceputa contra lui Decebal. Nu-mai dupa Incheierea pacii, fie chiar i cumparata, cucerirea noului pilmant aputut fi consfintita i apa'rata prin uriasa Brazda a lui Novae.

Dar avem un argument hotarator : anume, Itinerariul Antoninie, enume-rand de a lungul Dunärii In Dobrogea de la Macin spre Marea Neagra

Noviodunum, Aegyssus i Salsovia, Inainte de a Insira i statiunile adStoma si Istropolis, casi In Tabla Peutingeriana si In Geograful Revenn.at, inter-caleaza Intre allele i statiunea Valle Domitiane".

Ce Inseamna oar& aceasta ? Sa fie o simpla indicare de statiune ea Sal-morns ori ad Salices, indicate de acelas izvor, sau e vorba, dupa cum aratanumele, de o suma de valuri de aparare? Valle Domitiane" sunt asezate In-tre Salsovia, Mahmudia de asta-zi 3) de o parte si Istropolis (Caraorman) dealta. SA nu fie oare aici un semn de positia lor reciproca fatil, de aceste douàstatiuni?

Cando ne gandim ca atat Tabla Peutingeriana cat i Itinerariul Antoninic

Marquardt, Rijn Staatsvertvalt, 12, p. 303; B. Filow, Die Legionen der Provinz Moe-sia, p. 3 si 47. Vezi inscriptia lui L. Funisulanus Vettonianus, C. I. L. 111, 4013.

A. y. Domaszewski, Die Rangordnung des Kiln Heeres, p. 178: e Dio Voreinigungvon 5 Legionen in Moosia führt zur Spaltung der Provinz in 2 Commanden, Moesia Superiorund Moesia Inferior ».

Vezi asupra aeestui punet V. ParVatt, Scaeovia, In Convorb Liter. XL, p, 25,

www.dacoromanica.ro

-118 -nu se mgrginesc a Insemna numai statiunile militare, dar si alte note privi-toare la pgduri orase i bag termale 2), de ce n'am crede odre ea aici estevorba despre niste valuri, menite sa apere Dobrogea In contra popoarelor na-valitoare din nord ? Ceiace ne Intareste In aceasta banuialá,' este tocmai exis-tenta unor váluri In partea de nord a Dobrogei.

In adevár, iatg, dupit inginerul Polonic 3), care este directia acestui val :In interiorul partii de nord a Dobrogii se afla un val antic, cunoscut sub nu-mele de valul lui Traian". Valul Incepe chiar lngä satul Nicolitel, Inconju-randu-1 in partea de nord ; la extremitatea lui In partea de apus se atla pevarful dealului ruinele unei cetati vechi. Valul merge de la Nicolitel ea di-recia spre sudest, trece valea Morilor, de uncle apoi ocoleste spre sudvest ;

trecand mai multe vai coteste pe dealul Boclogea spre nord si se sfarseste peharta In dreptul satului Geaterca rush'. Cred cit acest val continua spre apusse Incheie la Dunare In dreptul Iglitei, unde se vad lamurit urmele valuluiroman. Acest val apara cetatea de la Nicolitel contra unui dusman, care arveni de la rasarit". Alte note asupra acestui val se mai regasesc In DictionarulGeografic al Romgniei 4), harta statului major roman 5), precum si In Recher-ches" al d. Gr. Tocilescu 6). Asa dar asupra acestui val nu poate Incapea In-doiala : el exista i anume, Incepe la Nicolitel si se sfarseste la Iglita (ve-chia Troesmis).

Ei bine, ne amintim cit tocmai in fata acestui punct se termina i valulcel mare din Muntenia. Prin aceasta se dovedeste cit valul dobrogean nu estede cat urmarea Brazdei lui Novae ; el este Incheierea fireasca a unei linii deaparare care pornind dela Hinova, din judetul Mehedinti, dupa ce taia Intreagacampie a tarii romanesti, se sfarsea tocmai In punctul unde Incepeau gurileDuna'rfi. Prin faptul, ca o parte a acestui val a pgstrat numele lui Domitian,nume raportat prin Itin. Antoninic, ni se impune s'a' credem ea opera Intreagga fost savarsita de Lromitian. Prin acest val urias, sustinut din loe In loe cucastele i turnuri de veghe, din care nu ne-au remas astazi pe tot Intinsul cam-piei dunarene de cat acele tainice maguri, granita Moesiei inferioare era de faptInchisa ori carei navaliri venita din nord. Numai In aceasta' perioada relativlunga de liniste,de la 89, Incheierea pitcii !litre Domitian i Decebal i panala 98, anal mortii lui Domitian,cea mai lunga din cate cunoastem la Dunareade jos dupa formarea provinciei romane Moesia i inainte de cucerirea Daciei,s'a putut faptui o asemeni opera' mareata In toate privintele si care a avut da-rul sa impresioneze asa de viu Inchipuirea poporului nostru.

Revenind acum dupg acest lung Inconjur la localizarea scenei XXXI, tre-

K. Milner, Weltkarte des Kastorius, p. 101.K. Ivhiller, _Mid, p. 91. In co prive§te Itin. Antonini; vezi W. Kubitschek, Eive

rörnische Strassenkarte, In Oesterr Jahresh 1902. vol. V. p. 78.Intr'o scrisoare care mi-a fost adrosatfi inc6 din 1895.Dicfionar. Geoqr. voL IV, p. 500Directia valului in hartft este identicti cu coa arAtatft de inginorul Polonio.Gr. G. Tooaesou, Fouiltes e rocherches, p. 117; c Le vallum d'Iglitza jusqu'A, Nice-

litzell long de 20 km 4,

www.dacoromanica.ro

119

bue s recunoastem eh granita imperiului la Dunarea de jos, In momentul cardTraian se retrage in castrele de iarna din Moesia superioara, este admirabilintarita, in tot lungui ei de la Severin i pana la Durostorum. Era admirabilintärita, fiindca' numai pe partea stãng a Dunarii aveau sa tread, barbariicinci linii de aparare, adica dourt valuri paralele i trei randuri de castele, tur-nuri de paz i chiar lágare de cohorte ; acestea din urma mai ales in tot lun-gul Dunarii In punctele strategice. mai Insemnate. La aceste cinci linii de apa-rare se mai adaogau apele largi i adanci ale fluviului si apoi castelele, presi-diile i lagarele legionare de pe malul drept. Path' cu aceasta cingatoare stras-nica de intariri puteau oare spera barbarii, de la nordul marii Negre i dinTara romaneasca, e vor pa'trunde vre-o data In imperiu ? Era oare ajar cuputinta sit mai sparga dusmanul aceasta' linie ? De sigur ea nu. Sa mi uitarn.I nsa ca era un punct slab in toga' aceasta cingatoare de aparare a Moesiei :acesta era pe tot lungul Dunìtrii cuprins Intre Durostorum i gurile Dunarii.Aici singura aparare o forma Brazda lui Novae si In al doilea rand Dunarea.Aceasta insa prin directia ei perpendiculara pe axa valului,caci de la Duros-torum In c6lo fluviul se Indreapta de la sud' spre nord,putea fi trecuta foarteusor In timpul ieruii, and apele fluviului erau inghetate. - Asa dar, lute Troes-mis la nord i Durostorum la sud, se putea incerca o trecere peste hotareleimperiului. Si de fapt, pe aici au si patruns Dacii, Bastarnii i Sarmatii In iarnaanului 101-102, lucru pe care-1 Infatisaza, artistul In scenele XXXIXXXII.

Elementele topografice inta'tisate de artist in scena noastra XXXII, dupacum ne amintim mai sus erau : malul roman al Dunarii e ves, castrul se aflanu departe de fluviu si forma lui e neregulata, cel putin pentagonalii. Pe dealta parte, artistul columnei obisnuind sä Infatiseze adeseori cetatile i locali-We dace prin simple clikliri de piatra' sau de lemn de forma dreptunghiu-lara, trebue sa credem, cä turnul de piatra' din scena XXXI, in 73-74, esteimaginea unei cetati dace. Aceasta cetate trebue sa fie, dupa orientarea colum-nei, sau la rasarit de castrul roman impresurat din scena XXXII, sau la nord ; inacest din urma cas numai daca Dunarea curge de la sud la nord, ca In por-tiunea Durostorum-Troesmis.

Aceste raporturi geografice intre cetatea daca de o parte si cea romanade alta, cu forma ei ciudata, pentagonalai se regasesc si in scena XXXV. Aicicasi dincolo, avem o cetate de forma' neregulatit i cu poarta boltita. In inte-rior insa, se vede la stänga o cladire cu fronton si columne, lar in dreapta osimpla, constructie de zid. De asemeni, In stanga castelului roman din XXXVIn 86 avem acelas turn pe care 1-am intalnit si In seena XXXI; dec i aiciintalnim cetatea dacä.

In fine, o a treia Infatisare a castelului roman si a cetatii dace o re-gasim In scena XLVI; aici cetatea romana, aparata cu ziduri de piatra cucreneluri, are, casi celelalte douti de mai inainte, o poarta boltita In fatao forma, iaräi neregulata'. Pozitia cetritei nu departe de malul apei, peun teren care se Inalta usor spre fund, forma ei ciudata, de turn de piatra,si In general yi celelalte elemeate topograffee7 ai silit pe Ciehorius Bai

www.dacoromanica.ro

- 120 ---

vac% intrInsa imaginea cetatii din XXXV. Acest Invatat conchide foarte bine,ca Traian s'a Imbarcat In scena XLVI, acum dupii isprávirea campaniei salemilitare desfasurata de artist pe seria de reliefe din 88-117, tocmai acolo, undedebarcase In scena XXXVI Identitatea Intre aceste doua cetati (XXXV si XLVI)a fost admisa nu numai de Petersen dar si de Domaszewski. Din alaturarilecute, noi putem adaoga : ele sunt identice cu cea din scena XXXII. Deosebirilecare Bunt, provin din faptul c interiorul la cele doua dintAi a fost In parte re-produs ; din contra la cetatea din scena XXXII lipseste, din pricina ct artis-tul acum urmarea alta problemä' sa arate pe auxiliarii romani din interiorsustinAnd asaltul Dacilor i Sarmatilor. InfatisAnd soldatii luptAnd de a lungulparapetelor cetatii, era, fireste, cu neputinta sainfatiseze In acela§ trap si clä-dirile din interior.

Pentru Implinirea alatufárilor Insu, cata s adaogam, ct cetatea romanadin scena XXXV, are In dal% de localitatea daca din stAnga, o a doua Indreapta. Acest lucru Il deducem din imaginea turnului de piatra din 88, scenaXXXVI, turn ca desavArsire altul de cAt cel din scena XXXV, In 86.

Ca o Incheiere din compararile de mai sus reese, c lagarul roman de trupeauxiliare se afla pe malul drept al Dunarii ; ca forma lui e neregulata, poatepentagonala, si pare a fi zidit In partea cuprinsa titre Durostorum i Troes-mis. Lagarul, prin existenta acelor elàdiri interioare de plated este o veche ce-tate. In fine, la stAnga casi la dreapta acestui castru, se vede cAte o cetate saulocalitate daca; dar fiind-ca Dunarea pe portiunea aratata mai sus curge de lasud la nord, urmeaz c lagarul roman are In vecinatate o localitate daca lanord si alta la sud. Mara de asta, pentru ca In apropierea lagarului sa fiecetati dace, tredue s credem ca In partile locului era si o populatie daca. Silucru ciudat, din toata Moesia nu cunoastem populatie daca de cat numai Inpartile Dobrogei 1). Premmerstein, ale caruia concluzii le Imprumuttim, afirmacà Intre Cernavoda (Axiopolis) U Durostorum, chiar daca a fost vre-o data ele-mente misice raslete, ele au fost absorbite In masa populatiei gete, Inrudith'cu cea daca 2).. Aceste raporturi s'au pastrat si mai tArziu de Traian ; dovadaeste faptul ea Tabla Peutingeriana cunoaste ca statiuni dace pe malul dreptal Dunarii, Sagadava i Sucidava (prpbabil In partile Oltinei la nordest de Si-listra de asta-zi) la sud de Axiopolis i Capidava la nord. SA' nu uitam c acestestatiuni dace sunt singurile cunoscute In anticitate pe malul drept al Dunarii.

Un motiv i mai puternic care ne Indeamna BA' sustinem cà lagarul ro-man reprodus In scenele XXXII, XXXV si XLVI, trebueste localizat la Axio-polis, este identitatea de forma a lagarului de pe columna cu ruinele cetatiide lAnga Cernavoda. In adevar, In siipaturile Intreprinse de d. Tocilescu pe ma-lul stIncos al Duntirei din fata insulei Hinog 3), s'au descoperit pe sprinceanaunui deal Inalt urmele unei cetati vechi de forma poligonala, mai exact pen-

Ovid, ex Ponto, 1V, 9, 77; Strabo, VII, C. 300 ; Plinius, Hist. Nat., 1V. 41; Dio Cas-sius, LI, 22, 6, 7.

Premmorstoin, Die Anfcinge der Provinz ilfoesien, In Oesterr. faltreshefte, I, p. 150,3), Gr, G, Tooileseu, Revista p. istoriel oto, vol. IX, p. 270.

www.dacoromanica.ro

121-tagonalá (vezi litera B din planul alaturat). Zidul care Inconjoara cele 5 feteale cetatii are 3.50 m. grosime si s'a pastrat aproape peste tot la suprafata so-lului. Poarta principal se afla pe laturea de nord si are 4. 70 m. largime. Eaera aparata ca un turn masiv i puternic. In fata laturei de nord era adaos oanexti de zid grog (3.50 m) de forma triunghiulara. Adaosul casi zidtil cetatiiprincipale, este tot din epoca romana. In interiorul orasului s'au descoperit doug

importante : una cam In mijlocul orasului si alta mai aproape de poartadin nord. Prima pare sa fie o basilica mare 1), cealalta de sigur un templu demirimi neobisnuite,-1n lungime are 42 m.si ca 14 columne pe fatada prin-cipal. Din afara zidului pe laturea de apus a cetatii se atla o constructie foartemare, care se Intinde de alungul Dunkii ; probabil navalia portului dinAxiopolis,

(

\f(ra' A \

/ce`ic:777-1-71.0_/?'1

vocz d"

I WIele-771.1'C(38a.j4rei dz.zik

leno el

7>

IA cex; °"'!"":

Orasul pare a fi avut si o perioada de viata ante-romana, precum a avutuna medievala ; dar nu aceasta ne intereseaza pentru un moment.

Ca elemente topografice comune sunt :Solul pe care se afla zidita cetatea, pe column/ casi In realitate, se inalta

ca atilt mai mult cu cat ne departám de malurile apei. Forma cettitei estepentagonala, iar poarta e push' spre fluviu (nord), sustinuta de un turn masivsi mare. Orasul, care s'arata a fi vechi, are dour', clìtdiri mari de piatra, o ba-silica se pare si un templu urias cu columne, care au fost descoperite de d.Tocilescu In sapaturile sale din Axiopolis. De asemeni cetatea de pe columnaunde debarca (XXXV) si se Imbarca Imparatul (XLVI) trebue BA fie un punt

-

1). Vozi asupra acestei basilici spusele archiepiscopului 11. Notzhammor, Axiopolis,Alte upd rote Welt, 3 Heft, 1907, p. 100.

I

.

In

www.dacoromanica.ro

122

strategic Insemnat si o statiune importanta a flotei romane pe Dunare. Axio-polls era si una si alta. Un semn vadit de aceastä importan ta mare militara acetatii Axiopolis este inscriptia descoperita In sapaturi, care ne vorbeste des-pre nautae universi Danuvii 1). Aceasta inscriptie, precum i existenta acelornavalia de langa Dunare, ne face sa credem ca Axiopolis, Impreuna cu A egetalanga Pontes i cu Ratiaria 2), formau cele trei statiuni navale mari din josulfluviului pana la gurile sale.

In fine Axiopolis este singura cetate romana pe Dunare In vecinatateacareia atat spre nord cat i spre sud se aft' cate o localitate daca i anume,Capidava la nord i Sucidava la sud.

Incheiem.Coloanele de barbari Daci, Roxolani i poat i Bastarni, nu au putut pa-

trunde In Moesia i deci In imperiul roman de cat lntre Axiopolis i Capidava,cea dintai Infatisatä In scena XXXII, iar cea de a doua In XXXI.

Gr. O-. Tocilescu, Fouilles In Revista p istorie, etc , 1X, p. 268.Vezi Marquardt, Rant Staatsverwalt., IT, p. 607, nota 10 : praefectus classis Histricae

Aegetae ; praef. classis Itatiarensis ; O L L. III, suppl. 1421434.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

CAMPANIA MILITARA A IMPARATULUI

IN

DOBROGEA

REZUMAT.Extonsia grupci. Prima scena (XXXIII) infatisaza, imbarcaroa imparatu-lui la Pontes. Localizarea esto impusa prin alaturarilo cu scona C. Scona a doua (XXXIVXXXV) ne arata calatoria pe Dunare i descinderea lui Traian la Axiopolis. Scona a troia(XXXVIXXXVII) cavaleria romana ataca pe Sarmatii-Roxolani. Scena a patra (XXXVIII),care no reprezinta lupta de langa, carele cu prada, trebuo localizata la Adamelissi. Scenaa cincea (XXXIX) ne infatisaza castrul roman din Adamclissi, numit Tropaeum Trajami.Scena a sasea (XLXLI), core se petrece tot in Imprejurimele cetatii. Tropaoum Trajani,in valoa Urluei, ne tigureaza amanuntele Po care Dion Cassiu le raportit cu priviro la luptade la Tapae. Scena a saptea (XLIIIXLIV) no reprezinta, impartirea de donativo dare ve-teranii i trupelo auxiliare stabilite In lagArul dia Adamclissi. Scena a opta (XLVXLVII)sau relmbarcarea lui Traian la Axiopolis. Trofeul din Adamclissi ne infatisazit acelas epizodcasi columna. Fajada si randuirea motopelor trofeului. Metopele formeazá sapte grupo carecorespund fle-care cu scenele de pe columna, O lupla de cavalerio, alta langlt carele cupracla, si o a treia ihai mare, intoemai casi Po columna. Altarul funerar din Adamclissi, estoaltarul de care vorbeste Dion cu privire la lupta de la Tapae. El a fost riclicat in amintireacolor cazuti in luptele de langa Adamelissi. Movila uriasa de pitmant do langa trofeu ostemormantul unui praefectus castrortim. Inscriptia lui Sex. Vibius Gallus. Incheiere.

Aceasta grupa este una din cele mai bogate din cate eunoastem pe co-lumnh', bogata nu numai prin numarul scenelor care o compun dar si prin va-rietatea lor pitoreasca. O desfa'surare asa de fireasca si un spirit asa de unitatse simte de la un capat la celalt al grupei i prin aceasta o legatura asa delogica si de stransa le Impreuna la o laltiti In cat, sau artistul in momentulcand a compus-o a fost fericit inspirat, sau importanta i frumuseta episoduluil'au calauzit pe nesimtite In alegerea casi In brodarea diferItelor peripetii, dincare este grupa alcatuita. Episodul istoric ne destiisoara' In linii largi o chili-torie pe navi a lui Traian si a armatelor sale, calatorie urmata de o serie delupte cu rezultate fericite pentru Romani. E In fond povestea unei campanii stralu-cite, asupra Careia notitele celor vechi sunt fragmentarii ; In schimb Inst, dupacum vom vedea, monumentele remase, cu toata' trista Infatisare a ruinilor lor,TIO vorbese eu o rarii elocinta despre marimea Intftmpliírilor istorice petrecute.

www.dacoromanica.ro

1), VeZi pl. xvr, fig. 2.

i2

Curioasl pare tacerea absoluta pe care Dion Cassia, aproape singuranoastra calauza asupra- rezboaelor dacice ale lui Traian, o pilstreaza cu privirela aceasta campanie militara a Imparatului. Din aceasta cauza provine, poate,si nesiguranta interpretárilor pe care comentatorii moderni le au dat episodu-lui acesta, nesigurantä In felul de interpretare a scenelor, casi In reconstitui-rea si Intelegerea miscarilor armatelor romane. Pentru Cichorius, de pilda, acio scena (XXXIII) ne Infltisaza pe Traian In Siscia, pe and o alta (XXXV) ni-1aratit tocmai la Dunare la Drobetae, aci o lupta (scena XXXVII) se da In Moe-sia inferioara, aci cealalta (sc. XXXVIIIXL) In partile de la Olt, prin apro-pierea pasului Turnu Rosu : o suma de zigzaguri In mersul lui Traian, care estenu numai nefiresc, dar In acela§ timp In contra spiritului Insusi al celui ce acompus reliefele columnei. Singur Petersen introduce lumina si ordine In acesthaos, singar ti dt seama de desvoltarea oare cum causala, a actiunilor presen-tate, cu toate el In amanunte greselile pe care el le face sunt destal de mari.

Grupa aceasta se Intinde din 80 i 'Ana In 120, adica relativ cu celelaltegrupe are o Intindere de doua ori mai mare. Scenele, aici casi mai Inainte, sedeosibesc unele de altele prin imaginea Imparatului care le individualizeaza.Totusi nu trebue s uitam c mestesugirea cu care artistul stie sa-si exprimegandurile sale uneori face aproape nefolositor ori ce semn exterior de hotár-nicire. Din aceastä cauza ne vedem siliti a face cate-va reduceri a scenelor,asa cum le a repartizat Cichorius. Sunt unele care nu pot sta singure si nudau un Inteles de cat din alaturarea cu alte scene invecinate. Sunt altele, carerau deslipite de catre Cichorius din legatura lor cu scenele alaturate, au fostImpreunate i prin aceasta s'a putut obtine sensul adeva'rat al Intocmirii lor ;uneori aceste alipiri ne au determinat In chip neasteptat chiar situatia geogra-fled a scenelor, care mai Inainte pa',reau cu neputinta de localizat, cu toate caartistul avusese grije sä ne indice elemente topografice destul . de hotaratoarepentru localizare. Dar sa venim la studiul amanuntit al fieca'rei scene.

Prima scena (scena XXXIII) se intinde din 80 Ora In 83 1). Hotarul eispre stanga este un copac, spre dreapta douá' arcuri de piaträ care fac partedin scena urmätoare. Pe cat este de clara Infatisarea terenului, pe atat de com-plicat este subiectul. Jos avem imaginea unui fluviu mare, care poarta pe stangaun vas de transport, lar pe dreapta o biremii. In aceasta se \Tad marinari camana pe lopeti i gata de plecare, In acela auxiliarii romani cara corturi, scu-turi i.armamentul unor trupe. Asa cum stau corabille cu cIrma spre stanga,este un semn ca undele fiuviului curg de la dreapta spre stanga ; acesta esteun element topografic Insemnat.Sus ni se Infatisaza, de la stanga spre dreapta,mai Intaiu un oras cu ziduri Intarit, cu poarta la dreapta i cladiri In interior,apoi la mijloc un amfiteatru rotund, din care se vad arcadele din fata si trep-tele din interior, si In fine la dreapta pe un teren mai ridicat o cladire de pia-tra cu un adaos de zidire In fata. Terenul ses spre stanga, pare ca. se maltagradat spre dreapta ; eel putin aceasta arata sirul de dealuri care ca o linie se

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XVI. fig. 1

125

prelungesc Intre amfiteatru i cladirea de piaträ sus 0 vasul de rezuoiu jos §ipe care mic1 figurile din jurul lui Traian.

Personagiile Infati§ate sunt numeroase: la dreapta, Traian in ve§minte decalatorie vine din fund, din spre cladirea de piatra ; el este Insotit de un co-mandant 0 el In ve§minte de calatorie, ca§i militarii sau garda care-1 urmeazit,dintfe care unul tine scutul. In stanga Imparatului se vad o suma de soldati,care dupa signele ce le in In mama, sunt trupe pretoriene de asemeni In ve§-minte de calatorie. Aceste trupe sunt prezentate de catre personagiul aratatmai sus lui Traian care le saluta cu dreapta. Catre stanga tot spatiul dintre ce-tate, amfiteatru i fluviu este Implinit de catre soldatii auxilian i care due bagage0 armament In corabia de langa mal. A§a, dar, subiectul cuprinde dourt actiuni :una, catre stanga, lmbarcarea Imparatului 0 a trupelor sale, 0. alta, mai spredreapta i fund, prezentarea unor trupe pretoriene de curand sosite dare Imparat.

Acesta este cuprinsul actiunei ; unde se petrece ea?Ca elemente de localizare este mai Intal fluviul din primul plan. Cichorius

vede Intr'Insul imaginea raului Saya, Petersen Insa a fluviului Dunarea. Aceastadin urma, parere are In favoarea sa faptul, ca, apele acestui fluviu se prelungescspre dreapta dincolo de cele doua 'arcuri care hotarasc spre stinga scena urmatoare.

De altminteri, In aceasta scena toti comentatorii au vazut imaginea Dunarii.Afara de aceasta, malurile fluviului sunt In general joase, mai ales spre stanga,unde se afla cetatea Intarita ca ziduri, pe chid spre dreapta, ele se Inalta u§or.O constatare care 0 gase§te implinirea In faptul ca susul fluviului este la dreapta

josul lui la stanga. In fine, daca fluviul din scena noastra este Dunarea, a-tunci urmeaza cà malul Infati§at nu poate fi de cat cel din Moesia.

Se pune Intrebarea Mgt, In care parte a Moesiei ? La deal de Portile defier, sau la vale Respunsul atirna' In prima linie de locul Incotro se Indreaptanoua campanie militara. Daca se Indreapta', precum vom dovedi o mai departe, Inspre Moesia inferioara, atunci se Intelege de la sine ca punctul de pornire nupoate fi de cat mai la vale de Portile de fier ; caci o trecere prin vIltorile Du-narii la Gherdapuri In anticitate era absolut cu neputinta.

Sceua noastra (XXXIII) cu fluviul din fata, 0 cele trei constructii din fund,o cetate cu o singura poarta pe laturea din drepta, un amfiteatra i o cladirede piara curioasa,' ea forma 0 Intocmire,se mai regase§te reprodusa Inca °datape columna : In al II-lea rezboi dacic. Ann.me, este scena C cuprinsa Intre 2610 264. Subiectul fire§te .este altul, primirea unor ambasadori streini de catteImparat, elementele topografice IDA sunt acelea§i ; deci determinand pozitia geb-grafica a uneia, am determinat In acela§ timp i pozitia celeilalte.

Scena C din al doilea rezboi are elemente comune cu cea din primul :

mai Intliu, cetatea din 261-263, care este Inconjuratti cu zid de piatra ca§i ceadin XXXIII stanga ; apoi are ca i aceasta o singura poarta pe una din la-turi poarta aparata §i ea ca un turn masiv deasupra i locuin.te de piatra Ininterior. Al treilea, alaturi spre dreapta este un amfiteatru, din care se Aradca i dincolo arcadele din fata, i treptele din interior. In fine, Intre 263 0 264

www.dacoromanica.ro

126 -

se afia o cladire depiatra complicata, ca forma si care casi dineolo, nu estenici cetate, nici turn de aparare, nici alta constructie, cunoscuta de aiurea pecolumna'. De aceia comentatorii i-au dat numele de palatul lui Traian".

Asemanarea se Intalneste si In ce priveste configuratia solului, ses In stInga,mai deluros i ridicat In dreapta. Deosebiri dacii aunt, acestea provin pe de oparte din felul de executare; altul In seena C de cat In XXXIII : probabil aicia lucrat un alt artist de at din.colo. Deosebirile provin si din mieele schimbarieare s'au facut cu timpul ; caei nu trebue sa uita'm, ct Intre .ambele scene(XXXIII si C) sunt la mijloc trei ani Intregi, cand s'au putut Intampla multeprefaceri In forma si marimea cetatii. Sunt Insa i deosebiri provenite, din punetuldiferit din care taunt privite ambele scene : cea din primul rezboi este vazutadin nord, eea din a doua ceva mai piezis din nordvest.

Dar scena C are bunul c poate fi cu siguranta localizata. Ea face parteImpreuna cu scenele XCIX i XCVIII dintr'o singura grupa. care ye Infatisaza,podul de peste Duniire i lucrarile de la capete : unul (scena (XCVIII) lagarulnordic, cel de pe malul romtmesc, und.e mai tarziu s'a desvoltat orasul Dro-betae i celalt (scena C), lagarul sudic, de pe malul sarbesc, din care a esitinfloritorul oras Pontes.

Este Insa intrebarea, de unde stim noi, ca lagarul roman reprezeutat Inseena XCVIII este eel de pe malul romanese i prin aceasta ci lagarul din scenaC este cel din Serbia ? Farit a intra In amanuntele privitoare la podul de laDrobetae, totusi observatia urmiitoare se impune: capatul podului lui Apol-lodor, singurul reprodus pe columna din 258 pina' In 261,restul a fost lásat,ne prezinta, pe lInga patru stAlpi de piatra din Dunare, i stalpul-capatftiu (laculée) de llngà mal (In 259), lar Indaratul acestuia se vad cele doug arcadede pe mal eu porticul de intrare spre pod.

Aceastil Intoemire figurata pe columna corespunde minunat cu aceea ce ve-dem In realitate la ruinile podului lui Traian de langa, Severin. In adevar, in-ginerul Duperrex, reconstituind podul lui Apollodor pentru Expositia generalaromana din 1906, a trebuit sa faca mai Intaiu lndelungate studii asupra rui-nelor actuale. Pe temeiul acestora el ne arata cà pe malul romanese existau,ca fi pe columna, Indaratul stalpului-capatalu (la eulée) alte doua baze de pile.Din contra pe malul sarbesc Indaratul stalpului-cripataiu erau trei de asemenipile I). Dupa aceasta Intocmire urmeaza, ea partea podului lui Apollodor re-prezentata' pe columna nu poate fi de cat cea din spre malul romfmesc.

Dar imaginea de pe columna ne mai Infatiseaza Inca un amanunt carepentru cestiunea noastra este si mai hotarator. i anume : imaginea de pe Oo-lumna ne arata, ca cele douil boite din spatele pilei-capataiu nu simt identice :cea din spre fluviu este mai larga In diametru de cat cea din spre portalul deintrare a podului. i sà nu credem cà acest amanunt este o simpla scaparedin vedere a artistului care a executat relieful ; dovada este nu numai preci-zia cu care lucreaza artistii columnei, dar si ruinile actuale ale podului.

Tata dupa acelas inginer distantele i largimele reciproce ale aeestor trei

1). E. Duperrox, Podul lui Traian pesto DunAre, 1907, p. 15,

www.dacoromanica.ro

(vezi figurile ad alaturate) : baza stillpului-chrttaiu impreuná, cu peretele dedeasupra platformei are 9.80 In laturea cea scurt5, a dreptunghiului ; la' 15 m.60 mai departe avem baza celei de a doua pile, care are numai:2 m. 80=10 pie.lárgime ; la 5 m. 20 mai departe este cel de al treilea stalp, a citruia, bazá, are Inlárgime 5 m. 20. Asa dar, Intre prima i a dona pila, bolta care le Impreuná, a-vea o razá, de 7 m. 50 lungime, sau un diametru de 15 m., pe cand Intre ceade a doua si a treia boltá Impreuntitoare nu avea In diametru de cAt 5 ni. 20.Aceastá, deosebire de lárgime la bolti a indicat-o deci i artistul columnei.

Pe mala' drept al Dunáxii Insá, spatiul i lárgimele reciproce filtre celetrei pile de pe mal sunt altele. lamásitele celor trei pile

C7,

_

127 --

/Vd Po in 0;7 ee2.5Cc14

57, 0.-t- - - 072 o --y. 2-1.- --- -1 5700 -- --,f- - - - P.

,-, -; -',01- '''' ----- - -1,

_ 4 11-`,547/ - ;

le-17t - - 50p -- -

01,0 6,20, 8.00 .

,/,"

ht_ay, ar a .5 12pc 4r,

ez

_ -

7.405 40

- -I 1"

£40

,

61.00

sunt la egalii distantii, 'miele de altele, adicii la depArtare de 5 m. 60=18 pic.Aceasta Inseamnii cá, boltele care se sprijineau pe aceste pile eran cu o razáde deschidere egalá, Intre ele.

Din aceastá, constatare tragem Incheierea : artistul culumnei a Infatisat Inscena XCIX capItul romimesc al podului de piatra de la Severin. Prin urmare,cetatea din scena XCVIII este imaginea lagárului cap de pod din Drobetae, iarcea din C lagroul din Pontes. Fiindc:1 Intre cetatea si dlitdirile vecine din sce-nele C si XXXIII este absolutlt identitate i fiindcA scena C ne InfAtisazá, la-gitrul din Pontes, urmeazá, cu necesitate cit scena XXXIII ne reprezintá, si eaforma cetiitii Pontes, Insá Cu 2 ani mai nainte, adica. In prinulvara anului 102.

stgipi,

stAlpul-cApgtgiu

Ge-/ 30 p.-

4'

www.dacoromanica.ro

.L7

128

Aceasta incheiere ne impune pentm scena XXXIII ì urmAtioarea orien-tare: unja din primal plan, adica malul apei, ne Infatisaza unja nordului, iarcea din fund sudul ; spre stanga este rasaritul, iar spre dreapta apusul ; ceiacecorespunde i cu aratarile columnei7 care ne indicà directia curentului Dunariide la dreapta spre stanga, adica de la apus spre rasarit i succesiva Ina"[tarea terenului ses spre stanga In rasarit si tot mai deluros cu cat mergem spredreapta (apus), precum si este In realitate.

Dad, revenim acum la scena XXXIII si studiem forma cetatii 'din stanga,Pontes, constatam ca ea se arata a fi o cetate patrata' cu colturile ronde si cuo sin gura poarta pe laturea de apus.

Ei bine, rainile cetatii de la capatul podului lui Traian pe malul sarbescau, dupa Marsigli, urmatoarea Infatisare : Pentru apararea podului, zice Mar-sigli, s'au construit doua forturi de fiecare mal al fluviului. Cel de partea Bar-beasca era perfect patrat, fiecare lature masurand 47 toises (adica 91 m. 65).Este Inconjurat de un zid (hh) foarte puternic (vezi figura alaturatal.); de unsant adanc (ii) i alaturi de poarta sunt spre apus ramasitele unui zid 12)".

Dupa cum se poate vedea din imagineaaici reprodusa dupit Marsigli, singurapoarta existenta la acest fort n'a pututfi, casi aratarea Malta de artistul co-lumnei, de cat pe laturea de apus. laracel zid puternic, despre care vorbesteMarsigli, este restul unui turn care aparapoarta de intrare.

Acelas lucru 11 spune i Kanitz 3), nu-mai ea masuratorile date de clausal sunt

.1 I! h i diferite i dupa cum am controlat la fata0'1 locului, gresite In parte.

Din toate cele de mai sus reese, In chipluminos, speram, ideea cil artistul a WA'-

tisat In scena noastia imagines 1ocalitutii Pontes, in vecinatatea careia trebuesa, fie nuipai amfiteatrul, si palatal cu. neputinta astazi de precizat pe termfr sapaturi Indeluniate, sistematice si costisitoare. Aici In Pontes se pareca a, petr,ecat Imparatul iarna anului 101-102; aici si-a preparat el cam-pania cea nouil, militara din primavara urmatoare ; aici a primit el si trecut Inrevista cohortele noi pretoriene Cu care-si reimprospata perderile suferite Inlupta de la Tapae ; de aici, In fine porneste el la vale pe Dunare ca sit sur-prinda i said rezbune asupra hordelor navalitoare ale Dacilor i. Sarmatilor,pe care i-am vazut In scena XXXIXXXII trecand Duniirea i atacand un ca-stra auxiliar roman.

Duparrex, op. cit., pl. I, fig. 19.Marsigli, Danubius etc. p. 32.Kaaitz, lantische Studien in Serbien, p. 45 : c Castolul co so aria pe platou, cam la

75 m. doparto de capul podului so Imparte fa dank Partoa cm mai veche este paralela cuaxa podului i Indreptata exact spre nord; ea are 50 m. luugime i 30 m.largimo ; iar la celo4 colWri so all& cato un turn circular do 6 m. diametru a.

www.dacoromanica.ro

- 129 -Scena a doua se lntinde din 83, unde sunt cele doua arcuri de piaträ

pank' In 86 la cladirea cu poarta, fereastra §i fronton triunghiular In NI 1).Este Infati§area unui fluviu larg, pe luciul caruia plutesc patru vase, doua detransport spre stanga i doua de rezboi spre dreapta : acestea din urma, suntbireme, iar eel din fata este carmuit de Insu0 Imparate Traian. Vasul detransport din primal plan cara caii trupelor de cavalerie, pe cand cel din fundbagaje 0 armament. 0 campie ,destul de larga se Intinde dealungul fluviului

IndAratul navilor pana la poalele unui §ir de munti, care Incepand chiar delanga areal din fund, merg Incovoindu-se spre marginea de sus pana In 84,de uncle apoi o ja In linie dreapta 'Ana dinapoia zidirii de piatra din 86, undedispar. Sire acesta de mil* precum a spus-o foarte bine Cichorius, pare a fivazut din departare.

Un element curios ni-1 d vasul care transporta cal: spre deosebire detoate eelelalte na'vi, el e singurul Indreptat cu carma spre dreapta ; de faptel trebue s mearga In directia opusa celorlalte vase. FAO cu grija ar-tistului eolumnei de a-§i da seama i exprima lamurit toate mi§carile figu-rilor Infati§ate, acest amanunt trebue sa aiba un rost anumit Care sa fieacesta ? Noi nu gasim de cat o singura explicare : portiunea din fluviu pe careplute§te vasul eu eai trebue sa faca o cotitura de asemenea fel In cat apelesale, de unde pana aici mergeau Inteo anume directie, sa curet' In directiacontrara. Este un amrmunt a§a dar pus de artist In scopul de a ne calauzi Inlocalizarea scenei.

Subiectul scenei este limpede : Traian i armatele sale calatoresc la valepe apele unui fluviu larg. Dar ce fluviu este acesta ?

Petersen recunoa§te mai Intai In areal de peatra din fund din seena noastra(XXXIII) , imaginea arcului de piatra de la podul lui Apollodor din scena XCVIII.Fluvial, peste ale eitruia uncle plute§te flota lui Traian, nu este deci de catInsrt§i Dunarea. De altminteri, artistul a indicat ca multa Indemanare aceastaidee, punand In legatura fluvial din scena noastra cu eel din scena trecuta,wide este sigur vorba de Dunare. Ora§ul reprezentat In scena XXXV, dupaacela§ Invätat, nu este de cat Novae ; prin urmare, artistul a reprezentat Inscena noastra portiunea Dunarei dintre Pontes 0 Novae.

Ori cat de luminoasa pare aceastrt idee; ea totu§i nu ne poate mul-tumi pe deplin. Daca ea ne precizeaza bine punctul de pornire al expedi-tiei lui Traian, In schimb ne lasa nedomiriti asupra acele §ir de munti, cnrese prelungesc incovoindu-se pe langa marginea de. BUS a reliefului ; caci ni-meni nu poate vedea intr'In§ii Impreuna cu Petersen, imaginea malului rIposal fluviului, precum In §uvita larga de campie dintre navi i aceia§i munti nupoate vedea imaginea luciului Dunärii.

Aici explicarea noastra se departeaza de cea propusa de Petersen. A-

1). Vezi Ciehorins, op. cit., seenele )XXIVXXXV.9

www.dacoromanica.ro

- 130 -test Invatat adusese o idee foarte luminoasa' pentru Intelegerea rostului celordoua arcuri de piatra, din 83: pentru dansul ele sunt primele Inceputuriale marelui pod de piatra, pons Trajani, care a fost pus In executare Inca dela Inceputul rezboiului dacic". Ambele arcuri au fost idite cu scopul sitserve drept. mira stalpilor de piatra din fluviu". Tot el Insa a mai dovedit unlucru : arcul din fund, Fiemanand cu cel din scena XCVIII de la capatul po-dului, trebue0e sa fie arcul de pe malul românesc. Din aceasta reese o pri-ma' Incheiere : linia de sus a reliefului ne prezinta linia nordului; 0 prin de-ducere, linia de jos, sudul.

Nu mai putin sigur se pot stabili 0 celelalte doua punte cardinale. Inadeviir, daca lar stanga avem Pontes 0 podul lui Apollodor, daca la dreaptaeste .orakail Axiopolis, reprezentat de artist In scena XXXV,acest punt a foststabilit de noi mai sus,nu tirmeaza, oare, ca la stanga este apusul 0 ladreapta rásaritul? Poate fi Indoiala asupra acestui punt ? De sigur canu.

Atunci cestiunea localizarii, fata cu precizarea celor 4 punte cardinale,este ea 0 deslegata. Fluviul curge de la apus la rasarit ; de alungul maluluisau de sus,care aici Inseamna malul nordic romanesc,se intinde o campiedestul de lare; In fine, chiar de langa Pontes un ir de munti pornesc maiIntai spre nord, se Incovoae spre nord 0 rasarit 0 apoi merg drept spre ra-grit. Cine nu vede aici icoana redusa, oarecum schitata, a campiei Dunarenedin Tara Romilneasca' ksi kiirul prelung al Carpatilor, pana la hotarele Moldo-vei, de unde o cotesc spre nord ? Pana 0 zidirea de piatra din scena XXXIVIn 86, Inca este facuta, cu intentia de a preciza tinutul, cad ea este, dupitlimbagiul conventional al columnei, imaginea unui ora § sau localitati dace.

Care ar putea sa fie aceasta localitate daca, nimeni nu mai e In stares'o spue. Atata putem afirma, ca ea este langa Dunare 0 anume Intr'un me-ridian ceva mai la rasarit de cotitura spre nord a Carpatilor din Vrancea.Cine §tie, de nu cumva artistul n'a vrut sa indice prin zidirea de piatra din86 cetatea de la Imbucittura Siretului, ale careia ruini se vad 0 asta-zi laBarbo0 ? Acest punt avea In trecut ca 0 asta-zi o importanta extraordinara,caci domina nu numai calea spre gurile Dunarii, dar 0 Intreaga vale a Sire-tului. Acest punt trebue sa fi fost Intarit Inca mai nainte de patrunderea Ro-manilor prin partile locului 1), poate Inca mai nainte de expeditia lui Crassusdin ,29 a. Ch. Precum Intarite erau aici la gurile Dunarii, Aegyssus §i Troes-mis pe partea dreaptil a fluviului, a§a trebue EA' fi fost Intitrit 0 puntul dinpreajma Galatului 2).

Un argument In favoarea acestei idei Bunt ruinele descoperite pe platouldin Gherghina 3), care, de0 In mare parte romane, poarta In forma, In pozitia

Schuchhardt, Arch epigr, Mitth. IX,p. 228 : Der Ort (Dinogotia) an der Sereth-miindung schon in sehr friiher Zeit griechischen Import erfuhr und jedenfalls den Handelder Pontuss1lidte mit dem Binnenlande vermittelte".

von Prommerstein, Die Anflinge d. Provinz Moesza, In Jahreshefte, I. Beilage, p. 152.D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, 1716, ed. din 1872, p. 18; Neigebaur, Dacien,

p. 294; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Roinani, 1880, p. 456, nota 160; Dictionar. Geogr.

www.dacoromanica.ro

131

alcatuirea Ior specialg, caracterul tutulor constructiilor dace. POzitia cetatiipe Ingltime, forma curioasa ronda oval, zidul dublu care o Inconjoarg, legg-tura dintre platoul pe care e cetatea i malurile Siretului, ceiace ne amintestefelul de aparare al turnului rond de la Boita,In fine Insasi existenta aceluidrum pe sub pgmant captusit cu piatr i caramida, pentru a Intretine coma-nicatia Intre Dunare i cetate", toate acestea stint elemente oare-cum streinecetätilor romane. Sa" fie oare, aici pe columna In scena noastra, imaginea ce-tatii Dinogetia ? Lucrul nu este imposibil, In ori-ce caz e acceptabil ; totusiprobe isigure n'avem aceasta De face sa presinta'm algturarea noastrg ea osimpli hipotesa.

Ca sa revenim la localizarea scenei XXXIV, vom sustine ca, In aceastaimagine trebue sa vedem schita campiei dungrene din Tara Romaneascg de lamalurile fluviului i pana la poalele Carpatilor a carora osatura este redatasub forma acelei dungi late, noduroase i incovoiate, de care vorbeam maisus. Cu aceastä localizare se explica i unele amanunte, care nu fuseserg Inde-ajuns lgmurite. Pentru ce aproape de arcurile de piatra ale podului, nava cucarmaciul la dreapta sr'. fie Indreptata In alta directie de cat celelalte trei vase ?Respunsul nostru este simplu fiind-ca aci aproape de Severin e singura dataeland Dun:area, care in general are directia de la apus spre rgsgrit, din contrase Indreapta de la rasarit spre apus. Ca sa exprime aceastg idee, artistal a In-fatisat nava cea mai din apropierea podului lui Traian, mergand contrar detoate celelalte nave.

Am insistat asupra scenei XXXIV poate mai mult de cat trebuia; maiales ea' din scena XXXIXXXII lucrul se limpezise destul de bine ; am fg-cut-o totusi cu gandul de a Inlatura ori si ce nedumerire asupra acestui punt.

Cel de al treilea act al calatoriei pe Danare a Imprtratului i trupelorsale ni-1 Infatisazg scena XXXV 1). In prima scena (XXXIII) am avut reprezen-tarea primului moment al actiunei, adicrt Imbarcarea la Pontes ; eel de al do-ilea, cuprins In scena XXXIV, ne arata calatoria Impgratului pe Dungre; si infine, cel de al treilea i ultimul moment, descinderea din navi, II vedem des-fasurat in scena XXXVI Local unde se Intampla descinderea este Axiopolis,un oras vechia important atat din punt de vedere militar cat si comercial.

Se Intelege de 4 sine ca un punt .mai bine asezat ca Axiopolis, de unde

al Romitniei, voL III, p. 507 ; C.I.L., III, No. 777 i 778. Ackner und Milner, Die rat. in-schriften in Dacien, No. 852 si 855. c Gherghina era asezatA pe* un platou cu diam. de 70 m.,si la vre-o 50 m., deasupra nivelului ordinar al Siretului. Ea era de forma rotundA i !neon-juratA de un impittrit zid circular. 0 esiturft, mestesugitg, in forma unei punti, mArginitA do(Lou& ziduri paralele, lega acest platou cu cel al malului apropiat, fortificat i el; la nordulstill un zid, ce esea din al doilea mur circular, cobora la linie dreaptA Oa& In Siret... Labaza murului care o ingrAdea spre rAsArit s'o, gAsit o statue a zeitei Ceres, turnatli in a-ramA, un numAr maro de lespezi de marmorli sApate in relief si reprezint&nd rezboaele Roma-nilor cu popoarele de la DunAre, un drum pe su5 pAmAnt cAptusit cu piatrA i cArAmiclii. Incetate s'au mai descoperit: o subteranA care continea morminte, o mulOcae de bani vechide argint i de bronz, purtAnd 'Agin° trapAratilor Traian, Deocletian, Constantin, Arcadiu, etc s.Dicf ion. Geografic al lionaniei, vol. III, p. 507.

1) Vezi Cichorius, op. cit., vol. II, pl. XXVXXVL

www.dacoromanica.ro

sa se poata ta ì Inchide calea, de Intoarcere a barbarilor navalitori, nielse putea gasi. Despartiti de baza lor de operatie, barbarii puteau fi loviti i nimi-citi Cu totul ; ceiace de altminted s'a §i Intamplat.

La ace asta incheiere ne va duce i analiza celorlalte scene care vin. In-cepem en scena XXXVI, care se Intinde din 87 pana in 94 (scenele XXXVIXXXVII, Cichorius). Bine marginitit la stanga §i la dreapta, scena aceastainfati§aza doua coloane de armata romana, una in mar§ de atac §i alta In pli-nit invalma§ala a luptei 1). Sunt deci doug momente deosebite ale aceleia§i acti-uni unul, atacul Ins* care se desfa§ura spre dreapta §i celalt, la stanga,momentul pregatitor.

Terenul este un §es Intins §i paduros. Pentru localizarea scenei artistuln'a pus de cat un turn de piatra cu fronton triunghiular sus §i un §es tutuscu mici delutioare jos In 88. Turnul, dupa aratarea columnei, trebue &A fie inapropiere de Axiopolis, Infati§at In scena XXXV.

Cel de al doilea element, dealurile putin ridicate care accidenteaza cam-pia, trebue a, fie dealurile care despart valea Dunarei de Intinsa campie dininterior, care se desfii§urit mai ales spre räsiírit.

Actiunea este limpede. Traían. §i-a Impartit armata sa mai u§oaril,In douit coloane: una, alcatuita din cavaleria romana, cealalta din trupe auxi-liare regulate §i Deregulate, pornesc probabil pe doua cNi paralele spre inte-rior (rasiirit). Este o vasta mi§care de trupe ca scopul de a prinde ca Inteuncle§te hordele barbare care ar fi putut cauta scapare spre nord, clincolo deDunare.

Pe cand In prima parte a scenei noastre (din 87 papa' in 90), se prega-te§te Invaluirea du§manului, In partea a doua (din 91-94) actiunea este Inpuna desfa§urare.. Imparatul calare primevte §tirea biruintei pe care i-o aducedoi bllAr eti romani ; unul din ei, dupa cum a ,aratat Ciaorius .Intemeindu-sepe simbolul scutului, face parte diu, ala civium Romanorum. Sarmatii Roxolani,acei cavaleri imbracati, ca §i caii lor zale de fier, par surprin§i i sfaramatide d av al eri a romana ; pe cand o Mina parte dintr'In§ii fie raniti, fie uci§i,.copera campal de 'Mae, restul fug spiiimantati spre dreapta. De sigur, gan-dul lor este sil ocoleasca pe la räsilritr irurile armatelor romane, care Inaintaude la Axiopolis spre rtisa'rit §i apoi s'o ia direct spre nord, spre gurile Dunareipe wide ar fi gasit scaparea In pustiurile lor Intinse.

Cichorius, Petersen §i Domaszewski Bustin ca lupta contra Sarmatilor Ro-xolani s'ar fi dat In Imprejurimile Nicopolei ad Haemum (asta-zi Star Nicup).Motivul? Fiind-ca, notitele celor vechi ne afirma ca ora§ul acesta a fost cladit decatre Traian in amintirea biruintei sale contra Dacilor §i Sarmatilor 2notitele pe care -se intemeiaza inväÇaÇii germani de mai sus nu spun de catun singur lucru : ora§ul a fost &Wit de Traian pentru eternizarea bi-

Vezi pl. XVIII, fig. 1.Iordanes, Getica, XVIII; Amadanus Marcellinus, 31, 5, 15: 'Nicopolis quam indi.

cium victoriae contra Dacos Traianus condidit imperator" ; of. Teohari Antonescu, Le tro-phée d'Adamclissi, p. 18.

www.dacoromanica.ro

XXXIII.

FIG. I. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE COLUMNÄ.

FIG. 2. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE TROFELL

81. 82. 83.

26. 14. 14 b. 27. 28

www.dacoromanica.ro

e"I;-e,

-Jo

XXXVI. XXXVII

i'/Z -- : -* :, * ' L, .1 ,:,:d ..I.,t . ° y- .., . . *--

--. .' 1 T_Tr'''''

,

... , -, Fn ..4 , , k') ., ' Ze.6 ' .

- , . i - . - t 1,r -r- -

. ,. 5".

.. a 1 --,

,' - - ! i , - -4. "w . ., , ,

1

't t

88. 89 90. 91. 92 93. 94.

FIG. 1. LUPTA CAVALERIErPE COLUMNA.

-77-71 ,1$0.01

-bz 7 4\ FA

'[. V

..., - ,.,' c.....ilit. ..:, --.1-Aa....,...,..,1.AIL ---7"-----.:71----.... -.

o ,

2. 3.

FIG. 2. LUPTA CAVALERIEI PE TROFEU.

9

`t. -

r;<'

5.3b. 6 7. 4.

www.dacoromanica.ro

ruintelor sale contra Sarmatilor i Dacilor ; ele nu adaogg absolut nimic asu-pra locului unde s'a dat lupta insg0. Este de sigur o deductie gre0tg. sg, so-

cotim orwle care eternizeazii o biruintg, ca fiind clAdite chiar pe terenulunde s'a dat lupta. Si doiradg de aceasta este faptul, c Nicopolis ad Haemumge MTh' apzat inteun tinut cu adevgrat muntos, unde varfurile muntilor atingpiing la 700 m. tugltime ehiar ; 0 o asemeni configuratie a solului n'ar fi tre-cut'o nici odath cu vederea artistul columnei, daca In scena XXXVIXXXVIIar fi avut In vedere Imprejurimile -de la Star Nicup. De altminteri asupraacestei cestiuni vom reveni ceva mai departe.

Scena a patra (XXXVIII in Cichorius), tare e miirginitg de doi copaci(In 95 0 98), ne infgt.43azg o nduit luptit futre Romani 0 barbari. Terenul, undese desfaprg, lupta, este kies In primul plan 0 deluros spre fund 1). Si anume,In mijloc chiar avem un tappn Malt i abrupt, mgrginit sus spre dreapta In98 ì spre stAnga in 95 cu ctite un deal. Intre aceste dealuri In fatg se des-flpirg' un ves, unde se da lupta. Trei care Indircate cu pradg,scuturi, sgbii

0 vase diferite,se vgd pe culmea podiplui din fund; pe roata unui carspftnzurg' trupul sehingiuit al unui topil, pe cand doi barbari dorm lAngg careintin0 pe pgmAnt. Pe deasupra dealului din 95 resare bustul unei divinitgti feme-nine, care cu bratele fluturg pe deasupra capului ei un vg'l rdsucit. Aceastg, divi-

nitate este imaginea Lunei, precum a spus-o foarte bine Cichorius. Lupta In-

s* se desigoirg In egmpie la poalele tg'p§anului. Trupele romane, pe care leam vgzut pornind In scena XXXVI pe doug eoloane, par a fi sosit pe neakl-teptate ; ele atacg din trei pgrti pe barbarii care luptg eu euragiul despergrii.Dar nu numai trupele romane sunt cele cunoseute din scena preeedentg, dar

Dacii nu sunt altii de cat cei care dedeau asalt cetittii ro mane din se. XXXIIapgratg de auxilian. Aceastg idee a exprimat-o artistul prin imaginea unui fu-gar roman, imbrgcat In ve0n.inte dace 0 care luptg, impreung cu Dacii, fugarpe care l'am mai Intalnit ()data In scena XXXII in -puntul 78.

Rezultatul luptei ti deducem din felul de reprezentare al imaginilorbarbarii cu tot avantul ion sglbatic sunt InfrAnti, multi au pierit in luptg ; iarunul dintr'In0i, un pileat, ca sg nu cadg, rob in mftna Romanilor Ii implantg'fieruI In inimg.

Putem noi oare determina locul unde s'a dat aceastg luptg ? Elementelede precizare geograficg se reduc la urmgtoarele punte : un es sau mal exacto vale, care se ingusteazg ctitre fund, uncle pe stanga i pe dreapta se ridicgate un deal. In fundul vgii se inaltg un awn tare abrupt spre in fatg, in-

cheie dealurile mtirginaoe din dreapta 0 din stanga. Apoi, locul de luptg, pecare o vom numi-o spre mai distinctg caracterizare, lupta dc langg carele cupima', nu poate sg,' fie tocmai departe de locul de pornire, adicg de Axiopolis.Cgei dacg trupele ar fi avut sg strgbatg un drum la o depArtare mai mare de o

zi, desigur el ele ar fi trebuit, dupg cum era obiceiul roman, Esg. clgdeascg

1). Vezi pl. XIX, fig. 1.

www.dacoromanica.ro

134

un laggr. Lucrul acesta nu-1 vedem de dt In scena urnigtoare. ,Prin urmare,locul de ciocnire ar putea fi cel mult la un popas de o zi de puntul de por-nire de langg Dunäre. AceastA, Incheiere ne limiteazg a§a dar spatiul geografica/ scenei noastre.

Dar mai este un element important pentru egläuzirea noastrá : anume,imaginea divinitgtii pe care o vedem rAsárind pe deasupra dealului din stanga.Care este scopul prezentárii acestei imagini ? Cichorius §i -Petersen sustin *cgprin aceastg infAti§are artistul vrea s producg In mintea privitorului ideeaactiunea infätivatgIn scena noasträ' se petrece in timpul noptei. In vederea a-celeia§i intentii Bunt adaose i cele doug figuri de barbari, care dorm unul cufata in sus §i celalt cu fata In jos MO carpi din dreapta, In 97 sus.

Dad, ne amintim fug el In totdeauna artistul In schitele sale este sobru, a-proape lapidar, dacg de asemeni ne amintim eg el nu Intrebuinteazg pentru ex-primarea gändului sdu de dt numai acele imagiui care puteau sg cälguzeascgmai bine, pe privitor,In vederea cgruia opera era fä'eutä,atunci Intelegemfoarte bine eg aceastä repetare a aceluia§ gänd,ideea unei actiuni In mijlo-cul noptei,prin doug semne diferite era un pleonasm cu atat mai nefiresceu eAt era mai neobi§nuit. Eu cred imaginen celor doi barbari, dormindl'angg care, era de ajuns ca sä exprime ideea surprinderii de noapte. Imagi-nea Lunei Insg infAti§atä"- aici, are altä semnificare.

Mai Intfti, aceastg imagine o mai reggsim numai o singurg datg pe co-lumng, in scena CL din al doilea rezboi. Aiei scena ne infAti§azg goana trupelorromane auxiliare dupg Daci, care sunt prin§i §i adu§i In localitatea dacg, in-dicatg printeun turn de lemn din aceia§i seenä'. Subiectul, dupg Petersen, ar fiprinderea barbarilor In timpul nopii. Ciudatg vángtoare de oameni, care s'arfi fgcut In Intunerieul noptii pe munti §i in mijlocul codrilor de dtre ni§tetrupe care pentru prima oarg eglcau prin acele tinuturi ! Cu mult mai adevg-ratd este pgrerea lui Cichorius care sustine, eh' introducerea Lunei, ea divini-tate a noptii, este pusg cu scopul de a ne aräta directia nordului. Eu a§ fide pgrere, zice dänsul, cg artistul prin introducerea imaginei noptii (Nil) nuviva sä aräte aici un timp oare care al zilei, ci numai direetia puntului car-dinal al nordului". Prin urmare, ceia ce era adevärat aici, in scena CL, tre-bue sA fie adevgrat §i in scena XXXVIII, adicg, prin introducerea imagineiNoptii" artistul a wilt sg aräte, .cg linia nordului se afla la stänga iar prindedueere, la dreapta este unja sudului.

Pe de altä parte, noi mai §tim din scenele XXXVI §i XXXVII, cg tru-pele auxiliare romane pornesc de la Dungre, adicg de la apus, spre interiorulDobrogei, spre rABArit. Deci linia pe unde vin Romanii, In scena noastrg jos,este linia apusului, iar sus In partea opusg avem linia rgsáritului. Iatg deciscena noastrg are o orientare, care se deosibe§te de Intreaga serie de scene,care Incepe chiar de lAngg cele doug arcuri de piatrg ale podului lui Traiande la Pontes (scena XXXIII). Si tocmai fiindcg se deosibe§te fundamental eaorientare a punctelor eardinale de felul de orientare a celorlalte scene, a fostnevoit artistul sg intmdueä imaginen Noptii la stänga scenei, uncle se dá luptacTe längg care,

www.dacoromanica.ro

FIG. 3. SIGN. SERTORIUS FIRMUS.

fr

(

95. 06. 97. 98.

FIG. I. LUPTA DE LÂNGA. CARELE CU PRADA- PE COLUMNA.

r

1:61.p

,

. t F 2

['if

f" 1

-4 kk

d , LJ,

FIG. 2. LUPTA DE 1..XNGA CARELE CU PRAIA PE TROFEU.

1.7It.

r,

FIG. 4. AQUIL. MUSIUS VALEIAS.

19. 33. 17. 22. 23. 30. 8 b 8 9. 35 36, 37.

XXX VIII. XXXIX.

k

www.dacoromanica.ro

ott. so. too. 101. 102.

FIG. 1. PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE COLUMNA.

+ff

.

- 'Jr

FIG. 2 PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE TROFEU

'

I -o1 ,

rVA,,,It .). G' t

. ..,-,-. ---- -r.

-' , -...., t. 4(II' - a- . .,i . ,..

''i - 4 ., k, -

i_ r . r'- 'v re

i

'

iti - ,,, -I

! -o 11,,

t.. =--- ...- _ _14(.

45 46.

XXXIX. XL.

-k AP; 1r A ".;,.44' 't-1*4 41,94-*e

r .4r pop,

.-.

49. 49 39 47

www.dacoromanica.ro

- 135 -Aceste elemente topografice ne araba cä situatia geografica a scenei noa-

stre se afla toemai In apropiere de satul Adamclissi. In adevar, singura valecare se deschide, pornind din spre Dunare, In spre rasarit este valea Urluiacare se- Infunda In pantele repezi ale dealurilor din preajnAa satului Adamclissi.Aici situatia topografica a terenului corespunde In chipul cel mai desavarsit cuaratarile columnei. Avem In a tapsanul cu pante repezi, care Inchide \raleaspre rasarit ; avem In b i In e dealurile vecine din stanga si din dreapta ;avem In fine spre apus campia Urluia, care se desfasura Intre doua, siruri decoline pana aproape de lacul Marleana. Ceea ce ne Inta'reste si mai mult In a-leger ea noastra, este depärtarea relativ mica a tinutului din Adamclissi de ma-lurile Dunarii, precum

corespondent& surprin-zátoare lntre orientareascenei de pe columna' siaceia a locului din A-damclissi. Aici, casi a-colo, valea se Infundaspre rassarit ; aici, casiacolo, doua.' dealuri a-proape paralele, Inchid

marginesc valea sprenord i spre sud ; aicicasi acolo, valea se des-chide spre apus, de midevin trup ele auxiliare ro-mane, indata dupa de-barcarea lor la sud deAxiopolis. Din toate a-cestea o Incheiere se im-pune : lupta de ranga ca-rele de prada se petrece,dupa' toate probabilita-Ole In partile de la Adam-c dalissi. O dova' mai mult In

_, --A . ,,,,,r,, , ,

j7, N.- s,! ,

'AVP.,-

sprijinul acestei idei este tocmai scena urmatoare(XXXIX), care ne Infatisaza zidirea unui castra de catre legionarii romani, castrucare este identic cu cel descoperit la Adamclissi. Aceasta scena (XXXIX), care seIntinde din 98 pana In 101, ne precizeaza geograficeste Intreaga actiune mili-tara a grupei 2). Scopul artistului e sa ne arate pe. de o parte zidirea unuicastru important In regiunea unde se da' luptele, iar pe de alta ne Infätisazasupunerea unui trib dac. Asupra acestor doul puncte Intelegerea este deplinafiltre Invatati. Nu tot astfel insa, In ce priveste locul unde lagárul a fost cla-

..

1). Vezi figura ad alaturati, Gr. G. Todloscu, Mon. din Adamcliesi,2), Vezi pl. XX, fig. 1.

fig.

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XXII? fig. 1,

136

dit i eestiunea, daca populatia care se supune este daca din imprejurimilecastrului, sau sunt barbari scapati din macelul luptei de lAnga carele Cu prada.Vom lila pe rand pe fiecare din aceste dona cestiuni.

Unde se cuvine BA facem localizarea castrului cladit In scena iloastra ?Cichorius, care si-a pus mai Intai aceasta Intrebare, crede ca localiZarea tre-bueste faena In Oltenia, pentru ca numiti aici era o populatie daca gata sa,'ceara adapost Intre zidurile cetAtii de curand zidita. In Moesia inferioara, acesteelemente straine lipseau. lagArul zidit e In legatura cu lupta cea marereprezentata In scena XL, care, dui-A Invatatul german, s'a dat cam pe langaOlt, prin apropiere de pasul Turnu anon.

