CiNTAREA

ROMANIEI

Coperta : SERGIU DINCULESCU

Nicolae torga

PRIVELISTI DIN TARA

Cuvint inainte de ZOE DUMITRESCU- BUSULENGA

Edivie ingrijiti, note, glosar, indice si tabelbiobibliografic de VICTORIA NEDEL

Editura pentru turism, 1974

CUVINT 111 AINT E

Cind pasiunea istoricului se inaltei, ca o flacara, dincolode cronici hrisoave, depa find litera for moarta fi sensullimitat, ea se extinde la tot ce inseamna alcatuire rationale

acopera cu noime fi simboluri tot ce cade in cuprinzatoa-rez -i raze. Ochiul insufletit de aceasta pasiune prive,ste ftintegreaza necontenit intregul intr-o viziune limpede a de-venirii unui destin istoric, dincolo de scaderile on creFteriletrecatoare. 0 traiectorie sigura se dezvaluie clarvazatorulutaceluia, ca o rasplata a unei trade fara sfirfit, depuse inslujba poporului salt, desfa furindu-se dinspre trecut inspreviitor. 5i pe drumul mare al istoriei Coate elementele se sub-ordoneaz,`i viziunii, conceptiei generale.

La Nicolae lorga pasiunea istorica arde, luminind cuei o intreaga opera de o prodigioasa intindere i di-

versitate. Ca vorbefte despre literatura, despre politico, des-pre relatii internationale on despre oameni pur simplu sauca relateaza amintiri, carturarul transforma total in istorie.Explicatiile cauzale dintre fenomene crest, legaturile se facfart:, intrerupere intre dimensiunile timpului fi lucrurile in-mii, se iiztrees in uimitoare interactiuni, nebanuite pentruochiul pro fanului.

lar in istoric intrevedem, intr-o rara ,ci daruitcsi sinteza,pe geograf, pe etnograf antropolog, pe folclorist fi pescriitor. Ca la cei mai maxi istoriografi romani, de la croni-cari la Cantemir, la Balcescu, la Hafcleui fi Odobescu, laPirvan etc., )ci la lorga, scriitorul se simte cu putere in oricepagina. Rasunci fi la el un timbru particular, al stilului souatit de personal in care oralitatea izbucnefte prin tacerileliterei scrise, ca o dorinta arzatoare de convingere a cititoru-

5

vil-oTztaia

F

si

si

lui indiferent. Romantic si subiectiv, acest stil se desfasoarain enorme, nenumarate rasfirari, ca tot atitea ape ale unu:suflet tumultuos in care impresiile prea multe, prea vii, prearapide, primite de la lumea dinafara, se ingramadesc si apoi,din prea plin, se revarsa. Lectura lui lorga e grea fiindc'a eincarcat'a de prea multe sensuri, de prea multe solicitari aleintelectului si afectului nostru. Acest scriitor roman din fa-milia romantics a messianicilor" pasoptisti prelungitei :nsec. XX te smulge si te poarta cu pasiunea lui pioasa farade istoria nationala chiar atunci cind nu se ocupa de istorie.Asa de pilda nu ne pot lasa reci nici paginile sale de drume-tie romcineasca, cu totul ie ,cite din comun in ceea ce priveste

tonul si mijloacele generale ale evocarii tendinta ne-ascunsa a acestor rinduri scrise mai molt din intencia de ainstrui cu privire la locurile notabile ale traii deck dintr-ogratuita dorinta de descrippie. Fara indoiala vom gasidestule pagini descriptive in memoralistica de calatorie alui lorga, dar de un soi destul de aparte.

Mai intii ne izbeste prezenta nelipsita a drumului, caimaginea permanent serpuitoare de pe o harta marita. E pre-ocuparea deschiderii, a modului de acces spre locurile ascunsecare trebuie descoperite on redescoperite in aceasta paideiape care savantul o intreprinde spre folosul tuturor. De pedrumul care patrunde pretutindeni, se vede desfasurindu-setot, incepind cu panoramele mai strimte on mai vaste alepeisajului. 0 viziune de geograf infatiseaza un relief parcanou si proaspat ca dupa creatie, prin Muscel : Nu sint dea-luri de lut ca aiurea, ci treci pe pamint negru framintat cupietricele. Nu se vad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, cain acele parri, ci pretutindeni usoara disci verde-deschis aco-pere totul, afara de ingusta linie jupuita a soselei. Nu potideosebi deal si vale, )ciruri limpezi de inalrimi ; toata intin-derea e necontenit bocita, coscovita, in cocoase mari careau nume si sint numai citeva si in cucuie mici care sint Piranumar, care rasar la tot pascal fi n-au nici un nume, fireste.De cele mai multe on sint numai umflaturi rotunde, dar pealocurea vezi dungi, drepte on strimbe, muchii ascutite cao spinare de vita ; indeobste insa, pare ca-ci sta inainte omare inchegara de toanele framintate ale clocotului."

Alteori fiorul romantic prevaleaza in infatisarea peisaju-lui la caderea noptii, in intuneric singuratate : Se face

6

,ci

,ci

,ci

fi

sears in singuratate. Soarele a scapiitat dupa nori vineti. Incao data, toate se aprind de o trecatoare lumina ro,sietica, deo fantastica tristete. Apoi din ccrul rece intunericul cadeca o ploaie de cenusa...". Dupa pamint, apa padure, aten-;.ia drumetului e atrasa de oameni, privity fizionomic, soma-tic, cu costumele obiceiurile lor, ca de un antropologun etnograf priceput. Cu ei na,ste ideea continuitatii. Pe eiii vede istoricul drept urmafii celor care au dat lupte fi ausuferit in aventura dramatics a fiecarui colt de tetra. Jar sta-rea lor e cintarita cu un ochi priceput in evaluarea vietirfi standardurilor economice. Un sat mizer e de-ajunsurnple de minie pe patriotul care vede urmele unei politicsde indiferenta. Ara de popor. Tot a,sa un sat care arata maiinchegat ii reaprinde nadejdile de mai bine. Dar ochii lualorga zabovesc mai cu seama pe monumentele locurilor par-curse, pe care le reface cu o mare tiinta, in toate detaliilevechimii lor. Ele prind deodata viata, larma vuiet se audeprin curti domne,sti, manastirile i,si dezvaluie podoabele vechi,si ctitorii coboara din frescele colorate. In locurile cele maicunoscute fulgera amintirile luptelor, ca la Posada unde unnestavilit imn de slava este incbinat ceasurilor de marire :Marire tie, Posada, cu adincurile rasplatitoare, care ne-aiajutat sa pastram ping astazi viata frumoasa, alba, buna,care inflorege de-a lungul veacurdor pe munpi ,si cimpiilenoastre...".

$i ceea ce se pone mereu in valoare sint trasaturile aceleaale specificitatii noastre etice filozofice. Casele sint cuvi-incioase, modeste, ca li lacapirile cele vechi de inchinaciune,exprirnind clasica noastra masurii. Totul merge pe aceastaumanistica intelegere a cumpatarii cristalizate in proportilechilibrate. Adesea o imagine folclorica, de basm on legenda,adincwe textul, ca soborul de uriasi on mesterul urias, per-sonificari care extind, intr-un chip foarte romanesc, istoriains pre mit ,si fictiune.

Pe lined personificari frecvente, cite o imagine barodise rasuce ,cte in context, dindu-i o mi,scare specials ca sululde alba lumina rece".

Textul, destul de apropiat de acela al evocarii istoricein general, se bucura de aceeafi limba neaora Fi spornica alui lorga, uFor arhaizanta ,si binevenit arhaizanta, ca un u ,corpar fum de busuioc ,si sulcina.

7

sa-1

;i ;;

11

De fapt, reinviind locuri oameni, scocindu-le din Ili-tare, din neguri, istoricul le cur4e-i de lepra ucigaFei a para-sirii", ayi cum spunea cu toata taria inimii sale atit de in-dreigostite de trecut. ce dorea pentru generariile tinere alevremii sale este ceea ce dorim not inFine pentru cele ce .nevor urma anume reinveicarea indispensabilr a valorii amin-tirilor colective care fac sudura spirituals a unui popordau puterea de a infrunta viitorul a-I supune.

Regasind multe dintre gindurile noastre in aceste pagini,adeseori admirabile, nu facem decit sa legam veried de ve-riga aspiratzile noastre, inaintafi urmafi in lucrarea noas-tra comunei indreptatei inspre edificarea viitoare.

ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA.

$i

Fz-z

fi

si

Si

pi

NOTA ASUPRA EDITIEI

N. Iorga si-a propus prin notele sale de drumetie sa indcmnela calatorii in Romania pe multi dintre aceia cari cred ca numai fru-musetile strainatkii sint vrednice de vazut."

In dorinta de a stringe intr-un volum cele mai semnificative paginidin bogata mostenire literary lasata in aceasta directie de marelescriitor, am alcatuit prezenta ediTie, in care nu s-au putut, binein-teles, reproduce decit fragmente sau capitole din urmatoarele carti :Sate si manastiri din Romania, ed. a II-a, 1916 ; Drumuri orase dinRomania ed. a II-a, 1915 ; Neamul romanesc in Bucovina, 1905 ;Neamul Rominesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906, ed. a II-a,1939 si Istoria Bucurestilor, 1939.

Calatorind prin toate mcicagurile patriei, pe toate drumurile, cubirja, trenul sau pe jos, pelerinul Iorga, autorul unor texte pe carePompiliu Constantinescu le socoteste carti de capatii ale turismuluinostru poetic", aduni rezultatele observatiilor, gindurilor si scnti-mentelor sale intr-o literature .ce realizeaza rara armonie dintre cali-tate si cantitate. Ideea unei monografii a pamintului rominesc prindecontur si spre sfirsitul vietii chiar fiinta.

Imaginea de ansamblu este deci o idee Iorga. Pornind de laintentia de a antologiza, din miile de pagini de calatorie, un volumcare sa serveasca aceasta orientare, am urmarit sa imbratisim mai toatezonele tarii. Volumul se vrea o cara'torie prin TOATA TARA. Nulipsesc Dobrogea, Banatul sau .Oltenia, Baraganul sau Ardealul, Moldovasau Maramuresul.

Poate am scapat uncle pagini frumoase, poate s-au pierdut unclefragmente de valoare dar nu s-a tradat ideea lui Iorga, al ckuispirit de sinteza a vizat nu o data intregul.

Spatiul acordat cartii nu ne-a ingaduit sa facem decit un itine-rar" selectiv al drumurilor strabatute de marele carturar, itinerar care,orientindu-se mai ales spre acele fragmente in care vibratia artisticain descrierea peisajistica este mai evidenta, sa- compuna la sfirsitul

o imagine de ansamblu a meleagurilor romanesti in perioadadinaintea primului razboi mondial si piny in pragul cclui de aldoilea.

In drumetie noastra literary desfasurata: pe cararile strabatutede autor am plecat din Capitals si imprejurimile sale, am urmat

9

Ltt

apoi calea spre vest, str5batind citeva orase si asezari din Oltenia siMuntenia, apoi, dupa o intoarcere $i un popas la Ploiesti, ne-amcontinuat drumul spre est, in Iinuturile Buzaului si Focsanilor, cafacind cunostinfa cu Tara Vrancei sa ne continuum calatoria pcValea Siretului in sus, spre Suceava si Putna, de unde, coborind pela Iasi, Vaslui, Husi sa ajungem la Galati. Imbarcindu-ne" cu N. Iorgape vas, am str5batut Dunarea, din delta pins la Portile de Fier. Apu-cind drumul vestitei Vai a Prahovei am intrat de la Brasov in ii-nuturile transilv5nene pe care le-am cutreierat ping in nordMaramures si coborind de la Oradea, prin vest, am facut un ultimpopas pe meleagurile banatene. Am incercat astfel sa realizam intentiaselectiei de fats si anume : alcatuirea unei harti turistice a Roma-nic?' avindu-1 c5I5uza pe neobositul nostru drumet.

In limitcle unui singur volum, am adunat, asadar, fragrnente caredevin, prin totalitatea tor, o geografie spiritual5, istorica si cultural-artistica a

Rostul acestuia este multiplu. Dincolo de valoarea in sine a frag-mentelor in parte si a intregului in ansamblul lui antologia vreasa fie si o dubla invitatie : invitatie la lectura paginilor lui Iorga $i

la drume;ie.Acel turism poetic" gaseste in Iorga un seducator observator

si interpret. Textele lui nu sint doar ghiduri, siruri de itinerarii, ciprofesiune de credinta, o anume atitudine. Iorga este un model decalator. Nimic nu-i scapa. Regasim locuri pe care unii dintre notle-am strabatut, dar avem continuu revelatia ineditului in fata forteide p5trundere a marelui calator.

Anii care s-au scurs de la aparivia volumelor din care s-a facutselectia, au adus schimb5ri, uneori fundamentale, atit in infatisareaunor locuri, cit si in destinele oamenilor. Daca am aminti doar spec-taculoasa transformare a satului Onesti de altadata in municipiulGh. Gheorghiu-Dej de azi, important centru petrochimic, impresio-nanta constructie a hidrocentralei de pe Dunare de la Portile de Fier.sau cascada de lumina de pe firul Bistritei, de la Bicaz la Bacau, si arfi deajuns, intr-atit sint ele de semnificative pentru impetuoasa dez-voltare a Romaniei in ultimii treizeci de ani.

Notele de subsol au fost intocmite tocmai cu scopul de a evi-dentia astfel de lucruri, de a actualiza uncle denumiri, de toponimiein special, de a aduce complefirile cuvenite la starea actuala a aseza-rilor vizitate de autor, sau de a consemna unele note facute chiar deautor (pe care le-am marcat de altfel cu semnele n.a.). Uncle explicatiiin text sau sub forma de nota la subsol ale editorului au fost adnotate cu semnele n.n.

Am corectat tacit unele erori tipografice si am p5strat unelcforme proprii de limbs ale scriitorului, precum si regionalisme, arha-isme, care dau coloare textului : noua pentru forma la plural aladjectivului nou, cari pentru forma de plural a relativului care, carspentru pluralul substantivului car, li, ni, aice, adecI, baltace, blastam,cetesc, circiume, cine, coloare, coperimint, cellalt, daunazi, dedesupt,feresti, ferestruica, frumuses5, hirfagos, helesteu, hr5piti, maghernisi,margene, mantali, mine, minile, micsura, multamese, nacaz. nemeresc,nicairi, osebit, pahar, pareche, parete, peteci, pine, primblare, popu-

10

lard.

$oi, r5piret, rapede, razima, sama, sara, salbatec, samana, sfarmate,steclelte, strelina, stins, stridita, stimpara, stuh, silinci, suptiri, ferpe,$ese, schele, $indila, $irloaie, $uviti, $epte, tatar, terns`, vespe, vipsea,vremile, vrista, zugruma etc. $i dublete de genul : adaus $i adaos, aco-perils $i coperh, inconjura 4i incunjuri, marmuri $i marmora, rotunzi$i rotunzi, roOatec $i roliatic, smalt $i small, supt $i subt $.a.

Eliminind grafia epocii am transcris atit denumirilecit $i uncle cuvinte, in raport cu normele ortografiei actuale : aer nuaier, ping nu pans, sint nu sum, Oran nu teran, Tara nu teara, inaltanu innalta, razboi nu razboiu, grine nu griie, strazi nu strade, tro-tuare nu trotoare, hotel nu otel, pavaj nu pavagiu, ieftin nu ieftcn,roti nu roate, vechi nu vechiu, vizitatori nu visitatori etc.

In vederea unei mai usoare orientari $i pentru a fixa citeva datemai importante din activitatea lui N. Iorga am socotit necesar saadaugam volumului un tabel biobibliografic, un glosar pentru regiona-lisme $i arhaisme $i un indice de localitati.

TABEL BIOBIBLIOGRAF IC

1871 Se naste la Botosani, la 5 iunie, Nicolae Iorga.1876 La numai 5 ani, ramine orfan de tats, copilaria fiindu-i umbrita

de aceasta trista pierdere si de nenumarate greutati materiale.1878 Este inscris in clasa I a $c° primare din orasul natal.1886 Terming primele 5 clase de liceu in Botosani, fiind intotdeauna

premiant, si se inscrie in clasa a VI-a la Liceul National"din Iasi.

1888 Dupa terminarea liceului si sustinerea bacalaureatului se inscrieIa Facultatea de litere de Ia Universitatea din Iasi, obtinindlicenTa dupa numai un singur an de studii.

1890 Desfasoara o bogata activitate publicistica, scriind articole sipoezii in revistele socialiste din Iasi. Dupa ce se casatoreste(aprilie) primeste o bursa, si pleaca in Italia pentru clod. luni.In toamna (octombrie) paraseste Tara pentru patru ani, plecind,tot cu ajutorul unei burse in Franca si Germania.

1893 Apare prima carte intitulata Schite din literatura romans"vol. I.

1894 Inapoiat in Tara, se stabileste la Bucuresti, devenind profesorde istorie universals, la Universitate.

1895 Intreprinde calatorii, in timpul vacantelor, in Europa, pentrda cerceta arhivele firilor respective in legatura cu marturiiale trecutului neamului romanesc. Apare volumul ,,Amintiridin Italia".

1897 Este ales membru corespondent al Academiei Romane.1899 I se editeaza cartea Calatori, ambasadori misionari in tarile

noastre si asupra tarilor noastre".1901 In bogata colectie de lucrari istorice realizate pins la aceasta

data se include si o carte in care vibreaza deopotriva omulde stiinta si patriotul : Istoria Iui Mihai Viteazul pentrupoporul rominesc".

1902 Ca urmare a unei calatorii si descoperirii unor documentsistorice deosebite, N. Iorga publica lucrarea Sate si preotidin Ardeal".

1903 Este anul in care pe linga activitatea publicistica, N. Iorgastrabate Tara de la un capat la altul pentru a afla marturiile

12

si

pretioase ale trecutului, pentru a cunoaste oamenii gi obiceiu-rile tor.

1904 Primul rezultat al calatoriilor intreprinse este volumul Dru-rnuri $i °rase din Romania", in prefata caruia marturiseaErau atitea lucruri frumoase si not pe care le intilnisem incitn-am crezut ca. am ,dreptul sa le tin pentru Oartea va des-chide ciclul notelor de calatorie prin care N. Iorga famine in lite-ratura romans ca unul dintre cei mai straluciti reprezentantiai genului. N. Iorga se impune in acest

Stefanan si cu alte doua

volume prestigioase : Istoria lui cel Mare povestitaneamului romanesc" si Pe drumuri departate".

1905 Apar cartile : Istoria Romanilor in chipuri icoane" (1905-1906) .0ameni fapte din trecutul romanesc ". 0 alts sintezastralucita a impresiilor din calatoriile sale prin tars este sicartea nou aparuta : Sate fi manastiri din Romania". Consta-tind ca in Romania acelor vremuri erau multi din acei caricred ca numai frumusetile strainatatii sint vrednice de vazut",el ofera cititorilor acest al doilea volum de drumetie, inprefata caruia nota cu satisfactie : ... m-am intors cu aceastacarte $i cu un sentiment mai puternic despre insusirile aleseale farii $i poporului nostru". 0 alts carte, rod al calatoriilorprin tara, care apare in acest an este, Neamul romanesc inBucovina".

1936 0 ampla descriere a vietii romanesti de pe meleagurile tran-silvanene este oferita cititorilor in cele doua volume dinNeamul romanesc in Ardeal Tara Ungureasca la 1906".N. Iorga infiinteaza si editeaza la Valenii de Munte ziarulNeamul romanesc" (1906-1940), prin care isi va exprimapunctul de vedere asupra principalelor probleme soctale, poli-tice sau de ordin literar-stiintific.

1907 Situindu-se printre simpatizantii marii rascoale OrInesti,articolul Dumnezeu ierte", in care infiereaza cru-

zimea cu care guvernantii au innu.sit rascoala. Este alesdeputat in Parlament.Se tipareste in Anglia The Byzantin Empire", lucrare care11 situeaza pe N. Iorga printre cei mai vestiti bizan-tinologi.Este ales presedinte al societatii Liga pentru unitatea cultu-rala a romanilor".

1908 Incepe sa apara lucrarea (in cinci volume) Istoria ImperiuluiOtoman", carte de mare valoare stiintifica. La Valenii deMunte infiinteaza o universitate populara, care va tinecursurile in fiecare vary cu participarea $i a unor personalitlade peste hotare.

1911 Este ales membru activ al Academiei Rominc, rostind ondiscurs din care reiese conceptia sa privind studiul istorieirolul istoriei in viata socials.11i continua bogata activitate de cercetare si editare a lucra-rilor de istorie si critics literara, printre care amintim carteaOameni can au fost".

13

mine'.

sisi

si

pu-

isi

si

blic5 si-1

1913 An cu un fructuos bilant de lucrari stiintifice (peste 40 decarti tiparite). Participa la Congresul international de istoricde la Londra, comunicarea sa fiind primita cu mult interes.Apare la Valenii de Munte volumul Note de drum".

1914 Impreuna cu savant.ii Vasile Parvan $i George Murgoci, fun-deaza Institutul de studii sud-est europene. In acelasi an,editeaza Bulletin de l'Institut pour ]'etude de I'Europesud-orientate ". In ziarul sau Neamul romanesc" se ridica cutarie impotriva razboiului imperialist, chemind popoarele laapararea pacii.

1915 Consecvent idealului privind unitatea neamului romanesc edi-teaza carti pe aceasta tema, intre care remarcam Istoriarominilor din Transilvania si Ungaria" (vol. I si vol. II in1916).

1917 Constrins din cauza razboiului sa se rctraga la Iasi, desfa$oarIo activitate stiintifica mai restrinsa, punindu-si in schimbtalentul de publicist in slujba apararii intereselor nationals.

1919 Este ales deputat si apoi numit presedintele primei Adunari aDcputatilor Romaniei Unite.

1920 Apare la Paris cartea de mare circulatie in Europa intitulata :Ilistoire des Roumains et de leur civilisation" (2 vol.).

1921 0 bogata activitate de calatorii si conferinte (Franca, Italia.Belgia) si editoriala. Dintre cartile aparute se remarca volumelededicate lui Tudor Vladimirescu st Mihail Kogalniceanu.

1922 Intreaga activitate stiintifica de piny acum it situeaza printrecei mai marl savanti europeni, bucurindu-se de aprecierileelogioase ale unor straluciti oameni de stiinta. Datortta stra-damei sale, are loc deschidcrea Scolii rornane de la Paris.Printre alte lucrari aparute in acest an se remarca Istoriarominilor prin calitori" fi La Roumanie pittoresque" (Paris).

1923 Un incarcat itinerar european (Franca, Italia, Belgia, Ceho-slovacia, farile nordice) pentru conferinte, congrese etc., in-cununat peste tot de o primire entuziasta. Puternica sa perso-nalitate lass o coplesitoare impresie.

1924 Sub presedentia lui N. Iorga are loc la Bucuresti primul Con-gres international de studii bizantine, cu o ilustra participare.

1926 Apare primul volum din valoroasa lucrare Essai de synthesede l'histoire de l'humanite" (4 volume, intre anii 1926-1928),in care marele savant introduce in circuitul mondial istoriapoporului roman.

1927 Numeroase calatorii si conferinte peste hotare si o tot alitde bogata recolta editoriala, din care remarcam : Tari scan-dinave : Suedia si Norvegia Note de drum si conferinte"(Bucuresti, 1929).

1930 Traieste momentul solemn al conferirii titlului de doctorhonoris cauza" al Universitatii din Oxford, cu care ocazie ise aduce un vibrant elogiu.Apar la Bucuresti si Valenii de Munte, printre alte carti, sivolumele O mica Tara latina, Catalonia, Note de drum siconferinte" i Privelisti elveciene".

14

1931 Continua sa editeze opere istorice, sa Tina conferin;e $i s5:

1935 intreprinda numeroase turnee in Europa, fiind, totodata, alesmembru si doctor honoris causa" al mai multor academii dinstrainatate,Printre cartile aparute in 1934-1935, de mare valoare stiinti-flea si literary se bucura : Istoria literaturii romine contem-porane" (2 volume), O viata de om, asa cum a fost" (3 vo-lume), Byzance apres Byzance".La Valenii de Munte vede lumina tiparului cartea ,,Notes surquelques monuments d'histoire et d'art en Roumanie".

1936 Apare primul volum (1936), din ciclul celor 10, al lucr'arii1938 intitulate ,,Istoria Romanilor", carte pe care o socotea cea

mai grea din cite a scris in viata sa.Mai pot fi mentionate dintre alte volume aparute in acestiani cartile cuprinzind impresii de calatorii : Amintiri dinTara Oltului" conferinta tinuta Ia Fagaras (Valenii deMunte, 1936) ; Despre Olanda" 3 conferinte (Bucuresti,1936).

1939 Se tipgreste la Bucuresti volumul Istoria Bucurestilor", Ro_mania cum era pini Ia 1918" vol. I si Apare cea de adoua editie a cartii Neamul romanesc in Ardeal si TaraUngureasca", in prefa;a careia se gaseste, semnificativ pentrupozitia sa, un vibrant apel adresat cititorilor : Inteleg aceaseicarte ca o inta'rire necesara a sufletelor intr-un teas de mareprimejdie, care nu se combate cu teama si descurajarea".

1940 Sesizind pericolul expansiunii Germaniei hitleriste, condamnaactivitatea criminals a legionarilor si, denun ;ind cu vehe-menta actele lor de violenta prin ziarul sau, prin cartileaparute (Sfaturi pe intunerie ), prin conferintele publicetinute etc., N. Iorga i i atrage ura reprezentantilor Garzii dcFier, care nu se sfiesc sa-1 amenin%e cu moartea.Deznodamintul tragic are loc in toamna" (27 noiembrie) cind,ridicat cu forta de Ia masa de lucru din Sinaia, este torturat$i apoi asasinat, trupul fiindu-i Osit ciuruit de gloan;e inpadurea satului Strejnic din apropierea orasului Ploiesti.Astfel a incetat sa bats inima generoasa si calda a marcluipatriot, neobosit lupfator pentru progresul $i afirmarca nea-mului romanesc.

15

CE AU FOST BUCURESTII ?

Trim intr-un ora pe care nu -1 intelegem i de aceeanu-1 tim ingriji, i-1 indreptam adesea pe linii de dezvoltarecare ar fi trebuit sa ramina totdeauna straine, stricindu-iastfel, prin adausurile §i prefacerile noastre de acum, acelcaracter care, in ciuda multor lipsuri i neglijente, il faceatotuqi simpatic odinioara strainilor care ne vizitau. Grqealanoastea, in ce privqte masurile pe care le luam asta'zi fa0de dinsul, vine desigur i din trista lipsa de gust care s-aintins a$a de repede in timpurile noastre, distrugind una dinmarile insu§iri ale acestui popor, care are un instinctiv simtde ceea ce se potrivqte, se cade i se cuvine. Dar in aceastaratacire, o parte insemnata o are necunoqtinta aproape totalsa imprejurarilor in care s-a ivit aceasta re§edinta domneasca,in concurenta cu o alta mai veche (Tirgov4te n.n.) i care,inaintind necontenit i prin puterea imprejurarilor i prinfora sa proprie de vitalitate, a ajuns sa se impuna ca ocapitals mica [...]

Odinioara un sat de pastori i plugari, al mNului Bucur,de unde vine mosia lui i coboritorii lui, Bucurestii, localitateanefiind decit mosia Bucurqtilor, a oamenilor scoboriti dinacest mod care este Bucur. Aici Dimbovita este larga §i pevremuri ea facea pe amindoua malurile sale ochiuri de ape,care puteau sa opreasca inaintarea repede a unui navalitor.

Nu este o singura inaltime, ci pe malul de sud mai multedealuri se inira, de la al Radului-Voda pins la al Spirii, alMitropoliei i la partile ridicate de ca'tre Cotroceni. Rezistenta

17

se putea face prin urmare din mai multe pkci, cum, in cursultimpului, lupte s-au si dat pe aceste puncte mai inalte. [...]De jur-imprejur se intindea codrul, care psastra numele Vlasieide odinioara" si din care si pine astazi au ramas pilcuri careneaparat au trebuit sa fie curkate. Aceasta fara a mai pomenide lacurile semanate in dreapta si in stinga, care acesteainsele formau ca o cingatoare defensive pentru orasul ceraminea sa se intemeieze si pentru cetkuile menite s51-1 apere.

Ceea ce a gralit insa asezarea Domniei la Bucuresti,macar pentru o bucata de vreme, a fost tendinta politicii luiMircea I-iu, pe care not it numim cel Batrin, fara ca aceastas'a trebuiasCa a ne face sa credem intr-o virsta tirzie, sauintr-o vials indelungata" a lui, caci si bkrin", si mare" nuinseamna altceva decit cel vechi", cel dintii", de a se intindecatre Duna're... Pe cind lucra de zor, tragindu-si cheltuieliledin blocurile de sare pe care le vindea dincolo de Dunke,la intarirea Giurgiului, Mircea a simcit deci nevoia de a-siavea un popas la mijlocul drumului, intre regiunea de dealurisi intre fluviu, in acel loc atit de bine asigurat de mai multepuncte de vedere care a fost Bucuresti. [...]

Aceeasi nevoie de politica dibaci nesigura, timp de maimult de un sfert de veac, intre turci, austrieci si rusi, a facutpe Constantin Brincoveanu s'a urmeze exemplul lui Matei(Basarab n.n.). Bucurestii ii sint datori cu o mulcime de im-bogkiri si infrumusevari, dar el cauta sa invie acea Tirgovistecare pe vremea lui isi inmulteste bisericile, pentru ca peacolo, la un moment greu, era drumul, pe Valea Ialomicei,catre Ardeal.

Orasul creste, vechile imprejurimi trebuie sa fie necontenitinlaturate, o imensa mahala se stringe in jurul centrului,cuprinzind strazile de comers, cuqile boierilor si resedintadomneasc`a'. [...]

A curka aceasta capitals, despre care un strain spuneaca intr-un singur deceniu ar putea ajunge una din cele maifrumoase din Europa, crufindu-se restul de gradini care maisint si impiedicindu-se darimarea a ceea ce mai infkiseaiaun trecut de arts, [...] iafa" care este programul vremurilorviitoare.

18

IN JURUL BUCURESTILOR

Mrcuca, se afla tocmai in fundul aleilor si curtilorinchise ale casei de nebuni. Cum vii de la Bucuresti, ti seinfatiseaza daramaturile de rugina ale zidurilor si virfurileturnurilor fara frumusete [...]

Abia se deschide poarta din zidul nalt de caramida tare,si ajungi in curtea bisericii. Cladirea e veche, fiind facutaintii cu citiva ani inainte de Mihai Viteazul, din evlaviaacelui logofat Dan, in casa caruia au fost ucisi la 1594 turciidin Bucuresti de catre °stile razbunatoare ale voievoduluirascoalei. Pe atunci ea era numai manastirea logofatului Dan ;in vremea lui Brancoveanu, la vre-o suta de ani de la inte-meiere, o coboritoare a ctitorului, fata armasului Marcu (sauMarcuta), Visana, a cheltuit pentru intocmirea zidirii. Dar,daca de atunci yin cele doda rinduri de ocnite, stilpusoriirotunzi, de caramida, cari intra in faptura for si tot planulcu abside octogonale, pridvorul cu doi stilpi, zugraveala,intiia clopotnita, cadrele frumos sculptate ale usilor si feres-tilor pornesc de la alts innoire, supt Grigore Matei Ghica,un mare ziditor de cladiri sfinte, ctitorul Frumoasei si alPantelimonului, linga cele dousti capitale. Chipul domnului sial doamnei Zoita, ale celor cinci copii se vk facute in bise-rica, la dreapta, de un foarte bun mester, care a dat oinfatisare dulce fetelor cuminti ale beizadelelor. Peste vreopatruzeci de ani, Alexandru Ipsilanti alt domn bun dinvremurile rele, inalta si mai sus turnul dura zidul dinlaun-tru, paralel cu zidul de imprejmuire, si pentru aceasta pare-tele din stinga al bisericii poarta chipul sau si al doamneiEcaterina. Din timpuri mai nodal vine tencuiala groasa, spoialatrandafirie care s-a asternut peste vechea caramida, precumsi turnuletul de lemn de pe acoperis. Iar din vremea noastraeste ruina care jupoaie si naruie acuma toate.

Pantelimonul a fost totdeauna o dare de gospodariebuns, de milostiva alinare a suferintelor ; sfintul tutelar,harnicul si blindul doftor fara arginti a ocrotit bine zidirilece i s-au inchinat de un domn evlavios.

Odata fusese aici numai o umflatura a pamintului cl;nmarele ses baltos cu drumuri mocirloase sau prafuite. Grigore

19

gi

Matei Ghica facu sa se iveasca toate frumuseta de astazi, caprintr-o naprasnica minune.

De la el vine parcul ca o pklurice, care urea dealul,strabatut de alei si de carari, de drum pentru trasuri sisamanat cu foisoare vechi si noua, cu semne amintitoare sicruci. Deasupra, oglindindu-se in helesteul care nu lipsestemai de la nici una din manastirile acestui tinut, zidurile devechi castel, multe inalte, impunatoare, in care e asezat astaziunul din cele mai curate, mai luxoase spitale din milostivaRomanie. Treci printr-un mare turn inalt si impodobit, ingustul, cam fistichiu, al veacului al XVIII-lea, si acum vezibiserica. Repara%iile nu-i vor fi schimbat mult intiia infavi-sare, care e foarte simple : pareti putin inalti cari se taie inunghiuri drepte. Frumuseta o gasesti insa, pe de o parte, inminunatul pridvor boltit in toate partile, printre stilpii suptiricu capitele sapate, Fasind lumina sa bate asupra straluciteiusi de piatra, frumos lucrata, care nu-si are pkechea. Usade lemn sculptat, cu bourul Moldovei si vulturul imparatesc,e vredniea de acest cadru. inauntru doua morminte domnestipironesc luarea-aminte : o lespede de marmura impodobita,pe un inalt postament, cuprinde laudele in stihuri ale luiGrigore Ghica, ale carui ramasite se odihnesc aici, impreunacu ale doamnei sale, Zoita, moarta noua ani dupa iubitul"ei soc. Iar un urmas al lui, Alexandru-voda, domnul de pevremea Regulamentului Organic, caimacamul dinaintea Unirii,e astrucat in fa0, in sicriul razimat pe vulturi cu aripiledesfasurate, deasupra earuia sta, ca pecete, coroana, si mantiadomneasca cade in faldurii grei ai marmurei de Carrara.

De la Cernica o large sosea (soseaua printrearaturi proaspete si pajisti pe care ploile de o ssaptamin'aintreaga au trezit, dupa seceta indelungata, un verde nou,tinar si vesel ca acela din april ce se trezeste. In zarea vinatase zaresc copaci razleci.

Apoi alta sosea, mai ingusta, se desface la maici", adiaspre manastirea Pasarea. In curind, esti prins de padure,

deasa, cu trunchiurile tinere strinse unul linga altul,ca trestiile baltilor. La capat, un satulec cu casele foartepalcatoase, strimbe, joase, goale ; o crisma unde benchetuiescniste carausi foarte dirji, pe cari-i asteapta cars cu scinduri.Apoi manastirea se vede rasarind din padurea noua, cuturnurile ei rosii, verzi, albastrii-sure.

20

inalte,

E o zidire de tot noa, intemeiaa de evlaviosii augskide la Cernica, in zilele de stialucire ale marii msana'stiri vecine.Nu e nimic frumos in stil, dar cuprinsul e larg supt boltirileinalte, si icoane stralucitoare de argint nou, ssa'ma'nate cupietre scumpe, se va'd in toate partite. [...]

Cotrocenii, la care ajungi dupsi un scurt suis de la Dim-.bovita, printre circiume joase fara'nesti st mici gospodkii, eo mka'stire care nu s-a va'zut niciodatsa. Era odinioara" onestimata ascunsa in inima codrului, a codrului aceluia deinalti arbori suptiri, de balsa, intre cari ga'sit acapostulfugarul logold't $erban Cantacuzino, care era sal fie pesteputin $erban voca cel nou al Tkii Romanesti. Codrul mergeapins in malul apei, intinzind in ea sfichiurile salciilor sale,el urca mai departe dealul si se ra'sfira larg in dreapta si instinga, impr'6stiind miasmele mlastinilor in timpurile de eal-duri si suflind adieri rkoroase asupra cimpiei incalzite.Frumoasa craidire de mult'amita", pe care $erban o duraseintr-o poiana, ra'minea sub straja codrului care ocrotise asade bine si pe ctitor in ceasurile de mare primejdie. [...]

Vremurile not revarsall marele oral in crestere qi pestegranita de pace a m'aida'stirii. Citva timp ea pkea menita saliasa la iveala", ajungind insa numai una din multele bisericiale capitalei muntene, apoi capitaM a Romaniei unite. Darcel dintii domn dupa Unire, Alexandru Ioan Cuza, ceru citevachilii pentru odihna sa de vary augkilor greci, pe care-igoni indata, si de aici, si din alte sta'piniri ale tor, pasalicuriadevkate pentru egumenii straini. [...]

Biserica, pe timpurile ei o cla'dire falniea", pare sfioass4.,cam umilit'& fatal de stralucirea vietii mirene de linga dinsa.

Dar cine nu s-ar opri inaintea ei ar dovedi putin pri-cepere pentru frumuseta simply si trainica" a clkiirilor dintrecutul nostru. Cu adevkat, $erban voc15: a inaltat aici ozidire m'alastea.

Un pridvor luminos, usor, se razim5: pe sase stilpi deoctogonali, sculptati la baZi. In fund, usa se deschid2

in mijlocul unui cadru ilia mai frumos sa'pat, in flori cepornesc de la leii de jos si se impleticesc bogat pin." la aripiledesfsurate sus ale heruvimilor de straja. Fketii laterali seinfuncla putin, inainte de a se rotunzi in absia : feresti

21

piatea.",

m'arunte, cu frumoase rame de ciubuce talate in piatea, iistrapung. Un turnulet de zid incununa coperemintul.

Inauntru, bolti se razima unele pe altele ; doisprezecestilpi sculptati inchid in pronaos un patrat mai restrins sidespart acest pronaos de inaltul, limpedele naos, pe pa'reteiicaruia se va'd inca vechile zugraveli ingrijite, care sint macardin veacul al XVII-lea ; in fund, fata de sapaturi aurite acatapeteasmei e de o bogatie neobisnuita. Inaintea ei atirnainca, dupa atitea pradaciuni pagine, candelele cele mari deargint care poarta sterna Cantacuzinilor : vulturul imparatesccu cele doua capete. Mormintele au fost si ele scormonite,descoperite si pingkite in cursul vremilor fara putere Si

aparare, dar marile lespezi de marmura, sapate in flori im-podobite in slove Clare, arata inca locurile unde s-aucoborit in pamint trupurile lui Matei, lui Iordachi, lui Ra-ducanu Cantacuzino si ale altora dintre ai lor. Serban-voda,ctitorul, se odihneste pe inaltul postament de supt candelanestinsa, acolo, unde pomeneste marmura [ ...]

INTR -O ZI DE APRILIE SPRE CALDARU$ANI. SNAGOV.TIGANESTI

[ ] In stinga se vad acum doda grupe de arbori si decladiri in jurul a doda biserici, Biserica dintii e veche si oimprejmuieste un zid de eaiamida ce se risipeste pe incetul.E Plumbuita care insiia inca toafa imprejurarea de acumtrei sute de ani, pe cind biserica, psastrind la jecul domnescramasite in piatra de la inceputul veacului al XVI-lea, stelecu multe ramuri, lei ssapati grosolan, se acoperi cu zdrenteleunei reparatii ieftine. Aici, de o parte si de alta a soselei,

rni e mai framintat decit aiurea. El pare facut pentruascunzatori viclene, pentru fapeziri prapastuite asupra dus-manului. $i cu adevkat o lupta s-a desfasurat acum aproapepatru sute de ani, in octombrie 1632. Matei Basarab, domnnou ridicat pe scutul unei lascoale, era intre Dudesti si ma-nastirea lui Marcufa sau a Marcutii. Dusmanul sau, Radu-voda, domn legiuit, cu tuiuri de la imparatul turcesc, isi

22

si

asezase tabara intre Obi lesti $i aceasta Marcuta, careia i sezicea atunci mainastirea lui Dan, vistierul lui Mihai Viteazul.Lupta s-a dat linga Plumbuita. Matei, pe care-1 dorea cam,Invinse pe aceste locuri, a ca'ror verdeafa palida de toamnaa fost smaltata cu floarea neagra a singelui [...]

ktr-un loc padurile par a se atinge, imprejrnuind cutotul zarile. Cimpia se plivale la dreapta Intr -o caldare",o caldarusa'", in care izvoare puternice au intins o pintade apa ce se reinnoieste, sorbita deasupra de soare. Lacul seinfunda in malurile inalte, infige in ele mici golfuri ascutite :din loc in loc, ostroave maruntele isi aratsa tepii de rogoz $iierburi inalte ; li se zice cociocuri, in desisurile for se prindpestii ce fac ici si colo virtejuri luminoase cind se zbat debucurie in apa calduta. [...]

Biserica de la Cocioc si biserica din cimitir sint noi.Biserica m'adastirii e prefacuta de iznoav'a in 1838, cu geam-licuri in fata si sfinti simandicosi, cum nu-i stia vecheazugraveala religioasa. Dreasa dupa gustul timpurilor noastresi bolni ;a, din care rasare cite un mos batrin care-si misaabia picioarele in mijlocul bucuriei primaverii ce se vadestein lumina cintece. Din vremile Regulamentului Organicsint, asa cum se v'ad asfazi, si casa staretului si casa de oaspetisi atitea case particulare, ale calugarilor inseariti. [ ...]

0 amintire Inca, pe care o lass vremea noastea siaceasta e o amintire frumoassa este, supt acoperisul detabla al unei fintini, o pinta de Nicolae Grigorescu. Atuncicind el era un tinerel zugrav de icoane de saptesprezece ani,mina sa, pe care n-o carauzise nici invatatura, nici sfaturile,a infatisat cu o deplina siguranta, in preajma sfintilor stilcitiai bizantismului corcit de daunazi, scena Izvorului ramadu-irii : Maica Domnului de sus, sfintii de linga dinsa, cutarechip de impa'rat b'atrin sau de femeie prezic un maestru.

Vechimea teaieste in zidurile de aparare si de locuintacare ascundeau biserica de la inceput. Un mare turn ca acelade la biserica din Cimpulung psazeste spre Bucuresti : in elvor fi fost de atitea on strajeri la apropierea turcilor sau intimpuri cind se miscau hotii in aceste psaduri care sint celevestite ale Vrasiei. De la el porneste dadirea, cu doua caturi :

1) si acum s-a gternut o nou'a reparatie (1916) (n.a.).

23

si

5i

tJ

cel de jos are arcadele de piatra, cel de sus isi sprijina arcurilepe becisoare Innegrite ca in cerdacele de demult [...]

Nu trece multa vreme, si vederea se deschide asupra unuilac, pe care paduri vechi it margenesc de o parte. Ape le deocel albastriu se infioara de vint, prelingind malul buruienosal unui ostrov rotund. Din el se ridica, printre caramizi sipietre risipite de mina vremii ce se joaca ironic cu cladiriletrecatoare ale oamenilor, un turn puternic, pe care anii 1-auscrijelat adinc, cu dungi de ruin. Dintre aceleasi darimaturise iveste armonioasa si clara o biserica. [...]

Cine a fost ctitorul dintii al celei mai vechi din cele treibiserici de aici, nu se poate spune, dar desigur ca un om dinveacul al XV-lea, care in Tara Romaneasca, ca si in Moldova,a dat operele de arhitectura religioase cele mai frumoase inspaciul cel mic, si fara indoiala si lucrurile cele mai originaleale mestesugului cladirii la romani. Piatra de pomenire aIntemeietorului a cazut, s-a distrus, daca nu va fi ziditaundeva in incarcaturile reparkiilor de mai tirziu. Cronicalarii scrie insa asa Vlad Voda Tepes, Acesta au facutcetatea de la Poienari si au facut sfinta manastire de la Sna-gov". Tepes a putut fi ctitor aici, ca si Matei Basarab la.Caldarusani, ducind mai departe ceea ce altul incepuse ; cacimanastirea capita daruri inca de la inaintasul sau Dan, fiullui Mircea. Ziditorul cel vechi pare a fi un boier sau domnulinsusi, Inca supt Mircea. Locul era bun si pentru aparare, cindse ridicau podurile si navalitorii fara luntri, dupa fuga pes-carilor manastirii, se gaseau inaintea zidurilor Inalte si groasepc piatra carora se linciureau apele line, cu funduri adinci similoase. Poate ca aici s-au adapostit boieroaicele si copiii cindsultanul Mohamed al II-lea insusi a venit sa vada ce vitejicresc pe acest pamint salbatec. [...]

Citeva zile dupa uciderea turcilor din Bucuresti 2), MihaiVitcazul imbogki si el cu un trup descapkinat grapnitaSnagovului. Oamenii domnesti adusera la manastire ramasicelesingerinde ale lui Dima, fost stolnic supt Stefan voda Surdulsi tradator faca de domnul cel nou.

1) S-a gasit o piatr5 ; ea trebuie sa fi fost pus' in am;ntireareparatiei de Brincoveanu (n.a.).

2) 1594 (n.n.).

24

Apoi liniste se facu in tara, si manastirea nu mai primiastfel de daruri domnesti. Ea imbatrinise putin, din timpu-rile lui Mircea pins in acelea ale lui Matei Basarab, care-id'adu o rivals in Caldsarusani, ce fusese pins atunci numai unschit in mijlocul sesului. Cradirea tragic a lui Tepes si a luiMircea Ciobanul, mindra manastire domneasca, pentru care seculesese dijma pe atitea mosii si se pusese de o parte banii\Tamil de la Prahova si vamii din Braila, vaizu trecind aiureanorocul ocrotirii si al daniilor.

Veni ins o zi cind Snagovul, care primise pe mortii cecazusera aiurea de urgia domneasca, fu insasi lacasul unuiomor din porunca seapinitorului. Grigore Voda Ghica banuiape postelnicul Constantin Cantacuzino, om baltrin de vreoseptezeci de ani, vestit de bogat, de invkat si de bun, ca-isaps domnia. Darabantii venira noaptea de-1 ridicara dinasternut, intr-o simbata spre dumineca. Un radvan duse peprins intre arme la Snagov, unde luntrea rdadastirii it primipentru a-1 trece spre moarte. Mosneagul asculta a doua ziliturghia cazut in genunchi, ca unul ce stia pe ce drum seafla si ce aproape-i este sosirea. El isi mkturisi pkatele siprimi impartasania inaintea altarului care nu mai pastreazanimic din comorile de arts din vremuri. Acolo unde astaziflorile galbene bogate in raze se bucura de fericirea primsa-verii calde, se ridicau zidurile in care calugarii isi aveauchiliile, iar oaspetii mla.i de primire de care-si aduceau amintecu recunostinta. Ele inchideau o curte pietruita in care seaflau cele doua biserkute ale Bunei Vestiri si Adormirii MaiciiDomnului 1), precum si trapezkia. Cind se facu sara, in apro-pierea cinei, la care el nu mai era sa is parte, marele postelnicfu zugramat de un stilp, la 20 decembrie 1662 ; qtreangul sestrinse si albul cap cazu pe piept, pe cind clopotele dinturnuri sunau rugaciunea mortilor. [...]

Cite nu se schimba inaintea zidurilor neintelegatoare !Inca treizeci de ani, si Snagovul cernit de atitea amintiri eacum un roi de harnice albine. Un strain a venit de departe,unde stinci spmteca pamintul si se azvirl izvoare despletite,

1) Dar vezi, mai sus, observatiile despre pictura. Marturia e alui Pavel din Alep, la jumatatea veacului al XVII-lea. 0 piatra aduside aiurea in biserica de acum arata ca la 1588 mitropolitul Serafim afacut biserica Bunei Vestiri. Dar piatra lui de mormint se afla acumdincoace (n.a.).

25

cu Ondki de piatr5 in apa for nebun5, unde nu sint i5riintinse, de verde duke si our curat supt cerul albastru, undelacul nu se zbate de mult5mire intre trestiile inalte. Antimdin Ivir era un mester de predic5, un mester de scrisoare, unmester de tipar, un mester de zugr5veala, un suflet curat sio vointa neobosit5. Constantin Brancoveanu, acel domn str5.-lucit, prin binefacerile sale, 1-a primit ca pe un trimes cerescsi i-a dat in mini Snagovul.,Totul se schimb5 in cuprinsul siintre hotarele m5n5stirii : pamintul d5du mai mult, oameniiisi facura mai deplin datoria, iar, mai bine decit toti, Antiminsusi. In chiliile sale, buchile frumoase, zugr5vite si turnatede dinsul, se asezar5 in tipare si insemnar5 pe hirtie eartipentru slujba% ckti pentru indreptarea vietti. Uite acolo undese soreste sopirla verde peste c5r5mizile calde, va fi statadeseori intr-un jet ckuia tot el ii va fi adaus ss5p5turi alese,pkintele, privind apusul rkfrint in apa linistifi. [...]

Antim ajunse mitropolit si 1u5 cu dinsul zilele cele buneale Snagovului. Si aceast5 str5veche m5n5stire ajunse pe minacalugkilor greci. Locuitorii ei se imputinar5, fiindc'5 hranafor nu trebuia s5 scad5 veniturile Locurilor Sfinte ; chiliilese ruinar5, biserica tot asa, ping ce se repar5 intr-un chipcare e o batjocur5, puindu-se un zid ordinar intre coloanelerotunde, de cks5mid5 aparent5, ale pridvorului si cocotindu-seun turn nepotrivit pe lined' singurul care trebuie s5 fie, dup5canonul neschimbat al frumuse%ii. [...]

*

Thdat'l esti in soseaua ce duce la Tigiinegi. Satul, foartemare si risipit, se vede dup5 putin5' vreme pe largul sesverde, in care grinele acum, in aprilie, incep a undulamk5sos [...]

indat5 intri in p5dure, o veche pklure de ms5nNstire pecare crutat-o secularizarea. Soarele se las5 spre asfintit, si indesisul de trunchiuri inalte e o tkere... Huruitul rotilor, citeun cuvint schimbat r5sun5 clar si prelung. In dreapta si instinga privirea se opreste in pinza str5vezie, insufletit5 delumina, a verdelui tink pe unde strThate numai ici si colocite o s5geat5 de rata rosie, pe care vesnicul areas o arunc5in urm5, plecind.

26

De la o vreme, iadurea se preface Intr -un parc neasna-nat ; se vad alei prunduite, banci. Citeva casute in stil elve-tian, foarte cochete, se inalta in stinga : ele formeaz'a admi-nistratia unui ocol silvic. Putine invirtituri de roata Inca, sidrumul merge acum intre casute gospodaresti, acoperite cusolzi innegriti de sindila, avind feresti mari, cerdace si prid-voare de sticla, iar, in fats, men infloriti si sumedenie deflori, in straturi si in tufisuri Inalte, care toate slujesc inaceasta clips liturghia de arome, a serii. Cunosc acest fel decase si astfel de gradini : in ele si intre ele am copilarit inMoldova mea ra'masa in urma. Dar acolo, la acest ceas devorba potolita, ca inaintea cuiva foarte mare, de care tosfiesti sa ti se auda glasul, sint in cerdace si in gradini stapinede case, si fete mari, si copii. Aici nu se vede nimeni, deliperdelele sint date in laturi ca sa nu se piarclai nimic dinceea ce poate aduce drumul. Numai un biet copil rahitic,such in toate incheieturile oaselor sale, priveste catre desfa-surarea trasurilor. [...]

ACELA$1 DRUM. CERNICA

[...] Pe o mica Inaltime, frunzisul des al salciilor de ar-gint cuprinde ca pe o floare, ziduri albe ce se razima pe unfond verde-clar de Oduri. Drumul coteste ; el trece acumdeasupra tufisurilor de papura infipte Intr -o mocirla, dincare se ivesc potirele aurae ale nuferilor, aparate de noroiu-rile adinci. 0 poarta de manastire, pazitsa de un omulet inzdrente, care, neputindu-si scoate com'anacul calugaresc, facemulte temeneli si bolborosind binecuvintari. Unpridvor de livada pustie se deschide acum. In stinga, lacul,stra'barut de podete, se vadeste in pete neregulate, iar maideparte o biserica mai noua. Chiliile se afla intr-o cladireaproape cu totul stricata si fara nici o frumuseta ; arhonda-ricul e foarte s'aiacalcios, cu paretii goi si paturile de scinduriacoperite cu cit. 0 pifarie veche are deasupra o biblioteca, deunde cele mai bune carti si manuscripte au plecat la Acade-mie, unde ele pot fi intrebuintate. Case caluga'resti deosebite

27

pledciuni,

abia se vad prin drumurile inguste care ratacesc aici maimult decit la orice alts manastire. Parineii sint oameni sa-raci, si in frumoasa biserica, inaleata de Cernica $tirbei, pela anul 1600, dar adeseori prefacuta, se vad aproape numaichipuri de earani batrini, cu totul indobitociei. [...]

Ce cimitir de minei moarte, dintre care unele n-au traitniciodata ! Si totusi cimitirul a fost odata un loc de muncasi de lumina. Calugarii de la Cernica au intrat in marea mis-care paisiana de Indreptare spre lucrul cu gindul a caluga-rimii ; ei au scris si au talmacit, imbogaeind literatura noas-tra din veacul al XVIII-lea. Intre dinsii a trait Macarie gra-maticul, care avea o mare faima de invatat si a indreptaeit-oprin lucrari multe si felurite. Pina in veacul ce s-a Inchisabia daudazi, Cernica, ce pazeacu scumpatate o mare biblio-teca, a dat Inca prinosul ei literaturii romanesti : aici si-apetrecut ultimii ani, dintr-o viafa intrebuineata pentru a in-vata pe aleii, Naum Rimniceanu 1), cronicarul cel din urmaal Tarii Romanesti.

Astazi Cernica primeste morei din orasul vecin, de lumi-nile caruia nu se imparta;-,este deloc. Din jos de biserica, eun lung si incurcat cimitir, in bogatia florilor salbatece, suptseninatatea cerului albastru, care inlatura orice gind demoarte, orice semn de jale. Monumentele Fara gust, fotogra-fiile sterse, cununiile de margele negre si de flori decolorate,inscripeille, stingace sau trufase, nu ating inima. Si to primblipe aceasfa eerna, care apasa deasupra celor ce au fost oa-meni, cum te-ai primbla prin cine stie ce cole fericit, uitat delume, al unei mari gradini salbatece.

PITESTI

Pitesti, un oras pe care 1-ar fi putut dori cine ni-ar fivoit mai bine. 0 regiune de dealuri bine impkurite incon-jura capitala Argesului. Strazi drepte, case frumoase, cit se

1) Naum Rimniceanu (1764-1838) este autorul mai multor lu-crari dintre care amintim Hronologia domnilor Tarii Romanesti",.Istoricul Zaverei in Valahia" (in greceste), Cronica anonima" (n.n).

28

poate de bine intretinute, desgvirsitg lipsg de praf. Lumeanu sea inchisg in casg ca la Rimnic, ea circulg pretutindeni,ggtitg, dar nu prea mult ; vioaie, veselg. Cladirile statului :liceul, scoli primare sint deosebit de frumoase. In mijloc, ograding publicg, cu arbori bgtrini, avind din toate pgrtileclgdiri mari $i un hotel foarte frumos, vrednic de a fi in-tro capitalg. [...]

Inca din vremuri indepgrtate, sasii Sibiului iSi trimiteaumgrfurile prin pasul Turnului Rosu, care ducea de-a dreptulla Rimnic, dar putea sa hrgneascg prin boggtia adusg dedinsul $i un tirgusor de drumul mare, in tale spre Bucuresti,ca Pitestii acestia. Odatg, viind de la Bucurestii lui $tefan-\toda Cantacuzino si mergind spre Ciinenii din pasul Oltu-lui, a trecut printre cisu ;ele Pitestilor un oaspete asa de marei de neobisnuit, ca regele viteaz si nebun al Suediei eroice,

Carol al XII-lea, invins si fugar.Pe de altg parte, cinutul de plaiuri al Argesului avea

nevoie, in izolarea sa, de o piatg, si aceastg pia trebuia safie spre margenea sesului cu alte produse si alte trebuinti.Pitestii primirg astfel la zilele de bilci si de tirguri de sgptg-ming cglgretii, cargle si drumetii cu traiste toiege din toatecotloanele vgilor impgdurite ; ei atirnarg somoiogul de paieinaintea circiumelor primitoare, durarg prgvglii si tarabe. ...]

CRAIOVA

[...] Centrul, luminat electric, face o mare impresie. Sevgd cartiere de case inalte, lipite una de alta, ca Lipscanii"Bucurestilor. In fata unui admirabil hotel ce se terming acu-ma gust ultra-modern, faiante colorate, proportii mg-rete ma opresc la unul mai vechi, dar tot asa de incgpg-tor, unde petrec noaptea constatind ca orasul Craiova arepe strgzile sale bine pavate, care rgsung puternic, ping laceasuri inaintate si apoi dis-de-dimineatg, o circulatie des-tul de apreciabilg pentru cine ar voi sg doarmg si nu poate.

29

sit

Din judetul de tarani si mosneni de fa'rani mai mult mos-neni §i mosneni mai mult tarani al Gorjului, am venitiarasi intr-o resedinta a boierimii, ca Bucurestii, ca Iasul.

Vazuta ziva, Craiova, e cum mi-o inchipuisem. Dougmari strazi se taie crucis. Cea mai mare cuprinde pravaliilemai insemnate (nu oficiile publice, care nu sint toate impu-natoare si se afla, cele mai multe raspindite, dupa raul nos-tru obicei, prin unghiuri putin vazute si cercetate de cala-tori). Sint pe dinsa si case particulare de toata frumuseta,in gcnul vilelor cochete, cu gradinita in fata, pe care si ledoreste tot romanul, si care nu sint decit floarea bogata, desera, a umilei floricele de cimp, casa taranului. /rare elese iveste vescla, in mijlocul arborilor, o frumoasa biscricarosiateca, una din cele trei mari biserici, toate modernizatecam in acelasi fel, ale Craiovei.

De la un loc caracterul elegant, european al strazii sla-beste, cu toate ca pavajul ingrijit merge si mai departe. Aidse vad case mici, risipite, magherniti pe maidanuri goale,locuinti cufundate in pamint, praf (oh ! e destul in Craiovaseasa !), ba chiar o rips cu putina apa inabusita de un gu-noi care nu miroase frumos. Dar, dincolo pe podisul pesteaceasta girls, lucrurile se dreg.

La capat e ccva ca o grading, care nu pare sa fie mare.Cind insa strabati mai adinc prin aleile din care cu tim-pul, fireste, va disparea praful inerent inceputurilor atunciiti dai sama de bogatia eleganta a acestei gradini, desigurunica, desemnata de un mester strain cu idei proprii. Fondulera o veche livada, cu totul parasita, cam ca partea nedes-chisa publicului din zavoiul de la Tirgu Jiu. Din acest fondbatrin yin inaltii, frumosii arbori. Dar intre ei si intre mul-tele plantatii noua s-au deschis drumuri mari, carari, po-teci ; s-au samanat chioscuri si case de tars, s-au ridicat po-doabe romantice, s-au deschis perspective. Gradina se infundade nu-i vezi capatul, in cimpia undulata a Jiului, in care easezata Craiova : ea trece peste un lac limpede, peste riulce porneste din acesta ; si, departe, se gaseste chiar un fru-mos pod peste o adincitura a terenului. Ramine acum caaceasta podoaba sa fie ingrijita dupa cuviinta, ca drumulspre dinsa sa fie de o frumuseta mai uniforms, rannine cagirla sa piara. [...]

30

MANASTIREA STREHAIA

[...] Mare le sat e la vreun sfert de ceas de h gars. 11a lcatuieste un sirag de case, dintre care uncle au tipul gor-jan ; se vad si de acelea al caror parete din fata inainteazape o lature, mintuindu-se cu o fereasta.

Manastirea de odinioara e acum biserica din mijloculStrehaiei, biserica foarte bine pastrafa si ingrijita. Pe acestloc supt dealuri, in miilocul unor paduri din care au ramasnumai pilcuri, un Intl' l'acas de rug'aciune fu Intemeiat deacemst boieri cari sint ctitorii Bistritet : Craiovestii de pela 1500. Chipurile for se vad pe paretii bisericii celei noua :intii banul Barbu, de la care se $i cheama Livada Banului,unul din paminturile incunjurkoare, ce a fost in zestre vechea manastirii, apoi fratii sai, vornicii mari, Pirvu si Danciul.Dar, peste vreo stda cincizeci de ani, la 1645, Matei Basaraba facut o noua zidire, inlaturind temeliile celeilalte, careva fi fost cu totul darimata:.

El a pus sa se inalte turnuri ca acela, stavechi si neo-bisnuit de mare si puternic, pe care-1 dresese la intrarea ma-nastirii din Cimpulung. Unul din ele sta si aici deasupra in-

cellalt e turnul bisericii, asezat deasupra pronaosuluisi facind astfel parte din fatada. Aceasta fatada a fost apoitencuita si netezifa, puindu-i-se Inainte, la 1826 poate, cindcu noua zugeaveala, un pridvor deschis, cu arcadele razimatepe zece stilpi in cinci colturi. Dar pe laturi se recunosc Inc aaceleasi podoabe de zimti, de ciubuce simple, de ocnite indoua caturi cele de sus rotunde, celelalte patrate carese desfac si pe turnuri.

In naos se vede, ca la singura Biserica domneasca dinTirgoviste, un cafas pentru doam&a, care asculta de la acea-sea inaltime slujba. Casele Iui Matei erau lipite pe lature cubiserica : cum vor fi fost insa", nu se mai poate eaci d'a-unazi s-au ras si cele din urma frinturi de zid, ramtind nu-mai beciul o fintida stricata, uncle fusese mai inainte unfoisor. Dar puternicul zid Imprejmuitor cu multe feresti destraja sta inca, si aseazi in fiinfa, neclintit. [...]

31

si

sti,

si

SPRE TIRGU JIU. TISMANA

$esul oltean pe care-1 strabate acceleratul nu samana cusesul, revarsat ca o apa, al Tarii Romanesti. Sim ;i ca mergipe o inaltime mai mare, si necontenit, de amindouapamintul se inalta inca. Laicerele, scoar %ele araturilor proas-pete, ale finetelor verzi, ale putinelor lanuri de porumb chir-cit si uscat se cufunda si se ridica in linii blinde. Privireaprinde astfel mai bine satele mari, strins alcatuite.

$i rasa e alta, mai buns, mai mindra. Fata, alba, e usorovals ; fruntea dreapta, dar nu larga, ochii mici cu liniileascutite, nasul putin coroiat, gura si barbia frumos croitetivesc in profil obrazul mare [...], cu urechea fin desemnata ;mustata e mica, suptire : un spic al griului", cum zice incintece. Cind merg calari cu caciulile inalte, tot una de latela baza si la virf, cu mantiile de aba alba' plutind in vintacoperind ca un valtrap spinarea cailor marunti, ti se parein adevar ca vezi ostasi de lupte sau de rascoala, dintre ceice au facut vestite aceste plaiuri. Icoana de capetenie tacuta,cu fruntea incretita si buzele strinse, a lui Tudor rasareinainte-ti, si pare ca-1 vezi pornind in ziva de februar, cu uncer de plumb, greu ca acesta de astazi, cu vazduhul tot asarece cer Si vazduh ca $i cugetul lui de om cu sufletul in-chis, care gramadeste ura si-si hraneste dintr-insa setea de raz-bunare parca-1 vezi pornind, cu cetele norodului, in largimantale de aba alba, pentru a-si infrunta ursita.

Numai portul femeilor e mai urit decit in dealurile siin mun ;ii Vilcei : supt ploaie trec ca niste calugarite catolice,fe ;ele infasurate-n broboade, trupuri invalatucite-n mantiialbe, snuruite. [...]

Dupa Carbunegii (Tirgu Carbunesti n.n.) care inlocuiescvechiul tirg al Gilortului, ce se mai chema si al Bengai, petimpul cind era stapinit de boierii Bengesti, iata tirgul celei-lalte ape, al Jiului.

Timpurile noua au adus strazi drepte, piata, podul defier, care umileste acum bietele suvite de apa saraca ale Jiu-lui imputinat de arsita. Ele au mai dat frumosul gimnaziu.in odaile caruia se adaposteste o buns scoala de ceramicsbogata colectie de pergamente, hirtii, monede si pietre insem-

32

partile,

si

si

nate cu vechi scrisuri romane si romanesti, pe care a strins-ola un loc un om bun, muncitor si priceput, institutorul $te-fulescu. 1) Toate aceste vremi de prefacere au ssa'ma'nat ici sicolo cite un palat al administraviei sau ostirii, sau vreun lu-xos hotel care nu-si Oseste antreprenorul in viavasi retrasa a celei mai mici capitale de judev din Romania. [...]

In fava luxoasei Primarit si de jur imprejurul bisericiiSfinvdor Apostoli frumoas5., bine ingrijita, cu turnuri in il-;ate inssa prea mult ; idaluntru, picturi ale unui meter bra-sovean de pe la 1830 se vine tirgul. Vinztorii si vinz-toarele stau asezavi pe marginea trotuarului. Tipurile sintenergice, figurile phne, arse de soare ; ochii privesc drept,fare sfiala. Mrbavii poarfa pinzeturi albe sau lungi man-tale de postay. Fotele, ca'ma'sile cusute ale femeilor sint do-vezi de ingrijire si de un gust ales. Tovi par mai puternici,mai mulv'almivi cum am zis decit vecinii lor, mehedin-venii. Acestia din urm'a: au Si aka' infAisare blonzi,figuri neregulate, curioase ; desigur ea in ei traleste alca'tui-rea vechiului dac, pe cind dincoace, pe acest p'almint, care,zgiriat la intimplare, da" laga're, marmure, vase Si monederomane, romanitatea biruitoare se menvine $i in chipuri. [...]

