PARLAMENTUL ROMNIEI CAMERA DEPUTATILOR SENATUL

CODUL CIVILTITLU PRELIMINAR Despre legea civil Capitolul I Dispozitii generale Obiectul Codului civil Art.1 Dispozitiile prezentului cod reglementeaz raporturile civile, patrimoniale si nepatrimoniale, stabilite ntre persoanele fizice sau persoanele juridice. Art.2 Prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozitiilor sale.

Continutul Codului civil

Activitatea legii civile

Capitolul II Aplicarea si efectele legii civile Art.3 (1) Legea intr n vigoare la 3 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei dac n textul ei nu este prevzut o dat ulterioar. n toate cazurile, termenul se calculeaz zi cu zi. (2) Legea civil se aplic tuturor situatiilor juridice ivite ct timp este n vigoare, situatiilor juridice n curs de realizare la data intrrii sale n vigoare, precum si efectelor viitoare ale unei situatii juridice trecute. Art.4 (1) Legea nou nu are putere retroactiv; ea nu modific si nici nu suprim conditiile de constituire a unei situatii juridice anterior constituite, nici conditiile de stingere a unei situatii juridice anterior stinse. De asemenea, legea nou nu modific si nici nu desfiinteaz efectele deja produse ale unei situatii juridice stinse sau aflate n curs de realizare. (2) Actele juridice lovite de nulitate la data intrrii n vigoare a legii noi rmn supuse legii vechi, chiar dac potrivit legii noi ele ar fi valabile. Art.5 (1) De la data intrrii n vigoare a legii noi, efectele legii vechi nceteaz, cu exceptia cazurilor n care legea nou dispune altfel. (2) n cazul situatiilor juridice ale cror efecte pot fi modificate sau stinse n mod liber de ctre prti si aflate n curs de realizare la data intrrii n vigoare a legii noi, legea veche va continua s guverneze natura si ntinderea drepturilor si obligatiilor prtilor, precum si orice alte efecte juridice, afar de cazul n care prin legea nou s-ar dispune altfel. (3) Cu toate acestea, dispozitiile legii noi se aplic n ceea ce priveste modalittile de exercitare a drepturilor sau de executare a obligatiilor, precum si a celor privitoare la transmisiunea, preluarea, transformarea sau, dup caz, stingerea acestora, n afar de cazurile n care prin legea nou sar dispune altfel. Art.6 (1) O lege nu este abrogat dect printr-o lege ulterioar ce cuprinde o dispozitie expres abrogatoare sau prin incompatibilitatea noilor dispozitii cu cele precedente atunci cnd legea nou reglementeaz n ntregime materia ce era reglementat de legea anterioar. (2) O lege general nu abrog dispozitiile unei legi speciale anterioare dect prin prevederi exprese. Art.7 n sensul prezentului capitol, prin situatii juridice se ntelege orice raporturi juridice civile mpreun cu actele sau faptele juridice

Neretroactivitatea legii civile

Supravietuirea legii vechi

Iesirea din vigoare a legii civile

Situatiile juridice

generatoare, modificatoare sau extinctive, precum starea persoanelor, capacitatea lor civil, regimul bunurilor si altele asemenea. Analogia legii si analogia dreptului Art.8 (1) n cazurile neprevzute de lege se aplic dispozitiile privitoare la situatii juridice asemntoare, iar n lipsa acestora, principiile generale ale dreptului civil. (2) Este interzis judectorului s stabileasc dispozitii general obligatorii prin hotrrile pe care le pronunt n cauzele ce i sunt supuse judectii. Art.9 (1) Legile care derog de la o dispozitie general, care restrng exercitiul unor drepturi civile sau care prevd sanctiuni civile se aplic numai n cazurile anume artate. (2) De la legile care intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale. Art.10 (1) Cnd cineva, mprtsind credinta comun si invincibil, a crezut c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instanta judectoreasc, tinnd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n aceast eroare va produce fat de cel aflat n eroare aceleasi efecte ca si cnd ar fi valabil, afar ns de cazul cnd desfiintarea lui nu i-ar pricinui nici o pagub. (2) Eroarea comun si de nenlturat nu se prezum. (3) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile n materie de carte funciar si n orice alte materii n care legea reglementeaz un sistem de publicitate.

Aplicarea unor categorii de legi

Eroarea comun si de nenlturat

CARTEA I Despre persoane TITLUL I Dispozitii generale Subiectele de drept civil Art.11 (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice. (2) Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile. (3) Persoana juridic este orice form de organizare care, ntrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi si de obligatii civile. Art.12 Drepturile civile ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege. Art.13 - (1) Cettenii strini si apatrizii sunt asimilati, n conditiile legii, cu cettenii romni, n ceea ce priveste drepturile lor civile. (2) Asimilarea se aplic n mod corespunztor si persoanelor juridice strine. Art.14 - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice participante la raporturile juridice civile trebuie s si exercite drepturile si s si execute obligatiile cu bun-credint, n acord cu ordinea public si bunele moravuri. (2) Buna-credint se prezum, ct timp nu se dovedeste contrariul. Art.15 Nici un drept nu poate fi exercitat n scopul de a vtma sau pgubi pe altul ori, dup caz, ntr-o manier excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte. Art.16 (1) Capacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor. (2) Orice persoan are capacitate de folosint si, n afar de cazurile prevzute de lege, capacitate de exercitiu.

Recunoasterea drepturilor civile Cettenii strini si apatrizii

Buna-credint

Abuzul de drept

Capacitatea civil

Limitele capacittii civile

Art.17 (1) Nimeni nu poate fi ngrdit n capacitatea de folosint sau lipsit, n tot sau n parte, de capacitatea de exercitiu, dect n cazurile si conditiile prevzute expres de lege. (2) Nimeni nu poate renunta nici n tot, nici n parte, la capacitatea de folosint sau la capacitatea de exercitiu. Art.18 Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnic, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta politic, averea, originea social, gradul de cultur, precum si orice alt situatie similar, nu au nici o influent asupra capacittii civile. Art.19 (1) Orice persoan fizic sau persoan juridic este titular a unui patrimoniu. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, ns numai n conditiile prevzute de lege.

Egalitatea n fata legii civile

Patrimoniul

TITLUL II Persoana fizic CAPITOLUL I Despre capacitatea civil a persoanei fizice Sectiunea 1 Capacitatea de folosint

NotiuneDurata capacittii de folosint Drepturile copilului conceput

Art.20 Capacitatea de folosint este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile. Art.21 Capacitatea de folosint ncepe la nasterea persoanei si nceteaz o dat cu moartea acesteia. Art.22 Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ns numai dac el se naste viu. Dispozitiile art.329 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.

Sectiunea a 2-a Capacitatea de exercitiu

Notiunenceputul capacittii de exercitiu

Art.23 Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice civile. Art.24 (1) Capacitatea de exercitiu deplin ncepe la data cnd persoana devine major. (2) Persoana devine major la mplinirea vrstei de 18 ani. Art.25 (1) Minorul dobndeste, prin cstorie, capacitatea deplin de exercitiu. (2) n cazul n care cstoria este anulat, minorul care a fost de buncredint la ncheierea cstoriei pstreaz capacitatea deplin de exercitiu. Art.26 Pentru motive temeinice, instanta tutelar poate recunoaste minorului care a mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplin de exercitiu. n acest scop, vor fi ascultati si printii sau tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, si avizul consiliului de familie. Art.27 (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restrns. (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restrns se ncheie de ctre acesta, cu ncuviintarea printilor sau, dup caz, a

Situatia minorului cstorit

Capacitatea de exercitiu anticipat

Capacitatea de exercitiu restrns

tutorelui, iar n cazurile prevzute de lege, si cu ncuviintarea instantei tutelare. ncuviintarea poate fi dat, cel mai trziu, n momentul ncheierii actului. (3) Cu toate acestea, minorul prevzut la alin.(1), poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu sunt pgubitoare, precum si acte de dispozitie de mic valoare, cu caracter curent si care se execut la data ncheierii lor. Actele minorului care a mplinit 15 ani Art.28 (1) Minorul care a mplinit 15 ani poate s ncheie singur acte juridice referitoare la munca, la ndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, fr a avea nevoie de ncuviintarea printilor sau a tutorelui. (2) n acest caz, minorul exercit singur drepturile si execut tot astfel obligatiile izvorte din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobndite. Art.29 (1) Nu au capacitate de exercitiu: minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani; interzisul judectoresc. (2) Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se fac de reprezentantii lor legali, n conditiile prevzute de lege. (3) Cu toate acestea, persoana lipsit de capacitatea de exercitiu poate face singur acte de conservare, precum si acte de dispozitie de mic valoare, cu caracter curent si care se execut la momentul ncheierii lor. Art.30 Actele fcute de persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns, altele dect cele prevzute la art.27 alin.(3) si la art.29 alin.(3), precum si actele fcute de tutore fr ncuviintarea instantei tutelare, atunci cnd aceast autorizare este cerut de lege, sunt lovite de nulitate relativ, chiar fr dovedirea unui prejudiciu. Art.31 Minorul sau interzisul judectoresc nu are dreptul la actiunea n anulare sau n reductiunea obligatiilor sale dac prejudiciul rezult dintrun eveniment cazual si neasteptat. Art.32 (1) Minorul sau interzisul judectoresc nu se poate sustrage obligatiei extracontractuale de a repara prejudiciul cauzat altuia prin culpa sa. (2) Simpla declaratie fcut de minor c este major nu-l lipseste de actiunea n anulare sau n reductiune a obligatiilor sale. Art.33 (1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns poate invoca singur, n aprare, nulitatea actului pentru incapacitatea sa rezultat din minoritate sau din punerea sub interdictie judectoreasc. (2) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau interzisului judectoresc incapacitatea acestora. Art.34 Persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns nu este obligat la restituire, dect n limita folosului realizat. Art.35 Minorul devenit major poate confirma actul fcut singur n timpul minorittii, atunci cnd el trebuia s fie reprezentat sau asistat. Dup descrcarea tutorelui, el poate, de asemenea, s confirme actul fcut de tutorele su fr respectarea tuturor formalittilor cerute pentru ncheierea lui valabil.

