centrul vital al vieţii judiciare” Marin VoIculegalmagazin.ro/revista_tiparita/LM22.pdf · de Drept și Științe administrative), asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători

www.legalmagazin.ro

NUmăRUL XXII, apRILIE 2019 EDIțIE SpECIaLă DE DobRogEa

„În opera de înfăptuire a actului de justiţie, judecătorul este centrul vital al vieţii judiciare”Interviu cu prof. univ. dr. Marin VoIcu

U n p r o i e c t U N I V E R S U L J U R I D I C

1apRILIE 2019 edIŢIa a XXII-awww.legalMagazIn.ro LEgaL magazIN

edItorIal

dată astrală. Una cuînsemnătate în istoriamodernă a lumii și ațării. pe 9 mai 1877,

în parlamentul României, s-a discutat proclamareaindependenței țării, iar cele douăcamere ale legislativului auadoptat rezoluții în acest sens. La aceeași dată, dar în 1945, s-asemnat actul de capitularenecondiționată a germaniei – actcare a marcat sfârșitul celui de-aldoilea război mondial pe teatruleuropean de război. Tot pe 9 mai,dar acum 25 de ani, România aobținut statutul de partenerasociat al Uniunii Europene șivotul Senatului american pentruaderarea la NaTo. La aceeașidată, în anul de grație, 2019, s-auadunat la malul mării Negre figuride prim rang ale comunitățiijuridice românești pentru aconferenția pe o temă sensibilă șide o apăsătoare actualitate:starea justiției în România dupăaderarea la Uniunea Europeană. S-au mișcat destule „fronturi”pentru a face din aceastăreuniune un evenimentmemorabil, o sărbătoare.Uniunea Națională a barourilordin România – UNbR și baroulConstanța, Universitatea„ovidius” Constanța (Facultateade Drept și Științeadministrative), asociația„Themis-Casatia” a foștilor

judecători ai Înaltei Curți deCasație și Justiție, academia deȘtiințe Juridice – Secția de dreptinternațional, Curtea de apelConstanța, Institutul de CercetăriJuridice „acad. andrei Rădulescu”al academiei Române și, cu voiacolectivă, ultimul pe listă – grupul„Universul Juridic, au decisîmpreună să reunească o partedintre cele mai reprezentativevoci din istoria și prezentuldreptului din România pentru aglosa argumentat, cu echilibru șiluciditate, pe tema aleasă.Cei 6 deținători ai titlului deDoctor Honoris Causa prezenți,distinși academicieni, cadreuniversitare cu cărți de vizităimpresionante, au vorbit înprezența distinșilor judecători dincircumscripția Curții de apelConstanța, a procurorilorconstănțeni, a multor avocați dinbarourile bucurești, Constanța șiTulcea și a altor aspiranți lacarieră împlinită și glorie(doctoranzi, masteranzi) pesubiecte de interes liber alese.Invitatul special al evenimentului,prof. univ. dr. H.C. marin Voicu,membru de onoare al aoS,președintele Secției de dreptinternațional și de drept comparata aSJR, președintele asociației„Themis-Casatia”, fost judecătorla ICCJ și la CEDo, Doctor HonorisCausa a Universității „ovidius”, aales să comenteze stilul și

calitatea hotărârilor judecătoreștiși arbitrale. prof. univ. dr. H.C. Nicolae popade la Universitatea „NicolaeTitulescu”, fost președinte al CCRși al ICCJ, președintele Secției defilozofie, teoria și istoria dreptuluia academiei de Științe Juridice –aSJR, redactor-șef al Revistei deDrept public, a optat să propunăasistenței „Două perspectivestrategice în statul de drept:contenciosul constituțional șijustiția judiciară”.o intervenție așteptată a fost ceaa prof. univ. dr. H.C. ValerDorneanu, președintele înexercițiu al CCR, care s-a referitla Curtea Constituțională ca„garant al supremației Constituțieiși protectoarea calității legii”. Despre „garanțiile procesuale –rolul și funcțiile avocatului-partener și participant direct laînfăptuirea justiției” a vorbit prof.univ. dr. Ioan Chelaru,Vicepreședintele UniuniiNaționale a barourilor dinRomânia, Universitatea Creștină„Dimitrie Cantemir” din bucurești,președintele academiei de ȘtiințeJuridice, președintele UniuniiJuriștilor din România, Decanulbaroului Neamț, iar pe temaDreptului civil al contractelor și atendințelor în dreptul european șiîn dreptul comparat, în raport cunoul Cod Civil, a conferențiat prof.univ. dr. Liviu pop, Doctor Honoris

Causa al Universității „ovidius”din Constanta, membrucorespondent al academieiRomâne, Universitatea babeș-bolyai, Cluj-Napoca.o prestație de interes legitim aavut prof. univ. dr. mircea Duțu,Doctor Honoris Causa alUniversității „ovidius” dinConstanța, directorul general alInstitutului de Cercetări Juridice„acad. andrei Rădulescu” alacademiei Române, Universitatea„Ecologică” din bucurești, cel carea abordat aspectele critice legatede calitatea legii și înfăptuireajustiției.Nu în ultimul rând, prof. univ. dr.H.C. Valeriu Stoica, fost ministru aljustiției, directorul RevisteiRomâne de Drept privat șiproaspăt admis în galeria de aur adeținătorilor de titlu de DoctorHonoris Causa al Universității„ovidius” din Constanța, și-a doritsă comenteze șansele viitoruluiprofesiei din perspectiva formăriiinițiale și a formării continue amagistraților ca premisă a calitățiiactului de justiție.a fost o reuniune plină de miez,cu învățăminte și timpi câștigați.o zi de dezbateri, reflecții șiîngrijorări exprimate voalat saurăspicat. o zi când la Constanțamagistrații de elită ai țării și-auașezat ceremonios toca pecreștete și noi ne-am simțit datorisă ne scoatem pălăria!

o

la malul mării: despre stareajustiției în românia după aderarea la uniunea europeanăde crIstIan PaVel, redactor-șef

2 edIŢIa a XXII-a apRILIE 2019LEgaL magazIN www.legalMagazIn.ro

suMar

6/15 InterVIul edIŢIeI

„În opera de înfăptuire a actului de justiţie,judecătorul este centrulvital al vieţii judiciare”Interviu cu prof. univ. dr.

MarIn VoIcu

16 constanţa este un centru de exceLenţămedicaLăINTERVIU CU pRoF. UNIV. DR.sorin rugină, RECToRULUNIVERSITățII „oVIDIUS” DIN CoNSTaNța

20 este nevoie deorganiZarea unei ȘcoLi doctoraLeINTERVIU CU pRoF. UNIV. DR.adrian stoica -constantin, DECaN,FaCULTaTEa DE DREpT ȘIŞTIINţE aDmINISTRaTIVE DINCaDRUL UNIVERSITăţIIoVIDIUS DIN CoNSTaNţa

24 în coduL deProcedură PenaLătreBuie staBiLit unechiLiBru reaL întreaPărare Și acuZareINTERVIU CU cătăLin fiLiȘan,DECaN, baRoUL CoNSTaNța

28 oPerativitateasoLuționării cauZeLor de Pe roLuL triBunaLuLuiconstanța a crescut în 2018INTERVIU CU teodor vioreLgheorghe, pREȘEDINTE,TRIbUNaLUL CoNSTaNța

33 în 20 de ani, unPirconstanța Și-a înZecitnumăruL de societățimemBre Și de PracticienicomPatiBiLiINTERVIU CU EC. DRD. cristina stroie, pREȘEDINTE,UNpIR FILIaLa CoNSTaNța

36 curtea de arBitrajcomerciaL Și maritim a soLuționat un numărde 252 de Litigii în uLtimii10 aniINTERVIU CU dan frangeti,pREȘEDINTELE CURțII DEaRbITRaJ ComERCIaL ȘI maRITImDE pE LâNgă CCINa CoNSTaNța

Ediția a XXII-a apri l ie 2019

38/40BusIness news

38 raiffeisen BankfinanțeaZă de Peste 13 ani ȘantieruL navaL constanța

39 ahk românia semneaZă un Parteneriat cu isj constanța

40 investiții de Peste 60 miLioane doLari La romPetroL rafinareîn 2019

publicație editată de editura unIVersul JurIdIcredacțIa legal MagazIn

nicoLae cîrstea, pUbLISHER mircea fica, DIRECToR EDIToRIaL

[email protected] PaveL, REDaCToR-ȘEF

[email protected] rotariu, REDaCToR

[email protected] Biga, pRoJECT maNagER

[email protected]

redacțIa www.unIVersulJurIdIc.roteodora constantinescu,

pRoJECT [email protected]

Bogdan PostoLache, RESpoNSabIL maRkETINg ȘI VâNzăRI oNLINE

[email protected]ăZvan neață,

CoRECTURăLaura tătaru

REDaCToR [email protected]

andreea PîrvuREFERENT maRkETINg

[email protected]

aDRESa REDaCțIEIEditura UNIVERSUL JURIDIC

apaCa bUSINESS CoTRoCENIb-ul. Iuliu maniu nr. 7, corp C, parter,

sector 6, bucureștiwww.universuljuridic.ro

Copyright: editura unIVersul JurIdIc

Este interzisă, conform legii, reproducerea integralăsau parțială – pe orice cale –

a conținutului revistei, fără acordul scris al conducerii redacției și al autorilor, care dețindrepturile de copiere. aparține colaboratorilor,

în exclusivitate, responsabilitatea privind datele și considerațiile din textele pe care le semnează.

opiniile lor nu reprezintă instituțiile și/sau firmelecu care aceștia au orice fel de relații contractuale.

ISSN 2343 – 7375

1/4 edItorIal1 La maLuL mării:desPre stareajustiției în româniaduPă aderarea Launiunea euroPeanăDE cristian PaveL, REDaCToR-ȘEF

16/37 InstItuŢII

4 LunguL drum aL justiției către adevărDE Prof. univ. dr.vaLeriu stoica,UNIVERSITaTEa DIN bUCUREȘTI,FaCULTaTEa DE DREpT

Înființată pe domeniul insolvenței în anul 1999, odată cuUNpIR, maESTRo S.p.R.L. este societate profesionalăspecializată în problematica insolvenței pe piața de profil dinRomânia. În anul 2016 a inaugurat prima filială, în bucurești- maestro S.p.R.L filiala bucureștiEchipa adună la un loc avocați, economiști, ingineri, experțicontabili, evaluatori,auditori, consultanți fiscali, mediatori,majoritatea practicieni în insolvență, membri UNpIR și ÎNSoLEurope, echipă interdisciplinară de profesioniști experi -mentați și plini de energie în scopul gasirii celor mai bunesolutîi practice de aplicare a legii privind procedurile deprevenire a insolvenței și de insolvență. persuasiunea și talentul de negociatori ai membrilor echipei,au condus de multe ori la recuperarea pe cale amiabilă acreanțelor creditorilor și la evitarea în acest mod aconstrângerilor prevăzute de lege pentru debitori, dar și asoluționării în timp util a litigiilor și nedevalorizăriicreanțelor.având o experiență cumulată de 20 ani în domeniulinsolvenței, echipa a fost implicată de-a lungul timpului însoluționarea a sute de dosare, recuperând pentru creditoricreanțe de ordinul sutelor de milioane de Euro, societățilefiind agreate de instituțiile statului.

maestro oferă clienților săi servicii moderne și complete, laun standard ridicat de profesionalism, în domenii deexpertiză precum:l Consultanță de specialitate privind deschiderea

procedurilor de insolvență și administrarea judiciară sauspecială.

l proceduri de prevenție a insolvenței (Concoratul preventivși mandatul ad-hoc)

l Reorganizarea și administrarea judiciarăl Falimentul l Lichidarea voluntară l Servicii conexe:

l acordarea de consultanţă privind aplicarea procedurilorde prevenire a insolvenţei și de insolvenţă

l analiza dosarelor de recuperări creanțe raportată lasituaţia patrimornială a debitorului întocmind reco -mandări privind șansele de recuperare și moda litateade executare silită

l asistenţă, prin personal propriu specializat, înnegocierea amiabilă a recuperărilor de creanţe

l Întocmire plan de reorganizare în proceduri unde nusuntem practicieni desemnați - produs generic deîntocmire și negociere plan în procedurile în care nusuntem administartori judiciari de pe postura deconsultanți

l Expertiză pe planuri de reorganizare propuse - produssolicitat sau dispus de instanțe în cadrul procesului deconfirmare a planului de reorganizare

l asistență creditori/ terți în proceduri - asistare creditoriîn cadrul procedurilor de insolvență

l asistare terțe persoane – ofertanți, administratori, etc

Energia începutului. Siguranța experienței

maestro s.P.r.L.Constanța, Str. Dr. aristide Caratzalli nr.24, Jud. Constanțatel.: 0241/488.238, Fax 0241/488.239 site: www.maestrolichidare.roemail: [email protected]/maestrosprl

maestro s.P.r.L. filiala Bucureștibucurești, str. petofi Sandor, nr. 4, Sector 1

tel: 031.432.85.03, Fax 021.322.42.28 site: www.smdamaestro.ro

email: [email protected]


edItorIal

Prof. univ. dr. ValerIu stoIcauniversitatea din București, Facultatea de drept

„Dobrogea – veche posesiune a lui mirceacel bătrân – de astăzi face parte dinRomânia. Voi de acum atârnați de un Stat,unde nu voința arbitrară, ci numai legeadezbătută și încuviințată de națiunehotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte șimai scumpe bunuri ale omenirii: viața,onoarea și proprietatea, sunt puse subscutul unei Constituții pe care ne-o râvnescmulte țări străine. Religiunea voastră,familia voastră, pragul casei voastre vor fiapărate de legile noastre și nimeni nu le vaputea lovi, fără a-și primi legitimapedeapsă”. aceste cuvinte din ProclamațiaDomnitorului României către dobrogeni din14 noiembrie 1878 sunt binecunoscute aici,la Constanța. Înțelepciunea lor se păstreazăși astăzi, după 141 de ani de la alipireaDobrogei la România. Numai dacă estecârmuită de forța legii, iar nu deslăbiciunile omenești, o țară este liberă,sub semnul adevărului și al dreptății.

mi-am amintit aceste cuvinte când amprimit onoranta propunere de a mi seacorda titlul de doctor honoris causa alUniversității „ovidius”. Totodată, amrememorat cu emoție momentele care măleagă de comunitatea juridică din acestmunicipiu, mai ales din perioada 1996-2000, în care, împreună cu domnulpreședinte marin Voicu, am avut omodestă contribuție la reforma justiției înRomânia și la consolidarea bazei materialea unor instanțe din raza teritorială a Curțiide apel Constanța. Nu mai puțin, ca dascăl,sunt solidar cu comunitatea academică dinFacultatea de Drept a Universității„ovidius”, pentru că avem aceeași misiune,la care trimite și amintita Proclamație a luiCarol I: să formăm studenții noștri astfelîncât ei să fie capabili să apere „un Statunde nu voința arbitrară, ci numai legeadezbătută și încuviințată de națiunehotărăște și cârmuiește”.

lungul drum al justiției către adevăr


InterVIul edIŢIeI

oricine răsfoiește cV-ul dvs.impresionant este edificat: ațifost judeca�tor s�i preș�edinte alJudeca�toriei constanța (1967- 1985), vicepreședinte și preș�edinte al tribunaluluiconstanța (1985-1993),judecător și primul președinteal curții de apel constanța(1993-2001), dar și cadruuniversitar, până în 2002, la universitatea ovidius,Facultatea de s�tiințeeconomice, în speciăliza�riledrept comercial, dreptulcomerțului internațional și drept comunitar. Practic,sunteți născut și crescut îndobrogea, aici v-ați afirmatprofesional la modul decisiv. cesentimente vă încearcă atuncicând treceți pe lângă Palatul deJustiție din constanța?

Ca președinte al Curţii de apelConstanța am iniţiat șicontinuat programul derefacere/construire de sediipentru toate instanţele dincele două judeţe: Constanța șiTulcea, fiind finalizate sediile și

dotările la JudecătoriaConstanța, mangalia, Hârșova,macin și babadag, proiectareași execuţia palatului Justiţieidin Constanța (1998), dat înfuncţiune în 2002, aJudecătoriei Hârșova (2000) șibabadag (2000).„La 26.05.1934 s-au împlinit 20de ani de la înfiinţarea Curţiide apel Constanța, sărbătoarela care dl. Victor antonescu,ministrul justiţiei, a invocat ocoincidenţă fericită care i-aîngăduit, ca în calitatea deministru al justiţiei săînfiinţeze această curte deapel în mai 1914 și, acum, săprezideze sărbătoarea celordouăzeci de ani” (citat din„pandectele săptămânale”,1934, 531).La 100 de ani de la înfiinţareaCurţii de apel Constanța, înziua de 26.08.2014, am avutonoarea să particip la ofrumoasă festivitate „de uzintern”, oficialităţile de „rangînalt” din autoritateajudecătorească fiind absente.De data aceasta, însă,

manifestarea festivă a avut locîn noul edificiu „Palatul dejustiţie”, inaugurat în anul2002.„Pășind pragul acestuiedificiu, judecătorii își pot daseama de importanţa misiuniilor, devin mai mândrii și maidemni, în acest decor carepurifică sufletele.iată cât de mare poate fiefectul locului unde seînfăptuiește justiţia, atâtasupra judecătorilor, cât șiasupra justiţiabililor.curtea de casaţie, din capitalaţării, nu are, încă, un adăpostdemn de înaltă ei misiune.cum se poate explica atâtaneglijenţă?a lipsit un om, un singur omcu dragoste de ţara lui, cuenergie și voinţa, convins, înacelași timp, de necesitateainstalării instanţei supreme,nu într-o clădire de lux, ci într-una măcar compatibilă curolul pe care aceasta îl joacăîn existenţa statului român.Se vede însă că un asemeneaom este foarte greu de găsit!”

