3
7/29/2019 Civilizatia Si Cultura Celtilor http://slidepdf.com/reader/full/civilizatia-si-cultura-celtilor 1/3 Civilizatia si cultura celtilor Q: De unde provine denumirea de 'fier'? - by Mira Auzim pentru prima oară de celţi în sec.6— 5 înainte de Hristos în scrierile lui Hecateu din Milet si Herodot. De la ei aflăm că celţii reprezintă o populaţie indo - europeană care vorbeau limba kentum şi care era localizată la izvoarele Dunarii si în nord - vestul Peninsulei Iberice. Prezenţi pe valea Dunării sau pe cea a Ronului, unde au fost descoperiţi de vânzătorii greci de chihlimbar, în jurul Mării Nordului, în Europa Centrală, Nordul Italiei, Spania si Marea Britanie, celţii trebuie văzuţi ca principalul popor antic din Vestul Europei. De la Rin până la Pirinei, un eveniment considerabil tulbură comunităţile agricole care trăiesc pe teritoriul viitoarei Franţe. Cu începere din anul 1200 Î.Hr., apar neamuri noi, al căror dinamism modifică profun d civilizaţiile băştinaşe. În toată Europa, în Galia în mod deosebit, sosirea invadatorilor modifică structurile existente. O dată cu aceste popoare „barbare", adică străine, se implantează o nouă civilizaţie căreia i s -a spus „civilizaţia câmpurilor de urne".  În De Bello Gallico, Cezar aminteste de cinci zei ai galilor, că rora le da nume de zei romani: Iupiter, Mercur, Apolo, Marte, Minerva. Zeul pe care Cezar îl numeşte Iupiter este un zeu al cerului, care se manifestă prin soare si care are ca simbol sacru roata. În numele lui se  încheiau contractele şi se prestau juramintele. Totusi Cezar socotea ca zeu principal al celţilor pe acela pe care el il numea Mercur, adorat ca inventator al tuturor artelor, ca protector al drumurilor si al călătorilor si ca avand mare putere în materie de comerţ, bani si orice fel de câştig. Adorat mai ales pe înăltimi, el era si zeul civilizaţiei si avea ca simbol şarpele cu cap de berbec.Trăsătura specifică a popoarelor care sosesc în ţară este tratamentul deosebit pe care ele îl acordă morţilor. Pentru prima oară în istoria omenirii, ei le incinerează trupurile. Defunctul este ars pe rug, împreună cu bunurile materiale, armele şi bijuteriile sale. Cenuşa este adunată într -o urnă funerară din lut ars, care este depusă  într-o groapă săpată în pământ. De aici, acestor cimitire neobişnuite le prov ine denumirea  „câmpuri de urne". Credinţa celţilor in viaţa viitoare este un fapt incontestabil. Această nouă viaţă era o continuare a vieţii de aici însa în condiţii mult mai bune. La înmormântarea războinicilor de seama se punea in mormant si carul de lupta al războinicului respectiv. Semnificativ in aceasta privinta este si obiceiul celtilor de a imprumuta bani in viata aceasta, urmand fie înapoiaţi în viaţa cealaltă.  Nou-veniţii au şi alte comportamente originale: folosesc o ceramică neagră şi stră lucitoare,

Civilizatia Si Cultura Celtilor

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Civilizatia Si Cultura Celtilor

7/29/2019 Civilizatia Si Cultura Celtilor

http://slidepdf.com/reader/full/civilizatia-si-cultura-celtilor 1/3

Civilizatia si cultura celtilor

Q:  De unde provine denumirea de 'fier'? - by Mira 

Auzim pentru prima oară de celţi în sec.6—5 înainte de Hristos înscrierile lui Hecateu din Milet si Herodot. De la ei aflăm că celţii reprezintă o populaţie indo-europeană care vorbeau limba kentum şi care era localizată la izvoarele Dunarii si în nord -vestul Peninsulei Iberice.

Prezenţi pe valea Dunării sau pe cea a Ronului, unde au fost descoperiţi de vânzătorii grecide chihlimbar, în jurul Mării Nordului, în Europa Centrală, Nordul Italiei, Spania si MareaBritanie, celţii trebuie văzuţi ca principalul popor antic din Vestul Europei. De la Rin până laPirinei, un eveniment considerabil tulbură comunităţile agricole care trăiesc pe teritoriulviitoarei Franţe. Cu începere din anul 1200 Î.Hr., apar neamuri noi, al căror dinamismmodifică profun d civilizaţiile băştinaşe. În toată Europa, în Galia în mod deosebit, sosirea invadatorilormodifică structurile existente. O dată cu aceste popoare „barbare", adică străine, se

implantează o nouă civilizaţie căreia i s-a spus „civilizaţia câmpurilor de urne". 