Lipsa capacittii de exercitiu

Nulitatea relativ a actelor juridice fcute cu nclcarea dispozitiilor privitoare la capacitate

Lipsa dreptului la actiune

Rspunderea civil a minorului

Nulitatea pentru incapacitate

Limitele obligatiei de restituire

Confirmarea actelor lovite de nulitate relativ

Sectiunea a 3-a

Declararea judectoreasc a mortii Conditii de declarare: - generale Art.36 (1) n cazul n care o persoan este disprut si exist indicii c a ncetat din viat, ea poate fi declarat moart prin hotrre judectoreasc, la cererea oricrei persoane interesate, dac au trecut cel putin patru ani de la data primirii ultimelor stiri din care rezult c era n viat. (2) Dac data primirii ultimelor stiri despre cel disprut nu se poate stabili, termenul prevzut n alin.(1) se socoteste de la sfrsitul lunii n care s-au primit ultimele stiri, iar n cazul n care nu se poate stabili nici luna, de la sfrsitul anului calendaristic. Art.37 (1) Cel disprut n mprejurri deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa de cale ferat ori aerian, naufragiul, n cursul unor fapte de rzboi sau ntr-o alt mprejurare asemntoare, ce ndreptteste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dac au trecut cel putin sase luni de la data mprejurrii n care a avut loc disparitia. (2) Dac ziua n care a intervenit mprejurarea cnd a avut loc disparitia nu poate fi stabilit, sunt aplicabile, n mod corespunztor, dispozitiile art.36 alin. (2). Art.38 Dac ncetarea din viat este sigur, desi cadavrul nu poate fi gsit sau identificat, moartea poate fi declarat prin hotrre judectoreasc fr a se astepta mplinirea vreunui termen de la disparitie. Art.39 Judecarea cererii de declarare a mortii se face potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil. Art.40 (1) Cel declarat mort este socotit c a ncetat din viat la data pe care hotrrea rmas irevocabil a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Dac hotrrea nu arat si ora mortii, se socoteste c cel declarat mort a ncetat din viat n ultima or a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii. (2) n lipsa unor indicii ndestultoare, se va stabili c cel declarat mort a ncetat din viat n ultima or a celei din urm zile a termenului prevzut de art.36 sau art.37, dup caz. (3) Instanta judectoreasc poate rectifica data mortii stabilit potrivit dispozitiilor alin.(1) si (2), dac se dovedeste c nu era posibil ca cel declarat mort s fi murit la acea dat. Art.41 Cel disprut este socotit a fi n viat, dac nu a intervenit o hotrre declarativ de moarte rmas irevocabil. Art.42 (1) Dac cel declarat mort este n viat se poate cere, oricnd, anularea hotrrii prin care s-a declarat moartea. (2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hotrrii declarative de moarte, napoierea bunurilor sale n natur, iar dac aceasta nu este cu putint, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat s le napoieze dect dac, sub rezerva dispozitiilor n materie de carte funciar, se va face dovada c la data dobndirii stia ori trebuia s stie c persoana declarat moart este n viat. (3) Hotrrea va fi oricnd anulat si n cazul n care se nftiseaz certificatul de deces al celui declarat mort. Art.43 Plata fcut mostenitorilor sau legatarilor cu titlu particular ai unei persoane care reapare ulterior hotrrii declarative de moarte este valabil si liberatorie, dac a fost fcut nainte de radierea din registrul de stare civil a mentiunii privitoare la deces. Art.44 Mostenitorul aparent care afl de existenta persoanei declarate decedat prin hotrre judectoreasc pstreaz posesiunea bunurilor si

- n mprejurri speciale

- n cazul mortii sigure

Procedura de declarare a mortii Data prezumat a mortii celui disprut

Prezumtia de viat a celui disprut Anularea hotrrii de declararea a mortii

Plata fcut mostenitorilor aparenti

Drepturile mostenitorului aparent

dobndeste fructele sau veniturile acestor bunuri, ct timp cel reaprut nu solicit restituirea lor.

CAPITOLUL II Despre respectul fiintei umane si al drepturilor ei inerente Dreptul la viat si alte drepturi Art.45 Orice persoan are dreptul la viat, la sntate, la integritate fizic si psihic, la onoare si reputatie, la respectul vietii sale familiale si private. Art.46 De asemenea, orice persoan are dreptul la nume, la domiciliu, la resedint, precum si la o anumit stare civil. Art.47 Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nssi, dac nu ncalc drepturile si liberttile altora, ordinea public sau bunele moravuri. Art.48 Persoanei decedate i se datoreaz respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul su. Art.49 (1) Orice persoan poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu privire la corpul su dup moarte. n cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restrns este necesar si consimtmntul scris al printilor sau, dup caz, al tutorelui. (2) n lipsa dorintei exprese a persoanei decedate, va fi respectat, n ordine, vointa sotului, printilor, descendentilor, rudelor n linie colateral pn la gradul al patrulea, inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal, iar n lipsa acestora, va hotr primria n a crei raz teritorial a avut loc decesul. Art. 50 Prelevarea de tesuturi si organe umane, n scop medical sau stiintific, de la persoanele decedate se efectueaz numai n conditiile prevzute de lege.

Atributele de identificare Dreptul de a dispune de sine nsusi Respectul datorat persoanei decedate Respectarea vointei persoanei decedate

Prelevarea de tesuturi si organe umane

Capitolul III Identificarea persoanei fizice Sectiunea 1 Numele

Dreptul la numeStructura numelui Dobndirea numelui

Art.51 Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit, potrivit legii. Art.52 Numele cuprinde numele de familie si prenumele. Art.53 (1) Numele de familie se dobndeste prin efectul filiatiei si se modific prin efectul schimbrii strii civile, n conditiile prevzute de lege. (2) Prenumele se stabileste la data nregistrrii nasterii, pe baza declaratiei de nastere si poate fi alctuit din cel mult trei cuvinte. Sunt interzise prenumele fanteziste, indecente, ridicole si altele asemenea. (3) Numele de familie si prenumele copilului gsit, nscut din printi necunoscuti, se stabilesc, prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucuresti, n a crui raz teritorial a fost gsit copilul. Art.54 Cettenii romni pot obtine, n conditiile legii, schimbarea pe cale administrativ a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

Schimbarea numelui pe cale administrativ

Sectiunea a 2-a Domiciliul si resedinta Domiciliul si resedinta Art.55 (1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde ea si are locuinta statornic sau principal. (2) Resedinta persoanei fizice este acolo unde si are locuinta temporar sau secundar. Art.56 (1) Resedinta va fi socotit domiciliu cnd acesta nu este cunoscut. (2) n lips de resedint, persoana fizic este considerat c domiciliaz la locul unde ea se gseste, iar dac acesta nu se cunoaste, la locul ultimului domiciliu. Art.57 (1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse n cartea de identitate. (2) n lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opus altor persoane. Art.58 - (1) Domiciliul minorului este la printii si sau la acela dintre printi la care el locuieste n mod statornic. (2) n cazul n care printii au domicilii separate si nu se nteleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, decide instanta judectoreasc. (3) n situatiile prevzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de ncredere, cu consimtmntul acestora, ori, dup caz, la o institutie de ocrotire. (4) Domiciliul minorului, n cazul n care numai unul dintre printii si l reprezint ori n cazul n care se afl sub tutel, precum si domiciliul persoanei puse sub interdictie, este la reprezentantul legal. Art.59 Domiciliul copilului aflat n dificultate, n cazurile prevzute prin legea special, se afl la familia sau la persoanele crora le-a fost dat n plasament sau ncredintat, dup caz. Art.60 - (1) n cazul n care s-a instituit o curatel asupra bunurilor celui care a disprut, acesta are domiciliul la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s-l reprezinte. (2) Dac un custode sau un curator a fost numit asupra unor bunuri succesorale, cei chemati la mostenire au domiciliul la custode sau la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s-i reprezinte. Art.61 Acela care exercit n mod statornic o activitate profesional sau are una ori mai multe ntreprinderi agricole, comerciale sau industriale, va fi socotit c domiciliaz si la locul acelor ntreprinderi sau activitti, n tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nscut sau urmeaz a se executa n acel loc. Art.62 (1) Prtile unui act juridic pot, prin acelasi act sau printr-un act separat, s aleag un domiciliu n vederea executrii actului sau a exercitrii drepturilor nscute din actul principal. (2) Alegerea domiciliului nu se prezum, ci ea trebuie fcut n scris.

Prezumtia de domiciliu

Dovada

Domiciliul minorului si al persoanei puse sub interdictie

Domiciliul copilului aflat n dificultate

Domiciliul persoanei puse sub curatel

Domiciliul profesional

Alegerea de domiciliu

Sectiunea a 3-a Actele de stare civil

Dovada strii

Art.63 Starea civil se dovedeste cu actele ntocmite, potrivit legii, n registrele de stare civil, precum si cu certificatele de stare civil eliberate pe baza acestora.

civileAnularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civil Art.64 (1) Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civil, precum si orice nscrieri fcute pe actele de stare civil, se pot face numai n temeiul unei hotrri judectoresti irevocabile. (2) Starea civil a persoanei poate fi modificat numai n baza unei hotrri de anulare, modificare, rectificare sau completare a unui act de stare civil, dac nu a fost formulat si o actiune de modificare a strii civile. Art.65 (1) Actele de stare civil sunt nscrisuri autentice si fac dovada pn la nscrierea n fals pentru ceea ce reprezint constatrile personale ale ofiterului de stare civil si, pn la proba contrar, pentru celelalte mentiuni. (2) Hotrrea judectoreasc dat cu privire la starea civil a unei persoane este opozabil oricrei alte persoane ct timp printr-o nou hotrre nu s-a stabilit contrariul. Art.66 Starea civil se poate dovedi, naintea instantei judectoresti, prin orice mijloace de prob, dac: a) nu au existat registre de stare civil; b) registrele de stare civil s-au pierdut ori au fost distruse, n tot sau n parte; c) nu este posibil procurarea din strintate a certificatului de stare civil sau a extrasului dup actul de stare civil; d) ntocmirea actului de stare civil a fost omis sau, dup caz, refuzat.