Lasi calea spre Baia de Arainz, un vechi tirgusor mehe-dinvean, si apuci la dreapta printr-o porumbiste

De la o vreme inalvimi mari, Oduroase, se v'a'd in fund.Doi zmei par61 se pindesc inainte de a se insfIca cu ghea-rele for de stinca. Drumul duce spre dinsii, trecind prin satulTismana, to cufunzi iar'a'si in pa'dure, care alearea: pecoaste, incununsal culmile Si pare ea vrea taie crarea,pe cind crengi se ating deasupra in arcuri de triumf, maifrumoase decit acelea ce au camas de la o primirein tot lungul soselei. Aceasta p'clure ca'Orat'al si coboritsin adincuri, acest v'ailm'4ag de trunchiuri si de frunzis bogatnu se poate as'a'rnsa'na cu nimic din ce am vkut pine acum.Apa Tismanei, negrie, fuge in necontenite virtejuri albe despume.

1) Alexandru $tefulescu (1854-1910), pasionat cercefitor al isto-riei, autor al volumelor Gorjul istoric", Istoria Tirgul Jiului", Schi-tul Lainicr etc., s-a bucurat de aprecierea unor istorici si oameni deculture printre care amintim pe N. Iorga, Ion Bogdan, Spiru Haret(n.n.).

33

linistita

fizica

intinsa.

sisa-vi

oficiala,

Printre ramurile ce inchid zarea priveste un turn, cerce-tind ckarea, apoi el se ascunde iar'ai, si numai iata ca" la ocotitura Tismana toata : turnurile amindousa", o poarta deintrare, zidurile nous, galbene se va'd, Injghebind o cetateputerni6". La yicioarele ei, pornind din jghiaburi ascunse, otrimba de apa cristalida tisneste si, arcuindu-se, loveste uncolt de stinca invelita cu muschi, pentru a se cobori apoipr'ap'astuit, ca un sul de argint, spre Tismana in vale, undezac ruine roqii, nousa'. La dreapta, verdeata se rupe, si uninalt pkete de piatrs" sura" face apkii tuturor ca'dirilor.

Yn stinca aceasta se arafal, tocmai sus, poarta neagra asiHstriei sfintului Nicodim, acel evlavios caluga'r sirbesc carea venit la not pe la 1370 ca sa intemeieze, dupa normele cubung rinduiara" din Athos, viata calugareasca a romanilor.Cu cheltuiala sa, din banii strinsi de la bunii crestini, si cucheltuiala domnului din scaun, Vladislav-voa bunicul luiMircea, el daldi in acest colt de rai, unde vara e strMucitsa' siiarna foarte Willa, cea dintii rna'n'a'stire mare pe p'a"mintromanesc, cea dintii durata din zid : Tismana.

Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioas4", in felul cumarta bizantina' s-a inp`a'mintenit la sirbi, sau chiar in felullavrelor Sfintului Munte. Aici se ingroap'a' sfintul pe care-1aminteste astzi o urifa" lespede de pe la 1840 intr-un mes-chin grilaj, ling5, biserica noua si tot aici si cellalt ctitor,Vladislav-voa Din pietrele for de mormint, din odoareledkuite de dintii, din cla'direa inshi n-a mai r'a'mas Insnimic. Dar la 1541, mintuind in ziva de 14 septembre, RaduPaisie, care a cla'dit bolnita Coziei, fku din nou, in acelasistil, Tismana, cu o ussa" incadrata in flori de crin sculptatesi cu pketi foarte inalti, de tot sus boltiti pentru Ingustimeabazei. Se poate spune ea turnurile de acum, doua mkuntezidiri octogonale, nu sint ale lui Radu, ci au inlocuit pea.cestea, care se vor fi da'rimat. Roatele spate din ocnite,cadrele ferqtilor cu flori cunoscute ar dovedi ea: si Tismanaa primit o nou prefacere, dar numai in am'anunte, pe vre-mea lui Bircoveanu. Glogovenii au facut apoi, in veacul alXVIII-lea, Ina: o reparatie, care li-a dat dreptul credeauei sa'-si zugra'veasca chipurile de familie, uitind pe vechiictitori, si s'.-si ingroape mortii in pronaos. Un pridvor s-aadaus, in sfirsit, la reparatia din zilele lui $tirbei. 0 nou

34

reparatie pentru cladirile incunjurkoare s-a lacut cfaunazi,nu pentru cei citiva calugari ce au mai famas, ci pentruun sanatoriu care nu- p poate gasi ocupantii din cauza ume-zelii gi ra'mine sa fie camere de inchiriat pentru vary. [...]

PE VALEA JIULUI SPRE HOTAR

[...] Pina la vama, drum de trei ceasuri, e acee4 strim-toare, cu un parete rupt de dinamita de cazmale, spintecatin rani de rugina de arsuri, sau revarsat pe margenea apeiin cracrarii salbatece, cu cellalt pa'rete, drept, nalt, trist,sin guratec, cuprins de sus pins jos in valea padurii.

Intre cele doua crqtete inalte, e prins un petec de cer,pe care norii s-au prefacut acum in destramaturi ware, li-noase, care se pierd pe incetul in albastru. Soarele tiqnqtedeodata rotund pe culmea din dreapta. Sint unsprezece cea-suri, la trei el va cobori, tot asa deodata, fara sa lasenici un joc de lumina in urma cufundkii sale lin4tite.

Jiul nu mai este aici senina panglica de argint din vale.Umbra padurilor 1-a prefacut intr-un uvoi verde-uleios, ca-

schimba la fiecare cotiturl, la fiecare pas infat4area,dup'a toanele patului sau pietros. Aici el inainteaza lute peun peaval4 domol, mai departe e tsaiat de dungi de spumyca n4te coame albe ce filfiie, indata el se rupe turbat inuvite ce clocotesc neeabdatoare, cu un f4iit de ra'scoala, apoi

el aluneca eapede printre marii bolovani ce-1 string de aproa-pe, el se roteqte in viltori, arunca nisipuri colturate, prelingeapoi paretii unei pietre ce nu se poate mica dinloc, in clipa urmkoare el se va intinde aproape incremenitin luciul sau verde, ca o icoana a apelor fara curs din um-broasa, recea tara a mortilor. [...]

Odata oseaua trece pe malul drept al riului se in-funcla'-n pa.durea unde vite pasc risipite supt paza unui modzdrentos. Schitul Lainici, o cradire facuta din bani boierqtiamestecati in veacul al XIX-lea, supt voca Caragea, se as-cunde aici : la dus la intors am valzut in acest ungher tai-nuit de lume mai multe neveste decit monahi.

35

sisi

si

si

re-si

linistitsi

si

si

De la vama pin5; la granica 1), cale de vreo jum'aitate deceas, muncii, Jiul si soseaua, deopotriva de pustii, se prefacintrucitva. Spida'rile stincoase cresc, lespezile spircuite la des-chiderea drumului sint mai greoaie ameninOtoare ; mestea-ckul is locul fagului, fiind s'aina'nat mai rar decit acesta, sila sfirsit se adaug'a $i bradul intunecat, care Oteaia insanumai uneori. Jiul se zbuciuma acum tot mai in fund, si,strins mai de aproape intre Orecii de piatra, cari-1 cMi-zesc, el nu mai stie de odihna verzilor ochiuri de liniste. Iansoseaua, cu podurile ei de piatii bine netezit'a si cu cantoa-nele rosii ca niste castele, e o scump5; podoab'a: pentru o taraal arii ban s-a risipit fare crupre [...]

TIRGOVISTE

[...] Deodata o linie albastra se inalfa la stin3a sub cerulnehots'rit al sfirsitului de toamda, o linie dinota de virfuri.Undeva in fund vor fi Carpa%ii, pe care aerul nu e destulde limpede ca arate. In fafa sint Ins muncelele, a csrorimOr'atie de vii si livezi incepe aici. Din ce in ce,,ele sedeslusesc, goale, scrijelate de dungi, sau Ostrind inca frin-turi rosii $i galbene din velnita for pine deunazi verde deo puternica", viata".

o virc5: de arbori in jurul inaltimilor. Ea nupiere ins inamtea vederii, pripite de mersul trenului. Dupemicile ca'sute, vine un turn de biseric'a mare, apoi altul sialtul. Ele se grsnidesc, insfirsit, impreun'& la un loc cu c15-diri oeasenesti E Tirgovistea, fosta capitals pecare o acopeii giulgiul de our invechit al amintirilor, eSuceava Tarii Romanesti, dormind in umbra bisenicilor sale,care-i sint stealucite monumente funerare.

Cind te cobori ins de la gars, in mijlocul multor cM-tori, intre care cu deosebire % rani, pe care-i aduce trenulde dimineafa, n-ai crede ca te afli in pragul mausoleului. Un

1) Frontiera dintre Romania qi Transilvania inainte de actul Uniriidin 1918 (n.n).

36

$i

sa"-i

Ialasi

invalrdasite.

bulevard lung, drept, bine pavat, peste care atirna, intrestilpi, lampi moderne, iar, de o parte si de alta, vastelocuri goale, gradini, livezi bine imprejmuite, vile foartecochete. S-ar parea ca aceasta strada curatica inaugureazaun oras nou al viitorului. ...]

Tata, intr-o stracluta transversara, armonia simpla in pro-portii vaste a bisericii Stelea, pe care Vasile Lupii a inal-tat-o in ceasul impacarii, pe pamintul capitalei muntene,unde nadajduise attta vreme sa intre ca dusman biruitor.Pe acest loc trebuie sa fi fost Ins inainte o cradire maiveche, caci la o poarta lingsa zidul turnului masiv, strabsatutde dousa feresti de paza, Vad o piatra care pare sa fie desub Radu-vocra $erban (1601-11), si ruinele de case, ce seridica din pajistea cimitirului, sent dupa tradivie, ramasitalocuinvii celor mai vechi vradici tirgovisteni. Dar biserica deastazi e intreaga a lui Vasile-voda si a istetilor sal mesterimoldoveni, care au facut stilpii, liniile serpuitoare si indraz-nete ale briielor de podoaba din fatada, care au inconjuratturnurile de cingatoare cu boabe de smarald a frumosuluismalt verde.

Mai departe, dupa deslasurarea steazii Domnesti, curatasi cu casele cuviincioase, apare Biserica domneasca, o cradireadeseori arsa si prefacuta, putin schimbata pe dinafara, inaceasta ultima infatisare a ei si incununata cu trey turnurimars ce se indeasa unul in altul. Apoi, chiar linga dinsa,cuprinsa parte in curtea bisericii, parte in a noului spital,Curtea Veche.

Acum se va'd, din acest rar monument al arhitecturiinoastre laice, incapatoare, trainice si modeste dupa.' insasifirea poporului nostru numai pivniti adinci, uncle, inputerea unui contract cu primaria, bragagii strbi si-au facutghetariile, odai mari si mid, care n-au niciodat'a mai multdecit trey pareti si carora li s-a spulberat de multi vremeacoperisul si Ii s-a naruit fruntea pa'replor ; apoi o culmeprin care se craps doua feresti moarte. Un mare turn rotund,al Chindiei, de uncle se pindeste focul, arata in mijloc zidu-rile-i prefacute in veacul trecut. Iar in dreapta si in stinga,despartind curti, intrind in case mai noi, cu sau fara spoialavarului, boltindu-se peste strazi urite, strimtc, noroioase sauplingind in singurItectea pustie, acele ziduri de caramida,trainica, puss in lung si in lat, imbinata cu bolovani [...]

37

Dar iata" ca soseste domnia de blesug si stralucire a luiConstantin Brincoveanu. Pompa st4inina se intoarcein ocaile cu totul prefalcute. Sint din nou sfaturi, s'alrbkori,muzici ; cu toate ca, in vremea de injosire si supunere, zidu-rile, ajunse zklarnice, nu se mai ap'ara. In toamna anului1713 yin Inc a la Tirgoviste, in vremea culesului viilor dindeal, bkrinul voievod, doamna, coconii, nurorile si miciinepotei, impreun'a cu obisnuitul alai. Dar, la Pasti, aceiasioaspeti veseli pornesc, cu cenusa pe cap, spre temnitele sipietele de ucidere ale Constantinopolei.

Curtile domnesti se inmormintati si an de anincheieturile for de piatea se desla'cur'a". Spiritul plecase depretutindeni $i nu mai era nici o mile pentru amintiri. Poetiromantici venire numai, la Inceputul regeneratiei noastre,sa cheme umbre prin cintecele lor, si, pentru dinsii, glasuritainice, fa'sunetele durerilor si bucumilor, prin spa-tiile goale. Bibescu voda", pla'cea sa se imbrace caMihai Viteazul, dur5: din nou Chindia, intru pomenirea tre-cutului si pentru locuinta pompierilor. apoi geniuldistrugerii se puse la lucru, ingropind, ralpdkor, casele celorce s-au ingropat. [...]

De la un mare pod de fier, prin care se mintuie stradace vine de la Curte, o sosea se desface in sus, spre dealulde vii, in fruntea ckuia se ivesc din cea mai mare depk-tare frontoanele galbene ale caselor manestirii Dealul. Deamindoua laturile, drumul bine pietruit, bkrini copaci isiapleaca ramurile spre o infrkire dkkoare de umbra bine-cuvintata in lunile de arnica. Cite un canton, cite o be-rkie parasite acum in toamna, o cazarma pentru Calkasicu schimbul. Apoi soseaua prinde a serpui in linii largi prin-tre viile despa'rtite cu garduri de nuiele si spini, saainatede ca'sute. Acestea sint viile" boierilor mari $i mici de al-ta'datsa' si biserica de pe culme e Sfintul Nicolae din vii".

Deodata'-i vezi numai virful turnului celui mare, precumsi o buns pane din turnul de intrare, ficut din nou, informa apusean'a de la Tismana, pe vremea domnilor Regu-lamenutlui Organic. Cachrile din fafa", foarte bine ingrijite,cuprind scoala copiilor de trup51, viitorii sergenti si miciisolda%i se adunsa; tocmai pentru a primi mincarea de amiaziin vechi chilii, de unde au plecat calugarui, cu hrana sib5lutura for imbelsugata". Sunete de trimbite se ra'sfring lo-

38

iarasi

iarasi,

caruia-i

iarasi

soptira

Si

vindu-se de zidurile galbene. In mijlocul curcii interioarevezi, insfirsit, biserica de ingropare a domnilor vechimii.

Lespezi mari de piatra prinse cu scoabe de fier alcatuiescpareti de o putere neobisnuita in grosime si-n tnjghebareafor de stinca. Doua turnulete octogonale in fata, unul maimare la mijloc. Cele mai delicate si mai felurite horbote depiatra incunjura pisania, impartita la dreapta si la sttngausii de intrare, sau tmpodobesc baza, tivesc ferestile turnu-rilor. Gustul cel mai ales s-ar opri fermecat inaintea acesteiarmonii durate pentru o mie de ani.

Radu voila, mare prin creclinta sa si prin felul regalcum isi intelege domnia, voise sa faca din aceasta minune aartei orientale locul de vessnica odihna, domnescul sepulcrual sau si al familiei sale. Dar norocul n-aduse implinireavisurilor lui de trainicie intemeiata. Razboiul hotari asupramostenirii lui, si urmasii pe care i-i dadura luptele, se stin-sera intre strain sau de moarte silnica. tinura ca Nea-goe, noul Basarab, sa-si aiba mormtntul in ctitoria lui. Doisinguri coboritori ai lui Radu, doi tineri voievozi nenorociti,sint ascunsi sub lespezile de la Dealu, pe cind capul, dez-gropat, al intemeietorului chiar, un craniu fin, de formaluneareata, sta azi pentru priveliste, impodobit" cu slovelarnuritoare, intr-o meschina cutiuta de sticla.

Linea el, purtind pe luciul sau de fildes aceeasi naivabatjocura, se vede o alts hirca. Fruntea fuge putin spre cres-tet, cladind o inalta bolts pentru ginduri neobisnuite, al carorzbor s-a curmat de trei sute de ani. Gropile ochilor sint largi.Radacina nasului porneste intr-un unghi mic. Oasele obra-zului rasar inspaimintator de iesite. Barbia e mica insa

Acest cap a fost desfacut cu sabia de pe un truphacuit cu barda. El a stat aruncat pe cimp Intr -o zi tica-loasa. Sus inima ! Vezi singura ramasita oe se poate vedeadin Mihai Viteazul, si neamul romanesc n-are destule bogatiipentru a rasplati printr-un stralucit mormint cinstea ce i-afacut-o acest om.1)

Capul viteazului domnitor se afla acum intr-o cripta sub oplaa de marmura: pe care a fost puss, in 1967, o coroani de bronzpurtind inscriptia : Primului intregitor de patrie glorie nemuri-toare. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro-man (n.n.).

39

Alta

blinda.

5)

De pe terasa inalta de piatra, sub care se zice ea artrece un maret drum boltit sub pamint, se vad, in luminablinds a amiezii de toamna, largul ses, strabatut de dungasclipitoare a Ialomi%ii, casele, turnurile albe ale Tirgovisteisi mai aproape, virfurile, ripile dealurilor acoperite cu ver-deka uscata din care rasar arborii golasi ai livezilor ce incepa-si dormi iarna.

MANASTIREA DIN DEAL. VIFORITA

Sara, spre Viforita, o manastire din vale, care nu sevede, pe cind zidurile galbene ale Dealului stapinesc pestetoata intinderea ; 1i s-ar parea ca mortul de aici si-a alessingur acest lkas pentru a cuprinde si mai departe cu ochii,domneste, pamintul pe care 1-a aparat cu sabia crunta.

Drumul se infunda pe linga dealul cu viile $i manastireaSfintului Nicolae, printre casele de tara ale satului Viforita,margenit de copacii bogati ai livezilor de pruni. Noaptea secoboara incet in lina invaluire a intunerecului racoros, careinsenineaza sufletul.

Incunjurata de inaltimile verzi, infasurata de livezi, viipadure, manastirea-si gramadeste intr-o adincitura patratul

de ziduri, biserica noua -nouta in reparatia ei de daunazi sicasucele razlete. E o veche ctitorie a lui Vlad-voda din 1530,dar din zidirea de atunci n-a limas altceva decit zidul foartegros, a carui forma inca a fost adeseaori prefacuta. Un cu-tremur aduse cladirea din nou de pe la 1830 acesteia i s-adat arum citiva ani, cu cheltuiala Casei Bisericii, spoiala dinurma. Icoana lui Leon-voda, inaintasul lui Matei Basarab,imbracata in argint suflat cu aur, destul de slab lucrata insa,aceasta lucrare din 1631 nu se potriveste, cu toata gatealanoua, ce s-a uscat abia. [...]

A doua zi cautam prin paduricea noua, prin viile tara-nesti, pe poteci si potecu;e, pe care diminea ;a le-a batut cufirele de margaritar fara numar ale rouai, calea la manastireadin Deal. Vederea se deschide, rind la stinga, asupra stru-gurelului de cladiri al manastirii, cind in dreapta, asupra tur-

40

si

si

nurilor multe ale Tirgovistei, ale earor coperaminte de tablanevopsita scinteie la soare, intr-o vesnica tremuratura deargint. Salcii dese ascund cu totul cursul Ialomitei. Iardirile galbene care cuprind acele moaste tragice, capul taiat,dezgropat al lui Mahal, se infaliseaza tot mai aproape, insunetul de chemare al vechilor clopote, care vestesc astazitaierea capului marelui mucenic pe care biserica-1 numesteInainte-Mergatorul cum numim si noi, cind visam maimindru, pe mucenicul nostru, care a fost in ceasurile salede marire Domn al Tarii-Romanesti si Ardealului si Mol-dovei".

DE LA TIRGOVISTE LA CIMPULUNG

Iesirea din Tirgoviste prin lungi mahalale curate. SpreCimpulung porneste o larga sosea, care va fi deseori intre-rupta de drumuri desfundate grunzuroase, de poduri pecare le-au luat apele de munte. Deocamdata insa linia alba

desfasura dreapta si neteda, strabatuta de cars ce se in-tore de la tirg cu desertul, si merg incet-incet in pasul lega-nat al boulenilor maru0 cu ochii marl supusi. De-o partesi de alta, pajiste noua, salm'anata, uneori cu cicoare si florigalbene desfasurate in raze, ca niste stele. Porumburile sintinalte, vii. In dreapta, valurile albastre ale muncelelor ; apoipadurile se apropie, cu copacii in front des, prin care nu potrazbate privirile. Dar sint numai pilcuri mere, putin inalte,care nu se pot asamana cu vechii codri moldoveni, cu desi-surile de brad ale Prahovei sau cu adincimile de stejar aleBuzaului. [...]

Locuitorii au cel mai frumos port din Tara. Daca faraniidin Neamt se infatiseaza asemenea cu plaiegii timpuriloreroice, in cojoacele for ca o platosa: si supt palariile for cito roata de car, acestia din Dimbovita, purtatori de vesmintealbe de pinza% bine strinse pe trup, Si de pal'ariuve rotunde,sint icoana cea mai deplina a romanului din munte, sprinten,vioi si istet. Unele camasi sint ca de borangic, si au dungigalbene in lung. Femeile se acopar pe cap $i se infasura supt

41

cla-

si

s.

barbie cu valuri de pinza sau m'altas'a sumire ; csarnap., vris-tata cu rosu la umar, e innegrita de arnici si luminata de ne-numaratele puncte de aur ale fiuturilor. Fota, incheiata ina-inte, e de o bogkie si de o felurime de linii in lung si depodoabe, toate in culori vesele rosu, galben-deschis, cum numai poti gasi nicairi. Si simtul firesc pentru arts se sim-te si-n uncle inflorituri in relief ale caselor, care acopar pa-retii intregi si dau forme pe care noua arta secesionista aApusului se cazneste a le descoperi astazi. [...]

Se culeg prunele din marile livezi care sint aici, mai multdecit pasunile si lanurile si padurile, caracterul deosebitoral tinutului. Crengile, incarcate ciorchina, ale prunilor cufrunze aspre, Fara stralucire, sint usurate de podoaba rodu-lui lor. Skeanul, nevasta si toata casa sint prinsi la lucru.Cosurile se rastoarna in carul ce asteapta dincolo de gardulde nuiele sau de ostrete foarte bine rinduite si prinse in cuie.$i e o bucurie pe vespile de aur, care, bete de zeama dulce,zbirniie si inteapa, si e o bucurie pentru copiii numai in ca-masa, cari-si umplu burticica de prune !

Unii, cari au strins mai decuvreme, au si intins prunelepe uscatoare. Altii, tot asa de harnici, au varsat cosurile inbutile incapatoare si inalte, unde fructele fierb si ridica dea-supra spuma rosiateca. Iar altii, cei mai inaintati, au si gus-tat din tuica noua si-ti dau lamuriri de-ti poti rupe gitul cuele, ca acel mosneag care descria ca un drum .boboc» ocoasts pe care putini cai ar fi in stare sa urce o trasura

Dincolo de Geam'ana treci Dimbovita. Vechea noastracunostinfa bucuresteana, slabs, galbagioasa, impodobita cupoduri meschine si scumpe cheiuri pe paretii carora cresc in-sa buruiene samanate cu hirtii murdare e cu totul altfelaici, unde ea este inca taranca vioaie, iute, cu sufletul cu-rat. Nu e o apa rupta in suviti ca Ialomita, ca Prahova ;intr-un singur curs ea se azvirle peste prund si bolovani, im-pistrindu-se de spuma, sare peste piedici, alba de furie, miscamori jucindu-se, si aminteste, prin neastimparul din vara

turbarea ce o cuprinde in primavara cu toane, cindcars pietroaie intregi, ineaca toata albia, sare de naruie sose-lele vuiesie amenintatoare la pragul caselor cladite inalt.De-o parte, spre Muscel, o stapineste un munte de piatracu stratele albe, galbene, rosiatice, sure, asezate asa de drept

42

si

:

plina.

ca si cum o mina de om dibaci, de urias cu burd rinduiara,ar fi fost la mijloc.

Acum sintem in Muscel si indad intelegi numele acestuitinut. Muscelul inseamnal acelasi lucru ca muncel, adec mon-ticel, munte mic, deci deal inalt pietros. asa este de aicipina la Cimpulung, un singur muscel. Nu sint dealuri de lutca aiurea, ci treci pe pamint negru framintat cu pietricele.Nu se va'd risipituri, crestkuri, ruine, alunecki, ca in aceleparti, ci pretutindeni usoara plisa verde-deschis acopere to-tul, afara de ingusta linie jupuita a soselei. Nu poti deosehideal si vale, siruri limpezi de inaltimi ; toad intinderea enecontenit bottea, coscovita, in cocoase mari, cari au numest sint numai citeva, si in cucuie mici, care sint farai numar,care raisar la tot pasul si n-au nici nume, fireste. De cele maimulte on sint numai umflaturi rotunde, dar pe alocureavezi si dungi, drepte on strimbe, muchi ascutite ca o spinarede vita ; indeobste ins'a, pare ca -ti sea inainte o mare inche-gad in toanele framintate ale clocotului. Paduri nu se aflal

livezile sint numai in sate sau in raza lor, dar copacirazleti, grupe, perdele, se inalt'a pretutindeni dind viata fru-mosului tinut.

Sate mari apresratenu se string, ci casele sint in toatepartile, stropite pe verdele dealurilor. Din vreme in vreme,trec can ncete, dar adeva'rata podoaba romaneasca a Mus-celului sint caNretii, bairbati st femei, cari rasar pe o creasdsi se pierd indad intr-o &maid', din care se ivesc iarasi inclipa urmkoare ; in ei pare ca invie privelisti din vechilevremi ale luptelor pentru domnie, purtate in mare parte cuacesti tarani. Turme de oi, citeva vite albe sint s'andnate pepriporul drumului mare, si b'autura o cla riuletul ce fuge ne-bunatec, in adincitura din stinga soselei.

Se face sara in singuratate. Soarele a scap'atat dupa norivineti. Inca o data, toate se aprind de o treckoare luminarosieteca, de o fantastic tristeta. Apoi din cerul rece in-tunericul cade ca o ploaie de cenus'a. De pe virful unui dealse vede inca o inaltime verde, si, mai sus de dinsa, muntii dehotar, in linie vinad. Intre dealul cel din urma si Carpati edeschis Cimpul cel lung", care se iareste inea.

Urcam dealul in noapte, pe jos, pe cind caii, in urma,aburca din greu teasura, sunind incet din taTangi. Intunereculcreiaza paduri si prapastii de-a lungul urcusului care nu se

43

nicairi,

[...]

Si

mai mintuie, cu serpuirile soselei pustii. Arareori un car in-negreste inaintea noastra, venind din sus, si trece mai la valefara nici un zgomot, ca o fantasma. Un singur greier cirliede doua ori, ca de spaima, in iarba saraca. Secerea lui Crai-Nou e inghitita; inda,ta de norii vineti pe cari-i aduce de lamunte vintul iute, rece. [...]

CIMPULUNG

E ceea ce-i spune $i numele : un cimp lung, o vale pre-lungitsa intre dealurile din dreapta si cele din stinga, o valepe care si-a ga'sit drumul intii o apa, sufletul satelor si aloraselor, si pe urma ei s-au luat, inginati de bolborosireacinta'retului de munte, oamenii. [...] Apoi si domnii si-audurat aici cur%i si manastire, ma'nastirea pravoslavnica, ina-intea turnului ma'ret al careia s-a prabusit Cloasterul (Klos-ter) catolicilor. Si azi se vede acest turn, temeinic ca un des-calecat de Tara : el doming si ascunde biserica, nu tocmaimare, si de el se leaga un sir de case cu doua rinduri, straba.-tute de feresti inguste care sam'ana cu cele de la Cozia.$i casele vor fi fiind din timpurile intemeierii, inainte de omie patru sute", dar turnul e desigur un vechi steajer. Cacinu Matei-voda Basarab, restaurator aici uncle lucrase din te-melie, alt Basarab, poate, dintre domnii veacului al XIV-lea, ar fi strins, in timpurile sale de intindere a tarii si desupunere a ei catre turci, aceste puternice rinduri de piatra,ce aleatuiesc turla m'areafa, pe care se rotunjesc unul dea-supra altuia sirurile de ocnite, pe cind, sus, incununeaza totulacoperisul rotunjit. Nu, aici nu sint urme de decadere ; dinacest masiv turn se desface acelasi spirit de mindrie tinaraca $i din piatra care, sub jiltul fin sculptat al vradicai, poartas'apata in slove adinci, drepte, fara legaturi de cocherarie tir-zie, amintirea mormintala a lui Nicolae Alexandru-voievod,fiul marelui Basarab Voevod care sa se pomeneasca: inveci", acel Nicoara Alexandru care pripi fuga ungurilor printreca'tori singerate si adormi linistit, in siguranta pazei bune,

44

acum Base sute patruzeci de ani deschizind calea vre-milor.

Asfazi, cu desavirsita Ingrijire a caselor sale inflorite, astrazilor sale bine pietruite, a plimbarii sale, cu adaosul noual scolilor vesele (nu voi zice si cu statuia, putin apocrifa, aunui erou, Radu Negru, cu totul apocrif), cu miscarea dinzilele de tirg a unei taranimi harnice si vioaie, Cimpulungule vrednic de a se numara intre cele dintii orase ale Ro-maniei. [...]

DE LA CIMPULUNG LA GRANITA.1) RUCAR. DRAGOSLAVELE.GURA DIMBOVICIOAREI

Una linga alta, pe laturile soslei, care e prafoasa, citevazile abia dupa ploile cele mari, case cu doua rinduri, avindcinci-case odai, cerdace cu stilpi si foarte adeseori siruri deoale cu mascat Inflorit pe polite. Multii copii voinici privescdin umbra portilor de lemn sapate, asemenea cu ale roma-nilor din $chei. In curti, sus in cerdace, on pe margeniledrumului rasar femei al earor port tesut in arnici, in fluturi,in flori de fir de argint si de m'atasa pe fota rosie de aur,nu-si poate afla parechea in cit tinut locuies-te romanimea.

Aici esti Inca in Cimpulung, dar, cind ai trecut de hota-rul orasului si to afli acum, nu pe o strada, ci pe drumulmare, care se cheama aici Valea Mare", vei intilni, pins laschelele de odinioara, vechile vami de munte, ping la gra-nite, acelasi fel de case, tesute din vergele de lemn, pe carele acopere lutul nisipos al muncelelor, aceleasi curti pline detoate cele de nevoie unei bune gospodarii taranesti, aceleasifete oachese, frumoase, cu ochii negri, mari, aceleasi ves-minte cu toate florile cimpului si stelele boltii. /ntelegi cum

1) Este vorba de frontiera dintre Romania si Transilvania inainteaUnirii din 1918 (n.n.).

45

*

din acest tinut de mindri oameni voinici, harnici, cuminti aputut sa piece acum cinci sute de ani descalecatul, inceputulunei fan.

Drumul cel Mare" e o sosea foarte frumoasa, netedaca soselele Dobrogei ; parmaclicuri de fier, elegante, aparape, alocurea trasurile sau drumetii innoptati de primejdiaprapastiilor sau ale adincurilor mlastinoase. [...]

Dimbovita luneca printre salcii in fund, supt muncelestrinse impreuna, care abia lass sa treaca acesta calatoaretinara si zglobie. /ndata mergem pe malul ei. Uneori riul espircuit in sfichiuri dezbinate, alteori el alearga prins injgheaburi de lemn ; in sfirsit, el se scurge la vale fara piedicisi unit cu sine, gilgiindu-si apele limpezi care rasfring inculori de ardesie cerul usor acoperit de nori. Roti incarcatede cutii ii fury necontenit apele ca sa le verse in treucu ;a deunde ele se arunca-n canalul ce hraneste samanaturile. Maideparte, un fierastrau traieste din puterea ei, facind sa semiste fara intrerupere, in sus si in jos, pinza de fier cucoltii lacomi.

Supt Piatra Dragoslavelor caci acum movilele pie-troase au inaltimea councilor, si poporul li zice Pietre in-floritorul at (Dragoslavele n.n.) intinde de-a lungul drumu-lui casele lui albe ; o biserica zidita de cel dintii GrigoreGhica, in veacul al XVII-lea, are inaintea zidurilor modesteale naosului un turn strivitor care e facut in mult mai micdupa acela al manastirii Cimpulungului pe atunci de cu-rind dreasa de Matei voda Basarab.

Pe aici era odata trecerea marfurilor brasovenesti, in carsduse incet si greu, pe drumuri rele, spre atitea orase ale tariisi spre locurile de peste Dunare. Drumul de astazi nu e toc-mai cel vechi, care merge prin vale ; dar si acesta se inra-mureste intre calea Tirgovistii si a Cimpulungului. Cea dintiise desfasoara la vale, de-a lungul Dimbovi %ei.

Inca trei kilometri si sintem in schela cealalta, Ruc'a'rul,ale carui turnuri si case albe se ivesc indata, la locul undese intilnesc trei Pietre marl, dintre care una poarta brazi pecoastele ei.

Rucarul adapostea odata pe vamesii domnului muntean,oameni siguri, si cu multa trecere. Astazi el are o scoala, oprimarie foarte mare, un hotel, cum nu mai poate arata altsat din Romania, o frumoasa si lungs primblare pe linga

46

riulelul prins in maluri indreptate si pietruite si foarte multecase de o gospodarie aleasa. [...]

Dupa citeva vapai rosii, trecatoare, pe culmea Capitanu-lui, noaptea cade aproape dintr-odata. In lipsa strainilor,cari nu mai yin in Rucar, de citva timp, strada se face in-data pustie : luminile, abia aprinse, se sting la toate feres-tile ; si hanul se inchide ceva mai tirziu. Pina si suieraturilecaraulei contenesc, si tacerea noptii negre e sfisiata numai dehartagoasele latraturi ale canilor paznici, cari pinclesc zgo-motele tainice din singuratatea muntoasa.

Dimineata a coborit neguri ware pe coastele muncelelorpe care numai ici si colo le strabate o sagetare rosieteca deraze. Sint opt ceasuri acuma, si racoarea noptii stapinesteInca vazduhul limpede. De pe toate cararile si potecile iz-vorasc in strada a1135, caranii cu sumane negrii si cojocele cu-sute, Orance a caror bogatie de fluturi si podoabe e acope-rita in parte de mantali cafenii ; unele dintre dinsele poartastrengareste pe albul fin al valului ce li infasura fata oachesao palariuta barbateasca. [...]

Acest minunat drum (Cimpulung-Brasov n.n.) a fost min-tuit in 1891 supt conducerea a doi ingineri romani, antre-prenorii fiind italieni. El se razima adesea pe puternice inta-rituri de piatra, strabate poduri desavirsite si e apasat prinvergele de fir unde se deschid ripe. Nu e o linie care sa seinfunde drept inainte intre firele telegrafului, care aici arealts cale ; ci, incolatacindu-se ca o bicinsca rapezita, el in-fasura deal si munte cu panglica-i alba. In urma nu-1 mairecunosti in suvica zburdalnica ce se )oaca prin funduri devai si se prinde de gitul aspru al stmcii ; inainte, cind itvezi alergind nebunatec in vesnice rotocoale, nu-ti vine acrede ca in curind vei fi colo sus pe inaltime. Aici, princhefurile-i neasteptate, drumul insusi e o mare placore.

Soborul de uriasi se tine si mai departe. In fata, in urma,la dreapta, la stinga, unde privesti, fara o smgura spartura,caci drumul se strecura si nu cuteaza sa taie, iar bietele riurisint mulcamite ca-si pot cauta de cale, vezi ceaunele rastur-nate, caciulile cu tugui, tablele intinse, zimtii, spinarile cio-lanoase. Sint movile de nisip curat, in care scinteie puncte demica, marl movile umflate pe care nu se prind decit fire deiarba saraca, sint mormane de piatra acoperite cu arbori rani.Dar piatra razbate pretutindeni ; uneori numai, ea e acope-

47

rita de cringuri qi pkuri de brad, de mesteacan morocanos,cu frunzele pleostite, de fag, care -$i raschira pina, departeramurile cu frunze lucioase ; codrii adinci si negri, stapinipeste toate, nu se vk nicairi ; pins departe catre hotar,unde sint virfurile mai inalte, padurea e numai o ramasitaa trecutului ei falnic, caci nevoia de bani a mosneanului apus-o la biruri grele $i a schilodit-o pentru totdeauna, f5".ra"

s-o rada insa cu totul ca in tam de muncele ruinate a So-vejei. Prin coviltirul usor al ierbii, printre trunchiuri si maipresus de ele, tisneste insa piatra stapinitoare ; ici, ea se risi-peste in farimi albe, galbene, roscate, care fac mosinoaie inmargenea soselei curate, dincolo, ea samana coasta sau adin-cul cu frinturi si lostopane ; aiurea, ea strajuieste drumul cuplaci innegrite, murdare, lucioase, sau cu lespezi clachte inbuna rinduiala ca de mina dibace a unui mester urias ; demulte ori, in sfirsit, ea cincununa toate cu cite o mindra creas-ta surd sau is in stapinire intreg muntele. Linga Pa'pu,saverde, cladita ca o movila, std in fats, peste valea Dimbo-vitei, lungul parete sur, adinc scrijelat, got, sterp, trist, alPietrei lui Craiu (Piatra Craiului n.n.), numita asa poatedupa vreunul din falosii regi cari se intorceau cu fuga acasala dinsii, lasind in urma steaguri rupte, arme frinte si voi-nici morti, cazuti in mormane singeroase sau samanati pecoaste si prin vaile inguste ca frunze rosn, vestede, detoamna.

Iata, cam la jumatatea drumului, cazanul Posadei, careaminteste o zi ca aceea, de stralucita biruinta ciobaneascaasupra boierilor mari ai strainatatii cotropitoare. 1) 0 groapase rupe supt munti ; colo in fund, unde stralucesc case albe,e Dimbovita, care trece usoara, limpede pe prundul curat.;mai in fatal e ripa goals, pustie, cu arbori si maracini. ()dim-oara prapastia era impadurita, si numai ca o ingusta cresta-tura razbatea calea negustorilor pasnici, pe care acum, spreinceputul veacului al XIV-lea, ajunsesera a trece aspri ostasicu siguranta ca au biruit si supus. Si, deodata, dintre trun-chiuri napadira sageti fulgeratoare, si aceasta furtuna deucidere Impinse oameni si cai mai in adinc, tot mai in adincla stinga, unde sint cheile Dimbovicioarei, strasnica strim-toare prin care fuge sfios riuletul, ca o sopirla ce luneca pc

I) Localizarea fa'cutsa de N. Iorga pentru lupta de la Posada, incare regele ungur Carol Robert (1308-1342) a fort infrint (n.n.).

48

coiful uriasului adormit. Din paretii inalti de pare ca ajungcerul, cazu atunci strivitoarea ploaie a bolovanilor miniei sirazbunarii unui neam prea multa vreme calcat in picioare.Cei ce se invrednicira de aceasta primire abia mai gasira, im-putinati si acoperiti de rani, drumul de mintuire al Braso-vului. Marire tie, Posada cu adincurile rasplatitoare, carene-ai ajutat sa pastram ping astazi viata frumoasa, alba,bung care infloreste de-a lungul veacurilor, pe muntii sicimpiile noastre ; marire tie, mormint de dusmani pecetluitcu rosia pecete a biruintii noastre !

Urmam calea de stinca inalta, ingusta, intunecata in careapoi, taranii lui Vlad-voda, muscclenii acestia cu fata ro-tunda, ochii negri si trupul vinjos, au toropit pe unguriiMariei Sale puternicului Crai Sigismund, care a fost apoi siimparat. Un val de aer rece ne loveste in fata. E sufletulaspru al strimtorii, precum Dimbovicioara gra.bita e seninulsi bucuria ei. De o parte si de alta a cararusii pietroase, apa-rata cu parmaclicuri de lemn, paretii nemargenit de inaltiai stincii pustii sprijina o suvita de cer albastru-sters. Brazidetunati atirna de-a lungul scoartei sure, cu jalnicele forcrengi uscate. Iar in cite un loc ca prin minune un mindrufag hranit de apa limpede I i deschide bratele verzi rastignitpe stinca dreapta. Ca o amintire a pajistilor mirositoare, acimpiilor inflorite din locuri senine, cite un clopot vinat seiteste din smocul frunzelor marunte.

Mareata temnita se deschide : e un ochi de lumina, deverdeata. Dimbovicioara se incalzeste la soare, inainte de apatrunde in grozavia strimtorii ; apoi inca odata aceasta cu-prinde in bratele ei zdrentoase de aspra stinca cenusie. Acumsintem liberi.

De la casuta alba. de colo, la capat, se deschide un druminverzit, care suie pe nesimtite la pestera. 0 taranca ba-trina, adusa de spate si sfrijita pe oasele ei tapene, a adusluminari

Acum in pester'd ! Valuta sfrijita si girbovita, care tace,scoate bucati de luminari albe, de faclioare galbene, si be in-tinde fiecaruia : Tine !".

Intii intunerecul din fund iti cam is ochii. Vezi atit cato infunzi intr-un negru beci salbatec, cu peretii coscovi,bubosi. In dreapta si in stinga sint alte adincituri, inchise, pe

49

(...]

cind inainte lumina descopera intr-una gurguie grosolane,crengi groase, strimbe, chipuri grosolan cioplite, imparptein doua lungi guri de iad, de pe care picura, asucia prelingerilenese de apa. [...]

CURTEA DE ARGES

Spre Curtea de Arges, drum prin aceleasi ;inuturi de pa:-duri bogate ca $i pina acum, din care paduri rasar case siturle. Ca lea ferata e cea vestita prin luxul ei, cu gari calocuintele de vary ale unor mari bogatasi : caramida rosie lasuprafafa $i turnuri maiestrite : ultima inflorire in acest do-meniu a risipei noastre cu bani de imprumut.

Tirgul Curtea de Arges ceea ce inseamna, in limba deastazi, resedinta domneasca de pe Arges e o adunaturasaracacioasa de case cu cite unul sau doua rinduri, altfeldestul de curate, si de livezi, pe care o strabat stra:zi cu pie-trele iesind pretutindeni la iveala, fazvratite. In stinga sevede pe o inaltime o biserica destul de mare, sprijinita inpirghii : ea poarta in limba poporului, pe care istoricii auincercat apoi sa o talmaceasca prin ipoteze silite, numele luiNegru Voda". E curioasa aceasta raspindire daca este oadevarat'a raspindire a povestilor despre inchipuitul inte-meietor : $i aici, la Curtea de Arges, ea s-ar lamuri poate prinamestecul in graiul unor oameni ce nu par a-si deschide guratocmai bucuros, a numelor vreunui voievod Negru din tim-purile intunecoase, cu acela, ce e vrednic a se pomeni tot-deauna in aceste parti, al binefacatorului, iubitorului de fru-mos, evlaviosului voievod Negru, Neagoe.

Biserica batrina ce se sprijida; in cirjile reparatiilor noas-tre are o forma neobisnuita la not : ea desfasura% in siruride bolovani incadrati de ckalmizi suptiri, linii de basilicabizantina, redusa la propor%iile sarace ale inceputurilor dom-niei muntene. Nicolae Alexandru-voda a inaltat-o, pe la1350, pentru mitropoltiul nou ce adusese de la Macin, pentruIachint Grecul. Mesteri din Constantinopol au intins o zu-graveala in stil mare, cu .puternice figuri izolate, vinjoase,

50

luptatoare, in cupola centrals, ca si in altar, si astazi, in1915, ele au iesit la iveala, prin ostenelile inteligente ale pic-torului Norocea, de supt straturile de noua picturi asternuterind pe rind in cursul a cinci sute de ani. Pe un stilp din celece fixeaza trei impktiri in lungul bisericii, ctitorul apare inarmura de luptator, iar deasupra usii el se vede ingenunchiat,oferind prinosul evlaviei sale. Morminte mai noua", din alXVIII-lea veac, s-au asezat sfios in umbra umeda de laintrare.

Pe alts idalcime apare, pkasit, dar trezitor de vechiamintiri, care nu se mai pot deslusi de nimeni, turnul de laSin Nicoara. Dacal si presupunerea nu pare fafa temeiNicolae-vocia, zis si Alexandru, de la care pins astazi s-astrecurat mai mult decit jurnatate de mileniu, e acela carea sfintit ca biserica noua, pentru iertarea pkatelor sale, pie-trele ce se crarapka acum supt picaturile ploilor, in ba-taia vinturilor reci de iarna si in munca vesnic reinnoita aburuienilor de ruins atunci acest strkun al siragului votevozilor mai not se preface din slavoneasca moarta a epitafu-lui sau din biserica de la Cimpulung intr-un viu Nicoara,voievod si gospodar pentru sirbii bulgarii din .cancelarialui, dar pentru ai dregkorii arcasu si taranti, domnulNicoara, Nicoara-vocia.

0 sosea peafuitsa, intre mici casute, urite. In fund sevede un coperis ce se incovoaie in arcade spre patru stilpialbi, iar mai departe, in dreapta, niste turnuri ce par galbenesi nu se deosebesc prin nimic. Aratal a fi ale unei bisericidestul de maxi.

Dar iata ca privelistea se deschide. Trkura se opre -teinaintea unei bariere de lemn alb. Ma cobor, inaintez pu-tin si inainte-mi se desface supt cerul albastru, intre Inaltedealuri acoperite de pkuri, printre care curge apa Argesu-lui, manastirea de la Arges (nu de la Curtea de Arges, cumse zice gresit astazi).

Patru turnuri : doua drepte, mai mari, urmindu-se in lun-gime, pe cind in lat se apleaca unul spre altul Inc a. doua,strimbe. Impartita in patru registre, osebite prin briuri sculp-tate, biserica, spre intrarea careia duce o scars ingusta, e deun desa'virsit echilibru al frumusetii. Asa au croit-o pentru

51

sisai, si

Neagoe-voda si doamna sa Despina, vlastarea de crai sirbesti,mesteri de tara si straini la inceputul veacului al XVI-lea,toata din frumoasa marmura alba.

Astazi, dupa restaurarea d-lui Lecomte de Noiiy, spreluminile si gustul cgruia s-a dus stingacia noastra barbara sivesnicul dispre; de not insine, se vad pretutindeni fonduride azur si flori de aur, paski, care ar fi sa sune din clopoteicind bate vintul (dar nu suns), coperisuri verzii deasupraturnurilor. La lumina soarelui, cladirea pare a se scalda in-tr-un aur, care, cind norii rapesc razele, se arata pe multelocuri negriu ; pe alocuri sirloaiele ploii au luat cu ele albas-tru si aur, lasind dungi intunecate ping si in inscrip %ia au-ritataurita a lui Neagoe-voda.

Armonia deplina stapineste si inlauntrul cladirii. Stilpiinalti se ridica, sprijinind bolta ; in fata, catapeteasma in-chide intrarea sfintg a altarului. Chipuri de sfinti se inaltasus, in aurul fondurilor ; jos se insira ctitorii, ale cgror pie-tre de mormint sint acoperite, durpa nu stiu ce obicei, cu per-dele de catifea rosie cusuta cu aur, in etichete a caror slovanu e, adeseori, nici Latina, nici cirilica, ci un fel de goticaapuseana. De o parte $i de alta se vad : regele Carol, carenu samana deloc si n-are atitudinea smerita a unui ctitoraducindu-si darul inaintea lui Dumnezeu, regina, al cariitalent poetic e simbolizat printr-o atitudine de extaz care nu

iari§i, in normeae, bine statornicite, ale picturii bizan-tino-romane. Un inger sta. linga regele ; linga regina o ma-dona catolica, purtind pe Isus in bra ;e, .pe cind jos se vadcrini. Nori incunjura pe cele doua flint' ceresti ; nori cari,drept spuind, nu samana a nimic.

cu aceasta once cunoscator al vechii noastre arte, onceiubitor al frumosului adevgrului istoric, vine de la sinela aprecierea putin admirativa a restaurarii. E deosebire intreun lucru care se invata, care se studiaza si altul care se de-pune pe inceputul in mime prin vederea necontenita a ace-lorasi obiecte. Intiparirea in cazul dintii poate fi mai consti-enta, dar in cellalt e mult mai adinca, mai trainica. Pentrua reface o biserica de la care vremuri rele au rapit mult indesfasurarea lor, trebuie familiarizarea deplina cu biserici deacest fel, si mai trebuie o legatura intima de amintiri, cemerg pins in fundul capilariei, cu sufletul care locuieste inaceste cladiri de smerenie $i de inchinare. Si, fiindca o arta

52

infra,

si

Si

adevarata se adapteaza pretutindeni, se traduce in limbasufleteasca a fiecarei rase, se cere iarasi ca arhitectul invacatsi mester care indrazneste sa invie din ramasici si potriviri ofrumuseca vestejlta, sa fie unul din copiii cei mai plini deiubire fiasca ai pamintului pe care se va ridica a doua oarsminunea.

Cred ca la not in cara se gaseau, si atunci cind am aduspe arhitectul francez, oameni cari, macar stringind cu tociicunostincele for intr-un manunchi, puteau sa ni dea indarat,cu toata priceperea si cucernicia, vechea manastire a lui Nea-goe-voda. In locul caselor din Franca, caselor din Viena, seputeau afla mesteri de-ai nostri cari mai incet (dar nu maiscump) ar fi dat podoabele dinauntru, delicatelor lucrari dezugraveara, de sapatura si chiar de turnatorie. In acest caz,n-ar mai fi nici catapeteasma de metal, cu flori, nici vulturiheraldici apuseni, nici slove care nu slat buchi si nu sintlitere ; n-ar mai fi, mai ales, acea bogkie cam salbateca, aszice : orientara, de aur si de culori puternice. Ai nostri ar filasat, ca niste duioase amintiri dintr-un trecut care a fostnumai o data si nu se poate comanda, cu orice sacrificii bu-getare, in facatoarea de minuni strainatate, acele stingaceicoane si

dindinvechi, al caror grai de cinci sute de ani,

venind departarile credincioase si eroice, ni spune cucit mai mult decit jargonul international al momentului. $iar fi fost mai bine. [...]

SPRE RIMNIC

[...] ktre Piatra si Slatina se trece Oltul, si calea ferataspre Rimnic, care, de citva timp, duce si mai departe spreSibiul fracilor nostri, urmeaza destul de aproape cursul riu-lui, strecurindu-se intre lanuri de porumb de toata frumu-seca. In stinga, lanurile de aur ruginit se opresc

dreaptain dealuri

neregulate, ca acele ale Gorjului, pe cind in ele se in-curca in padurici cu inalci arbori sup ;iratici, sau se pierdin lunci, pe care past turme si vite risipite. In faca se inalcaondulate, inchizind raza vederii, frumoasele dealuri ale cinu-

53

sculpturi

iului de peste Olt, ale plaiului argesan. trif5tisarea t5rii seschimb5 necontenit aici, in dreapta, uncle ochiul prinde totlucruri noun, in mici icoane pe care le inghite r5peziciunea.Dr'ag4anii cu ville-i imputinate de boa15, ale c5ror frunzeverde-inchis sint p5tate adesea de albastrul ar5miu prin carese mintuie de pieire citeva case mari, moderne se desfacdin fondul verde praiuit ; Riurenii, cu bilciul for ; im-prejmuiri, haine albe impr5stiate pretutindeni, corturi de pin-z5, card str5b5tind soseaua, pe cind deasupra inv51m5seliiplutesc ragete, sunete de t515ngi, strig5te de chemare ; Go-vora, locul de t5m5duire, de la care se vede numai halta. [...]

Se face sara, cu un soare rosu, far5 raze, ce se lass inneguri, pe cind cerul vioriu e usor inv5luit de praful bogatal drumului, pe care un vint puternic, un vint avar, desecet5, it goneste in nori fumurii de pe soselele albe, ce str5-bat lanurile si dumblivile. 0 gars modest5, in care se plim135cloamne in toalete moderne. E Rimnicul.

Cind ai intrat in el, plin de fum si de praf, r5mii uimit.Ai pracerea de a to g5si intr-un juvaier de or5sel, intr-unadin cele mai curate asez5ri urbane din toat5 Romania. Tea-sura merge pe un drum bine pietruit si pe care vintul nuridic5 nimic. Poate a plouat ? Nu, e stropit, intelegeti bine :stropit. $i aflu ca aici, in Rimnicul Vilcii, se stropeste tot sitotdeauna. 0 minuni ale apei si ale Noului Severin !

$i nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, ce se in-frkesc bine intre ele, frumoase case gospod5resti, foarte deaproape ingrijite. Autorit5tile au cl5diri de gust, pe care nule ing5duie s5 se murd5reasc5, necum s5 se d5rime, ca inatitea alte locuri. Arborii cresc din belsug aici ca $i in lunc5. :drepti, mindri, dind o impresie de via s5n5toas5, Iibera. [...]

Gr5dina public5, numit5 $i aici z5voiul, e frumoasa, cupodoabe de crengi, cu oale de flori prinse naiv si pitorescin poart5. Sint alei largi, podisce, pavilioane, straturi de floribine ingrijite. Un monument incununat cu vulturul munteanpurtind crucea aminteste, intr-o inscriptie reinoir5 cu literelatine, ca voc15 $tirbei a dat orasului aceast5 grading larg5 sifrurnoas5. Izvoare de pucioas5 in jos si in sus doar Go-vora, Calim5nesti, 015nestii curg negre pe marginea c5r5-

54

*

rilor. Sint i bai in grading, dar cea mai mare parte din anele sint inchise. Aflu cu o stramica: mirare ca, mai totdea-una, majoritatea zdrobitoare a locuitorilor n-are nevoie de ele.Rimnicul are ca unul ce s-a dezvoltat dintr-un tirg, din-tr-o strada adecI (Episcopia n-a creat nimic in afar de zidu-rile ei) numai doua artere paralele. Cea mai mare e ceamai veche, lara indoiala% caci unqte Episcopia cu biserica mi-tropolitului Grigore i e in mai strinsa legatura cu stradatransversara, in care sint pravaliile, iar, mai departe, o harace se lucreazsa acum, hanuri pentru Orani, un pod peste riu,i o osea praioasa care se infuna inainte, intre casute. Tcii colo se deschid strazi laterale, impodobite uneori cu caseboierqti frumoase, vechi sau reinnoite, i care au ca toatelocuintele de aici flori in fata". [...]

MANASTIREA DINTR-UN LEMN

[...] A doua zi ur&Il pe jos dealul Cet'a(ktii. A tiut ceface acel care 1-a ales, in veacul al XIV-lea sau al XV-lea,pentru a pazi Noul Severin din vale, care ajunse rqedintaolteana a domnilor, scaunul ob4nuit al banilor i al celorde-ai doilea mitropoliti ai Orli. Cara'ri grele erpuiesc pepieptul umflat al inaltimii singuratece, i cei ce stateau susin ziduri care s-au surpat de mult, inca din vremea lui Radude la Afuma%i cel ucis pe aceasta culme, in biserica puteaupravali lesne dugriani in vale.

Acolo curge Oltul, care se desface din des4u1 salciilor cafrinturile unei late sabii, cu otelul stralucitor. Iar dincolode luciul apei se string, in paza arborilor, albe, r4i, caseleRimnicului i multele turnuri. Un soare rece le face sascinteie.

Biserica omorului din 1529 1) s-a surpat, i nici nu semai pomenia de dinsa, cind, pe vremea lui Serban Canta-cuzino, evlaviosul mitropolit Teodosie ridica noua cladire cu

1) Aici a fost ucis de boierii ra'zviatiti viteazul domn munteanRadu de la Afuma%i $i fiul sau (n.n.).

55

si

pridvorul pe stilpi usa incadrata'-n sculpturi fara frumu-se%a, pe o piatra tare. Iar ce se vede astazi e numai o prefa-cere a mitropolitului Nifon al lui voda $tirbei. Cei ce aulucrat la reparaIie crezura ca se cuvine a pune vechea pisaniejos in zid si a ridica o alta, care proslaveste pe ctitorulcel nou.

...] Prin casuvele eau ingrijite si cam ma'runte ale satu-lui Govora spre manastire. Ea se vede din sosea, cu turnu-imare, alb, la inttrare ; la dreapta si la stinga lui, pare ca serevarsa darimaturi sure cu feresti mici negre. De jur impre-jur, pe deal si in vale, e un stralucit belsug de verde*.

Ai crede ca poteca pe care apuci, la stinga clrumului, tova duce la o gramada de ruine, care sa mai insemne loculuncle a lucrat acum trei cute de ani tipografia lui MateiBasarab. Ramii uimit cind vezi ca dincolo de bolta turnuluialb sint chilii cu totul curate si intregi, cu ferestile for drese$i stilpii frumosi ai cerdacelor ; malul de nisip e intarit culespezi. Biserica, bine pastrata, se ridica alba in mijlocul ver-delui tinar ; o alee de vita de vie incarcata cu struguri ducela intrarea ei.

Aici a fost intii o biseTicut'a saraca. Apoi Radu cel Marecunoscutul domn bisericos, a facut-o din nou, poate pentruintiiasi data din zid. Temeliile acestei cladiri se vad si astazilinga aceea care a inlocuit-o. Brincoveanu veni pe urma, sisupt ingrijirea lui Antim sau a lui Ioan, arhimandritul ctito-riei sale din Hurez, se dura cu vase ani inaintea Coziei noua,biserica de astazi, cu pridvorul ei pe stilpi, usa frumos Inca-drata cu piatra, si ea insasi bine sculptata in lemn, cu briiele,ferestile-i cu chenare sapate si turnurile cele doua de zid,toate in stilul impus de Antim Ivireanul noii arhitecturi reli-gioase muntene. Din vechea zidire n-a ramas decit o piatrade mormint de la 1570, tot dupa ea s-au luat chipurile luiRadu cel Mare si doamnei Catalina, sotia lui. El se infati-seaza cu lungi plete buclate, intr-o mantie de brocard rosu,blAnita cu samur, care cade peste un vest-flint verde, cu gulerrosu, briu rosu si mineci impodobite cu adausuri rosii, si cucite un sir de albe margaritare ; cizme rosii, de coloare obis-nuita la imparatii crestini ai Constantinopolei, it incalta.Doamna, incununata, iii infa'sura capul si gitul intr-un lung

56

si

si

Val alb ; peste o .rochie trandafirie e imbracata mantia debrocard rosu, blarnta cu samur.

*

Indarat pins la capatul satului, apoi peste sinele trenu-lui, peste cursuri de apa limpezi, care fug rapede pe prund,printre aceleasi case de tesatura de lemn acoperita cu lut.Dealurile se in de amindoua laturile. Catre sfirsit, ele seacopar de paduri, pe cind in vale pasc nesfirsite turme de oi,ce rup linistit verdearta ierbei fragede. In fund, peteci de norialbi atirn'a pe coastele muntilor albami ai Bistritei.

0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taie drumul.Si cind ai strabatut paduricea, ai in stinga coperemintele desindila ale Manastirii dintr-un lemn.

Odata bisericuta de lemn va fi fost in adevar scobitaintr-un singur trunchi de stejar urias. Matei Basarab o facuapoi din zid, si pe urma ea se prefacu dupa asamanarea bise-ricilor lui Brancoveanu, prin dorinta lui Stefan-vocia Canta-cuzino de a intrece si in aceasta privinta pe nenorocitul sauinaintas. De atunci, din 1715, yin $i frumoasele cladiri ma-nastiresti, cu bolci $i stilpi mestesugiti.

HUREZI. BISTRITA. ARNOTA

[...] Sintem in sfirsit la Hurez. Intram pe supt turnulboltit, suim drumul de bolovani intre ziduri, vedem luminifugind, trecem supt alt turn, dincolo de care, de-o parte side alta, sint mari cladiri vechi, si in capul scarilor ne pri-meste maica starita. Doamne, ce frig a fost afara !

Cel mai bogat si mai stralucitor dintre domnii romani,Constantin Brancoveanu, a voit sa intreaca, prin cheltuielimai mari decit oricare se mai facusera pins atunci pentrumanastiri, pe toti inaintasii sai cladind un nou lacas farapareche. Ruda sa de aproape, Pirvu Cantacuzino a primitinsarcinarea de a supraveghea lucrul zidirii sfinte, al carii locfusese ales in codrii nestrabatuti numiti ai Hurezului sau

57

Huhurezului, clupa pasarea de noapte ce se salasluia in ei $iumplea smguratatea neagra de bocete. Varul domnului dadugata paretii in 1692, dar zugraveala nu fu mintuita decitdupa moartea lui inainte de vreme, supt ingrijirea lui CernicaStirbei, la 1694. Indata incepea lucrul la paraclis, care sesfirsi cu totul peste doi ani, $i, ca sa fie alaturi cu soul eila fapte bune, doamna Maria sau Marica facu, tot atunci, dinbanii ei, bolni ;a din deal. Peste amindoua aceste zidiri, isprav-nicul fu, loan, care avu norocul de a calauzi timp de treizecide ani, ca egumen manastirea de calugari a Hurezului. Inacelasi timp, o cingatoare de chilii incunjura biserica, siparaclisul era cuprins intre chiliile acestea.

Manastirea a avut timpuri grele, $i odata, in razboiuldin 1787, caii nemtilor, caii turcilor, ce se razboiau intredinsii pe socoteala si pentru impartirea noastra, au mincatfin hrapit intre zidurile bolnitei brancovenesti. Peste aproapeun veac, calugarii plecau, locul for era luat de maicile deast-azi.

Dar ca nici intr-o .alta parte, toate s-au pastrat, aproapecum le-a lasat intemetetorul. $i astazi privesti cu admiratiebiserica in care si-a atins culmea mestesugul de a zidi de pevremea lui Brancoveanu. Pridvorul e sprijinit pe zece stilpi,mai largi la baza gi impodobiti la amindoua capetele cu foide acant fin sapate ; in fata lui sta un amvon de intrare, pedoi alli stilpi canelati, avind acelasi fel de capitele ca $i prid-vorul insusi. Pe fatada si de jur imprejurul zidirii sint liniide zirnti, apoi un rind de ocnite rotunde, inchizind cercuriimpletite ; dupa aceasta, doua ciubuce simple, alt rind de

un colac mare sculptat, ca acel de la Surpatele, si altstivitura cu zimti. Pe laturi si la altar se mai intinde un sirde ocnite patrate. Cinci feresti de fiecare parte, cu cadrulsculptat ; sculpturi mai frumoase decit in orice bisericamunteana, are st usa, ale carii canaturi sint din lemn lucratca o horbota.. Doua turnuri cu ferestuici, abia crapate inadincul ocnitelor, se urmeaza in lung. Printr-un adaos colturatinaintea altarului, biserica dobindeste o lungime mai maredecit cea obisnuita.

Dupa aceleasi norme de arhitectura, deli mai ieftin si inhotare mai mici, sint facute paraclisul si bolnita.

Dar ingrijirea inalta a podoabei nu se opreste aid. Stilpide toate felurile se gasesc in cerdace si in salile chiliilor. Cei

58

si

si

zimci,

mai fruumosi, irnpreuna cu alte s'apaturi, sus si la scara, seaduna in cerdacul staretiei vechi [...] Aici sint stilpi impletiti,sapati cu sterna tarii si cu vulturul bicefal al Cantacuzinilor,sint lei si flori si pasari si arabescuri, cum nu se mai poatemai dibaci si mai elegant intre ;esute. Nici Nicolae Mavro-cordat la Vacaresti n-a dus astfel de frumuseti pins in odailede locuinta, multamindu-se a sprijini biserica pe stilpii sai,si mai bogat infloriti de sculpturi.

Zugraveala veche e pastrata in toata puterea si vioiciuneaei, si pe paretii din pronaosul bisericii se insira, pe lingaBrancoveanu cu doamna si capiii, in portul rasaritean dinvremea lor, toate rudele dupa tats si dupa mama, si chiarmosii si stramosii", pina la Neagoe si Laiota, cu pletele inzulufi si haina de brocard taiata la piept de dunga de our apatrafirului.

Iarasi pe drumul ce nu se vede decit la citiva pasi, intreinallimi samanate fara rinduiala, pe linga porumburi inalte,case de tali' albe si perdele ware de padure. Mergem, dupaintoarcerea la Coste,sti, sat mare de munte, cu locuintele largraspindite, spre Bistrita. De departe se vede catapeteasma demunte supt care zace manastirea ; sus, nori albi se scamo-seaza, indesindu-se spre virf, pe care-1 acopar cu bumbaculfor albicios. [...]

In cei din urma ani ai veacului al XV-lea, fratii Craiovesti,stapini ai ;esului jian si bani olteni, unul dupa altul, inte-meiara Bistrita si paraclisul ei ; cea dintii trebuie sa fi fost,ca bolnita Coziei, cladita dupa vreo jumatate de veac ;cellalt pastreaza si astazi forma de casuta purtind in braceun pridvor. Dupa stingerea neamului ctitorilor, Brancovenii,inruditi cu acestia au avut ocrotirea Bistritei, care pastra aceleziduri de cetate ce silisera pe Mihnea cel Rau a intrebuintatunuri impotriva for si din care se vad unele urme, alcatuitedin bolovani si caramida tare, la marginea zidirilor de asta'zi.Inca din 1683, cu cinci ani inainte de a fi domn, mareleintregitor al mostenirii de arta religioasa a trecutului, Con-stantin Brancoveanu, innoi Bistrita. Ea tinu astfel vreo sued';i cincizeci de ani. Reparatia lui $tirbei nu pastreaza nimic

59

din cladirea lui Constantin-voa care va fi samanat cu Cozia.0 biserica' moderns fu ridicata din temelie. [...]