În De Bello Gallico, Cezar aminteste de cinci zei ai galilor, că rora le da nume de zei romani:Iupiter, Mercur, Apolo, Marte, Minerva. Zeul pe care Cezar îl numeşte Iupiter este un zeu alcerului, care se manifestă prin soare si care are ca simbol sacru roata. În numele lui se

 încheiau contractele şi se prestau juramintele. Totusi Cezar socotea ca zeu principal alcelţilor pe acela pe care el il numea Mercur, adorat ca inventator al tuturor artelor, caprotector al drumurilor si al călătorilor si ca avand mare putere în materie de comerţ, bani siorice fel de câştig. Adorat mai ales pe înăltimi, el era si zeul civilizaţiei si avea ca simbolşarpele cu cap de berbec.Trăsătura specifică a popoarelor care sosesc în ţară estetratamentul deosebit pe care ele îl acordă morţilor. Pentru prima oară în istoria omenirii, eile incinerează trupurile. Defunctul este ars pe rug, împreună cu bunurile materiale, armele

şi bijuteriile sale. Cenuşa este adunată într-o urnă funerară din lut ars, care este depusă într-o groapă săpată în pământ. De aici, acestor cimitire neobişnuite le provine denumirea „câmpuri de urne". Credinţa celţilor in viaţa viitoare este un fapt incontestabil. Această nouăviaţă era o continuare a vieţii de aici însa în condiţii mult mai bune. La înmormântarearăzboinicilor de seama se punea in mormant si carul de lupta al războinicului respectiv.Semnificativ in aceasta privinta este si obiceiul celtilor de a imprumuta bani in viata aceasta,urmand să fie înapoiaţi în viaţa cealaltă. 

Nou-veniţii au şi alte comportamente originale: folosesc o ceramică neagră şi stră lucitoare,

Page 2: Civilizatia Si Cultura Celtilor

7/29/2019 Civilizatia Si Cultura Celtilor

http://slidepdf.com/reader/full/civilizatia-si-cultura-celtilor 2/3

decorată cu mici proeminenţe în relief şi caneluri. Ei fabrică spade lungi şi drepte. Tot înacea vreme, aşezămintele se diversifică, în ţinuturile meridionale, grotele şi adăposturile desub stâncă sunt în continuare ocupate, iar o colonizare a terenurilor înalte are loc la munte,unde peşterile situate la mare altitudine sunt locuite. în acelaşi timp, în câmpii şi văi sedezvoltă sate mari. Avem de-a face cu adevărate aglomerări. Dominând şesul, pe crestelestâncoase ale podişurilor se construiesc sate fortificate. Ele formează nişte pinteni, baraţi

uneori de trei incinte, a căror înălţime poate atinge 6 m. 

Venit din regiunile siberiene, un alt popor de războinici nomazi, sciţii, intră cu forţa pestehotarele orientale ale Europei, după ce au poposit pe ţărmul Mării Negre în secolul al Vll-leaşi au devastat, la est şi la sud, Asiria şi Egiptul. Blocaţi în înaintarea lor de rezistenţamezilor, sciţii se stabilesc în nordul Mării Negre şi al Caspicii în jurul anului 500 Î.Hr.Deveniţi sedentari, ei exploatează pământurile bogate ale Donului, Volgăi şi Crimeii, deunde fac comerţ cu grecii. 

De la vechea lor existenţă de jefuitori, ei alcătuiesc o societate ierarhizată după valorilemilitare. Suveranul scit are dreptul la funeralii grandioase şi cutremurătoare: el este

 îngropat într-un mormânt ascuns sub o colină artificială (tumulus) împreună cu concubinele,servitorii, caii săi şi o comoară. Aceasta constă în obiecte de lemn de uz curent, haine,

 îndeosebi din piele, şei brodate, dar mai ales arme şi podoabe de metal, căci acest poporprelucrează minunat metalul, fie că este vorba de aur, argint, cupru, cositor sau fier.  