Artistul columnei a dat lagarului din scena noastra o forma asa de ciu-data si caracteristica, In cat ea nu se mai regaseste la nici un alt lagar _ro-man din sirul reliefelor. Este Intrebarea, aceastA formä stranie a fost care a-

lead, de catre artist, precum s'a pretins, numai In mod conventional pentru afi mai moor de recunoscut de catre privitor, dad s'ar fi Intamplat sa se repeteInca odatA (precum vedem In scena XLIII) ; sau este copia fidel a unei formereale de lagar?

De .obicei, lagarele romane de pe columna sunt copii dui% cele reale,care din pricina varietatii solului, au si InfAtisari felurite. In cazul nostru vomvedea ca forma lagArului provine din configuratia curioasa a terenului.

Pentm a prinde mai bine caracterele esentiale deosebitoare ale acestuicastru, le TOM Implini cu elementele caracteristice ale eastrului din scena XLIIIIn 114, care, dupa cum foarte bine a arAtat Cichorius, este identic cu cel dinscena noastrA1).Singura deosebire Intre ele este faptul ca unul e In plina cons-truire (lagarul din XXXIX), pe cAnd celalt din XLIII este definitiv isprAvit.

- -

www.dacoromanica.ro

r.,:---.....- .,..___, .---..-_., , ,.,

\-'-':$1 ,ti-A, . t Jr=11 ,

..--- ,..4 - -....... , 4 fi. 'tir,4,en ,;,.

., . -fp.I,Hf,r.1kLr- li,

/..r1 I.

,, 4,. 4, ,i1 it 1-'3

v 4 ' -

71'

9 v, ::---.,,'J

; rile,s0.44 _:

r .. -

, j -, ' i. -f

, ,'64iit' - !# i,

102. 103.

PREGATIRILE DE LUPIA.

:A. V

'12h.Z.

I

.=

PREGATIRILE DE LUPIA.

I.

=,.F

11-

-Ez4,

_LT ,1 iT....i

104. 105.

GRUPA CENTRAL-A.

FIG. 1. LUPTA DIN VALEA URLUEA LINDA ADAMCL1SSI PE COLUMNA.

FIG. 2. LUPIA DIN VALEA URLUEA LANGA ADAMCLISSI PE TROFEU.

;111,, 4-401

18. 16. 20.

LUPTA

,,_.__.t, --- ----... -t C.' 1r

''' '4 -I Pv,

ii t. i .1. ' . , .

, d. , ., t /, , .- , 1,,,,.,

' .;', '6 0

A

f,' Ill

,r

31. 32. 34. 24.CAA1PUL

XL XLI.

SIGNANI ET ANTESIGNANI VEXILLARIL CORNICINES. TUBICINES. GRUPA CENTRAI.A.

106. 107. 108. 109.

LUPIA

12. 13. 41. 50. 50 b. 41. 29 21.

INSASI.

INSÄSI.

110.

CAMPUL MORTIL

www.dacoromanica.ro

FIG. 3. CETATEA DACA CADINTI PE COLUMNA.

a 1,"

r'I j

,

FIG. 4. CILINDRUL TROFEULUI DIN ADAMCLISSI.

FIG. 1. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE COLUMNA.

FIG. 2. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE TROFEU.

FIG. 5. RUINELE TROFEULUI DIN ADA MCLISSI.

FIG. 6. RECONST1TUIREA TROFEULUI DUPA A. FURT-WANGLER.

XLII. XLIII.

112. 113. 114.

43. 38. 10 25. 40.

www.dacoromanica.ro

Laggrul, am spus mai sus, are o forma' foarte caracteristica. In fat/ avemo lature ingusta (bc) cu cate o poarta in stanga (vest) si In dreapta (sud) ; ladreapta o lature incovoiatg, la, mijloc si care se Incheie la fund (in d) ca o atreia poartg, (rgsárit) ; la stanga piezi i chiar de langá .poarta (in b), o latureIn linie dreaptg, (ab), care sus in 113 si in scena XXXIX In 991), face unghiucu o alta lature (ad) din fund incovoiatá. (Vezi figura de la pag. 136). Cum ve-dem dar, nu este numai forma lagárului care ne surprinde, dar insusi numg-rul portilor, care stint ca nicaeri pe columna', numai trei. Tot asa de surprin-zgtor este si reparti-zarea acestor porti,doug, pe o 'atareuna pe laturea !neo-voiatg din dreapta, O 7asemeni repartizare t.;

"k-neobisnuitii nu se poa- LLLite explica de cat piinneobisnuita configura-Ve a solului, undecastrul a fost asezat.

de fapt, in aceas-

1). Vezi pl. XX, fig. 1.

CL

137

'ta privintá terenul 5frpare variat In fatil,avem un santadanc,LEiJ djar dincolo de sant o z`bi2zi /w.r/// ea'

Acolina', care, mai joasá,spre stanga, createmereu in t'intime cucat Inaintám spredreapta, ocoleste dupgmuchea laturei hico-voiate si se continuamereu pana dincolode poarta din fund.Acest amgnunt se ob-serva,' mai bine la la-Oral din scena XLIII. Tot aici se vede de asemeui c laturea ingustá dinfatg, are capátul ei din 114 ceva mai ridicat de cat cel din stanga din 113. Infine de la aceastg poartg, inainte terenul este cu desgvarsire yes. Nu numaiatat, dar si in interiorul lagrului solul este deluros ; acest lucra 11 aratg. ar-tista' In mod lámurit prin acele siruri de stand, care se Arad in scena XXXIXsub picioarele lui Traian i In dreptul portii din 100. Trebue sa ne inchipuimea laggrul pe dinguntru in loe de a fi yes, el este accidentat, terminat probabil

4."s'i"4Z3.!..,4:1,g71:;:ev/sr

Err.

-

:

A

-

aina

www.dacoromanica.ro

138

prin pante. Pe unja mai joasa a pantelor s'a inaltat zidul de imprejmuire cuportile i tur-nurile sale.

Toate aceste elemente topografice sunt de o precizie gia de mare in catlocalizarea se poate face cu cea mai mare siguranta, i anume, la localitateanumita Adamclissi, acolo unde inscriptiile descoperite ne spun ca. a fost muni-cipium Tropaeum Traiani.

Asupra acestei eetrIti s'a scris foarte mult 1). Ea poarta numele oficial deMunicipium Tropaeum Traiani, sau Tropaeum Traiani, ori civitas Tropaeen-slum, sau chiar mai pe scurt, Tropaeum. Cetatea a fost ridicata de catre im-paratul Traian chiar ; aceasta o spune numele ei, precum i felul cladirilorisale, mai cu seama zidurile:sale de piatr i turnurile, care OA In timpul dinurma fiteteau In parte Inca in picioare. Orapl cazut In ruine, a fost recons-truit, dui:A cum arata inscriptia, de catre Constantin eel Mare 2), In anul 316.Se pare ca aceasta reconstruire a avut loe mai mult asupra interiorului °rap-lui : zidurile d aparare ca§i turnurile, au remas aceia ce fuseserá In timpul

lor sub Traian.Ori care ar fi adaosele cercetarilor ulterioare archeologice asupra acestui

ora, forma ca0 Infatiprea externa a lui, sunt cunoscute astazi destul de bineIn liniamentele lor generale. La nordvest de satul Adamclisti, la capatul de ra-!grit al vaii Urluia 3), chiar sub sprinceana dealului, peste care se Inalta' cla-direa impunatoare a trofeului lui Traian, pe o colina tuguiatá care de treiparti este aproape inaccesibila, se vad foarte bine chiar la suprafata soluluiurmele zielurilor de Imprejmuire. Zidurile, care pe alocurea au fost desveliteaproape cu totul, dan o forma foarte ciudata care ar semána cu un fel de pen-tagon cu latmi neegale i In parte In linie Incovoiata. (Vezi figura de la pag.137). Nu Bunt peste tot de cat numai trei porti, cate una pe fiecare lature deapus i rasarit i ceea de a treia la intalnirea laturei de apus cu cea desudest. Pe o bung, parte din laturea de ,rasarit §i de apus i Intreaga laturede nord nu se vede nici o urma de poartii. Avem deci o prima asemanareizbitoare Intre lagarul de pe columna i cetatea din Adamclissi: o lature (ceade apus) cu cate o poarta (In b i 0 la capetele ei, (de vest §3i de sud)spre dreapta o alta lature (ed) Incovoiata, cu o poarta (In d) la mijloc (poartade est). A doua asemanare peste care nu se poate trece qor cu vederea estecea urmatoare : la capatul din stanga A laturei din fata e) pe columniiera o lature In linie dreapta (b a), care spre fund (in a) se alipea de olature In linie curba (a d). Aceasta se observa §i la cetatea din Ada-mclissi : partea laturei de apus, care pleaca spre nord de poarta de vest, esteIn linie dreapta t3i. se tae piezik3 cu cealalta portiune din spre sud ; iar In-

Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 56' si 89; 0. Benndorf, Das Monumentvon Adamclissi, p. 5; C. Cichorius, Die rdmischen Denkmdler, 1904, p. 9 ; Raymund Netzham-mer, Die christlichen Alterthiimer der Dobrogea, p. 29; (J. I. L. III. Suppl. 12461, 12470, 12473,13734 si 14433; R. Netzhammer, Nach Adamclissi, 1906; Techan i Antonesou, Le trophée d'A-damclissi, Bucuresti, 1905.

(cAd confirmandam limitis tutelam etiam Tropaeensium civitas auspicato a funda-znentis feliciter opere constructa est,. C. I L. III, 13734.

Vezi figura de la pag. 135.

www.dacoromanica.ro

139

treaga lature de nord este curbi lina. Asemiinare este si In ce priveste nive-LA diferit al laturilor cettitii : asa de pildä, laturea de apas (bc), cuprinsaIntre cele doua porti de vest si de sud, din pricina configuratiei solului esteIn panta inclinata si anume, mai ridicatä,' la ea/Atli' ei sudic In c, de cat In a-propiere de porta de apus In b. De altminteri, spre apus Intreaga stanca, pecare sta clädita cetatea se scoboara continuu In campia rluletului Urluia. 0noutt asemánare iartisi o gásim In cé priveste configuratia stancei : suprafatainterioara a cetatii Tropaeum este accidentata, adica In special terenul se Inaltacontinau de la zidurile de Imprejmuire spre mijloc, unde In dreptul basiliceiforensis s'i celei bizantine, ti atinge punctul sail cel mai limit ; aceasta alca-tuire a terenului ne lamureste acel crampei de dealuri, pe care artistul l-aInfatisat sub picioarele Imparatului si In fata portii din 100 de pe .columna(se. XXXIX). Aceasta' cetate, casi cea Infatisata pe reliefele din Roma, are dejur Imprejurul sau un sant adanc, care p'alocuri este taiat cu mari greutati Instanca dura.

In fine, o ultima asemtinare, care sfarseste prin a identifica In ochii nos-tri cele douá,' imagini, una a orasului de pe columnä si alta a celui real, esteInfatisarea dealurilor din apropiere. Cichorius In explicarea pe care o da ce-tatii din scenele XXXIX si XLIII, crede cit deluselele pe care le vedem pre-Jungindu-se prin fata laturei scurte din 99 pia In 101, precum s'i cele careocolesc In scena XLIII din 113, pana In fund la poarta din dreapt a, nu estede cat imaginea unui val, ,,care creste spre dreapta la o Inaltime pe care nuo mai gasien nictieri pe columna". Ef bine, acest val care vine mai departe desantul Inconjurator al cetatii, este simpla Incingatoare a dealurilor care porninddin sudest ocolesc stanca cetatii pana aproape de coltul ei de nordvest. i pre-cum pe columna In dreptul laturii piezise care vine la dreapta celor trei pileatidaei din lagarul scenei XXXIX, se an' un ses Intins, tot asa si In realitate pelaturea de apus a cetatii Tropaeum avem un ses larg si Intins, care se pierdeIn valea Urluei spre Dunáre.

Asa dar asemanare In forma, asemanare In numarul si repartizarea por-tilor, asemanare In configuratia solului, asemanare In Intocmirea interioara aterenului care se Inalta spre mijlocul cetatii, In fine, asemanare In ce pri-veste Imprejurimile deluroase pe trei parti si ses pe o parte ; toate acestea nune permit oare stti tragem concluzia, ca artistul columnei a Infatisat In celedoua' scene XXXIX si XLIII imaginea cetätii Trop.aeum Traiani, ale careia ru-ini se gasesc la Adamelissi In Dobrogea? Ce se opune la aceastá identificare ?0 simpla lipsa : pe columna nu se vede nicaeri urma . acelui basin dreptun-ghiular, care este alipit de laturea sudestica a cetatii Tropaeum din realitate.Dar aeest basin dreptunghiular, precum se poate vedea din constructia ziduri-lor sale de Imprejmuire, este un adaos facut In urma' ; In ori ce' caz, el nu afost Intotmit In acelas timp and s'au ridicat zidurile cetatii de catre legiona-Tii romani. Cum era sit Infatiseze artistul pe columna un amanunt, care n'afoot cladit de cat mult mai In urma la cetatea realti, ? 0 singura incheiere decise impune : artistul a Infatisat In lagarul din scenele XXIX si *XLIII imagineacethlii Tropaeum Traiani.

www.dacoromanica.ro

- 140 -Din aceasta identificare reese ca pe columna artistul a Infa'tisat laggrul

Cu urmátoarea orientare: jos este unja sudului, sus aceia a nordului, iar lastanga apusul si la dreapta rasaritul. Adicg, a reintrat In unja de miscare side orientare pe care o avea grupa mai Inainte de lupta de laugh' care.; aceastgsingura sceng face o exceptie la obisnuita orientare a grupei de scene si pen-tru acest motiv s'a vgzut artistul nevoit .sg introdueg, imaginea, noptei la stangasus pentru a se putea da o indicare privitorului, ca la stAnga sus este linianordului.

Trecem la a doua Intrebare : populatia dacg venitg sa se supue Impgra-tului, este oare populatia daca din Imprejurimile castrului, sau e multimea ce-lor prinsi din lupta de laugh' carele cu pradg ? Ne amintim ca unul din mo-tivele cele mai puternice ale lui Cichorius pentru localizarea castrului In O1-tenia era pi acesta : laggrul a fost zidit Inteun tinut, unde Dadii. forman fon-dul populatiunei. In Moesia inferioara, zice dânsul, o asemine populatie nu seafla, deci cetatea a fost cladita In pgrtile de la Olt, unde numi de orase ter-minate In clava ne aratá cu prisosinta care era felul populatiei pe atunci.

Acest argument Insä pierde toath' taria lui, dacá ne amintim ca impreju-rul Municipiului Tropaeum Traiani, In special pe MO Dunáre Intre Durosto-rum si Axiopolis s'i chiar ceva mai la nord, erau orase dace ca Sagadava,Sucidava si Capidava. Mai mult Inca, din scriitorii vechi, amintiti mai Sua Incapitolul privitor la seenele XXX1XXXII, reese cu siguranta ea o bung partedin Dobrogea si in'special Iinprejurimile, cetgtii Tropaeum Traiani erau. Iocuitede elemente daco-gete. Cum vedem dar, imPosibilitiy In aceasta privinta nune stau In cale. Chiar daeg am presupune C i i locuitorii daci, care vin Inaintealui Traian si cer adápost In cetatea de curand zidita, sunt din tinuturile dim-prejur si tot n'am avea nici un motiv sa Inlaturam ideea unei localizari a sce-nei XXXIX la Municipium Tropaeum.

Dar aici este ceva mai mult. Locuitorii daci care vin sg se supung', suntelementele remase dintre barbarii care navglisera cu Sarmatii Impreung InMoesia. Si In fond, Maul nici nu poate sg fie altfel. Mai Intgi, ce rost ir fiavut Dad ii din Imprejuriini care steteau In orasele lor, sa vie la Impgrat si sacearg adgpost lute() cetate ziditg de Romani ? Pentru ce si-ar fi pgrasit ei ea-minul lor eel vechi si de sigur redusa lor libertate, pentru ca s'g se InchidaIntre ziduri, uncle nu numai restul libertgtii Ior avea sa ge nimiceasca, dar sigreutgtile vietii sa creaseg ?

Cu totul altfel se prezintg' lucrul fatg,' ell barbarii remasi din lupta delanga care. Bárbatii care purtaserg' armele, In parte sau pierisera In luptg, saucg,zusera In robie. In urma lor remaseserg In cetatuia de care de pe tapsan,femeile ca copii, care navaliserg, ca dupg obiceiu, odata cu barb* lor In Mo-esia. Acestia remasi fara rost In mijlocul campfilui vin sg ceara adapost Innoua cetate. Pentru dansii alta scapare nu este de cat In mila s'i 1ndurareastapanitorului. Dacg Impgratul ti primeste si Ii iarta, aceasta intrg In spiritulSgu politic, care pretutindeni, ca s'i alti Impgrati, cauta dupg friimAntare sa li-

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XXI, fi4. I.

141

nisteasca lucrurile, s tearga deosebirile si Intinzand hotarele imperiului sasimileze mai u§or popoarele supuse.

Dar artistul a gasit mijlocul BA ne indice, ea Inteadevar acesta era gAn-dal su : Intre pileatii care sunt Infati§ati In scena XLIII sunt unii a carorafigura expresiva si caracteristica am mai IntAlnit-o °data,. Anume, printre pi-leatii daci paziti In cetate (scena XLIII) este unul,cel mai din stAnga,careare perfect trasaturile fetii pileatului dac din scena XXXIX, In stAnga. i dacitam merge mai departe, am putea gasi asemanitri cu pileaii daci reptezentatiIn sceua XXXI.

0 constatare aceasta care ne limpezeste lucrurile. Traian distruge pevrajma§ In lupte, dar tot el cauta sa-i Impace; unde mAna sa a lovit cu as-prime, acolo ea a adus si aunare &Ind cel lovit a vrut sà intre In felul ve-derilor lui Traian. Si columna, care era chemata sa eternizeze faptele mari aleImparatului In timp de rezboiu, cu gat mai mult se cuvenea sa Inalte pe celecare eran o marturie stralucita de Intelepciunea si bunatatea aceluia§rat. Tar municipiul Tropaeum zidit de Traian era toemai o asemeni marturie,pe care mitreata ruina a trofeului din apropiere i altarul funerar aveau s'o e-ternizeze In ochii generatiilor viitoare In mod simbolic. Din acest punct devedere privind lucrurile ne vom putea explica si mai bine rostul scenei XLIV,zisa a Impa'rtirii premiilor", care altfel ar avea- un Inteles prea restrain si Indesarmonie cu o suma de amanunte indicate acolo. In scena deci, unde Daciivin de se supun, noi trebue sa recufloastem tocmai realizarea acelui gAnd deglorificare a Imparatului de care vorbeam mai sus : Traian primeste In cetateasa pe cei ce mai Inainte fusesera dusmanii sai, dar care odata Infranti nu maierau primejdiosi.

Scena a sasea, (scena XL Cichorius), ne Infatisaza una din cele mai cum-plite lupte de pe Intreaga columna, cumplita prin Indarjirea cu care luptatoriise lovesc, dar mai ales cumplita priu multimea dusmanilor morti care acoperecAmpul de batae '). Prin Inlantuirea epizoadelor, prin repartizarea si admira-bila manuire a maselor de ostasi si luptatori, aceasta imagine de lupta nedovada cea mai vie de stralucitele Insusiri militare ale Imparatului.

Lupta se compune din trei parti, care desi sunt strAns legate, se potdistinge bine intre ele : una, la stanga constituind faza pregiltitoare, alta _lamijloc, In care ni se Infa'tisaza Invalmasala luptei Insasi si In fine, cea de a treiala dreapta, catastrofa i urmarile ei pentru barbari.

Nu avera de gand, fireste, sa facem aici o descrier& a luptei, este destulsa punem In lamina un singar amilnunt foarte caracteristic. Lupta a fost uci:gatoare i pentru Romani; barbarii In desnadajduirea lor au luptat cu un e-roism extraordinar. Wald acesta l'a rostit artistul introducAnd In scena unnumar de raniti romani, ingrijiti in ambulantil. Este prima si ultima oara cAndni se Infatisaza acest amanunt. pe reliefele columnei. Voin vedea Indata ce In-semnatate are acesta pentru noi.

www.dacoromanica.ro

142

Daca ne Intrebam acum asupra locului, undl s'a dat lupta, elementeletOpografice din scena fara a fi pregnante i numeroase, nu sunt mai putin pre-tioas6. Lupta se desfá§ura In campie, aceasta se vede ciar ; totu§i spre stanga

spre dreapta terenul este deluros ; se pare ca un §ir de coline, acolo undose eld artileria romana, Inehide campia spre marginea de sus. Elementul

cabital Insa care stabile§te geografic campul de batae, este grupa prizo-nierilor daci, care sunt adu§i din iupt i Indreptati spre castrul din ScenatrecutA, scena XXXIX. In aceasta privinta Cichorius are desiivAr§itti dreptateand zice. ca lupta aceasta se (la In apropiere de castrtil zidit In scenatrecata".

Aceasta idee reese Inca 0 mai mult din vecinatatea care exista Intre scenaadlocutiei (scena XLII) 0 castrul roman din scena XLIII. Adlocutiile Impa'rati-Ior sau In genere ale comandantilor romani prin care §eful multumea trup.elorsale pentru vitejia i izbanda lor, avea loe sau chiar pe campul de batae, sauIn imediata apropiere. Acest lucru Ii indica' artistul aici, punand scena adlocutieiIn apropiere de castrul din XLIII, care, dupti cum ne amintim, nu este de catcastrul di u Adamclissi, prezentat In scena XXXIX.

Dar pri cum ar fi, cestiunea Jocalizarii remane cu mult mai nelnsemnatafata de cealalta' care prive§te rniii romani din aceasta luptiti. Am spus mai§us, este Intaia data and artistul ne indicä asemeni amanunt. Pretutindenipe columna nu vedem de cat biruinte farit pierderi, zice Dierauer ; aci se e-vita cu cea mai mare grije ori 0 ce trasatura care ar putea s'arunce asupraizbanzilor Romanilor vre-o lumina nefavorabila ; numai o singura data Insitse Infati§aza i raniti de partea lor", In scena XXXIX 1). Sit fie aceasta o

Intionplare ?Dion Cassiu vorbind despre lupta de la Tapae ne spune lamurit, ca

pierderile pe care Romanii le au In.cercat In aceas'ta lupta' au fost a§a demari, In cat Imprtratul a fost nevoit BA-0 rupä ve§mintele sale ca sa se facabandajii pentru raniti 2). Cu acela§ priIej el mai adaoga 0 un alt amitinuntmai putin earacteristic : imparatul iii amintirea celor morti In lupta aceastaa zidit un altar, la care trebuia sa se aduca In fiecare an o jertfa mortilor".

E ciudat Insa cä nici una nici alta din aceste actiuni ale Imparatului nuse ,vad reproduse In lupta de la Tapae, a§a precum o poveste§te columna 1.11

seefia, XXIV. Mai mult Inca, nu numai aceste amrinunte nu se regasesc, dar,ceia ce pare 0 mai caracteristic, biruinta Romanilor la Tapae nu s'aratrt a§ade covar§itoare; lipse§te numárul cel mare al mortilor barbari de care Dion nevor:be§te. Intre lupta de la Tapae ì cea din scena noastra este o deosebirefoarte mare': aici, campul de 'Mae este acoperit cu morti, numarul prinfoilorde rezboi relativ foarte mare, pe c"and dincolo, mortii sunt putini i cei cazutiIn mana Romanilor lipsesc cu totul. Ba chiar artistul ne aratrt ciar pe Daciiraniti du§i de ai lor In lini§te 0. siguranta dind'Aratul liniei de brttae, Din acest

T. Dierauer, Geschichte Trajans, 1868, p. 88, nota 1.Dio Cassius, LXVIII, 8.

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl XXII, fig. 1,

- 143 -punct de vedere dar, lupta de la Adamclissi (scena XLXLI) este cu maltmai insemnata $i mai deciziva pentru Romani. Ea are comun cu povestirea luiDion Cassia doua amanunte : a) multimea enorma de -barbari uci§i, b) multi -mea ränitilor romani ; iar prin deductie trebue sä, fie comun §i t el de altreilea amänunt, multimea uci§ilor romani ; acesta a impins pe imparat sä,ri-dice altarul despre care vorbe§te scriitorul grec. Din contra, lupta de la Tapae,a§a, cum o infati§aza columna, nu are nimic comun cu povestirea lui Dion.

Atunci se pune intrebarea, nu cumva povestirea lui Dion se raportä laepizodul rezboinic care se desfä§ura in partile de la Adamclissi §i nici de cumla lupta de la Tapae 2 Nu cumva cuvintele scriitorului grec aveau In vederelupta reprezentata In scena noastra kfi numai o simpla negligenta a resuma-torului Xiphilin sa fie cauza acestei intervertiri de numi §i de loc and ve-dem pe columna Intati§andu-se cu atta precizie nu numai amanuntul privitorla ranitii romani, dar §i cel referitor la macelärirea cumplita a barbarilor, a-

manuntepovestite de Dion cu ocazia luptei de la Tapae, nu se mote oare Insufletul nostru o Indoiall asupra veracitatii uneia sau alteia din cele doua po-vestiri Columna stabile§te amanuntul ranitilor romani la lupta din Dobrogea,serlitorul antic din contra la cea de la Tapae. Care din cele doua povestiripoate fi mai veridica Pe care din aeeste doua märturii,columna sau spuselelui Dion,trebue§te noi s'o credem ?

Respunsul 11 vom da mai departe, cand studiind *monumental din Adam-clissi, unde ni se poveste§te acela§ epizod din Dobrogea, pe care-1 vedem re-produs pe dolumna', vom descoperi In vecinatatea trofeului §i un altar funerarcu aceia§i destinatie ca§i eel eunoscut din textul lui Xiphilin. Dar asupra a-oestui panel vom vorbi mai departe.

Scena a §aptea (se. XLII Cichorius) ne infati§aza pe un spatiu nu, tocmailarg (din 111-113) §i In chip solemn o adlocutie, care este cea dintai pe careImpa'ratul o tine catre trupele sale In urma uuei biruinte. Ea se deosibe§teprin urmare ca total de adlocutia din scena X, care a fost tinuta odata cu lus-tratio exercitus la inceputul eampaniei militare. Lupta de la Adamclissi prinurmare se deosibe§te §i in acest punct de cea de la Tapae ; ea ne prezinta oadlocutie pe and cealalta nu, un semn vadit el ea avusese pentru Romani unsfar§it cu mult mai glorios de cat ceaA de. la Tapae.

Trupele sunt a§ezate In forma- de patrulater Imprejurul Imparatuluidupa inve§mantare, insignii, stindarde §i armament soldatii fac parte din tru-pele auxiliare regulate §i neregulate, din alae de cavalérie §i cohorte legionl,re,pretoriene §i veterane. Trupele pretoriene sunt indicate prin acele stindarde, carese va'd la dreapta Imparatului pe planul din fund ; de altminteri Bunt singurelesigna infati§ate. Nu e local s arätam aici numele §i felul fiectirei din trupelein§irate Imprejurul imparatului, de§i artistul a avut grije s -ne dea indicii inaceasta privintä. Trebue s, recunoa§tem insä, cil printre trupele legionare tre-bue s se afle §i vexillati ale mai multor legiuni. A§a, de pilda, In afara de

www.dacoromanica.ro

144 --

legiunile Cu emblemele caracterizate prin sul impletit ì prin stinghia dreaptäintre aripele fulgerilor, grtsim in scena noastrit i altele- a carora emblemane arata aci o semiluna, aci o rozet5,1). Cichorius gresit le socoteste drept Bell-turi a doua cohorte pretoriene diferite.

cena a opta se intinde din 113 FOi pana in 117 ; cuprinde douit scenesocotite de catre Cichorius ca absolut neatarnate una de alta. dar care se leagasi se completeaza titre ele. Aceasta idee a indicato artistul prin lipsa ori

demarcatii intre cele dot& parti ale scenei noastre. E drept crt spre stanga,adicii, spiv scena adlocntiei, legatura nu lipseste : cei doi legionari de plaza, u-nui in interiorul, celalt in afara lagarului cu prizonieri barbari, privesc vaditcatre stanga ; dar aceasta privire are numa,i o singura semnificare scena ad-locutiei se afta in apropiere de lagarul roman din XLIII.

imaginea eastrului din 113-114, casi aceia nAmita de comentatori tm-partirea, de donative", cu toata circumscrierea lor externa, care le face sit' a-para distincte, ele formeaza un tot unid. Legatura !titre ele o vedem in ituxi-liarul din Interiorul castrului, care priveste peste cap al prizonierilor dad catrecena cu donative ; o vedem de asemeni In auxiliarul din 115 sus, care dupä

ce a primit de la imparat darul se Indreapta cu sacul pe spate catre lagarulcu prizonieri; o vedem In privirea Dacilor catre dreapta spre Imparat, precumo vedem In gestul ofiterului din apropierea lui Traian, ofiter care arata cu degetul in spre stanga. Aceastrt.legatura In fine rezulta si din faptul ca In am-bele scene imaginea imparatului, care drt acestora o individualitate aparte, esterepetatit numai o singurrt data. De altminteri sensul adevärat al ambelor scenenu se poate descoperi de cat din combinarea lor.

In stanga avem castrul cunoscut i studiat Inca din scena XXXIX. Ace-iai formä neregulata, acelas numar de porti, aceleasi elemente topograficddistinctive, aici casi dincoln. Singura deosebire consta In faptul cà zidurile deimprejmuire sunt aici definitiv' terminate, pe and dincolo erau de abea ince-pute. In interior de asemeni s'au adaos clàdiri noi : in stanga, o casa cu aco-peris de lemn i fere6strä cu zabrele de fier, in dreapta un simplu cort. Res-tul este ocupat de niste Daci care stau linistiti sub privigherea unui auxiliarreman, care, dupa Cichorius, ar avea o Atitudine problematica". S'a pretinscrt barbarii sunt legati cu mainele la spate ; aceasta este o simplit banuiala careeste contrazisa de imaginea, singurului dac Intors ca spatele spre privitorcare are mainile libere. De altminteri spuneam mai sus, ca Mire Dacii din cas-trul nostru i cei care se prezinta lui Traiaii in stein. XXXIX sunt asemanariizbitoare. Alrtturand aceasta observare de faptul cà imparatul admite In noun,sa cetate o populatie daca venittä sit se supue; atunci incheierea urmatoare seimpune : lagarul cladit din ordinal lui Traian e menit sà adaposteasca in sit-nul sau o populatie intreitga, pus ä sub paza unei garnizoane romane.

Explicarea aceasta USA' capata o lumina t;4i mai deplina din alitturarea cukeno, urmatoare XLIV. Subiectul este ciar : imparatul insotit de mai multi o-

1). Vozi Cichorius, op. cit., vol. II, fig. 35 si 36,

www.dacoromanica.ro

- 145 -

fiteri Imparte donative dare soldatii sìi. Un auxiliar care se apropie cu multrespect de Traian Ii sarutti mtina, pe când un altul duand pe umere mi sac.se departeazii spre stanga. La poalele deaIului pe care se afla Imparatul seviid o suma de soldati In atitudini dfferite: unii fricand cu dreapta un gest, unsalut, alii ImbratiOndu-se. Toti acesti ostasi fac parte din trupele auxiliare.Cichorius explica acest armament prin faptul c trupelor legionare li se acor-dau decoratii, pe and celor auxiliare li se Imparteau donative, adica daruri Inbani sau in cereale chiar. Totusi aceastii lamurire nu-si da seama de o sumade amanunte care trebue sa aibii o semnificare hotarAtit ; nu ltimureste nicigestul ofiterului din fund care arata cu mitna spre stanga, nici pentu ce auxi-liarul, care poarta sacul pe umere, porneste spre cetatea din sttinga, Maud ungest cu bratul ; In fine nu-si d searna de Imbratisarea celor doi auxilian i dinstiluga jos, o atitudine care este foarte caracteristica si de sigur intentionataleas de catre artist.

Noi credem eit aici este vorba de un lucru mai lnsemnat si care are unInteles mai adAnc. Si anume, credem ca aici este vorba despre eliberarea u-nor trupe (WO terminarea timpului lor de* serviciu, poate chiar despre inceta-tenirea unor peregrini, care dupa ce luptasera cu barbatie contra barbarilor,au fost stabillti de catre Traian In cetatea de curfind zidita Acestor pere-grini eliberati acum le acorda,'poate, Imparatul nu nurnai dreptul de cetatenimeromana i connubium, dar in acelas timp i partea lor de pensie (praemia mili-tiae), la care se adaogii i celelalte sume doh:Indite de ei din donative la diferiteImprejuiiiri. Se stie ea aceste sume, asa numitul castrense peculium, erautrate In casa comuna a cohortei In anumite pungi (follis) sau saci (sacci) 2). Sitocinai o asemeni punga sau sac poarta auxiliarul de sus pe umerele sale.

Acesta fiind deci rostul scenei numita Impartirea de premii", atunci selainuresc i celelalte amanunte Infatisate de artist : se lamureste mersul auxi-liarului spre castru i sacul pe care-1 duce pe umerele sale ; captitti rostgestul ofiterului care arata ca degetul spre lagar, casi cum ar fi o Instiintarepentru spectator de- stabilirea ostasului In noua lui locuinta ; se litmureste Infine de ce cei doi auxilian i se Imbratisaza : este seinnul unei lungi despartiri,poate pentru totdeauna, unul fiindca remAne s slujeasca mai departe sub stea-guri. celalt fiindca eliberat se duce Intocmeasca un camin i o viata nouitIn noul municipiu. Tot asa Isi capAtti rost si salutul solemn al celorlalti

caci este salutul de despartire a celor ce nu se vor mai Intalni nici odatit.Aceastil scena cuprinde In sine ceva din nebiruita triste ta a despartirii unor

Asemeni raporturi ni le desvillue diploma militarit descoperitd, In Municip, Tropas-nm Traiani i datand din timpul lui Traian. Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilies et recherches, p.56.

Veget II, 20: Illud voro ab antiquis divinitus institutum est, ut ex donativo, quodmilites consecuntur, dimidia pars sequestraretur apud signa et ibidom ipsis militibus serva-retur... Docem folles, hoc est decom sacci, per cohortes singulas ponebantur, in quibus hamratio condebatur. Addobatur etiam saccus undecimus, in quern tota legio particulam aliquamconferebat, sepulturao scilicet causa, ut, siquis ex contubornalibus defecisset, de illo undo-cimo sacco ad sepulturam ipsius promeretur expensa ; cf. Marquardt, Staatsverwalt.,p 563.

10

www.dacoromanica.ro

- 146

prietem. ctire dupil ce au trilit si suferit Impreunri. sunt siliti sí se risipeaseapentru a nu se mai IntAlni poate nici odatit

Ça aceastil scen1 am ajuns la caprital final al grupei noastre 1). Din celespuse se vede ciar ca ce admirabilA conseeventil se desfiisurii din scenriscenA mriretul epizod si ce firesc se desvAlue povestirea eroicil a strAluciteicampanil militare a ImpAratului. Dupil localizraile propuse de noi i lrimuririleaduse, povestea columnei apare simp1ì i fireascì i prin aceasta impresia careo lasil asupra spiritului l'ostru este mai veridicil, mai vie si mai durabilil declit se poate avea din cetirea notitelor scriitorilor vechi asupra acelaias fapt.

Traian se afiti In scena XXXIII la Duniire pe malul drept, la Pontes, ande,dupil ce primeste cohorte noi pretoriene, porneste pe vase de rezboi i ca co-rAbii de transport, la vale? spre Duniirea de jos. La Axiopolis el descinde dinnave? de unde pornesc trupele sale upare si cavaleria, cu gAndal de a tAiabarbarilor trecerea spre nord. Trupele crilAretilor Sarmati sunt sairAmate, ri-sipite i ahmgate. Pe un plaiu destul de lnalt, In fandul vAii Urluia, care seInchide spre rilsruit cam prin apropiere de Adamclissi, o bunA parte din restulbarbarilor, adilpostiti 41.110 carele lor, este surprins5 In miez de.noapte si mil-celAritri. Cei remasi ca viatii, Insotiti de copii si femeile lor vin sA se supuniiImpAratului, cerAnd adApost In lagiiral pe care Iegionarii romani Il construesc.In putrile locului. Forma acestui lag* ca numAral i rAnduirea stranie a porti-lar stile, ca caracteristica sa Imprejmuire.deltiroasii, De a silit fixiiin In ce-tatea din Adamclissi, unde srmilturile Intreprinse de d. Gr. Tocilescu au dat laivealìt existeuta acelui municipiu Tropaeum Traiani, despre chremane ne vorbesc. O a (loua luptil i mai cuniplitA i mai ucigritoare ne o aratilscenele armiltoare, luptil care se Incheie cu o adlocutie a Imptiratulai ciltre tru-pele sale si cu IncetAtenirea unor trape auxiliare, care dapri ce primesc prae-mia militiae se stabilesc In mod definitiv In lagrtrul zidit mai Inainte. In fine,episodul se Incheie cu rehnbarcarea impiiratalui pe vasul amiral cu cave ve-nise si In orasul ande mal Inainte debarcase.

Trofeul din Adamclissi

Orientarea tala dei r(induirea metopelor.

Aceste fapte mari, pe care columna le eternizeazli In reliefele sale cu atatabogAtie de amiinunte, au mai fost glorificate i prin alt monument. Anume, In-teo serie de sculpturi srmate In piatrit pe care, ca toatil urgia vremii i ne-ghiobia omeneascA, ni le a pAstrat un inmune& impunMor si mare, faimosult'oren din Adamclissi.

1). Asupra colorlalto scone neavand nimio nou de adiogat le trocem en ve,clerea,

www.dacoromanica.ro

147

Am zis ea trofeul e mare, este impuniltor. Putem adtioga : el este celmai important monument din cate au zidit Romanii dará, de Roma". Si acestecuvinte nu sunt ale noastre, ele au fost rostite de Borinann, unul din archeo-logii germani cei mai de frunte. Este impuniltor; aceasta o Intelegem din fin-prejurarea urmatoare : de jur Imprejurul trofeului pe o razil In circuit de 50 00km. cimitirele tataresti i tureesti din Dobrogea, de multe ori i loeuintele, suntalcatuite numai din steiurile de piatril ale zidirii noastre, care timp de veacuria servit drept cariera de piatrii locuitorilor tinutului ; i totusi trofeul i astazie mare, si astazi isi inaltì fruntea sa Invechita peste sesurile largi din Adam-elissi 1);

La jumatate drum Intre Megidie i granita hulgaril si la o postA depar-tare spre rilsiirit de Rasova 2), se vede o milgurrt uriase, care dominil pustiulsi singuriltatile din partile loeului. Orizontul deschis i larg nu este milrginitde cat de cumule retezate ale muntilor bulgaresti, hularatul carora apune soa-rele In timp de vara. Satele rare, risipite i uitate prin cutele dealurilor, cueasutele lor albe, pitite dupil copaci marunti, abea daca mal anima o nota deveselie In nespusa tristete, eare apasa peste tinutul Intreg al Dobrogei sudice.

Inteuna din valcelele, de care sesul e strabatut p'alocuri. pe tripsanul u-nui delusor erescut din fundul \rail, an zidit Romanii, sunt aproape 1800 de ani,o eetate mandril In timpurile ei, cu ziduri Inalte, eu porti i turnuri de apa-rare, cilreia inseriptiile li spun municipiul Tropaeum Trajani si peste ruinelecilreia pana acum altiva ani pasteau turmele locuitorilor din Adamelissi. Iarde la sprinceana dealului care margineste vMeeaua, la vre-o 1500 de pasi, seInaItí uriasa maguril,' de piatril, rhnhíita faimosului trofeu 3). Viforul vremiimaula barbarilor i-au smuls seulpturile, cutremurile de phmant l'au clatinatsurpat, iar pe ruinele lui a crescut prtmantul i eopacii si-au Infipt adancdìteiiiele lor. Cu nimieirea lui s'a stins i amintirea oamenilor. Turcii i Tatariitu nestiinta lor i-au dat numele de biserica-omului" i Oída tot.

Ciliutorii eare l'au vázut s'au mirat, unii au spus ca-i un mormant(Moltke), altii o suplí magur5 de aparare (Jules Michel), dar cei mai multiau recunoscut Intr'Insul silueta nedeslusitil a unui trofeu de biruintri. Cel cei-a dat o forma lusa si 1-a reIntrupat pentru a doua °ara In milrimile i parteIn frumusetea sa dintai, a fost iscusitul araitect vienez, G. Niemann 5), a cil-ruin prieepere, fireste, este mal presus de ori ce lauda. Furtsviingler, Invata-

Toate cele ce urmeaa sunt un rezumat din lucrarea noastrit asupra trofoului, a-pArut6 sub titlul: Tcohari Antonescu, Le trovhée d'Adantelmsi, Jassy, 1905.

Vezi harta Dobrogei, in C. I. L. III, SuppL pl. IV.Vezi pl. XXII, fig. 5.von Vincke, Das Karastot-Thal. in Monatsberiehte fiEr Erd. Kunde zu Berlin, 1, 1840,

p. 179 ; It von Moltke, Briefe aus den Jahren 1835-1839, Borlin, 1893, p. 173 sq ; C. W. Wit-tzor, Reise in den Orient Ettropas, Elberfold, 1860, vol. 1, P. 254; J. Michel, Les &avalo, de&puse des Romains dans la Dobroudseha, In Me'moires des anliguaires de Franre, XXV, 3-mes5rio, t. V, Paris, 1862, p. 216 ; Dr. C. N'. Petera, Grtoullinien zur Geographie toul Geologie derDobrudsrha, 1867, p. 143.

6). Otto Benndorf si G. Niemann, Das Montonent von Adamelissi, herausgegeben vonGr. Gr. Tocilescu, Viena, 1895.

www.dacoromanica.ro

148

tul profesor de la Miinchen, e drept, i-a Implinit unele lipsuri 1), dar meritulcelui dintal invátat Tamane intreg. Fiindc lamurirea originilor trofeului nu sepoate face fara o cunoastere mai malt sau mai putin apropiatit a formei sale,nevoiti suntem s schitam In cate-va cuvinte liniamentele mai generale si e-sentiale ale acestei zidiri uriase 2). Inchipuiasca-si cineva un turn eu 6 fete re-gulate de 25-30 staturi de om Inaltime si de 15 pasi In diametru, care pe plat-forma sa- de sus poart un trofeu, adic un trunehiu de copac In 'Antra, Cuplatose Imbracat, cu scut pe brate, cu coif pe cap si" pulp are pe poale 8); labaza trunchiului se afiau 3 prinsi daci, unul la mijloc In picioare, culegate la spate, iar ceilalti doi sezand de o parte si de alta. Pe una din feteleturnului, ajar sub picioarele prinsului din mijloc, era inscriptia dedicatorie, a-supra careia vom- spune un cuvant mai departe ; acesta este simbural

restul sunt simple adaose.Turnul era Invelit de jos i pana la jumatate cu Uil cilindru de piatrii, zidit

cu mortar nespus de tare ; aceist cilindra de piatrá, era si el .Invelit pe din afariti Cusase randuri de pietre cu rosturile regulate, iar mai sus cu un brau Ingust sculp-tat din frunze de acant In spirale, legate futre ele i Incheindu-se c capete delup 4; acest brau purta pe deasupra o serie de stalpi cu glafari i cu capitelecorintice, stalpi care alternau eu pilastri Impodobiti cu dousa ramurele de liniiIn spirala si care forman Impreuna pervazul unor placi de piatra aproape pa-trate, sapate cu imagini felurite. Deasupra apoi iaruíi avem un fel de arhi-travii, alcatuita dinteo7serie de funii lmpletite i Incovoiate In forma de S, re-unite Intre ele prin frunze stilizate de palmieri. In fine, strasina avea si ea unparapet Inalt, care purta sculpturi, 'adica in dreptul meterezurilor prizonieribarbari, cu mainile legate la spate, iar futre ele diferite podoabe sculptate dinlinii i corpuri geometrice. Un con trunchiat format din lespezi taiate ea nistesolzi uriasi de peste, Incheia si lega In:acelas timp cilindrul de turnul eu sasefete, care se Intilta Inca, malt pe deasupra. De altminteri maestrul roman, ea

mAreasdi In ochii privitorului cladirea i sa o individualizeze In chip mailamurit si mai izbitor, i-a adhogat la baza cilindrului o seara circulara desapte trepte de piatra, care slujeau sII izoleze monumentul de sesul campieiIn acelas timp dea o Infatisare mai svelta.

Dach' forma máretului trofeu era usor de recompus, nu tot astfel era sieu lamurirea originilor sale. Cine l-a Inaltat, cand si In ce scop, iata Intrebaricare se. starnesc In mintea ori i crtrui om pus In fata ruinilor, dar mai cu seamrt

A.Furtwangler'

Das Tropaion von Adamelissi, in. Abb. k. bayr. Akad. cl. TViss. I,Cl. XXII, III, Abt , p. 455.

Vezi asnpra eestiunii si urmatoarele lnerari mai importante E Petersen, Sul mo-numento di Adamklasi, Rönt. Mitth. XI, 302; C. Ciehorins, Die Reliefs des Denkmals von dawn-klissi, Leipzig, 1897; Id., Die reim. Denkmiller in der Dnbrudseha, Berlin, 904 ;Fr. Studniezka,Tropaeum Traiani, Leipzig, 1904 ; Fr. von Duhn Berliner Phil. Wochensehr.. 1903, p. 1267;O. Bounded, Adamklissi noel& einmal, In Jahreshefie oesterr Ara. rnstituts, 1898, I, p. 122 ; E.Petersen, Ram. Mitth. 1903, p. 68 sq.

Vezi pl. XXII, fig. 6.Vezi pl. XXII, fig. 4.

www.dacoromanica.ro

149

In fata unei zidiri, care in mijlocul singuratatilor de la Adamclissi pare si maifalniea si mai uriase de eta este. Pentru cei mai multi Insa originea romana,a trofeului este un adevar indiseutabil. Dar si aici ce neIntelegeri ! Furtwängleril crede zidit de catre generalul Crassus In urma biruintelor sale din anul 29a. Ch., contra_ Misilor, Bastarnilor, Tracilor i Getilor. Tocilescu a pretins eeldintAi din corilra, ca este opera marelui Traian, Inaltata ca sa eternizeze stra-lucitele sale victorii contra Dacilor i Sarmatilor, victorii dobAndite 'MO va-lul lui Traian din Dobrogea. Cichorius 1), calauzindu-se de stilul rudimentar alreliefelor trofeului, socoteste cit monumentul In forma lui de astazi, nu este deeAt un produs artistic posterior, care nu poate fi mai vechi de al treilea veacd. Ch. Insa, Odobescu 2) mutil Inceputurile dlildirii tocmai In timpul Impäratu-lui Valens. Asa dar, datarea monumentului variaza dupg Imprejurari i dupainvatati, Inteun spatiu de timp de aproape 500 de ani.

Nu-i locul, miei momentul sit facem aici o dare de seama a diferitelor pa-ren date la lumina, asupra otiginilor trofeului. Istoricul acesta se poate vedeaamanuntit i complet In lucrarea noastra le Trophée d'Adconclissi", E destulsit spunem cit discutiile nesfarsite dintre invatati, In ce priveste originile tro-feului, ca i numeroasele teorii explicatoare näscute cu scopul de a limpezi a-ceasta problema complicath' i grea, Bunt semnele cele mai IT:Mite, ca deslega-rea ei definitiva nu a fost gasita Inch', nici adevarul prins In formule precise

clare. Una din cauzele. fundamentale Insa, care a Impins pe Invatati la asarezultate diferite, sth' de sigur In insui felul de conservare al cladirii, care nune-a transmis nici un element nelndoios de datare. Inscriptia dedicatorie, sa-pata pe una din fetele trofeului 3), este prea stirbita ea sa ne caläuzeasca Incereetarile noastre ; de asemeni reliefele metopelor sunt prea rudimentarede o arta' prea copilareasca, pentru ca sa punem temei pe ele In ce privestecompararile cu alte monumente mai bine cunoscute. Singura dovada, care ne-arputea ajuta pe noi In nedomirirea noastra', ar fi rAnduirea acestor metope Inordinea In care ele au stat pe peretele din afara al trofeului. Dar negligenta

usurinta cu care primii cercetatori, ai monumentului au procedat In stipaturilelor la baza trofeului au nimicit In parte si acest mijloc minunat de orientare.

Noi Insa vom Incerca In rAndurile de mai la vale sit limpezim urmatoarelecestiuni : a) avea trofeul o fatada anumita i incotro era ea Indreptatil ? b) al doi-lea, metopele sculptate cu reprezentati de lupte, aveau ele vre-o ordine si careanume ? c) In fine, din felul lor de randuire se poate deduce timpul i numelefundatorului elädirei ?

a) Asupra primei eestiuni vom starui mai putin, cad neIntelegerile Intreinviltati sunt mai nelnsemnate. Benndorf, intemeindu-se pe reconstituirea facutade Niemann, pretindea ca monumental nostru are o filth' dubla, casi a temple-lor grece, una Intoarsa spre nord i cealalta spre sud. Furtwangler Insa In lu-

Ciehorius, Die .Reliefs des Denkmals von Adamclissi, Leipzig, 1897.AI. I. Odobeseu, Atkeneul roman qi cldirile antice cu dom circular, Bueuresti, 1888.C. I. L. 1.11, supp. n. 12467.

www.dacoromanica.ro

- 150 -crarea sa 1), tinand seama de descoperirile facate mai In urmá, precum i deproportiile architectonice cerute de legile armoniei, legi pe care architectal vie-nez Niemann le cam calcase In picioare, admite In loe de dourt fatade prin-cipale numai una singura, mide era kd inscriptia dedicatorie, sapata pe o placa,de 4 m. lnültinie. i tiinda e ca neputinta ea inscriptia dedicatorie sa fie a-§ezatit pe o fata, iar grupa de barbari prizonieri de pe piedestal pe alta, ttr-meaza, de la sine, ea fatada a trebuit sil fie Impodobita nu numai de placainscriptie dedicatA lui Mars Ultor, dar §i cu cele trei statui uria§e de prizo-nieri. Noi Insit luandu-ne dupit faptur cit fragmentele de inscriptii cele mai im-portante au fost descoperite, unele sus pe acoperi§, altele .jos la poalelerei de Trisarit a trofeului 2), am dedus cii monumental Ii avea inscriptia sa sil-pata pe fata de rrtsiirit.

Cu acéasta Incheiere respunde §i pozitia in care au fost descoperite celetrei statui de prizonieri de pe acoperiol pied.estalului exagonal al trofeuluieaci ele rostogolindu-se din Inaltime au remas dotia In partea de sudest, pecand cea de a treia în partea de nordvest de la poalele monumentului.

A§a dar o prima concluzie : trofettl din Adamclissi avea. fatada sa In-toarsa, spre rasarit.

b) A doua cestiune era : metopele sculptate cu reprezentari de lupte a-veau In randuirea Jor vre-o ordine i eaat anume ? La aceasta intrebare res-punsul a fost mai greu de dat ; e drept, di de dansul atfirnit deslegarea in-tregei probleme. Asupra-i deci vom starui ceva mai malt.

G. Niemann, In admirabila Tecompunere a trofeului, prin masuratoricute cu Ingrijire, ajunsese la parerea ea numarul metopelor, care incununaupartea de sus a eilindralui, nu putea trece peste o anumita lirnitit i anume,luand de baza largimea medie a celor 49 metope, aflatoare In muzeul din Bu-cure§ti, el socotea pentru Intreg spatial circular de pe peretele din afaratrofeului, un numar de 54 metope. Acest calcul era exact §i a fost admistoti cei cari s'au ocupat cu monumental nostru.

Benndorf, Intemeindu-se pe principiad cil rfigurile Imprtratului serveau capunct de atractie a actimiii reprezentate", pornind de asemeni de la postulatulnu toemai demonstrat crt orientarea artisiica a reliefelor ne dit indiciul eelmai sigur de modal cum trebuesc grupate diferitele desparte Intreagareprezentare a metopelor In dourt mari grape, una Infati§and luptele din pri-mal rezboi dacic §i alta din contra imaginea luptelor din al doilea rezboi.

Trofeul din Adamclissi prin armare, dap, aceastrt conceptie, nu era decat o repetare a vestitei columne din Roma. reprezentand acelea§i peripetii

A. D. Furtwiingler, Das Tropaion von AdantelissGr. G. Tocilescu, Fouilles et recherehes, p. 83

de l'inscription dédicatoire du monument a) IOR b)toiture mime de l'édifice ». InvAgitorul I.

J DIVIIn raportul Om, c fragmentul a) s'a glisit

I RVAtea de rilsfirit a subteranei». FragmentulTocilescu, Monum. din Adamclissi, p. 20.

e Los deux plus grands morceauxTXIII ont été trouvés sur 3aV. P. P. Ionescu din Enige spuneITV c sus pe acoperi§, in par-SV J b) a fost glisit tot sus. cf,

21i25.

www.dacoromanica.ro

?LANA XXIII,

RINDU1REA METOPELOR PE TROVEU (DUPA. BENNDORF).

www.dacoromanica.ro

-151 -fericite sau nefericite ale amatelor romane. peripetii care s'au Ineheiat Cu su-punerea Daciei i formarea unei noi provineii romane.

Aceastrt orAnduire 1nsí. ori cAt de ingenioas5. avea un mare cusur : nulua In seamrt rarele notite care ne precizau locul uncle unele metope fuseserrtdeseoperite si al doilea, formA grnpe din reliefe care nu existan de cAt In fan-tazia autorului, sau se Intemeia pe date gresite sau pe brmueli nefundate, re-zultatul acelor teorii pe care d. Tocileseu le tot fAurea peutru explicaren mo-numentului.

Era deci necesar sí stabilim lii chip mai temeinic loeul metopelor peennuna de reliefe care Impodobea sprinceana de sus a cilindrului trofeului.

Primul punct de Implinit, era stabilirea locului preciz oeupat de imaginileImp'Aratului sau comandantului, care apare printre cele 49 de metope ajunsepArtilla noi. Na este locul s refacent aici aceia ce s'a fAcut ca greutiiti mariin lucraren noastrA. ,le Trophée d'Adamclissi". E destul sh" repetiim aid con-cluzine noastre dobAndite atunci '). Pe laturea de sud a trofeului s'au des-eoperit metopele 6 i 27 §i anume, dupii relatiunea publicatA In 'opera luiBenndorf-Niemann i propriele noastre cerceairi, metopa 6 la riisAritul centru-lui ideal al fetei sudfce, pe cand metopa 27 la aceiasi depArtare spre apusaeelas centra. Pe laturea de nord corespunzAnd celor doun metope cu. figuraImpAratului de pe fata sud, eran de asemeni alte doun metope, una (39) Inparten de nordest si alta (44) la nordvest ; ambele de asemeni botilrAte princercetArile anterioare ale ial Tocilescu i spusele lucrAtorilor romAni i streinicate au sApat la mini.

Pe laturea de apus eran iaruií dourt metope en tigura eomandantuluiInsn de astil datil ele nu mai stint repartizate de o parte si de alta la egalrtdepArtare de centrul ideal al fetei trofeului. Pe aceastil fatA. avail metopa 32care este aproape la mijlocul laturii, pe cAnd metopa 10 se añil In spre ju-mAtatea de sud, adicii la mijloc intre metopa 27 de pe laturea sudicti si me-topa 32. Singurri laturea de riisArit era lipsitil de imaginen sefului roman ;schimb, aiei era metopa 30, care ne InfrutisazA imaginen comandantului barbar.imagine singura chlare dintre toate cele ce reprezintli tiguri de barbari. Me-topa aeeasta era pusri sA corespunzh ca metopa 3.2 de pe fata opusii de vest,care ne prezinni pe comandantul roman.

In general, metopele eu reliefe pe cantina trofeului se rAnduesc pe serii,formAnd intre ele o sum5 de grnpe (VII la numAr, se pot reduce insil la V).care ne Intlitisazil de obicein o anumitrt aetitme. Dupli felul acSiunii si grupeleau numi diferite. i anume, pe fata de sud avem

I) Prezentarea pretorienilor, compusi din metopele .26, 14, 14 b, 15. 2728, randuite de la apus spre rAsArit

Lupta cavaleriei, ett metopele I, 2, :3, :3b , 6, 7, 4. 5.

1). Pentru inOlegerea celor ce urmeazA se va vedea figura de pe pl. XXIII, mido Buntinsemnate diferitele metope cu numerile po care lo are fiecare in lucrarea lui Benndorf, DaRMonument VOIL Adatnclissit Wien, 1895.

www.dacoromanica.ro

- 152 -Pe fata de rAsgrit avem-:

Lupta de langa care, cu metopele 19, 33, 17, 22, 23, 30, 8, b,.9,35, 36 0 37.

Pe fata de nord avem :Primirea barbarilor §i defilar ea prizonierilor, cu metopele 48, 49, 39,

47, 45 0 46.PregAtirile luptei mari, cu metopele 12, 13, 42, 42b, 11, 41. 50, 5013,

44, 29.In fine pe laturea de apus avem

Lupta cea mare, cu metopele 21, 18, 16, 20, 31, 32, 34 0 24.Adlocutia, cu metopele 38, 43, 10, 25 0 40.

CA In aceasta rinduire ar fi cate-va metope, care trebuesc poate schim-bate din locul indicat, lucrul nu este cu neputinta. Indoiala Insa asupra ran-duirii grupelor nu poate fi : acestea merg de la stanga din spre coltul de sud-vest al trofeului §i dupa ce ocolesc fetele sudrasa'rit, nord §i apus, ajung iara§ila puntul de plecare.

Rinduirea aceasta noua de metope ne ajuta la deslegarea problemei privi-toare la originile trofeului, caci ea ne permite sä facem alaturari cu alte mo-numente romane mai cunoscute, aláturari cu desavir§ire elocvente 1).

Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II cannpanie

Odatá problema rânduirii metopelor rezolvatä, ne rárnane s ne ditmseama de cea de a treia Intrebare : din felul lor de randuire se poate oarededuce timpul §i numele fundatorului cladirei ?

amintim In treacat un anAnunt care pentru problema noasträ are o

Insemnatate de netägaduit : fatada trofeului, am spus mai sus, este Intoarsä sprerbarit §i nu spre nord, precum sustinuse Benndorf. Pe de altä parte, de fatadäar pitrea sit fie legata cestiunea locului de uncle Incepe sa se desfa'§ure cu-nuna de metope. De fapt acest punt, de unde pleaca §i revine alaiul de figurisculptate pe metope, este fixat de scena adlocutiei, reprezentata prin metopele38, 43, 10, 25 f;d 40. Adlocutiile de obiceiu pe columna, cänd nu Bunt Insotite Inacela§ timp de o lustratio exercitus, erau a§ezate, sau In urma unei campaniimilitare care sfar§ise cu bine, sau Indata dupg, o biruinta strälucitä. E vaditluau ca la trofeu adlocutia Incheia Intregul epizod rezboinic, §i ca atare scena

1). Aceast11 Anduire a noastril asiguratti prin cercettoile Scute la fata', loculufx,avut meritul sA primeascii aprobarea unuia din cei mai mari cunoscAtori ai timpului nostru,a d-lui E. Petersen, Care In darea de sama a lucrttrii noastre e Le trophée d'Ad. », socotesterezultatele dobandite de noi drept e importante i luminoase z (dies so wichtige wie em-louchtende Ergebniss).

www.dacoromanica.ro

- 153 --

numitg ,de. noi prezentarea pretorienilor" pi In special metopa 26, din coltulde sudvest, formeazg punctul de pornire al actiunii rezboinice pe care Impg-ratul a vrut s'o eternizeze ridicAnd falnicul trofeu. Apa dar, actiunea se des-fdpurg gradat pi solemn Intr'o serie de actiuni mai mici, care se urmeaza de lastAnga spre dreapta, ocolesc Intregul rond al cladirei, pan ce revin din lioftla punctul de pornire.

I. Incepem cu prima grupg din stAnga, cgreia noi i-am dat numele deprezentarea Pretorienilor". Grupa se compile In mod aparent numai din me-topele 26, 14, 15, 27 pi 28 ; de fapt insg se cuvine sa mai adgoggm la ditnsa

metopa 40, care depi face parte` din grupa adlocutiei, Insä ea are un rol piIn grupa noastrg. Avail moo, dar 6 metope, adicg trei perechi1). Impgratul, In-fgtipat pe metopa 27, poartg vepmAntul de cgliitorie cu paenula i cu focale ;el privepte cgtre stAnga la nipte soldati, pe care ofiterul din dreapta Ii pre-zintg argtAndu-i cu mAna. Trupele Insgpi figurate pe patru metope, &lid, dougperechi (40, 26, 14 pi 15), dintre care una (metopa 15) s'a pierdut, sunt caracterizate prin Invemantare, armament pi signele pe care le poartg signiferii de pem-etopele 40 pi 26, ca trupe pretoriene. Lucrul acestal'a argtat foarte bine pi Benndorf 2). Metopa 28 careincheie spre dreapta Intreaga grupg, ne InfAtipazgnipte trupe romane, care poartg paenula cu glugg p't

p

rechi de fulgere, pe and pe amp sunt seingnate

sunt inarmate cu pilum pi scut. Scutul are un umbola Incruciparea unui fus Impletit vertical ca o stin-ghie orizontalg, ; din el es In sus i In jos doug pe

stelute. (Vezi fig. algturatg). Subiectul acesta cores-punde ca cel de pe columna din scena XXXIII, undeIn 82 pi pang In 83 Okra tocmai un. ofiter roman care prezintil Impgratului iargpinipte trupe3). Felul de reprezentare la ambele monumente este identic. Si a-nume : a) Impgratul pi ofiterul, pe columna capi pe trofeu (met. 27), formeazgo grupit strAnsg ; b) ambele personagii stint Invepinitutate In haine de alto-rie ; c) ofiterul se aflg, la dreapta Impgratului ; d) prin atitudine pi gest figu-rile stint cu desgvArpire asemenea pe ambele inonumente ; e) pe columna, ladreapta Impgratului se afla Infgtipate nipte trape care dupit InvepmAntare, ar-mament pi emblema scutului sunt asemenea cu cele de pe metopa 28, pi eala dreapta Impgratului, cu deosebire numai cit pe columug sulul Impletit esteapezat orizontal Intre fulgerile lnaripate i erpuitoare de sus i de jos, In loede a fi perpendiculare ca pe trofeu ; f) In fine, la stAnga Impgratului i ofi-terului se vgd pe columna ca pi pe trofeu, true pretoriene, InvemAntate Insg,In haine de cglgtorie, pe cAnd pe trofeu eran cu costumul pretorianului. Tot*artistul, ea sa nu se producg vre-o confuziune In mintea spectatorului, a adaos

Vezi pl. XVII, fig. 2.0. Benndorf Oesterr. Jahreshefte, T, p.129.Vezi pl. XVII, fig. I.

kii

www.dacoromanica.ro

154

imaginea signelor pretoriene, - precum t'acuse i artistul trofeului pe meto-pele 40 si 20.

II. A dona scena, care ne Infatisaza lttpta de pe tata de sud si de ra-sarit, se ,poate subhuparti si ea In dotta grupe de metope : una, care se des-tapara pe restul fetii de sud, are drept subiect lupta unui corp de cavalerieromana' eu niste barbari ; cealalta, ocupand Intreaga tata de rasarit, ne pre-zinta o lupa Intre trupe pedestre romane cut barbad.

Incepem cu cea (lintai. Aceasta grupa este alcatuita din metopele 1, 2, 3,b 7, 4 si 5-; a cárora randuire ne este data nu numai de notitele celor

ce au sapat la desgroparea trofeului, dar si de crescanda accentuare a acti-unii rezboinice 1). In adevar, primele dona' metope (1 si 2) ne arata imaginea adoi calareti aproape identici dupa infatisare i vesminte, numai cí miscarilecelui din dreapta sunt mai repezi de cat ale celui din stanga. Mal departe.coloana de atac se tngroase numarul cavalerilor este mal mare si atitudinilelor mai vii. Pe metopa 3 vedem i doi purtatori de vexillum. Cu metopele 6Si 7 stmtem in plina hivalmásala. Cavalerii romani calca' in picioarele cailor lorcate un vrajmas ; cel de pe metopa 7 a s't ucis pe protivnicul san, al canijacap 11 tine de pgr cu mana.

