Cele Mai Importante Inovatii

8/16/2019 Cele Mai Importante Inovatii

http://slidepdf.com/reader/full/cele-mai-importante-inovatii 1/10

Cele mai mari 50 de invenţii

şi inovaţii de la roată încoace

Desigur, fiecare are părerea lui în această privinţă, dar n-ar fi interesant să aflăm ce gândesc despreasta oameni care, de decenii, lucrează în domeniul tehnologiilor de tot felul, învaţă despre tehnologii- şi îi învaţă şi pe alţii –, studiază evoluţia tehnologiilor de-a lungul istoriei? Pulicaţia americană !he

"tlantic a avut iniţiativa de a aduna un grup de #$ e%perţi – oamenii de ştiinţă, ingineri, istorici,oameni de afaceri - şi de a-i ruga să întocmească, fiecare, o listă a $& de invenţii sau inovaţii pe carele consideră cele mai importante' (ingura condiţie pusă era aceea ca reuşitele respective să fieposterioare inventării roţii, survenită acum cca' )*** de ani şi atât de importantă pentru evoluţiaulterioară a tehnologiilor şi a civilizaţiei umane, în general, încât roata a a+uns să simolizeze, înmentalitatea colectivă, însăşi ./0", ideea revoluţionară care schimă din temelii universultehnologic de până atunci şi dă un imold nemaintâlnit progresului' ată rezultatele acestui incitante%erciţiu, care ne dau o idee despre modul în care oamenii înţeleg lumea şi evoluţia ei – lumeatrecută, prezentă şi chiar pe cea viitoare'

"nalizând listele oferite de participanţi, cântărind valoarea acordată fiecărei invenţii ori inovaţii, peaza ordinii lor, 1ames 2allo3s, autorul articolului din The Atlantic , a sintetizat informaţiile într-o listămai cuprinzătoare – de &* de izânzi tehnologice considerate cele mai însemnate din istorie' 4ista e,evident, foarte departe de a fi e%haustivă5 după cum spune el însuşi, a întocmi o listă de 6numai7 &*de astfel de reuşite înseamnă să e%cluzi de pe listă alte &*'***' enumărate sunt invenţiile şiinovaţiile care au schimat viaţa omenirii, iar &* dintre acestea – în cursul a sute de mii de ani deevoluţie – pare puţin' Dar, aşa limitat şi inevitail suiectiv cum este, rezultatul nu este mai puţininteresant' ată lista, îmogăţită cu comentarii ale autorului şi ale unora dintre cei #$ e%perţi care aufost rugaţi să participe la proiect'

1. Tiparul, anii 1430

ominalizată de #* din cei #$ participanţi, inventarea tiparului cu litere moile, în /uropa secolului al8.-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmogăţirea şi răspândirea rapidă aacesteia'

2. Electricitatea, s!rşitul secolului al "#"$lea.

http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2013/11/innovations-list/309536/





.iaţa modernă este de neimaginat fără ea5 nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nuar fi e%istat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor'

3. %enicilina, 1&2'

"cest prim antiiotic sintetic faricat de om a deschis o eră nouă în medicină5 oli altădată incuraileau devenit cu uşurinţă vindecaile graţie antiioticelor'

4. Ec(ipamentele electronice cu semiconductori, )umătatea secolului ""

/le reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale9 fără ele, n-am fi avut mi+loacele de comunicare înmasă de care dispunem azi'

5. *entilele optice, secolul "###

Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contriuţia lentilelor la progresulomenirii nu se rezumă la atât' :chelarii, de e%emplu, au reprezentat un imens factor de progres5după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor,sporind considerail numărul celor care puteau 6ori puteau învăţa7 să citească şi să scrie'

+. !rtia, secolul ##

(uport al scrierii şi al imaginilor, ea a contriuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creştereanumărului de oameni ştiutori de carte'

-. otorul cu ardere internă, s!rşitul sec. al "#"$lea

" înlocuit în modul cel nai avanta+os motorul cu auri, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta'

'. /accinarea, 1-&+

;n acest an, medicul ritanic /d3ard 1enner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosindun virus al unei oli a vitelor9 inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă 6produsă de infecţia cu unvirus înrudit7, o oală desfigurantă şi cu mortalitate mare' Dar vaccinarea a luat avânt aia începândcu anul #<<&, când 4ouis Pasteur a inventat vaccinul antiraic 6împotriva turării7'

&. #nternetul, anii 1&+0

nternetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze încomun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani'Precursorul nternetului datează din #=)&, când "genţia pentru Proiecte "vansate de >ercetare îndomeniul "părării 6D"P"7, din cadrul Departmentului "părării din (@", a creat prima reţea decomputere interconectate, denumită "P"net' Prin e%tinderea continuă a acestei reţele s-a a+uns lanternetul de azi - infrastructura ce stă la temelia erei digitale'

http://www.descopera.ro/stiinta/11133085-cine-a-fost-maurice-hilleman-omul-care-a-salvat-mai-multe-vieti-decat-orice-alt-savant-din-secolul-xx

http://www.descopera.ro/stiinta/11133085-cine-a-fost-maurice-hilleman-omul-care-a-salvat-mai-multe-vieti-decat-orice-alt-savant-din-secolul-xx