Celtii au avut un mare avantaj faţă de celelalte popoare europene, fiind printre primii careau descoperit fierul si au început să-l prelucreze, în jurul anului 1000 înainte de Hristos.Acest lucru a făcut ca, in timpul migraţiei lor, uneltele si armele pe care le foloseau sa fiemai durabile si mai puternice decât cele ale populaţiilor pe ale căror teritorii s -au aşezat. În

 jurul anului 700 înainte de Hristos, prin exploatarea fierului s-a făcut un pas nou înstăpânirea metalurgiei. Acesta s-a datorat în principal noilor triburi care continuă săsosească. Nu se cunoaşte originea lor, dar se ştie că vin prin estul ţării şi că sunt călăreţi.Calul era deja folosit ca animal de tracţiune, dar numai în această epocă omul îldomesticeşte pentru a-l călări. Acest popor este deci foarte mobil. în plus, călăreţii folosesc

o armă nouă, mai eficace: spada de fier. Aceste populaţii revin la un mod de înhumare maitradiţional, deoarece reapare tumulusul. Excesiva bogăţie care îi însoţeşte pe morţii înhumaţi în aceste tumulus dovedeşte pe deplin că există o foarte puternică ierarhizaresocială: doar cei bogaţi sunt înmormântaţi în acest fel.  

Datorită exploatării intensive a fierului, a relaţiilor comerciale cu centrele etrusce si coloniilegrecesti (mai ales Massalia/Marsilia), datorită în egală măsură creşterii populaţiei şi puteriisale de expansiune cele mai multe formaţiuni celtice ajung în a doua jumatate a milenniuluiI înainte de Hristos. la o mare prosperitate. Cultura materiala si spirituala dezvoltată de celţiLa Tene, a denumit si cea de a doua epoca a fierului in Europa. Cea mai veche fază aacestei perioade. La Tene A (500—400 Le.n.) se manifesta printr-o evoluţie ascendentaeconomica si prin diferentieri sociale, în cadrul unei avansate democraţii militare. Înperioada aceasta, lumea cunoaşte o nouă efervescenţă. Numeroase schimburi comerciale se

efectuează pe uscat ca şi pe mare. Comerţul este în toi mai ales în Mediterana, ceea cepermite unor regiuni să se dezvolte în chip strălucit. Locuitorii construiesc aşezări fortificatedeoarece războiul constituie mereu o ameninţare. Astfel, la Vix, pe Cote -d'Or, pe o colinăcare domină Sena de la o înălţime de peste 100 de m, locuitorii hotărăsc să -şi realizeze unputernic sistem de apărare. De aceea, ei sapă pe mai bine de 2 km un şanţ de 6 madâncime şi cu o deschidere de 15 m. Cu pământul scos din şanţ, ei formează o movilă de 3m înălţime, fără a mai pune la socoteală gardurile de lemn ridicate în locurile cele mai puţinprotejate. Locuitorii acestui oppidum întreţin relaţii comerciale cu lumea mediteraneanădeoarece ei aduc, prin Marsilia, ceramică etruscă şi grecească preţioasă. 

Page 3: Civilizatia Si Cultura Celtilor

7/29/2019 Civilizatia Si Cultura Celtilor

http://slidepdf.com/reader/full/civilizatia-si-cultura-celtilor 3/3

 Ultima perioadă a preistoriei este martora apariţiei pe aceste meleaguri a unei populaţiioriginare din Europa Centrală. Sosită din Alpii de Nord, ea va sta la baza transformărilorinterne ale societăţii. Aceste schimbări corespund civilizaţiilor „câmpurilor de urne" (1 200-750 ' Înainte de Hristos), Hallstatt (800-500 Î.Hr.) şi La Tene (500-10 Î.Hr.). Nu este vorbadeci de mari invazii, cum este cazul în epoca de declin a Imperiului roman, ci de o

expansiune. Aici, ea pune capăt autonomiei regiunilor cu ieşire la  Atlantic. Însuşi numeleperioadei istorice La Tene vine de la un sat din Elveţia unde au fost descoperite numeroaseartefacte de origine celtică. Cercetări recente au stabilit că in acea zonă, situată strategic laintersecţia a trei căi comerciale - valea Rinului, valea Ronului si cea a râului Doubs - celţiistabiliseră o aşezare unde percepeau vama de la comercianţi. Vama se platea probabil înnatura şi produsele erau adunate in imense magazii. Au fost descoperite si resturi deharnasamente, punti, arme si unelte.

Aceste migraţii de populaţii pot avea ca origine creşterea demografică, legată de tehnicileagricole mai performante datorate, de fapt, folosirii metalelor. Astfel, în interiorul uneicomunităţi, partea din populaţie considerată în excedent numeric este obligată să colonizezenoi pământuri. Colonizarea este susţinută de prezenţa unor elite războinice. Pe toată durataacestei epoci, noua comunitate se îmbogăţeşte, în special datorită dezvoltării comerţului,practicat în întreaga lume mediteraneană.