In fine, principiul acesta al progresiei crescande in actiune se vadeste inmod desavarsit In ultima pereebe de metope, 4 si 5, care incheie grupa. Si a-mime, pe cea dinthi avem un cavaler roman hiptandu-se en doi barbad, dintrecare unul zace Intins sub picioarele calului ; pe cealalta metopa ni se Infliti-saza iarasi un cavaler roman contra a trei barbari, a carora cerbicie lusa afost Infranta, ca'ci doi stau ucisi sub pieioarele calulni, iar cel de al treilea,dupa ce si-a aruncat scutul i palosul, cauta scaparea in fuga. Asa dar, avemo prima lupta dintre komani i barbari, reprezentata, iii diferitele sale mo-mente : elipa cand porneste atacul i pana can(l biruinta se desemneaza la-murit In folosul Romanilor.

Elementele deosebitoare care hotarasc imaginea luptei stuttCorpul de cavalerie, duprt cum arata vexilele, este foarte Insemnat.

Imaginea Impuratului, prin atitu(linea sa, prin invesmantarea sa, prin mantiafluturand pe umere, prin parten cea vie pe care o in in lupta, murete i maimult insenmatatea acesteia.

Lupta sfarseste prin biruinta botarittoare a Romanilor.Barbarii, striviti de cavaleria romana', (Ittprt invesmantare i port, (o a-

dula sau coif format din suvite alipite orizontal, pantaloni largi legati ea unIván pe mijloc, pe trupul gol o mantie despinta la piept), sunt Sarmati Ro-xolani 2).

Cea de a doua grupa, am spus, ne infatisaza iarasi o lupta, care se des-frisara pe 12 metope (19, 33, 17, 22, 23, 30, 8, 8 b, 9, 35, 36, 37). Destasu-

1). Vezi pl. XVIII, fig. 2.Vezi Teohari Antoneseu, Trophée d'Adamclissi, p. 166,

www.dacoromanica.ro

155

rarea aceasta sé face pe baza aceluiasi principiu cunoscut : complexitatea cres-audit a actitmei. Adicii metopele de la inceput aratii pornirea actiunei, celede pe la mijloc fazele de desvoltare, iar restul ne momentul final.Ceea ce caracterizeazti aceastil luptii de pe tata de rtistirit a monumentului stinturnilitoarele elemente

Pe cand in lupta trecutti dintre cavaleria romanti i barbari, atacul eradat numai din stfmga, In lupta de pe fata de rtistirit, Romanii lovesc pe ats-mani din douti ptirti in acelas timp : din stitinga si din dreapta. A.cest amtinuntare o importantti cu atiit mai semniticativii, ca citit niet In lupta cavaleriei dinprima grupti, nici Iii lupta cea mare, care se desfAsurti parte pe fata de nordsi parte pe cea de apus, nu-1 mai regrisim.

Dintre cele sase grupe care alcittuese cununa de reliefe de pe trofeu,aceasta singurrt nu ne inftitisazti imaginea Imptiratului.

In scbimb, In locul unde ne am astepta sit fie imptiratul, gsim ima-ginea unui rezboinic, care singur dintre toti barbarii este etilare". Prin por-tal si InvesmAntarea sa, dupiti lutist expresiunea lui Benndorf, aces.t barbar,reprezentat pe metopa 30, nu poate fi de at seful sau regele" celor en carese luptti Romanii.

Aceastb luptìt, precum se poate usor constata din metopele 9, :35, :36

0 37, se dit In apropierea sau Imprejurul unor care Incarcate de pradit si con-duse de barbari. In special metopa 37 ne inftitisazti in ce constti aceste pritzi :o sable curbil, scut oval cu umbo, tolbti ca stigeti si sable eu milnerul tutors

cu teaca ascutitti la Wirt'. Sub roata din dreapta pe o ridicitturit vade. tu-tors spre dreapta, un om ca capa! plecat ; el tine o sabie curbti reazimitmitina stiingil pe marginea unui scut oval cu umbo. Sub roata din stiinga, ea-davrul unni copil, al ctirtria cap i picioare ti atitrat In jos 1)-. Aceastiti ideede pradti o mai pune In relief artistul trofeului i prin imaginea turmelor deoi i berbeci de pe metopole 8, 8 b, Cat i prin acea ladrt ferecatti pe mar-gini cu dungi-, care se vede foarte bine pe metopa 9.

Dacti privim ea luare aminte felul de reprezentare ai celor patru careen profit( conduse, pare, de o familie de barbing, compusit dinteun tatti, omainti i un copil,descoperim eh' primele dowl care (9 si 35) sunt sculptateIn partea de jos a metopei ; din contra, pe celelalte douri din urna artistul ainfiltisat In planul 'de jos un teren ridicat" i frrimiintat- 2) ; semnul cel maineindoios cit tinutul nu mai este ses ea pe metopele anterioare, ci formeazitun plain deluros.

Un element pretios, mai ales pentru alitturtirile 'ce le vom face Intrecolumnti i troten, este si felul trupelor romane cure bin parte la lupta delitingti care. Stint douti metope (17 si 19) care printre alte amilnunte ne

scuturile celor doi soldati romani In luptit cu barbarii. Pe' unul din scu-

Gr. G. Tocilescu, Monumentul din Adate dissi, met. 37.Teoliari Antonescu, Le Tropliíe d'Adamelissi, p, 117. AceastA observalie a facut-o

Bonndorf cu prEejul descrierii metopei 37,

www.dacoromanica.ro

- 156 -turi emblema consta dintr'un umbo si o coroana' de jur Imprejur, iar la colturisunt ornamente In forma de carlige (vezi figura alaturata) ; pe celalt avemInsa, umbonele Ingradit Intr'un camp dreptunghiular, pus la mijlocul scutului,la Incrucisarea sulului Impletit vertical ca o stinghie orizontala dreapta. In spa-tiul se vad urmele unui manunchi de fulgere In zigzag (vezi figura de

mai jos). Aceste doug embleme diferite ne arata caIn lupta de MO care au luat parte .doug legiunideosebite, sau vexillatii a doug, legiuni. Dar mai esteInca o observatie de facut.

Trupele Infatisate pe reliefele trofeului din grupanoastra fac parte dintre cohortele auxiliare. Nu esteacum momenta' sa punem In relief deplin aceastaidee 1). In teacat observam urmatoarele :

Sold* romani de pe metopele 17 si .33 au ca e-lemente caracteristice In armamentul lor, forma scu-tului cilindric, cu colturile drepte, platosa In solzi de

peste, coiful aacutit, balteus pe umere si In fine braccae (pantaloniisemnul cel mai ciar ca sunt trupe auxiliare 2). Cu prilejul studiului nostril a-supra trofeului, am dovedit atunci 3),cit ambii soldati fac parte dintre cohortelescutatae Hispanorum Cyrenaicae, care, dupa cum se stie, au luat parte la rez-boaele dacice 4), De asemeni i soldatii de pe meto-pele 19, 23 si 35, care compun prima parte a lupteide langa carele cu prada, sunt tot trupe auxiliare

anume, din cauza intrebuintarii lancii, bratarului,platosei cu lanturi si a scutului Semicilindric dar cu,colturile ronde, sunt trupe din cohors civium Roma-norum 6).

In fine, sold* care lupta pe metopa 36, din pri-cina coifului rond, a platosei cu lantusuri, a scutu-lui de forma ronda i cu umbo la mijloc, a sabieilungi i drepte care o poarta legata de balteus, pecoapsa din dreapta 0 nu pe cea din stanga, trebuesc socotiti drept calaretipretorieni (turmae equitum 6). De altminteri statura lor Inalta a silit pe Beun-dorf sa-i. pue printre trupele pretoriene 7).

In rezumat, toti soldatii romani care, iau parte la lupta de langa carele

Vezi Toohari Antonescu, Le Tropligey ch. II, p. 175, Les roprésontatione des sol-dats romains.

Lam prid., Alex. Sever, 40. Pauli. la Alex. Sever trupelo auxiliaro purtau spre deose-biro de celo legionare panta/oni scurti.

Vezi Teobari Antonoscu, op. cit., p. 194.Cichorius, op. cit., II, scene XXXIX.

6). Teohari Antonescu, ibid. p. 185.-Polibiu, 6, 33, 6, ne spune clew cit trupele de cavalerie purtau in totdeauna sabia

lor atarnatit pe coapsa dreaptit ei nu pe cea stangli. Pe columna de asemeni trupele de ca-valerie poartit sabia pe dreapta; .cf. Marquardt, .Rdvt. Staatsverw. II, p. 33g.

Teohari Antonescu, op. cit. p. 178.

liber

scurti),

www.dacoromanica.ro

- 157 -cu prada, sunt trupe auxiliare, care, socotind dupa emblemele scuturilor, facparte din doua legiuni diferite.

7) Barbarii care lupta cu Romanii, prin portul i Infatisarea lor, pot fi

foarte bine identificati. In special pe metopele .care alcatuesc grupa noastradistingem trei tipuri diferite.

Primul tip se deosibeste prin nuditatea trupului de la bran. In sus,prin pantalonii lungi, prin colanul de la gat, prin parul Inodat pe tampla, prinbata cu care sunt Inarmati. Infatisarea lor este impunatoare ca a ori citrei rasebine desvoltate fiziceste. Uneori acesti barbari sunt lnarmati i cu lance si ca scut.Acest tip a fost mai Intai identificat de catre E. Petersen') ca Bastarnii ; iden-tificarea lui a fost adoptata de mai toti. invatatii 2).

Celalt tip. care se distinge prin vesmftntul in forma de caftan, o scur-teica lunga, ta'iatil din filth' In lung, si prin tiehia sau mai exact prin coifulconic trunchiat, am vitzut ca prilejul luptei de cavalerie, ea se identifica enSarmatii -Roxolani.

e) Restul barbarilor alcatuese eel de al treilea tip si se caracterizeaza nunumai. prin Infatisarea lor fizica, dar prin Invesmantarea lor daca, prin sabialor recurbata la varf 2), i prin tichia care o poartil pe cap,cei mai multi lasasunt simpli comati,de uncle i numele de pileati ; acestia sunt Daci.

Asa dar In lupta de liAnga earele cu prada iau parte pe langa Daci, nunumai Bastarnii Germani, dar i Sarmatii Roxolani. Cu aceste elemente ed-racteristice pe care le-am descoperit In cele douil lupte de pe metopele trofeu-lui, Infatisata una pe fata de sud, iar cealalta pe fata de rasarit, alaturitrilecu columna devin cu desavarsire elocvente si conclusive.

adevar, dupa cum ne amintim foarte bine din deserierile noastre asa-pm scenelor XXXVII i XXXVIII de pe columna, am gasit si acolo, precumeste si pe trofeu, imaginea unei lupte dintre Romani k3i. barbari, lupta care sedesparte si ea In doua, epizoduri diferite : In primUl, este Infatisarea un.ei biru-inte a cavaleriei romane asupra unor trupe de cavalerie sarmato-roxolanaeelalt; victoria unor trape auxiliare romane asupra barbarilor popasiti la poa-lele tapan Malt, pe care se afia carele de prada cunoscute.

FeIul cum se desfasura aceste doua lupte dintre Romani si barbari ne a-rata ca intentia artistului columnei era sa ne Infiltiseze nu numai unul kd a-celas eveniment istoric important, dar si forma de Intrupare sil fie analogil eucea sculptata pe reliefele trofeului.

In liniamentele cele generale asemanarea este indiscutabila. Pe reliefelecolumnei, casi pe trofeu, lupta cavaleriei roinane cu barbarii se caracterizeazaprin aceleasi elemente distinctiVe, pe care le am Intalnit mai sus pe metope.Adica eorpul de cavalerie romana este foarte Insemnat,poate este unul din

E. Petersen, Röm. Mitthcil, XI, 303: insigne gentis obliquare crinem nodoque sub-stringere. Sic Suebi a caeteris Germanis separantur a. Tacit, Germ., 38. Teohari Antonesou,op. cit., p 162.

Ciohorius, Rel, Trajanssaule, Bild. C ; A. Furtwitugler, Das Tropaion von Addmklissi,pag. 497.

T. A.ntonescu, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro

158

cele mai importante din cate se afirt inftitisate pe colutmtti, afarti de trupele decavalerie mauretantí din scena LXIV,--cel putin acest lucra Il deducem dinmultimea calitretilor. Casi pe trofeu corpul de eavalerie pare despartit in douitcoloane, din eare una este intrattt in plinti Invillmtisealii, (din 92 95 scenaXXXVII), pe cand cea1a1t4 ne arattt momentul pregtititor (din 88 92 scenaXXXVI). Pe columnit, ea si pe trofeu. , figura Imptiratalui apare la mijloc Intrecele coloane ; mal mult tiicu1, felul de Infiltisare a Impiiratului este identie peambele monumente : adieit Onvesmantat eu zale i eu mantia fluturand pe spate,aleargii eillare scut si eu capul gol spre dreapte. Pe columnrt, casi petrofeu, biruinta desi sigurtt pentru Romani, nu se sfárseste ca strivirea totalii

dusmanului, cilci o parte din barbari scapil cut fuga. In fine pe columna, casiPe trofeu, vriljmasii cu care Romanii luptrt sunt Sarmatii-Roxolani.

Totusi nu trebue sil trecem cu vederea si o deosebire care ar piirea ca-pitalii filtre cele douii monumente ; deosebirea, stil In felul de Infiitisare a fi-gurilor : pe columna barbarii sunt cillare, pe cand pe reliefele trofeului din con-tra ei luptil ea pedestri. Cauza care ar putea si ne expliee aceastil deosebirenoi o grtsim In greutiltile eu care neindemtinaticul artist al trofeului avea sillupte ; ea consta, si In eerintele diferite ale celor douil feluri de reliefe, careneImprinite ar fi dat nastere unei confuziuni In felul de intelegere a actiunei.Cilei, pe cand columnil artistul putea sil desftisure, filril a produce niei onedomirire, Inteo singurti scenti, pe catafractarii Sarmati fugind inaintea unuicorp de cavalerie romana, pe ,trofeu din contra, era nevoit, din lipsa de spa.tiu mai larg, sil Impartil actiunea in campul restrans al mai multor metope,unde fieeare eilliiret roman sil fie infatisat laptand In contra lumia san maimultor barbari. Altminteri, daeti infuíia i pe barbari calare, precum Infiltisase

pe Romani. s'ar fi nilscut nedomirirea in spiritul speetatorului ; mal ales.fiindett artistul metopelor nu era destul de Indemanatic, ca sti caracterizezeprin cate-va trtistituri deciziVe pe cei doi protivniei. Era deci nevoit sil aleagrtacest mod de reprezentare, adica barbarii luptand pedestrii i nu calare,mijloc mai putin subtil, e drept, dar prin aceasta mai izbitor. Prin minare,din toate cele spuse, reese In chip neindoios cil lupta cavaleriei romane eupedestrimea barbartt !si gilseste, corespondenta ei in lupta similarti de pecolumnil.

Aceiasi incheiere se ,desprinde si din compararen imaginilor de luptil delangrt carele eu pradil pe cele douil monumente. In adeviír, ne amintim eti In-datrt duprt Infiltisarea luptei de cavalerie romana care urmilreste pe Sarmatii-Roxolani, se desfitsuril In scena XXXVIII o lupa pe care noi am numit-o sprecaracterizare, lupta de langil carele cu pradil. Felul eum se desftisuril aceastilluptrt pe columnit nu se deosibeste Intru nimic de eel iudicat pe reliefele tro-feului. Si anume, lupta de pe colma', este, poate, unica Ii elui ei unde figuraImptiratului nu apare, cu toate ea trupele care iau parte la 1,ìvìllmulalii suntincontestabil cele din scenele XXXVI si XXXVII In fruntea ettrora stetea Tra-hm. Acesta este un prim punct de asemiinare Intre cele dourt imagini de luptti.Casi pe trofeu, pe columnii, trupele romane atacil din douti prtrti deodatti, mai

www.dacoromanica.ro

159

exact din trei prati. Atacul lor pare hotilrator, cilci hi zadar hicearcrt barbaril,prinsi la poalele npsanului din fund, sil spargil sirurile Romanilor o partedintrInsii zae morti pe pilmant, cei mai multi Insri lupn eu virtute, dar luptaeste In adar i frtril spot. Casi pe metopele trofeului, si pe columnri, seful har-barilor, un pileat, ca sil scape de rusinea robiei fi da singar moartea, ceiacecorespunde minunat cu figura sefului barbar de pe metopa 30, cave se luptilcu moartea.

Dar elementul eel mai izbitor de asemilnare nitre cele doin imagini desunt carele de pilan, care pe trofeu le vedem In capritul din dreapta

sirului de *metope, pe and pe columin sunt In fund pe o 111u1-time. Asemilna-rea lor In miele puncte este foarte sugestiv5. Asa, de pi1di. ne amintim dearmele, scuturile si obiectele de pratili, reprezentate pe metope. Aceste lucrurile regAsim si pe columnii, adici vase, arme de diferite soiuri, care fuse-seril furate din pustiirile barbarilor prin Moesia inferioarti. Aceastil asenn.-nave merge pAin la identitate ; cel putin aeest hiera reese din imaginea a-celui cadavru de eopil care trunehiat anima pe roata unuia din carele depradil pe columnil, Intoemai casi pe metopa trofeu-lui (37). lar hiela acelui deal pe calmea cutruia staudesjugate earele cu loma pe columin, am intillnit-oexpriman si pe reliefele metopelor, desi mai putinbine reusia

Casi pe trofeu, pe columat artistul ne aran eh'trupele romane sunt, fun exceptie, cohorte auxiliare.Aceasta a spus-o Cichorius : Intre trupele. romane,ziee acest Inviltat, daert ne luilm dupil uniformelesoldatilor i dupii emblernele seuturilor, distingemmai multe alae din eavalerie, preeum si cohorte au-xiliare regulate si neregulate. Mai mult Imicit, printre lupntorii romani auxi-liari este unul, care In loe de a avea seutul rond sau oval al trupelor auxi-liare, tine In mitin un scut semicilindrie. De aci deduce Ciehorius cit imagineaaceasta ne reproduce un soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaica. In-tocmai precum o t'Acuse si artistul trofeului. Analogia aceasta se Intilreste cuant mai mult, eu cAt emblemele care Impodobesc seutul pe columat sunt iden-tiee cu cele de pe metopa 17, adicil avem un seut semicilindric cu colturiledrepte, lar Imprejurul umbonelui o cununrt de fiori pe cand la colturi sunt po-doabe In unghiuri drepte. (Vezi figura tinturan).

Asennnarea Intre cele douil imagini de luptii se mentine si In felul deatac al trupelor romane : pedestrimea usoarrt auxiliarrt izbeste pe vrrtjmas dinstanga, pe cand eavaleria atacul din sine dreapta. Se mentine asemilnareasi In ce priveste felul vMjniasilor, care pe columai, casi pe trofeu, luptìl con-tra Romanilor : unul dintre .Daci se luptil eu un 't'el de liûtul cu milciucii", o

ceiace eorespunde cu imaginen acelui barbar de pe metopa 17 ii tro-feului. Punctele de asemrmare filtre columna i trofeu le-am putea tumultiscoborlindu-ne din ce ta ce Mai mult In amrmunte. Ineheierea urnntoareni se pare, el se impune In mod. hotiirfttor : imaginea de luptrt reprodusl pe

www.dacoromanica.ro

160

columna si pe trófeu, nu este de cat una i aceiasi. Inteun caz facuta cu ma-estrie i indemanare, In celalt ca stangacie si nepricepere. Pentru moment' i-dentitatea de fond si chiar de forma Intre cele douit imagini de lupta ne ajunge.

III. A trela scena, .formata, din metopele 48, 49, 39, 471 45 i 46, are*drept centru metopa 39, care ne prezintrt imaginea Imparatului i a tovarasu-

srui, un ofiter superior. Imaginea Imparatului, spune Benndorf, este pusaIn eVidenta prin marimea staturei7 gestul bratului i diferinta de executiune.Mantatta lui este mai lunga si la spate iarasi ridican ca poalele unei rochii;rqngatoarea are margini, tunica este mai fina, solul este mai mare ; capul cumse vede din partile conservate, a fost tratat cu deosebitrtingrijire, mai cu seamala par"

Asa dar Imparatul e tutors spre stanga, de uncle vin patru personagii (me-topele 48 si 49),, catre care Traian, in Benin de buna primire, ridica dreapta.Pe inetopa 48 se vede un barbar cu portul i Invesmantarea daca, apucand custanga mana dreapn a unei femei dace. Ambii barbarf, ne fac impresia c vindin fund spre privitor. Pe metopa 49, care ne infatisaza doua femei barbare,scena pare grupata aproape identic cu cea de pe metopa anterioarrt, cu deo-sebirea numai ca figurile, conform principiului de a varia tema reprezentata,desi vin din fund spre In fan, sunt totusi Intoarse mai mult calm dreapta, ca-tre metopa .cu figurd Imparatului. Lucrul acesta se vede chiar i a femeeabarbara care tine un copil In brate. Spre stanga metopei centrale (39) suntdoua metope, spre dreapta filet se afla trei (47, 45 si 46), dintre care una (met.47) formeafza, pereche cu cea din Mijloc. Subiectul reprezentat pe aceste me-tope cuprinde imagini de prizonieri barbari, care stint dusi cu mainile legatela spate In lanturi de solda,ti romani. Invesmantarea barbarilor se compunedintr'o camasa lunga despican putin pe latan i jos, din pantaloni Incutati carecad pang la glezne ; peste mijloc o curea strange camasuta. Unii din barbarpoarta acel Íes sau pileus pe cap, care disting pe nobilii daci.

Care Hilt elementele caracteristice ale acestei scene '?Grupa Intreaga se Imparte In doua, una alcatuitit din metopele 49, 48

si 39 spre stanga, si alta din met. 47, 45 si 46 spre dreapta. Fiecare parte ex-prima o tema unica cu un subiect special ea baza. Pa'rtile nu au alte raporturi!litre ele de cat legatura idea% pe care o au ea figura Imparatului.

Spre stanga avem Infatisarea unor 'barbari femei, barbati i copii, carese Indreaptit, venind din fund, spre Imparat.

Spre dreapta sunt o serie de barbari ferecati In lanturi, care vin aduside La spate din spre dreapta.

Imparatul Intors spre stanga, face un gest de buna primire barbari-lor care se Indreapta spre dansul.

Lamurirea acestei scene o gasim tocinai pe columna. In adevar rndatadupa lupta sangeroasa de langa carele cu prada, autorul reliefelor de pe co-lumna, a sculptat o scena (XXXIX Cichorius), care se aseamanil punt cu punt

www.dacoromanica.ro

161

eea infatisata pe metopele grupei noastre. Desi scena de pe columna estecu mult mai desvoltata de cat cea de pe metopele trofeului, asemanarea inertnu poate fi negata : ea priveste nu numai liniamentele generale, dar Chiaramanuntele:

Ne amintim mai sus, ea' In seena XXXIX de pe columna artistul ne Ill-fritip eonstruirea unui lagar de o forma foarte curioasa. Aceasta forma ne apermis sa identificam lagarul cu cetatea de la Adamelissi, ale careia urmes'au pastrat minunat de bine In singuratatile Dobrogei. In interiorul si In a-fara lagarului artistul a mai sculptat i alte figuri, care alcatuesc In generalMai multe grupe i anume

Mai Intaiu, spre stanga i spre dreapta sunt grupe de figuri al carorarost este absolut neatarnat unul de altul. Intre grupa din stanga (din 98-99)

cea din dreapta (101-102) nu exista absolut nici un raport altul de eat i-maginea Imparatului, care se vede In interiorul castrului pe un tribunal (In100 sus).

Spre stanga v,edem o suma de barbari, femei, barbati i copii, carese Indreapta, venind din fund si stanga spre interiorul lagarului, unde trei pi-leati cu mina rugatoare spun eeva Imparatului.

Spre dreapta sunt trei ostasi romani care aduc fiecare a parte cateun barbar legat cu mainile la spate ;- acesti barbari care sunt adusi din dreaptaali aceiasi Invesmantare i acelas port, ca i cei ce vin din stanga.

In fine, imparatul, Insotit de ofiterii sU i Intors cu fata spre stanga.face, ca i cel de pe metopa 39, un gest de buna prbnire barbarilor care seIndreapta spre dansul.

Ce poate sa Insemne aceasta scena pe columna, ne-o spune foarte bineCichorius..Scena sculptata pe relieful columnei, ne Infatiseaza supunerea debuna voe a unui trib dac. Hotarator In aceasta privinta este sosirea In laga-rul roman a unui trib barbar, infatisat de catre artist In chip plastic pria ima-ginea femeilor i barbatilor de toate varstele. Copii, bileti, fete, flacai, femeibatrani, Bunt toti Intatisati. Barbatii nu au arme si piloforii, atitt din interio-rul cat si din afara lagarului, au portal unor rugatori care fusa sunt demnichiar constienti de puterea lor 1)". Aceste cuvinte, care explica asa de binerostul acestei scene de pe columna, lamurese In acelas timp i gandul artis-tului care a sculptat metopele trofeului (49, 4 i 89). De altminteri, din e-numerarea elementelor caracteristiee ale seenei de pe columna, am vAzut caasemanarea este hota'ratoare ; ea .merge pana In ama'nuntele cele mai neIn-semnate, pang, a ne prezenta grupe de figuri nu numai In aeeleasi vesminte,dar In atitudini aproape identice. Asa este grupa barbatului si a femeii carese tin de mana, asa este grupa femeii care sine nu' copal in brate, asa esteinsasi atitudinea Imparatului, care, Intors spre stanga, face eu dreapta cunos-eutul gest de buna primire a barbarilor, grape i atitudini identice pe ambelemonumente.

1). C. Cichorius, Reliefs Trajanssiiule, II, p. 194.11,

www.dacoromanica.ro

Dar asemanarea este tot asa de mare si in ce priveste grupa prizo-ni erilor :

Mai Intai, prizonierii adusi spre [agar (pe reliefele columnei), sau spreImparat (pe metopele trofeului), nu au Wei un raport cu luptele de cavaleriesi de langa care din scenele anterioare ; argumentul cel mai hotarator este

romani, care aduc pe prizonieri, au absolut alt port si alta invesman-tare, de cat cei ce au luat parte la cele doua lupte, mai ales la cea de langacare. lntentia artistului a fost sa ni-i arate ca vin din lupta cea mare, desprecare vom vorbi

Pe reliefele columnei, lucrul este expriinat -cu mai multa claritate : aicise vede cum grupa auxiliarilor romani, care aduc cu dânii prizonierii daci, se -alipeste in acela§ timp de grupa urmiltoare, unde se desfasura lupta cea marefutre Romani §i barbari. i anume, artistul reliefelor pentru ca sa, arate ca pri-zonierii barbari, adusi In lanturi spre lagarul roman din scena XXXIX, suntprinsi din lupta cea mare, infatisata In scena XL, ne arata ceva mai departeIn 104 (aceiasi scena XL) o grupa formata dinteun prizonier dac si un auxi-liar roman, trecand spre stanga, adica spre scena XXXIX unde sta Imparatulin castrul sàu i uncle de mult se afia cele trei grupe de auxilian cu 'prizo-nierii despre care vorbiram mai sus.

Asemanarea in amanunte merge asa de departe In cat imaginea auxilia-rilor romani de pe columna, ca tunica lor lunga, cu platosa, ca fularul *(fo-

cale) la gat i cu pelerina pe umere, ne aminteste §i ne explica in acela§ thnpuniforma soldatului roman de pe metolJele (47, 45 si 46) trofeului.

Curios, pana i expresiunea figurei data barbarilor e reprodusa In acelasfel, ant pe metopele trofeului cat si pe relief ele columnei. ,Expresiunea feteibarbarului al caruia cap s'a pastrat mai bine (met. 45) ne face impresia unuiportret", zice Benndorf ; iar Furtwangler cu privire la metopa 46 adaoga, : bar-barul din stanga are sprincenele ridicate si o cutil orizontala pe frunte, celdin dreapta insa are sprincenele incretite si o dunga,' verticalia' .la baza nasu-lui. Irisul ochilor este reprezentat printr'un cerc rond 1)". Aceste amanuntedan prizonierilor o infatisare necajita i mania Este prima Incercare pe careo face artistul metopelor de a exprima prin trasiiturile fetii pasiunile su-fletului.

Ei bine, analoglile ca columna si asupra acestui punct sunt izbitoare.Capetele prizonierilor adusi Inaintea imparatului, zice Cichorius, au fost sculp-tate cu maestrie. Privirea piloforului este necajita i. mahnita, lar a comatu-lui care vine in urmil-i este salbatica si stupida 2)".

Ca sunt deosebiri futre cele dour', scene, de pe trofeu si de pe columna,cine le poate nega? In primul rand este imaginea lagarului Infatisata pe co-lumna si lasata de ò parte pe metopele trofeului. Este Irish' intrebarea : puteaoare artistul trofeuiui sà prezinte pe campul metopelor §i scena dllidirii lag&

A. Fortwiingler, Das Tropaion, rnot. 46.C. Cichorius, Traianssikule, 1I, p. 202.

www.dacoromanica.ro

rului, asa precum o face artistul columnei pe reliefele sale ? Spatial de care dispu-nea unul era oare in deajuns de mare sa sculpteze atatea figuri i amanuntecate se cerea la reprezentarea unui lagar? De .sigur ca nu. De aceia artistulmetopelor a si lasat-o de o parte. SA inlaturam asa dar reprezentarea lagaru-lui roman de pe relieful columnei, reprezentare cu neputinta de facut pe cam-pul cel stramt al metopelor i atunci ce le mai deosebeste pe ambele ima-gini ? Sä scoboram de pe planul din fund (de sus), grupa Imparatului i tova-rasilor sai, in planul din fa, la nivelul Dacilor, care vor s intre In lagara prizonierilor din 101-162, si atunci asemanarea, sau mai potrivit, identitateaCu imaginele i grupitrile de pe trofeu mai poate fi pusa In discutie ? Nu avemoare si pe columna, ca si pe trofeu, la mijloc grupa impilratului, la stangafemeile, barbatii i copii daci, care yin de cer asil, iar la dreapta auxiliariiromani care aduc prizonieri ? Atitudinile nu sunt aceleasi, Invesmantarea nueste identica, pana i expresiunea fetii nu se aseamana ? Prin urmare, ce in-cheiere alta se poate scoate, de cat eh' trofeul din Adamclissi si monumentaldin Roma sunt nascute nu numai dinteun gaud, serbatorirea unei mari biru-inte a Imparatului Traian, oar i schitate poate de aceiasi mana.

IV. A patra scena, care se Intinde pe o buna parte a laturilor de nordsi de vest, se compune din 18 metope cu Intatisarea unei lupte dintre infan-teria romana' cu barbarii. Scena se Imparte In douit pa'rti : una, compusa dinmetopele 12, 13, 42, 42 b, 11, 41, 50 0 50 b, ne arata momentul pregatitoral luptei, iar cealalta, formata din metopele 44, 29, 21; 1'8, 16, 22, 31, 32, 340 24, Insi-isi Invalmasala dintre antagonisti. Vom lua pe rand pe fiecare din a-ceste doua grupe, Incepand ell prima parte.

a) Momentul pregatitor al luptei. Cele patru prime metope (12, 13, 42,42 b), ne Infatisaza signa (legionare, manipulare) si vexilla legiunilor care iauparte la lupta. i aflame, cele doua din stanga, ne arata' cate 6 figuri, dintrecare trei din fath', atat pe una (12) cat si pe cealalta metopa (13) sunt ante-signani, iar ceilalti trei din fund sunt signani. Singura deosebire intro ambelemetope sta In forma signelor si in felul de randuire al antesignanilor : pe metopa13 unul din antesignani, cel din mijloc,In loe sä fie la rand, precum este pemetopa 12, este scos ceva mai in fata, parca ar comanda. Signa pe metopa12 ne Sufi-4*g In mijloc pe un piedestal trapezoidal o acvila Cu aripele prinsefate° cununa', iar Ja gat un celan. Signele laturalnice (signe manipulare), Intrucat reese din urmele cam sterse de pe piatra, sunt alcatuite de jos in sus : o

cununa, un corn de luna poate, trei tiller*, o speteaza oriZontala cu bande.atarnand de la capete In jos, iar sus o cununit cu urme de dungi in interior,poate urmele unui scutisor. Pe metopa 13 la mijloc avem un signum legionar,adica, o acvila cu aripile destinse, fara colan la gat si Oland In &are un ma-nunchi de fulgere. Celelalte douit signe manipulare contin o cununa, mai multetalerute ronde, o speteag orizontala cu bande atarnand de la capete In jos,un vexillum, al caraia rectangul este format din speteze care se intretae, iarsus de tot o mana cu 5 degete.

www.dacoromanica.ro

164

Celelalte doug metope din dreapta (42 i 42 b), dintre care una (42 b) a,

dispgrut Cu total, ne prezinta doi vexillari, care poartg cate un vexillum. Ve-xilele, dupg, descrierea fä'cutg, de Benndorf, consta' dintr'o stofg patrata cuciucuri, avänd la colturi podoabe In forme unghiulare i deasupra un ornament

anume, pe eel din dreapta o pasare; pe cel din stanga o figura omeneasca-vazutg din fatit ; aceasta figura s'a perdut cu prilejul transportárii metopii laBucuresti, dar se vede totu§i urmele picioarelor i bratului drept care era In-tins Inainte"'1).

Celelalte patru metope, care Implinesc grupa noastrg, ne Infati§aza dona(11 §i. 41) la stanga imaginea a trei cornicines, iar celelalte doua din dreapta(50 qi 50 b),--una s'a pierdut,trei tubicines 2).

b) Invalma§eala luptei Insasi se compune, am spus mai sus, din altemetope. In realitate Mg, filtre prima grupa,momentul pregatitor la stänga,

cea de a doua,lupta Insasi la dreapta,se afla douä', metope (44 §i 29) carealeatuesc oarecum eentrul despartitor sau Impreunator Intre ambele grupe. Peprima metopg (44) vedem pe Imparat §i. tovarg§ul san, care privesc spre dreaptacum se desfa§ura lupta. Stanga Imparatului -ca§i dreapta locotenentului,poalele mantiei lor, ceiace este Infatipt ca stanga'cie dar destal de limpede,prin stofa Infasurata sub forma de con; motivul ne surprinde dar este Intot-deauna Intrebuintat In arta ca sil exprime o emofune oarecare. Acest fa,pteste sigur caci nu putem admite ca ei lineau un rol In maná" 3). Iar Furtwiin-gler adaoga' : aceastg atitudine nu mi se pare Ea fie a unei adlocutii ; coman-dantul pare mai exact sil, fie In asteptarea emotionantg a unui eveniment ; elpare ea Inainteaza fiind foarte agitat" 4).

Pereche cu aceasta metopg este cea vecina din dreapta (29), care ne pre-zinta un legionar roman In momentul cand ataca un barbar pornit spre fuga.Legionarul roman pe langa colelalte arme poarta §i un scut semicilindric, alcgruia simbol se compune dintr'un umbo la mijloc, o speteaza Ingusta orizon-tala i urme de fulgere care serpuesc In sus si In jos (vezi fig. de jos de la pag.156 mide este reprodus scutul de pe ,metop. a 19).

Aceasta, grupa centrala' Impreunata' cu cea din stänga, descrisa mal -sus,ne da forma clasica a reprezentarif unui atac roman. tim dealtminteri dinscriitorii vechi ca Romanii aveau obiceiul s'A intre In 'apta bite° anumitaordine : cornistii pi trompetigtif sunau din goarna' i trambite, iar comandantul(In cazul de fata Impgratul) rnergea Inainte In fruntea trupelor, .urmat de pur-tatorii 'de stindarde (signiferii) §i. de vexilii (vexillarii). Restul metopelor ne pre-zinta, Insasi lupta filtre Romani i ba,rbari. In totalitate privit epizodul, biru-inta Imparatului asupra barbarilor este hotaratoare.

Aceasta idee din urmg Insa este pusa aici. In lamina deosebita prin ima-

Tocileseu, Monumental din Adamclissi, p. 84, met 42.Este deel gresita reeonstituirea metopei 50, din pl. XXI, fig. 2.Toeileseu, op. cit. p. 85, mot 44.Furtwangler, Das Tropaion, met. 41.Vegetius, II, 22.

www.dacoromanica.ro

165

ginile de pe doua mdtope (34 si 24). Pe prima din ele vedeni un ostas romanIn lupta cu trei barbari. Unul dintre acestia zace ucis pe o Inaltime ; cel deal doilea ridica cu ambele maini o sabie Incovoiata, cu care vrea s izbeascape roman ; In fine eel de al treilea cauta Sa fuga spre dreapta. Pe cea de adoua metopa (24) nu se an' de cat barbari i aflame : In primal plan unulsemiculcat sta lovit de moarte, In al doilea plan ceva mai la mijlue se vedecadavrul gol al altui barbar, i In fine, In stanga sus avem un al treilea bar-bar cu capul taiat, cazand si el de pe o Inaltime, casi cel de al doilea. Estedeci o biruinta stralucita pe care o sarbatoreste artistul trofeului aici, precumeste o grozava catastrofa pentru barbari. Alte elemente care sa caracterizezeaceasta parte a luptei nu avem de cht pe cele urmatoare

Terenul, dupa cat se arata pe metopele 32 1), 34 2) i 24 3) este faraIndoiala deluros, ceia ce desteapta, precum spune Benndorf, ideea uneiIn munti". Dupil randuirea pe care metopele acestea le ocupa In Infatisarealuptei, se pare eh' terenul este eu atat mai deluros cu cat mergem spre dreapta.

Terenul acesta' pe care se da' lupta cea mare este incontestabil si pri-duros ; acest lucru reese din imaginea celor cloud metope 31 si 32, unde pecea dintai (31) ni se Infatisaza un barbar sagetand din copac, iar pe cea de adoua (32) Impa'ratul stand la marginea pädurei Impreuna cu doi tovarasi aisal". Tocmai pe aceasta particularitate se feazima Furtwangler ca sà sustienimicirea Bastarnilor de catre L. Crassus la marginea unei paduri, unde bar-barii fusesera atrasi.

e) Daca privim mai de aproape figurile soldatilor romani reprezentati pemetopele acestei grape, constatam Indatä ea ele au un caracter unic, scos Inlumina mai ales prin. felul Invesinantarii si armamentului. Acest armament secompune dinteo zale de fier cu mânici scurte 4), dinteun bratar la mana dreapta,dintr'o casca conica mai mult sau mai putin ascutita; toti soldatii acestei grapeau drept arma de atae caracteristicul pilum, a caruia imagine este foarte binereprodusii mai ales la metopele 12 si 13. Ei au scutul semicilindric cu muchiledrepte. In fine, ca Invesmantare ei nu poarta pantaloni scurti (braeae), pe careli gasim la toate celelalte trape auxiliare. Acest din urma amanunt, nechiar o indicare sigura pentru numele soldatilor. Se stie cà acest element deInvesmantare nu s'a introdus In armata legionara romana de cat foarte tarziu,In timpul lui Alexandra Sever. Pana atunci aceste bracae serveau ea Ed dis-tinga pe auxiliar 5) (Bracatus miles) de legionarul roman. Pe columna acestvesmant nu-1 gasim de cat la trupele auxiliare si la gyadele superioare. Asadar, ea element distinctiv al grupei noastre, urmeaza' ca trupele care iau parte

0. Benndorf, op. cit., met. 32 : c ImpAratul stA pe o inAltime ».0. Bonndorf, ibid., met 84: cAtlaroa cadavrului pe un deal mai sus de scena lup-

tei, destoaptit ideea unei bAtAlii In munti:I). O. Bennd.orf, ibid., mot 24: cBarbarul din mijloc cado do pe o inAltimes.

Uneori aceastA. za are pe poale douA randuri do suvito do piele ; alteori, mai in tot-deauna, la grade (centurioni), platosa este fAcutA in forma do solzi de polio (met, 12, 13, 29).

Propert. III, 4, 17; cf. Teohari Antonescu, Le Trophée, p. 190.

www.dacoromanica.ro

- 166 -la lupta cea mare de pe fatada de nord §i cea de apus a trofeului, spre deo-sebire de lupta de langa carele cu prada, sunt trupe legionare.

Am 'vazut mai sus, cu prilejul studierii insigniilor militare, ea atat acvi-lele legionare, cat §i hisignii1 manipulare, ne arata lamurit existenta a doualegiuni diferite, care iau parte la lupta cea mare Infatisata pe metopele tro-feului. Acela§ lucru ne spun §i emblemele scuturilor : saint doua feluri de em-bleme. Unele care au la mijloc un umbo §i o speteaza Ingusta' laterala, dincrestatura careia pornesc In sus §i in jos fulgere §erpuitoare sau In forma' demeandru 1) ; altele, din contra compuse dinteun umbo la mijloc §i un fus Im-pletit care tae In dour, scutul ; spre colturi In sus kd In jos pornesc fulgere§erpuitoare sau In linie de meandru (met. 21). A§a dar, legiunile care iau partela lupta cea mare de pe metope sunt aproape acelea§i ca cele ce iau parteIn lupta de laugh' carele cu prada. Numai o singura deosebire este Intre celedoua reprezentari : In lupta de MO care sunt trupe auxiliare, pe cand Inlupta eea mare aunt trape legionare.

d) Dar pe langa aceste trape legionare artistul ne infliti§aza pe metopeleluptei mari §i alte txupe, care dupa port, armament §i Inve§mantare sunt dealta natura.

Avem trei metope (14, 32 §1 34) care ne infati§aza o anumita clasa desoldati, caracterizata, prin urmatoafele amanunte : toti soldatii sunt inarmati cuzale de fier simpl fitra §uvite de curea pe poale, cu casca' de forma regulataronda, cu scut oval §i umbo (In mijloc), cu sabie lunga §i dreapta, atarnatit uneoride un balteus §i in fine mai rar cu o lance mal mult sau mai putin lunga (met.36). Statura lor,acest caracter a fost foarte 13ine pus In lumina de catre Benn-dorf, este mai Inalta de cat a celorlalti soldati. Sculpturile noastre, in nai-vitatea care le caracterizeazit, scot tocmai In evidenta, zice dansul, ca un faptesential kvi important aceastil inaltime de tale, cu mai multa vigoare de catera permis In reprezentarile mai fine de arta". Aceasta Inaltime a taliei, ce-ruta de Imparatii romani pentru soldatii din garda lor, precum §i scutul oval,11 silesc pe Invatatul vienez sa van, In imaginile acestor 4 metope infati§areasoldatilor pretorieni. Aceasta observatie a lui Benndorf in fond este dreapta§.1 dovada de aceasta este analogia cu columna traiana §i cea antoninica, pre-cum §i drapelele care insotesc In lupta aceste trupe.

Analogiile sunt evidente, mai cu seama eu columna antoninica, unde pre-tutindeni soldatii In lorica hamatit, coiful rond, sabia lungä §i dreapta §i scutuloval, sunt pretorieni §i alcatuesc garda Imparatului 2). Pe de alta parte, dra-pelele pretoriene de pe meter ele 40 §i 26, care ne Infati§aza scena adlocutiei,unde soldatii I§i primesc resplata vitejiei lor, ne arata foarte clan felul trupe-lor care au luptat In lupta cea mare.

Aceste elemente, care ne caracterizeaza In modul cel mai precis imagi-

Pl. XNI, fig. 2, met 17 si 20.E. Petersen, Marcusseitilei in TaArbuch, Anzeig. XT, p. 2 cf, Teoliaii Antoneseu, Try-

phée? p. 178,

www.dacoromanica.ro

- 167 -nea luptei celei mari de.ipe trofen, sunt, vom vedea mai departe, destul de in-cizive ea sà ne Ingadue o comparare cu o lupta similara reprodusa pe relie-fele columnei, (scena XXXIX Cichorius)1).

Aceasta scena desvoltata de catre artistul columnei In lunghne, se Qom-pune, ca 0 pe trofeu, din (Iona grupe mari despartite i ele prin imaginea hn-paratului 0 a tovaraplui siiu, In fata carora un soldat roman aduce un pri-zonier dac (104-105). Prin numarul, 'inve§mantarea, atitudinea i chiar prinexprimarea framanta'rii suflete§ti, grupa central pe columna, ea 0 pe trofeusunt cu desavar0re asemenea.

La stanga i la dreapta acestei grupe centrale, pe columna. intocmai ca0pe trofeu, se an cate o grupa, dintre care una ne Infati§eazit pregatirilemomentiil de a intra In lupta, iar cealalta he desfa§ura Ins* drama cumpli-tei Incaerari.

Urmand diva Impartirea i descrierea lui Cichorius Matta asupra primeigrupe, constatam urmatoarele 4 parti : 1) trei prizonieri daci, Intre care §i unpileat, legati ca mainile la spate, sunt supraveghiati de 3 soldati romani ; 2) peo Inaltime merg doi catari tinuti de sgarda de cutre doi legionari romani carevin In urmiti ; 3) douiti coloane de legionari romani cu scutul in man/ i coifulpe cap merg spre dreapta. ,In fruntea lor pa§esc vexillarii, cornicines i tubi-cines ; 4) ambulanta, ande se vad §ezand pe un teren stancos doi räniti romanipe care-i bandajaza ni0e doctori. Dintre aceste patru grupe, ambulanta §i le-gionarii care due catarii de sgarda nu se afla pe trofeul de la Adamclissi ; dincontra restul se desfa§ura pe columna, Intoemai ca0 pe metope. Mai intai,grupa prizonierilor, am regasit-o In scena trecuta perfect asemenea intre celedoua monumente. Asupra ei nu mai e nevoe sà ne mai reIntoarcem. Grupa le-gionarflor romani, avand In frunte pe signiferi i cornicines. daca pe columnase desfapra In amanunte altfel de cat pe reliefele trofeului, in linii generaleInfatiprea este analoagiti. Analogia sta In In0rarea legionarilor, In scoatereaIn relief a gradelor conducatoare, a a§a numitilor centurioni, care mergeau in-totdeauna inaintea frontului ; analogia sta de asemeni In directia catre care semica, precum sta In prezentarea Bignelor, vexilelor i corni0ilor. Ar pareasa fie o deosebire fundamentala In felul signelor Infativate : pe trofeu avemstindarde manipulare 0.1egionare, pe columna insa numai signa praetoriene.Dar aceasta deosebire este numai aparenta, nu 0 reala.

Asupra acestui punct sà ne fie permis a repeta aci observatiile Monte Ii.lucrarea noastra asupra trofeului 2) : Daca exista deosebiri in reprezentareadrapelelor, aceasta se datore0e de sigur felului deosebit al arthotilor de a In-telege subiectul sau. In adevar, artistul columnei cauta pretutindeni sa pue inevidenta rolul stralucit pe care cohortele pretoriene l'au avut probabil In a-cest episod din primul rezboi dacic. i cu atat mai mult aceasta, ca cat el maireprezentase o parte din trupele legionare cu drapelele i simbolul scuturilor

Vezi pl. XXI, fig. 1.Teohari Antonescu, Le Tropliée d'Adamclissi, p. 136 sq.

www.dacoromanica.ro

168

lor, In momentul and soldatii tree (scena IV) pe puntea de vase de pe ma-lul drept pe cel stang al .Dunäri

apoi, artistul columnei, ori de cate ori e nevoie sä reprezinte intr'olupta trape diferite, el nu obisnueste sa le indice pe toate a parte ca stindar-dele lor, ci alege pentru unele 'drapelele, pentru aJtele simbolul scuturilor, sauand trupele puteau fi caracterizate prin armament, le india, prin armamentullor, sau chiar prin imaginea legatului 6ri cornandantului trupelor. Asa este, depilda in admirabilul tablou, unde cu prilejul supunerii regelui Decebal 1), artistuln'a Infatisat alte stindarde, de eat sase signe praetoriene, adica signa celor sagecohorte pretoriene, eu toate c la revista au luat parte de sigur i trupele le-gionare. Dar aci legiunile Bunt indicate prin imaginea, legatilor lor. i cu drepteuvänt, daca artistul ar fi Infatisat toate drapelele, ar fi trebuit s'a indicecar 15 drapele, adia pentru cele 5 legiuni cate trei signa.

Tot asa procedeazg, artistul si acum eu prilejul luptei din Adamclissi : elpune signa trupelor pretoriene, apoi adaoga un vexillum pentru vexillarii, peand trupele legionare, a arora vitejie apare pretutindeni In acest epizod alreliefului, sunt indicate numai prin armament si prin embleMele scuturilor".

O dovada mai mult ca trupele legionare iau parte, si Inca parte Insem-nata la lupta cea mare de pe columna, ne-o dá, grupa din dreapta imagineiImparatului, cea care ocupa portiunea de pe relief din 1.05 pana In 111, 0 undeam spus mai sus, ea se desfasura lupta In toatä furia ei. Ei bine, pe acea-stä parte a reliefului Intre celelalte trupe carp lupta, ocupa' un rol de fruntetrupele legionare. Cazul Mesta, precum afirmg, Cichorius, este extrem de rarpe columna', caci Jegionarii romani nu4 mai gasim pe columna luptand decat In al doilea rezboi i atunci numai In trei randuri" 2). Asa dar, acest ama-nunt, reprezentarea legionarilor lulnd parte la lupta, este un element- caracte-rizator de o importanta extraordinail. i In acest punt asemánarea cu luptaIntatisata pe trofeu este izbitoare.

Terenul pe care se dg, lupta, ses 0 plan spre stanga, devine tot maiaccidentat i framäntat spre dreapta, Ong, ce In scena XLI, care de altminterieste o implinire a scenei ca lupta cea mare, este cu desh'varsire muntos. Peacest amanunt toemai se Intemeia Cichorius, ea sa localizeze lupta In tinutu-rile muntoase. ale Carpatilor din preajma Oltului.

Acest Omit nu este numai deluros, el este In acelas timp acoperitpgduri uriase. Artistul ne indica aceasta prin eopacii cu trunchiuri puter-

nic.e, care se Inalta de la o margine la alta a reliefului, mai ales In scena XLI.In fine, cel mai caracteristie element, care da luptei noastre o Infati-

pre aparte, nu numai tu epizodul din Moesia, dar In general, In toate imagi-nile de lupta de pe columna, este reprezentarea acelui camp al mortii (scenaXLI), unde pamantul este pretutindeni acoperit de cadavrele barbarilor; In a-ceasta parte finala a luptei a stiut artistul sä intrupeze In mod desavarsit ideea

C. Oichori us, Trajansseiule, scon a LXX V.C, Cichorius, Tra an ssäule, II, p. 205.

www.dacoromanica.ro

Vezi pl. XXII, fig. 2.Vezi pl. XXII. fig. 1.

- 169 -unei stralucite biruinti romane, alaturi de Infrangerea cumplitil a barbarului.ct aceasta biruint a costat foarte mult tO pe Romani, aceasta se vede ciardin Ingrijirea ranitilor In ambulanta rni1itar Infati§ata, In 103.

urmam oare mai departe cu In§irarea tutulor elementelor care carac-terizeaza lupta cea mare ? Dar cine nu vede din cele aratate cata asemanare,daca nu identitate, exista Intre cele cloud imagini de lupta, cea de pe columna§i cea de pe trofeu ? Terenul este acela§ päduros §i framantat spre dreapta,§es msa spre stanga, pe ambele monumente ; felul de desfa§urare a luptei a-cela§, precum acelea§i sunt §i trupele care iau parte la lupia; In fine, rezul-tatul insu§i este acela§. Incheierea deei nu. poate fi de cat cea urmatoare : am-bele monumente, trofeul §i columna, nu ne Infati§aza de cat uuul §i acela§moment important l ciocnirii Intre cei doi du§mani, romanul §i barbarul, mo-ment desfdáurat In realitate dupa normele aratate de cele doua reprezentari.La aceia§i Incheiere ne duce §i analiza ultimei scenei care Incheie pe trofehepizodul rezboinic din Moesia inferioara.

V. A cincea scena 1), alcatuita din metopele 38, 43, 10, 25 §i 40,la caretrebue sa mai adaogam §i metopele 26, 14 foi 14 b, de§i ele fac parte din primascenkne Infati*aza-o adlocutie a Imparatului catre trupele biruitoare. Centralgrupei .11 formeaza figura Impa'ratului de pe metopa 10, care de§i cam §tearsane da' tot* elementele esentiale ale unei atitudini de adlocutie gestul mainiiridicatd deasupra pieptului, ve§mantul de parada, sulita pe care Imparatul otine In mar* cei doj ofiteri din dreapta §i din stanga, elemente care se rega-sesc la ori ce adlo*cutie pe columna.

Aceasta scena de adlocutie se regase§te Iadata dupa lhpta cea Mare §i pecolamna (scena XLII) 9 Ceiace ni se pare mai convingator mai pre sus detoate, este analogia §i asemanarile dintre cele douà monumente, In ce prive§teranduirea, Intocmirea §i Infati§area proprie a figurilor care compun scena. Im-paratul, atat pe columna cat §i pe trofeu, se afla la mijlocul trupelor pe careel le sarbatore§te. Apoi signele care iau parte la adlocutie sunt acelea§i signepretoriene pe relieful trofeului, ca§i pe acela al columnei. Ceva mai mult, acestesigne sunt figurate In dreapta Imparatului pe ambele monumente, precum pri-virile soldatilor signiferi sunt indreptate spre stanga. Incheiere ambele scene,pe trofeu ca§i pe columna, ne Inta'rese §i mai mult In convingerea noastra, caIntre cele doua monumente, aáa de departe unul de alt.'', este nu numai oinrudire, dar In acela§ timp §i o comunitate de origine.

Dar sit rezumam In scurt principalele puncte de asemanare care pun inlumina' aceasta origine comuna' dintre trofeu §i columna. Mai Intai, randuireascenelor pe trofeu este identica cu cea de pe columna. Sunt cinci mari grupe,eare Infliti§aza anume scene speciale, bine lainurite Intre ele. Avem o scena,zisa prezentarea pretorienilor", care deschidse campania militara rezboinickurmata de o prima lupta compusa din doua epizoade identice pe ambele mo-

www.dacoromanica.ro

170

numente : unul, care ne desfikurg peripetiile unei lupte dintre cavaleria romang i infanteria barbará, i celalt, o batalie data Imprejurul sau In apropie-rea unor care de prada. A treia sceng sau grupg ne infatkazg primirea unorbarbari" care vin sit se supung, Impgratului, i defilarea unor prin§i de rä'z-boi", aduksi cu mäinile legate la spate de cutre soldatii auxilian romani. O adoua luptg mai sängeroasg 0 mai insemnatg prin urmgrile sale, formeazg.su-biectul celei de a patra scene, care 0 ea se incheie cu o ultimg 0 a cinceaseeng, zisg a adlocutiei.

In al doilea ränd, dael aceste asenignari Bunt ilbitoare In ce prive§te ran-duirea seenelor la cele doug monumente, cu eat mai izbitoare sunt ele in a-mgnunte. A§a, de pildg, central diferitelor grupe este format de aceia§i figurgpe metope ca§i pe trofeu, adica de imaginea imparatului. Iar aceastg figurgse infatkazg Intfo atitudine anumita, nascuta dintr'un motiv psichologic, carepe ambele monumente este In totdeauna acela. In scena prezentgrii pretorie-nilor, Impgratul in ve§mant de eglatorie, trece In revista ni§te trape, care dupgarmament 0 dupg stindarde sunt trape pretoriene. Apoi, in lupta cavaleriei a-cela§ comandant, in fruntea unei armate, urmare§te un seop pe care artktiiexprimg pe metope, ca§i pe reliefe, destul de lgmurit prin ataeul nea§teptat alunei infanterii du§mane 0 a carelor imamate eu pradä.

Mai departe, impitratul, avand langg sine pe tovara§ul sau necle3partit,prive§te la un act; care pe columng este mai bine Infatkat de cat pe trofeuconstruirea unui lagar, uude yin a ceara adapost nkte barbari i unde stintadu§i ferecati nkte prin§i barbari. Lagrtrul roman, am vilzut mai sus, atatforma', cat 0 ca pozitie, este tot una cu laggrul de piatra de la Arlameli§si.Asemä'marea aci steiea In felul kruparii figurilor §i In atitudinea lor. Aceia§i a-semanare o regh'sim 0 In scena luptei celei mari cu grupa centrala Impara-tului i cele doua aripi din stänga 0 din dreapta, ca atitudinile lor acelea§i,eu mi§cgrile lor acelea§i, cu forma terenului care se schimba in Mod analogpe trofeu i pe columng. Artistul trofeului a ga'sit aproape acelea§i forme, a-celea§i amanunte, pe care le-a intrebuintat i artistul columnei. Costumele mi-litare acolea§i ne aratg c trupele fo/osite In luptele acestui Insemnat epizodBunt acelea§i ; idee pusg in relief 0 prin identitatea emblemelor de pe scuturi,Mu), de pildg, acea cohors scutata Hispana, care apare in lupta de langa carepe columng, o descoperim in acela§ loe 0 pe metopele trofeului. Iar daca dinintamplare terenul unde s'a dat lupta a avut o infatkare aparte, artktii ambe-lor monumente II vor aminti, unul mai cu Indemanare, eelalt mai cu stanga-cie, In imaginile lor ; caci un spirit veridic §i realist sufla In Intreaga compo-zitie ; acestui spirit .se datore§te reprezentarea carelor pe culmea unui plaiu,sau desfa§urarea aci in eampie, aci pe dealuri pgduroase a unei lupte crancene

nimicitoare pentru barbari.Asemgnarea aeeasta une ori merge a§a de departe, In eat ades ne Intre-

bam, sg fie ea oare rezultatul modului de a exprima In acela§ fel unul 0 a-cela§ subiect, sau mai bine trebue§te sg credem, ca una 0 aceia§i persoang aconceput i realizat In acela§ timp pentru ambele monumente forma anumita

www.dacoromanica.ro

171

a acestui subiect real, forma pe care diferitii sculptori au tradus-o apoi In pia-? Aceasta supozitie din urma ni se pare totusi mai adevarata, desi deose-

biri intre cele dour], monumente sunt destule. Caci nu trebue s ascundem, Inafara' de asemanari Bunt i deosebiri vizibile.

Mai Intai, autorul reliefelor columnei aste mai complet, In acelas timp maiprolix si parca lu compunerea scenelor sale mai logic ; de aceia povestirea sane face impresia de a fi inai veridica ; autorul ei Ii Infatisaza gandurile saleluAnd-o de la Inceput, desvoltandu-le i amplificandu-le In scene din ce In cemai felurite, ca un istoric narativ, care povesteste faptele WA a lasa ceva deo parte i filra a le prescurta. Scenele povestirii sale se leagit si se Impreunafutre ele ca inelele unui lant, dintre care nici unul nu poate fi rupt fara a ni-mici th'ria legkurii, care le tine strftns laolalta. Artistul metopelor din contra,Lisa deoliarte amanuntele i rezumil tot ceia ce i se pare ca nu conlucreazit lascopul totului, sau tot ceiace trece peste tinta finala, adica, reprezentarea u-nei victorii stralucite a Imparatului In contra barbarilor navalitori.

De altminteri, destinatia celor dour', monumente, columna din Roma ksitrofeul din Adamclissi era deosebita: columna era o constructie care aveaslujeasca drept sprijin unei spirale de marmura, pe care erau sculptate rezboaeleRomanilor contra Dacilor ; prin urmare, aici partea architectonica, era supusapartii sculpturale, pe cand la trofeu interesul principal stetea In milrimea con-structiei, care trebuea sä Intrupeze ideea puterii romane ; deci, partea sculptu-rala nu era de cät simpla podoaba lamuritoare. Si se Intelege, Intru cat scopulfinal catre care artistul aspira era diferit, diferit trebuia sa fie 'de, asemenifelul de reprezentare.

Afara de aceasta, scenele ftind supuse legilor spatiului, In care ele se des-fasurau, trebuiau sa se supuna unor anumite conditii, pe care artistul era nea-parat obligat sa le ja In considerare. Alta trebue sa fie imaginea infatisata pespatiul patrat al unei metope izolata de toate pa'rtile si alta a unui relief, carese desfasurá sub forma unei bande fugaste, dar foarte lunga. De asemeni,altul este raportul Intre imaginile reliefelor columnei 1;4 i altul pe metopele tro-feului. De o parte, reprezentarile trebue sit fie condensate. i Intru catva nea-tärnate, de alta, din contra mai prolixe i prin aceasta mai legate futre ele.

Nu trebue sä pierdem nici odata din vedere aceste principii divergentecare domina manifestä'rile artistice a acestor doua monumente, daca vremne dam seama pe deplin despre asemanarile i deosebirile care exista futrereliefele columnei i metopele trofeului din Adamelissi...

www.dacoromanica.ro

172

IV.

Altarui funerar din Adamclissi este aitarul din Tapae

Curios cum fiecare concluzie atrage dupa sine alte concluzii ! Daca ora-sul Tropaeum Traiani din Adamclissi este identic,--si lucrul acesta a fost pusIn evidenta," mai sus,eu lagarul de pe columna din scena XXXIX; daca a-cest oras, ale caruia ruini falnice le vedem astazi In Adamclissi, a fost zidit decatre imparatul Traian,faptul aeesta ni-1 spune. columna si numele chiar deTropaeum Traiani,--si daca.' acest lagar a fost cladit de armatele Imparataluiehiar pe locul unde s'au dat cumplitele lupte, nu urmeaza oare ea, In afara demaretul trofeu inatat pentru eternizarea stralucitelor biruinte, sa se afle Inraport cu aceleasi lupte si celelalte monumente din preajma trofeului ?

Nu-i oare firesc lucru, ea altarul funerar, care poarta pe fatada sa prin-cipal numele unor rezboinici cazati pe camp' de ba'tae, sa fi fost si el ridi-cat de acelas Imparat si pus astfel In raport cu luptele de la Adamclissi? Sitnu-0 datoreasca oare altarul existenta sa aceluias eveniment mare, din careau `rasa'rit cetatea si trofeul impunator din .Adamclissi ?

Ca Infatisare altarul funerar, este de toti bine cunoscut. Situat mai la ra-sarit putin de trofeul cel mare, el avea infatisarea unui turn patrat, cu latu-rea de 12 m. lungime, pe ale earuia fete eran sapate inseriptii. Turnul Ins.usi,dupa' reconstriiirea facuta da G. Niemann I), avea la baza' o scara circulara' de7 trepte, care 11 izola si 11 Inalta In acelas timp de suprafata solului. Inscrip-tiile sapate pe peretii exteriori ai*.elaclirei 2), ne fac cunoscut mai Intai numelesi titulatura unui Imparat roman, probabil fundatoral monumentului, apoi seo-pul pentru care zidirea a fost Inaltata, (in memoriam fortissimorum virorumqui pro republica morte occubuerunt), mai jos, si In litere mai marunte, nu-mele si titulatura trunchiate a unui ofiter si In fine numele soldatilor morti pecampul de batae, numi randuite dupa felul trupelor la care apartinusera : adica'mai sus pretorienii, apoi legionarii romani, si In fine mai jos, trupele auxiliaresi Intre acestea soldatii cohortei II Batavorum.

Scopul ridicarii acestui altar a fost recunoscut Inca de la inceput de ca-tre Bormann. El a pus In legatura acest monument cu pasagiul lui Dion Cassiu(LXVIII, 8), unde ni se spune ea Imparatul Traian, dupa lupta de la Tapae (in101) pune Wit', se inalte In amintirea celor cazuti in luptit un altar funerar, pecare avea &A se aduca jertfe odata pe fiecaFe an. Deei si rostul altarului dinAdamclissi a trebuit sa fie identic ca al celui din Tapae.

Totusi se pune intrebarea, in vederea card. Intamplari rezboiniee s'a ziditaltarul din Adamclissi ?