10. otorul cu auri, 1-12

" pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posiilă înflorirea evoluţieindustriale'

11. iarea aotului, 1&1'

/ste o invenţie pe cât de puţin cunoscută, pe atât de importantă5 chimistul german 2ritz Aaer a pusla punct un procedeu de sinteză a amoniacului, care a permis faricarea industrială 6prin procedeulAaer-Bosch7 a îngrăşămintelor cu azot – unul dintre elementele determinate ale evoluţie .erzi6vezi nr' $$7, care a sporit impresionant recoltele şi a salvat de la moarte multe sute de milioane deoameni'

12. #nstalaţiile de canaliare, mi)locul sec. al "#"$lea

eprezintă una dintre cauzele ma+ore ale creşterii duratei vieţii – noi, europenii, trăim azi, în medie,cu câteva decenii une mai mult decât în #<<*'

13. erierarea, anii 1'50

" schimat profund modul în care ne hrănim şi a contriuit la îmuntăţirea sănătăţii pulice' nvenţiaeste importantă nu numai din perspectiva alimentaţiei9 medicamente şi vaccinuri pot fi azitransportate la mari distanţe şi păstrate mult timp, graţie acestei descoperiri, salvând milioane devieţi, pretutindeni în lume'

14. %raul de puşcă, secolul "

Poate că e o invenţie pe care am fi vrut mai curând să n-o fi cunoscut, căci contriuţia ei la ucidereasemenilor şi la creşterea tragică a CeficacităţiiC răzoiului este inecunoscută' Dar acest e%ploziil aavut şi alte întreuinţări, în scopuri mai paşnice – de pildă, în construcţia de drumuri ori e%ploatăriminiere' :ricum, este o invenţie a cărei importanţă nu poate fi negată, dacă o privim din perspectivaimpactului ei asupra civilizaţiei umane'

15. 6vionul, 1&03

" transformat profund economia, mărind enorm viteza cu care pot fi transportate persoane şi unuri9

a transformat şi modul în care este dus răzoiul, dar a schimat şi felul în care percepem lumea încare trăim'

1+. Computerul personal, anii 1&-0

" sporit e%traordinar capacitatea oamenilor de a comunica şi de a învăţa'

1-. 7usola, secolul "##



Permiţând orientarea chiar în lipsa unor repere vizuale – în largul oceanului, de e%emplu – a permiscălătorii din ce în ce mai lungi şi ne-a a+utat să descoperim lumea'

1'. 6utomoilul, s!rşitul secolului "#"

" transformat viaţa de zi cu zi a oamenilor, cultura şi civilizaţia umană'

1&. aricarea industrială a oţelului, anii 1'50

" devenit fundamentul industriei moderne şi a rămas la fel de important azi ca şi acum un secol şi +umătate'

20. %ilula anticoncepţională, 1&+0

" produs o adevărată revoluţie socială, una dintre cele mai puternice din istorie'

21. isiunea nucleară, 1&3&

" înzestrat omul cu noi capacităţi de a distruge, dar şi de a crea'

22. evoluţia /erde, )umătatea secolului ""

>ominând tehnologii precum aplicarea îngrăşămintelor chimice 6nr' ##7 cu ameliorarea ştiinţifică asoiurilor de plante, evoluţia .erde a mărit enorm producţia de alimente la nivel gloal' Despreorman Borlaug, Cpărintele evoluţiei .erzi, se spune adesea că ar fi salvat de la moarte un miliardde oameni'

23. 8etantul, 1-5-

>u a+utorul lui, au putut fi realizate oservaţii astronomice şi întocmite hărţi, care ne-au a+utat săcunoaştem şi să înţelegem mai ine planeta şi @niversul'

24. Teleonul, 1'-+

" permis vocii umane să se audă de la distanţe de mii de Eilometri, revoluţionând comunicarea'

25. 8crierea alaetică, mileniul # î.e.n.

:dată cu apariţia acesteia, informaţia a devenit mai accesiilă şi mai uşor de găsit9 după opiniaautorului, ea ar fi permis societăţilor care o practicau să le întreacă pe cele care foloseau scriereaideografică'

2+. Teleraul, 1'3-

http://www.descopera.ro/stiinta/10867497-norman-borlaug-cel-care-a-salvat-de-la-moarte-un-miliard-de-oameni







" mărit spectaculos viteza cu care putea fi transmisă informaţia9 după cum spune 1oel FoEGr6profesor de economie şi istorie la orth3estern @niversitG7, unul dintre participanţii la proiectulpropus de !he "tlantic, înainte de telegraf, informaţia nu putea merge mai repede decât un omcălare'

2-. Ceasul mecanic, secolul al "/$lea

" cuantificat timpul şi a marcat începutul unei transformări drastice a modului în care oamenii îşiorganizau e%istenţa zilnică'

2'. adioul, 1&0+

" fost o demonstraţie a capacităţii e%cepţionale a acestei categorii de dispozitive - mi+loaceleelectronice de comunicare în masă – de a răspândi idei şi de a uniformiza cultura'

2&. otoraia, începutul sec. "#"

" transformat profund profesii precum +urnalismul, dar şi arta, şi cultura, precum şi modul în care nevedem pe noi înşine'

30. %luul cu cormană, sec. "/###

(pre deoseire de modelele mai vechi, plugul cu cormană nu doar taie razda, ci o şi răstoarnă, înăuşind creşterea uruienilor şi aducând la suprafaţă sustanţele nutritive din sol' Pare o îmunătăţire modestă adusă unei unelte vechi, dar, de fapt, impactul ei a fost e%traordinar5introducerea ei a mărit foarte mult productivitatea pământului, ceea ce a influenţat considerail

economia şi, astfel, întreaga civilizaţie' "utorul articolului plasează această invenţie în secolul al8.-lea, dar ea a fost utilizată şi mai înainte' ;n secolul al 8.-lea, însă, designul acestor pluguri afost considerail îmunătăţit5 în această perioadă au fost inventate şi s-au răspândit pe scară largămodele de plug cu cormană mult mai uşoare şi care puteau fi produse în număr mare în farici9 eleau devenit foarte populare şi au contriuit mult la progresele agriculturii în /uropa şi în "merica deord'







31. 9uruul lui 6r(imede, sec ### î.e.n.

>elerului învăţat antic îi este atriuită inventarea unuia dintre primele dispozitive de pompare a apei – un soi de Ctiruşon rotitor care împingea apa în sus printr-un tu' nvenţia a îmunătăţit tehnologiairigaţiilor şi este utilizată şi în ziua de azi, de e%emplu în instalaţii de tratare a apelor uzate'

32. aşina de erenat umacul, 1-&3

nventată în (@", a permis separarea mecanizată a firelor de umac de seminţele plantei, oactivitate care, anterior, era făcută manual şi era foarte laorioasă' >a urmare, industria ţesăturilor deumac a devenit mult mai productivă şi, desigur, cererea de materie primă a devenit mai mare9 ca oconsecinţă tristă, a luat amploare şi s-a consolidat fenomenul sclaviei pe plantaţiile de umac din

sudul (tatelor @nite ale "mericii'

33. %asteuriarea, 1'+3

@na dintre primele aplicaţii practice ale teoriei germenilor infecţioşi, elaorată de Pasteur,pasteurizarea – o metodă de conservare a alimentelor lichide, prin supunerea lor la temperaturi

înalte, oprind astfel înmulţirea acteriilor – este socotită una dintre cele mai eficiente intervenţiiumane în domeniul sănătăţii pulice, în întreaga istorie a umanităţii'



34. Calendarul reorian, 15'2

" corectat calendarul iulian, mai vechi, realizând o sincronizare mai ună a mersului civilizaţieiumane cu ritmurile naturale determinate de ciclurile astronomice'

35. ainarea petrolului, )umătatea secolului al "#"$lea

/conomia mondială se azează şi azi, în imensă măsură, pe petrol, prin prelucrarea căruia se oţinmii de produse de uz cotidian'

3+. Turina cu aur, 1''4

Deşi mai puţin mediatizate decât motoarele cu auri, turinele cu aur reprezintă şi azi unul dintrepilonii pe care se spri+ină industria energetică9 cca' <*H din energia electrică produsă în lume esteoţinută cu a+utorul lor'

3-. Cimentul, mileniul # î.e.n.

De la cele mai vechi versiuni de lianţi, făcute din var şi nisip, până la cimentul modern, acest tip dematerial stă – la propriu - la temelia civilizaţiei'

3'. 6meliorarea ştiinţiică a soiurilor de plante, anii 1&20

Deşi oamenii au început – conştient sau nu - să selecţioneze plantele încă de la începuturileagriculturii, aia în secolul 88 oamenii de ştiinţă au redescoperit lucrările 6datând in secolul al 88-lea7 otanistului Iregor Fendel, Cpărintele geneticii, şi au început astfel să înţeleagă genetica

plantelor, aza oricărui proces eficient de ameliorare' 6Fai târziu, pe aza acestor descoperiri, aputut fi întreprins şi studiul geneticii umane, în care s-au înregistrat progrese atât de spectaculoase7'

3&. ora)ul petrolier, 1'5&

"limentează economia modernă, influenţează profund geopolitica şi modifică clima planetei'

40. :aviaţia cu vele, mileniul #/ î.e.n.