Dar piatra de mormint a puternicului ban Pirvu a fostgasifa, si ea se pastreaza astazi intr-o camera a clopotnivii.Pentru vechiul viteaz si ctitor nu mai era loc in zidirea deparada a altor timpuri.

La doi pasi de manastire e stinca, inalta, goals, aspea ;in ea se saps o pesters care a scapat nu o singur data detilhari $i de navalitori straini si comorile sfintului si viataegumenului, a calugarilor. Iar sus de tot, acolo unde atirda:negurile, deosebesti prin ele, ca o lungs pats alba, Arnota,care straluceste de departe, in noapte, calatorului. Drumulmerge prin cara'ri de sat ssarac, prin pravalisuri de bolovani,prin poteci de padure rara", noda, captusite cu frunze ruginite.A plouat, lupvi, urcindu-te, nu numai cu rapegiunea coastei,ci $i cu lunecusul cleiului negru. E o mare tacere trista, pecare o rupe numai latratul hartagos al vreunei javre, fosnitulunui mocan caciular, care se suie pe calu-i marunt. Pentrucitiva gologani, un flack rupe din pomii livezii crengi maribrobonate de prune brumarii.

Am ajuns in sfirsit. Iarasi turnul si zidurile din vremealui Stirbei, care statea prea aproape,., de Arnota ca s-o poatauita ; dar, mai mult nelocuite caci calugarii au lasat caurmasi numai doi batrini paznici ele cad pe incetul in

abia dupes cincizeci de ani.Bisericuta, spoita mai daunazi, are tipul curat al clkirilor

lui Matei-voda, caci Brancoveanu a dres aici numai o fintina.Pridvorul e inchis ; pe laturi zimti, cite trei feresti, ocniterotunde, deschise sus, iar in rindul de jos inchise ; un singurciubuc la mijloc, fares sapkuri. In pronaos doarme ntr-unmormint inalt, de marmura, cu sapaturi ce infatiseaza tunuri,tobe, semne de razboi si sterna tarii Matei Basarab, iubituldomn Si pa'rinte batrin. La picioarele lui sea Danciul dinBrincoveni, ale ca'rui ramasite au fost aduse din Mitropoliade la Alba Iulia, unde Danciul pierise pe vremea lui MihaiViteazul, de fiul sau acesta, Matei-vocla. Mtn Si fiul odihnescsinguri, in mica biserica de munte, incunjurata de neguri,batuea de ploi si asigurata, prin greutatea si primejdia poteciice duce la dinsa, de lacomia strainilor dusmani. [...]

60

s

si

mina,

COZIA

[...] Urmarn o cotitura a Oltului si, dupe un drum scurtpe sosea, Cozia se aratal, cu cele trei turnuri ale sale zidulalb, dres de pucina vreme, al claidirilor manastirqd. Oltul eminios aici framinta apele spumeginde pe virfuri depiatra, iar, pe un anal si pe cellalt, doua inalcimi impa'durite,cu fruntile colcurate, par doi zmei intaritaci ce se rapedunul impotriva celuilalt.

La stinga drumului, pe o inalcime, linga o casufa unde seaurmasul smerit si sarac al falnicilor egumeni de odinioara, silinga o vira noua pe care P.S.S. episcopul de Rimnic Ata-nasie, a cladit-o mai daudazi privigheaz'a bisericu ;a bol-nicei, de o final armonie veche. Supt o frunte cu doua rinduride ocnice, un stilp gros, de ca'ramida, sprijida pridvorul, dincare 6 in biserica o use impodobifa cu s'apaturi in lemn. Dejur imprejurul zidirii, in forma indatinata a crucii, aleargaocnitele lung'arece prin care se deschid putine feresti inguste ;iar sus se intind mai multe rinduri de zimci in caramida.Lucrarea toata" e fa'cuta din caramida pus in lung si in lat,pe rind, inchis'a intr-un ciment tare qi samanata cu bucapde piatra taiata.

Ea pastreaza vechea zugraveala, foarte frumoasa. ase-menea cu aceea din Slatina in Moldova din care se desfac,pe partea dinauntru a piciorului de zid din pridvor, chipurileincununate ale lui Mircea-vo6 si ale fiului sau Mihail, caree un copil Inca, amindoi in veFnintele apusene ale vremiilor, luate, de bung same, dupe cea dintii zugraveala a bisericiicelei mari. 0 panglica de inscriNie ce incunjuea sus pridvorulspune ca intemeietorii bisericutii au fost Petru-voda zis siPetru de la Arges sau Radu Paisie, domn pine la 1545 sifiul sau Marcu, si prin urmare din timpul for vin sfirqii dinpridvor si aceia dinauntrul cadirii care se bolteste puternicsupt turnul rosiatic. Ctitorii se yad in mina stinga a naosu-lui Petru in hainal verde de brocard de aur, branifa cucacom, ca'zind peste o alta rosie cu flori tot de aur. Marcu,si el incoronat, in brocard albastru, tot asa br6.nit, peste ohaina dedesupt rosie ; doamna Ruxandra, sotia lui Radu, va-duva intii dupe Radu de la Afumavi si deci fata strlucitului

61

si

si-i

:

Basarab Neagoe, poarta cercei mari de aur, din cari atirnalanturi pins la umeri ; haina ei de brocard alb e impodobitala piept cu o place Tesuta in fir si doua galoane de fir ii sintcusute pe umeri ; tot astfel e imbracata si fiica nevristnica adomnului, Zamfira, numita asa dupa o rude, Zamfira luiMoise-voevod.

Biserica mare e peste drum, in vale, avind in apropiereOltul. De jur imprejur o cuprind cladinle de locuinva, cucerdacuri boltite si pridvoare pe stilpi, care se obisnuiau inveacul al XVII-lea, spre sfirsit. [...1 Dar cradirea lui (Mirceacel Batrin n.n.), un fel de Snagov, desigur, se lipsi" spunepisania de la 1707 den podoaba ei cea d'intam, pentrumultimea anilor", si ajunse cu totul darapanata. 0 intiieprefacere opri mersul ruinei, la doua sute de ani de la in-temeiere, in 1580-90, cind supt Mihnea-voda al II-lea, egu-menul Amfilohie ridica din nou, pe linga biserica mare sibiserictga Sfincilor Apostoli, un paraclis al Adormirii MaiceiDomnului, care s-a pastrat pe urma si in zidaria cea noua achiliilor. Peste ci%iva ani se ingropa linga Mircea batrinul acarui piatra de mormint era, poate, ca si astazi, numai unbolovan ros de orice inscrimie nenorocita mama a luiMihai Viteazul, calugarica Teofana, moarta cinci ani dupauciderea fiului ei.

Apoi Brancoveanu ajunse domn al Tarii Romanesti $i,luind in primire scaunul lui Mircea, el facu pentru racasulde odihna al acestuia, ceea ce nu facuse cellalt mare innoitoral trecutului in zidirile lui sfinte, Matei Basarab. El se hotarisa zideasca la loc cu cheltuiala lui Cozia, si dadu aceastasarcina unuia care o putea intelege bine, lui Antim Ivireanul,mesterul cel mare in aducerea la indeplinire a frumosului.Antim, care statea pe atunci in apropiere, fiind episcop deRimnic, se puse la lucru, orinduind toate dupa planurile sale.Intrebuimind toate cunostin;ele sale despre arhitectura bise-riceasca a romanilor, el dura pridvorul boltit, cu patru stilpiin lat $i cite doi in lung, facuti. din .piatra vargata prin sp turi in toata lungimea ei si impodobita sus si jos cu flori.El orindui de jur imprejurul bisericii in forma de cruce ocn4ein doua caturi, feresti a caror sapatura cu frunze, flori, vul-turi cu doua capete, pasari, fare sa samene de la una la alta,ramin totdeauna o minune de Inchipuire in plan, de gingasiein lucru. El dadu ocnivelor de sus un chenar de sculpture

62

cum nu se mai afla aiurea prinse cu piaci s'apate, al carormodel se afla la manastirea de Arges. Lui i se datoreste sieleganta simpla a turnului din mijloc, asupra caruia se oprescprivirile acelui ce descopere, in valea ei ocrotita, Cozia. [...]

SPRE LOTRU

[...] Ca lea ferata merge intii pe partea vilceana a Oltului,se stramuta dincolo in Arges si revine iarasi, catre sfirsit, inVilcea.

Oltul... Ce idei marete nu desteapta el in mintea cui nu1-a vazut niciodata ! Marcie riu care da numele unei fari,care desparte doua climate, doua infatisa'ri deosebite alepamintului nostru, Oltul mare", pe care-1 trece Tudor dinVladimiri, Oltul ale carui unde spumegate" bat in poezialui Alexandrescu, vechiul zid al Coziei lui Mircea intemeie-torul. Astepti maluri prapastuite, salbatece, hotar adinc trasde natura insasi, astemi ape invalmasite, vuind, ciocnindu-sede malurile ce se daruie de loviturile ingramadite.

Ei bine ! Chiar fara seceta ce i-a ingustat atit de multcursul, chiar fara arsita celor trei luni de lumina cruca, Oltulnu e fluviul" visat de atitia dintre noi si cintat de poeti. Eln-are un pat adinc rupt in pamint, si maluri romantice nu-1ingradesc cu un farmec salbatec. Maretia se afla la noi numaiin triumfala inaintare a Dunarii imparatesti sau in culmilede piatra goala ale celor mai dintre Carpati. Numaiacolo. Altfel natura romaneasca e bogata, felurita, plina defarmec si de noutate, dar buns, prietenoasa, Fara sublimita6tragice, asa cum e si poporul ; vioaie, schimbatoare si lumi-noasa ca si dinsul, Oltul are farmuri, nu maluri, o albie deprund, iar nu o surpatura a solului sau un intins pat pentruape largi. Adincimea-i nu infioara, si sirene de ispita si ne-norocire, Nereide mincinoase, nu pindesc in fundul intunecatal valurilor, ci numai pasari de apa, micute si neobosite, isiracoresc aripile in apele lui, mai mult plumburii decit al-bastre sau de un verde vesel. Abia ici si colo, spume, undecursul se ciocneste de dintii de piatra ai solului : nici atita

63

si-1

ina4i

zgomot si alergare zglobie ca la un torent din valea Prahovei.El trece linistit inainte.

Ca riu insa. Ca torent crescut in lunile de primavara saude toamna, e altul : un urias nebun, care smulge arborii, careleagana bolovanii ca niste jucarii, care izbeste minios zidurilemanastirilor ce-i pun stavila si ameninta sa rupa panglica deprund acoperita de dungi de fier, care formeaza drumul celmare al timpului nostru. Dar aceste groaznice dovezi deputere nu le da el, riul, din avintul izvoarelor sale, ci ploaiarevarsata din norii darnici, ce se naste dintr-insa. E o marefurie strains, trecatoare, pe urma careia ralmin apele plum-burii, curgind lin pe prund, in albie ingusta, spre Dunare,care se face asa de lata prin alte ape din tari unde soareleis mai putin din riurile pamintului.

Nici manastirile n-au o infatisare intunecata, potrivitacu amintirile ce se indreapta necontenit spre zidurile lor.Cozia lass sa se vada un zid alb ciuruit de ferestre, o cupolaacoperita cu tinichea, mai departe o alts biserica, parindmica. Manastirea aceastalalta, Cornetul, al earii zid face partedin tunelul caii ferate, e mai neagra poate de fum decit devechime. Cu toata batrinetea lor, cladirile acestea putin inalte,fara puterea de impresie a artei gotice, reparate de pe la1830 inainte, albe, scinteietoare, sint mai mult icoane zim-bitoare decit privelisti care sa impuie $i sa rasune adinc ininimi.

Si muncelele, muntii, sint in acelasi ton impaciuitor alsufletelor. Numai la Lotru vezi stinca goals, compusa dinasezari paralele drepte sau oblice sau din linii intortochiate :galbena, sura., rosie, ca in anumite parti de catre Adriatica.inainte ping la Ciineni doua sate, in Arges si Vilcea, le-gate printr-un pod de fier pins la Cetatea Lotrului, unturn sur pe malul Oltului, pins la Turnul Ro ,cu, ale caruitencuieli farimate par in adevar stropituri de singe, in urmapins la Rimnic, muncelele, mai mari ca in Gorj, mai micidecit in Valea Prahovei, sint acoperite de minunate paduri,in care, in zadar, ai cauta bradul inaltimilor salbatece, siadapostesc sate, ale caror case albe se vad stralucind ici $i

colo. [...]

.

64

PLOIESTI

Ploiestii i-am vazut intii intrind Intr -o multime de stu-denti, la un congres al acestei bresle, in sunetul muzicii sisupt ochii indreptati asupra noastra ai curiosilor si frumoa-selor curioase de la ferestile caselor [...]

Dupa multi ani am vazut cu alti ochi Ploiestii, eu singursi Fara ca orasul sa aiba decorul festiv de atunci. De la garalarga, cu aripi intinse, o adevratal avenue Intre plantatii,apoi intre biserici si cl'adiri administrative. 0 piata de undeporneau strazi spre mahalale in care casele aveau si geamurimurdare, trotuarele erau prea ascutite pentru picioarele melesi totul prea prea vulgar, hota'rit prea vulgar.

Un tirg statea Inca acoperit de pa'nusi de porumb si altera'ma'site ale misca'rii de cars din timpul diminetii. Mi s-aparut un oras urit care incepe frumos.

Poate ca acum, in comparatie cu alte resedinte de judete,Ploiestii, cu marimea si miscarea lor, mi-ar parea altfel, daratunci asa 1-am vazut.

Si cred sa nu-1 fi vazut ra'u, nedrept. Ploiestii e, in adeva'r,un oras nou : Inainte de Mihai Viteazul, care 1-a facut tirg,nu era aici decit un sat, al urmasilor lui Ploie. Pe atunci chiar,el n-a Insemnat nimic. Pina mai d'auna'zi, analele trecutuluinostru nu-1 stiu. [...]

BUZAU

Buzaul e, iara'si o episcopie, o destul de veche episcopie,cu toate ca, Intre celelalte ale Ta"rii Romanesti de odinioara,ea vine tocmai la urma, dupa ce Tirgovistea avea o Mitropoliesi Noul Severin al RImnicului se putea mindri cu o pastoriea sufletelor. Episcopia e frumoasa desi o reparatie dinveacul trecut face sa nu se poata recunoaste pe deplin inf-tisarea ei de la Inceput : ctitorie a lui Matei Basarab, arsa

65

de navalirile varvaricesti" si refacuta de vladica din 1740.1..1 0 padure de stejari marginasa, un salbatec cring prafuits-a prefacut in parc frumos, cu multe alei si largi perspective,cu chioscurt si statui. In capat se vede, alcatuind astazi mij-locul precis al orasultn, noua primarie, cu un inalt turn, olungs fatada in stilul tarii toate in piatra, ici si colosculptata. Cind clkirea va fi gata, ea va fi, neindoielnic,cea mai frumoasa primarie din Tara si o podoaba de marepre; pentru Buzau. [...]

RIMNICU SARAT

Rimnicu Sarat. 0 gars cocheta, prea mare pentru miculoral, isi desface peronul ei larg. De la dinsa se deschide unfel de bulevard, care duce la noul Palat administrativ si lavechea Casierie, amindou'a clkiri impunatoare. Si ele si dru-mul sint desavirsit, model de curate. In dreapta garii, rinduride plopi, saditi pentru a apara linia de troiene, formeaza odumbrava a carei racoare cheama vara amorezati care aude ce sa se fereasca. Dar pentru ceilalti locuitori, Rimniculare o grading publics, imprejmuita cu grilaj de fier, straba-tufa de alei drepte, bine prunduite impodobita cu arbori fru-mosi, samanata cu banci comode, pe care le ocupa o lumebuns. Mai departe, iata o scoala primara frumusica, si ling'aea gimnaziul curat ca un pahar ; e despartit de strada printr-ogradinita ingrijita. De o parte to infunzi apoi intr-o regiunede livezi, pasnica, pustie : ici si colo cite o casa pierduta inlocul intins care o imprejmuieste : nimeni la feresti si nimeniin curte. Intr -un loc se vede o casuta cazuta in ruine. Sint sicase boieresti mai marisoare, dar nici in .ele nu se descopere

mpr nimic prezenta unor fiin;e vii. Singuri arborii, larginramunti, se bucura de darnica lumina a soarelui care plouaasupra nesfirsitelor livezi stravechi. Nu se aude, macar uncine latrind. Numai cite un copil se intoarce de la scoala cughiozdanul suptioara, indreptindu-se catre una din cascioarelemute, sou cai minati la apa se smulg de supt paza si aleargain voie, calauzindu-se dupa instinctul for sigur, catre usastapinului. [...]

66

In aceasta strada, in curtea primariei de astazi, se vedemadastirea Rimnicului. 0 cladire prelicuta" pe vremea luiBrancoveanu, cu stilpi frumosi $i bune proportii. In ea afost ingropat Suvorov, tinarul inecat in apa, acum secatade soare si oprita de mori, a Rimnicului intr-unul din mar-surile rusesti asupra Tarigradului robit de Ogini. 1) 0 lespedeaminteste aceasta psastrare a oaselor indfaznetului soldat,inainte ca ele sa fie strimutate, pentru o odihda trainica, inRusia insa'si. Pe pa'reti si-au zgiriat numele, peste zugrivelilede sfinti, in amintirea inaintasului mort, alti ostasi rusi, dinnoul zbor de cucerire de la 1877.

In curte se p'astreaza o mare si grosolan'a cariatia,Samsonul, care sprijinea odata tavanul .ospat''riei in vechilechilli prefacute astazi in cancelarii municipale restaurate.

liivingkor la Rimnic, Stefan cel Mare a durat aici unadin bisericile sale amintitoare de biruin0. E mai sus, inaceeasi linie de cladiri. Dar simtul religios, iubirea de orin-duial'a a ceta'tenilor i-au smuls tot nimbul de vechime sfinta.Un arhitect oarecare a adaus, a dres, a vopsit, a unit ginduls'alu cu gindul str'amosilor, ctitoria listelor de subscriptii cuctitoria msalretului voevod, si astazi numai frinturile de zidvechi linga noua cladire impopotonata" amintesc cu adevaratceea ce s-a dus, in afar de urine de care numai un buncunosca'tor si un suflet pios au voie sa se atinga pentru a liasigura mai bine p'astrarea. [...]

FOCSANI

Dupe un drum prin ses, in care cel mai frumos lucru eun apus de septembrie, din aurul bogat al caruia se desfacla sfirsit, cearca'ne trandafirii, viorii, pierzindu-se in dulcelealbastru al serii Focsani.

strsa'.zi minunate, si multe dintre dinsele chiar drepte.frumoase cladiri administrative, printre care se deose-

beste o prefecture care e un adevarat palat de mic dinastgerman, si apoi un lung sir de caArmi, la poarta earora

1) Este vorba de razboiul ruso-turc din 1789 (n.n.).

67

IarasiIarasi

pazesc sentinele care se razima prea in voie pe sabia sipusca lor.

Erau odata Focsanii moldoveni mai mari si Focsaniimunteni mai mici Ipe cari-i despartea o micufa girls,un firisor de apa, pe care strazile noua 1-au inghitit, cumnoua cladire politica a inghitit vechiul hotar nenorocit. Co-misia Centrals isi alesese resedinta casuta pe dinafara,palat pe dinauntru, cu aurituri bogate, marete saloane sioglinzi de Venetia ling dungulita de apa a granitei, iaracum se ada'postesc, chiar acolo unde s-a vorbit atita cindnu se putea face nimic, doua cluburi, in care se invirte sijocul de noroc al politicii, pe ling celelalte. 1) [...]

*

N;ata rurala Inflorea Inca pe acest pamint de hotar pecind mosnenii instariti ai Odobestilor din vecinatate isi cu-legeau de pe dealurile indragite de soare cei mai frumosistruguri din Moldova. Astazi o scurta linie ferata duce lacuratul orasel, unde tocmai aseazi se rup preturile in veseliacelor ce vind st cumpara si mai ales a celor ce nu vind nicinu cumpara, ci intind la marea masa patriarhala a belsugului,paharele din care vor sorbi veselia fugara a unei duminici.Tot pe atunci, Adjudul era un tirg vechi, cu frumoasa luirinduiala, avind soltuz, pirgari si pecete. $i pe unde fulgeraastazi trenul care duce la granita de munte a Ghimesului, sestrecura printre vaii tot mai Inguste, tot mai mindru sfapinitede inaltimi, drumul de calketi si cars ce duceau la groaz-nicele gropi de sate ale Ocnei, unde munceau, se istoveausi-si blastamau nasterea vinovatii de grele pacate. [...]

SPRE ODOBE$TI $I MIERA

[...] Drumul spre Odobesti stralate intii un fel de Saharade lut acoperiea cu pisla galberia a ierbii uscate si smaltatacu mici lanuri de popusoi chircite si arse de seceea. Apoi

1) Aici se afll instalat acum Muzeul Unirii` (n.n.).

68

arborii prind a se ivi in grupe : ei ocrotesc de acum popupaieinalte, care se impotrivesc armei ; printre dinsele verdelevitei de vie se iveste fraged. Se incepe tinutul de vii caremerge la Odobe )cti se intinde pins departe dincolo de acestcentru.

Tirgusorul e legat cu eleganta gars noua printr-o lungssi frumoasa alee plantatai. 0 biserica cu trei turnuri, destulde veche, desi mult reparata", se vede intr-o adincitura, pecind departe pe un deal se inalta o alta, suptirateca, mintuitaprintr-un turn de lemn, captusit cu tinichea. Citeva stra'zidespart vile curate si linistite, casele gospoaresti ale pod-gorenilor pravahile evreilor, putini qi sa:raci. [...]

Urm'am valea Milcovului. Apa e sorbita in cea mai mareparte de soarele aprig, lasind in urma balli, scursuri trun-chiate menite sa tiara, prunduri glodoase ; ea s-a strins in-tr-o suvita ingusta, in care totusi copiii mai gasesc unde sase scalde, iar femeile din sate unde sa scotoceasca o mina dechitici pentru borsul de sears ale blagovesteniei.

Dar un imens pat de prund pres'arat cu bolovani puter-nici se intinde dintr-un mal intr-altul, gata sa primeasca pu-ternicul riu de prim'avara in care se aduna za'pezile bogateale muntilor Vrancei. Daca Milcovul de vary pare putin po-trivit pentru granita dintre dou'a fari precum a fost dela Alexandru cel Bun pins la Alexandru Cuza albia luipoate sa implineasca vrednic aceasta menire.

Malul din dreapta era al Moldovei, al Putnei moldove-nesti pe cind ceralalt se tine de judetul Rimnicului Sa'rat,muntean. Ele sam'ana: intre ele. Inaltimi mari de lut fra"mtntatcu pietris iau chipurile cele mai deosebite : piscuri, movile ro-tunde, ripi, ptipastii. Ceasuri intregi nu vezi o pa'dure : petarna modilcoasa sau crestata de dungi, cresc copaci razletisau vrastari strinse impreuda, ca niste puternice tufisuri. Pealocurea, linga Odobesti de eila nu ai decit lutul gol, abiapresarat de o verdeafa saraca, si to gindesti la dealurile Cot-narilor ale Iasilor, vestite .si acelea pentru vii. Tot acolocite o pravalire veche a spintecat dealul ca lovitura uneiuriase sabii : deasupra apei atirda forme neramurite, din pa-mint galbui si vierii care ga:seau mai deuna'zi, cind era viesi pe aici, fiare de razboi $i ghiulele, puneau in legaturaaceasta Cetate, desigur preistorica, cu ispeavile lui $tefan celMare. [...]

69

§i

si

si

Sus, un zid ruinat incunjura manastirea lui Constantin-voda. Cantemir, Mierc., careia carturarti ii zic grew Mira"1 Mera".

Constantin Cantemir, un ostas norocos, care ajunsesedomn la adinci batrinete, facu aici o biserica de lemn. Apoifiul sau Antioh, se hotari sa cladeasca in locul ei o bisericadupa chipul ctitoriei de la Cetatuia lui Duca voda care si eareproducea in mai mic Trei Ierarhii lui Vasile Lupu. Astfelrasari o zidire de proportii mijlocii, cu o fatada razimata pecontraforturi si pareti laterali scobiti prin ocnite si patrunside trei feresti, cu ciubuce intretaiate si lintele. Totul era insamai ieftin, dupa micimea vremilor ; wile purtau si ele cadrede piatra si rozete, dar lipsea impodobirea for complicate, siciubucul serpuitor din jurul bisericii se prefacuse aici intr-osingura linie dreapta. Ca element nou, doi stilpi grosi, des-partici prin ogive, margeneau intre ele naosul i pronaosul,iar pridvorul incepea si el printr-o forma arhitectonica ase-manatoare.

Amindoi ctitorii cantemiresti se vad la dreapta vechiiusi de intrare, impreuna cu boierul Motoc, figure mica cusuptiri mustki albe, Si sotia lui, Ursa. Constantin, tatal,poarta o haina rwie blanita, cu minecile de poatav albastru,avind margenile de cacom, si cu minecare verzi vristate, ca sirochia de dedesupt ; fiul, cu scurta barbs neagra, e imbracatin verde si ros cu galben, iarast cu margeni de cacom, st eincins cu un briu albastru. [...]

VIZANTEA SI SOVEJA

[...] Calatorim indelung in nabuseala sesului, printre mi-risti qi lanuri de popusoi, mai mult sau mai putin dogorite.Drumul e pustiu in aceasta a doua zi de serbatoare. In stinga,se vad liniile fumurii, imbrumate ale dealurilor, la poalelecarora Odobestii se revarsa ca o turma alba ce se odihneste.Alte inaltimi, mai nelamurite, asteapta in fafa. In dreapta,unde, indata rasare o inalta dunga de lut, se strecoara ul-tima suvita a Milcovului.

Din aceasta pustietate esti stra'mutat, deodata, intr-unadin cele mai infloritoare asezari taranegi de munte. E un

70

sir neintrerupt de case, inconjurate de livezi, porumburi sivii. Impartirea in sate : Balotesti, Gagesti, nu taie hotareadevarate. 0 cladire vine dupe alta, si gardurile de lemn sein intr-una. Coperaminte bune de table sint asternute pe

pareti de caramida sau de pamint prin care sint aruncatefa"rime de caramida, ce intaresc. In fate, cite dou'a feresti le-gate impreuda, de-o parte si de alta a usii de intrare ; pemargene, o fereastra mare si una mai maruntal, la carnara.Iarasi oalele de flori sint asezate cu ingrijire pe scinduricadintre stilpii de lemn ai cerdacului. Uneori vezi si ciuberecu oleandri. La un han, unde mocani smoliti se cinstesc cupepene galben, hangiul ni da yin de Odobesti si cas dulce.

Cind lantul de verdeata si de locuinte vesele inceteazi,arsita sfapineste peste drumul inecat in praf si peste popu-soaiele ofilite. In dreapta se vede largul pat de prundis pecare luneca putinul ce a mai ramas din invalma'situl torent alPutnei. Ynaltul mal de dincolo nu mai e acum al Rimnicului,ci se tine pins in Siret de acest tinut al Putnei.

Apoi arborii razleti cari strapungeau lutul pralos seaduna in huceaguri si alcatuiesc pe incetul o padure urita sirare, fare ape, fare racoare, fare taina. Citeva casute foartesarace stau la margenea drumului, care trec incet, tigani isistramufa calicia nepasatoare, si o matroana de bronz, im-preuda cu goale pins la briu, isi piaptana cu ochiiin pamint boga"tia lungului par incilcit si plin de praf.

Un lung pod de lemn tale acum albia seaca a riului,ducind spre un tinut de valuri invalmasite, haos de lut, aco-perit neindestulator cu iarba leproasa, cu copaci razleti sicu porumburi inc sa verzi. Sus, deasupra ripei, sea satul Vidra.

Satul e o sin gura ulita, si un mare iarmaroc a umplut-ode lume. Mocani cu pantaloni strimti, de aba alba, si cuinalte caciuli turtite, femei purtind pe cap stergare de pinza,de borangic galbiu, de horbota chiar [...]

Susita e riul care a taiat jos o noua albie de bolovani ;astazi ea nu mai este in stare nici spele, ci apare in lu-nile de vara ca o adevarata suvitsa" adeca, sau susanita",in care doar copiii balani ai satelor ce nu se vad gasesc undesa se scalde sau femeile unde sa-si nalbeasca pinza. In cal-dura naprasnica a soarelui, ciobanasii dorm pe asternutul su-manului, pe cind turmele scociorasc firicele de iarba in gro-pile malurilor.

71

faca-sa,

Deodats, un petec de 0.dure se prinde pe muchea in5.1ti-milor din zare. Case ra'sar pe laturile drumului, bine acoperitecu o ingrijita zale de sindila, care se razima printr-o bag-dadie de lemn bine lucrat pe stilpii cerdacului. In locul nu-cilor, merilor, salcimilor din pktile mai joase, prunii se in-siruiesc, cu verdeata fka lustru, presarata de vinkul bru-mkiu al roadelor. Satul e Vizantea, si numele i se trage dela ma'da'.stirea al ckii zid puternic, de pe la sfirsitul veacu-lui al XVI-lea, se nkuie pe un dilm stapinitor.1)

Pomelnicul Vizantei incepe cu numele lui Ieremiacare ramine sa fi fost cel dintii ctitor. El nu va fi durat bi-serica de lemn cu multe col%uri si podoabe, al ckii scheletnegru putrezeste astki intre baTarii, chiar linga acele ziduristrasnice, cu frumoase bolti de ca'ra'mida, care nu se poate salfi fost cla'dite pentru ca sa apere numai atit. Vechea bisericatrebuie sa fi fost asemenea cu alte ctitorii domnesti : deci depiat6 sau de bolovani. Pe vremea cind va'cluva lui GheorgheStefan, doamna Safta, sta'pinea mosiile putnene ale acestuia,traia Inca aceasta biseria. Ea a tinut poate pins la cutremu-rul din 1802, care a dat jos si juma'tate din ma'na'stirea So-y eja, mai sus in aceste pkti, si va fi ckut numai atunci. Bi-serica de lemn fu cioplita qi incheiat'a in acest an. Iar la1859, egumenul grec ce era atunci acolo, Visarion, neprevkindsecularizarea averilor si da'dirilor ma'nktiresti, aduse piateadin carierele apropiate, puse,_sai o taie si sa' o potriveascabine si alck ui dind ea o noua

Greciama'na'stire, care avu in toate

infkisarea bisericilor din sau Constantinopol. Aceastae Vizantea de astki, al ckii chip se potriveste mai bine cuintelesul de Bizantia" al numelui, adus intr-o vreme cindPetru $chiopul numea Galata, dupa o mahala constantinopo-litana, ctitoria sa de lin0 Iasi. [...]

Dincolo de sat se intinde citva timp un platou bine lu-crat. Peste tufele ma'ciesului din margenea drumului se desfa-sued' Faicere de popusoi frumos, de cinepa, de ova'z ; sa'teniilucreaa femeile cos si torc, copiii p'5:zesc vitele albe.

Iarki un prva'lis de lut prWastuit ; ai crede ea: incepede iznoava pustiul dealurilor nestatornice, dar to afli in-data intr-un lung, foarte lung sat, cu gospodkii alese, cum

1) Nu e inlaturata nici o prima origine ungureasca: a numelui (dela viz apa) (n.a.).

72

nu se prea afla in alte tinuturi : supt platosa strinsa a sin-dilei, cerdacele pasnice lass sa se vada alba locuinta incapa-toare a unor tarani cu spor la munca si cu gust in cele ce fac.

Cind ai trecut de case, de carele incarcate cu scinduri dela fierastraiele muntelui, de fintina cu cumpana, la care vincu cofitele in mina copiii si codanele, esti pe drumul padurii.A inceput acum, dupa paminturile despadurite ale razesilor,pamintul manastirilor, acum pamintul statului, unde padu-rea e pastrata si ingrijita. Deasupra Susitei strabati carari in-florae desi nu ca ale Sucevei pe cind arborii pazescin ziduri intunecate. In stinga, muntele de lut e bine aco-perit. In fats se inalta sirul albastru al virfurilor Sovejei.

Prin casutele Sovejanciii, ajungi rapede marele sat al So-vejei, care insira pe margenea drtvmului locuinti cu stresinilemari si cerdacul ridicat deasupra pamintului. Prin lanuri decinepa femeile cu stergare albe pe cap culeg, in cete, bu-ruiana inflorita, pe care o razima, ca sa se usuce, de marge-nea prispelor.

Manastirea lui Matei-voda, e tocmai in capat, acolo undemuntii din stinga intind un perete negru de brazi. Zidulsfirtecat de dintele 'acorn al vremilor se rupe in frinturi decaramida rosie, se deschide in turnuri naruite ; carele de lo-cuinta s-au prabusit pins la boltile beciurilor. Biserica acazut pe jumatate de cutremur, si greaua armatura a feres-tilor zace la pamint ; inaintea usii de intrare, care poartaintr-un gingas chenar, pisania si steaua munteana, asezataaici, ca semn de impacare, pe pamintul Moldovei, s-a adausun pridvor de nimica. Morminte si alte amintiri nu sint. 1)

SPRE CAIN. DE LA CAIN LA ADJUD

f...] Padurea ne fura tot mai adinc pe drumuri ingustein mijiocul verdetii. Ea inchide toate zarile, si nimic nu maieste supt cer decit farmecul ei salbatec, decit aroma finuri-lor ei cosite, decit vuietele usoare ce yin din adincurile ne-miscate. Greoaia tra.sura cu patru cai se infunda tot mai

Biserica a Post recriclitsa (n.n.).

73

1)

mult pe poteci care sint o ratacire : duhurile zglobii ale co-drului acum suguiesc cu drumul nostru, ele ne smomesc spredesisurile inchise, cu vechi casute moarte demult, unde numai traieste nimeni. Unde sintem, caci virfurile cararii s-aupierdut in tarea iarba uscata, pe care luneci alta gluma aduhurilor usoare ce sint stapine aici ? Un puscas, cu tovara-sul lui, sateni ce se piing amar de seceta si spun ca ar fi fostmai bucurosi de moarte, ne lamuresc. 0 jumatate de ceasinapoi st apoi pe acel drum din dreapta care trece pe lined'alt bordei mort.

Intr-una, ceasuri intregi, copaci mari, tacuti, ripe ce seafunda, maluri ce se catara, ape limpezi, zbenguindu-se pelargul pat de bolovani carati de dinsele. Trasura face minunide echilibru, caii lupta din rasputeri, stringindu-se intre din-sii, catarindu-se pe povirnisuri grele, poticnindu-se, ingenun-chind ; birjarul mina mocnit, si o ceata de cluda-i acoperestralucirea ochilor de pisica salbateca, ii taie glasul aspru.Iar not ne dam pe deplin in voia marii paduri pustii, carene suie, ne coboara, ni intinde scan de lut si de bolovani,ne lasa incet pe coborisuri moi, ne racoreste prin cursul deapa asupra caruia e intins un pod capricios,,de bolovani, neoboseste si ne odihneste, ne incalzete, st ni da racoare. Citivatigant sateni intr-un adapost linga.riulet ; un put de pacuraparasit, caraust st vacari singurateci se ivesc si pier rapede inmarea pace prietenoasa. Deodata, casute se fac deasupra ma-lului, cu samanaturi imprejmuite, ici una, colo alta ; bolovanimari, lespezi grele sparg malul de lut, far jos, larg acum sivioi, alearga intr-un vast cimp de pietre raspindite un riu demunte, despartind doua maluri inalte.

Pe cel din fats, trasura se strecoara hodorogind deasupraprapastiei adeseori naruite. Trecem indata prin satul M'ana's-area Cafinului primio cu neobisnuite semne de cinste, carese datoresc celor patru cai ai bietei trasuri hodorogite st pra-fuite. Acum vedem manastirea.

Marcie zid, intreg, a fost dres intre anii 1820 si 1830, darcea mai mare parte a lui e veche, din vremea ctitorului,Gheorghe Stefan -voda. Acest urmas al lui Vasile Lupu pecare-1 prabusi pe tron prin rascoala a vrut sa nu ramlie preaInuit pe jos decit inaintasul sau, care lasase a se zidi mi-nunea Trei Ierarhilor. El a durat aceasta stralucita manas-tire din trainice materials de piatra si a acoperit-o cu po-

74

doabe alese. Puternicul turn de la poart, rsa'zimat pe contra-torturi grele, poarea pe el capete de lei, doua impletituri deciubuce in lung la margenea ferestilor si o dune., apoi unarc de piaci in forma" de floare, ca la Cetkuia. Podoaba usiiurmeaza insa' si mai departe ; din usorii de piatra ies doua"minere sculptate ; un altul se Oseste in parte dinspre curtea turnului ; altele la iesire. In interiorul boltii, de doua onse taie doua ciubuce impodobite cu placi si avind la mijloco floare. Partea cealaU a turnului are feresti impodobite cucadre sculptate si, sus, capete de leu.

Biserica insasi e foarte mare ; cele trei turnuri prea micicare o incununa se datoresc, ca si multe alte lucruri, lipseide gust a egumenilor greci. Preaosfintitul Ierotei din 1806si preosfintitul Isaia din 1839 au nimicit pietrele de mor-mint, intre care a domnului Intemeietor insusi, care a fostadus tocmai de pe malurile Balticei, din Stettin, pentru caasta'zi sa nu se mai stie unde i se odihneste cenusa ; ei au raspisania lui Gheorghe Stefan si au scris pe piatra o alta, care-ipomeneste pe dinsii ca intii ctitori. Dar n-au pututschimba liniile frumoase qi ornamentatia bogatsa: a bisericii.Pketii sint ca'ptusiti pe dinafara cu colonete, ferestile aucadre spate : cele din fatada poarta gi bourul intre placisculptate. Usa de intrare in pronaos infatiseaza ciubuce, vasesi alte sa'pa"turi. Pins si beciul, pa'strat Ina al vechilor lo-cuinte, are gura de piatra" tivita cu flori sculptate.

La biseried" se aduda o grupa" de sa'teni, intre cari un fostprimar, care e aidoma Gheorghe Stefan, asa cum se vedein chipul care-1 infatiseaza la b'a:trinefa. [...]

Satul aproape un tirgusor, se ajunge ra'pedeprintr-un drum care nu mai sama'na cu acelea din Putna. Indreapta si in stinga se urmeaz dar ele sint incea mai mare parte impa'durite, si numai din cind in cind sevklesc mkuntaiele de lut si hum., galbene, rosii,sure ale muntelui. In mijloc nu mai este aici cursul ingustal unui riu pierdut printre bolovani, ci o larea', vale e prins'aneintrerupt de lanuri de popusoi. In fund, ploua peste muntiindepa'rtati.

Biserica cea veche din Casin cheama deodafa privirile.Ea aminteste, intru toate, bisericile muntene, si e un foartefrumos tip al acestora. CMdita din cka'mida, dar cadrul finsculptat al ferestilor este de piatii. Pridvorul e deschis, avind

75

Ca!in,

inaltimile,

albastrii,

patru stilpi, despktiti prin arcade ogivale. Alti stilpi caacestia fac ca o perdea intre naos si pronaos. Pe pketisprijiniti asfazi grosolan cu contraforturi informe se insteasus ocnite, iar supt ele fine coloane, foarte suptiri si, tinin-du-se same de material, minunat lucrate. Catapiteasma afost reparata in 1797, dar clklirea e, neapkat, mult maiveche.

Caracterul ei muntean s-ar firnuri prin obirsia locuito-rilor. Odata erau aici in Casin doua cete, care se fereau a seinrudi intre ele, Ruckenii si DragosMvenii. Cum au venitaici acesti tkani din schelele Cimpulungului, din Ruck siDragoslavele si la Soveja ins` se intimpina aceste douacete nu se poate hotari, deli e probabil ca aceasta s-a in-timplat pe vremea lui Vasile Lupu. [...]

Iarasi valea cu porumburi inalte. Ea se deschise deodata,rasind sa se vada" cel mai minunat cerc de culmi all:astrii de-partate.

Esti acum in Onegi1) un mare sat frumos, despsktitprintr-o sosea, cum n-am intilnit de mult si inviorat prinmiscarea marfurilor ce vin la gars.

Din Onesti dai indata in Borzwi prin valea Trotusului,in care vioaia ape de munte se ra'suceste si lunea, supt 1'1'611-timi acoperite cu Oduri. De cealaltai parte, alts spinare dedealuri se intinde, cind sam'anata cu arbori, cind acoperitecu saim'adaturi, cind goals, jerpelitsa. La mijloc, tot valealar6 si desisul popusoaielor Inspicate. Cara asteapfa in mar-gene ; s'atenii incarea pe dinsele brace de yopusoi ce n-a le-gat st a eamas o biata buruiaria cu iamatuf ; altii coboara,aducind frunzare acasa, amintiri ale secetei si skkiei. Liniadrumului de fier se prelungeste curate, pe cind soseaua fu-mega de praful pa'minturilor lutoase. In fund se vede jails;linia Siretului.

Borzegii, Borozestii cum zice poporul e un maresat 2) intr-un tinut foarte bine lucrat, avincl si grklini delegume. Sus, deasupra cla'dirilor revksate in neorinduiara pecoastele dealurilor, pazeste Inca, pe un ta'psan, rupt de colt;de piatr, care sint rarnasite de zidarie, biserica lui $tefan cel

1) Onei, azi oraul Gh. Gheorghiu-Dej (n.n.).2) Borzqtii au devenit acum cartier al oraplui Gh. Gheorghiu-

Dej (n.n.).

76

Mare. Legenda pune leaga'nul chiar al voievodului, in aceasfabogatsa' parte a Baeiului, intre Siret Si munte.

Biserica de ast5.zi are adausuri care o ingreuie : cele douacontraforturi urite ce na'zuiesc pin5, la coper'61mint, clkitedin bolovani, din ca'r5.mida, in care s-au lipit si fa'rima'turide pietre mormintale, contrafortul, tot asa de grosolan, caresprijina altarul, au fost adause de un vechi sed"pinitor al sa-tului, Manolachi Ruset, care si-a ingropat aici sotia la 1716.Niste nepriceputi si niste sa'raci au tencuit si varuit parteade sus a clkirii $i au trintit un acopetimint de sindi15, carese drege acum, in loc sa se inlocuiasca prin altul de olane.Pe din5untru n-a ra'mas nimic din ceea ce fusese, decit ner-vura boltilor $i podoaba usii care duce in naos. Turnul clo-potelor nu mai este.

Altfel, ai toat'a zidirea veche. In fund, se Va'd cele douarinduri de ocnite si rotilele de smalt : la ocnitele de sus elestau deosebit, una verde, alta galben5. ; la cele de jos, sintgrupate cite trei, intr-o ordine triunghiulail, care se schimbain ceea ce priveste culoarea. Se vk rindurile de smalt $irindurile de ca'ra'mia. pe aceeasi fatag. Inscriptia frumoassa:sta Inca supt micul ei coperis de piatra. Ferestile sculptate,ferestile gotice, ferestruicile toate cite una pe fiecare la-ture au fost astupate in parte, dar n-au suferit nimic.Absida-si are ocnitele de ca'rmida aparenta", pres'a'rata cu ro-tile de small.

Fireste ca aceasta clkire nu poate sta aa'turi, ca mate-rial si ca ingrijire si boeatie, cu bisericile de m'a'na'stire sau cubisericile din orase ale lui Stefan cel Mare. Dar, asa cumeste, biserica din Borzesti e cea dintii printre acelea care im-podobesc satele Romaniei. [...]

TIRGU OCNA

[...] Lunca Siretului, o perdea de inalte dealuri, cele maimulte impkurite, r5mine in urrn5, inchizind zarea, pins cedep5;rtarea o topeste in albastru. Linia trece printr-o largavale, in care porumbistile, mai inalte decit in alte parti, $i

mai toate in floare, se pleaca: usor supt ba'taia vintului. Dea-

77

luri in dreapta in stinga, neintrerupte, dar blindeacoperite cu vegrlintul catifelat al padurilor. Intr-un loc, suptele se desfaqura in valuri movile joase, facute, vadit, de minaomului care vor fi cuprinzind in adincul lor morminteleunor puternici qi unor voinici din vremea cea mai veche, acarei poveste n-a scris-o nimeni, ca s-o putem astazi.

Pe oseaua ce merge alaturi cu calea ferata, se coboaradin cind in cind care drumeti. Trenuri de marla duc scin-duri cladarii de lemne de foc. [...]

Si mai inainte urmeaza dealurile zimtuite, de un verdeadinc, supt cerul minios, de furtuna cele din stinga maimari, mai felurite, mai frumoase decit cele din dreapta. Inumbra lor, samainaturi de porumb qi, ici Si cold, vii sucite peharagi. Tot sate instarite, cu casele bine acoperite clkitetrainic.

Acum, in fund se trage o perdea albastra. Dealurile dincare e facufa se taie intre ele, amestecindu-se intrecindu-sepins la inal%imi aka de mari, incit unele rup pInza norilor,care atirna pe pieptul lor ca o sala wara. Albastrul acestasiniliu, catifelat, e prins in cadrul armonic al inaltimilorverzi, mai apropiate.

Muncelele acestea sint, hotarit, mai felurite mai prie-tenoase decit mindrele muncele samsanate cu pietr4 patatede pacura ale vaii Prahovei.

Linia se arcuiqte acum, in curind trenul e oprit ingara cea mare de la Tirgul Ocnei, care fierbe de lume inateptarea primirea zilnica a oaspetilor pentru baile din

[...]Dintre bisericile Ocnei, una, Precista, e facuta pe ruinele

unei vechi cladiri de pe la 1680, abia catre mijlocul veacu-lui al XIX-lea, Sf. Nicolae nu e mult mai veche, nici Sf.Treime. Inaintea lor a fost inaltata bisericuta de lemn, peun deal rotund, care poarta numele de biserica domneasca.Ea n-are nici o frumuseta nici o podoaK dar ctitorul einu e altul decit Dediul, socrul lui Mihai-voda Racovita qitatal frumoasei doamne Ana. El era camera de Ocna cinda intemeiat micul laca umil, qi in clkire a zidit pietre demormint mai vechi decit vremea sa.

Calmar Ocnei era dregatoria ingrijitorului salinelor,care lua in arena veniturile lor. Carnamii, adeseori greci,

78

si si si

Si

sti

sisi

si

si

sisi

$i

si

si

Slenic.

si

erau oameni bogati, cari se imbogateau si mai mult. VestitulUrsachi, apoi vistiernic mare, a trecut si el pe la Ocng siluii se datora biserica veche care a fost inlocuita cu Precistade azi. Sistemul arii in arena a tinut inc a mulfa vreme, sidupsa, Regulamentul Organic. La urma, Grigore-voda. Ghica 1)Ida asupra statului grija salinelor.

El facu o puterniCa temnifa, careia i se zice Castelul" siin cancelaria ckeia se vede chipul, cu nasul coroiat si cirlion-tii la timple, al frumosului domn, Intr -o stralucita uniforms.[ -.]

SPRE SLANIC

In fats Trotusul prapastuit, cu albia larga de prund sibolovani si apa foarte limpede si iute, se arcuieste, fugind.Pe un mal el uda movila, acoperitg de vechi copaci, care as-cund in parte casa batrina moldoveneasca, cu feresti ro-tunde si acoperisul de sindila, a lui Costachi Negri 2) viskorulde la 1848, bunul tovara.s, ajutorul politic al lui Voda, Cuza,singuratecul binefacator din zilele batrinetelor sale. Casa epustie si earkile ce duc la dinsa au trecut in seapinirea bu-ruienilor salbatece.

Dincoace, peste lespezile malurilor, se tidiea rinduri depiatra cradita, Inchipuind inalte ziduri negre, strabkute deferesti Inguste, ca la o cetatuie. 0 mare biserica e imprej-muita de aceste ziduri : intemeiaea de Radu Racovita, nepo-tul lui Mihai-voa, ea poartai pe fronton o pisanie unica, pejumatate romaneasca, pe jumatate frantuzeasca si in aceastajumatate Radu se lauds ca a dat :

...des lecons aux plus grands politiques.Linda biserica, doarme supt o cruce simple, incunjurata

de un strat de flori galbui, Costachi Negri : pe cruce sintspate doua inscriptii acoperite cu stida, una de la doamna

1)2)

Domn al Moldovei intre anii 1849-1856 (n.n.).Scriitor §i om politic (1812-1876) (n.n.).

79

lui Alexandru loan I-iul, iar cealalea de la secretarul fran-cez al domnului : A. B[aligot] d[eJ Blayne]. Catinca Negri,sora lui Costachi, a fost ingropata daunazi in acelasi mor-mint, iar Zulnia Sturdza, cealalta sora e in mormintul dearaturi.

Un cerc de inalte dealuri impadurite, cu virfuri ascutiteca de munte, inchide zarea dincolo de adinca taletura a Tro-tusului. Trasura se infunda-n valea Slanicului.

In dreapta si in stinga, casute frumoase acoperite cu sin-dila, pasnice cuiburi de farani harnici. Sus, sus deasupraacestor musuroaie e cladit in inaltime dealul singuratec, pepotecile caruia se catara capre sprintare : in cite o poiana,spre culme se vad vite albe care privesc in adincul vaii. In-tr-un sin gur punct, virful are locuitori statornici : la ma.guradeasupra Ocnei, e un adapost de citiva calugari uitati.

Slanicul ni arata calea eatre izvoarele lui eardaduitoare.Deodata, el e inchis intre adevarati munti, cu pietrele ase-rate in rinduri albe, rosii, portocalii, negre, care alcatuiescca o spaimintatoare cetate a uriasilor. Undeva, intr-un colt,muncitori desfac lespezile si le pravalesc de vale : zidul easa de mare, incit ei par locuitorii pitici ai stincii, facindjocuri zglobii cu pietricele de prund.

Iarasi paduri pe inaltimile mai mici, care se incheie cuaceleasi virfuri ascutite. Sate nu sint, dar pe tot cursul lun-gului drum bolovanos, naruit si strimb, cu poduri de lemnsubrede la pas", scrie tabla pentru oamenii cari nustiu carte , se insira casele vaii Slanicului. [...]

Si de la hanul Cerdacului inainte acelasi drum, cu apaSlanicului cind in dreapta, cind in stinga, prinsa uneori inlungi jgheaburi de lemn negru, alte on intrebuintata pentruspalatul rufelor, pe care frumoase tarance le bat din ras-puteri cu maiul, on impanaea cu davoade pe care le ridica"si le afundsa tot femei de acestea fara odihda. Cite un ca-prar cu gluga pe spate p'azeste neastimparatele qi elegan-tele dobitoace care despoaie tufisurile unei lunci, intorcin-du-se spre a privi pe trecatori cu ochii for mari, sticlosi.Cite o turrda de of se odihneste in lunea.

80

Ploa. Nori grei plutesc deasupra, si din belsugul for serevarsa apa, ca un va'l de ceata, asupra dealurilor din fate.Ea ne cuprinde indata". C51rutele trec in fuga, 0.rancele,care poarta siruri de pui atirnati pe cite o lunge cobilita,sar Ca ni5te capre, rizind de gluma cerului.

Valea se ingusteaza inaltimile par mai impud6'.toare,mai intunecate, bradul sta'pineste acum, arborele solemn sisigur. Citeva case mai ingrijite decit cele obisnuite ale fa-ramlor din aceste parti. Un ser gent de artilerie si o doamnacu umbrela ra'sa'rind din vale arat51 apropierea Slanicului culume ora'seneasca felurita, care se curariseste cu primbla'rica $i cu ape, si mai mult decit cu ele.

In curind vederea se deschide. Nu mai e valea Sla'nicu-lui, ca'ci riule;ul se strecoara la o parte printre brazi, prinsin fintini si aruncat in cascade. E un circ de munti, inves-mintati de la poale piny la cre5tet in catifeaua adinca a ve-chilor pa'duri. Mari le hoteluri Racovita, cel mai intins,Pufu, Cerbu, mai sus ca'tre padure, Casinul regal, mai elegantdecit ingrijit, vilele, cam rare, se afla, parte pe coasteleinaitimilor, parte in vale si parte in padure chiar.

Aceasta Odure este stilba'tuta de ca'ra'ri, impodobita cucu piete de tenis si luminata ; ea ada'posteste un ba-

zar unde se vind lucruri de la ocna, sculpturi de-ale mes-terilor italieni, carti, ziare si fotografii. Cu pasul incet albolnavilor si al oamenilor fa'r51 lucru, oaspetii trec, singura-teci sau in grupe ; jocurile se infierbinta, convorbirile seinnoada, se dezleaga, plutesc in toate colturile. Mai departenu se Irscl nici sate, nici turme, nici stine, nici drumuri ;granita, care e tale de numai un teas, e foarte putin cerce-rata 5i nu duce, in Ardeal, nicairi. Slanicul ra'mine astfel,nu o Sinaie a Moldovei, ca'ci viata elegant se tot restringe,de5i se inmultesc vizitatorii, si viata oficiala lipseste, nicio vilegiatuti pla'cuta, caci, cu toate concertele, reprezinta-tiile de teatru $i balurile, nu prea sint distractii, nu alit unloc de ta'ma'duire, ca'ci sint si atitia sa'nkosi, cari se simtmai bine ins decit acas, la dinsii, ci un fel de minunelecuitoare, impa'ca'toare, inta'ritoare fermeca'toare a intu-necatului codru de brazi, al ca'rui zimbet e aceasta minunaapoiana.

81

sf

banci,

si

DE LA MOINESTI LA BACAU

De la Comanesti ping la Moinesti e o vale larg'a", cuinaltimile scazute. Lanuri intinse de porumb acopar acumcoastele. Privirea se deschide in toate partite asupra padu-rilor, satelor risipite si samanaturilor. [...]

Intii tot drum prin muncele, intr-o vale larga. Un satcare e cuprins in comuna Moinestilor. Fabrica de petrol,alte sate, destul de bune.

Tazraul trece fasfacat printre bravele moi ale s'alciiloraplecate ; un zagaz inalt, incheiat cu lemnarii, apara so-seaua de minia ce-1 cuprinde cind prim'avara-i creste pute-rile si el se arunca nebun asupra cimpiilor pe care incepea inverzi griul in ar'aturi.

Tot mai departe urmeaza, acum in soare, lanurile deporumb si pajistile albe, pajistile albastre, stropite si unelesi altele cu flori galbene, ca un nisip de aur. Deodafa, instinga, tot sirul mun%ilor se vede invinecind in fundul

priveliste de o poezie m'areafa.Drumul urea un deal rapede spre satul Scorteni. El lasa

sa se vada supt inaltimi verzi case gospodaresti cu curteafoarte bine ingrijita. Ele margenesc indata soseaua. In ceamai frumoasa din ele intilnesc pe profesorul si scriitorulP. Missir 11 si familia sa, cari petrec vara in acest minunatcolt de Cara.

Drumul se coboara printre arbori si finete inflorite.Muncelele scad necontenit. Luncanii, un at saracacios si urit,e stra&atut ripede. Dimpotriva, lifarginenii, linga Tazrau,nu se mai mintuie. Daca se vad locuin%i neingrijite, alteleau feresti mari, ce se deschid $i sint lipite uneori cite dou'aimpreuna, precum Si porti si cerdace de lemn sapate, per-dele. Primaria e o cocioaba, dar eleganta coal se poate nu-mara printre cele mai bune din pia.

Vecinatatea Bacaului se arata prin citeva case intre ar-bori departe, prin sera unui orasean, care si-a ales si locuincalinga dinsa, prin trasuri ce due la tars copii bine gativi, prinlinii ferate, bariere $i trenuri de marla si prin dunga de dea-luri care inseamn'a, la capat, lunca Siretului.

1) P. Missir (1856-1928), membru al societAii literare Juni-mea" (n.n.).

82

[...]

za-rii

BACAU

La Bacau, pe acest timp de manevre, cinta o muzicamarquri care-mi imprastie pentru o clips gindurile

triste. Adun amintirile mele istorice, privesc turnurile inaltede biserici, ce rasar ici si colo dintre livezi, cladesc inminte un ora. s curat de munte, cu strazi vechi doar afost aici acum cinci sute de ani o episcopie si °stile lui Ma-teias Corvinul, in drumul spre rupnea de la Baia, au arscasele de lemn si bisericile de piatra ale stravechiului Ba-cau ! cu locuitori in albe costume de cars.

De la cele dintii invirtituri ale ro %ilor pe soseaua pra-fuita, pe care niciodata matura profane a oamenilor nu in-locuieste ploaia curatitoare a lui dumnezeu, a carui mild aintirziat anul acesta luni intregi de vara secetoasa, acestBacau romanesc, stramosesc, omenesc piere in neguri sau maibine in norii de praf ce se ridica in cale. Soseaua aceasta depustiu nu duce la nici o strada, caci strazi nu se afla inBacau, ci tot sosele ca acestea, pe care vintul ridica si dis-truge movile miscatoare. De o parte si de alta a caii venicfumeginde, se perinda garduri care nu sint menite, cu toatavirsta for inaintata, a primi vreodata farmecul vopselii ; ui-tate de acei ce au drepturi de stapinire asupra lor, gardurilenegre se apleaca asupra trecatorului, care adesea, cind e unom sarac si iarna se intimpla aspra, be usureaza de cite oscindura putreda. Arbori rasariti si crescuti la in-timplare, se ridica din vinjoasele nicaieri o floarealta decit salbatecele ascunse de buruiana. Casele sint urite :icoane de saracie si lene, de lunga: lasare in voiacare nu e niciodata gospodina. [...]

Administratia complicate a timpurilor noun a treat decipentru nevoile ei un minunat Palat Administrativ, cu impre-jurimile curate si inverzite un bust al lui Kogalniceanuapare pe piafa, precum unul al lui Alecsandri se zarege inpuffin cercetata geadina publics" o Primarie care raspin-dqte mirosul igienic al acidului fenic si ascunde o biblio-teca daruita de un beizadea Sturdza, pe care n-o intrebuin-teaza, se intelege, nimeni, cam atit. Aceste edificii, ca si

83

si-mi

si

neingrijiti,

gara, ca si eaza'rmile, indeplinesc o functiune, aduc un folossi deci trebuie sa[...3 La capa'tul unei artere ramine numai in picioare, maitrainiea decit lungi siruri de genera %ii, o biseriea pecetluitacu pisaniile ei slavone, catre care insa putin credinciosi semai strecoara in zilele de slujba pe care le serba °data

intreg. Yn adincimile acestei biserici datorita lui Ale-xandru, fiul menit a nu domni al lui Stefan eel Mare, s-augsasit ramasitele, infasurate in scumpe stofe de aur, ale inor-plor din veacurile mari, ale mortilor nostri. [...]

SPRE PIATRA

Spre Piatra, trenul strabate un tinut mai jos, cu dealuribine invelite, m'argenind o vale foarte larga. Numai dupamai multa vreme de mers incet trenul trece Bistrita, ruptain suvite, dar pa'strind un puternic curs principal, pe carese vad oprite plute. Aceasta vale e bogata in sate mari culuxoase cur ;i boieresti ; pe alocurea satele se urea si pe coas-tele dealurilor, ceea ce nu se potriveste cu obiceiul aseza'rilornoastre s'atesti, care vin totdeauna pe margenea

Buhufi are, pe ling un rabin vestit pentru cei ce credin minunile lui, si cea mai intins'a fabrics de postav din Ro-mania. Mari le dadiri trandafirii cu mai multe rinduri sevad la dreapta liniei, si inaintea for stau locuin ;elerilor stralni si func ;ionarilor, cu ferestile pline de fetite careflutura din batiste, rid si stria

Podoleni, cu un frumos castel si o biserica mare. Roznov,leaganul unei ramuri din Rosetesti, cu mausoleul-biserica, instil rusesc, ra's'arind din parcul intins al colonelului Roz-novanu.

De la o vreme, in stinga sint muntii, cu virfurile rotun-zite, uriase musuroaie fumurii. Piatra e in mijlocul lor, cupicioarele scaldate de Bistrita impede. VLutai noaptea, lalumina globurilor si arcurilor electrice, ea face o impresie deranduiara, de cuiltenie $i civilizatie, cu bisericile ei mari, cu

hotelurile, pietile si pravaliile ei. Muzicile rele si

84

famiie.

tir-gul

inaltimilor.

lucrato-

gradinile,

bune suns in toate partile si birjile trec ping tirziu in cau-tarea musteriilor. [...]

Muntele Cozla era mai inainte o podoaba indoielniea sio primejdie statornica pentru oras : pramaidit din ardezie ne-grie, lucie si sfarimicioasa', din piatra tare vapsita galben,

negru sau acoperiea cu un usor strat de ocru fin, sidintr-un aluat de lut, el stapineste peste orasul intreg, pestetoafa valea Bistritei, pins departe si infrunta inaltimile dinfats. Vechi neamuri necunoscute luasera in minile for aceastaculme si cladisera pe coasta, o mare cetate de bolovani, ase-zati in rinduri, Fara ciment : aici s-au g'asit frinturi de oalerosii si vinete, foarte tari, fara podoabe, oase de fiare, frin-turi de ciocane de piatea. Poate ca Cetatea de piatra", ve-chiul nume al Pietrei de asfazi, vine de la aceasta cradirebarbara de lespezi abia sfarimate. 1)

Muntele, rau incheiat, spat de izvoare indartnice, cripasi se pra'valea la vale, Intr -o daruire inceata. Acum s-a des-chis apei un drum de piatea, si garduri de nuiele opresc re-Varsarea p'amintului nestatornic. Podoabele s-au putut as-terne astfel cu siguranta : terase, sosele, drumuri care ureapin. in virf, porti de stejar spat si un frumos cazino facutin acelasi stil. Aceste marl lucrari costa pins acum mai putinde 200.000 de lei, cari nu sint imprumutati, ci yin dineconomii.

De la acest prezent mulfamitor si Indreptat spre o maimare inflorire, Sf. loan, biserica lui Stefan cel Mare, cheardaspre trecut. Turnul yuternic, suptiat spre virf si .intarit decontraforturi, poarta Inc a' mindru inscriptia amintitoare adomnului care I-a Intemeiat. Biserica, zidita mai departe, seascunde in taina unor arbori Uatrini : ea n-a suferit nici oreparatie ; pe zidurile ei, asa cum au iesit din mina vechilormesteri, s-a asternut numai lucrul de fildes al vechimii celorpatru sute de ani : crutata de orice ruina si de acea restau-rare care e de cele mai multe on tot o ruida, ea infatiseaildes'avirsita biserica a lui Stefan. Un puternic strat de piatralucrafa se ridica deasupra p'amintului ; urmeaza altul, de bo-lovani prinsi in ciment ; vin acum trei rinduri de eatimidsaaparenfa, alti bolovani si trei rinduri de caramida si small

1) Recentele s5.135:turi arheologice acute pe dealul Cozla au con-dus la concluzia ca aici s-a aflat o cetate asemidatoare cetAilor da-cice din muntii Ora'stiei, in Transilvania (n.n.).

85

ramiziu,of-

verde ; in sfirsit, dai pe pragul de sus al unui cadru de pia-tra, care se leaga cu temeiul de piatra de jos. Acum vineregistrul superior al podoabelor : dupa bolovani, trei rinduride smalt verde, alternind cu caramizi aparente, care se ur-meaza in lungime, oblic ; apoi sint ocnicele cele mari, avindla incheietura arcurilor trei discuri de smalt verzi si galbene,asezate intr-o anumita rinduiala a colorilor : sese rinduri desmalt si earamida duc la rindul de sus al ocnitelor mici, cucite un singur disc in arcurile for rdarunte. Apoi dou'a briuride discuri incing toafa biserica si smaltul duce pins la ciubu-cul de piatra al acoperisului, care odinioara nu era in aceeasilinie, nici fara margeni, cum e cel de tabla din zilele noas-tre, ci se ridica de-o parte si de alta a locului unde se aflade obicei turnul si se mintuia printr-o larga stresina. La altar,sint trei briuri, unul de caramia dotia de smalt. Un singurrind de ocnite are cite trei discuri ca podoaba ; de-asupra foreste iara'si smalt pins la acoperis. Pe linga contraforturi,care, pe laturi sint indoite si dintre care until sprijina la mij-loc absida altarului, aceasta' absida e vristata de opt linii desmalt verzi-galbene, care sint alternativ de cite una si douacaramizi.

MANASTIRILE DIN NEAMT

[...] Drumul intoarce serpuind in vale : o trasura trecepe linga flfacaii veseli ai unui sat sarac. 0 fats se strecoarafoarte spasita, tocmai pe margene, pe linga veselia for in-draznema. Norii atirna grei in aerul umed.

Peste pucin, o lume oralseneascal se vede in ca.suTele devara, mai bine si mai larg cladite, ale satului Ballalesti, bo-gati in copaci razleci si in desisuri. Dintr-unul rasare odire cu dou'a rinduri, care e hotelul si salonul de curs. Oa-meni cari par in adeva'r bolnavi apar si dispar pe earsarile cese raschira in toate parcile. Pe linga ei se vad, ca niste braziinvinga'tori, frumosi varani spatosi si nalti, bine gatiTi desarbatoare in cojoacele inflorite cu cusa'turi, in camasile albe,cu cizmele curate si paTariile ca o roafa de car, pe care beimpodobesc msargele colorate pene de paun.

86

da-

51

Tot astfel de oameni se intimpina de aici inainte, in nouavale-n care am intrat. Ea duce, taind samanaturile si liveziInflorite, supt paza sumbrelor inalTimi imbricate cu brazi.De departe se zaresc in mijlocul frunzisului intunecat turnu-rile noua-noute ale m'ein'astirii V ciratec.