Respufisul a variat dupa comentatori. Noi Insa credem, ca futre felul de

G. Niel/loon, Neues iiber Adamclissi, In Jahreshefte , VI, 2, p. 247 ; Tocilescu, Fetal-les et Recherches, p. 76.

C. I. L. 111, 14214; cf. C. Cichorius, Die römisellen Denkmlaer, p. 20.

www.dacoromanica.ro

- 11 Dion Cassiu, Hist., LXVIII, 8.

178

constructie al trofeului i acela al altarului funerar sunt asa de multe analogii,In cat o singurg concluzie ni se impune cine a ridicat trofeul, a ridicataltgrul. Tar motivul care a Impins pe Impgrat sti Inalte trofeul, cu atat maimult l'a Impins i la clgdirea altarului ; numai ca unul avea menirea s eter-nizeze stralucita biruintg a Romani/or, pe cand cela/t era un mausoleu, undeaveau sa se pastreze pentru vesnicie numele ostasilor care luptaserg, si pie-riserg pentru Republica".

Aceastg, pgrere lsi va ggsi mai departe Intgrirea sa ; pentru un momentfug s'o primim ca o simplg ipotea

Mai mult Inca, noi pretindem. eh' altarul funerar de la Adamclissi In fondnu este altul de cat altarul despre care Dion Cassiu ne spune, ca fost ri-dicat de catre Traian la Tapae ; numai cg, rezumatorul lui Dion, Xiphilin, con-fundand lucrurile a povestit asupra luptei de la Tapae lucruri care nu se po-trivesc de cat numai cu lupta de la Adamclissi.

In adevgr, notita lui Dion spune urmatoarele : Traian dete lupta (de laTapae) i avu o multime de raniti printre soldatii sai ; vrgjmasii big au fostmgeelgriti In mod Ingrozitor, i fiindcg lipseau bandagii pentruparatul nu crup propriile lui vesminte i porunci sg le tae In fii, iar tu o-noarea celor cgzuti In luptg ridiciti el un altar, pe care hotgra sa s'aducti jertfeIn fiecare an 1)".

Care Bunt In aceastg povestire elementele caracteristice ale Inptei de laTapas? Ele slot trei : a) mai Intg'i, Traian castigg o biruintg, strglucitg asupraDacilor, printre care a Meat un mgcel Ingrozitor ; b) al doilea, aceastg, biru-intit a postat si pe Impgrat foarte mult, caci numgrul rgnitilor romani" a fostenorm de mare ; c) si In fine, In al treilea rand, In onoarea soldatilor mortifinparatul a ridicat un altar funerar".

Este Intiebarea, se potTiveste oare aceastg mgrturis a lui Dion, cu arg-tgrile colUmnei asupra luptei de la Tapae ? Lupta de la Tapae, asa precumInfiltisazit columna In scena. XXIV, nu poate socotitg, s'a zis de comentatori,drept o biruintg strAlucitg a Romanilor. Mai mult Inca, Cichorius, urmat In a-cest pun& si de Petersen, considerg aceastg luptg ea un 'epizod, care pune Inlamina vie mai mult vitejia poporului dac de cat biruinta legiunilor romanb.In ori ce caz, nicgeri In imaginea luptei de la Tapae de pe columng lui ggsimnici mgcelul cumplit printre Daci.4, nici rgnitii romani" despre care vorbestehotita lui Dion, elemente In sii care sunt indicate In lupta de la Adamclissi(scena XLXLI).

Evident ca. Intre mgrturia lui Dion si argtarea columnei privitoare la luptade la Tapae, este, dacg nu o contrazicere, de sigur o nepotrivire, i atuncise pune Intrebarea, pe cine sg, credem mai curand, pe artistul column.ei, saupe Dion, al cgruia text ni s'a pgstrat trunchiat i Intr'un reztunat fault cu

www.dacoromanica.ro

- 174 ---

Inuit mai tarziu de catre Xiphilinus, al curuja spirit eonfus ì usuratic de multeori a fost pus In evidenta de catre criticii moderni.

Cu total altfel stit lucrul Insa' Indatit ce raportam notita lui Dion .la lupta°ea tnare din Moesia (XL), de langrt Ada.mclissi. Aid artistul columnei ne a-ran,' o biruinta Toman, precum arareori mai Intalnim In lungul reliefelor depe columna; ne amintini c exista chiar o scena Intreaga (XLI), unde c(tm-Pill aeoperit In lung si lar de cadavrele barbarilor, reprezentare carese arata a fi ca drept cuvant o ilustrare a spuselor lui Dion si Imprtratul afrtcut un macel Ingrozitor printre Daci". Mai departe, columna ne aratil pen-tru prima i ultima oara o lupta, unde rìniii romani sunt cercetati In ambu-lanta romana Infatisata chiar la spatele Imprtratului Traian. Srt fie acest lucruo simpla curioasa potrivire? Noi nu credem. Aici artistul a tradus In formeaceia ce notita lui Dion a povestit In cuvinte.

Dar argument hotrtrator. este Insasi descoperirea acelui altar funerar dinpreajma trofeului din Adamclissi. Acest altar ne graeste mai mult asupra ve-racitatii i valorii pretioase a columnei, de cat toate combinatille cele mai fe-licite, pe care un Invatat ar putea sit' le plasmuiascrt asupra acestui punct.Printr'Insul se complecteazrt si se lumineaza notita lui Dion, care din aceastaalaturare cu columna capata o consfintire neInchipuit de Malta'. Caci era firesclucru, ca acolo unde lupta fusese mai aprigrt i mai diseutat i uncle biru-inta sfarsise prin a fi mai desavarsita, sa se fi cladit i altarul sacra pe trep-tele ,citruia avea sit se aduca' jertfa In cinstea mortilor, iar pe pereti sa sesape spre nemurire numele soldatilor cazuti pe carnpul de onoare.

Logica argumentarii este deci cea urmatoarePe columna artistul a Infatisat dona imagini de lupte : una In scena

XXIV, cea de la Tapae si alta In scena XL--XLI, cea localizatit de noi laAdamclissi. Pe de altit parte notita pastrata de Xiphilin ne vorbeste de luptade la Tapae ca despre o biruinta foarte stralucita romana', uncle Dacii au fostmacelariti cumplit; desi cu mar? pierden i pentru Romani In morti i rituiti. Ra-nitii au fost bandajati ca propriile vesminte ale Imparatului, i mortii Ingro-pati pe campul de brttae ;, dar In cinstea lor s'a ridicat un altar funerar. Cuaceasta descriere a lui Dion Cassia nu corespunde In nici un caz imaginea lup-tei .de la Tapae (scena XXIV); In schimb lupta de la Adamclissi ne Infrttisaza

bandajati In ambulantA,lucru unic pe columna,si campul mortilordaci. lar lngìt trofeul ridicat pentru eternizarea biruintii se afla un altar f6,-nerar,pe care BO serie numele Romanilor crtzuti In bate.

Nu trebueste oare sh' conchidem, eh' notita lui Dion din gresala se raporfala lupta de la Tapae, care In fond n'a fost o biraintrt romana, ci trebueste4ibit in vedere lupta de la Adamelissi ?

Dar Incheierea aceasta este sprifinita prin noi fapte. Anume, pe columnagasim cit iau parte la lupta din Adannlissi tocmai trupele legionare, ale crt-rora numi de morti sunt sapate pe altarul funerar din Dobrogea.

Ne amintim mai sus ca dupit felul stindardelor legionare i manipulare

www.dacoromanica.ro

175

dupit fehil simbolului scuturilor, trupele care au luat parte la lupta cea maredin Adamelissi, fac parte din douA legiuni diferite. Prima legiune se caracte-rizeazA prin urrarttoarele stindarde i embleme :

Deasupra steagurilor fdrd capitel, pentru ca s Intrebuintez Insi cu-vintele lui Tocilescu, se vede a acvild" cu aripele destinse 0 care sine un mrt-nunchi de fulgere tu ghiare". Signele manipulare Insit se caracterizeazO printr'ocununit, mai multe tAlerute ronde, o speteazil orizontalil ca benzi atgrnAnd lacapete, un vexillum, al cOrui rectangul este format din speteze care se Intre-tae, iar sus de tot o =Ina cu 5*degete 1).

Cealaltrt legiune ne InfAti§azA o acvilrt Cu aripile prinse lute° cunund §icare tine de asemeni In ghiare un mgnunchi de fulgere. lar signele manipu-lare contin : o cununil, un corn de lund poate, trei tillerute, o speteazd ori-zontalrt cu benzi atOrnAnd de la capete in jos, 0 sus o miming cu urme dedungi, paate semnul unui scuti§or.

In ce prive§te emblemele scuturilor constatilin dotud tipuri, pe care le re-gìlsim pe columnO cat 0 pe trofeu : unul, aleuttuit dintr'un ,umbo In pi-itratmic, o speteazil orizontalO la mijloc i fulgere §erpuitoare 0 In zigzag spre col-turi sus 0 jos ; celalt, un umbo, cu un sul /mpletit orizontal la mijloc i ful-gere §erpuitoare 0 In zigzag spre colturi sus 0 jos.

Toatg, Intrebarea stO, ce numi se pot da acestor legiuni ? Problema estegrea, totu§i indicii conducdtoare nu ne lipsese. Printre reliefele descoperite Inhotarele imperialui roman sunt multe, care ne Infitti§azrt imagini de signiferi§i vexillari. Iar inscriptia adaosrt mai jos ne indicii In acela§ timp i Intreagatitulaturg, a mortului cu numele legiunii din care el Meuse parte 2). Ma depila, printre reliefele descoperite Iii Maienta cu imagini de acviliferi, suntdourt cari au multA asemgnare cu signa legiunilor Infilti§ate pe metopele tro-feului. Unul este relieful lui Cn. Musius Valeias, aquilifer leg. XIV Geminae §-celalt al lui Lucius Faustus, signifer al aceleia0 legiuni 3).

Acviliferul Cu. Musius Valeias tine In mdrirt un toiag, In cre§tetul cg-ruia se vede o acvilrt cu aripile prinse lute° cunund, lar In ghlare Oland uumrtnunchi de fulgere. Pe scutul de forma ovalg, se aflit o emblemA compusddintr'un umbo intern' pOtrat mic cu o speteazd lath' la mijloc §i fulgerepuitoare In sus §i In jos.

Signiferul Lucius Faustas 4), In afarrt de scutul oval tine In dreapta unsignum manipulare compus din 2 coroane jos, un corn de lund, un cap de ber-bec, §ase 'talerate ronde, un vexillum, pe care se aflrt o cununrt.

Tocilescu, 6p. cit , met. 13: aSigna legiunii an forma do zabrols. La col din stan,gastA fIxat un dreptunghiu impartit prin doult, vergele transversals, la colturilo superioare aleacestuia atftrna doutt cordele miscate ca de vant ; in mijlocul lui sunt cicala coroane i nn or-nament la chip de coroantt, putin deslusit, in caro so presupune a 11 fost o acvilit ; 'deasu-pra este o rut:1'1A simbolizatit prin 5 dungi divergente».

Vezi Paul Steiner, Die donna militaria, In Bonner Jahrbiicher, Heft 114-115.8). L. Lindenschmit, Tracht und Bewaffnung d. röm. Hceres, Taf. II, 1 si III, 1; aqui-

liferul Musius Valeias e reprodus pe pl. XIX, fig. 4.4). Lindenschmit, op. cit., Tat III, I.

www.dacoromanica.ro

-17ebine din aceasta identitate de forma Intre acvilele reprezentate pe me-

topele trofeumi i relieful lui Valeias, precum si din asemanarea emblemelorde seuturi f;ii signa, nu putem scoate de cat o singura Incheiere : legiunea des-pre care ne vorbesc inscriptiile reliefelor din Maienta, este aceiasi pe care ar-tistul trofeului o reprezinta, pe relieful metopeit adicit legio XIV Gemina Mar-tia Victrix.

O dovada si mai mult ca aceasta legiune a luat parte de sigur la rez-boaele lui Traian In Moesia este 11100 inscriptia altarului funerar din Adam-clissi, inscriptie despre care vorbiram mai sus. Mommsen, studiind numele leg,io-narilor crizuti In lupt i Inscrisi pe peretele altarului, constatase ca multisoldati sunt de origine din parple de la Rin ; de unde conchidea, c legiuneadin tare ei faceau parte n'a putut sa fie de cftt leg. XIV gem. Martia Victrix 1).Pe de alta parte, printre trupele auxiliare care au luat parte la lupta din A-damclissi i din sanul carora a. cazut o suma de soldati, trecuti i ei pe listasapata' pe altar, sunt si cele douti cohorte batavice ; In ori ce caz a cohorteiII batavica. Vitejia acestor trupe a fost recunoscuta de toti scriitorii vechirnei ,

Aceste, cohorte, se stie, au facut intotdeauna parte din legiunea XTVGemina 8).Asa dar relietele trofeului din 'Adamelissi, columna, reliefele din Maienta

In fine inscriptia altarului funerar ne impun In mod evident Incheierea, ca le-giunea XIV Gemina este una din cele care au luat parte, fie Intreaga, fie prin-tr'o vexilatie mare, la lupta de la Adamelissi.

Nu rnai putin hotarfttor poate sa fie riispunsul nostru si In ce prive$e nu-mele celeilalte legiuni. Caracterele deosebitoare ale acvilei i emblemeitului, pe care le-am Intalnit la metopele trofeului se regasesc si pe alte reliefe.,Anume pe piatra mortuara, descoperita In Verona, i privitoare la un purtatorde avilut, zis L. Sertorius Firmus, signifer aquilifer legiones XI Claudiae piaefidelis 4), toiagul drapelului tine pe varfal .sa'ti o acvila cu aripile destinselibere, si cu un manunchi de fulgere In ghiare. Acvila, Intocmai casi pe me-topa trofeului, nu are nici eolan la gat, niel cununa Imprejurul aripelor sale.

Cu aceasta identificare corespunde §i palma cu cinci degete, care pe me-t9pa vede In caPatul de sus al signului manipular ; citci, sesti6, numai le-giunile piae fideles, aveau aceat amanunt indicat pe stindardele br 5). De altminteri legiunea aceasta era indicata sa faca aceasta' expeditiémihtarit, tocmaiprin rolul pe care ea l'a mai jucat Inca mai Inainte de' Traian In rezboaelecontra Dacilor i8armaVoi ; de aceia chiar se pare ca fusese adusa, din Ger-mania. Fara a intra In miezul diseutiei, daca aceasta leginfie (XI Claudia) afost mai Intai permutatit In Pannonia, precum s'a sustfnut de &are Filow

C. L L. III, Suppl. 14214 (Logic, potest fuisse XIV, quam constat intorfuisse ex-peditioni Dacicae et habuisse milites plures AgrippinonSes (Eph. cp. 5. p. 171)».

cf: W. Pfitzner) .ROM. Kaiscrlegionen, p. 238.C. (Jichorius. Cohors Batavorum, la Pa,uly's Realenciel cuy. Colinrs.L. Lindenschmit, op. cit., Tat II, 2, reprodusit de noi la pl. XIX, pg. 3.C. Cichorius, Trajanssetule, If, p. 34.Pfitzner, op. cit., P. 252.

7), Bogdan Blow, »je Legionen der 13rovinz Moesia, p. 66.

www.dacoromanica.ro

- 177 -sau a fost adusti, direct la Dunitre. Sigur este un lucrtz, eit la 101 -ea ti avea

stiu stabil la Durostorum. In aceastrt situatie legiunea XI Claudia p. f.era menitti, s conlucreze Impreunti cu leg. XIV Gemina la campania contraSarmatilor j Dacilor ; lucru pe care'l pune mai presus de ori-ce Indoialti, atilttrofeul eitt si columna.

Pe lAng aceste trupe legionare, columna ea kd trofeul ne arata ca piirtasila lupta de la Adamclissi i cohorte pretoriene. Dovadrt despre aceasta stuntstindardele pretoriene, care pe columnit se vtid nu uumai in scena adlocutiei, darsi tu scena pregtitirii atacului", iar pe metopele trofeului apar numai lii scenaadlocutiei. In schimb îiist, armamentul, Inftitisarea i Imbrtictimintea unor trupeue spun cu prisosintrt cti cohortele pretoriene au jucat i aici un rol foarteimportant.

Acelas lucru Il iiidicit i inscriptia de pe altarul funerar: numele soldatilorpretorieni sunt stipate chiar In frantea tutaror eelorlalte numi, Indatti sub nu-mole trunchiat al aeelui ofiter cunoscut numal prin titulatara sa de praefeetus.CAte aniline cohorte vor fi luat parte la luptti, aceasta n'o putem botrtrit ; poatetrei cohorte, poate si mai multe. Sigur este, cit toate cele trei monumente,,tro-feul, columna si altarul funerar, ne povestesc Inteun glas i farrt soviiire, des-pre rolul pe care pretorienii 1-au avut In lupta cea mare de la Adamclissi.

Duprt toate aceste potriviri Intre spusele reliefelor columnei f;4i ale meto-pelor trofeului Cu artittirile inscriptiei de pe altarul funerar, din .Adamclissi, sepune Intrebarea, sit fie oare aceste asemtintiri rezultatal unor simple Intamplrtri?Satz altarul funerar a fost ridicat in amintirea acelor viteji, care au luptat peampul de brttae de la Adamelissi, de'spre care si trofeul i columna ne vor-bese eu asa bogiitie de amtinunte ? i dacti aceastit din urmit prtrere este ceaadevrtratti, nu urmeazti, oare, crt altarul funerar vecin cu trofeul este tocmaice!, despre care ne vorbeste notita trunchiatti a lui Dion Cassiu ?

Dar In legtiturrt cu aceastil problemrt se atirt si movila, uriasii, de ptimantdin apropierea trofeului si altarului funerar. Si astitzi chiar se vede ceva maila nord de trofeu o mtigurti conicti, despre a ctireia vechime archeologii Inchnu sunt pe deplin

Tocileseu, fticiind sitptituri In aceastti movilti, a descoperit la bazit chiar oconstructie rondit, aletituitti din trei ziduri concentrice, dintre care cel,din afarrteste zidit din piatrti, regulat trtiatti, ; acest zid are douil, intrrtri acoperite si elecu lespezi uriase de piatrrt. Cel de al treilea zid circular, format si el din,blo-'euri trtiate regulat, Inchide o groapil, uncle s'au grtsit oseminte animale i ome-nesti, precum i mai multe obiecte de argint In forma cuuoscutelor Ringgeld"galice. Rostul acestei clutdiri este usor de ghicit : este mormiintul unui bar-bar", caro a pierit sau In timpul luptei de la Adamclissi, sau chiar ceva nmitûrziu,si a ettrui memorie a fost glorificatti de ctitre Imparatul Traian. ,Cicho-rius punfuld Iii legtiturti 1) altarul funerar de langti trofeu, eu movila cu ziduri

1). C. Cichorius, Die rötn. Dettionliler its der Dobrudecha, p.. 37.12

www.dacoromanica.ro

178

ronde credo cä aceasta trebue sa fie mormtmtul lui Cornelius Puscus. cunoseu-tul prdef. prdetorio de sub Domitian. Hipotesa insti este gresitil.

Sigur este raportul descoperit Intre altar si mormAnt. MormAntul circularti datoreste existenta sa acelorasi Imprejurilri care au produs i monumentuldin Adamclissi. I deducem faptul din identitatea de material /ntrebuintat,mai eu seamit din identitatea de lucrare Iutre constructia circularti altarulfunerar.

Parerea lui Cichorius avea MBA, si un bun : ea punea In import monumen-tul circular ca personagiul al carui nume se vede s5pat pe fatada altarului Incapul listei celor cilzuti pe ctimpul de britae i onorati de Impilrat.

Dacti, studiem inscriptia de pe fatada altarului, partea privitoare la per-sonagiul necunoscut si din care nu ni s'a ptistrat mai lamurit de cilt titulatura(praet,) i aceasta lncompletìt, deducem urmittoarele :

Ofiterul, dupit pozitia pe care numele situ II ocupti, pe inscriptie, chiarsub titulatura Imparatului, éare a ridicat altarul, nu poate fi de art un prae-fectus castrorum. Cilei este cu neputhAti sil fi fost un praefectus alae sau unpraefectus cohortis, precum propune Mommsen i Tocileseu 1). Cichorius aratticit In acest caz ar trebui sit cituttim numele ofiterului In fruntea listei proprieisale cohorte sau ala, iar nu Inteun loe asa de important 2).

Ca sti, fi fost un praefectus praetorio iarasi nu se poate : singurul prae-fectus praetorio cunoscut In timpul lui Traian, este Claudius Livianus, care a

tilrziu sub Hadrian. Asa dar singura posibilitate este sil credem eripersonagiul din fruntea listei mortilor pe altar a fost un praefectus castrorum.In a(levilr, numai uit asemenea prefect putea sit comande una sau mai multelegiuni concentrate Intr'un lagtir 3) si prin urmare sit fie trecut In capul listeiInaintea tutulor prefectilor de cohorte si de cavalerie.

Acest ofiter superior, cast ceilalti soldati romani, a cilzut In lupta con-tra acelorasi barbari, Daci, Sarmati i Bastarni, despre care ne vorbesc relie-fele columnei i, metopele trofeului.

Acest ofiter, a ctiruia titulatura n'o cunoastem, pare a fi fost de origineasiatica si anume, din vre-un oras din Pont, care se termina dupti cum aratiiinscriptia 4) cu POL ; deci poate sit fi fost sau din Nicopoli Pont sau din Pom-peiopoli Ponti, sau din ori-ce oras cu aceasta terminare In POL.

Pe de altil parte, fiindeti mormfmtul din magurii este In raport cu per-sonagiul din fruntea listei, prin descoperirea acelei brattiri de aur in interiorulcelui de al treileti, zid circular al mormiintului din Adamclissi, urmeazti ca per-sonagiul nostru trebue sa fie In fond de origine strtiina, poate gullet din par-tile din Pont, mai Inainte de a fi captitat cetatenia romanti.

Wit deci o suma de elemente, care ne servesc de minune sit d5m un1111111e chiar acestui personagiu misterios. In adevar, futre monumentele (leseo-

1), (ir. G. Tociloscu, FottilleR et reelterehes, pag. 70; Monunsen, C. I. L. III, 14214.0. Cichorius, Die rii»t. Denkmaler, p. 30.Marquardt, Rant. Staaisverwalt., vol. 112, p. 458.C. I. L. III, 14214.

www.dacoromanica.ro

179

perite In Asia midi si aduse la museul din Constantinopol se aflA si o piatiiiCu inseriptia unui oare-eare Sex. Vibius Gallus din Amastris, praefectus kas-trorum leg. XIII Geminae, care a fost -ditruit de ciare Imparatii .DomitianTraian cu damn i onoruri 1).

Aeest Sex. Vibius Gallus pare a fi originar din pilrtile Patlagoniei dinPont ; cel putin o aratii aceasta monumentele dedicate In onoarea sa, descope-rite 11Ulnai In Asia mica. Acest prefect al castrelor, dacrt ne lurtm duprt mar-ginile 8Apate pe fetele monumentului din Amastris, a luptat n contra unorbarbing, care prin. armament, Invesminitare si port se aseamilart cu Dacii i Sar-matii de la Dungrea de jos. Fiindeti singurul loe de atingere cu acesti barbarilii timpul lui Domitian i Traian, n'a putut fi de eat In Moesia inferioarA, esteposibil ea S. Vibius Gallus BA,' fi luat parte ea prefect al castrelor leg. XIIIGemina, tocmai in lupta de la Adamelissi, eAnd vi-o fi 0.sit moartea.

Presupun deci cii Vibius Gallus. intrat In trupele auxiliare romane prinbravura si meritele sale a ajuns la treapta de primpilar ; mai titrziu deveni comandantul lagiirului din Adamclissi, un(le pe liingA cele douii legiuni, XIV Gem.si XI Claudia, se alit si o puternicrt vexilatie a leg. XIII Gemina 2). In cali-tate de prefect al castr. leg. XIII Gemina a hat parte de sigur la mareade la Adamclissi, wide probabil si-a Osit sfiirsitul srtu. Imprtratul, recunoseilndmeritele sale, a pus srt-i se Inalte un mormant impuntitor, uncle sit se °dill-neasa de veci osemintele acestui bun ostas, a diruia importantrt nitre In ie-rarchia militarrt romanrt se vede din locul, pe eare-I ocuprt numele situ 111) ti-

tulatura Impriratului Traia,n, In inscriptia altarului funerar.Incheiem.Imphatul Traian, scoborand la vale pe Dunrtre cu flota sa, avea interes

sit prindrt si sit tae retragerea barbarilor care nriAliserii pe teritoriul romandin Moesia. Tinta ace:Asta era en Mitt mai usor de atins cu efit barbariitrunzfind lii Moesia cu familiile Ion, tarau Cu (Mush In care prada luatil, de lalocuitorii tinutului. A tilia acestor hoarde retragerea, a le sfiírilmit i nimiciia0 care era tenia pe care imprtratul avea s'o implineaSert. i aeest lucru trebuia sit-1 execute cu repeziciune si pe neasteptate, mai ales fiindert hotareleimperiului erau aproape i barbarii odatit Intorsi In inuturile lor pustii puteausit se risipeasert si prin Aceasta srt fie la adripostul urmrtriri Sall rez-buniiri.

Aceastrt temil reese limpede din reliefele columnei, mide sforttirile 11110-ratului de a prinde pe dusmani stint admirabil Infigisate. Traian, odatit ajuns laAxiopolis, Ii Imparte armata In dourt coloane deosebite : una, aldituitti din trupe

U. I. L. III, 13648 ; cf. Kalinka, Denkotal des S. ;bins tn, Festschrift ftirBeitudorf, p. 215. C. Cichoriu*I, Die ruin. Denkinaler, p, 1t, not& ; Cichorius aci aratil eh mo-numental ponte fi da.tat din timpul impnratalui Traian. Bull. Corr. hellinique, 1902, p. 287. PantSteiner, Die donna utilitaria, in Bonner Jahrbitcher, heft 114, p. 69, n. 140' si 1401. Steinercare data greit inscriptia ca liind din timpal lui Septimia Sever, revino (p. 77) mai dopaitela ideia cil ea esto din vremea lui 'rraian.

Tocilescu a sustinut aceimi parere trite° comunicatie Mena in Mai, 1909 la Aca-demia romlinn.

www.dacoromanica.ro

- 180 -auxiliare upare, regulate §i neregulate, iar cealalta din trupe de cavalerie, seIndreapta spre rasrtrit. 0 prima ciocnire 'cu cavaleria Inzelata a Sarmatilor Ro-xolani i apoi o a doua mai crunta tu preajma localitatii din Adamclissi, undebarbarii pop4iti noaptea Inditratul carelor lor de pradrt, sunt sfarrtmati eu to-tal. Implinesc prima parte a programului: adica taerea drumului de Intoarcerea hoardelor navalitoare.

Dupa ce Imparatul cladete o nouit cetate, a citreia forma identiert pe co-lunina cu cea de la Adamclissi ne impune sil le identificam, atunci el trece laImplinirea celei de a doua parti a programului srm : sfitramarea vrajmaplui

robirea cefor rema0 In viatii. Si lupta cea mare, care pe columna ca0 petrofeu, are o desfrtprare similara, ne pune In lumina aceastit realizare fericita.Barbarii sunt Infranti, campul este plin de cadavre, iar restul celor vii. partefug, parte sunt adutti In lanturi In cetatea Tropaeum Traiani. La aceastil lupta,spre deosebire de cea de langa carele Cu pradit, uncle au fost numai trupeauxiliare, iau parte elita trupelor romane, faimoasa legiune XIV Gemina, §i

probabil vexilatii ale altor legiuni, dar mai ales cohortele pretoriene i viga-roasele cohorte auxiliare I §i II Batavoruin. Lupta a fo.st Insti ucigatoarepentru Romani multi au ertzut pe campul de bittae, multi au fost rìtniti. Pen-tru cei dintai a ridicat Imparatul au altar funerar, pe fetele crtruia a pus sa sesape numele color cazuti pe campul de onoare. lar pra,efectului castrului dinAdamclissi, ca srt-i slaveascit amintirea, a Inaltat mareata magurrt cu zidurilesale circulare. Mai remanea un singar lucru eternizarea unei biruinte careIntrecuse toate akiteptitrile. Aceasta o Indepline§te Iraparatal punand sit se Waitepe locul de biruintii acel trofeu uria§, care, astazi, Cu toata restri§tea vremilorlle da o dovadit vie de puterea extraordinara a poporului roman.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII

A TREIA CAMPANIL MILITARAa

INII);kEt ATULUI

REZUMAT.Dupa stivArgirea eampaniei militare din Dobrova, Impttratul se reintoarcela Zanes, undo troce Duntirea eu arnaatele salo In Dacia. Grupa cuprindo scenelo XLVIII-LXIV, tuna, diforilele popasuri ale artnatelor romano do la Zanos (Caratag) prin Bumbegti,Rtunnicul Válcea, Pasul Turnu rogu, panft la Crivadia langA Strei, In Transilvania. Satina

ne Inftitigeadi Cartita*, cetatoa Oreava. Scona a dona (LI) sau cetateaSeena a treia (LII) no aratA lagArtil roman din Porceni-Bumbegti. Scena a patra (LIII) loca-lizatti la Rtunnicul VAleea, vechiul Castra Traiana. Scena a °incoa (LV) no Infatipazit trecoroaOltului prin partile de la Jiblea i croirea drumului spre RitclAcinegti. Scona a gasea (LVII)ne transporta. In patine de la Pripoare. Scena a gaptoa (LVIII) ne aratA tracoma lui Traianpe dreapta Oltului pe la Racovita-CopAceni. Scona, a opta (LX i LXI) trobuegte localizatála Caineni. In scena a nona (LXIILX1V) ne alltim a Boita In fata Turnului rogu.

Aceasta grupa, care se Intinde din 120 panaIn 160,-cuprinde scenele XLVIIILXIV. Marginita spre dreapta ca copacul din 160, semnul conventional des-partitor, pe care ades l'am mai Intalnit pe columna, grupa aceasta ne;Taza miScarile strategice ale unor trupe legionare romane, pe pamantul dus-manului ; abia daca In ultima scena (LXIV) ni se desfasura, nu atat icoanaunei lupte, cat imaginea unei naviiliri a cavaleriei manretane Intr'un tinut ses

paduros, de mide Dacii sunt izgoniti. Asa dar aceasta Intreaga serie descene s'ar putea denumi, seria miscarilor strategice ale armatelor romane, pen-tru ca s patrunda In Ardeal. Imparatul avea Inaintea sa greaua problema, dea duce legiunile romane de la Minare prin Oltenia i pasul Turnului TO§U,pana In inima Transilvaniei, unde avea sa se petreaca drama cea sangeroasa,adica mai Intai lovirea Intre cele doua armate, romana si daca, i apoi supu-nerea vrajmasului. De altminteri, peripetille acestei a treia campanil militarea Imparatului au fost Infatisate cu o adevarata maestrie. Intocmai ca si In trar

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. 1X, fig. 2.

182gediile antice, grupele se leaga lntre ele, desfrisurandu-se in chip logic 0 firescla Inceput, Infatisarea caracterelor sub toate fetele lor, alcatuirea nodului ac-tiunii, la mijloc, ciocnirea caracterelor manate de pasiuni violente, si In finecatastrofa, care Incheie actiunea dramaticil.

Aici, grupa noastril ne prezinta scenele premergatoare destrisurarii acti-unii, grupa urmatoare ne pune sub ochii nostrii cumplitele ciocniri intre Romani

paci, i In fine grupa cea din urn* care Incepe cu scena LXXIV, ne aratacatastrofa, care nimiceste oare-cum mandria lui Decebal si neatarnarea rega-tului sau.

In ce priveste elementele de localizare trebue s'o recunoastem de la In-ceput, ca ele stint cam rare, desi nu eu mult mai 'rare de cat In grupele stu-diate pima acum. Totusi, fruit a fi confuz aratate, seenele grupei noastre eu-prind o suma de elemente oare cum streine de Intelegerea noastra, fie calipsa de claritate se datoreste necunoasterii noastre in ce priveste topografiaterenului, fie, poate, din neputinta artistului coiumnii aq a deseoperi elementemai amanuntite 0 mai expresive pentru localizarile sale.

Aceste doua pricini ni se par de ajuns, ea sti explice neIntelegerile iviteIntre Invatati, asupra modului de a recompune drunml urmat de Imparat, In a-ceasta a III campanie.

Aya, de pilda, pentru ca sit' nu ne Intoareem prea mult Ihdarat in istori-cul parerilor propuEe, vom recunoaste ca atat Cichorius si Petersen, cat0 Do-maszewski, nu cad la Invoiala asupra pozitiei geografice, pe care, trebueste s'odam fiecarei scene din grupa. Cichorius, vede In grupa noastra lo-calitatile care se afla Intre Pontes i Vaineni, prin Oltenia, Petersen din con-tra, credo ca ni se Infatisaza drumul de la Drobetae spre Sarmizegetusa,prin valea Jiului i pasul Vulcan, pe cand Domaszewski socoteste ca ,trebuerectinoastem In seria scenelor noastre localitatile dintre Oescus si Tapae, prindimpia Olteniei, valea Cernei si a Timisului. Din aceasta pricina, ceiace launul este Bumbesti, la celalt din contra este Drobetae, sau ori ce alta localitatelanga Dui-tare i fireste daca punctul de pornire se deosibeste de la until laaltul, au sa se deosibeasca cu ant mai mult In punctele mijlocii dintre por-nire i atingerea tintei.

Prima scena foarte ciar Infatisata, este trecerea armatei romane pe punteade lemn cladita peste Dunare. Ea In realitate cuprinde tot spatiul insemnat deCichorius cu numerile 121 pang In 127; adica este formata din scenele XLVIII L.scene care dupa parerea lui Ciehorius stint cu desavarsire neatarnate un ele dealtele 1). Unitatea scene' frig reese din dourt motive : a) din figura Imparatu-lui, care intors spre stanga priveste oarecum la Intreaga desfasurare a trupe-lor romane, care, pornite de pe malul Dunarei, se Indreapta catre cetatea depe culmea dealului din 126; b) reese de asemeni din atitudinea figurilor carese aflA In scena LI, figuri Intoarse eu spatele catre cele din scena noastrii.

www.dacoromanica.ro

- 183 -De altminteri sirul intreg de soldati, care trec pe sub poarta din capatul

podului (in 121), nu-si gaseste adevarata sa 1ncheiere de cid In 126, unde im-paratul asezat pe o inaltime face gestul de buna primire. Este o legatura lo-gica si fireasca foarte strAnsa futre toate imaginile Infatisate in aceste trei scene(XLVIIIL), pe care gresit Cichorins le a despartit.

In ce priveste localizarea scenei, motivele desfasurate mai sus. la capito-lul al IV, le credem in deajuns de temeinice, ea sa mal revenim asupra lor.Am recunosent atunci in cetatea de pe culmea dealului rapos de lana Mi-nare, in 120-121, forma lagarului roman din Caratas, care, dupil aratarilenoastre, este identic cu orasul Zanes, ennoscut din inseriptii i scriitorii vechi,greci i romani, De asemeni in campia de la capatul nordic al podului de pesteDunare, am recunoscut imaginea fasiei de campie de pe malul rotnanese de laGura Val Cele douit ziduri de piatra, precum i valul de pamant ca palisada,nu sunt alt ceva de cat intariturile ridicate de Romani. ca sa apere capatulpodului de pe pamantul Daciei, de un atac al arrnatelor dace. Am mai recu-noscut iari ct intre aceastil infatisare i podului de peste Dunáre i cea dinscena a IV, este o asemanare neindoioasa ; c deosebiri daca sunt, acestea s'unndscut din felul de infatisare : podul din scena IV este vazut ceva mai din sprenordest de cat cel din scena noastra. Deosebiri sunt i micile adaose, pe carele regasim in scena XLVIII intre 122 i 123, de sigur intariri ridietrite maispre apus de cetatea Zanes, intariri care aveau de seop sa apere i apatulsudic al podului, preeum aparan pe cel nordic.

Asupra alaturarilor facute in capitolul anterior insa, nu mai revenim, edestul sa spunem ea din identifickile Riente atunci orientarea seenei noastreera urmatoare : linia de jos infatisaza linia uordului, deci cea din fund, de suslinia sudului ; iar la staliga avern rásaritul si la dreapta apusul.

Elementele topografice din seena L, care face parte, precum am spus, dinscena noastra, ne adaoga la elementele noastre, urmatoarele noi punte topogra-fice. In cate-va el-Mute, scena aceasta, care cuprinde spatiul din 126-127, neInfatiSaza un munte de forma piramidala.`, rapos spre dreapta, casi spre s tanga.In varful muntelui se ala o cetate cu ziduri de piatra, eu poarta spre nordvestsi ceardae de lemn spre dreapta portii. Cetatea pare parasita de aparatoriiDe pe calmen' muntelui coboara dona drumuri, unul pe palita. din stanga, larg

ca polimar de lemn ca aparatoare din spre prapastie, i celalt pe dreapta,mult mai Ingust, mai intortochiat i aparat din loe in loe ca gropi de lup(Wolfsgruben). precum se numesc in limbagiul technic .acele gropi patratepate in primant. Poteca duce In zigzag spre apus (dreapta) catre o poartit bol-tita. unde se zareste la paale un paran nelnsemnat. La jumatatea, drumului pepalita din stanga sta in picioare Imparatul intre doi ofiteri ; el saluta ea manacorpul de loricati, care se urca pe drumul de la capiitul podului de lemn.

Cichorius sustine ea in aceasta scena trebue sit vedem imaginea castra-lui roman din Bumbesti ; localizaren aceasta sta In legatura en 1ntreaga saconstructie, care-1 face sit vaza in scena urmatoare (LII) localitatea Ramnicul-VAlcea din Olt. Petersen insa Inlatura aceasta presupunere, dupa el gresita

www.dacoromanica.ro

184

del cetatea de pe muntele in forma piramidalre nu este de cAt o cladire ro-ruana din preajma Turnului Severin.

Paredle acestea !net sunt gresite. Noi vom cauta sa dam alt respuns.Si mai Inthi, vom Incerca s respundem la urmittoarele dotta Intrebari : a) Incotro se afla, in raport cu puntea de vase din scena XLVIII, muntele In formapiramidalre ; i b) cetatea dp pe piscul muntelui este ea care romana sau daca ?

La prima Intrebare respunsul nostru poate fi hotarator : duprt orientareascenelor XLVIIIXLIX, muntele de forma piramidala" se afla pe primantulDaciei, ceva mai la apus de cal:la-till podului de lemn de la Gura Vail. Priuurmare, mttntele acesta trebueste cautat cam prin preajma Varciorovei, maimult sau mai putin aproape de Gura Val Acest munte are pe culmea sa ocetate. Este intrebarea, se afla oare in apropierea Guru Villi sau Varcioroveiun asemenea munte de forma piramidalii, care sil poarte pe sprinceana sq o

cetate ? Respunsul la aceasta intrebare ni-1 da' colonelul DraghicescuIn josul VArciorovei (cam la 3 km.) cam in dreptal punctului unde in-

cep portile de fier, se deschide in munte valen Slittinicului. Partea dreaptaa villi e formata de un munte de forma piramidala`c, In spicul crtruia se afia

platou de o suprafatii cam de 200 stanjeni. Pe acest loe, brrtzdat In maimulte sensuri de santuri i urme de zidrtrii in piatra, se vede a fi fost odini-oat%u castel. In lacalitate are diferite numiri : unii Ii zie cetatea Oreava" 1),Din ch.uza anevointii urcusului, adaoga acelas distins °liter hl armatei noasti e,aceastrt localitate este foarte putin cunoscuta chiar in vecinatate. Din punc-

unde se afla castelul, muntele domina in sus si in jos valea Dunrtrii pe odepartare mai mare de 10 km. ; el doming i valen Slatinicului. In apropieresi pe stanga Villi Slatinicului se intinde o padinil larga i comoda pentru ase-zarea unui lagar. Aceasta pozitiune se numeste astazi Taberile" i servea eaIce de lagar cand castelul era In floarea sa" 2).

Asa dar, dupa ariitarile colonelului Draghicescu i ale generalului Ianescu,pe malul drept al Slatinicului, nu departe de VOrciorova, exista pe varfulnui munte in forma piramidala' o cetate de piatra, pe care locuitorii o nu-mese i astazi cetatea din Oreava". Cu toate greutatile unui urcus anevoiospe panta rapoasrt, p'alocuri prapastioasa chiar, a muntelui piramidal", ne-am'treat pe calme si am vazut i studiat tainica cetate. Iatä observrtrile Mutela fata locului, precum i rezultatele dobOndite.

Cetatea se afla pe culmea muntelui si are o forma ovala, cu axa cea marede 70 m. lungime, pe cOnd cea mica abea atinge 30 m. Zidul de piatrrt al ce-tatii, se ponte urmrtri mai pretutindeni pe sub radacinile copacilor, unii dinei seculari, care au crescut printre si peste mini. El este vechi i chip, felulde alcatuire este roman; se aseamana cu acela al tutulor cetiitilor dace stu-diate in capitolul II. Grosimea zidului atinge p'alocuri 4 m; din pricina in-temperiilor atmosferice, care au macinat mortarul, poate si din pricina maniei

Lt.-col. DrAghicescu, Note pentru istorieul piinrtelor pc Dunare, p. 6.General G. Ianceru, Oltenia 0 Banatul, ed. II, 1894, p. 63.

www.dacoromanica.ro

185

omenesti, care se Intrevede in felul de daramare, zidul in mare parte s'a pra-valit de alungul pantelor muntelui si in prapastia dimprejur. Trebue sa, fi fostaceasta o Intarire grozavri In timpul ei. De altminteri, casi cum Araitectul n'arfi fost multumit cu intarirea pe care coasta rapoasa a muntelui i aria ziduri-lor i-o dedeau, el a mai tras doua santuri adanci, unul spre apus i altuispre rasrtrit de cetate, crestand seaua muntelui pana la 5 ni. adancime si 3Q

In aceasta scurtri descriere a ruinilor de pe muntele Oreava giisim pede o parte elementele figurate pe columna, iar pe de alta nota deosebitoare,care dau cetatii earacterele sale dace.

Elementele figurate pe columna (In scena L) sunt a) forma piramidala"muntelui, b) infatisarea cetatii pe culmea muntelui, e) existenta portii, care

nu a putut fi, casi pe columna, de cat In spre nordvest, i cl) situatia geo-grafter', a muntelui In apropiere de Varciorova i .spre apus de capatulnord al podului, cladit la Gura Vaii. Dar mai este un amanunt, care n'a sea-pat lui Cichorius, desi acest Invatat n'a dat lamuririle Indestulatoare : este a-eea poarta boltita din 127 jos. Cichorius srtstine c poarta boltita, care se aflalegatri u cetatea de pe culmea muntelui, este la marginea unei ape Inguste.Ce rost are aceasta poarta ? Dupa Cichorius, ea se afla la capatul uneiInebisa de o parte si de alta cu Intariri de palisada, sprijinite si ele cu gropide lup. Dupa invatatul german, localitatea din culmea muntelui fiind lagiirulroman din Bumbesti, poarta din vale n'ar fi de cat niste simple intarituri ri-dicate In scopul de a apara izvorul-, care servea pentru garnizoana cetatii ro-mane. Intocmirea aceasta Insa, are un rost cu mult mai insemnat. Pentru casa, lamurim acest punct suntem nevoiti sa atragem in campul cercetarilor noa-stre o scena din al II-lea rezboi dacic, anume scena XCI. In aceasta scena,asnpra careia vom starui mai mult cu prilejul celui de al II-lea rezboi dacic,regrisim iariisi o cladire in forma unei porti ca doi stalpi laterali, pe care sereazima sus arcul unei bolti; Indartitul acestei porti, casi In scena noastrrt in127, se vede o a doua, care, casi cea dintai, are stalpi si arc boltit pe dea-supra.' Aceastrt scena ne reprezinta un moment solemn din viata poporului ro-man de la Dunitire ; crici, precum vom dovedi-o In al II-lea rezboi, in scenaXCI este imaginen coloniei romane Tsierna sau Dierna, a direia intemeiaretrebueste pusil la finele primei campanil militare a lui Traian, atunci cand seintampla trecerea printesei dace' de pe malul stang pe cel drept al Dunarii.

tiu bine crt In.vatatul Cichorius tine icena XCI drept imaginen serbato-ririi mortilor de pe campul de britae de la Tapae, dar aceasta, idee a fost pa-rasitri de comentatori. In desfasurarea figurilor din al II-lea rezboi, scena XCIincheie seria Intreagd de statiuni, care Incepe cu Ancona (scena LXXIX), darin acelas timp ea Incepe o mug serie, care se sfarseste In 257 din scena XCVII.Aceasta nouit serie de scene, precum vom veden In comentariile privitoare laal II-lea rezboi, ne Infatisaza luptele care se clan futre Romani si Dacipodul de piatra de la Drobetae. Dar artistul, pentru cá sit ne calauzeasca inJocalizitrile noastre, desflisura scenele Inteo serie de imagini, care se leaga In-

www.dacoromanica.ro

186 -

tre ele in sr atiu In med foarie strans si logic In acelas timp. El nu numai laactiunea din mom entul cand incepe sit- se producii, adicii In evolutia ei gene-tic, -dar mai ales o pi ezintg In evolutia ei ,oare cum geograficil ; adicg incepeinflitisarea actiunii de la un caprit si o desvoltii In scene felurite, care stintmai algturate In spatiu pang la destivarsita istovire a seriei Intregi. Asa, depilda, In sepia de scene XCIX,CV1II, artistul ne înfítiazì solemnitatea fun-

unei colonii romane (scena XCI) care nu este alta de cat Dierna, apoitrece Ja prezentarea cetiitii din Grildet (scena XCII) i a Turnului lui Sever"(XCII, in 244 sus) si in fine a castrului roman de la capatal podului de piatriidin Drobetae (scena XCIV), randuind scenele dupii pozitia lor geografica : Diernala apus, Griidet la mijloc, iar Drobetae la riisgrit.

Acest fel de prezentare 11 ptistreazii artistul pretutindeni pe columnii. Asaeste si In seria de scene, care alciituese grupa pe care o studiem anal. Inscena XLVIII artistul,ne infritisazg, cetatea Zanes, de la capiftul podului de lemn ;apoi in scena L cetatea din. Oreava, cu adaosul acelui portic pus sit' reprezinteOrsova sau Dierna, In LI cetatea din Grildet, In LII cea de la Bumbesti si totasa mai departe. Dar ne oprim aci, fiindca nu vroirn s depim cadrul, carene este impus de scenele primului rezboi dacic.

Ne mgrginim deci a sustine, ca in scena L avem imaginea cetatii Oreava.In porticul boltit din 127, forma simbolicit a coloniei romane Intemeiatil deTraian, Dierna, Thngìt râul Curia de astgzi, a ciiruia indicare o vedem in acelparaias, pe care artistul infatisat In scena L In punctul 127 jos. Si foartefiresc Meru, precum In seria de scene din al II-lea rezboi dacic, Indatil dupgpierna (scena ,XCI) vine infitiare cetii Griidetului (XCII), to asa si Ingrupa de care ne ocupgm, scena care reprezintii Dierna este imediat la stanga

alaturi de cetatea .Gradetului {seena LI).Iatii deci respunsul nostru la prima intrebare : cetatea de pe culmea Limn-

telui piramidal" din scena L, nu poate it de cat cetatea Oreava, la nordvestde Gura VAIL

Ne rainane a doua intrebare : cetatea aceasta din Oreava este ea romaniisau dacii?

Mai Intai ca s ne Indrumeze mai bine, artistul a avut grh s'adaoge unamtinunt acel turn cu ceardac de lemn. Din cele spuse In capitolul al. II, noistim ct aceastii forma de turn este un semn conventional ales de artist cane indice ct zidirea Infatisatii este de origine dadi, Dar, In afara de acest a-milnunt, sun i alte mijloace, care ne pot liimuri gandul nostru. Forma cetritiiOreava este cea ovalil, pe care Romanii foarte rar au Intrebuintat-o la con-struirea lagarelor i cetatilor lor. Forma ovall 'ma ne amintim, este forma co-mttng a mai tutulor cetatilor dace, care ae gasese astii-zi pe culmile muntilor

dealurilor intarite de Daci. Apoi Insài po4t-tia acestei cetati pe culmea unuideal Inalt este un semn ciar cà zidirea ei s'a fiicut de catre Daci, lar nu dechtre Romani, care mai In totdeauna si-au zidit cetatile i lagarile lor In cam*,sau prin dealurile strategice mai joase. In fine, dad, cetatea din Oreava n'arti fost cladita de Daci, ci de Romani, se pune Intrebarea, chid s'ar fi pututace aceasta ? In.ainte de cucerirea Daeiei? bar aceasta ar fi fost ab-

www.dacoromanica.ro

187 --

fiind-cA teritoriul Severinului n'a fost nici-odata cucerit mai Inainte deTraian. Dupa cucerirea Daciei ? k5i.aceasta este absurd, eaci contra cui sA fifost Mita ? Contra Romanilor din Moesia ? Daca ar fi fost zidita de Traianliare prima i a treia campanie a rezboiului Intat dacie, pentru ce ar fi para-sit-o, precum se vede din imaginea de pe columna. Nu remalle deci de cat pa-revea cit cetatea din Oreava a fost zidita de Daci, dar parasita °data ca re-tragerea lor in fata armatelor romane.

De altminteri cetatea Oreava este veche : Localitatea Oreava de langaVarciorova, dupa cum m'A asigura d. D. Onciul, se gaseste mentionata maiIntai In chrisovul lui Dan I din 1385, pentru manastirea Tismana1), In formaOreachovapadina" la Dallare, tradusA condica manastirei : Oreava". Firestedaca cetatea era In 1385, atunci avem siguranta ca a fost cu 1000 de animai inainte, fiind-ca lnainte de al XIV veac nici un domn roman, i niel unrege veda n'avea ¡l'iteres sa Inalte la Dallare o asemeni Zidire.

Asa dar; pentru ca s'A dam o Incheiere celor spuse pana acum, legiunileromane trec Dunh'rea In acelas loe, adica pe la CaratasGura Vaii, pe undetrecuserA ì In prima campanie, Imparatul a trebuit s'aleaga i de asta data totacel pula de trecere, pe care fi alesese In prima campanie, iiindca pe aci seputea trece Dallare& cu mai multa siguranta. lusa, dupA' cum am vAzut Incadin capitolul IV, puntal de la Caratas fuses'e ,acum In aceasta a III campanie,Intarit prin adaose prin acele ziduri de pe malul drept la apus de capatulpodului, precum a fost Intarit i prin acele valuri, unele de piatra, altele depamant, de pe malul stang. °data trecerea Dunárii silvar§ita, drama! de mersmai departe era de la sine indica t: sau mergea spre apus pana ce dedea Invalea Cernei si de aici drept spre nord prin valea Belarec'ái i Timisului pestepoarta Domasnei,aceasta a fost calea urmata de comandantul trupelor ro-mane, care In prima campanie trebuia sa opereze pe teatral de rasarit al reZ-boiului, pe cand Traian lnainta pe valen Carasului si peste Pogonis,sau, o

lua pe culmea dealului Matoret i apoi taind valen Topolnitei se Indrepta sprenord, spre Baia de -AramA i apoi cAtre rasara, la ilumbe0i de langa Jiu, lanord de Targul Jiului, precum o face acum Traian in aceastii nouti. campanie.Se Intelege, Oreava, care este cetate daca, a trebuit srt fie parasita, de Daci.sau altminteri garnizoana ei, lasata aici de paza, ar fi fost In primejdie sa cazaIn mana Romanilor.

Cu aceasta incheiere se potrivesc i stpusele columnei din scena (scenaLI, dupa Cichorius2). Ea cuprinde spatiul din 127 In 129: Aici ni se Infatisazao cetate puternica cu ziduri Inalte de piatra, eu poarta In frita, turnuri de lemilca ceardac deasupra si In interior cu doua cladiri, asezate de o parte si de altaa portii. In lata cetatii, venind din spre stanga, Imparatul, Insotit de trape casigniferi i vexilari, saluta éu dreapta trupele legionare, care-i es Inainte Custindardele pretoriene i acvila legionarA.

Vezi Al. Stefulesou, McInilstirea Tismana, ed. II, p, 148,Vezi pl. XXII, fig. 3,

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl.. XV, fig. 1.

- 188 -Unde trebueste localizata scena aceasta ? Cichorius- o pune la Ramnicul

Viticea, under (WO dánsul, elementele topografice aratate de artist se regaseseaidoma. Petersen, dupit ce pune in lumina .contrazicerile dintre imaginea depe co1umn i aratarile lui Cichorius, !tiding pentru o localitate din preajmaJiului sau a pasului Vulcan.

SA analizam totusi mai intai elementele caracteristice, pe care scena a-ceasta le are. Ele se rezumil in urmiitoarele : Cetatea, dupá cum foarte bine

observat Cichorius, se aflit pe un munte sau pe o inaltime. De altminteriintreaga aetiune se desfasura inteun tinut muntos", b) din spre stanga avemo vale, care se inalta mereu spre dreapta, c) cetatea, (tacit ne luit'm dupit formaturnttrilor de lemn cu ceardac deasupra, trebueste sí fie de origine daca ; inori ce caz, asa precum se vede pe columna, pare a fi paritsitit ! garnizoana eilipseste, iar trupele legionare se aflit In vale la poalele cethtii, d) cetatea areIn interior dourt cladiri, care diva limbagiul conventional al eolumnei, par afi dotta turnurt. Acelas lueru l'am mai intálnit si in scena XVIII, cu prilejulcetatii din Boga rornti. cetatea este asezatii intr'un punct strategic foarteinsemnat, care stiipimeste caile militare ale tinutului, f) aevila, pe care o poartiiacviliferul din fata lui Traian, fiind cu aripi destinse i cu colanul la gat, esteidentica cu cea din scena XLVIII in 122 sus ; adica, dupa aratarea artistului,trupele care, apar aiei au trecut Dunitrea tot pe la Gura \Tall, pe unde au tre-cut si celelalte legiuni ; numai di ele sosind in fata cetatii -dace din LI maiinainte de Traian, ele au trebuit s'a" ja o dime mai scurta t:d in acelas timpmai putin anevoioasa.

Acestea sunt elementele. Dar stint i alte motive, care ne calituzese inlocalizarea* scenei noastre. Este mai intiti unul de ordine generalil i apoi unaltul de ordine speciala. De ordine generala este faptul cit imparatul Traian,ea sit patrunda in valea Hategului, este nevoit s'aleaga calea pe la Olt ; citelcalea nrmatä in prima campanie trebuia neapitrat pitritsita. t$i aceasta din pri-

impitratul, cu toatit birttinta de la Tapae, se vrtzuse nevoit sit se in-tOarcit indarat, calea pe 14 Portile de tier transilvane fiind eu neputinta de tre-cut. Dar argumentul de ordine speciala este si mai hotarator.

Daca admitem ca in scena L imparatul Traian se aflit In apropiere decetatea Oreavei, atunci pentru ca sit ja calea spre Olt si Turnul rosu, caleade urmat era urmatoare : de la cetatea Oreavei se film, peste plaiuri, atundcasi astazi, doua drumuri, unul pornea spre apus prin Ilovita i patrundea invalea Cernei, de unde putea o armatit sit se indrepte direct spre nord sit pit-trunda in valea Timiu1ui i Bistrei i celalt iarasi prin Ilovita, trecea valearâului Bahna, se ridiCa peste culmile Mittomtului, cotea spre rasarit, cadea invalea Topolnitei, tocmai in punctul unde astazi se afla maniistirea Topolnitei1).Aici drumul se indreapta spre nord cutre Baia de Aramit i apoi spite ritsritin valea Jiului. Pentru o armata insa care trecea Dunarea la Gura Vaii mai

www.dacoromanica.ro

-189era o cale, anume, trecea prin. Jido§tita, apoi peste plaiuri, &Idea In valea Po-polnitei cam pe la Schinteekiti, ceva mai la sud de milnristirea Topolnita. A-cest al doilea drum pe la Jido§tita era cu mult mai scurt de cAt cel pesteMritoret.

latri dar care era calea de urmat pentru Traiau ajuns la Oreava saupornea pe plaiuri i ti ecAnd Miltoretul &Idea In valea Topolnitei chiar In fatainitnristirei, sau trecea prin Jidostita i ajungea la Schintee§ti, de unde (1rumulducea spre fundul vuii Topolnita, iar de aici prin Baia de aramd la TArgu-Jiu._ De altminteri, drumul cel vechi care lega Severinul cu Oisova era pesteMritoret. PAMI Iii timpurile din urmil calen de alungul DunArei de la Severiula Oroya nu exista, fiindert stAncile rfipoase ale dealurilor din vecinAtate ed-deau pana In Dunrire. oseaila actual:1 este opera lui M. Cogillniceanu.

Se lntelege, dadi Imprtratal, ca srti patrunzil tu Ardeal prin pasul Turnulrosu, trebuia srt treacrt neapetrat pe *la mrinAstirea Topolnita, se impunea ca a-cest punct srt fie Intrtrit de drítre Daci ; cAci aici, la Topolnita, se Ineruci§autoate drumurile : atfit cel ce vènea peste MAtoret, cut i cel prin Jido§titamai ales cel ce poniea de la Drobetae. Dacii, care toemai cdtau sit Impiediceprttrunderea armatelor romane de la Dundre prin pasurile din Carpati tu Ar-deal, puteau ei oare irisa neocupat i neIntArit un asemenea punct Insemnatstrategic ? De sigur cri nu.

Filtre mrinristirea Topolnita §i comuna Balote§ti, In marginea drumuluipe culmea muntelui GrAdetul, se vild i astAzi, -spline cdpitan Filip, unuele u-nor fortificatiuni de piatra hl t'orla de elipsd. Intinderea acestor fortificatiuni

pozitia topograficri ce ele ocuprt ne fac credem, cit aceastii fortrtreatil aservit In timp de pace ca puuct de pazti. Vechimea sa nu se cimoakitedar locuitorii spun cd se numea Zidina Dacilor", cetate romand",, cetatea luiMateiar. Muntele din apropiere se nume§te Godeantil, lar local, pe care seafta ruinile, GrAdetul" 1). Tot In apropiere de Orridet. filtre comunele Balote§ti

Schinteesti, se vrid urtne de zidrtrii romanea. i morminte", pe care locui-"toril le numesc mormintele uriaktilor sau ale jidovilor de la Martalogi"

Asupra acestei cetrtti avem descrierea entusiastd a lui Cesar Bolliac,descriere, pe care am reprodus-o In parte mai sus In capitolul III, privitor lacetritile dace 3). Fire0e, asemeni §tiri trebuiau controlate. Lucrul acesta§i fricut.

Dealul GrAdetul, a crirnia coanirt se Indreaptrt de la nordvest spre sud-est, se aflrt la hrtfilnirea Topolnitei ea rftwrul Stibita c,are vine din spre rri-srtrit. Ceva mai spre miazii-noapte se varsd rau§orul ClicevAtul, care vine dinspre apus. Urcupl, dei pauta muntelui este tare dreaptd, nu este anevoios,drumul fiind bun i Cu cotituri numeroase pfind aproape de vfirf. Ruinile akd-ziwat puíruísite, zidurile sparte i acoperite de o pridure brarttnri care a crescut

N. Filip, Geogr. naif. a Olieniei, 1886, p. 96.N. Filip, ibid., p. 97 ; cf. Goneral G. Ianeseu, Banal f i Oltenia, p 91; Gr. G. Toci-

leseu, Rey. p. Isiorie, Arch., an. I, fase. I, p. 108.C. Bolliae, Excurs. archeologice din 1899, p. 6O-6L

www.dacoromanica.ro

190

peste pietre i darAmaturi. Cetatea are forma ovala, casi muntele pe care stacu axa cea lunga aproape de 100 m., pe cand cea scurta abea atinge 35 m.

Zidul, care s'a pastrat p'alocuri bine; 'are aproape 3 m. grosime. Portile deintrare, dupit cum spun locuitorii, pare sa fi fost douti, una spre nord 0 altaspre sud. La 25 m. mai jos de zid se Arad, spre nord i spre sud, cAte un §antadAnc de 10 m. i larg de 15-20 m. auturile acestea izolau viirful de par-tea inai Inclinata a muntelui. Loeuitorii mai fratrani ai inutului vorbese despreniste blocuri mari de piatra, care s'ar fi &it chiar In dreptul portilor ; unadin ele, care a fost luatti de dare un general_austriac, purta i slove pe dansa".Celalt bloc de piatra alba i lucioasti, ca de manual* se aflti i aeuin In eurteamantistirei Topolnita. Piatra este bine fatuitti si are un chenar de jur Imprejur.

In interiorul cetatii sunt douti maguri, una mai mare spre rasarit 0 altamai mica spre apus, iar futre ele un sant larg de 15 m. Aceste intiguri suntalcatuite din dartunaturi de ziduri mari, peste care s'a depus pamAnt 0 au cres-cut copaci. AmAndocia acestes maguri sunt, dupti o cereetare mai amanuntita,simple turnuri ronde zidite din piatra necioplita i ea mortar trainic legate.P'alocuri aceste turnuri sunt acoperite etc un Invel4 de piatra taiatit Ill drept-unghiuri i eu rosturi regulate. Turnul de rasarit, care 0 astazi e Malt de 5 m.,are un diametra de JO m. Taranii mai batrani Insti ne asigura ca peste zidulde piatra,grosimea lui e de 2112 m.,era odinioara i un altul de cartimida,care s'a surpat. Spusa lor este Intarita de faptul cit printre ruini se afla multecartimizi. Turnul din apus este ceva mai mic, adica are 5 m. In diametru §i 4

InAntiltimei El era alipit cu o 'atare a sa dé zidul de Imprejmuire. Se parocak.cetatea a fost supusti la reeladiri posterioare.

Din aceasta descriere scurtit a ruinilor reese limpede i netadoioasti ase-intinareas dintre cetatea Infatisatit pe columna, In scena LI si cea de pe culmeaGradetului. Comuna le este situatia lor pe o calme de munte; comuna le estevalen din stanga, care vine din spre Matoret ; comana le este forma si Intoc-mirile turnurilor interioare, In numar de doua ; comuntt le este pozitia stra-tegicii ; precum i faptul cil alcatuirea zidului ne aminteste constractia cetati-Ior _dace, precum turnurile scu ceardac de lemn de pe columna ne aminteaulamurit cit cetatea este daca. _Ay mai avea In fine coman i faptul eh' formalof este eliptica sau ovala. In realitate, am vazut ea, zidurile cetatii alcatueseun oval mai malt sau mai putin regulat. Pe columna Insa, cetatea noastrti arparea st fie ptitrata. Totusi o allíturare ca cetatea din scena XCII, care esteimaginen aceleiasi cetati 1), ne aratit cti asemanarea exista si In acest pulletIntre cele douti cettiti.

In rezumat, seena LI ne Inftitisaza cetatea din Gradet, care a fost ridi-catti de Dad, In scopul de a Inchide calen cea mare de legatura intre Durare

valea Jiului. Calen aceasta atunci trecea prin valen Topolnitei pe la Pulade Araina, de uncle apoi o lua direct spre rastirit pAnti aproape de Bumbegi.Se pare cbiar ca Imparatul, ca sit poata mai usor alunga pe Daci din cetatea

11. A cost lucre se va dovedi fa vol. It al luerarii noastre.

www.dacoromanica.ro

1.91.

lor de peGradet, a trimis un corp de armata pe la Jidostita ì Schinteesti,pe cand el Insusi cu alte trupe a luat ealea pe pripoarele !imite

ale."Mtoretului,de unde apoi In t'ata Gradetului, la poalele stancei, pe eare era cetateadaca, vi-a facut Impreunarea Cu celelalte trupe mai Inainte trimise.

