ChemareaEuropei

2

Introducere

Viața creștină este un răspuns la viața și învățătura Domnului Isus. Privită din acest unghi de vedere, ucenicia

noastră este foarte dependentă de escatologia pe care ne-o însușim. Ceea ce facem noi acum depinde de ceea ce va

face El la revenirea Lui. Această realitate a fost anticipată de Domnul Isus într-una din pildele Sale:

„Şi Domnul a zis: ,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le

dea partea lor de hrană la vremea potrivită? Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa. Dar dacă robul acela zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să

vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete, stăpînul robului aceluia va veni

în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor

necredincioşi în lucrul încredinţat lor. Robul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat

după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine

lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult“ (Luca 12:42-48)

Evanghelia nu este completă dacă nu cuprinde și vestea că Domnul Isus, Mântuitorul și Domnul nostru, se va

întoarce să-Și instaureze împărăția pe Pământ. ,,Stăpânul nu va zăbovi“, ci va veni exact atunci când trebuie să vină.

Cum ne va găsi însă pe noi, pe mine și pe tine? Iată întrebări care trebuie să ne preocupe când ne apropiem să

studiem aceste două epistole scrise de apostolul Pavel creștinilor din cetatea greacă Tesalonic.

„Căcieiînşişiistorisescceprimirene-aţifăcut,şicumdelaidoliv'aţiîntorslaDumnezeu,casăslujiţi

Dumnezeuluiceluiviuşiadevărat,şisăaşteptaţidinceruripeFiulSău,pecareL-aînviatdinmorţi:peIsus,

careneizbăveştedemîniaviitoare“(1Tes.1:9-10).

Oricine vrea să înțeleagă bine aceste scrisori trebuie să citească în Faptele Apostolilor câte ceva despre omul

care le-a scris, despre oamenii care le-au citit și despre condițiile care au făcut necesare aceste dialoguri. Vom

începe deci cu o privire asupra întâlnirii apostolului Pavel cu oamenii din Tesalonic, așa cum este descrisă ea în

cartea Faptelor Apostolilor.

Pentru cei ce vor să citească în mod sistematic prima epistolă a lui Pavel către Tesaloniceni, iată o împărțire

tematică a textului:

1 Tesaloniceni

Tema: Venirea Domnului Isus pentru Biserică

Pasajul cheie: 1 Tes. 5:9-10

3

I. Pavel se uită în trecut (1-3)

A. Cum s-a născut biserica - 1

B. Cum a fost hrănită biserica - 2

C. Cum a fost așezată biserica − 3

II. Pavel se uită în viitor (4-5)

(Cum să umble biserica)

A. În sfințenie - 4:1-8

B. În armonie - 4:9-10

C. În sinceritate - 4:11-12

D. Îm nădejde - 4:13 − 5:11

E. În întrajutorare - 5:12-28

Să-mi fie îngăduit însă libertatea de a nu mă apropia de conținutul primel epistole a lui Pavel către Tesaloniceni cu

atitudinea studentului obsedat de examinarea academică a nivelului lucrării sale, ci mai degrabă cu inima ucenicului

care caută să calce grijuliu pe urmele lăsate de unul dintre cei mai însemnați apostoli. N-am să disec aceste epistole

care mustesc încă a viață, ci am să le parcurg cu înfirbântarea celui chemat să înțeleagă frământările și suferințele

unui dascăl îndrăgostit până la pasiune de nevârstnicii săi discipoli.

Capitolele studiului meu se vor intitula:

Pavel–unapostolplinderăbdare

Pavel–unapostolhăituit,darpreocupatdebiserici

Pavel–unapostolcuteologiasistematizată

Pavel–unapostolforțatsăseapere

Pavel–unapostolpreocupatdematurizareaucenicilor

Pavel–unapostolcunădejdepentruceiadormiți

4

Pavel – „șoșbenul divin“

BisericaesteMireasaDomnuluiIsus,născutădincoapsaSastrăpunsășidestinatăpentruundestineternunic,printr-oidentificareunicăcuChristos.NoulTestamentprezintăistoriaBisericiisubmetaforauneinunțievreiești.Lamojoratultradițional(30deani)TatălîșiprezintăFiulpreaiubitimediatdupăbotezarealuiînIordan(identificareaLuicurasaumană).Dupăoactivitatedeaproximativtreiani,Fiulpleacălacercasăfacăceeaceerarânduit(„săvăpregătescunloc“),iardeacolosevaîntoarcecasăneialaSine,sprenuntășispreintrareanoastrăîntr-undestincerescunic,prefiguratîncădinzopiiistorieiprinunireadintreAdamșiEva:

„Căcinimeninuşi-aurîtvreodatătrupullui,ciîlhrăneşte,îlîngrijeştecudrag,caşiHristosBiserica;pentrucănoisîntemmădularealetrupuluiLui,carnedincarneaLuişiosdinoaseleLui.Deaceeavalăsaomulpetatălsăuşipemamă-sa,şisevalipidenevastă-sa,şiceidoivorfiunsingurtrup``.Tainaaceastaestemare-(vorbescdespreHristosşidespreBiserică)“(Efes.5:29-32).

CașiIoanbotezătorul,apostolulPavelaștiutcă„nuesteelmirele“,darcăafostchematsăfieprietenulMirelui,„șoșbenul“înlimbaebraică,celchematsăîngrijeascădemireasășidenuntă.

„Dreptrăspuns,Ioani-azis:,,Omulnupoateprimidecîtce-iestedatdincer.Voiînşivăîmisînteţimartoricăamzis:,,NusînteuHristosul,cisînttrimesînainteaLui.Cinearemireasă,estemire;darprietenulmirelui,carestăşi-lascultă,sebucurăfoartemultcîndaudeglasulmirelui:şiaceastăbucurie,careesteamea,estedeplină.TrebuiecaElsăcrească,iareusămămicşorez“(Ioan3:27-30).

Îniudaismulprimuluisecol,„șoșben“-uleracelresponsabilcutoatelucrurileaferenteuneinunți,chiarșipaznicaliataculuimiresei.Ioanbotezătorulafostcelcareapregătit,înpustie,caleaDomnului,dupăprofețiadinIsaia:

„Unglasstrigă:,,PregătiţiînpustiecaleaDomnului,neteziţiînlocurileuscateundrumpentruDumnezeulnostru!Oricevalesăfieînălţată,oricemunteşioricedealsăfieplecate,coastelesăseprefacăîncîmpii,şistrîmtorileînvîlcele!AtuncisevadescoperislavaDomnului,şiînclipaaceeaoricefăpturăovavedea;căciguraDomnuluiavorbit“(Isaia40:3-5).

5

ȘoșbenuleraintermediarulpecareMireleșimireasaleschimbauîntreeiînziuanunții,cânderauîncădeparteunuldealtul.Totelerasingurulbărbatdeîncrederecăruiaîieraîngăduitsăsteacumireasaîniatacînașteptareamirelui.Cândveneaceasulașteptat,mirelestrigadeafară,iarșoșbenulîidădeavoiesăintre.

PavelaveaconvingereacășielfuncționeazădepepozițiaunuișoșbenresponsabilfațădeChristospentrupregătirileBisericii-Mireasă.Iatăcumseidentificăelîntr-unpasajadresatbisericiidinCorint:

„CăcisîntgelosdevoicuogeloziedupăvoialuiDumnezeu,pentrucăv'amlogoditcuunbărbat,casăvăînfăţişezînaintealuiHristoscapeofecioarăcurată.Darmătemca,dupăcumşarpeleaamăgitpeEvacuşiretlicullui,totaşaşigîndurilevoastresănusestricedelacurăţiaşicredincioşiacareestefaţădeChristos“(2Cor.11:2-3).

DorințaluiDumnezeuafostcadinMireasaDomnuluiIsussăfacăparteoamenidinoriceseminție,oricelimbășioriceneamdepefațapământului.ÎmpreunăcuevreiicareaucrezutînEl,aceștiaaufostînplanulluiDumnezeupentrumântuire.Vorbindu-leucenicilorSăievrei,Domnulazis:

„Maiamşialteoi,carinusîntdinstaululacesta;şipeaceleatrebuiesăleaduc.ElevorascultadeglasulMeu,şivafioturmăşiunPăstor“(Ioan10:16).

ChemarealuiPavelspreMacedoniadinEuropaaînsemnatunpasmajorfăcutdeDumnezeucătreoilerătăcitedinafarastaululuinaționalalpoporuluiIsrael.AjunsînTesalonic,apostolulPavelcontinuăsă-șiprezintemisiuneatotîntermeniinunțiievreiești.Elanunțăcălumeavafinunumainepregătită,cide-adreptulostilăplanuluidenuntăfăcutdeDumnezeupentruFiulSău,așacăFiulvatrebuisăvină„caunhoț,noaptea“casă-și„răpească“Mireasa.Dar…sănuanticipăm.

1. Pavel - un apostol plin de răbdare

O chemare din noapte - „Treci în Macedonia și ajută-ne!“

Născută în contextul oriental din Asia Mică, Evanghelia a fost destinată încă de la început să ajungă „până

la marginile pământului“ (Fapte 1:8) și să confrunte toate învăţăturile și religiile false despre Dumnezeu și

6

lume. Primul pas al Evangheliei spre Europa a fost un vis, un vis de noapte pus în mintea apostolului

Pavel de însuși Dumnezeu:

„Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i-a făcut următoarea

rugăminte: ,,Treci în Macedonia, şi ajută-ne!“ După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne

ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia“ (Fapte 16:9-10).

Macedonia“ de care se vorbește în text este ceea ce mai rămăsese în continentul european din fostul

Imperiu al lui Alexandru Macedon. De exemplu, numele orașului Filipi vine de la Numele lui Filip al

doilea, un rege al Macedoniei, iar numele Tesalonic vine d ela o prinţesă numită Tesalonica (Tesalos

plus ,,nike“ care înseamnă victorie), născută chiar în ziua marii victoria macedoniene de la Tesalia

(353/352 î.Ch).

Trecerea lui Pavel în Macedonia a marcat prima confruntare dintre învăţătura lui Christos și marea

tradiţie filosofico-religioasă a Greciei. Creştinismul era încă tînăr, plin de putere şi de entuziasm. Biserica

apăruse ca o revărsare de prospeţime într-o lume intrată în putrefacţia păcatului. Totul în jur părea că se prăbuşeşte.

Religiile de altădată nu mai erau decît umbre. Filosofiile se transformaseră în păreri discutabile. Deasupra tuturor se

aşezase, strivind tot, sandala imperială a Romei. Forţa subjugase încă o dată spiritul. Carnea şi pornirile ei puseseră

stăpînirea pe lume. Egoismul, cruzimea, jaful şi uciderea erau răspîndite la culme pe toată faţa pămîntului.

„Ce este Adevărul?” nu mai preocupa aproape pe nimeni. „Adevărul” zilei era dictat de cei care deţineau puterea.

Religiozitatea, evlavia şi înfrînarea nu se mai întîlneau decît pe alocuri. „Omul” era în centrul preocupărilor lumii.

Cezarul fusese declarat „Zeu” şi astfel de zei dictau destinul popoarelor. În confuzia care domnea pretutindeni,

Evanghelia creştină a apărut ca un fulger în noapte, brăzdînd întunerecul care se lăsase greu. Ea se prezenta tuturor

ca o veste nouă venită din ceruri şi într-adevăr de aşa ceva aveau nevoie oamenii. Învăţătura ei antagoniza pretenţiile

Romei care-l ridicase pe Cezar printre zei. Evanghelia prezenta calea inversă, calea prin care Dumnezeu însuşi

coborîse în mijlocul oamenilor. Biserica creştină prezenta lumii, nu o nouă învăţătură şi nici o nouă formă de

organizare, ci o Persoană care a trăit o viaţă exemplară. Fusese o viaţă trăită între oameni, dar într-atît de deosebită,

într-atît de unică în măreţia ei, în iubirea ei ne-pămînteană, în absoluta ei puritate şi-n completa ei dăruire de sine,

încît această viaţă atrăgea cu puterea ei de fascinaţie pe toţi cei care aflau de existenţa ei. Isus-Mîntuitorul, arătase

lumii pentru prima dată ce face şi cum este Dumnezeul care a creiat universul.

Viaţa acestui întemeietor al creştinismului nu se sfîrşise odată cu moartea. Ea continua să trăiască dincolo de înviere,

manifestîndu-se cu putere în existenţa şi faptele Bisericii. Cristos trăia şi în cer, dar şi în creştinii primului secol.

Filipi era un fel de Romă în miniatură. Limba oficială era latina, dar pretutindeni pe străzi se vorbea greceşte.

Numele vechi al cetăţii Filipi fusese mai întîi Datos, iar apoi Krenides, care se poate traduce prin „izvoarele” sau

7

„puţurile”. Numele de „Filipi” îi fusese dat de tatăl lui Alexandru cel Mare, Filip, care îşi făcuse o avere imensă cu

aurul scos din minele din împrejurimi. Cetatea se afla într-o regiune extraordinar de bogată. Un sol fertil şi un subsol

încărcat de metale preţioase îi aduseseră foarte curînd celebritatea. Dincolo de toate acestea, plasarea oraşului într-o

depresiune montană care funcţiona ca o veritabilă „poartă” între Europa şi Asia, îi adusese afluenţă comercială şi-l

determinase pe Cezar Augustus să declare cetatea Filipi: „Colonie Romană”. Coloniile din Imperiu nu erau cuceriri

noi, ca în terminologiile folosite de noi astăzi. Ele erau mai degrabă oraşe noi, formate din „Legionari” retraşi la

pensie după împlinirea datoriilor militare. Aşa se explică faptul că, în ciuda numărului de locuitori greco-

macedoneni, majoritatea cetăţenilor din Filipi se numeau „romani”:

„I-au dat pe mîna dregătorilor şi au zis: „Oamenii aceştia ne tulbură cetatea; sînt nişte ludei, care vestesc

nişte obiceiuri pe care noi, Romanii, nu trebuie să le primim, nici să le urmăm” (Fapte 16:20-21)

Apostolul Pavel a fost apostolul Neamurilor, iar captolele 16 și 17 din cartea Faptele Apostolilor surprind

evenimentele care au marcat trecerea lui Pavel din continentul Asiatic în Europa. Nu că Pavel ar fi avut

această strategie de lucru, dar Dumnezeu i-a modificat planurile.

„Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi

Galatiei. Ajunşi lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. Au

trecut atunci prin Misia, şi s-au pogorât la Troa.“ (Fapte 16:6-8).

Înainte de a vedea alte lucruri, vă propun să stăruim puţin la un studiu de ucenicie. Succesiunea de

întâmplări din capitolul 16 din Faptele Apostolilor ne ajută să privim ca printr-o fereastră în inima acestui

lucrător extraordinar al lui Dumnezeu și să vedem cum a acceptat El călăuzirea divină.

Se spune că „Punctualitatea este politeţea regilor!“ Monarhii sunt singurii care-și pot permite să întârzie

fără să poată fi criticaţi. O întârziere de câteva minute este chiar de dorit pentru cei ce vor să-și dea

importanţă și să impună respect. O întârziere îl pune pe fiecare la locul lui, pe rege îl așează deasupra

celorlalţi, iar pe ceilalţi îi așează sub autoritatea regală.

La fel și Dumnezeu l-a făcut pe Pavel de multe ori să aștepte. Chiar dacă Dumnezeu i-a acordat privilegiul

de a-l duce o dată „în cel de al treilea cer“ (2 Cor. 12:1-10), asta nu L-a împiedicat să nu răspundă apoi

rugăciunilor lui stăruitoare. Pavel ne spune că s-a dus la Dumnezeu „de trei ori“ cu problema

„ţepușului“ care-i stânjenea activitatea. De ce a trebuit să meargă de trei ori? De ce nu l-a ascultat

Dumnezeu de prima dată? De ce nu l-a ascultat nici măcar a treia oară? Răspunsul a fost simplu și ni-l dă

8

chiar Pavel: „ca să nu mă îngâmf“ (2 Cor. 12:7).

Pavel n-a putut să se ducă la Dumnezeu cu îndrăzneala obraznică a celui care tocmai fusese răpit la cer! El

n-a putut să spună: „Hei, Doamne! Sunt eu! Nu mă cunoști? Sunt Pavel care am fost acum câteva zile la

Tine!“ Dumnezeu l-a ţinut în anticamera tronului. Iar artunci când l-a primit l-a pus la punct, așezându-l

la locul smereniei:

„Şi El mi-a zis: ,,Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită“ (2

Cor. 12:9a).

Când ne răspunde la rugăciuni, Dumnezeu ne mărește credinţa; când amână să ne răspundă, El ne

mărește răbdarea, iar când refuză să ne răspundă, El știe că ne putem descurca cu ceea ce ne-a dat deja. În

relaţia cu Dumnezeu, Pavel a învăţat pe propria piele că trebuie să accepte voia divină ca pe autoritatea

supremă. Mai mult, Pavel a învăţat că Dumnezeu nu are nevoie de lucrători „mari și tari“ ca să-și arate

slava. Dimpotrivă, cu cât e mai mic lucrătorul, cu atât este mai mare slava Celui care-Și arată

atotputernicia prin el:

„Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Christos să rămână în

mine. De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru

Christos; căci când sunt slab, atunci sunt tare“ (2 Cor. 12:9b-10).

Din această experienţa a izvorât apoi concluzia că Dumnezeu vrea să demonstreze lumii suveranitatea și

superioritatea căilor Sale prin oameni mici și neînsemnaţi:

„Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales

lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari“ (1 Cor. 1:27).

Pavel ne spune că unul din „semnele“ adevăratei apostolii este această „răbdare“ pe care trebuie să o

manifeste slujitorii lui Dumnezeu. În pasajul care urmează în Biblie celui din care am citat, apostolul ne

spune că dovada, atestatul, chemării la apostolie nu sunt „descoperirile cerești“, oricât de senzaţionale ar

fi fost acelea, ci această umilă deferenţă în faţa iniţiativelor divine, numită atât de neatrăgător: „răbdare“.

„Semnele unui apostol le-ați avut printre voi în toată răbdarea, …“ (2 Cor. 12:11).

9

Iată o trăsătură de caracter care nu se poate învăţa în școlile teologice sau din cărţi! Vă invit să vedem

împreună cum s-a manifestat răbdarea apostolică în prima vizită făcută de Pavel în Macedonia europeană.

Unde-i macedoneanul acela?

Capitolul 16 din cartea Faptele Apostolilor ni-l arată pe Pavel ... așteptând, așezat într-o totală dependenţă

de iniţiativele divine. A fost o „așteptare activă“, dar tot așteptare a fost. Pavel nu a stat cu braţele

încrucișate, ca mulţi alţi lucrători leneși din vremea noastră, ci, în așteptarea unui mesaj mai clar, a găsit

întotdeauna ceva de făcut.

Apostolul a trebuit să aștepte ca Dumnezeu să-i dea un ajutor potrivit pentru călătoriile misionare

(Fapte16:1-5). Dumnezeu nu i l-a dat pe Timotei imediat ce Pavel a fost părăsit de Ioan Marcu. A trebuit

să aștepte. Iar când l-a primit pe Timotei, n-a primit un om așa cum ar fi vrut el, viteaz, îndrăzneţ și tare.

Timotei a fost timid, bolnăvicios și cu frică de oameni. Aduceţi-vă aminte de sfaturile pe care a trebuit să i

le dea Pavel:

„Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință“ (2 Tim. 1:7)

Și acel controversat: „Să nu bei numai apă, ci să iei și puțin vin din pricina stomacului tău“, ciuruit

probabil de nervii timidităţii ...

Așa cum am spus deja, iniţiativa trecerii înspre Europa nu i-a aparţinut lui Pavel, ci a fost o schimbare de

planuri în ascultare de călăuzirea divină. Plin de bucurie după întâlnirea Consiliului dela Ierusalim,

apostolul Pavel cutreiera pe atunci bisericile ca să le întărească în Evanghelie și să le spună că nu trebuie

să se mai supună și străvechii legi mozaice.

Deși era un apostol, Pavel n-a știut întotdeauna ce dorea Domnul de la el. Oprit să meargă acolo unde ar fi

vrut iniţial, el a primit în vis o călăuzire surprinzătoare: „Treci în Macedonia și ajută-ne“. Chemarea i-a

fost făcută de un om îmbrăcat în straie de macedonean ...

„Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile apostolilor şi presbiterilor din

Ierusalim. Bisericile se întăreau în credinţă, şi sporeau la număr din zi în zi. Fiindcă au fost opriţi de

Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei. Ajunşi lângă Misia,

10

se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. Au trecut atunci prin Misia, şi s-au

pogorât la Troa.

Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i-a făcut următoarea

rugăminte: „Treci în Macedonia, şi ajută-ne!“ După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne

ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia“ (Fapte 16:4-10).

Echipa misionară care a trecut atunci marea dinspre Asia spre Europa a fost alcătuită din apostolul Pavel,

Sila, Timotei și doctorul Luca. Oricât s-au uitat ei în jur însă, în Filipi n-au dat de macedoneanul pe care-l

văzuse Pavel în vis. Au trebuit deci iar să … aștepte:

„DupăceampornitdinTroa,ammerscucorabiadreptlaSamotracia,şiadouazine-amopritla

Neapolis.Deacolone-amduslaFilipi,careesteceadintîicetatedintr'unţinutalMacedoniei,şio

colonieromană. În cetatea aceasta am stat câteva zile“ (16:11-15).

Nerăbdarea este o așteptare grăbită. Pavel a știut să aștepte. Când timp de trei zile „macedoneanul“ nu s-a

ivit, Pavel s-a dus să-i găsească pe evreii săi. Știa două lucruri: că ei trebuie să se adune într-o zi de sabat

și că locul de închinare trebuie să fie neapărat acolo unde era o apă curgătoare, ca ei să-și poată îndeplini

spălările rituale. S-a dus deci, i-a găsit, a stat de vorbă cu ei și o evreică s-a încreștinat. „Punct ochit, punct

lovit“ veţi spune, dar n-a fost așa. Aceasta nu era „macedoneanul“ pe care-l văzuse în vis. Se prea poate ca

Pavel să fi spus: „Doamne, pentru evrei nu trebuia să vin până în Macedonia! Îi avem acolo, în continentul

nostru. Unde-i macedoneanul acela care mă chema în vis?“

Dumnezeu l-a lăsat să aștepte. Pavel și-a făcut de treabă în continuare cu evreii, dar și acolo a avut o

problemă. Timp de „mai multe zile“ o roabă din Filipi care avea un duh de ghicire se ţinea după el și-i

făcea „reclamă“ (Fapte 16:16-18). Pavel n-a mustrat-o din prima zi. A răbdat și a … așteptat. Până la urmă

tot a izbucnit. Era la mijloc acceptarea unui compromis care l-ar fi făcut pe Domnul Isus asociatul unor zei

păgâni. Domnul Isus n-avea nevoie de reclama binevoitoare a dușmanului demonic!

„Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s-a întors, şi a zis duhului: ,,În Numele lui Isus

Christos îţi poruncesc să ieşi din ea“ (Fapte 16:18).

Tărășenia s-a lăsat însă cu scandal. Evenimentul l-a propulsat pe Pavel în atenţia orașului și nimeni nu i-a

11

fost binevoitor. Intrase pe teritoriu străin, declanșând o înfruntare teribilă, nu cu oamenii din cetate, ci cu

forţele spirituale care-i ţineau robi. Stăpânii roabei, care făcuseră până atunci bani buni din

„meseria“ celei cu duh de ghicire au declanșat o prigoană împotriva lui Pavel.

„Norodul s-a ridicat şi el împotriva lor, şi dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei, şi au poruncit

să-i bată cu nuiele. După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă, şi au dat în grijă

temnicerului să-i păzească bine. Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în

temniţa din lăuntru, şi le-a băgat picioarele în butuci“ (Fapte 16:22-24).

Este de remarcat că Pavel nu s-a grăbit să se folosească de drepturile de cetăţean roman ca să scape de

suferinţe. Există situaţii în care tot ceea ce cere Dumnezeu de la copiii Săi sunt: tăcere, răbdare și ...

lacrimi. Pavel și-a dus răbdarea până la capăt, așteptând ca Dumnezeu să intervină cumva și să-Și

împlinească planurile Lui veșnice. În inima lui însă, cred că apostolul Pavel s-a rugat cam așa: „Doamne,

aceasta este Macedonia care „mă așteaptă“? Doamne, unde este macedoneanul acela care are nevoie de

ajutorul meu? Să fie oare între oamenii aceștia care se află împreună cu mine în temniţă?“

Pavel n-a fost descurajat de întemniţare. Prin aceasta, apostolul ne-a dat o lecţie tuturor celor care

suferim de boala aceasta grea. Descurajarea se naște din nemulţumirea faţă de trecut, dezamăgirea faţă de

prezent și neîncrederea în viitor. Ea adună la un loc ingratitudinea faţă de binecuvântările de ieri,

indiferenţa faţă de oportunităţile de astăzi și nesiguranţa faţă de surprizele zilei de mâine. Cine este

îmbolnăvit de ea este orb la frumuseţea din jur, surd la gemetele celor aflaţi în suferinţă și fără grai lângă

cei care au nevoie de nădejde. Manifestările ei cuprind lipsa de răbdare, imaturitatea în gândire și cârtirea

faţă de Dumnezeu.

În loc să se descurajeze, Pavel a făcut singurul lucru pe care putea-l putea face, bătut măr, plin de răni și

de vânătăi, cu picioarele umflate în butuci, el s-a apucat să mărturisească în temniţa Evanghelia prin

rugăciuni și cântece. Da, este posibil să evanghelizezi prin rugăciuni și cântece. Oamenii aflaţi atunci în

temniţă alături de Pavel și Sila nu mai auziseră niciodată o asemenea veste bună:

„Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi cântau cântări de laudă lui Dumnezeu; iar cei închişi îi

ascultau“ (Fapte 16:25).

Unchiul meu, Badragan Vasile, a făcut o asemenea evanghelizare la vama din București. Pe când aștepta la

o coadă imensă să-și ridice un pachet trimis din America, unchiu a început să cânte cântări creștine de la

12

adunare. Ofiţerul de servici i-a spus: „Termină cu prostiile astea!“ Pe vremea aceea, cântările creștine erau

ofensatoare pentru autorităţile comuniste. Unchiu s-a scuzat, a tăcut o vreme, dar când s-a plictisit a luat-

o iar cu cântatul. A cântat una, a cântat două, a cântat trei … Oamenii de la coadă îl ascultau cu interes și

simpatie. Ofiţerul a revenit nervos și i-a spus: „Treci în faţă, ia-ţi pachetul și pleacă imediat de aici!“ Și așa,

Vasile Badragan a fost răsplătit de Dumnezeu pentru credincioșia cu care a cântat. N-a mai trebuit să

aștepte la coadă!

Socrul meu, Traian Ban a fost condamnat de regimul communist la 20 de ani de închisoare în anul 1958.

Vina lui? Pe rechizitoriu a scris clar: „A căutat să răstoarne regimul politic prin … rugăciuni și cântări

creștine la întâlnirile de acasă cu prietenii lui“. Nu, nu era o farsă și nici o glumă. Ideologii comuniști erau

convinși de eficacitatea mărturiei creștine prin cântece și rugăciuni, chiar dacă nu citiseră … Faptele

Apostolilor.

Cântarea și rugăciunea din noaptea petrecută în adâncul temniţei n-a fost „excepţia“, ci regula vieţii

apostolului Pavel. El recomandă aceeași metodă tuturor creștinilor:

„Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată

inima laudă Domnului“ (Efes. 5:19).

În Filipi, după ce a cutremurat inimile oamenilor prin mărturia lui Pavel și Sila, Dumnezeu a cutremurat

pământul de sub ei. Speriat că deţinuţii s-au folosit de cutremur și au fugit, temnicerul era cât pe aici să-și

pună capăt zilelor. L-a salvat însă glasul lui Pavel:

„Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, aşa că s-au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s-au

deschis toate uşile, şi s-au deslegat legăturile fiecăruia. Temnicerul s-a deşteptat; şi, când a văzut uşile

temniţei deschise, a scos sabia, şi era să se omoare, căci credea că cei închişi au fugit. Dar Pavel a

strigat cu glas tare: „Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi suntem aici“ (Fapte 16:26-28).

Copleșit de toate cele întâmplate, temnicerul i-a scos pe cei doi din temniţa teribilă, le-a spălat rănile, le-a

ascultat mărturia și … a crezut în Domnul Isus Christos. Bătut, plin de vânătăi și de răni încă deschise,

Pavel a stat în capul mesei în casa temnicerului și s-a uitat probabil fericit la cei din jurul lui, la atenţia cu

13

care-i sorbeau cuvintele de pe buze. Eu cred că doar atunci a priceput Pavel cine fusese macedoneanul pe

care-l văzuse în vis. Ce surpriză! Era tocmai … temnicerul.

Ce învăţăm noi din această întâmplare? Multe! Suntem o generaţie care s-a obișnuit să primească totul

instantaneu. Caracterul nu se formează însă în pripă. O ciupercă poate apare peste noapte, dar un stejar

falnic nu ajunge la maturizare decât după foarte mulţi ani de creștere. În relaţia noastră cu Dumnezeu, nu

se poate însă să creștem fără „răbdare“. Creatorul ne va pune în tot felul de situaţii, total diferite unele de

altele. Sunt ceasurile în care trebuie să creștem în răbdare:

„Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii cari ştiţi că

încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea,

pentru ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic“ (Iacov 1:2-4).

Un creștin trebuie să aibă o răbdare … supranaturală. Un proverb chinezesc spune că „Cu răbdare,

frunzele de dud se transformă în mătase!“ Cine s-ar îmbrăca în frunze de dud? Cine ar refuza însă

veșminte de mătase? Frunzele de dud se transformă în mătase doar dacă ai răbdare și dacă ai niște …

viermi care să lucreze.

Care sunt viermii care te prelucrează pe tine? Care sunt situaţiile neplăcute prin care te trece Dumnezeu

ca să scoată din tine tot ce este mai bun și mai preţios? Nu le dispreţui. Nu te grăbi să scapi de ele. Ai

nevoie de … răbdare.

Cuvântul inteligenţă derivă de la alte două cuvinte: „inter” și „legere”(„inter“ însemnând „între”, iar

„legere“ însemnând „a alege”). O persoană inteligentă, prin urmare, este cineva care a învăţat „să aleagă

14

între” mai multe variante. El știe că ceea ce este bun este mai de folos ca ceea ce este rău, că îndrăzneala

poate depăși frica, că dragostea este superioară urii, că blândeţea este de preferat cruzimii, că răbdarea

este superioară intoleranţei, mila aroganţei și că adevărul este mai virtuos decât orice ignoranţă. Cine

alege să aibă răbdare este un om inteligent. C.H. Spurgeon a spus: „Știţi cum a ajuns melcul pe corabia lui

Noe? Încet, dar cu răbdare și perseverenţă“. Răbdarea este o verigă strict necesară în lanţul virtuţilor

creștine:

„De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa; cu

cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fraţi;

cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor

lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus

Christos“ (2 Petru 1:5-8).

Răbdarea ne face să fim biruitori asupra împrejurărilor și harnici în slujirea lui Dumnezeu:

„Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea

aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea“ (Rom. 5:3-4).

Cât de mare trebuie să fi fost surpriza temnicerului din Filipi când a aflat că Pavel era cetăţean roman! Cât

de mult trebuie să se fi mirat el că apostolul s-a lăsat totuși bătut pentru mărturia lui creștină. Ce impresie

trebuie să fi lăsat asupra lui acest fapt! Pavel a plecat mai departe, dar a lăsat în urma lui un grup de

„fraţi“ mângâiaţi de frumosul caracter al apostolului:

„Când s-a făcut ziuă, dregătorii au trimes pe cei ce purtau nuielele (Greceşte: lictori.), să spună

temnicerului: „Dă drumul oamenilor acelora“. Şi temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Dregătorii

au trimes să vi se dea drumul; acum dar, ieşiţi afară, şi duceţi-vă în pace“. Dar Pavel le-a zis: „După ce

ne-au bătut cu nuiele în faţa tuturor, fără să fim judecaţi, pe noi, cari suntem romani, ne-au aruncat în

temniţă, şi acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge aşa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!“

Cei ce purtau nuielele, au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceştia s-au temut, când au auzit că sunt

romani. Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniţă, şi i-au rugat să părăsească

cetatea. Ei au ieşit din temniţă, şi au intrat în casa Lidiei; şi, după ce au văzut şi mângâiat pe fraţi, au

plecat“ (Fapte 16:35-40).