Ea e ascunsa intr-un colt de munte, unde vintul asprun-are voie sa patrunda, asa de ocrotitoare sint inaltimile cestrajuiesc de jur imprejur. Carari inguste urca printre caselemaicilor ale caror gradinite de ruje, mascaturi si gheranicimbalsameaza

Sint doua biserici, bine ;inute. In biserica Sf. loan, mai-cile mai fac slujba, cu ochii la usa, cotindu-se de cite on so-seste vreun vizitator si rizind tot asa de siret ca lucratoarelede la o fabrics. In micul cimitir doarme Veronica Micle, alcarii glas duke a easpuns cintarii puternice, patimase, la-come a lui Eminescu.

Cealalta biserica se afla in mijlocul patratului de cladiripe care-1 face arhondaricul cel nou cu mobile vesele, saloanepentru ministri si vladici si sonerii electrice, de-o parte, si,de alta, citeva case calugaresti, dintre care unele, ca ale mai-cei Safta Brincoveanu, o ctitora, nu s-au mai ridicat din fo-cul cel mare de la 1890, ci zac in ruine innegrite. Bisericanu e mai veche decit secolul al XVIII-lea, si, deoarece afost adeseori dreasa, ea nu infkiseaza alt interes decit albogatiei icoanelor, cu salbe de margaritare si pietre scumpe,si al grijii gospodaresti covoare si sobs, cu care o in mai-cile. [...]

Spre Agapia, in linistea caderii serii.Case de sat, biserici de lemn, livezi. Indata intri in dru-

mul de Tara, margenit cu garduri impletite, cu garduri decatina in floare, care steabate satul Agapiei. CasuTa sta inmijlocul copacilor si popusoaielor inalte, al caror spic eas-firat nu e miscat de cea mai slab5. adiere. Gospodarii nu s-auIntors Inca de la petrecerile sasb'atorii, dar gospodinele augatit de masa, si prin usa deschisa se Niad fluturind fralearilepe vatra, supt ceaunul de rrimaliga aurie.

Satul a Incetat, si acum se intinde pretutindeni impa'ra'ciagingasa a cimpului inalt-inflorit. Un copil s-ar pierde inaceasta padurice cu virfurile albastre si galbene si albe, princare pateaza ca de singe floarea rosie a scaiului.

87

[...]

[...]

Acum locul se inalta in dealuri pe care le imbraca bradulsever. In dreapta, in stinga, in fund, aceeasi perdea a mi-lioanelor de ace intunecate, care nu suspina, nu freamb:ta, nucheama, ci se misca numai de un.tremur usor Odure viecu infatisarea ca zeii can, pogorindu-se pe pa'mint,iau lava oamenilor, dar nu simt, nu zimbesc si au glasuri carevin din alte lumi.

Intre zidurile codrilor e ap'arata Agapia.Aceeasi alee de case gospodaresti ca la toate ma'nastirile

de maice. Cele mai bune, acoperite cu o zale finsal de sindilebine legate, au un cerdac pe stilpi, la care ajungi printr-o

patru °dal, doua de-o parte, doua de alta, cu o salela mijloc ; apoi od'ai jos,.pentru ucenice, care yin ca slujniceSi ramin, dupa moartea st mostenirea ocrotitoarei, calugkite ;buca'farie, livada, curte, imprejmuire inalta, bine Mckuit5.,impotriva oamenilor rai cari pot veni din vale, de supt pa-duri, unde nu pazeste mmeni.

Ntratul de ziduri si biserica au astazi o infatisare neorin-duita $i nenorocita. Schele, lemnkie noun, dkim'alturi negre.Anul trecut, focul a fost aice grozavul oaspete care distruge.Pornit de la cradirile de lemn ale unei infirmerii, la un teasde noapte adinca, el a easarit ca o Eche rosie a nimiciriideasupra frumoasei si trainicei cradiri cu doua" rinduri,

$i impodobita cu cerdace, a hatmanului Gavril Lupu,frate de domn, a crui sotie purta feciorelnicul nume de Li li-ana. Ca un zmeu furios el a zburat arzind asupra intreguluiacoperis, ceaPind zidurile groase supt puterea avintului sausalbatec. Nici biserica din veacul al XVII-lea n-a scapat :data zidurile au ralmas intregi si icoanele, ocra'jciiile au fostmintuite, fumul ce se cobora de pe acoperamintul in flaealria innegrit picturile din holed' $i din susul paretilor ale maes-trului Grigorescu : se va'cl insinsins din minunile pe care le-a sa-virsit, cind era un baletandru, marele pictor, sfinti singuratecisi scene care sint vrednice de buna picture italiana a vea-cului al XVII-lea sau de maestrii directiei clasice de la in-ceputul veacului trecut ; din idaltime, fata curAitsa, pentruincercare, a unui sfint priveste seninsa si frumoasa ca un feri-cit aplecat asupra grozavului intunerec al iadului 1).

1) Pictura defrumoasele

la Agapia a fost cu grig restauraei, sc4ndu-se lalumina tablouri pictate de N. Grigorescu (n.n.).

88

bol-tita

mortii,

scara,

Oamenii sint aici tot asa de interesanci ca si incunjurimeanaturii, ca si dadirile. Intilnesc pe batrinul preot, cu fataimpietrita de prooroc centenar, care e tatal poetului Vlahuta,si iata, in vesela casa a surorii sale, Vlahuta 1) insusi, caresi-a tuns aripile negre ale pa'rului si apare astfel, mic si slabcum este, ca un tidal- cam bkut de bruma ; vorba lui rafa,cu adinc rasunet, nu e nica'iri mai potrivita decit in acestcadru de religie a naturii si de religie a oamenilor. Iar lingaacest poet linistit si trist zglobiile lui fetice blonde par nisteneastimpkate spirite ale padurii care pkrund prin ferestiledeschise ale bisericii si flutura cu aripi trandafirii in jurulvechilor policandre greoaie. [...]

Spre schitul din deal. Abia s-a facut ziva, si din noriiplumburii cari cuprind tot cerul, cade o ploaie de dimineafa,ingheTata, cind in stropi rani, cind in pinza. Din satul skac,cu casele rare, varani se suie pe ckarea dintre brazi, purtindpe umar coasa lucitoare. Yn dreapta si in stinga vederea einchis'a de paretele intunecat al inalvilor arbori solemni.

Un zid, inaltat cu cheltuiala doamnei Anastasia a luiDuca-voa, incunjura vechea ma'dastire intemeiatsa. de Petru$chiopul, cu citeva zeci de ani inaintea Agapiei din vale.Multe reparacii au schimbat cu totul cea dintii infkisare acladirii, si interesanea e aseazi numai ruina care a ceapatadinc zidurile si ameninca sa" dea jos acopeeamintul de sin-dila. Citeva case ale maicelor par a se razima de catapiteas-ma vie a brazilor.

Spre Nearnc, drumul trece printre pajisti si s'almadaturiin lanuri mici, felurite ca niste scoarte mestesugite. De pe oculme se vede in depktarea limpede sirul albastru adincat muncilor Neamcului, iar in vale pata de livezi si case atirgului, ling cetatea galbuie, lipiea ca un muschi pe stincilecu poalele raialuite.

Apoi ne coborim in valea riului Neamt, care strecoaraiute apele-i limpezi, verzi-argintii, supt inal;imile impadu-rite, supt stinca goals, care pare taliatsa cu cuvitul, in adin-cimile codrilor linistiti. Printr-unul din ei se trece spre ma-

1) Alexandru Vlahuti (1858-1919) scriitor roman, autorul unorvolume de nuvele, poezii si a binecunoscutei carti de caTatorii princara Romania pitoreascr, 1901 (n.n.).

89

nastirea nevazuta. stejari se inalfa drepvi ca stilpii,umndu-si sus frunzisul ca o bolts.

Dupa ce padurea se incheie,,turnurile manastirii incep ase vedea in vale. Te-ai astepta sa gasesti aici un zid puternicsi inalt, o mare%ie de cladiri vechi, potrivita cu istoria depeste case sute de ani a acestui lacas din cele dintii timpuriale Moldovei. In salasul carturarilor din veacurile a1 XV-leasi al XVI-lea, in focarul de reforme calugaresti al lui Paisiedin veacul al XVIII-lea, in laboratorul maestrilor de tiparde acum vreo suta de ani, ai socoti ca trebuie sa se gaseascagospodarie, munca si lumina. De la inceput, aceste pareri seimprastie. De o parte si de alta a drumului, sint .casute cu-rate, in care numai rareori gasesti un calugar, cad' in ele seadapostesc oaspe ;ii de vara ai Neam ;ului : acei care strabatcararile si drumurile si ocupa bancile din jurul manastirii.inaintea acestei manastiri sta un urit copac de zid ce slu-jeste de baptisteriu, cladire noua, ieftina si cu totul lipsitade gust. Patratul de ziduri ce cuprinde arhondaricul sirile e rau ingrijit, si cerdacele de lemn negre se perindeazajalnic pe paretii spoiti de demult cu var. Turnul de la poarta,cu banca pentru musafiri si multi calugari fara treaba, e ogreoaie cladire oarecare : cind cu vizita principilor Ferdinandsi Maria, un mester in complimente a zugravit supt o coroanainitialele lor, iar un alt mester in complimente le-a schimbatin ale lui Partenie mitropolitul, cu prilejul celei dintii inspec-tii a noului ierarh. Una din biserici e cu totul moderns si nuse inseamna prin nimic decit prin stralucitul aer din vremeafiilor lui Alexandru cel Bun, care, pus intr-un cadru si spin-zurat, se sterge de soare ca o fotografie oarecare de niciun prey.

Cit despre biserica Stefan, ea se deosebeste prin mari-mea ei, dar putin a ramas numai din frumuseca ce va fiavut odinioara. Vezi inca fatada, ocnicele, contraforturile,ferestile sculptate in stil gotic. Dar varul s-a asternut pestediscuri, peste smal ;uri, peste caramizile aparente. Acope-risul a fost cu totul prefacut. Turnurile apar schilodite prin-tr-o innoire stingace. In fund, un adaos patrat strica armonialiniilor stranelor si altarului. Inauntru, unde se vede minuna-tul epitaf de marmora lucrata in relief, cu vorbe slavone siromanesti, al lui Paisie, pietrele de mormint au fost deslo-cuite : in pridvor, in naos ele sint acoperite cu grele lespezi

90

[...]

cladi-

de marmora, impodobite apoi cu covoare, si intr-un colt alstranei noua, de lemn simplu, ti se arata un fel de micatainita, care cuprinde in fund, unde nu mai vezi, piatra demormint a lui Stefan fiul lui Alexandru cel Bun, orbitor alfratelui sau si jertfa a nepotului, care-i taie capul.

Drumul merge prin acelasi tinut inflorit de samanaturi sipajisti in toate colorile, prin aceeasi liniste a padurilor marispre Cetatea Neamtului. De la o vreme insa, el coteste instinga, taie apele, impartite in suvite vioaie si Clare, aleNeamtului si atinge, supt vechea cladire de aparare, sirulmuntilor impaduriti, cu temelia goals, de piatra tare, ver-zuie-sura.

De jos se vede un zid, gol de acoperis, zimtuit de minivrajmase, de focuri, de lepra ucigasa a parasirii : o fereastaingusta, plina de albastru vesel, se mai vede crestata in ceeace a fost odinioara un turn.

Ca sa to apropii, nu e alt drum decit acela de incunjur,din dreapta, unde suirea a fost usurata, de altfel, in timpuldin urma prin taieturi. Nemargenita padure neagra pazesteimprejur, ocrotind spre valea prapastuita albe vite razlete.Cararea e rapede si presarata cu bolovani, piaci si aKhii dinosatura granitica a muntelui, care a dat si platosa neinvinsaa cetatii de sus. Cind ajungi la dinsa, o poarta gotica, cuarcul frint, lasata intr-un zid de piatra sfarimata grosolan cuciocanul si prinsa intr-un ciment care e astazi si el o piatra,iti da intrare deasupra santului, umplut in aceasta parte.Esti in curtea cetatii deasupra careia se ridica inaltele ziduridin pietre verzi si rosietice, strabatute de portile joase siscrijelate de ferestuice. Dedesupt, sfarimaturile si pulbereaacopar, desigur, un intreg rind de beciuri si tainite, in carese tineau, ca la Suceava, mijloacele de aparare ale puternicu-lui cuib de ostasi. Miine poate, cind iubirea pentru trecutulnostru va fi mai mare si se va arata in felul ce se cuvine, co-morile ingropate vor iesi la iveala, dezvaluincl mai bine cul-tura vechilor timpuri.1)

Ruina a deschis o larga poarta de privire asupra vaii pecare soarele de amiazi o scalds in lumina. Apa Neamtuluialearga nebunateca prin intinsul cimp inverzit, pe care 1-auinviorat ploile din urma. In fund, se zaresc inaltimi. Case de

1) Cetatea a Lost reficut5 partial in anii din urrra

91

L.]

(n.n.).

tara. sint risipite intr-o neorinduiaM vesela. Iar, in stinga,Tirgul Neamtului, fiul umil al cetsacii mindre, se ascunde inboga%ia de frunzis a copacilor. [...]

MANASTIREA SECU. DURAUL. PE CEAHLAU.VALEA BISTRITEI

[...] Drumul e acelasi care duce si la ma'dastirea Neam-tului. De-o parte si de alta, inalcimi imiadurite ; in mijloc,padurea cu numele contemporanilor mai mult sau mai putincelebri. De pe crestetul si din vile uncilor se ridica sfi-chiuri de neguri, ce se rasucesc si pier in vazduhul care selimpezeste.

Spre Secu se apuea la stinga, pe cind rn'an'astirea Nearntzace in vale. Te strecori printre pajisti inflorite sau pe mar-ginea finurilor cosite, care umplu de balsam intinderile. Citeun facalas pkeste vitele ce pasc in umbra salciilor im-pleticite.

Cararea se face tot mai ingusta ; rotile ciocnesc boabemari de prund si bolovani sfrimati, pe cari i-au carat apelevijelioase ; ele se cufunda ici si colo in suviwle de apa lim-pede ce se risipesc, rapezi. In dreapta, in stinga, muntele seridiea drept ca o timpla de biserica ; in el se infunda desi-sul de stejari si cite un brad pletos sau uscat, sus pe virf, delovitura unui trasnet. Rareori trece cite un car, cite o micaceata de tarani pletosi cu paTariile largi. Peste toate amur-gul umed arunca un zabranic de pace. Grozava carare depietre ascucite parca se infunda intr-un zid impa'durit, cinddeodata o mica intorssatura face sa se vada jos turnurile albeale ma'nastirii, .desfacindu-se pe intunericul stejarilor.

Intri printre sfa'rimkurile negre ale turnului din care s-aap'arat la 1821 viteazul cIpitan Iordachi, cu eamasitele ete-ristilor. 0 earare duce de-a lungul zidurilor foarte inalte,cladite din rinduri neregulate de bolovani innegrici. Ea seopreste la un greoi turn de intrare, line. care egumenul apus sa se faca un parmaclic de lemn, Vapsit cu culorileunguresti. Caii unei cete de excursionisti pasc pe dimbul dina-

92

intea turnului. Putine manastiri din tara vor fi avind o in-fatisare atit de linistita, atit de senina in vechime, atit decuviincioasa in decadenta, ca aceasta. Pare ca n-ar fi fostsi pe aici atitea intimplari vrajmase, pare ca volintirii n-arfi schimbat gloante cu turcii si flacarile nu s-ar fi ridicatacum aproape o suta de ani deasupra acestor ziduri. De jurimprejur, cu pivniti, cu cerdace deasupra altor cerdace, custilpi de lemn negru, cu chilii moarte, alearga cladirile carede trei sute de ani adapostesc pe calugarii Secului.

Biserica a fost prefacuta foarte mult de din afara si cudesavirsire inlauntru. c... ]

Dar odoarele au ramas, si ele sint marea minune a Secu-lui. La lumina unei faclii se desfac din umbra vesmintarieicrucile de abanos argintate, aurite, stropite cu pietre scumpe,pe care le-a dat, la intemeiere, Nestor Ureche, panaghiarulde aur harazit de acelasi si acoperit de sapaturi maiestre,cellalt panagfirar, care a fost lucrat in cea mai aleasa hor-bota de filigrana de aur din porunca lui Alexandru-vociaIlias, la 1621, vesmintul lui Varlaam, stralucitor din sutelede margaritare marunte, care-i sint si tesatura si podoabastralucit sacos de catifea verde intunecata, cu inflorituri grelesi mari inscriptii de aur in jurul gitului, patrahirul aceluiasi,purtind doua cite doua in gros fir de aur chipuri de evan-ghelisti si de sfinti, evanghelia, stump legate, a mitropolitu-lui Ghedeon si el ingropat aice care e o minune deart caligrafica. Iar in paraclis se desfasura, nou-nout ca inziva sfintirii, largul aer care s-a lucrat, din porunca lui Nes-tor Ureche, de o calugarita din Constantinopol si a fost tot-deauna cel mai frumos odor al manastirii.1)

Noaptea e foarte linistita, si, pe clod ploaia se scurgezgomotos de pe

departe,acoperisul de table si talangile de la vite

rasuna de stelele scinteie limpede in adincul intune-rec al boltii.

Trasura manastirii ne duce a doua zi spre Ceahlau. E. ocaruta fare arcuri, nevapsita, primitive cit se poate, dar trasade doi cai buni. Sintem asigura ;i de doua lucruri : ca vomajunge desigur, si ca vom fi scutura %i cum nu poate sa fiescuturata mai mult o fiinta omeneasca.

1) Unele din odoarele de la Secu au fost apoi furate (1916) (n.a.).

93

Si am si fost. Rasuflarea noastra a capatat un ritm deo-sebit, un ritm de sughicuri nebune ; dincii nostri au danfanitca intr-o zi de ianuar, minile si picioarele noastre au fostmutate in dreapta si in stinga ca niste bepsoare ; vorba noas-Era s-a rupt in gingavituri neirwlese. Toate graMezile deprund, to0 bolovanii parasiti, toci colpi de stinca crescuti indrum au produs neuitate vibrgii in casele noastre. Dar fru-museta tinutului ce steabaci ra'scumpa'ra si aceasta strivitoareosteneala.

Lasi drumul manastirii Neampilui si apuci inainte spreunde se grama'desc mai inalti munlii, pe cari acuma

ii lumineaza soarele vesel. Un gard de lemn incunjur'a, indreapta, Cerba'ria Statului", ai earii locuitori sint undevain cele mai adinci desisuri si n-au deloc curiozitatea strainu:lui. Tree citiva farani cu cojoace cusute in flori, cu ilaristrinsi, cu opinci ; fata for energiea si frumoassa e umbritade palarii largi ; pletele lungi se desfa'sura in vint. Ta'ran-cele in hainele de dumineca au tulpane colorate, cojoace deacelasi fel sau camsasi cusute cu arnice negre la piept, la uma'rsi la mineci, briie rosii si o singura catrinca caYamizie cudungi in lung, margenita cu alte dungi negre si rosii ; picioa-rele sint infasurate in pinza groasa si se pierd in opinci cuvirful ascucit. Copiii sint foarte deaga.lasi in hainele lor, caresint aidoma ale parincilor. [...]

/ndata incepe satul Pipirig si merge, si merge, ca un cimplung ce este : de-o parte si de alta sint case destul de raucladite si ingrijte ; coperisul de sindila veche se strimba intoate parole, parecii sint factici din loadbe orinduite cu citmai pupne cuie intre cei patru stilpi de butuci ; ferestile sintde tot mici si nu se deschid. In loc de garduri de nuiele sintaci iaplazuri de scinduri neegale, prinse iara'si fara fier. Cur-tile se vad goale : abia din cind in cind cite un Ian sarac depopusoi. Case noua nu zaresti

Inca pup an,infavisazsi muntele lui Patru-voda se in stra-lucitu-i vesmint de brazi seculari. Cararea drumului se furi-seaza printre desele, inaltele trunchiuri, de cite douazeci-trei-zeci de metri, de pe care crengile se desfac grele de ace verzi,ca niste mineci de preot ce binecuvinteaia. Trunchi lingsatrunchi cit cuprinde privirea, iar, sus, nemargenirea frunze-lor tari, lucioase. Fadurea easufla blind prin usorul vint in-carcat cu miros de rasing.

94

Singurkatea e deplina ; nici o paske nu zburkkesteprin frunzisul intunecos ; lighioile tiritoare si saltkoare alepa'durii s-au ascuns departe de drumurile tuturora. Numaidin poiene, greierii beti de lumina cinta focos.

Cite o casa albs de Odurar, cite o ceata de copii fru-mosi, cari se uita limpede din margenea drumului. Apoi coas-ta se pra'vale prin bolovani pins la cutare sipot rece, caresalty din stinca de cremene neagr5; si lucie.

Pe aceste drumuri a zburat ca vijelia, minat de groazamor ;ii si de dorinta de a vedea pe ai sai, ada'postiti in ArdealPetru-voda Rares, domnul tra'dat si pkkit de cei din urmatovara'si ai nenorocirii sale. Pe atunci numai poteci salbatecebrkdau codrul nemkginit, si brazi bogati in frunze ad'apos-teau si ascundeau pe drumet. Schimbat de haine, Eamesit,rupt de obosealal, purtkorul pribeag al coroanei moldove-nesti fugea inaintea turcilor si a boierilor intelesi cu dinsii.

Drumul se rupe in adincuri de vai, sa'na'nate cu pietrelepe care le-au adus apele furioase. La capkul acestor vaisalbatece, impa'nate cu ca'sute si bordeie, Bistrica trece suptmaluri inalte. E cea mai mareata din apele Moldovei, larga,adinca, limpede, strMucind din toti solzii sai de ardezie. Pealocurea o incarea plute aspru incheiate, care se odihnesc,asteptind plecarea. 0 piatra inalfa, care sama'n5 intrucitvaa cruce, ra'sare din verdeafai, deasupra riului rapede : dracul,spune povestea, a vrut sa ra'pada in Bistri %a aceasta farimade stinca, dar 1-a apucat ziva, si nici o putere omeneasca nupoate clinti de acum povara pe care a rasat-o in loc duhulra'u, trknit de lumina soarelui. 1) [...]

Ceva mai departe, Iasi malul Bistritei, si Bistricioara in-gusCa iii alearga acum supt ochi, cu acelasi mers si aceeasifata ca si puternicul riu in care se varsa. De la Kapciuni, unmare sat foarte curat, cu frumoase livezi si case bune, pelaturile unei sosele largi, to urci spre Dura'u.

E o lung vale, strinsa intre inalcimi ssamanate cu copacisi vechi case de munte, un cimp lung iarasi, pe care -1 taieo sfoar'a de apa ce g,ilgiie pe pietris. Pe un deal se va'd trun-chiuri de brad cursAite, si o linie de fier se urea spre fabricade cherestea. In eacoarea serii, aromitsa de florile finului co-

1) Este vorba de Piatra Teiului, stinca aflata acum in apelelacului de acumulare de la Bicaz

95

sit, drumul se-nfunda tot mai mult spre intlinecatul paretede munti. Deasupra unui virf care intrece cu citva pe cel-lalte, sta. o cununa zimcuita, de piatra goals, sura ; acesta eCeahlaul. [...]

Acum, sintem pe coasta muntelui, in aleea tacuta a brazi-lor batrini. Cea dintii deschizatura in zidul for verde cu-prinde schitul Duriiului.

Schitul vechi si nu prea vechi a fost inlocuit cu ocladire noua, in veacul trecut. 1) Biserica aceasta alba, cucoperamintul de sindila neagra, e incunjurata de casuce cu-rate, in care locuiesc calugari zdrenterosi si oaspeti din oral

in fruntea carora sta ocrotitorul Duraului, d. Gh. Panu. 2)La un loc si vazute de departe, ele alcatuiesc o pasnica in-sula in mijlocul oceanului intunecos al brazilor, cari suie in-valmasici, ca o oaste de mii de sul4i, spre virful de stinca.Vintul, incarcat cu miros de rasing, al mun;ilor adie recein clipa caderii noptii, cu stele vii. Iar clopotele turmelora;ipite suns dulce, si izvorul limas singur 4i sopoteste cin-tecul vesnic.

Des de dimineafa, ne gatim de suitul muntelui.Peste munti zac neguri laptoase, din care nu se mai alege

nimic. Singura pajistea cu miile de flori inalte mai rasareinaintea codrului, si la acest ceas asa devreme cosasii s-auapucat de lucru si culca pale groase. Cararea spre virf sedeschide intre brazi printr-un revarsat salbatec de bolovanipe care i-a prabusit piraul de munte, deschizatorul drumu-lui sapat.

Pacea brazilor ne invaluie : nici o raza nu razbate prinatitea trunchiuri ce se ingramadesc si se incalca ; in adin-curile negre zac batrinii si invinsii, taind piezis calea cucrengile uscate, negre, ca si cum ar fi trecut prin focul do-goritor. 0 lumina nehotarita, inseratoare pluteste in strimtacarare.

Calatorul nu merge aid, el se lupta. Yn calea lui sta farnaumeda, cleioasa, care luneca, prundisul ce se rostogoleste suptpicioare ; e blagoslovita piatra ce iese la iveala din loc inloc si face ca o scars neorinduita pentru duhurile usoare, sal-

9 Interiorul bisericii, ridicata in 1835, a fost pictat de N. Tonitza(1886-1940) cu un grup de studenti, in anul 1935 (n.n.).

2) Panu, Gheorghe (1848--1910), scriitor, membru al societatii lite-rare Junimea" (n.n.).

96

tarete ale muntelui prapa'stuit. Inima bate puternic, gitul seusuca, sudoarea scalds fruntea si murhii parca se rup inavinturi.

Oboseala to opreste in loc. De jur imprejur, nici un zgo-mot si nici o viata. Palatul farmecelor zace incremenit. Nu-mai din cind in cind suflarea vintului trezeste in aceastauriasa arauta un sunet ca al marii indepsartate, sau cite o cas-cada fweste m'atasos in fundul prapsastiei. $ipote revarsagrabit o apa ca gheata, care taie dintii de durere cind seating de dinsa.

Priveliiti se deschid din loc in loc, ra'spla'titoare. Zeci deculmi m'arunte hi stau supt picioare, cu colturile for de p'a-dure si covorul for verde ; crestaturi arata mersul riurilor sipiraielor ; case albe se insira in margenea vailor ; cite uncopetimint stecleste singuratec.

De la o vreme stinca ra'sare prin brazi, cari se rarescintii, apoi se micsureaza ca niste tufise imbicsite, pins ce laurma, sus de tot, ei sint numai un covor pislos, frate buncu muschiul, mintuit si el cu sfichiuri verzi si frunze ascu-cite. Atunci, pe linga dinsul, nu mai sint decit buruienileinaltimilor : clopote, umflate, albastre si vinete, potire ma-runte, albe, mierea ursului cu floarea batufa, feriga dintataca un pieptene. In cite un colt de stinca se ascunde edelweiss-ul, cu floarea alba, moale, ce pare moarea.

Muntele nu e durat din stinca, ci din acel amestec depietris, din acel conglomerat cu graunte mici, albe, care sedezvaleste deodafa, la cite o surpare a vegetatiei. Piatragoals, trista lespede sura, e un adaos, o podoaba ma'reata.Ai zice ca ea a fost adusa de departe, ridicafa si cladita deminile unor fiinti cu puteri nemargenite, a ca'ror opera afost darimata intr-un mare cutremur risipitor de lumi. Pareea deosebesti trei rinduri de zid, la idaltimi deosebite : din-tr-unul au ramas colti, din altul un larg pa'rete drept, dincellalt, tocmai sus, frinturi de turnuri, cum nici pe a cinceaparte nu le poate cradi omul. Acolo e Panaghia, masa depiatra in jurul careia, din cele patru pa'rti ale lumii, selupta vinturile. Acum nu se mai vsad de jur imprejur decitculmi curatite de orice am'anunte, de orice deosebiri, cazanealbastrii rasturnate in case, in sapte siruri si batute de brumafumurie a depsartarii.

97

Iar la intorsul spre poale, in callura si in puternica lu-mina de dupa amiazi, privelistile, odinioara asa de severe, depustii si reci, par numai o veselie. Florile imbalsa'meaza toate

fluturi albi zboara s'a le caute, afinele negre, ca niste nas-turi rdarunti, rodul celor mai mari inallimi, cheanfa la ohrada racoritoare din mijlocul foilor for lucioase ce se in-tind pins departe, ca o relea. Ra'sina picura mirositoare dintrunchiurile dogorite ale brazilor. Raze le se ra'sfring in apade argint a sipotelor, ling care vitele suns din ta'rangi. Yncolturi de adapost, excursionistii au aprins focuri rosii pentrumincarea de amiazi. Baietii cari au inchiriat cai drumetilorvineazsa prin scorburi edelweissul, ckkindu-se ca niste veve-rite, sau pindesc fragul, zmeura, ascunse la picioarele bra-zilor.

$i, cind ai ajuns jos, cimpia inflorit'a aromeste nebuda,fream'ata, fosneste si cinta prin aripile neastimpkate ale su-telor de greieri, ce proslavesc biruinta zilei luminoase sicalde...

Bagajul nostru, geamantanul rosu, geamantanul negru sicutia de paTarie credinciosi tovatisi arsi de soare, bkutide ploaie, Otati de praful multor drumuri se leagada, pespinarea rabdkoare a unui biet cal slab, pe care-1 tot in-deamda inainte, tiind pwca noastea-n mina, o babufa zbir-cifa, dar plina de putere, care se dovedeste ca este in staresai salte pe un umar tot acest bagaj. Mergem in urrna, prinp'adurea Dufaului, prin casele satului skac, printre livezilede pe coasta muntelui, pe supt ruina de ca'rarnid'a rosie sibolovani surf a bisericii de la Palatal" lui Mihai Sturdza, 1)cumpka'torul Hangului $i al intregului tinut pins la gra-nita Tulghesului ; trecem, pe linga linia ferata a cherestelei

str'abkind, pe alkuri de drumul earutelor si carelor, opoteca de sat, ce desparte curti goale si tkute, sintem lavale, la Ra'pciuni. [...]

Pe tot acest tinut minunat, stapinul, podoaba, viata, mis-carea e Bistri ;a. Mosul mi-o arata' cu mindrie : Ghistrita",si cla din cap fudul, cind ii spun ca nu mai este in pea unriu ca dinsa. De ardezie posomorita in umbra, de ckran cindprelinge eada'cinile brazilor si stejarilor, de smarald intre po-iene, de argint in imbeatisarea focoasa a soarelui, ea nu fuge,

1) Palatul cnejilor", constructie din secolul al XVII-lea (n.n.).

98

si

1i,

nu se strecura, nu curge, ci inainteaz'a mares, cu toat'a micaei adincime din vara secetoasa, pluteste regal supt strajamun ;ilor. Cite nu se tin de dinsa si nu vin de la dinsa. Im-parkeasa vaii fare pareche ! Patul acesta larg de prund eaI-a fasfirat in clipele ei de minie, fiefastaiele acestea ea lemica in parte printr-o ramura prinsai din fuga ; plutele aces-tea asteapta impulsul ei, in ziva cind se deschid sus haitu-rile, marile depozite ale riului, si un val puternic se arunca,miscind toate in pornirea lui nestapinka. Si tot in ea caufaciutele, la ceasuri adinci $i tacute de noapte, bautura for ;tot in ea se facoresc din zbor rindunelele ce trag prin vazduhcercurile for elegante ; tot din ea isi culege apa-n pumni sa-teanca voinica, aplecata spre unda, si in ea zburda, intr-uncuget curat ca apa insasi, copiii si copilele, flacaii si fetelesatelor.

Sus, pe malul inalt, trecind podurile de lemn innegritede pacura% sprijinite pe pile umplute cu prund, hoinarind depe un tarm pe altul, fuge soseaua large al carii, drum nouatirda de cursul foarte vechi al riului. Margeni de piatrafuifa, pketi cari sprijina dealurile, parmaclicuri care opresccarale lasate sa mearga in nestire, podurile trainice si fru-moase fac din acest drum unul din cele mai mindre aleOrli. [...]

PinOratii araea de departe un pkete alb, cununat cuun rosu coperemint de table $i intrecut de un puternic turnde biserica. Patrunzi la manktirea de odinioara printr-undrumusor de Cara intre casute si cimpii mirositoare, de pecare, in lovituri de coasa ritmate, se dau jos florile inalte alefinului. Un suis ra'pede incepe, ssam'anat cu prund bogat, infarna lutoasa. Soldati in bluze albe psazesc la poanta, pe cindaltii, cari au facut schimbul, se coboafa la vale, cintind dinplaminii intinsi credinta ostilor pentru majestatea sa".

/rare cladirile noun si cele vechi prefkute, care se maicunosc numai prin grosimea strasnica a zidurilor, printre sa-lile de dormit, de mincat, de lucru, spalatoriile si bucatkiileosinditilor, cari sint tori recidivisti, recidive", si parsasesccu durere temnita insa hotariti s'a se intoarea rapede lasinul ei abia se mai vede bisericuta lui Lapusneanu. Totce-a fost zugraveara, piatra de mormint, odoare, s-a dus, darciudata alcatuire a vechii dadiri, a ramas neschimbat. Pe ouse de piatea cu ciubuce, intri intr-un foarte mic pridvor,

99

sle-

si de aici, in loc sa urmeze mai departe, rotunzindu-se in ab-side si incheindu-se in altar, biserica se indoaie in unghidrept. 0 sprijida contraforturi puternice, printre care se des-chid ferestuice frumoase.

0 scars de piatra" invirtita, in care to inabusa aerul deputregai, murdarie si parasire, duce la o a dona biserica, suptpamint, pe care o lumineaza slab doua feresti scunde. Astaziaceasta bisericuta nu primeste alti oaspeti decit pe osinditiia caror viata se mintuie aici in inchisoare si cari trec apoi latintirimul din del, intre pajistile de fin inflorit.1)

Bisericanii se ivesc, insula alba in bogata verdeata amuntilor, la locul unde se intretaie doua culmi. Drumul spreaceasta inaltime porneste mult mai departe spre Piatra, dinalba sosea large. El urea intri culmea prapastuita, de pietregalbene, rosii si negre infipte in lutul sterp si gol. Bariera delemn taie calea ; curti taranesti singuratece, incunjurate curachita, se vad arareori in pustietatea dogorita de arsita princare trece, tot mai sus, obositorul drum sapat. Nici sipotulde munte, nici putul dealurilor, nici fintina sesului nu raco-resc pe drumetul care nici nu-si vede tinta, ci descopere ina-inte aceeasi suvita galbie a drumului. [...]

ilMn'astirea Bistrita se ascunde in asa-numita gura a Bis-tritei" intr-un unghi taranesc simplu, putin la stinga soselei,atunci cind ea mai are numai un kilometru ping la Piatra.0 vezi abia cind intri prin bolta marelui turn vechi, in carese mai afla un paraclis saracacios. 0 curte large, bogat lumi-nata de soarele lui iulie, e margenita-n stinga de casute si delocuinta, nou'a, a staretului. In fund, se afla vechile casedomnesti drese si prefacute in biserica si aceea asta'zigoals, despoiata de Stefan cel Mare la 1498. Caracterulacestei cladiri e neobisnuit ; de o parte puternicul turn spri-jinit pe cele doua contraforturi, ca la Sf. Ioan din Piatra, sistrabatut de doua feresti sculptate, dintre care cea mai marepoarta un desemn nou de ciubuce intretesute ; un mizgalitora taminjit la 1849 niste chipuri pe care le-a calificat de $te-fan cel Mare si Petru Rares, Maria doamna si Elena doamna,tictorii" bisericii. De alts parte, la stinga, o cladire cudoua rinduri ; in cel de jos sint deschise doua uscioare, pe

1) La Pinerati este acum Sta %iunea de cercetni stiintifice-Stejaru (n.n.).

100

cind cel de sus are, pe linga un briulet indoit, supt coper'a.-mint, ase ocnite, pa'trunse de dot fereti i de o us'a: cu unbalcon de lemn, nou, i ase sapturi triunghiulare in zid.

Biserica ins4i sta.' la mijlocul curtii. Ea a fost cladifa: invechi timpuri de Alexandru cel Bun, care-i va fi dat chipulctitoriei sale de la Moldovita, bisericuta mica, cu strqinamare. Domnescul patriarh al Moldovei a astrucat aici oaseledoamnei sale Ana, zisa Neaga, mama mogenitorului ssau

Ilie, i tot aici a lasat sa i se coboare i lui trupul dupamoarte. In mina dreapta a camerei ctitorilor se vede i acumun mormint inalt, spat frumos pe lature cu sculpturi orna-mentale gotice : acolo zace, desigur, Alexandru, cu toate cape urma s-a f5.cut loc in acelai mormint vaduvei lui StefanLIcusta, Doamna Cheajna. Stefan cel Mare puse o nou pia-tra pe mormintul doamnei Ana, dupa care se numege pinsastazi Doamna satul din apropiere. Petru Rare, gonit deturci, a trecut pe aice, venind din Piatra, qi lacra'mi de durerei minie au curs din ochii lui pe lespezile sfinte.

Poate ca, in aceste tulburri vechea biserica se ruins.Alexandru Lupumeanu, ajungind domn, nu uita pe vechiuli marele Alexandru i dur'a o minded' biserica nou in locul

unde sta'tuse ma'na'stioara stra'bunului. Cla'direa sama'na in-tru toate cu mana'stirea Slatina, cealalta opera a La'pupea-nului. Aceeai intrare laterals, prin tqa sculptata, lina carese afla pisania cu bourul, stra'mutata acum mai sus, la o re-para%ie. Ace14 pridvor caipt4t cu morminte, care da, prin-tr-o minunata uA, ale carii ciubuce, sculptate la baza fiecarein alt chip, se incruciFaial sus, in pronaos, i aceeaqi odaie actitorilor. Si zugra'veala e imPartita in acela4i fel, dar ea asuferit in timpuri mai nou schimbari hota'ritoare : numaiturnul suptiratec mai pa'streaz'a urme din vegnintul de sfintial vechii biserici.

Acum mausoleul lui Alexandru cel Bun e lasat in 016.-sire. Doar citiva particulari se intereseaza de dinsul, i inmicul cimitir se vede, intr-un grilaj de fier, lespedea de mar-mura pe care se va scrie numele acelei femei sfinte care evaduva lui Alexandru Ioan I-iu.1) Excursion4tii din Piatra

1) Doamna a fost astrucat acum cltiva ani la Solesti, si acestmormint va r5minea pentru totdeauna gol (1916) (n.a.)

101

nemeresc si aice. Iar locuitorii statornici sint vreo trei patrucalugari, al caror conductor se intituleaza cu am'araciune :si egumen si servitor".

ROMAN

De la Bacau inainte e mai mult ses, un ses de miristi $ipopusoaie, de livezi si sate. Taranii care-si culeg cocenii maiau numai foarte putin din portul for frumos : un briu in-cinge peste ca'masa ; itarii se incretesc pe picior, pMria cumargenile late se lass peste pletele lungi, negre sau galbene.Fotele femeilor nu mai au nici o frumuseta ; numai ca'masainvoalta, mai totdeauna desavirsit de albs, e cusuta in arnicinegru si rosu, si un lung v'al sever incunjura fruntea $i

obrazul.Deodata se vede in ses un lung tighel de case, de bise-

rici albe si trandafirii, de grkini, de cka'rmi pe care fluturatricolorul. E Romanul, tirgul, cetatea, Mitropolia" lui Ro-man -voda de acum case sute de ani.

Zile de coparie traite aici se leaga de acest oral, pecare nu 1-am vazut de aproape doukeci de ani. Am locuitluni de vacanta intr-o cancelarie de advocat linga palatulTribunalului, pe care-1 recunosc indatsa', dar nu si oda'ile bi-roului care mi se pa'rea atunci asa de mare si acum se pierdeintre casele joase, cu feresti marunte ; am cetit acolo, in ea-maruta din mijloc, dintr-o bibliote6 de romane frantuzesti,ca'rti care vorbeau puternic inchipuirii mele ce-si f'cuse ari-pile ; am cunoscut India oars la acest unchi, care era gazeta-rul districtului sau, intelepciunea de doukeci si patru deceasuri a zilelor. Gekina public, intre locuri virane, vazutanoaptea, cu zecile ei de felinare, cu lungile sale alei, pe carecurgea, in sunetul muzicii militare, lumea gatita, cu unifor-mele rochiile, cu fetele multamite, ca'rora lumina li dkea ofrumuseta deosebitsa', rara era pentru mine un adevaratrai... cu florile de inghetata. cofeta'ria din capa'tul StraziiMari ! Si bilciul, cu panoramele sale bogate in crunte pri-velisti si in figuri de ceara care respirau si intorceau ochii ca

102

$i

si atitia pe lume cari fac si mai puling isprava ; bilciul lacare altii veneau ca ssal cumpere si sa vinca, iar eu ca sa andsi sa vad, sa simt o viafal de sarbs4toare, mai ea'rcat'a" si maizgomotoasa: ! Acolo am cumpkat, din risipa vechilor biblio-teci bisericesti, si ckti pe care cu mindrie le puteam numiale mele. Pe cutare stradut'a praloasa'-pea'foas'al si murdara-murdara, care mi se iarea ins atunci ceva din ckairile dediamant ale fericitilor, ma coboram prin cimpiile de scai siciulini, 16cuite de porci si smaltate de fluturi, carora le 61-peam, pentru colorile pietrelor scumpe, viata zbura"toare, maicoboram spre Moldova. Riul curgea lat, despicindu-se depuntea insulelor frunzoase, Msind in drum balti, pe malulcarora, poeti palustri, broscoi cu ochii galbeni visau si cin-tau ping in clipa de pieire cind frate-meu, elev in scoalamilitala, le ciuruia pielea buboasa cu gloantele unui ade-varat revolver si ei cadeau in undele ce se inchideau asupramormintului lor. [...]

In unghiuri de verdea0 se vad bisericile : trandafiria bi-serica armeneasca, cu turnuri invoalte, rotunzite la virf ;Sfintii Voievozi, chiar linga dinsa ; Precista ; si mai alesEpiscopia, intr-o curte large, pe care o incheie in fund zi-duri vechi, care sint de buns same, incal din al XIV-lea veac.Biserica poarta o pisanie de la Petru Rares, dar e, cum sevede de la intiia arunca'tursal de ochi, mult mai veche, intemeliile-i puternice si armonioasele-i proportii. E scrisa inacelasi registru al frumusetii arhitectonice ca si ma'na'stireaPutnei din Bucovina, ca si cele mai vechi din prinosurile depiatra aduse de ca'tre domnii nostril dumnezeului care im-parte norocul in rkboaie. Fatada-i este laterals ; ea se spri-jina pe puternice pIrghii de ziduri ca si pketii horbotati aibisericilor gotice. Ocnite sint sa'pate pe pketii in mai multesiruri. Turnul e mic, foarte mic, pe linga inntimea bisericii,care e, altcum ingusta% El se ridica, elegant si simplu, pe obaZi cu mai multe trepte si se sfirseste, apusean, european,fare rotunzire de cupola. Comparata cu arhitectura masivsia veacului al XVII-lea, influentata de bisericile rutene alePoloniei, aceast51 bolts e neindoielnic superioara% prin maimarea tli'inicie a materialului ca si prin combinatia maiusoarg, mai plina de armonie a liniilor.

103

FALTICENI

In sus, catre tinutul Sucevei, iarasi se inalca culmile un-dulate, monstrii tupilaci ai dealurilor de lut, ale caror liniise rup, se incruciseaza, se amesteca, de la verdele impaduritdin fafa pins la curatul azur al celor din departari. Mai alesscurtul drum de la Dolhasca pins la Falticeni e de o deose-bita frumuseca, cu apa limpede a $omuzului ce se incolacesteprintre inalte tufisuri de trestii ninse de puf, cu satele ce secatara ici si colo pe inaltimi, cu porumbistile aurii si cimpiiInca verzi, in ciuda arsicei. 0 bogata lumina: de septembre,fara nadusala verii $i fara cqele adevaratei toamne, carenu-si arata inca prin nimic apropierea, infrkeste toate acestecolori asa de tinere inca. Se vede bine pins in fund departe :casele albe, muncitorii raspindici in porumb, turmele dese cepast in larg, baiecasii ce stau in umbra $i rkoare. Peste tocisi toate, ca o solie de noroc, cade aceasta binecuvintare asoarelui intirziat. Folticenii 1), oras care abia data are o sutade ani, stau pe una din movilele cu suisul usor ce sint ras-pindite pe toata cimpia. Si pe dinsul soarele it infkura prie-teneste, pe cind departarea Il infrumuseteaza, aerul clar II

purifica.E un tirg mic, dar cu unele strazi boieresti frumusele,

avind façade albe si gradini de flori. Aici locuiesc familiicare de multa vreme isi pastreaza cuibul in aceasta regiunede liniste s'anatoasa. Intr-una din aceste case albe sta in tim-pul iernii si vara citeva ceasuri pe zi omul care reprezintamai mult in Falticeni spiritul modern, adevkatul patriotismsi grija pentru cele mai scumpe averi ale poporului nostru :datinile si amintirile, poezia lui ; in Artur Gorovei 2), editorulSezatorii", gasesc cel mai bun calauz ce puteam dori. [ ...]

1) Asa se scria odinioati. Vine de la Folticiu si acesta de la Fol-tea, Minc5ciosul (n.a.).

2) Artur Gorovei (1864-1951) folclorist si etnograf ; impreunacu M. Sadoveanu a editat o gazefi s'ateasca It'ivasul poporului"(1907-1909) (n.n.).

104

POBRATA

[...] In pacea ling a podiwlui roditor infloritor, Po-brata se ina1ta-ntr-o maretie fara pareche. Ziduri grozave,de piatra de cremene, incunjura intr-un briu totul nein-coltit de vreme, cladirile ; ferestuici mici privesc banuitor in-tinderea neteda. Doua turnuri dintate, turnuri ca acelea ceau fost odata la Cetatea Neamtului, pazesc colturile. Dca-supra de intrare sta bourul cu git, sterna a Moldoveisupt Petru Rare, cu luna qi soarele in dreapta, un cadrude chenare un altul patrat, cu podoabe aurite, in colturi.Opt ctitori, aproape teqi de bataile ploilor, se i4ra de-oparte de alta, avind in frunte un Petru Rareg poate, alcarui cap s-a cojit de vechime. 1..1

Biserica ins4i nu e mai mica decit Slatina, careia i-a slu-jit ca model. Ea are deci acelai fronton, razimat pe douacontraforturi : cele patru mari ferqii gotice, ce-1 strapun-geau altadata, au fost zidite. Intrarea e tot pe o margene, ceadin fata chiliilor nimicite ; o pisanie in cadru patrat cla datade intemeiere : 7038, adeca 1530. Cele doua contraforturipe margene, un rind de ocnite, care se intreie§te numai la al-tar ; doua feresti mari §i doua mici de fiecare parte. Turnul,cu temelia ocnitele sale indatinate, nu se deosebwe prin

Dar Pobrata are insu*i ce nu se mai afla aiurea. Pe deo parte, in pronaos nervuri depiatra, cu podoaba de capitele,se ridica ping sus in bolts, taind o zugraveala care s-a pas-trat intreaga aici inauntru, pe cind, afara, abia au ramasslabe urme, supt paza acoperiqului. Pe de alta, uqile cu cadrubogat impart biserica in patru parti, nu numai in trci, cain toate celelalte cladiri religioase vechi ale romanilor. Dinpridvorul plin de pietre de mormint, care pomenesc neamu-rile lui Simion Stroici, pe Hira, pircalabul credincios al luiRare$ batrinul, pe vechiul boier Fratian, pe un Petru-vodafiul lui $tefan batrinul", treci in marele, analtul pronaos,gi de aid to gasqti, nu in naos chiar, ci in mausoleul ctito-rilor, care formeaza o despartire deosebita. Aici se odihnesc,

Pobrata (Probota), vestita ctitorie a lui Petru Rares, a fostrestaurat5 (n.n.).

105

si

usiisi

si

si

si

si

Cu

oimic.

in dreapta, supt minunate lespezi de marmora, malestru cio-plita, Petru-voda Rareq Si sotia sa, fata lui Despot Elena,carora fii nevrednici nu s-au ingrijit sa li sape anul §i zivamorth ; in biserica parasita, unde numai dumineca §i sarba-toarea mai slujqte preotul inaintea a foarte putini credin-ci4, domnetii soti cari au impart4it impreuna cele maimari bucurii i durerile cele mai cumplite ale vietii dormsomn sfint. In facia, supt o lespede lipita chiar pe psamint, inu inaltata% ca dincoace, pe un piedestal de piatra, zac ra-m4itele lui Stefan-yea fiul lui Rare, ucis intr-o noaptede boierii necinstiti de clinsul qi pus in acest colt .sfintit deminile compatimitoare ale surorii sale Ruxandra, sotia Lapu-neanului, caci mama nenorocifa, doamna Elena, murise acum,sugrumaea de acest stramic ginere.

In vale mai sint ruine i o biserica pa'strata inca, de laStefanifa-voa, nepotul de frate al lui Rare. Dar pietrelede acolo au fost culese i aduse aici, in noua biserica a Sfin-tului Nicolae din Poiana. De acolo vine piatra lui Petru-voda fiul lui $tefan i nepotul lui Alexandru cel Bun, i totde acolo mica piatra, sfarimat'i, lucrafa ins cu ingrijire §i

frumos scrisa, care acopera, linga zidul in fata muwroiuluichiliilor arse, ramaitele sfinte ale acelei Oltea, care n-a fostsotie de domn, dar din iubirea ei cu un domn viteaz a datnatere, intr-un ceas fericit, lui Stefan Voda cel Mare, min-tuitorul neamului romanesc 1) [...]

SPRE SUCEAVA. SUCEAVA

Prima'vara tinara. Un verde blind, dulce, umed, copila-resc. In lunca Siretului pe care se deaparia de la Focp.ni pinsla Burdujeni, in tot lungul Moldovei noastre, calea cea marea trenului, copacii se inaltei inca negri, goi, dar cite unul

1) Piatra a fost mutat5 InI5untru, tinga una noua care lamure5terostul celeilalte, in 1904, cu prilejul serbarilor amintitoare ale luiStefan (n.a.).

106

ba'tut ca cle o usoara ninsoare verde ; altii, mai timpurii,isi poarta frunzisoarele ca niste flori : par cea dintii gkeala"a unei copile. 0 ploaie mare de o noapte $i o zi, pornitdintr-un apus de singe, a s'ama'nat baltace curate Inca : pareca ar fi niste frinturi de lacuri albe. Pe o muche de deal,iarna a uitat o mkam'a de z5pacla". Sus soarele usuca unma'sag de nori surf, ei'masi in urma in zarea rasaritului. [...]

intii vi se va infAisa Sf. Dimitrie, mare si puternieazidire pe care Petru Rares o inching, precum a fkut si inHirMu cu o cradire ceva mai mica, sfintului purealtor demir", biruitor in luptele care plkeau sufletului focos alfiului lui Stefan cel Mare. [...] Si iaeasi clopotnica pe care eintipkita de partea de c5tre ra'skit cunoscutul hour cugitul gros, cuprins intr-o floare purtind inscriptia, clopotnicaaceasta a fost de aticia ani preschimbatal pentru a se facede la in5ltimea ei trainiea", paza de foc.

incolo, Sf. Dimitrie-i cum 1-a la'sat ctitorul. Favada largae str5akutsa de trei feresti gotice si se sprijin51 pe dous'contraforturi. Ferestile gotice se urmeaza si pe laturi, ca sicontraforturile. Zidirea se rotunjeste la strane si in fund,la altar. Ocnice mici sus, ocnice mari jos, lung5rece pins latemelie, ii impodobesc parelii. Zugr'aivelile frumoase, pe fondalbastru dulce, care se vedeau odinioara, s-au sfa'rimat, s-auascuns supt pospa'iala tencuielilor mai tirzii.

idauntru, chipurile de sfinti sint in parte cele vechi,precum dovedeste inscriptia numelor, in lungi si supciri slovedin vremea, buns pentru scrisoare, a urmasilor lui Stefancel Mare. Un foc a mistuit ins catapeteasma, odoarele vechis-au stricat, afar5, de jalnice ra'ma'si;e, aruncate intr-o ca-mara a turnului, unde putrezesc in praf cununile mortilordin zilele noastre si fel de fel de lucruri fara chip si laYa"

nume, care duhlesc a muced. Pietrele de mormint, intre careun inva'cat strain a crezut Ica Oseste pe al lui Bogdan fiullui Rares, nu se mai pot ceti cu siguran0 ; nica'iri nu le-amVa'zut mai tiealosite. [...]

Girla noroioas51 de jos e Ckaina Sucevei. Dincolo dedinsa zdrentele galbui ale zidurilor Sucevei se ridic5 inainteata, vorbindu-ti de Petru-voa al Musatei din 1380, de

107

val-

Alexandru cel Bun orinduitorul, de Stefan cel Mare, carea parasit-o deznadajduit inaintea turcilor lui Mahomed alII-lea, ce an ars cetatea in 1485, care a aparat-o de poloniitrufasi al lui Ioan Albert, ce si-a cucerit aice rusinea simoartea inainte de vreme, de Petru Rams, gonit de boieriisai, cari au lasat lui Soliman al II-lea drumul deschis sprescaunul domnesc al Sucevei, unde el si-a scris cintarea debiruinta pe o placa de marmura ce se pastreaza astazi lamuzeul orasului ; apoi de voda Despot strainul, care a statluni de zile inchis aice, in cea mai chinuitoare din asteptarilemortii, pins ce boierii rasculati ai lui Tomsa, Stefan vodacel nou, 1-au razbit prin foame si 1-au silit sa iasa, in hainedomnesti, imparatesti, incoronat si investmintat in aur, injos spre Areni, la podul din vale, spre Zamca si Sint'Ilie,unde 1-a lovit topuzul odata cu mustrarile, si tatarul, cares-a Invoit la o astfel de fapta, i-a desfacut capul strivitinaintea boierimii fara de mils. [...]

Vremea acoperise de mult cetatea supt un giulgiu de tarnadin care ieseau numai colturi de piatra destainuitoare. Unarhitect german, Romstorfer, a vrut sa stie ce este acolo sia lucrat ani de zile cu multa rivna, mare folds si putinacheltuiala pentru desfacerea din pamintul lutos a Suceveinoastre de demult. Pe rind au rasarit santurile adinci plinede apa in zilele grele ale apararii, zidul puternic din afara,intarit pe o temelie veche de catre Stefan, vulturul acestuicuib al ulilor si qoimilor dinaintea sa, apoi zidul dinauntru,camarile de locuinta, incaperile domnului, beciurile de armesi de ostasi, gropile pentru robi, curtile cele mari din mijloc,unde puteau incapea mii de aparatori, turnurile de straja sibisericuta. S-au gasit oase infratite in acelasi praf fara nume,hirburi de smalt cu frumoase impiestriri, care n-au fostInca cercetate, unelte qi is'psa'.turi, bani, lemnarii, inscriptiide piatra. Uncle se afla astazi jos, la muzeul dintr-o marecasa pustie, pe celelalte ti le arata paznicul, un gropar decimitire, harnic si calduros ajutor al lui Romstorfer, in chiarcuprinsul zidurilor. 1) [...]

I) Cetatea Sucevei a fost partial restaurafi in anii nogri (n.n.).

108

DRAGOMIRNA

[...] Ziduri si turnuri ca ale Dragomirnei nu se mai va'dla vreo n15.nstire a neamului nostru. Turnul clopotelor,impa'rtit in mai multe registre, are, la dreapta si la stingalui, aripi de ziduri, steaba'tute de feresti ma'runte sau decra'pkuri pentru pinda si lovirea dusmanilor, cari erau multisi strasnici pe vremuri, ca acei ta'tari a ca'ror pomenire es'apata stingaci pe stilpul de piatra al portii. La un capa'tsi la altul, stau turnate din piatra tare si grea doua alteturnuri mai mici, dintre care cel din stinga zis al lui Bar-novschi, dupe domnul din veacul al XVIII-lea ca'ruia i

s -a v5'ssat singele de viteaz bun in Constantinopol, e vestitsi pentru incaperile sale =dal orinduite. 0 strasnica cetateaceasta, si ba'trinul egumen trebuia sa face la o intimplareisprava de pircalab incercat si fare de fried' !

Turnul din mijloc, care cuprinde si un paraclis, la careto sui printr-o ingusta sca'rita invirtitoare, cu miros demucegai, e acoperit de podoabe : rozete de piatea tivescdeasupra poarta ; ele sint lipite ca la Casin, dar mult maibogat ca acolo, de nervurile puternice ale boltii gotice dedeasupra aceleasi poi-6 ; ferestuicile au cadre de piatra caacelea din bisericile lui Stefan cel Mare, si portita care ducela scara spre paraclis poarta si rozete pe ciubucele fine.Bourul cu gitlej, in ram scrisa cu slove, si avind sub elcrucea cu trei ramuri, e spat aici mai bine decit oriundeaiurea.

In trapez'aria cea mare, unde se hid'neau la un loc, fra-teste, vechii calugari, doua stealucite bolti gotice, ce seunesc pentru a se sprijini pe acelasi stilp de mijloc, aratapricepere si avint.

Un ctitor cu rivna si un ctitor bogat a fost AnastasieCrimca, mitropolit al Moldovei de la inceputul veacului alXVII-lea, care si-a dat toata averea pentru a inchina luidumnezeu un prinos ca acesta, si mester a trebuit s'al fie acelarhitect, desigur ra'sa'ritean, care n-a crutat nici una dinindra'znelile si mijloacele de frumuseta ale mestesugului sau.

Vederea bisericii e o uimire de bucurie. E inalta si in-gusta, ca o frumoasa cutie de moaste. Ferestile, mici, coltu-

109

rate, au cadre de piatra ; de fiecare latura se numara case.Contraforturile, trei la numar, au izbutit sa fie ele insasi opodoaba. Doua rinduri de ocnice alearga sus.

Dar juvaerul lucrat cu o iubire fara de margini e aiceturnulecul, in muchi, care e poate prea mic, dar in sinealcatuieste o lucrare desavirsita, pe care n-o intrec niciturnurile, stricate astazi de repargia d-lui Lecomte de Noi iy,de la Trei Ierarhii din Iasi. El se ridica pe o indoita temelie,sculptata ca o horbota ; cadrul impodobit al celor douaferestuici e de o mare bogatie de podoabe. Trandafirasii depiatra sint raspinditi darnic, inflorind orice coltisor, si astfelintregul turn pare un surguciu de floare invoalta. ina'untru,to minuneaz'a inainte de toate injghebarea bolcilor si imbel-sugarea for in ssapaturi. In pridvor si in pronaos, inalte caintr-o catedralal gotica, zugraveala cea veche s-a stricat sia fost rau, caraghios, inlocuita ici si colo. In biserica insasi,tot vesmintul de zugraveala s-a pastrat insa, si sfapinestesufletul cu un farmec de frumuseva si evlavie. Pe nervurileciubucelor impletite, ca acela ce da ocol bisericii pe dinafara,sint puse colori de rosu, albastru si aur, imbinate in desem-nuri ca acelea din vechile manuscripte, si acelasi fond depotrivire aleasa se vede pe alocurea si aiurea, alcatuind ceamai frumoasa din decoraOle ce ni s-au pastrat. [...]

PETRAUTI

Apucam spre PetrauW) printr-o mare padure de copacigoi de frunze, inaltindu-si trunchiurile ca niste uriase facliidin iarba tinara, batuta cu flori albe, cu branduse, cu mierea-ursului vinata, cu cite un ba.nut de aur, cu potire viorii. Caintr-o groapa intre casele unui sat rom'anesc ce se desfasoaramai departe, cu bune salasuri gospodaresti, se vede bisericalui Stefan cel Mare. Parohul, parintele C. Morariu, un scriitorbisericesc, nu e acasa, si ne ducem singuri spre biserica, sprebisericuta, care se infatiseaz'a cinchita ca o buhna amortita

1) Azi Fratr'auTi (n.n.).

110

de lumina, cu stresina-i mare, ca un coperis de pene negre,cu p'areTii galbeni, cu turnulevul tuguiat, in care ferestile facca niste ochi de pima si muchea dintre ele ca un cloncr5Ip'aret.

Doug rinduri in cea mai ma'iasta: scrisoare slavonsal spunnumele lui Stefan cel Mare si leatul de 1487. Intr'a'm. Unpronaos si un naos intunecate, umede. Cu fa'clie in virfulbalului vedem in dreapta, linea strane, desfa'surarea ctito-rilor : doamna frumoasa", Maria fiica frumosului Radu, invesminte de aur, Tine minile asupra a doua domnite, cucosiTele strinse de cercuri aurite, batute cu boabe de ma'rga"-ritar. Linga fiul sa'u Alexandru, inalt, frumos, incununat $iinvesmintat ca si dinsul Stefan, cu fata rotunda, mustaTasupTire, ochii marl, sine in mini prinosul bisericii.

Afar ploaia rece bate asupra unor pietre de morminte,scoase de la locul tor, care vorbesc de Aron-voa, tovara'sulde lupte al lui Mihai Viteazul, si de anii aceia de silinte side ni'rire. In ploaie printre dealuri trec Orani pletosi, cuLila imbujorafa de lovirea aspea a pic'a'turilor inghecate. Pemargenea drumului s-a aprins un =Jar de crengi, carezvirle limbi rosii. In fa0., supt nori negri, in'albeste Suceava.

PARAHAUTI

A picurat, a ploat, au cazut curcuri si grinding din noristrasnici, dar cu puling intindere. La intors, un soare cald,bun incMzia fecele si dezmorHa de frig picioarele. Acumcind pornesc spre Solca, la stinga mea se adunI semneleunei furtuni, pe cind in dreapta ghemuri albe de nori, cumargenile aprinse de un soare ce nu se vede, caTa'toresc pesenin ca niste corabii pasnice. Iar vintul bate de la unii laaltii, de la norul negru care se incrunfa; la norul alb carezimbeste de soare.

Drumul NrUuTilor, pe unde vreau sa trec, pentru bise-trece pe linga Zamca cu trei biserici, se infuna in

111

rica,

vale si strabate intii $cheia. Case le sint bune, curate acumasupra Pastilor, rareori impodobite ; si podoaba nu e altadecit o stropire din bidinea cu stropi albastri si rosii, detot urita. [...]

Costina poate vreo mosie a lui Miron Costin, care sescria Costin", incunjura cu casele ei o veche curte boie-reasca, cu multe acareturi, a proprietarului roman Popovici.

Dupa dinsa yin Parhaucii, coborindu-se de vale intregarduri de rachita si bune zaplazuri de scinduri. Biserica,la care ma opresc, samana cu a Mirautilor. Ea n-are turn,si pentru a /inea clopotele s-a facut inainta, in locul infun-daturii de la Reuseni, un pridvor cu bolti deschise in carese vad sfinci frumosi si in rindul de sus al caruia sunschemarea la slujbe. Biserica e patrata, afara de rotunjireaaltarului, in fund, si patrunsa de ferestuici ca acelea de labisericile de sat din vremea lui Stefan. Inca de pe atunciera aici o biserica de lemn, pe care a facut-o de piatra,abia supt alt Stefan, cel Tinar, la 1522, marele boier si

bogatul stapinitor de mosii Totrusanul, din Totrus sauTrott's, care-si ingropase aici mama, Maria, sotia Ana, si oruda, ce a fost vames al Moldovei, Anjinco. In tot veaculal XVI-lea si al XVII-lea, ea statu deschisa credinciosilorde aici si din satele vecine, dar dupa 1700 ea se pustii. [...1

HUMOR

[...] Acum vad manastirea, pe care o cutreier indata,dus de parintele Boca. Clopotele atirna intr-un mare t....rnputernic, ca acela de la Piatra. Linga dinsul sta biserictqacare nu mai e incunjurata de vechile ziduri, din care n-aramas decit o ruing de turn facut in vremea lui Vasile Lupu.Cladirea samana cu acea de la Reuseni si Parhauvi, cacin-are turla.

Si aici nu se mai vede nimic din vechea zestre pe care adat-o in argint si our ctitorul de la 1530, Teodor logofatul

112

lui Petru Rare si unul din vechii boieri ai tariff. Mormintelestau insa la locul lor, si pentru a cuprinde eamasitele lui,Teodor si ale scniei sale Anastasia s-au rasat dou'a adaposturiboltite intr-o inc.apere anume, care se afFa intre pronaos sinaos ; el se odihneste supt o piatra de marmora, frumos.sapata si coscovaa la mijloc ca un sicriu ; ea, supt o lespedeobisnuit'a, in stinga. Chipurile amindurora se Vad pe parete,si ele arata cum se imbrka pe atunci boierimea.

Logofatul are un fel de caciulica, ca o berets de marinar,cu fundul albastru si margenile galbene. Poarta un gulerrosu si altul albastru, o lungs haina galbena cu brandenbur-guri albastre ; pe lature, e o deschizaitura cu aceleasi bran-denburguri.

Ea, in genunchi inaintea Fecioarei, poarta o palarivaviorie cu dungi, asemenea cu palariile de pale din timpurilenoastre ; pe fundul ridicat e o dungy albastra, si roatealbastre se insira pe margine. De supt psararie cade un valin colcuri, dintr-o stofa cu liniute si puchicei viorii. Rochiain falduri lungi e de brocard de aur, cu mineci rosii avincttriunghiuri de aur.