Semi a treia (dupa Ciehorius scena LII), care se Intinde din 129 131. neInfatisaza, douil aetiuni deosebite : una, primirea unei solii dace de catre'lm-parat, cealalta, cladirea unui lagar 1).

sit ne lamurim mai Intai asupra a,cestei a doua actiuni. Este oare aieivorba despre cladirea unui lagar, precum pretindem noi, sau mai bine artis-tul a avut In gand srt ne Infatiseze facerea unui drum, precum sustine Cicho-rins ? Mai lutAi, pretutindeni mide pe columna ni se uratil asternereit unui drumartistul are grije pue pe legionari ea sa luereze In linie dreaptil ; de alt-minteri, aeesta era si principiul inginerilor romani, ea sil nu coteasea unjadrumului de cat In Imprejurari foarte rare si anume, numai atunci cand vre-opiedicit fireasea Îi sileau sil faca altfel. In seena noastril Insa, legionarii careluereaza, tae padurea, sapa pilmantul sau cara darapul cu cosurile, stint oran-duiti In hule frfurui, de trei piírti Imprejurul lui Traian si a soliei dace. Avemo linie sus paralela Cu unja fundului, avem o a doua jos paralela eu Bula dint'ata, In fine cea de a treia, care le tae pe amandourt fu stanga. Daca linia dea patra, eare ar Incheia dreptunghiul spre dreapta lipseste, aceasta vine deacolo ea artistul a trebuit sit Infiltiseze imaginea soliei dace. Cu inulta luareaminte artistul ne-a aratat pe legionari In deosebitele cupe ale activitatii lorunii tae copacii, altii ti cara, cativa sapil pilmantul, fileand un sant, pe citadrestul cara eu cosul darapul scos. La asternerea unui drum nu se cara copaciidinteun loe In altul, nici nu se scoate pamant. Un exemplu de asa fel se poatevedea mai departe In seena LVI. Si Atril de asta, curioasa primire trebue safaca Traian ambasadorilor daci, daca Ii asculta Iii mijlocul eitmpului ! Totdea-una Imparatul obisnueste sit primeaseil soliile popoarelor, In fata portiicipale a lagarului. Este deci firesc lueru sit admitem cit si In aceastaartistul a fost ealauzit de acelas gand : ne a prezentat pe legionari cladind la-garul, lana, a caruia poartil primeste Imparatul solia trimeasil de Deeebal.ik§fl, dar. in soena noastra ni se Infiltisaza cladirea unui lagar.

Dar se pune Intrebarea, mide trebueste localizad, .seena ? Elementele to-pografice sunt In scena foarte putin numeroase si nu toemai hotaratoare. Ti-nutul pare a fi muntos ; In fund pe o muelle de deal rapos, spre dreaptaIn fata, se afta o cetate eu dona porti. Cu toate ìt elementele turnuriloreu ceardacuri de lemn deasupra lipsesc, totusi dupil Infatisarea portilor si ce-tatea aceasta tot de origine daca este ; caraeteristie In aceasta Privintìl suntportile cu pragul (irept i eare nu ajung pana la muehea de sus a zidului deImprejmuire. De obiceiu, portile la lagilrele romane sunt ftrt prag sus, 'sau,de se Intamplil sa alba pragul de sus, el este de forma boltita. Un alt ele-

1). Vezi Ciehorius, op. cit., II, p. 245, Atlas, pl. 37-38.

www.dacoromanica.ro

ment este eastrul roman, care se afla In apropiere de cetatea de piatra cudul p.orti de pe mucliia dealului rapos. Toate aceste elemente Insa nu pot srthotitrasert local geografic, unde se petrece actiunea din scena noastra.

Mai bine pentru calauzirea noastrit este urmittoarea judecata. Scena neInfittisazal am vi-tzut. mai sus, si primirea unei solii dace. De unde venea so-lia De la sine se Intelege.cit vine din partea lui Decebal, adica din capitala re-gatului dac, .din Sarmizegetusa. Daca dar Traian pornind din Gradet, de pevalea rüui Topolnita, se indreapta spre pasul Tunal rosu,scena LXII ne vaurda acest lucra en prisosintit,--si daca tocmai In scena urmatoare (LIII) a-junge in valen Oltului, se pune Intrebarea, unde trebuia sa ajunga pe Roinanitolla lui Decebal ? Ce cale trebuia sI ja aceastii solie, pentru ea s ajungrt peimparat In mersul sau de la Gradet spre Olt ? Aceastia cale nu putea sil fiede cAt stiu prin pasul Vulcan pe pripoarele limite ale Carpatilor Gorjului, saupe valea Jiului prin trecittoarea de la Lainici. Daca solía ar fi luat calea pela Bistra, Thnis, pasul Domasnei i valea Cernei, ar fi. fost amenintata sa numai poata ajunge pe imparat plecat de la Gura Val Prin valea Oltului en a-tat mai putin nu putea veni, pentru cit In acest caz solia pornita din Sarmize-getusa, ea srt intidneasca pe Imparat, ar fi facut un Ineonjur prea mare. larea sit izbuteasert In seopul ei, se cerea ea Trillan sil fie Induplecat spre paceInca mai Inainte de a-si fi pus In miscare armatele sale, lnainte de a-si fi des-fitsurat toate puterile sale. Deei solia trebuia sil-vi aleaga drumul situ neapa-rat prin pasul Vulcan.

Aceastrt Incheiere se potriveste minunat cu ceiace stim noi asta-zi asupratinutului de la Bumbesti, de Ifingit trecatoarea Lainici- In empia Gorjului. Lo-calitatea aceasta este una din cele mai strategice ale Olteniei ; ea are si asta-ziInsemnatul rol de odinioarrt, de a apara. Ardealul contra unei navaliri din 01-tenia sau i contrarul. Inchipueascali cine-va o vale salbatecil, tiliataIn sirul muntilor Carpati, ale citrora varfuri aici In Gorj ating cele mai mariInaltimi ale lor. Aceasta vale este prinsa futre doi pereti uriasi de piatrrt, pe

lungime de 30 km, de la fruntaria Ungariei pira in campia TargutAdrtogati fa aceasta apele repezi ale Jiului, care umple aproape toatrt valea dinperete In perete i atunci se va Intelege ce greutate Infiatiseazil trecatoareaLainici pentru o arman', care ar naval de la sud spre nord pe coama Carpa-tilor. Celalt drum pe. pripoarele inalte ale muntilor este si mai anevoios. Lacapatul acestei Inguste treciitori, acolo unde Jiul se resfirit .in eilinpia de lasudul Bumbestilor, vine din spre rasara râul Sadului, al eitruia mal riiposinalt formeazit ea un fel de cheie a defileului. Pe la poalele acestei coline duce

asta-zi, precum ducea In vechime, drumul de la Baia de Anima spre Ram-nicul Vtdcea. Prin urmare i Traian, In mersul san spre Olt, a trebuit satreaca pe aici, pe la Bumbesti. Deci i Dacii au fost siliti sit Inchiza cut o ce-tate puternica intrarea in defileul Jiului de la Lainici ; precum, Imparatulrandul sau era dator srt-si cladeasca un lagar, care sit Impiedice ori ce niiva'-lire a Dacilor din Ardeal, care ar fi putut tae legatura sa cu baza de o-peratie, adica ea Moesia.

www.dacoromanica.ro

-193Ei bine, atat lagarul roman, cat i eetatea daca exista.La Bumbepti de fapt sunt trei lagare romane, doua pe nutlul stAng

Jiului i unul pe malul drept. Dintre aceste castre, singurul care pare a fi fostridicat de legionarii romani, In aceasta a III campanie, este cel de pe dreaptaJiului, din apropiere de satul Porceni pi nu Porcepti, precum grepit aratilharta din Corpus 1). Lagarul din Porceni este apezat tuteo pozitie Incauta-toare i totdeodata foarte strategica. Este unul din lagarele cele mai mari dinate cunoaptem In Dacia, este identic cu cel din Zavoi, despre care am vor-bit In scena XXIV cu prilejul luptei de la Tapae.

Castrul in-supi se afla zi-dit pe un mictapan pi areo forma drept-unghiulara.Valul de im-prejmuire are

astazi 2.50m. InAltime pi este Inconjurat de unpant de 5-6 m. largime. Laturilemai lungi ale castrului sunt indrep -tate de la apus spre rasarit pi aufiecare cate dona porti, pe cand celescurte nu au de cat o singura poarta(Vezi figura aci alaturata). In interiorse gasesc, dupa spusa locuitorilor, ca-rAmizi mari romane i banuti vechi.

Daca am staruit mai mult asupraacestui lagar, nu este numai impor-tanta lui, ci i faptul ca el ne limpezepte problema localizarii scenei noastre.CA de pe coama valului acestui lagar se desfapura o privelipte incantatoareo zare larga, lucrul este upor de Inteles, casi pentru toatA regiunea deluroasaa Gorjului. De aci se vede deschizatura celor doua val; a Jiului i Sadului,care se Infunda spre nord i rasarit precum i costipele repezi ale muntilorCarpati, pe mide se lasa drumul ce vine din Ardeal. Tot de aici se poate ve-dea locul unde se afta cetatea daca din NO gurii Sadului. Aceasta cetate, o-dinioara puternica, pare ca a dispArut. In adevar, iata ce ni se spune cu pri-

vire la Bumbepti, In Dictionarul Geografic al _Ronzaniei : »Pe dreapta rauluiJiul, in sus de comuna la 2 km., se &ese ruinele cetatii, numite Catina, fa-

,11,111

miau,ekt., SVIIBE TI

J Ir, ro ,17 a /I

14.; -toyl e

.egii ;72 9,56-

1). C. I. Lat JII, Supul. pl. V. De altminteri grinita este maleares, ca lagarul se al%la Impreunarea Sadului cu Jiul, deci pe sango, acestui din urma rau. In accasta privintitharta lui Cichorius, Trajanssiiule, II, este cu inult mai exacta.

13

al

www.dacoromanica.ro

- 194 -nth% se zice, din timpul Dacilor. Iar »la confluenta Sadului cu Jiul pe millidrept se vad niste ziduri In ruina" 1). Vom vedea noi ca i aceste ziduri In ru-ine au fost infätisate pe columna In al II-lea rezboiu. De o cam data Insa re-mane sigur documentata existenta cetatii dace de la gura Sadului, cetate carecorespunde cu aratarea de pe columna din scena LII.

Din cele desvoltate pang, aici, urmeaza deci, ca In preajma Bumbestilortrebueste stabilita scena LII de pe columna, caci aici gasim reunite toate ele-mentele topografice, pe care artistul le-a Infatisat pe relieful sau tu acest loe,si anume castrul roman 0 eetatea daca din fata-i.

Scena IV (dupti Cichorius scena LIII) a grupei noastre cuprinde spatiuldin 131 pana In 135 0 ne Infati§aza unul din cele dourt mari momente, cu careIncepea ori ce eampanie militara romana, adica o lustratio exereltus. Actulsolemn al lustratiei se desfa§ura Imprejurul unui castra de forma patrata culaturile aratate piezi§. Lagarul Insusi slujeste drept cadru la o multime de fi-guri, care sunt Inghesuite atilt inauntrul cat si In afara. Mai Intai Inauntru,Traian, Invesmäntat ca costumul preotesc i valul pe cap, jertfeste, Intors cufata spre dreapta, la un altar Incununat. Inaintea lui stau flauti§tii §i purta-tórii oclajdiilor sfinte, precum i signiferii i acviliferii. Apoi pe din afarrt, dejur Imprejurul lagarului se mica de la stänga spre dreapta alaiul religios, careplimba In sunete de trämbite i coarne, animalele de jertfe, adica suovetauri-lia. Dar nu stitruim asupra amanuntelor, fiindca toata aceasta parte se poatevedea In lucrarea lui Cichorius 2). Ceiace ne intereseaza pe noi este determi-narea geografica a castrului. A§a dar, unde se petrece actiunea Infati§ata Inscena LIII ?

'Elementele topografice pe care ni le da' columna se rezuma' in urmatoa-rele : a) lagarul se MIA asezat Intr'un tinut yes. Numai spre partea din dreapta0 jos se vad urmele unui delusel mic ; b) Imparatul Traian sacrifica la altar,Intors fiind cu fata catre dreapta, mai exact catre dreapta si jos. Fiindca' duparitualul stravechi roman, pontificile trebuea sit sacrifice velato capite sub divoculmine contra orientem" 3), urmeaza neaparat cä laturea de jos §i dreapta alagartilui este laturea de rasarit, lar cea de jos si stänga este cea de Miaza-zi ;e) Acest lagar trelme§te sa', fie eladit undeva pe malul drept al Oltului. Motivulaeestei Incheieri II gasim in scena LVI, unde legionarii romani tree de pe ma-lul drept al Oltului pe cel stang ; daca ei ar fi fost pe malul stäng, la ce l'armai fi trecut In scena LVI Inca °data tot In acest sens ?

Aceste elemente topografice desi putine la numar, sunt de ajuns Insti ca

Diction. Geografic al Romtinici, p. 71, la cuvIntul Bumbosti de Jiu. Marturisescdosi am cercetat cu deamMuntul prin pArtile locului, pin& astAzi nici o urmil, de zi-

duli nu m'au pus pe calo sA, descopAr eetatea Catina.O Cichoritis, op cit., II, p. 248 ; figura de pe pl. XXXVIIIXXXIX.Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7; cf. Marquardt, Ram. Staatsaltert., III, p. 178,

ed. arae spectent ad orientom D.

www.dacoromanica.ro

Ro,../c, hat/

PRAET. oRivm), °/7ar"ifj" 77/"/1 cei. Drumul acesta porneste mai'54,,,,t... il DX

IN

. la nord de TArgu-Jiu, trece prin' r -6,1X0 _ Cop a'rci e-

..* -

G ruin, Reel, Po enari, Ciuper-ceui In jud. Gorj, prin Fome-0)\\ Af .C.,z1,71. 67,,,, testi, Horezu si Ocna In Valcea

tfM ARVTEL '.'5;1-1'./r."' si da tocmai In sesul Oltului,

j=f fe,icaci, r, uncle Be an astilzi orapl Ram-\'.!I

cAs T Ft A Tfl A 1 A

nicul Valcea.

NA'Aici ltinga Olt gasim noi sin-

\.(47,7/lbirli

gurul ses mai Intins, wide putea'sit-si stabileasca lagarul ; cad)) RIMN.IIC . *\.°

tot tinutul de la Targu-Jiu pana.F:r...,an I aci este fritmantat si deluros. Al

' x doilea, aici la Ramie gasim noi

1sesul care este inchis spre sud

)1 VR MAYAest, precum arata pe columna',cu deluselele mai rapoase din/ dreptul Troianului. (Vezi harta

/, aci alaturata, copiata dupa Li-mes atutaints de Gr. G. Tocilescu).

Acest lagar nu a putut fi asezat de cat pe dreapta Oltului, fiindca pestanga si In fata Ramnicului nu este nicaeri un ses mai deschis. Cela cene face ea credem ca aici In sesul Raninicului trebueste pus lagarul de pecolumna din scena LIII, este pe deoparte existenta a multor ruini romane ce

PONS VErvsCiiileni

51711,,CP,I

LIM SALVTANVSolya'

CPvT STCN*RVtA

Mr/zit/ ...rfial-IL-.401.1071 rom c9/1

- - - - A.Seieint 4. pin new e

- -arm&- - CiS/P11 /rd.1=1- - - - 3 A 1.1.2...rn i>7

- r;.. tia/P...pPr'/J rapic,f

La .7;ern it e

de cat un singur drum : aminecalea care se face pe sub pla-iurile Carpatilor Gorjului i Val_

721/77 al rots-

195

sa ne c1uzeasc in cereetarea noastri In adevar, pentru un corp de armatA.care s'ar afta In Imprejurimea Bumbestilor, ca sa ajungq la Olt, nu are de ales

Is) S ea.( /PAY

- - 111/

- -

www.dacoromanica.ro

196

se descopera in aceastá parte 1). Autorul notitelor geografice din Dictionarulgeografic al Romaniei, vorbind despre dealul Capela", care inconjoara' ora-sul Ramnicul Válcea in partea de apus" ne spune ca' aci se vád resturile unortemple pentru cultul zeilor, ridicate de Romani In unire cu 'Jac& 2). Iar pe dealta, InsuSi numele de Traian" pe care locuitorii 11 dau mtinastirei ì loculuidin partea de sudest a orasului Ramnicul Valcea, nume ce ne aminteste pe Tra-ian, ne intareste si mai mult In eredinta noastra.

In adevrtr, numirile pastrate in poporul roman au totdeauna un rost ho-tárat. lar aceastil indaratnica pastrare a numelui Traian, eare este dat unei a-hume localitìi4i, ne face sa banuim, 'ea el este o amintire Intunecata a aceluiCastra Traiana", despre care ne vorbesc itinerariile romane si tu special tablalui Peutinger. In principiu, s'ar cuveni ca intre statiunile itinerariilor romane

popasurile armatelor romane, popasuri indicate prin lagare:sa fie o des:Iv:1,1.-0th' potrivire. Doar statiunile itinerariilor, ajunse mai tarziu orase mai multsau mai putin insemnate, de fapt nu au putut fi de cat lagare roman.e, carecu vremea s'au desvoltat si au dat nastere oraselor.

Acelas lucru trebue sa se fi petrecut i cu Castra Traiana". Lagárul ro-man din sesul Rttmnicului Valcea, desvoltandu-se a dat cu timpul nastere o-rasului, din care amintirea poporului a pastrat numai numele cel mai izbitorde Traiana", perzand cu totul pe celalt mai comun de castra".

Cu aceasta banuiala a noastra corespund i distantele date de itinerariileromane. Intre Castra Traiana i Arutela, itinerariul lui Castorius ne d dis-tanta de 9000 de pasi, adica 13,32 km., care este tocmai departarea Jiblei(vechia Arutela) de Ramnicul Valcea (Castra Traiana). Incheierea ar fi deci a-ceasta drumul de la Bumbesti pe sub poalele Carpa'vilor duce la lt.-Valcea ;la Mimic exista un E;s es larg care s'ar potrivi cu cel de pe columna, unde sepetrece lustratia armatei ; tot la R.-Valcea exista localitatea numita Trojan",care ne aminteste pe vechiul Castra Traiana ; intre Jiblea (Arutela) i Rainnicul-Valcea sunt 13.32 km., care se potrivesc cu cele 9 mile romane clintre Aru-tela si Castra Traiana, deei la Rtminicul-Valcea trebue sa punem noi statiu-nea Castra Traiana, uncle artistul ne desfasurit pompa lustratiei.

Scena V (Cichorius LV) ne Infatisaza pe de o parte (stanga) o suma delegionari romani care, eu pilum in dreapta i scutul In stanga, asteaptatreaca o apa ; pe de alta parte alti legionari Intoemesc o punte si astern undrum. Aceasta dubla actiune a Meat pe Cichorius sh' desparta ambele actiuniIn doua, formal-id din fiecare cate o scena aparte, cand in realitate ele alai-tuesc un singur tot. In aceasta privinta Petersen a vazut mult mai bine, anda spus ca legionarii romani asteapta sa vazti podul i calea filcuta, pentru casa porneasca mal departe.

Tinutul este stancos, deluros f;i acoperit cu priduri. In spre stanga sus,printre ramurile i frunzele copacilor se zaresc Incovoeturile unei ape care

CArAmizi romane, subterano boltite, etc. Din nefericire, n'am putut FA le studiez.Diction. Geografic a/ Rotnaniei, cuvintul (Capela», p. 165.

www.dacoromanica.ro

197

merge din fund spre in fa-VA pang ce se pierde mai jos printre stancile, pestecare legionarii asaza puntea. La dreapta raului ostasii romani croesc un drumpe partea deluroasa a tinutului : unii tae copacii, cativa cioplesc stancilecei mai multi niveleaza terenul. Drumul se ridica meren pan In 140, undese afla un laggr roman cu corturi Inauntru. In fata portii laggrului sunt pariinfipti In pamant, pari, care poarta In varf capete taiate de Daci.

Trebue BA fie acest drum grozav de Insemnat pentru desfitsurarea cam-paniei rezboinice, pentru ca artistul sh' starueasca asa de mult i sa-1 Infati-seze cu atata dragoste ! Se poate el caro localiza acest drum ?

Pentru o armatá de invazie, care, pornita pe valea Oltului de la Minniela deal, ar cauta sa pátrunda In Ardeal, avea Inaintea ei doug cgi : una, de a-lungul Oltului pe la Lotru si Cornet ; i eealaltg, cu mult mai sigurg, pe laRadacinesti. Prima, daca este apgrata, e de nestrabatut. Tocmai de aceea a a-les Traian pe cea de a doua.

Tinutul acesta :ne explicg toate elementele topografice argtate de artistpe columná' : avem Oltul, peste care tree legionarii, avem drumul roman dela Jiblea la Radacinesti, drum care se urea meren pe coastg, cu cat ne de-partam spre rgsarit de Olt, avem In fine chiar eastrul din Rädacinesti. In a-devár, la stanga drumului cum vii din spre Jiblea, se afla, pe proprietatealocuitorului Florea Vládescu din Rgdacinesti, urmele zidului de lagar roman.Pozitia acestuia, din punct de vedere strategic, este minunat Edema : stapii-neste vederea In tot lungul satului Radacinesti pana dincolo de Titesti E;i i Co-zia (muntele) ; iar spre apus ochiul poate observa misca'rile unui vrajm as carear porni din Jiblea, chiar laugh' Olt.

Scena VI (Cichorius scena LVII) cuprinde spatiul din 140 In 142. Tere-nul din stancos i paduros, precum era In scena trecuta, este icum cu de-sgvarsire muntos. Un munte Inalt la stanga, un altul mai scund la dreapta,si o vale Ingusta Intre ele. Iar la mijlocul acestei vai se Mfg o locuinta pepari, sustinutg de o parte si de alta printr'un val cu palisadg,caci aceastaInseamng in limbagiul conventional al columnei, acele uluci de scanduri, careInchid valea. Locuinta este de sigur de origine dacg ; altminteri auxiliarii ro-mani nu i-ar da foc. Drumul mai Intgi urcg pe panta muntelui din stanga,apoi scoboa7rg spre fund, dovadg de aceasta este felul de Infatisare a calgre-tilor : cei doi din stanga urea meren, cel de al treilea Insa scoboara ; dacaacesta ar fi urcat clina muntelui, precum pretinde Cichorius, atunei calulcalgretut ar fi trebuit sg se vazg in Intregime, ir' nu numai Cu parteade sus.

Ca sa localizgm scena nu ne remane de cat sg ne reamintim felul de al-catuife al terenului de la Radacinesti Inainte. Pentru cine a strabgtut acestelocuri, va constata Indatg, cg a merge mai departe de Radgeinesti spre miazg-noapte este aproape cu neputinta : drumul se inchide, rapele sunt adanci, dea-lurile frgmantate, In cht abea Cu piciorul se mai ponte trece inainte. Pentru oarmata, care ar fi voit sa treacg din Rgdacinesti spre poarta Pripoarelor, nu erade cat un singur drum : pe la Suici, dupg ce a ureat mai Intfti pantele repezi

www.dacoromanica.ro

- 198 -ale Clocoticiului, care desparte valea Topologulai de a Sglgtrucelului. Tocmaiaceastg parte o aratg, artista' prin urcu§ul greu al celor trei &M'Are-ti auxilianiro m ani .

La Pripoare insg ggsim §i celalt amiinupt, pe care columna 11 Infati§azá'sub formq, acelei localitgti dace datg pradg focului de catre auxiliarii romani.Defileul de la Pripoare, zice generalul Ianeseu, este o poarth' strimtg al c'0,'-ruia perete din stanga este format de un picior stancos al muntelui Cozia, Inaltpeste 120 m., iar cel din dreapta de muntele Mgmgrilu, ale ch'raia pante foarterepezi §i aproape inaccesibile ating curAnd ÌniJimi superioare peretelui sthng.Lgrgimea acestei parti la fund nu trece peste 100 m. §.1 este ocupatg In partede parhul Bge§ti 1), care curge spre nordest In aceasta parte. Drama' Chineni-M'Atrae trece prin aceastä strAmtoare, ce Inchide atht de bine ori ce comuni-

.catie lateralg, In cht satul Pripoarele era alta data punct vamal. Pe pantele denord. din fala defileului exista urmele unei redute vechi cu frontal spre defi-leu" 2). Aceastg redutg Insg, cercetatg mai de aproape, nu este aliceva de chtun ocol rotand, sustinut de valuri cu profil roman de pe o pantg pe alta a vgii.Se vede lgmurit, ca este o Intgriturg ridicatg de un popor care locuia In Tran-silvania §i cauta sg apere strAmtoarea contra unui ngválitor, care ar fi venitdin spre miazgzi, de la Dungre.

Prin localizarea acestei scene la Pripoare, artista' ne ara-a ch' orientareascenelor, care de la Oreava inainte era fäcutg In sensul, linia de jos Infgti§ând-sudul, iar cea din dreapta apusul, acum s'a schimbat : jos e nordul, la stangargsgritul, ca mai totdeauna cand actiunea se desfikurg de la sud la nord, saude la rgsgrit spre apus.

Cu prilejul acestei scene §i In special a cgsutei zidith' pe taraci, suntemnevoiti sg, spunern chteva cuvinte asupra unei probleme, care intr'un timp afrgmhntat mult pe istoricii §i archeo. logii no§tri. Ace§tia, Intemeindu-se pe a-rätgrile columnei, care In unele pgrti Infhti§azh' locuinte dace zidite pe pari, aupretins, eh' vechiul sistem de locuinte lacustre din epoca de bronz, s'a pgstrataici In Dacia mai thrziu §i mai bine de cht ori unde aiurea In Europa. Hasdeu,marele istoric §i linguist, a adus In sprijinireq, acestei idei tot felul de argu-mente 8). Dupg dhnsul, asemeni locuinte lacustre au fost odinioarh' In pgrtiledin Timkiana, unde bältile sunt francamente dulce" §i prin urmare bune delocuit. N'ah' §i cumpgtatul Odobeseu a sustinut in congresal archeologic de laCopenhaga, din 1870, cg aceste constructiuni de pe columna ar lasa a se bg-nui §i In Dacia antich' existenta palafitelor sau locuintelor lacustre" 4).

La aceste afirman i s'a rh'spuns cam Inggimat prin simple neggri §.1 anume,cg, filtre reprezenth'rile de pe columna §i adeväratele palafite ale Elvetiei, nueste nici o asemgnare ; cg la acestea nu se vedea niel odatg parii, pe care se

1). Autorul vrea sá zictt c Bidesilor >>.S). Generalul G. Ianescu, Gcografia militara a RoMdnici, p. 76.3). B. P. Hascion. Istoria critica a R,omeinilor, ed 11, p. 230.4), Cazalice do. Fondouto, Congres d'arclkbl. pratistorique, In Rivtce dos cours 6cientifiques,

1879, p. 16'9,

www.dacoromanica.ro

= in

. .-..f:.>: i'' ;'%

IA' ' .i',1' \, ,., ;,' ..A, ,.

k4/-'y - ;',

r,

'. .,1

,

o

,-

a

'

FIG. 4. DEFILEUL OLTULUI LA RiUL VADULUI.

,

' .imeL !Sm.

-^--.

s ,..s . 't. v.., -- 00

,,

,. .= - 4Z'Ns

FIG. 3. PLANUL LOCALITATII CAINENI DE N. FILIP.

rr,

4.7.4

FIG. 1..ACEIA. 1 LOCALIT ATE PE COLUMNA.

e

.4 .

il n

-iet, _7".- '21,-..-.-----.L...------

142. 143. 141.

F

- AI

e*'4 4 ..10,:r!es

--7

FIG. 2. LOCALITATEA PACOVITA-COPACENI.

t74:

.;

LVIII. LIX.

=

73,ROL, .' 7" (1-44eil ;1/4

r '. ;# I

r -_ Lg' F.1

www.dacoromanica.ro

,

,

=

.4rpo

II '

,

-.--- or"

.

I ,

A

t1 A -°

-

FIG. I. VEDEREA TURNULU1 SPART SI A ZIDULUI DE APARARE.

';"": 4, ., . _ . _ - -- - .r --. -S-^*

t-- -

. 1 11,1!C..

_ 1=1.3 .1,1

www.dacoromanica.ro

-1aflau locuintele, fiindca abea de ajungeau acestia la nivelul apei (Désor), peand pe columná' din contra cladirile stau pe taraci Inalti ; ct In fine nicaerinu vedem pe columna lacurile purtatoare de palafite 1).

Dar la aceste intampinari s'ar putea respunde usor, ct artistul columnein'a gasit de cuviinta st Infatiseze Intotdeauna lacurile, precum foarte ades nureprezinta' raurile, desi podurile cladite peste ele sunt cu ingrijire aratate ; a,daca pe columnä, artistul indica pana la exagerare taracii locuintelor, aceastao face tocmai cu scopul, ea s atraga luarea aminte a privitorului asupra lor.

Dar noi credem cà lamurirea trebueste autata In altil parte. Aici estevorba de un semn conventional, pe care artistul l-a ales cu un scop anumit.Imagini de locuinte pe pari se mai gasesc pe columna, In afara de 'scena noas-tea', In mai multe locuri : a) In scena XXV (Cichorius) in 63 jos, b) In aceiasiscena In 65 sus, c) In fine In scena LXXVI. Toate aceste trei cazuriInsà, suntlocalizate In creerii muntilor, unde nu ponte fi vorba de tinuturi mlitstinoase :primele doua ne Infatisaza orase, unul dincoace, celalt dincolo de Poartade fier transilvana, iar cel de al treilea ne duce In preajma Sarmizegetusei,acolo, unde sirul Carpatilor ating cele mai mari Inàltimi. Cazul al patrulea, amva'zut mai sus, trebueste localizat In apropiere de muntele Cozia, si el unul dinmuntii cei mari ai tarii. Daca dar astfel sta lucrul, atunci nici vorba nu pontefi, a imaginen locuintelor pe taraci nu are nimic de a face cu palafitele. Eatrebue sa aiba o valoare conventionala eu totul diferita

Scena VII (Cichorius LVIII) este una din cele mai interesante din Intreagaserie ; ea, precum i cea localizata de Cichorius la Ad Aquas (scena LXXIV), aufost singurile raze de lumina', care l-au condus pe Invatatul german la ideea,cà druaml ales de catre Impa'rat pentra a patrunde In Transilvania, a fost celde pe valen Oltului i Turnul Rosu. Scena are urmatoarea Infatisare 2: In fundse Inalta un munte cu pante repezi, mai ales spre dreapta ; pe culmea lui sevede o cetate de piatra cu creneluri i cu o poarta boltita spre stanga. Paralelcu muntele este un pod de lemn, care leaga malurile opuse ale unui ran cu odabla matca ; raid pare a avea o directie perpendiculara pe fata muntelui. Pepunte trece imparatul &Aare urmat de alti calareti. In fatil terenul este yes,iar spre coital din stanga, jos, trei auxilian i pedestri stau de pa Podul arepolimar ant la capetele celor doua maluri, cat i In lunul ostrovului dintrecele dowa brate ale raului.

Cichorius sustine cit scena. aceasta trebueste localizata' In clreptul satuluiRAWL acolo unde astazi se afla un ostrov stancos in raul Olt. Deci, dupa'dansul, apa cu doug brate este Oltul, ostrovul din mijloc este cel numit Ro-besti, puntea leaga malul stang al apei, iar cetatea din varful muntelui trg-bueste autata pe culmea muntelui din spatele satului Robesti. Cetatea, credeCichorius, a fost chadita de Romani ca sa apere podul si trecerea peste apa.Dar contra parerii sale, a scena noastra trebueste localizatti la Robesti, se o-

Joseph Haupt, Die dacische Königs-und Tempelburg auf der Columna Traiana, 18701\Vim; Goos, Archiv fiir Siebenbiirg. N. F. XIV, 1, p. 94,

Vezi pl. XXIV, fig'. 1,

www.dacoromanica.ro

1). Vozi pl. XXIV, fig. 2,

- 200 -pune urmatorul fapt : In hipotesa lui Cichorius, Oltul i muntele cu cetatea dedeasupra ar trebui sa fie paralele, pe child podul din contra perpendicular peamAndoug ; pe columna insa muntele cu cetate i podul de lemn merg Intr'adirectie, iar rani dill contra. cade perpendicular pe amAndoua. Daca admitem,de pildä, c muntele are directia de la nord la sud, atunci rhul ar trebuise indrepte de la räsarit spre apus ; sau dach' admitem contrariul, atuncl rAular putea merge, precum i este In realitate, de la nord la sud ; dar in cazul a-cesta, muntele din fata Robestilor ar trebui sit ja directia de la est la vest,ceiace nu se vede In realitate.

Parerea noastra Insa este alta. Trecerea de pe malul stang pe cel dreptal Oltului nu s'a putut face de at mai la vale de Robesti, adicä prin Rartilede la Racovita-Copaceni. i iata de ce. Täranii din partea locului, mai ales ceidin Copaceni, vorbesc despre o punte din vechi" pe care odinioara craiul derouti", venit de la MiaZAZi, ar fi cladit-o la Copaceni In fata statiei de cale feratilde la Cornet. Matca rhului era pe atunci altf el croitä : Oltul In In de a curgeprinteo singura albie, pe atunci" se resfira prin douà brate unul, mai pe larasarit, mai pe lAnga dealul de sub Copaceni, i 'altul prin matca actualä. So-lul Insusi de pe sub poalele dealului a pastrat urme vä'dite despre aceste ra-porturi vechi. De altminteri, taranii stiu sä spue, unde era capatul de rasa'rital podului ; ha Inca sa arate si doua camere zidite care se aflau pe sprinceanadealului din Copaceni langa pod.

Ciudat, in aceasta' hipotesa' se lamureste rostul asezarii de paz. auxili-arilor romani din 142. Auxiliarii romani, dupa orientarea pe care o are acumscena, jos nordul, i In stAnga ra'saritul, sunt pusi de paza ca sà. observe mis-carile dusmanului, care ar cauta sa patrunda de la nord prin Boisoara i Ti-test In cämpia Racovita-Copliceni. Aici, locul era pentru Romani de o insem-natate capitala ; cad, tinand gura vaii Boisoara In mäna lor, Ii asigurau unjade legatura, cu Castra Traiana i cu intreaga baza de operatie. O asemeni valeinsa la Robesti lipseste. Dar hipotesa noastra ii mai da seama si de douia alteamanunte, pe care artistul totusi le-a insemnat cu intentie pe relieful :

a) forma curioasa a muntelui i b) cetatea de pe culmea lui.Primul element este hotarator : privind din nord, din spre Racovita in

spre sud, cu fata flatcars:a spre Copaceni, vedem ridichndu-se silueta ciudataimpunatoare a muntelui Magura i), care desparte valea Clocoticiului, unde

sunt castrele de la Racovita, de aceia a araului Baesilor. Profilul In formade piramida trunchiata cu pauta scobita sus si rasarita jos, pe child crestetuleste trunchiat, este absolut asemenea cu acela pe care artistal 1-a infatisatpe relief. 0 singura privire i asemanarea reese cu o putere hotaratoare. A-sulara acestui punt imaginea de pe pl. XXIV ne spune mai mult de cht ori cealta descriere.

Dincolo, In spre valea Briesilor, pe o calme de munte, care e Minmai limit de cht muntele Magura, ea care face trup din acelas lant, se afla o

www.dacoromanica.ro

201

cetate simpla ca forma, interesanta ca intocmire §i ctireia locuitorii ti dau nu-mele de Turnul lui Doanca". Aceasta cetate respunde la forma celeiscena noastra de pe columna.

Asupra acestei ruini nimic nu se §tie, niel cine, niei cand a fost zidita.Legenda ne spune despre un oare-care Craiu de rou", care ar fi zidit In a,cela timp §i podul de lemn de peste Olt. Urcu§ul la ruini este cumplit degreu. Inchipuiascali cine-va o prisma uria0 de piatra de granit, care se lnaltadeodata de lânga malul rAului Biai, panti la 300 m. Mama spre varf estrimt§i se agatti, de stanci macinate de ploi §i de soare. Pe culme se afitiun -Liman neted de forma ovala, cu axa cea lungti de 40 m., iar cea scurta de15 m. De jur Imprejurul tap§anului se aflti un zid In grosime de 2 m., cares'a pastrat numai pe un arc de 15 m. Poarta de intrare n'a putut fi de cat pelaturea de nord, adica intocmai ca§i pe columna. La; dreapta portii de intrarese afla baza rotunda a unui turn de 4 m. In diametru. De pe culmea acesteicetati ptizitorii putean observa cararile muntilor in 3 directii ; valea Baie§ilorspre sud, intrarea In strimtorile Pripoarelor §i spre Tite§ti-Boi§oara, In fine o bunaparte din valea Oltului pana dincolo de Robe§ti, pana aproape de Caineni.

acum se mai ponte cineva, Indoi de adevarul loealiàrii noastre ? In re-zumat, traditia ne vorbe§te despre o punte veche peste apa Oltului, care peatunci" curgea In doua brate deosebite. Muntele Mpigura cu forma lui ciudatae asemeni cu cel infati§at pe columna, avand aceia§i directie de la rasaritspre apus, pe care o arata relieful ; avem cursul raului perpendicular pe fatamuntelui ; avem cetatea de pe varful dealului cu forma ei ronda, cu poartaWand spre nord, avem malul mai Inalt pe stanga de cat pe dreaptaavem deschiderea spre nordest a -OH, unde pazesc trupele auxiliare din 142;In fine Intr'un cuvant, regasim aici la Racovita-Copaceni toate elementele topo-grafice, care in hipotesa lui Cichorius nu-§i. &eau nicaeri explicaren.

Scena a VIII (Ciehorius, scenele LX §i LXI) 1), In contra parerii lui Ci-chorius, se Intinde din 145 pima in 148, cuprizAnd astfel doua scene, care erausocotite ea neatarnate una de alta. Subiectul scenei este u§or de Inteles : Instiinga, legionarii ridica un lagar, care are douti porti numai, una pe latureadin fata §i cealalta pe cea din dreapta. In spre fund §i mai la dreapta esteun alt lagar,acesta este ispravit pe deplin, are §i cortuii. intiuntru. In fataportii sta Traian §i cei doi tovarti§i ai sAi. Un pileat dac ingenuchiat, pe careimptiratul 11 prime§te In fata trupelor sale legionare,indicate prin acvila §isignele lor manipularice,Intinde bratele dare Traian roaga cu ctildura.Scena se Incheie In fine sus, In 145, prin figura atrei osta§i romani ; care parpu§i de paza indartitul muntelui din fund.

Unitatea scenei o formeaza figura Imparatului, imprejurul cdruia se gru-peaza toate celelalte persoane ; dar aceasta unitate §i In acela§ timp legaturastransa Intre scene o mai formeazii §i cele douti figuri de legionari, una in

1). Trecom asupra scenei LIX din Cichorius, pentru cA elementele topografice indi-cate de artist sunt neindestulAtoare ca sA. poatAfi localizatA. Totueinoi credem cA trebuo puse.la SArAcinolti,

www.dacoromanica.ro

- 202 -dreapta, in 147 si cealaltg In interidrul laggrului, In 145, figuri care privesc c A-trei nileatul ingenuchiat.

Pentru localizarea scenei elementele topografice, desi nu In deajunsde precize, stint totusi destul de numeroase. Tinutul, judecand dupg Ingl-timile muntelui care formeaza fondul scenei din 145-147, este foarte mun-to ; este de -sigur unul din cele mai muntoase din cate cunoastem pe re-liefele columnei din Intreaga serie studiatg pan acum. Acest amtinunt Insg, nu-ide ajuns pentru noi. Punctul, unde au fost zidite. aceste douä laggre, trebuesä fie unul din cele mai Insemnate din punct de vedere strategic. Numai rareori artistul obisnueste EA ne InfAtiseze doug laggre aläturate, unul In constru-ire si celalt cu desgvärsire gata. Acest lucru nu 1-am mai In-Mina de cat Inprima campanie,. atunci and armata de apus de sub comanda Impgratului, lu-tise calea dealungul raului Carasu. De asemeni tot atunci ne amintim el deobiceiu, Romanii zideau mai Inn" laggrul de partea mai amenintatg de vráj-mas s't tocmai pe urmg cel de pe partea mai putin primejduitg. Asa dar, la-ggrul din spre dreapta In scena noastrg este mai aproape de vrgjmas de catcel din stanga, Ind, neterminat.

Aceastg idee o ggsim Intrupatil de artist si prin venirea pileatului dactrimes In solie de cgtre regele Decebal. In adevgr, pentru o armatg de ngvg-lire, care venea de a lungul Oltului spre Ardeal, pe unde trebuia trimeasg, solia ?De sigur tot de a lungul Oltului la vale, si anume pe la pasul Turnul rosu.Altg cale de luat nu era. Asa dar, laturea laggrului unde vedem pe dac In-genuchiat, trebue sä fie Indreptatg spre nord, In ori ce caz spre nordvest. Ctialte cuvinte, scena noastrg intrg In categoria acelora, care sunt orientate cupartea de jos spre nord si deci partea din stänga spre rgsgrit. Dar mai esteIncg un amAnunt : numgrul si felul de avezare al portilor. Lagg'rul din stanga,adicg dupg orientarea de mai sus, laggrul din nord sau din nordest, are numaidoug porti ; una, pe laturea de sud si cealaltg pe laturea de apus. Deci, tere-nul trebue sg fie de asa fel, In cat spre rgsgrit si nord de castra, nu era cuputintg nici o comunicare, probabil din pricina muntelui care fiind cu panteprea repezi nu putea da loe la nici o leggturg. Dacg ar fi fost cu pntinth' o

asemeni leggturg, atunci artistul ar fi adaos, ca la mai toate l aggrile romane,cele 4 porti obisnuite. De asemeni, laggrul din dreapta, fiind cu trei porti, dad,nu si patru,cea de a 4 lature nu se vede,urmeazg di leggturi de comu-nicare aveau loe de toate aceste trei pArti.

Aceste elemente topografice ne Indeamng sti localizgm scena noastrg laCaineni. Ca pozitie strategicä', acest punt este unul din cele mai importante dinIntreaga vale a Oltului. lath' In aceastä privintg, ce ne spline cgpitanul Filip,ale cgruia pgreri stint Intgrite prin studiile generalului G. Ianescu. Muntii Pa-ringului vin prin ramurile lor, pang In apa Oltului. Una din aceste ramuri, nu-mitg culmea Robestilor, porneste din muntele Murgasi si se dirijeazg dreptcgtre Caineni, situati la 7 km. de la frontierg si forteazg, Oltul sä descrie unmare arc de cerc egal cu aproape o jumAtate de circomferentg.

Pe partea cea mai de jos a acestei culini, se aflit un platou limit de 50m.,. mgrginit de trei pArti de talazuri foarte repezi. Acest platou de o suprafatg

www.dacoromanica.ro

203

de 4 km. este limitat la nord de raul Caineni, la est i la sud de 04, iar lavest de.munti inalti í foarte esearpati. Pe dansul se MU Inckurmele a doua for-turi bastionate, construite in felul incintei de la Targoviste, de catre AustriaciTurci pe la anii 1710. Pozitia de la Caineni are o importa* strategica capitalla 1).

de fapt, la Caineni se ggsesc urme romane In mai multe locuri. MaiIntai jos in ,dreptul podului de fier, ceva mai spre nord, chiar sub podir, a-proape de satul Cainenii din Valcea, in punctul Insemnat cu litera a, se vadInteo groapg adânca pe langa o fantana, resturi de stalpi de *tit de zidarieromang. Aiei padina este destul de larga', asa In cat pang In malul Oltuluise fi putut zidi un castru roman. In aceasta parte, dupg cate am aflat de lalocuitori, s'au gasit ca'ramizi mari pátrate (0.40X0.40) romane ; unele dintetn-sele au fost folosite de catre Nicolae Fänut la pardoseala tindei sale, unde le-arn vazut i eu. Tot In Caineni, lush' de cealalta parte a Oltului, In punctul b,chiar peste drum de ruinile de mai sus, se afla ruini de zidarie veche romana.Acestea formeazg douii ziduri paralele, care cad perpendicular peste albia 01-tului. Depgrtarea intre aceste ziduri, cgrora taranii le zie turnulete", din pri-cina Inaltimii lor, este de 150 m. Zidurile au o grosime de 1%-2 m., iar eainaltime vre-o 3 m. .Aici, d. G-r. Tocileseu, In luerarea sa Limes alutanus", ad-mite, cu drept euvant existenta unui castru roman 2) (Vezi harta reprodusg lapag. 195). Din nefericire, despadurirea muntilor aducand caderea peretelui stancos,to zidul de rasarit al castrului roman a disparut sub dara'maturi ; de asemeni,albia Oltului, schimbftndu-se cu timpul, a nimicit si ea laturea din apus.

Ian dar unul din castrele de pe columnä', cum ti gaseste corespondentasa In realitate. Cu aceastg localizare avem explicarea i celorlalte amanuntetopografice de pe relieful nostru. i anume, castrul din rasarit nu putea aveade cat douh' porti, una pe laturea din vest si alta pe cea din sud, cad sprerasarit i nord muntele Plesea Invglue ea un perete de stanci rapoase castrulde doug, parti. Din contra, lagarul de pe malul drept al Oltului, fiind asezat culaturea lui de sud de peretele platoului care vine din dealul Gorgan, este li-ber In comunicatiile sale de trei päri, adica spre rasarit, spre nord i spre apus.Intre aceste douil castre trebue sa fi fost podul de trecere Intre cele doug maluriale Oltulm ; de unde i numirea de Pons Vetus pe care o gasim data In Itinera-rifle vechi localitatii de la Caineni. Aceastg amintire de punte", pe care a a-vut-o odinioara Cainenii, s'a pgstrat pang, astazi In gura poporului nostru dinpartea locului. Taranfi i azi numesc podisul Inalt din spatele Cainenilor dinVMcea, la pod".

Dacg Insa asupra bocalizàrii scenei nu mai este nevoe de adaos nimic, tre-bue totusi sà spunem un cuvant asupra solului dac, pe care-1 vedem Ingenu-chiat la picioarele Imparatului. In aceasta scena pentru prima oarg vedem o

N. Filip, Geogr. militara' a Olteniei, p. 33; vezi pl. XXIV, lig. 3, care ne repro-duco planul cApit. N. Filip.

Goos, Chronilc, p. 30t, sustine, tntemoindu-se pe mitrtnria lui Ackner, c aceste zi-duri eran puso sb, inchizzi trooiltoarea spre Ardotil. De altmintcri i Goes erode clt sunt ziduriromane, Asupra acestui punct nu incape indoialtt.

www.dacoromanica.ro

Vezi Dion Cassiu, (LXVID", 9).Dion Cassiu, Hist. LXVIII, 5, 3.

3), Vezi pl. V, fig. 2.

- 204 -solie daca alcatuita' din pilofori. Rana aici toate aceste solii (prima este Ina-tisata In scena XXVIII, iar cea de a doua In scena LII) erau alcatuite din co-mati daci, care aveau o atitudine rugatoare, fireste, dar oare cum mai demna.Acum,--este a treia solie,ambasadorul dac este un pileat, care, Intocmaiprecum spune notita lui Xiphilin 1), ajungand in fata Imparatului cade rugatorIn genuchi, dupa ce mai intai a Intins armele sale la picioarele lui Traian.Fireste, cat timp armatele romane capatasera succese in afara de granita transil-vana, primejdia nationala era Inca departe ; de aceia atat In prima (scena XXVIII),cat si in a doua scend soliele dace sunt formate din oameni dcrand ; dad bash' Decebal a vazut cä Romanii au patruns adanc In valea Oita-lui i ea au ocupat puternica pozitie de la Caineni, dispretul sä'u pentru pute-rea romana s'a schimbat In ingrijorare adanca ; de aci trimiterea soliei de pi-leati care se Infatisaza imparatului In genuchi in fata castrului din Cainenisi in ochii legiunii adunate. Cä aceasta solie tot asa de putin si-a ajuns scopul

precum l'au ajuns celelalte doua de mai inainte alcatuite din comati daci,aceasta se poatel vedea din desfasurarea mai departe a rezboiului pe reliefeleurmatoare.

Scena a IX (Ciehorius LXIILXIV) cuprinde pe columna un spatiu foartelarg, care se Intinde din 148 pang In 160. Este infatisarea inieia din actiunile mi-litare cele mai interesante ale armatei romane din intregul prim rezboiu ; deaceia i artistul a desfasurat-o cu atáta solemnitate pe reliefele sale. Este In-fa'tisarea actiunii rezboinice a cavaleriei mauretane de sub conducerea lui Lu-sius Quietus, care, dupa cum mitt' notita lui Dion Cassiu, s'a acoperit cuglorie, Implinind fapte mari, adica, navalind prin alta' parte, de cat pe undemergea Traian spre Sarmizegetusa, a ucis multi Daci si a dus In roble si maimulti". 2).

Scena In fond se compune din doua parti una spre stanga (148-155),unde artistul pe langh' olte actiuni ne indica i elementele topografice pentrulocalizareo sceuei, iar cealalta' spre dreapta (155-160), In care ni se desfasurainsOsi actiunea care trebuia eternizata.

Vom Indrepta cercetarile noastre mai Intai asupra acestei parti a scenei.Imparatul Traian stand pe culmea unui deal, urmareste cu interes foarte viumiscarile cavaleriei mauretane, care ataca cu multa' violenta peitiste Daci sur-prinsi de aceasta navalire. Terenul, pe care cavaleria mauretaila se mica, esteIn stanga mai mult sau mai putin framantat, spre dreapta 111.4 acolo undeDacii se lupta, i dupa lupta fug, este hotarat ses i pa'duros. De sigur spatiul Incare ,cavaleria lui Lusius Quietus se raised, nu poate fi tocmai larg ; altminteri,ar mapa de sub privirea imparatului, care Impreuna ca cei doi tovarasi, aiurmareste, precum am spus, peripetiile actiunii rezboinice 8). Trupele legionareale Imparatului aratate prin acvilele i signele manipularice, adasta chiar laspatele lui Traian, momentul cand s'a intre In actiune, In ce priveste terenul

www.dacoromanica.ro

205

unde cavaleria mauretana se mica observara, ch' departe de a crede cast cei-lalti comentatori, ca fnaintea fmparatului se deschide un sistem de vai carepornese din diferite locuri, pentru ca sa se piarda toate lute() campie" (Cicho-rius), noi socotim din contra, ca dealurile din stanga Bunt infatisate ca gandulsa ne tntrupeze ideea, cà inutul este deluros spre stanga i es spre dreapta.Cugetul artistului nu poate srt fi fost InfAtisarea exacta a unui sistem de vai,fiindca de fapt era cu neputinta sa existe un asemenea teritoriu, care desfa-candu-se In mai multe vai paralele, sit poata fi vAzute dinteun singur punt ;mai ales, precum este cazul In scena noastra, dealul pe care sta Traian estemai scund de cat cele care Inchid vaile !titre ele. Asa dar, terenul, precum IIarata artistul, este deluros spre stanga si se pleAca neIncetat catre dreaptaInteo campie easa paduroasa. Acestea zise, sa revenim la problema locali-zarii scenei. Efumentele topografice ni le da, am spus mai sus, prima parte ascenei, cea din stanga. Terenul este mantos, suntem Intr'o regiune framantata.Un lant de munti cu culmi dintate desparte in latime scena In doua. In pri-mul plan i aproape la mijloc Intre 150 si 152 se desfásura .un lagar roman, acaruia lature principala sta Intoarsa spre dreapta. Trei laturi au cate o poartitpAzita de legionari. La dreapta lagarului suut dona grupe de auxilian, formatAfiecare din cate doi ostasi, intorsi cu fata unul spre altul. De sigur Bunt puside paza Intr'un punt insemnat strategic, pe unde ar putea patrunde b,arbarii.De partea opusA' a grupei de auxilian i vin din spre stanga doua care cu pro-vizii, unul: mai jos tras de boj, i celalt mai sus de catari.

Pe planul al doilea, IncepAnd de la stanga spre dreapta, avem mal Intaiun zid lung care Inchide BUB scena cu legionarii din relieful trecut, apoi iarasiun car cu provizii, din care nu se vede de cat o parte numai din boj. Printrecurmaturile dintre varfurile muntilor se Insira de la stanga spre dreapta patru tur-nuri ronde, cu poartA In fata, acoperis ascutit deasupra i doua abagele. Trupelelegionare romane cerceteazA vane dintre aceste turnuri ronde, vai care se Inalthspre fund. In fine, pe Inaltimea unui deal, care se Intinde din 153 panA In 154,se zareste zidul unei cetati cu doua porti, intoarse una spre dreapta si altasue stanga.

Elementele caracteristice puse de artist In aceasta scena se pot insumaIn urmittoarele rubrice ; a) Tinutul este foarte muntos, poate chiar ceva maimuntos de cat cel de la Caineni din scena trecuta ; b) Formele muntilor, spredeosebire de toate cele viizute pana aici, Bunt coulee, stancoase, cu varfuriplesuve si pante abrupte ; c) Acesti munti conici se randuesc Inteo linie caremerge de la stanga spre dreapta, formand pe cat se Pare o vale lungit, dincare spre fund se desfac din loe In loe vai laterale cu atat mai Inalte, cu catse departeaza spre fund; d) In primul plan si chiar la' mijlocul scenei, aproapeIn campie easa, se vede un lagitir roman, pe care U. pazesc trupe legionareauxiliare romane ; e) Castrul acesta comunicA spre stanga printr'un drum, peunde se aduc proviziuuile necesare armatei ; din aceastA pricing' trebue BA ad-mitem ca teritoriul roman, sau mai exact tinutul roman, se afirt la stAnga. Fiind-cA linia romana de legatura vine pe valen Oltului, a careia directie este de la

www.dacoromanica.ro

206

sud spre nord, urmeaig, cg In stanga se afIg sudul i deci spre dreapta nordul.Ca o urmare a acestei orientgri, unja rilsitritu/ui trebue sg, fie jos si a apusu-lui sus ; f) Laggrul este asezat Intenu punct strategic foarte Insemnat. Faptulcg auxiliarii romani privesc Ingrijati spre dreapta, este un semn ca de aceastitparte ar putea s vie un atac ; g) Privind Insirarea muntilor conici i mersulcarelor cu provizie, tinutul pare a fi o vale lungit care Incepe la stanga si sesfarseste la dreapta, adiert valea se Indreaptrt de la sud la nord ; h) In stAnga,In 149 se vede un zid ridicat de a curmezisul vii i care are de scop sa In-chidg intrarea vgii din spre stanga ; i) Printre vaile mulitilor conici se vgd nisteturnuri ronde cu acoperis ascutit i poartg In spre fa-VA. Scopul acestor turnurironde este s Inchidg intrarea vìii principale pentru ori care dusman care arfi pAtruns pe la capittul vgilor laterale. Toate aceste turnuri ronde deci au fostzidite de Daci ; j) In fine In dreapta castrului, adicg mai spre nord, pe oimuchede deal rgpos se an o cetate de asemeni dacg, cu doug porti) una pe latureade rgsgrit si alta pe cea de sud. Ceiace ne sileste sit credem cg aceasta ce-tate e de origine dacg, nu este numai faptul prtrgsirei In care se aflg, dar maiales existenta acelui ceardac de lemn pus deasupra portei din dreapta.

Farg a stgrui i asupra celorlalte elemente caracteristice, pe care artistulle a Infgtisat In scena aceasta, noi vom pretinde, eh' aici e reprezentarea tinu-tului de la Turnu rosu, din preajma comunei Boita. Aici ggsim noi reunitetoate elementele topografice, pe care artistul columnei le-a indicat In scenanoastrit. Le vom lua deci pe rand, asa cum au fost observate pe columng.

Tinutul este foarte muntos, citci aici la Bata, muntii care IngrAdescvalea Oltului au nil-110mile lar cele mai mari.

Formele muntilor, care alcrttuesc defileul râulai, sunt, dupii cum sepowte vedea din schita publicatrt 1), conice, stancoase, cu vitrfuri plesuve si panteabrupte.

Valea are directia de la sud la nord, mgrginitrt de o parte si de altaeu peretele muntilor Carpati ; In aceasth' vale dan mai multe rttusoare, careformeazg si ele viti laterale str'amte ; \riffle acestea, fireste, se Ingusteaza sprefund, crttre apus. Avem, de pildg, valea Megiesului, valea raului Pleasa, incare dit valea râului Boicioara, valea raului Tginirteelul, care se Impreunrt cuvalea Rausorului mai sus de satul Vilmrteelul si In fine la nord, valea riiuluiSadul, care drt In rAul Sibiului tocmai In dreptul

Spre rilsgrit de satul Boita, pe malul drept al Oltului, nu departe devgrsarea Sibiului, se vgd i astitzi urmele unui castra roman de piatril, deformrt dreptunghiularg, cu fata tutors spre rgsgrit. Zidul de imprejmuire a la-ggrulul se afig pe loeul numit Rudele", ceva mai la rgsrtrit de fabrica de cg-rAmidg a lui loan Cloajrt. Acest zid, acoperit cu verdeatrt peste tot, era for-mat din bolovani de piatrg legati cu mortar roman foarte tare. Ingltimea lui,mai ales spre albia Oltului, atinge 2 m., pe cAnd grosimea abia 1 m.20.

1). Capitan N. Filip, Geografia 011eniei, Bueure§fi, 1886, p. 32: a Vederea In perspec-tivti a defileului Oltulvi. J vama Vezi pl XXIV, fig. 4.

www.dacoromanica.ro

07

Alci, dupg, d. Tocilescu i altii, a fost localitatea cunoscutg, din Tabla Pell.-tingerianti sub nurnele de Caput Stenarum. Cu aceastg, localizare corespundefoarte bine si distanta argtatg pe itinerariul lui Castorius : Caput Stenarum fiindla 15 mii de pasi departe de Pons Vetus, adicg la 22 km. de Caineni.

Pozitia strategicg a acestui laga'r era extraordinar de mare, cgci stitpaneanu numai intrarea i esirea din pasul Turnul rosu, dar In acelas timp i cgilecare duceau, una prin valea Oltului spre rgsgrit i tara Barsei, alta spre meazg-noapte In vale raurilor ambelor Tiunave, i cea .de a treia spre apus prin. va-lea Sibiului i Muresului. Laggrul acesta de fapt nu' poate fi de cat cel Inftitisatde artistul columnei In scena noastrg.

Cu aceastà localizare se potriveste i celalt amitnunt privitor la dru-mul pe uncle vin carele cu provizii. Drumul care leagg castrul din Boita cuvalea Oltului i deci i cu Moesia, venea dealungul Oltului de la Pons Vetas

piltrundea In Transilvania pe la Turnul rosu, vechiul porta Traiana. Valeaaceasta Intocmai ca si pe columng, este Incadrata spre apus cu varfuri cu atatmai inalte, cu cat stint mai spre miazg-zi.

In acest defileu al Oltului, pe partea dreaptg a raului, sunt o sumgde ruini de ziduri vechi, care Incep chiar de la rain Vadului. Cel mai carac-teristic Insg, este cel din dreptul vàii Megiesului (dupg altii Modisului), asa nu-mitul Turnul spart". Acest turn, dupit cum am mai spus mai Inainte (vezi pag.50), asezat la imbucgtura Megiesului In Olt, chiar langg, malul apei, care-iscaldg poalele, are o formg rotunda, de aproape 40 m. la bazg 1). Turnul are

astg-zi aproape 15 m. ; sus se vild foarte bine i unele creneluride apgrare cu gvardia. de jur imprejur. Are trei etaje, cu ferestrele cele maride sus Incheiate cu bolti arcuite, formate din cartimizi mari romane 2). Cu toateciti acest turn nu ni s'a pgstrat de cat pe junilitate,restul din spre uscat afost luat de ape In 1533, cu prilejul unui Imo totusi Se pare &A poartit deintrare n'a avut. Intrarea se fácea printr'o punte de fringhii, eare ducea lafereastra boltitg din al II etaj. Aceastg fereastrtt se potriveste,minunat ca por-tita care se ggseste la turnurile ronde de printre vane muntilor din scena depe columnit

Asupra rostului acestor clAdiri ronde de pe columng, multe s'au spas de cittrecomentatori. Pollen i Petersen 4), le drept temple. Domaszewski Insg, le indreit altarele funerare ridicate din porunca lui Traian pe campul de bittae deli Tapae, despre care ne vorbeste cunoscuta notitg, a lui Dion 5). Dar cel carea vgzut mai clar de cat toti a fost Cichorius ; el a sustinut din primul mo-ment eh' sunt simple tumuli de pazg. Algturgrile de mai sus cu turnul spart"

Vezi pl. XXV, fig. 1.Neigebaur, Dacien, p. 273: tEin ohm 30 Fuss höher sehr dicker rundor Thurm von

Bruchsteinen, der fiir römische Arbeit gehalten wird». C. Goos, Chronik, p. 304: cEin runderThurm, von römischen Mauerwork, dossen Mörtel mit don bekannten Ziogolbrocken gemischt1st und welcher seiner ganzon Gestalt nach dom. von Crivadia im Schylpasso gleicht » I

Neigebaur, ibid. p. 174; C. Goos, ibid. p. 312; Dr. Bielz, op. cit., n. 437.E. Petersen, Trajans Dak. Kriege, I, p. 68.A. von Domaszewski, Philologus, N. F. V. XIX, H. 3, p. 335.

www.dacoromanica.ro

-208dau deplina dreptate : rostu1 acestor turnuri ronde nu a putut fi de cat sa

apere si s inchiza intrarea In Transilvania, gat pentru cei ce ar fi Incercat spatrunza pe dreapta sau pe stanga Oltului, cat i pentru cei care ar fi pätrunsfie prin vaile laterale din apusul defileului, fie prin plaiurile limite ale Carpa-tilor, plaiuri strabatute i atunci In anticitate, precum Bunt si àstazi, de cai foarteumblate.

Dar ceiace ne Intareste si mai adane In aceasta credinta, c turnurileronde de pe columna din scena noastra aveau un scop fortificatoric, este si a-cel zid lung de piatra, pe care-1 vedem urcandu-se de la turn pe panta munte-lui pana acolo unde ea era rapoasti. Acest zid, care Inchide defiteul pangIn munte, este identic cu acel zid, pe Care noi Il vedem Infatisat pe columnasus In 148, Indaratul legiunii romane, care priveste la pileatul dac Ingenu-chiat din scena de la Caineni.

Dar asemartarile Intre realitate i aratarile columnei merg si mai departe.Pe columna, am vazut, stint patru asemeni tumuli. ronde. Ei bine, cast pecolumna, In afara de Turnul spart" se mai afiau odinioara i alte tumulironde. La Talmaci, o comuna ceva mai la nord de castrul din Boita, era unalt turn rotund, care dupa descrierea facuta de Neigebaur 2), era la fel cu celdintai. La 1840 Insit, In urma unui foc care a mistuit comuna, turnul acesta adisparut cu totul. In fine, pe locul unde astazi se afia faimosul Turnul rosu",la cotitura Oltului ca sa intre In defileu, se pare ca a fost un al treilea turnrond:; musa a disparut i acesta, iar ceva mai pe deal s'a zidit cam pe la fineleveacului al XVIII, actualul turn patrat, Inconjurat eu 6 bastioane" 8).

Unde sit fi fost eel de al patrulea turn rond, astazi nimeni nu o mai poatespune, ca'ci navalirile salbatice ale barbarilor prin lungul defileu al Oltului, aunimicit once urmiti. Dar despre existenta lui cine s'ar mai putea indoi ?