15

Plin de răbdare în așteptarea unui colaborator, plin de răbdare în așteptarea unei călăuziri, plin de

răbdare în identificarea unor posibili convertiţi, plin de răbdare sub atacul demonic, plin de răbdare în

bătăi și în persecuţie, Pavel a putut clădi pe mărturia lăsată în urmă, îndemnându-i pe creștinii din Filipi

și Tesalonic să privească viaţa și suferinţele dintr-un foarte surprinzător punct de vedere. Vom vedea asta

din textul scrisorilor pe care li le-a trimis ulterior.

2. Pavel - un apostol hăituit, dar preocupat de biserici

De la Filipi, Pavel, Sila și Timotei au plecat prin Amfipoli și Apolonia (capital provinciei) și au ajuns la Tesalonic (co-capitala provinciei romane), unde, după obiceiul lui, i-a căutat mai întâi pe evrei. Asta din cauza dragostei lui pentru cei din neamul lui (Rom. 9:1-3; 10:1) și din cauza principiului „întâi a iudeului“:

,,Căcimienumi-eruşinedeEvanghelialuiHristos;fiindcăeaesteputerealuiDumnezeupentrumîntuireafiecăruiacarecrede:întîiaIudeului,apoiaGrecului;deoareceîneaestedescoperităoneprihănire,pecareodăDumnezeu,princredinţăşicareducelacredinţă,dupăcumestescris:,,Celneprihănitvatrăiprincredinţă.`` (Rom. 1:16).

Pasajul din Faptele Apostolilor 17:1-14 ne prilejuiește întâlnirea cu oamenii cărora Pavel la va scrie mai tărziu două dintre epistolele sale. Sunt unele din cele mai timpurii scrieri din Noul Testament. Ca să le pătrundem mesajul va trebui să vedem mai întâi ce fel de oameni erau acești tesaloniceni și cuma fost întâlnirea lor cu Pavel.

„Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

dovedind şi lămurind, că Hristosul trebuia să pătimească şi să învieze din morţi. ,,Şi acest Isus,

pe care vi -L vestesc eu``, zicea el, ,,este Hristosul.`` Unii din ei, şi o mare mulţime de Greci

temători de Dumnezeu, şi multe femei de frunte au crezut, şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui

Sila. Dar Iudeii cari nu crezuseră, de pizmă, au luat cu ei nişte oameni fără căpătîi din mulţime,

au făcut gloată, şi au întărîtat cetatea. S'au năpustit asupra casei lui Iason, şi căutau pe Pavel şi

pe Sila, ca să -i aducă afară la norod.

Fiindcă nu i-au găsit, au tîrît pe Iason şi pe vreo cîţiva fraţi înaintea dregătorilor cetăţii, şi

strigau: ,,Oamenii aceştia, cari au răscolit lumea, au venit şi aici, şi Iason i -a găzduit. Ei toţi

lucrează împotriva poruncilor Cezarului, şi spun că este un alt Împărat: Isus.`` Prin aceste vorbe,

Iudeii au turburat norodul şi pe dregătorii cetăţii, cari au dat drumul lui Iason şi celorlalţi, numai

16

după ce au căpătat dela ei un zălog. Fraţii au trimes îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila la

Berea“ (Fapte 17:2-10a).

Textul ne vorbește despre patru categorii din sinagoga pe care a vizitat-o Pavel:

- evrei care au primit Evanghelia despre împlinirea profețiilor prin Isus Christos, - o mare mulțime de „greci temători de Dumnezeu“ care au făcut la fel (aceștia erau ceea ce

evreii numeau „prozeliți dela poartă“, oameni care credeau în Dumnezeul evreilor fără a fi membrii deplini în sinagoga evreilor),

- „multe femei de frunte“ care au crezut și ele că „Isus, pe care-l propovăduia Pavel, este Christosul“ (acestea erau parte din „matroanele“ specifice culturii sociale grecești, femei în vărstă, cărora bărbații le cedaseră parțial dreptul de a organiza treburile de acasă și din cetate) și

- evreii din Tesalonic care nu l-au crezut pe Pavel.

Expresia folosită de Luca, „au trecut de partea lui Pavel“ sugerează că între Pavel și evreii „care nu crezuseră“ se declanșase un conflict deschis. Împotrivitorii lui Pavel au tocmit niște oameni fără căpătâi, l-au denunțat pe Pavel în fața autorităților orașului și l-au forțat să fugă la adăpostul nopții. Este clar că ei au luat din Evanghelia lui Pavel numai ceea ce le-a convenit, transformând îngrijorarea lor religioasă într-o presupusă problemă politică cu implicații sociale. Viclenia lor a reușit și astfel asupra creștinilor din Tesalonic a început foarte de timpuriu un val de persecuție.

Aceste viespi turbate l-au urmărit apoi pe apostolul Pavel și la Berea, punându-l iar pe fugă spre Atena:

„Iudeii aceştia (din Berea) aveau o inimă mai aleasă decît cei din Tesalonic. Au primit Cuvîntul cu

toată rîvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa. Mulţi

dintre ei şi din femeile cu vază ale Grecilor, şi mulţi bărbaţi au crezut. Dar Iudeii din Tesalonic,

cînd au aflat că Pavel vestea Cuvîntul lui Dumnezeu şi în Berea, au venit acolo, ca să turbure şi

să aţîţe noroadele. Atunci fraţii au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila şi Timotei au rămas în

Berea. Cei ce însoţeau pe Pavel, l-au dus pînă la Atena. Apoi s'au întors, cu însărcinarea să

ducă lui Sila şi lui Timotei porunca să vină cît mai curînd la el“ (Fapte 17:11-15).

Ca fundal pentru studierea epistolelor scrise de Pavel către Tesaloniceni, aflăm deci două lucruri. Cel dintâi este că biserica de acolo s-a format în toiul unor controverse legate de felul în care Dumnezeu a împlinit profețiile mesianice prin Isus Christos și va instaura curând mult așteptata împărăție. Cel de al doilea este că Pavel a plecat „pe fugă“ de acolo și a rămas îngrijorat de impresia pe care aparenta lui slăbiciune va pune în umbră mărturia despre un Christos

17

atotputernic. În realitate, apostolul a plecat din Tesalonic mai mult de dragul noilor convertiți de acolo. Prezența lui îi costase deja mult și risca să-I coste și mai mult.

„ … au dat drumul lui Iason şi celorlalţi, numai după ce au căpătat dela ei un zălog“ (Fapte 17:9b).

Convertiții din Corint au trebuit să plătească autorităților romane o mare sumă de bani drept cauțiune. Prezența lui Pavel în Tesalonic ar fi însemnat noi tulburări religioase , pierderea acestei sume și cine mai știe ce altfel de pedepse. Apostolul aplecat ca să evite toate acestea, dar a plecat și cu o mare îngrijorare în inimă.

Ambele două scrisori ale lui, scrise la doar două luni una de alta, vor fi pline de aceste două elemente, dovedind marea preocupare apostolică pentru cei din Tesalonic.

„ … ne-am arătat blînzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii.“ (1 Tes. 2:7).

După plecarea din Tesalonic și ajungerea la Atena, Pavel a făcut tot ce a depins de el ca să se îngrijească de convertiții din Tesalonic. Mai mult, Pavel dorea din toată inima să se întoarcă la ei și să continue lucrarea de acolo:

„Deaceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena, şi v'am trimes pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci ştiţi singuri că la aceasta sîntem rînduiţi. Şi cînd eram la voi, v'am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceeace s'a şi întîmplat, cum bine ştiţi. Astfel, în nerăbdarea mea, am trimes să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala noastră să fi fost degeaba. Dar chiar acum a venit Timotei dela voi la noi, şi ne -a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna păstraţi o plăcută aducere aminte despre noi, şi că doriţi să ne vedeţi, cum dorim şi noi să vă vedem pe voi“ (1 Tes. 3:1-6).

Persecuțiile urmăreau să-l îndepărteze pe Pavel de biserici, preocuparea pastorală îl făcea să dorească să fie întotdeauna împreună cu ele, să le crească și ca să zmulgă buruienile învățăturilor mincinoase din ogorul pe care lucre împreună cu Dumnezeu. Această sfâșiere lăuntrică este pecetea apostoliei lui Pavel.

„Pe adevărul lui Hristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această pricină de laudă în ţinuturile Ahaiei! Pentruce? Pentrucă nu vă iubesc? Ştie Dumnezeu! Dar lucrez şi voi lucra astfel, pentru ca să tai orice prilej celor ce caută un prilej, ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu cari se laudă. Oamenii aceştia sînt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători,

18

cari se prefac în apostoli ai lui Hristos. Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrşitul lor va fi după faptele lor. Iarăş spun: să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altmintrelea, suferiţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud şi eu puţintel. Ce spun în această îndrăsneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca şi cum aş spune din nebunie.

De vreme ce mulţi se laudă după firea pămîntească, mă voi lăuda şi eu. Doar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi, cari sînteţi înţelepţi! Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănîncă cineva, dacă pune cineva mîna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi! Spre ruşinea mea o spun, că am fost slabi! Totuş, orice poate să pună înainte cineva-vorbesc în nebunie-pot pune şi eu înainte.

Sînt ei Evrei? Şi eu sînt! -Sînt ei Israeliţi? Şi eu sînt! -Sînt ei sămînţă a lui Avraam? Şi eu sînt! - Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieşit din minţi-eu sînt şi mai mult. În osteneli şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adîncul mării. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi. În osteneli şi necazuri, în priveghiuiri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte! Şi, pe lîngă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile“ (2 Cpr. 11:10-28).

Ce vom spune noi în fața unei pilde așa de frumoase? Cum ar trebui să fie cei chemați astăzi ,,să calce pe urmele lui Pavel, întru-cât și el a călcat pe urmele lui Christos“ ? Pilda marelui apostol ne-a făcut pe mulți să mergem înainte și să „ardem“ până la epuizare în grija pentru cei din Biserică.

Dau aici doar două exemple din viața păstorului Baptist Ioan Dan, care a ajuns într-o vreme să fie chiar președintele Uniunii Baptiste din România. „Cinstea“ aceasta nu i-a adus însă prea mult confort și câștig sub autoritățile comuniste.

Într-o ocazie, trimișii securității au venit să-l aresteze din casa unui om aflat pe o cornișă de sat. Fratele Dan s-a băgat sub o stivă mare de lemne, unde numai unul mic de statură ca el ar fi putut încape. Oamenii legii l-au căutat peste tot și nu l-au găsit. Au stat însă de pază câteva zile, așa că fratele Dan a rămas mult sub stiva aceeea de lemne. „Dumnezeu a avut grijă de mine. O găină și-

19

a făcut și ea cuibarul sub stiva de lemne, așa că am avut în fiecare zi ouă ca să nu-mi fie nici foame, nici sete“.

Cu altă ocazie, autoritățile l-au prins și l-au închis într-un grajd în care era un taur cunoscut pentru violența lui. Fratele Dan s-a pregătit de moarte și s-a ascuns într-un colț. Taurul s-a năpustit spre el, dar coarnele mari au lovit în dreapta și stănga lui. Faptul că era așa de mic și subțirel l-a scăpat și de data aceea.

Gândul că că un om de talia apostolului Pavel n-a fost apreciat atunci la adevărata lui valoare, ci vorbit de rău și pus în balanța celor ce erau ispitiți să umble după învățători mincinoți ne mângâie și ne întărește totodată. Ca și Pavel altădată, și noi suntem plini de râvnă pentru cei convertiți, nu de dragul nostrum, ci de dragul Celui care ne-a chemat la o slujire așa de măreață. Priviți-l pe apostolul Pavel în sfâșierea lăuntrică scoasă la suprafață de nestatornicia convertiților din Corint:

„O, de aţi putea suferi puţintică nebunie din partea mea! Ei, haide, suferiţi-mă! 2Căci sînt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentrucă v'am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată. Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gîndurile voastre să nu se strice dela curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos. În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă Evanghelie, pe care n'aţi primit -o, oh, cum îl îngăduiţi de bine! Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceştia ,,nespus de aleşi!`` Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul şi în toate privinţele. Sau, am făcut un păcat, cînd m'am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi, şi v'am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? Am despoiat alte Biserici, primind dela ele o plată, ca să vă pot sluji vouă. Şi cînd eram la voi, şi m'am găsit în nevoie, n'am fost sarcină nimănui; căci de nevoile mele au îngrijit fraţii, cînd veniseră din Macedonia. În toate m'am ferit, şi mă voi feri să vă îngreuiez cu ceva“ (2 Cor. 11:1-9).

Hăituit de autoritățile vremii, dar preocupat până la agonie de biserici, Pavel se vede criticat pe nedrept și înlocuit ieftin cu oameni care răspândeau în jur miresmele morții. Chiar și din această situație, el trăiește pentru credincioși, luptă pentru ei, se jertfește pentru ei. Ultima instanță care va judeca lucrarea lui și reacțiile lor va rămâne întotdeauna Dumnezeu și dreptatea Sa cea mare.

Așa a spus și Soren Kierkegaard, filosof și teolog olandez, într-una din cugetările lui memorabile: „Oamenii cred că predicatorul este un actor pe o scenă şi că ei sunt criticii, care îl blamează sau îl laudă. Ceea ce ei nu ştiu este că, de fapt, ei sunt actorii de pe scenă; predicatorul

20

este doar sufleorul care stă în culise și le aminteşte replicile pe care le-au uitat, iar Dumnezeu este ascultătorul care apreciază.”

3. Pavel - un teolog cu teologia sistematizată

Biserica din Tesalonic a fost născută sub persecuție, în condiții de totală opoziție, în doar câteva săptămâni, probabil în mai puțin de o lună. Toți plantatorii de biserici ar vrea să știe care a fost secretul care i-a înlesnit această performanță lui Pavel!

Cine-i citește cu atenție epistolele scrise bisericilor formate în timpul călătoriilor lui misionare, întrezărește parte din secretul lui extraordinar. Spun „parte din secretul reușitelor lui“, pentru că partea majoră a secretului a fost lucrarea irezistibilă a Duhului Sfânt. Nu Pavel a lucrat prin Duhul Sfânt, ci Duhul Sfânt a lucrat prin Pavel! Mântuirea oamenilor este pasiunea Duhului Sfânt, mereu în căutare de oameni prin care să se exprime.

În majoritatea epistolelor lui Pavel, chiar în debutul lor, în cadrul salutului apostolic există o referință la trei noțiuni distincte, cu siguranță „capitolele“ în care își distilase marele apostol învățătura teologică: credința, nădejdea și dragostea. Iată-le în primele versete din epistola scrisă tesalonicenilor:

„Pavel, Silvan şi Timotei (probabil că Luca se afla încă în Tesalonic), către Biserica

Tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Christos: Har şi pace dela

Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Christos. Mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru

voi toţi, pe cari vă pomenim necurmat în rugăciunile noastre; căci ne aducem aminte fără încetare,

înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei

voastre şi de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Christos!“ (1 Tes. 1:1-3).

Iată și un tabel care ilustrează prezența acestor capitole care au „sistematizat“ teologia prezentată de apostolul Pavel:

Teologia lui Pavel

Trecut Prezent Viitor CREDINȚĂ DRAGOSTE NĂDEJDE

21

„ … căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei voastre şi de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Christos!“

1 Tes. 1:3

„Dar noi, cari suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei, şi să avem drept coif nădejdea mântuirii.“

1 Tes. 5:8

„Acum dar rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea“. 1 Cor. 13:13

„Și am auzit despre credinţa voastră în Christos Isus, şi despre dragostea, pe care o aveţi faţă de toţi sfinţii, din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei …“

Coloseni 1:4-5

„De aceea şi eu, de când am auzit despre credinţa în Domnul Isus care este în voi, şi despre dragostea voastră pentru toţi sfinţii, nu încetez să aduc mulţămiri pentru voi, când vă pomenesc în rugăciunile mele. Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Christos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui, şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi, …“

Efeseni 1:15-18

(1:5-11:36) (12:1-13:10) (13:11-14) Romani

(1:6 − 5:12) (5:13 − 6:10) ….. Galateni

„Trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră merge mereu crescând, şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult.“

….. 2 Tesal 1:3

Dacă ar fi să găsim o definire a celor trei capitole ale teologiei lui Pavel, ar trebui să spunem cam așa:

Credința este în ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi prin Christos

Dragostea este în ceea ce-L lăsăm pe Dumnezeu să facă în noi prin Duhul Sfânt

22

Nădejdea este în ceea ce va face Dumnezeu pentru noi prin Isus Christos

Așa cum vom vedea, cea de a doua epistolă scrisă tesalonicenilor este un tratament pentru „nădejde“, pentru că cei de acolo aveau păreri greșite despre vremurile viitoare. Fiind greci convertiți la creștinism (mesianism), majoritatea membrilor tinerei biserici din Tesalonic nu erau prea familiarizați nici cu faptele lui Dumnezeu așa cum au fost ele consemnate în conținutul Vechiului Testament și nici cu viața, învățăturile, moartea și învierea Domnului Isus, care se petrecuseră în teritoriul îngust al Israelului. Religiile cunoscute de greci erau simple speculații filosofice, bazate pe idei năstrușnice sau pe influențe demonice. Creștinismul era și este un unicat, fiind singura religie care se bazează pe fapte, pe evenimente care s-au petrecut în trecut, pe evenimente obiective care se petrec azi și pe evenimente care se vor petrece în viitor. La finalul istoriei, când Dumnezeu va judeca lumea, oamenii se vor pleca în fața realității acestor fapte incontestabile. Iată cum folosește apostolul Pavel terminologia sistemului său teologic:

„ … v-am trimes pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Christos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, … Astfel, în nerăbdarea mea, am trimes să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala noastră să fi fost degeaba“ (1 Tes. 3:2,5) .

Pe măsura familiarizării cu datele din Cuvântul lui Dumnezeu, încrederea tesalonicenilor se așeza din ce în ce mai mult pe o temelie nezdruncinabilă:

„ … credinţa voastră merge mereu crescând“ (2 Tesal. 1:3).

Ce păcat că școlile teologice de azi au neglijat sistemul teologic folosit atunci de Pavel! Ce simplă și ce eficace a fost învățătura lui!

Avem încă o confirmare a celor trei capitole ale sistemului teologic folosit de Pavel din aprecierea răspunsului adecvat pe care l-au dat credincioșii din Tesalonic: ei au primit vestea bună, au părăsit viața idolatră, s-au întors la Dumnezeu și au început să aștepte revenirea Domnului Isus:

„Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut, şi cum dela idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să

slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat, şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat

din morţi: pe Isus, care ne izbăveşte de mânia viitoare“ (1 Tes. 1:9-10).

Apostolul Pavel a fost înviorat să afle că tesalonicenii de la care plecase în condiții nu tocmai plăcute stăruiseră în credință și formaseră o biserică pe care o puteau lua ca exemplu și creștinii din alte părți:

23

„Ştim, fraţi prea iubiţi de Dumnezeu alegerea voastră. În adevăr, Evanghelia noastră v-a fost

propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfânt şi cu o mare îndrăzneală. Căci ştiţi

că, din dragoste pentru voi am fost aşa printre voi. Şi voi înşivă aţi călcat pe urmele mele şi pe

urmele Domnului, întrucât aţi primit Cuvântul în multe necazuri, cu bucuria care vine dela Duhul

Sfânt; aşa că aţi ajuns o pildă pentru toţi credincioşii din Macedonia şi din Ahaia. În adevăr, nu

numai că dela voi Cuvântul Domnului a răsunat prin Macedonia şi Ahaia, dar vestea despre

credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit pretutindeni, aşa că n-avem nevoie să mai vorbim de

ea“ (1 Tes. 1:4-8).

Cea mai deplină confirmare a sistemului teologic folosit de Pavel vine însă din felul în care au fost așezate epistolele lui în canonul Noului Testament. Structural, primele 4 epistole (Romani, 1, 2 Corinteni, Galateni) vorbesc despre Credința mântuitoare ancorată în Crucea de la Golgota. După ele vin trei epistole (Efeseni, Filipeni și Coloseni) care se ocupă de Biserică, trupul spiritual armonios al celor care au crezut în Jertfa de la Cruce și formează acum o familie care trăiește în Dragoste. Ultimele două epistole (1, 2 Tesaloniceni) tratează esența Nădejdii creștine, venirea Domnului ca eveniment sigur și ca sursă de motivație pentru perseverența sfinților.

Unul din pasajele în care apostolul prezintă sistemul său teologic bazat pe trecut, prezent și viitor este 1 Corinteni 15, din care cităm aici doar prima parte. Urmăriți cum cele trei secțiuni sunt prezentate ca trei trepte sau etaje ale revelației dumnezeiești:

„Văfaccunoscut,fraţilorEvanghelia,pecarev-ampropovăduit-o,pecareaţiprimit-o,încareaţirămas,şiprincaresunteţimântuiţi,dacăoţineţiaşadupăcumv-ampropovăduit-o;altfel,degeabaaţicrezut.

V-amînvăţatînaintedetoate,aşacumamprimitşieu:căChristosamuritpentrupăcatelenoastre,dupăScripturi;căafostîngropatşiaînviatatreiazi,dupăScripturi;şicăS-aarătatluiChifa,apoicelordoisprezece.DupăaceeaS-aarătatlapestecincisutedefraţideodată,dintrecariceimaimulţisuntîncăînviaţă,iaruniiauadormit.Înurmăs-aarătatluiIacov,apoituturorapostolilor.Dupăeitoţi,cauneistârpituri,mis-aarătatşimie.Căcieusuntcelmaineînsemnatdintreapostoli;nusuntvrednicsăportnumeledeapostol,fiindcăamprigonitBisericaluiDumnezeu.PrinharulluiDumnezeusuntcesunt.ŞiharulLuifaţădeminen-afostzadarnic;baîncăamlucratmaimultdecâttoţi:totuşinueu,ciharulluiDumnezeu,careesteînmine.

Astfeldar,orieu,oriei,noiaşapropovăduim,şivoiaşaaţicrezut.

IardacăsepropovăduieştecăChristosaînviatdinmorţi,cumzicuniidintrevoi,cănuesteoînviereamorţilor?Dacănuesteoînviereamorţilor,niciChristosn-aînviat.Şidacăn-a

24

înviatChristos,atuncipropovăduireanoastrăestezadarnică,şizadarnicăesteşicredinţavoastră.BaîncănoisuntemdescoperiţişicamartorimincinoşiailuiDumnezeu;fiindcă,ammărturisitdespreDumnezeucăElaînviatpeChristos,cândnuL-aînviat,dacăesteadevăratcămorţiinuînviază.Căci,dacănuînviazămorţii,niciChristosn-aînviat.Şidacăn-aînviatChristos,credinţavoastrăestezadarnică,voisunteţiîncăînpăcatelevoastre,şiprinurmareşiceiceauadormitînChristos,suntpierduţi.Dacănumaipentruviaţaaceastane-ampusnădejdeaînChristos,atuncisuntemceimainenorociţidintretoţioamenii!

Daracum,Christosaînviatdinmorţi,pârgaceloradormiţi.Căcidacămoarteaavenitprinom,totprinomavenitşiînviereamorţilor.ŞidupăcumtoţimorînAdam,totaşa,toţivorînviaînChristos;darfiecarelarândulceteilui.Christosesteceldintâirod;apoi,lavenireaLui,ceicesuntailuiChristos.

Înurmă,vavenisfârşitul,cândElvadaÎmpărăţiaînmâinileluiDumnezeuTatăl,dupăcevafinimicitoricedomnie,oricestăpânireşioriceputere.CăcitrebuiecaElsăîmpărăţeascăpânăvapunepetoţivrăjmaşiisuptpicioareleSale.Vrăjmaşulceldinurmă,carevafinimicit,vafimoartea.Dumnezeu,înadevăr,,,apustotulsuptpicioareleLui“.DarcândzicecătotulI-afostsupus,seînţelegecăafarădeCelceI-asupustotul.ŞicândtoatelucrurileÎivorfisupuse,atuncichiarşiFiulSevasupuneCeluiceI-asupustoatelucrurile,pentrucaDumnezeusăfietotulîntoţi“(1Cor.15:1-28).

Înteologie,cașiînviață,avemnevoieșidetrecutșideprezentșideviitor.Prezentulesteînsumareatrecutuluipânălamomentuldefață.Viitorulesterodireaterenuluiactualdinfertilizatcuexperiențeleșilecțiileînvățateîntrecut.

4. Pavel – un apostol forțat să se apere

În general, un lucrător al lui Dumnezeu nu trebuie să se apere. O va face Dumnezeu la vremea Lui. Uneori însă este vorba despre mult mai mult decât poziția și reputația lucrătorului! Este vorba despre reputația și progresul lucrării. Îmi aduc aminte de o ocazie de prin 1979 în care fratele Geabou Pascu, pastor pe atunci la Alexandria, a venit la amvonul bisericii noastre din București, N. Titulescu 56a, și a trântit la pământ un exemplar al revistei „Pentru Patrie“, spunând: „O revistă murdară și mincinoasă! Te scuipă și nu-ți dă nici măcar dreptul să te stergi pe obraz de scuipatul lor“.

Ce se întâmplase? Revista, editată de ministerul armatei din România socialistă, publicase un

25

articol despre presupusele delapidări săvârșite de un grup de păstori baptiști. „Întâmplător“ erau exact aceiași păstori care inițiaseră semnarea unui memoriu către președintele Nicolae Ceaușescu, cerând libertatea garantată credincioșilor bapătiști prin Constituția țării. Iar „delapidările“ de care erau învinuiți nu erau de fapt decât niște cheltuieli ale bisericilor pentru care ei s-au hotărât că legea nu le cere să mai aștepte „aprobările“ din partea Departamentului Cultelor. Vorba fratelui Liviu Olah, când a fost și el luat la întrebări pentru această lipsă de așteptare după aprobările Departamentului Cultelor: „Domnule împuternicit, eu discut cu orice problemă vreți cu dumneavoastră, dar nu din cele care privesc lucrarea lui Dumnezeu.“ „Dar de ce, domnule Olah, noi suntem reprezentanții Statului pentru binele dumneavoastră?“ Răspunsul a venit simplu și clar: „Pentru că nu aveți Duhul Sfânt.“

Gestul fratelui Geabou Pascu a fost șocant și curajos. Cei din sală au amuțit. Nu se mai văzuse așa ceva și era de neconceput pentru debutul unei predici rostită în inima Bucureștiului. Nu a fost însă singurul gest șocant al păstorului din Alexandria. Când a aflat că prietenii și colegii lui fuseseră închiși de Securitate în arestul miliției din București, Geabou Pascu a venit din proprie inițiativă, cât a putut de repede, și a bătut la poarta SEcurității ca să fie arestat și el alături de cei „vinovați“. Astfel de gesture au fost apoi „criticate și osândite“ de informatorii plătiți care se aflau printre păstorii din cultul Baptist. Începuse Campania de „dezinformare“ și cei cu solda lui Iuda deplăngeau obrăznicia grupului care nu accepta suferința în anonimatul tăcerii „creștine“. Slavă Domnului că glasul acestor „slujitori vânduți“ care mulțumeau Statului ateu care încerca să reducă la tăcere și să discrediteze propovăduirea Evangheliei în societatea românească a fost neutralizat de publicitatea făcută grupului de păstori curajoși de postul de radio „Europa Liberă“. Am ascultat întâmplător la o conversație iscată între doi pe culoarul unui vagon de tren în care unul din interlocutori declara: „Domnule, am auzit de curajul creștin al grupului de păstori baptiști. Grozavi oameni! Dacă aș știi unde să-I găsesc m-aș face și eu membru în … partidul lor!“ Nerecomandată atunci când este vorba de suferințe personale, apărarea publică este nu numai recomandată, ci chiar obligatorie, atunci când este vorba despre apărarea lucrării lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a făcut-o de câteva ori, când, a spus el, și-a permis să vorbească „în nebunie“:

„O,deaţiputeasuferipuţinticănebuniedinparteamea!Ei,haide,suferiţi-mă!…Cespunînaceastăîndrăsneală,casămălaud,nuspundupăDomnul,cicaşicumaşspunedinnebunie….Spreruşineameaospun,căamfostslabi!Totuş,oricepoatesăpunăînaintecineva-vorbescînnebunie-potpuneşieuînainte“ (2 Cor. 11:1, 17, 21).

Capitolul doi al primei epistolei scrise de apostolul Pavel celor din Tesalonic conține și el căteva afirmații prin care Pavel se dezvinovățește de niște acuzații care i s-au adus. Metoda

26

diavolului pentru distrugerea adunărilor creștine nou formate este, mai întâi, să discrediteze reputația mesagerului Evangheliei, iar apoi să atace conținutul mesajului adus. La Tesalonic, diavolul le făcuse deja pe amândouă.

Ca să distrugă reputația mesagerului, diavolul atacă motivația activității lui. Dacă vom citi „printre rânduri“ vom descoperi apărarea lui Pavel și, implicit, acuzele care I s-au adus. Apostolul nu se apără din cauza mândriei, ci pentru ca tesalonicieni să poată să stea tari pe temelia mesajului primit. Putem enumera nu mai puțin de nouă astfel de lucruri.

Pavel este acuzat …

… că încurcă lucrurile, că este un fel de „încurcă-lume“.

… că este un fricos, un răufăcător pus pe fugă de cei care stau pentru adevăr. În realitate, Pavel a plecat pentru ca cei credincioși să nu sufere. Ei puseseră o „cauțiune“ bănească ca gaj că nu va mai fi tulburare în cetate.

… că este un fanatic periculos.

… că este un afemeiat, din cauză că erau multe femei printre noii convertiți, mai cu seamă dintre cele mai bogate.

… că este un farsor, care i-a păcălit pe cei din Tesalonic.

… că este un lingușitor care știe să profite spunând oamenilor ceea ce vor ei să audă.

… că este un oportunist lacom care urmărește să le ia banii.

… că este un puturos căruia îi place să trăiască din munca altora.

… că este un dictator, căruia îi place să stăpânească peste alții, mereu în căutare de naivi care să-l admire.

Niciuna din aceste nu era adevărată, dar diavolul le aruncase în calea credincioșilor din Tesalonic. De fapt, acestea erau adevărate pentru diavol, așa lucrează el cu oamenii.

Apostolul Pavel face apel la mărturia tesalonicenilor și a lui Dumnezeu însuși.

1. El le arată realitatea frumoasă a vieții celei noi din adunarea lor . Poate fi aceasta lucrarea unui „încurcă-lume“ ?

„Voi înşivă ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi n'a fost zadarnică“ (2:1)

27

2. El le aduce aminte despre îndrăzneala lui în lucrare. După ce a fost aruncat în închisoare în Filipi, în prima cetate în care a venit s-a apucat de-ndată să predice Evanghelia. Așa se poartă un fricos? Dacă ar fi fost fricos s-ar fi grăbit să fugă în altă țară.

„Dupăce am suferit şi am fost batjocoriţi în Filipi, cum ştiţi, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte“ (2:2).

3. El le spune că nu este nici lingușitor și nici mincinos, ci un om care spune ceea ce crede și crede ceea ce spune. Pavel n-a căutat să păcălească pe nimeni.

„Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăţie, nici pe viclenie.În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n'am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu“ (2:4)

4. El le vorbește despre evlavia sa. Dumnezeu l-a spcotit vrednic și asta este cea mai bună dovadă.

„Ci, fiindcă Dumnezeu ne -a găsit vrednici să ne încredinţeze Evanghelia, căutăm să vorbim aşa ca să placem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima. “ (2:5).

5. El le amintește despre smerenia și blândețea comportamentului lui printre ei.

„N’am căutat slavă dela oameni: nici dela voi, nici dela alţii, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. Dimpotrivă, ne-am arătat blînzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-şi creşte cu drag copiii“ (2:6-7).

6. El le aduce aminte că s-a ostenit să le dea din timpul, din banii și chiar din sine însuși.

„Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atît de scumpi ne ajunseserăţi“ (2:8).

7. El le aduce aminte de hărnicia cu care a lucrat ca să nu le fie o povară.

„Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi munca noastră. Cum lucram zi şi noapte, ca să nu fim sarcină niciunuia din voi, şi vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu“ (2:9).

8. El îi face pe ei martori ai sfințenie cu care a trăit printre ei.

„Voi sînteţi martori, şi Dumnezeu deasemenea, că am avut o purtare sfîntă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi, cari credeţi“ (2:10).

9. El le aduce aminte că, departe de afi un dictator între ei, a fost mai degrabă ca un tată

28

care-și educă cu drag copiii pentru viața în Împărăția lui Dumnezeu.

„Ştiţi iarăş că am fost pentru fiecare din voi, ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mîngîiam şi vă adeveream, să vă purtaţi într'un chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăţia şi slava Sa“ (2:11-12).

Situația cu care s-a confruntat apostolul Pavel față de biserica din Tesalonic este o ocazie excelentă să înțelegem cum atacă diavolul pe lucrătorii din biserici. Lui îi place teribil să arunce îndoială și criticism la adresa lor, ca să-i descurajeze și să-i facă pe ceilalți să nu-i mai asculte.