La locul de cinste al ctitorilor, acestia au zugravit insafamilia domneasca. Iata Petru Rares, purtind pe cap coroanade aur cu cinci ramuri : are fata rotunda, barba tinara, Orullung ; vesminte arhieresti bogate it acopar. Elena doamnaapare de o frumuseca rara, supt aceeasi coroana rdireaca,in haine de brocard de aur, pe fond verde cu minecile rosii.Un colt de lemn al corului acopera desigur chipul fiuluicelui mai mare al so;ilor domnesti, acel Ilie care s-a turcit,lepadind de la dinsul domnia. Stefan, cel mic, care a petitucis, dupa multe ispravi ticaloase, apare aid ca un foartecuminte copilas incoronat.

Humorul se mindreste insa cu zugraveala sa, care aramas neatinsa si pe dinauntru si pe dinafara, unde numaiun Orete a fost dezgolit de ploaie. Albastrul seninului stsa'-pinete, smaltat cu aurul cununilor, cel ce strnate cuochii multele chipuri, insirate rabdator dupa vechi datine,capat'a o inalta parere despre mestesugul zugravelii in tim-purile maririi noastre. [...]

113

voRONET

[...] Tra'sura trece Gina Morilor, care se strecur'al limpedepe prund, ea rata'ceste pe locuri boloV6:noase, unde fiecaredrumet are alt drum, inainteaza in umbra codrului de bradSi trece pe un podet Moldova.

E aceeasi ape vioaie, dar large, senina, pe care o stiamdin Ortile sucevene ale Moldovei. tntr -un freama't ma'ret,ea merge spre hotarul nostru 1), de care nu vrea sa stie,ca'utind departe Siretul ripos cu ape abuie, ba'trin sotpentru aceasta mireas'a tinara cu suflet limpede. Humoreniisi voronetenii culeg pa'stea'.vi pestriti in ochiuri adinci de ap'5'..

Mai departe e piriul Voronetului, care ma'car acum, invreme de reVarsare a ploilor, nu e deloc un pirlias de dis-pretuit, ci hra'neste harnic Moldova, sta'pina sa. De aici indrumulete cotite se insira casele satului Voronet. Peste citevapodete de crengi, ca'ptusite cu ace de brad se ajunge la rna-na'stire, in adincul adincurilor codrului, in valea cea maitainuita a va'ilor muntelui. M'a".n.stirea, asta'zi biserica demir ca si cea de la Humor, se vede numai cind ai ajunslinga dinsa. [...]

Ziduri noua., care se prind de cele vechi insa citevafrinturi numai cercuiesc un ta'psan inalt de ruine, demodilci si beciuri adinci, pe care le acopera acum deopotrivaiarba tidarai. In margene Ozeste marele turn, care era inchisodata cu dou'A porti de stejar si in naltul ca'ruia atirna celedou'a clopote.

Auzi cum suns : pare ca zic : Stefan Voc15:, Ste-fan-Vo-6." !

Biserica acelui pe care-1 dried' in pomenire vesnica clo-potele sale, ina10 un turnulet cu firide dintr-un coper'amintcu sindra, care era aUdata impa'rtit in patru culmi si-1scotea, la mijloc, mai bine la iveala. Doua contraforturisint in fate, doua la altar. Ele nu erau la inceput, ci an fostadause pe vremea lui Ilie Rares poate, de acel mitropolitGrigorie 1), care e ingropat ca un ctitor, supt piatra ce-si

1) Vechea granit5 dintre Moldova si Austro-Ungaria (n.n.).1) Este vorba de Grigore Rosca (n.n.).

114

prega'tise, in pridvorul pe care el 1-a in'adit la cladirea luiStefan cel Mare, impodobindu-1 $i cu doua mari feresti gotice,ce intrec cu mult ingustele ferestuici ale bisericii vechi,incadrate acestea in ramuri de piatra sapata. $i, la rindulsau, Stefan ridicase zidirea sa de piatra cu trei abside inlocul bisericutei de lemn unde traise in schimnicie acel DaniilSihastrul din care poporul a facut sfetnicul zilelor de ne-norocire ale marelui domn, indemna'torul lui spre lupta sievlavie. Intre frumoasele pietre de mormint se vede aceeacare acopera ra'marsitele umilului caluga'r, sfint %aria:nese tirziu,pe care 1-a dat Moldova noastra.

In trei rinduri s-a zugravit Voronetul. Odata Grigoriea chemat mesterii pentru pridvorul sau ; alta' data s-a zugra-vit un gir de sfinti pe paretele de linga intrare ; dar zugra-veala cea mare e $i cea buns, $i ea acopera cea mai mareparte din afar $i tot laruntrul bisericii.

Niciodata nu s-a facut la not o mai desa'virsita artybizantina', sfinti mai luminosi si mai blinzi decit aici. Luniintregi ar trebui cercetat cu rivna fiecare colt de zugeaveala,fiecare unghi de impodobire malastra : nici un pictor strainn-a avut aceast rabdare pins acum si nici .unul din pictorilnostri, instrinati ca suflet si vinduti iubirn de argint, niciunul din ei n-a calcat aici pentru a se insufleti de cea maide pret mostenire artistic a stra'bunilor. Ei asteapfa sa hse plateasca scump muncar de boieresc, flcuta farea: tragerede inima. Dar nu e aici numai zugr'aveala ca sal narturi-seasca despre simtul de frumusefi al inaintasilor nostri.Strane lucrate in lemn de tisa de un ealug'ar din veacul alXVI-lea (1577) to intimpina in pronaos. Deasupra ugia ceduce de acolo in naos e prinsa cu fiare o grinds aurita,sapata cum nu se poate mai frumos, si o bucata din alta,cu zugraveli pe fond de aur, aplicat pe lemn, e acum ra'zi-mata de strane.

In locul indatinat al ctitorilor vsad pe Stefan, cu parbogat balan, cu ochi caprii, doamna Maria, frumoasa, oa-chesa, Bogdan, icoana a tatalui sau, si o mica domnifa faranume, cu cerc de margaritare pe cosite toti in brocardgreu de aur.

Incetul pe incetul, la lumina fcliilor, toate podoabelebisericii lui Stefan s-au desprins inaintea ochilor meiuimiti. [...]

115

(...1

MOLDOVITA

[...] opresc la Moldovita manastire, inaintea portii=zidurilor de cetate, abia rupte de vreme in faca si avindu-siinca un turn de la mijloc, fkut din nou pe vremea turnuluide la Dragomirna, cu care sama'na bine in toata alckuireaputernica in podoabele aici, fireste mult mai putine sisarace de rozete si ciubuce de piatra ; doua alte turnuristrajuiesc la colturi.

De departe, manastirea se vkea prin turnul suptiratecal bisericii sale si prin coperisurile negre indoite, prin sirurilede feresti ale clkirilor celor vechi, care sint aseazi locuintaunui paroh inchis in aceasta pustie desavirsita. Daca patrunziin curte, mai vezi in dreapta o parte din casele domnesti,cu don'a rinduri : mai multe feresti incadrate bine, o usafrumos sapata s-au pastrat neatinse. Biserica se datoresteevlaviei lui Petru Rams. [...]

Biserica naosul $i altarul urmeazs& rotunzindu-sein trei abside, care sint exagonale, pe din afara $i impodobitede partea aceea cu ocnite si lungi nervure. Cadre de piatraincunjura toate usile, in arc slarmat la cea dintii, iar lacelelalte in unghiuri drepte.

Lumina vine pe cite doua feresti gotice si doua altelemai mici, pkrate, de fiecare latura, afara de ferestruia al.tarului. Contraforturi sprijida paretii. Un singur turnulec,ca acela al Voronetului, se ridica deasupra boltirii naosului.

Dar minunea e si aici ca la Voronec si, in parte, laHumor, zugraveala, despre care se spune anume ca a fostfacuta in anul 1536, cu un an inainte ca ctitorul piardadomnia. Ea sama'n'a: asa de bine cu aceea de la celelaltedou'a biserici pomenite, incit trebuie sa se creada ca a fostfacuta de aceiasi mesteri in tustrele lacasurile. Pastrarea edessavirsita, si luptele pentru cucerirea Tarigradului, atacatde ieniceri calki si de spahii cu cealmale, par zugravite ieri.A suferit numai paretele pe care de obicei 11 bate ploaia siacele locuri unde si-au zgiriat numele atitia drumeti cari,neputind lua o amintire frumoasa, s-au simcit datori sa laseuna urita. [...]

116

si

insasi,

sa'-si

Ma

Intre ctitorii, zugraviti pe paretele din dreapta al nao-sului, se vede Rams cu coroana inalta, impletita, in hainelungi si largi de brocard cu florile de aur tesute pe galben.Doamna lui, Elena, sirboaica, fats de despot, poarta, cuaceleasi vesminte scumpe, coroana grea, de aur, cu cincispre-zece ramuri, impodobita cu pietre scumpe si m'ardaritareca margenile aurite ale rochiei. Gitul e prins intr-un gulerrosu, colturat si un lung vat cade pe amindoua laturiletrupului. Copiii se vad amindoi, in virsta:, de vreo zece ani :'the si Stefan. As'am'anarea intre aceste chipuri domnesti sicele de la Humor arata" ca domnii nu se zugraveau cufata oarecare, ci ca mesterul ca'uta sa princia insusirile deo-sebitoare ale chipului for : Elena are aici fata lunga'reata,.dar plina si ochii mari, cu coada prelungita.

Daca nici aici nu sint odoare, multe din podoabele vremiivechi s-au pastrat, si ele sint intocmai ca acelea de la.Voronet. Deasupra usilor se vald Inca grinzile originate,spate si acoperite cu aur. Strande de tisa, tari si lucii, cade un fades galben, au aceleasi sa'pa:turi acute de un caluga'rdin veacul al XVI-lea, care si-a scris numele pe o foaie de-pergament lipita de lemn, si asazi foarte stearsa. Scaunutvladicesc e lucrat si aici in roate si colturi, frumos coloratede doual on se vede sterna bourului, asa cum se acea pevremea lui Petru Rares, cu intregul cotor al gitului. [...]

CIMPULUNG

[...] Prin negura de intunerec a serii cu stele putinepete groase de nori, inalltimile se preiaresc ca niste gheburide ca'rnil'a', una dupal alta, mai mult goale sau presaratebrazi. Pe vale, casele satului Prisaca, ma'rgenesc drumul,vederea se coboara, fermecata, asupra serpelui de otel ce seiveste in vale Si care e Moldova. Apoi nu mai sint sate,Drumetii se intimpida rar, in call ce luneca sterse, ca niste-umbre. Dupa vreun ceas numai, incep cele dintii case ale-Cimpulungului, care se tot desieal intre muncelele culkos si nesfirsit.

117:

si

sii

cu,

si

o

brazi,

Nu sint nici felinare in acest Cimpulung vechi ; femeileimbricate ca la munte, pe cap cu stergare albe de pinza decase, oameni in sumane, cu pala'rii largi si vitele lungi depar uns, nemtoaicele in haine de oral merg pe dibuite sause ajufa cu felinare de mina", ca in timpuri de tot vechi.Lumina facliilor prohodului dumnezeiesc aprinde ferestilebisericii de lemn a lui Ioan Teodor-voda" Calimah, domn alMoldovei in 1758, na'scut in Cimpulung, dintr-un orheiansi o femeie de acestea cu catrin;'a", cioareci si stergar, femeiputernice si suferitoare, dar fare frumuseca acelora de sus,de pe Moldovita. [...]

SPRE RADAUTI

[...] Biserica cea veche a domnilor Moldovei arata sa fifost de lemn ; pe mormintele lui Bogdan-vod'a si ale urma-silor sal, nu s-a putut pune fireste nici o piatii. Intemeindepiscopia 10.autilor, $tefan cel Mare a inteles s'a'-i dea si obiserica vrednica de noul vla'dic'a:. Biserica aceasta a fostcroita in propor ;ii de tot largi si are asta'zi o forma cenu-si Oseste Orechea aiurea. Prin usa cu multe arcuri sca"-rImate in cadrul ei se intra intr-un pronaos, si de la acestao alfa, usa, incunjurata cu linii de arc sf):rimat, duce labiserica insa'si. Si pronaosul si naosul sint impa'rtite in treiprin dou5, siruri de stilpi greoi, la'cuti din zid. E deci obiserica cu trei nevi, asa cum se mai intilneste o alta laArges, in biserica domneasea. Lumina patrunde prin citecinci feresti de fiecare parte. Asa fiind, catapeteasma seintinde numai in parte inaintea altarului, sprijinindu-se ladreapta si la stinga pe dotia" bucki de zid.

Cite cinci contraforruri de fiecare parte sprijinN. Oretii.Turnul lipseste, dar in zid se fa'cu loc unei sca'ri care ducela acoperis. Clopotele atirda intr-o clopotni0 cu dou'a" rin-cluri, ce se inalfal la o parte.

hi naos se intinde lingsa zidul din dreapta un sir depietre frumos spate pe care Stefan puse sa le face in amin-tirea tuturor acelor inaintasi si stea'mosi ai Si a cari-si gsd'sirs

118

sau trebuiau sa-si gaseasca odihna in Radauti. Pe rind seceteste pe umeda piatra neagra, patata de picurile de cearasi acoperita de un praf cleios, numele lui Bogdan, lui Latco,lui Roman, tatal lui Alexandru cel Bun, lui Stefan, fratelelui Roman si biruitor al ungurilor, lui Bogdan fratele luiAlexandru cel Bun, si al lui Bogdan, tatal noului ctitor.Linga dinsii isi aflara apoi locul rude domnesti si fruntasiai tarii din timpurile noua. Dar gropruta domnilor era stra-mutata acum la Putna, manastirea cea noua, si Stefan plateaastfel mai mult o datorie de recunostinta fata de trecut,impodobindu-1 in clipa cind it parkea.

Asa au trait Radautii supt cirja vladiceasca, supt pazasfintelor morminte, pins in vremea acelui Alexandru La-pusneanu, care a urmat lui Rares ca Innoitor si adaugitoral monumentelor Moldovei. Alexandru-voda, tiran bisericoscu frica de iad, si-a indreptat luarea aminte si asupra bise-ricii din Radauti, el i-a adaus un pridvor impodobit infata cu o frumoasa fereasta gotica, inflorita, si avind pelaturi alte doua feresti mici, deasupra usilor impodobite cadin vechime. Tot supt dinsul, prin 1558, se facu si zugra-veala cea noua a paretilor si chipurile ctitorilor, ce se vadInc a la strane, in mina dreapta. Alexandru-voda tine bisericain mina, Stefan se afla linga dinsul, mai de o parte, sitinarul de linga el nu poate sa fie decit Alexandru, fiul dinflori al marelui voevod : el nu avusese ca mama o doamna,si de aceea nici un chip femeiesc nu se vede linga acestea alevoevozilor.

Toti poarta hainele lungi de brocard in flori de aur, darele nu pot fi privite cu deplina incredere, caci asupra forca si asupra chipurilor domnesti a trecut penelul pictorilormai tirzii, care au dat lui Stefan-voda si Lapusneanuluibarbile for ascu %ite, despartite-n doua. [...]

PUTNA

[...] Putna lui Stefan cel Mare a fost cea dintli si maifrumoasa din bisericile lui. Ea avea intrarea printr-o usa."

in arce sfarimate spre un pronaos, iar printr-o a doua usa,

119

qi

cu cadrul in unghiuri drepte, spre largul naos cu stranelerotunjite si spre un altar in absida. Patru feresti gotice da-.cleau lumina puling pe care datina Rasaritului o ineaduiaunei biserici manastiresti, menita pentru ingroparea domnilor.Deasupra naosului se ridica un turnule ;. Patru contraforturisprijineau, incordindu-se, podoaba acestuia si aparetilor celorlalci erau ocnive in doua rinduri. Zugraveala.era numai pe dinauntru, ca in toate bisericile lui $tefan, iarpe dinafara caramida aparenta si rotilele de smalt ca laFapauti, la Dorohoi, la Hirlau, la Sf. Ioan din Piatra, lalorzesti alcatuiau singura impodobire.

In aceasta biserica se coborira pe rind in mormintul lor,-supt lespedea de marmura sau de plated' moale moldove-neasea, Stefan cel Mare in acele zile de inalTare a sufletuluisau, in iulie 1504. Apoi doamna sa cea din urma, cea maifrumoas51 si mai iubita, Maria Radului-voda munteanul. Si.ei isi aflara locul linga doi copii morli tineri inainte deaceasta, copii din flori cu mame necunoscute, si lined' a.doua sotie a voevodului, impa'rateasca Maria de Mangup,pe care un acoperis de mormint, Tesut din fir de our pematase, o infatiseaza dormind, cu minile pe piept, purtind.cununa grea pe capul supTire, si infas-urata in brocard scumpca intr-un giulgiu marev. Mitropolitul lui Stefan in aproapetot cursul domniei lui, bunul parinte batrin Teoctist, care

stat neclintit cu cirja lui sfintita buzduganul singerosal luptatorului, si-a aflat si el pacea aice, in gropnita dom-ineasea, fiind poate si ruda de domn, vla'star din neamul-stapinitor al lui $tefan. $i Bogdan 1), fiul ctitorului, si $tefa-nifa, fiul usuratec al acestui viteaz Bogdan, au venit pe rindlinga iarinte si bunic, impareasindu-i linistea, ce se puteacrede vesnica.

Dar iata ca dupa moartea inainte de vreme si fara delege a lui Stelanica, Petru Rares, om cu ginduri marete, isdomnia larii. In toate el vrea sa" faca mai mult, mai maredecit tatal sau, $tefan batrinul. In razboaie si cuceriri n-aizbutit, in scrieri si cla'diri insa, da. $i vezi-1 cum isi punein gind sa prefaca in mai frumos Putna lui Stefan, in carela 1529 el inmorminteaza pe doamna tineretelor lui, Maria...

I Bogdan al III-lea, zis Bogdan cel orb" (1504-1517) (n.n.).

120

pketii :

lingaa

Desigur ca atunci s-a cladit pridvorul inchis, pe care-1lumineaza in frunte trei feresti mari, mai mari si mai imbel-sugate dectt oriunde, cu cite doi stilpusori gotici. Doua uside un gotic mai simplu dau intrare pe amindoua

stricatlaturile.

Dupa acest adaos de la Putna, care i-a intrucitvaarmonia masurilor, incarcind-o cu podoaba cea noun, s-aluat Lapusneanu cind a innadit cu un pridvor Radautii.Rares va fi chemat si aici la lucrul zugravelii maiestre pe(Juice fond albastru pe mesterii de la Humor, de la Moldo-N ita si Voronet.

Domnii ce venira dupa Rares, si Rare el insusi dupa celua pe sirboaica Elena, nu mai avura pentru Putna o ingri-jire deosebita.

Atunci bunul boier de tara ce,_,ajunse a fi Gheorghe Ste-fan-vocia se apuca sa dreaga manastirea, pe care o amenintarisipa. El pleaca din scaun si se stinse in strainatate fara sase fi putut duce lucrul la capat. Desigur ca acelasi meterde cladiri va fi lucrat si mai departe supt domnii urmatori,rabdator si bine, pins ce, dupa vreo zece ani de zile demunca cinstita, se putu sfinti biserica cea innoita.

In ce a stat innoitura, se vede lesne. Ferestile, usile auPost lasate cum fusese. Nimic nu se schimba in orinduire siimpartire. $i zugraveala din timpuri fu pastratsa. Dar, dupao dating de arhitectura care se vede de la Dragomirna siSolca pin la Casinul aceluiasi Gheorghe $tefan, ciubuceImpletite se intinsera ca un briu in jurul bisericii, intre celedoua rinduri de ocnite, si apoi pe toate nervurile boltilor,lucrate aici in flori si pecetluite cu capete de bouri, cu gitdin veacul al XVI-lea sau fara, si infrumusetate ca in toatestemele. Mormintele nu fura lasate la locul lor, ci, la innoi-rea pardoselii de piatra, ele fura cercetate si sicriele puse laun loc, in mijloc, podoabele. Astfel trupul luiStefan cel Mare, capul despoiat de coroana, pieptul acoperitInca de ramasitele vesmintelor si se zice de o cruce,cum o purtau la git voevozii ajunse in acest chip putinla dreg to de mijlocul naosului, unde si astki pasul oricuicalca, fara cunoasca, locul cel sfint. Inchinaciunea ceaveche si cea noua s-a dus aiurea, acolo unde statea marmoragoala, sapata cu slove gotice, si tot asa de goale ramaseradupa aceasta, in pronaos si naos, pietrele de mormint aledoamnei Maria, in fats cu $tefan, ale copiilor ei vitregi,

121

rasindu-li-se

sa-1

linga dinsa, a lui Bogdan, in pronaos, la dreapta, a Marieilui Rarq, in fata, avind linga ea piatra de mormint a luiStefanita. Deasupra acelor morminte care se gaseau Lineaparete, in orinduirea cea noun a epitafelor, sculptorii lucrarabaldachine vadit intiparite de spiritul cel nou al Renateriiapusene, cu formele rotunde, pline, cu fel de fel de liniierpuitoare, de flori destul de grosolane, de flacari

ridicindu-se la colturi ; mormintul lui Efrem de Radauti,la Moldovita, arata cum se pregate§te acest obicei al balda-chinelor, care nu fu urmat multa vreme. La turn se adauseinc a un rind, facindu-1 mai mare, multe podoabe, maisimple decit la Dragomirna. Pentru a tine naosul, se inaltarain sfiqit doi stilpi grei de piatra sapata cu podoabele obis-nuite in acest timp.

In aceasta noun haina aparu Puma dupa doua sute deani de la intemeierea ei. Nici acum ea nu avu noroc. Pestedouazeci de ani, polonii cucerira Tara de Sus, joimirii,cazacii lor, statura in Putna, poruncind jacuind. Dupaplecarea lor, la 1699, biserica ramase darapanata, caSi turnurile toate cladirile dimprejur, unde traiau in tica-14e citiva calugati. Atunci, prin anii 1750, Iacob I, mitro-politul Moldovei, care fusese episcop de Radauti si aveackre Putna o veche fireasca evlavie, se facu al treilea,al patrulea ctitor. El nu innoi nimic in arhitectura, nefiinddintr-o vreme cind aceasta mai era cu putinta. Dar el tidied'tot ceea ce cazuse, inlocui tot ceea ce lipsia facu toatazugraveala cea noun, din care se vad citeva urme in pridvor,nu prea stralucite, ce e drept.

STRAJA

Chipuri mindre cu ochii negri adinci, cu pletelerevarsate pe umeri ; spaltoi, cu umbletul incet qi sigur.Oameni, nu gluma ! Cojoacele albe, noun, tivite cu blanade miel neagra, qi prin care ies minecile largi ale cam4ii depinta curata, sumanele cafenii, cismele nalte trase vitejqtepeste genunchi, li dau $i mai mult infatiprea unor luptatori

122

si

si si

si

sisi si

iaraisisi

si

si

[...]

1...]

totdeauna gata. In mina au palariile de croialai ungureasa,cu margenile ra'sfrinte in sus. Cite unul si-a pus ciorapi verzide ling ca ai Odurarilor si alte podoabe imprumutate. Totiflacali au infipt in p'aFarii, de bucuria Pastilor, flori dehirtie si pene. $i catanele, pentru ca s'a arate din partea forea stiu sa pretuiasca o zi ca aceasta, si-au inflorit sa'pcilecu eamurele de brad.

Femeile au imbralcat si dinsele cojocele, care lasa slobodeminecile, ce sint infoiate numai la neveste. Cele mai multepoarta catrinta strimfa, prins'a inainte, neagra, cu dungisuptiri in lung si o margene lata rosie. Dar se vad si fustede postav umflate, puternic colorate, $i care se cheamasucne ; aceea dintre fete care poate sal capete o sucna, efoarte mindra de aceasta si iese intre rindurile dintii. Pecap, femeile ma'ritate au stergarul invalatucit pe supt barbie,fetele-si lasa cozile pe spate, iar cele care vreau sa se stieca doresc mire, aseaza pe pa'rul for Tins un cerculec de ma's-gele si alte podoabe, care se cheama gita. [...]

Incetul cu incetul, la apropierea serii, lumea de pe stradase imputineaz'a ; de linga" gradina gazduitorului meu, de pemargenea ogorului se va'd cojoacele si cojocelele albe caresuie pe poteci dealul din fata si se pierd in umbra. Se lasao sara ca o minune, cu raze reci ce cad curat, evlavios dinstelele nesfirsit de depa'rtate. [...]

In Straja se vede o casa gospodareasca, dar mica si lip-sita de orice fel de impodobire, casa trainica si ineapatoarepentru oameni mult'amiti cu putin. Acolo s-a n5:scut istoriculDimitrie Onciu11), si in vorba lui hot'arita si ra'spicata., inlucrul lui incet si sigur, in cautatura lui careii cauta ochii,se vede inriurirea acestor sateni ai Strajei, intre can a traitfiul de preot cei dintii ani ai vietii sale. Acum in casaparohiara se afla o biblioteca buns, si se scriu de DimitrieDan, parohul Strajei, care e si membru corespondent alAcademiei Romane, lucruri folositoare pentru cunoastereapoporului nostru si a trecutului sam. $i in istoria scrisuluiromanesc e un loc pentru mindrul sat din preajma Putnei,de pe malurile Sucevei limpezi si vioaie, care -$i perindeaianerabatoare undele reci ca de gheata.

1) Dimitrie Onciul (1856-1923), istoric roman, profesor la Uni-versitatea din Bucuresti (n.n.).

123

SUCEVITA

[...] Toata ma'na'stirea iese acum ca din pa'rnint : ziduricu ferestuici de impu,cat, case egumenegi, turn de intrare, cuun lung coper4 ascutit, firqte nou, care samana cu cel dela Dragomirna, patru bastioane in colturi, biserica rna'na-stirii, itiindu-i frumoasa turl'a peste multele hogiaguri albe,cele dou'a turnulete de la biserica parohiei, cradita fare stilprin anii 1770, in afar de ziduri.

De la inceput se vede ca zidirea de aici e mai putinacoperifa i ca'pt4fai de podoabe, in toate pa'rtile ei, decitcea de la Dragomirna. Dar Sucevita, pe care o ridicars Mo-vilegii, adica cei trei frati de la o mama, voevozii Ieremia

i Simion i vr5:clica Gheorghe, mitropolit al Moldovei, afost mai trainic i a avut mai mult noroc pina in made asta'zi, cind are in pkintele egumen Ilie un bun gospo-dar mai mult noroc decit stralucitul juvaier de lingSuceava, decit acea preOtire a Trei-Ierarhilor.

Poarta de intrare i turnurile n-au nimic deosebit ; pecea dintii, bourul de piatra sfa intiparit i asta'zi ca o pe-cete domneasca". Biserica insa robege de la inceput privirileprin intinderea, prin frumuseta, prin pa'strarea desa'viritaa zugra'velii sale din afara, ca i prin simplicitatea impuna-toare a proportillor. Coperamintul de indilai neagii, dincare se desface turnuletul spat cu doua' rinduri de ocmte,ocrotege inc a toate icoanele pe care le cere datina intr-obiserica romaneasca, i sfintii se desfac intregi, stialucitoriin noutate. [...]

Deocamdata nu pot face alta decit sa iatrund in prid-vor i pronaos. Cel dintii e facut in chip original, neob4-nuit nici inainte, nici pe urrna in bisericile Moldovei i

luat poate, prin inriurirea st5.pinirii lui Simion MovirS. inMuntenia, din aceasta tali'. El e alipit la cMdire, privindspre poarta i dind astfel o intrare lateral : are trei des-chideri, dintre care una e up., iar celelalte dou'a ferqtile,toate din arcuri sfarimate. Din el se trece printr-o 10 cuacele4 arce sfa'rimate, ob4nuite mai ales dup'i 1500, i careincadreazsa aici qi deschiza'tura fereqtilor, in pronaosul fru-mos zugra'vit, unde dorm in dreapta mortii incununati, pe

124

cind locurile copiilor lor, o fetica a lui Ieremia si o fetitaa lui Simion, Zamfira si Teodosia, sint la o parte.

Mormintele lui Ieremia si Simion sint acoperite cu les-pezi marl de marmora, maestru sa.pate, care sint puse peinalte mese de piatra. Simion si-a primit inca de la inceputaceasta grea podoaba din urma, prin Ingrijirile sotiei luiMarghita, care a fost mama vestitului, invkatului PetruMovila, lumina a Rasaritului slavon. Mai tirziu numai, uncredincios boier al Ieremiei, un,,stolnic al sau, si-a amintitcu duiosie si recunostinta de stapinul raposat si i-a pus omarmura intru toate asemenea cu a fratelui. De aceea credca Ieremia, mort cel dintii, e asezat, mai aproape de mij-locul incaperii, pe cind Simion sea de catre parete.

Chipurile lui Ieremia si Simion se vad pe acoperemintelecele vechi ale mormintului fiecaruia, ce sint pastrate acumin dulapuri de sticla. Cu fir de aur si de argint, pe matasarosie, s-a facut un Ieremia barbos, cu falca de jos scoasainainte, cu nasul suptire sprincenat ochios, gras,cos, trufas. Simion e infatisat ca mort, cu ochii inchisi, mii-nile pe piept, fata foarte slabs, cu barbs mica, neagra.Haina imparateasca de aur it invaluie ca un giulgiu. Pe capn-are cusma luptatorului, strasnica caciula a lui Mihai Vi-teazul, ca Ieremia, care cu aceeasi caciula a fost invins tot-deauna, ci coroanaimparatilor.

La drept vorbind, manastirea e a lui Ieremia, mintuieacu totul numai in domnia lui, deli inceputa de mulea vremecu zlotii de aur ai tuturor frkilor. Cind patrund mai tir-ziu in naos, luminat de trei feresti la stranele rotunjite inabside si prinse pe dinafara Intre doua contraforturi lu-mina bucuroasa a lunii Pastilor de april iveste frumusecavechiului alai domnesc zugravit pe paretele din dreaptapentru pomenirea si prin chipuri a ctitorilor. In cap staIeremia, incununat, in haine arhiereyti pe matasa royie, cuguler alb $i minecare rosii ca si pe perdeaua mormin-tului frumos, ochios, sprincenat si barbos. Dreapta luiintinde catre Mintuitorul, ca prinos, cladirea bisericii, dincare nici un amanunt nu s-a schimbat pins aseazi. Stinga i

se razima pe crestetul copilului Constantin, Inca marun %el,venit pe urma fetelor. Cea mai mare dintre ele se vede invesmint numai de aur, tot incoronata, pe cind domniTelevechi n-au decit cercurele de margaritare, linga tatal ei.

125

si

Frumoasa, tinara, foarte asemenea cu Ieremia, se vedemaica lui, Maria ; de supt coroana scapata in valuri unval alb, rochia e de brocard de aur pe rosu, tivita cu dungide aur, prin care trec, la mijloc, trei cusuturi negre. Elisa-veta, Ilisafta, doamna Ieremiei, femeie lacoma de putere $ipedepsita in cel mai crunt chip pentru neogoita ei rivna destapinire, rasare acum, %iind 'in mina crucea evlaviei. 0 su-vita de par balan margeneste fruntea alba deasupra minu-na%ilor ochi negri, si un val de matasa sosiateca se coboara injos pe umerii ei. $i prin frumuseta, ea era dintre aceleacare risipesc imparatiile si pier supt ruinele lor. Apoi sira-gul urmeaza prin capete oachese, cu ochii mari, coborin-du-se tot mai jos fetele celelalte ale acestor soli : Maria,Ecaterina, Zamfira, Stana, cu cercei de aur mici in urechiusesi cozile lasate pe spate. Litre ele se afla un frate mort maide mult, Alexie, baieas cu parul crev sub aurul coroanei.

Intre multele odoare lasate de Ieremia, cruci de abanos,iconite de fildes alb, nespus de rabdator lucrate, tavi, ana-fornite se afla si cartile cele scumpe, prinse in legaturi,unele mai vechi decit cuprinsul, cu tesaturi de lanturi siplaci de argint lucrat cu ciocanul. Una e de hirtie, vine dela Neagoe-voda munteanul ; o alta, cea mai frumoasa, afost lucrata supt Ieremia, poate de mesterul miniaturist, in-condeietor, care a fost mitropolitul Anastasie Crimca. [...]

SIRET

[...] Siret e unul din vechile orase ale Moldovei. Mer-gind prin Baia, prin Volovat si Radauti, domnia maramu-resana a lui Bogdan a ajuns aici inainte poate de a se po-gori la Suceava. Margareta, zisa pe romaneste Musata,mama lui Petru-voda, era Doamna a Siretului !" si, fiindcatolica, ea ridica aici o manastire a Dominicanilor sauPredicatorilor, a calugarilor albi, puindu-i hram.ul sfintuluiLoan. Deosebit de dinsa, era o biserica a episcopului catolic,asezat aici prin silintele regelui polon, si la aceasta biserica

126

seateau Franciscanii, din tagma carom facea parte si epis-copul.

Nici cincizeci de ani n-a tinut insa cu adeVarat aceastaepiscopie, intemeiafa prin 1370. S-ar crede cal Sf. Ioan deastazi e pe locul vechiului lacas de inchinare al catolicilor,dar orasenii spun ca bisericile catolicilor de acum cinci sutede ani erau aiurea, si anume acolo unde se afla acum scoalade fete.

Siret era un minunat cuib de dealuri, lesne de aparatfat'a de oricine. Pe un deal, domnul isi asezase tatarii :acolo se zice Inca Tatarcina sau Tatarasii, Taearasenii ;Sasca, de la care s-a luat poate legenda despre Sas-voda caIntemeietor, vine de bung sam'a de la sari, cari ar fi sositaici din Baia, odata cu domnia cea noua a Moldovenilor" ;mai departe, Horodnicul pomeneste in numele sau o cetate ;Zamca, despre care scriu unii, nu mi s-a putut aeata insa ;cuvintul inseamna cetate", si o cetate trebuie sa fi fost,precum au fost ziduri, din care Vad o frintura, facuta dinbolovani, Intre case. Cetatea n-a putut fi ins decit acolounde se afla si aseazi micuta Troifa. In ea se poate vedeaparaclisul ortodox al domnului, care primise pe episcopulcatolic, dar isi tinea tot legea lui cea veche. [...]

SPRE BOTOSANI

Catre Botosani dealurile isi pierd idaltimea, dar ping laPrut ele formeazsa pa'mintul tarii ; bunele si frumoasele dea-luri de parnint heanitor, care-si sorest pe coaste satele albesau se mindresc cu orasele ce li iau in stapinire mai multevirfuri vecine. Printre maluri ripoase, curg linistit apele,albe intre verdele psasunilor, aurul miristilor si porumbis-tilor si negrul catifelat al araturilor de toamna.

Ne coborim de pe dealul Falticenilor, pe care o ochirein urma ni-i arata mai frumosi de cum se Vac' din valea pecare o steabate trenul. Din drumul apusului catre care ina-inteaia, soarele arunca raze auritoare asupra amestecului de

127

case si livezi strabatute de turnuri cu cruce, o amintire siun indemn. Apoi soseaua serpuieste printre lanuri, pe cind

inconjuratoare se tot schimba, intr-o minunataprivelige.

Case de sat, cu lungi gradini. De la o vreme mergem pelinga niste uluci care imprejmuiesc o mare livada cu copaciiinalci si buruiana imbelsugata, salbateca. In dreapta se ajungela asa-numita biserica a lui $tefan cel Mare. [...]

Cum si era de asteptat, ea sam'ana bine cu episcopia d.Roman. Aceleasi proporvii fericite, acelasi turn delicat, ace-leasi ocnice. Numai cit, de mult timp totul e in dairapa-.nare : pisania de deasupra usii de intrare a cazut, si numalpe o mica placai de piatra se vede bourul Moldovei, farimatin parte de pietrele baietilor din sat ; de o parte si de altaa capului heraldic se vad bine accesoriile sale : soarele cuchip de om si sfertul de lung. Pe dinafara molozul a cazut,acoper4u1 s-a cufundat intreg, de o parte si de alta a tur-nului; nimic n-a ramas din zugiaveli, si iscalituri de vizi-tatori ingrij4i pe toate calle de nemurirea for au inlocuitsfin%ii mesterilor din al XV-lea veac. In interior calci pepa'mintul gol, si parecii descoperiTi de orice invelis arat te-satura for barbara, dar trainica, de bolovani si caramiziprinsi in ciment tare ca piatra. [...]

La Vere ,sti, de uncle se desface vechea linie spre Boto-pni, in gara galbena, un batrin fost oficer, care are toatainfAisarea unui arendas din Argentina sau a unui bogat O-ran din Italia, imi vorbeste de miscarea revolucionara de la1870 revolutia de la Ploiesti" si de alte lucruri careraspindesc pentru mine mirosul unui vechi buchet descoperitintre filele unei carvi parintesti. El spunea adica despre o re-prezentacie la teatrul din Iasi acum patruzeci de ani, la careel se gasea impreuna cu alti iuncari si despre o foarte fru-moasa fat de cincisprezece ani, care, in rochia ei albastra,intrecea pe toate tovarasele ei : acea fats se chema demoa-zela Zulnia Draghici", si e mama... [...]

1) Ctitoria lui Stefan cel Mare, cunoscuta 1i sub nurnele de Bi-serica. Alba, a fost restaurata in anul 1968 (n.n.).

128

inaljimile

1)

BOTO$ANI

A innoptat acum cind trenul pleaca spre Botosani. Abiase zaresc, in lumina lunii coaste de dealuri joase. Aud numede statii care-mi suna foarte cunoscut ; Bucecea, unde garae un adevarat castel, Leorda. In Intunerec amintirea meainsira acum icoane luminoase unele pe care le-as fi crezutde mult sterse, altele ce mi-au mai trecut inainte sau asu-pra carora m-am oprit bucuros urmind Ina-at firul zile-lor noua.

Vad intii, intr-un vechi privaz albastru-slab, pe cindin urechi imi rasuna ca un cintec de leagan intirziat, ocasa albs si neagra, cu coperamintul mare, ascutit, cu uncerdac batrinesc sprijinit pe stilpi si Incunjurat de bancipentru lungi sfaturi in nopti bune. E si o poarta, tot veche,Lot neagra, cu clante grele. In fats, la dreapta, e gradinitade flori, cu nemtisori albastri, cu micsunele rosii, cu garoafecatifelate, al caror miros adinc nu-1 poci uita, cu vizdoagegalbene, pistruiate, cu triurnfatoare ruje, ca o inflorire debucurie, si nalbe mari rosii, cu potire carnoase, pazindsprintene si drepte, rumene si sfioase, ca o pastorita ce nu,tie Inca ce e dragostea. Sint toate acestea : mai-mai ca asputea zugravi straturile ; iar in dos, din balarii mari simarunte, otravitoare ca masalarul, amare ca brusturul, plinede aroma ca mica rochita a rindunelei cu potirul alb vris-tat cu vioriu gingas, rasare un nuc malt. livada aceastatrebuie sa fie mare-mare si plina de tame, de farmec sigroaza.

Aici am inteles intii ce este in juru-mi, si tot de aiciam trecut pragul dincolo de care ma astepta viata : amiculpiriu naiv al vietii de scoala, torentul patimas al tineretii,cursul puternic, larg, cuprins in hotare, al barbkiei.

Deci Intr -o zi de mai am trecut departe inainte, pe tro-tuarcle abia atunci intinse, mai departe decit casa Mindirigitei si decit circiuma lui Bercu, si decit gradina lui Ma-vromati. Pe o strada Ingusta iesi inaintea unei cladiri mari,intr-o piata intinsa : asa de inalta, asa de larga $i totusidesavirsit de tacuta. Intrai acolo ca sa invat a tacea si ama supune, precum si alte lucruri. Eram la scoala Marchian,

129

Si

in sala cea mare a clasei I-a, unde frumosul chip al arhie-reului fondator, Marchian Folescu, privea de sus din ca-dru la scolari a ca'ror virsfa merge putin timp dupe raz-boiul din '77 cind multe lucruri erau abia la inceputurilefor de la case la $aisprezece ani. Eu eram cel de vase ani,nu stiam sa injur, citisem pe Champfleury, 1) pe AmedeePichot, 2) pe Emile Souvestre 3) $tiam pe de rost fabule dinFlorian 4), care nu-mi ziceau nimic, deli erau pentru mine,

Orientale ale lui Hugo 5) care deli nu erau pentru mine,imi dadeau visuri de lupte crincene si de locuri depairtate,ca si Letopisetele lui Kogainiceanu, pe care mi le daruiseba'trinul Canadau, bunul ghebos care, sarutind, intepa cubarba ; si purtam o rochie de fetit'a de pichet alb cu leeaturialbastre. [...]

Dar, dumineca sarba'torile, datina vizitelor ma duceain locuri $i mai departate, in mahalaua Sfintei Paraschiva,unde casele boieresti, curate, avindu-si fiecare gra'clina deflori si livada de pomi incunjurau biserica, in cimtirul ca-reia, supt o cruce de saracie, care si aceea a cazut de multde atunci, tot de sa'eacie, dormca tata, pe care abia daceI-am cunoscut. Pe aproape era casa mosului" meu Manole,cu atitia arbori in livada, incit pare ca nu i-as fi pututnum'ara. [...]

Am deprins apoi drumul liceului oplosit pe atunci intr-oneincapatoare casa' boiereasca cu odalle intunecoase ; dou'aclase erau aruncate in buckariile vechilor sfapini ; si astfelgustai hrana sufletului acolo unde se pregatise cu atita mes-tesug batrinesc gustoasa hrana a trupului. Apoi venira'mla liceul cel nou din deal, pe locul caselor Strojai, unde cu-noscusem cu citiva ani in urrna o familie pe sfirsite, intr-unlung sir de od'ai pitulate intre o curte large, bogata in totfelul de zburatoare, si o intunecoasa' livada de pomi (parcavad si acuma in salon taierea capului Mariei Stuart, la carenu puteam privi Fare spaimal, $i un pastel infatisind bus-

1) Champfleury (1821-1889) critic literar si romancier fran-cez (n.n.).

2) Pichot (1795-1877) scriitor francez (n.n.).3) Souvestre (1806-1854) scriitor francez (n.n.).4) Florian, J. Pierre (1755-1794) fabulist si romancier (n.n.).5) Hugo, Victor (1802-1885), mare scriitor francez, reprezentant

at romantismului (n.n.).

130

si

si

tul lui Napoleon I cu suvita de par poruncitoare si patrun-zatorii ochi alba5tri).

$i ni tot schimbam adapostul in case straine, urmarindchiria cea mai mica $i casuta cea mai buns. Am locuit asain fata bisericii Sfintului Ioan, linga o frumoasa domni-soara care mi-a daruit Imitatia lui Isus Hristos ce ro-maneste suna : Didi %a Florii ! si aproape de cazarmagarzii civice, ale carei trimbite imi sunau de culcare in ra-coarea noptilor parfumate ; am locuit in soseaua Sulitei,linga un evreu cu capul ras si linga o armeanca ale cariigrase prajituri au saturat lacomia mea copilareasca ; instrada Armeneasca, unde se inalta turnurile sure ale celordoua biserici, deasupra caselor albe, cu curtile gospodarestepietruite ; aproape de frumoasa biserica, a Slintilor Voevozi,intr-o casulie mica-mica si veche-veche, cuprinsa intr-un raide grading cu goldane mari si nuci nenumarate. 1) Apoi, cindaveam cincisprezece ani, vintul intimplarii m-a dus mai de-parte. [...]

Botosanii istorici, adica bisericile, sint Inca singurul lu-cru in adevar frumos si impunator. Manastirea SfintuluiNicolae de la Papauti, pe care o stiam in halul de ruins dealtadafa, cercetata de aproape, a dat la iveala, pe linga pro-portia perfecta a tuturor bisericilor lui $tefan cel Mare, obogatie nebanuita de podoabe. Paretii erau claditi din cara-mizi aparente si taiati de birne smaltuite in verde, iar sus,supt acoperis, se insirau, ca fluturii pe o fota, medalioane desmalt verzi si galbene, de toata frumuseta, infatisind animaleapocaliptice. Astfel s-a si restaurat biserica, pe care o veziastazi scinteind ca un juvaer la capatul unei sosele prafoase.Lucrarea pe dinafaea e aproape gata, ,Si numai vechiul turnal clopotelor sta inca sarac si mindru, in lepra-i neagra, caun cersitor spaniol.

Biserica aceasta, odinioara manastire, reprezinei ca si al-tele, de o virsta cu dinsa, un tip particular in vechea noas-tra arhitectura, care tip se afla izolat Intre cele straine de peatunci. Legatura stratelor adinci de piatra cu cele Inalte alecaramizii, a5ezarea turnului mic si elegant la mijloc pe oindoita baza, modelarea de ocnite pentru chipurile sfin %ilor,

1) Cinstind memoria celui care s-a n'iscut si a copila'rit in oral,la Botosani s-a amenajat ca muzeu memorial casa de pe strada carepoarii numele marelui ca'rturar (n.n.).

131

incingerea cu briie si fluturi de smalt ni apartin notfa pentruepoca de ma'rire deschisa de Stefan cel Mare si inchisa pulingvreme dupa ce piatra mormintului cazu asupra ramasitelorsfinte ale marelui voevod. [...]

(1914) Botosanii se infrumuseteaz. El a ca'pkat stea'zifrumos asfaltate, lumina electrica, piece largi ; un mare tea-tru se construieste. Aspectul asiatic al unor cartiere se inla-tura pe Incetul. Un element lipseste ins pentru ca in acesteschimba'ri sa se pastreze un bun gust, un respect de cele tre-cute, un simt de continuitate, elementele care dau adevaratulcaracter unui oral, fie si un oral modern. Anume interesulgeneral pentru prefacerea lui rationara, pentru dezvoltarealui logics, leg'atura sufleteasca dintre toti in vederea folosu-lui ce ar putea sa aiba orasul tuturora. [...]

SPRE HIRLAU

[...] cei dintii domni ai farii Moldovei si-au avut aiciresedinta de la ra's'a'sit, din Fs, linga lenesa si mica ape a Bah-luiului care se strecoara, curate Inc, a supt inaltimile dindreapta, unde strnuceste sus schitul lui Zagavie, resedintainva'tatului vraidic51 Amfilohie, de Hotin, fost student laRoma, care talma'cea din italieneste cea dintii Aritmetied Sicea dintii Geografie, tiparita in 1795. Aici, la Hirla'u, $te-fan 1) fiul Musatei a fost inconjurat de oastea lui Sigismund,regele Ungariei, si a Invins -o. De aici au pornit atitea scri-sori, atitea hoeariri, atitea drumuri ale lui $tefan cel Maresi ale urmasilor sai ping pe la jumatatea veacului al XVI-lea.

Apoi, cetatea Bahluiului" deca'zu. Numai dupa vreocincizeci de ani, ea se tidied' din sfarima'turile ei. Radu

nepotul" lui Petru-voda $chiopul si urmasul lui PetruRarer, al lui $tefan cel Mare, fu aruncat de vintul schim-barilor in scaunul Moldovei, din care sta:pini impar'ateste.Suceava, Iasii nu-i ajunsera ca resedinte, si el drese, pentru

1) $tefan I Ntupt (n.n).

132

Mih-nea,

vara, curtile din Hirlau. Si astazi, in purinele sfarimaturice au mai ramas in picioare, pe movila strapunsa de coltii depiatra, de lespezi care au fost praguri de porri, se vede ca-ramida lui Radu, linga vechea resatura de bolovani a dom-nilor stravechi ; revile pentru apa de la baie trec si supt unelesi supt altele, doar ele sint, desigur, fapta acestui Radu.

In fara cu locul gol pe care se ridica vechea curte, seinalra, stralucitoare in gateala ei noua de caramida aparenta,de piatra razaluita, de rotile de smalt verde si galben, bi-serica lui Stefan cel Mare, de care nu s-a atins urmasul sauRadu. Mica $i armonioasa, cu turnul suptire si gingas, ea in-fariseaza tipul neschimbat al bisericilor de pe acest timp. Laintrare, aceleasi rinduri de arce de piatra cuprinzind usa $iaceeasi podoaba de piatra sapata a ferestilor inguste. Zugra-v eala, care e destul de frumoasa, e mai veche decit anul1608, cind se inseamna, prin zgirieturi, moartea unui fiu depreot ; ba intr-un loc se vede scrijelat un an din veacul alXV-lea. [...]

Petru Rares a lasat biserica cealalta, cu turnul innegrit,incunjurat cu ocnire, care a stat si ea multa vreme parasita,pierzindu-se $i piatra cu pisania si amintirea ctitorului, pinsce marele gospodar, seniorul feudal" ce a fost in acesteparri Iordachi Cantacuzino spatarul, din jumatatea dintii aveacului al XVIII-lea, a dres si aceasta biserica a SfintuluiDumitru, aratind in lespedea sa amintitoare ca de cine estezidita dintr-nceput nu se stie".

SPRE TIRGU FRUMOS

Tot inainte, drum pustiu prin praf. In primaverile bunee, in adincul acestui pamint rascolit si sapat, o nesfirsita bo-garie de ierburi inalte, in care milk de albine biziie, im-batate, grabite, voioase de prada for dulce. Acura soarele ne-milos, pe care nici un nor, nici o bursa de ploaie nu-1 stim-para, a nimicit rabdator aproape orice urma de verdeata.Numai ici si colo, cite un elesteu scazut rasare alb in mij-locul trestiilor bogate ca o padure. Departe, se vad arii de

133

griu, i o main de treier se indreapta ckre una din ele, insilintile linigite a zece parechi de boi, cari inainteaza ritmatin negurile prafului.

0 fintina cu colac se deschide-n margenea drumului.[...] Caii toropiti de caldura scutura capetele for coperite demute i fac sa suna clopoteii. Pe cind cirezi inainteaza de-alungul mirigilor, intiparind pe cer semnul coarnelor puter-nic arcuite, cete de oameni de tot felul §i de toata mina urcsi coboarsa, pierzindu-se gi ra'sarind pe culmea albs a dealu-

lui. Sint skeni calari, ca n4te regi ai dacilor de demult, icosaqi ce i-au mintuit lucrul, i seceratori in grupe, i tova-e4i de cale, dintre cari multi poarta palaria cu margenilemai scurte, legata cu panglica roie, iar femeile for valul pecap, ca'maFa bogata in arnice i strimta fota neagra a locui-torilor de la munte. Ceva mai departe, la dreapta i la stinga,vederea se deschide in voie pe cind, in fund, dealurile se in-ira., ca un uria fund de sceda tivit cu albastrul vinetiu al

idaltimilor celor mai departate. 0 bisericuta alba, tisare sin-gufa pe un delulet ; un tirg destul de mare mult maimare decit Hirraul sta tras in linie dreapta, cu doua bise-rice mari, vechi in frunte, iar, in valea prapa'stuita dindreapta, casuce de sat se pravallesc in mijlocul livezilor.

E Tirgu-Frumos, foarte veche aFzare, cu biserica de laPetru Rare, asupra careia nu s-a oprit insa niciodata gloriatarii. $i la Tirgu-Frumos e iarmaroc, e bilci. [...]

Raiul samankorilor, pe care-1 parasisem, incepe iar, i depe florile care cad in fiece an din minile darnice ale firii,vintul de saea culege mirezme alese, care plutesc lin gi sepierd spre zki, amestecindu-se cu mirezmele milioanelor demilioane ale florilor, surori. In fund, crai-nou tine straja-ncerul vioriu. [...]

IASI

[...] Sint romani cari n-au fost niciodat'a" la I4, delin-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poatesa stiabat'a' cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nuse poate patrunde dupa cuviint'a de spiritul trecutului nos-

134

tru, care traieste aici mai viu si mai bogat decit oriunde aiu-rea, nu poate plinge indeajuns pierderile de astazi ale nea-mului nostru, acolo unde el in alte timpuri s-a manifestat maiputernic si mai glorios. In constiinta lui nationala ar fi olipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost zice Inc aastazi, cu mindrie : Capitala Moldovei".

Daca stau satmi adun, pentru a le povesti, cele ce stiudespre dinsul, amintirea ma duce departe-departe si, ca aatitor altora, sufletul meu insumi e zidit in desfasurarea dinultimele timpuri a Iasilor.

Familia mea fiind dinspre tats si dinspre mama, din Iasi,orasul acesta e pentru mine aproape ca si orasul meu de nas-tere. Sint calatorii de copil din care nu mi-a limas nimicdecit amintirea unor primblari oarecare, in uliti care nu aunume, nici coloare, deli au trebuit sa le aiba odinioara.

Din alte drumuri, mai noua, mi-a ramas in minte o vo-luptate de lumina, de lunecare in trasuri minunate pe strazilargi cu luciul de marmura pe care oameni cu maturile leaparau de orice profanare indelungata a gunoaielor. La noi,in Botosani, ulitele aveau gropi, praf, paie, si noroiul za'ceapins ce-1 usca soarele prefaceau trecatorii in pulbere, lanoi felinarele cu gitul de tinichea incirligata, cu lampa desticla plina de petrol, de gaz" galbiu, fumegau numai dinloc in loc la raspintii, unde finaragiul" cu mantaua cenusie,iesita de soare, pazea in ghereta" de lemn innegrit ; asfaltera doar pe trotuarele cu care primarul Boian Inzestrase ora-sul. Pe cind aici trotuare si strad'a erau deopotriva de lucii,curate, ca si cum s-ar fi trecut cu peria peste dinsele ; apacuratitoare se prelingea pe margenea de piatra a trotoarelor ;din felinare inalte, lumina cadea splendida, si alts lumina serevarsa din vitrinele cofetariilor si magazinelor ales impo-dobite. La noi, era singura gradina lui Virnav, in care amvazut pe Millo jucind Baba Hirca qi celebritati straine, ca-rora mosul Manoli" li Imprumuta ca dar cinci lei, si carecintau cantonete frantuzesti cu intelesuri care faceau caoamenii mari" sa rida si satsi dea coate. Aici erau hale debere", inaintea carora lumea statea la mese pe trotuar, eraucofetarii vestite ca Giovanni, care servea inghetata in formenoua, ca Georges ; erau gradini, in Pacurari si aiurea, undese dadea toata vara teatru stralucitor, in romaneste. [...]

135

si-si

si-I

Odata am stat in gazda la bkrinul Manolachi Dra'ghici,istoricul, un frate al mamei mamei mele intr-o casa dinPkurari, de unde se vedea in vale gara si era in 1877trenurile ce se urmau unul dupe altul, ducind soldati rusi lamoarte. Alta" data am mers la o soli a tatalui meu, l) carestkea in niste case ce s-au dkimat de atunci, pe un cimp debaTarii unde arsese curtea domneasca, pe locul ckeia s-a

pe urma edificiul mare si fke gust de astazi : cele dougrinduri galbene cu coridoare negre, r'au mirositoare. Statuialui Stefan cel Mare de Fremiet, in care numai cu greu ai sadescoperi altceva decit un cal model si un foarte frumos omtinar purtind coroana si barba in furculi0., statuia aceasta,pazita de doua tunuri cucerite, nu se in'alta inca, si in colt nuse vedea, rosie si albastra% cu sfintii sai tare va'psiti in ocni-tele for de caeamia, biserica Sfinrului Neculai Domnesc,acoperit atunci cu o greoaie tencuiala de nepricepere. Pe loculMitropoliei de astazi era o veche ruins, cu pa'retii cra'pati, incare tr'aliau generatii de buruiene. Pe locul Universitatii deacum stkea teatrul cel vechi, si pe locul teatrului de azi ourita primkie. Dar, incolo, strada Stefan cel Mare, stradaLapusneanu, Copoul, artera longitudinaM, Pkurarii si stradaSf. Spiridon, intiia artera latitudinala, strada Arcului si aGoliei, a doua artera", erau mai-mai ca astazi si-mi pkeauceea ce mintea omeneasca a putut nkcoci mai desa'virsit.

Alta'data, iara'si, am locuit la aceeasi rude, undeva in jos.spre malul Bahluiului, intr-o casa pe care o inecau uneoriapele revksate ale murdarei girle cu podurile acoperite deurma gra'simoasa a minilor ce s-au purtat pe ele. Dar in sesulBahluiului se intindea mai usor cele mai marete zmeie, si pen-tru nevoia unui oral mare de a fi asezat pe o ape large, lutesi curate n-avem nici o intelegere.

Pe urma rkki, intr-o noun vacanfa, aproape in fala cugra'dina Copoului. Atunci am cunoscut mai bine suisul acestafrumos intre case boieresti de mina intiia ceea ce IasiiInfkisau Inc a mai linistit, mai armonios, mai aristocratic. Iar,cind veni din nou, unchiul meu, ofiter, ma lua sa" va'd splen-dorile Copoului. [...]

Cind, vara, frunza era deasa si umbra buri, cind stratu-rile incunjurate cu impletituri de vergi infkisau toate chi-

1) Zinca, sotia capitanului apoi colonelului Ioan Ioanidi

136

cla.-dir

(n.a.).

purile qi colorile felurite ale vechii gradidarii moldovenegi,cind hameiul fasolea rode caprueau ca un covor tesaturade scinduri a chioFurilor cochete din care se easpindea saraun zgomot vesel de farfurii, de palare ciocnite, de vorbaprieteneasca de risete, simteai tot temeiul sadatos al buneivieti de familie de odinioara ; adical simteau altii cari gin -deau asupra unor lucruri age de inalte, iar eu, la cei cinci-sprezece ani ai mei, rasuflam lacom acest aer de fericiresenina.

Atunci m-am stramutat coala din de-acuminainte viata mea fu m'argenita in alt colt al Ia$ilor, care,acela, s-a schimbat mult de atunci. In virful su4ului ce ve-nea de la gars : strada Arcului, cu hanuri ieftine, internateparticulare pentru elevi, pivni %e de yin, crigne qi easute, prin-tre care se m4cau trasurile la tren de la tren, sfateaaka cum fusese zidita cu vreo jun-la:tate de veac in urma, Aca-demia Mihalleada din alte timpuri. Doua trupuri de case cudoua. rinduri, vapsite galben, pe care le lega pe deasuprastrazii, arcul, cu ferqtile lui rotunde. In dreapta era liceul-externat citeva dormitoare qi repetitoare, pe cind cladirea,mai mare, din stinga era pastrata numai pentru internat. Eueram intern.

Am fost ins numai un an, in duminecile s'arba'torilecaruia strabatui in alte pa'rti ale marelui oral, oprindu-matotdeauna cu o dragoste deosebifa in gradina Copoului, ce-miajunsese cunoscufa in toate ungherele cotloanele ei palatde verdeata al celor dintii visuri ale mele. Si, chiar cind mise deschise lumea mai liber in anul urmator, cercul ra'taci-rilor mele visatoare eamase ace14, aici e vorba numai deaceste ra'eaciri de descoperirile de lucruri noua ce aduceau.

Si din timpurile de student imi vine in minte vecheaScoala Norman: Superioara" din fata Orfelinatului, de undedrumul mergea in sus la biserica lui Vasile Lupu, Golia, alcasii turn Inalt greoi sfatea Inc a Intreg in picioare, inain-tea curtii intunecoase unde nebunii rideau cu hohot sau plin-geau amar de bucurii dacazuri ce n-aveau fiinfa decit pen-tru la biserica sturdzeasca'. a Warboiului, cu arhitec-tura neobimuit de complicate dibaci intretesuea dupenorme apusene, la micul Sfintul Sava a lui Petru $chiopuldin al XVI-lea veac, la cartierul lipovenesc, curat ca un pa"-har, la ripa de ciuma a Bahluiului. Dar drumul nostru cel

137

Iasi, $i

inca,

qi

din$ii,

§i

ri

la

ri

ri

1i

§i

yi

1i

1i

ri

§i

mai obisnuit mergea in sus, pe linga piata Prim'ariei, in coltulcareia Miron Costinul lui Hegel statea pe ginduri, in suba luide bronz, pe linga cladirea oblonita si laeatuita a maicelorfranceze, care intindea pe trei steazi zidurile-i moarte, si,apucind in dreapta, peste strada Sfintului Spiridon cu imen-su-i spital si turnul cel mare, rotunzit, al ceasornicului, tin-tea la Universitate. Cladirea fusese Curtea, palatul domnilormoldoveni de la inceputul veacului al XIX-lea si indrepeateaaceasta menire prin frumuseta gravy a fatadei strabatuea deferesti mari, prin largimea aulei sale si puterea zidului ce oincunjura ; armele Moldovei sta'teau Inca, spate pe o placde marmura, deasupra portii de intrare. Pe drumurile ingustesi foarte murdare din dreapta si din stinga to ridicai spreSf. Atanasie, spre biserica Vulpii, spre Sararie si spre car-tierele boierqti inalte. [...]

MANASTIRILE DE LINGA IASI

[...] Spre Galata drumul urmeaza prin sesul ars de soare,unde traieste numai o iarba mica, aspra, negricioasa, pe careo cauta caii lasati slobozi si cirdurile de of linoase, cu pi-cioarele suptiri si ochii de supunere blinds. $oseaua se inal0pe incetul [...]

Biserica se inalta in mijloc, ca'runta", neingrijita, dar tareca granitul. Petru $chiopul, biet domn cucernic si bun, ocla'cli cu dragoste si cu multi cheltuiala, luindu-se dupa mo-dele din Constantinopol, care se deosebiau foarte mult de zi-durile lui $tefan cel Mare si ale celuilalt Petru, Rams, Ina-intas-ul Schiopului. Pridvorul e o intreaga ca'dire deosebita,alipita la trupul bisericii : razimat pe doua contraforturi zim-tuite, el are doua rinduri de ocnite si e stral'atut de treiferesti. Biserica insasi e mult mai inalta si mai in6pkoaredecit cele vechi, dar podoabele, afar de aceleasi ocnite, lip-sesc cu totul ; ferestile sint mid si goale ; cele doua turnu-tete n-au putere si elegan%a for e mai slabs decit in bise-ricile trecutului de lupte.

138

Cetiituia vine aproape in fat5, despktitsa prin valeaadinca pe unde tree liniile caii ferate, vale de spini qi depustiu prin care fatacesc porcii slabi ai mahalagiilor dinapropiere. Dealul se inalfa* deodaia, cu coastele-i pirlite Sisapate in gropi risipite pe care le-au inlocuit acum plan-tatille Inc a ubrede qi sa"madaturile madastirii model cuaspri calugari tarani. E ap de wr de luptat, inch trebuiesa crezi ca in acest loc a fost de la inceput cetkuia de aid"-rare a tirgului domnesc, a tirgului de nego; qi popas dinvale, care se desface din virful inaltimii mai frumos decitde oriunde aiurea, toate gadinile, tot haosul case-lor sale albe, toata cununa veche a bisericilor, de la pestritulIsaca al lipovenilor din dreapta, cu turnurile invirtite, pinsla marea Mitropolie galbuie, cu stilul apusean, de Imprumut,ping la bisericile marunte ckre Copoul a ckui cazarm'a ma-siVa se vede limpede la capk.

Ctitorul bisericii din Cetkuia, astazi innoiea: intre zidu-rile frinte de care fusese incunjurat'a la inceput, a fost Duca-voca, a earui domnie cauta sa imite pe a lui Vasile Lupul,ocrotitorul acestui grec cu noroc. In biserica lui Duca se vedeurma Trei Ierarhilor lui Vasile. Pridvorul saida'da cu acelde la Galata, dar ferqtile sint lucrate idaiestrit in piatraau caracterul gotic de la bisericile lui Stefan ; cele de pe la-turile naosului sint incadrate fin cu ciubuce insemnate joscu doda rozete. Turnurile sint asemenea cu ale Ga-latei, dar la mijlocul for trece un briu de piatra impletit.Ace14 briu de ciubuce incinge toatsa biserica, tivit sus joscu cite o horbofa de frunze flori sapate. El inseamdatoate nervurile boltii. Up de intrare in naos mai are uncadru pe care sint aplicate frumoase originale rozete. Pin§i mormintul doamnei Maria, fiica lui Duca, e o mica lu-crare de arta in aceasea ultima infAipre moldoveneasca afrumoasei arhitecturi de Tara.

Cele mai multe picturi sint vechi sau reproduc pe celede la inceput. Pe pa'retele din dreapta, cum pkrunzi in naos,vezi pe ctitor, frumos bkbat cu barba rotunda, cu cuca-ncare sint implintate pene de strut, cu haina de brocard verde,peste care e aruncata alta far'a mineci, purtind guler mar-geni de blada qireturi de our pe piept. Fiul ski Constan-tin are aproape acee4 imbaca'minte : coconut poarea o pa

139

insirind

si

iarasi

sisi si

si

sisi

lariuta rosie, cu blana jos si pene de strut la o parte. DoamnaAnastasia e invesmintata Intr -o rochie de brocard siniliu,prin care trec minecuti, de matas'a albs cusuta cu fir ; dinpieptarul de fir se prelungesc bete aurii ce se infasoaea pemini. Domnitele Ecaterina, Ileana, care a fost sotia lui Nico-Iae Costin, Ruxandra, Maria au rochii de acelasi fel, roze

Maria tuturora e ca a coconului" Constantin.Zidurile vechi au eamas Intregi pe trei parti, cu sp'artu-

rile inguste din care odat'al trageau pustile ; numai spre Ga-lata malul a lunecat cu tot ce purta pe dinsul. A eamas ma-reata clopotnifa, timbrata cu una din cele mai frumoase in-fatis'ari ale bourului Moldovei. Neatins'a s-a pastrat vecheabaie" de fapt : cuhne-domneasca supt cupola in careadinc s-au infipt ead'acinile buruienii. Dar din camarile luiDuca bogatul, ale frumoasei $i neastirnparatei doamne Anas-tasia si ale copilelor domnesti era in picioare numai un hornafumat de focurile vechilor ospete si o splendida sala cu boltigotice pe care le pecetluiau la Incheieturi delicate rozete depiatea ; intr-un colt un sfint din zilele crestine easaria incasfios, sters de vreme ca si cum 1-ar fi cuprins o ceafa.