Actele de stare civil

Alte mijloace de dovad a strii civile

TITLUL III Ocrotirea persoanei fizice CAPITOLUL I Dispozitii generale Interesul persoanei ocrotite Art.67 (1) Orice msur de ocrotire a persoanei fizice se stabileste numai n interesul acesteia. (2) La luarea unei msuri de ocrotire, trebuie s se tin seama de posibilitatea persoanei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si ndeplini obligatiile cu privire la persoana si bunurile sale. Art.68 (1) Ocrotirea minorului se realizeaz prin printi, tutel, plasament sau ncredintare, n conditiile legii. (2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdictie judectoreasc sau prin instituirea curatelei, n conditiile prevzute de prezentul cod. Art.69 Procedurile prevzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei prin tutel si curatel, sunt de competenta instantei tutelare, de la domiciliul persoanei ocrotite. Art.70 - (1) Ocrotirea persoanei prin tutel se realizeaz de ctre tutore, desemnat sau numit, n conditiile prezentului cod, precum si de ctre consiliul de familie, ca organ consultativ. (2) Consiliul de familie poate fi constituit de ctre instanta tutelar numai la cererea persoanelor interesate. (3) n cazul n care nu se constituie consiliul de familie, atributiile acestuia vor fi exercitate de ctre instanta tutelar n cazurile prevzute la art.96, art.100 si art.108.

Modalittile de ocrotire

Instanta tutelar

Ocrotirea persoanei prin tutel

CAPITOLUL IIDespre tutela minorului Sectiunea 1 Despre deschiderea tutelei

Cazuri de instituirePersoanele obligate s nstiinteze instanta tutelar

Art.71 Tutela minorului se instituie atunci cnd ambii printi sunt decedati, necunoscuti, deczuti din exercitiul drepturilor printesti, pusi sub interdictie, dispruti ori declarati morti, cnd copilul este abandonat sau este lipsit de ngrijirea ambilor printi, precum si n cazul n care, la ncetarea adoptiei, instanta hotrste c este n interesul minorului instituirea unei tutele. Art.72 Au obligatia ca, n termen de cel mult cinci zile de la data cnd afl de existenta unui minor lipsit de ngrijire printeasc n cazurile prevzute n art.71, s nstiinteze instanta tutelar: persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei n care locuieste minorul; serviciul de stare civil, cu prilejul nregistrrii mortii unei persoane, precum si notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; instantele judectoresti, reprezentantii Ministerului Public si ai politiei, cu prilejul pronuntrii, lurii sau executrii unei msuri privative de libertate; organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alt persoan.

Sectiunea a 2-a Despre tutore Persoana care poate fi numit tutore Art.73 (1) Poate fi tutore o persoan fizic sau sotul si sotia, mpreun, dac nu se afl n vreunul din cazurile de incompatibilitate prevzute de prezentul cod. (2) n cazul n care, n situatia prevzut la art.71 se afl mai multi minori care sunt frati, se numeste de regul un singur tutore. Art.74 (1) Nu poate fi tutore: a) minorul, interzisul judectoresc sau cel pus sub curatel; b) cel deczut din drepturile printesti sau declarat incapabil de a fi tutore; c) cel cruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie n temeiul legii, fie prin hotrre judectoreasc, precum si cel cu rele purtri; d) cel care, exercitnd o tutel, a fost ndeprtat din aceasta; e) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea ndeplini sarcina tutelei; f) cel nlturat prin nscris autentic sau prin testament de ctre printele care exercita singur, n momentul mortii, responsabilitatea printeasc. (2) Dac una din mprejurrile artate la alin.(1) se iveste n timpul tutelei, tutorele va fi ndeprtat, respectndu-se aceeasi procedur ca si la numirea lui. Art.75 (1) Printele poate desemna, prin nscris autentic sau prin testament, persoana care urmeaz a fi numit tutore al copiilor si. (2) Desemnarea fcut de printele care n momentul mortii era deczut din drepturile printesti sau pus sub interdictie, este lipsit de efecte. Art.76 n cazul n care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fr vreo preferint, ori exist mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului n stare s ndeplineasc sarcinile tutelei si care si exprim

Persoanele care nu pot fi numite tutore

Desemnarea tutorelui de ctre printe

Desemnarea mai multor tutori

dorinta de a fi tutore, instanta tutelar va hotr tinnd seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltrii armonioase a minorului. mpiedicarea persoanei desemnate de a fi numit tutore Art.77 (1) Cel chemat la tutel n conformitate cu dispozitiile art.75 nu poate fi nlturat fr acordul su, dect dac se afl n vreunul din cazurile prevzute la art.74 sau dac prin numirea sa interesele minorului ar fi primejduite. (2) Dac cel chemat la tutel este numai temporar mpiedicat n exercitarea atributiilor ce i-au fost conferite, instanta tutelar, dup ncetarea mpiedicrii, l numeste tutore la cererea sa, dar nu mai trziu de sase luni de la deschiderea tutelei. Pn atunci, instanta desemneaz un tutore provizoriu. (3) Dup trecerea celor sase luni, dac persoana desemnat nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore rmne s ndeplineasc n continuare sarcinile tutelei. Art.78 n lipsa unui tutore desemnat, instanta tutelar, numeste ca tutore, dac motive ntemeiate nu se opun, o rud sau un afin, ori un prieten al familiei minorului, avnd domiciliul n Romnia, n stare s ndeplineasc aceast sarcin tinnd seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezint cel chemat la tutel. Art.79 (1) Numirea tutorelui se face de instanta tutelar n camera de consiliu prin ncheiere irevocabil. Ascultarea minorului care a mplinit 10 ani este obligatorie. (2) n lipsa unui tutore desemnat, dac instanta tutelar a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin.(1), cu consultarea consiliului de familie. (3) ncheierea de numire se comunic n scris tutorelui si se afiseaz la sediul instantei tutelare si la primria de la domiciliul minorului. (4) Drepturile si ndatoririle tutorelui ncep de la primirea comunicrii. (5) ntre timp, instanta tutelar poate lua msuri provizorii cerute de interesele minorului, putnd chiar s numeasc un curator special. Art.80 (1) Cel numit tutore este dator s continue ndeplinirea sarcinilor tutelei. (2) Poate refuza continuarea tutelei: a) cel care are vrsta de 60 de ani mpliniti; b) femeia nsrcinat sau mama unui copil mai mic de opt ani; c) cel care creste si educ doi sau mai multi copii; d) cel care, din cauza bolii, a infirmittii, a felului ndeletnicirii, a deprtrii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar mai putea s ndeplineasc aceast sarcin. Art.81 Tutorele aflat n oricare dintre situatiile prevzute n art.80 poate cere s fie nlocuit. Cererea de nlocuire se adreseaz instantei tutelare, care va hotr de urgent. Pn la solutionarea cererii sale de nlocuire, el este obligat s continue exercitarea atributiilor. Art.82 (1) Tutela este o sarcin personal. (2) Cu toate acestea, instanta tutelar, cu avizul consiliului de familie poate, tinnd seama de mrimea si compunerea patrimoniului minorului, s decid ca gestionarea patrimoniului ori doar a unei prti a acestuia s fie ncredintat, potrivit legii, unei persoane fizice sau juridice specializate. Art.83 (1) Tutela este o sarcin gratuit. (2) Cu toate acestea, tutorele poate fi ndrepttit, pe perioada exercitrii

Numirea tutorelui de ctre instanta tutelar

Procedura de numire

Persoanele care pot refuza continuarea tutelei

nlocuirea tutorelui

Caracterul personal al tutelei

Caracterul gratuit al tutelei

sarcinilor tutelei, la o remuneratie al crei cuantum va fi stabilit de instanta tutelar, cu avizul consiliului de familie, tinnd seama de munca depus n administrarea averii si de starea material a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile bunurilor minorului. Instanta tutelar, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceast remuneratie, potrivit mprejurrilor. Sectiunea a 3-a Consiliul de familie Rolul consiliului de familie Art.84 Consiliul de familie se constituie pentru a supraveghea modul n care tutorele si exercit drepturile si si ndeplineste ndatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului. Art.85 (1) Instanta tutelar poate constitui un consiliu de familie, compus din trei rude sau afini, tinnd seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu familia minorului. n lips de rude sau afini pot fi numite si alte persoane care au avut legturi de prietenie cu printii minorului sau care manifest interes pentru situatia acestuia. (2) Sotul si sotia nu pot fi, mpreun, membri ai aceluiasi consiliu de familie. (3) n aceleasi conditii, instanta tutelar numeste si doi supleanti. (4) Tutorele nu poate fi membru n consiliul de familie. Art.86 Dispozitiile art.74, art. 80 alin.(1) si alin.(2) lit.d), art.81 si art. 107 se aplic n mod corespunztor si membrilor consiliului de familie. Art.87 n afar de cazul prevzut la art. 91, alctuirea consiliului de familie nu se poate modifica n timpul tutelei, afar numai dac interesele minorului ar cere o asemenea schimbare sau dac, prin moartea sau disparitia unuia dintre membri, ar fi necesar completarea. Art.88 (1) n vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care ndeplinesc conditiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de ctre instanta tutelar, din oficiu sau la sesizarea minorului, dac acesta a mplinit 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricror altor persoane care au cunostint despre situatia minorului. (2) Numirea membrilor consiliului de familie se face de ctre instanta tutelar pe baza raportului anchetei referitoare la situatia psiho-social, precum si a oricror altor probe. (3) Minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat. Art.89 (1) Consiliul de familie este convocat cu cel putin 10 zile nainte de data ntrunirii. (2) Cei convocati sunt obligati s se prezinte personal. Totusi, dac aceasta nu este posibil, ei pot fi reprezentati de persoane care sunt rude sau afini cu printii minorului, dac aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate n nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Sotii se pot reprezenta reciproc. Art.90 (1) Consiliul de familie d avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instantei tutelare si ia decizii, n cazurile prevzute de lege. Avizele consultative si deciziile se iau n mod valabil cu votul majorittii membrilor si, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai naintat n vrst. (2) La luarea deciziilor, minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat; dispozitiile art.202 sunt aplicabile n mod corespunztor. (3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate si consemnate ntr-un registru special constituit.

Membrii consiliului de familie

Alte dispozitii aplicabile consiliului de familie Modificarea consiliului de familie

Procedura de constituire a consiliului de familie

Modul de lucru

Atributii

nlocuirea consiliului de familie

Art.91 Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dac n plngerile formulate potrivit prezentului cod, instanta a hotrt de cel putin dou ori, n mod irevocabil, mpotriva deciziilor consiliului de familie. Art.92 Dac n cazul prevzut la art. 91 nu este posibil constituirea unui nou consiliu, ca si n cazul contrariettii de interese dintre minor si toti membrii consiliului de familie si supleanti, tutorele poate cere instantei tutelare autorizatia de a exercita singur tutela.