„Deaceea mulţămim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci cînd aţi primit Cuvîntul lui Dumnezeu, auzit dela noi, l-aţi primit nu ca pe cuvîntul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvîntul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi cari credeţi“ (2:13).

Apostolul Pavel n-a fost surprins de acest aspect al luptei duhovnicești. Îl experimentase deja încă de pe când lucra și lupta în bisericile din Iudeea.

„Căci, fraţilor, voi aţi călcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu, cari sînt în Hristos Isus, în Iudea; pentrucă şi voi aţi suferit din partea celor de un neam cu voi aceleaşi rele, pe cari le-au suferit ele din partea Iudeilor. Iudeii aceştia au omorît pe Domnul Isus şi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, şi sînt vrăjmaşi tuturor oamenilor, căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mîntuite. Astfel, ei totdeauna pun vîrf păcatelor lor. Dar, la urmă, i -a ajuns mînia lui Dumnezeu!“ (2:14-16).

Pentru Pavel, înverșunarea dușmanului era normală. Dumnezeu smulgea oameni de sub stăpânirea lui așa că reacția lui era de așteptat, era firească. Așa cum spunea cineva: „Dacă nu te întâlnești din când în când frontal cu diavolul, s-ar putea să mergeți în aceeași direcție!“ Unii creștini ar vrea să trăiască fără suferințe. Pentru Pavel, suferința era un semn al alegerii divine, un semn de cinste, o pecete a autenticității. Nu-I de mirare că apostolul a vrut să le transmită acest fel de gândire și credincioșilor din Tesalonic.

„Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi cîtăva vreme de voi, cu faţa dar nu cu inima, am avut cu atît mai mult dorinţa să vă vedem. Astfel, odată, şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi; dar ne -a împedecat Satana. Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sînteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui? Da, voi sînteţi slava şi bucuria noastră“ (2:17-20).

Capitolul 3 conține pasaje de destăinuiri duioase, asemănătoare unei spovedanii. Departe de apleca uțor din Tesalonic, ca să-și scape pielea, cum îl învinuiau unii, Pavel s-a gândit în toate

29

doar la binele lor și a tremurat pentru credincioșia lor față de Domnul.

„Deaceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena, şi v'am trimes pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci ştiţi singuri că la aceasta sîntem rînduiţi. Şi cînd eram la voi, v'am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceeace s'a şi întîmplat, cum bine ştiţi. Astfel, în nerăbdarea mea, am trimes să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala noastră să fi fost degeaba. Dar chiar acum a venit Timotei dela voi la noi, şi ne -a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna păstraţi o plăcută aducere aminte despre noi, şi că doriţi să ne vedeţi, cum dorim şi noi să vă vedem pe voi. Deaceea, fraţilor, în toate strîmtorările şi necazurile noastre, am fost mîngîiaţi cu privire la voi, prin credinţa voastră. Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi tari în Domnul“ (3:1-8).

Acum, că aflase de la Timotei vești bune despre ei, apostolul le face o declarație de dragoste și își mărturisește dorința vie de a fi iar în mijlocul lor. Un lucrător creștin poate lucra și prin scrisori, dar eficiența lui cea mai mare, bucuria lui cea mai deplină este atunci când este ca un păstor în mijlocul turmei sale.

„Cum putem noi oare să mulţămim în deajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria, pe care o avem din pricina voastră, înaintea Dumnezeului nostru? Zi şi noapte Îl rugăm nespus să vă putem vedea faţa, şi să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre. Însuş Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să ne netezească drumul la voi! Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi, ca să vi se întărească inimile, şi să fie fără prihană în sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toţi sfinţii Săi“ (3:9-13).

Vorbirea de rău se alungă prin faptele bune. Nu ne este de nici un folos să ne retragem în bârlog ca ursul care hibernează sau își linge rănle. Am dovedi doar că vorbirea de rău și-a atins scopul!

Pavel dorea să meargă iar printre tesaloniceni pentru ca purtarea lui să alunge calomniile spuse despre el.

5. Pavel - un apostol preocupat cu maturizarea ucenicilor din Tesalonic

În capitolele 4 și 5 din 1 Tesaloniceni, apostolul Pavel ilustrează preocuparea părintească

30

pentru copiii lui în credință, dorind să-i vadă crescând sănătoși în două domenii: în sfințire și în speranța pentru viitor (nădejde). Oricât ar părea de paradoxal, ambele domenii implică o relație cu … moartea. Sfințirea este creșterea noastră în asemănarea cu Dumnezeu prin mortificarea firii noastre pământești (Rom. 8:13; Gal. 6:8; Efes. 4:22; Col. 3:5), iar nădejdea este cea mai plăcută punte peste moartea fizică.

Sfințirea

Sfințirea este transformarea vieții prin creșterea în asemănare cu Dumnezeu. Ea măsoară gradul în care ieșim de sub puterea păcatului și intrăm sub autoritatea vitală a Duhului Sfânt. Apostolul a văzut foarte clar că cei din Tesalonic, născuți ca oameni în mediul corupt al societății grecești, trebuie să părăsească felul lor deșert de viețuire pe care l-au moștenit de la părinții lor pentru a trăi la înălțimea standardelor divine. Probabil că cea mai „contemporană“ definiție a procesului de sfințire este „calea spre excelență“. Dumnezeu ne iubește așa cum ne găsește, dar ne iubește prea mult ca să ne lase așa cum ne găsește! El vrea să ne scoată din lumea de dărâmături și eșecuri ale păcatului și să ne facă părtași desăvârșirii Lui. Cel mai important verb din prima parte a capitolului patru este „să sporiți“. Nu este suficient că cei din Tesalonic au început bine. Mai este destul loc pentru creștere, pentru excelență. Pavel nu obosește să le repete în scris ceea ce le spusese deja prin viu grai când fusese la ei:

„Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat dela noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, şi aşa şi

faceţi, vă rugăm, şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta“ (1

Tes. 4:1).

„Dragostea“, care măsoară participarea noastră la sfințirea lucrată de Duhul lui Dumnezeu, trebuia să crească în ei spre desăvârșire:

„Cât despre dragostea frăţească, n-aveţi nevoie să vă scriem; căci voi singuri aţi fost învăţaţi de

Dumnezeu …Dar vă îndemnăm, fraţilor, să sporiţi tot mai mult în ea“ (1 Tesal. 4:9-10).

Convertirea este un eveniment care se produce într-o clipă, însă sfințirea este un proces care durează toată viața! Înainte de a ajunge în cer, cei din Tesalonic aveau nevoie să iasă din obiceiurile păguboase pe care le deprinseseră în societatea grecească.

Etica familiei creștine

Prima schimbare de caracter și comportament în convertiții din Tesalonic trebuia să înceapă cu cărămida de bază a societății, familia.

31

„Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat dela noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, şi aşa

şi faceţi, vă rugăm, şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa

aceasta. Ştiţi, în adevăr, ce învăţături v-am dat prin Domnul Isus. Voia lui Dumnezeu este

sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie; fiecare din voi să ştie să-şi stăpânească vasul în sfinţenie

şi cinste, nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, cari nu cunosc pe Dumnezeu“ (1 Tes. 4:1-5).

Grecii duceau o viață destrăbălată plină de abuzuri carnale, după chipul și asemănarea „zeilor“ la care se închinau. Olimpul lor era plin de „năluci“ care personificau pornirile păcatelor din trupurile lor. Bahus era zeul beției, Diana și Afrodita patronau vânătoarea și sexul. Iată o scurtă descriere a sistemului religios al grecilor, preluată prin Internet de pe CreștinOrtodox.ro:

„În perioada străveche, locuitorii Greciei și ai insulei Creta par să fi adorat Pământul Mamă, ca zeiță a fecundității dar și a reîntoarcerii finale. Din cercetările savanților putem spune că exista un cult la Cnossos și Pylos și că era adorată o divinitate a naturii și a animalelor, Potnia Teron. Apar treptat date despre zeități ca Zeus, Hera, Poseidon, Demeter, Atena, Ares, Hermes, Dyonisos.

Zeus era zeul suprem al grecilor, părintele zeilor și al oamenilor. Ca zeu al cerului, el locuiește pe vârful muntelui Olimp, vârf care era socotit a fi în cer, și tot ca zeu al cerului, el este stăpânul norilor, al ploii, al zăpezii, al tunetului și al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger în mână. Ca zeu al luminii, Zeus vede toate, nu-i scapă nimic. El supraveghează împlinirea justă a angajamentelor, respectarea dreptății, împlinirea obligațiilor conjugale. El protejează familia, patria, cetatea. Mitologia a întunecat figura măreață a lui Zeus, atribuindu-i o seamă de aventuri amoroase cu totul imorale.

Hera este personificarea feminină a cerului, în special a cerului nocturn. Ea este soră și soție în același timp a lui Zeus, împărțind cu acesta puterea. Este zeița femeilor și a căsătoriei.

Atena (Athena, numită și Palas Athena) este, dintre toate zeitățile panteonului grecesc, cea mai apropiată de Zeus, ca una ce este născută, fără mamă, direct din capul lui și întrupând o parte din însușirile tatălui sau. Ea conduce armatele la victorie și tot ea prezidează la încheierea păcii. Și Ares este zeul războiului, dar acesta este un zeu sângeros, iubind vărsarea de sânge pentru vărsarea de sânge însăși. Atena este înțeleaptă, prudentă, duce luptele la bun sfârșit, apoi prezidează operele din timp de pace: adunările din agora (piața publică), ședințele senatului etc. Ea protejează munca, meseriile, artele.

Apolo (Apollo) este unul dintre cei mai importanți zei ai grecilor. Numele său înseamnă soarele „strălucitor". De la început Apolo a fost o zeitate pastorală. În general însă el este cunoscut ca zeu al poeziei și al artelor.

32

Artemis este zeița fecundității, a castității și a iubirii legitime. Ca soră a lui Apolo împărtășește unele din însușirile acestuia, ca de exemplu aceea de a feri pe oameni de boli, dar este în stare și să provoace epidemiile și să omoare cu repeziciune mai ales femei. Identificându-se cu zeitățile lunare Hecate și Selene, ea apare ca zeiță a luminii nocturne, zeiță care iubește locurile retrase, întunecoase.

Hermes era socotit zeu al vântului, al comerțului, al câștigului rapid, al artei de a trage profit în dauna altuia. Tot el este și zeul drumurilor.

Hefaistos este în panteonul grecesc zeul focului, în special al focului din adâncul pământului. Mai târziu, în poemele homerice, apare ca meșterul iscusit care clădește palatele zeilor și făurește toate obiectele de confort și de podoabă ale zeilor; la care, firește, se folosește în primul rând focul.

Afrodita, soția lui Hefaistos, după altă versiune soția lui Ares, zeul războiului, este zeița iubirii senzuale.

Poseidon, zeul mărilor, fratele lui Zeus, este de asemenea una dintre zeitățile importante ale panteonului grecesc ca și Atena zeiță a înțelepciunii.

În lumea subpământeană locuiau: Hades (fratele lui Zeus), zeițele Persefona și Hecate.

În secolele al Vll-lea și al Vl-lea î. Hr. a luat un mare avânt cultul eroilor, care erau fie personaje omenești îndumnezeite, fie zei decăzuți. Ei erau socotiți în general ca fiind născuți din căsătoria între un zeu și o pământeancă sau un pământean și o zeiță. Majoritatea eroilor proveneau din personalități istorice de mare însemnătate, strămoși care au întemeiat o colonie ori au adus importante servicii cetății și a căror amintire a luat cu vremea înfățișarea unei apoteoze. Unii dintre eroi ajungeau să fie asimilați întru totul cu zeii. Cel mai cunoscut este eroul Prometeu, care la origine a fost un zeu al focului. Prometeu fură focul din fierăria lui Hefaistos și-l aduce oamenilor. Pentru toate acestea, Zeus îl pedepsește să stea încătușat de o stâncă în Caucaz și un vultur să-i mănânce zilnic ficatul, care creștea la loc în timpul nopții. Mitul prometeic a fructificat o întreagă literatură în antichitate și în epocile modernă și contemporană, Prometeu devenind simbolul eroului care se sacrifică pentru binele omenirii.

Dintre ceilalți eroi amintim pe Teseu, care a omorât Minotaurul - monstru căruia atenienii trebuiau să-i sacrifice din nouă în nouă ani câte șapte tineri și șapte fecioare - pe Ahile, pe Menelau, pe Diomede, etc.“

După cum se poate vedea, grecii și-au inventat patroni supranaturali care să le justifice viciile.

33

Familiile lor erau neafectate de libertinajul sexual pentru că instauraseră un sistem social care să le dea stabilitate. Nevestele puteau fi schimbate în mod „civilizat“, iar întreținerea amantelor era ceva foarte public și la modă. Iată ce ne spune Demostenes despre reglementarea raporturilor sexuale în Grecia timpului său:

„Noi plătim prostituate pentru plăcere, ținem amante pentru satisfacerea nevoilor de fiecare zi ale trupului și avem soții pentru nașterea de copii și pentru buna administrare a casei“.

Nevestele grecilor mai erau numite și „matroane“ („femei de frunte“ în Faptele Apostolilor 17:4). Trecute de vârsta medie și neglijate de bărbații lor, ele se revanșau prin influența mare în treburile obștei și prin întreținerea unor relații păcătoase cu „campionii“ jocurilor sportive de atunci. O matroană rămasă văduvă își cumpăra uneori un soț tânăr sărac. După moartea ei, soțul trecut de floarea vârstei își lua o nevastă tânără, ș.a.m.d. Seneca a scris: „Femeile se mărită ca să divorțeze și divorțează ca să se mărite“. Castitatea era aproape o virtute moartă.

Dacă plasați tesalonicenii pe fundalul acesta veți înțelege foarte repede de ce le-a scris Pavel ceea ce le-a scris și de ce sfințirea trupului și a familiei era așa de prioritară.

Etica muncii și a comerțului

O altă prioritate a fost scoaterea creștinilor din obiceiurile corupte legate de muncă și de comerț. Grecii erau campionii comerțului mondial. Aceasta n-ar fi fost rău, dacă n-ar fi însemnat și că profitul lor era derivat dintr-un sistem de necinste și camătă. Pavel le repetă ceea ce le spusese deja: relațiile dintre ei trebuiau să fie de-acum de o cu totul altă natură:

„Nimeni să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său; pentrucă Domnul

pedepseşte toate aceste lucruri, după cum v'am spus şi v'am adeverit. Căci Dumnezeu nu ne -a

chemat la necurăţie, ci la sfinţire. De aceea, cine nesocoteşte aceste învăţături, nesocoteşte nu

pe un om, ci pe Dumnezeu, care v'a dat şi Duhul Său cel sfînt“ (1 Tes. 4:6-8).

Ca să poată supraviețui neîntinați de „sistem“, convertiții la creștinism sunt îndemnați să se considere intrați într-o familie de „frați“ și „surori“, care pot să-și înființeze o viață comunitară distinctă și separată de cea coruptă:

Cât despre dragostea frăţească, n-aveţi nevoie să vă scriem; căci voi singuri aţi fost învăţăţi de

Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii, şi iubiţi în adevăr pe toţi fraţii, cari sunt în toată Macedonia.

Dar vă îndemnăm, fraţilor, să sporiţi tot mai mult în ea. Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de

treburi, şi să lucraţi cu mâinile voastre, cum v-am sfătuit. Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei

de afară, şi să n-aveţi trebuinţă de nimeni“ (1 Tes. 4:9-12).

34

Realitatea acestei „societăți noi“ s-a generalizat pretutindeni pe unde au apărut biserici. Așa cum vom vedea însă, unii din convertiții creștini din Tesalonic, înțelegând greșit venirea Domnului, profitau de viața comunitară, nu munceau și se ocupau „cu nimicuri“. Îndeletnicirea era foarte „la modă“ în Grecia. Pavel va vedea la Atena că „… toţi Atenienii şi străinii, cari stăteau în Atena, nu-şi petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou“ (Fapte 17:14).

Grecii trăiau numai pentru „plăcere“, fie ea la nivelul trupului, fie ea la nivelul sufletului. Ei credeeau că munca, mai ales munca fizică, era degradantă și trebuia repartizată cu precădere sclavilor. Evreii, pe de altă parte, educați prin prevederile Vechiului Testament vedeau munca drept o parte intrinsecă a vieții, o asemănare cu Dumnezeu în responsabilitate, preocupare și pasiuni, o îndeletnicire virtuoasă și plină de satisfacții. Când l-a făcut pe Adam, cel dintâi om, Dumnezeu nu l-a pus să-și dea doctoratul în filosofie cu o dizertație despre diferența dintre bine și rău, ci l-a așezat în Eden ca să fie grădinar. Toate activitățile legate de muncă din Scripturile evreiești erau la fel de meritorii, fie ele fizice sau intelectuale, fără deosebire. Apostolul Pavel caută să introducă acest fel de gândire și în tânăra biserică din Tesalonic. El le spune că ținta lor trebuie să nu mai depindă de nimeni din afară. Orice creștin sănătos trebuie să se întrețină singur și să fie gata să dea ajutor celor din jur care nu o pot face. Tema aceasta va fi reluată de apostol în cea de a doua scrisoare către tesaloniceni (2 Tes. 3:6-14). Principiul va fi amintit apoi tuturor celorlalte biserici născute în contextul social grecesc:

„Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să

dea celui lipsit“ (Efes. 4:28).

„N-am râvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. Singuri ştiţi că mâinile acestea au

lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine. În toate privinţele v-am dat o pildă, şi

v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele

Domnului Isus, care însuş a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti“ (Fapte 20:33-35).

Spre deosebire de religia și filosofia greacă, creștinismul a ridicat munca la rang de virtute duhovnicească. Clădind pe Vechul Testament, apostolii au spus pretutindeni că munca este îndeletnicirea pe care o pregătise Dumnezeu pentru om încă dinaintea „căderii“. Lumea trebuie văzută drept „ogorul“ lui Dumnezeu, iar orice activitate trebuie făcută „ca pentru Domnul“, fie că este făcută cu vorba sau cu fapta“ (Col. 3:23). Este interesant că expresia atribuită Domnului Isus: „Este mai ferice să dai decât să primeşti“ nu apare nicăieri în textul celor patru Evanghelii. Ea este o dovadă că în lumea de atunci mai circulau încă fragmente din predicile rostite de Domnul Isus, iar apostolul Pavel avea cunoștință despre ele.

35

Cap 6.

Pavel - un apostol cu nădejde pentru cei adormiți

În fața morții, oamenii se împart în două categorii: cei care văd în ea un sfârșit fără nădejde și cei care văd dincolo de ea o nădejde fără de sfârșit!

Încredințat că tesalonicenii stau acum bine la „credință“ și la „dragoste“, apostolul Pavel trece cu capitolul 5 la învățătura despre „nădejde“. Se pare că cei de atunci erau îngrijorați de soarta celor care „au adormit“ (murit) crezând că ei nu vor avea parte de binecuvântata nădejde a întâlnirii cu Domnul. Răspunsul lui Pavel ne dă ocazia să privim și noi în viitor la acest eveniment de o spectaculoasă importanță.

Epistola scrisă tesalonicenilor cuprinde descoperirea unor aspecte, pe care nu le mai găsim în nici o altă epistolă, despre „răpirea“ Bisericii. Textul ne dă o cronologie a secvențelor în care se vor petrece evenimentele legate de învierea tuturor credincioșilor morți, transformarea celor vii și ridicarea lor „în nori“, pentru a-L întâlni acolo pe Domnul (1 Tes. 4:16-18).

Elocventă, prin lipsă, este „fixarea unei date“ pentru revenirea lui Isus Hristos. Cei ce au astăzi o asemenea pasiune, ar face bine să țină seama că Pavel însuși, specialistul Nou Testamental în această problemă, spune foarte clar:

„Cât despre vremi și soroace, n-aveți trebuință să vi se scrie, fraților. Pentru că voi înșivă știți foarte

bine că ziua Domnului va veni ca un hoț noaptea“ (5:1-2).

Noul Testament este plin de referințe despre viitor. De exemplu, numai despre revenirea Domnului Isus sunt nu mai puțin de 300 de referințe! Credincioșii sunt oameni orientați spre viitor. Dumnezeu nu și-a încheiat lucrarea cu lumea aceasta. În ciuda celor care cred că sfârșitul istoriei va fi o tragedie, apostolul Pavel vrea să însenineze inimile celor din Tesalonic cu lumina Evangheliei:

„Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi,

cari n-au nădejde“ (1 Tes. 4:13).

Lumea Greciei era cutremurată de tenebrele morții. Marii filosofi ai antichității erau pesimiști. Iscillus a scris: „Când un om moare, nu există înviere“. Teocrates a scris: „Pentru cei încă în viață mai este o nădejde, dar pentru cei morți, nici una“. Pe un mormânt din Grecia, cineva a scris: „N-am fost, am trăit, nu mai sunt, și nici nu-mi pasă“. Se pare că apostolul Pavel a primit

36

prin Timotei o întrebare de la cei din Tesalonic, îngrijorați că cei care mor nu se vor putea bucura de evenimentele care vor avea loc odată cu venirea Domnului. Nu este clar dacă tesaloniceni se îndoiau de posibilitatea învierii sau doar de probabilitatea ca cei morți să fie părtași la domnia în împărăția lui Hristos. Cert este că Pavel îi îndeamnă să-și așeze nădejdea pentru viitor în experiența prin care a trecut Domnul Isus:

„Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună

cu Isus pe cei ce au adormit în El.“ (1 Tes. 4:14).

Orice om care a crezut în Isus Hristos s-a făcut pe vecie una cu El și va avea parte de toate experiențele prin care va trece Hristos! Pavel compară moartea celor credincioși cu un somn al trupului, în timp ce sufletul este acasă „la Domnul“, unde tânjea și el să ajungă:

„Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un câştig. Dar dacă trebuie să mai trăiesc în

trup, face să trăiesc; şi nu ştiu ce trebuie să aleg. Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi

să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru voi, este mai de trebuinţă să

rămân în trup“ (Filip. 1:21-24).

Revelație: avem Cuvântul adevărului (1 Tes. 4:15a)

Apostolul face apel la autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu și definește nădejdea creștină pentru cei morți în termenii următori:

„Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, cari vom rămânea până la

venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi (1 Tes. 4:15).

Cred că facem bine dacă și noi recapitulăm puțin ce ne spune restul scrierilor Noului Testament despre învierea celor morți.

Dumnezeu i-a dat apsotolului Pavel o descoperire specială asupra învierii credincioșilor și asupra revenirii Domnului Isus. Iată ce scrie el în epistola adresată credincioșilor din Corint:

„Dar va zice cineva: „Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?“

Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întâi. Şi când sameni, sameni nu

trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânţă. Apoi

Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei. Nu orice trup

este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor,

altul al peştilor. Tot aşa, sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este strălucirea

trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pământeşti. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii,

şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea. Aşa este şi

37

învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire; este sămănat în

ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere. Este sămănat trup

firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.

De aceea este scris: „Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu.“ Al doilea Adam a fost făcut un

duh dătător de viaţă. Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc,

vine pe urmă. Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer. Cum este cel

pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. Şi după cum

am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.

Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu;

şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.

Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipeală din

ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi

schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul

acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în

neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care

este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul,

moarte?“ (1 Cor. 15:35-55).

Învățătura propovăduită de Pavel este în totală armonie cu învățătura rostită de Domnul Isus:

„Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, şi crede în Cel ce M-a trimes, are

viaţa vecinică, şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă. Adevărat, adevărat vă spun,

că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi ceice-L

vor asculta, vor învia. Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa

în Sine. Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului. Nu vă miraţi de lucrul acesta;

pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui, şi vor ieşi afară din ele. Cei

ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată“ (Ioan

5:24-29).

„Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar şi acum, ştiu că

orice vei cere dela Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.“ Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.“ „Ştiu“, I-a

răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.“ Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine

crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri

niciodată. Crezi lucrul acesta?“ „Da, Doamne,“ I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui

Dumnezeu, care trebuia să vină în lume“ (Ioan 11:21-27).

Nădejdea noastră pentru viitor este ancorată puternic în biruința lui Hristos asupra morții:

38

„Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o

înviere a morţilor? Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă n-a înviat

Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră. Ba

încă noi suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre

Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază.

Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră

este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre, şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos,

sunt pierduţi. Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei

mai nenorociţi dintre toţi oamenii! Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi. Căci

dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor. Şi după cum toţi mor în

Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos; dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod;

apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. (1 Cor. 15:12-23).

Societatea modernă este fascinată cu experiențele celor care au trecut prin fenomenul „morții aparente“ și au fost readuși la viață. Mărturiile lor, adunate în cărți, se vând în tiraje impresionante. Noi n-avem nevoie de așa ceva. Biblia ne este de ajuns, iar mărturia ei este singura mărturie care ne dă nădejde în ceasul morții:

„Şi tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi nu

prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde“ (Rom. 15:4).

Revenire: Hristos se va întoarce (1 Tes. 4:14-15)

Renvenirea Domnului Isus este folosită de apostolul Pavel drept o puternică motivație în viața tesalonicenilor. Ea ea fost un factor determinant în mântuirea lor (1:9-10), în slujirea lor (2:19-20) și în sfințirea lor (3:11-13):

„Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut, şi cum dela idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să

slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat, şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat

din morţi: pe Isus, care ne izbăveşte de mânia viitoare“.

„Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sunteţi voi,

înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui? Da, voi sunteţi slava şi bucuria noastră“.

„Însuş Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să ne netezească drumul la voi!

Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi

noi înşine pentru voi, ca să vi se întărească inimile, şi să fie fără prihană în sfinţenie, înaintea lui

Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toţi sfinţii Săi“.

Nădejdea revenirii Domnului Isus este o mângăiere pentru cei credincioși. Întâlnirea cu El se

39

va face în văzduh, „în nori“:

Înviere: cei morți vor fi primii (1 Tes. 4:16)

„Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va

pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos“ (1 Tes. 4:16).

Acesta este pasajul care dă răspuns îngrijorării celor din Tesalonic. Apostolul îi asigură că cei morți în Hristos nu vor rata nimic din evenimentele viitoare legate de întoarcerea și domnia lui Hristos. Învierea credincioșilor morți este o prioritate pentru Dumnezeu („însuși Domnul“). La ea participă făpturi de ordin major din anturajul tronului divin („cu glasul unui arhanghel“) și pentru ea sunt pregătite instrumente speciale care anunță desfășurarea evenimentelor cu importanță maximă în istorie („cu trâmbița lui Dumnezeu“). Apropierea cerului de pământ va face ca pământul să reacționeze și vom asista la cea dintâi fază a învierii („și întâi vor învia cei morți“). Trupurile cu care se vor îmbrăca sufletele celor morți vor fi nemuritoare. Cum sămânța nu seamănă cu floarea, tot așa trupurile semănate în moarte nu vor fi cele cu care vor învia cei morți.

Texte din Ioan și Apocalipsa arată clar că vor fi două învieri generale din morți. Când Domnul se va coborî pe nori, vor învia să-l întâmpine doar cei care au fost salvați prin credința în El. Aceasta este „prima înviere“:

„Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui,

şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă (n.a. - Prima înviere); iar

ceice au făcut răul, vor învia pentru judecată (n.a. - a doua înviere)“ (Ioan 5:28-29).

„Apoi am văzut pogorându-se din cer un înger, care ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ

mare. El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana, şi l-a legat

pentru o mie de ani. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo, şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca

să nu mai înşele Neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie

dezlegat pentru puţină vreme. Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celorce au şezut pe ele, li

s'a dat judecata. Şi am văzut sufletele celorce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din

pricina Cuvîntului lui Dumnezeu, şi ale celorce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei, şi nu

primiseră semnul ei pe frunte şi pe mînă. Ei au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani.

Ceilalţi morţi n'au înviat pînă nu s'au sfîrşit cei o mie de ani. Aceasta este întîia înviere. Fericiţi şi

sfinţi sînt ceice au parte de întîia înviere! Asupra lor a doua moarte n'are nicio putere; ci vor fi

preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani“ (Apocalipsa 20:1-6).

La finalul istoriei, mai înainte ca Dumnezeu să inaugureze un pământ nou și ceruri noi, va fi

40

marea înviere de la urmă, numită și „cea de a doua înviere“ sau „învierea pentru judecată“. Între aceste două învieri, după părerea mea, vor fi Necazul cel Mare și Împărăția de o mie de ani.

„Cînd se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi deslegat; şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele

Neamurile, cari sînt în cele patru colţuri ale pămîntului, pe Gog şi pe Magog, ca să -i adune

pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. Şi ei s'au suit pe faţa pămîntului, şi au înconjurat

tabăra sfinţilor şi cetatea prea iubită. Dar din cer s'a pogorît un foc care i -a mistuit. Şi diavolul,

care -i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul mincinos.

Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor. Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe

Celce şedea pe el. Pămîntul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s'a mai găsit loc pentru ele. Şi

am văzut pe morţi, mari şi mici, stînd în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost

deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după

faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. Marea a dat înapoi pe morţii cari erau în ea;

Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii cari erau în ele. Fiecare a fost judecat după

faptele lui. Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este

moartea a doua. Oricine n'a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc“ (Apoc.

20:7-15).

Răpire: cei în viață vor fi luați (1 Tes. 4:17a).

Următoarea secvență din lanțul evenimentelor viitoare este „răpirea“, ridicarea credincioșilor aflați încă în viață la cer pentru a fi „cu Domnul“:

Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe

Domnul în văzduh“ (1 Tes. 4:17).

Credincioșii rămași în viață vor trăi ceea ce a experimentat și patriarhul Enoh. El a umblat cu Dumnezeu până ce Dumnezeu l-a luat acasă:

„La vrîsta de şase zeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala. După naşterea lui Metusala,

Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice. 23Toate zilele lui Enoh au

fost trei sute şase zeci şi cinci de ani. Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s'a mai văzut, pentru

că l -a luat Dumnezeu“ (Gen. 5:21-24).

„Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Şi n'a mai fost găsit,

pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui

Dumnezeu“ (Evrei 11:5).

Reuniune: vom fi totdeauna cu Domnul“ (1 Tes. 4:17b)

41

„ … Și astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiați-vă dar unii pe alții cu aceste cuvinte“ (1 Tes.

4:17b).

Din momentul acela, credincioșii vor fi acolo unde va fi și Domnul lor. Unirea lor se va îndeplini în ceea ce Biblia numește Nunta Mielului, unde Isus Christos va fi Mirele, iar Biserica va fi Mireasa.

Unul din amănuntele semnificative din text este că apostolul Pavel se include și pe sine în numărul celor ce vor fii vii la venirea Domnului („noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei“). Aceasta este fundamnetul doctrinei despre „iminența“ venirii Domnului Isus pentru Biserică. Pavel atunci, și fiecare generație de credincioși de după el, a trăit cu anticipația posibilei lui veniri în timpul vieții lor. Asta înseamnă că Biserica nu trebuie să se uite după alte semne ale venirii Lui. Răpirea și Reuniunea creștinilor cu Christos poate fi literalmente .. în orice clipă. În următorul capitol vom vedea cum va fi evenimentul acestei veniri pentru oamenii necredincioși din lume, iar în cea de a doua epistolă vom vedea că unii din Tesalonic au înțeles într-un mod absolut greșit ceea ce le spusese apostolul Pavel.

Confuzie: adormiți sau treji? Mânie sau mântuire? (1 Tes. 5:1-11)

Pasajul acesta este un avertisment apostolic pentru credincioșii din Tesalonic. Pavel le arată că, în problema venirii Domnului, existau deja două pericole posibile: obsedanta pasiunea stabilirii de date și totala indiferență asupra acestui subiect.

„Cît despre vremi şi soroace, n'aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. Pentrucă voi înşivă ştiţi foarte

bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea“ (1 Tes. 5:1-2).

Este imposibil să faci schițe și tabele cu date pentru o venire a Domnului care este … iminentă! Pe de altî parte, este foarte periculos să semeni cu oamenii din lume, care ignoră venirea iminentă și nu se pregătesc pentru ceea ce le va aduce viitorul:

„Cînd vor zice: ,,Pace şi linişte!`` atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile

naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare“ (1 Tes. 5:3).

Apostolul Pavel preia aici o expresie folosită de Domnul Isus: „ca un hoț noaptea“.

„Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. 43Să ştiţi că, dacă ar şti stăpînul

casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n'ar lăsa să -i spargă casa. 44Deaceea,

şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi“ (Mat. 24:42-44; Luca 12:35-

40).