6) In fine, un ultim argument care sprijina ideea loealizìtrìi seenei noas-tre la Boita, este si urmatorul : pe columna Intre 153 si 154 se afla, pe cul-mea unui munte rapos, o eetate parasita, din care nu se vad de cat trei laturi

doua, porti ; aceste porti dupa orientarea scenei noastre se gasesc una, ceadin dreapta, pe laturea de rasà'rit, si cealalta, cea din stanga, pe laturea de

Cetatea ea i muutele se afia in raport cu castrul ceva mai la nord.S'a zis, a pe várful dealului rápos este un simplu zid cudouii, porti si nu ocetate-: Tot* nu vedem ce rost ar fi putut sa aiba acest zid pe eulmeamtunte ? Aceasta cetate pe care columna o indica In chip sumar nu este altade cat cea cunoscUta sub numele de Landskrone, la nord de Boita. Fireste,sunt foarte multi astazi, care pretind ca vestita cetate este opera Sasilor. Maimult Inca, unii chiar cunosc data preciza a zidirii cetatii. Gaud voivodul Va-lahiei patrunse In Ardeal In 1369 i dete prada flacarilor manastirea sfantului

Vezi pl. XXV, fig. 2.Neigebaur, bacien, p. 274: c Ein diesem nicht unähnlicher Thurm stand nur noch

vor 10 Jahren aach mitten in Talmatsch und zwar in einem Bauernhof von Wirtschaftsge-bäuden umgeben». cf. C. Goos, Chronik, p. 812; Dr. Bielz, op. cit., no. 437.

Dr. Bielz, op. cit., no. 441.

www.dacoromanica.ro

- 209 -Neculai din Talmaci, serie inviitatul istoric sas, Teutsch, cetatuia Inca, nu aveafiinta. Ca sit inlature aceastit priinejdie, precum i cealalta mai amenintatoaredin partea Turcilor, Incepu regele Ludovic cel Mare o lima cladire ; Saii 11sustinura cu bani §i cu brate cu atta vigoare In cat cetatea era gata in 1370" 1).Aceasta zidire, care, dupil cum vom yedea Indata, este una din cele mai uri-a§e cettiti din cate cunoa§tern In Ardeal, nu a putut fi nici odata cladita In-tr'un singur an. Niei regii Chaldei, care adeseori au Meat minuni in aceastaprivinta, n'ar fi putut savar§i o asemeni lucrare marea ta; cum ar fi putut sii-var§i acest lucru Sa§ii, a carora mijloace, puteri §i brate, eran ea adevaratmodeste. Si afara de aceasta, o simpla privire aruncata asupra, technicei zidirii§i ne-ar fi facut sit ne-ferim de eroare.

Cetatea Landskrone este opera regelui Decebal. Acest lucra ni-1 spun ru-mie prin felul lor de zidire, ni-1 spune forma §i Intoemirea ei, care este ase-meni cu cea, Infati§atil pe columna. In adevar, pe varful muntelui care dominaintregul defileu de la Turnul ro§u, s'au pastrat p'alocuri In buna stare ruinilezidului de Inconjurare al cetatii §i al unor turnuri de aparare. Forma lui esteimpusa de marginea de sus a muntelui; p'alocuri, unde panta este mai u§orInclinatii, architectul a pus sil se sape un §ant adane, de 7-8 ni. i larg de15 in., .eum este de pilda, pe parten din spre nord i sud. De obiceiu formapare ovala-lungareata, Cu axa cea lungrt de 120 m. aproape, pe and cea scurtade 60-70 m. Zidul p'alocuri gros de 3 m. este alcatuit din bolovani de piatralegati !litre ei cu mortar roman foarte tare. S'a pastrat pana acum In bunt"'stare turnul de pe laturea de rasarit, unde se afla i poarta principala de in-trare. 0 a doua poarta se afla a§ezata cam la sudvest i este aparata §i eaca un turn masiv, care in spre curte este proptit de trei capriorei.

Farit a mai starui asupra celorlalte amanunte, vom sustine cit scena noas-tril trebue§te localizata in panne de la Boita. Caci aici gasim noi reunite toateelementele topografice indicate de artist. Pita, §i existenta acelui ves, unde ca--valeria mauretana I§i Indepline§te stralueita sa aetiune rezboinica, despre carene vorbe§te notita din Dion. In adevar, laugh' Boita, la stanga se vede deli-leul Turnului ro§u, ca. §irul sau de munti Inalti, conici, rap* §.1 ple§uvi, iarIn dreapta se desfil§oaril larga vale a Oltului, care poate fi viizuta ea, In palmade pe culmea unui deal, precum este cel de la Impreunarea Sibiului cu Oltul,a§a numitul Landskrone.

Cu stralucita actiune a cavaleriei mauretane se incheie Intreaga serie descene, care era menitit sit ne arate mi§carile trupelor romane, din clipa candtree puntea de lemn de la Gura Vaii §i pima cand Patrund prin defileul Tur-nului ro §uIii Arden!. Cladiri de castre §i de punti, treceri Zn revista a legi-imilor In mar, cueeriri §i nimiciri de localitati dace, mi§cari dibace de trape,care aveau darul B11 prinda §i sit surprinda pe du§man, toate acestea Incheiate

1). Fr. Toutsch, Unsere Burgen, in Jahemeh Siebeabiírg., 1883, p. 128; cl Dr. Bielz,Die Burger in Siebenbiirgen, ibid. 1899, no. 438.

14

www.dacoromanica.ro

- 210 -la urmii, Cu o biruintii hotgratoare, care avea drept rezultat s asigure dru-mul de legAturg en baza de operatie de la Dunare, iat, Ìmplinitt cu mrtestriechiar, prima parte a programului de invazie i cucerire. Ne remane sit vedemacum cel de al doilea punct: eiocnirea cu dusmanul i deci preggtirea eatas-trofei, care formeaza ultimul punct al aefunii Imprtratului.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

LUPTELE DIN VALEA STREIULUIIntro

ROMANI I DACI

REZUMAT. Intindorea grupei. Cum trece Traian de la Boita in valea Streiului ?Conflguratia solului din Oltenia F}1 sudvestul Ardealului. Traian n'a, putut porni de la ()Iturmttnd valea Muresului, Streiului de jos si Hategului, pentru ca sa ajunga la Sarmizegeiusa.El alege calea pe plaiurile Salte; patrunde pe valea Sebosului prinSasciori, apoi pe cartirilemuntilor junge in ralea Streiului prin Crivadia. Urinele de lagar roman si de cotate dad'

Sasciori. CAW) i lagarele romane de la Ausel, Vtlrful lui Petru, Poenilo Thu i Jigorulmare. Scena LXVLXVII ne infatisoazi peisagiul din ralea Streiului de sus. La apusdo Crivadia, 'undo este turnul rotund infatisat in LXVI sus, aro loo atacul impetuos al Da-cilor contra Romanilor. A doua lupta de la &awl do sus osto infatisatil, in scona Lxvni-LXX. A treia lupta dintre Romani si Daci (SO. LXXILX XII) so da probabil la Ostrovnlmare. Adlocutia lui Traían catre trupe In castrul roman din Balint

Aceastii, noun grupti se Intinde din 160-190 si cuprinde scenele LXV-LXXIV, dupA Impiirtirea lui Cichorius. Elementele de precizare geografidi atinuturilor unde se dau luptele Intre Daci i Romani, cu toate e sunt nume-roase, Ing din pricina nedesprirtirii precize a scenelor, nu au putut fi Intelesepe deplin de comentatori, i prin aceasta niel In deajuns de bine localizate.Cichorius crede et Impgratul cu armatele sale, ca sí ajunei la Sarmizegetusa.,n'a putut lua de cht calea prin. valea Sibiului, a Muresului si In fine a Streiu-lui, de uncle apoi a piltruns in larga campie de la poalele muirtilor Hateg. Unsingur adaos Tiisit admite : o abatere lilturalnicit prin valea Cugirului, pentrucucerirea orasului Muncelu Grildiste. Dar Petersen aratii pas cu pas, cit nimicnu stti In picioare din toatii aceastil mestesugita aldituire, indatri ce o anali-zezi cu deamitnuntul. Mai mult tncí, etersen nu se invoeste niel cu felulde 1mpnlire a scenelor, asa preeum a facut-o Cichorius. Dupii dânsul, i Inaceastà privintii are mare dreptate,uneori o scenri trebueste tmplinit cu

www.dacoromanica.ro

212

adaos de alaturi, cu care formeaza un tot, alteori din contra, ni se impune sadesfacem doua scene, care fusesera Impreunate

Un amanunt ne izbeste Insa : mai toate scenele au marimi neobisnuite,provenite fie din pricina c artistul pentru rostirea gandului situ, avea nevoesa Insire cat mai multe figuri, fie ca natura In sanul careia se petrec luptele,are nevoe, pentru a fi mai bine determinata geografieeste, de un adaos de e-lemente caracteristice, care In scenele de pat aici ale acestei campaniifusesera folosite.

Dupii constatarile de pima aici, Traian se afla cu armatele sale In cas-trul din Boita, la vechiu'l Caput Stenarum. Este Intrebarea, cum ajunge Impa-ratul s treacil de aci de langa Olt tocmai in valea Streiului, unde, precumvom vedea mai departe, se vor da ucigatoarele lupte ? Ca sa raspundem maiusor la aceasta Intrebare, suntem siliti s'aruncam o scurtil ochire asupra con-figuratiunii solului din partea de sudvest a Transilvaniei, teatrul viitoarelorrezboae.

Muntii Caxpati dintre Ardeal si Oltenia, ti au nodul lor orografic in ma-sivul impunator al Paringului, ale caruia varfuri mai lnalte, Mandrul (2529 m.)si Calla (2406 m.), aleatuesc oare cum miezul, de uncle pornesc toate celelaltesiruri de munti. i anume, Intre Jiu, si Olt se desfae, Indreptandu-se dare lit-

trei coame principale : 1) ceva mai spre sudest este coama muntilor, carepoarta numele de Paringul, casi nodul central. Acesti munti cu yarfuri ple-suve i conice se Indreapta care Olt, formand ea un perete retezat spre miaza-zide valea Lotrului. Cele mai multe din varfurile sale tree peste 2000 m.time ; 2) ceva mai spre nordvest avem cama muntilor Platanesti, care se sfar-seste iarasi la Olt, dupa ce a alcatuit si ea peretele de nord al 'vaii Lotrului3) In fine, din Weal Ciudrelului (2248 m.) se desface o noua 'coamrt, zisaSibiului, care se Indreapta spre nordest si are lualtimi mai mici. Si precumdin culmea Paringului se desfae o suma de dealuri paralele care se IndreaptaIn linie generala catre miazazi, tot asa se desfac altele cu directia catre norddin culmea Sibiului.

Din acelas nod al Mandrel se desprind, pornind Insa catre apus, ale doutisiruri de munti, care pare ea continua liniile coamelor Paringului i Platanesti-lor. Acestia Bunt : a) mai spre sud coama muntelui Vulcan, care se prelun-geste pang, In jude-tul Mehediuti, läsând spre miazh'zi o soma de coame de dea-iuri paralele ; by cev& mai la nord, muntii Hategului, Care Ii gasesc In var-ful, Retezat (2477 m.) Inaltimea lor cea, mai mare. In fine, cam tot din loculde unde se desface culmea Sibiului, se desprinde i culmea Sebesului, careInclina spre nordvest, (land nastere spre nord mai ales la o serie de alte dea-luri paralele. Din varful lui Petru si al Surianului, care leaga masivul Sebe-sului Cu Paringul se lasa, o sea care duce spre pasul Merisor, unde se faceImpreunarea cu muntii Hategului.

In mijlocul acestei naturi framantate, se Intelege de la sine, ca nu maiputea ayea loe nici o campie ; din contra Insa In spre apus de masivul Sebe-sului si la nord de muntii Hateg, se deschide larga campie a Hategului, care

www.dacoromanica.ro

213

cuprindé tot spatiul dintre Crivadia la rasarit, Orlea la nord §i Portile de fertransilvane la apus. In coltul de sudvest al acestei campii se afla faimoasaSarmizegetusá, actuala GrOdi§te, tinta catre care se indrepta

Un fapt nu mai putin ciudat al acestei regiuni framântate dintre Olt §i.

campia Hategului, este forma §1. alcatuirea muntilor. A§a, de pilda, privind dinspre Sibiu, §irurile muntilor, care se Indreapta de la apus la ritisarit, sunt Inava fel randuite, In cat ne fac impresia unor trepte largi cu atat mai Inalte,Cu cat sunt mai spre sud. Nu mai putin ciudate sunt formele colturoase pecare le au varfurile mai rashrite ale muntilor priviti din departare. Alai alesculmile mai inalte din coama Platáne§tilor, se arata sub forma unor capätaniuria§e de zahar, legate nitre ele cam pe la mijloc' cu un fel de podi§ sau o§ea larga. Din aceasta cauza culmile nu sunt izolate, cu toata Infati§area torimpunatoare i selbatica din departare. Din pricina acestor podi§uri de legatu-rA, cararile prin munti sunt neintrerupte §i se tese atat de la capatul de estspre vest al coamelor, cat §i din sud spre nord, adica din Oltenia spre Ardeal.

Acestea zise,' sa trecem la comentarea §i localizarea scenelor. Prima pro-blema Irma, care ne ese Inainte, este cea privitoare la drumul, pe care l-a alesImparatul pentru trecerea armatelor sale din valea Oltului In valea Streirdmi.

Am vazut mai sus cate carä'ri se deschideau Inaintea Imparatului, pentruca fig treach' din valea Oltului in a Streiului, unde se afla capilala regatuluidac. Tot* ele se pot reduce la doua drumuri : unul, prin valea Sibiului, aMureplui §i apoi In campia Hategului §i celalt pe plaiurile lnalte ale munti-lor Carpati. Cichorius, intemeindu-se pe o pretinsa asemanare a bailor termaledin Calanul cel mic cu imaginea de pe columna din scena LXXIV, sustineImparatul a ales calea pe Mire i Streiu.. i s'ar parea ca aceasta parere arfi singura mai adevarata.

Si cu toate acestea trebue sh' ne declarrim contra ei. i iata motivele :a) E lucru ciudat, dar, dupa cercetarea amanuntita a tutulor cailor pe

care imparatul Traian le-a luat atat in primul, cat §i In al doilea rezboi.reese pang la evidenta, ca armatele romane, cu toata covar§itoarea lor pu-tere, pe care le-n dedeau organizatia §i multimea legiunildr, au cautat Inmersul lor de patrundere spre Sarmizegetusa, intotdeauna tinuturile muntoa-se, cararile prin regiuni lnalte. Si din contra, ori de cate ori s'a infatipt Im-prejurarea, regele Decebal a dat luptá In camp larg §i deschis. Este un con-trast a§a de viu Intre felul de procedure al imparatului roman §i acela al re-gelui dac, cum nu se poate mai izbitor §i mai hotarat: unul I§i alege caile destrabatere prin podi§urile muntilor, celalt a§teapta lntotdeauna eu o neinfrantabarbatie sä dea lupta In camp deschis. Este ava de adevarat aceasta, In catdin cele 12 lupte mai marl, In care se ciocnesc Romanii cu Dacii, (scenele XXIV,XXXIX, XL, LXIV, LXVI, LXX, LXXII, XCIIIXCVII, CXXXIV §i CLI),nici una nu se da. In munte, toate se desfa§ura in campie. Si nu trebue uitatun lucru, eli aceste lupte, In marea majoritate a cazurilor, sunt oferite Romani-lor de catre Daci.

Pe and impáratul Traian Incearca sa fuel, parch', de lupte, din contra

www.dacoromanica.ro

214

Decebal le cautii si le doreste. Unul straluceste prin geniul su strategic, toatemischile trupelor sale aunt combinate strategiceste In vederea sfaramarii vra'j-masului aproape f4ra Jupt5, eelalt, regele dae, ii pune toata nadejdea In vi-tejia selbatica a ostasilor Ai, care Ii facea ades A Infrunte moartea cu nepa-sare. ,Acest dispret de moarte al Dacilor, pe care li-1 dedeau Bag creclinta Innemurirea sufletelor, sau patriotismul lor adanc, a adus nu arare ori pierden i cum-plite legiunilor romane. Doar i istoricii romani, cu toata tacerea lor semnifi-cativa, ne au transmis stirea, ca In. aceste lupte cu Dacii multe legiuni romanesau au pierit cu totul (leg. V Alanda, XXI Rapax) pe campul de batae, sau aufost zeciuite i mäcelirite. Acest lucru 11 cunostea bine Imparatul i experientaMatta de alti comandanti rornani In trecut a folosit-o, ferindu-se A mai re-pete gresalele altora. De ad., acda neincetatá goana de a nu se milsura incamp deschis cu dusmanul ; de aci, continua strecurare a armatelor sale prin-tre stramtorile rnuntilor si pe ca'rarile plaiurilor

Pe la Mure i Strei, campia e larga, sesul destins si era minunat pen-tru desfasurarea vitejiei dace. Pe aiei, Decebal i-ar fi disputat pas cu pas te-renul ; i chiar daca biruinta ar fi fost de partea Romanilor, pierderile aces-tora ar fi fost asa de mari, In eat ar fi insemnat In definitiv tot una eu o In-frangere ; cad, pe and Decebal si-ar fi reImprospatat necontenit trupele saleCu noi osteni, imparatul ar fi trebuit s'astepte Indelung sosirea altor legiuni.Si In rezboi o intarziere Insearnna pentru biruitor o Infrangere i pentru celInvins o victorie. In cazul de fata deci se impunea imparatului A se fereascade calea pe la Mures.

b) Dar mai este i alt motiv. Acesta este de ordine locala, special:a. Cam-pia Hategului eu forma ei triunghiularil are numai trei porti de intrare, cateuna la cele trei colturi ale triunghirdui. Dintre aceste trei porti de patrundere.cea din spre nord insil este fail Indoiala cea mai greu de strabatut pentrudusman. Streiul, care Ii aduna apele pale de pe pantele muntilor Hateg si Go-deanul, dupa ce ,merge un timp catre apus, se indreaptit deodata spre nord,trecand printeun gatlej InguSt i selbatic, care poate fi Inchis cu desavarsirede o simpla cetate pe varful Orlei. Aeeasta cetate de aparareDacii n'au uitats'o ridice. i taria ei ne-o rostesc zidurile ei groase, santurile adanci de im-prejmuire, dar mai ales coastele rapoase ale muntelui. Cu mijloacele technicede care armatele erau pe atunci lnzestrate, cetatea se poate socoti, si de si-gur di a fost, cu neputinta de luat. De peretii muntelui Orlea i a celor vo-

vreme prea Indelungata s'ar fi spart Indkatnicia i organizarea de fier a,legiunilor romane. pentru ea Imparatul sa mai aleaga aceasta cale. ,Acest lucru.probabil Imparatul Il tia prin fugarii romani de la curtea lui Decebal fuganicare nu putean inn* in sufletul lor dragostea pentru Roma si pentru marireanearnolui lor.

e) Dar In fine eel mai puternie motiv pentru sprijinirea parerii noastresunt ramasitele de lagare romane, pe care le gasim priu plainnile muntilor Car-pati, raimasite, care ne ealatizese pas cu pas pe urmele Romanilor. Sianume.dupg, birtlinta eavaleriei mauretane de la Bo4a, impAratul apare mai Intal toe=

www.dacoromanica.ro

215

mai la Crivadia, In coltul de rasarit al campiei Hategului. Acest lucru ni-1 po-vestese castrul roman din scena LXV, cetatea dad, din LXVI i Intreaga des-fasurare a luptei de la Crivadia. Lucrul acesta Il vom pune In plingceva mai departe. Dar se pune i aici Intrebarea, pentru ea Imparatul s'ajungala Crivadia pe unde a venit ? Caci am vazut c drumurile pe munti se Incru-ciseaza In toate felurile. Respunsul ni-1 WA o scena (CVII) din al doilea rez-boi. Trig pentru lamurirea cititorului, suntem nevoiti sa facem un mie !neon-jur. Multa vreme s'a discutat i Inca respunsul hotgrator nu s'a gasit, asupradrumului pe care Imparatul i armatele romane l'au urmat In al doilea rezboidacic. Cichorius a pretins, ca Indatä', dupil scena solemng, de lftngg podul depiatra al lui Apollodor (scena C), Traian intra In campanie ; ca drumul ales Inacest rezboi Incepe la Drobetae i ca dupa ce trece prin pasul Turnul rosuprin ambele vai ale Varnavelor, akinge la o cetate tainica din valea Homoro-dului i a rausorului Vargyas, afluenti ai Oltului ; ea la Alma s trebueste noisa punem acea puternica cetate pe care columna o Infatisaza cu atata strglu-cire In sirul de reliefe, care se Intinde din CXIII pang, In CXXVI. Aceasta pa-rere Insa este cu totul gresith'.

Credinta noastra este; ea drumul strilbatut de Impgratul Traian in al IIrezboi este acelas cu acel, pe care merge el acum In a III campanie a primu-lui rezboi dacic. Ca sg pue In lumina aceasta idee, artistul nu s'a sfiit pedeoparte de a schematiza Infatisarea scenelor sale, iar pe de alta de a repro-duce acele statiuni din primul rezboi, care fuseserg mai insemnate i mai binecaracterizate.

Anume, in al II-lea rezboi dacic, artistul reproduce ceva cam sche-matic" 11,cuvantu1 este al lui Petersen,scenele care ne Infatisau in primulrezboi, statiunile Bumbestii (scena LII, In al II-lea rezboi scena CII), Ramni-cul-Valcea (scena Lill, In al II-lea scena CIII), Cftinenii (scena LX i LXI,al II-lea scena CV) si Crivadia (scena LXV i LXVI, In al II-lea scena CIX).Pe cAnd In campania a III a primului rezboi artistul Infatisazd pe langg acestestatiuni principale si o suma de altele mai neInsemnate cuprinse la mijloc, a-cum In al II-lea rezboiu el se mgrgineste numai la acele cateva scene careeran mai Insemnate, si care puteau calauzi pe privitor In mod sigur.

Dar lucru ciudat, pe cand In primul rezboi futre Caineni (LX i LXI)Crivadia (scena LXVI) artistul nu mai introduce de cat statiunea de la Boita(scena LXVLXII) din valea Oltului, lasfindu-ne cu totul In Intuneric asupracal urmate de la Olt la Crivadia, acum In al II-lea rezboi, dupa ce ne Infatisazastatiunea din Caineni (scena CV), lag deoparte imaginea laggrului i intregu-lui tinut de la Boil], i lnainte de a ne reproduce lagiirul din Crivadia (scena CIX)ne adaoga o scena la mijloc (scena CVII); care cuprinde imaginea unui lagarroman si a unei cetati dace.

1). Petersen Inteuri alt pasagiu adaogi si mai laxnurit, cu privire la aceasti repro,ducere a unor scene din primul rezboi : cartistul se margineste numai la infatisarea a ceia Ceeste absolut necesar, casi cum ar repent lucruri trio& °data reprezentates. Tra). Dak. Kriege,II, p. 15.

www.dacoromanica.ro

216

Prin urmare respunsul la intrebarea de mai sus, pe unde a trecut 11130-ratul ca sì ajunga de la Boita la Crivadia, ni-1 dt scena CVII, care ne Infa-tivaza statiunea intermediarrt Intre Caineni i Crivadia.

Ava dar, unde se cuvine s localizam noi scena CVII, la care cu dreptcuvant, Petersen adaoga v.1 cetatea din 286-287 din scena CVIII?

Elementele topografice indicate de artist sunt :1) Tinutul pare muntos i anume se desfavurti de la stanga spre dreapta

sub forma, unei coame de munti ; 2) pe culmea acestei coame este un lagar.roman cu doua porti pe laturea din fata i .cate una pe cele doua laterale. Unsemn ea lagarul este pus pe o inaltime mare, este indicarea acelui auxiliar dinfatti In 285, care-vi umple urciorul cu aprt ; probabil spre a-1 duce sus In lagar ;3.,) la poalele dealului pe care se afla, lagarul, curge un rau, la malul caruiaduce o scara de lemn ; locul unde este puntea pare a fi un punct strate-gic Insemnat ; uumai ava se explica de ce pazevte auxiliarul In picioare dinfata puntii de lemn i a lagarului roman. Aceasta paza de obicei nu se punede cat In punctele, unde piguranta trupelor ar fi fost amenintata de duvman.

pare a primejdia ar veni din fata i dreapta ; 5) peste rauvorul din primulpion i ceva mai spre dreapta, Intre 286 vi 287, se vede o cetate de zid de o forma(walla' ; 6) aceasta eetate prin. Intocmirea ei este de origine dad, precum a spusfoarte bine Cichorius 2). De altminteri, acel ceardac de lemn de deasupra portiidin dreapta este un semn conv.entional destul de caracteristic, pentru camai fie vre-o Indoiala' asupra acestui punt ; 7) cetatea are douii porti, una instanga In spre auxiliarul care Ii umple urciorul din rau i alta tocmai inpartea opusa. In interior sunt mai multe casute dace, un semn eh' era locuita ;8) cetatea daca, avezata chiar in fata lagarului rdman peste al:a, este pe oinaltime mai mica de cat a muntelui din fata cu laga'rul roman ; 9) afara deaceasta, daca ne luam dupa faptul cit sold,* din coloana de sus, care au evitprobabil din Tagarul roman, nu au coital pe cap, pe cand cei din coloana dejos Ii poarta din contra coiful, urmeagt ca partea din cotro ar putea sa vieduvmanul este cea din fata i dreapta ; 10) In fine, atat lagarul roman, cat vicetatea dad., se MIA In drumul armatei romane pornita din Caineni i ajunsilla Crivadia (scena CIX i CX). Ei bine, toate aceste elemente topografice seregasesc la localitatea Sasciori din sudul oravului Sebevul sasesc (Miihlbach).Raul Sebevul, care sub numele de rani Frumoasa, apare din poalele munteluiCindrelu, dupa ce formeaza un timp granita Intre Romania vi Austria, cotevtedirect ipre nord. Valea raulni, Inchisa spre dreapta i spre stanga cu viruriInalte de dealuri, este strimta i frilmantata. Totuvi are o cale minunata, careduce,de la granita noastra SO, la Sasciori, unde art lute° regiune mai deschisavi mai easa. Este important faptul tust, cit atat pe dreapta vaii Sebevului, catvi pe stanga, pe muchea dealurilor exista aista-zi ne luam dui% rri-

11. Vezi pl. XXVI, fig. 1.2). Cichorius, Trajansseiulc, fI, p. 191 : «Ihre Hauser, vorbind desprc caatea acoasta,

sind unvotkenribar von dakischer Bauart, und wir haben demnach keinesfalls ein römischesLager eder eine riimische Festung vor uns, sondern bestimmt eine dakische Ansiedlung

www.dacoromanica.ro

FIG. 1. CETATEA DIN LAZ SI CETATEA DIN SASCIORI.

CV I. CV II. CVIII.

-,- ^...,..t''. , I} ell , - d , T ilkdi ' I.. . , ,4-i 1

i1,,, . / .' 110-IA4 /,T

eIN 11.0 . ,.__

,CER ".

V

Clia lea de ri,z ri. . - .... ti

,17 it

711r '0 \,

d. 11-k'

292. 283. 234. 285. 296. 287. 288. 299.

FIG. 2. ACELEAI CETATI PE COLUMNA.

...... .

S S C

www.dacoromanica.ro

FIG. I. VEDEREA TURNULUI DIN CRIVAD1A.

FIG 2. RUINILE TURNULUI DIN IWALAETI.

FIG. 4. LATUREA DE VEST A SARMIZEGETUSEI.

FIG. 3. CAMPIA SARMIZEGETUSEI.

www.dacoromanica.ro

217

miele de drumuri vechi,exista i In vechirne eai foarte bune de strahatutmunti.

Acolo Irisa', unde rául Sebe, scapat de strAmtorile muntilor, pittrunde Inregiunea deschisa din Sasciori, atat pe mime& dealurilor din räsarit, cAt si acelor din spre apus de rau se afla cae o cetate : cea din spre rgsarit, dindreptul comunei Lazu, este 1.11) lagar Toman, iar eea de pe dealul din fata co-munei Sasciori, o cetatd de piatra, de origine daca.

Voi lua mai %di In cercetare lagárul r6man din dreptul comunei Lazu.Asupra acestor ramasite de cultura veche, iatil ce ne spuue un Invatat sas,Dr. Amlacher 1) : pe Várful tocit aproape cu total al muntelui Gargalitu, ga-sirilm un sant ad:111c .tras In forma de cerc 2). In spre apus, spre valeaSebe § se afta' o:trecere peste sant unde sau santul nu a fost sapat, sau a fostiaruíi umplut eu pamant. De aci scoboara In pauta, Una de pe munte o caledestul de larga. Traditia n.e spune, crt a fost odinioara aici o cetate de lemn.Na Se vede Intr'Insa nici urma macar de piatra sau de zid. De unde provineIntiíritura este greu de hotarál. D'ara' Indoiala' lusa, ca origina ei se eufundaIn vechimea cea mai departata".

Asupra acestei cetati tusa, multumita bunavointei preotului Moga din S'as-ciori, avem planul ridicat de catre architectul Benedek ,Lajos din Sgsciori 8).Din aceasta schita reese cit cetatea de lemn" are forma unui oval, a cil-ruia axil mai lunga, Indreptata de la nord la sud, are aproape 60 m,. pe cAndaxa cea scurta numai 46 m. antul are o largime de aproape 6 m., iar pa-mIntul scos de aci este turnat spre interiorul cetatii, asa Incat solul castru-lui este mai inalt de cgt Inconjurimea. Ciudatil este forma lagärului, caci maiales cele 2 latan i de est si vest sunt convexe. Probabil ca de jur Imprejurulsaiitului era palisadti ca pari de lemn, de unde i numele de cetate de lemn",ce i se da cetatii.

In fata acesteia pe o o muche de deal, rasarind ca un dinte din munteleLomanului, se afla cetatea din Sasciori. Tata' aici planul 4) i descrierea acesteicetati. Planut se datoreste aeeluiasi architect B. Lajos, despre care am vorbitmai sus. Descrierea o iau dupa Inviltatul istoric sas, Dr. Fr. Teutsch, introdu-cAnd p'alocuri observárile atat ale parintelui Ilie Moga, cát si ale noastre propriifitcute asupra ruinilor chiar.

Pe o ramura a muntilor Bebes, care se desface din muntele Loman sprenordest, si la apus de comuna Sasciori, pe malul stAng al ráului Sebe, se Inaltilruinile cetatii Sasciori pe un deal izolat, care cade prapastios mai de toatepartile. Cetatea, Intocmai ca i cea din Grarbova (Urbig), are forma unui drept-unghiu 6) prelungit. Zidurile sunt dinteun fel de gresie cenusiu Inchisit, din pie-

Dr. Albert Amlaclu.r, Wanderungett int .11141bachgebirge, fn Jalerbualt Sichettbarg.liarpatlt-Vereins, IX, 1889, p. 36.

Vom vedea ca forma adeva,rat(t a §anului o cea de dreptunghiu.Vezi p). XXVI, fig. 2.Vezi pl. XXVI, fig. 2, dreapta.Forma se asearnant mai mult cu a unui oval neregulaf, precum observa parintele

Die Moga.

www.dacoromanica.ro

- 218 -

tre colosale, ránduite in §iruri regulate, legate cu mortar, care de mult s'a Im-pietrit. Diametrul este In lungime de 220 pa§i §i In lätime de 40 1). 0 ideedespre márimea totului ne-o d turnul din nordest, care s'a mai pástrat Inparte Ina, a cáruia mare* poartá cu arc ascutit ne face sd presimtim cevijelii a trebuit sà Infrunte. Poarta din fatä a turnului are 3 m. Ináltime, 2.75

bolta 1.11 m. grosime ; poarta din dos Insit are 5 m. Ináltime, 3.2 lá-time, bolta 2.4 m. grosime.

La laturea de sud se aflit d'e asemeni ruinile unui turn 2). Zidurile, careimprejmuesc largul spatiu, nu au tocmai 2 m. grosime ; borte rotunde 2) seobservá ici §i colo, de sigur hotáráte pentru Impuráturi. In interiorul cettitiirárnä§itele ne aratá lámurit ea mai Inainte erau diferite Intocmiri pentru locu-inte. Pe laturea de ritsárit se vede un al doilea zid de imprejmuire, care inparte s'a práválit pe panta muntelui 4). Pe partea din apus se vede o firidaIn zid, care duce din cetate afarit" 6).

Dacà ne intrebAm asupra originei acestei admirabile cetáti, ráspunsul emai greu de dat. Totu§i atát Amlacher, cât i Teutsch recunosc descope-ririle de topoare de bronz §i de monete romane Mcute aici la Sitsciori, dan odovadä neIndoioasl" cà cetatea are o origine strAveche6). Teutsch chiar este§i mai liimurit : Sásciori a fost o cetate romanA", serie dansul 7).

Forma acestei cetAti lush', Intoemirea zidurilor, §i mai cu seamA pozitiu-nea ei pe várful unui deal, ne amintesc originea ei dad,. O simplà compara-tie Intre elementele topografice indicate de artistul columnei §i cele pe careni le dá' realitatea asupra celor doua cetäti din Silsciori, este mai mult de cátconvingátoare. Pânà i traditia pitstratä In gura poporului din pártile loculuine spune acela§ lucru. In timpuri strAvechi tritiau prin preajma SAsciorilorni§te oameni care se chemau Dad. Unii din ei lucran pálnántul, pescarul I§iarunca In rau undita §i niivodul dupä pofta inimei, iar vánAtorul strábatea pà-durile. Sus pe dealul din SAsciori oamenii cei buni" zidirii, o cetate mândrá,unde trAirá cei ce au clildit-o. Dar sosirit Inteo zi blestematá din yes, din spreräsärit ni§te streini, care avea,u Imbrácáminte de fier, iar pe capul lor strä-

A supra adevAratelor mArimi M. se vazA planul cetAtii.Era si aici o a dotta poartft, pe care invAtatul german a uitat s'o pile ; numai ca

poarta e pe partea de apus,Bortele au forme pAtrate si nu pAtrund zidul. Ele sunt simple capete ale grinzi-

lor de stejar, care sprijineau podisul pe care umblau apArAtorii cotAtii. In unele locuri s'apAstrat chiar parapetul i crenelurile. Calen gvardiei are o lArgime de 1 in., a parapetuluide 0.80. Crenelurile sunt la distantb, de 1 m. Zidul cetAtii este si el Imprejmuit cu un santde 4-5 m. adincime i lArgime.

4). CAnd am vizitat ruinele din SAsciori, eu nu observasem existenta acestui al doileazid de imprejmuire ; creclearn atunci cA zidul de jos nu este de cAt partea de deasupra adului de sus. FatA cu descrieroa lui Teutsch i in nedomirirea mea, am intrebat pe pArinteleMoga, care-mi respunde urmAtoarele asupra acestui punct:

Zidul de la stAnga intrArii principale a cetAtii din Shsciori este zidul ditramat din im-prejmuirea do sus si care s'a rostogolit ceva mai ¡os pe coastA. A.cest lucru se poate dovediii prin faptul at acolo undo zidul do sus nu s'a dArAmat, el esto mai isnalt ; iar sub acestanu so vede nici o urmA de un al doilea zid". Asa dar observatia lui Toutscli este gre§itit.

6). Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, in Jahrbud Karpath-Ycreins, 1889, p. 76.Dr. Al. Amlacher, op. cit, p. 34.Dr. Fr. Teutsch, op. cit., P. 77.

www.dacoromanica.ro

1). Dr. Amlachor, op. cit., p. 37.

219

I uceau coifuri de otel i erau inspäimantátori. Acestia izgonirä pe cei buni"din intinsul vaji, arserg bordeile lor, le luarg, turmele si pe cei remasiat fi duserd In robie. Ei 1uar i cetatea de sus din Sgsciori ; iar restul ce-lor buni" fugirg In päduri cu vitele, femeile i copii lor. Dar se Indurä. D-zettde dausii si le dete iar puterea lor de odinioarii"

Dar si mai ciudat pare faptul cg, pretutindeni traditia a piistrat pang, as-tgzi amintirea numelui Dacilor. La apUs de cetatea de lemn" de pe varfulLazului este un drum, crtruia poporul ti zice calea Dacilor. De altminteri nu-'mele acesta tinde sä se piardit din amintirea oamenilor ; cei tineri din sat nucunosc de cat numele de calea caprelor".

Sigur !ma" este, cg, cetatea din Sgsciori a fost ziditg, nu ca scopul de aapära valea Muresului contra unei invazii din sud, precum Bustin mai ales In-vätatii sasi, ci numai ca srt Inchizä drumul de pätrundere prin valea Sebesu-lui, unui dusman venit din spre Olt. icei strgini mgrunti i negri, finbracatiIn fer" i acoperiti cu coifuri de otel", despre care traditia ne vorbeste,fond nu sunt de cat acei legionari romani, pe care columna ni-i aratä pätrun-zand de la Olt In doug, siruri lungi pe valea Sebesului i cgrgrile muntilorspre Crivadia.

In rezumat, ce ne dit realitatea i Intl' cat aceasta respunde la spuselecolumnei ?

Mai Intgi avem o vale strategieä insemnatä, care duce din sesul Muresu-lui pang, in mima muntilor din preajma vä'ii Hategului. Valea e Inchisä cu unperete de munti inalti, atilt pe dreapta, cat si pe stanga. Un rem strgbate a-ceasta vale. Pe culmea dealului din Laz, la intrarea yitii, se aflä un laggrroman dreptunghiular, casi pe colunuig Acest lagär nu are nicgeri izvor deapg. In fata acestei Intärituri romane, pe dealul din Sgsciori, peste apa Sebe-,

avem o cetate dacii, forma ei este ovalg, i, Intopmai casi pe columng,are douit porti, una In spre räsärit spre rtiu, si alta spre apus. In interior ve-dem o sumä de ruini, care ne dau dovadä cit aici erau locuinte, precum aratrisi columna. Asenignarea deci este hotrtratoare. Pozitia ambelor cetrtti pe dourtdealuri opuse,dintre ele, cel pe care se aflä chidirea de piatrg, din Sgsciori.este mai scund,--de asemeni este aceiasi. In fine, localizarea noasträ nemureste i celelalte amiinunte. Auxiliarul care prtzeste langI puntea ds lemn,aláturi de cel ce-si umple urciorul ell apà, este pus sä apere intrarea vitii con-tra inamicului, care ar fi putut veni din spre nordest, adicg, din spre Olt sinima Ardealului. Cele doug,' coloane de soldati romani, Aupä aceiasi localizare,mergeau, una de alungul raului pe malul lui stang, pe cand ceilalti pe ma-lul opus si anume, nu pe vale, ci pe coamele muntilor. Pe de altä parte,

armata de pe malul stang era mai aproape de vrAjmas,puterea Da-cilor In acest al 11-lea rezboi, casi In primal, se concentrase spre campia Ha-tegului,urmeazg neapgrat ca ea sä fie Infritisatg in plin armament, cu coiful

www.dacoromanica.ro

220

pe cap, pe nand cealalta coloanä mai adapostitá, este reprezentatä fára coifpe cap.

Asa dar, iata' uil punct luminos In cercetarea noasträ. Traian, catrunda de la Olt In valea Streiului, a fost nevoit, din motive de ordine stra-

tegic i de siguranta pentru armatele sale, sa la drumul prin valea -Sebesu-lui, drum care duce pe culmile muntilor direct spre Merisor i Crivadia.

Cu aceasta Incheiere se potriveste de minune i existenta acelor urme dedrumuri i de lagrire romane, care se afla de a lungul acestei val. In adeviir.lat.-a ce gasim In calatoria amintita' mai sus a Invatatului sas Amlacher ( Dope plaiul Lamanului, mergänd contiuuu spre sud si numai pe culmile munti-lor, la stänga vàii Sebesului se vede un drum comercial, care se confunda maipretutindeni cu o retea de drumuri romane, din care multe urme s'au pastrat'pe varful lui Patru i Slimoiul. Cu acest drum stil In legatura si o suma deIntariri Cu siguranta (zweifellos) romane" 1). Ceva mai departe acelas Invatatadaog i alte amänuute si mai precise. ,Coborand de pe varful muntelui Can-ciul mare, la 30 de pasi departe de raid Cugir, unde drumul serpueste printrebrazi batrani, In lungul vàii, ne izbesc urmele unei cài, caTe nu se mai adäncesteca In alte parti printre stanci, ci se arata tu Villa lumina de asupra Oman-tului, ca o cladire artificialá omeneasca. Cercetänd am constatat ca drumuleste alcAtuit din pietre lathrete asternute regulat ; odinioara el era mult` maimalt ; dar a suferit din pricina ineoului räului din apropiere. Cine a putut oare

zideasca aceste drumuri bine asternute cu piatra i tocmai In asemeni ti-nuturi selbatice ? De sigur nici unul din popoarele actuale ale Transilvaniei.Banuiala Insa. ca ne aflara In fata unei cal clilditä de Romani, luänd In seamiltaria faptelor, se preface In sigurantä absolutä. Caci tot pe malul stâng al Se-besului, pe costise Mahe, se vad urme evidente romane, precum sunt rämäsi-tele drumului roman de la sud de Ivanici, care respunde cu acest drum dinpreajma muntelui Varful lui Palm Tot. asemeni corespunde cu urmele de la-gar roman, care se vede pe seaua muntelui dintre Vârful lui Piltru i Ause-lul" 2). Asupra acestui drum Inca de mult ne a atras luarea aminte, InvatatulGoos, fara Insit a se pronunta asa de hotarat asupra originii romane a caii. Elspune numai ca drumul este zidit ,,Intocmai dupa felul roman" 3). Dar asuprasanturilor In forma dreptunghiulara a lagärului roman, Amlacher adaoga de a-semeni urmatoarele : Pe seaua muntelui gintre Värful lui Patti i Auselul sevede un ses Inclinat spre nordest. Aici sunt niste santuri patrate, care for-meaza un dreptunghiu regulat, In lungime de aproape 200 m., iar In 'Mime nu-mai de 80 m. El este intocmit ca. acele deschizaturi de porti pe latuTi, carestint cerute ori cärui lagar roman" 4). Invätatul sas banueste ca este un la-gar pentru trupe auxiliare, care au oeupat aceste tiuuturi numai In chip tre-

Dr. A. Arnlacher, op. cit.,. p. 67.Dr. A. Arnlacher, op. cit., p. 56.C. Goos, Chronik, p. 327.De. A. Amlacher, op. cit., p. 70. Despre most lagAr vorbeste gi Coos, Çhronik, p. 327,

numai nit el adaogli i amaauntul cis ia fata lagArului mai era un val' si un sant.

www.dacoromanica.ro

- 221.

cator Cu prilejul cuceririi Ardealului". Prin aceasta supozitie, autorul se apro-pie foarte mult de adevarata ltimurire, care trebueste data acestor lagare ro-mane cladite In singurattitile muntilor.

Tot aceleiasi origini se datoreste i lagtirul roman de pe culmea Jigoru-lui mare. In adevar, la 40 km. spre miazanoapte i rasarit de turnul de piatra,din Crivadia, se aflii, urmele unui laga'r roman de o marime groaznica", pre-cum Imi serie ptirintele Izidor Saturn din Merisor, care 1-a vizitat i studiat deaproape. Lagarul are forma unui dreptunghiu neregulat, cu eke doutt laturide rrtsarit i apus de marime egala (370 pasi),.pe and laturea de nord are nu-mai 300, iar cea de sud din contra, 390 de past anturile valurilor au IAA, la1 1/2 m. adancime. Ciudatii, este Insti repartizarea portilor : laturile de rtistiritde nord au eate o poarta, pe cand cea de apus niei una; singura cea demiazilzi are 3 porti.

Asemeni lagrtre se mai gasesc si mai departe, spre nordest de Jigorulmare, la Poienile Ttiii, care se afla oarecum la mijlocul drumului Ilitre lagti-rul de pe Varful lui Prttru i eel de pe Jigorul mare.

In rezumat, iatti Incheierea care ni se impune : Traian pornind de la Boil-a,ea srt ajunga In campia Streiului, a fost nevoit s ia calea de alungul rauluiSebe, de uncle apoi pe coamele muntilor a patruns In campia de la Crivadiatocmai In punctul unde se sfarseste lunga stramtoare a Merisorului, care leagtivalea Jiului 'ea aceia a Streiului. O dovada mai mult este scena urmatoare :

Scena Intai (Cichorius LXVLXVII) euprinde tot spatiul din 160 putt In173, marginit la dreapta, casi la stAnga, prin copaci drepti ca coroana de frunzeca spicul, de grail deasupra. Prin aceasta, parerea lui Petersen, de a forma osingura scena din cele doua ale lui Cichorius (LXVILXVII),la care noiam adttogat seena LXV,este singura bunti, did Se intemeiaz nu numai pelegatura stransa Intre figuri, dar si pe unitatea peisagiului cu complexul devtii, de dealuri i eetati, care o caracterizeaza. Un rnotiv si mai malt In sprijinnlaeestei idei este faptul, ca ambele scene LXV i LXVI apar Impreuna in CIX

CX din al doilea rezboi dacic, adieti un lagar roman In stfinga si o catatedacti In dreapta.

Dacrt dar privirn lntreaga seenti, care se desfasura, precum am mai spas.din 160 Oat In 173, ea ne art urmatoarele elemente topografice 1). Spre snap,tinutul este mantos pe eand spre dreapta este yes, ea fondul Insa, Inchis deun lant Utah de munti i ca alte siruri mai scunde tu fata lor. Dar a lutitupe rand : din 160 panti In 165 avem imaginea a dmiti, cetati ; cea din stangaeste un castra roman Infatisat cam piezis, cu o poarta pe laturea, din stangasi jos si alta pe laturea cea lung din dreapta. Terenul Inauntrul castruluieste foarte framantat. Cealaltti cetate este astzata lu fund pe un deal ; zidulei are forma rotunda, cu o poartii, eu canaturile Inchise spre In fata si turn cu

1). Ciao doresto soama po deplirt dospro rostul acestei scone, trebuosto stistadioz3 ea do arniattatal O. Cieb.orms, Trajalssaule, If, se. LXVLXVIE i plansole res..peetive.

www.dacoromanica.ro

222 ----

ceardac de lemn deasupra. Inauntru se vad coituri i deasupra parapetelorbaliste. Intre ele si In primul plan se vede un deal, care spre stanga se tnelinausor, dar cade bruse spre dreapta. Pe podis sta In picioare Iinparatul, Insotitde cei doi ofiteri ai stii. El primeste supunerea a doi Daci, dintre care unalIisaruta mana cu multa smerenie. Spre dreapta terenul este yes, dar spre fundfuchs N munti, care alcatuese mai multe siruri paralele. Pentru ea sti bite-legem mai usor rostul acestui peisagiu se cuvine s lasam pentru un momentdescrierea figurilor i actiunilor i sit ne m.arginim numai la eonturile muntilorsi In general Infatisarea peisagiului. In dreapta, campia se desfasoara In totlungul scenei pe plauul din fata, i anume, din 163-167 sesul este ocupat deintariturile romane, formate din stive de }Arne, un fel de valuri care acoperebalistele ; din 167 fnainte Irish' se vede o padure batrana de stejari: Aceastifcam* se inchide spre fund cu un lant Inalt de munti, din care resar mai alesd.oaa yarfuri, anul ascutit, care ocupa locul din 167 pana In 169 si altul din169-170, ea varful cam retezat, cu panta cazand brusc spre dreapta. In tataacestui sir de munti Be prelungeste coama unor dealuri cu muchii ascutite, carebleep In 168 si se sfarsesc In 173. Dindaratul muntelui cu varful retezat din 170,pare ca ese un rausor, care vine In spre primul plan, unde in 170 se si pierde.Acest rausor, e drept, este astfel Tntatisat In cat a trecut neobservat de nimeni.

La capatul celui de al doilea sir de munti, In punctul 169, se vede o ce-tate daca,fiindca acei ce o apara sunt Daci,de pamant i Intarita de sigurcu value eu palisada. Fara Indoialti ea este asezata Inteun punct strategic insem-nat, caci pare ca apara nu numai intrarea In largul eampiei, dar si ca/ea mili-tara dintre sirurile de munti din fund si inai din fart, pe unde se zorescvie corpul de Dad i cu draconele In frunte. In fine, tocmai departe'spre dreaptafutre 171 si 173, In largul unei vai, se afla o cladire de piatra, din care nu sevede de cat o lature In fata eu poarta la mijloc, iar din laturea din stanganumai o dunga, si o a doua poarta ; ceva mai jos i mai spre dreapta, se za-reste o notat constructie daca foarte ciudata, formata probabil dinteo cladirecu ziduri patrate i valuri cu palisada de o parte si de alta.

Ca sa, localizam aceasta scena trebue sa pornim de la dorta fapte : maimutai,tinutul In care se desfasura lupta, cuprinde pentru prima oara si yes, dela scena LIII incoace ; si al doilea, in coltul din stanga sus (din 163 - 165) seafla o cetate daca.

Pornim de la aceasta cetate. Cichorius pretinde ca aici nu este de caticoana Iagarului din. scena LXV, cu deosebire numai ca acolo era Inca In =-mental cand se eluden, pe cand acum este cu totul gata. Si cu toate acestealucrul se Infatisaza alt-fel. Mai Intai, pare ciudat ea lagaral BA' fie asa de pa,-rasa: balistele randuite pe Inaltifnele parapetelor n'au slujitorii lor, portiletatii stau Inchise i nimeni Inauntru. Dar cladirea poarta cate-va semne con-ventionale, care au limbagiul lor : zidul are o forma ronda, In once caz po-ligonala, poarta are prag drept deasupra, cand se stie ca lagarele romane n'aude. loe asemeni prnguri, lar turnul de deasupra poarta caracteristicul ceardaede lemn, care este oare-cum pecetea sigura a originei sale dace,

www.dacoromanica.ro

Vezi pl. XXVII, fig. 1.Neigebaur, Darien, p. 84C. Goos, Chronik, p. 289.Goos, op, cit., p. 289.

223

Ei bine, aceasta cetate ronda de origine daca o cunoa§tem ; ea exista §iasta-zi, se afla destul de bine pastrata In Iocalitatea Crivadia, care domina in-trarea-strhmtorii:Meri§orului In campia Streiului. Turnul este zidit pe varfulunui deal rApos /de trei parti, care se Inalta chiar In mijlocul intrarii defileu-lui1). Zidul, alcatuit de piatra alba ea de marmura, are o grosime de 2.10 m.

ajunge ptma la 10 m. Inaltime. Forma cetatii este rotunda'. cu diametrulintern de 14-15 m. Acest turn, care se aseamana foarte bine cu moles Ha-driani din Roma, are 180' in circuit pe din afara, 0 se mic§oreaza In sus 'Anace capititil forma unui con trunchiat ; laturea din spre prapastie este fara ferea-stra, cealalta Insa are 5, de cate 1112 picior latime 0 2 Inaltime, puse toate 1a12picioare deasupra solului" 2). Este de observat ert aceste ferestre sunt adevara.temeterezuri, care pe din afara peretului de piatra par ca o dunga. Turnul aredoua u§i, una spre sud 0 alta catre nord. U§ile par a fi avut bolti, care Insit

s'au surpat. Pragul de sus al boltilor era alcatuit din caramizi de aproape2 picioare lungime, asemeni cu cele mai mari ca'ramizi romane" (Neigebaur).Sus de tot, aproape de eoronament, zidul este mai Ingust, lasand loe pentrugvardie de jur Imprejurul turnului. Goos gase§te ea dupa Intocmirea morta-rului 0 a carä'mizilot" turnul este de origine romana" 3). In realitate Insa, duptiacel ceardac de lemn care sta deasupra portii, el este de origine daca. El fit-cea parte din Intregul sistem de intariri, care avea de scop sa, apere campiaStreiului contra unui du§man venit prin strlmtoarea Meri§orului.

Alaturi de aceasta cetate dach', artistul a Infati§at 0 un lagar roman, carecu mici schimbari apare 0 In scena CIX din al doilea rezboi, formand de a-semeni o grupa cu cetatea cea ronda. Singura deosebire nitre ele este caaceasta din urma reprezentare artistul a fost mai negligent §i ceva mai sumar :a simplificat i redus din amanunte. Lagarul acesta roman exista ; din neferi-cire !ma, nimeni nu 1-a studiat mai de aproape. G-oos 4) tine valurile sale in-

conjuriltoare drept simple valuri de pamitint", fitrit sa'-0 dea parerea asuprarostului lor. Dar columna ne mai aratit Inca un element topografic : o eampiedestul de larga Linde se desfavarit lupta din 164-170. Si aceasta campie seregase§te de asemeni in apropiere de Crivadia.

In adevar, In fata turnului rond de§cris mai sus, spre apus, se Intinde §e-sul din preajma Streiului, §es care vine piezi din Barul mare spre comuna Pul(Puj). Aceasta campie este Inchisa spre miazazi cu ni§te §iruri de muati, carereprodue pas cu pas imaginile sculptate In scena noastra de pe columna. Pen-tru o mai Roara Intelegere a lucrului, sit se vada schita de pe pag. 224. In stAnga

se vede Wald conic al muntelui Sec (1549 m. Inaltime), pe and In dreapta seridica masa impunatoare eu culmea retezatit a muntelui Bait (1759 m.), Intoc-mai ca§i cele doua culmi de munti din seena LXVI. ,Mai mult Incit, viirful Bail,

are ca§i In imaginea de pe columna, pauta din spre apus taiata, rapos. Pe la

www.dacoromanica.ro

224

poalele aeestei pante pittrund apele repezi ale rilului Mare sau Bitrbat, pecare artistul l'a Intiltiat In 170 jos'1).

In fata acestui lant de munti., care se Intinde departe spre apus, se pro-ecteazii un al doilea ceva mai scund 1;3i tot asa de clintat, ca9i pe columnA. La

1). Vezi pentru amrmuutele geografleo ale tinutuItil, harta stalului major austriaeprivitoare la valea de sus a Streiului i Oliva(lia.

- -

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XXVII, fig. 2.

225

poalele acestui al doilea sir de munti se desfasu.ra un plaiu foarte lung, darIngust, ale cA'ruia paute márginesc spre lord cAmpia Streiului. Aceasta cAmpieeste brAzdata transversal de raul Mare, care, nascut din fundul muntilor

Si Mare, dupa ce se strecoara prin adanca vale la apus de várful Ball,dupll coteste plaiul deluros din fata, se pierde in apele Streiului, carecurge de la rasarit spre apus, urmánd aproape pe marginea de miazii-noapte a campiei. Dar artistul, ca s inrgineasc i spre apus cadrul sceneisale, pre.um o marginise spre rasarit i miazazi, a adiiogat si cele dota ce-tati dace din 172. Dintre aceste dona cetati, cea de jos, pare, dupa sistemulconventional ales de artist, sh' fi fost o simpla Intarire de plImant cu valuri depalisada ridicate de a curmezisul vrtii pe o palita si pe alta, cetate In felul celeide la Pripoare, reprezentata in scena LVII. Ziditìt, precum a fost din val depaintint, urmele ei s'au sters cu totul ; In once caz, ca toate cercetarile meleprin partile locului, Inca Vam putut descoperi nimic In aceasta

Din contra tusa, cetatea cea mare ca doua latan i douá poni, InfatisataIn 172 sus a remas Inca In picioare, i anume, ea se afIrr asezata pe culmeaunui deal lila% ceva mai la sud de comuna Malliesti. Dealul acesta, destul derarpos (are 30 m. fnaltime), este cuprins filtre douá parae, care curg unul pe larásarit i celalt pe la apus, formand o tntaritura' strasnicri de aparare 1). Spremiazazi i miazanoapte se vild dona valuri ca santuri In fata, a carora hirgime

adfincime, izolau ca totul dealul si de acesteCetatea Insasi este alcatuita dintfun turn aproape patrat, cu zidul gros

de 1 m. 70. Acest turn are trei etaje cu ferestre mici i mari pe latan, ferestre-meterezuri puse mai ales pe peretele de sud si de nord al turnului. O fereastralunga de 1 m. 40 si huata de 2 m. 50 se vede In etajul al II-lea pe peretele din sprenord; In etajul de jos turnul are douá poni i anume, una pe laturea de apussi alta pe cea de rasara, poni in largime de 1.30. Architectul fn.sa nemultu-mit cu aceasta tire, pe care natura rapoasá a stancii i valurile din sud sinord, precum i grosimea zidurilor i-o dedeau turnului, a mai adáogat si unzid rotund, care Inconjoara .de trei parti (din spre nord, est si sud) cetatea.

Din toate aceste asemánari Intre elementele 'topografice Insemnate de ar-tist in bcena noastra si cele pe care ni le da realitatea,. nu remane deci decat o singará Incheiere cu putinta : scena LXVLXVII trebueste localizata Inpártile de la upas de Crivadia.

Scena a doua cuprinde cele trei scene din Cichorius (LXVIIILXX)este marginita spre stanga i spre dreapta prin cbpaci. Legatura futre ele oalcatueste figura imparatului, care de pe culmea unui deal (in 174) privestecum se desfasoara lupta dintre trupele auxiliare neregulate romane i Dacii.Legatura o mai fac acei auxilian i romani cari Inainteaza spre dreapta pe ca-rarea dindarátul muntelui din 176: unul dintre ei tusa Ii Intoarce privirilespre seena lagarului ca Imparatul ; acesta este in totdeauna un. seinn conven-

15

www.dacoromanica.ro

226

tional, folosit de catre artist, Cft srt de§tepte In mintea privitorului ideea Im-preunarii a mai multor grupe de figuri.

Scena aceasta ne infati§eaza un moment mai departe spre apus .din mer-sul armatelor romane spre Sarmizegetusa. Si anume, spre stanga avem, imagi-nea unui castru roman Inca nu pe deplin ispràvit i a unei punti_In construe-tie peste un curs de apa ; spre dreapta ni se desfa§ura' icoana unei lupte, lacare Imparatul pare ca se intereseaza foarte viu. La picioarele lui Traian uncorp de legionari tae copacii anei pàduri mari din campie ; de sigur pregatescun drum, pe care trupele vor avea strabata. Insemnatä trebue sa tie §igrupa de auxilian i care stau de ipazii In 174, unii privind spre dreapta, altiispre stanga sau Inainte. Aici pare sit fi fost un pullet strategic Insemnat, pentruca artistul, contra obiceiului silu, sa preziute o grupit a§a de mare de soldati de

Acesta este subiectul In liniamentele sale generale.Elementele de localizare de§i putin numeroase, ni sunt lush' mai putin ca-

racteristice. Mai Intid, castrul fara a fi zidit In campie, precum a sustinut Ci-chorius, nu este a§ezat nici pe o Inaltime mare. In. fata lui, ceva mai spre a-pus, adica spre dreapta,orientarea din scena trecuta o pastreazil artistul §iaici,curge o apa destul de maricia, pentru ea si se simta nevoea cladireiunei punti. In dreapta lagarului spre fund, Jantul muntilor din scena trecutitse continua, de§i ceva mai mici. Dar mai ales caracteristica este pozitia auxi-liarilor din 174 In fata. Doi dintr'In§ii privesc spre dreapta, alti doi spre stanga.Aceasta pozitie nu o da artistul trupelor de paza, de cat eilnd punctul strate-gic aparat este la Impreunarea a douit val., mai exact la Incruci§area lor. Prinurmare, Romanii, din pozitia unde se afia, pot fi atacati din 2 parti : din sprenordest §i din spre nordvest sau din filth' (nord). Mara' de asta, nu trebuieultam ca : a) Imparatul roman mergea, precum spune Dion Cassia (LXVIII, 8,3), direct spre Sarmizegetusa ; b) punctul de sosire acum trebuia neaparatfie ceva mai la apus de cat cel de la Crivadia, unde s'a desfil§urat actiuneadin scena trecutii. Aceste elemente Impreunale laobaltit ne pot determina oare-cum locul geografic al scenei. In adevar, localizarea scenei o facem In punc-tul zis Sala§ul de sus. Motivele sunt urmatoarele Pentru cine porne§te dinCrivadia spre Sarmizegetusa se deschide Inaintea lui douä citi: una, pe plaiulcare se deschide pe la poalele dealurilor nascute din §irul muntilor Hategiduce prin Valea Lupului, Hobita, Vaidei §i Map' de sus, drept spre Osfro-vul mare §i. Clopotiva ; iar alta, de a lungul raului Strei spn Hateg §i de acidirect spre .Sarmizegetusa. Dintre aceste douti drumuri, cel pe la nord prinHateg este mai lung §i In acela§ trap pentru Imprejurarile militare de atunci,loarte primejdios pentru Romani, care erau nevoiti sit meargä prin camp des-chis i deci sa fie amenintati sit gaseasca' mereu pe Daci In drumul lor. Ro-manii au ales negre§it pe cel dintai ; de altrninteri muntele din 176 ne o spunelamurit.

Dar cel mai, puternic argument este existenta castrului roman, ale caruiaruini se vad i astazi In satul &dapl de sus. Zidurile lagilrului, care pe alo-curi se pot urmari foarte bine deasupra solului,pe laturea de miazituoapte

www.dacoromanica.ro

- 227 -ajunge tn miele locuri liana la 2 112 in. Inaltiule, sub sol aunt Inca a m. celputin,sunt cladite In sistemul roman din piatra cu mortar impietrit ; p'alo-curi se gasesc srearamizi mari romane de 0.40 m. lungime ; zidurile formeazaun dreptunghiu cu laturea cea lunga, de 100 ni. Indreptata de la rasarit la apus,pe cand cea scurta,numai de 70 in.,de la nord /a sud. Spre co/tul de sudvest,langa apa Salasului, care trece pe la sud si vest de lagar, departare de 50 in.,este un turn extern de paz, de forma pentagonala, din care n'a mai ramas decat foarte putin la suprafata. Spre miazanoapte castrul era apa'rat de un'sant largcam de 7-8 m., sant care trebue s ti fost si de celelalte trei parti, Visa, separe, ca s'a astupat ea timpul. In interior sunt luerari facute tarziu, priu alXVII veac.

Cu aceasta pozitie se potriveste minunat toata, caracteristica topograticaInfatisata de artist. Mai ales situatia strategica a lagarului, care stitipaneste sprerastirit i nord vaile i Marne Streiului i Hategului, unul care se deschide sprenord, dupa, ce a mers un timp de la rasarit spre apus, i celalt de la sud lanord, unde In fata eomunei Hateg se Indreapth' spre nord catre Mures. Unatac din aceasta parte era un Inert' foarte firesc ; cad In definitiv puterea Da-cilor se afla In parte si spre Mures si central Transilvaniei.

In ce priveste cetatea, daca dintre 179 si 180 trebuie sa observa'm ea penedrept, atat Cichorius cat si Petersen, o socotese identica ca cea Infatisata Inseena trecuta In 172 jos. Mai Intai, Cichorius singar recunoaste deosebirile dintreele, cand sustine ca In scena LXVII zidirea daca de piatra este Inchisa, pecand In LXX din contra este de lemn i sta deschisa". Dar deosebirile acesteasunt si mai adanci. Pozitia, ea si forma Ion, Intocmirea lor, casi felul de Impo-dobire, pana i nurartral portilor este altul. Mai greu este MBA localizarea

Atat putem apune ca notitile archeologilor germani i sasi din Ardeal nevorbesc despre niste ruini din apropiere de Ciopea, o localitate la nordvest deSalasul de sus. Goos 1), casi ceilalti, ne asigura despre existenta unor ruinivechi", mil a ne da amanunte mai precise. Posibil a fost, ea aici la Ciopea,fi cladit Dacii o cetate de aparare ; caei local acesta, unde tocmai Streiulschimbil directia lui de la rasarit spre apus, In cea catre nord, era minunat casit Inchiza patrunderea unui vrajmas, care venind de pe Mures, ar.fi cautatintre In campia Streiului de sus. Cetatea a putut sa fie un simplu turn de pia-tra, iar de o parte si de alta o serie de valuri cu palisada, care Inchideaugura vaii Streiului pentru eel ce ar fi venit din spre Hateg. Dar urniele ruini-lor s'au risipit.

In rezumat, scena a doua, chip, elementele topografice pe care ea le con--sine, trebueste neaparat sa fie localizatiti la Salasul de sus si In Imprejurimilesale, unde castrul, casi raid, campia In care se da lupta, casi cetatea dadi, seregasese In realitate In ordinea i pozitia aratata, de artistul columnei.

Scena a treia se Intinde din 180 pana In 188 si cuprinde doua sceneLXXI. i LXXII, care, dapa Ciehorius 2), alcatuese grape de imagini deosebite.