Imposibilitatea constituirii consiliului de familie

Exercitarea tutelei n interesul minorului Continutul tutelei

Sectiunea a 4-a Despre exercitarea tutelei .1 Dispozitii generale Art.93 Tutela se exercit numai n interesul minorului att n ceea ce priveste persoana, ct si bunurile acestuia. Art.94 (1) Tutorele are obligatia de a ngriji de minor. (2) El este obligat s creasc copilul, ngrijind de sntatea si dezvoltarea lui fizic si mental, de educarea, nvttura si pregtirea profesional a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui. Art.95 (1) n cazul n care tutori sunt doi soti, acestia rspund mpreun pentru exercitarea atributiilor tutelei. Dispozitiile privind responsabilitatea printeasc sunt aplicabile n mod corespunztor. (2) n cazul n care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din oficiu, va nstiinta instanta tutelar pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei.

Tutela exercitat de ambii soti

. 2 Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului Avizul consiliului de familie Domiciliul minorului Art.96 Msurile privind persoana minorului se iau de ctre tutore, cu avizul consiliului de familie, cu exceptia msurilor care au caracter curent. Art.97 Minorul pus sub tutel are domiciliul la tutore. Numai cu ncuviintarea instantei tutelare minorul poate avea si o resedint. Art.98 (1) Felul nvtturii sau al pregtirii profesionale pe care minorul ce nu a mplinit 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de tutore, dect cu ncuviintarea instantei tutelare. (2) Instanta tutelar nu poate, mpotriva vointei minorului care a mplinit 14 ani, s schimbe felul nvtturii acestuia, hotrt de printi sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei. (3) Religia n care a fost educat copilul nu se poate schimba dect n cazuri exceptionale, cu ncuviintarea instantei tutelare. Art.99 Instanta tutelar nu poate hotr fr ascultarea minorului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani.

Felul nvtturii sau al pregtirii profesionale

Ascultarea minorului care a mplinit 10 ani

.3 Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului Inventarul bunurilor minorului Art.100 (1) Dup numirea tutorelui si n prezenta acestuia, membrii consiliului de familie vor verifica la fata locului toate bunurile minorului, ntocmind un inventar, care va fi supus aprobrii instantei tutelare. (2) Creantele pe care le au fat de minor tutorele sau vreunul din membrii consiliului de familie, sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile acestora trebuie declarate, sub sanctiunea de a le pierde, cu prilejul inventarierii si pot fi pltite numai cu aprobarea instantei tutelare.

Actele de conservare

Art.101 nainte de ncheierea inventarului, tutorele nu poate face, n numele minorului, dect acte de conservare si acte de administrare ce nu sufer ntrziere. Art.102 (1) Tutorele are obligatia de a administra cu bun-credint bunurile minorului. (2) Nu sunt supuse administrrii tutorelui bunurile dobndite de minor cu titlu gratuit, dac testatorul sau donatorul nu a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul desemnat prin actul de dispozitie sau numit de ctre instanta tutelar. Art.103 Tutorele are obligatia de a reprezenta pe minor n actele civile, dar numai pn cnd acesta mplineste vrsta de 14 ani. Art.104 (1) Tutorele nu poate, n numele minorului, s fac donatii si nici s garanteze obligatia altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea material a minorului. (2) Tutorele nu poate, fr avizul consiliului de familie si ncuviintarea instantei tutelare, s fac n mod valabil nstrinarea, mprteala, ipotecarea ori, dup caz, gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si s ncheie orice alte acte ce depsesc dreptul de administrare. (3) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor cuprinse n alin.(1) si (2) sunt lovite de nulitate relativ. n cazurile prevzute la alin.(2) actiunea n nulitate apartine consiliului de familie si instantei tutelare. (4) Cu toate acestea, tutorele poate nstrina, fr avizul consiliului de familie si fr ncuviintarea instantei tutelare, bunurile supuse pieirii ori stricciunii, precum si bunurile devenite nefolositoare pentru minor. Art.105 (1) Instanta tutelar acord tutorelui ncuviintarea, numai dac actul rspunde unei nevoi sau prezint un folos nendoielnic pentru minor. (2) ncuviintarea se va da pentru fiecare act n parte, stabilindu-se, cnd este cazul, conditiile de ncheiere a actului. (3) n caz de vnzare, ncuviintarea va arta dac vnzarea se va face prin bun nvoial, licitatie public, sau n alt mod. (4) n toate cazurile, instanta tutelar poate indica tutorelui modul n care se ntrebuinteaz sumele de bani obtinute. Art.106 (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ncheie actele juridice cu ncuviintarea tutorelui sau, dup caz, a curatorului. (2) Dac actul pe care minorul care a mplinit vrsta de 14 ani urmeaz sl ncheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face dect cu ncuviintarea instantei tutelare si cu avizul consiliului de familie, va fi necesar att ncuviintarea acesteia, ct si avizul consiliului de familie. (3) Minorul nu poate s fac donatii, altele dect darurile obisnuite potrivit strii lui materiale si nici s garanteze obligatia altuia. (4) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor alin.(1)-(3) sunt lovite de nulitate relativ. Art.107 (1) Este interzis, sub sanctiunea nulittii absolute, ncheierea de acte juridice ntre tutore sau sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alt parte. (2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplic n cazul n care bunul este cumprat la licitatie public de un coproprietar sau de un titular al unei garantii reale. Art.108 (1) Consiliul de familie stabileste suma anual necesar pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale si poate modifica, potrivit mprejurrilor, aceast sum. (2) Cheltuielile necesare pentru ntretinerea minorului si administrarea

Obligatiile tutorelui: - administrarea bunurilor minorului

- reprezentarea minorului n actele civile Regimul juridic al actelor de dispozitie

ncuviintarea instantei tutelare

ncuviintarea actelor minorului care a mplinit 14 ani

Interzicerea unor contracte

Fixarea sumei anuale necesare pentru ntretinerea minorului

bunurilor sale se acoper din veniturile acestuia. n cazul n care veniturile minorului nu sunt ndestultoare, instanta tutelar va dispune vnzarea bunurilor minorului prin bun nvoial sau prin licitatie public. (3) Obiectele ce au valoare afectiv pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vndute dect n mod exceptional. (4) Dac minorul este lipsit de bunuri si nu are printi sau alte rude care sunt obligate prin lege s-i acorde ntretinere, ori aceasta nu este suficient, minorul are dreptul la asistent social, n conditiile legii. Sumele de bani care depsesc nevoile ntretinerii minorului Art.109 (1) Sumele de bani care ntrec nevoile ntretinerii minorului si ale administrrii bunurilor sale, precum si titlurile de valoare, se depun, pe numele minorului, la Casa de Economii si Consemnatiuni, de unde nu pot fi ridicate dect cu ncuviintarea instantei tutelare. (2) Sumele de bani si titlurile de valoare prevzute la alin.(1) nu pot face obiectul unor tranzactii ulterioare pe piata de capital. (3) Tutorele poate depune si sumele necesare ntretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec ntr-un cont separat si pot fi ridicate de tutore, fr ncuviintarea prevzut n alin.(1). Art.110 (1) Ori de cte ori ntre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie s duc la nlocuirea tutorelui, instanta tutelar va numi un curator special. (2) De asemenea, dac din cauza bolii sau din alte motive, tutorele este mpiedicat s ndeplineasc un anumit act n numele minorului pe care l reprezint sau ale crui acte le ncuviinteaz, instanta tutelar va numi un curator special.

Cazuri de numire a curatorului special

Sectiunea a 5-a Despre controlul exercitrii tutelei Controlul instantei tutelare Art.111 (1) Instanta tutelar va efectua un control efectiv si continuu asupra modului n care tutorele si consiliul de familie si ndeplinesc atributiile cu privire la minor si bunurile acestuia. (2) n ndeplinirea activittii de control, instanta tutelar va putea cere colaborarea autorittilor administratiei publice, a serviciului public specializat de protectie a copilului sau a institutiilor de ocrotire, dup caz. Art.112 (1) Tutorele este dator s prezinte anual instantei tutelare o dare de seam despre modul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia. (2) Darea de seam se va prezenta instantei tutelare n termen de 30 de zile de la sfrsitul anului calendaristic. (3) Dac averea minorului este de mic nsemntate, instanta tutelar poate s ncuviinteze ca darea de seam privind administrarea bunurilor minorului s se fac pe termene mai lungi, care nu vor depsi ns trei ani. (4) n afar de darea de seam anual, tutorele este obligat, la cererea instantei tutelare, s dea oricnd dri de seam despre felul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia. Art.113 Instanta tutelar va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile fcute cu ntretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, dac sunt corect ntocmite si corespund realittii, va da descrcare tutorelui. Art.114 Este lovit de nulitate absolut dispensa de a da socoteli stipulat prin liberalitatea fcut n favoarea minorului. Art.115 Instanta tutelar poate hotr, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele s dea garantii reale sau personale dac interesele

Darea de seam

Descrcarea tutorelui

Nulitatea dispensei de a da socoteli Garantii

minorului cer o astfel de msur; ea stabileste potrivit cu mprejurrile felul si ntinderea garantiilor. Plngerea mpotriva tutorelui Art.116 (1) Minorul, consiliul de familie, precum si toti cei prevzuti n art.72 , pot face plngere la instanta tutelar cu privire la actele sau faptele tutorelui pgubitoare pentru minor. (2) Tutorele va fi ndeprtat dac svrseste un abuz, o neglijent grav sau fapte care-l fac nedemn de a fi tutore, precum si dac nu si ndeplineste multumitor sarcina.