In fafs cu dealul Cetatuii, Frumoasa se vede adincita,cu cele patru turnuri de tinichea care sticlesc la soare, cladirecinchita, al earii rost nu-1 prinzi de la inceput. [...]

Biserica se ridica albs, Inalta, cladita Intr -un stil cu totulneobisnuit la noi. Arhitectul lui Grigore Ghica din jumatateadintii a veacului al XVIII-lea, chemat a Inlocui vechea bi-seriea de pe la 1590 a lui Balica, a lucrat dupa norme apu-sene, si a facut o zidire religioassa in stilul Renasterii, cufronton antic, cu coloane, cu feresti Inalte si largi, flea des-fasurarea de linii a bisericilor Rasaritului. Frumoasa impuneprin proportiile ei mari, care intrec pe ale oricarii biserici dinTara-de-Sus, dar frumuseta" ei sta mai ales in interior, cuatit mai mult, cu cit frontonul disarmonic e rau pastrat, co-jit si stricat Inca printr-un adaos de lemn rosu $i de sticla.Idauntru privelistea e Ins in adevar ma'reat'a turnurile detinichea, fara zid croite numai ca acoperiFuri de turnuri,cresc prin boltirea for intinderea, libeea de once piedici, a

luminoase. Opt stilpi de marmura vargaea cu rosuimpodobesc sprijina, Intinzindu -se sus cu capitele de stuc

140

$i

rosii.

[...]

cladirii

1i

p

albastru, aurit. Pe pareci se va'd sfinti foarte frumosi si chi -purile Ghiculestilor : Grigore-voda cu fata rotunda, barbainfoiata, doamna, fiii, Scarlat si Matei, copii cu privirea

cu toat, cuca greoaie si hangerul infipt in briu, apoisus, mosii si stiamosii, fanariotizati la reparatie, cu barbinegre si albe, cu aceleasi cuce obisnuite numai in veaculal XVIII-lea. Icoana de argint inchinata Maicei Domnuluide Ecaterina Ruset, doamna lui Constantin Mavrocordat,scinteie in fata catapeteasmei, ale carei aurarii par noi. [...]

VASLUI

De la Iasi spre Vaslui, dealurile se urmeaza impodobitecu sate, precum se vede ceva mai sus pe linia Prutului, undocuprinzi, cum am zis, dintr-o singura pnvire, trei gramezide case pe trei inallimi deosebite ce inchid o singura partea zarii. Asezarea Vasluiului saidana cu a Dorohoiului, fiindins mult mai frumoasa decit aceasta.

Orasul nu apare pe o creasta de deal, ca dincolo, ci erisipit mult mai capricios. Nu sui si cobori pe snizi caacolo, ci ele se intind mai la aceeasi pe cind dejur-imprejur maxi incunjura, acoperite cu frumoasepa'duri. Ai pretutindeni, la orice deschizatura a liniei caselor,fundul de sceda al coastelor albastrii. Dintre ele pornescvinturi ra'pezi, care curata aerul si fac din Vaslui orasul celmai sanatos al Moldovei.

HU$I

[...] Te urci pe una din ina4imile ce-si incalzesc la soarecoastele acoperite de vii, si deodafa in vale privirea-ci secoboara asupra caselor albe, imprastiate intr-o neorinduiaravesela, ale Husului.

141

inaltime,inalsimi

Ora'selul a fost bine administrat mai multi ani de zile,si se resimte de aceasta. Cla'dirile publice nu sint totdeaunade gust, dar arata multa" tragere de inima si dorinfi naiva dea infrumuseta. 0 gra'clinifa publics e lipsifa numai de pu-blic care nu se vede nicsairi in acest colt bulga'resc" deburghezie ; nici la feresti, nici in cerdace, nici in lungilecurti, ce se continua prin livezi, nici in tr'a'suri, nici pe tro-tuarele stra'zilor, asa incit ca'sucele frumusele par goale delocuitori. De jur imprejur se intinde cingsatoarea de bogatie,odinioall, a viilor.

*

Episcopia Husilor a implinit de curind patru sute de ani.Biserica episcopaK o ca'dire cu dour turnuri, ma'risoati:, darcar'a arhitecturl eaci s-au stricat liniile ctitoriei lui Stefancel Mare e ingrozitor de vsa'psita cu cenusiu. Mania va'psiriia mers asa de departe, incit pink si buchile cirilice de pe pie-trele mormintale au fost date pe deasupra cu negru. Ita'rnsiteledin biblioteca lui Veniamin Costachi, fost si episcop de Husi,au fost descoperite in csutele din curtea incunjurat'a cu ma-sive ziduri vechi. [...]

BIRLAD

Drum printr-un Tinut desplurit, ssa'ra'cit, stors de o setenechibzuit`a" pentru bani in clips.

Deci, intre dealuri aproape goale si, acum, nespus deptifuite, st5. Birladul, care nu se inalta", ci zace intre pomiilivezilor sale, de o parte si alta a unei ripe tiu mirositoare.Imaginatia altor timpuri a pus aici o Palod5. romans carecisclu numele unui ziar local o republics a inceputurilorromanesti, un principat al Birladnicului" Ivanco Rotisla-vovici. De fapt, nimic din aceste mindre alatuiri n-a fiintatvreodafa. Birladul e un sat care s-a prercut in tirg, mul0-mita unor negustori coboriti de sus, din Galitia, sau urcati

142

de jos, din Galati, inca din al XV-lea veac, cind oamenii luiVocra luau aici vama. [...]

Nici un alt oras din %aid' n-a pa'.strat asa de bine ca acestaicoana satului din care s-a dezvoltat. Orasenesti sin* doarpavajul sa-i zicem mai bine cu vechiul cuvint, mai potri-vit, caldarimul vestit poate pe vremea sa, dar aseazt unuldin cele mai strasnice mijloace de pedeapsa pentru tine -siscilcie ghetele, pe jos, sau isi dirdiie oasele, in trasura, pedinsul si Strada Mare. [...]

Incolo serpuiesc, intre garduri de nuiele si Zaplazuri delemn, strazi nesigure, lara scop de sat mare. Curti le sintvaste, puind hotare largi fats de trecator si de vecini. Casefrumoase se va'd rar printre aceste cradiri darnic risipite. [...]

Birladul are o singura biserica mai mare, in mijlocul uneiintinse piete de tirg, fara hotare drepte. E o cladire lara niciun fel de frumuset'a, strivita supt turnuri grele, reinnoita inchipul cel mai vulgar.

Un pod de scinduri vechi, putrede, tremuatoare, acopereriul" Birlad, pe care-1 stiam mai sus, in tinutul Vasluiului,ca o apa vioaie si limpede supt maluri de lut peap'astioase,dar care aici apare ca un pliau paeatos, aproape cu totulsupt de soarele verii nemilostive.

Dincolo de aceasea biata rips, vrednic5, de o astfel detreeatoare, se intinde soseaua fumegind de praf intre dealurimici, cu verdeata vestejifa cu totul. In dreapta e DealulMare, cu suis-ul greu, unde gasesc, in virf, gospodaria bineintemeiata, curtile boieresti, via, ale d-lui Lupu Costachi. Deaici pins la Prut, unde sint viile Husilor, pins in Siret, lavestitii Nicoresti, ca'rora li raspund, dincolo de larga apa,Odobestii, se intinde al doilea tinut producator de vinuri alMoldovei.

*

De pe sosea, Birladul se vede numai ca un amestec urit dcca'sute si arbori, fa'ea linii fixate, fara inaltare, Fara perspec-tive, lara", macar, turnurile de biserici care aiurea steapunglocuintile si livezile invalmhite. Trecutul e aici cu totulmort, in ciuda patimei locale pentru amintiri de Pa lode sirepublici ; prezentul n-are nici o insemnatate vie si nu in-

143

dreapta spre nici un viitor. Cine ar putea preface acest in-.tins sat vechi intr-un oral modern, cind lipseste bogacia ;,1

rostul de munca din care ea izvoraste ?

PE DUNARE. GALATI

Spre port to cobori prin strazi urite. Colo jos, Duna-tea e larga, cuprinsa intre maluri, dintre care cel vechi ro-manesc e mai inalt decit cel dobrogean. De o parte, numaicorabn, cu pinze isi rasfira funiile. Dar mai sus vapoarelestau uncle linga altele pe cind, pe mal, movilele de carbuniasteapta cumparatorii si carute se grabesc spre incarcare cubutoaiele de yin din recoltele anilor trectqi. In docuri, saciide griu trec pe scindurile altor vapoare, care-si asteapta po-vara hranitoare.

.Dar nu e aici, ca in Braila, cu tot numarul, acestor oas-pep plutitori din departata strainatate, orinduiala in ..cla-diri, valmasag de carucasi, miscare in zecile de magazii cuadincimile intunecoase si acel rasunet de ciocane, acel boca-nit laborios de fiare, care formeaza ca rasuflarea neincetataa zilelor de munca, de schimb roditor in marele port mun-tean. Aici carucele se coboara deosebit din multele strazi ta-iate fara socoteala ; in aceste strazi se vad ruffle, case parasite,co4uri de buruiana murdara, !Daly cu apa clocita,. In aceastaintindere mai mare nu e voiciune, nici veselie. Sibatrinul oral,care si-a pierdut trecutul, nu are incredere in viitor.

De pe o strada laterala vad, gropi si mincaturi de maluripinza de sidef miscatoare a Bratesului, marelui lac

de belsug, de care legenda a legat numele lui Petru-voda,.pescarul ", care prinse in undica, fara sa prevada, inelul dedomnie al lui $tefan cel Mare, uriasul sau parinte. Maresintindere de apa se odihneste, fara luntri, sub recele cer deplumb, pe cind in gropi, femei foarte sarace, in polcige si

rochii de cit, culeg buruiene.

144

galbui,

[...]

SPRE TULCEA

[...] Sint pe coverta Domnului Tudor". Pe pupa slepu-lui legat cu funii groase de vaporul care-1 misca, filflie trico-lorul, si aceleasi culori se desfasura in vintul de toamna pevaporul insusi. Acesta a fost cladit, cum spune tabla dealama, la 1900, in atelierele de constructie navara de laSeverin, si e a 53-a opera a acestora. Capitanul poarta uni-forma tariff si a fost ofiter in flota de razboi. Marinarii secheama Vasile, Ghita ; comanda, in care se amesteca vorbestraine : pupa", a recupera", se da in romaneste. Elemen-tul international it formeaza numai cucoanele si papagalii,care incearca, deopotnva, frantuzeste. [...]

Isaccea e un numar de casute foarte umile, revarsate pecoasta unui deal dobrogean ars de soare si uscat de toamna.Imprejurul ei statul isi are plantatiile de tutun, iar pe altdeal ca acesta se face vinul de Niculitel, cel mai bun din tottinutul. Poloboace asteapta sa fie incarcate pe un step. Citivaoameni cu caciula sau cu fes, asteapta la debarcader unde pa-zeste soldatul de marina.

Iarasi malul nordic jos, vested ; iarasi in partea Dobrogei,paduri. Cursul maretului riu atinge cea mai mare ratime aunui riu european : e un adevarat imparat al fluviilor ; ca-re-si scalda in lumina ce-1 intinereste necontenit cu putereaei facatoare de minuni zalea de owl albastru a valurilor,lungul par umed al trestiilor. Pamintul lutos, moale, se des-pica supus, in calea mersului invingator al domnului sau sise a in raturi ca ingaduie toanele nebunatice, cind unnou aflux de tinereta it arunca pe carari oprite. Ai crede capc acest singur drum triumfal el va ajunge in brateleintunecate si puternice. [...]

Inca de la inceputul desfacerii apelor, privirea se lovestein fund de un deal, de un sir de dealuri lipite intre ele, pecare sint stropite case albe, multe si rare, ca niste flori de cimprasarite pe o pajiste saraca. E un oras dobrogean, si aratasa fie un foarte mare oras.

145

mdrii,

Intilnesti o insula mare, o incunjuri ; 6 se pare ca toinchizi intr-un lac, si-ci rasare o trecatoare de apa alba, carese intinde apoi ca un brat de riu. Orasul pare ca-ci tot vineinainte, cu mahalalele lui deschise ca niste brace primitoare.Pe un deal rotund, pe un scund muncel se vede o sulica ara-tatoare, care cheama de departe atencia.

Iata-ne in sfirsit in bazinul civic pe jumatate de caseleorasului. /1 vezi acum in cele mai mici amanunte, caci, pri-mitor cum este, dorit de lumina si de oaspeci, el ici arata totce cuprinde. Un chei larg, ulice strimte, strimbe, de cetateveche turceasca, agacindu-se pe coasta celor patru dealuri,biserici, dintre care una, lipoveneasca, se mindreste naiv cucoperisurile-i verzi, edificii publice. [...] Iar sus de tot, aleargape muche o golgota de mori, care-si lungesc in cerul deamurg ca niste negre brace de cruce aripile de lemn vechi.

Aceasta e Tulcea. Odata a fost schela turceasca" din nor-dul Dobrogei si cel mai insemnat din orasele acestei penin-sule formate de Dunare Si Mare. [...]

0 primblare inauntrul orasului aduce lucruri noua peiimpresialinga generals de la inceput. Strazile sint bune, si

acesta e darul de capetenie pe care 1-am facut orasului, careinainte de aceasta avea numai vechile drumuri ale tuturortimpurilor, pavate cu praf si cu noroi. Judecind-o ca portdobrogean, strabatut de earuce cu marfuri, ca tirg la carezilnic alearga din satele de prinprejur satenii de toatelimbile, Tulcea e apoi, desigur, curata. Citeva strazi centralegramadesc mici pravalii, in care e multa miscare si viaca.Mahalaua lipoveneasca e un satulec curat, in mijlocul caruiase ridiea biserica atit de vopsita. In piaca unde earkele abiaincap uncle linga altele, pe cind caciulile, fesurile, cealmalelese invalmasesc, infracite numai prin faptul ea purtatorii forau aproape aceiasi salvari, e un frumos tablou de viacaorientala, cu adausul rar al pavani si maturani strazilor.Toate bisericile : cea bulgareasca o casa mare, avindinainte, un turn cea ruseasca, mai mare decit toate cele-lalte, cele lipovenesti, cea romaneasca, asemanatoare cu bi-sericile muntene din ses, sint bine ingrijite. [...]

Ce se vede mai frumos aici insa, (dealul Horei n.n.) eprivelistea inconjuratoare, cum nu se afla multe in toata

146

tam In fats se intinde panglica de azur miKatoare a bra-tului Sulina, invirtindu-se ca un arpe ; departe in dreaptainalfarile p.amintului lass sa se vada o parte din bratulvecin, al Sf. Gheorghe. Tulcea se rasfira in toatepartile, alba, scinteietoare. In dosul ei, o larga intindereprinsa de apele netede ale lacului albastru. Privel4tea in-treaga se incheie in aur, alb Si azur.

SPRE SULINA

Pe brat la vale. Inaintea unei dumbravi cu arborii rari,Dunarea se rasfata intr-un lac nemargenit, care in fund sedespica. Bratul Sfintul Gheorghe fuge in dreapta, cu undede argint un brat mort, unde nu sint decit luntri depescari, un tirg de ultima mina, ca Mahmudia, la capat,smircuri pentru cuibaritul pasarilor de mare pentru im-piedicarea corabiilor ce luneca pe luciul larg al marn.

Bratul Sulinei, acel ce duce spre porturile noastreloacele de negot ale lumii, urmeaza inainte, intre malurilede lut coperite dc arbori rari, cu buruieni uscate, printrecare pasc turmele, cirezile in josul carora se adapostqtemica luntre neagra a pescarului lipovean. [...] ComisiuneaEuropeans, buns gospodina in casa altuia, a pietruit intliun mal, apoi amindoua, legind de dodi on prin canele dreptecursul corogit in coturi al riului, curatindu-i fundul milos,prin dragele sale matahaloase Indreptind dupa cele maibune norme navigatia. Trec la scurte intervale, in asaltulspre c4tig, corabii mari, greoaie ; engleze, italiene, austro-ungurqti, rusqti, remorchere cu toate steagurile in virfulcatargelor, vase cu pinze purtind pavilionul cu semilunaalba, luntri ale Comisiunii, al caror steag poarta dungaalbastra cu literele C.E.D. (Commission europeenne duDanube) 1), intre doua dungi roii la margine. Din cind incind rasar pe mal sate cu caisute aFzate in fir, gospodariidestul de saracacioase.

1) Comisia Europeans a Dunarii a fost infiintata in 1856 pentrua rezolva navigatia pe Dunare la varsarea acesteia in mare (n.n.).

147

[...] insai

mij-

si

riz)

1i,ti

gi

[...]

Uneori locuinte izolate, acoperite cu stuf, in care si-afacut salasul vreun arendas sau antreprenor de pesca'rii. Dupaun calduros apus de soare, care rugineste apele usor incretitede vint, noaptea stropita cu stele se lass asupra noastea, pecind vaporul intirziat alearga tot inainte in canalul dreptca drumul

La 7 de sara de noapte acum, in octombre sintemin largul port, de riu de mare, al Sulinei. Ii semnaleazaurletul aburului, strieatele de comand'a, luminile ce clipescsomnoroase pe funiile vapoarelor si de-a lungul cheiului.

Plecarea inapoi spre Galati se face la rassaritul soareluirece de toamna. De pe coverta vaporului se vad cora'billecele mai felurite ale straldatatii odihnindu-se sau preeatin-du-se de cale intre ele canoniera noastra Grivita, pe caremarinarii fac spaEtura de dimineata o linie palicla demare, pe care se mica dep'artate vase negre, marginea decase pestrite a Sulinei, in fata creia, de cealalea parte aportului, se prelungesc magazii innegrite de fum, fabrici,a teliere de fierarie.

SPRE BRAILA

[...] 0 gar spatioasa, bucsital de lume bine imbra'cata,care se misca in toate pa'rtile, in duduitul nerabda.tor altrenurilor de marfii ce asteapta. 0 alee de bulevard se des-chide in noapte, luminata slab, supt apasarea unor balauride nori negri, de citeva felinare de petrol, care nu se preapotrivesc cu frumosul pavaj, unic in Romania, pe care lunecalinistit rotile birjei minate de un urit birjar cu sapca peceaf a.

Ai crede ca la capa'tul acestei dumbeavi ingrijite, prinfrunzisul earit de toamna al careia se vad inalte case cufatada strabatuea de lumini, se deschid stfazile largi, cu caseinalte, egale in bogalie, pe care le cunosteam de inainte,

148

sagetii.

§i

[...]

[...]

prin faima, ale Brailei comerciale. $i aici Ins satul, vechiulsat murdar de sub puternica cetate a turcilor, pe terenulscurmat de ghiulele si stropit de singe al careia se ridicaacest port de capetenie al Dunarii romanesti satulacesta-si reclama drepturile antice. Vezi mici casute, circiumedese, dar nu si frumoase, maidane, multe maidane, care sint,ce e drept, ingradite. Ma prinde de la o vreme teama caaceasta ar putea sa fie toata Braila, casuce si circiume pentrupetrecerea zgomotoasa a corabierilor de toate neamurile, iarundeva linga port, citeva case, vaste si scumpe, ale adminis-tratiet.

Iata insa ca zidurile se indesesc, se inalta de amindouapartile strazilor largi. Tramvaie electrice luneca scaparindpe sine. Apoi linia de palate se mintuie intr-o piata, care emiezul Brailei. Nici un oras din Romania n-are o astfel depiata, si ea-si afla cu greu parechea chiar in centrele maimici ale Apusului. In mijloc e un parc desavirsit intretinut,care se desface la acest ceas de noapte, sub cerul minios, inlumina felinarelor ce clipesc slab, ca o masa intunecata.Drumuri o strabat in toate sensurile, si o inconjura strazineobisnuit de largi, alcatuind un dreptunghi. Cladiri inalte,uncle deosebit de monumentale, ca Teatrul Rallis Hotelulfrancez, formeaza zidurile care doming, pe cind strazi lungiisi infunda, in sus, in jos, in stinga liniile de lumini ; cafene-lele, cofetariile, tutungeriile, pravaliile de stofe, de brinze-turi, de haine, de palarii, librariile au Inca vitrinele forluminate : cumparatorii si clientii sint romani, greci, italieni,ba chiar olandezi din Rotterdam, care cer in frantuzeste sienglezeste carti postale cu vederi din Braila. [...]

Ziva desfasura frumuseta orinduita a marelui port roma-nesc. Dupa ce, prin tratatul din Adrianopol, la 1829 nue nici o suta de ani de atunci, si Braila mai are timp s'a sedezvolte pins ce va ajunge sa-si serbeze centenarul loculpe care se ridicase cetatea, pentru totdeauna darimata, a

fu incredintat Tarii Romanesti, din care fusese dez-lipit buna gospodarie a lui Alexandru-voda Ghica inte-

149

meie cu socotealg si pricepere portul unde corgbiile Europeierau sa vie de acum inainte in voie sa caute rodul munciilocuitorilor principatului. Se desemna mgretul centru alpietii, se traserg liniile bine croite ale strgzilor, se fixarghotare, care au fost Ins adesea on intrecute. [...]

Docurile insg, imensa cladire de la capgtul cheiului, careau inghitit multi bani, nu farg sa aduca totusi un folospotrivit cu cheltuiala. Dar, afar de docuri si de cheiulinsusi, pe care localnicii 1-ar dori mai mare, mai incgpator,afar de liceu apoi, clgdirile administra %iei nu se deosebescprea mult. Vama, politia portului n-au nici o infkisare ;cea din urmg e geardaditg in vreo doug odgite murdare, cugeamuri sparte, intr-o casg uritg oarecare (sergenvii de orassint, dealtminteri, si ei, dintre cei mai pgcatosi ce se potinchipui) prin case si Erin oameni, cirmuirea nu se vede maideloc, cu toate ca s-ar cadea sg se vadg mai mult decit aiureala aceastg poarta larg deschisg a tarii. [ ...]

Apoi, prin acelasi ses cu iarba uscata de raze fierbintisi, acum, de vinturi reci (dincolo de sirul de arbori din stingacurge Dungrea, si finalsimile dobrogene, albgstrite de depgr-tare, inchid zarea), printr-o pgdurice si iargsi prin sesuluscat, ajungi la Lacul Sarat.

Lacul, lunggret, intinde ping departe luciu-i de otel, cuape atit de grele incit vintul cel tare abia le increteste usorintr-o parte. Aleea cea mare se intinde intre vile de gust,din care bolnavii de boale, bolnavii de urit si bolnavii deinimg s-au dus cu totii, Igsind grija asezgrilor pustii uneicaraule si unui paznic, care prin grai si mgrturisiri se do-vedeste a fi un ;gran din Sas-Sebes, unde ar dori sg-si siIncheie bgteinetele, lgsind ceea ce a agonisit aici, copiilor.In dosul aleii, parcul vechi se intinde pins departe cu ingustecgrgri si desisuri pe care noptile de vary be vor fi umplindde o fermeckoare taing, dar prin care acum se plimba vintulde moarte, suflind frunze galbene qi rosii care tresaltg fugind.Paznicul s-a dus ; ruinele unei vile de curind arse inaltginca miros de taciune stins. 0 viatg mai puternicg o aducein aceastg singurgtate de opt luni pe an numai tramvaiulelectric, ce huruie repezindu-se pripit pe cimpia ce se eatestede odihna albs a iernilor aspre pe malul Dungrii bgtrine.

150

IN SUSUL DUNARII

Un vint puternic vine de la sud si el mina inaintecorabii turcesti, pe care marinari cu fesuri si cealmaleminuiesc funiile, pe cind cele doua sau trei pinze, rotunjitein incordarea for alba, ca niste piepturi de pasari de apa,trag in sus pe apa albastra, incretita de un tremur de grabs,lemnul sculptat, vapsit, impodobit al luntrii incarcate cumarfuri dobrogene : grine, lemne si pietre de cladit. Odatatrec patru in rind, intr-o inaintare mindra, dar line, vechi-vechi, printre remorchere, slepuri si vapoare ca nisteramasiti frumoase ale unei lumi asa de indepartate, incit sepierde in timpurile clasice, cind tot corabii de acestea des-picau intr-un triumf armonios maretul fluviu...

[...] Iar mai incolo, printr-o deschizatura a margeniilutoase coplesite de buruieni, un val miscator de argint stra-bate, luptindu-se cu Dunarea pentru a-si pastra mersul deo-sebit, ping ce la urrna el se pierde intr-un ascutis. Aceastae Ialomita, iar schela de la varsarea ei se numeste Gura

dupe cucerirea pe care o face aici fluviul, PivaPetrel, dupe o pitia de sumane a unei Petra sau unui Petre,ce si-or fi avut si ei celebritatea in vremuri, iar si maiinainte se afla aici insemnata schela a TIrgului de Floci(de ling nedara.cita), unde s-au dat unele lupte si s-au adusmulte marfuri. Din toate acestea a lamas numai, la uncapat de Baragan, un vast cimp samanat cu pietrelate, un colc de zid amintind biserica de odinioara, lespezicu inscriptii, in jurul carora se are, si, linga apa sure saualbastrta a Dunarii, un rind de case subrede, de noroi sistuf, incunjurind o large biserica noua si totusi imbatrinita,in zidul pripit al careia se prinde ciudat o marmura sepul-crala din veacul al XVII-lea, cu frumoase linii chirilice.

Acura iarasi in dreapta s-a tras perdeaua de arbori, injosul careia Dunarea s-a jucat in vremile ei de neastimparprimavaratec, taind dungi si zmulgind salciile din raclacina.Viata care se vede e dincolo, pe malul Dobrogii, care-si

151

[ . . . 1

Ialomitei,

scoate acum la iveala, cind nu vine la mijloc un ostrov cuvegetatia salbateca, in altele ziduri de stinca. Iata una, aco-perita inca sus de un covor de iarba palida ca o catifeaveche, masa, ici colo, in muKaturi singerate, pe cindunghiul interior, galbui, se despica, se rotunjqte intr-un felde monstruoase ciuperci, se prelungete in falci cu dintiiascutiti, se sapa in scorburi. Sus, un grup de fete cu rochiilede cit privesc la vaporul ce inainteaza.

De la aceasta stinca pornege o grading salbateca decase, ,_,care amintqte, in mult mai mic, Tulcea. 0 strada depiatra rascolita apuea la deal : se vad multe case cu cerdace

acopereminte de vechi olane ro ; o geamie ridica sprecer degetul arkator al mineretului alb. La o parte, carutem4una in toate partile, linga margenea taiata in piatra aapei. Apoi o alta mamina de stinca galbte, patata, cu alb.In virf se pastreaza. Inca, spre ramasitile fara formaale cetkii Carsum, pe care romanii au inaltat-o dupa mo-delul cetkii vechi cit lumea pe care o durasera minileale naturii, taind ziduri marete, ce se despica prin sapaturiadinci se cufunda drept in apa fugara. Unde lipsegeincunjurul stincii, erau intarituri omenegi, ale caror urmese mai vad inca, aka incit cuibul batrin se incingea de pre -tutindeni cu zale impotriva primejdiei malului, vemic tacutdin fata. Pamintul se scutura pe incetul de enorma zidarieveche, pasari de apa tree prin scorburile pazite °data deost4. Mai departe, in tirguprul cu strazile largi, abiasamanate cu case in stil dobrogean, de veche dating balca-nica, mari risipiri de piatra qi gropi adinci arata reduteleturcilor. [ ...]

CERNAVODA

Printr-un amestec de termuri gi insule, se vede, sus detot o tesatura de fire, care pare ca atirda in vazduh. Apro-pierea demasca: stilpi de piatra infipti in Dunare, pe care

1) Hirpva (n.n.).

152

oral,

uriaw

usorsi

si

si

si

se razima acea insailatura aeriana, innegrind pe albastru.Un capat al marelui pod, impunator prin proportii, dar, catoate podurile moderne, prea putin material ca sa robeascaprivirile, se razima pe insula Borcea. De aici el urmeazaprintr-un viaduct : de acolo un nou pod porneste, pazitdorobantii de bronz. Iar alti dorobanti de bronz au paza lapiciorul care apasa stapinitor, fagaduind, trainicie $i civili-zatie, pe stinca Dobrogei cucerite.

De la debarcader, un drum prafos (e praf galben, prafnegru, unde trece trenul, si nisip, cu care se niveleaza injurul cladirilor) duce spre tirgusorul Cernavoda, pe careedilitatea locala it numeste, cu o pompa care pare camv eche si foarte putin la locul ei, urbe". Lasind la o parteinsa neajunsurile, care vor fi, neaparat, in curia d drese, aleacestui drum, Cernavoda, cita este, multameste in douachipuri sufletul.

Intii, fiindca aici am facut isprava. Iata fabrica de lingadebarcader, iata cazarmile de vinatori, de artilerie (acesteaabia terminate acum), iata Agentia de navigatie, inainteacareia trec vagoanele si-si asteapta rindul marfurile, iatastrazile, bine croite si destul de curate, iata o biserica fru-musica, o primarie, o administratie a padurilor din acestocol", un numar de casute placute, in care locuiesc func;io-narii, ofiterii nostri, iata citeva hoteluri, de piatra si delemn. [...]

CONSTANTA

Peste citva timp, armatura podului rasuna, vuieste, secutremura, pe cind din adincul negru se ivesc ochii de focrosu al uriasului drumet, ce gifiie fara sa se oboseasca. Cudinsul impreuna ne infundam in noapte, care ascunde totul.

Medgidie [...] Gara e asediata de poloboace si albii lu-crate in imprejurimi. Inc a o static, si avem Constant-a. Vafi un tirgusor turcesc, la care sa se alipeasca rau portulnostru costisitor, sau feeria orientala pe care o cinta croni-

153

do

carii mondeni ai ziarelor pentru lumea suptire ce-si cautaaici de sadatate si petreceri doua luni pe an ?

Lampile de petrol si globurile electrice atirnind dinina4imea pirghiilor for arata siruri drepte de cadiri, printrecare inainteaza" o strada bine pietruita% In stinga se desfacalte drumuri, tot drepte, tot bine pietruite si curate. Cindai ajuns jos, te afli intr-o piafa cu pravalii, cofetarii,cafenele luminate. Apoi, in dreapta, un drum pe ling casede odihna si orinduiaa, intr-un cartier de lume buns ". Lacapa't, hotelul Carol" se deslasura larg si inalt in fundulunei gradini. Din fafa, unde plutesc lumini nesigure, rasunaca un zgomot de trasuri fugarindu-se necontenit pe un pavajraisudator de piatra marea.

A doua zi descopar de pe fereastra o Bane Navionalrsi, in toate parlile, easuTe, noda gi vechi, acoperite cu olanetrandafirii peste care vremea a trecut uneori tonuri negre.Aici nu e indreptare, nici perspective si, cu toafa prim-blarea de noapte, intrebarea ramine inea nedezlegata.

La iesire intilnesc iarasi strazile pe care am venit,ele-mi zimbesc prietenos in dimineata senina si cald'a. Des-cop'ar palate ca al Administratiei domeniilor larii. In piala,un Ovidiu de bronz, facut pentru not de un sculptor italian 1,aminteste pe versificatorul elegant care a vorbit de rauScitia salbaticsa, cu gindul la pietile luxoase si la frumoaselefemei ale Romei impsarsatesti. Aici in piata e miscare ; lumestsa inaintea cafenelei si cofetariei, lume europeada, pe cindturci tree cu panere de precupeti sau mina sacalele cu apede la Anadolchioi, ori, iarasi conduc birje, care, de hatirulstagiunii bailor, samada cu cele din Bucuresti, avind pe capramuscali uitali de vara si turd cu fes.

Dace apuci acum in sus, la deal, dai de o strada de pra-valii n-au nimic turcesc sau dobrogean in ele. Drumurise deschid in dreapta, si ele se mintuie uneori in albastru.Cind ajungi pins la cap.atul lor, te opresti cuprins de re-cunostin0 inaintea unei ma'rece frumuseti.

De pe malul lutos, mincat de valuri, care-si arunca inzilele de minie pins foarte sus stropii de spume, vezi o

') Ettore Ferrari, sculptor italian din Sulmona (n.n.).

154

ce

berXrii,

si

nem'argenire albastra ca piatra scumpa a safirului. Din fund,zareste vintul, si rinduri de valuri luneca inainte, se tivesccu alb in cale, se ciocnesc de farm si pier in adincimi. Nuse vede nici o corabie, nici o luntre. Numai pasari albe,pasari negre vislesc din aripi spre deparfari, deasupra adin-cului care nu le inspaiminta. Ca mici picturi de cortida lacele doua capete ale scenei grandioase se va.d : un tatareautindu-si drumul prin ierburile uscate ale ripii si doua fetein haine de dumineca, privind spre marea ce le zimbeste azisi le inspaiminta mine, din unghiul unei porti faintute. Infisiituri ritmate, suspine de usurare dupa avinturi invinse,valurile ating farmul de lut scorburos si dispar in spumafor risipiea.

Mai departe, strada infatiseaza o grading de tot noua,desemnata, lucrata si ingrijita de un gra'dinar din Abazzia.De aici drumul duce spre cimpi uscati, cu 0.mintul de ni-sipuri si luturi usoare, spre Anadolchioi, care cra Constanteiapa de buaut ; un sat turcesc, cu coperemintele de olane. 1) Indreapta, marea se iveste din nou, si Inc 'a odafa ea vadeste,in locul neprietenoasei fete negre" pe care i-o daruiesteporecla, cel mai adinc si mai rar albastru in care natura ainvesmintat bce apelor maxi. [...]

Caci, prin acest incunjur al trasurii, te-ai intors iarasila mare si de aici po %i privi orasul in intregime. Cu bisericain frunte o cla'dire in felul Doamnei Masa." din Bucu-resti el cheama la sine, de pe culmea pe care o incununacu palatele, casele si easutele lui, corabiile lumii, ce vin cuputerea aburului din strimtorile fermecate ale Constantino-polei sau merg s'a caute inapoi ras'aritul, dupa ce au in-c'arcat roada cimpiilor noastre si ni-au adus pentru dinsardarfurile apusului nascocitor si harnic. Pentru a primi binepe acesti oaspeti, Romania a dat portului sau de mare ceeace-i trebuie pentru a oferi siguranfa si ap'arare. Doug bravede za"gaz prelungite pins departe inchid adsapostul corniilor ;o limbs terminate printr-un far sta in calea vinturilor siocroteste intrarea. 2) Printr-un nou drum, faiat adinc 4i im-

1) Vechiul sat Anadolchio a disparut de mult, devenind cartieral Constan%ei (n.n.).

2) Aici, cladirea, de o cochetarie pretentioasa, a unui Cazino deruins. Am gtiut si adaugim i aceasta... (1916) (n.a.).

155

pietrit trainic, printr-un lung tunel ce se bolteste supt carnesi se deschide in port, prin platforma care in curind va daloc indestulator pentru miscarea trenurilor in raza aceluiasiport, circulatia bogatillor poate functiona in voie intre uscatsi apa. Milioanele cheltuite aici au intemeiat un viitor,din cimentul, din granitul acesta va easki aceeasi roads cadin cimpiile cele mai manoase. [...]

SPRE GIURGIU

Trecem supt linia podului, de la care atirda, indrep-tind inainte corabiile, felinarele ce se vad departe ca dousastele earauze, pe cind dunga de lumina a trenului e inghicitamai iute de largul spatiu intunecos. Abia se mai zaresteinca, in aceasta clips a innoptkii, ca'reia-i lipseste farmeculapusului inrosit de soarele disparut, dunga joas'a, mkgenitade arbori, a Munteniei, linia mai Malta', goals a Dobrogei.Printre micile insule de nori suptiati, crai-nou trece sfiosciteva clipe, si in urma lui fulgere orbitoare lumineaz'a nsa-prasnic de la o zare pin` la alta sau isi laspund, depktate,slabite, de la un colt al boltii la cellalt. Cirmaciul, asupracabinei ckuia se eapa'd suvoaiele pentru care se deschideindatsa cerul, deplin acoperit acuma, pipaie cu greu cu pri-virile in noapte, si in tremurkurile moi ale vasului se simtelupta necontenifa cu valurile invalmasite ale riului.

Malul muntean eamine nepkruns, mut, cel interesant etot al Dobrogei. Rasova-$i ra'spindeste luminile pe o coastsde deal, pe cind din casele-i impeastiate razbate ratratul depaza, de frica nelamurita, al cinilor. Peste vreun ceas, dousaam trecut de Ostrov (de unde merge vaporul la CaTarasi),si pe malul bulgar avem Silistra, care arata' numai citevacase vechi luminate, in intunerecul bra'zdat de ploaia zgo-motoasa.

156

si

[...]

CALARASI

Un vechi sat qi schela neinsemnata, din care Stirbei-vodaa volt sa faca: un oras, un port, o capitals de judet. Cara.rasiipurtara intii numele domnului intemeietor, dar, dupal in-cetarea domniei acestuia, se intoarsera la vechea denumire :Stirbei-voda" se cheama astazi numai o strada principals$i gimnaziul.

Intrarea in CaTarasi pare sa arate ca planurile lui $tirbein-au fost tocmai bine atinse. 0 sosea se intinde printre casemici, printre magazii de lemn, unde se dramaluiesc grinelede tarani cari striga tare nurn'arul banitilor pe care ham-barul le primeste sau le restituie. In dreapta, pleaca Inca oulicioara de sat sarac.

Dar iata, in sfirsit, o cradire mare, pe fgada careia sta.scrisa o deviza de invalatura. E gimnaziul. Apoi ceva maideparte, Intr -un parc o alta, deosebit de frumoasa PalatulAdministrativ, care reproduce liniile micsorate, ale unuiadin marile spitale bucurestene.

Pe cind in lat doua lungi strazi insira prsavalii marunte,Strada Mare se desfasura !arga, cu case dintre care multe audou'a rinduri Si o infatisare placuta. Aici si in alte parti aleoraselului zimbesc trecatorului vile gospodaresti, despartited strada prin cochete gradini de flori.

E un oras creat de curind aceasta o arata sistemuleuropean al strazilor, taiate fara crutare fata de un trecutcu totul umil. Capitals de judet, el a primit podoabele deedificii publice ale acestora. Schela frecventa, cum se vededin slepurile ce asteapta Inca si la aceasta vreme, Callarasiidadura pravaliile multe si intesate, care sint $i o podoaba :cellalt centru al Baraganului, Slobozia, indeplineste mai multmenirea de tirg interior pentru mocani si sateni si, cu toataaceasta concurenta, bilciul din Calarasi nu-si pierde multiimusterii si vizitatori din taxa sau de peste hotarul dunarean.

[...] Iarasi citeva ceasuri de Intunerec si potop. Pe oluminile chiorcosate ale Oltenitei arata o chera"

care trece rapede, lasind vaporului doi drumeti romani [...]

157

:

:

inaltime,

Ceva mai incolo, ploaia invinge, si vaporul, ce nu-si maipoate gasi calea, cu toata expenenva si energia cirmaciului,zrunca ancora pentru asteptarea pins in ziva.

Abia se supviaza noaptea, la case ceasuri din ziva urma-toare, cind elicele incep a se invirti din nou. Arareori celedoua maluri, ce incep a se deosebi, se asamana. Podoabade paduri, o pastreaza si de aici inainte mai mult al nostru,pe cind Intinderi lungi de varm bulgaresc sint goale, inne-grite, spalate de apa. E Fs de o parte si de alta sespustiu.

GIURGIU

Deodata, din partea noastra, incep a se vedea remorcherecu steagul nostru, slepuri purtind nume romanesti si inivia-lele N.F.R. (Navigavia Fluviala Romans). Pe mai, gramezide marfuri, vagoane, movile de carbuni. Iar incolo, cimpiagoals, brave de Dunare, ratacind prin nisipuri, balvi. EGiurgiul. [...]

El incepe cu stracluve ce se ridica la deal, cu pietre marialbe risipite, intre casuve de mahala bucuresteana. Apoi, pemasura ce se inalva casele, pavajul se adauga cu elementemai egale, mai putin zguduitoare. Pins ce, in sfirsit, sus detot, to afli intr-un complex de strazi cu desavirsire drepte,ca unele ce au fost croite in acelasi timp pe darimaturilevechii cetavi turcesti ce a vinut inept crestinilor pins in1828 : un granit desavirsit le acopera deopotriva, margenitcu elegante trotuare de bazalt. Cladirile sint uneori fru-moase, in cele mai multe cazuri curate. Prefectura e unimpunator monument. Sint case particulare care apar destulde ingrijite si de armonioase in seninatatea lor, inch sapoata aminti parti din Strada Domneasca a Galavilor. Inmijloc, un turn de observavie, ca un minaret uitat, rasaredintr-o grading publics pe care o incunjura zidurile pievii

158

centrale. Orasul s-a pregatit, desigur, bine in asteptareamiscarii comerciale ce se va desfasura in curind la picioarelesale. Caci grinele noastre muntene nu iau toate de-a dreptuldrumul Brailei, deci al strainatAii cumparatoare, ci gasescmai ieftin drumul mixt : pe uscat pins aid, la Giurgiu, side la Giurgiu inainte pe slepuri catre marele liman al ex-portului nostru.

Giurgiul are in faca o insula, unde au fost intarituri,pe care le acopera astazi insa, ca pe o ;alma obisnuita, caren-ar fi stropita cu singele luptelor pentru lege si putere,invalmaseala salciilor bogate in frunzis. Cind vaporul atingecapatul ostrovului, Dunarea, imputernicita, ii cere silinti maimari pentru a taia valurile ce se zbat in voie pe intinderealarva. Iata acum citeva case albe, cu coperemintele rosii,care pateaza singuratatea malului drept, pe cind, pe cel sting,Giurgiul se infaciseaza acum intreg, cu luntrile care lucreazadedesupt la bogatia viitorului. $i pe tarmul strain se vadacum slepuri ale serviciului nostru de navigatie, un vaporromanesc prin care comunica malurile, linii de drum de fierpe care sint insirate vagoane pentru transportul caratorilor,fragmente de chei intarind malul si o pirghie de ridicatmarfurile din vapoarele ce via spre ponton. Mai departeai o cladire foarte frumoasa care e un spital si altele maimici, acoperite cu piaci de tinichea rosie. [...]

SPRE TURNU MAGURELE

Ynallimile balcanice cotigesc usor si se infunda inlauntruluncle dispar liniile for rotunzite. Yn fata, un alt sir

de muncele face margene apei. Pe malul nostru, dintrepacluri, rasare un ponton cu un steag rupt, ce flutura invintul putin mai potolit ; pe aproape asteapta slepuri straine.Zimnicea, la care ne oprim, e, ca si Piva Petrei, ca si Ca-

si Giurgiul, departe de tarm, la ascunzatoare si ada-post, unde n-o descopar privirile. [...]

Tarmul bulgaresc nu se teme de Dunare, care poate numaisa-i rada jos invelisul de verdeata on sa sape scorburi in

159

tarii,

Drasii

lut, sa dea la iveara stinca. El priveste de sus riul. In tarmulromanesc, dimpotriva, stapina tonoasa si raufacatoare, e apa,care suguieste InecInd si d'arima la minie. Pamintul, slab, evenit din Dunare, si se supune chemarilor ei, coborindu-seiara'si ca mil in adincurile riului. Dar ce nu pot face nisipul,lutul, farina, singure, poate indeplini acelasi material cinde tinut in adinci radacini Impleticite. Aici copacul e prie-tenul, aparatorul, si este sfint pentru omul pe care-1ajuta. [ ...]

TURNU MAGURELE

Turnu Magurele a fost o straveche straja razboinica, aromanilor latini, a romanilor greci, a barbarilor, a turcilorla sfirsit, cari, din acest Nicopolis cel mic", aveau in minafor, ping foarte departe, satele dijmuite sau aduse in robie.Acum, turnul temut atita vreme nu mai e nicairi, nici macarca o podoaba de grading, cum e celalalt turn de la Severin.Oeaselul nou, crescut de pe Ia 1830 Incoace, contemporan inmodernitate cu Braila, Calarasii, Giurgiul si Severinul, se as-cunde vederii Intre arborii sai Inca verzi. [...]

0 sosea duce spre port, intre salcii cu trunchiul borchinos,bolfos, spircuit de ramuri strimbe, ce se raschira lara fru-museta. Jos, malul dudarean e acoperit de buruieni de apa,pebrune,

care le-a singerat, ucigindu-le, toamna, de porurnbistide pasuni pentru vitele imbelsugat cornorate. Livia

trenului, aproape paralela cu soseaua, se deapa'na Inainte,pe podisca ei plesuva. Intre drumul de fier st a%piatrcel decarat.' se strecoar prin ierbunle uscate : dungi negre, umede,pc care luneca mai usor rocile micilor carue ce se Intorcgoale dupa descarcat. Pe cind altele pline, carute cu cai sicars cu boi, inainteaza incet pe sosea, in lungi siruri, ducind

160

supt acoperisul de coceni care-i fereste de ploaie, sacii um-flati de boabe. [...]

Ca un semn al celor din urma lupte ale noastre aici,malul romanesc inalta ceva mai in susul apei un monu-ment. 1) El doming, caci aici malul ne ajuta pe noi : pentruintiia oars in acest unghi oltean al Dunarii noi avem

Dar si aici raminem cu livezile noastre, ai caror arbori,frumosi Inca, impodobesc dealul scorburos si taiat de dungi.De la aceste doua daruri ale naturii, Calafatul, care e vechinumai ca schele si nu ca oral, isi capata o parte din fru-museta prietenoasa. Iar alta parte i-a dat-o gustul nostrupentru ceea ce e elegant, dragut. Cele doua biserici sintfrumoase, si pe malul aparat de cheiuri de piatra se vadcase placute, vesele, primitoare. Printr-o taietura adinca adealului, inainteaza o frumoasa strada plantata cu arbori.Si din mijlocul unei dumbravi priveste o casufa taraneascaincapatoare curata, ca o afirmare a vietii de sate, stapina,de unde pornesc oltenii zdraveni, cu figura nobila, canasteapta la ponton sau pazesc mindri pe mal in uniformaostirii noastre.

Mai Incolo, numai imbracamintea verde a copacilor faceo deosebire intre cele doua maluri joase, prin care pesteputin riul soseste, in linie aproape dreapta, de la Severin.

Cetate. Cetatea" va fi fost alts data. Acura e numaiun sat, destul de departe de tarm, un mare sat cu o marebiserica. [ ]

De la Cetate incolo pe malul drept se vad barci qi ocasa cu mai multe rinduri tarmul bulgaresc se suie indealuri de lut goale, care privesc linia seasa a Romaniei,margenita de paduri sau de grupuri razlete de arbori.

Acest tarm drept, pe linga care trece vaporul, e de omare frumuseta. Din dealuri tisnesc pe alocurea stinci goaleasupra apei. Lanuri vinete, finete verzi, siruri maiestrite decopaci se tot schimba. [ ...]

') Este monumentul inchinat eroilor c5zuti in razboiul de inde-pendent5 din 1877 (n.n.).

161

si

Printre paduri, mai dese pe malul nostru, paduri detoamna cu verdele stropit de our si singe, printre coaste dearatura proaspata si de imasuri vestede, pe linga ostroaveparasite spre Severin. Case le sint rare : dincolo albe suptcoperisul rosu, dincoace ascunse supt caciulile de stuf alesarkiei. Drumuri se infunda. inlauntrul Orli, spre culmilece se vad in fund, ca un zid cu virful muscat, de un albastrubatut de bruma. Apa se face deodata ingusta, si nisipul ce-izacuse in fund, prelungeste acuma tarmul. Carpatii se apro-pie de Dunare, s-o strings, si valurile-i strimtorate se vorlovi dincolo, indata, in straja Balcanilor. Mintuirea e numaiin saparea adincului, unde, si acolo, se impotrivesc stinciascutite.

Mai nerabdatori sint deocamdata Carpatii. Ei scot maiinainte stincile lor, invelite cu iarba uscata, cu arbori situfisuri, verzi, roseate. Ele se dau in laturi, si un cerc sedeschide intr-un mal mai jos. Pe acesta e prins Severinul,cu nenumaratele-i case in colori vesele, cu grkina-i straba-tufa de turnul" vechi cel mai frumos din orasele acesteiregiuni a Dunarii.

TURNU SEVERIN 1)

Severin se shema locul : satul lui Severin un numefoarte obisnuit in aceste pkti ; Turnu e o amintire a tur-nului presupus roman pe care-1 cuprinde acum o frumoasagradina publics, ce se coboara spre Dunare, cu alei, poduri,inscriptii incadrate si ramasite, solid prinse cu ciment capiatra, ale unor ziduri incunjuratoare din bolovani neregu-lati si din bucati de caramida lucru vadit medieval dincare face parte si turnul. [...]

El s-a dezvoltat pe acest teren, unde o data, in vecina-tatea imediata a primejdiosului mal turcesc, nu mai ramasesenimic decit inalta stinca goals a malurilor. Ingineri au de-.semnat piata larga, incunjurata de maxi cladiri ale statului,

1) Azi Drobeta-Turnu Severin (n.n.).

162

de hoteluri moderne si cafenele pentru infrAirea neamurilor,ei au fa'cut sa radieze strLile, care n-au inaintat, deci, de-alungul anilor dup' sporirea gospoda'riilor si initiativa ca-pricioasa a fieca'ruia, ca aiurea. [...]

CERNETI. TOPOLNITA

La vreo jurna'tate de ceas de la Severin, peste un sesstrialnat rar cu cksarmi si fabrici, e Cernetii, tispindit inneorinduiaM supt dealuri de lut girbove. Azi nu se vld acolodecit ca'sute scunde, cite o tainifa de tigani potcovari, locuriingra'dite, dar goale, si trei biserici, dintre care una, ceamai mare, a fost fkuta" de Grigore Ghica in veacul atXVII-lea si, ca si aceea din Dragoslave, infkiseaza in maimic turnul iri.ns'stirii din Cimpulung. Pe cind se coseaubalarii pe malul unde turnul" ra's'area deasupra Duna"riiina'rete, Cernetii era o capitaM de judet. Negustorii tineauprsi'valiile in vale ; mai sus, drumul spart, cu larime de cal-.darim intre curti pustii, era cuprins de case, de amindousa"laturile, ca la Diiu (Vidin)", spune un ba'trin care a maiapucat vremile acelea. Unde e culmea aceea dezgolit, seicaltau curti boiercsti, cki aici era orasul pentru boierinasiisi boierii mehedinteni, Glogovenii, Miculestii, 4i atitia altii,intre cari Tudor insusi. 1) [...]

Intre un deal portocaliu, dezgolit si cu fata ra'ruita,si intre altul se Za'reste un turn alb. Peste putin ai inainte-tischitul.

E zidit de cpitanul, apoi aga Buliga, mort in biruintade la Finta a lui Matei-voa asupra cazacilor si moldove-nilor, la 1653. Stilul e acela de la Arnota : turn cu zimti,pridvor, ocnite pe laturi ; dar trei muchi ra'sar din umfUturaaltarului. Zugliveala, bung, e facuia de doi mesteri, cariarat'a ei insii ea au fost unul grec, altul vlah". Buliga sisotia, apoi o fiica a lui, dorm in pronaos, care e despa'rtitde naos printr-un zid straltut de o usa joassa'. Ca indeobste

1) Cula lui Tudor Vladimirescu este asfizi muzeu memorial (n.n.).

163

Inaintea lui Brancoveanu, podoabele in piatra sapata, lipsesccu totul.

De jur Imprejurul schitului alb sint ra'spindite ca florilede primavall multe of albe, al ca'ror cioban nu se vede.Supt dealurile verzi Si rosii, alba Topolnita fuge, in soapte,la vale

.]

SINAIA

La Ploiesti Inca to afli in margenea muncelelor de prunisi de vii, si-n zarea de sus se stravede intr-un albastru nelamurit zidul despre Dungre al cetkii Carpatilor.

Una din cele mai strabatute linii de drum de fier ducepe aici ea'tre : de la capitala sesului bogat in oamenisi in roads la cea mai inalta Intruchipare a muntelui pustiu

de la Bucuresti la Bucegi.Intii apar, in dreapta, spre Buzau, inaltirnile mai blind:.

pe care le stra'bat rada'cinile pomilor hra'nitori. Livezi, casealbe, bine cla'dite : o infkisare de Arcadie imbelsugafa si

Linia e cuprinsa indata pe amindoua partile doaceste culmi supuse ha'rnkiei omului, deprinse a fi dijmuitein fiecare toamna. [...

Padurile iau livezilor, dar nu ele staPinesc vede-rea..Cit cuprinzi cu ochiul, se amesteea intre ele inallimicapricioase, ale aror modilci nenuma'rate se simt supt ver.deata sau aurul ierbii ce ascunde foarte putin alca'tuirea forciola'noasa. Intre dinsele se rotunjeste uneori un larg cimpde prund, pe care 1-a la'sat un urma: ca pe o juca"rie parasitaacerasi riulet albastru, limpede, care fuge acum in jos spu-megind pripit peste piedeca bolovanilor, atunci cind el eraun minion sivoi, care ineca vaile, rupea malurile si lega'nabolovani smulsi de valurile sale tulburi in minia fecunda prima'verii. Cite o elietura din vechi lovituri de secure alenaturii, arata suprafete verzui, rosietece sau negrii, sa'm'anatede pietricele. Mai departe insa, aceleasi deschideri in trupulmuntelui nu mai va'desc decit rindurile de piatra, ingra-mgdite in nemargenita scurgere a veacurilor moarte, pe cinddeasupra triuma in voie padurile dese.

164

dinsii

multamita.

Iata, intre ceilalti arbori, pe care-i dezbraCa vinturilereci ale toamnei, vinjosul, impasibilul brad, atit de supti,,-ratec si atit de trainic. Alte si mai mari, ridicamai presus de cingatoarea lui totdeauna verde tufisuri decopaci inchircili, ca'rora abia daca li ineduie stinca aceastaviaca' sracsai. In fund stau unul altul, ca o manifestarea celui mai adinc trecut, a celei mai neinvinse puteri si acelei mai inalte intrupa'ri a ma'retiei, Bucegii, Virful cu Dor,Jepii, Caraimanul. npada unei impa'ra'testi bkrinete li aco-pere culmile ascutite, crestetele de stinca.

Jos, vile se pra'valesc pe o inaltrime mai mica, suptziduri acoperite de brazi, intunecate ca o vesnica amenin %are,chiar atunci rind razele searelui se joaca' pe ascutisurile maiind6znete. E Sinaia : mana'stire, castel regal, statie de aerpentru lumea cea mai bogata', asezare industriaM si sat.

Mana'stirea e cea mai veche. Sfintenia pustieta'tii, pazitde vulturii stincilor, de ursii greoi ai pesterilor, nu era steal-ba'tuta" decit de pasul preva'z5ltor al haiducului ce-si cintacintecul de libertate si ra'zbunare intre brazi. [...]

Dar Sinaia, frumoasa, Mudata Sinaie nu este si nu poatefi un oral. Ra'coarea cheama la dinsa si frigul timpuriu opustieste.

CaCi se Va.c1 si aici marile neajunsuri ale clasei bogatede la noi. Fiecare traleste pentru sine si pentru clipa princare trece. Atitea vile n-au treat nimic comun pentru locu-itorii lor. Nici un loc de intilnire cultural ;, nici un teatru,nici o biblioteca, nici macar un sir cuviincios de prsalvaliipentru toti boetasii acestia, care yin cu muntii for de cufere.Si astfel durabil, logic, normal e aici numai ce nu pornestede la clin,sii : ma'na'stirea cu biserica' notia% destul de frumosreparata' de dd. Mandrea si Pompilian si asa de luxos impo-dobit e si lumina electric; ! apoi cla'dirile Curtii regale,fabricile si, pentru ele si pe line ele, ca'sutele satului tara-nese. Ei, elegantii Sinaii, sint spuma care nu foloseste sise impra'stie.

*

Peste vreun ceas esti la Predeal, trecind prin ca'sutele devary ale BuFtenilor, alt ada'post de bucuresteni, si prin fabri-cile Azugcli. Grani %a e taaata prin codrul muntelui inalt,granita", grea de trecut si aspra' [...]

165

inaltimi,

Ruga

DE LA PREDEAL LA BRA$OV

Din vaile inguste cu malurile ba'tute in ace de brad alePrahovei ajungi pe acea culme, putin inalta dealtminterea,eareia i se zice cu un vechi cuvint, de mult iesit din intre-buintare : Predealul. Odata era aici numai o mica trecatoarepentru putinii sateni din salasele vecine, pe cind drumul celmare intre Brasov si Tara Romaneasca se desfasura larg pedrumurile bune si sigure ale sesului roditor de supt munte,pe la Risnov pins la cetatea Branului, unde, in imprejurimizimbitoare, de pajisti inflorite, se deschide pasul cu acelasinume. Vremuri noua au cerut ins scurtime, repeziciune.Cararea din codrii de brad s-a preacut dupa 1800 intr-unadin cele mai bune sosele netede ale lumii, si peste citvatimp calea ferata, nemultamindu-se numai cu atita cistigde vreme, a sarit de-a dreptul pe inaltimi, s-a sprijinit pemargeni de ripi si a strapuns ma'runtaiele sttncii. Unde fatsa-cisera oierii, cu turmele, au ras'arit cantoane, plantatii detelegraf, fire rosii de telefon, lungi chervane de marfuri,suind incet in pocnetul bicelor, si mari juca'rii de fier fume-ginde, lunecind ca serpele pe sinele lucioase. 1..1

BRA$OV

[...] Noua miscare industriala a schimbat foarte milkinfatisarea Brasovului. Cum vii de la gars vezi case oarecare,gospodine greoaie, fari frumusefa si fail semn deosebitor.Strada 'are. ca oriunde merge tot printre ele. De sus, cet'a-;ilia, e mai mult o podoab'a pracuta in virful munceluluiverde. Cind ai ajuns la mijlocul orasului, privirea, care sepoate misca larg, urma'reste liniile drepte ale unei primblarimsargenite de cafenele, de vile, de cradiri cu totul not si stra-b'atuta" des de gilgiirile de fum ale tramvaielor. [...]

Ceva mai interesanta e piata, cu Casa S fatului, carearunca un turn malt dintr-o cas'a veche cu cerdac, ferestruisi bolti adinci, unde stau schimba'tori de bani si circiumari

166

pentru zilele de tirg, cind tot acest larg cuprins al TirguluiCailor se umple lc le zarva fa'ranimii venite pentru ttrguieliles'apfaminii si vinzarea bucatelor, brinzeturilor, din care elese platesc. Mai vezi prin unele casulii mai bkrinesti vechifirme de negustori roman, care nu s-au inaltat" inea maipresus de indeletnicirea steamoseasca. In fund, e bisericasaseasd, neagra de foc si neagra de ani, urias girbovitapurtincl in frunte un turn prea mic, fkut de mintuiara, sicare samada cu cornul de pe nasul unui greoi a:Dacrinocer.vei apuca,.in sfirsit, la dreapta $i la stinga vei gasi, in stra-duTe pasmce fama'site de ziduri, bastioane rkacite, arcuride pietre intinse deasupra ckarilor fka,

Mai departe stirul de case se intrerupe, si o a treia cin-eatoare incunjursa Brasovul. Ai Timpa in fata, si spre dtnsaduce in stinga un lat drum de plimbare care tot inainteazape coaste de deal si cla din loc in loc privelisti minunatepeste coperisurile rosii si negre ale orasului intreg. In unelezile de prim'avara sau de toamn'a, limpezi si umede, putinedrumuri sent mai frumoase decit o rkacire singurateca" printreacei copaci batrtni, care-ti tremufa din frunze o buns pri-mire. [...]

0 fablita in trei limbi, cla liniei de cladiri din fats nu-mele de lira lui Saguna", ...] acela care a sfatuit si ajutatin tot chipul, care a binecuvintat scoala cea mare a roma-nilor din Brasov, gimnaziul, glorios asta'zi prin numkul siinsemnatatea acelor care au eapatat invalatura $i cresterein &Me spatioase cu feresti micute ale trainicei zidiri invechi stil gospodkesc.1) Din fatada uternica, dar faealpretentii, din toata aleatuirea acestei zidiri se desface unspirit de frkie patriarhara, de buns munca smerita, care ea:min insusirile de capetenii ale acestei scoli neintrecute in felulsau.

1) Fostul liceu Andrei $agunan cu o veche traditie in ceea cepriveste invAamintul romanesc se bucura de celebritate si datoritaunor personalitati ale culturii romanesti care au frecventat scoala caprofesori. Pe culoarele cladirii gi in sala de festivitati in care s-a pre-zentat in 1882 opereta lui Ciprian Porumbescu Crai Noun se aflinumeroase portrete si pl5ci memoriale ale profesorilor si elevilor. Din-tre acestia amintim pe Lucian Blaga, Octavian Goga, Stefan 0. Iosif,Titu Maiorescu, iar ca profesori pe Misu Popp, Virgil Onitiu, CiprianPorumbescu, Gheorghe Dima, Iacob Muresianu $.a. (n.n.).

167

si

O scoala normala" sau primara, o scoala reala sintadapostite in aceeasi cladire a gimnaziului. Mai in laturi, pestraduta din stinga, cu podete de lemn supt care gilgiie apa,o Koala comerciala, de intemeiere mai noua. 0 scoala degospodarie pentru fete se afla in cealalta parte, pe stradadin dreapta, care urea destul de rapede spre dinsa.

Odata, in acest salas al scolilor, unde se vede la dreaptamovila ape care-si uscau si-si usuca si astazi postavurile decasa femeile din Brasov, in aceasta crestatura de vale, undeo fulgeratura de apa se pierde supt ruine in dosul caselornoi, era capatul de sus al cetavii sasilor. Veneau catre munte,locuri goale, maidane fara locuitori. Spitalul cu fatada foartepacatoasa si atitea altele s-au facut numai tirziu, in vremeanoastra. Din vechime, abia sus in umbra muntelui, subTimpa, se rasfkau intre pometuri casutele Scheilor, cu cru-cea rasariteana in frunte si marile por ;i de lemn sapate dupafrumoasa noastra dating taraneasca. ...1

Meseriash din cealalta latura a Brasovului, din Braso-vechi, isi iau si ei partea-n inceata si sigura lupta pentrucapatarea luminii si puterii, si nu se poate sa vezi, in rindu-rile oamenilor saraci, foarte impovarati de munca, maimulta tragere de inima, mai multa buns intelegere si pri-cepere fireasca decit la reprezentatiile de teatru pe care ledau in iarna mesterii si calfele din aceasta suburbie braso-veneasca.

IMPREJURIMI ALE BRASOVULUI : TIMPA, RI51\10V

Muntele Brasovului e Timpa, care-1 ocroteste stringede piatra lui aspra. Spre dinsa se urea in rotocoale un drumde padure, care se poate numara printre cele mai frumoasedin lume. Fara oboseala, prin marea liniste de umbra dulce,ajungi sus intr-un ceas. Vezi atunci gramada mare decoperisuri care supt munte face temeiul cetatii si din mij-locul careia se inalta Biserica Neagra, mica de aici ca ojucarie. Inainte, cladiri noi se revarsa pins la dunga depar-tata a cazarmilor galbene. Iar, in stinga mai ales, fire

168

[...1

rosii de tigla se infuncla prin desisuri de arbori si patrundpins la margenea zarii. Drumuri albe luneca serpuite sautisnesc drept ca o sageata ; in virful celui mai lat si maialb din ele se vede un sat de departe, cu casutele strinse laun loc.

[...] Ca oral cu insemnatate Inc a din timpurile vechiasa cum a fost Ocna .pentru Sibiu a stat alaturi de BrasovRisnovul.

Drumul trece prin sirul de easute al Brasovului Vechi,care nu sint insa mai vechi decit ale noului Brasovde supt Timpa, ci sint mai mici numai. Linga o casaparohiala care se cladeste acum, cu mult lux de piatra cio-plita, se rinalta intr-un cuprins de ziduri cea dintii bisericasaseasca a Brasovului, caldirea gotica mai smerita a Sfintu-lui Bartolomeu, pe paretii careia se 'Astra in forma de cro-nica amintirea pataniilor ¢i luptelor orasului.

Cotesti la stinga, pe linga o veche rafinarie de petrol.De o carte e linia muntilor impaduriti, limpede albastrasau invaluita in negura de praf a drumului secetos ; de cea-lalta, se desfasura pins la alt rind de inaltimi sesul Birsei,care se

siacopere pe rind de samanaturi verzi, de miristi us-

cate de pilcurile zapezii. Cel dintii sat ce rasare dintr-a-colo e Ghimbavul 1). Un mosinoi de coperisuri rosietice, pestecare se ridica acoperisul ascutit al unei biserici care nu arenici inaltimea stapinitoare, nici infatisarea de cetate a bise-ricilor sasesti din partile Sibiului.

Trecem prin Cristian, cu case mari, verzui, asezate strinsuna linga alta, in linii drepte. Curti bine inchise, pline desuri si grajduri trainice, purtind insemnarea datei cind s-au

Tipul nu e asa de curat ca in aceleasi parti sibiene ;cerdacul dinspre curte lipseste, si vechimea nu se arata innici unul din amanuntele cladirii. [...]

Indata se ajunge la Rimov. Aici este o piata, o primariemai mare, un hotel comunal, zidire inalta, cu doua caturi sibiliard. [...] Adevarae strazi se desfac in toate partile. Peo mare culme, unde stinca razbate printre maracini, se vedeun castel mare, cu multe bastioane, care ar parea dedeparteneatins, locuit si gata de lupta, ca si cum vechile turnuri arpazi inca despicatura neagra a ferestilor inguste. Cind to sui

1) Azi comuna suburbans (n.n.).