>a şi avionul 6nr'#&7 dar cu mult înaintea acestuia, a transformat domeniul transporturilor, al

răzoiului şi viziunea noastră asupra lumii'

41. ac(eta, 1&2+

>u a+utorul rachetelor, am a+uns mai departe de Pământ decât prin orice alt mi+loc9 de fapt, dupăcum spune Ieorge DGson, un alt participant la proiect 6specialist în istoria tehnologiilor7, rachetaCeste singurul mi+loc prin care am putut părăsi planeta, până acum'



42. 7anii de (!rtie, sec al "#$lea

"u reprezentat un pas important spre Castractizarea anilor, caracteristică economiei mondiale înmomentul de faţă'

43. 6acul, mileniul ### î.e.n.

@n instrument de calcul apărut de timpuriu, aacul a fost unul dintre primele dispozitive menite săa+ute inteligenţa umană'

44. 6erul condiţionat, 1&02

Poate pare surprinzător, dar este una dintre invenţiile care a+ută e%trem de mult dezvoltareaeconomiei în ţările unde temperaturile sunt ridicate, în anumite anotimpuri sau permanent' ;n ultima

+umătate de secol, aerul condiţionat, spune autorul articolului, a +ucat un rol ma+or în e%tindereapopulaţiei, creşterea nivelului ei de trai şi îmunătăţirea condiţiilor de muncă în statele din sudul(@", iar acum +oacă un rol similar în ţări precum >hina, ndia, ţările arae ş'a'



45. Televiiunea, prima )umătate a sec. ""

După o e%presie de+a consacrată, a adus lumea întreagă în casele oamenilor'

4+. 6nesteia, 1'4+

@na dintre primele sustanţe utilizate în acest sens de chirurgii occidentali a fost eterul, ale căruiefecte au fost prezentate în cadrul unor demonstraţii pulice' După cum spune foarte plastic 1ames2allo3s, odată cu introducerea anesteziei, chirurgia a început să se deoseească de tortură'

4-. Cuiul, mileniul ## î.e.n.

@nul dintre e%perţii solicitaţi să participe la proiect, 4eslie Berlin 6specialist în istoria afacerilor şi atehnologiei, la @niversitatea (tanford7, e de părere că inventarea cuielor Ca prelungit viaţa, prin faptulcă a conferit oamenilor capacitatea de a-şi construi adăposturi'

4'. %!r(ia, mileniul ### î.e.n.

: idee aparent copilăresc de simplă, dar e%traordinar de eficientă' (e crede că egiptenii antici aufolosit din plin această invenţie simplă şi genială pentru ridicarea celerelor lor piramide'



4&. *inia de monta);anda rulantă, 1&13

" transformat economia lumii – de la atelierele meşteşugăreşti la uzinele ce produc în masă unuride larg consum'

50. Comina aricolă, anii 1&30

" mecanizat muncile câmpului, dând oamenilor liertatea de a se ocupa de alte tipuri de activităţi'

;ncă o dată, aceste aprecieri sunt cu totul suiective, influenţate - inconştient, dar inevitail - denaţionalitatea celor care le fac, de preferinţele fiecăruia, de inspiraţia de moment chiar, precum şi devremuri5 un sonda+ de acelaşi gen ar fi arătat cu totul altfel acum #** de ani, sau chiar acum $* deani'

4ipsesc din această listă multe alte izânzi ale ştiinţei şi tehnologiei, pe care alţii poate le-ar fi inclus9

sistemele IP(, de care depind atât de mult azi transporturile şi comunicaţiile9 conceptul număruluizero, pe care unul dintre participanţi, Padmasree Jarrior, director responsail de tehnologie şistrategie la >isco, l-a propus, de altfel, pe lista sa proprie, şi multe altele'''

@n alt punct care merită suliniat este caracterulK amivalent, să zicem, al multora dintre acesteinvenţiiLinovaţii5 pot face atât ine, cât şi rău' @neori, latura lor negativă nu se arată de la început, dar devine evidentă pe parcurs' MDacă te uiţi la antiiotice, insecticide, mi+loace de transport - de fiecaredată când rezolvă o prolemă, apare una nouă, spune 1oel FoEGr'

Dar asta creează - nu-i aşa? - o permanentă nevoie de soluţii, care stimulează ivirea a noi şi noiinvenţii şi inovaţii' (e numeşte progres'

http://www.descopera.ro/cultura/11640391-cele-mai-mari-50-de-inventii-si-inovatii-

de-la-roata-incoace

http://www.descopera.ro/cultura/4712392-tanar-si-nelinistit-incredibila-poveste-a-lui-zero





Documents

Cele Mai Importante Inovatii