Sectiunea a 6-a ncetarea tutelei

Cazuri de ncetareMoartea tutorelui

Art.117 (1) Tutela nceteaz n cazul n care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea tutelei, precum si n cazul mortii minorului. (2) Functia tutorelui nceteaz prin moartea acestuia, prin ndeprtarea de la sarcina tutelei sau prin nlocuirea tutorelui. Art.118 (1) n cazul mortii tutorelui, mostenitorii si au obligatia de a nstiinta instanta tutelar. (2) Pn la numirea unui nou tutore, ei vor prelua sarcinile tutelei. Dac sunt mai multi mostenitori, ei pot desemna, prin procur special, pe unul dintre ei, s ndeplineasc n mod provizoriu sarcinile tutelei. (3) Dac mostenitorii sunt minori, nstiintarea instantei tutelare se poate face de orice persoan interesat, precum si de cele artate la art.72. n acest caz, mostenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta tutelar va numi de urgent un curator special, care poate fi executorul testamentar. Art.119 Pn la intrarea n functiune a noului tutore, instanta tutelar poate numi un curator special. Art.120 (1) La ncetarea tutelei, tutorele sau, dup caz, mostenitorii acestuia sunt datori ca, n termen de cel mult 30 de zile, s prezinte instantei tutelare o dare de seam general. Tutorele are aceeasi ndatorire si n caz de ndeprtare din tutel. (2) Bunurile care au fost n administrarea tutorelui vor fi predate, dup caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore. Art.121 (1) Dup predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, instanta tutelar va da tutorelui descrcare de gestiunea sa. (2) Chiar dac instanta tutelar a dat tutorelui descrcare de gestiune, acesta rspunde pentru paguba cauzat prin culpa sa. (3) Tutorele care nlocuieste un alt tutore are obligatia s cear acestuia repararea pagubelor pe care le-a cauzat minorului prin culpa sa, sub sanctiunea de a fi obligat el nsusi de a repara prejudiciul suferit de minor. Art.122 (1) n cazul refuzului de a continua sarcinile tutelei, tutorele poate fi sanctionat de ctre instanta tutelar, prin ncheiere executorie, cu amend civil, n folosul statului, care nu poate depsi valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetat de cel mult trei ori, la interval de cte 7 zile, dup care se va numi un alt tutore. (2) De asemenea, dac tutorele, prin culpa sa, ndeplineste defectuos sarcinile tutelei, va putea fi obligat la plata unei amenzi civile, n folosul statului, care nu poate depsi trei salarii medii pe economie.

Numirea curatorului special Darea de seam general

Descrcarea de gestiune

Amenda civil

CAPITOLUL III Ocrotirea interzisului judectoresc

ConditiiPersoanele care pot cere punerea sub interdictie Numirea unui curator special

Art.123 (1) Persoana care nu are discernmntul necesar pentru a se ngriji de interesele sale, din cauza alienatiei mintale ori debilittii mintale, va fi pus sub interdictie. (2) Pot fi pusi sub interdictie si minorii cu capacitate de exercitiu restrns. Art.124 Interdictia poate fi cerut de instanta tutelar, precum si de cei prevzuti n art.72.

Art.125 n caz de nevoie si pn la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, instanta tutelar va putea numi un curator special pentru ngrijirea persoanei si reprezentarea celui a crui interdictie a fost cerut, precum si pentru administrarea bunurilor. Art.126 Judecarea cererii de punere sub interdictie se va face potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil. Art.127 (1) Interdictia si produce efectele de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas irevocabil. (2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu va putea fi opus unei terte persoane dect de la data ndeplinirii formalittilor de publicitate prevzute de Codul de procedur civil, afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdictie pe alt cale. Art.128 (1) Hotrrea de punere sub interdictie va fi comunicat, n conditiile legii, instantei tutelare, care va desemna de ndat un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdictie. (2) Regulile privitoare la tutela minorului care nu a mplinit vrsta de 14 ani se aplic si n cazul tutelei celui pus sub interdictie, n msura n care legea nu dispune altfel. Art.129 Actele juridice fcute de persoana pus sub interdictie, altele dect cele prevzute de art.29 alin.(3), sunt lovite de nulitate relativ, chiar dac la data ncheierii lor aceasta ar fi lucrat cu discernmnt. Art.130 Tutorele celui pus sub interdictie este n drept s cear nlocuirea sa dup trei ani de la numire. Art.131 (1) Tutorele este dator s ngrijeasc de cel pus sub interdictie, spre a-i grbi vindecarea si a-i mbuntti conditiile de viat; n acest scop, se vor ntrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie. (2) Instanta tutelar, lund avizul consiliului de familie si consultnd un medic de specialitate, va hotr, tinnd seama de mprejurri, dac cel pus sub interdictie va fi ngrijit la locuinta lui sau ntr-o institutie sanitar. (3) Cnd interzisul este cstorit, va fi ascultat si sotul acestuia. Art.132 Din bunurile interzisului, descendentii acestuia vor putea fi gratificati sau nzestrati de ctre tutore cu avizul consiliului de familie si cu ncuviintarea instantei tutelare, fr ns s se poat da scutire de raport. Art.133 (1) Minorul care, la data punerii sub interdictie, se afla sub ocrotirea printilor, va rmne sub aceast ocrotire pn la data cnd devine major, fr a i se numi un tutore. Dispozitiile art.131 sunt aplicabile si situatiei prevzute n prezentul alineat. (2) Dac la data cnd minorul devine major el se afl nc sub interdictie, instanta tutelar va numi un tutore. (3) n cazul n care, la data punerii sub interdictie, minorul se afla sub

Procedura

Opozabilitatea interdictiei

Comunicarea hotrrii de punere sub interdictie

Nulitatea relativ a actelor fcute de persoana pus sub interdictie nlocuirea tutorelui

Obligatiile tutorelui

Liberalittile primite de descendentii interzisului Modul de ocrotire a minorului

tutel, instanta tutelar va hotr dac fostul tutore al minorului pstreaz sarcina tutelei sau va numi un nou tutore. Ridicarea interdictiei Art.134 (1) Dac au ncetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judectoreasc va pronunta ridicarea ei. (2) Cererea se va putea face de cel pus sub interdictie, de tutore, precum si de toti cei prevzuti n art.72. (3) Hotrrea prin care se pronunt ridicarea interdictiei si produce efectele de la data cnd a rmas irevocabil. (4) Cu toate acestea, ncetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opus dect n conditiile art.127 alin.(2), care se aplic n mod corespunztor.

CAPITOLUL IV Despre curatel

Cazuri de instituire

Art.135 n afar de cazurile prevzute de lege, instanta tutelar poate institui curatela: a) dac, din cauza btrnetii, a bolii sau a unei infirmitti fizice, o persoan, desi capabil, nu poate, personal, s-si administreze bunurile sau s-si apere interesele n conditii multumitoare si, din motive temeinice, nusi poate numi un reprezentant; b) dac din cauza bolii sau din alte motive o persoan, desi capabil, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, s ia msurile necesare n cazuri a cror rezolvare nu sufer amnare; c) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu, nu a lsat un mandatar general; d) dac o persoan a disprut fr a se avea stiri despre ea si nu a lsat un mandatar general. Art.136 Instanta tutelar competent este: n cazul prevzut la art.135 lit.a), instanta de la domiciliul persoanei reprezentate; n cazul prevzut la art.135 lit.b), fie instanta de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanta de la locul unde trebuie luate msurile urgente; n cazurile prevzute la art.135 lit.c) sau d), instanta de la ultimul domiciliu din tar al celui lips ori al celui disprut. Art.137 Poate fi numit curator orice persoan n msur s ndeplineasc aceast sarcin. Art.138 n cazurile prevzute la art.135, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capacittii celui pe care curatorul l reprezint. Art.139 (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz a fi reprezentat, a sotului su, a rudelor sau a celor artati n art.72. Instanta tutelar poate institui curatela si din oficiu. (2) Curatela nu se poate institui dect cu consimtmntul celui reprezentat, n afar de cazurile n care consimtmntul nu poate fi dat. (3) Numirea curatorului se face de instanta tutelar, printr-o ncheiere care se comunic n scris curatorului si se afiseaz la sediul instantei tutelare, precum si la primria de la domiciliul celui reprezentat. Art.140 (1) n cazurile n care se instituie curatela, se aplic regulile de la mandat. (2) Instanta tutelar poate stabili limitele mandatului si poate da instructiuni curatorului, n locul celui reprezentat, n toate cazurile n care acesta din urm nu este n msur s o fac.

Competenta instantei tutelare

Persoana care poate fi numit curator Efectele curatelei

Procedura de instituire

Continutul curatelei

nlocuirea curatorului

Art.141 Curatorul este n drept s cear nlocuirea sa dup trei ani de la numire. Art.142 Dac au ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicat de instanta tutelar la cererea curatorului, a celui reprezentat, a oricruia dintre cei prevzuti n art.72 ori din oficiu. Art.143 Dispozitiile prezentului capitol se aplic si curatorului special prevzut de art.82 alin.(2), art. 110, art. 119 si art. 125.

ncetarea curatelei

Alte dispozitii aplicabile

TITLUL IV Persoana juridic CAPITOLUL I Dispozitii generale Elementele constitutive ale persoanei juridice Art.144 (1) Orice persoan juridic are o organizare de sine stttoare si un patrimoniu propriu, afectat realizrii unui anumit scop, n acord cu interesul general. (2) Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat. Art.145 Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, n mod liber, ntr-una din formele prevzute de lege. Art.146 (1) Persoanele juridice de drept public se nfiinteaz, de regul, prin lege. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice de drept public se pot nfiinta prin acte ale autorittilor administratiei publice centrale sau locale ori n alte moduri anume prevzute de lege. Art.147 Sunt, n conditiile legii, persoane juridice: a) statul si unittile sale administrativ-teritoriale; b) Parlamentul; c) Administratia Prezidential si autorittile administratiei publice centrale; d) instantele judectoresti; e) autorittile administrative autonome; f) institutiile de stat si cele ale autorittilor administratiei publice locale; g) partidele si aliantele politice; h) sindicatele si alte organizatii ale acestora; i) asociatiile si fundatiile; j) cultele religioase; k) societtile cooperatiste si asociatiile teritoriale ale acestora; l) societtile civile, agricole si comerciale; m) regiile autonome; n) orice alt organizatie sau grupare care ndeplineste conditiile prevzute la art.144. Art.148 Persoanele juridice legal nfiintate se supun dispozitiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum si celor cuprinse n prezentul cod, dac prin lege nu se prevede altfel.

Persoana juridic de drept privat Persoana juridic de drept public

Diferite categorii de persoane juridice

Regimul juridic aplicabil

CAPITOLUL II nfiintarea persoanei juridice Modurile de nfiintare Art.149 (1) Persoana juridic se nfiinteaz: a) n temeiul actului de nfiintare al organului competent, n cazul autorittilor si al institutiilor publice, al unittilor administrativ-teritoriale,

precum si al agentilor economici care se constituie de ctre stat sau de ctre unittile administrativ-teritoriale. n toate cazurile, actul de nfiintare trebuie s prevad n mod expres dac autoritatea public sau institutia public este persoan juridic; b) n temeiul actului de nfiintare al celor care o constituie, autorizat, n conditiile legii; c) n orice alt mod prevzut de lege. (2) Dac prin lege nu se dispune altfel, prin act de nfiintare se ntelege actul de constituire a persoanei juridice si, dup caz, statutul acesteia. Durata persoanei juridice nregistrarea persoanei juridice Art.150 Persoana juridic se nfiinteaz pe durat nedeterminat dac prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel. Art.151 (1) Persoanele juridice sunt supuse nregistrrii, dac legile care le sunt aplicabile prevd aceast nregistrare. (2) Prin nregistrare se ntelege nscrierea, nmatricularea sau, dup caz, orice alt formalitate de publicitate prevzut de lege.