C. Goos, Chronik, p. 270.Vezi C. Cichorius, op, cit., II, se. LXKE LXXII, precum i plansele respective,

www.dacoromanica.ro

228

Ceiace ner Indeamna insa al le mpreunam laolaltg, nu este nurnai imagineaImpa'ratului, care se vede o sing ura' data In 183, dar §i. lipsa unei linii despár-titoare intre ele. De altminterf, ambele aceste scene le regasim in al II-learezboi dacic, adicg, peisagiul, in care se petrece lupta din scena noastra, re-vine cu foarte patine schimbari In al II-lea rezboi, In scenele CXI §i. CXII.Anume, In scena CXI avem icoana unei cetati dace, cuprinsg Intre doua vár-furi mai inalte de munti conici §i o vale alcatuitit de doua §iruri paralele demunti, care se indreaptg de la stanga spre dreapta. Valea pe unde fug Daciiscapati din lupta din primul plan, se deschide spre fund §i stanga, In am.belecazuri In acela§ chip aproape. De sigur campia care se desfa§ura, la poaleledealurilor din scena LXXII avea o Insemnatate strategica foarte mare pentrucapitala regatului, Sarmizegetusa, pentru ca ea sa fi servit §i In al II-lea rez-boi, In scena CXII, drept camp de batae. Vom vedea Indata ca locul acestatrebue§te localizat In pá'rtile de la Ostrovul mare.

Care Bunt elementele noastre topografice ? Daca In scena LXIXLXX,Traian se aflil, la Sala§ul de sus, precum am aratat In scena trecutil, i dacaIn seen& LXXIII, din ordinul Imparatului se ridica un lagar, precum o vom do-vedi-o mai departe, pe dealul lui Baliut, la nordest de Sarmizegetusa, atuucide la sine urmeaza, ca in sce.na noastra, Traian este la Ostrovul mare, fiind-ca aici gasim noi In realitate nu numai elementele topografice de pe columna,dar §i situatia intermediara dintre Sala i dealul lui Balint.

Scena noastra ne indica': a) o cetate daca bine Intgrita pe varful unuideal, care spre stanga §i spre dreapta este dominat de cate un munte foarteinalt §i cu varful conic ; b) cetatea dacit are o poarth' In stanga, iar latu-rea din fata este vadit cam incovoiatiti ; c) la dreapta cetatii, muntii dauna§tere unei serii de dealuri, care .se prelungesc spre dreapta ; d) in fataacestor dealuri pe primul plan se desfa§ura o ample, unde se da lupta ;e) la spatele dealurilor se deschide o vale adanca, pe unde fug Dacii din luptg ;

aceasta vale, ca§i campia din &tit', sunt In apropiere de cetatea de pe cul-mea dealului, pe care o ataca legionarii romani a§ezati In ordinea de bgtae,zisa testudo. Dar ceiace mgre§te §i mai mult valoarea acestor elemente topo-grafice, snnt alaturtirile ce se pot face Intre scena noastrg (scenele LXXI §iLXXII Cichorius) §i o sceng similar% din al II-lea rezboi dacic (scenele CXI §iCXII Cichorius).

Scenele CXI §i CXII ne Infati§aza de asemeni o lupta Intre Romani §iDaci, data inteun peisagiu identic cu acela, in care se desfa§oara lupta dincona LXXII. Anume, §i aici avem aceia§i eetate Intre doug varfuri mai inalte

§i conice, acelea§i dealuri care se prelungesc spre dreapta, aceia§i campie Infata §i vale spre fund, care duce spre cetatea daca ; Inteun cuvant este aici,in scenele CXI §i CXII din al II-lea rezboi dacic, aceia§i repetare schema-tica" a until epizod §i mai ales a unui popas al armatei romane, pe care-I maiaratase artistul In primul rezboi. Ne aducem aminte lima ca, atata deosebireera !litre aceste scene similare dintre cele doua campanii militare ca, in primulrezboi scenele erau mai ananuntit InfAi§ate, pe cand In al II-lea din contra,ceva mai sumar ; e in al doilea rand, pe and In campania primului rezboi

www.dacoromanica.ro

229

dacic artistul Infatisase bate popasurile anuatei romane poinita din la Zancs(scena XLVIII) si ajunsti la dealul lui Balint (sulfa LXXIII), In cea din al IIrezboi alesese nurnai anumite statiuni, adic, Zanes (scena CI), Bumbesti (CH),Rftmnicul-VAlcea (CIII), Cftineni (CIV), Stisciori (CVII), Crivadia (CIX CX).Scena noastra (LXXI-4XXII) a fost si ea reprodusti In al II-lea rezboi (scenaCXICXII), cu deosebire numai, ca' de asta data In loe sa se mai reduca dinelementele topografice continute In sceua primului rezboi, acum din contra seadaoga elemente caracteristice noi. Se introduce imaginea Intreaga a cetateidace, (scena CXI), care In primul rezboi (scena LXXI) era Infatisata numai cu osingurti, lature Incovoiata si o singura poarta spre stanga.

Aceasta, identitate Intre scena noastra (LXXILXXII) i cele din al II-learezboi (CXICXII) ne duce la adevarata localizare ; ctici cetatea daca, repre-zentatti In scena CXI, dupa, alliturarile Mcrae In capitolul II, la pagina 55,nu este alta de cat cetatea din Coltea, ale careia ruini stau i astazi In pi-cioare. Fireste, Intre eetatea din seena CXI i eea din scena LXXI sunt deo-sebiri de forma, Insa aceste deosebiri provin din modul de unde sunt privitede catre artist : In scena CXI artistul a reprodus vederea din spre rasarit acettitii din Coltea, pe cAnd In scena LXXI din contra, ni se da vederea laturiidin spre nord, lature Incovoiatil In realitate i cu o singura poarta spre stanga,adica spre Thstirit. Asa dar scena LXXILXXII trebueste pusa In Imprejurimilede la Coltea, ceva mai la nord putin. i anume, In cei doi munti Inalti si as-cutiti care domina cetatea daca, noi trebue sà vedem culmile muntilor Aseu-titu (1249 m.), acesta spre rasarit,si al Licurelei (1314 m.) spre apus ; fu-tre ele se afla pe o sea de munte suspendata deasupra vaii raului Suseni, ce-tatea Coltei ; de la poalele muntelui Licurelei se desface sirul de dealuri, carepornese spre nordest, formilnd de o parte campia de la Ostrovu mare, undeprobabil s'a dat lupta Infatisata pe columna, iar pe de alta, valea care se a-danceste spre sud, valea raului Mare. CAt priveste Intariturile dace din 187-188sus, asupra lor nimic nu se mai poate spune. De sigur s'au risipit din pricinamultor prefaceri prin care a trecut Omani din preajma Sarmizegetusei.

Scena a patra (LXXIII Cichorius), foarte bine marginita prin cAte un co-pac spre stanga i spre dreapta de ambele scene vecine, .ne Infatisaza un la-gar rond cu poarta boltita, Intiuntrul ctiruia Imparatul tine o adloeutie trupelorsale victorioase ; In afarti legionari romani se straduesc sà sape un antun val, care ar Incepe chiar din dreptul portii boltite. Aceasta actiune o Mfg,-tisaza artistul foarte ciar : legionarul din dreapta (In 190) tae copaci, cel deal doilea si al treilea (intre 189 si 190) Inititura copaa sau scobesc ptimAntul,pe cAnd cel de al patrulea fatueste cu grije peretii valului 1).

Am spus cà artistul ne Infatisazh' un lagar xond eu o poarta boltita. Ci-chorius insa pretinde cà aici e vorba despre un zid de imprejmuire mult mailnalt de eat se obisnueste la un castru", caci aceasta Inseamna poarta boltita".Tot acest lnvatat adaoga, ea aici nu poate fi un lagar, fiind-ca, dupa Hygin,

1). Pentru a intelege mai bine rostul acestei scene, este absolutit nevoie do a urmkiin atiasul lui Oichorius, op. cit., II, siena LXXIII i similara ei din III, so. CXIII, cupie respective,

www.dacoromanica.ro

230 -

locurile accidentate trebuese cu once chip Maturate de la constinetia eastre-lor i nici vre-un munte oare care sa, domine eastrul, pentru ea nu cumvainamicul s poata vedea ce se petreee Inauntre 1).

Din forma portii -boltite, nu se poate trage nici o incheiere, aeest lucru I-aspus Inca de mult Petersen. Iar In ce priveste dealul care dominä' castrul, dealInfatisat tn scena noastra In 190 sus, trebueste sa amintim, eä prin acel aggerde deasupra lui i prin faptul cit ostasi romani stau pe dansul, avem o dovadasigura ca el era In interior si nu In afarrt de lagar. Asa dar, zidul eel rond esteo parte dintr'un lagar roman% care se caracterizeaza prin urmatoarele semnea) eastrul e asezat In yes, care spre dreapta Insa se Inalta form and un deal nutocmai Inalt ; b) lagarul nu are de cat o poarta ; c) forma acestui lagar esteronda; d) pozitia lui trebue sa fie futre Sarmizegetusa, care apare In scenaurmatoare i Ostrovul mare, uncle am Intalnit pe Imparat pentru ultima oara.

Dar alaturarile dintre castrul nostru i eel din al II-lea rezboi, seena CXIII,ne mai dau Inca un amanunt. Mai HAM, futre aeeste dourt lagare stint multeasemanari ambele sunt ronde, ambele au o singura poarta, ambele se rea-zima de un deal, care in scena CXIII e indicat la mijloc i In fata, futre 300 0301 si ambele stint in imediata apropiere de Sarmizegetusa. Deci sunt am-bele imaginen unuja i aceluias lagar. Insa lagarul din CXIII ne Infatisazaamanunt, care In scena LXXIII era aratat nu tocmai dar: anume, aici vedeampe legionari lucrand la un val, care In scena CXIIL, este definitiv alcatuit ;cad aici el este Infatisat Intreg din punctul de ande incepe, de langa' poartasi pana unde se reazima de dealul cel rapos futre 300 i 301. Din aceastapricina lagarul eapata' o foarte caracteristica' forma: e compus dintr'o parteinterioara de forma ronda si o alta pe din afara, de forma patrata saudreptunghiulara', care ingradeste pe eel dintai cu valuri. Castrul cel rondeste alipit parea la unul din colturile eastrului dreptunghiular. In fine, a-ceasta identitate Intre lagarele din scena LXXIII i CXIII ne mai &A unpretios amanunt laga'rul, unde Imparatul Iiiue adlocutia sa catre trape, esteIn apropiere de Sarmizegetusa. Lucrul acesta se arata mai putin lamurit Inscena noastra, de cat In scena CXIII. Aici artistul ne Infrttiseaza In scena ve-cin$1 (CXIV) Insasi 'capitala regatului, Sarmizegetusa,lucrul acesta va fi dove-dit cu prilejul eomentarii celui de al II rezboiu,careia trupele romanedau 4salt. In scopul acesta legionarii romani Ii aduc cu dansii din lagarul lorKari de lemn, pentru ca sh' se urce pe zidurile Inalte ale cetatii dace. i, fi-reste, pentru ca Romanii sa aduca scari eu dansii din lagár, trebue s'admitemcà locul, de uncle ei pornese, nu era departe de Sarmizegetusa.

tiu foarte bine crt Invatatul german. Ciehorius, eonseeinte eu parerea sa,vede In lagarul din scena LXXIII, imaginen unui zid rond, care Inchide valenStreiului in *tile de la Calanul eel mic (Kis-Kalan). Dar se pune Intrebarea,era eu putinta sa fi ridicat Traian un asemeni zid de imprejmuire la sus nu-

1). Hygin, 57. cIniqul loca orani modo vitari debent; no mons castris immineat, perquern suporvenire lotos s,ut porspicere possint, quid in castris agatur

www.dacoromanica.ro

-- 231 -mita localitate ? Si pentru ce ar fi ridicat acest zid ? Pentru ca ä InchizaSarmizegetusa de legaturlle sale cu nordal. Dar care prin acest zid era capi-tala daca cu adevarat Inchisa ? Nu remaneau oare comunicatiile sale libereprin valea Streiului, spre rtisarit, i prin valea din preajma Huniedoarei, sprenord ? Scena noastra se localizeaza la dealul lui Balint, care se 'an' la un km.spre nordest de Sarmizegetusa. Aceasta' localizare are In sprijinul sau urmeleremase pe teren In preajma dealului lui Balint. In adevar, Inca mai nainte dea vizita tinutul din Hateg, la Intrebarile pe care i le facusem prin scrisoareprotoiereului N. Munteanu din Gradiste, eu primisem urmatorul respuns, careeste si categoric_si lumillos.

Dealul lui Balint se afla, din jos de Gradiste. Intre drumul lui Traian sicel care actual vine din nord, din spre Hateg ; departare de Gradiste, respec-tive de Ulpia Trajana, circa J. km., e un delut foarte neinsenmat. Valurile decare vorbiti, dupa cum m'am informat de la un batran la tata localui, au cu-prins afirmative Intreg dealul lui Balint. In partea de catre Gradiste spresudvest) pe lungime de 400 de pasi, precum i in partea de catre sudest pedistanta de 216 pasi, se vad bine urmele valului i acum ; spre nord i sprevest lug, poate s fi fost valuri, dar au fost nimicite de oameni prin aratura.In imediatä apropiere de dealul amintit se afla o rotunda In diametru de 40pasi, din fundamentul careia s'a scos, dupa cum se spune, nu de mult, pietrede marmura cioplità i cu inscriptii ; posibil sa fi fost acolo edificat vre-un turnde pazá, care sa fi corespuns cu cel de la Sf. Maria de langa Hateg. In par-tea sudica' a rotundei Inca se spune a fi fost ceva mur. Deci, dupii cele auzite,intreg dealul lui Balint pare a fi o antifortareatit a Ulpiei Trajane, resp. aSarmizegetusei. De la dealul lui Balint inclinand Trojanul" (adica drumul luiTraian) spre Ostrov trece peste canalul Odovasnitei ; iar paraleI cu acest drum,distanta, circa 500 m. se spune a fi fost un alt mur, ale carui urine abia se maienlose. Deci valurile de care vorbiti, la Ostrov nu poate fi de cat acesta aldoilea, care n'a putut fi de cat paralel i dealungul drumului lui Traian. Va-lurile de la dealul lui Balint au forma de unghi drept, daca aievea a fost cevafortäreata acolo ; de sigur forma de paralelogram. Cat de groase au fost acelevaluri i cat de afunde santurile, nu pot sti, dap, ce a ramas foarte putin dinacelea, Rind nimicite de mana vitrega a timpului,iar pomenirea lor o pas-treaza abia cativa maracini crescuti pe o muche ce se se ridica" nitel pesteplamil comun".

Desi aceste notite erau precise, totusi a trebuit sà le controlez. Din stu-diul meu fa cut la dealul lui Balint am constatat urmatoarele lucruri :

-La 1 km. departare de nordest de Sarmizegetusa se ridica In sesul In-tins al campiei un delusel, care are abea 5-6 m. Inaltime : acesta este dealullui Balint. Pe culmea lui cea mai Inalta, se vede lamurit urmele unui val, careforma un unghiu drept. Valul acesta coboara spre rasarit aproape 360 de pastunde se perde. In acest loe se vede pe suprafata solului un mic sant aproapeca desavarsire rond, cu diametral de 30 m. lungime ; de aici, dupa spusa oa-menilor Intrebati de mine, s'au scos In timpuri pietre cioplite si fatuite regulat,

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XXVIII,

- 232 -Despre partea de Asiirit valul iard§i apare, lima, mergand spre sud. ; in fine la-turea de miazgzi se poate urmari ceva mai bine ; dar spre coltul din sudvestdispare, precum a disparut In parte §i laturea Intreaga de apus. A§a dar, aicilanga dealul lui Balint a fost odinioara un castru dreptungbiular, care se re-zima cu coltul sau de nordvest de aceastaltime. Spre coltul de nordestInsä se afia Inauntru, alipit de laturea nordicit a castrului dreptunghiular unfel de lagar rotund, din care Insa nu ne a mai remas nimic alt, de cAt urmele§antului, de unde th'ranii au scos pietrele fatuite §i bine cioplite, despre caream vorbit mai sus.

lata dar reunite, elementele topografice indicate de artist In scena de pecolumnh' : castrul patrat ori dreptunghiular, lagarul rond intern §i in fine dealul,pe care se reazima valul lagarului. Ne lipse§te poarta boltita, dar aceasta nueste o piedica pentru localizarea scen.ei LXXIII la dealul lui Balint Aceastalocalizare se arata, cu atat mai buna, cu cat prin pozitia sa Impline§te o con-ditie importanta ceruta de imaginea castrului din scena CXIII, adica, de a fiIn apropiere de capitala regatului dac §i in acela§ timp la jumätate drum deOstrovul mare, unde fusese Imparatul In scena trecuta, §i Sarmizegetusa, uncleare loe scena urmatoare.

Prin stabilirea 8cenei la dealul lui Balint, se Incheie In chip firesc, ma-rea mi§care strategicä a armatelor romane pornite de la Boita. Prin pasurigrele §i prin cilrilri .oare cum laturalnice, izbutise Imparatul sa-§i aduca arma-tele sale In preajma capitalei regatului dac. Dupa, cumplite lupte, futre carecea din urma, din imprejurimile Ostrovului mare, fusese crAncena §i sange-roasa §i pentru Romani, puntele Intarite §i liniile de aparare ale Dacilor ca-zusera ränd pe rand In mainile Romanilor ; acum, prin Intocmirea lagärului dela dealul lui Balint, nu numai puterea Dacilor fusese definitiv Infränta, dar le-gaturile che comunicare ale Sarmizegetusei cu interiorul regatului fusesera, cutotul Intrerupte. In adevar, pe la Poarta de fier transilvana, pe valea Bistrei,ori ce legatura fusese de mult taiata §i aceasta 'ponte chiar de la finele pri-mei campanii rezboinice. Tot a§a prin ocuparea Olteniei §i prin cucerirea cam-piei Streiului, legaturile Sarmizegetusei cu sudul §i cu rasaritul Daciei, fuse-sera rupte. In fine, prin stabilirea laggrului roman de pe dealul lui Balint, sesfaramasera ultimele raporturi cu nordul Ardealului, deci cu iMma regatului.Izolat i Inchis Intre zidurile capitalei sale, ce mai putea Intreprinde regele De-cebal ? Nimic. De aceia, In desnadajduita lui situatie nu-i remane de cat Baliplece capul §i sa se Inchine Maintea puterii romane. i tocmai aceasta ne oarata artistul in scena urmatoare, care este incheierea fireascil a primului rez-boi dacic.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

SUPUNEREA DACILOR

REZUMAT. Grupa din urrnA este aleätuità din putine scene ; ea cuprinde o partoprincipal& si alta secundará. Scenele LXXIVLXXVI ne infiltisazá cámpia Sarmizegetusei

imprejurimile ei muntoase. Muntii do pe columná cu formele lor caracteristice nu sunt decat munIii reali din partes locului. Sarmizegetusa aro forma dreptunghiularii. Turnul rondcanalul serpuitor cu apt, din scena LXXIV. Cetatea dad. din 192-196. CAsutele din 199 --201.

Aceasta grupa' se compune dinteun numar foarte redus de scene, desi easpatiu pe columna ea este destul de Intinsa. De altminteri una din ele (scenaLXXVIII) numai In mod arbitrar se poate socoti ca factInd parte din grupa.eaci In realitate scena cu Victoria si trofeele are In vedere nu atftt grupanoastra, cftt seria Intreaga de reliefe care aleatuese primal rezboi dacic. Eaeste Incheierea fireasca a celor trei campanil militare ale Imparatului Traian.

Seena prima care cuprinde scenele LXXIVLXXVI, dupa Cichorius, estepe de o parte izolata de scenele littuialnice, vecine prin acei copaci care suntunul la stAnga, In 190 si eelalt la dreapta, In 202, iar pe de alta individuali-zata prin imaginea Imparatului Traian, Imprejurul citreia se grupeaza toate ce-lelalte figuri. De altminteri unitatea stransit a Intregei grupe a fost pus a Inlumina foarte ciar de catre Invittatul Petersen, care a aratat cum se leagastritns intre ele toate acele parti socotite de Ciehorius ea scene a parte. Vomvedea ceva mai departe, crt unitatea *scenei se impune si prin unitatea peisa-giului unde actifinea se desfasoarii.

Prima Intrebare este : aun se pot determina ..pe teren elementele to-pografice pe care scena noastra le eontine ? Mai IntAi, elementele topograficearatate de artistul columnei sunt numeroase. pregnante i pentru determinareageografica a tinutului de o precisie rarit. IncepAnd de la stAnga spre dreaptaele formeaza mai multe grupe :

1). Vezi C. Cichorius, op. cit., If, so. LXXIVLXXVI i plansele referitoare ; vezipl. XXIX, fig. 1 si 2, unde figurile personagiilor au fost 'ásate de o parte.

www.dacoromanica.ro

234

Tinutul este delurox spre stanga si sus. Dealurile acestea, dupá felul con-ventional de Infatisare a artistului, sunt nelnseranate ca inaltime. Pe varful,sau mai lámurit pe, culmea dealului din fund, se vede un turn rotund de pia-tra, care nu a putut sa aiba de cat un rol de observare. De la poalele acestuideal isvoräste o apa, care se largeste cu atat mai tare, cu cat se departeazade puntul de izvorare. Dar ceiace pare mai ciudat si prin urmare mai carac-teristic, sunt malurile acestui rausor: ele au forma unei muchii retez ate, pecare niciodata natura nu le-a putut produce astfel. Nicheri, de altminteri,lungul relief elor tolumnei nu mai Intalnim noi acest fel de Infatisare a malu-rilor raului. In intentia artistului a trebuit deci sit fie un gaud auumit, cand aales o imagine asa de speciala pentru Infatisarea rausorului sh'u. i o dovadasi mai hotaratoare tu acest sens ne o da scena CXXIV, unde, dap/ cum a a-ratat foarte bine E. Petersen, este vorba tot de Sarmizegetusa 1).

Anume, In scena care urmeaza, dupa aprinderea (scena CXXIV) capitaleidace de catre Daci, artistul ne arata Insusi orasul cazut In puterea Romani-lor 2). Se Intelege, n'avem sä staruim acum asupra identitatii de amanunteInrátisate In ambele reprezentari. Vom atinge lush' cate-va puncte. Ca si Inscena LXXIV, gasim aici In scena CXXIV un turn rotund, care se Inalta peculmea unor dealuri. Singura deosebire sta In faptul cä acum artistul a maiadaogat la clildirea ronda din scena LXXIV o cupola ronda, In loe de cre-nelurile de alta data. Se poate foarte bine, precum spune Petersen, a Ro-mani/ sa fi adaos cupola aceasta In timpul stapanirii lor peste Sarmizegetusa,fie ca turnul era de origine romana, fie ca era de origine daca". De sub poa-lele dealului i turnului rond, casi In scena LXXIV, se 'vede o dunga, In formaunghiulara, care In miutea artistului, casi a noastril, ne redesteapta forma camIn zigzag a paraului nostru din punctul 191. Aici lush' imaginea a pastrat nu-mai conturile malurilor raului, nu si a apelor sale. Prin urmare In gandulartistului reproducand rausorul nu a fost tocmai ideea apei, cat a malurilorsale. Acest amanunt ne face sa ne ganelim la ipotesa lui Cichorius, care Inscena LXXIV vede un canal care cade Intr'un basin si nu un simplu ráusor.Retinem dar din scena LXXIV urmatoarele patru elemente topografice a) te-renul e ceva cam deluros ; b) pe culmea dealului din fund se afla un turnrond; c) de la poalele acestuia izvoraste o apa, care curge din fund spre Infatá; deci terenui este Inclinat din planul de sus spre cel de jos ; d) apa curgeprintr'un canal artificial.

La dreapta de turnul cel rond i canalul scenei trectite se Intinde unIS es luting, care este ceva mai Inalt spre fund: Lucrul se vede din figura le-gionarilor din 192-193, care in mod vadit urea panta spre fund, dupa ce autrecut pe poarta din col din 192. Pe intinsul sesului se vede o cetate, a di-reia forma este desigur dreptunghiulara 8). Artistul ne-a figurat trei laturi In

Vezi asupra acestor alàturAri, Teohari Autonescu, Cet. Sarmizegetusa, 1906,Vezi pl. XXIX; fig. 1.Vezi pl. XXIX 0 fig. 2.

www.dacoromanica.ro

235

mod normal, adicg, laturea din fatil (din ab), care are o poartg In colt, In 192alte doug, in dreapta, in 194 §i 195, iar cea de a patra din 193. pare neisprg-

vitg. Cealaltä lature porneste din coltul de jos spre stänga Ong, In dreptulspärturii ovale din 192 sus (adicit din aa') ; In fine cea de a treia lature, pa-ralelg cu prima, porneste din spArtura ovalil de sus spre dreapta, pgna deasu-pra, portii din 192 (din cob), unde dispare cu desiivársire.

Dar care este a patra lature a dreptunghiului ? Firesc ar fi fost ca ar-tistul s'o inflitiseze paralel (b b) cu cea din stänga (a"a) ; In cazul acestainsit claritatea tabloului situ ar fi suferit : mai Intäi zidul din fatg, (a b) ar fiacoperit o bung parte din zidul patrulea al dreptunghiului,apoi, in-fätisarea laturei a patra ar fi ocupat o parte din interiorul laggrului i prinurmare artistul n'ar mai fi putut s'arate si pe soldatii romani, care cu baga-giile pe spate pornesc din castru spre turnul din stänga. De aceia, nevoit afost sa lndrepte laturea piezis spre dreapta si nu spre stanga, din b' In A'.Dar artistul, ca si .distingä si mai bine laturea aceasta de laturea ab' , a in-trodus un amgnunt, care are valoarea sa : pe eänd toate celelalte latan i stintImprejmuite cu ziduri de piaträ, aceasta singurg, (b' A') este Inchisg cu va-Iuri i anturi trase pe un teren i el stancos si abrupt. Mara de aceasta, la-turea b' A' nu este regulatil, ea nu merge in linie dreaptä, ca celelalte la-turi, ci pare neregulatii. In fine, un ultim amtinunt : laturea aceasta cu cAt nedepgrtgm din stänga spre dreapta, cu atta este mai Inaltä si mai stancoasg.Deci o a doua concluzie : laturea cea de a patra a lagiirului este neregulatii,accidentatil, i asezatii pe un teren stâncos, care se lnalt mereu spre dreapta ;dreapta aici Insg, inseaning In realitate, fund.

Pe längä aceste elemente. care caracterizeazil cetatea, artistul a.mai adä'o-gat Inert unul cu desävärsire capital : este acel turn cu ceardac de lemn dedeasupra portii din 192, ceardac eare se mal repetg, Inca odatg deasupra portiidin 194. Acest element, dupg graiul simbolic al columnei ne spune cit zidireadreptunghiularg de piatrit este de origine dacä.

3) Sesul, uncle cetatea de mai sus se aflg construitä, este Inconjurat deun intreg sistem de munti. In priinul ränd; artistul a Infltisat Intre 196 si 197doi munti, asezati astfel In cilt, precum a observat-o foarte bine Cichorius,unul apare Indärgtul celuilalt ca o adevgratg, culisä. Prima sta In faptul eh'muntele din dreapta nu numai cg este mai lnalt, dar In acelas timp se prelun-geste mai departe spre linia de jos, de eät celalt mai din stänga. Spre dreaptade acesti doi munti In culisä se afIg un alt munte limit, de formg, piramidalä,ca värfal trunchiat. El pare cä se Inaltg, deodatg, din, sesul cämpiei, formândatät`spre stänga sa, cát i spre dreapta eke un pas sau trecgtoare. Cea dindreapta, care este cu mult mai Ingustg, o formeazg Impreung cu muntele Informá' de mAgurg ronda' sau 6valg, dintre 198 si 199. Acest munte, de asemenifoarte Inalt, cade deodatg In pantg, aproape perpendicular spre dreapta. Infina, a treia vale Inchisg cut un zid, Indirätal cgrula se vgd douä tumuli delemn Incit neisprgvite. Muntele cáre mgrgineste valea spre dreapta In 200-201este raps, lnalt i främäntat ; din el se lasg, spre stänga i In fatg o coamg,

www.dacoromanica.ro

1). Vezi pl. XXVII, fig. 3.

- 236 -din care se desfac sirmi paralele de dealuri, a carora directiel este perpendi-culara pe coama principala. Pe culmea acestor dealuri se afla niste casute In-Orate la rAnd. Este imaginea unui sat, ai caruia locuitori parrisindu-1, coboaraIn campie.

Acestea sunt elementele topografice puse pentru localizarea scenei noas-tre. Ele sunt asa de pregnante si de bine alese, In cat de mult Cichorius astabilit pozitia lor pe teren. Dupti Invittatul german, aici este imaginea tinutu-lui din preajma vechei Sarmizegetusa. Aceasta localizare Insa are nevoie demai multi precizie, cu atAt mai mult, cu cat noi nu Impartitsim In total vederilelui Cichorius caci daca In liniile sale generale cadrul gasit de acest Invatateste cel adevarat, In amanunte totusi el s'arata gresit.

Campia, In care se desfasoara mitre* Kenà a supunerii Dacilor, este MilIndoiala campia Sarmizegetusei, actuala Gradiste. Cu aceasta localizare armo-nizeaza toate elementele topografice, pe care noi le-am constatat mai sus.

Vorbeam mai sus despre acei doi munti In forma de culise, care se pro-fileaa unul Indaratul altuia. Acesti munti nu sunt de cat culmile Iorditnelului

Tapaliga, din apropierea satului Zaicani. Precum .se poate vedea din imagi-nea cAmpiei Sarmizegetusa 1), acesti doi munti se prelungese continuu spre fund,unde lash' loe pasului spre valea Bistrei, pas cunoscut sub numele de Poartade fier transilvanti. La dreapta pasului vedem ridicandu-se o parte din munteleMare, a caruia forma de piramida trunchiata o reproduce minunat imaginea depe columna din 197--198. Aceiasi panta repede o Intalnim si la ceIalt capatal muntelui Mare. In fine; o ultimit vale adanca i iatit framantatul varf demunte, numit al Selii", care se ridica rapos si Yuan din valea formatit de pa-sul Selii ; acest munte este Intocmit, Intocmai casi pe columnii, dintr'o sumade dealuri, care se desfac din coama principala a Selii si se prelungesc prin-tr'o serie de terase 'Ana' In campia Sarmizegetusei. Asa dar,.asemanare aproapepana' la identitate Intre realitate i columna.

°data limpezita problema cadrului In care era prinsit actiunea, sit ne In-toarcem privirile noastre asupra urmittoarelor trei elemente topografice Infit-tisate de artist : a) turnul rond i canalul serpuitor cu apa din scena LXXIV ;b) cetatea daca ale crtreia ziduri se vad Indaratul personagiilor din 192-196

zidul i cäsutele din 199-201.a) Turnul rond i canalul serpuitor cu apit. Fireste, este cu desavarsire

greu sit Incercam o localizare pe teren a unor cladiri care de mult au disparutde pe fata pamAntului. In cazul acesta intra de sigur i turnul de piatra InfatisatIn scena LXXIV. Totusi pentru calauzirea noastra nu ne lipsesc miele aratäri.

Dion Cassiu, ale crtruia stiri sunt aproape singurile noastre izvoare istoricepentru luptele dintre Daci si Romani In timpul lui Traian, vorbind despre co-morile lui Decebal, ne spune urmatoarele cuvinte : Decebal, pentru ca averilesale sa nu cada In mainile Romanilor, pune robii sai intr'o noapte sit abata a-pele rausorului Sargetia, care trece pe langa palatele sale i, dupit ce lace sa'

www.dacoromanica.ro

237

se faca o groapa' adanca in albia rauletului, fi ascunde ad tot aurul ì bogrt-tiile sale, le acopere apoi cu pietre mari i reduce In fine apele la =tea,.Tot atunci ascunde el' covoarele i stofele mai scumpe til niste pesteri din a-propierea palatului. i pentru ca nimeni sa, nu cunoasca ascunzatoarea- puueail se ucida robii" 1). Aceasta povestire, precum foarte bine a observat Cicho-rius, nu poate fi o legend:a fara adevar, caci epizodul a fost trecut Intre ima-ginile de pe columna, In scena CXXXVIII.

Din aceasta' povestire mnsà, reese limpede, cà In apropiere de palatele luiDecebal, deci de Sarmizegetusa, era un rausor Sargetia, care putea fi abatut trite°noapte de cati-va oameni, si al doilea, ca tot prin apropiere de palate erauniste pesteri faimoase.

Asupra acestor spelunci" exista i asta-zi In gura taranilor romani dinGradiste, o poVeste foarte interesanta din punctul nostru de vedere. Anume,ei ne vorbesc despre niste pesteri care odinioara se aflau la stanga de cor-nul" (adica coltul) din sudest al lagarului roman din Gradiste, ceva mai spresud. Din aceste pesteri eseau odinioara izvoare bogate de apa, care curgeauspre nord formand un rausor. Aceste pesteri au fost astupate, din ce vremurinu se stie, In ori ce caz din vremuri batrane", cu un zid de piatra. De atunciapa a izvorat din alta' parte si numai putin mai ese din spelunci".

Aceasta legenda are pentru noi ca atat mai multa Inseinnatate, cu cat,din cercetarile facute de Petersen, complectate prin propriile noastre observari,acele pesteri" stint aratate de legenda populara ca Rind In spre cornul" desudest al lagrirului roman si tocmai In aceasta parte a fost dada palatal luiDecebal 2).

Nu vom starui asupra acestor lucran, asupra carora vom reveni In alII-lea rezboi dacic mai pe larg ; totusi, daca, ne Mani dupa indicatiile culesede dare baronul de Hohenhausen, asupra castrului i orasului roman Sarmize-getusa 3), i dupa imaginea pe care el o da ruinilor din jaral fostei capitaledace, teese di In spre acelas colt de sudest al lagarului roman erau odinioaranu numai niste ruini, dar si o apa care cotea aproape In acelas fel, casi In-fatisarea de pe columna. Asupra ramasitelor de ziduri In general ne vorbesteNeigebaur, care a vizitat tinutul din Sarmizegetusa, cu 65 de ani mai In urinade Holienhausen. La rasarit de castru, zice dansul, pe o Inaltime se vede unspatiu larg acoperit cu ruini ale unor zidiri vechi" 4). Aceste urme de vechicladiri de piatra se regasesc ceva mai departe spre sudvest de lagarul romandin Gradiste, In directia Clopotivei 5).

Fireste, din aceste ruini nimeni nu poate deduce forma ronda a turnuluide piatra, pe care -artistul columnei l-a Infatisat in scena LXXIV, sus. Insa,este un element esential pentra cercetarile noastre : acel canal prin care curge

Dion Cassiu, Hist, LXVIII, 14, 3.Asupra acestei cestiuni vezi Teollari Antonescu, Cetatea Sarmizegetusa , p. 20.Baronul Hohenhausen, Die Alterthstimer Dacicns in den heatigen Siebenbargen, 1775,

4), Neigebaur, Dacien, 1851, p. 17.5). Neigebaur, ibid,, p. 69.

www.dacoromanica.ro

Neigebaur, ibid., p. 70,C. Goos, Chronik, p. 287.Vezi pl. XXVII, fig. 4.

238--.un izvor curat de apa, din care beau auxiliai.fi romani din aceia0 scena. Asupraacestui punct notitile noastre Bunt cu adevarat pretioase.. »Din Clopotiva spreVarhely (Gr1tdi0e), zice Neigebaur, se vad urmele unui canal" 1). La acestecuvinte, Goos adaoga Urmatoarele alte amanunte :

Din Clopotiva &ice spre Varhely (Gradi0e) un canal ale caruia urmeau putut fi irazute Inca de catre Ackner ; pe acest canal se aducea apa deizvor clara de la poalele Retezatului" 2) Existenta acestui canal ava dar, esteun rapt pe bare nimeni nu-1 poate pune la indoiall De altminteri, noi In0ne,cand am vizitat ruinile lagarului i oraplui roman Sarmizegetusa, am mal ga-sit Inca urniele acestui canal. Largimea lui este aproape de 6 m., lar adanci-mea lui abea de 80 cm. pana la 1 m. CanaluI este sapat cu maluri drepte Inpamant 0, pare a nu fi avut nici o alta intocmire : este o simplit crestatura pepamAnt in lititimea i adancimea pe care o amintiram mat sus. Astitizi a cres-cut iarba, pe deasupra canalului, care, probabil a perdut din adAncimea de o-dinioara.

0 prima Incheiere : la sudest de Sarmizegetusa era odinioara un turnrotund pe milmea unui deal, de la poalele citiruia izvora o apa care printr'uncanal §erpuitor, prectim aratil i columna, era adus'a' pana In apropierea ora§u-lui capitala reptului dac.

b) Cetatea daca din seem LXXV. Am vazut mai sus care sunt motivelenoastre spre a socoti cetatea aceasta drept cetate daca. Elementele topografice,pe care artistul le-a insemnat îfl imaginea de pe columna, se rezuma In urma-toarele 5 pilncte : 1) Cetatea are o forma dreptungbiulará ; 2) laturea cea mailunga are directia de la stanga spre dreapta ; 3) terenul pe care a fost zidititcetatea este de sigur un §es inclinat din fund spre In fata ; 4) spre dreaptaJima, terenul este stAncos, rapos i neregulat, din aceasta pricina laturea dindreapta nu mai este In linie dreaptiti cavi celelalte, ci merge sinuos 2). Pe dealta parte, terenul abrupt a ingitiduit architectului srt nu mai cladeasca zid depiatriti, ci simple aggeres i vinea ; 5) in fine, laturea din fata a cetatii aveamai multe porti. Prin urmare, fata cetatii era spre linia de jos, pe Mild fun-dul catre Iinia de sus. Mara de asta, se poate foarte bine ca o particuIara al-catuire a terenului sa fi impus architectului claditor nevoia apara'rii intrarilor

e0rilor cetatii prin po4i, sprijinite cu turnuri. In acest caz, albia unui ranar putea sà explice minunat nevoia forma'rii portilor.

Toate aceste elemente topografice le gasim la castrul roman din Sarmi-zegetusa. In adevar, WA' care este Infati§area ruinilor remase Inca in locali-tatea actuala de la Gradi0e.

Cetatea avea forma dreptunghiulara (vezi plana XXVIII), cu laturea cealungiti (laturea de la. sud la nord are o lungime de 563 m., iar cea dela apus larasarit 623 m.), Incireptatiti de la rasarit spre apus. Zidurile de imprejmuire aveau o

www.dacoromanica.ro

'IN04,r .tta

,

CAMPIA SA/TAME CE TVSE I

' vim 1-0/nrl e aefyl,;ilra:

c1.7 r e (4://2/eil,e7j

y.7 o t

'in \\\. .

4°' tiantitioe 3 ..,3f

milze/e e/..z Illy01711,7/7?.rv. .0

ee

-:;1

6) 6) 4,vtlet.-

SARI4iZE GE T VSA

z

gt14.

-#

*alp, f.e,.

o

q-z .

t <1"

.1:0

;. 1;''

g.i/ I 4. 4 C4/*1/40

vvXie,te"/,'t cj7 4

c.

d,

,t.

www.dacoromanica.ro

- 240 -grosime de 2-21/2 m. si se compuneau dintr'un miez, aleatuit din pietre detoate formele, bine legate cu mortar tare si. din doua Invelisuri de piatra re-gulat taiata, unul pe dinauntru i altul pe din afma. Acest zid Inconjurators'a pastrat mai bine pe laturea de rasarit 1). Un sant larg de aproape 30 in.Iucingea pe din d'ara, zidul, sant sapat In pamant de jur imprejur, afma poate,de laturea de vest, unde texenul este mai stancos i abrupt.

Solul pe care se afta asezatg cetatea este Inclinat, casi valea Intreaga,care se pleacti continua pe o pantk' nesimtita de la miazázi spre miazanoapte,pana' ce chi, In albia Hategelului, un rau care curge p la marginea de nord a

Pe de alta parte4 din pricina raului Clopotiva, care descinzand din par-tile Furcatura Clopotivei, tae cetatea romana In dona parti neegale, terenulprezinta si o alta partieularitate are forma unei albii care se pleaca de la ra-sarit i apus spre matca raului; Din 'aceastit pricing, profilul laturilor de nord4 de sud se pleaca, de la margini ,spre interior, unde este albia raului, pe candacel al laturilor de ra'sarit i apus scoboara neincetat 'de la coltul de sud sprecel de nord, unde atinge ptinetele cele mai joase.

In M'ara de cetate, cam pe la jumatatea laturii de nord, la 170 pasi maideparte, se' afig ruinile unui amfiteatru, care a fost desgropat de catre direc-toral museuluf din DeV. futre aeest amfiteatra i laturea nordica a cas-trului se viid, urmele' unui drum roman, pe care taranii 11 numesc drumul luiTraian" i care duce spre rasarit. De asemeni spre sudvest pe culmea dealu-lui lui Danila s Ad resturi de zidarie* romana, de ande taranii au scos pie-tre i egramizi vechi cu stampile de cohorte.

In descrierea aceasta a ruinilor din Sarmizegetusa, noi regasim reunitetoate elementele, topografice de pe columna. Deci o a dona Incheiere ni se im-pune: laga'rul roman, cu toate prefacerile numeroase, pe care el le-a IncercatIn decursul vremilor de Inflorire ale imperiului, a pastrat totusi in emita formaprimitiva a capitalei dace, fiindeil la Inceput lagarul roman n'a fost de cgt ce-tatea de odinioara daca putin transformata. De altminteri, pozitia locului si al-eatuirea terenului impuneau claclitorului o anumitii forma externa ; asa in catadaose puteau fi, precum s'a si Intamplat cu prilejul reintáririi Sarmizegetusei dinal II-lea rezboi, dar prefaceri adanci, çare sil faca cetatea de nerecunoscut, eracu neputinta de introdus. Cu aceastii localizare a noastra respund i ahitara-rile pe care le vom face Intre m'infle din Selea" i zidirile Infatisate pe co-lumna nitre 199 i 201.

c) Zidul i casutele din 199-201 (se. LXXVI) nu Infatisazg altceva decat Intariturile de la pasul Selii, pas asezat la nordvest de campia Sarmize-getusei 2).

In adevar, seena LXXVI (Cichorius 199-202), ne Infatisaza un tinut mun-tos, mai ales spre dreapta. In fund, In puntul 200-201, se malta un munte

Din nefericire, de la data primei noastre vizitAri a ruinilor i pá'nft in anul 1907,o buná parte din zid a dispftrut ; sparg zidurile i IntrebuinIeazA, pietrele la clAdireacaselor lor.

Vezi pl. XXIX, fig. 2.

www.dacoromanica.ro

191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201

FIG. 2. VEDEBEA. SARMIZEGETUSEI SI IMPREJURINIILE EI IN PRIMUL REZBOI DACIC.

CXX1V CXXV CXXVI

337 338 339 340 341 342 343

FIG. 1. VEDEREA SARMIZEGETUSEI IN AL DOILEA REZBOI DACIC.

LXXIV LXXV LXXV LXXVI

\ ".,0).

-

www.dacoromanica.ro

241

abrupt spre stringa i frilmiintat spre dreapta. De ad se lasìl, spre sthng ì InfatA, o coamii din ce In ce mai Benita, cu crit ne apropiem de marginea sce-nei anterioare (LXXV) ; lar din aceastl eoam;ti se desfac siruri paralele si se-cundare, a ertrora directiune este perpendicularri pe coama principalii. Un zidde piatrii, cu rosturi regulate Incepe de jos din 199, merge cotind pe la spa-tele lui Deeebal, apoi de la jumiitatea reliefului o ja drept spre coltul de susdin dreapta, unde nitre 200 si 201 se reazimrt de muntele 'Tipos de care vor-beam mai sus. Asa dar, avem llimurit o vale pe care zidul (16 piatriti o Inchide.In 199 jos, zidul este In parte sfiiribnat de doi Daci, eare izbesc eu cazmaleleIn pietre si le risipesc, pe etind un comat dac sopteste ceva la urechea utruipileat, eare st la spatele lui Decebal. Douii turnuri, din eme nu se vede decrit scheletul lor de lemn, cu ferestrele, portile i frontoanele lor triunghiulare,sunt indicate Inclirrttul zidului. In fine, In 200, pe eulmea dealurilor se afirtniste asirte cu fronton si Cu ferestre insirate la rrtnd una lAngil alta. Este ima-ginea unui sat neinsemnat, ai diruia locuitori l-au pru:rtsit ; citci de pecoboarii barbati, femei i copii, care truiisc eu diïiiii turmele lor de boi, decapre si de oi. In expresiunea figurilor, in atitudini i gesturi se vede cA a-cesti oameni li insu citiminul lor en durerea In sufiet si In contra vointei lor.

Ei bine, imaginen seenei de pe colma, nu este alt-ceva decitt imaginenterenului real de la pasul Selii. La capMul muntelui Mare spre nordest se all4Io vale foarte Ingustrt, dineolo de care se inaltit coama unui munte In formA decioean, casi cel Infrttisat pe columnii In 19A-199, care are aproape Inrdtimeamuntelui vecin din strmga i cave poreelit de popor cu numele de dealul Cor-navelii, este Insemnat pe harta austriacii Cu denumirea de vrtrful Mrtrului. Din-colo, mai spre dreapta de acest munte, se afirt o nouii curmrtturA, mult mai adAncilsi mal largil si care se reazimrt de elina abruptrt a vArfului Selii. constituit, In-tocmai easi pe columnri. dintr'o sumrt de dealuri, care mraginese mai multe viti.

Dar nu numai pozitia terenului corespunde cu arraiirile columnei Iii scenanoastrrt, ci i rrunrwitele de ziarie veche din prutile locului. In primal rrindexisM un val, cave probabil Incepea jos, ponte ehiar langut malul apei, carevine dinspre Zuticaiii, urcii panta dealului spre nordest itse termina la pantarripoasti de apus a vilrfului Selii. La marginea de apus pe culmea Cornaveliise afirt, dupiI spusa loeuitorilor, un turn de piatrii, din eare n'au mai reinas decrit temeliile ; In jurul acestui turn ceva mai jos era un sant adruic si lung.Sub vilrful Selii Insil pe enlute:1 dealului, care se piettcrt spre crunpia Grildis-tei, se can o sumrt de resturi de zidiirie veche. ,Iatrt In privinta aceasta, cene spune protoereul Nicolae Multe:mil, a crtrai culturrt literar i istoricrtobservatiilor sale o valoare pretioasit

Cereetitnd mitin duprt serbrttori locurile de care amintiti in pretuita-vrtserisoare, mie mai In urmrt trimisrt, in ineritul celor exprimate Imi permit avii comunica urintitoarele

In partea nordvesticrt a Sarmizegetusei, sau pe culmea dealulUi, azi numitSelea.`, pe oare l'am eercetat cu deamrtnuntul, se afM urmele alor vre-opatra pimnii vechi. Zidul acelora e de calibra zidarilor vechi din lrtuntrul ce-

16

www.dacoromanica.ro

devi trebue sa fie contimporane. Marimea acelora e de circa 12-13 metripatrati la una. Distan ta de 20 m., de la pimniti spre vest,-dupA cum mi-a a-rittat insuvi proprietarul locului, se vAd deabea urmele unei case. Proprietarulmi-a spus i masurat spatiul cAt a cuprins acea casa, circa 10 m. lunga vi 8m. larga. Grosimea zidului apare circa la 80 c. m. ; se vede a fi fost o casaputernicA. Tu locul unde se afla aceste e o poianA' frumoasa, IncAntiltoare, cinc-tatil de oate partile cu delute i stretitiata de drumul ce duce la Poieni. Inapropiere de pivniti i casa mi-a ariltat locul unde a fost o fAntAnit vi In caretraditia poporalA sustine c au fost ascunvi tesaurii lui Decebal, transportatiIn decurs de vapte zile pre noua camile. In local acesta se afirma a se fi fa-cut siipaturi de nescari Germani,dar ce au gasit nu se vtie. De fapt cärä-midit au aflat i altii.

Parerea mea modesta e ca aici a fost o vigilia,dupa ce aceasta pozitiedin punt strategic domineaza mai bine lntreaga vale pana la Poarta de fier.Mi s'a spus ca de catre ZAicani, In directia sudvest de la Selea, pe coama dea-lului Iordanel, a fost alt turn de vigiliä. ConsiderAnd Inaltimea dealului aces-tuia, acela domina departe peste Poarta de fier panii pe la Boutare. Deci pen-tru apararea Ulpiei Traiane de surprinderi neprevazute, se vede ea stramoviiau avut telegraf mai admirabil ca al lui Marconi,fitrA sArma,anunta semna-lul prin focuri vi da vi alarmul la timp garnizoanei, pentru a putea lua defen-siva la timp". 1900, Gradivte, 25 Ianuar.

Din aceste observatii o conclusie importanta ni- se impune ; In scena LXXVI,artistul columnei ne Infätivaza Intariturile de la pasul Selea, precum vi locali-tatea daca la rasarit de pas, sub chiar vArful munteltil Selea.

Concluzia aceasta MBA ne liimureste In acelav timp vi spusele lui DionCassius, privitoare la conditiile de pace impuse de Imparatul Traian regeluiInvins Decebal. Intre conditii erau vi acestea, ca regele dac sit Inapoieze peinginerii roinani trimesi lui de cittre Domitian, sit predea pe fugan, sit darAmeIntitriturile i sit paraseasca tinutul ocupat". _ ; 1.1.TaGSVO7C0 !OIL; '7.txpi6oilv2(

Tel; aircop.6).ouç etraao5vatt, Tic 45[4272 xx15.7.XF.Tv -47.1 711; xciyx; TT]; i2Vmsu(x; ec=silvat).Dion Cassius, LXVVI, 9.

ToatA discutia era : impus-a oare Traian lui Decebal sit darAme zidurilede aparare ale Sarmizegetusei, chiar vi ale celorlalte cetati dace de pe terito-riul ocupat de Romani, precum sustine Cichorius, sau prin aceste Intitrituri"noi trebue sA' Intelegem anume ziduri de aparare? In sine privit lucrul, s'arparea foarte curios, cum Imparatul roman sA' cearit distrugerea zidurilor San-mizegetusei, cAnd el ocupit chiar capitala daca vi lash' Intr'Insa o garnizoanii.Cassius ne spune lamurit ca dupit ce Traian a pus In ordine total, lasAnd ogarnizoana In Sarmizegetusa vi In restul tárii, se Intoarse In Italia". (Tata atv-190.Evo; Y.21. CiTpx.r6raiov Zapp.t2zy0c57.0 v.ce72X07.6v, Ti¡v Ts Oar; kbpav ppoupal:; BtocXaPvi; ItaX(xv avExoi.dcari.). Dion Cassius, LXVIII, 9.

In cazul acesta, este oare de admis ca Traian sa fi cerut ditrAmarea u-nei cetati, In care tocmai avea sit riimile o garnizoanit romana? Cererea ar fifost nechibzuitil.

www.dacoromanica.ro

243

Columna Insa ne lamureste acum pe deplin rostul cererii lui Traian. Caci,dacì In scena LXXVI noi trebue s vedem imaginea Intariturilor din Seleaatunci cererea lui Traian a avut de scop, ca Dacii sì nimiceasca Intariturilecare ar fi putut sí Impiedice Intr'un chip sau altul miscarile armatelor romane;

nimiceasca acele cetatui care aveau o importantrt strategica mare. In a-ceasta categorie intrau de sigur tntariturile de la Poarta de fier transilvana,precum i cele de la pasul Selii, pentru ca miele ar fi Impienicat comunica-tiile Romanilor din Sarmizegetusa ca provinciile de peste Dunare, Moesiaprimul rAnd, iar allele, cele de la Selea, fiindca, dominau trecerea cea impor-tanta din ciimpia Hategului spre Banat prin Poieni. Aceste Intarituri trebuiaupentru siguranta Romanilor distruse i tocmai aceasta fac Dacii din primul planIn scena LXXVI.

°data cu nimicirea Intariturilor Traian a mai impus i parasirea tinutu-lui ocupat de Romani". Este Intrebarea, care tinut trebuiau locuitorii Daci sa-1paraseasca ? Tot teritoriul crtzut in mitna lor ? Nu, caci ar fi fost absurd a-ceasta, sa ceara Dacilor prtrisirea Banatului intreg si a Olteniei de astilzi, careprin Incheierea pacii ckusera In mAna Romanilor. Aceasta n'a putut-o cereImparatul. Din contra, o datorie elementara Ii impunea sit izgoneasca popula-tia daca de pe teritoriul punctelor strategice mai importante. Asa trebue sa fifost cu locuitorii asezati la poalele Selii, langrt pasul cel Intarit, de care amvorbit mai sus. Era pentru Romani o elementara datorie sit pue mfina pe a-cest pas, precum si pe cel de la Poarta de fier ; deci, din aceste locuri Daciitrebuiau sa se retragrt. i tocmai acest moment 11 Infatisaza artistul columneiIn jumatatea din dreapta a Ecenei LXXVI. Cu aceasta solutie se lrtmuresteultima Intunecime care 1nvaluia scena cea mare, zisa a supunerii Dacilor.

Ajunsi la capatul cercetArilor noastre privitoare la scena supunerfi Da-cilor", o recapitulare poate fi de folos In stabilirea deosebitelor puncte atinseIn mersul progresiv al explicarilor noastre.

Din gruparea laolalta, a scenelor LXXIVLXXVI, reese crt scena LXXIVnu are nimic de a face ca localitatea Calanul cel mic (Kis-Kalan), precum deasemeni scena LXXVI nu are nimic comun cu Sarmizegetusa. Alai ales aceastadin urma alaturare pare ell tota ciudatri. Oki, cum este oare cu putintacreaza cineva, cit In niste ziduri Inguste cu doua mizerabile tumuli de lemn(dindarat de 199) se invedereaza imaginea acelui oras vestit, a citruia mrtrimeo slaveste artistul In imagini impunatoare In al II-lea rezboi dacic ? E oare cupub* ca artistul, care pe colummi mai sus (in scena XXII) a reprezentat inproportii mari un oras cu mult mai mic, Tibiscum, sit dea Sarmizegetusei o in-fatisare asa de neInsemnata i mesaina ? .Fireste crt nu.

Pe de altrt parte, Intreaga grupa ne pune In lumina, ca o ilustrare prinforme, diversele conditii de pace impuse de Imparatul Traban regelui Decebal,asa precum le raporta Dion Cassiu. Am aratat mai sus, ea In ce priveste con-ditiile srt darlime Dacii intitriturile i sit priraseasca tinutul ocupat de Romani",artistul a vrut sa Inteleaga numai intrtriturile din preajma puuctelor strategicemai insemnate, precum eran de pilda, cel de la Poarta de fier transilvana, sau

www.dacoromanica.ro

244

din Selea" infittisat In scena LXXVI In 199, unde era pasul din Poieni, carelega dimpia Sarmizegetusei cu tinutul Banatului i restul Transilvaniei. Prinurmare Intiiririle pe care Dacii le diirtImil nu au nici o legriturA cu capitalaDaciei.

Trecilnd la localizarea geograficri a cettitii Infiitisatil in scena LXXV, mideImpitratul primeste supunerea Dacilor si a regelui lor Decebal, spre orienta-rea noastril artistul a adiiogat elemente topogratice, miele eu un caracter maigeneral, jar altele ceva mai local. Prin cele dintai el ne face cunoscut sirul demunti, care, la apus de campia Grildistei. se hicovoae tu jumiitate de arc Im-prejurul pasului de la Roarta de tier transilvanit. Acestor munti el le chi, for-mele pe care le au In realitate i astilzi i prin aceasta ne pune pe calerecunoastem real tinutul. Prin celelalte elemente de precizare mai locale, co-lumna ne Infuíiazii Insusi solul, pe care stil cetatea cea mare dacit. Topogra-ila locali ne di asa caracteristice elemente, In dit, In contra tutulor piirerilorsustinute de Invutatii Cichorius, Petersen si alii, suntem nevoiti sii sustinemcit supranumitul ,lagrur roman" nu este de cilt veehea Sarmizegetusri, din caremai titrziu. dupil ocupatiunea dintre primul si al doilea rezboi dacic, Ronnuniau format lagiirul lor militar.

Cu aceastii Incheiere armonizeazil i aseminarea dintre forma cetittii depe columnit (scena LXXV) i resturile remase de la vechea Sarmizegetusit ro-manii. Forma acestei cetitti este forma regulatiti a unui patrulater, ale diruialaturi mai lungi se Indreaptil de la stilnga spre dreapta, sau dupil orientareaseenei, de la riísitrit la apus. Dar pentru ea In mintea privitorului sil nu senascit vre-o nedomirire din aceastil potrivire a formei cetittii dace si aceia alagitrului roman, artistul a avut grije s'adauge de asupra portilor In douit lo-curi, acele ceardacuri de lenm, care este senmul conventional pentru expri-marea originei dace a cliidirilor. Asa InfAtisat lucrul, Intelegem i mai binerostul miscitrilor acelor legionari romani din lifuntrul cetittii dace, care se pre-gittesc sil ja In primire Sarmizegetusa, si tot asir tntelegem i rostul cuvinte-lor ,lui Dion Cassia privitoare la ditrilmarea Intitriturilor" si pitrilsirea tinutu-lui ocupat de Daci'.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

INCHEIERE

Am sfitivit cu cele trei campanii militare ale primului rezboi contra Da-cilor. Am urmarit pas cu pas mi§carile armatelor romane, din clipa cAnd§esc pe pilmAntul Daciei i pAna cAnd legiunile biruitoare In crimpille Hat.egu-lui, iau In stapanire Sarmizegetusa, capitala regatului, iar Imparatul. luAndu-§iremas bun de la trupele sale, se Intoarce la Roma. Scenele stipate In piatra seleaga strans intre ele 0 se destapara solemn0 maestos pe campul reliefuluicolumnei, povestindu-ne In graiul lor a parte una din cele mai marete dramepe care istoria veche ne a transmis:o : drama nimicirii unui popor, puternicpiin vitejia §i virtutile sale suflete§ti 0 mai ales puternic prin iubirea sa depatrie i prin geniul militar al celai ce-1 conduce.

Povestea e simpla ; totu§i mrtrimea faptelor savar§ite i Indemanarea ar-tistului au transformat-o Inteo adevarata epopee, luminoasii pentru unii, trista

posomorata pentru altii, epopee care ne sgudue sufletul en atAt mai adanc,ea cat ea ne poveste§te eroismul parintilor no§tri.

Inceputul ei Insil este o idila fermecatoare. Artistul ne transporta deo-data, pe teatral rezboiului In Moesia, la Dunare. Vedem In primele scene, va-lurile framantate ale fluviului cu *muffle sale joase, monotone 0 turnurile depiatra Cu ciardacul lor de lemn, pe care sta sprijinita, Melia aprinsa ca semnal ;vedem navile Imamate, aici cu butoae cercuite, dincolo CLI corturi infii§urate,pe care trupele auxiliare le descarc In preajma unor cetati Intruite cu gardde uluci ; in interior sunt case cu acopeii tuait i stra§ina plecata, temple cucolumne i frontoane ; alteori aflam Intre imagini.adevarate apeducte cu arcadejos, ferestre sus. Nimic nu lipse§te, nici stogurile de fan, nici gramezile delemne taiate scurt §i randuite cruci§, nici macar acei plopi 1114 §i subtiratici.care apar Indaratul cladirilor ea scopul de a preciza §i nuanta caracterul pei-sagiului. Totul a fost sapat cu grije i ca dragoste ; poesia §i oarecum melan-colia, care ne. IncAnta In ncest tablou sculptat.

www.dacoromanica.ro

246 --

Dar lata cetatea Zanes cu zidurile, cu turnurile, cu portile boltite, eu cla-dirile sale romane. Orasul e vechi si este asezat pe sprinceana unui deal Inalt,pe malul apei In dreapta dupti povárnisul dealului, care se pleaca brusc spretarm, se destinde podul de vase ca polimar de lemn pe ambele margini ; pestedansul trec coloanele de legionaii, eare poarta scutul pe brate i pilum peumere. Tree legatul legiunii tu frunte, apoi trambitasii i cornistii, vexillariisteagurile lor in forma, de prapore, signiferii cu stindardele manipulare si ac-viliferii cu acvilele sacre ale legiunilor, acestia avánd, precum cerea obiceiul,pielea de leu pe cap ca o gluga si sub bratul stáng pavtiza rotunda'. Sirul co-loanei, care ese de sub poarta boitita de pe mal, pare nesfarsitä.

Aici avem trecerea armatei de rtisarit menita sa opereze pe valea Cer-nei i pasa! Domasna spre Tibiscum. In scena urmatoare lata, tinutul de laBazias, unde, pe un pod aproape identic Cu cel de la Caratas-Gura Vaii, sevad trecasd trupele, care aveau sit inainteze prin valen Carasului i Cernovii-tul. Ultima coloana scoboara de pe podul de vase pe malul Dunarii la vecheaPalanca, unde lagarul este zidit campie. Un consiliu de rezboi, In care im-paratul i generalii siti isi stabilesc planul de inaintare i apoi reprezentareacelor dota' acte solemne, ea care se incepea ori si ce campanie militara, o lus-tratio exercitus i adloeutia catre trupe, formeaza oarecum preliminarile rez-boiului.

In scena lustratiei preotul i ajutoarele sale, Incununati ca mirt pe frunte,plimba In jurul lagtirului in sunete de trambiti animalele de jertfa Impodobite,asa zisele suovetaurilia, pe cand imparatul Insusi cu marama pe cap si vest-mintele de pontifice toarnii privind spre rasara, din tipsia de aur licuarea sfantapeste para focului aprins pe altar 'aula pretoriu. In fine adloeutia catre trupe,in care impratul aminteste legiunilor gloria trecutti a armiilor romane, ne pre-vesteste cit momentul Inaintarii contra dusmanului a sosit.

Si acum artiztul ne introduce in miezul povestirii sale. Tinta Imparatu-lui o cimoastern, iar mijloacele sale de a o realiza le deducem : tinta e s'ajungaprin Poarta de fier transilvana, la Sarmizegetusa i s'A striveasca vulturul Inpropriul sau cuib. Mijloacele fusa' ne dau o rntirturie vadita de genial militar

Impáratului. Traian Isi Imparte armata In filma', una, avea sit patrulla,' prinvalen Cernei i pasul Domasnei In campia, ; cealalta, sub propria luiconducerei avea sil treaca prin valle Carasului, Cernovtitului, Barzavei si Po-gonisului, ca sit' scoboare de asemeni In campia Timiului. Obiectivul imediatal ambelor armate era puternica cetate Tibiscum, care ziditti la ImpreunareaBistrei ea Timistd, era un punct strategic de o neinchipuita insemnatate, caciInehidea calen spre Poarta de fier transilvanti, deci spre Sarmizegetusa.

Planul Imparatului era simplu, dar fiottirator. Vrajmasul amenintat dindouti ptirti deodata' nu se putea Impotrivi nictieri Inainte de Tibiscum ; caci nuse putea folosi niel de admirabila Intarire facuta de natura din vadea Cernei,nici de pasul de trecere din strainta vale a Pogonisului, Ira a se veden a-menintat i lovit de la spate de unul din cele dona corpuri romane.

Fara voe el era nevoit sit se retraga neincetat din l'ata Romanilor i sa

www.dacoromanica.ro

-47 -caute un punct de reazim In valea Bistrei. De aceia prima parte a plandluiintoemit de Traian se Implineste dupa cum a fost intocmit. Romanul inainteazaIn mima tarii, iar barbarul se retrage pas cu pas meren spre punctul gin deconcentrare, ea apoi prinzand pe Traian In stramtorile muntilor sa-i dea lovi-tura hotaratoare.