Aceiași expresie este un avertisment pe care Domnul îl dă în cartea Apocalipsei:

42

„Adu-ţi aminte dar cum ai primit şi auzit! Ţine, şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ,

şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine“ (Apoc. 3:3).

„Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de celce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i

se vadă ruşinea!“ (Apoc. 16:15).

Ca să înțelegem bine la cine se referă apostolul Pavel este bine să urmărim foarte clar cine sunt „ei“ și cine suntem „noi“. Versetele fac o distincție clară între credincioșii care ar trebui să-l aștepte cu nerăbdare pe Christos și necredincioșii din lume care, trăin în ignoranță, vor fi luați prin surprindere de evenimentele viitoare. Oamenii din lume trăiesc în întunerec. Noi trîim în lumină. Ei dorm somnul păcatului; noi suntem treji și veghem. Pavel îi averitizează pe credincioși să nu imite comportamentul nesăbuit al oamenilor adormiți în păcat, aflați în întunerec și rânduiți la mânie de Dumnezeu.

„Dar voi, fraţilor, nu sînteţi în întunerec, pentruca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. Voi toţi

sînteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu sîntem ai nopţii, nici ai întunerecului. De aceea să nu

dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. Căci ceice dorm, dorm noaptea; şi ceice se îmbată,

se îmbată noaptea. Dar noi, cari sîntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa

credinţei şi a dragostei, şi să avem drept coif nădejdea mîntuirii. Fiindcă Dumnezeu nu ne -a

rînduit la mînie, ci ca să căpătăm mîntuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos, care a murit pentru

noi, pentruca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. Deaceea, mîngăiaţi-vă şi

întăriţi-vă unii pe alţii, cum şi faceţi în adevăr“ (1 Tes. 5:4-11).

În text apar iar cele trei elemente ale teologiei lui Pavel: credința,dragostea și nădejdea. Învățătura despre venirea Domnului este o motivație extraordinară pentru trăirea unei vieți de sfințenie în anticiparea întâlnirii cu „Sfântul lui Israel“ și a intrării în locurile sfinte din cer. Ea ne poate mângăia în necazuri și ne poate întări în fața ispitelor acestei lumi păcătoase. Suntem doar „străini și călători“ prin această lume, așteptând nerăbdători sunetul de trâmbiță și glasul care ne va chema să mergem … acasă!

Corectare: Cum să trăim în așteptarea venirii Domnului? (1 Tes. 5:12-27)

Pavel își încheie epistola către tesaloniceni cu o serie de 12 sfaturi. Unul din comentatori scrie că Pavel pare cî vrea să le înghesuie 12 predici într-un spațiu îngust. Eu cred că apostolul vorbise deja cu tesalonicenii despre aceste rânduieli și nu mai simte nevoia să le detaileze, ci doar le amintețte pe scurt cum trebuie să fie o Biserică în așteptarea venirii Domnului:

1. Harnică și respectând autoritatea oamenilor duhovnicești:

43

„Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe ceice se ostenesc între voi, cari vă cîrmuiesc în Domnul, şi

cari vă sfătuiesc. Să -i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor“ (1 Tes. 5:12-13a).

Cetățenii din Tesalonic traiau îb oraș sub o formă de democrație. Partea bună era că femeile se bucurau și ele de respect. Partea rea era că majoritatea cetățenilor nu mai aveau respect pentru cei ce conduceau orașul. Pavel le spune credincioșilor să-și respecte liderii pentru că ei nu pot conduce decât dacă se bucură de respectul celorlalți. Biserica nu este o democrație, ci o teocrație călăuizită de Duhul Sfânt. Această călăuzire se manifestă prin conducători plini de Duhul Sfânt. Cei ce cârmuiesc Biserica nu sunt dictatori, dar nu sunt nici membrii de rând într-o democrație greacă!

2. Trăind în pace și armonie.

Pavel își continuă îndemnurile arătând trei lucruri care nu trebuie să se manifeste în adunare și cinci lucruri care trebuie să se manifeste în ea.

Nu fiți dezordonați, nu fiți nu fiți deznădăjduiți și nu fiți slabi:

„Vă rugăm, de asemenea, fraţilor, să mustraţi pe ceice trăiesc în neorînduială; să îmbărbătaţi pe

cei desnădăjduiţi; să sprijiniţi pe cei slabi“ (1 Tes. 5:14a).

Fiți răbdători, iertători, bucuroși, rugativi și mulțumitori:

„Să fiţi răbdători cu toţi. Luaţi seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău; ci căutaţi

totdeauna să faceţi ce este bine atît între voi, cît şi faţă de toţi. Bucuraţi-vă întotdeauna. Rugaţi-vă

neîncetat. Mulţămiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în

Hristos Isus, cu privire la voi“ (1 Tes. 5:14b-18).

3. Respectând lucrarea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt. Ultimul îndemn subliniază importanța celor trei personae ale Trinității în viața credincioșilor:

„Nu stingeţi Duhul. Nu dispreţuiţi proorociile. Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun.

Feriţi-vă de orice se pare rău. Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuş pe deplin; şi: duhul

vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului

nostru Isus Hristos. Celce v'a chemat este credincios, şi va face lucrul acesta“ (1 Tes. 5:19-24)

Tatăl ne-a chemat, Fiu ne-a mântuit, iar Duhul Sfânt Sfânt ne călăuzește în sfințenie și ne păzește întregi pentru Dumnezeu..

Apostolul își încheie scrisoarea smerit, arătându-se dependent de suportul lor în rugăciune, iubitor față de toți și preocupat ca toți să citească și să asculte mesajul din epistolă. Ultimul salut este și ultima nădejde. Lucrarea divină în noi nu a fost, nu este și nu va fi „a noastră“. Ea este de

44

la un capăt la celălalt, lucrarea harului dumnezeiesc dat nouă prin Domnul Isus Christos.

Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi. Spuneţi sănătate tuturor fraţilor cu o sărutare sfîntă. În Domnul vă

rog fierbinte ca epistola aceasta să fie citită tuturor fraţilor. Harul Domnului nostru Isus Hristos să

fie cu voi cu toţi! Amin“ (1 Tes. 5:25-28).

Cap 7

2 Tesaloniceni – încurajare, corectare și avertizare

Pavel – asaltat, dar neclintit în învățăturile sale

Se spune că ,,lucrurile se pot schimba peste noapte“. În Tesalonic au fost necesare doar câteva luni. Cea de a doua epistolă a lui Pavel este total diferită de cea dintâi în ton, în conținut și în atitudine. Apostolul este mai rece, parcă mai distant și foarte nemulțumit pentru ceea ce se întâmplase acolo. Veștile primite l-au determinat să le mai scrie odată despre lucruri pe care le credea deja limpezi. A doua epistolă este o revenire asupra unor probleme care fuseseră deja discutate (2 Tes. 2:5), dar care fuseseră între timp denaturate de interpretări tendențioase mincinoase.

Pentru circumstanțele istorice în care au fost scrise aceste două epistole către cei din Tesalonic recitiți ceea ce a fost scris în introducerea făcută primei epistole. Din punct de vedere spiritual, această a doua scrisoare s-a născut datorită unui „fals“ viclean prin care „cineva“ alterase învățătura despre nădejdea creștină, alterând ceea ce le spusese Pavel despre ziua revenirii Domnului.

Nu încape îndoială că apostolul Pavel a fost trist și dezamăgit atunci când s-a văzut silit să le scrie creștinilor din Tesalonic această a doua epistolă. Eu însă, și alături de mine o sumedenie de alți creștini, suntem sunt bucuroși că o putem citi. Vedeți, dacă nu erau greșelile tesalonicenilor, așa cum a fost la vremea ei și greșeala lui Toma, noi n-am fi avut la îndemână azi un îndreptar pentru greșelile noastre.

Deci, la scurtă vreme după citirea primei epistole a lui Pavel, în Biserica din Tesalonic se întâmplase ceva neprevăzut. Profitând de faptul că Pavel nu-și scria el însuși corespondența din cauza bolii lui de ochi, ci o dicta altora (Rom. 16:22; 1 Cor. 16:21), „cineva“ s- a găsit să scrie o altă „epistolă“ pastorală plină de erezii despre venirea zilei Domnului. Din cauză că nu-i cunoșteau scrisul de mână, pentru o vreme falsul a trecut neobservat. Când Pavel a aflat, s-a grăbit să le scrie cea de a doua epistolă. Așa a apărut 2 Tesaloniceni.

„Cât privește venirea Domnului nostru Isus Hristos și strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm,

fraților, să nu vă lăsați clătinați așa de repede în mintea voastră, și să nu vă tulburați de vreun

duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca și cum ziua Domnului ar fi

venit chiar. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; …“ (2 Tesal. 2:1-3).

47

Pentru ca lucrarea de rătăcire să nu se mai repete, Pavel vrea să-i înarmeze pe tesaloniceni cu un semn de recunoaștere și de verificare a epistolelor sale:

„Urarea de sănătate este scrisă cu mâna mea: Pavel. Acesta este semnul în fiecare epistolă; așa

scriu eu“ (3:17).

Erezia adusă de scrisoarea „apocrifă“ era că „Ziua Domnului ar fi și venit chiar“. Ea comprima succesiunea de evenimente viitoare, dând naștere la confuzie în înțelegerea Scripturii și neorânduială în viața practică.

Conținutul celei de a doua epistole a fost împărțit pe trei capitole care ar putea purta titlurile: încurajare, corectare și avertizare. Avem nevoie de fiecare dintre ele.

1. Încurajare - capitolul întâi

Cum să-i încurajezi pe cei care persecutați dinafară și tulburați dinăuntru? Salutul apostolic din debutul scrisorii este plină de semnificații duhovnicești. Apostolul le vorbește despre „poziția“ lor în raport cu Dumnezeu:

„Pavel,SilvanşiTimotei,cătreBisericaTesalonicenilor,careesteînDumnezeu,Tatălnostru,şiînDomnulIsusHristos:HarşipacedelaDumnezeu,Tatălnostru,şidelaDomnulIsusHristos!“ (12 Tes. 1:1-2).

Formularea obișnuită folosită în celelalte epistole este: „Către Bisrica lui Dumnezeu care este în cutare localitate“ este însă abandonată. În mod intenționat, apostolul Pavel răstoarnă această formulare în debutul ambelor scrisori către tesalonicenilor. El vrea să fixeze temelia statorniciei lor și statornicia umblării lor de fiecare zi. Pavel le aduce aminte că Biserica nu este plasată doar într-un anumit context social-religios, ci are statut de „extrateritorialitate“ și de eternitate „în Dumnezeu și în Domnul Isus Christos“. Este foarte important să știm cine suntem, ai cui suntem și spre ce ne îndreptăm în viață.

În al doilea rând, apostolul Pavel le scrie ca să-I încurajeze în încercările lor și să-i … laude puțin în raport cu celelalte biserici:

„Trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentrucă

credinţa voastră merge mereu crescînd, şi dragostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se

măreşte tot mai mult. De aceea ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi

credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile, pe cari le suferiţi“ (2 Tes. 1:3-4).

În această evaluare a bisericii din Tesalonic, deosebim foarte repede că sunt citate clar

48

primele două capitole din teologia lui Pave: „credința“ și „dragostea“. Lipsește însă cea de a treia, „nădejdea“, pentru că acolo era problema tesalonicenilor și ea este motivul pentru care s-a grăbit Pavel să le scrie.

Pavel le scrie apoi despre poziția lor în raport cu „lumea“. Tesalonicenii treceau printr-o cumplită stare de persecuție. Suferința impinge în mod normal spre autocompătimire, iar tesalonicienii erau tentați să-și plângă de milă. Ca unul care a trecut prin focul persecuției de multe ori înaintea lor, Pavel vrea să le împrumute felul lui de gândire. Pentru Pavel, persecuția este o veste bună! Ea certifică ieșirea noastră din lumea și apartenența noastră la civilizația cerului! Persecuția certifică pașaportul nostrum ceresc! Mai mult, persecuția este o ocazie să vedem vinovăția celor care i se împotrivesc lui Dumnezeu. Soarta lor finală va fi groaznică! Ar trebui să începem încă de pea cum să le plângem de milă.

În mintea lui Pavel, persecuția este dovada că Biserica nu este din lumea aceasta și este normal ca cei din afara Bisericii, supuși încă lui Satan, dușmanul de moarte al lui Dumnezeu, să o dușmănească. Ura lumii este inevitabilă. Asta n-ar trebui să ne mire și nici să ne îngrijoreze. Lumea nu va reuși însă să distrugă vreodată ceea ce este etern în noi. Ura lor este cununa noastră. Dușmănia lor este doar certificarea faptului că drumul pe care mergem noi e bun!

„Aceasta este o dovadă lămurită despre dreapta judecată a lui Dumnezeu, întrucît veţi fi găsiţi

vrednici de Împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi suferiţi. Fiindcă Dumnezeu găseşte că este

drept să dea întristare celorce vă întristează, şi să vă dea odihnă atît vouă, cari sînteţi întristaţi,

cît şi nouă, la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, într'o flacără de foc, ca să

pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului

nostru Isus Hristos. Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava

puterii Lui, cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi

ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră“ (2Res. 1:5-10).

Apostolul Pavel face o a doua răsturnare de logică și-i îndeamnă pe persecutați să le plângă de milă celor care-I persecute! Urându-ne, cei din lume nu fac altceva decât să-și dea pe față dușmănia față de ceva ce-i aparține lui Dumnezeu, iar pentru asta îi așteaptă o cumplită pedeapsă. Tesalonicenii credincioși au încăput pe mâna oamenilor răi, dar aceștia vor încăpea la rândul lor pe mâna lui Dumnezeu. Suferințele lor eterne vor fi cu mult mai cumplite decât suferințele noastre „ușoare, de o clipă“ (2 Cor. 4:17). Apostolul ilustrează pedeapsa finală a celor necredincioși prin termenii: judecată, întristare, pedeapsă și pierzare veșnică. Biblia spune: „Cine se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Mei“.După ce le-a scris despre poziția lor în raport cu Dumnezeu, cu celelalte biserici și cu lumea, Pavelîncheie prin a le descrie poziția lor în perspectiva revenirii Domnului Isus. Pavel plasează Biserica Tesalonicenilor în contextul luptei

49

dintre Dumnezeu și diavol, dintre bine și rău, subliniind responsabilitatea creștinilor-soldați aflați în această încleștare:

„De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de

chemarea Lui, şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate, şi orice lucrare

izvorîtă din credinţă, pentruca Numele Domnului nostru Isus Hristos să fie proslăvit în voi, şi voi în

El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Hristos“ (2 Tes. 1:11-12).

Armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești. Mânia omului nu poate împlini neprihănirea lui Dumnezeu. Printr-o a treia răsturnare de logică, apostolul Pavel scrie că cei credincioși sunt o prelungire în timp a vieții Domnului Isus Christos și trebuie să se „lupte“, fără dușmănie. Pavel le spune că Dumnezeu urmărește „să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate, și orice lucrare izvorâtă din credință, pentru ca Numele Domnului nostru Isus Christos să fie proslăvit în voi“. Luptătorii lui Christos sunt într-o ofensivă a dreagostei. Ei sunt o reflectare a felului de viață, de luptă și de moarte a Domnului lor.

Dintr-o simplă întoarcere de condei, în doar câteva paragrafe, apostolul Pavel îi transformă pe tesaloniceni din victime, în purători de victorie, din oameni care pătimesc, în oameni care știu să compătimească și din oameni subordonați și subjugați structurilor administrative ale societății în cetățeni ai cerului, oameni din casa atotputernicului Dumnezeu.

Cap. 8

Corectare - capitolul doi

Adevărul este unul singur; minciunile sunt de toate felurile! Nu există limite în ceea ce privește măsura în care oamenii (și diavolul) distorsionează și falsifică adevărurile lui Dumnezeu! Mai ales în Grecia (de unde vine și mistica ortodoxă de la noi), învățăturile creștine au fost supuse unui adevărat baraj de artilerie din partea filosofiei și a idolatriei. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în Tesalonic, ci și în celelalte cetăți în care apostolul a pus bazele unor biserici locale. Iată un extras din sfaturile pe care marele apostol i le dă mai tânărului Timotei, pe care-l pregătește pentru înfruntările cu ereticii:

,,Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin, vor înainta tot mai mult în necinstirea

lui Dumnezeu. Şi cuvîntul lor va roade ca gangrena. Din numărul acestora sînt Imeneu şi Filet,

cari s'au abătut dela adevăr. Ei zic că a şi venit învierea, şi răstoarnă credinţa unora. Totuş

temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, avînd pecetea aceasta: ,,Domnul cunoaşte pe ceice

sînt ai Lui“ şi: ,,Oricine rosteşte Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!“ (2 Tim. 2:16-

50

19).

Ca și romanii, grecii au vrut să „înădușe“ adevărul, sufocând creștinismul în haina gnosticismului lor iluminat. Adepții scolilor păgâne de inițiere pretindeau că sunt în posesia unor ,,cunoștințe tainice“ care-i făcea părtași cu divinitatea. Pentru ei, revelațiile ,,iluminatului“ Isus din Nazaret au fost doar o adăugire la procesul de revărsare a vieții divine care se întâmpla deja și în sistemele lor de filosofie idolatră. Plato ne spune, de exemplu, că Socrate era ,,divin“, la fel cum erau venerați și alți exponenți ai sistemelor de gândire grecești. Confruntat cu aceste pretenții ridicole, apostolul Pavel nu intră în panică, dar caută să fie foarte categoric, considerându-le ,,vorbării goale și lumești“, și avertizând că ,,cei ce le ţin, vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu“, fiind ca un cancer în trupul Bisericii lui Christos.

La nedumeririle lui Timotei, care nu știa cum să recunoască pe cei adevărați din mijlocul celor mincinoși, apostolul alează pentru Timotei și pentru noi temelia unui dublu postulat. Unul este pe verticală, subliniind limitările noastre în această problemă: ,,(numai) Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Lui“, iar celălalt pe orizontală, care arată un semn vizibil al celor cu adevărat mântuiți (,,oricine rostește Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege“). Asupra acestei lupte cu întunerecul și învățătorii mincinoși putem citi mult mai multe detalii în cea dintâi epistolă a lui Ioan.

De la o extremă la alta!

În cea de a doua epistolă scrisă tesalonicenilor, după încurajarea din capitolul întâi, Pavel trece repede la două probleme despre care le scrisese și în prima sa epistolă, numai că, de data aceasta, le ia în ordine inversă: întâi venirea Domnului și apoi atitudinea creștină față de muncă.

„Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm,

fraţilor, să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun

duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi

venit chiar“ (2 Tes. 2:1-2).

Unul din semnele caracteristice ale ereziei este extremismul. De la lipsa de nădejde pentru viitor, tesalonicenii trecuseră la o nădejde exacerbată și … greșită! Unii dintre ei credeau că venirea Domnului s-a și produs sau se va produce peste foarte puțină vreme și își părăsiseră îndeletnicirile într-o exaltare paralizantă. Așa cum am spus deja, atitudinea lor a fost în parte rezultatul primirii unei epistole apocrife trimisă de dușmanii lui Pavel. Spiritualizările forțate și exagerate din ea ne fac să bănuim că autorii ai adevărați au fost din partida gnosticilor greci. De fapt, ei sunt responsabili pentru majoritatea ereziilor „mistico-religioase“ care dăinuiesc până

51

astăzi în anumite ramuri ale Bisericii. Pavel este indignat de amnezia voluntară a tesalonicenilor, care primeau acum foarte repede învățături contrare cu cele pe care li le dăduse el când era la ei. Această ridică înaintea noastră un principiu fundamental în hermeneutică, metoda de interpretare a diferitelor informații din Biblie: Scriptura nu se contrazice și trebuie să rămânem credincioși la revelației primare a canonului, în detrimentul oricărei „tradiții“ venite ulterior spre noi din surse dubioase. Printre izvoarele ereziilor amintite de Pavel sunt (1) o interpretare defectuoasă („clătinați în mintea voastră“ ), (2) un duh de rătăcire („tulburați de vreun duh“), (3) scrieri apocrife (o vorbă sau o epistolă ca venind de la noi“) și (4) apariții de îngeri („un înger“ - Gal. 1:8). Cine se uită cu atenție în jur vede că majoritatea rătăcirilor psudo-creștine au la bază tocmai astfel de izvoare (îngerul Muroni - la mormoni, duhul care inducea o stare de transă la islamul lui Mahomed, revelații superioare la Elena White a adventiștilor, etc.).

Scrierile apocrife

Cât de cinstiți erau cei ce-i tulburaseră pe tesaloniceni se vede din faptul că, dându-se drept Pavel, au făcut recurs la o minciună ca să-și răspândească …„adevărul“! Metoda a fost destul de răspândită de-a lungul secolelor, producând tot felul de scrieri „gnostice“ pseudo-apostolice. S-a vorbit astfel despre o presupusă evanghelie a lui Toma și de o alta scrisă de Matei. Conținutul acestor scrieri le dă însă repede de gol. Textul lor vine în directă contradicție cu textul celorlalte scrieri ale Noului Testament. Pseudo-teologi de astăzi, „însemnați cu fierul roțu în cugetul lor“ (marcați cu semnul de proprietate al diavolului), le tot „descoperă“ și ni le prezintă drept „dovezi“ despre falsitatea creștinismului biblic pe care-l propovăduim în adunările noastre. Pedeapsa unor astfel de oameni va fi teribilă. Lor le-ar fi mai de folos să-și agațe o piatră de oară de gât și să arunce în mare (Luca 17:2).

Apostolul Pavel prezintă atacul venit asupra tesalonicenilor drept o „amăgire“. Diavolul știe că-i poate deturna pe creștini de la anticiparea bucuroasă a venirii Domnului fie printr-o exaltare nesănătoasă, fie printr-o ignorare apatică. El o produce deobicei pe prima ca să ajungă în final la cea din urmă.

Replica apostolului Pavel este rapidă, decisivă și necruțătoare. El operează ca un chirurg cu mâna sigură, neafectat de sentimentalisme ieftine.

„Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de

credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (sau: omul păcatului), fiul pierzării, protivnicul, care

se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte ,,Dumnezeu``, sau de ce este vrednic de închinare.

Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu. Nu vă aduceţi aminte

52

cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi?“ (2 Tes. 2:3-5).

Sintagma „Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi?“ implică două lucruri: primul, că tesaloniceni fuseseră prinși ca niște elevi neatenți la lecția pe care le-o predase învățătorul, iar a doua, că învățătura despre venirea Domnului nu trebuie păstrată doar pentru cei avansați în credință, retrânși la un număr mic de „cunoscători“, ci este destinată convertiților, ca parte integrantă a Evanghelia pe care trebuie s-o primească.

Răpirea nu este totuna cu cea de a doua venire!

Mesajul principal al pasajului citat mai sus este că cea de a doua venirea Domnului pe pământ nu are un caracter iminent, ca „răpirea“. Răpirea este venirea Dommnului „pe nori“, pentru a-i lua la Sine pe cei credincioși. Cea de a doua venire a Domnului nostru pe pământ este pentru declanșarea evenimentelor legate de instaurarea împărăției Lui. Spre deosebire de Răpire, care are un character imminent, venirea Domnului pe pământ este condiționată de împlinirea a două evenimente istorice care o preced: lepădarea de credință și arătarea omului fărădelegii, numit și „omul păcatului“, „potrivnicul“, „cel care se va da drept Dumnezeu“. Cum acest „antichrist“ nu venise încă, apostolul le scrie tesalonicenilor că nici cea de a doua venire nu se produsese încă. Poziția lui Pavel despre aceste evenimente istorice ne ajută să vedem diferența dintre perspectiva Noului Testamentală asupra istoriei și perspectiva altor sisteme filosofice.

Perspectiva Noului Testament este liniară, trecând prin evenimente singulare spre un sfârșit definitiv și foarte bine precizat. Perspectiva sistemelor filosofice este cicliclică, cu reveniri rotitoare eterne. Nu este de mirare că sistemele filosofice au născut învățătura despre reîncarnare, în timp ce învățătura creștină duce spre Judecata finală, în care fiecare va fi răsplătit după faptele lui.

Două semne care preced cea de a doua venire

Există referințe la discuții anterioare între Pavel și tesaloniceni care crează curiozitate și impas. Oare ce a vrut să le amintească apostolul când s-a bazat pe ceva ce le spusese anterior?

„Şi acum ştiţi bine ce-l opreşte ca să nu se descopere decît la vremea lui. Căci taina fărădelegii a

şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei“ (2 Tes.

2:6).

Cum n-am fost d efață, nu ne rămâne decât să încercăm să presupunem. Pavel spune că, în secvența de evenimente, arătarea Antichristului este deocamdată împiedicată de „cineva“. Identitatea acestui „cineva“ a rămas până astăzi un prilej de speculații. Majoritatea

53

comentatorilor spun că ar fi vorba despre „Duhul Sfânt“ prezent în viața Bisericii. Bineînțeles că Duhul Sfânt va continua să lucreze pe pământ și în vremea de după dispariția Bisericii, dar activitatea lui nu va fi la fel de intense ca acum. Duhul Sfânt în Biserică este invincibil! Tatăl meu, Vasile Brânzei, a împărtășit această convingere. M-am dus odată să-l vizitez când era ieșit la pensie și l-am întrebat ce face. Mi-a răspuns: „Împiedic venirea Antichritului!“ Când mi-a văzut ochii mirați, a continuat: „Mă umplu de Duhul Sfânt, că până Duhul este în noi, Antichristul nu poate să vină!“

A doua informație pe care ne-o dă Pavel în versetul citat mai sus este că lucrarea Antichristului, la scară mai mică, a și început în lume. Expresia „taina fărădelegii a și început să lucreze“ este o aluzie la societățile secrete de atunci și de atunci încoace. Ele au „cursuri de inițiere esoterică“, o cunoaștere tainică și inaccesibilă pentru restul oamenilor. Aceste organizații secrete urmăresc să modeleze din umbră societatea, făcând-o să fie după chipul și asemănarea lor, pentru ca atunci să iasă și ei din umbră. Urmăriți manipulările pe care o mică minoritate le produce pestea voinței majorității și veți observa singuri această realitate. Cum altfel s-ar putea explica „secularizarea“ Americii, scoaterea Bisericii din arena publică, exilarea credinței creștine între zidurile clădirilor de biserici și în casele private, plus extraordinara ascendență a homosexualilor ? Când majoritatea populației din țările lumii va fi „drogată“ cu

astfel de învățături, Biserica va pleca la cer și se va da pe față Antichristul:

„Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi-l va

prăpădi cu arătarea venirii Sale. Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de

minuni, de semne şi puteri mincinoase, şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea

pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi. Din această pricină,

Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentruca toţi cei ce n'au

crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi“ (2 Tes. 2:8-12).

Aleșii la mântuire nu sunt aleși la mânie!

Cei ce au crezut adevărul vor pleca cu Cel adevărat. Cei care au preferat să creadă o minciună vor rămâne cu cel mincinos. Cei credincioși nu trebuie să se teamă de arătarea Antichristului pentru că ei vor pleca înainte de vremea lui! Apariția Antichristului împreună cu toate grozăviile făcute de el și cu toate plăgile trimise de Dumnezeu pentru cei care-l slujesc sunt

54

pedepsele mâniei lui Dumnezeu pentru lumea necredincioasă:

„Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi,

căci dela început Dumnezeu v-a ales pentru mîntuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului.

Iată la ce v'a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus

Hristos“ (2 Tes. 2:13-14).

Pavel își încheie această corectare a învățăturii despre venirea Domnului cu un apel la statornicie și veghere. Singura pază pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu împotriva ereziilor este Cuvântul viu și adevărat:

„Aşa dar, fraţilor, rămîneţi tari, şi ţineţi învăţăturile, pe cari le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră. Şi însuş Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit şi ne-a dat, prin harul Său, o mîngîiere vecinică şi o bună nădejde, să vă mîngîie inimile, şi să vă întărească în orice lucru şi cuvînt bun!“ (2 Tes. 2:15-17).

Pentru cei ce doresc o privire panoramică asupra deosebirilor dintre Răpire și cea de adoua venire a Domnului, iată un tabel cu astfel de date:

RĂPIRE A DOUA VENIRE Christos vine DUPĂ‚ ai Săi 1Tes. 4:13-18

Christos vine CU ai Săi Apoc. 19:14

Credincioșii sunt duși în casa Tatălui Ioan 14:3

Credincioșii vin pe pământ Mat. 24:30

Văzut doar de credincioși 1 Cor. 15:52

Orice ochi Îl va vedea Apoc. 1:7: 19:11-6, Mat. 24:30

Nici o referire la Satan Satan va fi legat Apoc. 20:1-3

Pământul nu este judecat Pământul este judecat Apoc. 20:4-5

Este o „taină“ 1 Cor. 15:51

Vestită în Vechiul Testament Dan. 12:1-3; Zah. 12:10; 14:4

55

56

9. Avertizare – 2 Tesaloniceni 3

Fiecare doctrină creștină coboară din viața lui Dumnezeu și trebuie să atingă viața fiecăruia dintre noi. O doctrină greșită va duce iremediabil la o viață greșită. În Tesalonic, învățătura greșită despre Ziua Domnului s-a tradus în practică printr-o neglijentă atitudine față de muncă. Am putea numi boala din Tesalonic: „spiritualitatea puturoasă“, sau „râvnă teoretică, lene practică“. Să urmărim împreună cum a tratat-o apostolul Pavel. După ce, credincios obiceiului său, Pavel le spune câteva lucruri „de bine“ și-i încurajează, apostolul face apel la deplina lui autoritate ca să le „poruncească“ câteva lucruri.

Primatul Cuvântului lui Dumnezeu

„Încolo, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi ca, Cuvântul Domnului să se răspândească şi să fie proslăvit cum este la voi, şi să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţi şi răi; căci nu toţi au credinţa. Credincios este Domnul: El vă va întări şi vă va păzi de cel rău“ (2 Tes. 3:1-3).

În Biserică, totul se ridică sau coboară, se clădește sau se dărâmă în funcție de atitudinea pe care o avem față de Biblie, Cuvântul etern al lui Dumnezeu. Când Pavel scrie: „căci nu toți au credința“, el face aluzie la sistemul său teologic, în care „credința“ este înrădăcinarea noastră în revelația Vechiului și Noului Testament. Îndepărtarea de revelația divină ne lasă pradă fanteziilor mistice ale propovăduitorilor care își predică propriile lor păreri. Însă nu tot ce zboară se mănâncă și nu oricine știe să vorbească despre credință este un adevărat credincios. Și atunci și acum, unii dintre cei mai buni „vorbitori“ despre credință sunt oameni „nechibzuiți și răi“. Ei știu să dea sfaturi tuturor, dar trăiesc alandala. Afirmațiile lui Pavel nasc un postulat creștin. Nu oricine își spune creștin chiar este un creștin veritabil. Practica din trecut, făptuirile noastre de fiecare zi, sunt validarea poziției noastre din viitor!

Este tare greu să dialoghezi cu învățătorii mincinoși; este foarte dificil să te apropii de cei care dau cuvântul lor drept cuvântul lui Dumnezeu. Sunt oameni arțăgoși și plini de ei înșiși. Când sunt confruntați, priceperea lor plesnește ca o fiere amară, plină de puroiul răutății. În lupta cu minciuna, cel mai de nădejde apărător este Dumnezeu. Slavă Domnului că El s-a angajat să-i păzească pe cei care-și pun nădejdea în El.

57

Prioritatea ascultării de rânduielile apostolice

„Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceţi şi veţi face ce vă poruncim. Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!“ (2 Tes. 3:4-5).

Pe vremea când această scrisoare era trimisă tesalonicenilor, Noul Testament nu exista încă în forma de culegere de cărți pe care o avem astăzi. El se scria „din mers“ prin mărturia vie a apostolilor. Sfaturile și învățăturile date de Pavel convertiților din Tesalonic, de exemplu, trebuiau luate nu ca simple opinii, ci aveau autoritatea unor veritabile „porunci“. Noile cunoștințe teologice teoretice pe care le dobândiseră tesalonicienii trebuiau urmate de o schimbare corespunzătoare a vieții de fiecare zi.

Așa cum știm, „credința“ se referă la trecut, „nădejdea“ la viitor, iar „dragostea“ la prezent. Apostolul Pavel vrea să le îndrepte atenția celor din Tesalonic la „dragostea lui Dumnezeu“, care este oglindirea frumuseții lui Dumnezeu în viețuirea creștină. Este clar că Pavel îi pregătea pe tesaloniceni pentru o mustrare aspră. Greci fiind, înclinați deci către filosofie, unii din Tesalonic își schimbaseră religia, dar nu și obiceiurile!