(Eugen petit, consilier la ÎnaltaCurte de Casaţie și Justiţie –„pandectele săptămânale” nr.14-15/1934, p 257-258).Fiecare dintre noi, cei dingeneraţia mea, am trăit celemai frumoase și beneficevremuri în timpul liceului,împreună cu cei mai dragi șiapropiaţi oameni – profesoriinoștri. Ei ne-au insuflatdorinţa de instruire, ne-aueducat voinţa de a lupta înviaţă, instinctul și vocaţia în ane realiza, ne-au așezattemeinic pe drumul formăriiculturale, stimulându-necăutările și, mai ales, bucuriaunor răspunsuri, încircumstanţele acelui timp.aflam, atunci, de la profesoriinoștrii în Liceul din băneasa,judeţul Constanța, că teritoriulpe care este România pare săfi fost vatra Lumii, încununatăde civilizaţia umană, unde s-arfi inventat arcul, a apărutLegenda lui Prometeu,primele mine, iar traco-daciiar reprezenta cea mai vechecultură de pe terra.

„În opera de înfăptuire a actului de justiţie, judecătorul este centrul vital al vieţii judiciare”Interviu cu prof. univ. dr. MarIn VoIcu

Profesorul, magistratul și avocatul Marin Voicu este una dintre somitățile dobrogene care au marcat apăsat viațacomunității juridice din județul constanța, din București, din românia și europa. este un om cu o carieră profesională și ocarte de vizită impresionantă, cu o experiență rarissimă, irepetabilă, care povestește seducător și care știe, la nevoie, săpună punctul pe „i” și chiar „degetul pe rană”. ”Filmul” derulat mai jos este unul de arhivat, pentru a putea fi revăzut în memoria fiecăruia dintre noi oricând avemnevoie de învățăminte, de imbolduri și de speranță.


InterVIul edIŢIeI

mai aflăm, de pildă, că tracomacedonii au creat primul imperiudin europa, cel al lui alexandrumachedon, care a făurit și culturaelenistă”, iar dascălul său a fostaristotel din Stagiro-makedonia.Traco-dacii se remarcau printr-odeosebită corectitudine, toateconvenţiile fiind încheiate verbal.Dacia avea cea mai vecheagricultură din Europa, iar minelede aur din Dacia, după izvoareleistorice, erau cele mai bogate dineuropa.

După mărturiile din platon șiSocrate, în dacia nord-dunareanăerau cei mai învăţaţi medici dinlume, superiori medicilor greci, iarplaton, Socrate, orfeu, ahile șiTraian vorbeau limba daco-tracă, întimp ce în dacia se scria cu literelatine, care erau și litere dacice.În liceul nostru, înfiinţat în varaanului 1958, când am și promovatexamenul de admitere, funcţionauprofesori tineri, absolvenţi defacultăţi, majoritatea locuind șitrăind cu noi elevii, în acel

internat rural, dintr-o comună(băneasa), situată în nod-estulDobrogei.De la profesoara de limba românăam aflat, cu mult temei, esenţeleculturale create de școlile clasiceeuropene: engleză (Shakespeare,Ch. Dickens ș.a.), franceză (balzac,Rolland, V. Hugo, molliére,baudelaire, apollinaire ș.a.), rusă(Tolstoi, Dostoievski, Cehov,Esenin, maiakovski ș.a.), germană(goethe, R.m. Rilke ș.a.), și de ceaamericană (Faulkner, Heminqwayș.a.).anii de liceu ne-au îmbogăţit,multiplu, cu marile valori alecreaţiei cultural-științifice aleneamului, contribuind, astfel,decisiv, la cultura noastrăgenerală, atât de necesară și utilă,într-o lume nouă și, deseori, maipuţin primitoare.Învăţarea obligatorie a unor limbistrăine (franceză, rusă, engleză),în primii ani de liceu (și, apoi, încei de facultate), a limbii latine, aaltor discipline de culturăumanistă ori tehnică, a conturatsubstanţial, personalitatea noastrăși o anumită formaţie dematuritate culturală, ca absolvenţide liceu.am fost unica și prima clasă anoului liceu, aproape toţiinterniști, cu învăţământ și cămingratuite, timp de 4 ani, copiiproveniţi din familii modeste sausărace, din comunele și sateleriverane sau învecinate cudunărea. Toţi (mai puţin unul) amintrat la facultate în anul 1962,când am promovat examenul debacalaureat (iunie 1962) și, apoi,examenul de admitere (sept.1962), eu la Drept, alţii laagronomie, medicină, aSE, Chimie ș.a. și toţi am absolvitfacultăţile, ca bursieri de stat,fără cheltuiala familiei, fiindrepartizaţi în diferite posturi castagiari.

anii de liceu ne-au îmbogăţit,multiplu, cumarile valori alecreaţiei cultural-științifice aleneamului,contribuind,astfel, decisiv, la culturanoastrăgenerală.


InterVIul edIŢIeI

avem cu toții destule momentecând ne năpădesc amintirile șinostalgiile. ce vă tulbură maimult și mai mult când revenițiaici, la malul Mării, unde v-ațiformat și v-ați pus în valoaretalentul și pasiunea pentruprofesia de jurist și misiuneade judecător?

Fac parte din promoţia deabsolvenţi 1967, a Facultăţii deDrept din Universitateabucurești, personalizata ca„Promoţia Beleiu”, datorităcolegului nostru, „moţul”gheorghe Beleiu – șeful depromoţie și, apoi, oproeminentă figurăuniversitară, urmaș merituosal marilor noștrii profesori:acad. tudor Popescu, acad.ion filipescu, acad. traianionescu, savely Zilberstein,constantin tomulescu, ionceterchi, constantin stătescu,ion stănescu, grigoregeamănu ș.a.o generaţie de simpli licenţiaţiîn drept, fără a fi, încă, juriști(precum ne atenţiona, repetat,prof. Traian Ionașcu), care însăîși trăgeau obârșia, în mareparte, de la ţară, venind încapitală, din toate zările șizonele patriei, să se școleascăși să izbândească astfe, înviaţă.Destinul a strâns laolaltă aceștiambiţioși: am vrut să facemCEVa și am făcut, să ajungemCEVa și am ajuns, să fimCINEVa și suntem!promoţia noastră a datdiplomaţi: ambasadori, consuliori atașaţi culturali.această promoţie și-a aduscontribuţia la îmbogăţirealiteraturii române prin poetulTitus andrei, ziaristul scriitorDumitru Titus popa șiromanciera Rodica ojog

brașoveanu.promoţia mea a deţinutaproape jumătate dinmandatele primelor douăCSm-uri (1993-1999), dar șifuncţiile de președinţi desecţie la curtea supremă dejustiţie, precum și cele desecretari de stat la ministruljustiţiei, sau, chiar, deministru al justiţiei, prin gavriliosif chiuzbaian.promoţia mea s-a aflat înprimele rânduri ale almeimater prin profesoriiuniversitari filipaș avram,daniela marinescu, gheorgheBeleiu, valer dorneanu șimarin voicu.promoţia mea a dat și primuljudecător în numeleromâniei, la curteaeuropeană a drepturiloromului (marin Voicu).promoţia mea a fost și, încă,mai este puternic reprezentatăîn Barou și în breaslaconsilierilor juridici.am fost aproape 40 de anislujbaș credincios al profesieide judecător, cultivata înspiritul onest și umil alonoarei „dreptului de a nuavea drepturi”, pentru a fidedicat întru totul, dar, numaiîn măsura vocaţiei individualecerte de a fi judecător,misiunii de a judeca și de adecide asupra drepturilornaturale și a celorlalte drepturiși libertăţi fundamentale aleomului și a destinelor fiinţeiumane.Formarea și cultura dinfacultate, în anii 1960, subatentă grijă a marilorprofesori, cu antecedenteacademice interbelice, aconstituit fundamentul, pecare s-a construit cariera meade judecător (1967-2005) subîndrumarea teoretică-practică

și umană a „bătrânilor”judecători în funcţie de laTribunalul Constanța.am înţeles în acei ani și mi-amconsolidat ulterior, după anii’90, când am exercitat funcţiionorante în „Casa justiţiei” –președinte al Curţii de apelConstanța, judecător la ICCJ,membru în CSm (2 mandateconsecutive) și judecător laCEDo – optică experimentatăasupra carierei obiective aprofesiei mele, întemeiată înmod esenţial pe vocaţia,certificata de practică, de aîndeplini misiunea/funcţia dejudecător.mi-am realizat aceastămisiune (și nu doar amfuncţionat) cu onoare șideplin respect pentru condiţiaumană, timp de 18 ani lajudecătoria constanța (1967-1985), 8 ani la TribunalulConstanța (1985-1993), 8 anila curtea de apel constanța(1993-2001), 5 ani la iccj(2001-2005) și 3 ani la cedo(1996-1998), ceea ce mi-alegitimat și cariera de cadruuniversitar, precum șiexperienţa de la InstitutulNaţional al magistraturii, camembru în Consiliului Ştiinţificși ca formator.În toţi acești ani am înţeles căîn greaua și frumoasă operă deînfăptuire a actului de justiţie,judecătorul este centrul vitalal vieţii judiciare, în jurulcăruia gravitează ceilalţiparticipanţi la proces și laactivităţile conexe, misiunealui având un impact major șidirect asupra destinelorpărţilor, a drepturilor șilibertăţilor lor fundamentale.am avut permanent credinţacă, în „panteonul” instanţei dejudecată, judecătorul trebuiesă fie acel „misionar”,

independent și imparţial,care, să creeze premizeleesenţiale pentru că „spaimasă fie transformată însperanţă”; judecătorul om săasculte, cu răbdare, părţile, săfie un exemplu de urmat pescenă reală a justiţiei, iarcertificatul sau de încrederedeplină a justiţiabililor săreflecte cele trei misiunimajore: judecătorul în sala dejudecată, în hotărâreajudecătorească și în viaţasocială.pe acest fundament, continuisă sper că în strategia CSm și înpractica INm se militeazăpentru formarea judecătoruluiuman, destinat misiunii sacrede a-i judeca pe semenii lui,adică, în principal, judecătorpentru justiţiabilii români, și nupentru „export” sau judecătorpentru drepturi iluzorii.Îmi amintesc, cu profundăemoţie, un fapt semnificativpentru începuturileînvăţământului juridic laUniversitatea „ovidius”: în1990 am redactat și semnatîmpreună cu primul rector-profesorul arsenie, prefectulde Constanța, reputatulprofesor adrian Rădulescu,procuror șef Nicolae Darangași Decanul baroului ConstanțaIonel Hașotti, scrisoarea cătreministrul învăţământului,prof. univ. mihai golu, princare solicităm aprobareapentru înfiinţarea facultăţiide drept, unde, începând dinanul universitar 1991/1992,am fost onorat și fericit să facparte din corpul didactic,împreună cu asistenţii mei,Ionel Hașotti, gabriel grigore,mihai gabriel, maria Veriotti,mihaela popoacă și alţii și săputem contribui la formareaviitorilor licenţiaţi în drept,


InterVIul edIŢIeI

dintre care, astăzi, unii suntjudecători, alţii avocaţi sauconsilieri juridici ori care exercitădiferite funcţii în administraţiapublică.Tot cu emoţie îmi amintesc și defaptul că în aprilie 2004, în aulamagna a Universităţii „ovidius”, însesiunea academiei oamenilor deŞtiinţă din românia, am fost ales,în unanimitate, membru de onoareal acestui înalt for știinţific.Datorez recunoștinţa și Facultăţiide știinţe economice, cu cele douăsecţii iniţiale (TS și REI), unde, amîntâlnit un climat optim, de viaţăreală universitară, am elaborat șiprimele cursuri (Drept comercial,

Dreptul comerţului internaţional șiDreptul comunitar al UE); aici amavut prima catedră de dreptcomunitar al UE (1999-2000) și, totaici, am fost numit profesoruniversitar la propunereaConsiliului Naţional de atestare aTitlurilor și a Comisiei înspecialitatea „Drept” (condusă deprof. univ. dr. Nicolae popa), din15.03.2002, prin ordinul ministruluieducaţiei și cercetării nr.8571/19.04.2010 (disciplinele„drept comunitar al ue, dreptcomercial și dreptul afacerilorinternaţionale, poziţia 5).De la 1.10.2001, deși exercitamfuncţia de judecător la Curtea

Supremă de Justiţie, am continuatactivitatea de profesor aici, până înoctombrie 2003, când am preluatimportante responsabilităţi laInstitutul Naţional al magistraturii(membru în Consiliul Ştiinţific șiformator), precum și catedra dedrept comunitar al UE la o altăuniversitate din bucurești.În toţi acei ani, experienţa dinUniversitatea „ovidius” mi-a creato stare și o condiţie optimă,reușind să-mi exercit, cu bunerezultate, și celelalte funcţii dejudecător și președinte al curţii deapel constanța, de membru alcsm (1993-1998) și de judecător lacedo (1996-1998), așa încâtdatorez întreaga mea recunoștinţăacestei prestigioase universităţi.am fost chiar mândru că eu, caprofesor aici, ca judecător șipreședinte al Curţii de apelConstanța, îndeplineam totodatăfuncţia de judecător la cedo,primul judecător ales în numeleromâniei.

În perioada 1993-1999 ați fostmembru în primul și în al doileaconsiliu superior al Magistraturii,iar i�n perioada 1996-1999 ațiexercitat funcția de judecă�tor, în numele româ�niei, la curteaeuropeană� pentru drepturile omuluide la strasbourg. cât de dificil a fostacel mandat pentru dvs., într-operioadă în care europa de est nu-șilimpezise încă apele postcomunisteși acasă se tremura de „frigurile”tranziției? ce spețe memorabileputeți aminti aici?

În viaţă, vocaţia, talentul, dăruireaperseverenţă și energică,atașamentul deplin la valorileumaniste nu pot acoperi integralcerinţele afirmării. Şansa, contextulsocial și profesional, dar, mai ales,aprecierea celor apropiaţi, susţineficient punerea în valoare aacestor însușiri meritorii.

În viaţă, vocaţia,talentul, dăruireaperseverenţă șienergică,atașamentuldeplin la valorileumaniste nu potacoperi integralcerinţeleafirmării.


InterVIul edIŢIeI

Eram judecător de cariera deaproape 30 de ani,președintele Curţii de apelConstanța, doctor în dreptcivil, profesor asociat laUniversitatea „ovidius” dinConstanța, membru, reales, de parlament, în CSm (1993-1999).La data de 7.10.1993 Româniaa aderat la Consiliul Europei,fiind Stat membru cu drepturidepline, iar la 20.06.1996 aratificat Convenţia Europeanăa Drepturilor omului,recunoscând jurisdicţia Curţiide la Strasbourg, dar înnumele României nu exista unjudecător la această onorantăinstanţă europeană.În primăvara anului 1996, amfost onorat de guvernulRomâniei cu desemnarea pelocul 1 în lista de 3 candidaţi,împreună cu marele șiregretatul profesor IonDeleanu și colegul Viorelanghel, pentru alegereajudecătorului român la CurteaEuropeană a Drepturiloromului. astfel, la 26.09.1996adunarea Parlamentară a ce,după 3 ani de la aderareaRomâniei la CE (7.10.1993), adecis alegerea mea în funcţiade judecător la Curte, cu unmandat de 9 ani, fiind primuljudecător român la o instanţăeuropeană.astfel, am cunoscut și euCurtea Europeană, cu valorileși mentalităţile ei, în care m-am integrat, intensiv într-obună măsură și într-un timpscurt, în principal, datorităformaţiei primite în Facultateade Drept din bucurești, de lamarii noștrii profesori: acad.Traian Ionașcu, Tudorpopescu, I.p. Filpescu, prof. IlieStoenescu, C. Stătescu ș.a., darși a experienţei valoroase

dobândite ca judecătornaţional în cei peste 30 de anide meserie până atunci.o contribuţie relevantă la„alinierea” mea la standardeleCurţii au avut-o însă unii dintrereputaţii judecători ai acesteiaprecum: L. Ed. pettiti ( de 18ani judecător francez la Curteși autorul celui mai cunsocuttratat asupra Convenţiei), prof.Rudolf bernhardt (17 anijudecător german la Curte,vicepreședinte și președinteleCurţii, director de onoare lamax planck – Heidelberg),prof. Carlo Russo (17 anijudecător italian la Curte),alphons Speilman, cărora leport recunoștinţă și un respectdeosebit.am înţeles, astfel, mai clarspiritul promovat în acest înaltfor judiciar, perseverenţa șiprudența curţii, credinţastatornică în afirmareavalorilor convenţiei, acţiuneaenergică și consecvenţă ajurisprudenţei în a face dinprotecţia drepturilor omului ogaranţie concretă și eficace șinu un drept generic și iluzoriu. În acest spirit, marile tendinţeale jurisprudenţei Curţii relevănevoia majoră de inteligențăresponsabilă și umanismaplicat, de protecţie reală șieficace a drepturilorfundamentale, pentru a putearăspunde sfidărilor epocii.pornind de la individualitateacazurilor judecate, Curtea și-aîntemeiat deciziile pe normerelative la securitatea juridică,încrederea legitimă caracterulefectiv, responsabilitate,nediscriminare și, îndeosebi,proporţionalitate șisubsidiaritate.în interpretarea convenţiei,curtea a adoptat un caracterfinalist, teleologic, înțelegand

să facă o aplicare progresistă,evolutivă, neîncremenită lastarea drepturilor și aobieceiurilor din 1950, darţinând cont și de marileorientări juridicecontemporane.această Curte ne-a atrasatenţia că, viitorul Europei și,deci, al nostru, nu poate ficonceput altfel, decât prinafirmarea neîngrădită apersonalităţii umane, fără aîncuraja tezaprotecţionismului exacerbat șiunilateral al drepturilor șilibertăţilor omului, în daunaobligaţiilor, pe care, individul,în mod natural, constituţionalși moral, le are și trebuie să leîndeplinească corelativ.Jurisprudenţa Curţii releva onouă etica democratică, ce nuse mai bazează doar delegitimitatea votului universal,ci și pe primatul drepturiloromului, pe independențainstituţiilor publice faţă destat și, mai ales, peconstituţionalism.primele cauze contra Românieiau urmat procedurapreliminară la ComisiaEuropeană a Drepturiloromului, care a sesizat șiCurtea cu prima speţă, privindstatele din Europa centrală șide est, având ca obiectaplicarea art. 1 (1) dinprotocolul 1 adiţional laConvenţie (retrocedareadreptului de proprietate), și aart. 6 (1) accesul liber lajustiţie și statutul demagistrat al procurorului,(cauza Vasilescu – 1997soluţionată prin hotărârea din22.05.1998).Din păcate, autorităţileromâne competente nu aufost receptive la sugestiileprimite, spre a preveni o

hotărâre drastică în aceastăprimă cauză (Vasilescu), ţinândseama, în principal, de faptulcă în sesizarea Comisiei seacredita teza postulatuluipretorian – restitutio inintegrum, care a surprins,chiar și pe cei maiexperimentaţi judecători aiCurţii (?!) și care au acceptatpropunerea mea de înlocuireaa ei cu teza in rem, cafundament al răspunderiicivile în natură sau prinechivalent echitabil.poate că a fost mai utilăpentru România opacitateaanumitor autorităţi, căci,astfel, Curtea a trebuit săadopte, prin hotărâreaVasilescu o soluţie, deprincipiu, relativă la: „noţiuneade bun și caracterele sale”,„speranţa legitimă arevendicării”, „privarea deproprietate și formele sale”,afirmarea „principiuluisecurităţii juridice, și mai ales,„natura juridică și caracterelefuncţiei procurorului în raportcu puterea judecătorească”.Datorită aceleiași poziţii aautorităţilor noastre,cunoscută și la Curte, au fostpronunţate, ca urmare ahotărârii Brumărescu, sute dehotărâri repetitive, în materiaretrocedării, iar, în 2012hotărârea pilot Atanasiu ș.a.,ale căror efecte depline încănu s-au produs în toateplanurile: legislativ, executiv-administrativ, judiciar, iar dupăabrogarea recursului înanulare – iulie 2003, nu a fostpus în loc imediat un remediunaţional eficace și operativ,precum în celelalte state părţila Convenţie.După 40 de ani de exerciţiu alfuncţiei de judecător la toategradele de jurisdicţie internă și


