Cercetarea calitativă în ştiinţelecomunicării

Dr. Antonio SANDU

Concurs Conferențiar Universitar pozitia 3Departamentul Drept Privat și ştiinţe conexe

Cercetarea calitativă în ştiinţelecomunicării prin utilizarea

Grounded Theory• Grounded Theory este o abordare inductivă (Sandu, Cojocaru,Ponea, 2010) ce porneşte de la datele colectate de la subiecţi,prin tehnici ce permit interpretări calitative:- interviuri,- focus grupuri, etc.• Pe parcursul unui proces inductiv se creează categoriiconceptuale cu un nivel de generalitate din ce în ce mai crescut,care explică tema cercetată. Această abordare este opusă uneilogici deductive, în care se porneşte de la presupoziţii stabilitea priori (Glaser şi Strauss, 1967; Smith, 2009).

Cercetarea calitativă în ştiinţelecomunicării prin utilizarea

Grounded Theory- Teoria evoluează în timpul procesului de cercetare în sine şi esteun produs de continuă interacţiune dintre colectarea şi analizadatelor. Spre deosebire de multe alte metode, teoreticienii nuaşteaptă până când toate datele sunt colectate înainte de începereaanalizei, ci mai degrabă caută sensul prin interogarea datelorincipiente (Goulding, 1999).- Cercetarea evoluează pe parcursul obţinerii de date şi de asemeneaintercalării/ confruntării acestora cu informaţiile deja existente înliteratura de specialitate.

Etapele cercetării bazate peGrounded Theory

- colectarea şi analiza simultană a datelor;- evidenţierea temelor emergente din analiza timpurie a datelor;- descoperirea principalelor procese sociale relevate de datelecolectate;- construcţia inductivă a unor categorii abstracte care explică şisintetizează aceste procese;- eşantionare în scopul îmbunătăţirii categoriilor printr-un procescomparativ;- integrarea categoriilor într-un cadru teoretic care precizeazăcauzele, condiţiile şi consecinţele proceselor studiate.

Construcţia categoriilor- Constructive Grounded Theory porneşte de la o codificare adatelor folosind concepte senzitive – instrumente de analizăcare pot fi revizuite pentru a fi concordante cu nuanţelesubiectului cercetat.- Codarea datelor urmează două faze: codarea iniţială şicodarea selectivă/ focalizată (Denzin, Lincoln, 2000).- Codarea iniţială are ca scop cercetarea datelor în scopuldescoperirii temelor sau categoriilor semnificative. Aceastaeste urmată de o codare focalizată, ce presupune ocategorizare a datelor mai apropiată de teorie.

Construcţia categoriilor- Procesul de codare a datelor obţinute începe cu citireatranscrierii interviului/ focus grupului/ brainstorming-ului/ etc. însoţit de note pe marginea transcrierii, cum arfi: notări, comentarii, observaţii.- Acest proces de notare a ceea ce apare ca potenţialrelevant, care vă poate răspunde întrebărilor cercetăriipoartă numele de codare.

Construcţia categoriilor

• Codarea analitică reprezintă o reflectare asuprasensului celor spuse de interlocutori. Pe parcursulacestei etape se stabilesc o serie de itemi de referinţăcare se compară cu cei din analiza transcrierii(codare deschisă).• Listele care rezultă în urma acestui proces trebuiescreunite întruna singură care constituie lista primară asistemului de clasificare şi de analiză a regularităţilorşi paternurilor.

Analiza de conţinut

• Analiza de conţinut calitativă se întemeiază peparadigma construcţionistă. Ea îşi propune săcreeze o „înţelegere a semnificaţiilor latente alemesajelor analizate”.• Analiza de conţinut calitativă presupune un procesde codare şi analiză statistică a datelor extrase dinconţinutul lucrării, sub forma identificării frecvenţeiapariţiilor unui conţinut semantic, analizacontingenţei etc. (Smith, 2009).

Tabel Analiza fişelor de post aasistenţilor sociali cu atribuţii de

supervizare

Exemplu preluat dintr-o cercetare realizatăde Antonio SANDU, Elena UNGURU, Simona

PONEA împreună cu Ștefan Cojocaru

• Procesul de analiză ocupaţională este un element esenţial înactivitatea de proiectare curriculară atât pentru învăţământulvocaţional şi tehnic, cât şi pentru învăţământul superior.• In urma unui focus grup au fost alese expresiile relevante pentruscopurile şi obiectivele cercetării, după care au fost extrasecategoriile de cadre printr-o serie de etape inductive succesive.• În primul rând am ales o serie de cuvinte cheie care derivă dinexpresiile subiecţilor.• În a doua etapă am identificat categoriile majore în careconsiderăm că se încadrează răspunsurile subiecţilor.

Exemplu preluat dintr-o cercetare realizatăde Antonio SANDU, Elena UNGURU, Simona

PONEA împreună cu Ștefan Cojocaru

• Activitatea inductivă s-a realizat astfel prin trei paşisuccesivi: primul selecţia structurilor in vivo, asupracărora cercetătorii au căzut de acord ca fiindsemnificative, al doilea extragerea cuvintelor cheiedin spusele participanţilor la focus-grup, şi cea de-atreia inducţie succesivă, extragerea unor categoriiglobalizante.

Exemplu preluat dintr-o cercetare realizatăde Antonio SANDU, Elena UNGURU, Simona

PONEA împreună cu Ștefan Cojocaru

Exemplu preluat dintr-o cercetare realizatăde Antonio SANDU, Elena UNGURU, Simona

PONEA împreună cu Ștefan Cojocaru

• Înterpretarea este urmată de o analiză a semnificaţiilorcategoriilor şi a sensurilor decriptate în răspunsurilesubiecţilor.• În cazul de faţă, interpretarea este realizată printr-o “grilăaxială” reprezentată de categoriile de competenţeprofesionale necesare pregătirii unui supervizor desucces.

Exemplu 2 preluat dintr-o cercetare realizatăde Simona PONEA împreună cu Cătălina

CHICOȘ

• Într-o manieră asemănătoare celei de mai sus s-aprocedat într-o cercetare vizând absenteismul şcolarrealizată de Simona Ponea şi Chicoş Cătălina, in lucrareaRomii între pozitiv şi negativ.

• Cercetarea a avut în vedere motivele absenteismuluişcolar şi a abandonului şcolar a copiilor romi dinlocalitate, corelate cu situaţia socio-familială a minorilorromi.

Exemplu 2 preluat dintr-o cercetare realizatăde Simona PONEA împreună cu Cătălina

CHICOȘ

Conform graficului realizatobservăm că un accentdeosebit în cadrul focusgrupului a fost plasat pefactorii familiali generatoriai abandonului şcolar înrândul copiilor de etnieromă precum şi asupralipsa condiţiilor propice deînvăţare.

Categoriile cercetarii

11143%

208%

2912%

9237%

factori familiali generatori ai abandonului scolarpracticarea meseriilor traditiilorscoala improprielipsa de conditii propice de invatare

Exemplu 2 preluat dintr-o cercetare realizatăde Simona PONEA împreună cu Cătălina

CHICOȘ

• Au fost evidenţiate în cadrul focus grupului şi elemente cu privire ladificultăţile privind frecventarea cursurilor colaterale implicate şi maiales datorită necesităţii percepute de către părinţi de a fi ajutaţi decătre copii în muncă.• Abordarea construcţionistă pune accentul pe elementele specificede relaţii intersubiective existente la nivelul comunităţii, şi caregenerează abandon şcolar prin consecinţele lor percepute direct lanivelul comunităţii.

Tehnici de culegere a datelor utilizatefrecvent în Grounded Theory

• Focus grupulInterviul de tip focus grup este un interviu degrup, focalizat pe o anumită temă, strictdelimitată, care este condus de un moderatorşi face parte din categoria tehnicilor calitativede culegere a datelor pentru analizapercepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor,nevoilor şi opiniilor oamenilor.

Tehnici de culegere a datelor utilizatefrecvent în Grounded Theory

• Interviul“Jucând un rol secundar într-o investigaţie sociologică,tehnica interviului are menirea de a ne furniza datesuplimentare şi complementare cu privire la temastudiată, date care sprijină sau care repun în discuţieconcluziile formulate pe baza datelor observaţiei directesau ale documentării”(Miftode, 2003: 244).

Vă mulţumesc pentruparticipare!