Mai mult, ei găsiseră în „scrisoarea otrăvită“ care circula printre ei o scuză pentru a fugi de muncă și de responsabilitate. Pretinzând că venirea Zilei Domnului face orice îndeletnicire lipsită de sens și de viitor, acești oameni trăiau într-un „dolce far niente“, steril și degradant, având pe deasupra și pretenția să fie susținuți de ceilalți din Biserică. Așa ceva era intolerabil. Pavel se năpustește asupra lor cu toată puterea și autoritatea apostolică, recomandând aplicarea neîntârziată a disciplinei bisericești.

Prioritatea separării de păcat

„În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate, care trăieşte în neorînduială, şi nu după învăţăturile, pe cari le-aţi primit dela noi. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorînduială, între voi. N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă

58

vrednică de urmat. Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: ,,Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce.“�Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri. Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte“ (2 Tes. 3:6-12).

Exagerări escatologice au avut loc periodic în toată istoria Bisericii. Mai ales în preajma anilor rotunzi, 1.000 și 2.000, mulți neastâmpărați interesanți au propovăduit venirea iminentă a Domnului Isus și au dat peste cap viața multora.

Caraghioslâcuri asemănătoare s-au petrecut și în 1848 și 1948 când „profeți“ fără chemare și fără stăpân au smintit mințile marilor mulțimi de credincioși naivi. Mii de oameni și-au vândut averile, au dat banii la săraci, s-au îmbrăcat în haine albe și s-au urcat pe munți ca să fie „mai aproape“ de cer la venirea Domnului. Când evenimentul mult trâmbițat n-a avut loc, a urmat dezamăgirea, disperarea și, nu în puține cazuri, sinuciderile. Un om din Canada a avut curiozitatea să adune astfel de „date sigure“ pe care unii le-au fixat pentru venirea Domnului și a colecționat nu mai puțin de 200 ! (Le puteți găsi la adresa: http://www.bible.ca/pre-date-setters.htm).

Prioritatea slujirii

Mentalitatea greacă era predispusă la speculații teoretice, gândirea evreiască era predominant practică. Apostolul Pavel are dificultăți să-i facă pe greci să ia în serios Evanghelia. Munca ostenește. Flecăreala este soră bună cu lenea. Iată de ce le scrie Pavel:

„Voi, fraților, să nu osteniți în facerea binelui“ (2 Tes. 3:13).

Apostolul Pavel n-a vrut să-i facă pe cei din Tesalonic să nu mai fie preocupați de venirea Domnului. Dimpotrivă! Pavel a vrut ca tesalonicienii să facă din venirea Domnului o motivație serioasă pentru râvna și slujirea lor. Cuvintele lui s-au străduit să-i învețe cum să aștepte „activ“.

Pavel îi îndeamnă pe vorbăreții din Tesalonic să tacă și să treacă la treabă! „Cine nu vrea să muncească n-are dreptul nici să mănânce!“

59

Afirmația lui Pavel a fost interpretată greșit de-a lungul vremii. Oamenii au tradus-o prin; „Cine nu muncește, nici să nu mănânce!“ Pavel a spus însă „Cine nu vrea să muncească …“ Există o sumedenie de oameni care, deși vor, nu pot sau n-au unde să lucreze. Aceștia nu intră sub incidența mâniei apostolice, ci sunt obiectul ajutorării Bisericii. De osândit sunt doar aceia care „se țin de nimicuri“ făcând doar ceea ce le place lor, nu însă și ceea ce trebuie. Puturoșenia nu este semn de spiritualitate. Venirea Domnului nu este motiv de pasivitate, ci de intensificarea lucrării. Un mare om al lui Dumnezeu din secolul trecut a spus: „Dacă aș ști că vine Domnul mâine, azi încă aș mai sădi un pom. Vreau să mă găsească în activitate“. Vai de cel ce nu-și pune talantul în negoț! Mare va fi supărarea stăpânului său când se va întoarce!

(O scurtă paranteză despre ziua de odihnă

Mărturisesc că mă pune pe gânduri disputa dintre cei care vor să aibă ziua de odihnă în Sabat și cei care susțin neapărat că ea trebuie să fie duminica. Oare numai atât putem noi pătrunde în învățătura Domnului Isus despre odihnă și muncă?

Ziua de odihnă este menționată prima dată în Biblie în cartea Genezei:

„Și a văzut că toate erau bune. … Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul, şi toată oştirea lor. În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse“ (Gen. 1:21-2:3).

Odihna lui Dumnezeu a sărbătorit desăvârșirea lucrurilor realizate prin creație. Desăvârșirea creației a durat însă foarte puțină vreme … Când a venit pe pământ, Domnul Isus a fost iritat că fariseii Îl făceau prizonier al Sabatului. El le-a spus atunci o taină:

,,Dar Isus le-a răspuns: ,,Tatăl Meu lucrează până acum; şi Eu de asemenea lucrez!“ (Ioan 5:17)

De la căderea omului în păcat, Dumnezeu nu se mai odihnește! Nici Fiul nu se poate odihni atâta vreme cât lucrurile și-au pierdut perfecțiunea dintru-nceput și la fel este și cu Duhul Sfânt.

60

Dumnezeirea este angajată în realizarea unui plan de reparații capitale în universul căruia îi aparține omul. Fiul n-a venit pe pământ să se odihnească. El n-a avut o piatră pe care să-și poată pleca capul! Isus Christos a venit să muncească, să ostenească și să agonizeze până ce broboanele de sudoare se vor transforma în picături de sânge. Când va sfârși lucrarea pe care a venit să o facă, Fiul ,,va vedea rodul muncii sufletului Său“ și se va înviora. Urzitorul mântuirii noastre a exclamat la Calvar: „S-a sfârșit!“

Care trebuie deci să fie atitudinea creștinilor față de o zi anumită de odihnă? Cine citește tot ce a scris apostolul Pavel vede repede că atitudinea lui în problema aceasta a fost ambivalentă:

„Unul socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face“ (Rom. 14:5-6).

În mod absolut însă, creștinii ar trebui să intre în lucrarea desăvârșită de mântuire săvârșită de Isus Christos la Cruce. Asta spune autorul epistolei către Evrei când vorbește despre „o odihnă ca de Sabat“. Ea nu este o zi, ci o sărbătoare a mântuirii săvârșite de Christos, o stare anumită care permează toate zilele săptămânii. Este „starea de har“ a celor care știu că nu mai pot adăuga nimic la desăvârșirea lucrării lui Dumnezeu. Asta nu înseamnă însă că trebuie să nu mai facem nimic în toate zilele, ci, dimpotrivă, că trebuie să lucrăm în toate zilele săptămânii pentru Dumnezeu. Nu-i rău să punem deoparte o zi a săptămânii pentru odihna trupului și pentru cultivarea sufletului, dar este categoric rău să facem din ținerea unei astfel de zi un articol meritoriu pentru mântuire. Ținerea unei zile de odihnă este un privilegiu, nu o poruncă. Ca semn distinctive, Sabatul nu este pomenit nicăieri în Geneza, ci apare în Legea mozaică doar ca un element distinctive al relației evreilor cu Iehova. Avraam nu a ținut Sabatul și nici unul din copiii lui spirituali din Biserică nu are obligația aceasta.)

Prioritatea disciplinării

„Dacă ceea ce numești tu credință nu te schimbă, schimb-o tu pe ea!“ se spune adesea. O astfel de expresie este izvorâtă din atitudinea categorică a lui Pavel. El face din atitudinea față de muncă un articol de credință sancționat de disciplinarea Bisericii:

61

„Şi dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l, şi să n-aveţi nici un fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine. Să nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci să-l mustraţi ca pe un frate“ (2 Tes. 3:14-15).

Oare ce înseamnă pentru Pavel „să nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci să-l mustraţi ca pe un frate“? Disciplina creștină trebuie aplicată ca o disciplină de familie. Este una să-l pui pe un copil la colț sau să-l trimiți să stea un timp în camera lui și cu totul altceva să pedepsești un răufăcător care ți-a spart casa.

Disciplina are și ea gradele ei de intensitate, proporționale cu vinovăția pe care o corectează. Iată cum ne ajută W.W. Wiersbe să identificăm ce ne spune Biblia despre arii diferite în care trebue să aplicăm disciplina:

1. O greșeală personală (Mat. 18:15-17). Dacă un frate sau o soră mi-a greșit (cu știință sau fără știință), trebuie să mă duc la el/ea personal și să caut să rezolvăm neînțelegerea între noi fără să o aducem în public. Dacă nu vrea să mă asculte, am datoria să mai iau cu mine încă un frate/soră și să căutăm să nu aducem problema spre rezolvare în adunare decât dacă nu se poate rezolva pe nici o altă cale.

„Dacăfrateletăuapăcătuitîmpotrivata,du-teşimustră-lîntretineşielsingur.Dacăteascultă,aicâştigatpefrateletău.Dar,dacănuteascultă,maiiacutineunulsaudoiinşi,pentrucaoricevorbăsăfiesprijinităpemărturiaadoisautreimartori.Dacănuvreasăascultedeei,spune-lBisericii;şi,dacănuvreasăascultenicideBiserică,săfiepentrutinecaunpăgânşicaunvameş“(Mat.18:15-17).

Înactivitateameapastoralăamobservatcăunadincelemaimarigreșelipecarelefacoameniiestesănuseducădirectlapersoanacarele-agreșit,cisăvorbeascădespreceafăcutaceastăpersoanăcupăstorulsaucualtepersoane.Cucâtștiumaimulțioamenidespreunconflictcuatâtmaigreuserezolvășicuatâtmaigreuseuită.Oaltăgreșealăestecăoameniicautăsăcâștigeoceartăînlocsăcaute,așacumspunetextulcitat,săcâștigeunfrate.„Dragosteaacoperăosumedeniedepăcate“.Dacănuestevorbadespreunprincipiudecredință,câștigiuneoripierzândșicucereștimultmaiușorcusmerenia,decâtcuorgoliul.

Greșelilemarcheazăderegulăaccidentespiritualeîntr-ununprocesdecreștere.Într-o

62

oarecaremăsurăelesuntinevitabileșiartrebuisăfimpregătițipentruele.Omamăcare-șiînvațăfetițasăspelevaseleștiecăriscăspargereaunorfarfuriișiștirbireaunorpahare,darastapăleștedinimportanțăînperspectivahărnicieipecareeavreasăoîntipăreascăîncaracterulfeteiei.

Sespunecăunvecinl-avăzutpeuntatăjucându-sefotbalcucopiiisăipepeluzadinfațacaseișii-azis:„Încăunmecicaăstașinumaicreșteiarbăpe-aici!“Înțeleptultatăi-areplicat:„Euîmicresccopii,vecine,nuiarbă“.Întotdeaunapreocupatcucreștereanoilorconvertiți,apostolulPavelledășielunastfeldesfatcelordinGalatia:

„Fraţilor,chiardacăunomarcădeadeodatăînvreogreşală,voi,carisunteţiduhovniceşti,să-lridicaţicuduhulblândeţei.Şiiaseamalatineînsuţi,casănufiiispititşitu.Purtaţi-văsarcinileuniialtora,şiveţiîmpliniastfelLegealuiChristos“(Gal.6:1-2).

2. Ogreșealădoctrinară

Majoritateaacestorconflictesenascdinignoranță.Cautămaiîntâisăvezidacăpersoanarespectivăcautăsinceradevărul.Dacăesteașa,propune-isăfacețiamândoiunstudiubiblic:

„Fereşte-tedeîntrebărilenebuneşinefolositoare,căciştiicădaunaşterelacerturi.ŞirobulDomnuluinutrebuiesăsecerte;cisăfieblândcutoţi,înstaresăînveţepetoţi,plindeîngăduinţărăbdătoare,săîndreptecublândeţăpepotrivnici,înnădejdeacăDumnezeulevadapocăinţa,casăajungălacunoştinţaadevărului;şi,venindu-şiînfire,săsedesprindădincursadiavolului,decareaufostprinşicasă-ifacăvoia“(2Tim.2:23-26).

Dacăpersistășiesterăuvoitor,mustră-l,cuml-amustratșiPavelpePetru:

„Înadevăr,maialesprintreceităiaţiîmprejur,suntmulţinesupuşi,flecarişiamăgitori,căroratrebuiesăliseastupegura.Eibuimăcescfamiliiîntregi,învăţândpeoameni,pentruuncâştigurât,lucruri,pecarinutrebuiesăleînveţe.Unuldintreei,chiarproorocallor,azis:,,Cretaniisunttotdeaunaniştemincinoşi,niştefiarerele,niştepânteceleneşe.“Mărturiaaceastaesteadevărată.Deaceeamustră-iaspru,casăfiesănătoşiîncredinţă,şisănuseţinădebasmeevreeşti,şideporuncidatedeoameni,cariseîntorcdelaadevăr“(Tit1:10-14).

„DarcândavenitChifaînAntiohia,i-amstătutîmpotrivăînfaţă,căcieradeosândit.Înadevăr,înaintedevenireaunoradelaIacov,elmâncaîmpreunăcuNeamurile;darcândauvenitei,s-aferitşiastatdeoparte,deteamacelortăiaţiîmprejur.Împreunăcuelau

63

începutsăseprefacăşiceilalţiIudei,aşacăpânăşiBarnabaafostprinsînlaţulfăţărnicieilor.Cândi-amvăzuteucănuumblădreptdupăadevărulEvangheliei,amspusluiChifaînfaţatuturor:,,Dacătu,careeştiIudeu,trăieşticaNeamurile,şinucaIudeii,cumsileştipeNeamurisătrăiascăînfelulIudeilor?“(Gal.2:11-14).

Dacăaideafacecuunomcarefacepartideșidezbinăadunarea,izolează-lșiidentifică-lpublicînainteatuturor:

„Văîndemn,fraţilor,săvăferiţideceicefacdesbinărişitulburareîmpotrivaînvăţăturii,pecareaţiprimit-o.Depărtaţi-vădeei.CăciastfeldeoameninuslujescluiChristos,Domnulnostru,cipânteceluilor;şi,prinvorbiridulcişiamăgitoare,eiînşalăinimilecelorlesnecrezători“(Rom.16:17-18).

„Dupăîntâiaşiadouamustrare,depărtează-tedecelceaducedezbinări,căciştimcăunastfeldeomesteunstricatşipăcătuieşte,delasinefiindosândit“(Tit3:10).

Tatălmeu,VasileBrânzei,aveaovorbă:„Chiardacămergempeaceașistradășichiarînaceiașidirecțiecuunii,nimeninunesileștesămergempeacelașitrotuar!“Rupepărtășiacuceicarerefuzămustrarea.Pentruceipornițipeceartă,douămustrărisuntsuficiente.Dacănucedează,dacăsuntîncăpățânațiînpornirealorfuribundă,nutrebuiesăliseacordeoatreiașansă.Nuexistăbisericălocalăîncaresănuexisteoameniproșicontra,indiferentdacăestevorbadepăstor,deprogram,demuzicaaleasălaserviciiledivinesaude…coloareavopseliidepeperete.„Înțelepciuneacarevinedesus,spuneapostolulIoan,estecuratășiușordeînduplecat.Cândaide-afacecucinevacareesteîncăpățânatestesemncăaide-afacecuunomacăruiînțelepciunevinedinaltăparte.Dacălamustrarețiserăspundecucrizedenervi,cupărăsiriintempestivealeadunării,fiiintransigent.Cinepărăseșteadunareanumaiaredreptulsăvinăînapoi,decâtdacăpocăințaluiestelafeldemarecașifuriaarătatăanterior.Trebuiesărupioricelegăturăcuceicarenuseîndreaptă„dupăîntâiașiadouamustrare“.

„Oricineoiaînainte,şinurămâneînînvăţăturaluiChristos,n-arepeDumnezeu.Cinerămâneînînvăţăturaaceasta,arepeTatălşipeFiul.Dacăvinecinevalavoi,şinuvăaduceînvăţăturaaceasta,sănu-lprimiţiîncasă,şisănu-iziceţi:,,Bunvenit!“Căcicine-izice:,,Bunvenit!“sefacepărtaşfaptelorluirele“(2Ioan9-11).

SfatulluiIoanseaplicămaialescândavemdeafacecuceicarerăspândesc„noutăți“fărăsuportîntextulNouluiTestament.Într-unadinvizitelemeleînRomânia,cinevami-aluatuninterviușicăutasămăatragăspreîncurajareaunorciudățenii

64

harismaticecareîncepuserăsăaibăpopularitateprintre„râvnitoriifărăpricepere“.Cândamrefuzatsărecomandastfeldemanifestări,interlocutorulmeus-amâhnitpuțin.Atrebuitsă-miamintescdealegereapecaretrebuiesăofacemfiecaredintrenoi:SăcăutămsăplacemluiDumnezeusausăcăutămsălefimpeplacoamenilor.ApostolulPavelafostcategoriccuaceiacaretreceauașadelesnepeste„ceeaceestescris“:

„MămircătreceţiaşaderepededelaCelcev-achematprinharulluiChristos,laoaltăEvanghelie.NudoarcăesteoaltăEvanghelie;darsuntuniioamenicarivătulbură,şivoiescsărăstoarneEvanghelialuiChristos.DarchiardacănoiînşinesauunîngerdincerarvenisăvăpropovăduiascăoEvanghelie,deosebitădeaceeapecarev-ampropovăduit-onoi,săfieanatema!Cumammaispus,ospunşiacum:dacăvăpropovăduieştecinevaoEvanghelie,deosebitădeaceeapecareaţiprimit-o,săfieanatema!Cauteuoare,înclipaaceasta,săcapătbunăvoinţaoamenilor,saubunăvoinţaluiDumnezeu?Saucautsăplacoamenilor?Dacăaşmaicăutasăplacoamenilor,n-aşfirobulluiChristos“(Gal.1:6-10).

3. O cădere în păcat

Fiecare dintre noi știe că avem de luptat cu un dușman puternic care nu obosește și nu ia pauze. „Păcatul care ne înconjoară așa de lesne“, spune omul lui Dumnezeu. Până și apostolul Petru s-a lepădat de Domnul, iar David a luat nevasta unuia dintre cei mai credincioși ostași ai lui, pe care a trebuit apoi să-l ucidă ca să-și ascundă păcatul. În războiul sfânt avem mulți răniți în tabără. Cineva observa cu tristețe că „Biserica este singura armată care-și omoară răniții“. N-ar trebui să fie așa. Biblia vorbește despre un duh al blândeții care trebuie să se manifeste în toate infirmeriile în care ne îngrijim răniții:

„Fraţilor,chiardacăunomarcădeadeodatăînvreogreşală,voi,carisunteţiduhovniceşti,să-lridicaţicuduhulblândeţei.Şiiaseamalatineînsuţi,casănufiiispititşitu.Purtaţi-văsarcinileuniialtora,şiveţiîmpliniastfelLegealuiChristos.Dacăvreunulcredecăesteceva,măcarcănuestenimic,seînşalăsingur“(Gal.6:1-3).

4. O trăire continuă în păcat

Biserica trebuie să-și îngrijească răniții, dar nu trebue să tolereze „trădătorii“. Cine trăiește în păcat, cine persistă în păcătuire, a trecut de partea dușmanului și luptă pentru distrugerea bisericii. Un astfel de om s-a despărțit de Christos; este „mort“ ca relație cu El. Apostolul Pavel a avut un astfel de caz în adunarea din Corint. El se miră că cei de acolo nu au început „bocetul“ și nu simt damful morții:

„Dintoatepărţilesespunecăîntrevoiestecurvie;şiîncăocurviedeacelea,carinici

65

chiarlapăgâninusepomenesc;pânăacolocăunuldinvoitrăieştecunevastatatăluisău.Şivoiv-aţifălit!Şinuv-aţimâhnitmaidegrabă,pentrucacelceasăvârşitfaptaaceasta,săfifostdatafarădinmijloculvostru!“(1Cor.5:1-2).

Uncadavrutrebuiescoscâtmairepededincasă,altfelputrefacțialuirăspândeșteinfecțiiprintreceidinjur.

Încazul„puturoșilorduhovnicești“dinTesalonic,Pavelrecomandăaplicareadisciplineiîntr-unprocesprogresiv:„îndemnămpeoameniiaceștiași-isfătuim“(2Tes.3:12),„Șidacăn-ascultăcinevacespunem…însemnați-vi-lșisăn-aveținiciunfeldelegăturicuel,casă-ifierușine“(2Tes.3:14).Precizareaapostolică„sănu-lsocotițicapeunvrăjmaș,cisă-lmustrațicapeunfrate“(2Tes.3:15)nupoatefiextrapolatălatoateproceselededisciplinare.Eaarevalabilitatedoarîncazuldeacoloșideatunci,cândviațadezordonatăaunoranueraoabandonarepremeditatăaneprihănirii,cidoaroproastăînțelegereaașteptăriiluiChristos,carepuneaînpericolbunamărturiecreștinăînainteacelordinjur.

Ourarecutâlc–2Tes.3:16-18

Încredereacreștinănusesprijinănicipepriceperealucrătorilor,nicipedestoiniciaucenicilor,cinumaișinumaipeDomnulIsusChristos.AmfostuimitdejadevitezacucarealuatființăadunareacreștinădinTesalonicșiamasistatlazbaterileapostoluluiPavelcarei-apusbazele.Silitsăplecerepededinmijlocullor,marelemisionars-aperpelitdegrijalor,amijlocitînrugăciunifierbințișile-ascrisdouăepistolefoarteclareșicompetente.Acum,lafinalulceleideadouaepistole,apostolulPavelîiîncredințeazăînmânaCeluicare-ipoateducemaideparte.Cititecuatenție,acesteultimeversetenedaucheiaîncrederiiapostolice,secretulreușitelorfulminantecucares-arăspânditcreștinismulînveaculîntâi:

„ÎnsuşDomnulpăciisăvădeatotdeaunapaceaînoricefel.Domnulsăfiecuvoicutoţi!Urareadesănătateestescrisăcumânamea:Pavel.Acestaestesemnulînfiecareepistolă;aşascriueu.HarulDomnuluinostruIsusChristossăfiecuvoicutoţi!Amin“(2Tes.3:16-18).

Răspândireașisupraviețuireacreștinismuluide-alungulsecolelornupotfiexplicateîntermeniumani.Dumnezeuafăcut-o,prinChristos!OameniiaufostdoarinstrumenteleprincarealucratDumnezeu:

66

„ŞiEuîţispun:tueştiPetru(Greceşte:Petros.),şipeaceastăpiatră(Greceşte:petra.)voizidiBisericaMea,şiporţileLocuinţeimorţilornuovorbirui“(Mat.16:18).

BisericaesteaLui,nuanoastră.IarCelcareozideșteesteEl,câteodatăprinnoi,alteoriprintrenoiși,vai,nudepuțineori„înciudanoastră“.„IatăcevafacerâvnaDomnuluioștirilor“esteopromisiuneacăreiîmpliniresepoatevedeaînmodrepetatîntoatelocurileîncareaîncolțitEvanghelia.Fiecăestevorbadeoadunareuriașădintr-omaremetropolă,fiecăestevorbadespreoadunaredecâțivabătrânipărăsițidintr-unsatuitatdelumedepeocoamădemunte,viațașipropășireaBisericiiseexplicădoarprinlucrareasuveranăsupranaturalăaluiDumnezeu,pentruChristosșiprinDuhulSfânt.

M-amîntrebatmereu:„Înmânacuil-aîncredințatFilippefamenuletiopiandupăbotez?Cumaveasăsupraviețuiascănoualuiviațăspiritualădedupăbotez,fărăcaticheză,fărăsuportulpărtășieiunuigruplocaldefrațișisurori,fărăposibilitateadeaascultaprediciputerniceșifărăunprocesdediscipolizare?

Filipl-aîncredințatpefamenAceluiacarel-aaduslaIerusalim.Domnull-aadusșitotcuDomnulaplecatînapoisprețaralui.Mireleesteînstaresă-șipoartedegrijădemireasaLui.Christosestesingurulstrictnecesarșisingurulabsolutsuficientpentrucreștinism.Elestesursa,suportulșiscopultuturorlucrurilor.

„ÎnsuşDomnulpăciisăvădeatotdeaunapaceaînoricefel“.NădejdeaapostoluluiPavelesteancoratăînacest„însușiDomnul“careesteEmanuel(Dumnezeuestecunoi)pentrutoțiaceiacare-Lcheamădintr-oinimăcurată.

„ÎnsușiDomnul“subliniazăcontactulpersonaldirectpecareIsusChristosvreasă-laibăcufiecaredintreceicaresunt„aiLui“.MireleîșiiubeșteMireasașivreasăsteaînpărtășiecuea.

„Domnulpăciisăvădeapaceaînoricefel“.Elpoatedapaceaînoricesituație;petimpdeliniște,darșisubpersecuție.ApropiereaLuineestesuficientă.PaceaLuiîntreceoricepricepere.Toatecărțilelumiin-arputeaexplica-oșiniciunaltulnune-opoateda.Cândalțiicautăsăneînșeleșisănetulbure,Domnulpăciipoatesăintervinăde-ndatăculuminașiadevărulSău.MânaluiPavel,scrisullui,alăturidemâinilestrăpunsepentrunoivorreușiîntotdeaunasărespingăoriceatacvrăjmașșisănepăstrezepecale.

„HarulDomnuluinostruIsusChristossăfiecuvoicutoţi!Amin.“PavelștiecănuvaputeamergecurândînTesalonic,darastanuconteazăpreamult.ConteazăcăesteacoloAcelacareareharsufficientpentrufiecarecredinciosdinBiserică.Harulestemultmai

67

multdecâtoatitudinebinevoitoare.AșacumspuneaBillGothard:„HarulestevoințașiputereadeafacevoialuiDumnezeucubucurie!“HarulestevoialuiDumnezeuturnatăîninimilenoastre.HarulesteenergiadesfințeniecarebiruieștefireapământeascășiosupunevoințeiluiDumnezeu.Harulesteviațaviețiinoastrespirituale.HarulacestaafostarătatînChristosșide-atunciîimodeleazădupăchipulluiChristospetoțiaceicaresunt„aiLui“:

„CăciharulluiDumnezeu,careaducemântuirepentrutoţioamenii,afostarătat,şineînvaţăs-orupemcupăgânătateaşicupoftelelumeşti,şisătrăimînveaculdeacumcucumpătare,dreptateşievlavie,aşteptândfericitanoastrănădejdeşiarătareaslaveimareluinostruDumnezeuşiMântuitorIsusChristos.ElS-adatpeSineînsuşpentrunoi,casănerăscumperedinoricefărădelege,şisă-ŞicurăţeascăunnorodcaresăfiealLui,plinderâvnăpentrufaptebune“(Tit2:11-14).

Pentrupregătiremireseiesteimportantășipreocupareacelordincasaei,darceamaiimportantăestepregătireapecareși-otrăieșteeadincauzadragosteipecarei-opoartăviitoruluimire.ÎncazulparticularalrelațieidintreMirele-IsusChristosșiMireasa-Biserică,iubireanedeterminăsănesfințimpentruEl,darceamaiimportantănuestepasiuneanoastrăpentruEl,cipreocupareaLuipentrunoi.Iaraceastaesteșiea,delauncapătpânălacelălalt,olucrareaharului:

,,Bărbaţilor,iubiţi-vănevestelecumaiubitşiChristosBisericaşiS'adatpeSinepentruea,cas'osfinţească,dupăceacurăţit-oprinbotezulcuapăprinCuvînt,casăînfăţişezeînainteaLuiaceastăBiserică,slăvită,fărăpatăfărăsbîrciturăsaualtcevadefelulacesta,cisfîntăşifărăprihană“-Efeseni5:25-27

…………………………………………..Corectat…………………………………………

Date false pentru revenirea lui Christos:

Datesetters,makingirresponsiblepredictions!Misleadingthe

ignorantmassesforhigherTVratingsandbooksales!

AnuntoldnumberofpeoplehavetriedtopredicttheLord'sreturnby

68

usingelaboratetimetables.Mostdatesettersdonotrealizemankind

hasnotkeptanunwaveringrecordoftime.Anyonewantingtochart

forexample100BCto2000ADwouldhavecontendwiththefact46

BCwas445dayslong,therewasnoyear0BC,andin1582we

switchedfromJulianYears(360days)toGregorian(365days).

Becausemostprognosticatorsarenotawareofalltheseerrors,from

thegetgotheirmathisalreadyoffbyseveralyears.

LibraryofDatesettersforendoftheworld!

Date Event

44 TheudasdeclaredhimselftheMessiah,taking400peoplewithhimintothedesert.TbeheadedbyRomansoldiers.Josephusrecordsthis.

53 EvenbeforeallthebooksoftheBiblewerewritten,therewastalkthatChrist'sreturnhadalreadytakenplace.TheThessalonianspanickedonPaul,whentheyheardarumorthatthedayoftheLordwasathand,andtheyhadmissedtherapture.

80 BenZakkaidiedabout80,andexpectedtheMessiahaboutthetimeofhisdeath

100-200

RabbiEliezerbenHyrcanus(1-2Cent)thoughtthedaysoftheMessiahwouldlast40years.BeforeBarKochbatheMess.agewasshort;longerafterward

130 RabbiJose,theGalilean,acontemporaryofHyrcanusandAzariah,thoughttheMessiahwouldcomeinthreegenerations(60years),afterthedestruction;

69

namely130(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

381 ReturnofChrist;Tichonusawriterofthe4thCent(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

400 Hippolytus"calculatedthat5,500yearsseparatedAdamandChristandthatthelifeoftheworldwas6,000sixfull'days'ofyearsuntilthesevenththedayofrest."Hiscalculationsin234indictedtherewerestilltwocenturiesleft.(fromAHistoryoftheEndoftheWorld,RubinskyandWiseman,1982)

400 RabbiDosa(2-3rdCentury)saidtheMessiahwouldcomeattheendof400years.Thiswasbased(?)onGen.15:13(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

435 Messiahcomes;RabbiJudahha-Nasi(135-220)believedMessiahwouldcome365yearsafterTempledestroyedin70(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

470 Messiahwouldcome;RabbiHanina(3rdC),thoughMessiahwouldcome400yearsafterTempleDestruction.(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

500 ARomanpriestandtheologianinthesecondandthirdcenturies,predictedChristwouldreturninA.D.500,basedonthedimensionsofNoah'sark.

500 ReturnofChrist;Hyppolytus(170-236)andLactantius(250-330)said500wouldbethetimeforthesecondcomingofChrist(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

950 Acrosticontheendoftheworld,predecessorofCelano's"Diesirae,"foundinams.fromAniane(secondhalfofthetenthcentury,ed.PaulinBlanc,"NouvelleProsesurleDernierJour,Composéeavecchantnoté,versl'AnMille..."MémoiresdelaSociétéArchéologiquedeMontpellier,2(1850),451-509,secondcopy

70

locatedbyMichelHuglo:BNlat.1928f.178,Fécampc.1040).

950 "TreatiseontheAntichrist"byAdsoofMontier-en-Der,c.950,aresponsetoavarietyofcrisesatmid-centurythatprovokedwidespreadapocalypticdisquiet,andrapidlybecomeacentraltextintheEuropeaneschatologicalliterature(ed.byVerhelst,CCSL,Cont.med.aeui40;studyinthecontextof1000,byVerhelst,"AdsovanMontier-en-DerendeangstvoorhetjaarDuizend,"TijdschriftvoorGeschiedenis,90(1977),1-10);andC.Carozzi,Lafindestemps:TerreursetprophétiesauMoyenAge(Paris:Stock,1982),pp.186-94.Seebelow#.

950-80:

LetterontheHungariansthatspeaksofwidespreadapocalypticreactionsamongthepopulation,Acprimumdicendumopinionemquaeinnumerostaminvestraquaminnostraregionepersuasitfrivolamesseetnihilveriinsehabere,quaputaturDeoodibilisgensHungrorumesseGogetMagogceteraequegentesquaecumeisdescribuntur...Dicuntenimnuncessenovissimumsaeculitempusfinemqueimmineremundi,etidcircoGogetMagogesseHungros,quinumquamanteaauditisunt,sedmodo,innovissimotemporumapparuerunt.R.B.C.Huygens,"Untémoin"[n.11],p.231,lines94-106;letterfromthebishopofAuxerretothebishopofVerdun(commentarybyHuygens,p.236f).Datedvariouslyearlytenthcentury,or,accordingtoHuygens,tosecondhalfofthetenth("Untémoindelacraintedel'an1000:LalettresurlesHongrois,"Latomus,15(1956),224-38);consideredthebackgroundofAdso'streatise(seebelow#3).