169

insa cu multe silinti prin gramezile de bolovani, pins la cu-nuna de ziduri, to primeste un vechi paznic, inconjurat degainile si purceii lut ; acela e castelanul Risnovului, Si eln-are la indemina alt ostas decit baba care-i gateste demincare ; de pe ziduri nu se vad alti dusmani decit cetele decase acoperite cu zale negrii ale caselor din satul de jos invale. Odata era insa aici un singur adapost, spre care ni-meni nu cuteza sa se suie ; in odai era loc pentru toata bo-gatia orasenilor, pivnitile adinci erau pline de bucate si apase scotea buns si din belsug din fintina in care pins laadincime de multi metri paznicul face sa se coboare funiade incercare, purtind in virf o luminare care nu se stinge.[ ...]

DE LA BRA$OV LA FAGARA$

E o dimineata de toamna foarte calda, de un albastrusigur si nemilos. N-a plouat de trei sapramini, si nori depraf plutesc intr-una asupra departarilor.

Aceeasi iesire din Brasov ca si pentru Zarnesti. Dar dela o vreme cotim spre dreapta, unde ne cheama de departemarea culme rotunjita a Codlei. [...]

Trasura se strecoara pe un drum intre dealuri impadu-rite. Ea trece peste putin de dealul cel mare, cu virful crapatin doua si despre care birjarul asigura ca foc il arde inmaruntaie, gata sa dea navala in afara. i mai departe tre-cem printre inaltimile inverzite. De o parte, la stinga, pa-durea e puternica si acopera bine cu fagii ei largi in ramuricoastele blinde, de lut rosietec. De alts parte, bieti copaceisubrezi, cu frunza uscata inainte de timp, abia se prind intarina mai galbuie, in doua cu nisip. $i mai incolo, nu maisint decit trunchiuri taiate in coasta nisipoasa, dogorita desoare. Nu e nici bucurie, nici alts frumuseta decit a marilorlinii paralele, a dungilor larg increstate, din care se alcatu-ieste acest ultim colt apusean din Tara Birsei. rn dosul paclu-rilor celor dese rasare din cind in cind uriasul dinte cenu-

170

siu al Pietrei Craiului, aratind asezarea Zarnestilor si mar-genea tarii.1) [...]

Cind ai iesit din Persani, esti intr-un ses mai larg. Abiase vad la dreapta dealuri intunecate, spre Brasov. In stinga,muntii de peste Olt apar ca o dunga vinata in lumina po-tolita a serii. Iar, in fata, apusul de soare acopere pins de-parte cerul de o stralucire ruginie, aurie, verde, care sepierde cu incetul, strabatuta de ultima raza ce tine pinstirziu, in albastrul de o limpeziciune desavirsita. Intr -acoloparca mistuie sate si tinuturi intregi flacari de pustiire simoarte. Iar la spate se tidied, inrosita de negura serii sisalbatec de singeroasa, luna pima, care-st incepe suisul ma-ret, limpezindu-se tot mai mult in inaltare.

E acum noapte, dar o noapte de lumina ca aceea, cindstrabati.printre casele $ercaii. Marele sat arata o scoalaun turn vinjos, o buna biserica veche, apoi multe strazilargi Inzestrate cu de toate cele ca in Codlea. [...]

ORASUL FAGARAS

Ce nu trezeste pentru not numele acesta de Fagaras ? Inceata timpurilor celor mai departate vezi satul romanesc delinga padure, care-si is numele de la fagul ocrotitor, dincare s-a facut lagaras spre deosebire de fagas, precum lo-cuitorilor satului Vladeni li se zice, in loc de acelasi nume,Vladenii Vladarenii. Satul creste, se inalta, in jurul luise alcatuiesc altele. Este acum un adevarat Tinut al Fagara-sului. Un Crai unguresc, care avea nevoie impotriva pagi-nilor de la Dunare de ajutorul domnului romanesc de pestemunti Ludovic cel Mare el insusi face din acest pa-mint oltean un dar de impacare 4i de ispitire pentru acelvoievod al plaiurilor vecine, pe care-1 creaza duce al Fa-garasului. Dupa ducele Vlaicu-voda vin altii din acelasi singesi de pe acelasi scaun de stapinire : Mircea, Dan, Vlad Dra-cul si fiul sau, Inca mai Indracit, Tepes, apoi frumosul

1) Tara Birsei (n.n.).

171

Radu, adus pe aripa turcilor prieteni. Coroana ducal sep'astreaza apoi numai in titluri §i in amintiri.

Ducii-voievozi aduc dincoace de virfuri boieri de-ai lor,ca"rora li se incredinteaza intinse in schimb pentruslujba de osta intimpMtoare daruri. Chiar in mijloculesului, la o foarte mica depa'rtare de erpuirea lata a 01-

tului se ridica o cetate de priveghere, incunjurata cu ziduritrainice durate din ca'ra'midai bolovani. Acolo stau, jude-c5.tori de pace frunt4 de ra'zboi, pircalabii luimai mari peste toata aceasta" voinicime neastimpgratg ce sezbate in jurul lor. [...]

Apoi Mihai Viteazul cucerege Ardealul. Printre cele din-tii m'asuri ale lui e aceea de a se asigura despre Fagsara,unde acuma hota'ra'sc drega"tori de-ai lui. In cererile sale ea-tre Impa'ratul e cererea, pentru el §i tori urrnaii sal, astra'vechiului Fa'g'ara romasnesc. Cind, invins, el e silitda nevasta, mama, copiii in paza stfainilor ce nu se incredin dorinta lui de pace, aici in cuprinsul zidurilor faiga'ra'wnese inchide durerea nemingliata" a doamnei Stanca cu ochii inlacrimi, copiraria umbrita de primejdie a pl4indului copilcare s-a chemat o clips Nicolae-vocla al Ta'rii Romaneginu mai e acum decit fugarul, robitul fecior de domn valah"PgtraKu. Spre acest Fa'eara. $ cu zvoarele trase asupra co-morilor inimii sale, se indreapfa, dupa' biruinta easplki-toare de la Gora'srau, gindul ingrijorat, induioat al lui Mi-hai. Era sa plece intracoace, cind sulitile-i intrara in

trup" pe cimpia Turdei, intr-o frumoasa dimineatadin August. [...]

Din trecut a ra'mas cetatea, care e chiar in mijloculinconjurata de o grading m'aricka. Ea nu e o ruins,

ca'ci o locuiesc catanele. N-are crenele rupte ziduri zgudu-ite, negre de funinginea zilelor multe. Greoaia cla'dire a fostdeseori prefa'cuta" a pierdut de mult orice stil, aproapeorice chip. Buruiana salbateca nu-i imbraca lespezile, de pecare atirna hainele mai mult sau mai pu%in spalate ale ca-tanelor sau pe care se §irurile de pedestri caTa'retiva'psiti in negru care slujesc pentru tragerea la Oita% [...]

Cea mai frumoasa cladire istoria e biserica, pe care aMra'zit-o fa'ga'ra'enilor larga ina"rinimie domneasca a luiConstantin Brancoveanu. In mijlocul unei intinse curti deiarba deasa sa'ma'nata cu morminte noi, se vede pridvorul pe

172

mosiisi

sisi voda,

si

si

si

cm-stitul

ora-sului,

si

si si

insira si

a -ti

stilpi,.turnul pus intr-o parte, mic si tuguiat sub coperamin-tul lui de ogle, sirul ferestilor Incunjurate cu cadre care sintlucrate ca acelea din Moldova anului 1650, cu rozete si liniigotice, si in sfirsit altarul poligonal din fund. Poti vedea Incafrumoasa inscriptie din fatada, incunjurind sterna munteanaa vulturului cu crucea in plisc, zugraveala frumoasa, innoitanumai in tinda pe la 1770, catapeteasma s'apata si aurita.

SPRE SIBIU

[...] Dup'a Porumbac linia de dealuri, care ascundeaaproape cu totul, din a dreapta, muntii, se prabuseste in ca-den repezi, ca o costisa de cetate. Esti mai aproape de ster-garul de argint al Oltului intins pe pajistea verde. Valea setot stringe, pregatind o Inchisoare apei care s-a deprins amerge lin si vesel, de cite on nu duce in sine minia napraz-nica a piraielor muntelui, a riurilor de prin sate.

Pe o modilca a sesului oltean se revarsa; un sat mare, cumulte coperisurr rosii si doua biserici greoaie, dintre care ceamai departata e innegrita de timpuri. La el duce o strafa deplopi vechi, si alti tovaea'si de batrinete ai for se ingrama'descin cuprinsul foarte larg al unor ziduri de eatimicla inrositede ruins.

Avrigul lui Gheorghe Lazar, care a pornit de acasa', ca undascal sarac la copiii unei cocoane bogate din Bucurestii ceicu carte greceascai pentru lume, si cu carte romaneasca: nu-mai pentru biserica, si care a dus cu sine binefacerea aceluispirit national pe care-1 easpindise dincoace scoala lui Clain,Maior si Sinai. Invioratorul unor timpuri vestede a elmastotdeauna dascal sarac, precum plecase, si intr-o zi, dup'a tul-buearile de la 1821, in care nu si-a putut afla rostul, o carutaOrkeasca 11 aducea bolnav de moarte in locul umil de undeplecase la drumul lui de apostol. In mijlocul Bucurestilor, inmarmura, avrigeanul pletos cu mustata mica, muscats in cli-pele de ardaraciune, sta in picioare, fkind o miscare care, innumele spiritului, porunceste Timpului sa se schimbe ; aicitkina lui se amesteca in pamint cu tkina altor plugari,

173

[...]

[...]

mosii si stramosii lui, tot iobagi de-ai lui Brucken-thal qi ai altor nemesi de cei cu copacii din vale. Un micsemn de piatra cu citeva slove arata ca acest trup de sarmanzace in pamintul bisericii. 1) [...]

SIBIU

[...] Pima pe care o stapineste biserica mai noua a cato-licilor, amintire din timpurile cind Austria rezemata pechema pe eretici la picioarele Madonei catolice, aceasta maresi frumoasa piata are pravalii cu vitrine moderne, dar caseleau pastrat mai toata smerenia pasnica a trecutului. Tot intrecladiri de acestea cu feresti mici, obloane, Inalte coperi-suri de ;igla si curti pline de umbra umeda merge stradain jos catre pramenada Bretter, catre parcul orasenesc, vechedumbrava cu drumuri netede si tari, luminate astazi cu aelectricitate suparatoare pentru intilnirile de noapte, iar insus catre cotloanele ce duc la gars, in povirnisuri repezi.Atitea si atitea ulicioare suie, coboara, luneca, printre casu-tele batrine, care adapostesc in cuprinsul for de umbra tristatot alte bucurii si dureri ale viecii si arata in acelasi cadruinnegrit de fereastra marunta tot alte chipuri balane si albede fete cuminci si de fete zglobii. In cutare din cele mai miciprintre hudi;e caldarimul zrnuncit e asa, de singuratec, obloa-nele se Inchid asa de deplin si e atita tacere in curtile negre,incit pare ca trecerea veacurilor nu s-a petrecut aice si caprin aceste ascunzatori de oameni stau Inca aceia care auluptat cu turcii sub Iancu-voda din Hunedoara sau si-auvazut steagul inchinindu-se inaintea lui Rares Moldoveanul.$i iarasi acele timpuri iIi cuceresc gindul cind pe linga desi-surile de copaci, care in marile si vestitele spitale incunjura

1) La Avrig, un frumos monument realizat de sculptorul Cor-neliu Medrea cinsteste memoria marelui iluminist roman, iar pe casanatala se all o placa memorials al carui text a foss conceput chiarde N. Iorga : Aici in casa grad de Oran robit s-a nascut Omul cucredinfa tare Gh. Lazar. Predicatorul mindriei trecutului si Pre-gatitorul Indeplinirilor viitorulur (n.n.).

174

iezuiti

de liniste suferinta si agonia omeneasca, vezi perindindu-sezidurile zdrentuite din care se macina caramida in dire cepar de singe viu, si bastioanele sure iii inalta printre cuceririletimpului nou tuguirile for bataioase de unde in atitea rinduridin mina mesterilor indirjiti in apararea bogatiei si cinsteifor a pornit moartea dusmanilor. Si aiurea sint de aceste col-turi neschimbate : de jur imprejurul bisericii, de pilda, undecasa preoteasca arata sapaturi frumoase, $i linga zidirea decazarma sure si verde a gimnaziului sasesc ti se iveste pestrasnicele ei temelii casa neagra in care a locuit acel MarkPemflinger conte al sasilor, om de indrazneala si de avint.

[...]

Inca din timpuri destul de departate se intilnesc romaniin acest Sibiu, care, la inceputul inceputurilor, trebuie sa fifost, un sat al lor, imprejmuit apoi cu ziduri $i ridicat lainaltimi de bogatie si lumina de catre oaspetii germani. Incurtea bisericii [...] se afla pe laturea cimitirului bucsit demorminte o frintura de piatra alba pe care stove frumoaseinseamna anul 1631, numele Vladicai romanesc Ghenadie alBalgradului si al lui Stan ctitorul. A fost deci in Sibiu incade atunci, undeva pe la margine, o asezare de romani, satenisaraci cu case marunte si subrede, pentru care s-a simtit sinevoia de a se inalta o biserica [...]

Visul lui Saguna de mindra Mitropolie romaneasca s-aindeplinit : data pe locul capelei grecesti darimate se inaltao ciudata cladire cu un trup bondoc, imitat dupe al SfinteiSofii din Constantinopol, si cu doua brace desirate de tur-nuri ce zbucnesc in fate ca doi plopi, aceasta mare zidire cu-prinde in ea cea mai frumoasa picture bisericeasca ce sepoate inchipui la noi, opera lui Octavian Smigelschi. Dau-nazi, in august 1905, s-a inaugurat un palat national roma-nese, cu Muzeu §i Teatru,1) altfel numai o mare zidire pro-zaica, $i cu acest prilej s-a strins o astfel de multime roma-neasca, de amindoua partile muntilor, cu capeteniile culturiisi politicii in frunte, inch Sibiul si-a trait fare indoiala celemai frumoase din zilele sale si cele mai pline de binecuvin-tare pentru viitor.

1) Este vorba de cladirea Astra Asociatia pentru literaturecultura poporului roman", infiintata in 1861 (n.n.).

175

si

OCNA SIBIULUI

Un drum paralel cu al Salistii duce spre Ocna. In stingysint zimtii albastrii ai muntilor, cei fagaraseni de o parte, aiRasinarilor de alta, i prin crestatura dintre alte doua sirurise ghiceste valea strunta a Oltului. In dreapta, sint delule-tele pe care le pateazi viile Sibiului, iar mai departe mijesccoperisurile de tigla rosie, amestecul de alb si trandafiriu, suptlivada pomilor batrini, unde e Rusciorul. In fata, o dungy deses printre lavicere Inguste de porumburi, de grine, de ci-nepe. Cotesti la dreapta prin aceasta tale fara arbori, cu pa-mintul cenusiu scrupos, sarac, si esti indata in satul

Nici nu e altceva decit o lungs insirare de suri zidite.Culmi mari de Tied', feresti cu obloanele verzi, pridvoare,curti cu totul inchise privirilor. Zi si noapte se perindeazaturmele pripite si incetele cirduri de bivolite negre, spurcateprin baltile din Imprejurimi. Pe o inaltime la mijlocul sa-tului sta marea biserica veche, cu feresti gotice Inflorite, inzidul gros de bolovani ingramaditi. 0 inconjura cea mai ro-mantics din vechile curti pustii. [...]

Mai este acum, pins la Ocna Sibiului, un drum scurt prin-tre micile ogoare unde, in aceasta zi de august, lucreaza laculesul verdeturilor sasoaice cu cocheta palarie de paie albapeste parul Impletit $i intors in roata. [...]

Aici au venit odinioara romanii, cautind sarea pe caren-o gasisera Inc a dincolo de munti si pe care n-o scotociraniciodata din muntii Moldovei. Din locuri departate, de labarbarii tinuturilor vecine, din tarile de peste Dunare pinsadinc in Balcani, veneau negustorii aducind cu sine acelemonede de our $i argint cu chipuri de cesari si de imparatese,acei bani grecesti de la Dyrrhachium si din partile macedo-nene, care ies la iveala necontenit la rascolirea sapei plugaru-lui si la despicarea brazdelor de plug. [...]

Lacurile acelea negre, cu luciul de ardezie, in care bol-navii Iii cauta insanatosirea pe margini, pe cind la mijlocadincimea se cufunda prapastuit in zeci de metri, sint ocnele

176

$ ura-Mica.

de odinioara, napadite de apa. Altele sint abia muiate de pre-lingerea piraielor, si, intr-una, care primise dupa lupta din1848 trupuri singerate de honvezi revolutionari, ucisi de os-tasii Imparatului, un sivoi salbatec de munte ridica deasuprape citiva dintre bietii mucenici, pastrati minunat in sare, siin cinstea carora s-a ridicat un mic monument pe deal, dupace i-a primit in sfirsit pamintul. [...]

RASINARI

[..] Locuitorii de aici erau odinioara niste codreni"foarte saraci, stringatori de rasing pe care o vindeau. Apoiei capatara turme, din care se hraneau mai mult decit dinholde de pe acest pamint pietros de supt muntele brazilor sistincilor. Intarindu-se, inlesnindu-se si alcatuindu-se tot maibine, ei putura: dura de-a lungul celor doua vai spumegatoarecase de lemn bine incheiate sau si cladiri de piatra, care toatepastreaza insa tipul casei de munte. Ei ajunsera oameni ho-tariti, mindri, fara frica de domnul", inaintea carora nu seprea dau in laturi nici astazi, tinind la hotarul for si la cin-stea lor. [...]

Preotii au fost tot din aceleasi neamuri, carturari bunide cineari si de scrisoare. Unul, Sava Popovici Barciari, acopiat harnic carti de minuni si cronografe cu un condeisuptire, foarte sigur, pe la 1800. De la el venira inainte altipreoti din acelasi neam. Iar la urma aceasta familie cu bucu-ric la scris, traind in evlavia naturii frumoase, odrasli,printr-o mama care incercat si ea in alcatuiri literare, pecopilandrul balan care cla astazi un glas puternic qi limpededurerii neamului nostru de aici, pe Octavian Goga. 1)

1) In casa natala a marelui rapsod transilvanean Octavian Goga(1881-1938) este amenajat azi un muzeu memorial, pe a carui placamemorials se poate citi evocatoarea inscriptie : Casa in care s-a nas-cut la 20 martic 1881 Octavian Goga poetul patimirii noastre" (n.n.).

177

sra

ORA$T1E

De la Alvinti sau Vinti trenul duce drept spre apus. Eo ci-mpie desfasurata la picioarele muntilor de our ai moti-lor, care-si scrijeleaza linia culmilor : tot lanuri de cucuruzindelung uscat, care se culege. Peste putin locul se face mailarg si ling o statie maruntica 1) vezi abia un monument sa-racacios, din care se inalta trofee aurite. Acesta e vestitulCimp al Piinii, in care turcii, veniti prin Poarta-de-fier, aufost cu totul nimiciti de oastea regelui unguresc Vladislay.Luptatorii domnului muntean se aflau intre invinsi, si ei vorfi dorit aceasta soarta, iar biruitorii insii erau doi romani dinjudetele graniceresti ale Banatului si Hunedoarei : Paul Chi-nezul si Bartolomeu Dragffy, din neamul lui Bogdan-voda.intemeietorul Orli Moldovei.

Indata esti in Or4tie.Urmam intii un drum lung printre lanuri ; pe margene

trec necurmat, pe jos si calari, sateni din aceste pa'rti, carese intorc de la bilciul ce se framinta colo in fund la stinga,pe malul riului Orastiei. Portul e cu totul deosebit de acelacu care to deprinzi piny aice ; e mult mai putin frumos, multmai lipsit de podoabe. Barbatii, cu sau fara chica, poarta pa-lariute mici ; camasa fara inflorituri se umfla larg ; in loculitarilor sint pantaloni albi foarte infoiati ; opincile se intre-buinteaza mult. Unele femei se imbraca tocmai ca la tirg,altele au catrinte foarte inguste si o invelitoare simpla injurul capului. Pe aceasta muceda vreme de toamna toti poartatundre sure si sarici linoase. Fetele sint uneori ochese, dar alteon balane. [...]

In acest loc a fost jude un Stefan Romanul, ruda, ca siCorvinestii, cu domnii munteni, si al carui fiu Nicolae, zisNicolaus Olahus, a fost episcop unguresc, scriitor si unuldintre cei mai invatati oameni ai Ungariei acestui timp. 2)[...]

1) Este gara comunei $ibot (n.n.).2) Marele umanist roman, prieten cu Erasmus din Rotterdam, a

fost primul care a afirmat in scris, in lucrarea Hungaria" aparutain 1536 la Bruxelles, unitatea de neam si originea comuna: latina amuntenilor, moldovenilor si transilva'nenilor (n.n.).

178

SPRE HATEG

tncepind o zi noua in amestecul de zgomote al bilciuluicare s-a deschis sub ferestrele noastre. Albul abiu al haine-lor de aba, albul sinelit al c5".m.silor femeiesti, negrul unorbroboade, rosul din vristkile catrintelor si sorturilor si steal-Te lor (traistelor) se preschimba jute sub ochi. Maiurile poc-nesc la pirghia unde flkali cu Olkiile inverzite si infloriteisi cearea rizind puterile. [...]

Aceste locuri cu inlatisare panic si inflorita, de pare6 ar fi pregkite numai pentru lina pa'sunare a turmelor,ascund in ele fierul tare si aurul scump. Sintem aproape demuntii agatirsilor si de salasurile dacilor ra'zboinici.

La capk curge Streiul, o apa usoara", cu unde verzui, re-vksata larg intre cele mai frumoase z'avoaie de salcii info-iate, cu trunchiul modilcos, de 0.durici tinere si de bogatep-huni. Pare un riulet de podoaba care stra"bate parcul unuimagnat. Dar pe undele putine si limpezi calkoreste o vechepoveste mkeata care atinge pins astzi inimile noastre ; easpune despre neamul neinfrint al dacilor, cei mai depktatidintre inaintasii..nostri, despre rLboaiele eroice cu cei din-tii ostasi ai lumii, cu impkatul cuminte si stkuitor venit depeste Dunke, de peste Mare, din cetatea st4initoare a lu-mii ; eacufundat

cinfa despre visurile lui Decebal suimosul, care si-acomorile in aceasa albie de prunduri si a mers sa

se ingroape sub ruinele regatului ssli sfkimat de un dusmance nu se putea invinge. Au trecut o mie opt sute de ani in-cheia %i de la jertfa de sine a barbarului acestuia de la carene vine o parte a neamului, precum de la romanii biruitoriporneste si limba noastra. [...]

HATEG

Hategul se vede acum prin ochiurile de arbori, la dreapta,sa'ma'nat intr-o larga cimpie pe care din toate pktile o in-cunjur5. muntii. Spre el ne coborim printre vii si csute demunte, cu lungile coperisuri de sindia neagii. Apoi, pe steizi

179

foarte tinoase, tivite de la o vreme cu inguste trotuare deasfalt, via case placute. [...]

0 raza de soare ma desteapta in odaia de hotel, undecu luminarea aprinsa m-am pazit de locuitorii obisnuiti aiacestor incaperi. Este iarasi lumina in ceruri, unde vintul denoapte a lucrat harnic minind norii strinsi in valuri spre cul-mile muntelui. Acesta se descopera pins la acele virfuri incaimbrobodite de o negura care pluteste incet deasupra zsape-zilor proaspete. E o adevarata primavara, care va tinea nu-mai o jumatate de zi, un zimbet trecator inaintea mortii carevine.

Acum vad mai bine piata, care e noua, abia de citevazeci de ani, in vechiul tirgusor romanesc al casutelor de lemninnegrit. [...]

DE LA HATEG LA GRADISTE$1 LA CETATEA LUI DECEBAL

[...] In stinga, Streiul primeste o apa limpede si vioaie,care luneca din munte printre desisurile de rachiti. I se zicedupa datina romaneasca de a lega in acelasi nume riul 5ilocul de capetenie pe unde trece : apa sau valea Densusului.Intre dinsa si departatul Strei se intinde un stralucit luminisde cimpie mai mult goals de sate, care se vad inalbind insade jur-imprejur, unul linga altul, pe margenile lui. Nu cU-nosc un amfiteatru mai frumos decit acela care se desfasurade la Densus inainte in aceasta usoara lumina trecatoare asoarelui de septembre tirziu. E intr-adevar raiul pamintesc atpastorimii lui Decebal batrinul, vrednic ascunda curtile,comorile agatirsice si cetatea de lemn aparata prin vitejie.

Cel dintli sat ce se intimpina in marginea usoarelorrosietice din dreapta, unde cercul se prelungeste prin

dealuri blinde, e Farcadinul sau cele doua Farcadine. Multecase dintre care unele au zidurile si stilpii de cerdac din ca.-eamida buns ; cele mai multe infkiseaza insa siruri de birnegroase prinse la colturi, copereminte lungi de sindila si curtitinoase, care se par inguste, de mult ce se gramadesc in ele

180

surile, grajdurile, coserile de porumb, gra'mezile de coceni siclaile de fin. [...]

De aici inainte duce un drum mai lung. Prim'avara uneisingure dimineci si-a chemat pe florile uscate si ierburile ti-nere vrabiile ciorova'rete, fluturii albi si galbeni care imbea-tiseaza strins cite o floare intirziafa, codobaturile albastrecare infloresc in misc'ari iuti lanurile negre de umezeala. Bachiar, linga un gard viu presa'rat cu fructele brumate ale po-rumbelelor s-a raltacit o stralucitoare gainusa ssalbateea, go-nita de frigul din padurile inalte si care-si caufa aici o as-cuniatoare caldufa.

[...] Pe ulicioarele strinse intre garduri vii se grabesc inurma tra'surii ciobanasi cio&anite cu fetele albe, suptiri. Incurtile de pruni si dinaintea usilor vezi femei voinice careculeg sau tore din furca : ele poarta pe crestetul cayului douacornice de lemn, aplecate spre ceafa, deasupra carora, cindies prin vecini sau pleaca la drum, isi astern marea inveli-toare albs. Mai departe, la Grrid4te, femeile incep a-si impes-trita portul cu cel ba'datean, si in locul cornitelor ele auspre ceafa o tichiut'a rosie de piele cu inflorituri ca si alecojoacelor ce le infa-sura-.

Lumea nu vine insa la Densu$ pentru a vedea elegantelecu cornice. Peste casele cu coperisuri mari, pe o mica iniil-time, se iveste un ciudat turnulet de dairimaturi sure, care eal unei biserici raid' pa'reche. [...]

Spiritul care a indemnat la aleatuirea acestor neasteptatejuca'rii e acela care pleaca din monstruoasa si grosolanam'adire de bolovani si de pietre romane r'a.zlete care e bi-serica din fata. In ea vezi stilpi strimbi pe margenile fata-dei, vezi pietre iucrate, strna'tute de Ouri, care par s'a vie dela usori, vezi alte lespezi cu sapa'turi care li fac un cadru sicare arata ssa fi fost dezlipite de la morminte. Supt coperissi la turn sus, se rinduiesc zimci de ca'eamia care se deose-beste foarte viu din cenusiul trist al bolovanilor prinsi intreei cu un ciment tare. Feresti inguste sint sapate la altar si peperetele din stinga, de-a lungul unor lespezi ea'iate. 0 rotun-jime de bolovani inseamna altarul. La dreapta bisericii de as-ta'zi incepe a se arcui un nou perete pietros, rupt in mijlo-cul lui. zidul de imprejmuire, alcatuit in acelasi chip, epra'valit aici, pe cind in fats si la dreapta el se inaltsa intoata intregimea lui.

181

gra-

Si

si

Daca intri in biserica totdeauna intunecoasa, to gasesti infala unui urias horn ra'zimat pe patru stilpi de bolovani na-ruiti in care sint prinse mai multe pietre cu inscriptii foartebine pstrate. Pe una din ele se citeste numele de Longinus,ceea ce aminteste pe acel nobil prieten al lui Traian si viteazostas al Romei care a pierit prin tiidare in ajunul csaideriinapraznice a regatului dacilor.

Menirea acestei cladiri se vede de afar prin chipul Mai-cii Domnului zugea'vit foarte bine in culori palide deasuprausii de lemn care poarea crucea. In virful turnului, ultima les-pede greoaie e sti4punsa de patru puncte ce formeaz'a altscruce. In cuprinsul Vairuit al bisericii se mai desfac ici si colochipuri de sfinvi, tot asa de vechi ca si cel de la intrare ;unul tine in altar o inscripcie slavona. $i afara, pe arcuirearupta% se mai Va'l chenare si urme de figuri in acelasi stil.Ele sint neindoelnic din intiia jum'atate a veacului al XVI-leasi cu mult mai vechi decit biata catapeteasma stingace pecare a lucrat-o popa Simion zugravul la 1789.

0 biserica de piatii, si una astfel zugra'vita, n-au pu-tut-o inalca, din sara'cia for Lucie, s'atenii nostri, ca'rora nicinu li s-ar fi ingaduit pe acele timpuri ale iobhiei facao altfel de cetate. Ctitorul trebuie sa fi fost un boier marede dincolo", un domn sau un neam domnesc pribeag dinaceleasi parci libere ale rarii Romanesti. $i el trebuie sa-sifi sa'virsit lacasul de inchinare pe acel timp de la 1500la 1550 cind se zugraveau astfel de chipuri si cind impodo-birea prin chenare rosii de cara'mida in zig-zag intrase inobiceiurile mestesugului de a cradi a romanilor.

Pe atunci insa, aceasta Tara a Havegului aapostea pefata instralnata a unui domn romanesc mort in lupta pentruseapinire, pe Zamfira lui Moise-voda, care s-a ma'ritat detrei ori, pins la batrinete, dup'a nemesi unguri. Ea a facut,nu departe de aici, mainastirea Prislopului, si i-a dat un in-tins domeniu din care faceau parte satele vecine Farcadinulsi Tuschia. Pe aici erau deci mosiile care o ajutau sa se ma-rite asa de bine si asa de des.

Ajungi astfel lesne la parerea ca Zamfira a zidit siaceasta.' biserica, care va fi fost o mada:stire, precum dove-desc adausurile zugiivite din a dreapta si acel mare zid deimprejmuire, in stare sa opreasca orice dusman. Materialul si1-a luat din acele darima'turi ale cetatii lui Traian, ale Ul-

182

sa-si

piei invingatoare, de unde atita saracime, i-a cules bolo-vani ¢i pietre cioplite pentru casutele for de munte. Care ledoamnei de roman" vor fi carat aice tot acest pietriq ales,toate aceste lespezi netede, acqti stilpi negri, aceste chipurigrosolane de lei, in totul asemenea cu acelea care se vad lascara casei parohiale din Gradistea ins.4i. Inscriptia luiLongin fu luata impreuna cu celelalte si jertfelnicul in caree prinsa va fi inlocuit la inceput altarul care, se pare a fiinnadit. 1) [ ...]

Cind ai lasat Densuul in urma, ascuns Intre livezi afarade ciudatul virf tocit al bisericii sale, esti pe unul din pripoa-rele ce incunjura marele amfiteatru, liber. De jur imprejurochiul urmarqte satele marginate, de la Farcadin pins laCirne,sti cu cele doua biserici care se insira una dupa altaca lebedele pe un lac, invirtinduli albele gituri de turnuri.In fund, stau muntii in §ir, cu movilele supuse in preajmalor, fiecare imparat cu scutarul in fata sa. Sapat de douacufundaturi care ascund in ele iezeturi lin4tite, Retezatul iistapinqte pe toti cu stinca lui ninsa. Iar in margene, lastinga, un nor mare de zapada pare a pluti in largul ceruluialbastru : e culmea Paringului, mai marele Retezatului insui,care nu arata mai mult decit aceasta alba cununa de neauadeasa. In fund, unde arborii se tin in qir de-a lungul uneilunci udata de apa inghetata a Retezatului, acolo e Gradiqteaunde s-a sf.Nit Decebal i imparatia lui i de unde a pornitstapinirea, pins in Dunare, a celor trei Dacii romane, inte-meiate de Traian.

Deocamdata ne coborim in valea care cuprinde marelesat Pegeana, cu o biserica in stil ca la Or4tie. Femei invelitein alb bat rufele cu maiul intr-o puternica apa de munte,apa PeKenii".

Ieqind din Pqteana, ai crede ca ai qi ajuns la Gra.diqte,asa de aproape e linia muntilor i dunga copacilor ocrotitori.Dar mai strabati Inca timp de peste o jumatate de ceas lungasosea din margenea lanurilor, i numai pe urma, dincolo debisericuta frumoasa de la Breaza 2) care-ti rasare in stinga,

1) Specialistii considezi ca" biserica a fost ridicat'a in secolul alXIII-lea, pe temeliile unei constructii mai vechi, folosindu-se mate-riale de la ruinele Ulpiei Traiana (n.n.).

2) Azi Breazova (n.n.).

183

esti pe locul unde s-a hotarit, acum doua mii de ani, care elimba pe care vom vorbi-o, care e sufletul care se vain trupul nostru [...]

Pe ulicioare triste se insira case in care lemnul negru por-neste de la cradarii mari din aceeasi piatra cenusie. Cur filen-au alte imprejmuiri decit aceleasi gramezi pietroase. Tra-sura face hopuri pe un amestec de bolovani. Din santurilede pe margene, din movilele ta'iate de drum iese la iveala totcolti de acestia aproape e cetatea Colt:dui sau a Coltei,dupa alts ruing care patrund, razbat, sfisie pretutindeni.Ici si colo inalbeste piatra unui stilp ca sa sprijine cerdaculunei cocioabe. Esti ca intr-un mare cimitir rascolit, in caremortii sint doua neamuri stravechi, care s-au incalerat, s-auzbuciumat de moarte, s-au frint, s-au ucis si s-au ars, pentruca, la urma, dupa o suta de ani de treca'toare st5pinire a celuimai puternic, sa ramiie acest vailmasag de pietre pe care leatingi cu sfiala ce to cuprinde cind calci pe osul omenesc.

Aici a fost Sarmisegetuza, apoi Ulpia Traiana, cu palate,cu basilici, cu bai si amfiteatru, oricit de scazute in barbarie,4dar intiparite cu pecetea de marire a neamului roman. [...]

$i tot dacii au invins, stapinii vechi care s-au zvircolitsub lanturi si au singerat de sabii. Tot ei prin puterea nein-frinta a vitejiei for si a sfintei for rabdari !

Caci, iata, daci adevarati, daci not de peste doda miide ani, daci purtind ca un trofeu graiul Romei spulberate,dacii sint acesti skeni de aice, cu fata asa de aspra si de in-chisa, cu firea asa de tacuta, cu deprinderile vechi de a in-toarce oricui cu ceea ce ti-a facut : plats dreapta., si nu raz-bunare, ochi pentru ochi si dinte pentru dinte". Iataiopincile, iata itarii sprinteni, iata camasa albs, zeghile grele,saricile mitoase ; caciula greoaie, inalta, umflata, ca o cu-nuna.. [...] Fata de Roma, a carei eternitate a pierit in pul-bere, ciobanul dac s-a ridicat din farina, durat iarasibordeiul din lemn, s-a asezat in el cu datinile sale neatinsesi stapineste ping asfazi in umbra uriasa a Retezatului. [...]

Mergind tot mai departe de aceasta ingusta vale dacica,ajungi la Poarta de Fier prin care se trece in Banat, care e,in toate privintile, o alts tail. De acolo au sosit prinanii 1440 acele roiuri de turci pradalnici, ispititi de bogatiasasilor din orasele Ardealului, pe care i-a intimpinat odata,

184

salaslui

si-a

tocmai aici la dreapta Zeicanilor, unde se vede monumentulamintitor, cu un topuz de fier tintat, Iancu-Voda, voiniculroman pe care 1-au daruit Ungariei si Crestinatatii acesti ne-mesi ai nostri din margeni. Pe vechiul drum al raitelor tur-cesti trec astazi cara purtind sateni marginasi, cete de bana-tni cu caciulile tuguiate si legaturi rosii la opinca, oamenitrumoi, care se dragostesc, de uritul drumului lung, cu feterumene. [...]

HUNEDOARA

[...] De mult, era aici, linga Cerna tulbure, linga marun-tul piriu al Zlastiului, cu numele vechi mostenit de la slavi,un cuib de taranime luptatoare, gata sa apere hotarul impo-triva navalitorilor ce soseau din pasul lin al Banatului. Aveaudrepturi pentru ostenelile lor, si regii le recunosteau o nobletape care n-o capatau ieftin. Dintre acesti ostasi cu caciula incap, opincile in picioare si arcul pe umeri s-a ridicat Iancu,spre cel mai mare viitor pe care 1-a avut intre straini un ro-man, un Oran al nostru din Ardeal. S-a batut, lungi ani debarba;ie, la Poarta de Fier a Ardealului, care ar fi fost delut fara vitejia lui, apoi la izvoarele Ialomitei muntene, lingaVlad Dracul din Tirgoviste, in sfirsit pe cimpii de lupta. aiBalcanilor, ping la Varna, in vederea Marii Negre, unde i-apierit regele, pentru nebunia lui usurateca, luind cu dinsulsi biruinta ostirii crestine. $i in pragul batrinetei moartea 1-aatins si pe dinsul, dar nu acasa, in cetkuia lui de pe Zlasti,ci departe in corturile de sub cetatea Belgradului, sirbesc,dinaintea careia el facuse ssa fuga un sultan, unul din cei maimaxi pe care i-a avut turcimea.

Cefaltuia lui a crescut si s-a impodobit cum neam deReamul lui nu visase, in ceasul cind tinarul Mateas, fiul erou-lui roman, ajunse rege peste unguri. [...]

Cetatea, impodobita de Mateas prin mesterii lui straini,vestiti in lume, cu feresti gotice, cu usi incadrate in piatrasculptata, intocmai dupa felul obisnuit la cladirile lui Ste-fan cel Mare, invingatorul, se vede indata strapungind noriide ploaie cu turnurile ei ascutite. [...]

183

0 sal5 urias5 cuprinde cea mai mare parte din castelul luiMateas, pe ling care se mai deosebesc puternicul turn-Ne-boisa si inn5clitura principelui Gabriel Beth len, care voise saprega'teasc5 astfel un ad5post vrednic pentru sotia de neammare ce-si adusese din Apus, Caterina de Brandenburg, Cra-iasa C5t5lina a ungurilor. Din acele ziduri moarte ale saliiuriase pare c5-ti mai yin inc 5 soptiri despre vechile solii ceau venit in Eta marelui rege, si intre care erau mindrii boieriai lui Stefan insusi, prieten inainte si dup5 biruinta sa asupraungurilor.

Si astki, stau de jur imprejurul cet5tii cu santurile bu-ruienoase, c5sute cu lungi acoperisuri tuguiate si cerdace deumbr5. Prin astfel de case orasul se prelungeste ping de-parte [...]

Chiar lined' cetatea lui Mateas Craiul se inalt5 uriaselecosuri ale unei topitorii de fier a statului, pe ling5 care ceade la Calan e numai o juc5rie. Ici si colo se afra in jurulorasului, piny in margenea p5clurii, asez5ri de lucr5tori ocu-pati la aceast5 mare munc5 metalurgic5. [...]

SPRE DEVA

[...] Soseaua se desf5sur5 drept inainte pe ling apa Cer-nei si linia cali ferate, unde o locomotiv5 singur5 lunec5 dup5salcii, puf5indu-si fumul in urm5. Femeile din Pqtib im-bricate cu toatele tulpan pe cap si rochie scurt5 de lin5cu flori se intorc de la tirg, unde au adus merindele defiecare zi ale locuitorilor. Cite un luciitor trece cu s5pcutape ceaf5. V5d numai un mos cu pletele rare in vint si unbkbat tin5r care-si duce incet in car nevasta bolnav5, cul-tat5 pe perna inflorit5, sub cataveica de bland. [...]

Acum se v5c1 bine Muntii Apuseni, albastri, in fund. Infat 5, deasupra Muresului, ascuns intr-un fald de vale, se des-f5sur5 o perdea de inalte predealuri cu cite o i5m5sit`5 dep5dure deasupra si, jos, o salb5 frumoas5 de sate. Cel dinurm5 la dreapta e cel de la Sirneria, cu acea mare musc5tur5pe care i-au fkut-o rindurile de lucr5tori care, din cele maivechi timpuri, au scos de aici piatr5 rosie. Mai aproape, cam

186

in fka noastra, se desluseste un virf stincos, purtind pe din-sul o cetate sfarimata% cu liniile darapa'nate, dar foarte usoarede inceles, colt de stinea istorica deasupra stincii salbatece.

DEVA

Aceea e vestita cetate a Devei, dincoace de Mures. Poateca ungurii navalitori in veacul al XI-lea au gasit-o in miinileunui voevod al romanilor, cu numele si faptele pierdute, caale unui invins. Dar cladirea asa cum se desluseste astazi e,neaparat, mult mai noun. Ea a fost puss din nou in stare delupta de catre acel general al ferdinandistilor, sprijinitoriiCraiului austriac Ferdinand in Ardeal, care a fost spaniolulIoan-Baptist Castaldo. De aici s-au hotarit atitea miscari deoaste impotriva zapolyenilor, care tineau cu craiul ungur, sidin acest loc s-au trimis chiar feciori de domni pribegi pen-tru a cauta, cu haiduci din aceste locuri, stapinirea asupraMoldovei si Tarii Romanesti : un un Alexandru-Aron. Apoi cetatea si-a pierdut cu totul insemnatatea, ajun-gind numai un adapost la vreme de nevoie al locuitorilorsatului de jos, al Devei. Pina ce la 1849 un caprar din oas-tea movilor, se zice, s-a furisat aici, jertfindu-si viata, si afacut, prin praf de pusea, sa izbucneasca pietrele sure ale ve-chiului cuib de tiranica stapinire. [...]

Se pastreaia in Muzeul comitatului, care mi se arata, de-altmiriterea, cu cea mai mare bunavoinfa, inscriptii romanedin Gradiste, bucki de piatra impodobite cu lei, cu cocorifrumosi desfasurati, cu flori, culese toate din acel cimp demoarte al Sarmisegetuzei, al Ulpiei Traiane. [...]

BRADUL $1 TEBEA

Drept in fund se vad acum niste virfuri albastre de oforma neobisnuita ; unul pe care-1 invesminta negurile, eGaina, cel de la dreapta lui, cu doua capkini tuguiate, se

187

Radu-Iliac,

cheama pentru aceasta bulzii, iar si mai departe motul acelasucit e numit, pe dreptate, Strimba. Case le de taea intre careintram fac parte din comuna Bradului 1), care urmeazal apoi,cu gradini de verze, cu bordeie in pamint pentru provizii,cu zidiri mai mari ale strainilor si cu o alee de pravalioareca ale oricarui tirgusor. La o cas cu doda rinduri se vadcopii in 'panel, si profesorul se apleaca la fereastra pentru casa poata vedea trasura. Acesta e gimnaziul din Brad. [ ...]

Acesta e insa si un vestit tinut de aur. Agatirsii au lu-crat aici la scoaterea lui din parnint, si au ajuns astfel ceimai bogati, dar mai trindavi si mai afemeiati, dintre barbariiacestor locuri. Apoi au venit romanii, scotocind pretutmdenidupa aur. Acuma o Companie germana lucreaza in gropi, culucratori romani, care cerceteaza prin adincuri sau piseazabolovanii cuprinzatori de bogatie, si astfel se ofilesc zi, dezi pina pier de greul unei munci strasnice, plkita cu mizeriaunei coroane pe zi. La steampurile aurarilor nemti se prapa-desc asa, in chip nevrednic, trudind si bind, urmasii aceloracare au facut din Horea un rege al taranilor si din AvramIancu arhanghelul rasplatitor pentru cruzimile, vechi si nou'a.

Numele amindurora sint unite in amintirile ce cuprindecimitirul de la Tebea, spre care ma Indrept acuma pe lingagara trufasa a unei cal private, care vine de la Arad.

E un scurt drum, de vreo douazeci de minute, intre acestimunti, impunatori prin ingramadeala si neorinduiala lor, dar,altfel, putin inalti, asa Incit, in aceste saptamini de ploi reci,nu i-a stropit nici o zapada. Gaina, Bulzurile, cu satul Bid-

Strimba cuprind fundul zarii cu peretele for scrijelatsi sfirtecat, ce se desface vinat. [ ...] La stinga, de pe un deal,se iveste biserica nou'a" a Mesteaciznului, aratind locul undetaranimea lui Horea a pus India oars mina pe furcile ras-coalei. [...]

Tebea avea din vechi timpuri o biserica de lemn, si incimitirul acesteia crestea un mare stejar vestit in imprejurimipentru bogkia ramurilor sale. In umbra lui, zice povestea,s-ar fi strins rasculatii din 1784 si ar fi facut juramintul forde credinfa si &ilk in lupt'a", in graiul for aspru care pas-treaza Inc a neatinsa limba celor mai vechi timpuri.

2) Bradul este azi ora, scdiul unei intreprinderi miniere (n.n.)

188

eesti,

Itascoala a cuprins tinutul intreg, flacarile au izbucnitde jur Imprejur deasupra curtilor de domni", puternicii siboga ;ii au pierit cu sutele in chinuri si ocari pe care eraudeprinsi a le darui acestor saraci. Apoi focul a fost stins cusila, si Horea din Albac, Crisan si Closca din Carpenis pie-rira in plata Balgradului in vederea multimii de sateni neno-rociti, chemati sa vada ce pate acela care nu mai urea sa su-fere si ucide pe prigonitorul sau. Dar gorunul din Tebea ra-mase, aruncind ramuri not si infingindu-si tot mai adincradacinile, ca un simbol al vietii indaratnice care insufletesteacest neam al nenorocului $i al suferintii.

Trecura saizeci de ani, si aceleasi flacari izbucnira sal-batec ca sa mistuie aceeasi nedreptate. Cete de nobili fugare,ajunse in vai, furs nimicite. [...]

Avram Iancu nebuni. El umbra mult vreme pribeag pela casele oamenilor, ferindu-se numai de aceia care-I iubeaumai mult. Pieri la 1872, in tinda casei unui sarac din Baia deCris, a unui covrigar. De aici Il adusera, ca pe atitia altiidin Baia de Cris, care n-au o biserica si un cimitir acolola Tebea. [ ...] Mormintul in care se odihneste invingatorulInvins si nebunul care nu mai avuse de ce sa ramiie cumintee acesta, sarac si umil cum e si soarta poporului care-1 pa's-treaza ca urns a unor sfinte maaste. Si linga dinsul vechiulstejar cu trunchiul mindru isi mai rasfira crengile puternice,ce cad pe rind si se innoiesc Intr -una, vuind in vintul serilorcintece de taina. 1) [...]

ABRUD SI IMPREJURIMILE PINA. LA VIDRA

Abrudul se desfasura bine, de la stilpul unde se is vamalinga o casa cu un leu verde pe perete. Pavajul de prundvechi se tine Inc a bine, deli e foarte aspru. Casele sint desesi se potrivesc Intre ele. Strazile sint drepte. Totul face oimpresie prietenoasa. In piata larga, bine inconjurata de zi:duri, una e tocmai Auraria" stau una linga alta trei

1) Cu ocazia vizitei licute la 8 octombrie 1966 la Tebea, toy.N. Ceauwscu a sa'clit un gorun la mormintul lui Avram Iancu (n.n.).

189

biserici : cea calving, cea catolica, amindoua mari, trufase sibiserica noastra (ortodoxa n.n.). [...]

*

Pornesc spre Cimpeni si Vidra. Cu incetul vremea se des-luseste si, pe la amiazi, muntii toti sint cuprinsi de luminacurata si rece a toamnei.

Cum iesi din Abrud, de-a lungul Ariesului care miAi iuteunde sure printre salcii riu vioi si larg in aceste partiajungi intre casute samanate pe inaltirm, care se tin si ele deacest Abrud, risipit ca toate asezarile de munte. I.ndata estila alt sir de steampuri pentru aur : pilugele de lemn lovesczgomotos si indaratnic in piatra sfarimicioasa, si valuri deapa, pornind ca din scocul morilor, iau cu dinsele farimelefara pret, pe cind aurul greu cade la fund, de unde e culesla sfirsitul fiecarei saptamini. Pe marginea unui sivoi, lucra-ton cu palaria taraneasca puss pe ceafa aleg acum si acestaur tulbure, ramas pe fundul steampului". [...]

Cel dintii sat e Ciirpeniful,1) ceea ce inseamna desisul decarpeni (compara : Paltinisul de linga Sibiu, Stejarisul Braso-vului, Perisul). Aici s-au nascut Crisan si Closca, cele douacapetenii ce au stat alaturi de Horea, vechiul Craiu" alacestor munti. [...]

Drumul de vale, pe linga Aries si intre margenile destinca mai mult goals, se infunda in Cimpeni. Acesta e maidegraba un tirgusor, in care multe pravalii si case se aflala mijloc intre casele dese ale taranimii. Un foc strasnic, pur-tat repede prin izbucnirile pucioasei ce se tinea pentru face-rea pe furis a prafului de pusca, a prefacut aceasta frumoasacomuna: intr-o Sodoma si Gomora care si-ar fi ispasit paca-tele. Plata a fost cuprinsa intreaga in vilvataia grozava.

Din ce in ce mai sus, deasupra Ariesului ce se strecuratot mai ingust prin vale, drumul se desfasura drept inainte.Frumuseta lui se face tot mai mare, intre culmile inalte, pecare le acopar, pe linga paduricele obisnuite, si petice negrede bradet. Pe alocurea piatra stincii se vadeste in subtiri foi

1) Carpenis, azi Crisan, este satul in care s-a discut G,heorgheCrisan (1733-1785) (n.n.).

190

[...]

negricioase sau se coboara pins pe tarmul apei in mari bolo-vani de marmura alba. Sate nu se vad, rareori trec drumeticalari si in cars, care poarta abaua cu cusaturi albastre arnotului, femei in tulpane si rochii de tirg (catrinta, sortul,iia nu se prea intimpina nici aicea). Fete le sint deosebit chefrumoase, albe, prelungi, cu niste ochi mari de lumina pefruntea dreapta ; nu lipsesc chiar copilasi cu parul foartebalan si ochii de un albastru limpede. Citeva of si vite rata-cesc pe coasts tocmai sus, si pastorelul, copil frumos ca opapusica, face sa rasune aerul muntelui de doine cintate cucaldura unui adevarat voinic.

De la o vreme, case prind a se ivi, linga biserici de zidcu acoperisurile lungi, de fel orastian, invelite cu tabla sauacoperite cu sindila, care cuprind frumoase zugraveli depareti si de catapeteasma, mai ales de la mesterul abrudeanSimion Silaghi, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea. Crucide piatra si de lemn subred se gramadesc in cimitirele nein-gradite si calcate de vite pins si deasupra gropilor proas-pete ; locul unde dorm flacai sau fete it arata brazi cioplitiin jos si purtind in crengile lor, ce se usuca zi de zi, ca siamintirea mortilor tineri, naframi rosii.

Case le din care se ivesc tarani cu palariute si foarte fru-moase femei in cojocele, cu chipuri de fetite din idile si dernadone senine, au o constructie deosebita. Sint facute numaidin lemn afara de vreun salas al biraului sau altui frun-tas , au pivnite supt ele, inalte tuguiuri de sindila si suptdinsul un cerdac cu tirnat, gang, in mari arcade ce nu se maivad aiurea. 0 scars mestesugita suie la dinsele. [...]

*

Neputind inainta asa de mult, ne ducem deocamdata savedem, in margenea Vidrei de Sus, 1) casuta lui Avram Iancu.E la capatul unei livezi intinse, in fata unei cladiri maimari, cu cerdacul nou. Acoperis-ul greu cade pe peretii delemn inaltati, strapunsi de trei feresti marunte. [...]

$i icoana sufleteasca a celui ce s-a salasluit dintru in-ceput aice, mersul gindurile sale se desluseste pe incetul. Injos ping la Carpenisul lui Closca si al lui Crisan, in sus pinsla cuibul de munte in care a copilarit, a muncit si a suferit

1) Vidra de Sus, azi Avram Iancu (n.n.).

191

Nicolae Ursu, ca'ruia i s-a zis Horea, tot casute de saeaciestrainiiale romanului robit in Cara muntilor de our pentru

lumii intregi, caci motul iii c4tiga cu greu pinea din vesnicavinzare pribeaga a bietelor unelte de lemn ce se pricepe saciopleasca. Pe margene, sirul inaltelor virfuri pietroase ; Vir-ful Sloiului, Strutul, Mitul, Munducul, uriasa catapeteasmapentru biserica libertkii, a carei bolt e cerul cu mi-niile si insenidarile lui. Iar in vale spumegatoarea curgere aAriesului, cu apa negrie, ca $i cum fiecare picatura din elar fi o lacrima de durere, riu trist neodihnit, vuind a fas-coala si mina. Astfel din copilarie se prama'di o fire de visa-tor aspru, de credincios inclara'tnic, de viteaz milos : adunindin el toata mostenirea de durere si de amintiri a trecutului,el si-a ascutit sabia de cremenea tare a acestor munti. [...]

BLAJ

La inceput e un sat ca oricare altul, poate cu case maibune $i mai strinse. Suim in tins, printre ingraditurile delcmn. Apoi iata o strada de tirgusor, large, cu copaci de bu-levard si locuinte marunte. Din ea poti trece in ulicioaremai strimte, unde la cutare cladire din colt se vad afise al-bastre, de teatru, o firma de cafenea. Case cu mai multerinduri se descopar ici colo. Apoi to afli deodata intr-opiata neobisnuit de mare, cara lumina, fara pavaj, imprej-muita- cu un sir de gospodarii orasenesti bunicele, peste carese ridica palate scolare intr-un stil simplu, solid si cam tristsi o mare biserica facuta dupe cele apusene din veacul alXVIII-lea. Mai in laturi e un castel, o curte boiereasca marein care pinatirziu se mai vad lumini.

Un strain, ratacit aici, n-ar intelege nimic din toateaceste nepotriviri. E aceasta intinsa asezare intunecoasa de laimpreunarea Tirnavelor argintii un sat sau un tirgusor, si dece tirgusorul sa aiba aceasta infatisare neobisnuita ?

Sat a fost aici, din vechi timpuri. [...] Apoi un gInd alinversunatului luptator pentru drepturile romanesti, Ino-chentie Clain, stramuta pe aceasta nesigura episcopie a Faga-

192

insu$i,

si

ri

ri

rasului, aici intr-unul din satele domeniului, la Blaj. Bisericarasari, castelul fu prefacut si imbogatit, cea dintii koala pen-.tru preoti, cea dintii scoala mai inalta pentru mireni I i capa-tara pe rind salasuri umile ; o manastire a Sf. Treimi, alta aBunei Vestiri cuprinsera in ele calugari invatati, dascali .descoala, dintre care mai tirziu, rasari ceata aleasa a canomci-lor. Episcopia se facu Mitropolie supt $ulutiu, dupa acea zimare din anul 1848 cind pe acest cimp din margenea Tir-navelor iobagimea romaneasca ceruse sa coboare din cerurilibertatea asupra unui neam nenorocit. [...]

Intrebuintez ziva ca sa vad bisericile Blajului si acelescoli de preotie si de invatatura a mirenilor, care, venindtocmai la ceasul for, cind se inchideau izvoarele de luminamai umila ale manastirilor, au dus mai departe grija pen-tru cartea romaneasca si, statornicind legaturi not cu culturaApusului, au deschis largi orizonturi cugetarii neamului. Aicie pamintul sfint al Blajului, in locurile unde au scris cu sin-gele inimii for si au invatat pe altii cu toata caldura credintiice statea intrinsic acei inainte mergkori ai culturii natio-nale romanesti care au fost blindul calugar Samuil Clain,asprul muncitor fanatic Sincai si cumintele alcatuitor deteorii Petru Maior. Acesti trei oameni mari ai unui popormic traind in imprejurimile cele mai grele au plecat pe rinddin aceasta resedinta episcopala unde ei nu puteau fi intelesipe deplin, si nici macar ingaduiti, cu intregimea firii lor.'[...]

0 grading botanica marisoara isi intinde copacii deli spreacel farm al Tirnavelor unde o cruce, arata si astazi loculunde miile taranimii noastre s-au strins in acea zi de mai alui 1848, pentru a primi solia de libertate si chemarea lalupta 1) prin care ea se intareste 4i ramine. Este 4i un micAluzeu si o biblioteca destul de buns.

In fata, aceiasi copii puternici, cuviinciosi si harnici aisatelor noastre au un internat, tinut cu o deosebita Ingrijire.$i el e o zidire noua, deli tocmai prin acele locuri au facut;coals pentru mireni vechi, apostoli ai culturii blajene. Inacelasi sir se afla preparandia de invatatori si scoala nor4mala" sau primara a baietilor. [...1

1) Marea adunare din 3-5 mai 1848 de pe Cimpia Blajului a reunitcca 50.000 de participan;i, eveniment de la care locul a cHp'atat nu-mele de Cimpia LibertAii. Aici se inalca acum un monument come-morativ (n.n.).

193

,

MEDIAS

[...] Esti indaia in piata", care e de o m'arime si de o fru-musefa deosebiea. De doua' parti o incunjura case de modanoun, dar, de celelalte doua, acoperisurile de tigla veche seinalfa in mai multe siruri. Deasupra for r'asar puternic douavirfuri de bastioane, si inca mai sus turnul verde al bisericiipredomneste toate. Aici e nodul de cradiri istorice al ce-

[...]Pia mai incoace, piata si strkile strimte cu casele de

perete gros erau inconjurate de un inalt zid de c'ailmidal, in-trerupt de bastioane puternice. Acest simbol al privilegiilora fost avala supusilor din suburbii, care nu mai puteau fitinuti la o parte. Astazi numai ici si colo se vede cite ozdreanfa rosie a daramaturilor, si turnuri, porti singuraticenu mai apa'ra si nu mai inchid nimic. [...]

Dar odata Petru Rares, Petru-vo4 cel cu dreeatorii ase-zati in Cetatea de Balfa, a venit aici, cu oastea sa moldo-veneasca amestecindu-se hota'ritor in luptele pentru sta'pinireaArdealului. Ludovic Gritti, copil din flori al unui doge vene-tian si bunul prieten al atitor turci mari din Constantinopol,visa pentru sine coroana Ungariei si tronuri romanesti pentrucopiii sai. Rams, venit spre a se uni cu oastea Sultanului,momi cu vorbe pe acest rivnitor de m'ariri, 11 prinse in minasa si-1 d'adu unor dusmani care nu erau sa'-1 ierte. Odraslelevenetianului intrara in robia moldoveneasca pentru a nu maiiesi niciodata la lumina zilei. [...]

SIGHISOARA.

Nici unul nu se poate as:Im'ana cu dinsul ca frumusefa aorinduirii, ca pa'strare bun4 a strkilor si caselor de odinioara,ca liniste si cwitenie in imprejurimile de asfazi. Copaci delisa'ma'nati cu acoperisuri rosii de ;igle suie un deal ca o ca'pa-Tina de zahsar. Trei turnuri mari de biserici steapung

194

multi-

mea caselor vechi, iar sus de tot pe virful tuguiului imps"-durit sta o biserica medievala, cinchita fricos, cu un turnuletce cuteaza abia sa priveasca. Intri peste un pod cu obisnuiteletaxe de trecere $i de flower", te infunzi din dosul culmiiaceleia a cetatii, printre casele curate ale unor Maieri", aila dreapta o biserica romaneasca, ea din alte vremuri, $ise rasfira acum in toate partile ulicioare de tot strimte, incare oamenii se lipesc de parete cind trece cu sunet si rasunetcupeaua [...] Casele, mari,.pastreaza toata infatisarea inalteifor vechimi, in acoperisunle cladite foarte sus, in ferestilemici, in boltile de yoarta si in umbroasele curti pietruite.Din toate partite scarile de piatra duc la cetate, ca in ora-sele Italiei sau ale Dalmatiei, sayate in stinca. Apoi, cindte-ai descurcat din hudicioarele batrine ale acestui Nurnberg,te afli intr-o strada larga, cu case modernizate, cu pravaliistralucitoare, care taie intreg orasul, incheindu-se de o partein buruienile de catre gara, iar de alta tntr -una din cele maifrumoase piece din Ardeal. De aici incepe suisul de cape-tenie catre biserica, apoi catre gimnaziu si casa noua a comi-tatului. [...]

TURDA

[...j Cele doua-trei trasuri cu vizitii %igani care au venitla gara, s-au si dus cu musterii cei mai grabnici. Pe jos, deci,apucam spre Ariesul puternic, al carui vechi pod de lemn,intunecos si negru, facut la inceputul veacului trecut, isideschide gura in fata. E zi de tirg, si din satele vecine, sestrecoara prin acest pod o mare multime gatita de tarani incapaturi" sau mintene vinete, de stofa de la oral, sau inhaine de aba, de multe on impodobita pe la mineci sau pelaturi cu frumoase cusaturi negre si rosii ; au caciuli maripeste plete desfasurate intocmai ca in Moldova saupalarioare marunte cu virfurile rasfrinte on in sfirsit, incadin timpul verii, mari palarii de paie cu fundul malt si mar-genile de pilnie lasate umbros asupra fetei. Bunaziva" ni-ospun trecind, in aceasta multime ce se innoieste necontenit,

195

si

femei intocmai ca moldovencele noastre, legate la cap cusaluri si strinse in rochii de tirg. [...]

Acesti oaspeci ai tirgului se coboara spre podul vechi, cuvinars si calici, de pe o strada margenita de casute lipitestrins una de alta. Din ea se desface la stinga un fel de bule-yard mai mult gol, pe cind la dreapta un drum mai larg,foarte cotit, cu cladiri tot mai mari, duce spre piata undefierbe Inc a lupta vinzarilor si cumparatorilor.

Aceasta piata mare, de case Inalte, in stil de Budapestaare in fund o ciudata Imperechere de ziduri. Catre not vineo biserica neagra, fara turn, beteaga, sprijinindu-si batrine-tile pe contraforturi, coclita de intunerecul pe care 1 -au lasatveacurile : aceea e biserica romano-catolica. Iar in dosul eivine o fantastica zidire cu fa%a de rozete ce poarta tumbu-rucuri rosii in mijlocul lor, cu planuri deosebite de se strica,amestecindu-se si cu podoabe neobisnuite, de limi Intorto-chiate, aceasta e reduta oraseneasca, pentru reprezenta6i i

petreceri. Biserica a fost inaltata in vechile timpuri cind inaceasta piafa de astazi era cetatea Turdei. [...]

IMPREJURIMILE TURZII

Cum iesi din oras prin podul cel lung de lemn, cimpiase rotunjeste Intre Mu4i Apuseni si dealurile de peste Aries.E o mare Intindere de bogatie ling, pe care Ins acum toateroadele pamintului s-au vestejit si au fost culese. [...]

Aici acum trei sute de ani era o tabara, cu doua cape-tenii si doua juraminte de credinfa. Intr-o dimineata limpedede august intr-o duminica din anul 1601, un om care seridicase abia, printr-un .ultim avint mare de vitejie, din celemai cumplite nenorociri, un domn care n-avea tara, un ca-pitan care n-avea alta oaste decit lefegii strami, un sot siun tata care nu mai sna daca in departatul Fagaras mai tra-iesc parasitii sai, se gindea la o cale de Intors, mintuitoaresi razbunatoare, catre departatele cai ale Carpa0or. THU-reste, o ceata de ostasi veni sa-1 prinda din porunca sotuluisau de arme, aceluia cu care abia cistigase o mare biru-

196

inca. [...] El se impotrivi, dar topoarele-1 tocara. Capul fuzvirlit pe miristile strivite ale acestei cimpii, si pe acelasigiulgiu de aur,aspru pe care singele lui scump pata depurpura imparateasca, i-a stat trupul, dat in vileag fricosi-lor si miseilor. Apoi prieteni, spalara aceste ramasite pin-garite de cruzimea neomeneasca si paging a tradatorilor, lespalara, spune poporul, cu multe lacrimi, la fintina ce sezice pentru aceea ping astazi a plingerilor", si tot aceia in-fasurara in marame albe capul, poruncitor peste soarta mul-tor oameni, care fu asezat cu cinste in manastirea de odihnaa parintelui si stramosilor lui. 1) [...]

Pins la o vreme, pe drumul ce se inalta, trec intr-unasateni ce vin de la tirg. Oamenii sint inalti, puternici, peumerii largi de sub caciula inalta, cad plete negre si albe,adeseori plete roseate, care arata o departata obirsie bar-bara, din timpuri care nu se mai pot deslusi. $iruri de cardincarcate cu coceni suie spre satele din fund. [ ...]

CLUJ 2)

[ ...] Clujul a fost intii o colonie romans, vechea Napoca,din care n-a limas decit vreo piatra cu inscriptii prinsa inzidurile mai noi intre altele la cladirile bisericii romanesti.Apoi regii unguri au ridicat un castel, si harnicii sari, pri-ceputi in mestesuguri si in negot, se asezara in noul Klausen-burg, cetatea lui Klaus", Nicolae. Din trecutul lor, care atinut vreo trei veacuri, a ramas marea biserica in stil go-tic 3), sprijinita pe un turn inalt si puternic, curatit astazi debatrinetea lui neagra. Din aceleasi vremuri de pasnica viataorasenea.sca vine si cite un bastion al zidurilor de multa sfa-rimate, care se iveste umilit si trist din mijlocul atit casenoi. [...]

1 In parcul de pe Cimpia Turzii, pe locul unde a fost ucis MihaiViteazul se

Prininalta un monument comemorativ (n.n.).

2) decretul prezidential din 16 oct. 1974 s-a stabilit cadenumirea orasului s'a fie Cluj-Napoca (n.n.).

3) Biserica Sf. Mihail (n.n.).