InterVIul edIŢIeI

după experienţa, extrem devaloroasă, de la Strasbourg, dar șiîn calitate de președinte alasociaţiei „Themis-Casatia” afoștilor judecători ai ICCJ, pot săapreciez că în toate domeniile s-aprodus o inhibare majoră privindreceptarea, interpretarea șiaplicarea corectă, dinamică și, maiales, directă a convenţiei și ajurisprudenţei curţii.În prima etapă, după ratificareaConvenţiei, s-a manifestat o ezitarejenantă în desemnareacandidaţilor pentru funcţia dejudecător, lista transmisă fiindretrasă (situaţie neuzuală la CE),astfel că, timp de 2 ani și jumătate(1994-1996), scaunul judecătoruluiromân a fost liber.Ulterior, a fost vizibilă tendinţaautorităţilor publice române de aevita impactul cu jurisprudenţaCurţii și de a iniţia un proiectstrategic naţional de culturalizareși aplicare/implementare pe toate

planurile – legislativ, executiv,judiciar și în mediile sociale aConvenţiei și a jurisprudenţeiCEDo.Reforma mecanismului de controlal aplicării Convenţiei, adoptatăprin protocolul nr. 11, a impus, dinpunct de vedere organizatoric, o nouă curte permanentă,asemănătoare celei de laLuxemburg, care obliga pejudecători să fie, exclusiv, ai Curţii,fără nicio funcţie naţională,limitând, totodată, vârsta deexerciţiu a funcţiei la 70 de ani.plecau, astfel, peste 2/3 dintrejudecători, fiind, oarecum, înpericol continuitatea tezaurului dejurisprudenţă al Curţii.pe atunci eu exercitam în ţarafuncţia de judecător și depreședinte al Curţii de apelConstanța, de membru al CSm și,totodată, de profesor universitar laUniversitatea de Stat „ovidius” dinConstanța, ceea ce m-a împiedicat

să continui aceasta extraordinară„aventură” europeană.Drept urmare, am depus la grefaadunării parlamentare o declaraţiede abţinere și, totodată, desusţinere a colegului meu prof. c.Bârsan (aflat pe lista de 3 candidaţidepusă de guvern – împreună cumine și un înalt funcţionar dinministerul Justiţiei), încetându-mi,astfel, mandatul de judecător lacedo la 31.10.1998.Reușita experienţei mele cajudecător european și mareasatifacție dată de această onorantădemnitate s-a datorat, în,principal, așa cum sublinia R. bernhardt, președintele fosteiCEDo, în cadrul ceremoniei dedespărţire, „experienţeiîndelungate, de peste 30 de ani,numai ca judecător român îninstanţele naţionale”, dar șiadaptării eficiente la valorileacestei Curţi”, care mi-au călăuzit,în continuare, întreaga activitateprofesională, universitara șisocială.

V-ați specializat și în drept Maritimla universitatea din București,sunteți doctor în drept civil din anul1999, cu teza de doctorat „dreptul deretenție. aplicații i�n materia civilă�,comercială� s�i maritimă�”, colaborațila publicația de specialitate „le droitmaritime français”, dar sunteți șiredactor șef al „revistei romane dedrept maritim”. ați urmat cererea depe plan local, v-ați dorit competențecomplete în această arie deexpertiză sau a fost vorba și depasiunea unui bărbat care aremarea în sânge?

am fost încadrat judecător stagiarla 01.08.1967, prin repartiţieguvernamentală, la tribunalulPopular al orașului constanța,funcţionând ca judecător, încontinuare, după 1968 lajudecătoria constanța, apoi

am cunoscutviaţa judiciarădin instanţelenoastre, precumși adevăratarealitate social-economică încare trăiau șimunceaudobrogenii, cubucuriile șineîmplinirile lor,fiind deplinatașat acestuispaţiu carpato-danubiano-pontic.


InterVIul edIŢIeI

vicepreședinte și președinte(1973-1985), ca vicepre ședinteși președinte la tribunaluljudeţean constanța (1985-1993) și ca prim președinte alnoii (re) înfiinţate curţi deapel constanța (1993-2001).am cunoscut viaţa judiciară dininstanţele noastre, precum șiadevărata realitate social-economică în care trăiau șimunceau dobrogenii, cubucuriile și neîmplinirile lor,fiind deplin atașat acestuispaţiu carpato-danubiano-pontic (în care m-am născut șișcolit până la alma mater).În acești ani, am cunoscut șim-am bucurat de toată atenţiași experienţa lor profesionalăși de viaţă, oameni de toatăfala, precum Nicolae popovici,cel mai tânăr președinte detribunal regional și, apoi,ministru adjunct de justiţie (întandem cu profesorul nostru,Constantin Stătescu) șiprocuror general al Românieiîn perioada 1979-1989,judecătorii exemplari Cornelangelescu, gh. butnăreanu1,Silvia Teodorescu, de la caream preluat, cu sârg, modelullor de viaţă profesională (dela studiul dosarelor, aldoctrinei și jurisprudenţei, lastilul și calitatea redactăriihotărârilor și la bună purtareîn pretoriul instanţei și însocietate).Nu puţini dintre colegii mei,din anii 1975-1985 au urmatcursurile postuniversitare, pematerii, la Facultăţile de Dreptdin bucurești și Iași, auparticipat la numeroasecolocvii, seminarii și conferinţeși au publicat articole, note

sau comentarii în revistelenoastre de specialitate,exercitându-și responsabil șideplin independenţifuncţia/misiunea dejudecător, total separată decea de procuror.După o scurtă perioadă detranziţie instituţională și deautoselectare a personalului,prin Legea nr. 92/1992, s-areglementat noua organizarejudecătorească, în calitateamea de președinte alTribunalului JudeţeanConstanța și, apoi, de la1.03.1993 de membru al CSm(ales de parlament) și de la01.07.1993 de președinte alCurţii de apel Constanța, fiinddeplin implicat în reformareală instituţională șiprofesională a justiţieidobrogene.curtea de apel constanța,continuatoarea celei care afuncţionat în perioada 1914-1952, avea nevoie de un sediuadecvat și de judecătorivaloroși, dar și de un personalauxiliar adecvat.aceste probleme imediate le-am rezolvat, cu sprijinulministrului justiţiei, al csm șial autorităţilor publice locale,în perioada mai-sept. 1993,astfel că de la 15.09.1993curtea de apel a devenitfuncţională la sediul său din„Palatul Șuțu”, situat pe str.zambaccian nr. 1, lângă portulTomis, având pe laturile sale -în stânga Biserica armeneascăși în dreapta Biserica greacă,iar în apropiere măreaţacatedrală ordodoxă de lângăcazinou și vizibila moscheeturcească.

aici am primit, la 17.09.1993,delegaţia adunăriiparlamentare a ConsiliuluiEuropei, condusă de raportoriikönig (austria) și Jansen(Danemarca), însărcinaţi săverifice dacă în româniareforma judiciară este reală șidacă, în fapt, funcţioneazăcurţile de apel.a urmat un raport pozitiv, înbaza căruia, la 07.10.1993,românia a fost primită înconsiliul europei, ca membrucu drepturi depline, iar la20.06.1994 a aderat laconvenţia europeană și lajurisdicţia cedo.Dar viaţa judiciară dobrogeanănu se limita doar la Curtea deapel, a cărei jurisdicţiecuprindea toate instanţele dinDobrogea: tribunalele Tulcea șiConstanța, precum șijudecătoriile arondateacestora – Tulcea, babadag,macin, Constanța, medgidia,mangalia, Hârșova și băneasa.Problemele de fond imediate,de rezolvat, vizau sediileacestor 2 tribunale și 8judecătorii, dar, mai ales,„echiparea” lor cu judecătoriprofesioniști și cu personaladecvat.primind un sprijin major dinpartea consiliilor judeţene șilocale, al CSm, precum și de laministerul Justiţiei, am reușitamenajarea/construirea desedii optime la Judecătoriamedgidia (1994-1995), măcin(1994), mangalia (1995),babadag (1999-2000–sediunou), Hârșova (1999–sediunou), băneasa (1998–nedat înfolosinţă), Tulcea (tribunal șijudecătorie) și, cel mai

important, Palatul de justiţiedin constanța (1999-2002).În această perioadă și-audesăvârșit pregătirea iniţială75 de judecători stagiari,dintre cei 152 de judecători dela toate instanţele, într-unclimat favorabil și bunconducător de performanțeprofesionale, de formare cabuni și responsabili judecători,dar și cu o frumoasăcolegialitate.Din anul 1994 a fost reluatciclul de manifestări teoretico-practice, cu sprijinulministrului Justiţiei, al unorreputaţi profesori și alUniversităţii „ovidius” dinConstanța – seminariiprofesionale, vizite reciproce șidezbateri colegiale cujudecătorii bulgari de laDobrici, Varna și burgas,editarea primei culegeri dejurisprudenţă a Curţii de apelConstanța (1994, TipografiaDobrogea), a Buletinului dejurisprudenţă maritimă(1998–editura „ex Ponto”), arevistei de drept maritim(1999-2002), participarea unorjudecători merituoși sauspecializaţi lacolocvii/seminarii înstrăinătate (Franţa, anglia,SUa, olanda, CurteaInternaţională de Justiţie, R.F.germania, belgia, Italia ș.a.).Un obiectiv major a fostalinierea jurisprudenţeinoastre la standardele cedo,colegii mei de la Curtea deapel și de la cele douătribunale fiind permamentinformaţi și preocupaţi.Nu poate fi omisă contribuţiamajoră la acest climat de

1 Îmi stăruie în minte vorbele dlui judecator ghe. butnăreanu care nu o dată îmi spunea, dupa ședințele de judecată la care ma asista ori la învățământul profesional/analiza soluțiilor

sau a practicii de casare, „dacă ai să continui cu aceeași temeinicie și sârguință EU iți prevăd un viitor profesional frumos, ai să ajungi la instanța supremă”.


InterVIul edIŢIeI

înfăptuire a justiţiei și deperformanţă profesională ajudecătorilor dobrogeni, înperioadă ce mai grea (1994-2000)de aplicare efectivă a noului cadrulegislativ, procedural șiinstituţional, a miniștrilor de justiţiepetre Ninosu (1992-1994), gavrilIosif Chiuzbaian (1994-1996) și aprof. Valeriu Stoica (1997-2000), îndeplină concordie cu primul și celde al doilea csm (1993-1994 și1994-1998), în care am avutonoarea și responsabilitatea să fiumembru.În această perioadă plină decomplicaţii și grave interese la nivelglobal, de bătălii politice interne, cuunele „mișcări centrifuge”manifestate de ministerul public,de colaborări și devieri de laordinea constituţională, care auapăsat și, încă, pun presiunea peviaţa judiciară propriu-zisă, trăităefectiv de judecători, cu o evidentărezistență la diverse tentaţiinecurate, păstrarea autonomiei șiindependenţei reale, optime, aactului de justiţie, a deplineiresponsabilităţi profesionale și

umane a judecătorilor instanţelordobrogene este cheia de boltă aprestigiului și a încrederii înjustiţie a societăţii.

activitatea dvs. s�tiințifica� s�ididactică� s-a reflectat prinpublicarea a peste 200 de articole s�istudii, ca�t s�i a 31 ca�rți sau capitoleale unor volume publicate la edituride prestigiu din țara� în domeniuldreptului civil, dreptului maritiminternațional, dreptului ue și dreptuleuropean al drepturilor omului, darși sociologie juridică�. care dintrelucrări considerați că vă reprezintăcel mai bine, că definește un punctde maxim al vocației dvs.?

prima reacţie, ca judecător deCurte de apel și cadru universitar,a fost realizarea unor monografiitematice de jurusprudență, oferinddoctrinei și legiuitorului opanoramă reală a calităţii legii și apracticii judiciare.am editat și publicat prima lucrarede acest fel ‚”Jurisprudenţa Curţiide apel Constanta-1994”, care afost urmată de asemenea

monografii, elaborate de aproapetoate curţile de apel și, mai apoi,de buletinul anual al instanţeisupreme.ţinând seama de specificuljurisdicţiei Curţii de apel și ainstanţelor din circumscripţie –maritim și fluvial – am reluatcolaborarea cu profesori specializaţiși cu autorităţile în domeniu,realizând colocvii, participarea laseminarii în ţări, precum anglia,Franţa, SUa ș.a., precum și editareabuletinului jurisprudenţei maritime,iar din anul 1999 Revista Romanăde Drept maritim, care din 2011apare trimestrial, în format nou, laUniversul Juridic, sub controlulștiinţific al „Le droit maritime”,paris.Distinct, am reușit să-i atrag pe uniijudecători și avocaţi titulari cătreUniversitatea „ovidius” (câţiva fiindacum profesori și conferenţiari), iarîn colaborare cu cei mai entuziaștisă elaborăm lucrări dejurisprudenţă generalizată(„Dreptul de proprietate, Tratat dejurisprudenţă”, 2002 cu m.popoacă, „Dreptul muncii.Jurisprudenţa și legislaţie. 2002”,cu m. popoacă, „Juriprudența C.S.J.în aplicarea Legii nr. 10/2011”,„Jurisprudenţa maritimă” cu mariaVeriotti și multe altele).Cu experienţa de la CEDo înspecilizarea în dreptul comunitar alUE (prin ordin al mEC am primitspecializarea de prof. univ. dr. îndrept comunitar al UE în 2001), amfost în măsură să elaborez unelelucrări și manuale în materie:„Introducerea în dreptul european”(2005), „Jurisdicţii și proceduri înUE” (2010) „UE înainte și dupăTratatul de la Lisabona” (2007),„protecţia europeană a drepturiloromului” (2001), „Drept comunitargeneral” (2009), „Starea justiţiei înStatele Europei” (2010), „Stareajustiţiei”, vol. I, II, III (2018),„arbitrajul comercial. Jurisprudenţa

Păstrareaautonomiei și independenţeireale, optime, a actului dejustiţie, adeplineiresponsabilităţiprofesionale și umane ajudecătorilorinstanţelordobrogene estecheia de boltă a prestigiului și a încrederii în justiţie a societăţii.


InterVIul edIŢIeI

comentată și adnotată” (2015)și altele.Cred că lucrările cele maiapropiate de intenţiile mele șicare exprimă adecvat șiexperienţa mea profesionalăsunt cele de evaluareteoretico-practică ajurisprudenţei civile,comerciale și maritime.

aveți o vastă experiențăprofesională și părereadumneavoastră cântăreștemult în comunitatea juridică.cum vedeți schimbările care s-au petrecut în domeniu înultimii ani în românia, cumcomentați prefacerile legate de legile justiției?

Întrebarea aceasta are, defapt, ca obiect, un complex deelemente de ordin istoricminimal, frământări deactualitate și instalarea uneianumite „neguri” în stareajustiţiei pe viitor.Legislativ, din 1992, prin Legeanr. 92 pentru organizareajudecătorească s-a instalat oconfuzie gravă între funcţia deprocuror și misiunea dejudecător, care s-a amplificatprin Legile nr. 303 și 304/2004,generând în societate efecte,total nocive, cu privire laînţelegerea mecanismului real(și istoric) de înfăptuire ajustiţiei.Deși, prin legea de revizuire aConstituţiei, din oct. 2003, s-arealizat, în ordineaconstituţională, o separareclară a statutului, procurorilorfaţă de cel al judecătorilor,prin Legile nr. 303 și 304/2004,s-a nesocotit această ordineconstituţională,reglementându-se la un locstatutul și cariera celor douăprofesii și creându-se o

confuzie rușinoasă asupranoţiunilor de justiţie, deînfăptuire, a justiţiei, careaparţin exclusiv judecătorului”(art. 124-126 din Constituţie).Din păcate, sub presiuneapolitică externă și internă, dar,mai ales, a reacţiei, înnecunoștinţă de cauză, a unorgrupuri de interese și aatitudinii veleitaristeexprimată de unele organizaţiiprofesionale, această separaţiereală și efectivă a celor douăprofesii nu s-a reușit.Unii procurori, în frunte cuacei „conducători emeriţi” dinpartea ministerului public,afirmă, repetat, că sunt„magistraţi”, că înfăptuiescjustiţia, deși nu fac parte dinputerea judecătorească, fără afi readuși în ordineaconstituţională de autorităţilecompetente.am elaborat, în perioada2017-2019, trei volume dearticole, note și comentarii subtitlul „Starea justiţiei”, în carem-am exprimat, cu experienţamea de judecător de carieratimp de aproape 40 de ani șide membru al baroului timpde 14 ani, în care suntnumeroase evaluări șidiagnostice asupra celor treilegi „ale justiţiei”, cât și asupracalităţii normative a codurilor– civil, penal, de procedurăcivilă și de procedură penală -toate adoptate prin asumarearăspunderii sau chiar tacit deparlamentul României (Codulpenal și de procedura penalăau fost „măcelărite” de CurteaConstituţională?!).Relevantă este însă starea defapt adevărată privindînfăptuirea și funcţionareajustiţiei, precum și realitateagravă din activitateaparchetelor, care relevă un

tablou negativ, în detrimentulunei justiţii a drepturilor șilibertăţilor fundamentale aleomului.

*

ce va fi în primul secol almileniului 3 și cum vor reușitinerii să supravieţuiască și săconvieţuiască cu bunăcredinţă, în egalitate, justiţie șiîn echitate?

problema lumii prezente șiviitoare este și va rămânesupravieţuirea și convieţuireaumană, salvarea și reevaluareafundamentelor civilizaţiei:buna-credință, egalitatea,echitatea și justiţia, prinanihilarea răului istoric șiactual care generează crima,trădarea, hoţia și impostura.marele nostru poet naţional,mihai Eminescu, într-un articolpublicat la 17.08.1875, încotidianul „Timpul” spunea că:„relele la români sunt: statulviciat, capitalul și mita,partidele politice, sărăcia șicorupţia, impostura,polarizarea socială, guver -narea și administraţia, falsulelectoral și legile străine.”După 60 de ani, filozofuleconomist petre țuțea, (înziarul „Cuvântul” (30.01.1938),formula aceleași observaţii:„ordinea socială a românieiactuale (1938) îi protejeazăpe acei murdari cuceritori desituaţii, mereu create deaceleași împrejurări, de avericumulate prin destrăbălarea«libertară», permisă de«legile naturale», cuconcursul larg al străinilor,care doresc legi comode șiincolore sub raport naţional.sunt apologeţii libertăţiieconomice, știind că înregimul capitalist sunt liberi

numai posesorii de capitaluri.orice imbecil cu nume decirculaţie mondială, careaterizează pe meleagurileacestea cu câteva «ideicomune» și cu un aparat deacaparare zdrobitor, seinstalează confortabil șicuprinde nelimitat.”În aceste circumstanţe istoriceale României și în contextulactual, deosebit de complex șicomplicat, european șimondial, dominat deglobalizare, conflicte majore,terorism, corupţie și acţiunibarbare, constatăm că suntafectate structural, însăși,formele de civilizaţie umană.Nimic nu arată că niciunconflict în curs nu va continua,ca și atentate sinucigașe sauteroriste, că nu se vor adâncidezechilibrele și polarizareasocială, șomajul tinerilor,catastrofele naturale,epidemiile, războaiele, explo -ziile de bule financiare ș.a.pe de altă parte, nu maiputem tolera ideea că la noi„reflexul a înlocuit reflecţia,raţiunea și afirmarea energicăa voinţei umane”.Ce viaţă ne dorim? oare esteposibilă o situaţie contrară,mai optimistă, atât pe planintern, cât și internaţional?Cred totuși că aceastăgeneraţie tânără are voinţa dea renaște și de a determina onouă abordare a vieţii, aconvieţuirii umane, pentru căfiecare să-și ia viaţa înpropriile mâini, pentruprezent și pentru soartageneraţiilor viitoare, într-odeplină și sinceră solidaritateumană, generată, în principal,de climatul promovat de almamater.

cristian Pavel


InterVIul edIŢIeI

Informaţii personalel Data nașterii: 17 august 1944l Locul nașterii: Comună Lipniţa, judeţ

Constanța

activitate profesională și didacticăMagistratl 2001-2005: Judecător – Curtea Supremă

de Justiție, devenită din 2003 ICCJl 1993-2001: Judecător și presedinte–

Curtea de apel Constanțal 1993-1994 și 1994-1999: membru CSml 1985-1993: Judecător, vicepreședinte,

președinte (1985-1993)– TribunalulConstanța

l 1967-1985: Judecător și președinte(1973-1985)– Judecătoria Constanța

cadru didacticl 1990-2002: profesor universitar

– Universitatea de Stat „ovidius„Constanța

l 2003-aprilie 2009: prof. univ. dr –Facultatea de Drept și Facultatea deRelații Internaționale și Studii Economice-Universitatea „Spiru Haret„ – bucurești,conducător de maSTER la Facultatea dedrept a Universităţii „Nicolae Titulescu„,bucurești

avocat l 2005-prezent: Cabinet individual de

avocat „marin Voicu„

educaţie și formarel 1999: Doctor în dreptul civil –

Teză: „Dreptul de retenție. aplicații înmateria civilă, comercială și maritimă„,Universitatea din bucurești

l 1962-1967: Facultatea de Drept,Universitatea din bucurești

studii post universitare, burse,stagii de practicăl 1996-1999: Judecător la CEDo,

Strasbourgl 1993: Curtea Internațională de Justiție –

Hagal 1983: Drept civil – Universitatea

bucureștil 1981: Specializarea „Drept maritim„ –

Universitatea bucurești

specializăriDrept Civil, Drept Comercial și DreptComercial Internațional, Drept maritim șiDreptul comunitar al UE

Membru al unor organizaţiiștiinţifice sau profesionalel membru al academiei de Ştiinţe

Juridice-presedintele Secţiei de dreptinternaţional și de drept comparat

l membru al academiei oamenilor deȘtiință - aoS

l asociația foștilor judecători CEDo,Strasbourg, Franța

l asociația „Themis-Casatia„ a foștilorjudecători ai ICCJ – președinte

l Societatea Română de Drept maritim

Membru în colegiul de redacție(inclusiv referent) al unor revistel „Le droit maritime français„

– DmF – colaboratorl „Revista romană de drept maritim„ –

Redactor Șef

lucrări științifice (selecție)I. drept civil, drept comercial

și drept maritim: 1. „Dreptul de proprietate și alte drepturi

reale. Tratat de jurisprudență„, LuminaLex, 2002, coautor

2. „Jurisprudența CSJ în aplicarea Legii nr.10/2001„, Lumina Lex, 2005.

3. „Dreptul de proprietate. Doctrină șijurisprudența CEDo„, Lumina Lex, 2005

4. „Jurisprudenţa maritimă„ (1900-2001),coautor

5. „Instituţii de drept maritim„ – 2002, Ed.Ex ponto

6. „arbitrajul comercial. Jurisprudenţacomentată și adnotata„ Editura U.J.,2015

7. „porturile maritime și fluviale„, EdituraU.J., 2018

8. „Starea justiţiei„ , vol. I, II, III – 2017-2018, Editura U.J.

9. „Starea justiţiei în Statele Europene„,U.J., 2010

II. dreptul drepturilor omului:1. „CEDo, ultima speranță într-o jurisdicție

deplină„, 20002. „protecția europeană a drepturilor

omului„, Lumina Lex, 20013. „CEDo – 50 de ani de activitate„, Ed.

Universul juridic, 2009

III. dreptul comunitar al ue:1. „Drept comunitar general„, Fundația

‚Spiru Haret„ 20092. „Jurisprudenţa comunitară„, Lumina

Lex, 20033. „Uniunea Europeană înainte și după

Tratatul de la Lisabona„, Universuljuridic, 2009.

4. „Jurisdicții și proceduri în UE„, Universuljuridic, 2010.

5. „Introducere în dreptul european„,2009, Editura „Universul Juridic„

Premiil 2003: „premiul Special al Uniunii

Juriștilor„, bucureștil 2002: „Carte Științifică„ Salonul Naţional

de Carte, Constanțal 2001: „Victor Dan zlatescu„ –Uniunea

Juriștilor din România - UJR, bucureștil 2017: Doctor Honoris Causa al

Universităţii „ovidius„ din Constanțal Cetăţean de oNoaRE al municipiului

Constanța

cV - extras


InstItuŢII

constanţa este un centru de excelenţă medicalăInterviu cu Prof. univ. dr. sorIn rugInă, rectorul universității „ovidius” din constanța

ați aniversat recent (30 martie2019), 29 de ani de când a fostînființată universitatea „ovidius” din constanța. care ar fi bilanțulinstituției, ați reușit să atingețiobiectivele fondatorilor?

Universitatea ovidius din Constanţaa fost înfiinţată prin Hg nr.225/7din martie 1990, printransformarea Institutului deInvăţământ Superior, ce funcţionadin 1961, așa încât, în anul 2020vom celebra 30 de ani de existenţă.În acești ani, universitatea a avut odezvoltare armonioasă, ajungândastăzi la 16 facultăţi și undepartament ID-IFR (extrem deimportant pentru dezvoltareaînvăţământului la distanţă și cu

frecvenţă redusă).prin cei aproximativ 16.000 destudenţi (licenţă, masterat,doctorat) și peste 600 de rezidenţiîn învăţământul medical, ovidiusreprezintă cea mai mareuniversitate europeană la mareaNeagră, fiind apreciată cauniversitate tânără, modernă șidinamică.

sunteți o instituție de învățământmulticulturală, având relaţiimultinaţionale în toate colţurile lumii. din ce țări vin studenții străini?

avem bucuria ca, an de an,numărul studenţilor străini săcrească. În anul universitar 2018-

2019 sunt înscriși 1.057 de studenţistrăini, provenind din 46 de ţări,mai mult sau mai puţin apropiatedin punct de vedere geografic:Israel, Republica moldova, Turcia,grecia, Cipru, bulgaria, albania,dar și India, germania, mareabritanie, Suedia, Finlanda, Norvegiași chiar SUa și Japonia.procentul cel mai ridicat destudenţi străini este înregistrat laFacultatea de medicină (71% dintotalul studenţilor străini dinUniversitatea ovidius), urmată deFacultatea de Ştiinţe Economice,Farmacie, Istorie și Stiinţe politice,Litere, etc.ponderea studenţilor străini estede 8% din totalul studenţilor,media naţională fiind de 5%, ceea

Procesul deinternaţionalizare va continuaîntr-un ritmaccelerat, prindezvoltarea unornoi linii deînvăţământ culimba de predareîn engleză:economiaafacerilor,medicinădentară, etc.


InstItuŢII

ce ne bucură și ne oferăcertitudinea că suntem o instituţiede învăţământ apreciată și la nivelinternaţional. procesul deinternaţionalizare va continua într-un ritm accelerat, prin dezvoltareaunor noi linii de învăţământ culimba de predare în engleză:economia afacerilor, medicinădentară, etc.

care au fost / sunt specializărilecele mai dorite de studenți și de masteranzi?

Specializările cele mai căutatepentru licenţă sunt cele medicale(medicină, medicină dentară,farmacie), psihologie, drept, știinţeeconomice, etc., pentru masterat,cele 16 specializări, iar pentru

doctorat, medicină, teologie, știinţeumaniste, știinţe aplicate șimatematică.

ce alte specializări ar trebui create / dezvoltate, pentru a veni în întâmpinarea companiilor care au nevoie de noi angajați?

Indiscutabil, ar trebui createspecializări care să răspundăcerinţelor din industria IT,securitate cibernetică, inteligenţăartificială și dezvoltate cele dejaexistente, cu extinderea aplicaţiilornanotehnologiilor în toatedomeniile, inclusiv medicina,precum și specializări din domeniul dezvoltării durabile (blue growth), etc.

cu ce companii locale avețicolaborări / parteneriate?

Suntem conectaţi cu numeroasecompanii locale și regionale cum arfi sistemul bancar, șantierelenavale Constanţa și mangalia,industria petrolieră, precum și cuadministraţia locală, cu caredezvoltăm proiecte de interespentru comunitate.

Poate deveni constanța un centrumedical de excelență? absolvențiifacultăților de Medicină și deFarmacie rămân în oraș / în județ?

Constanţa este un centru deexcelenţă medicală în multedomenii ca gastroenterologia,bolile infecțioase, oncologia(CEDmog) endocrinologia,nefrologia, chirurgia, etc, bazându-se pe resursa umană provenind dela toate universităţile din tară, darși, într-o bună măsură, pe primelegeneraţii de absolvenţi aiUniversităţii ovidius.

Facultatea de Inginerie Mecanică,Industrială și Maritimă are un poten -țial foarte mare, dacă ținem cont dedezvoltarea șantierelor navale și deinvestițiile anunțate pentruexplorarea și exploatarea resur -selor descoperite în Marea neagră.

potenţialul facultăţilor inginereștieste foarte mare, însă, din păcate,atractivitatea lor nu este ceaașteptată în acest moment. În prezent, putem remarca totuși oevoluție foarte bună a secţiei deautovehicule rutiere, urmând ca,pe măsura refacerii bazei materialela standarde foarte moderne,numărul studenţilor să creascăsimţitor și la celelaltecompartimente.

mircea fica

suntemconectaţi cunumeroasecompanii localeși regionale cumar fi sistemulbancar,șantierelenavaleconstanţa șiMangalia,industriapetrolieră,precum și cuadministraţialocală, cu caredezvoltămproiecte deinteres pentrucomunitate.


InstItuŢII

membru corespondent Profesor universitar doctor, rectoruniversitatea ovidius constanţa data și locul nașterii: 3 iulie 1951, Brașov medic primar boli infecţioase,președintele centrului regional dehiv/sida constanţa

educaţie și formareabsolvent al Institutului de medicină șiFarmacie Carol Davila bucurești, medicinăgenerală 1971-1977, diploma de doctormedic 1979-1982; medic rezident - bolitransmisibile și epidemiologie, SpitalulClinic de boli Infecţioase Colentinabucurești, Institutul IC Cantacuzinobucurești; 1982 - medic specialist – boliinfecţioase și epidemiologie; 1991 - medicprimar – boli infecţioase; 1994 - bursaTempus, Spitalul Universitar puerta delmar, Cadiz, Spania; 1995 - bursa SocietăţiiSpaniole de boli Infecţioase șimicrobiologie Clinică, Spitalul Universitarpuerta del mar, Cadiz, Spania; 1993-1995 -cadru didactic asociat, Universitateaovidius Constanţa, Facultatea de medicină;șef de disciplină (boli infecţioase șiepidemiologie) din 1995; 1998 – doctor înmedicină cu lucrarea de doctorat:Contribuţii la supravegherea și controlulinfecţiilor intraspitalicești în unele secţii curisc epidemiologic crescut dintr-un spitalclinic judeţean, având ca îndrumătorștiinţific pe dl. prof. dr. C. Ciufecu,Universitatea de medicină și FarmacieCarol Davila, bucurești; 2004-2008 -conferențiar universitar, UniversitateaOvidius Constanţa, Facultatea de medicină;2008 - profesor universitar; 2007 – masterîn managementul sanitar; 2007 –competență în ecografie generală; 2007 –competență în management sanitar; 2014– rector al Universității Ovidius dinConstanţa.

experiența profesională: din 1994 - șefclinică, șef Secție boli Infecțioase II adulți,Spitalul Clinic de boli InfecțioaseConstanţa; 2004-2008 – director decolegiu, Facultatea de medicină,

Universitatea Ovidius Constanţa; 2008-2012 – șef al Catedrei discipline clinicemedicale II, Facultatea de medicină,Universitatea Ovidius Constanţa.

membru în societăți științifice, comisii:membru fondator al Fundației Centrul demedicină Turistică marea Neagră; membrufondator al Școlii de Vară medicinaCălătorului, Constanţa; membru fondatoral Societăţii Române de Hidatidologie;vicepreședinte al asociației parazitologilordin România (Filiala Dobrogea); 1984 -membru al Societăţii Române de boliInfecțioase; membru al Societăţii EuropeneHIV-SIDa; membru al International aIDSSociety; membru al Uniunii Europene amedicilor Specialiști din partea Colegiuluimedicilor din România; membru înComisiile de experți ai ministeruluiSănătății la boli infecțioase, vaccinologie șimedicină internă; membru în Comisia deexperți HIV-SIDa CNaS; 1994 - membru alSocietăţii Spaniole de boli Infecțioase;președintele Centrului de Regional de HIV-SIDa Constanţa; 2014 – membru bENa,președinte bENa Universitatea OvidiusConstanţa.

competenţe și aptitudini organizatorice:2007-2009 – manager Spitalul Clinic de boliInfecţioase Constanţa; 2004-2007 –director Spitalul Clinic de boli InfecţioaseConstanţa; 1996-2001 – director SpitalulClinic municipal Constanţa; 2006-2008 –director de colegiu – Universitatea OvidiusConstanţa; 2004-2008 - vicepreședinteColegiul medicilor Constanţa; 1996-2000 –vicepreședinte Colegiul medicilorConstanţa; organizator a peste 30 demanifestări știinţifice naţionale șiinternaţionale.

activitatea știinţifică: 13 articole publicateîn reviste ISI (colective de cercetare).Realizarea unui grant internaţional:Genetic and Antigenic Characterization ofHIV -1 Isolated from Romania – directorgrant Constanţa: prof. univ. dr. SorinRugină, director grant: Jefferey Tjaden,

Deputy Head, Viral and zoonotic DiseasesResearch program, NamRU – 3. Deasemenea: 3 granturi naţionale, 6programe de cercetare în cadrul academieiEuropene de HIV-SIDa și boli Infecţioase, 9studii naţionale multicentrice, coordonatorîn cadrul a 9 programe internaționale. Înprezent participă la International projectbetter Hepatitis Care in Romania - Ro-Hep,director proiect achim kautz, Europeanpolicy Director of European Liver patientsassociation and the Consultant for policyDevelopment of the WHa (World Hepatitisalliance) și osteo Renal Exchangeprogramme – director de programeuropean Emma Cox (Uk). a elaborat 14studii clinice (principal investigator) privindeficienţa Tigecycline în infecţiile cutanate,în infecţiile pulmonare; studiu asupraeficienței gemifloxacinei în infecţiilesevere; studiu asupra eficiențeicarbapenemelor în pneumoniile severe;studii la pacienții infectați HIV-SIDamultiexperimentați; predict- Study toEvaluate the Clinical Utility of prospectivegenetic Screening (HLa-b5701) forSusceptibility to abacavir Hypersensitivity(gSk); Eficienţa tratamentului cu pegasys lapacienții cu HCV; studiu asupra eficienţeivaccinării cu vaccin antivaricelic. membru în colective de cercetarenaţionale și internaţionale; colaborare cunumeroase colective de cercetare. Departamentul Cercetare programeEuropene DCpE - Universitatea maritimădin Constanţa (http://www.cmu-edu.eu/cercetare.html) – prof. dr. SorinRugină a pus bazele unui Centru demedicina mării (maritime medicineCenter) și a unui Centru de Excelență înHepatologie.

distincții: 2006 – premiu de excelențămedic.Ro pentru rezultate deosebite îndomeniul bolilor infecțioase; Diploma deexcelență USaID pentru întreaga activitatedesfășurată în domeniul infecției HIV-SIDa;2010 – ordinul meritul Sanitar în grad deCavaler acordat de președinţia României.

cV - sorIn rugInă

organIzează eVenIMentul

data ProtectIonsoluțII șI resPonsaBIlItățI – un an de la aplicarea gdPr în românia

Pentru înregistrări vă rugăm să accesați www.universuljuridic.ro/data-protection-solutii-si-responsabilitati-un-an-de-la-intrarea-in-vigoare-a-gdpr-editia-a-vii-a

09,00 – 09,30: Înregistrarea participanților și welcome coffee09,30 – 11,30: Sesiunea I 11,30 – 12,00: business networking coffee break

12,00 – 14,00: Sesiunea a II-a14,00 – 14,40: business lunch & networking14,45 –16,30: Sesiunea a III-a

agendă:

ediția a VII-a 23 mai 2019

aula carol I, Palatul camerei de comerț și Industrie Bucureștistr. ion ghica, nr. 4, sector 3, București (vis-a-vis de Banca națională a româniei)


InstItuŢII

Bună ziua, domnule decan!

bună ziua și vă mulțumescfrumos pentru interesulacordat facultății noastre, prinoferirea acestei oportunitățide a participa, prin intermediulmeu, ca reprezentantinstituțional, la acest interviu.

care este patrimoniul actual al Facultății de drept și științeadministrative, instituție careva aniversa 27 de ani de la înființare?