950 InA.D.950AdsoofMontier-en-Derwrotea"TreatiseontheAntichrist"whichwasaresponsetoanumberofmid-centurycrisesthathadprovokedwidespreadalarmandfearofanend-timeapocalypse.(5)Fiveyearslater,AbboofFleuryheardapreacherinPariswhoannouncedthattheAntichristwouldbeunleashedintheyear1000andthattheLastJudgmentwouldsoonfollow.(6)AtaboutthesametimeapanicoccurredintheGermanarmyofEmperorOttoIbecauseofasolareclipsethatthesoldiersmistookasasignoftheendoftheworld.(7)AndwhenthelastCarolingiandynastyfellwiththedeathofKingLouisVin987,manysawthiseventasaprecursortothearrivaloftheAntichrist.KingOttoIIofGermanyhadCharlemagne'sbodyexhumedonPentecostintheyear1000

71

supposedlyinordertoforestalltheapocalypse.BothHalley'scometinA.D.989andasupernovainA.D.1006wereinterpretedassignsoftheend.Aboutthesametime,theMoslemcaliph,AlHakim,destroyedtheHolySepulcherinJerusalempromptingapocalypticfearinthewestaswellasviolentanti-Jewishoutbursts.(8)

964: "Dumsaeculumtransitfinismundiappropinquat..."[Asthesaeculum(century?)passes,theendoftheworldapproaches.]CartulairedeSaint-Jouin-de-Marnes,pp.1,11,17.

965: AbbohearsapreacherinParisannouncingtheunleashingofAntichristfor1000ADandtheLastJudgmentforshortlythereafter(seebelow#7,17).

968: PanicinOtto'sarmyataneclipsethesoldierstooktoportendtheendoftheworld(GestaepiscoporumLeodensium,MGHSSIX,p.202)

968-9: AnnalistsnoteinthemarginofEastertables: milleannianativitateChristi,basedona"misreading"ofthebaseyearintheEasterTablesasAnnopassionis.Threeyearsearlierunusualeventswithapocalyptictonality(firefromheaven,releaseofdemons)occur.(AnnalesdeSaintFlorentdeSaumur,etdeVendôme,HalphenRecueild'annalesangevines,p.58n.2,116n.6.)Notethat,intypicalcapstonestyle,Halphendoesnotincludethenote,withitsmillennialconsciousnessinthetextofhisedition,noreveninafootnotetothatyear,butappendedtoafootnoteforanotheryear,andexplainedawayasamistake.

969and/or980:

widespreadapocalypticexpectationinLotharingiaatthecoincidenceoftheAnnunciationandtheCrucifixionagaistwhichAbbowritesaletter.

979: Igneaeaciesvisaesuntincaelopertotamnoctem5KalendasNovembris.HocannocomplenturmilleannianativitateChristi,secundumveritatemevangelii,quisecundumcyclumDionisiiannoabhinc21finiuntur;sicqueinannodomincaepassionisveritatievangelicaecontraitur.SigebertofGembloux,Chronicon

72

universalec.1114,PL160c.194(hereusingAbbo'scorrectionofthedateAD;seenextitem).

983-4: Abboredatestheyear1000fouryearsintothepast(trueAD1000=Dionysus'979)usingtheapocalypticbeliefsabove(#7,seealso#17)asthebasisofhiscalculations.

987-91:

ThelastCarolingiandynasty(thefinalhindrancetothearrivalofAntichristaccordingtoAdso)falls;thecaptureofthelastpotentialruleroccursundermostdastardlycirumstances.SouthernchartersbegintodateAD,withChristreigning,atraditionalinterregnalformulawithapocalypticantecedants(Kantarowicz,TheKing'sTwoBodies,p.).

989,August:

Halley'sCometappears,citedinAnnalesdivionenses,MGHSSV,p.;andAnnalesQuedlinburgensesMGHSSIII,p.68;ThietmarofMersebourg,ChroniconIV,10;(alsoGlaberIII,3?acc.toFrance,p.110-11,andn.4,butseebelowunder1006,#29);P.MooreandJ.Mason,TheReturnofHalley'sComet(Cambridge,1984),p.46)

989-1000:

FirstwaveofpeacecouncilsintheSouth(seebelow).

990s: mentionofapocalypticbeliefsleadingtoviolentseizureofchurchpropertyatSt.Hilaire.

990s-1010s:

PreachingofAelfricandWulfistan,filledwithimagesofLastJudgment,explicitylinkedatpointstotheyear1000andtheunleashingofAntichrist(Gatch,MiltonMcC.,PreachingandTheologyinAnglo-SaxonEngland:AelfricandWulfstan(Toronto,U.Press,1977).

992: CoincidenceofCrucifixionandAnnunciation;Nouaillébeginsitschartersforthenextdecadewith"Appropinquantefinemmundi...";Adso,anoldman,leavesonaone-waypilgrimagetoJerusalem;Germanchroniclesreportlightfromnorthat

73

dawnlikethesun,rumoramongmanythat3suns,3moonsandstarswerefighting,indicatingheavymortalityandfamine(ThietmarIV,19;An.Quedl.adan.993,MGHSSIII,69;AnnalesAugustani,ibid.p.124).

994-1000:

OutbreaksofsacerignisthroughoutFrance,associatedinLimogeswiththePeaceofGod.

994-5: varioussigns(includingamonstrouschild),famines,plaguesandmortalityinSaxony,referredtoasthebiblical"triaiudiciapessima"(AnnalesQuedlinburgenses,MGHSS,IIIp.94;alsoThietmarIV,17;AnnalesAugustani,MGHSSIII,124).

994-6: DefinequoquemundicorampopulosermoneminEcclesiaParisiorumadolescentulusaudivi,quodstatimfinitomilleannorumnumeroAntichristusadveniret,etnonlongoposttemporeuniversaleiudiciumsuccederet:cuipraedicationiexEvangeliisacApocalypsietlibroDanielis,quapotuivirtute,resistiti.DeniqueeterroremquidefinemundiinolevitabbasmeusbeataememoriaeRichardussagacianimopropulit,postquamlitterasaLothariensibusaccepit,quibusmerespondereiussit;Namfamapenetotummundumimpleverat,quod,quandoAnnuntiatioDominicainParascevecontigissetabsqueulloscrupulofinissaeculiesset.DeinitioetiamAdventusquianteNativitatemDominipersingulosannosagitur,aliquandoerrorgravissimusextitit,aliisinchoantibuspostv.KalendasDecembrisaliisante,cumnumquamplusquatuorebdomadas,saltemunamdiemAdventushabeat;cumquedehuiusmodidiversitatesoleantcontempionesinEcclesiacrescere,conciliodeterminandumest,utomnesquiineaviviumusunumsapiamuisquodvestraindustriaCONCEDATquinosunanimesVULTHABEREINDOMOSUA."AbboofFleury,Apologeticusadhugonemetrodbertumregesfrancorum,London,BM10972,f.22v;PL139c.471-2;datedbefore996byVidier(p.105-7);994-5byMostert(p.48-51).Concerningtheendoftheworld,asayouth(adolescentulus)Iheardasermonina[the?]churchinParisthatassoonasthenumberofathousandyearsshouldcome,theAntichristwouldcome,andnotlongthereafter,theLastJudgmentwouldfollow;whichpreachingIresistedwithallmystrengthfromtheEvangelsandtheApocalypseandthebook

74

ofDaniel.

994-999:

OttoIIIengagesinelaborateprogramofrenovatioimperiiromanithat,fromtheapocalypticscenario,wouldreaffirmtheexistenceofthe"barrier"toAntichrist,particularyimportantgiventhedemiseofthelastoftheCarolingiansinthepreviousdecade(seeabove#3,9).InthisherecapitulatedmanyofCharlemagne'sresponsestothecomingoftheyear6000(seebelow#14,17).

999 "IstefuitGirbertus,temporecuiusinpletusestannusmillesimusabincarnationeDomini."AnnalesPragensesadan.999,MGHSSIII,120.

1000 ThisyeargoesdownasoneofthemostpronouncedstatesofhysteriaoverthereturnofChrist.AllmembersofsocietyseemedaffectedbythepredictionthatJesuswascomingbackonJan1,1000AD.Therereallyweren'tanyoftheeventsrequiredbytheBibletranspiringatthattime.Themagicalnumber1000wasprimarilythesolereasonfortheexpectation.DuringDecember999AD,everyonewasontheirbestbehavior;worldlygoodsweresoldandgiventothepoor,swarmsofpilgrimsheadedeasttomeettheLordatJerusalem,buildingswentunrepaired,cropswereleftunplanted,andcriminalsweresetfreefromjails.Theyear999ADturnedinto1000ADandnothinghappened.

1000 AnnalesElnonenses,adan.1000;MGHSSV,p.12;contemporaryhand;notedinmid-11thcenturybytheAnnalesLaubiensesandLeodinienses,MGHSS5,18.Annodominicaeincarnationis1000,ind.13.epacta12.concurrente1.terminopascali9.Kal.Apr.4KalApr.feria6,celebrantibvuschristicolissacrosanctaepassionisacredemtionisilliusmisterium,terraemotusmagnusfactusest,nonitautpepeaccideresolet,ventoinbenasterraecondito,ubiconcavaterrarumviscerahismotibussubiacentvelutiventicapacia;sedgeneralietvastotremoretotiusobrbismagnitudopassimcontremuit,utcunctisfieretmanifestum,quodoreveritatisfueratantepromissum.Hisnamqueetaliissignisquaepraenuntiatafueruntoperecompletis,hinciamfitnostraspescertioromnivisu,dehisquaerestantordinecomplendis.

75

1000 OttoreturnstoAachenwhereheexumesCharlemagne'sbodyonPentecostoftheyear1000.

1000 Gerbert/SylvesterandOttoIIIcarryoutanunusualprocessiononAugust15,1000:"InassumptionesancteMariaenoctequandotabulaportatur"(Bambergermanuscriptfrom1067publishedinGiesebrecht,GeschichtederDeutchenKaiserzeitII,Documents;alsoseeLausser,Gerbert,p.325;MolinierII,MabillonII,226,334;HistoirelittéraireXIII,600;

1000 OutbreakofheresiesinFrance,Italy,south-westMediterraneanthatGlaberinterpretsastheunleashingofSatanaccordingtoRevelations(Historiarum,II,22-23;ed.France,p.88-93).

1000 Allthereferences,stillpoorlyknown,fromcomputisttextsthatprivilegetheyear1000,which,cominginthemiddleofa19yearcycle(9881006)shouldneitherbeginnorendanyEastertable:cf.Vat.reg.lat.1127f.10v,from920to"MILLE";St.Gall902,817-999;St.Gall387,1001-1129.

1000 "TertioOttoneimperante.Millesimusannussupercrescensstatutecomputationisnumerum,secundumilludquodlegiturscriptum:Millesimusexsuperatettranscenditomniaannus."AnnalesHildesheimensesIII,Préface(MGHSSIII,),writtenc.1040.

1000 "IntereamillesimusabincarnationeDominiannusfeliciterimpletusestethicestannusarchiepiscopi12."AdamofBremen,GestaHammaburgensisecclesiaepontificum(II,xl;MGHSS7.320)lateeleventhcentury.3

1000 "Datamenseaugusto,regnanteRotbertorege,anniabIncarnationeDomninostriJesuChristiusqueinpresentemdiemmilleetI."(CharterofSaint-HilaireofPoitiers,ed.Redet,#67,p.76).

1000 referencesto1000takenfromSigebertinlatermedievalchroniclers:seethecollectioninBouquet,HistoriensdesGaulesdedelaFrance,10.xcix,28de,

76

28de,197b,205b,217c,271c,282a,290b,291a,299c,319b.

1000 Fivereasonswhy1000ADwasnotasignificantdate:

1. Peopledidnotevenknowthedate--peasantshadnonotionofchronologicaltime,elitesusedavarietyofsystemsandeventhoseusingADdisagreed.

2. Therearenotheologicalreasonsfor1000tohaveeschatologicalsignificance.

3. Thereisalmostnosurvivingevidenceofanyapocalypticterrorsfromtheperiod.

4. Thelittlethatsurvivesisnotdirectlyrelatedto1000,buttodatessuchas968,1010and1033.

5. Thereforeweshouldnotbesurprisedtofind1000wasa"yearlikeanyother"inwhichthenormaltrainofmedievallife--wars,councils,ploughing,andpraying--wentoninuninterruptedflow.

Theutterabsenceofdocumentationattestingtoapocalypticbeliefsandmovementsis,inthisview,decisiveproof.Howcanonepossiblyarguethatawholegenerationisobsessedwithsomethingaboutwhichtheydonottalk?byRichardLandes

Clickonpicturetoseefullsize

77

1002, December:aparuitinaereportentummirabile,speciesuidelictseuipsamolesimmensidraconisaseptemtrionaliplagaegredienscumnimiacoruscationepetebataustrum.QuodprodigiumpenehominesuniuersosquiuidereinfraGalliasterruit.(Glaber,Historiarum2.8.15;Francep.78,withfurtherreferencesinChroniconscipetrivivi,p.107n.7;HughofFlavigny,p.368;cf.St.Arnulf(Geary,Phantoms);ipseveroannoantequammoreretur,multaprodigiaincaelovisasunt.namquadamdie19kal.ian.,circahoram9quasiquedamfaculaardensvisocelocumlongotractuinstarfulguristerrisdelabitur,tantosanesplendoreutnonmodoquiforasinagris,verumetiamintectiseruptoperquaequepatentialumine,occuliferirentur.ipsaverocaelifissuradumelementisinseinvicem

78

propinquantibussensimevanesceret,interim,mirabiledictu,quasiinsimilitudineserpentis,crescentequidemcapitecumcerruleispedibusvisaestfigurare.ethocnonsinegrandeadmirationemultisspectantibuspauloposthisparvit...ipsoetiamannocometaeapperuerunt.imperatorcontraromanos...obiit."GestaepiscoporumCameracensium1.114;MGHSS7.451.

1003 AccordingtoGlaberEuropecoversselfinwhitemantleofChurches(HistoriarumIII,4;ed.France,p.114-17)

1003: AnnalesdeSaint-Benoît-sur-Loire,[=1000+3,5yearsofAntichrist](BNlat.5543,f.22;ed.MGHSSII,p.255;PL139col.583,cf.Augustin,Deciv.Dei,XX,13.SeealsoMiraculas.Benedicti,III,9;ed.deCertain,p.150-53.NotethatthistextisevidenceofhowlittleimpactAbbo'seffortstocorrectDionysusExiguus(above#10)was:evenhisowndisciplesignoredhisproposedcalculations.

1004: Postsalutiferumintemeratevirginispartummillenariinumerilineaconsummataetinquintocardinalisordinislocoetineiusdemquarteebdomadeinicioclarummaneilluxitseculo(ThietmardeMeersebourg,ChroniconVI,1;ed.HoltzmannandTrillmich,p.243andn.7).cf:"Nempehaecassidue.Iamclarummanefenestrasintratetaugustusextenditluminerimas."(APersiusFlaccus,SatiresIII,1)

1005-1006:

TerriblefaminethroughoutEurope,associatedwithapocalypticportentsinseveraltexts:AnnalesSangalliensesbyHepidannus"Eccefamesquaperseclanonsaeviorulla"(MGHSS1.81);AnnalesLeodiniensesandLaubienses,MGHSSIV,p.18;AnnalesQuedlinbourgensesadan.1009MGHSS3.80;AnnalesHildesheimenses,adan.1006);Glaber,Quinquelibri,2.9(5yearsca.1001-1006);HughofFlavigny(basedonGlaber);ChroniconTuronensisadan.1006;SigebertofGemblouxadan.1006);

1006, May:Newstarsightedinheavens(SuperNovaof1006),atsametimeachapelainoftheEmperorconvertstoJudaism(AlbertofMetz,Dediversitatetemporum,I,6-7;II,22-3ed.MGHSSIV,p.704,720-3;AnnalesLeodiniensesandLaubienses,MGH

79

SSIV,p.18;AnnalesMosomagenses,MGHSS3.161;AnnalesBeneventani,ibid.,p.177;probablyRadulphusGlaberQuinquelibri3.3.9;ChroniconVenetum,MGHSS7.36).B.Goldstein,"TheSupernovaofA.D.1006,"TheAstronomicalJournal70(1965):105-111.

1009-10:

DestructioninJerusalemofHolySepulchrebythechiliasticMoslemcaliphAlHakim,apocalypticreactioninWestincludingviolentanti-Jewishoutbursts(Glaber,Ademar,AnnalesLemovicenses,adan.1010;AnnalesBeneventani,adan.1010,MGHSSIII,p.177;

1009 Rainofblood;sunturnsredandfailstoshineforthreedays;plagueanddeathfollow(AnnalesQuedlinbourgensesadan.1009MGHSS3.80).4

1010: Brythfirdcommentariesnotethatthe1000yearsoftheApocalypsearecompletedaccordingtohumancalculations,thereforesupportingAugustine'sallegoricalreading

1011-1012:

apocalypticvisionofmonkatSt-VaastrecordedbyRichardofSaint-Vanne(HughofFleury,MGHSS8.***)

1012-1014:

VariousprodigiesandnaturaldisastersprovoketheexpulsionoftheJewsfromMainzandleadsometobelievethattheworldwas"returningtoitsoriginalchaos."(AnnalesQuedlinburgenses,MGHSS,IIIp.82-3.

1018: Pre-dawnpanicandtramplingatSt.Martialfollowedbyoutbreakofheresythroughoutthesouth,seenasagentsofAntichristbyAdemarofChabannes(Historia3.**,;seebelowII-8).firstthirdeleventhcentury:HeribertthemonkreportsaheresyfromthePerigord,apocalyptictonetotheletter(seeHeadandLandes,PeaceofGod,pp.347-50)

1022: BurningofhereticsatOrléans,describedinseveraltextsinapocalyptictones(JohnofRipoll,AdemarofChabannes,RadulphusGlaber;cf.ICorinthians)

80

1024?: LetterfromheavencallingforPeaceCouncilscirculatesthroughtoutNorthernFrance(Gestaepiscoporumcameracensium,II,52;MGHSSV,p..)

1025: RadulphusGlaberbeginsaworldhistorythat,undertheguidanceofWilliamofVolpiano,explicitlymakestheyear1000thefocalpoint:"Ipsiusnamqueimperiomaximaiamexparteeventuumacprodigiorum,quaecircaetinfraIncarnatiSalvatorisannumcontigeremillesimum,descripseram."(VitaWillelmiDivionensisofRadulphusGlaber,28;ed.,PL142,col.718;NiethardBulst,DeutschesArchiv,30(1974),p.485;France,p.294-7).

1025: AdémardeChabannesbeginsaworldhistorywhosemajorthemefrom1010onisapocalypticsignsandprodigies(Historia3.46-7,49,52,56,59,62;seeLandes,Relics,chap.6).

1026-7:

LargecollectivepilgrimagetoJerusalemledbyRichardofSt.Vaast.

1028: RainofBlood(classicapocalypticsign)ontheAquitanianshoreprovokeslettersfromWilliamVtoRobert,RoberttoGauzlinofBourgesandFulbertofChartresontheiropinion(correspondanceoflattertwoinBautierVitaGauzlini,p.159-67;seetreatmentinFried,"Endzeiterwartung,"pp.385-87)

1029-32:

AdemarofChabannesproducessome500foliosofhistoricalfictioninwhichapocalypticthemesplayamajorrole.

1030-33:

terriblefaminethroughoutFrance(Glaber,Ademar,etal.)

1030-46:

MentionofheresiesthroughoutChristendom(Italy,Gaul,Greece,Hungary)byGerard,bishopofCsanád(Deliberatiosuprahymnumtriumpuerorum,IV,ll.447-75(associatedinhiscommentarywithRevelation19:17-21(ll.489ff);ed.G.Silagi,CCSLCont.med.aeui,49,pp.50-1;cf.alsoVI,ll.704ff,wheresimilaranti-

81

ecclesiasticalphenomenaareassociatedwithRevelation20:7;ed.p.96f).

1031-3:

waveofpeacecouncilsthroughoutFrance,startinginAquitaine(documentsfromVich,Poitiers,Limoges,Burgundy,Arras?),associatedwithmillenniumofPassionbyGlaberIV,4.

1033 Thisyearwassightedasthebeginningofthemillenniumbecauseitmarked1000yearssinceChrist'scrucifixion.

1033-36

DeaconofOrleansleavesforJerusalemonpilgrimageoutofapocalypticexpectations.

1033: prodigies,eclipse,ignisardentium,massiveearthquakeetc.leadstopenitentialprocessioninJouarre-Rebais,datedmillenniumofthePassion,MiraclesdeSaint-Ayeul(Miraculasanctiagiliabbatis,1,3;AASSAoûtVI,p.588);

1033: MasspilgrimagetoJerusalemnotedinAdemarandGlaber(whoassociatesitwithapocalypticexpectation)

1114 SigebertofGembloux,Chroniconuniversalec.1114,PL160.198;MGHSS6.353-4AnnoJesuChristimillesimosecundumsupputationemDionisiimultaprodigiavisasunt.Terraemotusfactusestpermaximus;cometesapparuit;19KalendasJanuariicircahoram9fissocaeloquasifaculaardenscumlongotractuinstarfulgurisillabiturterris,tantosplendore,utnonmodoquiinagriserant,sedetiamintectis,irruptolumineferirentur.Quacaelifissurasensimevanescente,interimvisaestfiguraquasiserpentis,capitequidemcrescente,cumceruleispedibus.

1135-1202

TheCalabrianmonk,JoachimofFiore(ca.A.D.11351202)standsoutasakeyfigureinmedievalapocalypticism.OnEasterSundayin1183hewasinspiredtowritehismassiveExpositiononRevelation.Laterneartheendofhislife,hesummarizedhispropheticknowledgeintheBookofFigures.Hiswritingsinfluencedawiderangeofmedievalevents.TheFranciscanorderwasfoundedonthebasisthattheywouldbethespiritualelitedescribedinJoachim's"Ageofthe

82

Spirit,"afuturetimewhenGodwouldsendrevelationdirectlytobelievers.UsingJoachim'shints,writersconcludedthatthe"AgeofGrace"wouldendandthe"AgeoftheSpirit"wouldbegininA.D.1260.Thisprophecy,mixedwithGermansocialunrest,createdamythsurroundingFrederickII.Havingruledfrom1220to1250,manybelievedthatFrederickwasthe"EmperoroftheLastDays"whowouldusherinthenewMillennium.ThemythgainedforcewhenFrederickseizedJerusalemin1229.Whenhediedin1250,anewmythstartedthatFrederickwouldreturnfromthedead.Twopseudo-Frederickswereburnedatthestakebyhissuccessortothethrone.TheBookofaHundredChaptersstatedthatthereturnedFrederickwouldleadafightagainstcorruptioninthestateandthechurch,andthathewillinstructhisfollowersto"Goonhittingthem"(referringtothePopeandhisstudents)andto"Killeveryoneofthem!"(PaulBoyer,WhenTimeShallBeNoMore:ProphecyBeliefinModernAmericanCulture,Cambridge,Mass.:TheBelknapPress,HarvardUniversity,1992,p.53-55)

1186 The"LetterofToledo"warnedeveryonetohideinthecavesandmountains.Theworldwouldbedestroyedandonlyafewwouldbespared.

1415 TheTaborites,foundedinA.D.1415,alsolookedbacktoJoachimfortheirpropheticbeliefs.Theybelievedthatoncetheirpersecutorsweredefeated,ChristwouldreturnandruletheworldfromMountTabor,amountaintheyhadrenamedsouthofPrague.Theircommunalactivitieseventuallyturnedbloody,promptedbytractswithlineslike,"AccursedbethemanwhowithholdshisswordfromsheddingthebloodoftheenemiesofChrist."(PaulBoyer,WhenTimeShallBeNoMore:ProphecyBeliefinModernAmericanCulture,Cambridge,Mass.:TheBelknapPress,HarvardUniversity,1992,p.53-55)AfteracrushingdefeatatthehandsoftheGermanarmy,thegroupquicklydisbanded.Althoughallofthesepropheciesweremisguided,itwouldbeamistaketodoubtthesincerityoftheindividuals.However,theeventssurroundingtheendofthefirstmillenniumshouldtemperourdesiretomakepredictionsaboutthecomingnewmillennium.Next,wewilllookatmorerecentpredictionsthathavebeenjustaswrong.

83

1420 TheTaboritesofCzechoslovakiapredictedeverycitywouldbeannihilatedbyfire.Onlyfivemountainstrongholdswouldbesaved.

1524-1526

Muntzer,aleaderofGermanpeasants,announcedthatthereturnofChristwasnear.Afterheandhismendestroyedthehighandmighty,theLordwouldreturn.Thisbeliefledtoanunevenbattlewithgovernmenttroopswherehewasstrategicallyout-numbered.MuntzerclaimedtohaveavisionfromGodwheretheLordpromisedthatHewouldcatchthecannonballsoftheenemyinthesleevesofHiscloak.ThevisionturnedouttobefalsewhenMuntzerandhisfollowersweremoweddownbycannonfire.

1533 BeginningoftheMillennium,Anabaptists(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1533 Christ'sComingandJudgmentat8:00AMOctober19,1533;MichaelStiefel(1486-1567)Acq.withMartinLuther,andtakenintoLuther'shomewhenhehadnotgivenawayallpossessions.(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1533 Endoftheworld,precededby3-1/2yearsofapocalyptictribulation.(MelchoirHoffman,fromSGermanImperialFreeCityofSchwabishHall.)AssociatedwithSrousbourgAnabaptists,somecalledMelchoiritesEmphasized"inner"wordto"outer"writtenword(GaryK.Waite"DavidJorisandDutchAnabaptism1524-1543"WilfridLaurierUniversityPress(Waterloo,Ontario),1990.)

1534 ArepeatoftheMuntzeraffairoccurredafewyearslate.ThistimeJanMatthystookoverthecityofMunster.TheCitywastobetheonlyonespareddestruction.TheinhabitantsofMunster,chasedoutbyMatthysandhismen,regroupedandlaysiegetothecity.Withinayeareveryoneinthecitywasdead.

1534 Easter:April5,1534ReturnofChrist;JanMattijs,a"prophet"replacingMelchoirHoffman(see1533)whowasimprisoned.ClaimedMunster,notStrasbourgwastheNewJerusalem;laterAmsterdam.(GaryK.Waite"DavidJorisandDutch

84

Anabaptism1524-1543"WilfridLaurierUniversityPress(Waterloo,Ontario),1990.)

1572 BenedictusAretiusofBerne(1505-1547)calculatedthat1260yearsaddedtotheyearConstantinemadeChristianitytheofficialreligion(312+1260=1572)shouldbetheyear.(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1621 Soonafter1621;SirHenryFinch;(Book:TheWorld'sGreatRestaurationorTheCallingoftheJews)PeterToonnotedthat80bookswerepublishedinEnglandby1649

1650-1660

TheFifthMonarchyMenlookedforJesustoestablishatheocracy.TheytookuparmsandtriedtoseizeEnglandbyforce.ThemovementdiedwhentheBritishmonarchywasrestoredin1660.

1656 ConversionandReturnoftheJews;MaryCary;mentionedinArmageddonNow!byDwightWilson

1656 EndoftheWorld;ChristopherColumbus;Book:BookofProphecies(99ReasonsWhyNoOneKnowsWhenChristWillReturn,byBJOropeza,ForewardbyHankHanegraaff,IVPpublishing,1994)

1666 TothecitizensofLondon,1666wasnotabanneryear.Abubonicplagueoutbreakkilled100,000andtheGreatFireofLondonstruckthesameyear.TheworldseemedatanendtomostLondoners.ThefactthattheyearendedwiththeBeast'snumber(666),didn'thelpmatterseither.

1666 generatedmuchdiscussionasitwas1000+666(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1715 Christ'scoming;IsaacNewton,anoteinhisresearchontheLawofGravity(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

85

1715 ComingofChrist;WilliamWhiston,whosucceededNewtonastheProfessorofMathematicsatCambridge;alsotrans.Josephusremovedfromhisprofessorship(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1809 MaryBateman,whospecializedinfortunetelling,hadamagicchickenthatlaideggswithendtimemessagesonthem.OnemessagesaidthatChristwascoming.Theuproarshecreatedendedwhenshewascaughtforcinganeggintothehen'soviductbyanunannouncedvisitor.Marylaterwashangedforpoisoningawealthyclient.

1814 SpiritualistJoannaSouthcottmadethestartlingclaimthatshe,byvirginbirth,wouldproducethesecondJesusChrist.Herabdomenbegantoswellandsodidthecrowdsofpeoplearoundher.Thetimeforthebirthcameandpassed-shediedsoonafter.Anautopsyrevealedithadbeenafalsepregnancy.

1836 JohnWesleywrotethat"thetime,timesandhalfatime"ofRevelation12:14were1058-1836,"whenChristshouldcome"(apudA.M.Morris,ThePropheciesUnveiled,p.361)

1836 Milleniumbegins;JohnWesley,founderofMethodism;see1836,JABengel(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1836 Millenniumbegins;JohannAlbrechtBengel(1687-1752)divided666by42(months)andcameouththateachmonth=15-6/7years.Cameupwithdateusingthisformula(LutherMartin,DateSetters,GuardianofTruth,Sept.15,1994)

1843-1844

WilliamMillerwasthefounderofanend-timesmovementthatwassoprominentitreceiveditsownname--Millerism.FromhisstudiesoftheBible,Millerdeterminedthatthesecondcomingwouldhappensometimebetween1843-1844.Aspectacularmeteorshowerin1833gavethemovementagoodpushforward.ThebuildupofanticipationcontinueduntilMarch21,1844,whenMiller'soneyeartimetableranout.SomefollowerssetanotherdateofOct22,1844.Thistoofailed,collapsingthemovement.Onefollowerdescribedthedays

86

afterthefailedpredictions,"TheworldmademerryovertheoldProphet'spredicament.Thetauntsandjeersofthe'scoffers'werewell-nighunbearable."

1859 RevThomasParker,aMassachusettsMinister,lookedforthemillenniumtostartabout1859.

1874 invisiblereturnofChrist;OriginalpositionoftheWatchtower.ThenCharlesTazeRussellpredictedtheRapturein1910,followedbyEndoftheWorldin1914--laterinterpretedasinvisiblereturnofChrist.(99ReasonsWhyNoOneKnowsWhenChristWillReturn,byBJOropeza,ForewardbyHankHanegraaff,IVPpublishing,1994)

1881 SomeonecalledMotherShipton400yearsearlierclaimedtheworldwouldendin1881.AcontroversyhangsovertheShiptonwritings,astowhetherornotpublishersdoctoredthetext.Ifthedatewaswrong,shoulditmatteranyway?

1910 TherevisitofHaley'scometwas,formany,anindicationoftheLord'ssecondcoming.Theearthactuallypassedthroughthegaseoustailofthecomet.Oneenterprisingmansoldcometpillstopeopleforprotectionagainsttheeffectsofthetoxicgases.

1914 wasoneofthemoreimportantestimatesofthestartofthewarofArmageddonbytheJehovah'sWitnesses(WatchtowerBibleandTractSociety).Theycomputed1914fromprophecyinthebookofDaniel,Chapter4.Thewritingsreferredto"seventimes".TheWTSinterpretedeach"time"asequalto360days,givingatotalof2520days.Thiswasfurtherinterpretedasrepresenting2520years,measuredfromthestartingdateof607BCE.Thisgave1914asthetargetdate.

1914 CharlesRussell,afterbeingexposedtotheteachingsofWilliamMiller,foundedhisownorganization-theJehovah'sWitnesses.In1914RussellpredictedthereturnofJesusChrist.

1914, Jw's:HereareotherdatesthattheWatchtowerSocietypredicted.1975looked

87

1918,1920,1925,1941,1975and1994

likelyasitwascomputedasthe6000thanniversaryofthecreationofAdamintheGardenofEdenin4026BCE.TheyinterpretedPsalms90:10asdefiningthelengthofagenerationtobe80years.Since1914plus80equals1994,theypredictedArmageddonwouldoccuraroundthatyear.Thelatestestimatewas6000yearsafterthecreationofEve,forwhichnodatecanbedeterminedwithanyaccuracy.

1914 EndofWorld;CharlesT.Russel,Jehovah'sWitnesses;laterexplainedthatMichael(ieJesus)haddefeatedSataninheaven

1914 ;JesusinvisibleandquietreturntotheEarth.(Jehovah'sWitnesses,Book:ThisMeansEverlastingLife,page221)"SoA.D.1914marksthetimeofChrist'sinvisiblereturninspirit."Explainedaftertheysaidhewouldreturnin1914

1917 Nov.1917,rebirthofGod'speopleIsraelandawakeningofRussia

1918 In1918,newmathdidn'thelptheJehovah'sWitnessesfromstrikingoutagain.

1920 NODATEONBOOKLETearlythiscentury,periodsafternamesandsections.FranklinFergusonofNewZealandBooklet:TheLordisComing(23rdEd.)"OurLord'slong-promisedReturnappearstobeathand....Wearenotwarrantedingivingadate...wefindthestartlingtruththateverythingpredictedisnowabundantlyevident."(insidecover)

1925 TheWitnesseshadnobetterluckin1925.Theyalreadypossessedthetitleofmostwrongpredictions.Theywouldexpanduponitintheyearstocome.