CAPITOLUL III Capacitatea civil a persoanei juridice Sectiunea 1 Despre capacitatea de folosint a persoanei juridice Data dobndirii capacittii de folosint Art.152 - (1) Persoanele juridice care sunt supuse nregistrrii pot avea drepturi si obligatii de la data nregistrrii lor. (2) Celelalte persoane juridice pot avea drepturi si obligatii, dup caz, potrivit art.149, de la data actului de nfiintare, de la data autorizrii constituirii lor sau de la data ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege. (3) Cu toate acestea, persoanele juridice artate la alin.(1) pot, chiar de la data actului de nfiintare, s dobndeasc drepturi si s-si asume obligatii, ns numai n msura necesar pentru ca persoana juridic s ia fiint n mod valabil. Art.153 (1) Persoana juridic poate avea orice drepturi si obligatii civile, afar de acelea care, prin natura lor sau n temeiul legii, nu pot apartine dect persoanei fizice. (2) Cu toate acestea, persoanele juridice cu scop nepatrimonial nu pot avea dect acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea obiectului de activitate, stabilit prin lege, actul de constituire sau statut. (3) Actul juridic ncheiat cu nclcarea dispozitiilor alin.(1) si (2) este lovit de nulitate absolut. Art.154 n cazurile prevzute de lege, persoanele juridice pot desfsura anumite activitti numai n baza unei autorizatii speciale; dreptul de a desfsura asemenea activitti ia nastere din momentul obtinerii autorizatiei respective. Art.155 Dac prin lege nu se dispune altfel, orice persoan juridic poate primi liberalitti, n conditiile dreptului comun, chiar de la data actului de nfiintare sau, n cazul fundatiilor testamentare, din momentul decesului testatorului.

Continutul capacittii de folosint

Desfsurarea activittilor autorizate

Capacitatea de a primi liberalitti

Sectiunea a 2-a Despre capacitatea de exercitiu si functionarea persoanei juridice Data dobndirii capacittii de exercitiu Art.156 (1) Persoana juridic si exercit drepturile si si ndeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

(2) Au calitatea de organe de administrare, n sensul alin.(1), persoanele fizice sau persoanele juridice care prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate s actioneze, n raporturile cu tertii, individual sau colectiv, n numele si pe seama persoanei juridice. (3) Raporturile dintre persoana juridic si cei care alctuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin asemnare, regulilor mandatului, dac nu s-a prevzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut. Exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor pn la constituirea organelor de administrare Art.157 - (1) Pn la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridic se fac de ctre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate n acest scop. (2) Actele juridice ncheiate de ctre persoanele desemnate cu depsirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru nfiintarea persoanei juridice, precum si actele ncheiate de alte persoane nedesemnate oblig persoana juridic n conditiile gestiunii de afaceri. (3) Cel care contracteaz pentru persoana juridic rmne personal tinut fat de terti dac aceasta nu se nfiinteaz ori dac nu si asum obligatia contractat, n afara cazului cnd prin contract a fost exonerat de aceast obligatie. Art.158 Nu pot face parte din organele de administrare ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restrns, cei deczuti din dreptul de a exercita o functie n cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire incompatibili s ocupe o astfel de functie. Art.159 - (1) Actele juridice fcute de organele de administrare ale persoanei juridice, n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice nsesi. (2) Faptele licite sau ilicite svrsite de organele sale de administrare oblig persoana juridic nssi, dac ele au fost ndeplinite cu prilejul exercitrii functiei lor. (3) Faptele ilicite atrag si rspunderea personal si solidar a celor ce le-au svrsit, att fat de persoana juridic, ct si fat de terti. Art.160 Simpla declaratie a organelor de administrare ale persoanei juridice c actioneaz n limitele puterilor ce le-au fost conferite, nu exonereaz pe terti de obligatia de a verifica aceste puteri. Art.161 n cazul n care mai multe persoane care nu constituie o persoan juridic actioneaz, n raporturile cu tertii de bun-credint, ca o persoan juridic, ele sunt tinute s rspund fat de acestia solidar si indivizibil. Art.162 (1) Este lovit de nulitate relativ actul juridic ncheiat, n frauda intereselor persoanei juridice, de un membru al organelor de administrare dac acesta din urm, sotul, ascendentii sau descendentii lui, rudele n linie colateral sau afinii si pn la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes s se ncheie acel act si dac cealalt parte a cunoscut sau trebuia s cunoasc acest lucru. (2) Dac cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice este interesat, el nsusi ori una dintre persoanele prevzute la alin.(1), ntr-o chestiune supus hotrrii acestor organe, trebuie s nstiinteze persoana juridic si s nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceast chestiune; n caz contrar, el rspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dac fr votul lui nu s-ar fi putut obtine majoritatea cerut. Art.163 Dac prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept

Incapacitti si incompatibilitti

Participarea la circuitul civil

Obligatia tertilor

Rspunderea solidar si indivizibil

Contrarietatea de interese

Rspunderea

persoanelor juridice de drept public Independenta patrimonial si functional a persoanei juridice Participarea la circuitul civil a statului si unittilor administrativteritoriale

public sunt rspunztoare de faptele licite sau ilicite svrsite de organele lor, n aceleasi conditii ca persoanele juridice de drept privat. Art.164 Persoana juridic avnd n subordine o alt persoan juridic nu rspunde pentru obligatiile acesteia din urm si nici persoana juridic subordonat nu rspunde pentru persoana juridic creia i este subordonat, dac prin lege nu se dispune altfel. Art.165 (1) n raporturile civile n care se nftiseaz nemijlocit, n nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii, statul particip prin Ministerul Finantelor Publice, afar de cazul n care legea stabileste un alt organ n acest sens. (2) Dispozitiile alin.(1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor administrativ-teritoriale care particip la raporturile civile n nume propriu, prin organele prevzute de lege. Art.166 (1) Dac prin lege nu se dispune altfel, statul nu rspunde pentru obligatiile organelor, autorittilor si institutiilor publice, care sunt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu rspunde pentru obligatiile statului. (2) Dispozitiile alin.(1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor administrativ-teritoriale care nu rspund pentru obligatiile organelor, institutiilor si serviciilor publice din subordinea acestora atunci cnd acestea au personalitate juridic.

Rspunderea civil a statului si unittilor administrativteritoriale

CAPITOLUL IV Identificarea persoanei juridice Nationalitatea persoanei juridice Denumirea persoanei juridice Art.167 Sunt de nationalitate romn toate persoanele juridice al cror sediu, potrivit actului de constituire, este stabilit n Romnia. Art.168 (1) Persoana juridic va purta denumirea stabilit n conditiile legii prin actul de constituire sau prin statut. (2) O dat cu nregistrarea persoanei juridice, se va trece n registru denumirea ei si celelalte atribute de identificare. Art.169 (1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului. (2) n functie de obiectul de activitate, persoana juridic poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele sau reprezentantele sale teritoriale. Dispozitiile art.62 sunt aplicabile n mod corespunztor. Art.170 Persoana juridic poate s-si schimbe denumirea sau sediul, n conditiile prevzute de lege. Art.171 - (1) n raporturile cu tertii, denumirea si sediul se dovedesc cu mentiunile fcute n registrele de publicitate sau de evident prevzute de lege pentru persoana juridic respectiv. (2) n lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii si a sediului nu va putea fi opus altor persoane. Art.172 n functie de obiectul de activitate, persoana juridic mai poate avea si alte atribute de identificare, cum sunt capitalul social, codul fiscal, contul bancar. Art.173 Toate actele care eman de la persoana juridic trebuie s cuprind denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, n cazurile prevzute de lege, sub sanctiunea pltii de daune-interese persoanei prejudiciate.

Sediul persoanei juridice

Schimbarea denumirii si sediului Dovada denumirii si sediului

Alte atribute de identificare

Mentiuni obligatorii

CAPITOLUL V Reorganizarea persoanei juridice

NotiuneModurile de reorganizare

Art.174 Reorganizarea persoanei juridice este operatiunea juridic ce implic una sau mai multe persoane juridice si care produce efecte creatoare, modificatoare ori de ncetare a lor. Art.175 (1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaz prin fuziune, prin divizare sau prin transformare. (2) Reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevzute pentru dobndirea personalittii juridice, n afar de cazurile n care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel. Art.176 Fuziunea se face prin absorbtia unei persoane juridice de ctre o alt persoan juridic sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alctui o persoan juridic nou. Art.177 (1) n cazul absorbtiei, drepturile si obligatiile persoanei juridice absorbite trec asupra persoanei juridice care o absoarbe. (2) n cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligatiile acestora trec asupra noii persoane juridice astfel nfiintate. Art.178 (1) Divizarea poate fi total sau partial. (2) Divizarea total se face prin mprtirea ntregului patrimoniu al unei persoane juridice ntre dou sau mai multe persoane juridice care exist sau care iau, astfel, fiint. (3) Divizarea partial const n desprinderea unei prti din patrimoniul unei persoane juridice, care-si mentine fiinta, si n transmiterea acestei prti ctre una sau mai multe persoane juridice care exist sau care se nfiinteaz n acest fel. Art.179 (1) Patrimoniul persoanei juridice care a ncetat de a avea fiint prin divizare se mparte n mod egal ntre persoanele juridice dobnditoare, dac prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o alt proportie. (2) n cazul divizrii partiale, cnd o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde si se transmite unei singure persoane juridice existente sau care ia astfel fiint, mprtirea patrimoniului se face n proportia prtii desprinse si transmise. (3) n cazul n care partea desprins se transmite mai multor persoane juridice existente sau care iau astfel fiint, mprtirea patrimoniului ntre persoana juridic fat de care s-a fcut desprinderea si persoanele juridice dobnditoare se va face potrivit dispozitiilor alin.(2), iar ntre persoanele juridice dobnditoare, mprtirea prtii desprinse se va face potrivit dispozitiilor alin.(1), ce se vor aplica n mod corespunztor. Art.180 (1) n cazul divizrii, fiecare dintre persoanele juridice dobnditoare va rspunde: a) pentru obligatiile legate de bunurile care formeaz obiectul drepturilor dobndite sau pstrate integral; b) pentru celelalte obligatii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea drepturilor dobndite sau pstrate, socotit dup scderea obligatiilor prevzute la lit.a). (2) Dac o persoan juridic nfiintat n conditiile art.149 alin.(1) lit.a) este supus divizrii prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de mprtire a obligatiilor dect acela prevzut n prezentul articol. Art.181 n caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozitiilor art.153 alin.(2), 179 si 180, astfel nct executarea fiecruia

Fuziunea

Efectele fuziunii

Divizarea

Efectele divizrii

ntinderea rspunderii n caz de divizare

Repartizarea contractelor n caz de

divizare

dintre ele s se fac n ntregime de ctre o singur persoan juridic dobnditoare, afar numai dac aceasta nu este cu putint. Art.182 (1) Transformarea persoanei juridice intervine n cazurile prevzute de lege, atunci cnd o persoan juridic si nceteaz fiinta, concomitent cu crearea, n locul ei, a unei alte persoane juridice. (2) n aceste cazuri, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a ncetat existenta trec asupra persoanei juridice nou nfiintate, cu exceptia cazului n care prin actul prin care s-a dispus reorganizarea se prevede altfel. Art.183 (1) Transmiterea drepturilor si obligatiilor, n cazul reorganizrii persoanelor juridice supuse nregistrrii, se ndeplineste, att ntre prti ct si fat de terti, numai prin nregistrarea operatiunii si pe data acesteia. (2) n ceea ce priveste celelalte persoane juridice, nesupuse nregistrrii, transmiterea drepturilor si obligatiilor, n cazurile prevzute de alin.(1), se ndeplineste att ntre prti ct si fat de terti, numai pe data aprobrii, de ctre organul competent, a inventarului, a bilantului contabil ntocmit n vederea predrii-primirii, a evidentei si repartizrii tuturor contractelor n curs de executare, precum si a oricror altor asemenea acte prevzute de lege. Art.184 (1) Actele prin care s-a hotrt reorganizarea pot fi atacate, dac prin lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de ctre creditori si orice alte persoane interesate n termen de 30 de zile de la data nregistrrii operatiunii, iar pentru persoanele juridice nesupuse nregistrrii, de la data cnd au luat cunostint de aprobarea de ctre organul competent a reorganzrii potrivit legii, dar nu mai trziu de 1 an de la data aprobrii. (2) Opozitia suspend executarea fat de oponenti pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti, n afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel. (3) Opozitia se judec n camera de consiliu, cu citarea prtilor, de ctre instanta competent. (4) Hotrrea pronuntat asupra opozitiei este supus numai recursului.

Transformarea persoanei juridice

Data transmiterii drepturilor n caz de reorganizare

Opozitia

CAPITOLUL VI ncetarea persoanei juridice Sectiunea 1 Dispozitii generale

Modurile de ncetare

Art.185 ncetarea persoanei juridice are loc, dup caz, prin fuziune, divizare total, transformare, dizolvare, desfiintare sau printr-un alt mod prevzut de lege.

Sectiunea a 2-a Dizolvarea persoanei juridice

Cazuri de dizolvare

Art.186 Persoanele juridice de drept privat se dizolv: a) prin declararea nulittii actului de nfiintare; b) dac termenul pentru care au fost constituite s-a mplinit; c) dac scopul a fost realizat ori nu mai poate fi ndeplinit; d) dac scopul pe care l urmresc sau mijloacele ntrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice, ori urmresc un alt scop dect cel declarat; e) prin hotrrea organelor competente ale acestora; f) prin orice alt mod prevzut de lege, actul de constituire sau statut. Art.187 Declararea nulittii persoanei juridice se poate cere, pe cale

Nulitatea persoanei

juridice

judectoreasc, de ctre orice persoan interesat, n cazul n care actul de constituire sau, dup caz, statutul acesteia au fost fcute cu nerespectarea cerintelor impuse de lege pentru constituirea ei valabil. Art.188 n cazul n care persoana juridic se dizolv prin hotrrea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art.184 aplicndu-se n mod corespunztor. Art.189 (1) Prin efectul dizolvrii, persoana juridic intr n lichidare, n vederea valorificrii activului si a pltii pasivului. (2) Persoana juridic si pstreaz capacitatea civil pentru operatiunile necesare lichidrii, pn la terminarea acesteia. (3) Dac ncetarea fiintei persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare total, nu se declanseaz procedura lichidrii. Art.190 (1) Oricare ar fi cauzele dizolvrii, bunurile persoanei juridice rmase dup lichidare vor primi destinatia indicat prin actul de constituire sau n statut, ori destinatia indicat de hotrrea organului competent luat nainte de dizolvare. (2) n lipsa unei asemenea prevederi n actul de constituire sau n statut, ori n lipsa unei hotrri luate n conditiile alin.(1), precum si n cazul n care prevederea sau hotrrea este contrar legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile rmase dup lichidare vor fi atribuite de instanta competent unei persoane juridice cu scop identic sau asemntor, dac prin lege nu se prevede altfel. Dac exist mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul va propune cel putin trei persoane juridice, caz n care bunurile se atribuie prin tragere la sorti. (3) n cazul n care persoana juridic a fost dizolvat pentru motivele prevzute de art.186 lit.d), precum si n cazul n care nici o persoan juridic nu este de acord cu preluarea bunurilor rmase dup lichidare n conditiile alin.(2), acestea vor fi preluate de stat, prin Ministerul Finantelor Publice.

Opozitie

Lichidarea

Destinatia bunurilor rmase dup lichidare

Sectiunea a 3-a Dispozitii speciale Desfiintarea unor persoane juridice Art.191 (1) Persoanele juridice nfiintate de ctre autorittile publice centrale si locale pot fi desfiintate prin hotrrea organului care le-a nfiintat. (2) n acest caz, dac organul competent nu a dispus altfel, drepturile si obligatiile persoanei juridice desfiintate trec asupra persoanei juridice dobnditoare, proportional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, tinndu-se ns seama si de natura obligatiilor respective. Art.192 (1) Persoanele juridice supuse nregistrrii nceteaz a avea fiint la data radierii din registrele n care au fost nscrise. (2) Celelalte persoane juridice nceteaz a avea fiint de la data actului prin care s-a dispus ncetarea sau, dup caz, de la data ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege.

Data ncetrii personalittii juridice

TITLUL V Aprarea drepturilor nepatrimoniale Ocrotirea personalittii umane Art.193 (1) Personalitatea este ocrotit de lege. (2) Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor strns legate de persoana uman cum sunt viata, sntatea, integritatea, demnitatea, intimitatea vietii private si de familie, creatia stiintific, artistic, literar

sau tehnic, precum si a oricror altor drepturi nepatrimoniale. Modul de aprare Art.194 (1) Persoana fizic ce a suferit o nclcare cu privire la drepturile sale nepatrimoniale poate cere oricnd ncetarea faptei prin care i se aduce o astfel de atingere si interzicerea ei pentru viitor. (2) Totodat, cel care a suferit o nclcare a unor asemenea drepturi va putea cere instantei s oblige pe autorul faptei s ndeplineasc orice msuri socotite necesare de ctre instant spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum ar fi sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a lucrurilor ori mijloacelor care au servit sau au fost destinate s serveasc la svrsirea faptei prejudiciabile, obligarea autorului la publicarea hotrrii de condamnare sau la plata unei sume de bani n folosul unei persoane juridice cu scop nepatrimonial care desfsoar o activitate de binefacere. (3) Deosebit de aceasta, persoana prejudiciat va putea cere despgubiri sau, dup caz, o reparatie patrimonial pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial ce i-a fost cauzat, dac vtmarea este imputabil autorului faptei prejudiciabile. n aceste cazuri, dreptul la actiune este supus, ns, prescriptiei extinctive. Art.195 (1) Actiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial nclcat poate fi pornit sau continuat, dup moartea persoanei vtmate, de ctre sotul rmas n viat, de oricare dintre rudele n linie dreapt ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale colaterale pn la gradul al patrulea inclusiv. (2) Actiunea pentru restabilirea integrittii memoriei unei persoane decedate poate fi pornit de cei prevzuti la alin.(1). Art.196 - (1) Dispozitiile acestui titlu se aplic prin asemnare si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice, cum sunt dreptul la denumire, la sediu si altele asemenea. (2) Orice membru al unei persoane juridice poate cere aprarea prestigiului acesteia prin oricare din modalittile prevzute n titlul de fat atunci cnd acest prestigiu este lezat printr-o fapt ilicit svrsit de un tert.

Calitatea procesual

Aprarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice

CARTEA II FAMILIA Titlul I Dispozitii generale Fundamentul relatiilor de familie Art.197 (1) Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimtit ntre soti, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si ndatorirea printilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor. (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societtii si a statului. Art.198 - (1) Brbatul si femeia au dreptul de a se cstori n scopul de a ntemeia o familie. (2) Cstoria religioas poate fi celebrat numai dup ncheierea cstoriei civile. (3) Conditiile de ncheiere si cauzele de nulitate ale cstoriei se stabilesc prin prezentul cod. (4) Cstoria nceteaz prin decesul sau prin declararea judectoreasc a mortii unuia dintre soti. (5) Cstoria poate fi desfcut prin divort, n conditiile legii. Art.199 Copiii din afara cstoriei sunt egali n fata legii cu cei din cstorie, precum si cu cei adoptati. Art.200 (1) Printii sunt, n primul rnd, responsabili pentru cresterea si

Libertatea cstoriei

Egalitatea n drepturi a copiilor Rspunderea printilor

educarea copiilor lor minori. (2) Copilul nu poate fi separat de printi mpotriva vointei lor, cu exceptia cazurilor prevzute de lege. (3) Copilul care nu locuieste la printii si sau, dup caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legturi personale cu acestia. Interesul copiilor Art.201 (1) n toate deciziile care l privesc pe copil, interesele superioare ale acestuia trebuie s fie luate n considerare cu prioritate. (2) n vederea solutionrii oricror cereri privind pe minori, autorittile competente sunt datoare s dea prtilor toate ndrumrile necesare pentru ca acestea s poat recurge la metodele de solutionare pe cale amiabil a conflictelor. (3) Orice decizie privind relatiile de familie ntre printi si copii trebuie s garanteze c dorintele si interesele printilor firesti vor fi aduse la cunostinta autorittilor si c acestea vor tine cont de ele. (4) Orice procedur privind pe minori trebuie s se desfsoare ntr-un timp rezonabil care s nu afecteze relatiile de familie. Art.202 - (1) n procedurile care l privesc, copilul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat fie de ctre judector, fie de ctre o persoan desemnat de acesta. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac instanta consider c este necesar pentru solutionarea cauzei. (2) Opiniile copilului vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si cu gradul su de maturitate. (3) Ascultarea copilului nu confer acestuia calitatea de parte n proces. (4) Dispozitiile speciale privind consimtmntul sau prezenta copilului, n procedurile care l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de ctre instant a unui reprezentant n caz de conflict de interese rmn aplicabile.