Facultatea de Drept și Științeadministrative, este totuși oinstituție tânară, dar care de-alungul celor 27 de ani defuncționare și-a consolidatimportanța în regiunea de sud-est a României ca fiind unadintre cele mai apreciateinsituții de profil. aceastăimportanță rezidă dinrezultatele pozitive aleabsolvenților nostri, dar și prinrealizările științifice alecadrelor didactice carecompun corpul academic alfacultății noastre. De aceea, patrimoniului actualal instituției pe care oreprezint poate fi privitoarecum detrunchizat, ținândcont de patrimoniul uman șicel material pe care-lposedăm.

În privința patrimoniuluiuman, aș putea aminti despreabsovenții noștri, cu care nemândrim, mulți dintredumnealor ocupând în acestmoment cele mai importanteprofesii juridice sau funcțiipublice. De asemenea,fundamentul acestuipatrimoniu îl constituiestudenții facultății noastre. Văpot spune cu tărie că avemstudenți deosebit de binepregătiți și interesați săperformeze în domeniile încare sunt înmatriculați, juridicsau administrativ. În acestsens, sunt în măsură să vă oferun exemplu, pentru anuluniversitar 2018-2019,studenta gheorghe CeraselaElena, care a fost desemnatăstudenta anului în cadrulUniversității ovidius dinConstanța, pentru rezultateleremarcabile obținute. Deaceea, studenții reprezintă ceamai de preț valoare pe care oare facultatea noastră și suntsigur că și cei ce vor veni dinurmă, vor avea aceeași dorințăde aprofundare a materiilor,dar și țeluri asemănătoare cucei care compun promoțiileactuale.În cadrul acestui tip depatrimoniu mai pot adăugatoți profesorii care audobândit calitatea de Doctor

Honoris Causa a Universitățiiovidius și care au fost susținuțide către facultatea noastră.majoritatea sunt încă în viațăsi sunt personalități marcanteale vieții juridice sauadministrative, nu numai dinRomânia, ci și din Franța.Dumnealor reprezintă reperemorale și științifice pentrufiecare dintre noi, cadredidactice sau studenți aiacestei facultăți.Nu în ultimul rând, înpatrimoniul uman al instituțieitrebuie să adăugăm și cadreledidactice ale facultății. Fărăbuna pregătire a dumnealoracestă facultate ar fi rămasdoar o instituție de provincie.Cu această ocazie vreau să văaduc la cunoștință faptul că înproporție de 95%, cadreledidactice ale facultății noastresunt de vârste apropiate,motiv pentru caredeterminarea dumnealor înceea ce privește oferirea unuiact didactic de calitate sau dea-și dezvolta carierauniversitară este imensă.Totodată, aici aș putea amintiși despre compartimentulsecretariat al facultățiinoastre, în care funcționează 4secretare. activitateadumnealor este remarcabilă încadrul facultății noastre, datfiind faptul că servesc

interesele unui număr deaproximativ 1.500 de studențiși masteranzi. În privința patrimoniuluimaterial, facultatea noastrădeține o serie de spații careasigură confortul necesardesfășurării unui act didacticde calitate. Cu o aulă care arecapacitatea de aproximativ 100de locuri, dar și cu mai multesăli de cursuri și seminarii,facultatea noastră ocupă unonorabil loc trei, din cele 16facultăți care funcționează lanivelul universității, în privințalogisticii.

Prin ce se diferențiază această instituție de altefacultăți de drept din țară?

Specificul facultății noastreeste dat de particularitățileunor raporturi juridiceidentificate numai în zonanoastră. mă refer aici la aceleraporturi de drept maritim saufluvial care produc efectejuridice distincte față decelelalte raporturi care cad subincidența altor norme dedrept. Neîndoielnic, planurilenoastre de învățământ conțin,atât la nivelul studiilor delicență, cât și a celor demasterat, toate materiile pecare le regăsim la oricefacultate de drept și științe

este nevoie de organizarea unei școli doctoraleInterviu cu prof. univ. dr. adrIan stoIca - constantIn,decan, Facultatea de drept și Ştiinţe administrative din cadrul universităţii ovidius din constanţa


InstItuŢII

administrative. avem introdusematerii specifice raporturiloramintite și, mai mult decât atât, lanivelul studiilor masterale avem șiun program de învățământ îndomeniul dreptului maritim. acestprogram dorim să-l dezvoltăm și,de ce nu, să-l introducem în ofertanoastră educațională viitoare, cadesfășurarea lui să se efectuezeatât în limba română, cât și în limbaengleză. De asemenea, nu trebuie uitatfenomenul migrației. marea Neagrăreprezintă frontiera UniuniiEuropene, iar acest fenomen estefoarte vizibil în ultimii ani pe zonanoastră, motiv pentru care, în celmai scurt timp avem în vedereintroducerea unei noi materii destudiu la toate formele deînvățământ, denumită, „Dreptulmigrației”.

ce strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung are facultatea și cu ce argumenteatrageți noi studenți?

această strategie cu un caracterdual, are în vedere pe termenmediu adaptarea continuă aplanurilor de învățamânt cu nevoileangajatorilor noștri, coroborat cuorganizarea unei școli doctorale.Ultimul atribut este avut în vederede o mai bună perioadă de timp,deoarece Constanța are nevoie deo astfel de instituție, în primul rânddatorită faptului că există foartemulți juriști bine pregătiți, cedoresc să performeze și îndomeniul cercetării. În al doilearând, dezvoltarea facultății noastrea ajuns la acest nivel, încât se simtenevoia creeării unei astfel deinstituții, aspect constatat chiar și

de către experții aRaCIS, dupăultimele evaluari efectuate. pe termen lung, ne dorimorganizarea de programe de studiiîntr-o limbă străină atât la nivel delicență, cât și la cel de masterat, pecare să le punem la dispozițiaviitorilor studenți, masteranzi saudoctoranzi atât din afara, cât șidinăuntrul Uniunii Europene.Vedeți dumneavoastră, Constanțaare o poziție geografică specialăpentru România și, mai mult decâtatât, aici au trăit și trăiesc în pace șiarmonie, de sute de ani, toatereligiile lumii. Dobrogea reprezintăun bun exemplu demulticulturalism nu numai pentrualte orașe ale României, dar șipentru alte țări ale lumii. De aceea,facultatea noastră are în vedere petermen lung, dezvoltarea șiinternaționalizarea unei părți a

În privințapatrimoniuluiuman, aș puteaaminti despreabsovenții noștri,cu care nemândrim, mulțidintredumnealorocupând în acestmoment cele maiimportanteprofesii juridicesau funcțiipublice.


InstItuŢII

ofertei noastre educaționale, prinincluderea acestor programe destudiu.

care este concurența la admitereaîn facultate și la cursurile demasterat?

Concurența la toate programele destudii, indiferent de specializare orinivel de studiu, licență saumasterat este destul de bună,ținând cont de faptul că anualavem toate locurile ocupate, iarstudenții și masteranzii noștri aurezultate remarcabile.

sunteți profesor titular ladepartamentul drept, unde predau oserie de avocați prestigioși dinconstanța. cât de important este caprofesorii să fie și practicieni, să fieancorați 100% în business?

așa este, în cadrul facultății noastreîși desfășoară activitatea câțivaavocați prestigioși, care activează încadrul baroului Constanța. pentru oinstituție de învațământ superior,este foarte important ca în rândulcadrelor didactice să activeze șipracticieni de prestigiu, însă timpulafectat pentru activitățile didactice

constituie o mare problemă.Imaginați-vă că dumnealor dinpunct de vedere cronologic trebuiesă-și concentreze atenția întreactivitatea de avocat și cea decadru didactic, iar studenții șimasteranzii au nevoie de osolicitudine specială. Nu trebuie să uităm că studenții deastăzi reprezintă schimbul nostrude mâine în toate domeniile deactivitate, iar interesul lor nutrebuie tratat într-un modsuperficial. Însă eu sunt foartemulțumit de colaborarea cucadrele noastre didactice caredesfășoară și activități deavocatură și sunt sigur cădumnealor fac eforturi deosebitepentru a ține pasul cu nevoile șiinteresul studenților noștri. pentruaceștia din urmă, colegii meiavocați constituie exemple dereușită, dar și repere profesionalefundamentale.

În cadrul facultății există centrul destudii si cercetări privind drepturileomului si discriminarea, entitateînființată în anul 2003. ce rezultate a avut acest centru?

Discuțiile asupra activității acestuiCentru pot fi deosebit de complexe,însă voi încerca să le aduc într-osferă mai aplicată, din cauzatimpului care știu că vă presează. În acest sens, pot să vă menționezcă prin intermediul acesteistructuri, am încercat să dezvoltămcele mai importante aspecteprivind două fenomene juridicedeosebit de importante: Drepturileomului și Discriminarea. pentruorice societate modernă, acestefenomene juridice trebuie să fiebine înțelese în primul rând decătre studenți, de practicieniidreptului, dar și de societate. Înacest sens, pe parcursul timpuluiam organizat o serie de conferințecu un impact științific și social

Pe termen lung,ne dorimorganizarea deprograme destudii într-olimbă străinăatât la nivel delicență, cât și lacel de masterat.


InstItuŢII

deosebit de important și vă asigurcă demersurile noastre nu se voropri doar la aceste activități. peviitor, avem în vedere câtevacolaborări cu profesori de renumedin țară, specialiști în acestefenomene și împreună dorim săadăugăm ca fenomen de studiu șimigrația. În acest sens, avem învedere dezvoltarea în cadrulCentrului a unor studii privindDreptul migrației. activitateaCentrului va fi pusă la dispozițiapracticienilor și a persoanelorinteresate prin creearea unormodule speciale de pregătire petoate cele trei fenomene juridice:Drepturile omului, Discriminarea șiDreptul migrației.

cum colaborați cu Baroul constanțași cu celelalte profesii liberale?

pentru facultatea noastră, baroulConstanța reprezintă partenerul celmai important în privința oricărorforme de colaborare. aceastăimportanță este dată dereceptivitatea reprezentanțiloracestei instituții, la majoritateaacțiunilor derulate de facultateanoastră. Sunt sigur că baroul

Constanța a crezut mereu înpotențialul absolvenților noștri și avăzut în aceștia surse intelectualeînsemnate. pot să amintesc că înultimii ani, majoritatea studențilornoștri performanți au devenitavocați. Totodată, țin să reamintesc și peaceastă cale faptul că baroulConstanța a avut și va avea în noi unpartener serios în toate acțiunilederulate în materia formăriiprofesionale continue a avocaților.Formarea profesională continuăreprezintă o activitate deosebit deimportantă pentru toți practicieniidreptului, însă, din păcate, și sperămcă doar momentan, constatăm cănumai baroul Constanța a înțelesaceastă importanță pentru profesiade avocat.De asemenea, mai avem colaborări,dar destul de timide, cu CameraNotarilor publici și Cameraexecutorilor judecătorești, însă nula nivelul așteptărilor noastre. Săsperăm că în viitorul apropiataceste colaborări vor fi mai vizibile,știut fiind faptul că reprezentanțiiCamerei notarilor publici de pelângă Curtea de apel Constanța auacceptat de curând încheierea unui

protocol de colaborare cufacultatea noastră.Noi am fost și rămânem deschișioricărei forme de colaborare întrereprezentanții profesiilor juridicesau altor instituții pentru activitățice pot eficientiza sau uniformizaorice activitate ce ține de specificuldomeniilor de studiu din cadrulfacultății noastre. Expertiza noastrăteoretică poate fi îmbinată cu ceapractică a celor interesați, iarîmpreună, am putea dezvoltaproiecte comune deosebit deinteresante pentru toate părțile,dar în primul rând pentrucomunitatea noastră locală.

sunteți și executor judecătoresc.cum a evoluat această profesie,în județul constanța?

Desigur, sunt executorjudecătoresc de peste 20 de ani șimă mândresc cu acest lucru. Esteprofesia care m-a format capractician al dreptului și care mi-aadus multe împliniri profesionale.această profesie a evoluatspectaculos nu numai în Constanța,dar peste tot în țară și aceastăevoluție se datorează în primuluirând conducerii Uniunii Naționale aExecutorilor Judecătorești, cu careavem o colaborare excepțională,chiar mai bună decât cureprezentanții Camerei executorilorjudecătorești de pe lângă Curtea deapel Constanța. ReprezentanțiiUNEJ au realizat importanța uneibune colaborări cu o instituție deînvățământ superior și știu că acestlucru l-au realizat cu foarte multefacultăți de drept din România.De asemenea, evoluția pozitivă aprofesiei de executor judecătoresceste și rezultatul unei legislațiiprocedurale, dar și statutare dinultima perioadă, mai clară,eficientă și mai stabilă.

mircea fica

Pentru facultateanoastră, Baroulconstanțareprezintăpartenerul celmai important în privințaoricăror formede colaborare.aceastăimportanță este data dereceptivitateareprezentanțiloracestei instituții,la majoritateaacțiunilorderulate de facultateanoastră.


InstItuŢII

În codul de procedură penală trebuie stabilitun echilibru real între apărare și acuzareInterviu cu cătălIn FIlIșan, decan, Baroul constanța

ați deținut funcția de consilier în cadrul consiliului Barouluiconstanța pentru o perioadă de 4 ani, iar în ultimii 8 ani ați fostconsilier în cadrul consiliului unBr.recent ați fost ales în funcția dedecan al Baroului constanța. care sunt principalele borne aleprogramului dumneavoastră?

În timpul campaniei derulate înrândul membrilor barouluiConstanța mi-am prezentatprogramul și viziunea pentruurmătorii patru ani, iar principalele„borne” se referă la:l Stabilirea modului de relaționare

a baroului cu instanțele dejudecată și cu organele deurmărire penală prin exprimareaunei poziții intransigente pentruapărarea drepturilor avocaților șiale profesiei de avocat.

l asigurarea unei transparențetotale în activitatea Decanului șia Consiliului baroului Constanța,urmând a fi publicate pe site șiafișate la sediul baroului toatehotărârile Consiliului, respectivdeciziile Decanului.

l Realizarea unui nou site albaroului Constanța care să fieușor de folosit și care să permită:publicarea și accesarea tuturorhotărârilor Consiliului baroului;plata online a taxelor către barouși UNbR; anunțareaevenimentelor baroului și ale


InstItuŢII

UNbR-ului; crearea unei secțiunide chat, respectiv pentruformularea de sesizări din parteaavocaților (cu identificareaavocatului și a problemeiconcrete + secțiune de încărcaredocumente în susținereasesizării).

l Fermitate în analiza abaterilordisciplinare grave săvârșite decătre avocați, conform Legii nr.51/1995, măsură care în timp vacrește încrederea în profesia deavocat.

l Renovarea spațiilor destinateavocaților din incinta instanțelorde Judecată (Constanța,medgidia, mangalia) și dotareaacestora cu echipamente IT și decomunicare.

l organizarea de acțiuni șievenimente pentru

reunificarea/apropiereaavocaților în interiorul profesiei,inclusiv la sediul baroului caretrebuie să devină „Casaavocaților”.

l Rebranduirea baroului, atât lanivelului actelor emise debarou/Consiliu, cât și la nivelulînscrisurilor tipizate utilizate înprofesie – delegațiere, registre,ce va avea ca efect o nouăimagine a baroului.

l Cursuri/workshopuri pentruavocații stagiari în cadrul cărorasă fie prezentate, de cătreavocați cu o bună reputațieprofesională, aspecte practicedespre profesia de avocat.

l Intensificarea eforturilor pentruobținerea despăgubirilorcuvenite baroului Constanța îndosarul aflat pe rolul aNRp.

V-ați propus renovarea spațiilordestinate avocaților din incintainstanțelor de Judecată (constanța,Medgidia, Mangalia) și dotareaacestora cu echipamente It și decomunicare. ce fonduri presupuneacest proiect și când ar putea fifinalizat?