1953-AUG:

DavidDavidsonwroteabooktitled"TheGreatPyramid,ItsDivineMessage".Init,hepredictedthattheworldwouldendin1953-AUG.

1957- TheWatchtowermagazine,quoted(1)apastorfromCalifornia,MihranAsk,as

88

APR: sayingin1957-JANthat"SometimebetweenApril16and23,1957,Armageddonwillsweeptheworld!Millionsofpersonswillperishinitsflamesandthelandwillbescorched.'

1960: PiazziSmyth,apastastronomerroyalofScotland,wroteabookcirca1860titled"OurInheritanceintheGreatPyramid."Itwasresponsibleforspreadingthebeliefinpyramidologythroughouttheworld.Thisisthebeliefthatsecretsarehiddeninthedimensionsofthegreatpyramids.Heconcludedfromhisresearchthatthemillenniumwouldstartbeforetheendof1960.

1967 WhenthecityofJerusalemwasreclaimedbytheJewsin1967,prophecywatchersdeclaredthatthe"TimeoftheGentiles"hadcometoanend.

1970's This1970'stractsays:"verylikelygoingtohappenintheverynearfuture"RonReese

89

1970's:

ThelateMosesDavid(formerlyDavidBerg)wasthefounderoftheChristianreligiousgroup,TheChildrenofGod.Hepredictedthatacometwouldhittheearth,probablyinthemid1970'sanddestroyalllifeintheUnitedStates.

1970 TheTrueLightChurchofChristmadeitsclaimtofamebyincorrectlyforecastingthereturnofJesus.Anumberofchurchmembershadquittheirlivelihoodsaheadofthepromisedadvent.

1973 Acometthatturnedouttobeavisualdisappointment,nonetheless,compelledonepreachertoannouncethatitwouldbeasignoftheLord'sreturn.

90

1975 TheJehovah'sWitnesseswerebackatitin1975.Thefailureoftheforecastdidnotaffectthegrowthofthemovement.TheWatchtowermagazine,amajorWitnessperiodical,hasover13millionsubscribers.

1975 Armageddon,1975;Jehovah'sWitnesses;(Variouspublication,citedinNewsweekOct.15,1984)

1977 Weallrememberthekillerbeescareofthelate70's.OneprophecyprognosticatorlinkedthebeestoRev9:3-12.AftertwentyyearsofprogressionandthebeesarestillinTexas,I'mbeginningtothinkofthemasthekillersnails.

1979 Sept.10,1979;WalterM.Simmons;(Booklet:TheDayoftheLord,1978,Thefinalwarningsign:June28,1967)"Therefore,addingthe12years,75daystotheJune28,1967dateendsonSeptember10,1979."(p.24).

1981 Lindseyboldlydeclaredthat"TheRapture"wouldoccurbeforeDec.31,1981,basedonChristianprophesy,astronomyandadashofecologicalfatalism.HepeggedthedatetoJesus'promisedtoreturntoEarthagenerationafterIsrael'srebirth.Healsomadereferencestothe"JupiterEffect,"aplanetaryalignmentthatoccursevery179years,thatwouldsupposedlyleadtoearthquakesandnuclearplantmeltdowns.

1981 RaptureJune28,1981;BillMaupin&TheLighthouseGospelTractFoundation,Tucson.Figuredamiscalculation;changedtoAug.7,1981;ReturnofChristtooccurMay14,1988;basedonFoundingStateofIsrael,May15,1948(GaryDeMar,TheDebateOverChristianReconstruction,Ft.Worth:DominionPress,1988.)

1982 Itwasallgoingtoendin1982,whentheplanetslinedupandcreatedmagneticforcesthatwouldbringArmageddontotheearth.

91

"Scientistsareforecastingthatsoonoursolarsystemwillexperiencesomeuniqueandsoberingevents.Thisforecastconcerning1982comesfromthescientificinvestigationsofastronomersandisinnowayrelatedtoastrologyandfortunetelling.ThenewsisquotedfromtheSeptember16,1974editionof"Newsweek"magazine,sciencesection.ThesearetheconclusionsofJohnGribbin,scienceeditorof"Nature"magazine,andofStephenPlagemannofNASA'sGoddardSpaceCenterinMaryland.Thesereputablescientistsarepointingoutthatinthelatterpartof1982therewilltakeplaceaneventuniqueinoursolarsystem.Atthattimeallnineplanetswillbeonthesamesideofthesun.Thathappensonceevery179years,butin1982thenineplanetswillnotonlybeonthesamesideofthesun,butinperfectalignment."Newsweek"referredtothissituationas"AnApocalypticPrediction:'Inthebookthatthesemenhaveco-authored,"TheJupiterEffect",theypointoutthat,justasthemoonaffectsearthtidesbyitsgravitationalpull,sodotheplanetsaffecteachother,andparticularlyJupiter,becauseofitsgreatsize.

92

Thishasbeenlinkedtotheearthquakefrequencyonourplanetearth.Whatwillhappenwhenalltheplanetscomeintoonelineandexertaunitedgravitationalpullonourearth?Thesescientistsspeakofeightprobableeffects:1)Adisturbedmagneticactivityinthesun,producinghugefirestorms;2)Thattheionosphereofearthwillbechanged;3)Thatradioandtelevisioncommunicationswillbedisrupted;4)Thattherewillbeweirdlightingeffectsfromauroraborealis;5)Therewillbevastchangesinwindpatterns;6)Rainfallandtemperaturepatternswillchange;7)Earth'srotation,andthelengthofthedaysmaychange;8)Manyearthquakeswilloccur."Therewillbemanyearthquakes,largeandsmall...andoneregionwhereoneofthegreatestfaultsystemsliestoday,undergreatstrain,longoverdueforagiantleapforward,andjustwaitingforthenecessarykick,isCalifornia."Thisisthefrightening,apocalypticvisionofthescientistsasquotedin"Newsweek."(EvangelicalTractDistributors,Edmonton,Alta.,Canada)"

1982 AgroupcalledtheTaraCentersplacedfull-pageadvertisementsinmanymajornewspapersfortheweekendofApril24-25,1982,announced:"TheChristisNowHere!"andpredictedthathewastomakehimselfknown"withinthenexttwomonths."Afterthedatepassed,theysaidthatthedelaywasonlybecausethe"consciousnessofthehumanracewasnotquiteright..."Boy,alltheseyearsandwe'restillnotready.

1984 TheJehovah'sWitnessesmadesurein1984thatnooneelsewouldbeabletotoptheirrecordofmostwrongdoomsdaypredictions.TheWitnessesrecordiscurrentlyholdingatnine.Theyearsare:1874,1878,1881,1910,1914,1918,1925,1975,and1984.Lately,theJW'sareclaimingthey'reoutofthepredictionbusiness,butit'shardtoteachanolddognewtricks.They'llbeback.

1984to1999:

In1983,BhagwanShreeRajneesh,GuruoftheRajneeshmovementpredictedmassivedestructiononearth,includingnaturaldisastersandman-madecatastrophes.FloodslargerthananysinceNoah,extremeearthquakes,verydestructivevolcanoeruptions,nuclearwarsetc.willbeexperienced.Tokyo,NewYork,SanFrancisco,LosAngeles,Bombaywillalldisappear.

93

1986: MosesDavidofTheChildrenofGodfaithgrouppredictedthattheBattleofArmageddonwouldtakeplacein1986.RussiawoulddefeatIsraelandtheUnitedStates.AworldwideCommunistdictatorshipwouldbeestablished.In1993,Christwouldreturntoearth.

1987 TheHarmonicConvergenceplannedforAug.16-17,1987,andseveralNewAgeeventsweretooccuratthattime.ThesecondcomingoftheserpentgodofpeaceandtheHopidanceawakeningweretwoexamples.

1988 Thebook"88ReasonsWhytheRaptureisin1988"cameoutonlyafewmonthsbeforetheeventwastotakeplace.Whatlittletimethebookhad,itusedeffectively.BythetimeSept11-13rolledaround,wholechurcheswerecaughtupintheexcitementthebookgenerated.Ipersonallyhadfriendswhoweremeasuringthemselvesforwings.Inthedormwherewelived,myfriendswerealsoopenlyconfrontingalloftheunsaved.Itbecamemyjobtodefusetosituations.Inonecase,anaccostedsinnerwascontemplatingdispensaryactionagainstmynowdistantfriends.Finally,thedaysofdestinydawnedandthenset.NoJesus.TheenvironmentwasnotthesameasMiller's1844failure.Tomysurprise,thetauntingbytheunsavedwasverybrief.ItookitthatpeoplehaveverylittleunderstandingoftheBible,sotheyhadnothingtotauntmyfriendswith.Imadeoneotherinterestingobservation.Thetimefortherapturewasa3daywindowfromSept11tothe13-myfriendshadgivenuphopeonthemorningof12.Ipointedoutthattheystillhad2daysleft,buttheyhadbeenspookednonetheless.

1988 RaptureinRoshHashannaSept.1988beforeSept21,EdgarC.Whisenant(Book:88ReasonsWhytheRaptureWillbein1988(citesJoeCivelliasagreeingwithhisconclusions)

94

1988

95

1988 ReturnofChrist:May14,1988;basedonFoundingStateofIsrael,May15,1948BillMaupin&TheLighthouseGospelTractFoundation,Tucson.;RaptureJune28,1981;Figuredamiscalculation;changedtoAug.7,1981(GaryDeMar,TheDebateOverChristianReconstruction,Ft.Worth:DominionPress,1988.)

1988 Tribulationbeginsin1988;JRChurch(Book:HiddenPropheciesinthePsalms,clearlyhintsthat1988willbetheyear.)"Psalms88-94seemtodescribethefuturesevenyearsofJacob'sTroubleinchronologicalorder.ThisisnottosaythattheTribulationPeriodwillbeginin1988"(p,246).

1989 Afterthepassingofthedeadlinein88Reason's,theauthor,EdgarWhisenaunt,cameoutwithanewbookcalled"89ReasonswhytheRaptureisin1989."Thisbooksoldonlyafractionofhispriorrelease.

1989 RaptureinSept.1989;EdgarC.Whisenant(Book:88ReasonsWhytheRaptureWillbein1988;TheFinalShout:RaptureReport1989)Revisedhisthinkingafteritdidnothappenin1988;documentedinbookSoothsayersoftheSecondAdvent,Wm.Alnor

1990's:

In1992,DavidKoreshoftheBranchDavidiangroupinWacoTexaschangedthenameoftheircommunefromMt.CarmeltoRanchApocalypse,becauseofhisbeliefthatthefinalall-encompassingbattleofArmageddonmentionedintheBiblewouldstartattheBranchDavidiancompound.Theyhadcalculatedthattheendwouldoccurin1995.Aftera51-daystandoff,on1993-APR-10,76membersdiedasaresultofadeliberatelysetfire.

1991 AlocalgroupinAustraliapredictedJesuswouldreturnthroughtheSydneyHarborat9:00amon31stMarch,1991.

1991 NationofIslamLeaderLouisFarrakhanproclaimedtheGulfWarwouldtobe"theWarofArmageddon...thefinalWar."

1991 MenachemSchneerson,aRussianbornrabbi,calledfortheMessiahtocomeby

96

Sept9,1991,thestartoftheJewishNewYear.

1992 28October1992

LeeJangRim:MissionForTheComingDays28October1992

LeeJangRimstartedachurchcalled,"MissionForTheComingDays"wasjailedfortwoyearsafterembezzling4.4milliondollars10,000ofhiscultfollowers.Hehadusedthemoneytobuybondsthatmaturedaftertheendoftheworld!Numerologywasthebasisforthedate.Severalcamerashotsthatleftghostlyimagesonpictureswasthoughttobeasupernaturalconfirmationofthedate.ThecultlookedforwardtotheSecondComingat9:00amonthisday.TheybelievedthatJesuswouldreturnthroughSydneyHarbour!Theyhadtheirprayersandsongs.Atthefatalhourtherewasaloudcountdownofthefinalseconds-10,9,8,7,6,etc.Theleadersdisappearedafteranhourhidingtheirfacesfromreporters.Onereporterwaspunched.Somedisappointedmemberscommittedsuicide,probablybecausetheygavealltheirworldlyassetstoLeeJangRim.OriginallyfromKorea,Australiawasthehomebase,whichwasabandonedandthephonedisconnectedfornon-paymentofthebill.

97

1992 Oct.28,1992,Rapture;FullpageadinUSAToday,onOct.20,1991,placedbytheHyoo-go(Rapture)movement.EPNewsservicequotedonesect,"50millionpeoplewilldieinearthquakes,50millionfromcollapsedbuildings,1.4billionfromWorldWarIIIand1.4billionfromaseparateArmageddon."(99ReasonsWhyNoOneKnowsWhenChristWillReturn,byBJOropeza,ForewardbyHankHanegraaff,IVPpublishing,1994)

98

1992

99

1993 Iftheyear2000istheendofthe6000yearcycle,thentherapturemusttakeplacein1993,becauseyouwouldneed7yearsofthetribulation.Thiswasthethinkingofanumberofprophecywriters.

1994 Inthebook"1994theYearofDestiny"F.M.RileyforetoldofGod'splantoraptureHispeople.ThenameofhisministryisTheLastCallandheoperatesoutofMissouri.

1994 PastorJohnHinkleofChristChurchLosAngelscausedquiteastirwhenheannouncedhehadreceivedavisionforGodthatwarnedofapocalypticeventonJune9th,1994.Hinkle,quotingGod,said,"OnThursdayJunethe9th,Iwillriptheeviloutofthisworld."Atthetime,IknewHinkle'svisiondidn'tmatchupwithscripture.FromaproperreadingofBibleprophecy,theonlythingthatGodcouldpossibleripfromtheearthwouldbetheChristianChurch,andIdon'tthinkGodwouldrefertotheChurchas"evil."SomepeopletriedtoreinterprettheHinkle'sunscripturalvisiontomeanthatGodwouldtheripeviloutofourheartswhenherapturedus.Well,thedatecameandwentwithnoheartsurgeryorrapture.

1994 HaroldCampinginhisbook"AreYouReady?"predictedtheLord'sreturninSept1994.ThebookwasfullofmethodsthataddedupBiblenumbersupto1994asthedateofChrist'sreturn.

100

1994 Afterpromisingthemselvestheywouldnotmakeanymoreendtimepredictions,theJehovah'sWitnessesfelloffthewagonandproclaimed1994astheconclusionofan80yeargeneration-theyear1914wasthestartingpoint.

1994 JohnHinkleOnTrinityBroadcastingNetworkquote:"Themostcataclysmicexperiencethattheworldhaseverknownsinetheresurrectionisgoingtohappen."Hesaid,Godsaid,"OnThursday,Junetheninth,Iwillriptheeviloutofthisworld."TBN'sPaulCrouchlatersaidmaybesomethingwashappeninginvisibly.(99ReasonsWhyNoOneKnowsWhenChristWillReturn,byBJOropeza,ForewardbyHankHanegraaff,IVPpublishing,1994)

1994 Sept.15,1994:LastDayandReturnofChrist;HaroldCamping;Book:1994?(pubin1992)"LastDayandreturnofChristsometimeonorbetweenSeptember15,1994...andSeptember27,1994."(p.531)"IwillbesurprisedifwereachOctober1,1994"(p.533)Campinghedgedhisbetsthough,byofferingabackupdateof2011if1994waswrong.

1995 ArmageddonDelayed!Jw's

InearlyNovember1995Jehovah'sWitnessesmadenewspaperheadlinesaroundtheworld.Thistimeitwasnotarecordcrowdatastadiumconventionorevena

101

controversialbloodtransfusioncasethatattractedinternationalattention,butthepostponementoftheEnd.Oneheadlineread:"ArmageddonNotComing,"andtherelatedarticlestatedthatJehovah'sWitnesseshadannouncedthat"Armageddon[had]beendelayedand[that]theendoftheworld[was]nolongernigh."(VictoriaTimes-Colonist,Sunday12November1995,p.A2)clickhereforfulldetails

1996 Thishadaspecialmonth,accordingtooneauthor.HeforesawthemonthofSeptasthetimeforourLord'sreturn.TheChurchAgewilllast2000yearsfromthetimeofChrist'sbirthin4BC.

1996 CaliforniapsychicSheldonNidlepredictedtheendwouldcomewhen16millionspaceshipsconvergedupontheEarthonDec.17,1996,alongwithahostofangels.Nidleexplainedthepassingofthedatebyclaimingtheanglesplacedusinaholographicprojectiontopreserveusandgiveusasecondchance.

1996: Thebook"TheReturnofJupiter:EndoftheworldinthelightoftheBible"DorrancePublishing,PittsburghPApredictedadisasterstartinginthePacificOcean:"AterribleearthquakeisgoingtobreaktheoceanicearthcrustunderthePacificOceanbytheyear1996AD

1996 MillenniumBegins;MorganEdwards(Book:TwoAcademicalExercisesonSubjectsBearingtheFollowingTitles:Millennium,andLas-Noveltieswrittenbetween1742adn1744;pub1788)Millenniumtobegin3-1/2yearsaftertheRapture;(citedbyJohnBrayreadingTheLifeandWorksofMEdwards,Thom.McKibbensJr)

1996-OCT-23:

Since1658,manyChristianshaveacceptedthecalculationsofJamesUssher,anIrisharchbishop,whoestimatedthatthefirstdayofcreationoccurredon4004-OCT-23BCE.ThiswouldmakethetimeintervalbetweenthecreationoftheworldandacommonestimateofthebirthofChristtobeprecisely4000years.SomepeoplebelievethatUssherfudgedthedatatomakeitcomeoutneatly.Healsoestimatedthattheendoftheworldwouldoccurexactly6000yearslater,inthe

102

fallof1996.

1997 Inregardto1997,I'vereceivedseverale-mailmessagesthatpointedtoadatewhenJesuswillreturnforhischurch.TwoofthemorewidelyknowntimeframeswasMonteJudah'sFEB/MARtribulationstartandaMay14rapturewhichwasbasedonnumerologyandthePsalms.

1997 WhenRabinandArafatsignedtheirpeacepactontheWhiteHouselawnonSept13,1993,somesawtheeventsasthebeginoftribulation.WithsigningofthepeaceagreementDaniel's1260daycountdownwasunderway.ByAdding1260daystoSept,1993;yougetFeb24,1997.

1997 StanJohnsonoftheProphecyClubsawa90percentchancethatthetribulationwouldstartSept12,1997.Hebaseshisconclusiononseveralend-timesigns.ThedateofSeptember12waschosenbyJohnsonbecauseitwillbeJesus'2000thbirthdayanditwillalsobethedayofatonement,althoughnotwhatiscurrentlytheJewishDayofAtonement.FurthersupportingevidencecamefromRomanianpastorDumitruDuduman.Inseveralheavenlyvisions,Dumitruclaimedtohadseenthebookoflife.Inoneofhisearliervisions,therewereseveralpagesyettobecompleted.Inhislastvisionhenoticedthebookoflifeonlyhadonepageleft.Doingsomeroughcalculating,JohnsonandfriendsfiguredthelatesttimeframeforthecompletionofthebookoflifewouldhavetobeSeptember1997.

1997orearly1998:

The1997-JUL-29issueoftheWeeklyWorldNewscarriedastatementbyaspokespersonoftheInternationalAssociationofPsychics.92%oftheir120,000membershavehadthesame"endtime"vision.SpokespersonMadameVredeaupredicts:Ariseinreligiousbelief.ProphetsandsaintswillappearandleadthefaithfultosafetyTheoceanswillshrink.Desertsexpand.Cropswillfail;therewillbemassivestarvationWidespreademotionalandmentalcollapse;increaseincrimeandviolenceChangingweatherpatterns;basiclawsofnaturewillbedisruptedSatanicdemonswillappearinbroaddaylight.War,pestilence,aworldwideplagueMankindwilldisappeararoundtheyear2001CE.

103

1997-1999

RussianscientistVladimirSobolyovhasoftheRerikhAcademyhasanalyzedprophesiesmadebyRussiansaints,byNostradamusetc.(6)Heannouncedhisconclusionsin1997-SEP:thattheearth'saxiswillsuddenlytiltabout30degreessometimeduringthenexttwoyears.ThiswillsubmergetheScandinaviancountriesandBritainunderwater,inwhatistermedtheArmageddonFlood.Siberiawillbespared.Heexpectsthatalienswillinterveneandleadtheworldintothefourthdimension.Rightnow,thesealiensareonearth,butinhiding.Sobolyovhassaid:"Ifwecompletelybelievedinthem,wewouldgetlazy.Sotheyareclever.Theystayhiddeninthefourthdimensionandonlyshowthemselvesfromtimetotime.''

1997 EndofWorldin1997;JapaneseReligiousSect:AumShinriKyo3000members;locatedatbaseofMt.Fuji.Thewords"shinrikyo"mean"supremetruth"andinEnglishitisknownasAumSupremeTruth.SaidbyABCNewstoberadicalgroup;thoughttobemanufacturingnervegasABCWorldNewsTonight,Mar.21,1995AlsoinfofromAOLnews.

1997-APR-10:

DanMillar,ofSurrey,BC,CanadaandBobWadsworthoftheBiblicalAstronomynewsletteraretworeligiousresearchers.Theyarefollowingtheage-oldtraditionoflookingforsignsintheheavensforthearrivaloftheAntichrist,returnofChrist,etc.Ancientpropheciestoldofheavenlyeventsandevenacrossintheskyinadvanceofmomentousdevelopments.MillarandWadsworthhavepredictedthearrivaloftheAntichristonAPR-10.DansuggestedthatwewatchnewsfromtheVaticanandfromJerusalemonthatday,becauseheexpectssomesortofcoupbytheAntichrist.HeisexpectedtocometopowerintheVaticanasPopePeterII.OneheavenlyindicatoristheintersectionbytwocometsofthestarAlgolintheconstellationPerseus.CometsHyakutakeandHale-Boppintersectedthestaronthesamedate(APR-11)ontwoadjacentyears(Hyakutakein1996andHale-Boppin1997).Plottingthetwocomets'trajectoriesovertheperiodAPR-1toAPR-30onthetwoyearsformsanalmostperfectcross.TheyintersectbetweentheeyesoftheMedusaheadthatPerseusisholdinginhislefthand."Algol"means"DemonStar"inArabic.TheheadisknownasRoshSatan(theheadofSatan)inHebrew.Therewillbeonefurtherheavenlysign:ontheeveningofAPR-10,therewillbea

104

lunaroccultationofthestarAldebaranintheconstellationTaurus.

1997-DEC-31:

The1997-JUL-29issueoftheWeeklyWorldNewsreportedthatthebiggestendoftheworldscaresincetheCubanmissilecrisiswascirculatingthroughWashington.PresidentClintoncalledasecretmeetingwithleadingBiblescholarsfortheweekofJUL-27.AconfidentialPentagonmemosparkedthescare;itpredictsaworldwidecataclysmofunprecedentedproportions.Earthquakeactivityisonariseandwillpeakatyear-end;theearth'scrustisshiftingominously.

1997-MAR-8:

TheVortexoftheStarofDavidreligioussectofLuskville,Quebecwasquoted(2)aspredictingtheendoftheworldonSaturday,MAR-8.Afather,JeanLeonMarcoux,wasinterviewed;hewasworriedbecausehischildrenwillbevisitingtheirmotheratthesect'scommuneonthatweekend.HeapproachedtheQuebecpolicebutwasunabletogetthemtotakeanyaction.Aspokespersonforthesectstatedthattheydonothaveadoomsdayscenario.

1997-NOV-27:

TheSacerdotalKnightsofNationalSecurityreportthat"AspacealiencapturedataUFOlandingsiteineasternMissouricrackedunderinterrogationbytheCIAandadmittedthatanextraterrestrialarmywillattackEarthonNovember27withtheexpresspurposeofstrippingourplanetofeverynaturalresourcetheycanfindausefor--andmakingslavesofeveryman,womanandchildintheworld!"

1997-OCT-20

AJewishgroup,calledtheTempleMountandLandofIsraelFaithfulMovementwereexpectedtoattempttoplacethecornerstoneofanewtempleontheTempleMountinJerusalem.ThisisasmallpieceofrealestatethatisthemostsacredspotintheworldtoJews,andoneofthemostsacredtoMuslims.TheRaptureReadyhomepagehaspredictedthatthe"Tribulation"wouldbetriggeredbythatevent.Previousattemptshadfailedeitherbecauseofriots,orpoliceaction.Therewasonereportthattheyweregoingtotrytoairliftthestonebyhelicopterthistime.OnOCT-20,severalthousandpoliceofficersweredeployedthroughoutJerusalem;theysuccessfullypreventedaccesstotheTempleMount.

105

1998 Numerology:Because666timesthreeequals1998somepeoplepointtothisyearsasbeingapropheticallysignificantyear.Ihadsomeonecallmelongdistancejustsotheycouldpassontomethisearthshatteringnews.

1998 ATaiwanesecultoperatingoutofGarlandTexaspredictedChristwouldreturnonMar31of1998.Thegroup'sleader,Heng-mingChen,announcedGodwouldreturn,andtheninvitethecultmembersaboardaUFO.Thegroupabandonedtheirsecondcomingpredictionwhenaprecursoreventfailedtotakeplace.Thecult'sleadersaidGodwouldappearoneverychannel18ofeveryTVintheworld.MaybeGodrealizedatthelastminute,thePlayboyNetworkwaschannel18onseveralcablesystems,andhedidn'twanttohaveChristianswatchingapornchannel.

1998 OnApr30,1998-whenIsraelwillbeage50-Thetribulationcouldstart.ThereasoningforthisdatehastodowithGod'sagerequirementforpriesthood,whichisbetween30-50.

1998 MarilynAgeeinherbook"TheEndoftheAge"hashersightssetonMay31,1998.Thisdatewillconcludethe6000yearcyclefromthetimeofAdam.AgeelooksfortheRapturetotakeplaceonPentecostalsoknownasthefeastofweeks.AnotherindicatoristhefactthattheHolySpiritdidnotdescendupontheuntil50daysfromChrist'sresurrectionbeforedescendingontheChurch.Israelwasbornin1948,addthe50daysandyoucomeupwith1998.Ifthisprophecyfails,numerologywillmarkitselfasoneofthemostunreliablemethodofforetellingandyetthemostrepeated.AfterherMay31rapturedatefailed,Agee,lackingtheabilitytofaceuptohererror,continuedherdatesettingbyusingvariousscripturereferencestopointingtoJune7,14,and21.

1998: Centroisaveryactivereligiousorganization,largelycenteredinthePhilippines.Theypredictthattheworldwillcometoanendin1998.Theyrecommendthattheirfollowersretreattosafeplaces.

106

1998: ThefamouspsychicEdgarCaycepredictedthatasecret,undergroundchamberwouldbediscoveredbetweenthepawsoftheGreatSphinx.Inside,therewillbedocumentsrevealingthehistoryofAtlantis.ThisrevelationwilltriggertheSecondComingofChrist.Thispredictionisratherinteresting,becausetwoindependentstudieshaverevealedthatthereisinfactanundergroundstructurejustwhereCaycesaiditwouldbe!

1998-FEB-26:

EdgarCaseypredictedthattheearthwouldhaveanewpoleduringthewinterof1997-1998.Sincetheearthspinslikeagyroscope,thiswouldtakeanenormousamountofenergytoachieve.Thatamountofenergywouldcauseamassivedisruptiontotheoceansandtheearth'scrust.Thatcould,inturn,causeveryserious,worldwidetidalwaves,earthquakesandvolcaniceruptions.

1998-JUL-5

TheChurchoftheSubgeniuspredictsthaton"XDay",theendoftheworldwilloccur.Atthattime,"theMenfromPlanetX,orXISTS,willarriveonEarth,closeadealwith"Bob,"rupturethecard-carryingOrdainedSubGeniiuptotheEscapeVesselsoftheSexGoddesses,anddestroytheremainingpopulationofEarth,VERYVERYSLOWLY."BobisJ.R.Dobbs,leaderandHighEpoptoftheChurchoftheSubGenius,LivingAvatarofSlack,theSaintofSales.HewasresponsibleforfoundingtheChurchonashifting,sandybeachofhypocrisy."

1998-MAR-31:

About150followersofaTaiwaneseChristian-BuddhistspiritualsecthavemovedintoGarlandTX(asuburbinnorthernDallas)toawaitGod'sarrival.OnMAR-25,GodisexpectedtobroadcastacommercialonChannel18inGarland.HewillthenbereincarnatedintoamanonMAR-31at10:00AM,localtime.TheyexpecttodrawacrowdofaboutonemillionwhowanttobetouchedbyGod.Theirleader,Hoh-MingChen,selectedGarlandbecauseitsoundslike"Godland".NewsreportsfromTaiwanindicatedthatthegroupplanstocommitmasssuicideifGoddoesnotappear.Theseappeartobeunfounded.

1998-OCT

TheHouseofYahweh,Abilene(™)predictsthatanend-of-worldscenariowillstartduring1998-OCT.Bymid-2001,theypredictthat80%oftheworld'spopulation

107

willhavebeenkilledasaresultofnuclearwarfare.

1999 TVnewscaster-turned-psychicCharlesCriswellKingsaidin1968thattheworldasweknowitwillceasetoexistonAugust18,1999.

1999 1999-Sept-30:SecondComingofJesusChristpredictedbyKirkNelsonusingEdgarCayce'sPredictionsincorrelationwiththeChristianBible.

1999: Hon-MingChenhasfoundedGod'sSalvationChurchinTexas.ThegroupbelievesthatanuclearwarwilldestroypartsofEarthin1999.Theyhaveidentifiedanine-yearoldboyasthe"JesusoftheEast",areincarnationofJesusChrist.Theybelievethatiftheycanlinkhimupwiththe"JesusoftheWest"then100millionliveswillbespared.ThesecondJesusissupposedtoliveinVancouverBC,looklikeAbrahamLincoln,andhavebeenborninlate1969.Theirsearchwasunsuccessful.

1999-AUG-11etc.:

TheWWWsiteCALENdeRsign®listsanumberofastronomicaleventsthatwillhappenasthemillenniumcloses.Therehasalwaysbeenanassociationbetweensuchalignmentsandmomentouseventsinthemindofthepublic.Startinginlate1999,thefollowingwillbeobserved:1999-AUG-11:totalsolareclipse;visiblefromEurope2000-JAN-21:totallunareclipse;visibleinEuropeandUS2000-APR:TripleplanetaryconjunctioninvolvingMars,Jupiter&Saturn2000-MAY:"GreatConjunction"ofJupiterandSaturn.Thisalsooccurredin7BCEandisthoughtbysometobethestarthatsomeoftheGospelsmentionedasleadingthethreewisementoJesus.

1999-AUG-11:

Accordingtothe1997-MAY-27issueofSunMagazine,theAnti-ChristisalivetodayandlivingintheMiddleEast.OnAUG-11,thetimeofaneclipseofthesun,hewillmakehimselfknowntotheworld."Itwillbetheultimatewar."Manywillperish,andtheirsoulswilltraveltoHeavenorHell,dependinguponwhichsidethattheysupportedduringtheconflict.

1999-AUG-

AccordingtothelatestinterpretationofBiblicalprophecybytheBranchDavidiansect,5monthsofmajortormentwillbeginasthesixthsealisfulfilled.

108

6:

1999-DEC-19:

SunMagazinelistedapredictionof"Bibleexpert"DotsonMeade.Hepredictsthat"somethingwillhappenthatbringsaboutthewarwhichwillendtheworldasweknowit...Therewillbeaviciouscycleofstormsandearthquakesthatleadtothefinalbattletheworldhasawaited."ThisdatewasderivedfrominformationintheDeadSeaScrolls.

1999-JAN:

Accordingtothe1997-JUN-24issueofSunMagazinePopeJohnXXIIIpredictedin1962thatvisitorsfromouterspacewillarriveinchariotsofflamingsteelandwillsharetheiradvancedknowledgewithhumanity.Ourlifespanwillbeincreasedto150yearsorlonger.Mostdiseaseswillbewipedout.

2000

soon TheHouseofYahwehAformerkibbutzworkernamedJacob—nowYisrael—HawkinsstartedtheHouseofYahweh,agroupthatprophesiesthattheendoftheworldwillarriveverysoonifthelawsofYahwehsetdownintheBiblearenotuniversallyobeyed,andthetempleinJerusalemnotrebuilttoliesidebysidewiththeDomeoftheRockMosque.Hawkinshasabout3,000followerswhobelievehewillannouncethesecondcomingofJesusbeforebeingmurderedbySatan.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

1999 ConcernedChristiansThisgroup,whosememberswereordereddeportedfromIsrael,wasstartedbyMonteKimMiller,whousedtorunananti-cultnetworkin

109

Denver.PeoplewhoknowthecultsayMillerbelievesheisthelastprophetonEarthbeforeArmageddon.Miller,whoreportedlybelievedhetalkedtoGodeachmorningbeforehewenttowork,wassaidtoclaimthatAmericawasSatanandthegovernmentevil.MillerhaspredictedhewilldieonthestreetsofJerusaleminDecember1999butwillrisefromthedeadthreedayslater.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

2000 SukyoMahikariAsecretiveJapanesegroupsaidbyformermemberstospreadaneo-Nazi,anti-Semiticdogma,ithasestablisheditselfasacharitableorganizationinEngland.Agroupleafletsaysastheyear2000approaches,"mankindmightbeannihilatedbythebaptismoffire."SimilarlanguageturnedupinAumShinrikyomaterials.AumShinrikyowasthecultfamousforthedeadlysaringasattackinTokyo.AspokesmanforSukyoMahikirihasdeniedthecultislinkedtoAumShinrikyoorthatitisanti-Semitic.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

2000 ElohimCityIntheCooksonHillsofeasternOklahomaliesthefortress-townofElohimCity,whereabout100heavilyarmedinhabitantswork,prayandconductparamilitarydrills.AformerMennonitepreachernamedRobertMillar,73,whoenvisionsawhiteChristiannationinNorthAmerica,runsElohimCityinanticipationofanAsiaticinvasionoftheUnitedStates,anattackheconsidersinevitable.Millar,inspiredbyfundamentalistChristianity,KKK-styleracismandastrology,believesthatChristhasbeenrevealinghimselfforthelasttwomillennia.Healsopreachesthataseriesofdisastersisabouttostrike,probablysoonaftertheyear2000,duringwhichtimetheunworthyandwickedwillbecleansedfromtheEarth.ConvictedOklahomaCitybomberTimothyMcVeighphonedfriendsofhisinElohimCitybeforetheblast.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

2000 Numerology:Ifyoudivide2000by3,youwillgetthedevil'snumber666.66666666666667.

110

2000 ThenamesofthepeopleandorganizationsthathavecalledforthereturnofChrist,attheturnofthecentury,istoolongtobelistedhere.IwouldsaythatifthereisdaythatChristcannotcomebackon,itmustbeJan1,2000.Tocomeatanunknowntimemeansanunknowntime.IthinkJan2,2000wouldbeamorelikelydayforHimtocallHisChurchhome-rightafterthebigletdown.

2000 OnMay5,2000,alltheplanetsaresupposedtobeinalignment.Thiswillcausetheearthtosufferearthquakes,volcaniceruption,andvariousothernastystuff.Asimilaralignmentoccurredin1982andnothinghappened.Peoplefailtorealizethattheother9planetsonlyexertaverytinygravitationpullontheearth.Ifyouweretoaddupthegravitationalforcefromtherestoftheplanets,thetotalwouldbeonlyamounttofractionofthetugthemoonhasontheearth.

2000: MichaelDrosnin,authorof"TheBibleCode,"foundahiddenmessageinthePentateuch(thefirstfivebooksintheBible)thatpredictsthatWorldWarIII,involvingaworldwideatomic[sic]holocaust,willstartin2000(orperhaps2006).

2000-2001

Dr.DaleSumburËrulooksforMarch22,1997,tobe"thedatewhenallthedramaticeventsleadingthroughthetribulationtothereturnofChristshouldbegin"TheactualdateofChrist'sreturncouldbesomewherebetweenJuly2000andMar2001.Dr.SumburËruismoregeneralaboutthetimeoftheChrist'ssecondcomingthanmostwriters.Hestates,"ThedaytheLordreturnsiscurrentlyunknownbecauseHesaid[Jesus]thesedaysarecutshortanditisnotyetclearbyhowmuchandinwhatmannertheyarecutshort.Iftheaboveassumptionsarenotcorrect,mymarginoferrorwouldbeinweeks,orperhapsmonths."

2000 BeginofJesus'reignfromJerusalem;LesterSumerall;Book:IPredict2000AD;"Ipredicttheabsolutefullnessofman'soperationonplanetEarthbytheyear2000AD.ThenJesusChristshallreignfromJerusalemfor1000years."(99ReasonsWhyNoOneKnowsWhenChristWillReturn,byBJOropeza,ForewardbyHankHanegraaff,IVPpublishing,1994)

111

2000 Rapture;ImpliedinHalLindsay'srevision.1stsaid1948+40=1988;LaterIsraeldidnothavelanduntil1967War;1967+40=2007;Rapturesevenyearsearlier.

2000-DEC-25:

Accordingtothe1997-JUN-24issueofSunMagazinePopeJohnXXIIIpredictedin1962thatChristwouldappearintheskyoverNewYorkCity.Hewillannouncethecreationofa1000-yearparadise,tobeproceededbysixmonthsofgreatsorrow.

2000-JAN-1:

Accordingtothe1997-JUN-24issueofSunMagazinePopeJohnXXIIIpredictedin1961thatDoomsdaywillbeginwiththedetonationofanatomicbombinamajorEuropeancitybyaLibyanterroristgroup.Thiswilltriggeramassivesix-monthwarthatwillcausethedeathsofmillionsofpeople.

2000-JAN-1:

WilliamCooper,headofamilitiagroupinSt.John'sAZ,predictedthatonthisdatethesecretchambersofthePyramidatGizawillbeopened.ItssecretswillberevealedandSatanwillbecomeapublicfigure.TheAmericanmilitiawillengageinamassivewaratthistime.This,andthepreviousprediction,aretheonlytwothatwehavebeenabletofindwhichagreeonthesameday.Ofcourse,itisanobviousdatetoselect,becausemostpeoplebelievethatthenextmillenniumbeginsthen.Itdoesn't;itstartsoneyearlateron2001-JAN-1.

2000-JAN-11:

AccordingtoWeeklyWorldNewsof1997-NOV-18,theCIAhascaughtaspacealienwhohadcrash-landedonJUN-20inaNewMexicodesert.Heisfromaspeciesthatisconsiderablymoredeveloped,bothmentallyandspiritually,thanmankind.Heisonlysurvivorofthedestructionofhisworld-aplanetsome200lightyearsfromEarth.HereportsthatGodis"furiouswithHiscreationseverywhere."Apparentlynoneofthespeciesthathecreatedturnedoutatallwell.So,godissystematicallyworkinghiswayacrossthegalaxies,settingfirestotheplanetsandexplodingthemonebyone.Earthwillbenext!

2000-MAY-31:

TheGreatConjunctionofJupiterandSaturninfrontofTaurusandthecomingbackoftheStarofBethlehemlike7.B.C.SomepeopleexpectasupernaturaleventcomparabletothebirthofJesus.

112

2000-SEP-21:

DanMillar,mentionedabove,estimatesthisdateasthatoftheSecondComingofJesusChrist.Foureventshappenonthatday,aThursday.Thesiderealdayisreset.ItisalsotheJewishNewYear,usingtheCanaanitecalendarthatwasinusewithinancientIsraelpriortotheBabylonianCaptivity.ItisthetimeoftheJewish"FeastofJubilees"accordingtoamessagegivenbytheVirginMarytoFatherStefanGobbi.Thisfeastoccursonlyonceeveryfiftyyears.ThisdateisalsotheAutumnEquinox.

2001 JackVanImpeMinistriessponsorsthelargestEvangelicalChristianprogramdevotedtoend-timeprophecy.Inhishomepage,hediscusseshisbook"OntheEdgeofEternity"inwhichhepredictsthattheyear2001will"usherininternationalchaossuchaswe'veneverseeninourhistory."Hepredictsthatin2001,andtheyearsfollowing,theworldwillexperience"drought,war,malaria,andhungerafflictingentirepopulationsthroughoutthe[African]continent...Bytheyear2001,therewillbeglobalchaos."IslamwillbecomemuchlargerthanChristianity.(Thatwouldtakeasuddengrowthspurt;Islamiscurrentlyfollowedby19%oftheworld'spopulationvs33%forChristianity).Aone-worldchurchwillemerge;itwillbe"controlledbydemonichosts."Templerituals(presumablyincludinganimalsacrifice)willresumeinIsrael.

2001 Becausetherewasnoyear0,thetruemillenniumwillnotstartuntilJan1,2001.Mostpropheticwatchersstillhavetheirsightsseton2000.Ifthedatepassesuneventful,I'msurethey'llrealizetheirerrorandrefocusonthisyear.

2001: CharlesSpiegel,aretiredpsychologyprofessor,preachesfromasmalltownnearSanDiegoCAthattheancientlandofAtlantiswillemergefromtheCaribbeancirca2001CE.Shortlythereafter,1000extra-terrestrialsfrom"Myton"in33spaceshipswilllandthereandbringnewknowledgetohumanity.

2001-2012

BeginningoftheMillennium,nottheendoftheworld,1000yrsyettogo.JackVanImpe;TVshow:JVIPresentsweekof1-15-1995l;RatherVaguebutcitesJewishCatholicandChristiansaswellasNotradamus

113

2001-JAN-31:

SunMagazinereportedinits1997-OCT-14issuethatNoah'sArkhasbeendiscoveredintactinundamagedformonaslopenearMountAraratinTurkey.Insidewereagroupof6copper-gold-silverscrolls,each12"square.Scroll2revealsthatthesunwillsuperheattheearth,meltingbothpolaricecaps,andcreatingaworld-wideflood.Scroll3revealsthatDoomsdayissetfor2001-JAN-31.Goodpeoplewhorepentoftheirsinswillbesaved;crueltyrantswillbecastintotheburningfiresofHell.

2004 ThisdateforJesus'returnisbaseduponPsalmology,numerology,thebiblical360daysperyear,Jewishholidays,and"Biblicalastronomy."Tofigureoutthisdateyou'llneedacalculator,asliderule,andplentyofscratchpaper.

2004: ArnieStantonnotedon1997-SEP-16thatthateveningwasthefourthJewishfestivalsince1996-APR-3onwhichalunareclipseoccurred.(7)HequotesLuke21:25-26whichmentions"signsinthesun,inthemoonandinthestarsandontheearthdistressofnations"Hebelievesthat"theserecentlunareclipsesarethelastknownastronomicalsignsthatwillpreceeda7year(360day/year)countdowntoArmageddon/Christ'sreturntotheEarth."HeexpectsthatChrist'sreturnwilloccurwithinafewmonthsof2004-SEP-29whenAsteroidToutatiswillmakeaverycloseapproachtotheEarth-perhapsevenacollision!

2007

AFalseteachernamedShelbyCorbett,ofBradenton,Floridahasputupbenchesthroughouttownadvertisingtherapturewillhappenin2007!ShehaslittleBibleknowledgeandistyingtomakemoneysellingherbook.

2007 Endofworld;ImpliedinHalLindsay'srevision.1stsaid1948+40=1988;LaterIsraeldidnothavelanduntil1967War;1967+40=2007;Rapturesevenyearsearlier.

114

Alsonowsaysgenerationfrom60-80yrs.Putsitalsoat2040,2047

2007 ChronologicalListofComingEnd-timeEventsFallingWithinaTen-yearPeriodandtheirmostlikelydatesbyMarilynJ.Agee

1. Pre-TribRaptureoftheChurchSaints,BrideofChrist,mostlikely,Pentecost,1999 2. BeginningoftheTribulationonPentecost/FeastofWeeks,Sivan6,5761,May28,2001 3. God'stwomen,thetwowitnessesMosesandElijah,begintheir1,260-dayministry 4. Satan'stwomen,theBeastandFalseProphet,cometopowerandconfirma7-yearpeace

treaty 5. TheBeastismadeheadoverWorldChurchandWorldGovernment 6. Mid-Tribulation,31/2yearsintotheseven,Sunday,Cheshvan23,Nov.7,2004 7. SataniscastoutofHeavenanddowntoEarth 8. TheBeasthasanincapacitatingaccident 9. SatanentersintoFalseProphet 10. TheFalseProphettakesoverasheadofWorldChurchandWorldGovernment 11. TheFalseProphetdesecratestheTemple,killsMosesandElijah,whoareresurrectedand

ascendtoHeaven 12. 31/2dayslater 13. TheFalseProphetmakeswaronthesaints 14. TheendofthisAgeElul29,5767,ourSept.12,2007 15. BeginningofthemillennialDayoftheLord 16. FeastofTrumpets,Tishri1,5768,ourSept.13,2007,the2,300thdayoftheShortened

Tribulation,Jesus'birthday 17. CoronationofJesusChristinHeaven 18. MarriageoftheLambinHeaven 19. Pre-WrathRaptureofTribulationSaints,remainderofBodyofChrist--savedoutofafiery

furnace 20. JudgmentSeatofChristinHeaven 21. SaintsinHeavengivenrewardsforbelief,unbelieversonEarthgiventheirjustrewards 22. Abinaryasteroidimpactsatnoon,andthedeadlayaroundtheEarth 23. TheMarriageSupperoftheLambinHeaven 24. AllIsraelborninaday,"thatday"(theRemnantwhowillliveonintotheMillennium) 25. Israelburiesthedeadforsevenmonthstocleansetheland 26. ThereturnofourLordJesusChristwithhissaintsfirstdayofJewishRegnalYear,Nisan1,

5768,ourApr.6,2008

115

27. Passoverkept,SaturdaySabbath,Nisan14,5768 28. Endof7yearsandof2nd1,260days,FeastofUnleavenedBread,EasterSunday,Nisan15,

5768,ourApr.20,2008 29. JudgmentoftheNations,dominiontakenfromSatan,beginningofArmageddon,Satan'slast-

ditchstand,hisarmyagainstChrist'sforces(FeastofFirstfruits,Monday,Nisan16,5768,ourApr.21,2008

30. Armageddonlasts40daysand40nights,endsFriday,Iyar25,5768(ourMay30,2008)anniversaryofChrist'sascensionin30A.D.

31. SatanchainedonAscensionDay 32. TheBeastandFalseProphetcastaliveintoa"lakeoffirefurningwithbrimstone"on

AscensionDay 33. TruelastingworldpeacebeginsIyar26,5768,ourMay31,2008,10yrs.afterRaptureI 34. Afterward,theatmosphericheavensandEartharerefreshed,restored,tomakeEarth

habitableagain 2008

April17

RonaldWeinlandtravelledtoJerusalemonApril17,2008.HeannouncedthatheandhiswifewerethetwowitnessesofRevelation.

Weinland'sbook:Ifitdoesn'tcometopass...startinginApril,thenI'mnothingbutafalseprophet...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

There'salreadybeensixsealsopenedup...andtheworldisignorantofit...The

116

seventhsealtheywillknowthough...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

ThedestructionoftheUnitedStates,wearethefirsttosuffer...Iwouldn'twanttobeinChicago,LosAngeles,orNewYork...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

Bythefallof2011,that'swhenJesusChristreturns...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

AlittleafterApril...adollarbillwon'tbeworthanything...We'regoingtobebroughtdownthetubes,veryquickly,startinginApril...WhathappenswhenanuclearweapongoesoffinNewYorkandChicago?...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

IfwecometothepointintimewherewhatI'vesaiddoesn'tcometopass,therealityisthatI'mjustafalseprophet.That'sthebottomline...Therealityisifitdoesn'thappen,thenyou'rejustfalse...I'llacknowledgemyerror,mywrong,ifI'mwrong...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

ByJanuary2009,we(theUnitedStates)willbedownthetubes...(RonaldWeinland,2008-God'sFinalWitness,ChurchofGod)

=============

Adeludedfollowerof"WackyWeinland"says:

Eageranticipationofjustwhatisgoingonintermsofbibleprophecyetc.Wellletmegiveyouanupdate:

The1335daysofDaniel7startedthecountdowntothesecondcoming,thesealingofthe144,000onFeb2.andSatan'sgriponthescatteredbrethrenbegantoloosen.The1260dayisApril17th.Thiswillbetheblowingofthefirsttrumpet

117

ofthelast7.Itwillbemarkedbymajorevents.OneisprobablyanuclearattackontheU.S.whichmayoccuronthatday,abitbeforeorabitafter-butnolatertanApril30,theotherisaneventtotakeplaceinWashingtonwhenthepresentPopewillmakeaspeech.AtthistimeSatanwillenterhimandbeinchargeofhimfromthenon.ApossibilityisthatthisPopemaydiesoon.April17alsomarksthedaythatthe2witnesseswillbegintodotheirwork.OnApril19isthePassoverandRonaldWeinlandwillrevealtheidentityoftheotherwitness.........AswellwatchfortheprobabledeathsoftheleadersofsomeofthemajoroffshootsoftheWCG-liketheUCG,LCGandPCG,nottomentiontheimminentdeathsofmanycelebritiesinthefieldsofentertainmentandsports!........Allsoundsabitfar-fetchedeh!Welltimewilltellandthismonthwillbeoverin30days.Ifnothinghappens,whoknows,Imaybelookingintoyourchurchabitmoredeeply.....

2010or2012

"discontinuouseventcoming--theypegittothedate2010or2012"ScottMandelker,whoclaimstohaveanETsoul;(fromCNINewsVol.3No.13,Part2,anemailnewsletter)

2011

Friday,May21,2011

May 21, 2011: Judgment day? Harold Camping owns 55 radio stations and advertised on 6000 billboards in the USA. After his first prediction of the end of the world failed in 1994, Camping refused to accept his condemnation as a false prophet and is at it a second time!

Now that Campings 2nd prediction for the end of the world has failed, Camping must attend one of our churches to learn the truth of God in the Bible. He must also sell all his worldly assets, including his radio empire and donate the money to the

118

very churches he ridiculed. After all Camping has been telling everyone to leave every church on earth and listen to him alone. Therefore, the money he got to promote his false doctrine actually came from the treasuries of the churches whose members left the church!

Reporting live from Jerusalem on May 21, 2011. Our team will be in Jerusalem from May 21 till Pentecost June 8 to report the events as they unfold. We will expose that the problem with Camping and every other date setter, is that they believe the Rapture doctrine, which was invented in 1830 AD by John Darby. Sign up for our live twitter feeds at: Facebook.com"JeruSalim"

Twitter.com/endofworldmay21

119

TIMINGOFIMPORTANTEVENTSINHISTORY11,013BC—Creation.Godcreatedtheworldandman(AdamandEve).

4990BC—ThefloodofNoah'sday(6023yearsfromcreation).Allperishedinaworldwideflood.OnlyNoah,hiswife,andhis3sonsandtheirwivessurvivedintheark.

7BC—TheyearJesusChristwasborn(11,006yearsfromcreation).

33AD—TheyearJesusChristwascrucifiedandthechurchagebegan(11,045yearsfromcreation).

1988AD—The13,000thyearofearth'shistory.Thisyearendedthechurchageandbeganthegreattribulationperiodof23years(8400days).

1994AD—OnSeptember7th,thefirst2300-dayperiodofthegreattribulationcametoanendandthelatterrainbegan(commencingGod'splantosaveagreatmultitudeofpeopleoutsideofthechurches).

2011AD—OnMay21st,therapturewilloccurattheendofthe8400-daygreat

120

tribulation.NOONEwillbecomesavedfrometernaldamnationafterFriday,May21,2011.

OnOctober21st,theworldwillbedestroyedbyfire.

ONEDAYISAS1000YEARSThechildofGodhaslearnedfromtheBiblethatthelanguageofGenesis7hasatwofoldmeaning:Genesis7:4Foryetsevendays,andIwillcauseittorainupontheearthfortydaysandfortynights;andeverylivingsubstancethatIhavemadewillIdestroyfromoffthefaceoftheearth.

Historically,asGodspokethesewords,thereweresevendaysremainingforNoah,hisfamily,andtheanimalstogetintothesafetyoftheark;butspiritually(andtheBibleisaspiritualbook),Godwasspeakingtoallofthepeopleoftheworldandwasdeclaringthatsinfulmankindwouldhave7000yearstofindrefugeinthesalvationprovidedbyJesusChrist.Howcanweknowthat?Weknowthisissobasedonwhatwereadin2Peter,chapter3:

Thecontextof2Peter3isextremelyimportant!Inthefirstfewverses,GodrefersustothedestructionoftheworldbythefloodduringNoah'sday.Thenwefindaninterestingadmonitionthatweoughtnottobeignorantofonething,whichis,1dayisas1000years,and1000yearsisas1day.Immediatelyfollowingthisbitofinformationisaveryvividdescriptionoftheendofthepresentworldbyfire.

WhatcouldGodbetellingusbyidentifying1dayalongwith1000years?

SincewerecentlyhavediscoveredtheBiblicalcalendarofhistoryonthepagesoftheBible,wefindthatthefloodofNoah'sdayoccurredintheyear4990BC.Thisdateiscompletelyaccurate(forfurtherinformationontheBiblicaltimelineofhistory,pleasegoto:www.familyradio.com).Itwasintheyear4990BCthatGodrevealedtoNoahthattherewouldbeyet7daysuntilthefloodofwaterswouldbeupontheearth.Now,ifwesubstitute1000yearsforeachoneofthose7days,weget7000years.Andwhenweproject7000yearsintothefuturefrom4990BC,wefindthatitfallsontheyear2011AD.

121

4990+2011=7001

Note:WhencountingfromanOldTestamentdatetoaNewTestamentdate,alwayssubtractoneyearbecausethereisnoyearzero,resultingin:

4990+2011-1=7000yearsexactly.

Theyear2011ADwillbethe7000thyearfromthefloodofNoah'sday.ItwillbetheendofthelengthoftimegiventomankindtofindgraceinGod'ssight.ThismeansthatthetimetofindrefugeinChristhasgrownextremelyshort.Weareonlyalittlewaysofffromtheyear2011AD!

THERAPTURE:MAY21st,2011

Weknowthattheyear2011isthe7000thyearfromtheflood.WealsoknowthatGodwilldestroythisworldinthatyear.Butwhenin2011willthisoccur?

Theanswerisamazing.Let'stakeanotherlookatthefloodaccountinthebookofGenesis:

Genesis7:11InthesixhundredthyearofNoah'slife,inthesecondmonth,theseventeenthdayofthemonth,thesamedaywereallthefountainsofthegreatdeepbrokenup,andthewindowsofheavenwereopened.

FaithfultoHisWord,Goddidbringtheflood7dayslaterinthe600thyear,onthe17thdayofthe2ndmonthofthecalendaralignedwithNoah'slifespan.Itwasonthis17thdayofthe2ndmonththatGodshutthedoorontheark,securingthesafetyofitsoccupantsandalsosealingthefateofeveryoneelseintheworldoutsideoftheark.Theywouldallnowcertainlyperishinthatworldwidecatastrophe.

Earlieritwasmentionedthatthechurchagecametoanendintheyear1988AD.ItsohappensthatthechurchagebeganonthedayofPentecost(May22nd)intheyear33AD.Then1955yearslater,thechurchagecametoitsconclusionon

122

May21st,whichwasthedaybeforePentecostin1988.

OnMay21st,1988,Godfinishedusingthechurchesandcongregationsoftheworld.TheSpiritofGodleftallchurchesandSatan,themanofsin,enteredintothechurchestoruleatthatpointintime.TheBibleteachesusthatthisawfulperiodofjudgmentuponthechurcheswouldlastfor23years.Afull23years(8400daysexactly)wouldbefromMay21st,1988untilMay21st,2011.ThisinformationwasdiscoveredintheBiblecompletelyapartfromtheinformationregardingthe7000yearsfromtheflood.

Therefore,weseethatthefull23-yeartribulationperiodconcludesonMay21st,2011.Thisdateistheexactdaythatthegreattribulationcomestoitsend,andthisisalsothemostlikelylandingspotforthe7000yearsfromthefloodofNoah'sday.

KeepinmindthatGodshutthedooronthearkonthe17thdayofthe2ndmonthofNoah'scalendar.WealsofindthatMay21st,2011istheendofthegreattribulationperiod.Thereisastrongrelationshipbetweenthe2ndmonthand17thdayofNoah'scalendarandMay21st,2011ofourGregoriancalendar.Thisrelationshipcannotbereadilyseenuntilwediscoverthatthereisanothercalendartoconsider,whichistheHebrew(orBiblical)calendar.May21st,2011happenstobethe17thdayofthe2ndmonthoftheHebrewcalendar.Bythis,Godisconfirmingtousthatwehaveaverycorrectunderstandingregardingthe7000-yeartimelinefromtheflood.May21st,2011istheequivalentdatetothedatewhenGodshutthedooronNoah'sark.ThroughthisandmuchotherBiblicalinformation,wefindthatMay21st,2011willbethedaywhenGodtakesupintoheavenHiselectpeople.May21st,2011willbethedayGodshutsthedoorofsalvationontheworld.

Inotherwords,inhavingthegreattribulationperiodconcludeonadaythatidentifieswiththe17thdayofthe2ndmonthofNoah'scalendar,GodiswithoutquestionconfirmingtousthatthisisthedayHeintendstoshutforeverthedoorofentryintoheaven:TheBibleteachesthatonMay21st,2011,onlytrue

123

believerselectedbyGodtoreceivesalvationwillberaptured(takenup)outofthisworldtomeettheLordintheairandforeverbewiththeLord:

THEENDOFTHEWORLD:OCTOBER21st,2011ByGod'sgraceandtremendousmercy,HeisgivingusadvancedwarningastowhatHeisabouttodo.May21st,2011willbeginthis5-monthperiodofhorribletormentforalltheinhabitantsoftheearth.ItwillbeonMay21stthatGodwillraiseupallthedeadthathaveeverdiedfromtheirgraves.Earthquakeswillravagethewholeworldastheearthwillnolongerconcealitsdead(Isaiah26:21).PeoplewhodiedassavedindividualswillexperiencetheresurrectionoftheirbodiesandimmediatelyleavethisworldtoforeverbewiththeLord.Thosewhodiedunsavedwillberaisedupaswell,butonlytohavetheirlifelessbodiesscatteredaboutthefaceofalltheearth.Deathwillbeeverywhere.

TheFeastofTabernacles/IngatheringwassaidtobeintheendoftheyeareventhoughitwasobservedintheHebrew7thmonth,whichisnottheendoftheyear.Thereasonforthisisthatthespiritualfulfillmentofthisparticularfeastistheendoftheworld.ThedateOctober21st,2011willbethelastdayoftheFeastofTabernaclesandthelastdayofearth'sexistence.

OnOctober21st,2011,GodwillcompletelydestroythiscreationandallofthepeoplewhoneverexperiencedthesalvationofJesusChristalongwithit.TheawfulpaymentfortheirsinfulrebellionagainstGodwillbecompletedbythelossofeverlastinglife.OnOctober21st,2011,allofthesepoorpeoplewillceasetoexistfromthatpointforward.Howsadthatnobleman,madeinGod'simage,willdielikeabeastandperishforever.

Fromthebook:"WeAreAlmostThere"byHaroldCampingandBrianMillerD.S.GrandRapids,MI

Reporting live from Jerusalem on May 21, 2011. Our team will be in Jerusalem from May 21 till Pentecost June 8 to report the events as they unfold. We will expose that the problem with Camping and every other date setter, is that they believe the Rapture doctrine, which was invented in 1830 AD by John Darby.

124

Sign up for our live twitter feeds at: http://twitter.com/endofworldmay21

2012 NewAgewritersciteMayanandAzteccalendarswhichpredicttheendoftheageonDec21,2012.

2012: MichaelDrosnin,authorof"TheBibleCode,"foundahiddenmessageinthePentateuch(thefirstfivebooksintheBible)thatpredictsthatacometwillcrashintotheearthin2012andannihilatealllife.

2012-DEC-22:

TheMayancalendarhasmanydivisionsoftime:monthsof20days,yearsof360days,katunof7200daysandabaktunof144,000days.Theircalendarstartedon3114-AUG-13BCEwiththebirthofVenus.Theyexpectedtheworldtolastforexactly13baktuncycles.TheyanticipatedtheendoftheworldneartheWinterSolsticeof2012.(3)

2016 AnarticleinWeeklyWorldNewsdescribesafindbyaProfessorLloydCunningdaleofSaltLakeCitywhowasexcavatingwithhisstudentsatthesiteofthefamousDonnerpartydisasterof1847.ThelatterwereagroupofsettlersboundforCaliforniawhobecametrappedbysnowintheSierraNevadaMountains.Cunningdaleandstudentshavefoundatimecapsuleleftbythesettlerswhichcontainsmanypredictionsforthefuture.Theypredictthatnationswillabandontraditionalmethodsofconflictandresorttotheuseofbiologicalwarfare.In2016,onesuchdiseasewillspreadandkillallofthehumansontheplanet.(4)

2034 JohnDenton.(BibleResearch&InvestigationCo)

Takestheviewthatbothcovenantsmustbeofequaltime.(problemwiththisviewisthatthefirstcovenantstartedatSinai.ThepromisestoAbrahamarecompletelyseparatefromthefirstcovenant.Gal3andHeb8)

Chart10:4THETWOCOVENANTSPLUS371/2YEARS PIVOTEACHSIDEOFTHEDATEAD33/34

125

AbrahamcalledEndof1stCovenantGreatCrowd OutofBabylonStartof2ndCovenantCalledoutof tosetup'Seed'AD33/34Babylonthe Contract|Great 1968BC1931BC<-Startof|Maturityof-->19972034 |Period|Circumcision|Kingdom|Period| |called|Covenant|Covenant|Called| |out|||out| |<-371/2y>|<--1,963years--->|<---1,963years----->|<-371/2y>| |__________|____________________|_____________________|__________| ||||| 1968BC1931BCAD33/3419972034 |<---------2,000years------->|<--------2,000years--------->|

2047-SEP-14:

AccordingtoTheChurchof!BLAIR!,thehumanracewillprobablybeterminatedat3:28AM(Soho,Englandtime)2047,SEP.14!.Thechurchteaches,withtonguefirmlyincheek,thatifthehumanracedoesnotdiscardtheirplasticconformity,thentheGodswillwithdrawtheirprotection.TheGodsdon'twantustoworshipthem;theydon'twantsacrificesorevenofferings.Theyjustwantustoriditselfofourexcessive"Normalcy".Atthatpoint,Astro-Lemurs(extra-terrestrialssimilarinshapetolemurs,butwithrainbowcoloredbodies)willattacktheentirehumanraceandbeatthemtodeathwithgiganticburritos.Youhavebeenwarned.;-)

soon JerryFalwell"Inaspeechabouttheconcernpeoplehaveoverthenewmillennium,TheRev.JerryFalwellsaidtheAntichristisprobablyalivetodayandisamaleJew.Falwellalsotoldabout1,500peopleataconferenceinKingsport,Tenn.,onThursdaythathebelievesthesecondcomingofChristprobablywillbewithin10years.(Williamsburg,Va.,AssociatedPress,January15,1999;Falwell:AntichristMayBeAlive)

soon OrderoftheSolarTempleSince1994,morethan74membersoftheOrderhavecommittedsuicideinCanada,SwitzerlandandFrance,leavingbehindrumorsofgunrunninginAustraliaandmoneylaunderinginCanadaandEurope.Whetherthegroupisacold-bloodedhoaxthatmilksitsvictimsoftheirmoneyandthendisposesofthemoramore"genuine"suicidecultremainsunclear.TheOrderwasfoundedin1977byLucJouret,then30,aBelgianborninZairewhobelievedhe

126

wasathirdreincarnationofJesusChristandthathisdaughterEmmanuelle,whomhesaidwasimmaculatelyconceived,wasthecosmicchild.Althoughhekilledhimself,theOrderstillexists.ThecultteachesthatlifeisanillusionandafterdeathfollowerswillberebornonaplanetrevolvingaroundthedogstarSirius.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

soon ChurchoftheFinalTestamentStartedintheearly1990sbyaformerRussianpolicesergeantnamedSergeiToropwhowasdismissedfromtheforceafterhehadaseriesofreligiousvisions,thegroupholdsparticularfascinationforformerCommunistPartymembers.Torop,whotookthenameVissarion,rejectsprohibitionsonsuicide.HetellshisfollowersheisJesusChrist,andlooksthepartwithflowingdarkhairandwispybeard.Currentlybuildinga"CityoftheSun"onSiberia'sMountSukhaya,theVissarionitesareestimatedtobethelargestcult-likegroupinRussiawiththousandsoffollowers.RussianpoliticianshaverecentlywarnedthattheChurchmembersmaycommitmasssuicideasthemillenniumapproaches.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)

soon! OuterDimensionalForces:FoundedbythereclusiveOrvilleT.Gordon,90,theODFbelievesthattheUnitedStatesisinfortrouble.Gordon,orNodrogasheisknown,explainedinaninterviewthattheCIAattackedtheODF20yearsago,andthegroup'sheavenlyallieswillfloodtheUnitedStatesverysoon,whiskingtheODFfaithfulsafelyawayfromtheirfenced-offTexascompound.(ApocalypseReallySoon:ABCnews,Jan5,1999)