In adevar, de la Tibuscum Inainte terenul ti schimba fata : valea Bis-trei, singura deschidere in munti, care duce din campia Timisului spre Sar-mizegetusa, este o vale Ingusta, paduroasa si framantata. Ea era, parea, chi-dita de naturä sa fie ca un gang prelung si desehis de trecere intre doua si-ruri de munti si un adapost contra Mtivalitorilor veniti din apus. De aceia ve-dem pe columna eu cata grije Traian pune pe legionari sa rareasca, codrii, sa,croiasca cararile, sa care copacii, si sa astearna drumuri, ca sa-si adune arma-tele. Aceasta vale, Inchisa precum este de dealuri prapastioase, nu are o cam-pie mai deschisa de cat in pártile de la Zavoi si Cireasa, acolo ande BistraMarului, scá'pata din gâtlejul muntilor, Isi Impreuna apele sale cu raid maimare al Bistrei.

Aici e Tapae, vestita Tapae, pe care invatatii moderni au cautat-o pre-tutindeni si n'au gapsit-o, aici multe batalii s'au incins lute Romani si Daci simult sange si multe cadavre omenesti au Ingrasat pamantul; aici aveau sa seciocneasca acum legiunile bine organizate romane, cu trupele pline de vitejieale Dacilor ; cáci parca ar fi fost sortit de sus ea, aici la Tapae, sa se maiciocneasca Inca odatLeele doua lumi, cea romana, cultivata, dar bätrana siistovita In izvoarele sale de reIntinerire, si lumea cea nouiti, plina de dorul vi-etii si de Incredere in sine, dar barbara s'i Inca neajunsa la deplina maturitate.

N'avem ea repetam aici cuvintele serse cu prilejul desfasurarii luptei ;e destul sit spunem : ca toad'," multimea legionarilor romani, cu toata vitejiaagerilor cohorte auxiliare, mai ales a acestei faimoase garde pretoriene, cutoata organizarea stralueita a trupelor romane, organizare. precum lumea numai vazuse de la Asirieni incoace, cu tot ajutorul neasteptat pe care naturadeslantuita, reprezintata pe columna prin imaginea acelui Jupiter Tonans,care din inaltimile cerului trasneste pe Daci cu fulgerile sale, si in fine catot geniul militar al Imparatului vi adanca pricepere a generalilor sai, biruintade si este de partea Romanilor, ea nu-i, dupa parerea generala, covarsitoare.Lucrul reese limpede din felul de infatisare a luptei pe columna; reese dinavantul salbatic cu care trupele dace sparg sirul c9hortelor auxiliare romanesi din micsorimea numarului de morti, pe care Dacii II lasa pe campul de ba-tae; reese de asemeni din figura turburata a imparatului si din linistea cucare Decebal, acea figurá senina din marginea padurei indaratul arcasilor, con-duce apriga, luptá.

Ori cum ar fi Insa, biruinta este a imparatului, care inainteaza' mai de-parte spre rasdrit si patrunde spre fundul van care duce spre Poarta de fiertransilvaná, dar Intariturile dace cu triplul lor val de pámant care tae culmileMarmurei si Ingustul drum de la Bucova, inta'rituri indaTatul carora flutura de

www.dacoromanica.ro

248

v6nt balaurul dac çi tau Infipte pe pari ascutiti, eapetele prinsilor romani, nearata pana la evidenta ea pe aceasta parte calea este Inchisa i stavila denetrecut.

In seend urmatoare imparatul se allá,' la Praetorium, Iii lagarul de LitigaPlugova, unde artistul ne desfasura primirea solemna a dona solii barbare.Una este alcatuita din Daci, care Insa in mod neobisnuit apar calitiri, din Bas-tarni, caracterizati prin pantalonii cei lungi i stramti, prin trupul gol de labrítu In sus, prin parul lnodat pe tâmp1ì i prin manta prinsA In paftale peuniere ; i probabil din Sarmati-Roxolani ; ia cealalta numai din eomati daci. Ceadintjui prin portul i gustul sau e mancha i darza, mai ales s'arata trufas da-cul calare din fata, Care ridic nuMa In semn de salut ; imparatul pe tribuna,Inconjurat de comandantii si legiunile cu acvilele lor, respunde linitit i demnCu dreapta, pe and cu stanga se reazima pe lancea sprijinita de parnant.Soliile Ii cer pace, una mai trufas, cealalta mai umil, pacea fusil na se incheie.Caci de fapt, ce conditii de pace putean s'aducti Dacii? Fusese Decebal stri-vit la Tapae, asa In drt, In dauna demnitatii sale si intereselor statului,Incbeie cii once pret o pace, care nu putea fi durabila? De altminteri, lucrulpare cu atat mai ciudat, cu cat la Tapae se pusese In puna luminit nu numaidisciplina de fier i admirabila organizare a legiunilor romane, dar mai alesneinfrantd vitejie i nepasarea de moarte a armatelor dace si iscusinta neta-gaduita a conducatorului lor. Era firesc lucra deci sa se intoarca solii fayaniel o isprava.

Prima campanie militara contra Dacilor se sfiirseste pe de o parte cupustiirea eampiei Severinului, mide Pimnonii veredarii, pe cal selbatiei i eufaclii aptinse In mana, dau foc i risij3esc o eetate Muga tarmul Dunarii, ce-tate, care. nu este alta de eat cunoscuta ruina din gradina Severinului, lar pede alta, cu ducerea In robie a unei printese" dace, catre care niste femei dace.eazute si ele In robie, Inaltit eopii, casi cum le ar m'ata o minune. Printesa-este propria sorà" a lui Decebal, duprt cum ne incredinteaza notita lui DiohCassiu. Se Intelege. o aseineni printesa din familia regala era un ostatic pre-tios pentru Romani.

In iarna &Mili 101-102 se petrece lusa un fapt de o insemnatate deo-sebitti pentru desfasurarea evellimentelor militare la Dunrtrea de jos. Anume.popoarele barbare de la rilsaritul Daciei, Sarmatii Roxolani, Bastarnii i Dacii,fie din propriul lor imbold, fie din indemnul regelui Decebal, care voia,

flancul i spatele armatelor romane din Moesia, sa-si aiba jocul misca-rilor sale mai slobod pe teatrul principal al rezboiului, navalesc lii Moesia peneasteptate ; ele ataca si iau cu asalt castelele i intaririleromane de la gra-nita imperiului, mai slab aparate ; piada i pustiesc cu foc i sable tot ce leesa lnainte. Acest lucra ni-1 arata artistul columnei.

tinile trunchiate ale "scriitorilor vechi ne aboga In acelas timp i numelelui Suzagus, conducatorul acestor borde barbare. Lumina adevarata Insa nu seface de eitt din alaturarea aeestor notite eu imaginile de pe columna.

Se pare di trupele barbare mai t'Alti au incercat o catastrofii, cumplita

www.dacoromanica.ro

- 249 -In tTecerea lor peste fiuviu. Catastrofa b Infiitisazii columna In chip plasticdesilvArsit f pe Intinsul apei nu se vhd de da cal i oameni rostogoliti de un-dele repezi, care duc de a valma stindarde, scuturi i cadavre de cai si deoameni ; unii Intind brate rughtoare cutre tfirmuri, altii se Inclesteazh de gft-tul calului i e] aproape sh se Innece ; foarte putini mai norocosi, sunt scosidin valuri de catre cei de pe mal. De aici disperarea Valí seamiln a pileatuldidac, careii duce mAna la frunte.

Grosul hoardelor barbare Insh in douh' cete mari pornese pe malul flu-viului spre clreapta, unii pe jos cu stindardele lor,balauri dad fluturativant,altii et1ri, Imbthcati i ei i caii lor In zale de fer. Calhretii Sarmati,chci acestia sunt acei cu1ìri cu zale de fi.er din crestet pfuili In tfilpi,casi Da-cii atad, cu furie cetatea Axiopolis.

De pe Infíltimea zidurilor cethtii trnpele auxiliare romane respund. lovindCu sillita i cu pietroae pe dusmanii care ti Impresoaril si-i atach. In zadarbarbarii sUgeteazil i lovesc In portile Inchise ale Intfiririi, In zadar bat muriide piatril ai lagqrului cu berbecul de aramti, chci tot avantul lor se spargede neInfrAnta vitejie a garnizoanei romane si de Mria zidurilor cetfitii. Darmánia Imptiratului, care 1i preghteste rtízbunare contra acestei Inchichri, li so-seste de pe urmlí.

In adevhr, artistul se Teintoarce cu povestirea sa spre Pontes. Un fluviularg In preajma unei cetfiti puternice, cu un teatru spre dreapta ; o navá, pecare trupele, auxiliare romane o inearch ca scuturi, u arme. i cu corturi im-pachetate ; o biremh cu cal.= spre stCmga i cu lophtarii gata de plecare ; pemal impgratul Insusi In vestmant de chlritorie, Insotit de ganta si ofiteriipriveste spre stilnga chtre niste trape, care duph stindardele lor sunt cohortelepretoriene, floarea armatei romane i nrtdejdea din urmh a Imphratilor In clipegrele : este tabloul Imbfirchrii Impfiratului i trupelor sale.

Pe *Intinsul apei plutesc la vale biremele cu trape i nhvile inchrcatemunitii, provizii, bagaje si cai. Tinta Imptiratului este válith: s tae retrage-rea barbarilor, prindh i sh-i striveasert. La Axiopolis, pe care-I recunoas-tem dupil Infiitisarea sa, Traian dPbarch si fUrh a pierde vreme, In fruntea co-loanelor sale, alciltuite din trupe usoare auxiliare si dintr'un corp de cavalerie.Inainteazil spre ritsfirit, de la Rfisuata inainte. Cfilfiretii Sarmati sunt sur-prinsi, Infranti i pusi pe fugri ; cap au mai remas cautá schparea spre rtisgrit.Asa dar, ceata Sarmatii chlAreatfi îi primise pedeapsa. Mai remfmeau Insh ce-lelalte douth cete, pe care rezbunarea trebuia sil le ajungá. In adevilr, cohorteleauxilicre pedestre pornite din Sucidava, Oltina de asthzi, lufmd pe valeaUrloaei, surprind a dona ceath barbará'. In pArtile de la Adamclissi, ciliar Infundul vhii, acolo mide se Inaltii astflzi tfipsanul Cu maluri abrupte, pe care ezidit satul Adamclissi. Barbarii, eare nu bfinuiseril nimic, socotindu-se la ad5-post de ori ce urmilrire, au desjugat vitele de la carele lor si dorm linistiti,sub raza lunei care s'aratii pe .011U-tate pe deasupra dealurilor pietroase subforma unei diviiiituíj femeesti.

Barbarii surprinsi, abia desmeticiti di soma, iau armele, U1l Cu kiabia In

www.dacoromanica.ro

250

fel de secere la varf, altii cu palosul, multi cu s'ágetile si cati-va chiar cubata ghintuita, izbese cu futie In Romani, cautand said faca drum prin siru-rile dusmane. Dar e In zadar. Campul e plin de cadavrele barbarilor. Insusiseful lor ti da singur moartea. Dar urgia maniei romane loveste si pe cel deal treilea corp de barbari : nimicirea lui o Infatisaza lupta cea mare, care pecolumna, casi pe trofeu, se desrasura cu o bogatie uimitoare de amanunte.

Este, Mt Inctoiala cea mai cruntit, cea mai sangeroasa si mai Insemnatalupta din cate cunoastem pe Intreaga columna. Insemnata prin felul fid multi-mea trupelor ; cad sunt aici cohortele vestite batavice si ale cetatenilor ro-mani (Cohors civium Romanorum, cunoseute dupa lupoaica cu Romus si Remus,sculptata pe scuturile soldatilor), cohortele pretoriene si ale veteranilor romani ;dar mai presus de toate se vad trupele legionare, care foarte rar iau partela lupta pe columna ; futre acestea sd distinge legiunea a XIV Gemina MartiaVietrix, mandria legiunilor Romei si groaza dusmanilor ; avem In fine aici s'i

artileria greoae, ale careia catapulte si baliste trase de catari, iau pozitie pemuchea dealurilor din fundul scenei Infatisate.

Desfasurarea luptei se face In chipul clasic cunoscut. lath' In frunte tram-bitasii si cornistii, care swirl semnalul atacului ; dupd ei vin vexillarii eu stea-gurile lor patrate In forma de prapuri, cu ciucuri de matase jos, iar sus avandfixata ori o victorie de aur Inaripatti, ori vre-o pasare legendara ; mai departepese solemn signiferii cu stindardul format din talerute de aur, cu pangticifluturate de vant si sus cu cate un scutisor prins Intr'o cununa, sau palma cu5 degete, simbolul legiunilor piae fideles ; s'i In fine, se mica si acviliferii cutoiagul purtator al acvilelor de- aur, acviliferii paziti de antesignani, o pun,de ofiteri centurioni, care poarta platose de fier In solzi de peste, brafari deotel la maini si pulpare la picioare, coif rotund pe cap cu aparatoare la falcisi la ceafit. Cu stanga ei tin scutul urias de arama s'i cu dreapta faimosul pi-lum, arma care a dat Romei sta'panirea lumii. Apoi In urma lor Inainteaza ma-surat si greoi legiunile Imbracate In zale de fier. De jur Imprejur roesc co-hortele usoare pedestre si calari..

Invrilmaseala a fost Infioratoare. Romanii din porunca Imparatului au In-valuit de trei parti pe barbari, care lupta cu desperarea mortii, Multi dintre-ei zac In tarana, morti sau raniti, o parte prinsi si ferecati cu mainile la spate,stint manati spre stanga catre lagarul cu forma celui din Adamclissi. Cali aumai remas Isi cauta scrtparea In fuga spre niste dealuri framantate si acope-rite cu pitduri de fagi, care dau tristetii peisagiului o nota pitoreaseä. In-semnatatea acestei lupte se mai vede Inca si din urmatoarele 2 fapte : uncamp Intreg se lntinde inaintea noastra, campul mmiii, asa sunt de multe ca-davrele celor cazuti dintre barbari ; si apoi, pentra Intaia si ultima oara pecolumna, Intalnim si raniti romani, carom ea un realizm admirabil, doctorii leleaga ranile si-i Ingrijese.

Aceasta biruintrt, care pune writ fericit celei de a doua campanii mi-litare a Imparatului, nu a remas Ora rasunet In lumea romana. Vorbeam maisus despre notita scriitorului vechi, care pretindea el Imparatul a biruit trupele

www.dacoromanica.ro

251

barbare de Daci i Sarmati ; acestia, dupa aceiasi notita, sub conducerea luiSuzngus navälisera tu Moesia inferioara.

Nu avem sì refacem aici drumul pe care l'am facut °data% E destulspunem c monumentul din Roma, ne Infatiseaza aceste raporturi cu asa ade-

precizie, in cat Indoialiti asupra acestui punct nu mai incape.Dar amintirea acestor lupte sangeroase s'a pastrat sì In fundul Dobro-

gei, in partile de la Adamelissi. Aici se afla cetatea de piatra Tropaeum Tra-jani, Cu slavitele-i ruini, care ne povestesc stralucirea de a/0, data ; aici uriasultrofeu, ale citrula marimi impunatoare nicí timpul níci urgía omeneasca nu íle a putut nimici ; aici altarul funerar i aici In fine si movila de pamant.

Fie-care din acestea au rostul i menirea lor.Cetatea a cladit-o Traian, pentru ca In interíorul zidurilor sale sa se ada-

posteasca trupele romane inainte de lupta. Dar a mai zidit-o Traian, fiindeaaici dupkeliberare, v'eteranii i soldatii peregrini, carora imparatul drept ras-plata le ;daduse cetatenimea, aveau stabileasca Penatii lor i sa-si cla-deasca vatr i familie.

Troteul l-a ináltat imparatul pentru ca printeansul s'arate viitorimii ma-rimea faptelor sale, iar barbarilor de la hotarele imperiului urgia bratului ro-man, care stia sa loveasca pe toti cap calca cu gaud vrajmasesc hotarul pu-terii romane i Ii pustiesc ogoarele. Pe de alta parte pe peretii trofeului tre-buia sa se sape cu imagini de piatra stralucita epopee a biyuintelor dobanditecontra barbarilor.

Altarul funerar de asemeni isi avea rostul sthi: dintr'un simtimant adancde pietate pentru cenusa dcelor viteji, care luptasera cu credinta i muriserapentru republica", Imparatul pusese sa se, cladeasea altarul, la poalele etiruiatrebuia sil se aduca In fie-care an jertfa funeral* pentru linistea sufletelorce/or ce adormisera somnul de veci In umbrele Stixalai. lar pe peretii cladireisit se sape numele celor ce cazusera luptand, pentru ca amintirea lor samae pururea nestearsa ì sit slujeasca' drept pilda generatiilor viitoare.

Asa dar pentru morti, monumente i jertte de pioasa amintire:; pentru ceivii laude i daruri. Laudele ce Imparte Traian trupelor sale In acea solemnaadlocutie, care Incheie rezboiul ; daruri le da acelor peregrini sau vetereni, caredupiti ce au sarutat cu adanca smerenie mana imparatului, pornesc spre lagar,uncle 1i due cu dânsii In saci resplata capa'tata In bani i micile lor economiistranse cu .atata truditi.

Odatil aceste lucruri Intocmite i puse In ordine, imparatul se Intoarcedin nou la,Axiopolis, unde, scoborand in nava amirala cu care venise, Ii ja caleaspre Pontes, urmat de biremele Cu trupe si de navile incarcate cu arme i ba,gajii. Si astfel se Incheie o Intreprindere militara, care de n'ar fi izbutit, ar fiinsemnat nu numai nimieirea puterii romane la Dunare, dar ponte i peirea ei-vilizatiei vechi i inceputul noei lumi. Dar ceasul din urind al Romei nu sosise

Seena urtnatoare ne readuce ianìii In preajina ceth'tii Zanes, ale eareiaziduri si porti, case si turnuri de piatra, le vedem pe muchea dealului care seInalta raps langa malul Dunarii. Podul de vase se Intinde de a curmezisul

www.dacoromanica.ro

- 252 -apei ea si In prima camp anie mi1itarí, eu deosebire numai cit de asta dataatilt malul drept, Cat si malul stang al iluviului sunt intarite Cu noi adaose,ziduri de piatra sau valuri cu palisada.

Pe malul romAnesc, unde primejdia din partea Dacilor era mai amenin-tatoare, capatul podului de lema este sprijinit i intarit cu valuri de piatra,dota ziduri paralele, care se Incheie cu o cetate rotunda de asemeni de piatra.Printre aceste zidttri pasesc solemn In primul plan trupele de cavalerie, apoila mijloc armata legionara, si In fine sus in fund, Indaratul valului cu palisada,artileria greoae. Toate aceste coloane se Indreapta spre Imparatul Traian, carepe coasta unui deal Inalt priveste cii taiditit multumire &data ea mana.

Ca sti localizeze scena i mai bine, artistul a adaos pe culmea dealului,unde imparatul i tovarasii sui primese defilarea trupelor romane, o cetateale careia ruini noi le-am descoperit In apropiere de Varciorova ; aici a fost o-dinioara vestita cetate a Oreavei, care a jucat un rol mare si In trecutul mainou al tarii noastre. De pe dealul Oreavei IDA drumul, pe atunci i Oita maiincoace In timpurile domniei lui Caza, ducea in doua directii : unul se coborain valea râuluj Cerna, iar celalt trecea prin valen raului Topolnitei i duceade alungul Carpatilor spre rastirit, pii In valea Oltului. Pe acest din urmadrum porni acum imparatul i calea era lung si obositoare.

La Grtidet artistal ne arata primal popas al armatelor romane, popas, careeste In acelas timp si o prima concentrare a legiunilor. La Bumbesti impara-tul primeste o solie dacii, In vesminte pompoase imbriicata, dar a careia cerereo respinge. La Ramnicul Valcea, acolo unde noi am localizat pe vechiul CastraTraiana, avem In fine cele doua, acte solemne, cu care se incepea ori-ce cam-panie rezboinicà, lustratio exercitus i adlocutia ciare trape. Cu scenele.artistul columnei ne transporta In partile de la Calimanesti, uncle are loe tre-cerea Oltuitti pe pod si croirea drumului spre Radacinesti. Tinutul e prea man-to s si padurile de nestrabatut, stancile amenintau sà caza peste navalitori, asade strirfite emu cararile, ele insasi Inchise cu valuri i tumuri de catre Daci. Totusiimparatul a ales aceasta cale pe la Pripoare, ca mai putin primejdioasa, de ciitcea de alungul Oltului de la Cillimanesti in sus.

La Pripoare trupele auxiliare dau toe Intariturilor dace parasite ; la Ra-covita-Copaceni, pe un pod de lemn cladit pe sub poalele muntelui piramidala/ Magurei, se face trecerea acum de pe malul stang pe cel drept al Oltalui ;la Saracinesti cetatuia vrajmasului este risipita chiar sub ochii garnizonei dace,care se retrage In liniste pe valea pftritului Saracinesti. In fine, iata-1 pe Tra-ian ajuns la Ctlineni. Aici, unde se afla until din punctele strategice cele maiInsemnate de pe intreaga vale a Oltului, ni se desfasura o priveliste impuna-toare, asupra careia Dion Cassia ne a lasat oare care stiri. In fata unui lagarputernic, in fata legionarilor care zidesc un al doilea castru, ceva mai la stanga,In fata legiunilor cu legatul i stindardele sale, ingenuche un pileat dac. Cuscutul aruncat Inainte-i, cu bratele rugatoare, pileatul cere cu staruinta, in nu-mele regelui dae incetarea rezboiului. Pentru intaia oarrt regele Decebal tri-mite asemeni solie Iusemnatii, aleasà nit dintre comati ca mai Inainte, ci

www.dacoromanica.ro

253

tre nobilii trtrii ; semn et. sau armatele romane pAtrunseserA prea adAnc Inmima tArii, pentru ea sit le mai poatrt pune o stavilii In mersul lor, san ct pre-gAtirile de rezboi ale regelui Decebal nu fuseserA, din nefericire pentru dAnsul,In deajuns de Inaintate. O gresaai pe care avea s'o piliteascii regele (lac nu nu-mai cu jertfa mAndriei si mai airziu a vietii sale, dar chiar cu neatArnareaneamului BAIL

Scena, privitA din pullet de vedere formal. nu este de cat o ilustrare paraa cuvintelor lui Dion Cassiu Inainte de luptrt regele Decebal trimise o .solie.nu dintre comati ea mai nainte, ci dintre pileatii cei mai nobili. Acestia, as-vArlind armele lor la pieioarele Imprtratului i crizAnd In genuchi, eerurrt o In-tAlnire Intre Traian i regele Decebal. fAgAduind sit Implineascii tot ce li seva eere". Se vede InsA ert nici ceastA solie n'a fost mai norocoasA.

In scena urnilitoare ne ataim In defileul eel strimt al Oltului, in pArtileclintre rim]. Vadului i Boita. Munti ea vArfuri conice i plesuve se InsirA unulduprt altul, formAnd perete pe dreapta si pe sainga Oltului ; iar printre vAilelaterale care se desehid Intre dAnsii, se InaltA niste zidiri ronde de piatrA euferestre sau poarta de intrare In fatA, ea acoperis ascutit deasupra i abageape laturi, 2idiri al cArora rost de tnairire nu a fost aimurit de cAt prin acelturn spart" de la jumAtatea drumului dintre Boita i granita roniluili, desprecare s'a vorbit mai sus. Un lagAr puternic prizit de trupele auxiliare romaneIncheie aceastA parte a scenei, pe cAnd spre dreapta pe culmea unui muntetrunchiat se resfatA zidurile unei cetAti dace de piatrA, precum o aratii tumidcut ceardac de lemn de deasupra porii. Printre vrti scohoar i tidier!, dealurilepAlcuri, pAlcuri de legionari romani, care de sigur curritrt cArrtrile muntilormultimea vrAjmasilor. Asa de realA este scena i asa de precis a lucrat artistul colunmei, In cAt autorul acestor rAnduri a putut descoperi i turnurileronde si eastrul roman si mai .ales mrtreata cetate dacti de pe culmea mun-telui. Scena InfAtisatil Cu multrt artA si In chipul eel mai plastic 1'0 grtseste ai-murirea ei In cuvintele aceluiti§ istoric amintit mai sus, care urnilind mai de-'mrte cu povestirea sa, adaogrt : Tar ImpAratul Traian cacen i rand pe rAnd mun-tii Intrtriti cu ziduri, unde el descoperi armele, masinele, robii i stindardul le-giunei, care crtzuse In mitnele Dacilor en prilejul mortii lui Fuscus",

Cealaltuí junilitate a scenei ne. infritisazii o fapai nilireatrt a cavalerieimauretane. In adevrtr, Lucius Quietus, comandantul acestni corp de cavalerie,nAvAlind pe alai cale ill tinutul loeuit de Daei, pe multi i-a ucis si Inert simai multi i-a dus Iii robie", asa stuill notita lui Dion ,Cassiu. Tinutul pare mun-tos spre stiinga, ses i priduros spre dreapta, lar ImpAratul, Insotit de tovarrisiisrti obisnuiti, priveste de pe o Inrtltime cum se desfasurrt lupta, care a dat ne-=tire comandantului mauretan.

Mauretanii, invesmAntati ea o simpai ertmase pring la mijloc cu o chi-gAtoare si pe unilir Cu un nod, cu lancea Intr'o nilmrt si scutul rond (asa nu-mitul cetra) Intealta, aleargA spre dreapta pe cai mrtrunti i fArii sea. In a-vAntul miscrtrii lor ei restoarnA toatrt ditrja Impotrivire a Dacilor, care sprti-nilmtati fug sA s'ascumal In sitnul codrilor de stejari, care cuprind o bunrt parte

www.dacoromanica.ro

--- 254

din seen& Cu o mgestrie rara artistul a ytiut sg pue nu numai viata i miyearetu tabloul sau, dar a reprodus cu un shut real pana yi cele mai nelnsemnateamgnunte, care caracterizeaza peisagiul vi-I fae atragator. Caii sunt márunti,vioi, Cu coama i coada lungg, aya precum Strabon (XVII, 828) ni-i descrie.Mauretanii cu fata costeliva, spani unii, pgroyi altii, cu cioe In barba i mustaticazute In jos, cu Oral lung pe cap i lneolticit in bucle, dan navalli salbaticaIn contra Daeilor, care de asemeni ne apar en inveymantarea lor, cu stin-dardul lor in forma' de balaur, cu seuturile lor ovale Impodobite ea fel de felde imperecheri de linii i drepte i Incovoiate. Inteun cuvant, cel ce a sapat inpiatrg imagrinea a fost nu numai un maestra artist desavaryit, eitei a ytiutdea epizodului rezboinic,unul din cele mai frumoase din cate cunoaytemprimal rezboi,toata marimea i stralueirea, pe care probabil a avut-o luptayi in realitate, dar yi un eunoscator adane al vietii de eampanie a legionaruluiroman.

Prin aceasta biruinta, imparatul i armatele sale s'au facut sta'pane peunul din puntele strategice cele mai Insemnate din valea Oltului i pasul Tur-nul royu. Calea spre mima Ardealului era acurn In mana Romanilor, cad a-eeytia stapanind pasul aveau cheia intrgrii In regatul dac.

De aici, de la Boita, drumul spre Sarmizegetusa o lua spre apus prinvalea Sibiului yi a Mureyului. Pe aceasta cale a pornit i Traian cu legiunilesale. Insa., eu cat drumul ducea tu spre yes, cu ant primejdia unui atacdin partea clUymanului era mai mare. Dacii eran obiynuiti sit lupte in cam-pie, unde barbatia lor selbatica i dispretul lor de moarte, se putean desfayuraIn pliait voe ; aid, in largal campiéi, lupta, putea siti reluceapg, la fie-ce col-

padure, la fie-ce trecere de apa, la fie-ce muche de deal mai inalta, iarlinia de legatura a armatelor romane ea valea Oltului amenintata in fie-ce

tocmai acest lucru nu le venea la socoteala Romanilor, ale caror miy-eari tactice nu aveau de scop de cat srt surprinda pe barbar yi s'ajunga catmai pe nesimtite In preajma capitalei dace, unde intreaga putere romana ne-ytirbita i neistovitit de maryuri i oboseala, sit dea o singura batalie, carefie yi o biruinta hotgratoare In aeelay timp. De aceia, din dreptul orayului Se-be, imparatul in loe &a' se scoboare spre yesul Mureyului, ea de acolo BA seIndrepte spre Sarmizegetum, a luat din non eitrarea muntilor i anume, dealungul vaii Sebeyului, In sus de Sasciori, pe eulmile muntilor, care inchid a-ceasta vale spre apus, a patruns pana' la Crivadia, adevarata poarta, de intrare,In campia Streialui. Am vazut mai sus pe ce se Intemeiaza aceasta parere anoastra. Ea se Intemeiaza' pe acele lagare romane, care se gasese i astazi Inlungul drumului de la Sasciori la Crivadia, la Capalna, apoi pe yeaua, munte-lui din preajma Varfului lui Piltru, la Poiana Tafi, la Jigorul mare, Jigorelul, etc.

Se pare ca piltrunderea In valen Streiului s'a facut nu numai prin sur-prindere, dar yi prin tradarea unui yef dae, comandautul cetatii din Crivadia,acel pileat care sanita, ca atata umilinta mana imparatului. Fapta lui de sigurtrebue sa fi turburat mane mintile Dacilor. De aci fierberea care se vededanyii, In marea luptil, ce se da la poalele dealului Crivadiei, In cAmpia Baru-

www.dacoromanica.ro

lui. Pe child unii tae phdurile si las copacii asvhrliti pe chrari, pentru ca sh,lmpiedice Inaintarea armatelor romane, pe cand altii Cu stindardele lor, acelecaracteristice prapuri i legendarii balauri, suflati de vant, se grAbesc s'ajunghIn Inválmhsalh, cei mai multi dintre Daci, dau piept vitejeste cu dusmanul, fielovind eu sbii1e lor Incovoiate ca secerea, fie arunchnd shgeti i sulite dinbalistele asezate In Inthriri la intrarea chiar a chmpiei.

Romanii Ingrijati de acest atac vijelios, pe de o parte se Inthrese cu va-luri formate din stive de lemn puse cruci i curmezis, Indhrhtul chrora fsiduesc catapultele i balistele lor, iar pe de alta asvarle In lupth cohortele au-xiliare. lath Sarmatii Bosporani cu coiful conic si zalea lor de fer In felul solzi-lor de 'peste ; lath' arcasii Baleari cu picioarele goale si o simplh tunich petrup, purthnd In mana dreapth o prastie, iar Inftisurath,' pe cap si sub barbie oa doua, pe chnd cu stanga in In poalh o grImAjue de pietre de prastie ; Lath

cohortele usoare neregulate ale Germanilor, care cu trupul gol de la brhuIn sus, lupth avánd scut oval urias In stftnga ; In dreapta ei scuturh o nthghintuith sau o lance. In urma lor se pun In miscare sirurile greoae ale tru-pelor legionare, care poarth platosa de fier pe piept, coiful de otel pe cap ; custanga ei tin scutul semicilindric i In dreapta Iì cumpenesc greoiul pilum.Toate aceste armate merg mhsurat i hothritt spre tinta statornicith de Imprt-rat, care priveste de pe InAltimi cum se desfasuril lupta. Toate aceste figurinumeroase se misch Inteun cadru foarte variat, pe care la stanga 11 formeazhlaghrul roman phtrat §si cetatea rondh dach, iar spre dreapta douh alte cetrttidace, una mai sus Intre vhile muntilor i alta mai jos Ind:Ali-11u' unei simplevAlcele. Iar peste Intregul chmp se inalth la fund varful trunchiat i cu pangoablh, a muntelui

Ch biruinta este iarasi a Imptiratului, o aratii cadavrele Dacilor, care aco-pere pilmhutul, o arath' de asemeni frAmAntarea adhnch, In care se sbat Im-prhstiatele cete de Daci, o aratit mai ales acea grabh nepotolith, cu care Dacii dindreapta tae i prhvalesc copacii peste crahri. semn ch vor srt-si acopereapropiata lor retragere.

In scena urmhtoare peisagiul este altul, nu lush rezultgul luptei. In loculmuntilor sthncosi i ascutiti din scena trecuth, aici avem o gegiune mai

unde muntii au forme mai' regulate si Intiltimi mai mici; phduri de stejariacopere o bunh parte a scend Legionarii zidiserh, un lagar de piatrii, pe carenoi 1-am stabilit la Masai de sus, iar ceva mai Ill fath, o punte de lemn pesteo aph Ingusth. Spre dreapta aceiasi prhstiesij si cohorte sarmate-bosporanice,pe care le-am mai vazut In scena trecutrt, sprijinite de trupe legionare, atach

sfarAmil un Intreg corp de Daci, care dupri, ce au lasat o multime de ca-davre pe chmpul de bAtae, fug Inghemuindu-se unii pe altii Indhrtitul unei vrti,pe care o cetrttue dach o Inchide.

Aceasth lupth, duph, localizarea fricuth de noi, ne Infrttisaza un non mo-ment de biruinth al armatelor romane ; cercul de fier care Incinge de jurprejur chmpia Hategului se restrAnge tot mai tare; de la Crivadia Romanii auajuns aproape de Hateg la localitatea Ceopea, unde am vrtzut ch are loe lupta

www.dacoromanica.ro

256

cea de a doua contra Dacilor ; pe de altit parte cele douit eat, care due,dealungul Streiului, de la Crivadia spre Hateg i cea peste plaiuri pe la Va-deei i Par* spre Ostrovul mare sunt ocupate de Romani, Ce mai remaneDacilor ? Singura canipie a Sarmizegetusei, ale citireia ziduri de aparare, pre-cum am vazut mai sus, sunt Inca neispravite. Indaratul acestora poate fi Impo-trivire Indelungata? í ca toate aceste nadejdea lor Inca nu s'a risipit.sufletul lor Inca nu s'a stins credinta, cit noroeul Ware sit le surazil macar o-data i sa le dea biruinta. Dovada este eea de a treia luptif, apriga si sange-roasa pentru ambele arma.te, /upta localizata de noi la Ostrovul mare. Ciimpiae larga, destinsii, o vale se deschide spre dreapta, inthin la capatal ei desprectunpie cu valuri si palisade, iar spre fund, acolo unde piscurile muntilor suntmal aseutite si prapitstioase, se Malta, o mandra cetate de piatra', ale careiaforme ni le Infiltiseaza mai bine scena CXI din al II rezboi.

Impiiratul stil pe Inaltime si cu figura Ingrijatit priveste'cum se desfasurilla picioarele sale peripetiile sangeroase ale luptei. Dacii lupta eu o vitejie sel-batica, primese i dau lovituri de moarte. Mai cu seamil acel comat din 18G,de sigur imaginea simbolicit a unei Intregi falange dace, comat, care, ea o vi-jelie se asvarle asupra priistiesulni Balearic din fatit-i,acesta i fuge de grottza,-7,mi se pare pus numai cu un singur gaud : sit Intrupeze mai Iiimurit pentra sim-tal vazului, eat de mare a fost pritnejdia pentru Romani si cat de disputatit bi-ruinta. Afaril de aeeasta, pentru a doua oariti pe columna, cand trupele legionaresunt nevoite sit intre In invalmasealii. i amanunt foarte interesant: acesti le-gionari, preeum a dedus foarte bine Cichorius din imaginea acelui legionar,care pare cit fuge, aceste trive Inviitate sa birue, an dat Indarat. Firesteaceastil huttuulie Dacii au laptat cu virtutea, pe care le o duden desnadejdea;doar stieau ei bine crt o Invingere pentru (Musa era tot una eu robia si peireaneamalui lor.

Artistul, printeo Indemanatica, Infuítiare, ne-a arrant lamurit care a fostsfarsital luptei : de oparte spre dreapta, Dacii, dupit ce au lasat pe campul debiitae o sumit de cadavre, au luat-o la fugit spre adancul vitii, a careia intrarespre ses este Inebisit eu o Intarire. In groaza lor si In neoranduiala fugii lorstit Intiparita ma'rimea biruintii romane.

Pe cand Iusit legiunile i eohortele auxiliare romane castigau stralucitavictorie, spre stfinga i oare cum In spatele_ lui Traian, alte trupe legionare rCtu-duite sub forma de testudo, cucereau cetatea Coltii. Cine a viizut aceasta ce-tate de piatra ziditii pe un pise de //mute, marginita eu abisuri adanci de treipar', cine canoaste greutatea urcusului i taria grozava a zidarilor i turntk-rilor acestei cetatui, numai acela ponte pricepe toatit adancimea cuvantalui luiDion Cassia, care zice, cii tntre motivele care au silit pe Decebal sit fneheiepace cu. Rotuma este luarea unei puterniee eetiiti dace" de catre Labe-rius Maximus. i tocmai marea aeestei cetati cade eeva, mai naintede scenacea mare a supunerii Dacilor".

Cu aceastit ultima biruintit Imparatul si-a ajuns tinta sa : ttufia regelui De-cebal fusese cumplit Infrantit. lar capitala regatului dac stetea la picioarele

www.dacoromanica.ro

257

sale. De asta datil acvila Romei tinea n ghiarele sale balaurul dac. PentruInthia data Mima regatului era calcata In picioare de armatele romane ; pentruIntaia data dud acei ce navalisera de attitea ori peste hotarele imperiului ro-man §i InfrAnsesera at'atea legiuni romne, steteau tTemurAnd In genuche Inain-tea biruitorului, cu atttt mai neIndurat, cu cAt umilirea Romei In trecut fusesemai amara. Fire§te, acesta stapAn la randul situ trebuia impue hotitrarile,iar cel Invins s'asculte. Si tocmai acest lucru ni-1 Infitti§aza cu o pompa In a-devar Imparateasea artistul In scena urmittoare. Este un tablou care, dupit fe-luI Intocmirei sale, duprt felul de repartizare a figurilor, nu numai capita ovaloare deosebita Intre toate celelalte tablouri sculptate In lungul columnei,dar care poate fi socotit ca o opera de arta de cea mai Walla frumusete.

Cate-va linii i atat §irurile muntilor In forma de culisit, precum sunt§i Pimp1iga, ant Incovoietura ginga§rt care alcatue§te pasul Portii de

fier Transilvane, cât i masa piramidala a muntelui Mare cu varful su rete-zat, cu valea vecina a Selei, rasar din campul de piatra al scenei, precum a-ce§tia rasar §.1 Incadreaza de jur lmprejur campia Sarmizegetusei. Zidurile ca-pitalei dace, cu portile lor deschise, cu turnurile cu ceardac de lemn, ca va-lurile §i palisadele lor, se !twirl In lung de la stAnga spre dreapta,

imaginea unui ora§ph"rasit, pe care armatele legionare II ocuprt. La sttmgase Walla turnul rond pe culmea unui deal, la poalele crtruia izvorti§te o aprt,pe care un canal sinuos o duce din fund spre In fatrt, parcit Intr'un soiu debasin. La dreapta, Daci care daritma un zid, iar pe culmea uniti deal frrtman-tat ni§te casute, unele de piatra, altele de lemn, pe care stapitnii lor le Ora-sesc, iata cadrul variat §i plin de poesie, In care se mi§eil personagiile sceneinumita supunerea Dador".

Armata romana sta In§irat' pe douit randuri, paralele ca zidul cel lungal Sarmizegetusei. De o parte sunt trupele de infanterie legionare, cohorteleauxiliare pretoriene, Infati§ate prin stindardele lor caracteristice, legatii i tri-bunii legiunilor i de sigur celelalte cohorte auxiliare ; de cealaltrt, de asemenilegatii i tribunii legiunilor cu restul infanteriei care, spre capatul din stangase Incheie cu trupele de cavalerie, dintre soldatii carora unii I§i astitmparit seteadin apa izvorului, care vine din poalele dealului cu turnul rond.

La mijloc futre osta§ii sill, stit pe un tribunal zidit de piatra, Imparatul ;cu fata Intoarsit spre dreapta, el prive§te cu lini§te spre multimea Dacilor,care In §iruri lungi, aci In genuchi, aci In picioare, Intind bratele rugatoarecatre ansul.

Este meritul lui Cichorius de a fi dat o semnificare tuturor acestor fi-gmi grupate de Daci, alaturtindu-le ca notitele pastrate din Dion Cassiu; MaiIntiti vin doi pileati daci, care, dupa ce au aruncat scuturile §i armele lor lapicioarele Impitratului, cer In genuchi mila biruitorului. Ei Infitti§aza primaenditie a pacii : Dacii sa predee armele lor.

A doua gruprt, alcatuita din brtrbati Inve§mAntati cu costume dace, eamitinele legate la spate, a§teptttud indurarea Imparatului sit' se piece asupralor, ar Infati§a, dupa acela§ Invatat german, Implinirea celei de a doua con-

17

www.dacoromanica.ro

258

ditii, care mina : sa redea regele Decebal pe inginerii i fugarii romaniu, car6unii, cei dintti, fusesera trimesi de catre Imparatul roman Domitian, iar ceilaltivenisera atrasi de dorinta castigului.

Apoi mai departe, spre dreapta e desfasura lungul ir 1 Dacilor pileaticomati, eare In genuchi sau Ifi picioare cer iertare imparatului, precum o

cere si figura impunatoare i nobilit a acelui pileat dac, care dominand pe totide pe o birdlime, 10 Indreapta si el rugittor mainele crave imparat. Acestaeste Insusi regele Decebal. Notitele istorice ne spun cit regele Dacilor veuindInaintea Imparatului ar fi cazut In genuchi i ar fi cerut pace. Pe columnit!ma artistul, de sigur din porunca Imprtratului, a InMurat acest gest de umi-linta, Infittisand pe Decebal din contra mandru i impunittor pânit i in clipade restriste cea mai dureroasit. Era destul sit arate pe cel ce Meuse atiitatimp BA tremure Roma, Intinzand si el bratele rugatoare crttre a tot puterniculbiruitor.

Spre dreapta regelui Decebal, artistul ne-a Infatisat printr'o imagine spe-ciala Implinirea celorlalte doua conditii. Pe cea dintâi i anume : sa darameDacii Intrtriturile", o invedereaza artistul prin doi Daci. Acestia ca casmaleleizbesc zidul de pill* care, urmand panta unui deal, se Indreapth' piezis Intredouit culmi de munti. Cealalta conditie, adica: sit paraseasca Daciiocupat de Romani,acesta, fireste In sensul aratat de noi mai sus, adica nu-mai tinutul din preajma puntelor strategice mai Insemnate, o arata' artistulprin acea jalnica retragere a Dacilor, care coboara de pe Inaltimele munteluiSelea Impreuna cu copfii, turmele si tot avutul lor. Aceiasi idee o invedereazaartistul de asemeni i prin acei legionari romani, care ca bagagiul pe umereiau In stapanire pitrasita capitala a Dacilor.

Cu implinirea acestei din urma conditii Insa se pecetlueste pentru totdea-una soarta poporului (lac, care Inceteazit de a mai lua parte hotaratoare inviata politica a lumii de atunci ; iar steaua marelui rege Decebal a apus odataCu robia neamului seu. De altminteri rezboiul Incepuse In imprejurari nepriel-nice pentru Daci : Decebal nu-si avea macar ispravitit reteaua cetatilor salede aparare. Zidurile Sarmizegetusei, dupa cum arata columna, nu erau gata nicimacar la sfarsitul primului rezboi.

In acelas timp Oat*, cu celelalte popoare barbare de la Dunare nu fu-sese Inca bine Inchiegatit ; ele n'au format din prima cliprt un singur bloc, decare s'ar .fi putut sparge energia poporului roman. Caci dacrt acest bloc depopoare s'ar fi pus In miscare de la Inceput, dadi ar fi pornit cu rezboi deo-data cu Dacii, dacit Inteun cuvant la Tapae armatele romane s'ar fi aflat Infata tuturor barbarilor care aveau un interes obstesc de aparare la Dunareade jos, ponte cà cumprtna nu s'ar fi plecat asa de tare de parten lui Traian.

Dar, fiindcit ele au intrat tu luptit tarziu si rand pe rand, n'au ajunsla nici o izbandit alta, de cat a fi strivite una cate una i decipentru multa' vreme. i, fireste, cand aceste popoare au fost scoase din lupta,usor i-a fost Imparatului apoi sh' cadà cu toata greutatea armatelor sale numaiasupra Dacilor, sa-i sfitrame aduca la supunere.

www.dacoromanica.ro

259

Aceasta supunere a Dacilor o consfinte§te columna prin acea fecioara fru-moasa,Victoria inaripata intre douh' trofee,care serie pe un scut de aramabiruintele ca§tigate ; §i o roste§te Dion Cassiu cu cuvintele : Imparatul TraianWA o garnizona romanh' In Sarmizegetusa §i in restul tarii", cuvinte careserbatorind pe Imparat §i armatele sale, simbolizeaza in acela§ timp §i ideeaca poporul dac, care parea menit sa joace rolul elementului german de maitarziu, a intrat §i el in clientela romana, adica a ineetat de a mai avea unideal al sail politic §i o vointa neatarnata fata de Roma §i de 1nvechita eicultura.

www.dacoromanica.ro

A PENDICE

Intre hArtiile lui Antonescu s'a gAsit i urmAtoarea precuvintare, pe care el o Belli-tase pentru cartea lui, dar de care nefiind pe depliu multumit, nu o prescrisese pentru tipar,Credem totusi a-i da loo tn acest apendice, pentru cri ea poartA au toatii neisprfwirea ei pa-cetea mintii cumpenitoare si iubitoare de frumos ce a alcAtuit-o.

PRECUONTARE

Aceasta opera, cuprinde numai prima parte a Columnei traiane, adic, In-täiul rezboi dacic. Ea ne lamure§te rostul. unui ir Intreg de scene sculptateIn lungul spiralei de reliefe care,. dupa foarte multi Invatati, n'ar fi fost decAt produsul Inchipuirei omene§ti §i nici de cum copierea amanuntita a fap-telor reale istorice §i militare, petrecute Intre Daci §i Romani sub divul Traian.

Gandul acesta al privirii oare-cum ideale a scendor fara, legatura cu rea-litatea a trebuit sa piara In cele din urma In fata luminii adevarului : niel oscenä pe columnä, care sa n'aiba In acela§ timp pe teren icoana ei adevh-rata'. A.§a de pilda, cunosc reliefe, prime Intr'un cadru patrulater, unde pelinia de jos se Infati§eaza, un rail larg, Inda'ratul acesteia un §es intins, stra-Mat de o apit, care venind din fund se varsa In rani cel mare ; in centru §e-sului, acolo unde un pailia§ care vine din spre stAnga se impreuna cu râul celmic, se vàd de o parte si de alta a parAiaplui, doua stânci abrupte cea dinspre nord poarta pe värf o cetate triunghiulara daca, cea din spre sud din con-tra un ciudat lagar roman de forma, pentagonala. In fine spre fund de tot, un§ir de munti, dintre care unul are o forma ciudata, Inchide cadrul cel patru-later. Ei bine, aceste elemente topografice a§a de rasarite, se aflit reunite nu-mai In anumit loe §i nu ori unde.

Iar toata priceperea §.1 §tiinta archeologului sta tocmai In a descoperi lo-calitatea realä, unde se regasesc Impreunate toate aceste indicari topograficede mai sus, cu randuirea §i raporturile lor laolalta. Numai cu pretul acestacolumna poate fi, precum §i este, un izvor istoric de cea mai Inalta Insem-natate.

www.dacoromanica.ro

262

Asa dar, prima grije pentru un archeolog, dupg studierea anticyaricg afigurilor,lucrul acesta de altminteri de mult fusese sgvarsit,este : s'a'loca-lizeze scenele pe teren. Prin aceastg localizare se hotg'rgsc In acelas timp di-feritele popasuri, pe care armatele romane le-au fgcut din ziva trecerii pesteDungre i Ong cand Sarmizegetusa i trufasul rege Decebal cad la picioareleImpgratului. Acest principiu a tot stgpanitor al localizgrii, care 11e-a dus la re-zultatele cele mai fericite, este primul punt nu numai original, dar si luminosal acestei opere ; desi InvAtatii Cichorius, Petersen i Domaszewski,opera aces-tuia din urmg aph'rutg, In timptil cercethilor noastre, ciilcaserg cu stgruintgpe acelas drum.

Dar ori-ce localizare, ca srt fie bung, cere Implinirea unor anumite con-ditli : archeologul trebue sit cunoascg cu deamánuntul sistemul conventio-nal folosit de artist la InfAtisarea reliefelor sale. Fgrii aceastg cunostintg el emenit sau sá,' se multumeascg numai cu bgnueli, sau sit rAtticeascg neIncetatpe marea Intinsg a erorilor. Un asemeni sistem conventional ar fi, de pildg, BA'stim, dacg fie ce sceng Inchisa In patrulaterul situ are vre-o orientare anumitg,precum are o hang geografich" astg-zi, sail. este lipsitg, de ori ce raport fatg depunctele cardinale ? Aceastg a doua pgrere ni sp pare cu neputintg de 'admis,mai ales dacg ne amintim cu ce stgruintg artistul inseamng Ong i cel maimic amtinunt, ca sit fixeze In anume spatiu o anume sceng. Problema a-ceasta, care timp de 5 ani ni s'a pgrut de nedeslegat. a fost In fine limpezitgsi din lumina ei resfrántit s'au lgmurit deodp,tri, si o sumg de alte probleme maimici, dar care atArnau totusi de dtmsa.

Rezultatele dobgndite se pot vedea In primul capitol al lucrgrii noastre.Aceastg, deslegare formeazg de altminteri al doilea punt original al operei de fata.

Un al treilea punt original, dar cu urmgri mai hotitratoare nu numaipentru Intelegetea columnei, dar pentru cunoasterea unei arte strilvechi pe pg-mAntul Daciei, este urmittorul

Urmfa'rind pas cu pas elementele conventionale, folosite de artist In lun-gul spiralei de reliefe, am deosibit nitre altele o sumg de ceati, care sau izo-late pe várfurile muntilor, sau pArg'site In vgi, alte ori apgrate cu Indgrjirecontra Romanilor de &Are Daci, au a infatisare foarte ciudatg : zidite din pia-tit ele poartit deasupra portilor de intrare, i Mes de jur Imprejurul turnu-rilor spre varf, niste ceardace de lema cu polimar, care sunt o copie dupg rea-litate. Acest anignunt, precum i faptal cg asemeni cetitti stint In totdeauna a-Orate de ostasii daci, m'au fAcut sit cred cg, ele au fost clgdite de Daci.de fapt ele au fost clitidite toate sub Decebal. Inarmat cu acest adevgr, eu a-jungeam de o datit descoperitorul unui Intreg sistem de architecturg, pe carenimeni mai 1nainte, nici nu-1 cunoscuse, nici nu-1 bgnuise

Dar o incheiere atrage mai In totdeauna dupg sine o alta noel,.Putem afirma cg, o architecturg dacg s'a desvoltat cand-va in tinuturile

noastre; urmele ei Insg, trebuiau descoperite : cici ele singure puteau sg ne deaproba cea temeinicg. In diutarea lor am Intrebuintat vacantele mele, timp desapte ani neIntrerupti. N'a fost culm.e de deal, uneori i pise de stanch' mai

www.dacoromanica.ro

263

eolturoas i rupt, n'a fost strImtoare mai Ingusta de vale, e vorba de vaileraurilor care putean duce de la Dunare spre Sarmizegetusa,pe care sA nu lefi observat cu multa luare aminte, sí nu le fi ridicat planul ì sa nu le fi ras-colit chiar. La Inceput multe amagiri; mai tarziu :MEd, ceiace plutise ca icoaneaproape sterse i tirbite In mintea mea, a capatat flinta si s'a Intrupat aieveape pamant, cu forme deslusite Inaintea ochilor mei, Socotesc ea numil-rul cetatilor dace, care se Inaltä pe pamantul Daciei, trece peste 100, iar 30 40din ele se afla Infatisate si pe columna. Fireste, unii dintre junii nostri archeo-1ogi vor card, poate, vor ridica glasul cu manie contra acestei Incheicri. Darintru cat aceasta IntImpinare a lor va putea schimba fata adevarului ? Oaresuflul negarii poate Intuneca indelung lumina sclipitoare a adevarului ?

Spuneam mai sus, di o Incheiere atrage mai In totdeauna dupa sine oalta noua. De sigur, dacii este adevarat ca pe pamantul Daciei se afla ce-tutti dace, en atilt mai mult trebue sa tie adevarat, ca i celelalte cladiri, a-ratate pe columna ca fiind romane, trebue sit se afle unde-va, dad, nu Intregi,cel putin urmele lor ruinate. Si de' fapt, cu cat Inaintam mai adanc lu bite-legerea í localizarea geografica a scenelor de pe columna, cu atilt ideea a-ceasta se desvelea tot mai limpede si mai luminoasa din multimea faptelorstudiate. Cu vremea am fost silit sut ridie aceasta idee la InAltimea unui prin-cipiu de cercetare : nu este cladire, nu este lagar roman, ori cat de ciudatili-ar fi fost forma, care sa nu se gaseasca si In realitate. Folosirea acestorruini la intelegerea columnei este, asa dar, cel de al treilea punct original allucrarii de fata. Principiul, e drept, Il presimtise Cichorius si-1 admisese Peter-sen ; Domaszewski 11 aplicase In parte, dar nimeni nu 1-a urmarit cu energiepretutindeni i niel n'a facut dintr'Insul o calauza sigura si un mijloc de In-drumare spre localizarea actiunilor militare ale imparatului Traian. Si numaicu pretul acesta problema, care framantase mai bine de 400 de ani spiritularcheologilor apuseni, putea fi deslegata.

Inainte de a sfarsi, sa-mi fie Ingaduit de a mai adaoga cate-va cuviute. Inlungul timp,aproape opt ani,al cercetarilor mele, multe Indatoriri sufletestimi-am luat catre unii altii, pentru ca grt nu-mi rostesc aici multumirile inelecele mai vii. E vorba de preotii i Inetittorii romAni din Transilvania 0 Ba-nat, preoti i Invätiltori care nu numai cu dragg, inimit m'au dilAuzit printrebogatele i falnicele ruini lAsate de Romani sau de Daci prin partile locului,dar care dupà" o simplit scrisoare a mea, s'au trudit 0 au cercetat cununtul tinutul, pânìt ce mi-au dat elemental hotrultorde fixare a scenelor colum-nei. Acesta este un semn vildit cit In sufletul lor arde Ina nestins simtiman-tul iubirii de neam i interesul nemarginit pentru tot ceia ce aleatueste stralu-cirea si gloria trecutului nostril. Printre acestia nu pot trece cu vederea nu-mele protoereului Nicolae Munteanu din Grildi§te, al lui Ilie Moga din Siisciori,al prtrintelui Saturn din Merior, al phrintelui Rada i InvAtiitorului Popovicidin VAriidia, l Doctorului Stefan Erdelyi din Orastie, caruia fi datoresc osuma de traducen i rezumate de pe lucrarile 11104410r maghiari, privitoare la

www.dacoromanica.ro

- 264 -columna, al profesorilor P. P. Dragalina s'i losif BA'lan din Caransebes, al luiCorneliu Diaconovici, fostul director al Encielopediei romiine si al attttor altibuni prieteni td cunoscatori ai trecutului nostru.

De asemeni in sa aduc in special viile mele multumiri d-lui Spiru Haret,Ministrul Instructiei Publice, care in florina-i aleas it de a incuraja stiinta, mi-adat banii necesari pentru publicarea cartii si d-lui D. Onciul, bunului meuprieten, ce in-a inlesnit mult in cercetarile mele.

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR IN TEXT

Pag.

Vederea castrului roman din Caratas .66Cetatea de piatra din insula Banului . 67Dung,rea la Palanca Intre Carasu si Nera . 75Tinutul dintre Timis si Bistra hl apropiere de Jupa 88Ruinele de la moara din Ztivoi . . . 90Planul ruinilor cethlii din grAdina Severinului 104Planul ruinilor ceth'tii AxiopoliS . . . . . . . 121Planul orizontal si In profil al pilelor podului lui Traiau de pe malul

. .romftnesc . - . . . . . . 127

Cetatea de la capátul podului de pe malul sirbesc 128Cetatea Tropaeum Traiani si hnprejurimile ei 135Cetatea Tropaeum Traiani pe columnA . . 136Planul ruinilor actuale ale cetatii Tropaeum Traiani 137Scutul de pe metopa 28 153

.Scutul de pe metopa 17 156Scutul de pe metopa 19 . . . . . 156Scutul unui soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaiea 159Imprejurimile de la Bumbesti . . . 193Limes alutanus, partea dintre RAmnic si Boita, dupA, Gr. G. Tocilescu 195Vederea tinutului din valea Streiului de sus . 224

LISTA PLANELOR

Plano I . . . 4

Vederea Columnei Traiane din Roma.Plana II . . . . . . 25

Vederea Dunitrii intre Severin si VIrciorova.Aceiasi vedere pe columnA.

18

www.dacoromanica.ro

266

Pag.

Planya III . . . . , . 25

Planul Intariturilor de 1a3 Marmore.Vederea acelorasi Intarituri pe columna.

Plan p IV . . . . . . 25

Vederea Varadiei si ImprejurimileAceiasi vedere pe columna.

Plana V . . . . . , 30

Tinutul din preajma Turnulai Rosa.Acelas tinut pe columna.

Flama VI. . . . . . . 31

Vederea tinutului dintre Mehadia si Plugova.Acelas tinut pe columna.

Flan fa VII . 46

Harta cetatilor dace si cailor romane.Flan fa VIII . . . 31

Cetatea Mehadia pe columna. -Planul ruinilor actuale ale ce-10i Mehadia.

Plana IX . . . 54Ruinile cetatii Colea.Cetate daca reprezentata pe columna.

Plana X . . . . . . 54Planul cetatii Colea pe columna.Planul ruinilor de la -Colea.

.Plana XI . . . . . 55Vederea Dunärii futre Gura Vaii si VIrciorova.Aceiasi vedere pe columna.

Plana XII . 761). Vederea cetatilor din Grebenati (dupg, Teglas).2)..Aceleasi cetati pe columna.

Plan m XIII . . . . 76

Tinutul din Boga romana.Acelas tinut pe columna.

Plana XIV . . . , 77

CImpia Zavoiului.0 lature a castrului roman din Závoi (Tapae).Lupta de la Tapae pe columna.

Plartqa XV . . . . . . . 102CImpia Severinului fOi. Imprejurimile.Acelas tinut pe columna.Capatul podului lui Apollodor (malul romanesc), reconstituit

de Duperrex.Capatul podului lui Apollodor (malul sarbesc) reconstituit

de Duperrex.

www.dacoromanica.ro

267

Pag.

5). Capatul podului lui Apollodor (malul romAnesc).Plana XVI . . . .

Podul lui Apollodor E;ii primirea unor delegaVuni streine laPontes.

Barbarii de la nordul Dunarii ataca cetatea Axiopolia. Traianporneste de la Poutes.

Plana XVII . . . . . . 132Prezentarea pretorienilor pe columna.Prezentarea pretorienilor pe trofeu.

Plana XVIII . . . . 133Lupia cavaleriei pe columna.Thrpta cavaleriei pe trofeu.Plana XIX .134. . . . . .

Lupta de linga carele cu prada pe columna.Lupta de lInga carele cu prada pe trofeu.Sign. Sertorius Firmus.Aquil. Musius Valeias.

Plana XX . . . 135Primirea barbarilor de catre Traian pe columna.Primirea barbarilor de entre Traian pe trofeu.

Plana XXI. . . . . .

Lupta din valea Urluea Miga Adamclissi pe columna.Lupia din valea Urluea liga Adamclissi pe trofeu.

Plana XXII . . 137Aloc4ia lui Traian catre trupe pe col umna.Alocu#a lui Traian catre trupe pe trofeu.Cetatea daca Gadin# pe columna.Cilindrul trofeului din Adamclissi.Ruinile trofeului din Adamclissi.Reconstituirea trofeului dupa, A. Furtwiingler.

Plana XXIII . . . . . . . . 151Rinduirea metopelor pe trofeu (dupa Benndorf).

Plana XXIV . . . . 1981). Aceiasi localitate pe columna.2). Localitatea Racovita-Copaceni.3). Planul localitatii Caineni de N. Filip.4). Defileul Oltului la rlul Vadului.

Plana XXV . . . . . 1991). Vederea Turnului spart si a zidului de aparare. -

Planfa XXVI . . . . . . . 216Cetatea din Laz si cetatea din Sasciori.Aceleasi cet4i pe columna'.

Plana XXVII 217

www.dacoromanica.ro

268

Pag.

Vederea turnului din Crivadia.Ruinile turnului din Málrtesti.Cimpia Sarmizegetusei.Laturea de vest a Sarmizegetusei.

_Mama XXVIII . . . . 239

Cimpia Sarmizegetusei.Plan qa XXIX . . . . . . . . . . 240

Vederea Sarmizegetusei in al doilea rezboi dacic.Vederea Sarmizegetusei si Imprejurimile. ei In primul rezboi dacic.

*www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

PrecuvintareIntroducere

CAPITOLUL I

Elementele convenponale pitore0i . . .

Orientarea scenelor fatá de Punctele cardinale .

CAPITOLUL II

Cetatile dace, technica zidirii lor, comparari cu cetalile romane 0medievale . . 35

Originea acestor cet4i, teoria originei. sage 44

Teoria originei romane 47

Tdoria originei dace 52

CAPITOLUL III

Ro.manii tree Dunarea pe podul de la Carata§, (vechiul Zanes) 61

CAPITOLUL IV

Momentul pregatitor 0 inaintarea Romanilor spre Tapae . 73

Lupta de la Tapae 91

C. Urmarile luptei de la Tapae . . 94

CAPITOLUL V

Invazia daco-sarmato-bastarna, In Moesia inferioara ; atacarea uneicetati romane . . . . . . . . . 108

Cuceririle romane la Dunare din timpul lui August 0 pina in e-poca lui Traian . . . . . 110

r, Cetatea ataca ta de barbari este Axiopolis , , 118

PaT

1

1323

www.dacoromanica.ro

270

Pag.

CAPITOLUL VI

Campania militarg a Impgratului In Dobrogea. Dupá' ce Traianscoboarg din ngvi la Axiopolis, sfgrling pe ngvglitori in trei lupteprin apropiere de Adamclissi . . . . . 123

Trofeul din Adamclissi. Orientarea faladei §i rInduirea metopelor 146c, Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II-a campanie 152d. Altarul funerar din Adamclissi este altarul din Tapae, despre care

vorbe§te Dion Cassiu . 172

CAPITOLUL VII

A treia campanie militará a impgratuluí cuprinsg Intre Zanes §i.pasul Turnu rop . . 181

CAPITOLUL VIII

Luptele din valea Streiului §i. anume :

Trecerea lui Traian de la Boita prin Sásciori la Crivadia . 211. Lupta de lingg Crivadia ., 221Lupta de la Sálaqul de sus . . 225Lupta de la Ostrovul mare . . . . . 227Alocu$ia cgtre trupe strinse in laggrul romafi de pe de.alul luí Balínt 229

CAPITOLUL IX

ampia Sarmizegetusei §i imprejurimile ei muntoase . 233Sarmizegetusa este localitatea unde se face supunerea Dacilor . 236

CAPITOLUL X

Incheiere 245Apendice . 261

Lista figurilor In. text .265

Lista plainelor . . 265

www.dacoromanica.ro

ERATA

q 71

Pag. 31, nota 4, In loc de fig. 2, se va ceti fig. 1.- 32, nota 1,- 153, rIndul 9,- 153, rindu1154

. ,»

"

.,,

,,

1, X

met. 15, ,met. 15, n

V

91

31

0 fig. 2.11 met. 14 b.7 O

metopa 14 1).- 166, nota 1,- 182, nota 1,- 208, nota 1,- 216, nota 1,- 217, nota 3,- 217, nota 4,- 238, rinda]. 27,

,"

»

n

"

,»

,7)

..

,"

,"

17, ,pl IX, .fig. 2,fig. 1,fig. 2,fig. 2, dreapta,sinuos 2),

11 1) ). 16.

» pl. XI., fig. 1.

" fig. 2."

se va ceti fig. 1, dreapta., sinuos 8).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro