8/19/2019 Viața în Bucureștii anilor 1980

http://slidepdf.com/reader/full/viaa-in-bucuretii-anilor-1980 1/4

Eşecul economic al statului naţional-stalinist al dezvoltării din România a avut atât cauze structurale, câtşi cauze contingente. De primă importanţă a fost şocul petrolier din 19 9, care a su!minat o economie dince "n ce mai avidă de energie, determinând regimul să apeleze din ce "n ce mai mult la creditul e#tern, "npofida e#ploziei do!ânzilor. $stfel, e#pansiunea continuă a industriilor feroase, petroc%imice şiconstructoare de maşini petrecută de-a lungul anilor & ', s-a tradus "ntr-un nivel din ce "n ce mai ridicat alconsumului energetic şi o vulnera!ilitate sporită faţă de şocurile produse "n aprovizionarea e#ternă. (utoate acestea, analiza noastră nu susţine argumentul potrivit căruia regimul lui (eauşescu ar fi

)"mprumutat funia cu care să se spânzure,* potrivit formulării lui +ot in '1'/ 0- '2, o viziune "mpărtăşită şi de foşti mem!ri ai aparatului central român. 3pre deose!ire de alte state socialiste, "nRomânia, "n "ncercarea de a salva imensele capacităţi de rafinare construite la sfârşitul anilor & ',ma4oritatea "mprumuturilor nu au fost făcute la nivelul relativ redus al do!ânzii, dintre 19 - 9, ci la celmai ridicat, practicat "ntre 19 9-01. $ceastă constrângere materială a fost "ndea4uns de importantă "ncâtsă determine o reconsiderare a căii de dezvoltare a României de-a lungul anilor &0'. 5n ultimă instanţă, "nsă, ideile economice ale regimului legate de continuarea industrializării, "ntr-un spaţiu de politicăinternă perfect etanş, au fost cele care l-au determinat să opteze nu pentru o mai mare li!eralizare şi orestrângere a industriilor mari consumatoare de petrol, ci pentru o sc%im!are fundamentală de direcţie/de la o economie !azată pe cererea internă şi o modernizare dependentă de sc%im!urile te%nologico-financiare dintre Est şi 6est, la una !azată pe o austeritate forţată "n zona consumului populaţiei, izolareade finanţele şi te%nologia internaţională, şi o strategie de e#port dominată de imperativul su!stituiriiimporturilor.

7rimul şoc petrolier 19 2 nu a afectat România "n aceeaşi măsură ca pe alte ţări "n curs de dezvoltarepentru că aceasta a fost capa!ilă să "şi asigure o mare parte din necesarul de energie din zăcămintelepetrolifere locale, reuşind să "nc%eie contracte de !arter cu 8ranul, 8ra ul şi i!ia, "n care oferea maşini şiutila4e contra petrol inden, 190:2. 3tagflaţia de după 19 a dus la scăderea cererii "n (omunitateaEuropeană, ceea ce a determinat o scădere a e#porturilor româneşti către ţările dezvoltate; unele dintreaceste pierderi au fost contra!alansate, totuşi, de o creştere a cererii "n alte state emergente, "ndeose!icele !ogate "n petrol a<son 190 ; inden, 190:2.

Dimpotrivă, cel de-al doilea şoc petrolier, cel din 19 9, şi criza datoriilor declanşată de sc%im!ărilesurvenite "n politica monetară a statelor capitaliste centrale au pus capăt efectului de tampon pe careaceşti factori "l avuseseră asupra economiei româneşti. 7rincipalul motiv al acestei vulnera!ilitaţi a fostacela că e#pansiunea fără precedent a industriilor mari consumatoare de petrol şi a investiţiilornecugetate "n rafinării şi instalaţii de procesare realizate pe parcursul celei de-a doua 4umătăţi adeceniului au triplat "n mod dramatic cererea de petrol a României, de la = milioane de tone "n 19 =, la 1:

milioane de tone "n 190' >urgescu '1'/ 9 2. 7otrivit unui fost oficial din comerţ, "n vreme cerafinăriile puteau conta pe o producţie internă de 1' milioane de tone, capacitatea lor de procesare fusesemărită până la de milioane de tone. $cestea şi fa!ricile producătoare de ec%ipamente de rafinareaferente acestora anga4au zeci de mii de muncitori şi, c%iar dacă "nc%iderea lor nu ar fi fost de neconceput,dată fiind capacitatea dovedită a statului român de redistri!uire a mâinii de lucru, (eauşescu nu aconsiderat-o a fi fiind o opţiune feza!ilă din punct de vedere economic. (riza petrolieră din 19 9 a coincisşi cu atingerea pragului ma#im al producţiei de petrol din România 8vanuş, ''?2. 7rin urmare, deşi,potrivit atât standardelor aplica!ile ţărilor proaspăt industrializate, cât şi celor referitoare la alte ţări est-europene, România "şi menţinuse un nivel al ratei serviciului datoriei e#terne destul de scăzut, "n 19 0, eaa "nceput să-şi crească pragul de "ndatorare e#ternă pentru a plăti importurile necesare unei triplări acererii de petrol. $stfel, regimul a "ndatorat ţara nu prin )cumpărarea* consimţământului cetăţenilorprintr-o stimulare a consumului, după cum sugerează +ot in şi @ross, ci prin infel#i!ila sa adeziuneideologică faţă de nişte idei economice care vedeau "n masiva e#pansiune a industriei c%imice un )al

8/19/2019 Viața în Bucureștii anilor 1980

http://slidepdf.com/reader/full/viaa-in-bucuretii-anilor-1980 2/4

8/19/2019 Viața în Bucureștii anilor 1980

http://slidepdf.com/reader/full/viaa-in-bucuretii-anilor-1980 3/4

14 foto

Via a în Bucure tii anilor 1980 în 14ț șimagini dramatice

Imagine din timpul unei vizite făcute de Ceau escu într-o fabrică din Bucure tiș ș

În lume, anii 1980 au fost cu siguran ă o perioadă prolifică din punct de vedere politic, economic i cultural, cu ț șnumeroase schimbări ale căror efecte se resimt i astăzi. În România acelei epoci, lucrurile au stat diferit.ș

âteva imagini din acea perioadă, a a cum au fost ele publicate pe pagina de !aceboo"ș !ile de istorie , ne arată i oșparte tristă din via a #ucure tilor anilor 1980.ț ș

ea de$a doua perioadă a guvernării lui %icolae eau escu, cea a anilor 19&0, dar 'n special a anilor 1980, a fostșun episod mai 'ntunecat 'n istoria României. Întregul plan de modernizare i dezvoltare a României socialiste aș 'nsemnat 'n cele din urmă un imens consum de resurse, izolare i datorii e(terne greu de suportat de către oșpopula ie obligată să se supună regulilor dictatoriale.ț

)ia a cotidiană a fost profund afectată din cauza situa iei economice precare. *amenii erau nevoi i să a tepte laț ț ț școzi interminabile la magazine +pentru că erau pu ine la fel i produsele- i să cumpere alimente precum pâine,ț ș șzahăr sau carne pe baza unor cartele principalul scop/ ra ionalizarea produselor nu se accepta risipa +dar niciț 'ndestularea-. etă enii trebuia să consume atât cât dorea conducerea, nu atât cât ar fi fost necesar pentru un traițdecent de sfâr it de secol . erviciile publice precum transportul 'n comun, era i el departe de a fi specific uneiș șcapitale europene +ironia face că acest aspect a rămas 'n continuare neschimbat, chiar i dupa 2& ani de lașRevolu ia din 1989-. 3dealul comunist de de făurire a unei lumi prospere, se degrada vizibil.ț

8/19/2019 Viața în Bucureștii anilor 1980

http://slidepdf.com/reader/full/viaa-in-bucuretii-anilor-1980 4/4

Munca patriotica (obligatorie) - eleve de liceu la recoltat de piersici la I.A.S. Sadova, judetul Dolj – 1983

Munca patriotica (obligatorie) - elevi de scoala generala din Braila scosi la munci agricole – 1980

Bd 1848, iunie 1987, circulat doar de Maxitaxi

Bd Dacia - spre R omana, la P iata S paniei, 24 decembrie 1 976

Nameti pe Bulevardul Magheru, februarie 1 983

Transport in comun in Bucuresti - 1984-1985

Circulatie in Bucuresti – 1988

Cartela pentru produse alimentare

Coada la butelii pe strada Rosseti - februarie 1985

Coada la c arne p e s trada R osetti - august 1982

Coada la za har pe strada G alati - mai 1982