Ascultarea copilului

TITLUL II Cstoria Capitolul I ncheierea cstoriei Sectiunea 1 Conditiile de fond pentru ncheierea cstoriei Consimtmntul sotilor Art.203 Cstoria se ncheie prin consimtmntul personal al viitorilor soti. Art.204 (1) Cstoria se poate ncheia dac viitorii soti au mplinit vrsta de 18 ani. (2) Minorul care a mplinit vrsta de 17 ani se poate cstori numai dac are ncuviintarea printilor sau, dup caz, a tutorelui. Dac unul dintre printi este decedat sau se afl n imposibilitate de a-si manifesta vointa, ncuviintarea celuilalt printe este suficient. (3) Dac nu exist nici printi, nici tutore care s poat consimti, este necesar consimtmntul persoanei sau al autorittii care a fost abilitat sa exercite drepturile printesti. (4) Cu toate acestea, pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate cstori n temeiul unui aviz medical, dac, pe lng ncuviintarea prevzut la alin.(2), are si ncuviintarea presedintelui consiliului judetean sau, dup caz, a primarului general al municipiului Bucuresti, n a crui raz teritorial si are domiciliul. Art.205 - (1) Este interzis ncheierea unei noi cstorii de ctre persoana care este cstorit. (2) n cazul n care sotul de bun-credint al unei persoane declarate

Capacitatea de a ncheia cstoria

Bigamia

moarte s-a recstorit si, dup aceasta, hotrrea declarativ de moarte este anulat, noua cstorie rmne valabil. Prima cstorie se consider desfcut pe data ncheierii noii cstorii. Cstoria ntre rude Art.206 - (1) Este interzis ncheierea cstoriei ntre rudele n linie dreapt, precum si ntre cele n linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv. (2) Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea poate fi ncuviintat de presedintele consiliului judetean sau, dup caz, de primarul general al municipiului Bucuresti, n a crui raz teritorial si are domiciliul cel care cere ncuviintarea. (3) Dispozitiile alin.(1) si (2) sunt aplicabile si n cazul rudeniei din adoptie. Art.207 n timpul tutelei, cstoria este oprit ntre tutore si persoana minor care se afl sub tutela sa.

Interzicerea cstoriei ntre tutore si minor

Alienatia si debilitatea mintal Starea de sntate a sotilor

Art.208 - Este interzis s se cstoreasc alienatul mintal si debilul mintal.

Art.209 Cstoria nu se va ncheia dac viitorii soti nu declar c si-au comunicat reciproc starea snttii lor. n cazul n care, prin lege special, este oprit cstoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi.

Sectiunea a 2-a Formalittile pentru ncheierea cstoriei Locul ncheierii cstoriei Art.210 Cstoria se celebreaz de ctre ofiterul de stare civil, la sediul primriei n a crei raz teritorial si are domiciliul sau resedinta oricare dintre viitorii soti. Art.211 (1) Cei care vor s se cstoreasc vor face, personal, declaratia de cstorie la primria unde urmeaz a se ncheia cstoria. (2) n cazul n care viitorul sot este minor, printii sau, dup caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care ncuviinteaz ncheierea cstoriei. (3) Dac unul dintre viitorii soti, printii sau tutorele nu se afl n localitatea unde urmeaz a se ncheia cstoria, ei pot face declaratia la primria n a crei raz teritorial si au domiciliul sau resedinta, care o transmite, n termen de 48 de ore, la primria unde urmeaz a se ncheia cstoria. Art.212 (1) n declaratia de cstorie, viitorii soti vor arta c nu exist nici un impediment legal la cstorie. (2) O dat cu declaratia de cstorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege. Art.213 - (1) n aceeasi zi cu primirea declaratiei de cstorie, ofiterul de stare civil va dispune publicarea acesteia, prin afisarea n extras, ntr-un loc special amenajat, la sediul primriei unde urmeaz s se ncheie cstoria si la sediul primriei unde cellalt sot si are domiciliul sau resedinta. (2) Extrasul din declaratia de cstorie va cuprinde, n mod obligatoriu: data afisrii, datele de stare civil ale viitorilor soti si, dup caz, ncuviintarea printilor sau a tutorelui, precum si nstiintarea c orice persoan poate face opozitie la cstorie, n termen de 10 zile de la data afisrii. (3) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului

Declaratia de cstorie

Depunerea declaratiei de cstorie

Publicitatea declaratiei de cstorie

sau al comunei unde urmeaz a se ncheia cstoria poate s ncuviinteze, pentru motive temeinice, ncheierea cstoriei nainte de mplinirea termenului prevzut la alin. (2). Rennoirea declaratiei de cstorie Art.214 n cazul n care cstoria nu s-a ncheiat n termen de 30 de zile de la data afisrii declaratiei de cstorie, trebuie s se fac o nou declaratie de cstorie si s se dispun publicarea acesteia. Art.215 (1) Orice persoan poate face opozitie la cstorie, dac exist un impediment legal sau dac alte cerinte ale legii nu sunt ndeplinite. (2) Opozitia la cstorie se va face numai n scris, cu artarea dovezilor pe care se ntemeiaz. Art.216 Ofiterul de stare civil va refuza s celebreze cstoria dac, pe baza verificrilor pe care este obligat s le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, n msura n care acestea din urm sunt notorii, constat c nu sunt ndeplinite conditiile prevzute de lege. Art.217 (1) Viitorii soti sunt obligati s se prezinte mpreun, la sediul primriei, pentru a-si da consimtmntul n mod public, n prezenta a doi martori, n fata ofiterului de stare civil. (2) Cu toate acestea, n cazurile prevzute de lege, ofiterul de stare civil poate celebra cstoria si n afara sediului serviciului de stare civil, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin.(1). Art.218 - (1) Martorii atest faptul c sotii si-au exprimat consimtmntul potrivit art.217. (2) Nu pot fi martori la ncheierea cstoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti s ateste faptele prevzute la alin.(1). (3) Martorii pot fi rude sau afini n orice grad cu oricare dintre viitorii soti. Art.219 Cstoria este ncheiat n momentul n care, dup ce ia consimtmntul fiecruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civil i declar cstoriti. Art.220 (1) Dup ncheierea cstoriei, sotii declar regimul matrimonial ales, despre care se va face mentiune pe actul de cstorie. (2) Ofiterul de stare civil are obligatia ca, din oficiu si de ndat, s comunice la registrul special prevzut la art.262 alin.(1) o copie de pe actul de cstorie si, dup caz, un exemplar de pe conventia matrimonial.

Opozitia la cstorie

Refuzul celebrrii cstoriei

Celebrarea cstoriei

Martori

ncheierea cstoriei

Declararea regimului matrimonial

CAPITOLUL II Dovada cstoriei

Actul de cstorieDovada cstoriei prin alte mijloace de prob

Art.221 Dup ncheierea cstoriei, ofiterul de stare civil va ntocmi, de ndat, n registrul actelor de stare civil, actul de cstorie, care se semneaz de ctre soti, de cei doi martori si de ctre ofiterul de stare civil. Art.222 (1) Cstoria se dovedeste prin actul de cstorie si prin certificatul de cstorie eliberat pe baza acestuia. (2) Cu toate acestea, n situatiile prevzute de lege, cstoria se poate dovedi cu orice mijloc de prob.

CAPITOLUL III

Nulitatea cstorieiSectiunea 1 Nulitatea absolut a cstoriei

Cazuri de nulitateConfirmarea nulittii

Art.223 Este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu nclcarea dispozitiilor prevzute de art.203, art.205, art.206 si art.217 alin.(1). Art.224 Cstoria ncheiat de minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani este lovit de nulitate absolut. Cu toate acestea, nulitatea se acoper dac, ntre timp, acesta a mplinit vrsta de 18 ani sau dac sotia a nscut ori a rmas nsrcinat. Art.225 - Cstoria fictiv este lovit de nulitate absolut, afar de cazul n care, ntre timp, a intervenit convietuirea sotilor sau au trecut doi ani de la ncheierea cstoriei. Art.226 Orice persoan interesat poate introduce actiunea n nulitate absolut. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dup ncetarea cstoriei.

Cstoria fictiv

Persoanele care pot invoca nulitatea

Sectiunea a 2-a Nulitatea relativ a cstoriei

Cazuri de nulitateConfirmarea nulittii

Art.227 - (1) Este lovit de nulitate relativ cstoria ncheiat fr ncuviintrile prevzute de art.204 alin.(2) (4). (2) Nulitatea poate fi invocat numai de ctre persoanele a cror ncuviintare era necesar. Art.228 (1) n cazul prevzut la art.204 alin.(2), nulitatea relativ a cstoriei se acoper dac printii sau, dup caz, tutorele au confirmat cstoria ncheiat fr ncuviintarea lor. (2) Nulitatea relativ a cstoriei ncheiat fr ncuviintrile prevzute la art.204 alin.(4) se acoper dac acestea sunt obtinute pn la rmnerea irevocabil a hotrrii de anulare a cstoriei sau dac minorul a mplinit, ntre timp, vrsta de 17 ani si printii sau, dup caz, tutorele au confirmat cstoria astfel ncheiat. (3) n toate cazurile, nulitatea cstoriei se acoper dac, ntre timp, minorul a mplinit vrsta de 18 ani sau dac sotia a nscut ori a rmas nsrcinat. Art.229 (1) Cstoria poate fi anulat la cererea sotului al crui consimtmnt a fost viciat prin eroare sau smuls prin violent. (2) Constituie viciu de consimtmnt numai eroarea privind identitatea fizic a viitorului sot sau calittile esentiale ale acestuia, dac n lipsa lor, sotul al crui consimtmnt a fost viciat nu ar fi ncheiat cstoria. Art.230 Este lovit de nulitate relativ cstoria pe care persoana lipsit vremelnic de faculttile mintale o ncheie ntr-un moment n care nu are discernmnt. Art.231 - (1) Anularea cstoriei poate fi cerut n termen de 6 luni de la data la care persoanele a cror ncuviintare era necesar pentru ncheierea cstor