197

it

Cu sudoarea de singe a Ora'nimii asuprite s-au prins pinssus, sus, in norii nebuniei, pietrele de la tribunale, de la

mari si mici : gimnazii, preparandie de fete, de la atiteaalte palate ale oficiilor publice si asez'amintelor. [...]

In sfirsit, in piaca, care a pa'strat mai mult decit ale pkcicaracterul de vechime si de sa'rcie, un mindru Mateas Craiu-casa Corvinului se arka alkuri calkeste intre credinciosicu coifuri barbare. [...]

NASAUD

[...] In piaca taut un han, acela de care se tine tfasuracare m-a adus. Dar cealle sint date la inginerii care facstudii pentru drumul de fier, care va inainta pine aici dehatirul pklurilor ce vor fi t'alate in curind. La al doileahan am tot asa de pucin noroc : aici se reparsa, si cele douaodalce sint iara'si date la ingineri. Un profesor, la care alergdezna'da'jduit si amorcit de frig n-are unde primi. Naufra-giacii sint primici in sfirsit in odaia de oaspevi a gimnaziului.Cradit in 1888 dupe planuri cuminci si cumpkate, care nusint lipsite de frumusefa", el cuprinde sali de clas51, de desen,de muziea, de bibliotea, de muzeu, de experience si odaqpentru direccie. E bine imprejmuit si are si o gea'dinica" infac51. intrecinerea e cit se poate de buns.

Gimnaziul spa%ios ca si luminoasa biserica, ce inlocuiesteo alta arse prin 1840, s-au f5.cut din banii celor patruzeci sipatru de comune gra'niceresti. Pe la jumkatea veacului alXVIII-lea, sub Maria Teresa, si generalul Buccow, comandantal Ardealului, a dat paza hotarului unor regimente de skeni,mai mult romani, care, exercitindu-se la arme si cinindu-setotdeauna gata de lupta", nu-si pa'rseau pentru aceasta grijacimpului. Institucia a fost desfiincafa dupe 1800, §i din ean-au limas la Na'sa'ud decit steagul ciuruit de gloance si citeo table amintitoare, in biserica noua". Dar averea gra'nice-rilor s-a ia'strat, si vechea ra'splat5; a vitejiei ckanilor slu-jeste asta'zi la inalcarea de asemenea biserici si la suscinerea

198

sco-file

unei scoli ca aceasta, in care invat'a in mare parte urmaside-ai ostenilor. [...]

E tirg la N'asaud, si pe largile ulite tinoase trec ssateniicu palaria mare si cizmele lungi, femeile cu catrinte porto-calii sau trandafirii, de multe on foarte frumoase. E o rasade oameni tare, cu liniile alese si cu desteptaciune in fats.Din neamul lor, dintre urmasii popilor din Hordou, deasu-pra Nasaudului, a rasarit pentru tot poporul romanesc aceanatura sanatoasa si puternica de mare poet, de meter algraiului nostru si al tuturor felurilor de cintec care e GeorgeCosbuc, mlaclita a trunchiului graniceresc. La Nasaud totiit privesc pins acum ca pe un frate, $i printre vechile manus-cripte ardelene si maramuresene se pastreaza, tot cu atitaingrijire, cele dintii caiete de scoala ale copilului menit sasteie in fruntea literaturii noastre. 1)

DE LA NASAUD LA BISTRITA

Avem mai departe, in strimtoarea de dealuri care unestecursul Somesului cu al lungului riu Bistri %a, satuceanul Pris-lopu-lui, micut si saran. 2) [...] E o pustietate desavirsita ;barbatii s-au dus la tirgul Nasaudului, femeile, care se temde frig mult mai mult decit ale noastre, nu cuteaii a iesidin manile c'amari incalzite. In Durnitra, ce urmeaza pesteputin, gospodariile sint mai risipite : ele infatiseaza cladiritrainice de mari bolovani din munte, dati cu var sau aco-periti numai cu tencuiara. Pe o inaltime se vede turnul ne-gru si o biserica gotica, reparafa si inalbita de curind. Satul,mai risipit decit cellalt si cu mult mai ingrijit decit cele dinpartile Brasovului, Sibiului, ale Tirnavelor, are mai multviata. [...]

1) In comuna Hordou, care azi poartg numele poetului GeorgeCosbuc, se afta un muzeu memorial, instalat in casa natal (n.n.).

2) Satul natal al scriitorului Liviu Rebreanu Ii poarta numele,iar in casa pa'rinteasca a fost amenajat un muzeu memorial (n.n.).

199

De la panglica nesfirsita a Dumitrei, incepe unul dincele mai grele dealuri ale Tinutului, pe care se urea o caleindrazneaTa printre stejarii deli care se umezesc de negurisi printre tufisuri unde citeva fire de macies si de porum-brele se zbircesc Inca de frig. De pe culme se prinde in urmatoata desfasurarea albastra a dealurilor pins la cele care sintdeparte peste dunga nevazuta a Somesului. Jos, Dumitra, sedeosebeste numai cit o tufa de romanice albe, iar din Ceparise mai zareste gitul alb al bisericii. In fata se mai ridica omovila rotunda cu plete rosii de p'adure bolnava si din ca-suTa care se desface deasupra-i s-ar fi vazind si mai departe,ping catre Clujul departat.

Cind ai mintuit coborisul pustiu, Bistrica intreagaTise desfasoara in toata limpeziciunea, insirind in margeneadrumului mare, intre multele dealuri care se invalureaza dintoate parTile, casele mari albe, acoperemintele rosii ale cazar-milor din capat, turnul de paza al vechii biserici din piaTa.Pe soseaua care se infasura Intr -o lungs rotunjire, yin caruTesi tfasuri care due pe drumul Nasaudului. DiligenTa trece in-carcata cu pachete patrate si cu pachete colturate, care tre-mura la suirea dealului.

BISTRITA

t...] Din piaTa bisericii, linga care sty gimnaziul sasesc,unul din cele mai bune in tot Ardealul, o strada duce Inainte,printre casele gospocraresti, cu obloane verzi. Alta apuca ladreapta si scoate pe linga o biserica, destul de mare, acatolicilor, si pe linga Palatul Postii, la gars. Pretutindeni,riulecul gilgiie in jgheaburi de lemn, pe marginea strazii, si,diminea;a, seara, slujnicele bat rufele glumind cu cataneleiesite la plimbare. [...]

Intr -un timp cind Bistrica avea acuma un trecut in caredavalirea t'atarilor incresta o dunga' de singe, Bogdan voevo-dul maramuresean Intemeie Tara neatirnata a Moldovei. Un

200

sir lung din urmasii s'ali a trait in buns pace cu Bistrita. $iStefan cel Mare inca, desi stapin pe Somesul Dejului, n-asuparat niciodata pe bunii sai vecini si prieteni. Altfel afacut Petru Rares, care cauta sa intemeieze stapintrea roma-neasca din aceste parci si ckuia Bistrita ii era deci un zsagazsi o primejdie. Ii era de folos apoi, pentru planurile salemarete, bogavia acestei cetAi de mesteri priceputi si de ne-gustori harnici. Astfel el cap'afa: de la craiul Ioan Zapolya,apoi de la vrajmasul acestuia, craiul Ferdinand de Austria,veniturile Bistritii si zalogirea cetatii, si multa vreme sasiimindri se impotrivesc crincen la cererile voievodului carenu trimitea numai amenintari zadarnice, ci venea insusi cuoastea sa vitcaza, gata de foc si omor. La urma, voia Mol-doveanului birui, si pircalabii lui statura si in cetateaBistricii [...]

SPRE MARAMURE$

Cea dintii zapada zicem, pe moldoveneste omk",cum i se zice si aici e vinturat'a de furtuna in aerulsalbatic. Un timp putin potrivit, desigur, pentru a mergela Rodna, si a trece apoi prin strimtorile de munte eatreMaramures. [...]

Prin crestaturile muntilor s-a gramdit zapada, care-ivristeaza cu alb. Fulgii cad strinsi, lapezivi de vint. Pe ladeschiz'aturile \Tailor ce duc in muntele inalt, viforul isi batejoc de cojoace, blani, bunde si toate si, scuturindu-se de toateinvelisurile, ne invesminea in c'amasa aspra a gerului. Dar,apoi, in Odurea rosie si palida, sm'alcata de florile albe aleomatului, in Valle strinse, linga cursul ocrotit al riurilor epace umeda supt cerul intunecat, din care fulgii cad cuminte,mingiios, fara triste0, ca soli blinzi ai morcii naturii. [...]

Urmeaza o invalmasire de munti ninsi peste care treccviforul in toata puterea lui, salbatea Muntele Heniul, careoploseste la picioarele lui un sat, intrece culmile celelalte sie mai carunt de ninsoare decit dinsii.

201

sa -i

$i mai sus, la urcusul lung pe coasta Strimbei, se deschidepadurea. Coborim tot printre copacii ei cu frunzele patatepe care le impovareaza florile omatului. Doua izvoare demunte, foarte crescute, se raped din crestet, iar jos, la poalele

apa albastrie a vaii Strimbei care le uneste, searunca in suvoiul, foarte iute si minios acuma, al vaii Ilvei.

Satul se desfasura de cealalta parte a riuletului peste caree cladit obisnuitul pod de lemn cu acoperis. Ilva sau Ilua,care e cea Mica, pe cind o alta, Ilva Mare, se ascunde ladreapta prin faldurii muntelui, arata casute vapsite albastrusupt mari tuguiri de sindila neagra.

Inca o apa, cu apucaturile mai linistite si sigure decitale puhoaielor de ping acuma, ins): curgind ca si ele intremaluri goale, pe care nu le captusesc nici salciile obisnuite.Alt pod iii casca gura de intunerec. Aici e iarasi Somesul.Pe linga cursul lui cel lat inaintam in sus, pe cind dingreoiul cer mort se lasa in unde repezi noaptea, din carerasar numai movilele de pietris, coperamintele, crengile albede ninsoare.

Pe o asemenea vreme drumul nu e inc a. singuratec. Treecars incarcate cu scindurile lungi ce se lucreaza la fieras-traiele muntelui. Apoi sateni calari, barbati si neveste, inain-teaza incetinel, tacuti se mai poate deosebi de aproapesumanul alb al somesanului din sus, cel negru al celui decatre cimpie, catrinta rosie a femeilor. Turme de oi, cirduride vite se imbulzesc, minate din urma de pastori care aualergat sa le scape de urgia viscolului. Altele yin de la tirgulde tail al Rodnei. j...]

In noapte atingem Singiorzul. E si unul din cele maifrumoase ale Romaniei de oriunde. Se vad aproape numaicase solide luminoase, cu cite trei-patru odai, cu ferestilelargi, in dosul carora and lampile. Curtea larga e imprej-muita de zaplazuri de scinduri. [...]

Linea Singiorz sint vestitele ape minerale, care adunamulta lume in timpul verii. Apa ca locul unde ea se stringese cheama bordut, fintina de yin". In Moldova, aceastaapa de borvis se aducea si se desfacea in sticle mari, cuparetii suptiri Si gitul strins. [...]

292

:

si

si

RODNA

Peste alte bucati de paclure se vede la stinga o noua qimai mare gram'adire de lumini. Acolo e Rodna. Indata" esttpe ulita ingusea dintre marile case de tirgusor, de opid",insusire .pe care singuii Rodna a pastrat-o dupa legea din1886, nimicitoare a tirgurilor.

Aceasta asezare de munte, in preajma Maramuresului, edesigur una din cele mai vechi in Ardeal. Aici venisera sasiipe la anul 1200, pentru minele de our si de argint. Un orasintreg se grsamadi in jurul bogatiei pamintului.

Dar t'atarii trecura ca o revarsare de foc si niciodafaorasul Rodnei n-ajunse ceea ce fusese la inceput. Pida tirzminsa s-a lucrat, dupa vechile datine, la minele ei [...]

Si pentru domnii Moldovei au pisat aici steampurilepiatra incarcaea, cu metale. Petru Rares si-a trimis cam'arasiiaci pentru a scotoci, prega'ti qi trimite la curte bogkia. [...]

DE LA RODNA LA VI$EU

[...] Pe drumul ingust dintre casele albe cu obloane,iesim in valea captusita cu Oduri brumate ce duce la RodnaNoua, careia ai nostri ii zic $antu/. E un frumos sat cucasele mari, dese, si cu doua biserici [...]

Tot mai departe urmeaza" valea strinsa intre inaltii paredde padure. Linga dinsa alearg'a Somesul, ale carui ape sezbat intre pietre, se incurca spumegind, lupta in alergaripripite. Podoaba galbeda si rosie a fagilor a incetat acum,si sintem in Tara molidului si bradului. Pe margenea drumu-lui nins, crengile negre, cu frunze care nu se vestejesc de

intind prinosul alb al zapezii proaspete. Turturi multi,lungi, albi, galbeni, atirda de pe trunchiuri si de pe virfurilestincii. Din cerul sur pe care se coboarsi prin neguri asupra

pe dud ici-colo se nazare cite o geada de lumina,stearssa, cad linistit fulgii rari, m'arunti.

203

alma,

zarilor,

Au incetat acum drumetii, drumarii" care se duc de laun sat la altul, tirgarii" se ce intorc de la Rodna. Altaviata nu e in pustiul palid decit pravalirea rasunatoare aizvoarelor care se arunca in Somes. [...] De la haitul" undeapa se stringe pentru a fi aruncata apoi la vale in curentelargi care sa duc phial departe lemnele, nu mai este in susingusta suvita a Somesului, ci ele, apele de munte, cu aler-garile nebune, it pre gatesc numai, in salbatecile forimbratisari.

De la podul pe Catrifoiu, drumul suie si mai mult in-cunjurind, printre brazii incarcati de omat, Rotunda, mun-tele cu virful imblinzit, care, deli nu atinge inaltimea Ineului,vecinul ei, e mult mai vestita decit dinsul, pentru aceastacale ce-1 infasura, ducind spre Iacobenii si spre BorsaMaramuresului.

Tot urcam, in silinta grea a tailor, care luneca pe za-pada. Sara se lass ca o coborire a negurii si o indesire ra-pede a ei. [...] Mai departe atingem virful plesuv al mun-telui, insemnat printr-o ingraditura goals in mijlocul pajistiiinzapezite. Apoi coborisul se face iute pins la podul Bistritei,de jos, din vale.

Apa care trece aici cu un mare zgomot fisiitor, ce seaude pins departe in pacea noptii, se cheama Bistrita Aurie.Venita din acesti munti, ea curge, sub Rotunda si urmareaei, Prelucile, catre Bucovina, unde contopindu-se cu altsBistrita, apuca drumul spre Moldova, de munte, a carei viatasi podoaba de capetenie este ping la varsarea-i in Siret, inmarginea Bacaului. Acesta e riul care a calauzit spre Baia,spre tam pe care el era sa o intemeieze ca domnie, pe voe-vodul Bogdan, pribeagul maramuresean, vinatorul de zimbrial povestii. Aceasta e mareata cale pustie pe care a trecutunul din intemeietorii vietii noastre istorice.

Iarki lumina rosie a lampasului se plimba, pe brazii ninsi,pe stinca umeda, pe cind in vale mai rasuna" o bucata, devreme plinsoarea tare, neogoita a Bistritei de aur. [...] Sivuietul apei se stinge cind ne apropiem de manina intune-coasa a Prislopului. Aici sintem cu totul singuri, singuraviata cale de multi kilometri. E atita pustietate si intunerecule asa de des, asa de vesnica pare cklerea omkului, inch inadevk iti vine a spune ca bietul Ianiuc inghecat umezit,

204

[...]

si

si iesind din mocneala lui numai ca sa blasteme, ca aici eal doilea lumea", varmul de peste riul negru al mortii.

Totusi cei trei cai merg inainte prin asa o vreme potriv-nica pe urcusul invirtit, dar lung si greu, al muntelui. Pesteciteva ceasuri de infasurare a paretilor lui, sintem tocmaisus. [...]

Coborirea se face rapede prin mijlocul aceleasi straji debrazi albi si negri. Soseaua maramuresana se simte indata,larga si tare. Mergem in margenea muntelui inalt, pe cindla dreapta alt sir de inaltimi se urmeaza. Prin mijloc trece,viind de spre Prislop, apa Viseului, care ne ingina drumul.

SIGHET 1)

Din Sighet se vad acuma case de suburbie, foarte curate,pe care le lumineaza becuri electrice prinse de pirghiiletelegrafului.

La capatul Sighetului se trece Tisa, a carei apa, strinsala un loc intr-un singur curent adinc, primeste scintei deour de la soarele slab care, dupa multe zile de lipsa, seindura a lumina in lupta cu norii albi.

De aici se deschide un loc fara nici un fel de roada side lucru a pamintului, un pustiu vested, samanat cu gropide naruire. [...]

In dreapta si in stinga, dar mai ales in stinga, sirurilede dealuri albastrii se Intrec din inaltime pins la crestetelealbe. Unul din ele se mintuie printr-o mare movila blindacare e Ratundul. Intr -acolo sint tot sate : Sarafeiu, S'apinta, 2)unde se pastreaza Inc a intrebuincata in ociajdii, saua uneicapetenii a tatarilor din 1714, care, Intr -o ultima davalire,calauzita de Mihai-vocia Racovita al Moldovei, pustiiravalea Izei. [...]

1) Azi Sighetul Marmatiei (n.n.).2) La Sapinta se afla un atractiv punct turistic, un inedit cimitir,

denumit vesel", intrucit un mester local, Stan Patras, zugraveste pecruci chipul raposatilor si le dedica si versuri, care evoca personali-tatea celor decedati (n.n.).

205

De la Peri, yin sateni singurateci in portul care e alromanilor, si iata si un car unde, intre multi flacailade fara sfiala o mireasa purtind pe cap cununa de floriluata de la tirg si, pe linga dinsa, cununa tesuta de margele.In satul insusi, intram indata. Vedem case de birne, maimult varuite, prin inriurirea orasului vecin, curti care poartacosere impletite, movile de strujeni si fin asezat frumos intrepatru pari supt un acoperis tuguiat de sindila.

Intre frumoase dealuri line curge Iza, albastra, care sepastreaza curafa pins la varsarea ei. $esul ei lat, si cu aju-torul gunoierii se fac pe dinsul samanaruri sarace de grinesi de porumb. Soarele strabate un cer fara nori qi lucreazaharnic la topirea departatelor pilcuri de ninsoare. Sa fie insfirsit mult dorita vara a Sinmedrului, cind firea intreagamai rasufla odata slobod, pe priporul mortii ?

La satul Vadului 1) Iza primeste in sine riul Marei, si inacesta se varsa mai sus inca o apa, a Cosaului, de-a lungulcareia se insira alts vale. [...]

E, de la izvorul ei pina la varsare, o apa de viata, devioiciune si de frumuseta. Valurile verzi se zdrunreca debolovanii muntelui, fisiind cintece de indemn si de biruinta ;ele se fring in rotocoale spumegatoare si alearga in suvoaieverzi, late, pe sesul unde-si afla sfirsitul. Se pare ca odatai se zicea Maramures, nume care a fost prescurtat pe urma,cum se face adesea, in forma noua. de Mara. Ai nostn aucunoscut intii aceasta pane de tarsi in legatura cu Ardealul.In ea au locuit ei la inceput, bucurindu-se de ogoarele mailargi si de pamintul mai bun, si numai pe urma ei auinaintat pina in salbatecia muntelui. Astfel s-a numit Mara-mures acest tinut de multe culmi si de putine vai, care afost o data o tara care a pus temelie la o alts fara. [...]

Doi cneji, Budul si Giula, au capatat, pentru vitejia pecare o pomeneste legenda, locul pe care s-au asezat neamu-rile lor, al Budegilor si al Gittlegilor. Cel dintii e la stinga,ascuns : in biserica lui se pastreaza coiful si zalea vestituluihaiduc Pintea Viteazul. [...]

Cararea de munte, fara stilpi, si pirghii de telegraf sitelefon, carare ingusta si de tot singuratea, e tot mai multcotropita de nea. Caderea ei a fost asa de imbelsugata, de

1) Azi Vadul Izei (n.n.).

206

gatiti,

[..,:]

bugatV, cum se spune aici, incit in toate pa'rvile atirnacrengi rupte, vechi trunchiuri pravalite sau copaci inalvi sisubviri care s-au aplecat asupra drumului, g.cind un arc detriumf viforului. Gerul de asta'-noapte a intarit za'pada, apus o cojit'a de gheava peste balvi si a impodobit cu turturi,dintre care unii sint unasi, toate unghiurile de stinea undezace umbra vesnica. La caderea pripita: a frigului frunzelerosii si frunzele galbene, impodobite pentru moarte, au cazutin vestezeciune, $i privelistea stralucita a disparut rapede,lasind in loc o singura marama ruginie a muntelui. Soareleneobisnuit de cald, care to orbeste lovindu-te in fava, des-prinde pe incetul glimezile de omat ce impovareaza cr'acile,st pe margenea drumului ca si in adincuri se aude necontenit,in loc de once zgomot viu, zdupa'itul umed al za'pezii cecade. Frunze le, scuturate, se desfac si ele ca un roi de fluturimorvi, si giulgiul alb e patat pretutindeni de petele vestedeca de niste stropi vechi de singe.

Ita'pede, cind ajungem la culmea de trecere, linga ghebu-rile si saua Gutinului, negure caTa'toare se rasfira asupraalbastrului. Spre apus norii scinteie de raze, pe cind la ra'saritmargenea e nvita cu un verde duke, umbrit si duios.

Coborirea vine indelung printre fagii si stejarii deli, care,desfoiavi la crestet, se infasura mai jos in zdrenve uscate,pe cind verdeava se mai pa'streaza sere poale. Stinca se vedeuneori in risipiri inalte, negre.

Aici e si mai pustiu decit pe latura cealala : un ceas,dota, nimeni nu adinceste dirile taqate prin z4ada deputinii drumevi ce au trecut. Dar iata intre trunchiuri, la opane de earare, un mare freama't de frunze : vite rosii treeluptindu-se cu suisul. [...]

SPRE BAIA MARE

De vale incepe o sosea la care se lucreaza, asa inch estiaruncat pe alocurea in drumuri de bolovani Si tidal, unde vise zdrumeca sufletul. Ici si cok, se va'cl pietre galbene, fa-culeve rosii, prelingeri de apa cu culorile ciudate. Lungi co-

207

perisuri de lemn, cosuri inalte zbucniri de fum, se intilnescpe amindoua laturile drumului. E acum pamintul rascolitde multimile fara lumina ale oamenilor de toate neamurilecare scotocesc in adincul tarinei metalele scumpe. Am ajunsdin Cara ciobanilor in aceea pe care o saps si o locuiesc

Linga apa Sasarului, care, adunindu-se in munte, saltsfurioasa din bolovan in bolovan, se insira acuma un rindde case, care intrec cu mult pe cele din Maramures, cucare-mi deprinsesem ochii. La drum se vad doi, trei ochi deferestre supt triunghiul Malt al unui pod de lemn, care poartasus un fel de caciulita de sindila iesita inainte.

Drumul, foarte bun acuma, mai neted decit in Mara-muresul pietros, duce spre o piata unde se vede o bisericaa catolicilor, hoteluri. [...] De acum, nu mai contenesc surilenegre, cosurile si fumurile, si, cind to apropii, auzi pe acoloizbiturile surde ale steampurilor cu apa din riu si cu aburi,care strivesc pietre de argint si de aur. Bogatia care se culegeaici, se revarsa spre munte carutele goale, sarace ale mara-muresenilor cu caciuliti, plete si gube, pe cind de la cimpiewin card cu boi, minate incet de flacai in panuri albe. [... I

Pe drumul cu plopi si steampuri, strabatut de carute, decare de sateni care nu se mai specie de cojoc, ci, deprinsi culumea, spun bung seara", mergem acum spre Baia Mare.In stinga, e cimpia de lucru, iar in dreapta se tot urmeaza,trimitind neguri pentru norii de mime, linia muntelui, careascunde in vaile ei stratele pietrei de aur, prin care se poatenoroci cineva dintr-o zi in alta.

BAIA MARE

Orasul incepe cu case razlete, dupa tipul obisnuit. Eletin mult timp, pins ce se ivesc cladiri mai mari, custrazi bine pietruite, pe care se mica o multime de lucratoriinglodati si plini de pulberi galbene. Piata e foarte intinsa,ca la toate orasele din aceste parti si, iarasi foarte chiorluminata [...]

208

baiesii.

pedvalii,

SPRE SATU MARE. SATU MARE

[...] La capatul unor paduri, linia despica u larga cimpieverde strabkuta de cirezi raYacitoare, pe cind in departariapar iarasi mun ;ii Chioarului si ai Maramuresului, asuprackora fulgera. Sintem in Baia Mare.

0 tirzie furtuna de toamna" se pregkeste asupra lor, cutunete si fulgere in noiembrie. Un larg nor sur se intindeintr-o clipa ping in margenile zarii, ra'pezind picaturile grele,dese. MO se alckuiesc deasupra tinei drumurilor si cim-piilor ; skeni tree nauci, pripindu-si carale. Apoi in citevaclipe sintem dincolo de puterea furtunii, care se pierde al-bicioasii in urma, gonit'a de un soare de apus cu stralucireainfocata. Norul intreg pare aprins in toata" margenea luiapuseana de aceasfa biruinta a razelor, pe cind in capatulceFalalt se schiteaz'a inca fulgere. Printr-un tinut de dealuritot mai joase inainfa:m titre Satu Mare. [...]

Satului Mare, i s-a facut cinste cu o prea frumoasa gar.Dincolo de dinsa sc deschidc o alee, care duce si ea la stfaziimbricate cu bazalt lunecos, pe care iarasi le mkgenesteirul de arbori. Este electricitate, si se vad linii de tramvai.

Case le de pe margeni sint in mare parte ma'runte, dar bineingrijite. Piata pkrata, ca aceea din Sighet, e impodobitacu o foarte mare biseriel a catolicilor, iar la celalalt capatea are un hotel care poate sta in orice capitals.

SPRE ORADEA. ORADEA

De la acest hotel plecam in mijlocul noptii [...] E omare stralucire de stele limpezi, dintre care a plecat lunamuscats in secer5". Aici pare ca nisi n-au fost vremurile dez'apacra, si pins la acest teas aerul e lin dulce.

209

si

Trenul tale sesul spre apus, atinge Careii Mari 1) si seopreste peste trei ceasuri la statia de leg'atula. La luminadiminetii care nu s-a cursatit inca de nori, se Vad numaimiristi asternute peste un p'amint intins ce se saps uneoriin adincituri usoare. Cite o scurea p'adurice de stejari tineri,rasare rosie, si se pierde in zare.

In jos, copacii sint deli, si tot tinutul are infatisareaunei mari livezi in mijlocul ca'reia se fac ssam'adaturi ingrijite.Daea ar mai fi cite o limbs de iadure, to -ai crede pe drumulde la Ploiesti la capitala. [...]

La Podul-Secuiului 2) o linie laterals se desface in dreapta,ducind prin Marghita la Simleu 3), in capsatul de jos al Sa-lajului. $imleul e un centru ma'risor. In acest loc a fostleaga'nul Bathorestilor, principi ai Ardealului.

Apoi, de la Podul Secuiului inainte, acelasi ses larg, cuzarile viorii si vinete, aceleasi sate mari str'abkute de inaltebiserici, aceleasi ca'sute cu acopera'mintul jos si usa deschisaintre doua feresti, aceleasi puturi cu cump'ada si podete delemn, aceleasi miristi si ierburi de balta. Rar se ivesc oameniicu paTa'riuca mica si cizmele mari, femeile in cituri bs4.eatoarela ochi. [...]

Oradea trezeste in minte vechi privelisti de lupta, in-conjueari indaYatnice si apa'ssari viteze, capitole de glorie dintrecutul principatului ardelean. Nu °data au roit sub zidurilecet'atii, in acest ses de miristi, de aeaturi si ostasii grafried' ai sultanului, carc sta'pinea in Timisoara si in Budasi avea la indemina puterile Romanesti si ale Moldovei.

Apoi intariturile de atitea on stropite cu singe s-au datla p'amint, cetatea Crisului Repede s-a prefacut intr-un orasde provincie. [...]

Cind am va'zut intiia oars Oradea, mi-a impus largaalee a Orli, desfasurarea linistita si curafa a steazilor pecare sunau ro%ile teasurii. Dupa multe pravalii imbelsugateam nimerit acea piafa de gra si de gala, unde se vedeau

biserici, palate. [...]

') Azi Carei (n.n.).2) Azi Skuieni (n.n.).3) 5irnleu Silvaniei (n.n.).

210

Tarn

banci,

balk,

SPRE BEIU$

[...] Ca lea ferata duce un timp in margenea satelor ceam vkut ieri. Apoi o padure de stejari inrositi de frigincunjura de amindoua partile cu copacii si tufisurile ei,la'sind numai rareori privirea sa steabata, peste intinderilede ses ce se pierd in albastru. Sase ceasuri trenul se tirastein aceasta singueatate, cu statiile putine.

0 spartuea in p'aretele padurii arata o larga privelistede vii inv'alma'site, pe care le imbraei petece de paduribatute de brum'a si invelite de neguri. La capatul for estatia Dthgegi. Intre s'atenii ce se imbulzesc la tren, sintacum porturi not : chepenege negre cu fireturi, mantii depanura alba cu flori rosii si negre, pe care le poarta sifemeile. [...]

Indata muntele se vede foarte bine, un munte blind, acarui coama alearg in usoare incretituri, plin de adincurifrumoase, potrivite pentru adapostirea turmelor. Sesul ro-ditor merge drept pins la picioarele lui.

De la Holod inainte, Sara se lamureste tot mai mult,pa'strincl in fundul za'rii cinatoarea de inalte ziduri albastrea muntelui. Satele care se ivesc sint mkunte, ingramadite ;ele se alcatuiesc din case mici, destul de sa'rackioase, cu stuflabaqat sau cu sindila neagra peste parevii for NT`ruiti numaicite o data ; triunghiul podului de eltre strada e tapsit sus :ogeagul se ridica mare, malt, ca in Mehedin ;i.

Pe inaltimile ce margenesc linia apare cite un ciotAnel,ale carui of albe smalteaza pajistea adincimilor. Drumurilesint pline de oameni ce vin de la tirguri. Barbavii au palariamica ; pe umerii for ca si pe umerii femeilor, imbricate inii rar inflorite si in sorturi rosii, sint aruncate largi ma'nfallide Onuti alba. Infloriturile lor, acute tot in linuri rosii,sint de toata. frumuseta ; ele incunjuia gitul, mineca si im-podobesc margenile de deasupra pieptului.

In fat-a drumului se desfasoara o apa larga, care astazira'sfringe cerul in putinele-i unde limpezi, dar care in zilele

211

obisnuite, de posomorire a muntelui, oglindeste nori lesiatecisau lass sa se vad'a pietricelele negricioase din albia ei, si enumita pentru aceasta Crisul Negrul. [...]

DE LA BEIUS LA ARAD

[...] Miine dimineata vom urma deci cu trkura drumul,paralel cu al caii ferate, care duce la tirgusorul Vaseau, side aici vom trece muntele za'rii pentru a gasi la Ciuci 1)trenul din vaile Halmagiului, ale Crisului Repede.

Drumul se infatiseazsa destul de cercetat la aceste ceasuride dimineata dup"o. sarbatoare. Merg la tirg femei cu ulcelede lapte, de prin aceste sate din sus, unde mantia lung depanura alb are cuskuri verzi sadea sau amestecate Inca sicu rosu. to cara., cite un skean merge infsurat in aceeasipanura inflorita, pe cind de-a lungul ogoarelor bine arate,grapate si gunoiate se vad samnind si ingrijindu-si cimpiialtii, care lucreaza numai in carna'soaiele lungi ce se cobomilmai pins la pamint, dind aceeasi infatisare barbatilor sifemeilor. Vad si destule cojocele, scurte si fara mineci caniste pieptare, si ele poarta in cursaluse de piele adauseaceleasi podoabe deosebitoare, de verde si rosu. Pe la portilesi pc uli ;ile satelor intilnim baietasi si fetite foarte voinici,cu capul mare, rotund, si deseori cu ochii negri, dulci.Muntii nu dau pe departe ce ar putea sa deie, si cistigul eslab chiar de la balle, vestite prin frumusetea lor, de laStina de Vale, care se ascunde intre crestetele din dreapta.

Deci pretutindeni se intimpina numai biete casuce de ceamai veche datina, mai mult sau mai putin v'a'ruite, foartenWa'dite de stuf ; in ele se infig la cele doua capete, cabageagele din Moldova, doua suliti de lemn, care poarta invirf cite o ulcica plina de paie ; ogeacul e tesut de cele maimulte on din crengi de ra'chita. Podoabele lipsesc. Deseorise ridia: de departe inalte cruci de lemn, cu acoperis tuguiat,lucrate, ca si mantiile, in flori verzi si rosii si fara nici unchip pe cele sapte registre spate din care se alcatuiesc.

1) Ciucea (n.n.).

212

[...]

[...]

ARAD

[...1 Lunga strada care incepe de la gars, e cu desaviqiremareata, vrednica de orice capitals moderns, asemenea cuo bucata din Ringul vienez. Doua alei despartite printr-unspatiu lat poarta numai cladiri de mina intii, intre carestatul a s'amanat palate impunkoare ; vkl o biserica ackei fatada e ocupata de stilpi uri4. Astfel se ajungeintr-o piata, de aici oraul se ra'sfira in stra'dute modeste,dar foarte curate. Una cuprinde o bisericufa romaneasca,veche, joasa cu turnuletul de lemn. [...]

A doua zi inteleg in sfiqit ce e acest mares Arad. Stradape care am venit de la gara e bulevardul", care cuprindeprimaria, biserica romano-catolica, cele mai mari hoteluri qiciteva insemnate cladiri de negot. Ziva, el se arata cevamai pu %in stralucitor, dar impune tott4i foarte mult, atitprin frumuseta zidirilor, cit mai cu seams, prin largimealui deosebita. Cei care au pus la tale au supravegheatalcatuirea acestei mari artere de viat'a, au fost fka indoialanite oameni cuminti.

Dar maretia se mintuie aici : abia se mai desfac dinbulevard" citeva strazi cu case inalte, nou'a, tinute foartecurat. tracolo se infunda numai vechile uliti smerite ale tir-guwrului murepn de odinioara. Apoi, in fund, pfavalioaremarunte duc ping la podul cel lung, de lemn innegrit, carese desfaura batrinege deasupra Murqului. [...J

TIMISOARA

[...J Timisoara are o gars. mareata. De la dinsa inainte,pe cel mai bun pavaj de asfalt, neted mkurat, treci pelinga scinteierea feretilor din vase rinduri ale unei uria4emori, apoi printre aleile de copaci bkrini ale unei primblkicare adapostege, cu toata ra'ceala serii, perechi ce se bucurade luna toamnei fiindea au pierdut pe a prim'averii. Suflki

213

si

si

si

si,si

si

aspre yin de la apa Begai, pe care se deslusesc scinduri in-gramadite, luntri parasite. Un mare pod de fier duce pestedinsa la un cartier de case inalte, pe care le inalbeste electri-citatea. Apoi iaeasi urmeaza drumul printre copaci, pe carese scurg incet cara taranesti cu coviltirele albe. In sfirsit, laintrarea unei inguste stra'zi cu cladirile mari, iaea un stralu-citor palat cu fatada de teatru, care arata o cafenea demina intii, apoi gangul la marele hotel Kronprinz, vrednicsa stea in once capitals mare. [...]

Peste citiva pasi gasim la dreapta piata cea mare, caree si foarte mare, dar inconjurata de cladiri mai putin scumpe.Si aici se mai vede unul din acele monumente, religioase sioficiale, istorice pe care le-au lasat in urma for austriecii.Tot briul de cladiri e stapinit de turnurile a doua biserici.Una din ele, in stilul ce se obisnuieste in toate aceste parti,stil vienez din anii sapte sute, e episcopia sirbilor : n-aiputea-o deosebi insa de biserica romano-catolica ce-i sta infata. [...] Inalte ziduri de caramizi darapanate, eapsane aco-perite cu pajiste, semne de recunoastere arata unde a fostcetatea cea puternied" din vremurile in care au stat pe rind

po-ostasii lui Joan Corvinul $i ai multor capetenii ce auruncit inaintea lui, ienicerii sultanului si catanele nemtestiaduse aici in 1716 de cucerirea lui Eugeniu de Savoia 1).

Partea de pins aici se chema odaea cetatea, si poartaaseazi numele de orasul interior". El e o bucaea din celepatru, despartite prin paduricile parcului, care alcatuiescTimisoara. [...]

SPRE LUGOJ

[...] Indata orasul se ascunde in multimea copacilorvechi, care taiau odinioara pentru dusman si spion vedereaasupra ceekii. Inainte, in lumina sigura a soarelui bun, sedesfasura bogat sesul cel mare, samanat numai pe alocurea

1) Razboiul austro-turc din 1716-1718, s-a desfasurat, in cea maimare parte, pe teritoriul tarilor romine (n.n.).

214

cu ma'nunchiurile copacilor despoiati sau cu psadurici depar-tate, sesul de pasuni Inc a vii, din care rasar micsunele rosiiin marginea santului, sesul de araturi vinete peste care seavinta saltaret, intr-o ultima cintare fari grija, ciocirlia.Cunosc acest pamint de belsug pasnic ; cu ceva mai multifelurime, el inconjura Bucurestii. [...]

Batrinii dinaintea portilor au aruncat pe umeri cite omare mantic verde, uneori inflorita. Intinderea si culoareaei sint luate fireste de la seapinii cei vechi, turcii, pare auschimbat aici cu desa'virsire imbracamintea sarbatoreasca araielei supuse. Flacaii si oamenii tineri poarta' cojocele faramineci, cojoace scurte, cojoace lungi, pe care sint cusute celemai imbelsugate din desenurile pe care le-a dascocit poporulnostru : si aici se vede iubirea pentru Inflorituri a rasari-teanului. Pulpa piciorului e prinsa in ciorapi de lina, rosii,albastri, vineti, vargati cu dungi de tot felul.

De departe, femeile insa par niste turcoaice, gkite incele mai cochete din fesurile, fermenelele si papuceii lor. Pecap, uncle au numai lega'turi mari de lina aruncate pestebentita de alts culoare, care stringe sus fruntea, cum valulimpus de Coran stringe fruntea cadinelor. Fetele si-au cuprinscapul intr-o legkura' de galbeni de aur, care cade pe umerisi se prelungeste de-a lungul urechilor. Peste cojocelul cusutcu de-ama'nuntul, in toata intregimea lui, cade o revarsarede taleri din timpurile vechi, care-si rinduiesc in aceeasistralucire vulturii cu dotia capete. Fusta albs e foarte in-foiata, si ea se razirna' desigur pe adausuri de perinute. Pestedinsa e asternuta o catrinta indoita, lucrafa cu aceaasi in-grijire si bogkie ca toate podoabele acestei pkti din poporulnostru. Picioarele infasurate cu ciorapi rosii se pierd in

papuci marunti si usori de piele neagra. Pentru ca asemgnarea cu o frumoasa' din easkit ssa fie mai depling, albul sirosul sint asternute gros pe fafa, pe cind negrul incondeiaiimai mult genele si arcuirea sprincenelor lungi.

Cu astfel de locuinte si astfel de vesminte, sanatosi, vioi,frumosi, vorbketi, in dialectul for cu sunetele fue.toare,indiazneti si siguri, banatenii se pot lauda cu dreptate ci eisint intre ceilalti fruntea", fruncea", cum zic ei. [...]

In caderea serii trecem riul Begsai, pe care-I rasasem laTimisoara, dar pe lingi valea caruia ne-a fost tot drumul.

215

Cursul lat al apei foarte linistite oglindeste ca luciul unuilac putinn copaci razleci ce-i sint infipci pe margeni. Soareles-a culcat Intr -o pats de singe, dar un limpede luminis delung face sa se vada aproape ca ziva locurile, casele, oamenii.

Acum nu mai este sesul farai de valuri, vesnic asemeneacu sine ping la inuntii Oravicei din fa(a si la dealurileVirsqului din dreapta. Din loc in loc, e o miscare usoarade dealuri line, si privelistea, astfel taiata, e mai feluritadecit pins aici. [...]

LUGO J

Orasul incepe prin casuce de mestesugari, multe, mici,slabe. Numai peste destula vrerne, dupa ce s-a mintuit acestsuburbiu, se inalca cladirile cele mari ale statului, bisericamare", a ortodocsilor, cu doua turnuri impunatoare,

cu vitrine stralucitoare, care, in reva'rsarea luminiielectrice, duc pins la valul bogat al Timisului. $i dincolode podul de fier, incepe o aka' parte a orasului, in care nulipsesc cladirile bune si chiar cite un palat mare. [...]

Biserica mare" are intr-adevar proportii impunatoare.Cele doua turnuri ale ei se vad de departe, si stapinesc piacaorasului din jos. E o zidire din a doua jumatate a

Ober-Knes"veacului

al XVIII-lea, inailtata prin stra'cluintele unuide odinioara, din rindurile acelor capetenii de gfaniceriromani care au avut totdeauna o mare insemdatate in acesteparti. El e ingropat linga usa, unde se vede o biata cruciulitade lemn, si chipul batrinului ctitor se mai iareste Inca subfuninginea groasa ce s-a asternut peste frumoasele zugra'veliale peretilor si catapeteasmei, la focul din anii 1850. [...]

Alte scoli decit cele primare sau normale" nu sint caciepiscopia Isi is clericii din Ardeal, iar protopopia ii primestede la Caransebes. $colile primare, normalele", dintre careuna are pe linga dinsa si doua mici internate, sint, fireste,confesionale. La una din ele e invaiator un om cu care

216

Banatul isi poate face fala : compozitorul de muzica Vidu 1),care a stiut sa inalte cintarea poporului nostru in forme careinduioseaza pretutindeni unde traieste o =tire romaneasca.

CARANSEBE$

Dincolo de ape, trasura se zguduie pe un drum prost,macinat si sapat in rkacani, intre case care incep mai binedecit in Lugoj. El duce apoi intre fronturi mai inalte decladiri de stat, spre o piaca. [...] Piata Caransebesului emica. Acolo se string la tirgurile de joc skenii in cube ca-fenii si sure, femeile gatite, care in aceste parti poarta laspate, in loc de catrinta, numai oprege, fire rasfirate deline rosic prinse intr-o bats tesutal cu fir. Acuma insa, indimineka de vineri, piata e cu totul goals. Dintre micilecladiri batrinesti, fa:ea nici o frumuseta, rasare impopotonatulpalat, prea mare pentru trebuintele unui loc ca acesta, pecare 1-a inalcat, sub inriurirea marii risipe trufase a satului,un Consiliu comunal.

Temeiul de zidiri si de viacsal al orasului e aceasta stradaprin care am trecut la sosire. [...]

De cealalea parte a strazii, cele dou5'. scoli : seminariulsi preparandia de invkatori, .cu scoala de aplicatie alipitala dinsa, sint unite in aceeast dadire mare, cuprinzatoare,luminoasa, si bine ingrijita. Mal mai bucur Inc a odata lavederea acestor tineri inimosi si mindri de neamul for careinvata astazi in deosebite scoli pe care be tine tkanimeanoastra din aceste parti. [...]

De la libraria d-lui Simtion din Arad nu mai este altapins la aceea care functioneaz5; pe linga episcopia Caranse-besului. In tipografia ei se editeaza, sub conducerea d-lui

1) In orasul Lugoj, pe strada care ii poarta numele se afla casain care a trait compozitorul, avind urmatoarea place memorials : Inaceasta casa a trait intre anii 1887-1931 si a treat in vremuri degrea cumpana opere nationale muzicale nemuritoare, mare doinitor,roman banatean Ion Vidu. Depusu-s'a aceasta piaci in semn de admi-ralie de membrii Casinei Romane" (n.n.).

217

Enea Hodos, care a strins atitea frumoase cintece ba'na'vene,o biblioteea pentru popor, Biblioteca noastie, care da"

alegeri de scriitorii romani si cite un studiu, care privesteindeosebi viga romanilor din Banat.

De la piata" cotim pe ling4 eo.suca care a fost cea dintiiresedinfa a tinerei episcopii romanesti de Caransebes, siinainta'm prin strLile curate ale unei mahalale cu caselernici, foarte curate care cuprinde numai tirgoveci, maistori",calfe, economi". In margenea ei curge riul Irugei, invirtindcite o moari innegrita. Iar in faca se va'd zidurile albastreale munvilor. [...]

aer

astruca (reg.)bageac (reg.)

birau (reg.)blagovesteniibolnita (arh.)bulz (pop.)cacom (arh.)cealmale (arh.)cinchita (reg.)cit (reg. arh.)cocioc (reg.)cotigicued (arh.)

dilma (reg.)duhligoldanegropnita (arh.)gurgui (reg.)hait (reg.)

haragi (reg.)

hogeac (reg.)hugeac (reg.)iznoava (de...)

(reg.)impistriincolatacijacui (reg.)joimiri (arh.)linciuri (reg.)loadbe

GLOSAR

= invelis de storal sau pima cu care se acoperavasele in timpul oficierii slujbelor religioase

= (a) ingropa, (a) inmorminta= dezchizatura mica in podul casei pentru aeri-

sire : cos de fum= primar= bunavestire= spital, infirmerie--= bulgar, cocolos= hermina, blana de hermina= turbane= ghemuita= material ieftin de bumbac, inflorat

balta mica, izolata=-- (a) schimba directia, (a) coti

caciula inalta pe care o purtau capeteniile tur-cesti si domnii romani in timpul ceremoniilorridicatura

=-- (a) duhni, (a) mirosi urito varietate de prunecavou, cripta, mormintvirful unui deal, al unui muntebaraj treat in calea apelor pentru transportulplutelorpari pe care se intinde vita de vie sau alteplante agatatoarecos, horn

= tufis, cring, padure tinara= din nou, de la inceput

(a) incondeia, (a) impestrita= (a se) incolaci= (a) jefui, (a) lua cu forta

mercenari polonezi= a se balaci, a se juca in (cu) apa= corect lodbe = bucata de lemn scoasa dintr-un

singur trunchi de copac

219

=-=

--

=

=

lostopane = bucati mari de pamint sau de piatramamma = ridicatura de pamint cu virful rotundmodilca (reg.) = ridicatura de pamint, gilcaneog oit (reg.) = nepotolit, nedomolitpanaghiar = taler de metal impodobit cu sapaturi artisticeparmaclic = (parmalic) balustrade de lemn, fier sau beton la

pod, balcon etc.patrahir = ( patrahir) fisie lungs de stofa brodata pe care o

poarta preotii atirnata la git in timpul slujbeipanura (reg.) = aba, dimiepile = picior de pod facut din zidarie de piatra, beton

sau metalpitarie (reg.) = brutarieplisa = Tesatura de bumbac asemanatoare catifeleiprapastuit (fig.) = vijelios, napraznicpravale = (a se) revarsa, a se intinderatacana (reg.) = groapa, hirtopscociori =(a) scotoci, (a) scormoniscrupos (reg.) = faramiciossmomi (reg.) = (a) ademeni, (a) amagispircuit (reg.) = rupt in bucati, sufirtecat, sfisiatsurguci = plants ornamentala (Delphirium Ajaces)soltuz (reg.) = sef al unei asezari urbane in Moldova, ajutat in

activitatea sa de 6-7 pirgaristeamp = instalatie pentru faramitarea mineralelorsugui (reg.) = (a) glumi, (a) duce cu vorbataminji (reg.) = (a) minji, (a) murdaritirnat (reg.) = prispa inchisatopuz (arh.) = buzdugantreuca (reg.) = (trocuta) jgheab, cutie scobita dintr-un lemn din

care beau viteletuiuri = steaguri turcesti reprezentind semnul distinctiv

al inaltilor demnitari din Imperiul otoman §i

din Tarile vasalevirca (reg.) = dungavrista (reg.) = dunga sau bands de alts culoare dintr-o tesaturazdrumica = (a) sfarima, (a) zdrobi, (a) face bucat,ele

INDICE DE LOCALITATI

A

Abrud, oral, jud. Alba, 189Agapia, manastire, jud. Neamt,

88Arad, municipiu, jud. Arad, 213Arnota, manastire, jud. Vilcea,

60Avrig, sat, jud. Sibiu, 173Avram Iancu, sat, jud. Alba, 191Azuga, oral, jud. Prahova, 165

B

Bacau, municipiu, jud. Bacau,83-84

Ba,ia de Arama, oral, jud. Mehe-dinti, 33

Baia de Cris, comuna, jud.nedoara, 189

Baia Mare, municipiu, jud. Ma-ramurel, 208

ltatesti, statiune balneara, jud.Neamt, 86

Beius, oral, jud. Bihor, 212Blaj, oral, jud. Alba, 192-193Bisericani, manastire, jud. Neamt,

100Bistrita, manastire, jud. Vilcea,

59-60Bistrita, manastire, jud. Nearnt,

100Bistrita, oral, jud. Bistrita-Na-

saud, 200-201Birlad, municipiu, jud. Vaslui,

142-143

Botolani, municipiu, jud. Boto-lani, 129-132

Borzelti, cartier, oralul Gh.Gheorghiu-Dej, jud. Bacau,76

Brad, oral, jud. Hunedoara, 188Bralov, municipiu, jud. Bralov,

166-168municipiu, jud.

148-150Breazova, sat, jud. Hunedoara,

183Bucecea, comuna, jud. Botolani,

129Bucurelti, municipiu, capitala

R.S.R., 17-18Budelti, comuna, jud. Maramu-

res, 206Buhu1i, oral, jud. Bacau, 84Bulzestii de Sus, comuna, jud.

Hunedoara, 188Bulteni, oral, jud. Prahova, 165Buzau, municipiu, jud. Buzau,

65-66

C

Calafat, oral, jud. Teleorman,161

CaTarasi, oral, jud. Ialomita, 157Calimanesti-Caciulata, sta;iune

balneara, jud. Vilcea, 54Caldarusani, manastire, jud. II-

f ov, 23Carei, oral, jud. Satu-Mare, 210

221

Hu-

Br-Ha, Br5ila,

Caransebes, oral, jud. Caras-Severin, 217-218

Casin, manastire, jud. Bacau,74-78

Ca lan, oral, jud. Hunedoara,186

Calarasi, oral, jud. Ialomita, 157Ceahlau, munte, jud. Neamt,

94-95Calarasi, oral, jud. Ialomita, 157Cerdac, sat, jud. Bacau, 80Cernica, manastire, jud. Ilfov,

27-28Cerneti, comuna, jud. Caras-

Severin, 163Cernavoda, oral, jud. Constanta,

153Cetate, comuna, jud. Do lj, 161Cetatuia, manastire, jud. Iasi,

139Cetatuia, manastire, jud. Vilcea,

55Cheile Dimbovicioalrei, jud. Ar-

ges, 48Cimpeni, oral, jud. Alba, 190Cimpulung, oral, jud. Arges,

44-45Cimpulung Moldovenesc, oral,

jud. Suceava, 117-118Cluj-Napoca, municipiu, jud.

Cluj, 197-198Cod lea, oral, jud. Brasov, 170Constanta, municipiu, jud. Con-

stanta, 154-156Colt, cetate, jud. Hunedoara,

184Costesti, oral, jud. Vilcea, 59Cosbuc, George (fost Hordou),

comuna, jud. Bistrita-Nasaud,199

Cozia, manastire, jud. Vilcea,61-63

Craiova, municipiu, jud. Do lj,29-30

Crisan (fost Carpinis), sat, jud.Hunedoara, 190

Cristian, comuna, jud. Brasov,169

Curtea de Arges, oral, jud. Ar-ges, 50-53

222

D

Dealu, manastire, jud. Dimbo-vita, 38-39 ; 40-41

Densus, comuna, jud. Hune-doara, 181-182

Deva, municipiu, jud. Hune-doara, 187

Dragomirna, manastire, jud. Su-ceava,109-110

Dragosiavele, comuna, jud. Ar-ges, 46

Dragasani, comuna, jud. Vilcea,54

Drobeta-Turnu Severin, muni-cipiu, jud. Mehedin%i, 162-163

Durau, schit, jud. Neamt, 96

F

Fagaras, oras, cetate, jud. Bra-sov, 171-173

Falticeni, oral, jud. Suceava, 104Focsani, oral, jud. Vrancea,

67-68Frumoasa, manastire, jud. Iasi,

140

G

Galata, manastire, jud. Iasi, 138Galati, municipiu, jud. Galati,

144Geamana, sat, jud. Dimbovita,

42Giulesti, sat, jud. Maramures,

206Giurgiu, municipiu, jud. Ilfov,

158-159Gheorghe Gheorghiu-Dej, muni-

cipiu, jud. Bac' lu, 76Ghimbav, comuna, jud. Brasov,

169Govora, statiune balneara, ma-

nastire, jud. Vilcea, 56-57Gradistea, sat, jud. Hunedoara,

183

HHateg, oral, jud. Hunedoara,

179-180Hangu, comuna, jud. Neamt, 98Hirlau, oral, jud. Iasi, 132-133Hirsova, comuna, jud. Constanta,

152Holod, sat, jud. Bihor, 211Humor, m'ana'stire, jud. Suceava,

112-113Hunedoara, municipiu, jud. Hu-

nedoara, 185-186Hurez, ma'nastire, jud. Vilcea,

57-59Husi, oral, jud. Vaslui, 141-142

I

municipiu, jud. Iasi, 134-138

Ilva Mare, comun5, jud. Bistrita-Nasaud, 202

Isaccea, oral, jud. Tulcea, 145

L

Lacu S'arat, statiune, jud. Braila,150

Lainici, mgastire, jud. Gorj,35

Leorda, comun5, jud. Botosani,129

Lugoj, municipiu, jud. Timis,216-217

Luncani, sat, jud. Baciu, 82

MMahmudia, comunN, jud. Tulcea,

147Margineni, comung, jud. Bacgu,

82Mesteaan, sat, jud. Hunedoara,

188Medias, municipiu, jud. Sibiu,

194Medgidia, oral, jud. Gonstanta,

153Miera, ma'nistire, jud. Vrancea,

70

Moldovita, m5distire, jud. Su-eeava, 116-117

Moinelti, oral, jud. Bacgu, $2

NNas:iud, oral, jud. Bistrita-N1-

s5ud, 198-199Neamt, m5.nastire, cetate, jud.

Neamt, 90-91Nicoresti, comung, jud. Galati,

143Niculitel, comung, jud. Tulcea,

145

0Ocna Sibiului, statiune balnearl,

jud. Sibiu, 176Odobelti, oral, jud. Vrancea, 69

statiune balnearg, jud.Vilcea, 54

Oltenita, oral, jud. Ilfov, 157Onelti (vezi Gh. Gheorghiu-

Dej), 76Oradea, municipiu, jud. Bihor,

210Orastie, oral, jud. Hunedoara,

178Ostrov, oral, jud. Constanta, 156

P

Pantelimon, comuni, municipiulBucurelti, 19

Pas'irea, m'adistire, jud. Ilfov,20

Patrauti, madastire, jud. Suceava,110-111

Pgrha'uti, mgrigstire, jud. Sucea-va, 111-112

Pestisu Mic, comung, jud. Hu-nedoara, 186

Piatra Craiului, 48Piatra Neamt, municipiu, jud.

Neamt, 84-86Piatra Olt, oral, jud. OltPitesti, municipiu, jud. Arges,

28-29Pipirig, sat, jud. Neamt, 94

223

Ia li,

Olinegi,

Pingarati, manastire, jud. Neamt,99

Plumbuita, manastire, jud. Ilfov,22

Ploiesti, municipiu, jud. Praho-va, 65

Poarta de Fier a Transilvaniei,pas, 184

Podoleni, sat, jud. Neamt, 84Porumbac, comuna, jud. Sibiu,

173Predeal, oral, jud. Brasov, 166Prislop, pas, manastire, jud. Ma-

ramurel, 204Probota, manastire, jud. Suceava,

105-106Putna, manastire, jud. Suceava,

119-122

R

Radauti, oral, biserica, jud. Su-ceava, 118-119

Rapciuni, sat, jud. Bacau, 95Rasinari, comuna, jud. Sibiu, 177Rimnicu Vilcea, municipiu, jud.

Vilcea, 54-55Rimnicu Sarat, oral, jud. Buzau,

66-67Riureni, comuna, jud. Vilcea, 54Risnov, oral, jud. Brasov, 169Roman, municipiu, jud. Neamt,

102-103Roznov, comuna, jud. Neamt, 84Rucar, comuna, jud. Arges, 46

S

Satu Mare, municipiu, jud. SatuMare, 209

Sacuieni, comuna, jud. Bihor,210

Sarmizegetusa, comuna, jud. Hu-nedoara, 184

Scorteni, sat, jud. Bacau, 82Secu, manastire, jud. Neamt,

92-93Siret, oral, jud. Suceava, 126-

127Sibiu, oral, jud. Sibiu, 174-175

224

Simeria, oral, jud. Hunedoara,186

Sinaia, oral, manastire, jud. Pra-hova, 165

Sighetu Marmatiei, oral, jud.Maramures, 205

Sighisoara, oral, jud. Mures,194-195

Singeorz-Bai, statiune balneara,jud. Bistrita-Nasaud, 202

Slatina, oral, jud. Olt, 54Slanic Moldova, statiune bal-

neara, jud. Bacau, 81Soveja, comuna, jud. Vrancea,

73Snagov, manastire, jud. Ilfov,

24-26Straja, comuna, jud. Suceava,

122-123Strehaia, manastire, jud. Mehe-

dinti, 31Suceava, oral, jud, Suceava,

106-108Sucevita, manastire, jud. Suceava,

124-126Sulina, oral, jud. Tulcea, 148

5

$ercaia, comuna, jud. Brasov,171

$imleu Silvaniei, jud. Bihor, 210Sura Mica, comuna, jud. Sibiu,

176

T

Tismana, manastire, bud. Gorj,34

Timisoara, municipiu, jud. Timis,213-214

Tirgoviste, oral, jud. Dimbo-vita, 36-38

Tirgu Carbunelti, oral, jud.Gorj, 32-33

Tirgu Frumos, oral, jud. Iasi,134

Tirgu Jiu, municipiu, jud. Gorj,32

Tirgu Ocna, oral, jud. Bacau,78-79

Tirgu Neamt, oral, jud. Neamt,92

Tulcea, oral, jud. Tulcca, 146-147

Tarda, oral, jud. Cluj, 195-196Turnu Magurele, oral, jud. Te-

leorman, 160Tebea, sat, jud. Hunedoara,

188-189TiOnqti, manastire, jud. Ilfov,

26-27

V

Vaslui, oral, jud. Vaslui, 141Varatec, manastire, jud. Neamt,

87

Veresti, comuna, jud. Suceava,128

Vidra (vezi Avram Iancu), 191Vizantea, sat, jud. Vrancea, 72Viforita, manastire, jud. Dimbo-

vita, 40Vadu Izei, comuna, jud. Mara-

mu rq, 206Voronet, manastire, jud. Suceava,

114-115

Z

Zamca, manastire, jud. Suceava,111, 127

Zarnesti, oral, jud. Brasov, 1717eicani, sat, jud. Hunedoara, 185Zimnicea, oral, jud. Teleorman,

159

SUMAR

Cuvint Inainte 5Nota asupra editiei 9.Label biobibliografic 12Ce au fost Bucurestii ? . . . . 17In jurul Bucurestilor (Sate si manastiri din Romania,

ed. a II-a, 1916) 19Intr-o zi de aprilie spre Caldarusani. Snagov. Tiganesti 22Acelasi drum. Cernica 27Pitesti (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) 28Craiova . . . . . . 29Manastirea Strehaia (Sate si manastiri din Romania,

ed. a II-a, 1916) 31Spre Tirgu Jiu. Tismana (Drumuri si orase din Roma-

nia, ed. a II-a, 1915 ; Sate si manastiri dinRomania, ed. a II-a, 1916) 32

Pe Valea Jiului spre hotar (Sate si manastiri dinRomania, ed. a II-a, 1916) 35

Tirgoviste (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,1915) 36

Manastirea din Deal. Viforita (Sate $i manastiri dinRomania, ed. a II-a, 1916) 40

De la Tirgoviste la Cimpulung 41Cimpulung (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) . . . . . 44De la Cimpulung la granita. Rucar. Dragoslavele

Gura Dimbovicioarei (Sate si manastiri din Ro-mania, ed. a II-a, 1916) 45

Curtea de Arges (Drumuri si orate din Romania, eda II-a, 1915) 50

Spre Rlmnic . . .... 53Manastirea dintr-un lemn (Sate si manastiri din Ro-

mania, ed. a II-a, 1916) 55Hurezi. Bistrita. Arnota 57Cozia 61

227

. . . .

. . . . .

. .

. . . .

. . .

. . .

. . . . .

. . . . , .

. .

. . .

.

Spre Lotru (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,1915) 63

Ploiesti 65Buzau 65Rimnicu Sa'rat 66Focsani . ..... . . . . . 67Spre Odobesti si Miera (Sate si m:Inastiri din Roma-

nia. Rd. a II-a, 1916) 68Vizrotta si Soveja 70Spre Casin. De la Casin la Adjud 73Tirgu Ocna 77Spre STinic 79De la Moinesti la Bac'au . . . . . . . 82Bac 5u (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) . . . . . 83Spre Piatra (Sate si maWastiri din Romania, ed. a

II-a, 1916) 84Ma'na'stirile din Neamt . . . 86Man:1stirea Secu. Duraul. Pe Ceahla'u. Valea Bistritei 92Roman (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) 102Ellticeni 104Pobrata (Neamul romanesc in Bucovina, 1905) . 105Spre Suceava. Suceava 106Dragomirna 109Petra'uti 110Farha'uti 111Humor 112Voronet 114Moldovita 116Cimpulung 117Spre Radauti 118Putna . 119Straja 122Sucevita 124Siret 126Spre Botosani (Drumuri si erase din Romania, eda II-a, 1915) .. .. 127Botosani ..... . . . . . . 129Spre HirMu (Sate si manastiri din Romania, ed.

a 11-a, 1916) . . . 132Spre Tirgu Frumos ..... . . . . 133Iasi (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a, 1915) 134MaMastirile de linga. Iasi (Sate si m5na'stiri din Ro-

mania, ed. a II-a, 1916) . . . . . . 138Vaslui (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) 141Husi 141Birlad .... 142Pe Duna're. Galati . 144Spre Tulcea 145

228

. .

.

.

. . . .

. . . . .....

.

.

. .

, . .

. .

Spre Sulina 147Spre Braila 14SIn susul Dunarii 151Cemavoda 152Constanta 153Spre Giurgiu 156Calarasi 157Giurgiu 158Spre Turnu Magurele 159Turnu Magurele 160Turnu Severin 162Cerneti. Topolnita (Sate si manistiri din Romania,

ed. a II-a, 1916) . . ..... . 163Sinaia (Drumuri si orase din Romania, ed. a II-a,

1915) 164De la Predeal la Brasov 166Brasov (Neamul romanesc in Ardeal st Tara Ungu-

reasca, ed. a II-a, 1939) 166Imprejurimi ale Brasovului. Timpa, Risnov . 168De la Brasov la Fagaras 170Orasul Eigaras . . 171Spre Sibiu 173Sibiu . . . 174Ocna Sibiului 176Rasinari . . 177Orastie 178Spre Hateg 179Hateg . . . . . ... . 179De la Hateg la Gradiste si la Cetatea lui Decebal 180Hunedoara 185Spre Deva 186Deva . . . .... 187Bradul si Tebea 187Abrud si imprejurimile ping la Vidra 189Blaj 192Medial . 194Sighisoara 194Turda 195

Imprejurimi:e Turzii 196Cluj 197Nasaud 198

De la Nasaud la Bistrita 199

Bistrita 200Spre Maramures 201

Rodna . . . . 203De la Rodna. la Viseu 203Sighet . . . .. 205Spre Baia Mare 207

Baia Mare . . . 208Spre Satu Mare. Satu Mare 209

229

. ... .

.

. .

.

.

.

. . .

....

Spre Oradea. Oradea 209Spre Beius 211De la Beiu la Arad 212Arad 213Timisoara 213Spre Lugoj 214Lugoj . 216Caransebes 217Glosar 219Indice de localitki 221

Redactor : ARIE MATACHE

Apgrut: 1974 Tiraj : 7.520 ex.

Bun de tipar: 23.XI.1974*

Coll de editura.::11,15 ; Coll de tipar : 14,5

Tipgrit la Intreprinderea PoligraficS13 Decembrie 1919"Bucure§ti

EDITURA PENTRU TURISMCOLECTIA CINTAREA ROMANIEI

La Nicolae lorga pasiunea istorica arde, luminind

cu vilvataia ei o intreaga opera de o prodigioasaintindere si diversitate. Ca vorbeste despre litera-tura, despre politica, despre relatii Internationale

on despre oameni pur si simplu sau ca relateaza

amintiri, carturarul transforms totul in istorie.Explicatiile cauzale crest dintre fenomene, legatu-rile se fac fara intrerupere intre dimensiunile tim-

pului si lucrurile lumii, se intretes in uimitoare in-teractiuni, nebanuite pentru ochiul profanului...

De fapt, reinviind locuri si oameni, scotindu-le

din uitare, din neguri, istoricul le curata de lepraucigasa a parasirii", asa cum spunea cu toad taria

inimii sale atit de indragostite de trecut. $i ce dorea

pentru generatiile tinere ale vremii sale este ceea

ce dorim not insine pentru cele ce ne vor urma si

anume reinvitarea indispensabila a valorii amintiri-

lor colective care fac sudura spirituals a unui popor

si-i dau puterea de a infrunta viitorul si a-I supune.

Lei 7

1,7