În prezent, avocații beneficiază detrei spații situate în incintainstanțelor de judecată: palatul deJustiție din Constanța, Judecătoriamedgidia și Judecătoria mangalia.Este nevoie de o renovare aspațiilor din mangalia și medgidia,fără a implica însă lucrări deanvergură. partea cea maiimportantă privește utilareaacestor spații cu echipamente ITmoderne, inclusiv echipamentecare să permită realizarea de

nu putem gândiprezentul șiviitorulavocaturii fără a avea acces la astfel deechipamente It.Investiția seridică la 20.000 –30.000 lei și sepoate realiza înurmătoarele luni


InstItuŢII

transmisiuni de date la vitezeridicate. Nu putem gândi prezentulși viitorul avocaturii fără a aveaacces la astfel de echipamente IT.Investiția se ridică la 20.000 -30.000 de lei și se poate realiza înurmătoarele luni.

aveți de gând o intensificare aeforturilor pentru obținereadespăgubirilor cuvenite Barouluiconstanța în dosarul aflat pe rolulanrP. care ar fi cuantumuldespăgubirilor cuvenite?

Din păcate, nu vă pot da unrăspuns cert la această întrebare,procedura este în fază incipientă șiurmează să facem noi demersuripentru cuantificarea la zi a valoriidespăgu birilor cuvenite barouluiConstanța.

sunteți specializat în drept penal.cum apreciați activitateajudecătorilor care soluționeazădosare de drept penal al afacerilor?

analiza cauzelor din sfera

dreptului penal al afacerilor nu sepoate face fără a cunoaștefenomenul economic, activitateareală a unei societăți comerciale,legislația în materie și fără aaprofunda noțiunile de fiscalitateși contabilitate. Nu în ultimul rând,este necesar a cunoaște specificulzonei noastre, deoarece avem înraza Curții de apel Constanța celmai mare port al țării, două marișantiere navale și mai multestructuri vamale. Cred că este o zonă în care toți ceiimplicați în actul de justiție se potperfecta, mai ales în condițiile încare relațiile sociale reglementatede legea penală sunt într-opermanentă modificare și cred căeste nevoie de o specializare cuprecădere în zona de fiscalitate șicontabilitate. Este absurd ca oinstanță penală să nu poată face oanaliză proprie a activitățiieconomice și fiscale a uneisocietăți ori ca situații identice săprimească rezolvări total diferite înfuncție de secția (penală sau decontencios fiscal) care pronunță

hotărârea. există numeroase voci care susțincă s-au făcut multe abuzuri dinpartea procurorilor iar drepturileconstituționale și legale ale celoranchetați au fost încălcate. cumcomentați?

atunci când un ministru al justițieiafirmă public că drepturile omuluisunt un lux teoretic, atunci cândprin modificarea codului deprocedură penală s-a creat undezechilibru grav între acuzare șiapărare (fără să mai protestezenimeni) ori au fost semnateprotocoale secrete care auîngenuncheat apărarea, s-a creat lanivelul sistemului juridic cadrul șiposibilitatea de a se comite astfelde abuzuri. aceste abuzuri s-au comis fieatunci când o persoană a fostprovocată să comită o infracțiune,ori atunci când o persoană a fostconstrânsă să formuleze denunțuriori declarații împotriva alteipersoane, iar astfel de situații auexistat și nu sunt puține.

este absurd ca o instanță penalăsă nu poată faceo analiză propriea activitățiieconomice șifiscale a uneisocietăți ori casituații identicesă primeascărezolvări totaldiferite în funcțiede secția (penală sau de contenciosfiscal) carepronunțăhotărârea.


InstItuŢII

astfel de situații pot fi evitate prinstabilirea în codul de procedurăpenală a unui echilibru real întreapărare și acuzare, prinreglementarea strictă și eficientă asancțiunilor procesuale pentruîncălcarea dreptului la apărare, adreptului la un proces echitabil și arestului de drepturi ale celuisuspectat de săvârșirea uneiinfracțiuni, dar și prinreglementarea răspunderii celuicare a comis un astfel de abuz.

cum colaborează Baroul constanțacu celelalte profesii juridice –notari, executori, practicieni în insolvență?

La nivelul Județului Constanțaexistă o bună colaborare întreprofesiile juridice, fiind organizatenumeroase conferințe și acțiuniprofesionale comune. baroulConstanța este deschis la toateformele de conlucrare și sprijinire acelorlalte profesii juridice, atâtatimp cât apreciez că nu a existat șinu există o concurență între acesteprofesii juridice, ci, dimpotrivă, necompletăm și ar trebui să neajutăm.

ați înființat asociaţia constanţarestart, axată pe protecţia mediului înconjurător. sunt receptivi constănțenii la acțiunile de mediu?

asociația Constanța Restart estepasiune pură. pasiune pentrunatură și pentru ceea ce ar trebui săînsemne civismul. pe 23 martie2019 am făcut – exclusiv din donațiiși sponsorizări – un parc pe osuprafață de 1,2 hectare. ÎnConstanța nu s-a mai făcutniciodată așa ceva. mobilizareaconstănțenilor a fost fără precedentși ne-a uimit chiar și pe noi,organizatorii. au venit peste 1.000de constănțeni, cu foarte mulți copii

și toți au muncit într-o atmosferăfantastică ca să planteze cei 200 decopaci de mari dimensiuni (cu oînălțime de 2 până la 6 metri). Dar, mai mult decât atât, am reușitsă apăs butonul de restart, pentrucă trec pe lângă ovidius park și vădcum oamenii vin singuri și își udăcopacul pe care l-au plantat în23.03.2019, văd bucuria copiilorcând udă copacul, dar și atuncicând povestesc cum au ținutcopacul în momentul în care l-auplantat. Și, ca să răspund la aceastăîntrebare, vă spun că există odorință enormă a constănțenilor de

a se implica în astfel de acțiuni, cănumărul celor care au participat laacțiunile organizate de ConstanțaRestart s-a mărit exponențial de lao acțiune la alta, dar și faptul căsuntem „contagioși”. S-a creat o energie aparte laacțiunile noastre, dovadă faptul cădeja avem veterani care auparticipat la 10-12 astfel de acțiunide mediu, iar cine a participat la uneveniment organizat de ConstanțaRestart va reveni cu siguranță și laurmătorul.

mircea fica

trec pe lângăovidius Park șivăd cum oameniivin singuri și îșiudă copacul pecare l-au plantatîn 23.03.2019,văd bucuriacopiilor cândudă copacul darși atunci cândpovestesc cumau ținut copaculîn momentul încare l-au plantat.


InstItuŢII

Volumul de activitate altribunalului constanţadetermină constant, în ultimiiani, situarea acestei instanţepe locul doi din ţară, dupătribunalul București. cum aevoluat, în ultimii ani, numărulde cauze pe secții, pe stadiiprocesuale și pe materii?

potrivit bilanţului de activitatepentru anul 2018 (acesta seregăsește și pe portalulinstanţei de judecată), datelegenerale de evidenţă statisticăpe total instanţă se prezintăastfel: Stocul cauzelornesoluţionate la finalul anului2017 a fost de 10.858, dincare 3.010 cauze civileaferente secţiei I civilă stadiulprocesual fond, apel și recurs,4.137 cauze aferente secţiei aII-a civilă, stadiul procesualfond, apel și recurs, 3.071cauze de contenciosadministrativ și 640 cauzepenale. Numărul de cauzeintrate în cursul anului 2018 afost de 17.326, din care 5.839

cauze civile în competenţasecţiei I civilă, 3.757 cauzecivile în competenţa secţiei aII-a civilă, 3.664 cauze decontencios administrativ și4.066 cauze penale.Numărul total cauze desoluţionat în cursul anului2018 a fost de 28.184, dincare 8.879 cauze civileaferente secţiei I civilă, 7.894cauze civile aferente secţiei aII-a civilă, 6.735 de cauze decontencios administrativ și4.706 cauze penale.Totalul cauzelor soluţionateîn cursul anului 2018 s-a cifratla 18.424, din care 5.540cauze civile, în competenţafuncţională a secţiei I civilă,4.225 cauze civile încompetenţa funcţională asecţiei a II-a civilă, 4.602 cauzede contencios administrativ și4.057 cauze penale.Au existat și 1.548 de cauzesuspendate, din care 721cauze aferente secţiei I civilă,544 cauze aferente secţiei aII-a civilă și 283 cauze de

contencios administrativ.Stocul cauzelor nesoluţionatela finele lui 2018 a fost de9.760, din care 3.309 cauzeaferente secţiei I civilă, 3.669cauze aferente secţiei a II-acivilă, 2.133 cauze decontencios administrativ și649 cauze penale.Comparativ cu anul 2017, s-au constatat următoarelediferenţe în volumul deactivitate, astfel:l Volumul total de activitate a

scăzut cu circa 1.200 decauze, de la 29.355 cauze în2017 (stoc + intrate) la28.184 cauze în 2018.Volumul total al cauzelor desoluţionat în anul 2018 aînregistrat astfel o scăderecu 1,05 % faţă de anul2017;

l Numărul de cauzeînregistrate în cursul anului 2018 faţă de 2017 ascăzut nesemnificativ, cu2120 dosare, de la 19.446dosare în 2017 la 17.326 în 2018.

În cursul anului 2018,tribunalul a soluţionat 18.424cauze, cu 182 mai puține decâtîn 2017, când au fostsoluţionate 18.606 cauze. În ceea ce privește numărulcauzelor suspendate, acesta acrescut într-un numărimportant, de la 1.321 la fineleanului 2017, la 1.548 în anul2018. Stocul rămas nesoluţionat lasfârșitul anului 2018, de 9.760dosare, este sensibil mai mic(cu cca. 1.000 dosare) decâtcel de 10.749 dosare, rămasnesoluţionat la sfârșitul anului2017, în condiţiile unui volumtotal de activitate aproximativegal, și al scăderii număruluide cauze intrate în cursulanului de referinţă prinraportare la anul anterior. analizând evoluţia volumuluide activitate al TribunaluluiConstanţa în ultimii 4 ani, seconstată o tendinţă decreștere, respectiv stabilizareatât a numărului total decauze de soluţionat, cât și a

operativitatea soluționării cauzelor de pe rolul tribunalului constanța a crescut în 2018Interviu cu teodor VIorel gheorghe, Președinte, tribunalul constanța

activitatea tribunalului constanța se desfășoară, cu foarte mici excepții, în parametrii propuși. aici sunt soluționateanual zeci de mii de dosare aflate pe rol, în ciuda împuținării corpului judecătoresc, al supraîncărcării cu cauze și alipsei acute de spațiu. Potrivit președintelui instituției, magistrații de aici sunt la datorie și își onorează profesia chiar și lipsa unei legislaţiiprevizibile, a fluctuaţiilor de acte normative și a deciziilor interpretabile ale Înaltei curți de casaţie și Justiţie sau alecurţii constituţionale.


InstItuŢII

numărului de dosare înregistrate încursul anului.Dacă vorbim despre secțiilespecializate, putem spune că perolul secţiei I civilă s-au înregistratîn anul 2018 un număr de 5.839cauze, faţă de anul 2017, când s-auînregistrat un număr de 5.417cauze, rezultând o creștere cu 422de dosare.La numărul cauzelor înregistrate încursul anului s-a adăugat stocul de3.010 dosare nesoluţionate existentla începutul anului, rezultând unvolum total de soluţionat de 8.849

cauze, cu 1.133 mai multe decât încursul anului 2017 (7716).Dintre acestea, au fost soluţionate5.540 cauze, cu 816 mai multedecât în anul precedent, astfel încâtstocul la sfârșitul anului 2018 estede 3.309 de cauze, din care în 721dosare judecata este suspendată. În acest context, operativitatearelativă este de 94% (87% în 2017),în timp ce operativitatea absolutăeste de 68% (65% în 2017).Se constată o creștere aoperativităţii, numărul dosarelorsoluţionate fiind, în cifre absolute,

mai mare decât în 2017, volumuldosarelor de soluţionat fiindcrescut cu 1.133 de dosare.La secţia a II-a civilă, numărulcauzelor înregistrate în anul 2018 afost de 3.757 faţă de anul 2017când au fost înregistrate 4.773 decauze, rezultând o scădereimportantă, cu 1.016 dosare.Volumul total de cauze pe rol înanul de referinţă este de 7.894dosare (8.617 în 2017), din care4.137 reprezintă dosarelenesoluţionate aflate în stoc lafinalul anului 2017, iar 3.757dosare au fost înregistrate în cursulanului de referinţă. Rezultă oscădere și a volumului total deactivitate al secţiei, în raport cu celal anului precedent. La nivelul secţiei a II-a civilă s-ausoluţionat 4.225 cauze în anul 2018(4.488 în 2017), stocul final la finalde 2018 fiind de 3.669 dosare(4.129 în 2018), din care 544reprezintă cauze suspendate.Rezultă o operativitate relativă faţăde intrate de 112,5% (94% în 2017)și o operativitate absolută faţă detotal cauze de soluţionat de 57%(52% în anul 2017). astfel,operativitatea secţiei a II-a civile acrescut în procente vizibile, atâtcea relativă, cât și cea absolută. Ca și în anii anteriori, la aceastăsecţie se remarcă numărul mare –atât în cifre absolute, cât și caproporţie din totalul de soluţionat– de dosare aflate în stoc, cereprezintă cca. 46,4% din acesttotal de soluţionat, acest aspectconducând la majorarea număruluidosarelor în ședinţele de judecată,cu consecința creșterii volumuluide muncă atât al judecătorilor, câtși al grefierilor și grefierilor arhivari.Stocul mare de dosare își areexplicația, într-o măsurăimportantă, în specificitateasoluționării cauzelor având caobiect insolvența sau falimentulpersoanelor juridice, cu durată de

În cursul anului2018, tribunalul asoluţionat 18.424cauze, cu 182 maipuține decât în2017, când aufost soluţionate18.606 cauze.


InstItuŢII

soluționare, de cele mai multeori, mai mare de un an.Totuși, stocul de dosare s-adiminuat la sfârșitul anului2018 faţă de cel de laînceputul anului cu cca. 500 dedosare, ceea ce reprezintă untrend pozitiv pentru activitateaviitoare a secției.La secţia de contenciosadministrativ si fiscal seobservă o scăderesemnificativă a număruluicauzelor noi înregistrate,acestea fiind de 3.664 dosareîn cursul anului 2018 (4.925 în2017). Din totalul cauzelor desoluţionat în 2018, de 6.735(7.944 în 2017), 3.071reprezintă dosarelenesoluţionate aflate în stoc lafinal de 2017, iar 3.664 dosareau fost înregistrate în cursulanului 2018.S-au soluţionat în cursul anuluide referinţă un număr de4.602 cauze (4.448 în 2017),stocul final la sfârșit de 2018fiind de 2.133 dosare, din care283 reprezintă cauzesuspendate.Rezultă o operativitate relativăfaţă de intrate de 125,6%(100,5% în 2017) și ooperativitate absolută faţă detotal cauze de soluţionat de71% (62,31% în 2017). Seconstată, astfel, la secţia decontencios administrativ șifiscal, o creștere conturată aoperativităţii în raport cu ceadin 2017, atât în cifreabsolute, cât și proporţional cunumărul cauzelor intrate și avolumului total de activitate.menţionez că o astfel deevoluţie pozitivă a activităţiisecţiei a putut fi datorată, pelângă reducerea număruluicauzelor înregistrate în cursulanului, cu cca. 1.200 faţă deanul precedent, și de

completarea progresivă aposturilor vacante dejudecători ale secţiei.Secţia penală a avut desoluţionat în anul 2018 unvolum total de 4.706 cauze,ceea ce relevă o descreștere,din punct de vedere cantitativ,comparativ cu anii 2015-2017,în acest din urmă an totalulcauzelor de soluţionat fiind de5.078 cauze. Din totalul cauzelor desoluţionat în 2018, un numărde 640 cauze s-au aflat în stocla începutul anului 2018,diferenţa de 4.066 cauze fiindreprezentată de cauzele nouînregistrate în cursul aceluiașian. În referire la cauzele cu stadiulprocesual fond, la numărulcauzelor nou înregistrate, de2.358 cauze, s-au adăugat șicele 471 dosare aflate în stocla începutul anului, rezultând,astfel, un total de 2.829fonduri de soluţionat în cursulanului 2018, din care au fostsoluţionate 2325 cauze,rămânând un stoc de 504dosare. Totodată, în anul 2018au fost înregistrate un numărde 1.707 cauze în calea de ataca contestaţiei, care s-auadăugat celor 168 contestaţiiaflate în stoc, fiind soluţionateun număr de 1.737 contestaţiiși rămânând în stoc un numărde 144 contestaţii.au fost soluţionate, așadar, încursul anului 2018, un numărde 4.057 dosare penale,comparativ cu 4.444 cauze înanul 2017. operativitatea secţiei penale afost în anul 2018 de 86 %(87,5% în 2017) în raport detotalul de soluţionat și de99,8% (102,6% în 2017) înraport de numărul dosarelorînregistrate în cursul anului. Se

constată o ușoară scădere aoperativităţii, ce se poatedatora și ritmului deînregistrare a unor dosare perol, în partea a doua a anului2018, ce nu a permissoluţionarea lor într-operioadă scurtă de timp, încondiţiile majorării gradului decomplexitate al dosareloravând ca obiect infracţiuni, daro cauză a scăderii operativităţiio reprezintă, cu siguranţă, șivacantarea prin pensionare apatru posturi de judecător încadrul secţiei.

un specific al instanțeidumneavoastră este dreptulmaritim. cum percepeți nivelulde complexitate al dosarelorîn această materie?

Sub un prim aspect, facemmențiunea că, la nivelul secţieia II-a civilă, soluționareacauzelor de drept maritim esteasigurată de către toțijudecătorii acestei secţii, învederea respectării principiuluirepartiției aleatorii a cauzelor.În ceea ce privește gradul decomplexitate al acestor cauze,comportă un grad crescut dedificultate acele cauze –pretenţii, nulităţi de contracte,răspundere civilă contractuală– în care există cel puţin unelement de extraneitate.Comportă astfel dificultăţi, dinpunct de vedere procedural,citarea părţilor străine,determinarea legii aplicabilecontractului, determinareaconvenţiilor internaţionaleaplicabile, mai cu seamăpentru acele ţări care nu auaderat la unele dintreconvenţii etc.În ceea ce privește litigiileavând ca obiect reţinerile denave și sechestrele de nave,

acestea se înregistrează înaceeași zi, se repartizează cutermen foarte scurt și sesoluționează în interiorul unuitermen de 24 de ore,indiferent de ora la care serepartizează.

ați fost afectați de fluctuaţia de personal și de vacantareaunor posturi de judecător? cum vedeți interesul tinerilordin constanța pentru posturilede judecător?

Reprezintă una dintreproblemele recurente înspecial a JudecătorieiConstanţa, ce determinăneocuparea, pentru o mareperioadă de timp, a întregiischeme de personal de lanivelul acestei instanţe.astfel, deși atractivă ab initiopentru absolvenţii InstitutuluiNaţional de magistratură,Judecătoria Constanța este, înmulte dintre cazuri, doar oinstanţă de trecere pentru aceidintre judecători care opteazăpentru Judecătoriile dinbucurești.

Vă confruntați în continuare cu probleme legate deinsuficienţa sălilor de ședinţă,insuficienţa birourile destinatepersonalului și a camerelor deconsiliu, precum și cuprobleme de logistică It&c. ce fonduri sunt necesarepentru rezolvarea acestorprobleme?

În ceea ce privește sălile dejudecată, numărul redus aacestora (în condiţiile în caredouă dintre secţiileTribunalului, respectiv secţia Icivilă și secţia penalăfuncţionează în clădirea Curţiide apel), prin raportare la


InstItuŢII

încărcătura dată de numărul marede dosare, fac ca, în ceea ceprivește activitatea de judecată,aceasta să se desfășoare în doitimpi, respectiv de la orele 8.30 și12.30.În ceea ce privește numărul debirouri, lipsa acută de spaţiudetermină ocuparea birourilor dejudecători și de câte 4-5 membri aiaceleiași secţii. În ceea ce privește camerele deConsiliu, imposibilitateaconfigurării unui număr suficientde astfel de încăperi, destinatesoluţionării cauzelor, a determinat,și în cazul Tribunalului Constanţa,îmbrăţișarea propunerii deprorogare a aplicării prevederilorreferitoare la cercetarea șidezbaterea procesului în camerade consiliu a fost, însă, amânatăiniţial prin art. XII din Legea nr.2/2013 și, apoi, prin oUg nr.62/2015, până la 1 ianuarie 2017,respectiv 01.01.2020.apreciem că aplicarearespectivelor prevederi presupune,între altele, bugetareacorespunzătoare, achiziţia de

bunuri și servicii, precum șirealizarea lucrărilor deinfrastructură, pentru acoperireanecesităţilor identificate, cuimplicarea directă a instituţiilorsistemului justiţiei civile.Sunt necesare, în egală măsură,fonduri pentru demararea lucrărilornecesare construirii noului sediu alJudecătoriei Constanţa,modernizării sediului Judecătorieimangalia, continuării procesului dedotare cu echipamente moderne aTribunalului Constanţa șiinstanţelor coordonate, în vedereacontinuării procesului deimplementare a dosaruluielectronic.

cum ați contribuit la dezvoltareaprogramului ,,educaţia juridică în școli”?

Tribunalul Constanța a desfășurat,în perioada 8-12 octombrie 2018,activități specifice în cadrul acţiunii„Educația juridică în școli”, conformprotocolului de colaborare privindeducația juridică în unităţile deînvăţământ preuniversitar încheiat

între ministerul Justiției șiministerul Educației Naționale.astfel, în data de 08.10.2018, lasediul Şcolii generale nr. 38Constanţa un judecător din cadrulTribunalului Constanţa a realizat, înprezenţa elevilor claselor a II-a și aIV-a, prezentarea temei „persoanafizică. atribute de identificare”.În data de 09.10.2018, o doamnăjudecător a Tribunalului Constanţa,a prezentat, în faţa elevilor Liceuluitehnologic C.a. Rosetti, tema„Noțiuni de dreptul muncii.Contractul individual de muncă.”au participat elevii claselor a XI-a șia XII-a.În data de 12.10.2018, la sediulLiceului Teoretic george CălinescuConstanța, două colege judecătorau organizat, în sediul TribunaluluiConstanţa, un proces simulat cutema „traficul internațional dedroguri”.La activitate au participat elevi aiclaselor a XI-a și a XII-a din cadrulunității de învățământ menționate.În data de 12.10.2018, TribunalulConstanța, reprezentat depreședinte gheorghe Teodor Viorel

În ceea ceprivește numărulde birouri, lipsaacută de spaţiudeterminăocupareabirourilor dejudecători și decâte 4-5 membriai aceleiașisecţii.


InstItuŢII

și Vicepreședinte Duţă CristinaRamona, în colaborare cuCentrul Cultural JudețeanConstanța „ Teodor. T. burada”și cu Centrul Regional deprevenire, evaluare șiConsiliere antidrog Constanța,a desfășurat proiectul „Themis,drumul către umanitate”.Evenimentul a fost găzduit deCentrul multifuncționalEducativ pentru Tineret „JeanConstantin” și la acesta auparticipat elevii claselor deactorie ai Colegiului Naţionalde arte „Regina maria”Constanţa.La eveniment au participatelevi ai claselor a XI-a și a XII-aai liceelor Colegiul Naţionalmircea cel bătrân Constanţa,Colegiul Naţional mihaiEminescu Constanţa, ColegiulNaţional pedagogic Constanţași Liceul Traian Constanța,precum și elevi ai școliigenerale din Comuna Castelu,jud. Constanţa.

Întâlnirea a avut caracterinteractiv, discuțiile au fostprecedate de un mic spectacolde teatru cu tema „Consumulși traficul de droguri în rândultinerilor”. au luat cuvântul înfața publicului spectator,președintele TribunaluluiConstanţa, judecător -gheorghe Teodor Viorel – carea prezentat un caz practic înlegătură cu traficul de droguriși Vicepreședintele DuţăCristina Ramona, care le-avorbit tinerilor despre accesulîn profesiunea de magistrat,precum și despreincompatibilitățile specificeacestei funcţii.În data de 17.05.2018 la sediulLiceului Lazăr Edeleanu dinNăvodari, doamna judecător asusținut, în fața elevilorclaselor IX b, IX C, X b și XI Itema „ Copilul implicat înprocedurile judiciare.” activităţile au continuat și peparcursul anului 2019. astfel,

pe 28 martie 2019 a avut locacțiunea cu scopul preveniriihărțuirii la Centrulmultifuncțional Educativpentru Tineret „JeanConstantin”. Evenimentulinițiat de Consiliul JudețeanConstanța prin Centrul CulturalJudețean Constanța s-arealizat cu sprijinulInspectoratului ȘcolarJudețean Constanța și aTribunalului Constanța, prinprezența a două doamnejudecător din cadrulTribunalului constanţa.proiectul cultural educativ„Themis, drumul cătreumanitate” se adresează înprimul rând tinerilor șifamiliilor acestora înîncercarea de a educasocietatea în spiritul dreptății,al justiției, un exemplu decorector social. având capunct de pornire protocolulsemnat în anul 2013 întreministerul Justiției, Consiliul

Superior al magistraturii,ministerul public și ministerulEducației Naționale pentrupromovarea educației juridiceîn școli, evenimenteleorganizate în cadrul acestuiproiect vor prezenta într-omanieră atractivă noțiuni deeducație juridică adaptate laformele de învățământ primar,secundar și liceal, cuadresabilitate directă și cătretoate celelalte categorii devârstă. În prima parte a evenimentuluidoamna judecător a făcut oscurtă prezentare afenomenului pentru ca, maiapoi, celălalt judecător săaducă completări, din punct devedere juridic. a urmat osesiune deschisă de întrebări șirăspunsuri. au participat elevii Școliigimnaziale nr. 39 „NicolaeTonitza” (aprox. 150 persoane)sub atenta supraveghere adnei inspector școlar marinelamrejeru, domnul Dan Cernat –președintele ConsiliuluiJudețean al părinților și doireprezentanți ai CentruluiRegional de prevenire Evaluareși Consiliere antidrogConstanța.

care sunt cele mai mariprovocări ale judecătorilorromâni în anul 2019?

provocările judecătorilor lanivelul anului 2019 sunt date,ca și în anii precedenţi, devolumul mare de activitate,lipsa unei legislaţii previzibile,fluctuaţiile de acte normative,decizii de interpretare date deÎnalta Curte de Casaţie șiJustiţie și deciziile CurţiiConstituţionale.

mircea fica


InstItuŢII

unPIr constanța este unadintre cele mai active filiale din țară. cum sunteți organizațiîn prezent? câți practicieni în insolvență și câte cabinete și societăți activează în cadrulunPIr constanța?

Tocmai ce s-au încheiatlucrările adunării generale,ocazie cu care am realizatbilanţul activităţii pe anul2018, prin urmare, pentru a văpovesti despre cum suntorganizaţi practicienii îninsolvență, mă voi opri laaceeași dată de referinţă. La finalul anului 2018, înevidenţa Filialei suntînregistraţi 200 de membripersoane fizice și 33 desocietăţi profesionale. Dintotalul celor 200 de membri,139 reprezintă practicienicompatibili (79 organizaţi subforma cabinetelor individuale,54 membri sunt asociaţi și/sauangajaţi în cadrul celor 33 desocietăţi profesionale, 6membri stagiari) și 61 suntpracticieni incompatibili.Dintre cele 35 de filiale aleUNpIR, filiala Constanța esteuna dintre cele mai mari, celpuţin raportat la numărul demembri, alături de filialabucurești, desigur.

Consiliul de Conducere adesfășurat o serie întreagă deactivităţi de natură a ridicastandardul calitativ și condiţiilede desfășurare a activităţiipracticienilor în insolvență,membri ai filialei.Desigur că problemelepracticienilor în insolvențăsunt multe și nici pe departeposibil a fi rezolvate deConsiliul de Conducere, decâtcu concursul membrilor filialei,cei care continuă să spere într-o activitate profesionalăcorectă, onorabilă și apreciatăla valoarea efortului depus.

În ce fel este afectată muncapracticienilor în insolvență demodificarea legii insolvențeinr. 85/2014 prin ordonanța nr. 88/2018?

Ei bine, din păcate, activitateatuturor practicienilor a fostîncărcată suplimentar. În loc săne focalizăm spre oîmbunătăţire a legislaţieiprivind insolvența, avem partede modifcari neașteptate. Trebuie să subliniez faptul că înaceastă direcţie au mai existatîncercări de schimbare a Legiiinsolvenței prin oUg nr.

91/2013, care a fost declaratăneconstituțională prin DeciziaCurții Constituționale nr.447/2013. În elaborareaproiectului de ordonanță,ministerul Finanțelor publicenu a consultat asociațiileprofesionale relevante, inclusivUNpIR, deși această consultareeste obligatorie, conform LegiiNr. 52/2003 privindtransparența decizională înadministrația publică, art. 7,alin. (2) și (3).Cât privește oUg 88 din 2018,efectele acesteia se văd, dinpăcate, și ele nu sunt dintrecele mai îmbucurătoare, atâtatimp cât toate practicileinternaționale în materierecomandă evitareaexecutărilor silite. Din câtecunosc, majoritatea băncilor auînţeles să nu dea cursexecutărilor demarate pesumele existente în contul deinsolvență, iar în urmaformelor legale întreprinse,instanţele deja s-au pronunţatîn sensul anulării formelor deexecutare.Desigur că nu este singuraproblemă ridicată deordonanţa 88. o altăconsecinţă negativă esteperpetuarea și propagareainsolvenței în economie prin

În 20 de ani, unPIr constanța și-a înzecit numărul de societăți membreși de practicieni compatibiliInterviu cu ec. drd. crIstIna stroIe, Președinte, unPIr Filiala constanța


InstItuŢII

impunerea unui prag pentrudepunerea cererii de intrare îninsolvență. astfel, debitorii alecăror datorii bugetare sunt maimari de 50% din valoareatuturor datoriilor societăţii numai pot depune diligențe învederea deschiderii procedurii.pe lângă faptul că aceștidebitori rămân în circuituleconomic, ceea ce va atrage,implicit, și insolvența altorparteneri de afaceri, economiaeste cea afectată, întrucât seperpetuează starea deinsolvență în economie. pe de altă parte, scopulprocedurilor de insolvență esteacordarea unei a doua șanse,dar, desigur, acolo unde existăposibilitatea de reorganizare. prin urmare, decizia dereorganizare capătă oînsemnătate deosebită, din celpuţin două perspective: pe de oparte, costurile procedurilor dereorganizare sunt foarte mari șigreu de suportat, iar pe de altăparte, unul din factoriiprincipali în ceea ce priveșteimposibilitatea de reorganizarea companiilor este lipsa deîncredere în aceste proceduri,undeva și din cauza număruluimare de proceduri dereorganizare deschise fără ofinalitate de reiserție în circuituleconomic. Va fi interesant devăzut ce se va întâmpla.

desfășurați un amplu programde pregătire profesională. ceevenimente ați reușit săorganizați în ultima perioadă?care este strategia depregătire profesionalăcontinuă în lunile următoare?

Este de datoria noastră săabordăm activitatea cuprofesionalism, ceea ce sedobândește prin perfecționare

continuă și studiu aprofundat.În anul încheiat, filiala noastrăa găzduit Congresul anualUNpIR, organizat în data de 25mai 2018, și a organizat unseminar de pregătireprofesională a membrilor,alături de filiala bucurești șiInstitutul Naţional de pregătirea practicienilor în Insolvență(I.N.p.p.I.) în perioada 7-9septembrie 2018. Subiecteledezbătute în cadrulseminarului au fost de mareactualitate, evenimentulbucurându-se de un realsucces.agenda acestui an este destulde bogată în evenimente, atâtla nivelul filialei, cât și lanivelul UNpIR, careaniversează anul acesta 20 anide la constituire. În perioadaimediat următoare, respectiv10-11 mai 2019, urmează săparticipăm la bucurești lalucrările Congresului și la ziuapracticianului în insolvență. Lafinalul lunii iunie, filialaConstanța va găzduiConferinţa de insolvențăorganizată de INppI și INm, iarîn luna septembrie, avem înplan organizarea unui seminarde pregătire profesionalăîmpreună cu filiala bucurești.

cum vedeți evoluția numărului de insolvențe și dimensiuneacompaniilor din județeleconstanța și tulcea care auapelat la această procedură în2018 și în primul trimestru din2019, comparativ cu anii trecuți?

piaţa locală a insolvenței,asemănător fenomenuluiîntâlnit în toată România,indică reducerea numărului deinsolvențe, fapt ce s-a întâmplat în mod constant,

începând cu anul 2013 (an cea reprezentat un vârf, înultimii 10 ani). practic, faţă deanul 2008, în 2018 număruldosarelor s-a înjumătăţit.Începând cu anul 2016,numărul de companii intrateîn procedură s-a stabilizat,fiind cca. 8.000-8.500 anual. Cât privește dimensiuneacompaniilor care intră înprocedură, este îngrijorătoaredeclanșarea proceduriiinsolvenței împotriva unorcompanii medii și mari, înraport cu companiile mici. o situaţie pozitivă, în ultimiiani, se referă la creștereanumărului procedurilor dereorganizare finalizate cureinserţia în circuituleconomic. Cu siguranţă, este o dovadăde maturitate și de adaptarela globalizare a mediului deafaceri românesc. Realitateade astăzi este reorientareamediului de afaceri într-unmod rapid, cu o viteză careface dificilă integrarea.Din nefericire, prognozelepentru perioada următoare –pe fondul impredictibilitățiieconomice și politice,instabilităţii fiscale, alegislaţiei neclare și abuzurilorde drept – nu suntîmbucurătoare; se vorbeștedespre o creștere a număruluidosarelor de insolvență cu celpuţin 20%.

una dintre cele mai mariprobleme cu care se confruntăpracticienii în insolvență estevânzarea greoaie la licitațiileorganizate conform legii, abunurilor mobile și imobile alecompaniilor care au intrat înprocedura de insolvență. ce sepoate face pentru a stimulavânzarea acestor active?

Valorificarea activelor dinpatrimoniul companiilor aflateîn portofoliul de insolvență alpracticienilor reprezintă, într-adevăr, o provocare încontextul economic actual. Este important să explorămoportunitățile și să încercămsă facem faţă provocărilor careabundă pe scară națională șiglobală. Informatizareamediului de afaceri are un rolimportant.La nivel local, am încercat săvenim în sprijinul membrilornoștri, identificând caoportunitate conectareaacestora la mediul online. În acest sens site-ul filialeiConstantă, www.unpirct.ro, afost modernizat astfel încât săcorespundă cerinţelorprofesiei de publicare aanunţurilor de valorificarepentru bunurile provenite dela societăţile aflate înprocedura de insolvenţă.prin urmare, anunţurilemembrilor au fost publicate însecţiunea „VaLoRIFICăRIaCTIVE”, pe categorii de activeși cu posibilitatea identificăriinumărului de dosar deinsolvență/ debitorului ce areîn proprietate activul. Există, desigur, și o alternativăpusă la dispoziţie de Uniune,respectiv platformawww.licitatii-insolventa.ro.pe de altă parte, în cadrulprocedurii de insolvență,creditorii, la propunereapracticienilor, au identificatîntotdeauna soluţii optime,care să vină în sprijinul celorinteresaţi să cumpere, care săechilibreze necesitateareinserţiei rapide a activelor încircuitul economic, pe de oparte, cu evitarea degradăriiactivelor prin vânzări rapide,de cealaltă parte.


InstItuŢII

Piaţa locală a insolvenței,asemănătorfenomenuluiîntâlnit în toatăromânia, indicăreducereanumărului deinsolvențe, faptce s-a întâmplatîn mod constant,începând cu anul 2013

unPIr va aniversa, cum aminteați, 20de ani de la înființare. cum percepețievoluția și perspectivele acesteiprofesii?

Este un moment important pentrunoi, ca profesie, întrucât în acest anîmplinim - 20 de ani de la apariţiaordonanţei nr. 79 din 1999. La nivellocal, am încercat să marcăm dejaacest eveniment, cu ocazia adunăriigenerale a filialei Constanța din18.04.2019 și să ne reamintim deunde am plecat și unde am ajuns.Totodată, anul următor, în 2020, înlună martie, filiala noastră este ceacare va aniversa 20 de ani de laînfiinţare, la nivel local Ei bine, numeric am plecat de la cca.4 de societăţi și am ajuns la cca. 40,iar de cca. 20 de practicienicompatibili am ajuns la cca. 200.

Ne-am început activitatea subimperiul Legii 64, când UniuneaNaţională era a practicienilor înReorganizare și Lichidare, iar noiaveam o profesie, cu o titulaturădeloc prietenoasă, aceea delichidatori. Ulterior, în 2006 ne-am schimbatdenumirea în UNpIR, iar noi – înpracticieni în insolvență.Suntem una din profesiile cele maibine reglementate din Europa,România fiind și premiată în cadrulINSoL EURopE în acest sens.Legislaţia s-a modernizat,împrumutând practica stateloravând o istorie îndelungată însectorul activităţii legate deinsolvență, actuala Lege a insolvențeinr. 85 din 2014 fiind elaborată cuasistența băncii mondiale .Uniunea s-a ghidat de-a lungul

timpului după anumite obiective/principii menite să asigurepromovarea încrederii înprocedurile de insolvenţă și înactivitatea practicienilor îninsolvenţă, stabilirea și menţinereacadrului reglementar necesardezvoltării activităţii practicienilor îninsolvenţă, asigurarea transparenţeiși informării asupra pieţeiprocedurilor de insolvenţă,asigurarea aplicării standardelor depractică onestă pe piaţaprocedurilor de insolvenţă și, nu înultimul rând, colaborarea cumembrii altor profesii liberale careau tangenţă cu noi în proceduri. Înacest sens, INppI a dobândit oînsemnătate aparte, în ceea ceprivește pregătirea profesională,fiind deja tradiţie organizareaconferinţelor și seminariilorprofesionale, alături de alte instituţiiși profesii cu care intrăm în contact.De-a lungul timpului au fost multealte evenimente importante(soluţionarea problemei fondului delichidare printr-o serie dereglementări interne și asumândresponsabilităţi într-un sistem bineierarhizat, apariţia Legii nr.151/2015 privind procedurainsolvenței persoanelor fizice,îmbunătăţirea cadrului legislativprin Legea nr. 85 din 2014 privindprocedurile de prevenire ainsolvenței, etc).profesia noastră nu este una ușoară,în acești ani ne-am confruntat cumulte provocări, ultima fiindapariţia ordonanţei nr. 88. alternativa noastră nu poate fidecât o abordare transparentă șiactivă. Cu siguranţă, va exista aceamână invizibilă care reglează toatemecanismele și dezechilibrele dineconomie, inclusiv și aceastăimplicare, fără măsură, din parteaanumitor instituţii ale statului.

mircea ficacristian Pavel


InstItuŢII

cum este organizată curtea dearbitraj comercial și Maritim de pe lângă ccIna constanța?

Curtea de arbitraj Comercial șimaritim Constanțafuncționează pe lângă Camerade Comerț, Industrie,Navigație și agricultură(CCINa) Constanța încă dinanul 1993, ca instanță dearbitraj instituționalizat. Încăde la momentul reînființăriicamerelor de comerț, aceastaa funcționat sub denumirea deComisia de arbitraj, în anul1993 soluționând doar douădosare și crescând progresiv,la 63 de dosare, în anul 2003.actuala denumire a fostaprobată în anul 2005, iar dinanul 2013, această denumireeste marcă înregistrată. Curteafuncționează independent deCCINa, neexistând nici un felde ingerințe în activitatea sa,fiind coordonată de un Colegiu

de Conducere al Curții,prezidată de președinte – DanFrangeti, arbitrii înscriși pelistele arbitrilor fiind imparțialiși independeți în soluționarealitigiilor în care sunt numiți.

câte dosare de arbitraj s-ausoluționat în ultimii ani de cătrecurtea de arbitraj? Putem vorbide o creștere constantă sau deanumite perioade de vârf încreșterea încrederiisocietăților comerciale înacest mod de soluționare adisputelor?

În ultimii 10 ani și până înprezent, Curtea a soluționat unnumăr de 252 de litigii.perioada de vârf a fostînregistrată între anii 2009 –2010, însă, din păcate, înultimii ani se înregistrează unregres în ceea ce priveștecauzele deduse judecățiiacestei Curți. o posibilă

explicație ar consta înnecunoașterea, de cătreagenții economici, aavantajelor de necontestat alesoluționării unui litigiu pecalea arbitrajului, respectivtermenul scurt de soluționare,posibilitatea alegerii arbitrilorde către părți,confidențialitatea.

ce fel de litigii s-au soluționatprin arbitraj: derivate dincontracte de privatizare,contracte comerciale,contracte de închiriere, sumeneachitate de debitor în bazafacturilor, din domeniulmediului, din media, dinproiecte de infrastructură? ce alte domenii de drept au fostvizate de arbitraj?

Cele mai multe litigii au derivatdin contracte comerciale,contracte de vânzare-cumpărare, contracte de

transport, prestații efectuate șineachitate, obligarea la platade daune-interese, obligarea laplata restului de preț șipenalități de întârziere,reziliere de contracte etc.

care este ponderea litigiilorsoluționate prin arbitraj ad-hoc,în ultimii ani? dar pondereaarbitrajelor soluționate prin echitate?

Nu cunosc să fi avut vreunarbitraj ad-hoc și nicisoluționat prin echitate. Întoate litigiile soluționate, aexistat clauza compromisorie,prin care părțile conveneausoluționarea litigiului de cătreCurtea de arbitraj, aceastafiind individualizată, iarTribunalul arbitral fiind de celemai multe ori constituit dintrei arbitri, și mai rar clauzeprin care părțile au convenitsoluționarea litigiului de cătreun arbitru unic, desemnat prinînsăși clauza compromisorie.

cât de des au fostpromovate acțiuni în anularede către partea nemulțumită/părțile nemulțumite desentința arbitrală?

Ca interval de referință, văprecizez că în perioada 2006 șipână în prezent, au fost

curtea de arbitraj comercial și Maritim a soluționat un număr de 252 de litigii în ultimii 10 aniInterviu cu dan FrangetI, Președintele curții de arbitraj comercial și Maritim de pe lângă ccIna constanța


InstItuŢII

formulate 39 de acțiuni în anulareși doar două sentințe arbitraleanulate.

există o bază de date pe care părțileo pot folosi cu privire la experțiirecomandați pe diferite disciplinede curtea de arbitraj comercial și Maritim de pe lângă ccInaconstanța?

În ceea ce privește arbitri înscriși peLista arbitrilor, partea interesată

poate solicita CV-ul oricăruia dintreaceștia Secretariatului Curții. Înceea ce privește experții judiciari,pe toate domeniile de specialitate,aceștia sunt desemnați de pe listelebiroului Local de Expertize de pelângă Tribunalul Constanța, însă văasigur că aceștia țin cont deceleritatea arbitrajului, astfel că s-au efectuat expertize despecialitate cu încadrarea întermenul de soluționare a litigiului,de 5-6 luni.

considerați că actualele dotărilogistice sunt suficiente pentru o derulare adecvatăa procedurii de arbitraj?

Desigur. Curtea de arbitrajComercial și maritim dispune de unSecretariat cu program zilnic 08:00-16:00, de consultanță gratuită,de o sală de judecată și de doiasistenți arbitrali care asigurăprocedura administrativă.Termenele în arbitraj sunt de celemai multe ori scurte, se respectă orastabilită pentru judecată, sentințelearbitrale se motivează și se comunicăpărților, cu respectarea unui termende 30 de zile de la data pronunțării.

Părțile au folosit/folosesc cuprecădere tipul clauzei de arbitrajfolosit în regulamentuldumneavoastră sau au compilattextul din regulament cu alte textedin alte regulamente?

De cele mai multe ori au folositclauza compromisorie standard,recomandată și de Curtea de arbitrajComercial și maritim. au existat însăși clauze mai puțin clare, pe care nule recomandăm, întrucât lasă loc deinterpretări în ceea ce privește ocompetență alternativă sau pot faceca o clauză să fie ineficace. Deaceea, recomandarea este ca, înclauza compromisorie, părțile săconvină asupra instanței arbitralecare va soluționa litigiul, respectivCurtea de arbitraj Comercial șimaritim Constanța și cu mențio -narea expresă ca soluționarealitigiului să se facă potrivit regulilorarbitrale ale acelei Curți.

mircea ficadin păcate, în ultimii ani seînregistrează unregres în ceea ceprivește cauzelededuse judecățiiacestei curți.


BusIness news

raIFFeIsen Bank FInanțează de Peste 13 anIșantIerul naVal constanțaȘantierul Naval Constanța (SNC) abotezat joi, 11 aprilie 2019, ceamai nouă navă pe care aconstruit-o, tancul de produsepetroliere și chimice de 41.000tdw, lansat la apă sub numele„Histria atlas". Raiffeisen bank finanțează depeste 13 ani Șantierul NavalConstanța și a contribuit pânăacum la construcția a 10 nave,din care 8 sunt din celebra seriede tancuri chimice de 41.000tdw. Din cele 10 proiecte, douăsunt speciale: o navă tehnică, tipbarjă (pipe laying shallow waterbarge), utilizată în marea Caspicăpentru rețeaua de conductesubmarine de gaze, iar a douaeste un ponton de maridimensiuni, utilizat pentru omacara plutitoare de mare tonaj.„Histria atlas” este o navăîmbunătățită semnificativ față deprecedentele petroliere, în ceeace privește consumul de

combustibil, tonajul suplimentar,versatilitatea sporită înmanevrabilitate sau operațiunilede încărcare/descărcare etc.Radu Rusen, directorul general alȘantierului Naval Constanța aspus: „Histria atlas este o navămodernă, actualizată la cele mainoi cerințe privind protecția

mediului și consumul de energie.Este un proiect dezvoltat integralde Șantierul Naval din Constanțade la faza de concepție până lafaza de construcție, asistați de unproiectant naval din germania."Cristian Sporiș (foto),vicepreședinte Corporații laRaiffeisen bank, a declarat:

„parteneriatul cu Șantierul NavalConstanța este unul valorospentru noi, prin contribuția pecare putem să o avem direct ladezvoltarea industriei portuare,vapoarele construite la Constanțafiind un reper important alrealizărilor industriei românești.De asemenea, Raiffeisen banksusține prin facilități de finanțareși activitatea de reparații nave dela SNC, activitate cu o pondereînsemnată în veniturilecompaniei. În plus, o mare partedin angajații Șantierului Navalsunt clienții noștri.”Raiffeisen bank este o bancăuniversală de top care deserveștepeste 2 milioane de cliențipersoane fizice, 91.000 Imm-uriși 5.700 de companii. Rețeauabăncii în România numără peste400 de unități, peste 900 deaTm-uri, 20.000 de EpoS-uri și210 de mFm (automatemultifuncționale).


BusIness news

ahk roMânIa seMnează un PartenerIat cu IsJ constanțaVineri, 12 aprilie 2019, s-adesfășurat la Constanța Târgulde oferte Educaționale, undepeste 3.500 de elevi s-auinformat despre viitorul lorprofesional. În cadrul Târgului,directorul general aHkRomania, Sebastian metz, asemnat un acord decolaborare cu InspectoratulȘcolar Județean Constanța. ÎnConstanța sunt în prezent șaseclase de învățământ dual, de ladoar o clasă anul trecut, iar dinseptembrie 2019 va fiînființată și o clasă pentruprofilul comerciant-vânzător. astfel de parteneriate pentrudezvoltarea și promovareaînvățământului profesional șidual în România am semnat,de asemenea, cu ISJ Timiș,brașov, Iași și Ilfov. În pregătiresunt parteneriate cu județeleSibiu, Cluj și municipiulbucurești. „Sperăm ca acesteparteneriate să creezecontextul adecvat pentrueducarea publicului școlar și apublicului larg din fiecareregiune a țării cu privire laînvățământul profesional dual.Ne bucurăm că există osusținere importantă la nivellocal pentru acest tip deînvățământ, atât de necesar însistemul educațional dinRomânia, în contextul lipseiacute a forței de muncă. Nedorim o colaborare de lungădurată atât cu școlile, cât și cuinspectoratele școlare.”Camera de Comerț și IndustrieRomâno-germană (aHkRomânia) coordonează primulproiect de anvergură națională

în învățământul profesionaldual pentru domeniul decalificare Comerț, „Școala deCarte și meserii”. proiectul este unul de referințăși a demarat în anul 2017, cândîn România au început clasa aIX-a primii elevi dinînvățământul dual. atâtproiectul, cât și legislația peaceastă temă au fostdezvoltate la inițiativa și dinnevoia companiilor germaneprezente pe piața românească.pentru a afla mai multe despreacest proiect, vizitați-ne pe

www.scoaladecartesimeserii.rosau pe Facebook/Scoala deCarte si meserii.

despre camera de comerț șiIndustrie româno-germană

Camera de Comerț și IndustrieRomâno-germană (aHkRomânia) este reprezentanțaoficială a economiei germaneși, totodată, cea mai mareCameră de comerț bilateralădin România. aHk Româniaaparține, alături de Camerelede comerț și industriegermane (IHk), rețelei globale

a Camerelor de comerțgermane bilaterale, reunitesub umbrela UniuniiCamerelor de Comerț șiIndustrie din germania (DIHk). Camera de Comerț și IndustrieRomâno-germană, înființată în2002, numără peste 600 defirme-membre și oferăcompaniilor o platformăimportantă pentru networking,schimb de informații șiexperiențe. prin serviciile pecare le oferă și prinevenimentele pe care leorganizează, aHk Româniasusține activ companiilegermane la intrarea lor pepiața românească și este,totodată, partener al firmelorromânești interesate de piațagermană. În România aHk, seimplică activ în implementareasistemului dual de învățământdupă model german și aînființat platforma greenTechEconet Romania, cât și o Curtepermanentă de arbitraj.


BusIness news

InVestIțII de Peste 60 MIlIoane dolarI la roMPetrol raFInare În 2019rompetrol rafinare, cea maimare unitate de profil dinromânia și una dintre celemai moderne din regiuneaMării negre, parte a grupuluikMg International, vabeneficia în 2019 de investițiitotale de 60,5 de milioane dedolari. din total, aproximativ50 de milioane de dolari vorreveni către rafinăriaPetromidia, cea mai modernărafinărie din românia.

o sumă de circa 10 milioane dedolari este destinatăsegmentului de modernizare arafinăriei. astfel, instalațiile vorintra într-o nouă dimensiune deperformanță și stabilitate.„Unul dintre proiecteleprincipale din 2019 estemărirea capacității de încărcaremotorină pe cale feroviară.proiectul constă înmodernizarea rampei CFpentru încărcare și descărcareDiesel. Vor fi montate două noibrațe de încărcare șidescărcare, vor fi realizatedouă tronsoane suplimentarede conducte. pompa nouăpentru încărcare va avea undebit de 250 mc/h și va ajuta lacreșterea volumelor procesate.Estimările arată că proiectul vaduce la o creștere a capacitățiide încărcare cu aproximativ180 kt/an”, au anunțat oficialiiRompetrol Rafinare. Un alt proiect de importanțăeste maximizarea utilizăriicondensului rezultat dinfuncționare a instalației deDesulfurare a gazelor. Reușitalucrărilor va duce la reducereaindicelui de eficiență energetică

(EII) cu 0,29 puncte. practic, seva ajunge la o creștere aeficienței energetice înrafinărie. Instalația de amestec în Liniava trece, de asemenea, printr-un amplu proces demodernizare. Dupăimplementare, sistemul va oferiposibilitatea obținerii unorproduse de calitate superioară.avantajele principale privesc uncontrol mai strict și mai precispentru produsele de calitate,iar fiabilitatea a fost proiectată

la un cost de întreținere reduspentru cel puțin cinci ani. o altă sumă importantă, peste14 milioane dolari, a fostbugetată pentru lucrările deconformare la standardeleinternaționale (obținereaautorizațiilor ISCIR, înlocuireaconductei de apă de incendiuetc.). „prin această investițiemajoră, Rompetrol Rafinaredovedește că pe primul locrămâne siguranța operațională,într-o industrie supusă multorriscuri și care de aproape 20 de

ani a redobândit greutatestrategică pentru economiaRomâniei”, mai spunreprezentanţii companiei. pe lângă dezvoltareainstalațiilor pentru rezultateoperaționale ridicate, dar și alucrărilor de conformarenecesare, rafinăria va trece șiprin procesul specific allucrărilor de mentenanțăcapitală, care au fost bugetatela aproape 30 de milioanedolari. Lucrările vor fi realizatede echipe specializate și substricta supraveghere aspecialiștilor Rominserv.Rompetrol Rafinare este unuldintre principalii contribuabili labugetul de stat al României,doar în 2018 contribuind cuaproximativ 1,5 miliarde dolari.Totodată, compania continuăsă fie cel mai mare exportatorde produse petroliere alRomâniei. anul trecut,cantitățile de produsepetroliere trimise cătresubsidiarele kmg Internationalîn bulgaria, România și georgiaau crescut cu 27%, atingând untotal de 1,7 miliarde dolari.

potrivit comunicatului companiei, în 2018, rafinăria petromidia a înregistrat nu mai puțin de 11recorduri operaționale (materiile prime procesate – 5,92 milioane de tone, produse petroliereobținute 5,78 milioane tone, producția de benzine – 1,36 milioane tone și motorine 2,75 milioanetone, combustibil pentru avioane – 317 mii tone, randamente de produse albe – 86,2%, gradul deutilizare a capacității de rafinare – 91,98%). La acestea se adaugă cele privind îmbunătăţireaindicelui de eficienţă energetică – EEI (96,1) și reducerea pierderilor tehnologice (0,83% wt.).În cei 40 de ani de activitate, pe fondul investițiilor majore, rafinăria a înregistrat o dezvoltare aactivităților sale de producție. De exemplu, de la o cantitate de materie primă procesată în 1979(momentul punerii în funcțiune) de 1,26 milioane tone la 3,82 milioane tone în 2007 (momentulpreluării de către kazmunaygas), respectiv 5,66 milioane în 2017 și 5,92 milioane tone în 2018.

11 recorduri operaţionale în 2018

Documents

centrul vital al vieţii judiciare” Marin VoIculegalmagazin.ro/revista_tiparita/LM22.pdf · de Drept și Științe administrative), asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători