4-10 mai 2004 Anul XIV nr. 18 (647) 4-10 mai 2004 32 de pagini 15.000 lei

Radioul de partid [i de stat, cuibu[or de nebunii

Pre[edintele Radioului a pus \n und` un divor]s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Dragoste cu de-a silva

PSD ne-a exploatat toat` craca de sub picioarein codru rupi o r`murea, \i pas` PSD-ului de ea? |i pas`, pentru c` e r`mureaua lui [i ar putea s` o valorifice, s` o dea unui om de afaceri prieten, s` ajute vreo organiza]ie prieten` ori s` o ofere ca mit` electoral` mul]imilor proaste. C\nd [eful peste ramuri este Ion Dumitru, directorul Regiei Romsilva [i bun prieten al premierului N`stase, ve]i \n]elege de ce nici ursul nu se mai simte bine \n Romnia [i \ncearc` s` dispar` de tot.

T

D

D

ivor]urile, ca [i corup]ia, furtul, nesim]irea, demagogia [i, mai nou, candida]ii la prim`rie se ]in lan]. Ca dovad` c` la noi, romnii, ni[te nenorociri nu vin niciodat` singure, seria neagr` a partajelor continu` cu un cuplu care are leg`turi din toate pozi]iile cu PSD-ul: Drago[ {euleanu, pre[edintele Radioului de stat, [i Carmen {euleanu, purt`tor de cuv\nt la ministerul lui Dan Ioan Popescu. Normal, deci: povestea lor de desp`r]ire are de toate. Abuz sexual \n serviciu, deturnare de funduri, pupincurisme (la propriu [i la figurat), parfum de telenovel` social-democrat` [i suspans erotic pe banii no[tri, ai abona]ilor.

Pagina 3

Pagina 19

Nu a[a, m`! Ia-o mai de jos, stai la coad` [i d`-i tare! Acum dau bine la Prim`rie, nea Viorele?

A[a! Momeee[ti... [i dai cu limba ascu]it`!

Apuc`, m`, clasa de mijloc [i d`-i la fisc! Ai \n]eles?

Geonele, ne mai ]ii mult, m`?

Uimirea:Geoan` la Prim`rie. Unde-s mul]i pro[ti, Puterea cre[te \n sondajeT

Pe [antierele PSD-ului au \nceput lucr`turile de prim`var`: ministrul de Externe, Mircea Geoan`, va vizita pentru prima oar` Bucure[tiul

2

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITEDomle, a[a-mi trebuie dac` am fost generos cu to]i nenoroci]ii din PSD. P`i, cine dracu s` m` mai sus]in` [i pe mine dac` eu pe to]i sectorenii mei agricoli ilfovi i-am declarat cu m\na mea ori mor]i, ori r`ni]i la Revolu]ie?

Vara asta sp`l`m n familiePotrivit unui cotidian ie[ean, senatorul Solcanu a achizi]ionat recent, punnd pe mas` 600 de milioane, o ]arin` plantat` cu vi]` de vie pe care a revndut-o iute cu 3,6 miliarde de lei. Noul cump`r`tor este doamna Prisecaru, nevasta unuia dintre [tabii pesedi[ti locali. Un tun de 3 miliarde, a dracu lovitur`, ve]i fi tenta]i s` exclama]i. {i dac` nu-i a[a, dac` e doar pentru c` se apropie vremea depunerii candidaturilor ([i a declara]iilor de avere), cnd alde Solcanu ar trebui s`-[i justifice viloiul & celelalte bunuri agonisite n legislatur`? Dac` o afacere cu terenuri, dat` n vileag la gazet`, poate fi un bun motiv de a te feri de alte ntreb`ri mai indiscrete? n plus, nu [tim dac` nu cumva afacerea ar putea fi numit` sp`lare de bani n familie. n marea familie pesedist`, desigur.

Brfe, [menuri, [u[anelelui Geoan` la calvarul NNNRecenta condamnare a Prim`riei Capitalei vine direct din fica]ii lui N`stase, irita]i la culme de popularitatea ministrului de Externe. Prezentabil, moderat, fluent \n englez`, francez` [i cotrocenez`, Mircic` cel lingu[itor era un real pericol pentru cele dou` posturi vizate de Adelu: ori pre[edinte, ori prim ministru. A[a c` s-a hot`r\t s`-l consemneze pe Titulescu la Bucure[ti, s` nu mai umble el bra] la bra] cu to]i mai marii lumii, care s`-l cear` apoi, pe canale diplomatice, \ntr-un post de conducere. Era \ns` nevoie ca o pisic` s`-i fie ar`tat`, fiindc` Mirciulic` nu se l`sa a[a u[or aruncat \n ghearele lui B`sescu. Ei bine, [antajul s-a produs, \ntre altele, cu faxul de felicitare adresat de Geoan` lui Constantinescu imediat dup` alegerile din noembrie 96. Documentul, c`utat mult` vreme de jandarmii PSD, a fost \n cele din urm` g`sit. Unde, cum [i la ce pre] v` vom istorisi \n episoadele urm`toare. |ncheiem cu un sfat pentru domnul N`stase: ca fenomen istoric, marginalizarea unuia mai t\n`r poate sf\r[i prost. Recent mazilitul baron de Ilfov c`ruia i-a luat locul de partid generalul necalific`rilor noastre la na]ional`, Bebe Ivanovici, a trecut pe la du[manul PSDului s`-[i ofere r`zbun`tor serviciile specializate de activist politic. De aceast` dat`, spre deosebire de alte cazuri mai provinciale, partidul lui B`sescu, Boc [i Gu[` n-a acceptat un nou bebe. Geoan`, \ntr-o pozi]ie NNNMircea de sacrificiu ritualic. Luni, la orele 9,30, CPEXul PSD-ului a hot`rt: cel mai popular om al acestui partid nepopular \n Bucure[ti \l va \nfrunta pe balaurul B`sescu la Prim`ria Capitalei. E clar c` N`stase a sc`pat de cel mai important contracandidat din snul partidului la pre[edin]ia Romniei, lund \n calcul ambele variante: pierde sau c[tig`, actualul ministru de Externe al ]`rii va fi departe de locul destinat lui Bombonel [i poate chiar de viitorul post de prim-ministru. T`tucul lui Opri[an, Miron Mitrea, a fost prezent smb`t` la Foc[ani, ca s` s`rb`toreasc` 1 Mai muncitoresc a[a cum se cuvine pentru un om care n-a mai muncit de cnd a parcat Raba \n fa]` la sindicat [i a luat taxiul spre PSD. |n comuna Gole[ti, suburbia Foc[aniului, la inaugurarea sistemului de alimentare cu ap`, Mitrea, so]ia [i alaiul pesedist au fost \ntmpina]i de copii cu flori \n mini. Muncitorimea cu furci [i topoare \n mini a fost ]inut` departe de eveniment de \nsu[i Opri[an, care a ]inut s` le spun` localnicilor c`, dac` liberalii [i ]`r`ni[tii le-au dat g`le]i goale, PSD le d` ap`. |n acest sens, Opri[an chiar a d`ruit poporimii g`le]i pline cu ap`, evident, c` pe alea cu rahat le epuizase el. PSD Maramure[ face eforturi disperate pentru a pierde alegerile \n favoarea PRM. Gafa fundamental` cu care vrea s` intre \n alegerile locale e c` din partea PSD vor candida cam

NNN

Ho]olino, n`lbitorul catifelat

Bebe Ivanovici-Certificat, singurul terorist care mai face [i ast`zi victime la Revolu]ia din Decembrie 1989acelea[i persoane, care nu sunt persoane, ci [ulfe, pentru Consiliul Jude]ean. Printre care se num`r` [i fo[tii parlamentari Teodor Ardelean sau Augustin Boti[, ct [i baronii locali Alexandru Cosma sau Dumitru Matei, care vr` banii bugetari, cu furca, \n societ`]ile lor private, cu care se fac c` repar` str`zile [i podurile care nu duc nic`ieri sau mimeaz` c` bag` gaz [i ap` pe lng` casele oamenilor. |ntr-un sondaj nedat publicit`]ii, executat de Universitatea din Baia Mare, PRM este cotat ca forma]iune favorit` \n jude]ul Maramure[. Drept dovad`, timpul n-a mai avut r`bdare cu senatorul Doru Liviu Bindea, care a fugit recent de la

A[ez`m\ntul cultural

NN

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NN

NN

PSD la PRM. Tribunalul din Timi[oara d` sentin]e care dep`[esc Matrixul prin minuni [i abera]ii. Judec`toarea Buta are [ansa s` candideze la titlul de cel mai aberant magistrat din estul Europei. Ea a respins zilele trecute cererea unei firme, prin care solicita protejarea m`rcii ob]inute de la OSIM pentru o perioad` de 10 ani. A respins-o, bine\n]eles, \n favoarea firmei concurente a unui euro[mecher din Italia. Pe care \l cheam` Danilo Vettore [i despre care se presupune c` este cel pu]in mafiot. Pe care \l ]ine \n mn` {ipo[, pre[edintele Consiliului Jude]ean. C`rui {ipo[ euro[mecherul a avut grij` s`

nu-i lipseasc` nimic din tot ce este omenesc [i util. O b\rf` de ultim` or` din culisele lui Dan Diaconescu, despre adev`ra]ii ac]ionari ai OTV. Care ar cam fi urm`torii: D.D. (Dan Diaconescu), D.I.P. (Dan Ioan Popescu) [i A.N. (Adrian N`stase), fiecare cu c\te 33%. Evident, pe ultimii doi n-o s`-i g`si]i \n acte. S\nt adev`ra]i profesioni[ti: nu las` urme.

N

Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Bula demnitaruluiCATEGORIA

ILIE SRBU

Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu v\nz`ri publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Adrian N`stase (prim-ministru): |ncerc`m s` ar`t`m c` Romnia este, din punctul meu de vedere, o mare putere v\n`toCATEGORIA reasc`.CATEGORIA

nistrul Justi]iei): Justi]ia are 14 ani ca v\rst` [i se comport` ca atare. Ilie Rautescu (primar Rovinari): S` nu mai fac` imixtiune \n democra]ie.

Adriane, \i vezi pe tinerii `ia doi care se giugiulesc \n iarb` \n locul unde ar fi trebuit s` ridice ANL-ul un bloc pentru ei, ca s` nu mai stea pe c\mp? E, ei s\nt viitorul ]`rii! Pentru ei trebuie s` fur`m noi acuma!

EMIL BOBUIoan Talpe[ (ministru de stat): Nu [tiu cum \[i imagineaz` domnul Verheugen pe[tii mari. Cert este c` pe[tii mari se g`sesc peste tot. Noi [tim foarte multe f`r` s` putem preciza. Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Noi am pierdut mult` vreme, o perioad` de timp. Cristian Diaconescu (mi-

ACESTE CUVINTE NE DOARE

Gigi Becali (pre[edintele PNG): |mi place acest film (Mihai Viteazul n.n.) pentru c` m-a inspirat s` intru \n politic` [i a trezit \n mine sentimente de patriotism, b`rb`]ie, de m`re]ie, sentimente paterne [i de iubire de ]ar`.CATEGORIA

STR~IN DE TURISMMiron Mitrea (ministrul Transporturilor, Locuin]ei [i Turismului): Ca ministru social-democrat, turistul str`in nu este o ]int` pentru mine. |ntunericitul

Pe [antierele patriei, brigadierii Miron Mitrea, Adrian N`stase [i Micky {pag` construiesc Viitorul de Euro al Romniei

Doamnelor [i doamnelor! A ap`rut

tabu

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.roacademia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

3

Dezv`luiri [ocante despre cel mai mare jaf forestier din istoria p`durilor patrieiConform aprecierii speciali[tilor din silvicultur`,perioada 2001-2003 a guvern`rii PSD este cea mai cumplit` din istoria codrului romnesc. Ea poate fi comparat` doar cu marea invazie a t`tarilor din 1241 sau cu lovitura de stat de la 23 august 1944. Din motive independente de voin]a sa, Alian]a D.A. n-a putut evalua exhaustiv guvernarea PSD, \n perioada 2001-2003, pentru c` i-ar fi trebuit o enciclopedie ca s-o fac`. O s` v` spunem noi ce n-a putut evalua nimeni. Vom \nzeci evalu`rile Alian]ei, cu privire la guvernare, cu dezv`luirile noastre. Dar pentru c` tot am ajuns aici, la p`dure, o s` v` spunem ce-a f`cut PSD-ul cu silvicultura, dup` alegerile din 2000. |n primul rnd, Adrian N`stase l-a adus pe Ion Dumitru de la Direc]ia Silvic` Trgovi[te, \n fruntea regiei Romsilva. Dintre calit`]ile de Hant`tar ale lui Dumitru, zis Capdemort, nu putea lipsi catedra de profesor la Universitatea Valahia, despre care vom vorbi; voca]ia de vn`tor de protocol, despre care o s` intr`m \n detalii; distrugerea unui sit arheologic \n Trgovi[te, peste care [i-a f`cut locuin]` personal`, despre care am scris deja, [i sponsorizarea cu materiale de construc]ii [i mn` de lucru specializat` a vilei din Cornu a premierului N`stase, despre care iar`[i am scris.

A dat 400 de milioane de lei Crucii Ro[ii

din Dmbovi]a, \n numele unor solicit`ri f`cute de Consiliul Jude]ean (1573 [i 1574/ 23.02.2004). Cu banii vor fi ajuta]i copiii [i persoanele defavorizate, prin Crucea Ro[ie. Iar persoanele defavorizate vor vota partidul care fuge spre ro[u. A uns cu 120 de milioane prim`ria Corn`]elu, la solicitarea din 25 februarie a Direc]iei Silvice, pentru organizarea Festivalului na]ional de folclor P`dure, p`dure.... Care ar trebui s`-[i schimbe numele \n P`dure, p`dure, vai de capul t`u, \n ce hal te-a adus Dumitru. A scos 40 de metri cubi de cherestea la solicitarea prim`riei Pucioasa (1 martie a.c.), pentru repararea acoperi[urilor locuin]elor unor nevoia[i. A c`ror singur` nevoie este s` voteze cei trei trandafiri, care le ]in loc de acoperi[. Trandafiri care, o dat` la patru ani, trebuie repara]i [i ei [i un[i cu ulei electoral. A mituit cu 100 de metri cubi de cherestea [i 135 de milioane de lei prim`ria B`leni (29 martie a.c.), pentru repararea locuin]elor unor cet`]eni defavoriza]i. C`rora le vor curge balele la alegeri, dup` partidul care le-a crpit s`r`cia, dup` ce tot el i-a adus la sap` de lemn. A decartat 2904 euro pentru repararea tomografului spitalului jude]ean (1 martie a.c). {i, nu \n ultimul rnd, [i-a dat 640 de mi{i pentru c` aceast` lioane de lei (5 noiembrie 2003), pentru amenajarea amfiteatrului d`ruire trebuia Facult`]ii de ingineria mediului recompensat` a Universit`]ii Valahia, unde cu ceva exemplar, Partidul [i este profesor. N`stase l-au desemnat pe Dumitru drept vicepre[edinte al or- Asta este zero barat, ganiza]iei PSD Dmbovi]a. Pre\n compara]ie [edintele organiza]iei este deputatul PSD Ion Stan, pre[edintele cu ce-a dat Comisiei de control al activit`]ii de fapt. {i totul din banii no[SRI, n`scut \n Nucet, Dmbovi]a. tri. {i totul \ntr-un interval de [aCe nu face Dumitru pentru Nu- se luni, de cnd timpul a \nceput cetul lui Stan? C` doar` dar din s` miroas` irespirabil a alegeri. dar se face rai. Prin solicitarea Mii de metri cubi de cherestea [i 806/ 29.01.2004, Comisia de con- lemn de foc, \n valoare de sute de trol al SRI a cerut o sponsorizare miliarde de lei, au fost da]i pende un miliard de lei regiei, cu tru: Protopopiatul din Roznov; motiva]ia de a sprijini lucr`rile Episcopia Caransebe[ului; Code restaurare a M`n`stirii Nucet. mandamentul Garnizoanei BuPe semn`tura lui Stan. Care \i cure[ti; M`n`stirea Cucui[-Hucump`r` pe c`lug`ri pe banii nedoara; Federa]ia filatelic`; no[tri, ca ei s`-l pomeneasc` \n Parohia ortodox` Turda II; Biseslujbele lor [i s`-i ureze via]` par- rica ortodox` ucrainean`; Parrolamentar` pn` la adnci b`tr- quia ortodoxa rumana San Conne]e. Banii publici ai regiei au stantino y Santa Elena din fost vira]i prin Direc]ia Silvic` Caracas, Venezuela, la solicitarea Trgovi[te. Ce nu mai face Du- nr. 20.454/19.09.03, a cabinetului mitru pentru Stan? |l bag` \n Teoctist; Societatea cultural-paecua]ia privatiz`rii p`str`v`riei triotic` Avram Iancu; FaculIzvorul T`tarului din Moroeni. tatea de Silvicultur` Bra[ov (abTrucheaz` licita]ia [i respinge solvit` de Dumitru); Prefectura dosarele concuren]ilor, c`rora nu Prahova; Consiliul Jude]ean Arle admite contesta]iile. Pn` la ge[; Seminarul teologic din urm`, p`str`v`ria a fost adjude- Caransebe[ (fostul loc de munc` cat` de Ion Stan, de Victor Sanda, al ministrului Ilie Srbu); Palatul prefectul Dmbovi]ei, [i de Ion copiilor din Trgovi[te, TVR, DiDumitru. {i pentru c` Dmbovi]a rec]ia patrimoniu Dmbovi]a. Pe este jude]ul lui, pe listele c`ruia 11 martie a.c. a dat 400 de metri se preg`te[te s` candideze la ale- cubi de lemn, la solicitarea Prigerile generale, Dumitru a des- m`riei sectorului 2, condus` de chis larg punga avu]iei bugetare, pesedistul Neculai On]anu, pensponsoriznd \n dreapta [i-n tru sprijinirea familiilor aflate \n stnga, cu o d`rnicie puternic dificultate. Num`rul persoanelor fizice mituite de Dumitru cu motivat` electoral.

Pl`mni cu pete luminoaseLuni [i mar]i, Ministerul S`n`t`]ii a organizat concursul de ocupare a posturilor de director general [i director adjunct medical la institutele din subordine. La Institutul de Pneumoftiziologie M. Nasta din Bucure[ti nu se organizeaz` concurs ! De ce? Deoarece actualul director, prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, este director din 1996, este academician-profesor consultant, este pre[edintele Societ`]ii Romne de Pneumologie (tocmai recent reales!), este responsabilul Programului Na]ional de control al tuberculozei 2001-2005, este prieten de cas` cu don Lorenzo [i prieten de curte cu Dan Ioan Popescu, dup` cum declar` n cercurile de apropia]i sau acoli]i Director adjunct la M. Nasta este dr. Didilescu, un veteran al re]elei de pneumoftiziologie, colaborator plecat al directorului [i care nu a ezitat s`-l caracterizeze pe Stoicescu ntr-o Enciclopedie Medical` recent` drept o figur` luminoas` a Pneumologiei romne[ti. Atunci, dac` e luminoas`, doar nu o s` fie trecut` n umbr` printr-un concurs oarecare, a[a cum vrea o lege ntunecoas`!

Domnule Srbu, aici se \ntindeau codrii seculari ai Vl`siei \n care se ascundea un v\nat excep]ional. Tot aici s-a turnat [i poezia Mistre]ul cu coi de argint. Dar, pentru c` v\natul se ascundea at\t de tare, am fost nevoi]i s` t`iem copacii ca s` poat` v\na domnul N`stase numai trofee de animal.

Ilie Srbu, nefericitul interpret al melodiei Coiul v\n`torilor dintr-o cunoscut` oper` de Weberlemn de foc sau de construc]ii este cople[itor. Practic, fiecare familie momit` la modul `sta de un vicepre[edinte pesedist este un virtual agent electoral al PSD. Avem listele complete [i le putem pune la dispozi]ia autorit`]ilor dispuse s` demareze cercet`ri \n acest sens. Legea spune c` sensul duce spre por]ile PNA. tatea public` superioar`, adic` ministrul Srbu, care este subalternul lui N`stase, care este un vn`tor att de temut, \nct a speriat-o pn` [i pe Brigitte Bardot, cu num`rul de ur[i pe care i-a r`pus, \n numai patru ani. mitru a vrut s`-l elimine. Cu cinci s`pt`mni \n urm`, Mircea Geoan` a intervenit \n scandal, de partea lui Gioni Popescu.

De ce m-a]i dat de l\ng` boiFilozoful practicant Gigi Becali a ca[erat aprioric buzunarele evazate ale [omerilor hunedoreni cu lovele americ`ne[ti. Aflat ntr-o transhuman]` electoral` prin Masivul Retezat, ciobanul de la Pipera a purtat un monolog tehnico-tactic n vecin`tatea bizonilor din Rezerva]ia Natural`, cu tema ontologic` a p`[unatului Noii Genera]ii pe iarba verde de acas`. P`str\nd culoarea discursului, Gigi Becali a oferit c\te 50 de parai pentru fiecare persoan` care se angajeaz` s` i dea votul [i intr` n staul. Pardon, partid. Din nefericire pentru dumneavoastr`, nu am putut culege informa]ii sigure cu privire la num`rul exact al turmei arvunite de Gigi Becali n jude]ul Hunedoara. Al]ii num`r` oi, nu noi!

Slug`rnicia lui Ion Dumitru fa]` de N`stase,care l-a f`cut om, \mbrac` forme grote[ti. Parlamentul a amendat \n 2002 Legea 109/96, a fondului cinegetic [i a protec]iei vnatului. |n legea veche, care era bun`, \n articolul 12, era definit fondul cinegetic: 30 de procente \n patrimoniul Romsilva, 68 \n cel al organiza]iilor vn`tore[ti [i dou` procente de protec]ie a fondului destinat cercet`rii [tiin]ifice, procesului de \nv`]`mnt [i unor specii valoroase. La solicit`rile vn`torilor din componen]a PSD [i cu motiva]ia regiei Romsilva, prin Ion Dumitru, articolul 12 a fost f`cut varz`. El sun` acum \n a[a fel, \nct s` nu [tie nimeni al cui este vnatul: Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vn`toare, \n sensul prezentei legi, se face de c`tre autoritatea public` central` care r`spunde de silvicultur`, cu respectarea dreptului de preemp]iune a fostului gestionar, sau prin licita]ie public`. Practic, \n aceast` situa]ie, Romnia este singura ]ar` din Europa a c`rei autoritate silvic` \[i define[te prin lege o proprietate care nu \i apar]ine. Majoritatea fondurilor de vn`toare sunt ale regiei Romsilva, dar gestiunea lor o face autori-

{i asta \nc` nu e nimic fa]` de ce a f`cutrecent Dumitru pentru st`pnul s`u N`stase. Cnd a \nc`lcat Ordinul 555/27.08.2003 al Ministerului Agriculturii [i P`durilor, cu privire la Terenurile din fondul forestier proprietate public` a statului, exceptate de la retrocedarea pe vechile amplasamente. Cea mai exceptat` p`dure este Snagovul, ca arie strict protejat`. Ei bine, pe 7 octombrie trecut, Comisia Jude]ean` Ilfov i-a pus \n posesie pe trei anonimi, cu 30 de hectare de p`dure. Una dintre persoane a fost reprezentat` prin procur` special` de Vasile P`un, care a venit din partea consilierului Remus Truic`, al premierului N`stase. Presa are datoria de a deslu[i cine este adev`rata persoan` care a pus mna pe cea mai bun` p`dure de la Snagov, indiferent de identitatea indivizilor pu[i acum \n posesie. {i pentru c` a ajuns s` lucreze la un asemenea nivel, \n care face ceva pe lege, lui Ion Dumitru nu-i mai este fric` de nimeni. De exemplu, ct` vreme a fost director \n Dmbovi]a, Dumitru a restituit cele mai bune arborete exploatabile pentru furnir. Apoi, i-a obligat pe proprietari s` lucreze numai prin firmele agreate de el. Cnd \n zon` a ap`rut societatea Prunus a generalului SRI Gioni Popescu, care a \ncercat s` valorifice personal furnirul, Ion Du-

Apoi, lui Dumitru nu i-a fost fric` s` amne\ncasarea unor cecuri de 204 miliarde de lei, de la Direc]ia Silvic` Suceava, ca astfel clientul PSD, Mrza, pre[edintele Consiliului Jude]ean, s` aib` cu ce s`-[i achite alegerile locale. Nici s` frac]ioneze investi]iile pentru evitarea licita]iilor, \ncredin]nd lucr`rile frac]ionate unor clien]i politici, prin negociere direct`. Nici s` creasc` volumul de cheltuieli de produc]ie, ceea ce a condus la sc`derea profitului. Nici s` falsifice rezultatele economice, astfel \nct cele de la Institutul Na]ional de Statistic` spun una, cele din biroul lui spun alta, iar cruda realitate, cu totul [i cu totul altceva. Realitatea se plnge c` valoarea lemnului de foc, cu care se \nc`lzesc 30 de procente din popula]ie, s-a m`rit cu de patru ori fa]` de cea vndut` la agen]ii economici, pentru industrializare. Realitatea \i arat` cu degetul pe baronii lemnului, singurii favoriza]i de politica dezastruoas` a Romsilva, reprezentat` de Ion Dumitru: deputatul PSD Culi]` T`r]`, cu datorii de 1,5 milioane $ la Romsilva, deputatul PSD Dorel Petru Cr`ciun, dator cu 13,5 miliarde de lei, senatorul UDMR Attila Verestoy sau prefectul jude]ului Suceava, Ion Cu[nir. Iar aceast` realitate hd` a fost patentat` de guvernarea PSD. Cornel IVANCIUC

Cinstea nu tip`re[te afi[eDeputatul PD Emil Boc are papagal, asta nimeni nu o poate pune la ndoial`. Din p`cate, Emil nu prea are bani. Dac` pn` acum i-a mers s`-[i fac` imagine gratis contestnd ac]iunile contestabile ale PSD-ului, n campania electoral` ns`, ziarele vor avea nevoie de ceva mai mult dect de un telefon din partea lui Cozmin Gu[` pentru a-i facilita accesul pe prima pagin`. Fiind cinstit, bietul Boc e aidoma Bunicu]ei: i bate El Nino prin buzunare. Problema e att de grav` nct, din cei 25 de mii de euro de care Boc ar avea nevoie pentru o campanie decent`, acesta nu a strns nici m`car 1.500. Ca s` nu mai punem la socoteal` pozele de campanie pl`tite de c`tre liberalii clujeni, colegi de Alian]`. Poate c` e [i acesta un test pentru electorat, s` voteze un om cinstit chiar dac` tocmai cinstea l mpiedic` s` se arate mai des!

f i n c`Platon [i Aristotel, cinsti]i, cu buzunarul chel

4

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

Cosmin Alexandru: Prost sau robot? Nu, politician.Discu]ia cu pre[edintele Uniunii pentru Reconstruc]ia Romniei a fost una de solidaritate cu oameni de o v\rst`, ajun[i mai bine \n afaceri [i mai hot`r\]i \n via]` dec\t mine. |ntre u[i portocalii, sigle GfK portocalii, decor de birou portocaliu, tricou portocaliu de [ef de companie [i de partid [i c\ine portocaliu, am pus \ntreb`ri pe care le ve]i recunoa[te. Le-am repetat spre a-i face astfel botezul de politician lui Cosmin Alexandru. Dar [i pentru c`, cel pu]in anul `sta electoral, va fi ultima oar` c\nd \i iau interviu. Habar n-am, s\nt pesimist, a[ vrea eu s` fiu portocaliu?

Reporter: S\nte]i prost? Cosmin Alexandru: Nu. Rep.: Cum o dovedi]i? C.A.: Prin ceea ce am f`cut p\n` acum. Rep.: Asta poate fi o dovad` c` s\nte]i un robot. C.A.: Nu, nu, robotul are nevoie de programare. |n ceea ce m` prive[te, mi-am creat propriul parcurs [i l-am creat bine. Rep.: V-a]i preg`tit de interviu? C.A.: Venind spre interviu, am avut o discu]ie cu b`iatul meu cel mare. I-am spus s` stea pu]in lini[tit fiindc` m` \nt\lnesc cu un domn care-mi ia un interviu. {i m-a \ntrebat ce e aia. Uite, am zis eu, el pune \ntreb`ri, eu r`spund. {i dup` c\teva secunde de pauz` a zis spre mine: Bun, dar dac` [tii toate r`spunsurile, ce-]i d`? A[a c` v` rog, banii. Rep.: Ave]i toate r`spunsurile? C.A.: I-am spus c` nu e ca la [coal`, cu r`spunsuri bune sau gre[ite, i-am spus c` eu r`spund ce m` taie capul [i el m` d` \n ziar. Rep.: A, da? De unde [ti]i c` ave]i cinci degete? C.A.: M` uit la ele. Rep.: E un test de materialitate. E dovad` de prostie. C.A.: Sau de siguran]`.

Rep.: Bani ave]i. C\ine ave]i, ma[in`, da, doi copii, firm`, scaun de piele, laptop, po]i alege s` te \mbraci \n portocaliu. Iat` libertatea. C.A.: Aici este r`spunsul la \ntrebarea dac` s\nt prost. Uite, [i eu [i cei ca mine am \n]eles c` d`m mai mult dec\t primim [i asta nu e corect. Chiar dac` am ma[in`, pot s` mi-o rup \n drumurile pe care eu le pl`tesc spre a fi reparate, dar nu s\nt. Mie poate s`-mi dea \n cap oricine [i s`-mi ia laptopul pentru c` poli]ia nu e acolo unde ar trebui s` fie astea s\nt minusurile majore ale rela]iei statului cu mine. {i am mai descoperit c` votul fiind din patru \n patru ani e prea rar ca s` spui toate aceste lucruri.

Unde-i av\ntul?

Rep.: Av\ntul de care a]i dat dovad` dup` \nfiin]are brusc s-a stins. Uniunea nu e vizibil`. Membrii partidului s-au retras \n birourile cu aer condi]ionat. C.A.: Noi nu am fost niciodat` o prezen]` foarte activ`, sonor` \n spa]iul mediatic, \ns` am fost mereu o prezen]` cu g\nd de munc` \n teritoriu unde aducem oameni \ntre noi. Prezen]a noastr` \n media central` e mult diminuat`, prietenii [tiu de ce. Avem de toate Lucrul acesta nu ne-a \mpiedicat Rep.: La ce v` trebuie politi- s` muncim foarte mult, s` dormim mai pu]in. ca? C.A.: Nu-mi place cum eram Rep.: Exist` o istorie murdar` [i cum s\nt tratat. De c`tre politi- a debutului \n politic`? cieni, de c`tre administra]ie. C.A.: Sigur, exist`. Ne-a luat

[ase luni de zile s` ne \nregistr`m partidul. Iar acum, povestea cea mai recent` este lupta cu For]a Democrat` pentru sigl`. Sistemul e \ntr-o b`lm`jeal` total` [i e putred p\n` \n pl`sele. Rep.: A]i reu[it \n afaceri, v` \nfunda]i \n politic`. C.A.: P`i, uite, noi vrem s-o facem ca la carte, bine\n]eles dac` g`sim cartea dup` care s` ne lu`m. E vorba de declara]iile tuturor candida]ilor de avere, dar [i de colaborare cu Securitatea. Ce crede]i? Undeva merge de m\n`, \n alt` parte Xerox, apoi obligatoriu pe computer. S` nu crede]i c` am epuizat variantele. Nu. S\nt zone unde nici nu s-au deschis birouri electorale, sau unde s-au deschis \[i fac norme proprii. Oricum, pentru alte partide aceste detalii nu conteaz`. Oricum nu le verific` nimeni. Rep.: P`i, de ce v` pl\nge]i, ave]i vreo [ans`? Adev`rul e c` v` permite]i s` nu prea ave]i [anse la paraii pe care-i ave]i. C.A.: M` rog, nu ne prea permitem fiindc` paraii aceia \i cheltuim [i s\nt ai no[tri. Fundamental este ca cineva s` \nceap` s` propun` o alternativ`. C\t de mult succes are vom vedea. Important e c` ni[te oameni care nu au fost \n sistem merg \nainte spre a-[i hot`r\ propriul sistem. Noi s\ntem ni[te oameni care ne tr`im deciziile, prindem vremurile pe care le construim, de asta e important cum le construim.

Domnule Cosmin Alexandru, c\t` vreme partidul dumneavoastr` se adreseaz` unui public inteligent, oare ce a[ putea s` v`-ntreb eu?

Cosmin Alexandru de la URR [i c\inele s`u al`turi de un c\ine de paz` al democra]ieiturile noastre nu ne permit s` ne dedic`m complet politicii. E complicat, dar altfel nu se poate. Rep.: Cum vi se par politicienii no[tri? C.A.: Nu avem nici o leg`tur`. Noi, URR, s\ntem o specie aparte. S\ntem din afara sistemului lor. Apoi, ne-am format profesional [i uman dup` revolu]ie, nu am tras dup` noi metehne mai pu]in onorabile. Forma]i \n mediul de afaceri, bine\n]eles c` nou` nu ne pas` s` ardem gazul \n tot soiul de \ntruniri, b\rfe. Noi discut`m pe Internet, c\nd ne \nt\lnim lu`m decizia la obiect. Vom avea un nou stil de a \nainta \n politic`. Rep.: Cu cultura politic` cum sta]i? O ave]i pe vreun MP3, bun de CD? C.A.: Ha-ha-ha. Avem [i c`r]i, mai vin [i americanii [i ne \nva]` \n traininguri. De citit \ns` anul acesta vom citi mai pu]in fiindc` s\ntem \ngropa]i \n Monitoare Oficiale [i alte aiureli. cu sondajul de opinie privind corup]ia. Agathon s-a trezit s` m` reclame la Nurenberg, la cartierul general GfK. Singurul om care crede c` Agathon e buricul p`m\ntului e Dan Matei. Am sunat \n Germania pentru a spune c` vor primi o reclama]ie din partea lui Agathon. M-au \ntrebat: Cine e Agathon? Secretarul general PSD. {i cine e PSD? Rep.: Dar cine e URR? C.A.: Ce facem noi se poate asem`na cu momentul 1848. Rep.: S\nte]i cam f`r` str`lucire. C.A.: Poate. S\ntem \nc` \n galerii. Nu str`lucim deocamdat`. Eugen ISTODOR

Pa[optulRep.: P\n` acum nu simt o for]` \n dumneavoastr` C.A.: Nici un Mihai Viteazu Rep.: Exact. Pe Internet, pe alde Hrebenciuc, Mitrea, Mischie nu-i g`si]i. Nu [tiu ce-i `la. P`i, atunci ce s\nte]i? C.A.: Nu [tiu, pur [i simplu func]ion`m \n alt` paradigm`. Nu s\ntem cu dosarele [i distrugerea fizic`. Habar n-am, nu e treaba noastr` s` ne batem \n dosare. Noi avem oameni care pur [i simplu pot s` schimbe sistemul. Nu s\ntem cu [antajele. Am avut o asemenea reac]ie stalinist` c\nd

Politica pe InternetRep.: C\nd ave]i timp de politic`, doar s\nte]i b`ie]i de firm`? C.A.: Dormim cam [ase ore, avem oameni angaja]i pentru ac]iunea politic` Rep.: S\nte]i maimu]ele ce ies pentru poze la ore exacte. C.A.: Mai facem [i chestia asta. S` [ti]i c` e un efort. Veni-

Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu, Mihaela R`dulescu, Gheorghe Tache, P`rintele Iustin Marchi[, Ovidiu Ioani]oaia, {tefan Racovi]` (C`minul romnesc), cei 1.500 de membri ai Federa]iei Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Romne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Elisabeta Rizea Anticomuni[ti (pre[edinte Borore] Vasile [i dr. Cornea), Asocia]ia Universitari pentru UniverAu semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, sitate [i Alian]a Tineretului Universitar. Le mul]umim din suflet jurnali[tilor de la Gazeta Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Ande Maramure[ care ni s-au al`turat att \n drei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, ac]iunea de popularizare a monumentului, ct [i \n cea de finan]are. Le mai mul]umim \n N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securi- Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, mod deosebit jurnali[tilor de la Televiziunea tate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Romn`, devenit` un partener de n`dejde limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, pentru \ntreprinderea noastr`. fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Lista r`mne deschis`. chetat` de Securitate pentru c` a sprijinit 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. activ banda terorist` ArsenescuDup` doi ani a fost din nou arestat` [i con- Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Arn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt damnat` la moarte, pedeaps` comutat` la eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranu25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan mit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisa\n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost Ungureanu, Nae Caranfil, Lucia Hossubeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edinA[ez`mntul cultural Academia Longin, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, [i de c`tre majoritatea s`tenilor din tele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele Ca]avencu va aduna [i administra Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona fondurile necesare [i va ini]ia toate [tiu c` s-a limpezit lumea, [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i Kessler, Simona Marinescu, Valentin NicoChirca au fost familii care s-au sacrificat demersurile pentru construc]ia lau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian aproape \n \ntregime), a fost fondat de un monumentului Elisabetei Rizea, simbol al onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a acele femei care au luptat um`r la um`r cu T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hre- ob]inut acordul primarului general al Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, benciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Capitalei. Se va organiza un concurs Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin na]ional pentru proiectul acestui Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, monument, ce va fi ales de c`tre un juriu Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv coElena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Monumentul propus s` ia locul statuii lui mandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte,

Pentru monumentul unei femei monumentale

Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

DONA}I AICI!

Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

5

cuv\ntul care intr` \n com`Raportul Freedom House din Evenimentul zilei de luni, 26 aprilie, coordonat de Alina Mungiu, acuz` regimul Iliescu c` ne-a dus de rp`. A urmat o replic` violent` pe 28, cnd un comunicat al Pre[edin]iei o sparge pe Alina. Se pare c` lui Ilici nu de Alina \i e fric`, ci de o doamn` cu glug` de sepepist pe cap, care car` \n po[et` o coas`, \n loc de forfecu]a de unghii. Revolu]ia lui Tuc` a f`cut un [oc anafilactic \n num`rul din 29 aprilie al Jurnalului na]ional. Contraamiralul Dinu, fostul [ef al Informa]iilor Armatei, zis Canaris, m-a asasinat cu secretele lui st`tute: Se [tia c` Nicolae Ceau[escu suferea de un diabet avansat, via]a [i activitatea lui cotidian` depinznd de dozele corespunz`toare de insulin`. De aici se instaleaz` delirul. Insulina era \n CC. F`r` ea, Cea[c` intra \n com`. Revolu]ia n-a luat \n calcul insulina din Trgovi[te, ci doar pe cea din Capital`. Medicii au socotit c` pe nea Nicu \l p`[tea coma pe 25 decembrie diminea]a. Tribunalul poporului urma s`-l \mpu[te pe 25 seara [i \l \ncurca coma dictatorului. Tribunalul s-a luat la trnt` cu coma [i l-a scos din c`cat insulina. Misiunea Insulina i-a revenit \n exclusivitate lui mo[ Canaris. |ntr-un plic pnzat, c`ptu[it \ntr-o dublur` albastr`, am introdus flacoanele [i seringile de unic` folosin]`. Re]ine]i c` nea Cea[c` era deja condamnat la moarte, iar moartea este [i ea o sering` de unic` folosin]`. Acest plic a fost introdus \ntr-un alt plic mai mare, tot pnzat. Totul se desf`[oar` ca \ntr-un film prost de spionaj, cu urm`riri, filaje [i parole. Canaris ajunge cu bine la zidul Trgovi[tei, pred` documentul secret, Ceau[escu este scos din com` [i \mpu[cat imediat. Cam asta este revolu]ia lui Tuc` [i asta mi-e inteligen]a Armatei, cu singura observa]ie c`, dup` 89, spionii militari n-au mai c`rat documente secrete cu insulin`, ci doar cu nicotin`. Gazeta sporturilor, Pro Sport, Jurnalul na]ional, Evenimentul zilei, Antena 1, Realitatea etc. din 29 aprilie coboar` direct \n trla din Giule[ti, de dinaintea amicalului cu Germania, \n care sofistul Becali a fost umilit de un suporter al Rapidului. Au [uierat amenin]`ri, s-a aruncat cu ce cau]i b`, aici?, au curs utere de mam`, s-a azvrlit du-te b` la oi, a plouat cu gorile [i jandarmi [i cu tot tacmul. Ba[ca faptul c` Becali n-a avut loc \n tribuna oficial`, ci undeva la cucurigu. Solu]ia fireasc` era s`-[i fi adus tribuna lui oficial` de la Steaua. Sau, dac` nu, s`-[i comande pe viitor o farfurie zbur`toare, din care s` vad` meciul din aer. Cic` se fac unele super na[pa \n Taiwan, dotate cu org` de lumini [i muzic` live de tulnic, loj` la fereastr`, lizier` de brazi [i p`ltina[i, jacuzzi cu zer, memorialul Miori]ei, birou de pres` de ca[caval, sediu de partid cu parfum de telemea, teren de fotbal cu gazon de ln`, saun` cu abur de c`c`reze [i sal` de cinema \n care s` ruleze exclusiv Mihai Viteazul. Noroc c` a b`tut Romnia. Cornel IVANCIUC

canalul

mass-midia n`vodariq Acum un an [i ceva, Adrian N`stase spunea: Problema BBC o vom rezolva punctual. [i nici nu s-a terminat bine sesiunea CNA de acordare a unor noi licen]e de radio, c` s-a [i rezolvat problema: BBC a primit o lungime de und` unde s`-[i manifeste scurtimea de Mititelu cumin]enia [i respectul fa]` de PSD. Desigur, pentru a primi licen]a, Mititelu & m`riceii de la sec]ia romn` au sc`pat de Traian Ungureanu [i de al]ii asemenea lui, greu de controlat. Pensionarul Mititelu de la Londra a venit cu chef de munc` la Bucure[ti, unde este administrator la BBC Romania SRL, firma prin care func]ioneaz` radioul britanic la noi. De acum nainte, BBC-ul va trebui s` respecte legile din Romnia, a spus Ralu Filip. Adic` a atras aten]ia foarte clar c` regulile s\nt f`cute aici. {i, dragi ascult`tori de noi, iat` c` ceilal]i, ascult`torii de PSD, au nvins deocamdat`. Iar BBC a parcurs drumul penibil de la Marea Britanie pn` la redundantul Mititelu! q Cel care execut` treburile murdare la ziarul PSD-ului din Timi[, Prima Or` este unul Lucian Ristea, care a ncercat s` se infiltreze [i la Europa Liber` dar l-au amu[inat filtrele americane. Se spune c` amenin]area cu moartea la adresa lui Mircea Mih`ie[ tot el ar fi f`cut-o. Dac` e a[a sau nu, o va spune, sper`m, ancheta poli]iei. Vom reveni cu am`nunte s`pt`mna viitoare!

Ze]arul Ivan

Scrum ncruci[at{antaji[tii de pres` [i pupincuri[tii de mic tiraj de azi au [i ei trecutul lor, pe care ar fi nedrept s`-l uit`m. De pild`, n 1974, la Campionatul Mondial de Handbal de la Paris (dac` nu ne n[al` memoria [i sursele), un tn`r [i (com)promi]`tor cronicar sportiv ie[ea pentru prima dat` din ]ar`. {i, probabil, ca s` demonstreze c` lupt` contra capitalismului, din prima pn` n ultima zi i l`sa pe mbuiba]ii de ziari[ti din Vest f`r` scrumiere. Venea discret, cu o geant` nc`p`toare, [i palma scrumierele de la Centrul de Pres`. Cum capitali[tii `ia mpu]i]i nu se l`sau [i tot aduceau pe mese noi scrumiere, Cronicarul romn, viitor ziarist Independent, nu se l`sa nici el, astfel nct a reu[it s` adune zeci de trofee frumoase [i s` le aduc` acas`. Ei, [i acum are scrumiere pentru toate camerele locuin]ei pe care [i-a f`cut-o prin diverse alte metode n care, evident, deontologia [i caracterul s\nt fumate de mult! ScrumiEra Socialist`

Mihai Viteazul vs. Gigis HanGigi Becali vrea s` cumpere filmul Mihai Viteazul de la Sergiu Nicolaescu pe motiv c` l-a inspirat s` intre \n politic` [i i-a insuflat patriotism [i b`rb`]ie. Dac` va reu[i, punem pariu c` Becali nu se va opri aici. Va cump`ra, la pachet, [i Cu m\inile curate, pentru c` i-a insuflat cur`]enie [i s`pun antibacterian, [i {tefan cel Mare, pentru c` i-a insuflat un bodyguard mai \nalt, o limuzin` de la BMW [i construc]ia unei biserici, [i balada Miori]a, pentru c` i-a insuflat ideea c` oile vorbesc [i c\inii nu. Cash de oaie

6

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Adult Chanel nr. 5De[i am doar 24 de ani jumate, s\nt \nc` surprins c` pu[tii de pe scara blocului m` salut` ca pe un om mare, respectuos, cu Bun` seara sau Bun` ziua. Mi se pare c` fac mi[to, pentru c` parc` ieri eram eu cel care ziceam Bun` seara sau Bun` ziua adul]ilor. Cu toate astea, momentul decisiv, c\nd chiar am realizat c` s\nt om mare care merit` frica [i respectul copiilor, [ti]i c\nd a venit? S`pt`m\na trecut`, c\nd mi-am cump`rat o biciclet` mult mai mi[to dec\t au ei.

reportaj cu ]ara de g\t

Metafizicieni aproape de Caracal: Finu]u [i Verzi[ori

Da, domnu [ef, Da, domnu [ef, m\nca-]i-a[ tu pe-a mea! I-adev`rat c` m\nca-]i-a[ tu pe-a mea! I-adev`rat c` mi-am f`cut \n curte la mine cabernet de havomi-am f`cut \n curte la mine cabernet de havocatur` lu puradeii care e \nc` \n piranda asta a mea. catur` lu puradeii care e \nc` \n piranda asta a mea. ...Sode k`r`l? (C\t face?) Mangau mang` iertimos (|mi cer ...Sode k`r`l? (C\t face?) Mangau mang` iertimos (|mi cer scuze), nu [tiu, m\nca-mi-ai [i nici nu m` intereseaz\! C` scuze), nu [tiu, m\nca-mi-ai [i nici nu m` intereseaz\! C` le fac tabinet separat [i de apuc`tur` [i de procule fac tabinet separat [i de apuc`tur` [i de procuratur`, s` nu s` mai cac` \n sofrajerie s` ratur`, s` nu s` mai cac` \n sofrajerie s` s` deranje[te caii! s` deranje[te caii!

C\mpiile Champs ElizeeM` plimbam relaxat \ntr-o noapte prin fa]a Prim`riei de pe Regina Elisabeta (sau Elisaveta) [i am v`zut doi \ndr`gosti]i care se pupau, sprijini]i chiar de un perete al Prim`riei. Se pare c` eu eram singurul care aprecia dragostea uman`, din moment ce un paznic gardian a ie[it din nu [tiu ce v`g`un` [i a urlat la ei: B```, ia pleca]i de-aicea. Ce-i aicea? {ampzelizeu?.

A

Sus, sus, sus, p\n la VenusScen` real` petrecut` joi sear` \n fa]a Teatrului Na]ional din Bucure[ti. Eram \mpreun` cu prietena mea c\nd ne-au ie[it \n fa]` doi luneti[ti. Ca s`-i dovedesc prietenei mele c` am f`cut [ah de performan]`, m-am dus la unul din luneti[ti, am pus m\na pe el [i i-am confiscat luneta. De fapt, nu pusesem m\na pe el, ci \i pusesem \n m\n` 10.000 de lei. De mult voiam s`-i d`ruiesc un inel, [i m-am bucurat c` pe lunet` scria Saturn 5.000 de lei. Numai c` ceea ce se vedea prin lunet` era Venus. Lunetistul ne-a spus: |mi pare r`u, Saturn e dup` blocuri, de-aia nu se vede!.

m plecat miercuri la patru spre Ro[iori. Colegul Drogeanu avea coordonatele unei case de deputat ridicate \n plin parc de joac` pentru copii. Adic`, aveam de descoperit ceea ce to]i fac, \nc` un abuz al pesedi[tilor. Soarele era \nc` destul [i digeii de pe toate posturile radio \ncepuser` poantele cu na]ionala de fotbal. Bucata Obsession am auzit-o la [i 23 pe Radio Star [i la [i 47 pe Europa FM. Spre [ase am ajuns \n Budescu. Satul acesta, de dincolo de Alexandria, e rupt \n dou` de o biseric`-dop. E alb` [i ascunde casele ]ig`ne[ti. Cum intri \n partea asta de sat, vezi o cas` \n stilul templelor grece[ti. Pardon, vorba localnicilor, ca casa cea mare din Caracal. Urie[enia asta e a lui Finu]u [i a crescut piatr` cu piatr` p\n` \n 2003, c\nd a r`nit cerul. Eram plictisit de acest Dan. Puteam s` r\d de faptul c`-l cheam` Finu]u [i a f`cut o grosier`. Puteam s` fiu uimit c` s-a ajuns s` fie preluate modele autohtone \n arhitectura autohton`. Dincolo de asta, ce m` a[tepta? Obi[nuitul alai, ce \nt\mpin` ma[inile oprite \n sat, mi-a dat via]` [i, \n acela[i timp, mi-a luat-o. Bre, Finu]u a f`cut casa asta pentru fiii lui. O s` fie cas` de avoca]i acolo. |ntreb de v\rsta acestor ap`r`tori ai drept`]ii. Un b`iat are patru ani[ori. Iar ceilal]i nu s-au n`scut. Cred c` l\ng` acest r`spuns at\t de

Familie de rromi care n`d`jduie[te s`-[i fac` odraslele avoca]i ca s` aresteze poli]ia, procuratura [i pu[c`ria care, \n naivitatea lor, le-a f`cut at\ta nedreptate cu toate c` ei a furat [i a dat \n cap de micimaterial trebuia s`-mi trag un glon] \n cap. V` da]i seama ce sentiment de atotputernicie are Finu]u? Finu]u \[i poate programa via]a sa [i a urma[ilor s`i pe 20 de ani. Nu conteaz` pentru el c` poate copii nu place [i nu [tie carte, c` e greu s` intri la facultate. Nu. {i-a construit caracaleana. |n momentul acela m-am \ntrebat ce fac eu m\ine. Nici un r`spuns. Ce caut \n via]a mea? Mu]enie absolut`. M-am \ntors \n ma[in` zdrobit. Radarul strecurat printre minarete era enervat c` mergeam cu 20 pe or`. Am ajuns \ngrozit \n Ro[iori de Vede. |ngrozit. |mi trecusem via]a pe dinaintea ochilor, c`utasem m`car un punct comun cu Finu]u. Mi-am dat seama c` nu am g`sit nimic, \n afara prevestirii faptului c` voi aprinde un chibrit fiindc` am dat drumul aragazului. Ro[iorii. Ionel Marineci are cas` \n parc. La marginea leag`nelor pentru copii. Terenul, de la un particular. B`i, deputate, \n loc s` faci s` ias` ni[te pomi sau s` plantezi ni[te leag`ne, ]i-ai tras tu colib`. Asta e, e[ti legal, ai gr`tar, ai un petec de p`m\nt, iar con[tiin]a ta respir` aer curat \ntre blocurile de locuit din preajm`. L\ng` deput`]ia asta, strivind peisajul, omor\nd orice imagina]ie, exist` \n parcul copiilor o cas` lat`, \nalt`, un palat. Este palatul prin]ului Verzi[ori [i al prin]esei Carmen Voica. Am f`cut poze, am c`utat detalii. Muncitorii nu se clinteau de pe schele. |n iarb`, undeva la umbr`, l\ng` un scr\nciob, st`teau prin]ul [i prin]esa. Povestea lor e simpl`: zi de zi stau \n iarb` [i urm`resc ridicarea casei. Zi de zi. Ei au avut urm`torul plan arhitectural: de aici p\n` aici. C\t a vrut Verzi[ori. C\t s` fie fereastra, bideul? De aici p\n` aici. De ce stau ei \n iarb` [i-[i admir` fiecare c`r`mid`? Cum nu? E casa noastr`. Ne-a trimis banii copiii no[tri din Anglia. Doamne, e casa vie]ii noastre. Ce mai conteaz` c` primarul trebuia s` nu dea voie acestui mastodont. Ce exemplu mai d` deputatul? Deputatul are o barac` fa]` de ]igan. {ederea \n iarba zidirii propriului palat \l face pe Verzi[ori eroul meu. M-am \ntors prin Budescu. Poli]i[tii m-au oprit regulamentar. Pentru c` nu aveam centura de siguran]` \n ma[in`. Pe Finu]u [i pe Verzi[ori i-au n`scut mamele lor cu siguran]` \n via]`. Eugen ISTODOR

Nu m`-nnebuni, nea Nic?!Dialog \ntre dou` v\nz`toare la un supermarket din centrul Bucure[tiului: Drag`, da tare incul]i mai s\nt `[tia! Da, a[a e! Da, m`, incul]i s\nt, m` DEGEABA LUCREAZ~ LA NIC!

Pensiunea penisiuniiApogeul nesim]irii osp`t`re[ti a fost atins duminic`, 2 mai, la pensiunea Mara din Cheia, unde am a[teptat \nfometat peste 30 de minute s` mi se aduc` un meniu. Am plecat nervos [i nem\ncat. |ntr-o zi o s` m` r`zbun pe chelneri]ele de acolo: o s` le scuip \n [pag`!

Ethos, Porthos [i Aramis

Cabinetu de avocatur` Finu]u &Complicii

|n umbra Palatului de Injusti]ie Finu]u &F`pta[ii a \nflorit cocioaba deputatului Ionel Marineci

Paragini Aurii

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

7

bursa [p`gilor electoraleLa 1 Mai toarn`-un p`h`relCopiii teribili ai socialismului nu s-au l`sat de excursiile cu clasa. Acum, la ceas de 1 Mai, pe tot cuprinsul patriei, PSD-ul a f`cut excursii cu clasa muncitoare la diverse obiective de atrac]ie popular` precum: mititei cu bere, salam cu br\nz` ori c\nt`re] cu lapte. Nicolae Furdui Iancu cu Korona [i Ioana Neaga, speran]a muzicii u[oare bra[ovene, au reu[it s` acopere cu glasurile lor cristaline chior`itul de ma]e c\ntat \n deschidere de poporul venit s` prind` c\te-un pufule] aruncat la b`taie de m\na candidatului PSD Chiriacescu. S-a distrat lumea mai bine ca focile de la circ, c\nd le-arunc` dresorul un pe[ti[or [i

bursa [p`gilor

Hai s` ne avem ca ([i) contracandifra]ii!ele aplaud` [i spun cu cine ar vota dac` duminica viitoare ar fi alegeri. S\ntem curio[i cine a c\ntat [i ce s-o fi servit prin cimitirele din vecini, c` deceda]ii din listele electorale au [i ei nevoie de o \ndrumare [i o minim` instruire \n perspectiva alegerilor. Nicolae Furtui IancuC\nd ajung acas` la ai mei, undeva pe l\ng` Moine[ti, tata m` pune imediat la curent cu via]a politic` de la ]ar` [i separarea puterilor din sat la noi. Din c\te cunosc eu, doar \n Pope[ti-Leordeni ar putea fi o via]` politic` la fel de agitat` ca \n comuna Poduri, jude]ul Bac`u. Primarul comunei este liberal [i are toate [ansele s` r`m\n` primar [i dup` alegerile din iunie. PSD-ul nu are nici o [ans` aici de asta se ocup` tata, care este consilier local tot din partea PNL. Acum vreo c\teva s`pt`m\ni, cineva (s`-i zicem G.P.) s-a trezit c` vrea s` fie [i el primar. S-a \nscris \n noul partid al lui Petre Roman, dar nu i-au ie[it deloc semn`turile de care avea nevoie. Pe actualul primar apucase deja s` \l vorbeasc` de r`u (c` a[a [i pe dincolo [i pe dincoace), dar p\n` la urm` G.P. tot [i-a luat inima \n din]i [i, \nso]it de o damigean` de vin [i o g`in`, s-a dus la primar cu rug`mintea de a-l pune \n capul listei de consilieri. Nu mai [tiu dac` primarul a acceptat sau nu aten]ia de la fostul s`u viitor contracandidat, [tiu doar c` locul acela de pe list` era ocupat de tata. (Care, dac` v` mai aminti]i, seam`n` perfect la voce cu Oana Z`voranu de la TVR2!)

Bra[ovenii s-au scos:

Au parte de un candidat care nu morminte|ncurcate s\nt c`ile campaniei electorale, dar mai sucite s\nt personajele sale principale! Cu ocazia s`rb`torii de Sf. Gheorghe, candidatul PD la func]ia de primar al Bra[ovului, Georgic` Scripcaru, a zis c` n-ar fi r`u s` se pun` bine cu toat` gheorghimea din ora[, a[a c` a f`cut rost de o list` cu omonimii s`i [i le-a tr\ntit c\te o felicitare \n care spunea cam a[a: S`-mi permite]i s` v` fiu al`turi [i s` \nchin`m un pahar de vin de via]` lung`. Un fel de Vin la prim`rie al lui B`sescu, pu]in modificat. Afl`m \ns` c` Gheorghe B., unul dintre ne a[teapt`, \nc` de acum 46 de a mai b`ut lumea, dar un pahar candidat [i-a trimis [i lui \nsu[i destinatari, s-a gr`bit s` plece ani. Noi credem c` s-a mirat de de vin din viitor, mai rar. Avem, o felicitare? dintre noi, probabil b`nuind ce urare, dar a ciocnit, c` vin vechi totu[i, o \ntrebare: oare domnul Luna cavourilor

Poiana lui Ioc

Ilie Srbu va v\na ca pe arcuriIlie Srbu a afirmat c` va legaliza v\n`toarea cu arcul. Dup` toate cele \nt\mplate cu pu[ca la v\n`toare, ne-am fi a[teptat ca ministrul s` fie mai drastic. Adic` s` fac` obligatorie v\n`toarea cu arme care nu pot cauza daune grave aparatului reproductiv, cum ar fi: bollas-ul, lassoul, ]eava cu gornete (f`r` ac), pixul cu boabe de orez, pra[tia cu bolduri, chiftelu]ele cu ace, laptele cu otrav`, mingea de fotbal, nunceacul, cu]itul din cauciuc, pocnitoarea, tubul cu carbid, b\ta, piedica, [utul \n fund [i strig`tele. Cornul de v\n`toare [i laptele

8

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

Marea urnire

Na[ul Duv`z a luat umor fin de la finCum probabil fostul candidat PSD la Prim`ria Capitalei, l-am numit pe arhitectul de [uet` Bogdan Niculescu Duv`z, a dorit s` se plimbe cu vapora[ul pe Her`str`u [i s` planteze un copac firav precum procentele lui din sondaje, Traian B`sescu, finul acestuia, a reac]ionat cu umor. A dat publicit`]ii un Comunicat foarte haios n care arat` c` a transmis dispozi]ii celor din subordine dup` cum urmeaz`. Pentru Administra]ia lacurilor: Se vor pune la dispozi]ie nava Otopeni 150 de locuri [i suplimentar nava B`neasa 50 de locuri pentru situa]ia n care pe prima nav` nu ncap toate televiziunile. Dar s`ge]ile ironice nu s-au oprit aici: La bord va exista un spa]iu preg`tit n care s` se poat` ntinde candidatul n cazul n care va avea manifest`ri incipiente de r`u de mare; se vor crea condi]ii ca nava s` fie filmat` de televiziuni n a[a fel nct s` par` a fi un transatlantic de mari dimensiuni. Ct prive[te plantatul pomilor, acela[i comunicat convoac` inspectori de protec]ie a muncii pentru a se lua m`suri \n a[a fel nct candidatul s` nu se loveasc` la unul sau chiar la ambele picioare [i la mini, n timp ce execut`, n fa]a camerelor de luat vederi, opera]iunea dificil` de s`pare a gropilor. Un alt punct al comunicatului cere lini[te des`vr[it` astfel nct candidatul s` nu-[i piard` concentrarea asupra ac]iunii. Trebuie s` recunoa[tem c` acest nceput de b`[c`lie anun]` o campanie interesant` [i o disput` haioas` ntre cei doi candida]i. Asta dac` nu cumva Traian B`sescu [i va lua concediu, a[a cum a zis, pentru c` va putea c[tiga lupta cu Duv`z chiar [i fiind plecat la plimbare.

Parisul v`zut din ambuteiajmi plac att de mult avioanele, nct a[ inventa meseria de pasager de ncercare. S` fiu chemat cnd se dau n folosin]` avioane noi, rute noi sau chiar meniuri noi n avioane. M-a[ duce gratis, doar s` mi se pl`teasc` drumul cu avionul! A[a c` o c`l`torie de documentare pentru ziari[ti, la Toulouse, la Airbus, mi-a c`zut ca o m`nu[` s`pt`mna trecut`. nti mi-a c`zut pu]in pe jos. Ne-am ntlnit la Otopeni la cinci [i dou`zeci diminea]a ca s` vedem, la [ase [i ceva, c` e grev` la Alitalia [i c` nu avem cum s` ajungem, prin Milano, la timp pentru a vizita uzina joi. Cornel Nistorescu a renun]at. Noi, ceilal]i, am rezistat. Eram, deja, pasager de ncercare pentru greve aviatice! Bun, am ajuns, prin rerutare, via Paris, abia seara la Toulouse, acolo unde a studiat Petre Roman, iar diminea]a (a doua zi, normal) am vizitat Airbus Industries. Am v`zut interioare [i exterioare, grafice, asambl`ri, compara]ii cu Boeing etc. Lume dr`gu]`, amabil`, n-au treab`! Am intrat ntr-un interior de Airbus 380, m`g`oaia zbur`toare cea mai mare pe o linie de pasageri care va zbura la nceputul anului viitor. Mi-am depus candidatura pentru un loc la ncerc`ri! Primele teste s\nt pe loc, e[ti aruncat pe tobogan ca s` vad`

Calule, m`n\nci Duv`z

U[or cu administratorul de sc`riDe asmenea, b`e]i care a loat scaune mai multe s` leaduc \napoi la administra]ie c` nu mai ave pe ce s` st` [i s` m\nc`m semin]e la simpozionu Ad ministra]ia de bloc de unde [i \ncotro se \ndreapt` omenirea [i [obolani dela sub sol. Mul]umes de \n ]elegere [i s`-m aduce-]i \napoi [i basca care era pe scaune [i s` nu v` mai defec`ca]i \n ea golanilor.

Aprozarul Purice

produc`torii cum se descurc` avionul n caz de urgen]`. Merge [i asta, cine nu m`nnc` tobogan nu prime[te zbor! Deja s\nt comandate 100 de buc`]i din Airbus 380, primele 40 le-au cump`rat cei din Emirate. Dup` vizita n uzin`, fuga la aeroport (care e gard n gard cu fabrica), ajungem la Paris pe Orly [i trebuie s` tranzit`m spre aeroportul Charles de Gaulle. De[i ne f`cuser`m planuri s` vedem Parisul, am prins un ambuteiaj [i un accident u[or, astfel nct am v`zut, de la distan]` mare, de pe

autostrada de centur`, Eiffelul, Sacr Cur [i Turnul Montparnasse. Am ajuns la limit` pentru zborul de ntoarcere [i am mai f`cut un pas n cariera mea de pasager de ncercare. Am venit la Business class! Secretul pentru o foarte reu[it` c`l`torie la Business sau chiar la First class este unul singur: s` nu pl`te[ti tu biletele pentru c` nghi]i cu noduri [ampania! Ioan T. MORAR

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004 Da, poate c` au existat mari corup]i [i pe vremea lui Ceau[escu, dar v` rog s` m` crede]i c` nu aveam cum s`-i ap`r, eu av\nd doar studii de secretar de prim`rie, [i pe atunci legea era lege, nu te jucai!muncitoreasc` [i organizarea de stat n Republica Socialist` Romnia. Articol din care nu mai reproducem nimic, v` spunem doar c` prima pup`tur` n curul lui Ceau[escu se afl` n a doua fraz`, dup` care buzele de specialist ale lui Iorgovan se dezl`n]uie n tot articolul, din toate pozi]iile. Ah, tovar`[e Ceau[escu, ce bun sunte]i, ah, ce n]elept, ce geniu, mai l`sa]i-m` o dat`, offff, mor de pl`cere, mai vreau, mai da]i-mi voie s` m` cl`tesc cu un citat, uau, nu mai pot, ce bine le [ti]i, ce priceput sunte]i, aaaahhhh! Iorgovan Damme

9

mili]ia spiritual`

Antonie Iorgovan, cu secer` [i ciocanDemasc`rile continu`! Tinerii de la Mili]ia Spiritual`, cufunda]i n arhive, aduc la lumin` noi dovezi despre cameleonismul unor oameni politici, despre trecutul lor ru[inos, despre r`ul pe care l-au f`cut romnilor n anii de dinainte de 89. Unul dintre ace[tia este chiar Antonie Iorgovan, zis [i P`rintele Constitu]iei. Oare, chiar a[a, ce l-a recomandat pe Iorgovan s` fac` el Constitu]ia? Putea el, n calitatea de pupincurist al regimului ceau[ist, s` fie destul de limpede n adeziunea pentru o democra]ie real`? Hai s` vedem prin ce s-a remarcat acest deputat guraliv [i impulsiv nainte de 89. Pe cnd era dr. asistent la Facultatea de Drept din Bucure[ti, preocup`rile sale mergeau spre stlpii aberan]i ai socialismului, pe care i-a sprijinit cu competen]a sa. Un articol din Revista Romn` de Drept, nr. 10/1981, poart` titlul interesant din caleafar`: Natura juridic` a Consiliului Unic Agroindustrial de Stat [i Cooperatist. Pentru cititorii care s-au n`scut mai recent, aceste consilii erau o aberant` b`taie de joc la adresa agriculturii [i a propriet`]ii private. A[a zicem noi acum. Ce zicea Iorgovan atunci? Procesul revolu]iei [i construc]iei socialiste din ]ara noastr` demonstreaz` cu eviden]` aplicarea consecvent` a marxism-leninismului creator n Romnia [i sub aspectul perfec]ion`rii formelor de organizare [i conducere a societ`]ii. n cadrul acestui sistem complex, un loc cu totul aparte l ocup` organizarea, n sectorul agriculturii, a consiliilor unice agroindustriale de stat [i cooperatiste. V-a]i prins? Cnd a fost avansat lector, desigur, [i pe baza laudelor aduse partidului, Antonie Iorgovan s-a gndit s` mai fac` lumin` [i n alt sector de activitate [i a publicat, n aceea[i revist`, n num`rul 11/1982, zguduitorul articol: Autoconducerea

Antonie Iorgovan care, prin \ntreaga sa activitate, se dovede[te a fi mai mult un vecin al Constitu]iei dec\t p`rintele ei

Senza]ional

|mp`ratul Iulian a suferit de coroan` deschis`

Ne cerem scuze pentru \nt\rzierea cu care prezent`m acest document de colec]ie. El a izvor\t \n anul 2000 direct de sub roba regal` ori de sub cea de-a 7-a fust` a reginei, cine mai poate [ti? La acele vremuri de restri[te, coroana \mp`r`teasc` unicat \n lume era \n pericol s` se piard` \n p\rjolul falimentelor bancare, la BANCOOP ESA, iar nu cu demnitate, \n lupt` dreapt` ori jaf la drumul mare. Documentul va d`inui peste milenii [i, c\nd va fi descoperit de arheologi sau de c`ut`torii de aur,

argint [i cositor, va \nsemna o dovad` c` pe acest p`m\nt a existat c\ndva civiliza]ie. C`ci ce poate altceva s` \nsemne un document purt\nd semn`tura unui rege ([tampila aia mic` din dreapta-jos ce ]ine de semn`tur` la \mp`ra]ii care nu [tie s` se semneaz`), descoperit \ntr-un col], pe etajer`, \ntre din]ii unui m\nz ce pare s` fi decedat din cauze naturale, \n sufragerie, la video? Piatra pre]ioas` filozofal`

10

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

hahalera 45

Manifest`ri prilejuite de ziua 1 Mai [i ie[irea mea pe balconEste s\mb`t`, ora 13.26, [i scriu aceste r\nduri tocmai dup` ce m-am \ntors de pe balcon. M-am dus pe balcon pentru c` mi s-a p`rut c` aud melodia 1 mai muncitoresc. {i chiar am auzit-o. Muzica venea de la o coloan` de 10 Dacii albe cu steaguri tricolore [i ro[ii pe care scria PMA sau PSA. Nu [tiu de la ce vine PMA sau PSA, dar b`nuiesc c` e vorba de un partid socialist sau muncitoresc, care a ie[it \n sf\nta zi de 1 Mai ca s` reaminteasc` romnilor nepleca]i la Vam` despre ce era vorba. Din p`cate, nu m-am sim]it deloc impresionat, iar singurul lucru care mi-a dat prin cap a fost c` am un remix foarte mi[to al lui Matze la melodia aia [i nu mai [tiu unde e CD-ul. A[ mai avea de ad`ugat c`, dac` b`ie]ii muncitori de la PMA sau PSA doreau s` aduc` un plus de autenticitate manifest`rii lor de 1 Mai, puteau s` aib` m`car bunul-sim] s` ias` doar cu Daciile cu num`r par sau cele cu num`r impar. Dar probabil au trecut peste asta, d\nd vina pe capitalistul `la de Constantinescu Emil, care a b`gat litere pe pl`cu]ele de \nmatriculare. Da puteau m`car s` ias` doar alea cu vocale sau alea cu consoane.

Dialogurile lui BlatonMai nou, Bekalides e chinuit de o alt` obsesie: cine s` fie domnitorul cu care s` vrea s` se asemene? Dar Socrate nu st` pe locul mortului, la dreapta lui Bekalides, doar ca s` schimbe CD-urile, ci [i pentru a-i sufla paiele din jiglerele min]ii [i pentru a-i desfunda supapele interioare ale eului. Adic` pentru a-l face s` afle adev`rul.

Uzinele D-acia

BEKALIDES:B`, Socrate, st`team asear` cu Mhemesis la un [pri] [i p` la [ase, [ase [i cinci, mi-a venit o idee. Am sim]it-o a[a... ca o voce, tot a mea, dar mai r`gu[it` un pic [i-aud c`-mi zice ceva. SOCRATE: Era daimonul vinului, prean]eleptule. BEKALIDES. B`i, nu [tiu cine dracu era, dar i-am zis s` zic` mai tare s-aud [i eu, c` vorbea a dracu voce parc-avea prune-n gur`. {i zice mai tare: Gigi, e[ti un prost! SOCRATE: Ooauuuu, ce voce nesim]it`!!! D`-mi voie s-o contrazic. BEKALIDES: Stai a[a, n-o contrazice! La-nceput m-am ienervat [i io [-am vrut s`-l pun pe Mhemesis s`-i bage una-n gur`, da mi-am dat seama c` bou m-ar fi pocnit tot pe mine, c` cum s` dea n gura vocii mele interioare? N-avea cum, normal. SOCRATE: Nu trebuie s` te iei, preabunule, dup` glasul n[el`tor al lui Dionysos. Gr`ie[te vorbe de[arte. BEKALIDES: De[arte, nu zic, da d`[tepte. mi zice: Tu, Beka-

lides, ai v`zut c` to]i polticienii s-au f`cut c` seam`n` cu domnitori din istorie. Sechelarides cu {tefan cel Mare, Konstantineskopulos cu Ioan Cuza [i cu ]apu lu matale, Bomboniade cu Caragea, Neanelulides cu Gorbaciov, tu cu cine mama dracu semeni? Aud? {i mi-am dat seama brusc c-are dreptate. Am nevoie s` sem`n c-un domnitor, da unu mare, nu bujugai. {i s` n-aud c`-mi zici de vreun domnitor ateu, c` dau cu tine de ciment d` nu te vezi. {i-acum zi! SOCRATE: P`iii, n cazul `sta, ce zici de Burebista? Era bun la b`taie, a caftit traci cu ghiotura. E [i b`iat de[tept, l [tiu pe consilierul lui, unu Zalmoxis, a f`cut un master la noi, cu Pithagora. Plus c` nu bea... BEKALIDES: N]]], dac` nu bea, pic`. Eu trebuie s` fiu unu care bea. Mai zi altu! SOCRATE: Atunci, s` trecem la Evul Mediu. (ncepe s`-[i cr`ceasc` degetele) Deci {tefan e luat, }epe[ e luat, Radu cel Frumos?, da, Radu cel Frumos... BEKALIDES: Termin`, m`, dracului cu poponarii [i zi mai

departe...[i mai schimb` [i tu sidiu `sta cu Dol`nescu! SOCRATE: Radu de la Afuma]i? BEKALIDES: B`, tu nu [tii dect Razi? Mai zi, b`, [i Ghi]i, Mi[i... SOCRATE: (D` s` sar` de pe scaun, dar l ]ine centura) Asta e, prean]eleptule, Mi[u Viteazu zis [i Mihailopulos Viteazomanu, cum l-au poreclit turcii din cauza vitezei cu care conducea calul. BEKALIDES: (Cu un aer interesat) {i zici c`-i pl`cea viteza? {i ce-i mai pl`cea? SOCRATE: Preabunule, i pl`ceau unirile. Unea orice. Cum vedea m`car dou` chestii care-i pl`ceau, cum le unea. Cnd i-au c`zut ochii pe cele trei ]`ri, cea de sus, cea din stnga [i cealalt`, a pus mna pe secure [i le-a unit imediat. }i se potrive[te, crede-m`! BEKALIDES: Ai o poz` cu el, un poster ceva, s`-i v`d fa]a? Poate era urt ca dracu [i-atunci nu merit` s` sem`n cu el. SOCRATE: (|ncepe s` tasteze febril pe laptopul de pe genunchi) O clip`, preabunule, s`-i dau un search pe Gugles. Booon (ntoarce laptopul c`tre Bekalides), ia uit`-te! Deosebit, nu? BEKALIDES: B````, tu e[ti nebun?! (Se love[te cu palma

peste frunte) Extraordinar! (|[i face de nenum`rate ori semnul crucii) B` Socrate, `sta e str`str`bunic`-miu! Uite, c`ciula asta din capu lui, o recunosc, e de cioban machidon. Tataie-miu care l-am cunoscut eu cnd eram mic a avut una iexact la fel de identic`. Da iexact iexact la fel. SOCRATE: Avea [i fulgii intac]i? BEKALIDES: Ce fulgi, b`, nu mai avea fulgi c` s-a pierdut cu timpul. Tu crezi c` fulgii e ru-

ine s` reziste din Evul Mediu [i pn-acu? Bravo, b`i Socrate, de-acu-ncolo snt, glilimele, str`nepotul lu Mihai Viteazu, nghit glilimelele! SOCRATE: Preabunule, a[ sugera, glilimele, str`nepotul preferat al lui Mihai Viteazu [i las`-m`, te rog, s`-nghit eu glilimelele. (Va urma) Filosofia Vicoveanca

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

11

tupeu 2004

Ulcerul nu merge de dou` ori la ap`ne[ti fa]` cu civiliza]ia \ns` D`nciulescu [i Mih`i]` Ple[a nu vor putea [terge niciodat` cei 14 ani de furat [i nesim]ire ai Puterii. Cine nu e de acord s` vad` ce tupeu-uri am avut \n s`pt`m\na care a trecut: T\mpeu 2004 (3 puncte): Ion Iliescu. De ce Ion lIiescu? Pentru c` era normal s` fie Ion Iliescu. |n scandalul cu monitorizarea Freedom House, Ion Iliescu a scos din nou de la naftalin` teza lui de dictator iubit de popula]ie: deplas`rile minerilor la Bucure[ti au fost provocate de fiecare dat` de violen]ele partidelor de opozi]ie [i ale societ`]ii civile. Mo[ului i-au trebuit 14 ani de zile ca s` ajung` s` g\ndeasc` tot ca acum 40. S`racu Iliescu, `sta n-a \n]eles nimic nu numai din democra]ie, dar nici din dictatur`, c` nu te lauzi cu oamenii pe care i-ai sacrificat pentru libertate dec\t dac` e[ti Stalin sau Fidel. Ru[ine, PCR! Mega-tupeu 2004 (2 puncte): Justi]ia romn`. Vadim a fost achitat \n procesul cu Zoe Petre. Instan]a a apreciat c` faptele lui Vadim nu prezint` gradul de pericol social al unei infrac]iuni. A[a e. De 14 ani, Vadim prezint` doar pericolul social al m\nc`torului de rahat [i astfel a ajuns \n turul doi la preziden]iale deoarece pentru Justi]ie, numai studen]ii care strig` Jos Iliescu! prezint` pericol social. Circarii care m`n\nc` rahat [i sar de pe s\rm` f`r` plas` sub plapuma sub care se ascund s\nt nevinova]i. |ntr-o zi, Justi]ia o s` bage [i poporul la pu[c`rie, doar pentru c` Avocatul Poporului va pierde un proces cu Romnia Mare. Tupeu general 1990-2004: Ion Iliescu. Pre[edintele a f`cut p\n` acum 893 de cavaleri. Asta dintr-un total de c\teva milioane de nesp`la]i, infractori [i baroni locali care at\ta a[teapt`: s`-i fac` Pre[edintele cavaleri de Balta ca s` poat` se dea [i ei mari cu h\rtia de cavaler la instan]ele unde s\nt cerceta]i pentru potlog`rie, \n[el`ciune [i viol.Condamnat fiind, Gabriel Bivolaru trebuia s` se prezinte cu o valiz` de lemn [i buletinul asupra sa la poarta penitenciarului la care fusese repartizat. Disde-diminea]`, omul a \ngenunchiat \n fa]a valizei de lemn (Samsonite sau Versace) c`ptu[ite cu piele de crocodil [i a \nceput s`-[i aranjeze frumos \n ea lucrurile: periu]a [i pasta de din]i, [lapi etc. C\nd a ajuns la prezervative, a c`zut o clip` pe g\nduri, apoi l-au podidit lacrimile. {i-a sunat imediat avoca]ii, care i-au amintit c` nu poate face pu[c`rie pentru c`: 1) faptele s-au prescris [i 2) are ulcer. Probabil eugeniile cu icre ro[ii sau marmelada de homar de la Nabbabo erau expirate. Sau n-o mai fi avut timp s` m`n\nce la c\]i bani a avut de num`rat. Mult mai verosimil ar fi fost s` spun` c` e gravid \n luna a 48-a [i pentru urm`toarele 512 luni de sarcin` nu poate face pu[c`rie. Mie unul, ca posesor de ulcer, doctorii mi-au b`gat un furtun gros pe g\t cu care mi-au inspectat atent tot tubul digestiv. Or tratamentul `sta po]i s`-l faci [i \n pu[c`rie, drag` Bivolare. Cu singura deosebire c` furtunul `la gros ]i-l bag` c\teodat` [i prin cealalt` extremitate a tubului digestiv.

Ion Iliescu [i Cavalerii de Balta

Ce, Ce, m`, nu mai [ti]i c\ntece m`, nu mai [ti]i c\ntece patriotice [i \mi veni]i cu poeziile astea patriotice [i \mi veni]i cu poeziile astea \n englez`? Ce, s\nte]i copii de intelectuali? \n englez`? Ce, s\nte]i copii de intelectuali? N`p\rci mici burgheze! Am s` chem copiii N`p\rci mici burgheze! Am s` chem copiii minerilor s` v` rup` cu cioc`nelele cu minerilor s` v` rup` cu cioc`nelele cu fluier [i s` v` alunge din Pia]a fluier [i s` v` alunge din Pia]a Gr`dini]ei! Gr`dini]ei.

{i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

20 puncte 12 puncte 11 puncte

Bunicu]a povestind str`nepo]eilor neascult`tori cum v\n`torii cei buni [i nesp`la]i le-au \nro[it scufi]ele p`rin]ilor lor din societatea civil`Europa va intra \n UE. A[a se pare. Numai c` Romnia n-are nici o treab` cu Europa. Ei de 1 Mai intr` cu c`]el, cu purcel \n Uniunea European`, noi r`m\nem pe-afar`, cu maidanez, cu pechinez [i facem gr`tare [i pipi \n poienile nesf\r[ite ale patriei. Doar un 5 la 1 cu Germania a mai sp`lat un pic din mizeria \n care se zbat bordeiele romne[ti [i turnule]ele ]ig`-

Ulcercul vicios

12

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

tunul catodic

Anacronica TV TelEtnoviziunea Romn` Liber`Televizorul face educa]ie. Spre exemplu, eu, \nainte s` m` uit la EtnoTV, aveam o p`rere complet gre[it` despre muzica popular`. |mi imaginam c` s\nt vreo 10 interpre]i cu tot cu parlamentari. Iat` c` Etno m-a f`cut s` realizez c` dincolo de cei 10, mai exist` un adev`rat underground care m` face s` \mi pun \ntreb`ri. Exist` un p`ienjeni[ de rela]ii, cu proteja]i [i freelanceri? Exist` lupte \ntre tarafuri pentru cel mai bun acordeonist? Exist` un Weekend Top10 al muzicii populare? Exist` compozitori de muzic` popular` tineri, care fur` pasaje \ntregi din Boney M ca s` aib` succes? Exist` hair-stiliste care s` [tie diferen]a \ntre permanentul de livad` [i cel de ogor? Exist` produc`tori de videoclipuri care [tiu cele mai frumoase lunci, prispe, z`voaie? Exist` stili[ti care [tiu s` combine o fot` de Maramure[ cu o ie de Dobrogea pentru mai mult` u[urin]` \n dans? Exist` coregrafi care perfecteaz` hora? Exist` operatori care [tiu cel mai bun unghi de filmare pentru o floare de m`r sau un coco[? Se aranjeaz` pe [pag` lans`ri de discuri la restaurante cu specific romnesc? R`spunsul, \n episodul viitor.

trampa [i ecranul5 M-a rugat prietena mea s` scriu o tramp` despre Andreea B`nic`. Cic` Andreea B`nic` nu [i-a permis p\n` acum s` \[i pun` extensii la p`r, da acuma, c` are emisiunea ei proprie, [i-a pus. A[ fi scris io trampa asta din capu meu, da nu [tiu ce \nseamn` extensii. Or fi alea de la calculator? {i dac` s\nt alea, ce extensii [i-a pus: .doc, .pif sau .sexe? 5 Te ui]i la privirea Nicoletei Luciu [i \]i dai seama c` nu \n]elege nimic din ce se \nt\mpl` \n jurul ei. O prive[ti pe Nicoleta Luciu [i o vezi cum nu r\de la nici o glum` la care cei din platou [i banda cu r\sete se t`v`lesc pe jos. Se uit` mirat` \n jur [i nu zice nimic. S`-i pun`, domle, realizatorii un walkman cu r\sete la br\u, s` nu se mai fac` fata de panaram`. 5 A, [i tot despre Luciu... Dac` tot e clar c` PRO TV-ul o pl`te[te pentru s\ni, m` g\ndesc c` poate s\nii `ia [tiu de glum` [i r\njesc pe sub bluz` la toate poantele. De-aia n-o fi purt\nd sutien, c` dup` aia n-ar mai putea s\nii s` se hlizeasc`. 5 O-Zone cic` au ap`rut la VH 1. Io zic c` mai degrab` au fost la VH 2 [i au b`ut ceva \mpreun`. 5 Pun pariu c` nu [tia]i c` la Atomic TV se difuzeaz` \n direct extragerea Loto 6/49. N-am \n]eles de ce. Oricum, era mi[to ca [i linia de dedica]ii de mai jos s` curg` \n continuare \n func]ie de numere: sint claudiu din petrosani. am bagat si eu 46. ura am cistigat. eminem rulez., as. dori.sa.dedic.aceasta.extragere.mamei.mele,.ionela.din.cimpulung.la.multi.ani.hai.steaua, CELE MAI FRUMOASE GINDURI SI UN CALDUROS MULT SUCCES FAM.DONDOS. SPERAM CA NU NE VETI UITA. FRATELE SI SOACRA. 5 La meciul cu Germania am observat o faz` de mare subtilitate din interiorul PSD-ului. Nu [tiu cine a aranjat lucrurile a[a, dar Grecea era la tribun` cu un rnd n spatele lui Geoan` [i lucrul `sta putea s` se lase cu cadavre. Dac` Grecea s`rea-n sus la gol, se dezechilibra [i se pr`bu[ea peste sfrijitul de Geoan` nu-i scotea ma]ele [i-l omora cu zile? Domnu N`stase, vorbi]i domle cu nea Puiu s` fac` alt` schem` de aranjare-n tribune, cu gra[ii ct mai aproape de gazon. C` uite-a[a v` trezi]i mine, poimine c` v` cade-n spinare un Grecea sau un Cozmnc` [i v` rupe frumuse]ea de coloan` vertebral`. mii de ori spotul `la la uleiul Argus, m-am prins n sfr[it c` Rodica Popescu-Bit`nescu e parlamentar. Dar pentru c` nu c[tig` suficient de bine nct s`-[i vad` de legile noastre, se bag` [i ea, s`raca, pe unde poate. Azi un ulei, mine un detergent, poimine poate un pateu de ficat [i mai face rost de un b`nu], acolo. Da-n cazul `sta, a[ vrea [i al]i parlamentari. V` dau cuvntul meu de onoare c` dac`-l v`d pe mo[ Predescu cum face reclam` la gum` de mestecat mi cump`r [i eu. {i a[ lua [i bran]uri de-alea de sl`bit de la teleshopping dac` face reclam` la ele domnul N`stase. Haide]i, domnu premier, c` v-a]i mai ngr`[at, recunoa[te]i. De ce nu lua]i [i dumneavoastr` exemplu de la domnu Vulpe, managerul nostru, care a sl`bit aproape opt kg n numai cteva s`pt`mni?

B`i, Kramer, ]i-a[ spune c` semeni cu Oreste. Da atunci ar \nsemna ca eu s` sem`n cu Mircea Badea. Ceea ce, nu te sup`ra, mie nu-mi convine deloc.

C`t`lin MATEI

5 Am vizionat pe B1 TV spectacolul din parcul Izvor organizat de Vanghelie. Dup` ce be]ivi [i be]ive l-au huiduit pe Nicu Alifantis, c`ruia ]in pe aceast` cale s`-i spun c-am ]inut cu el, apare pe scen` eternul [i fascinantul Vanghelie, care s-apuc` s` mul]umeasc` la tot ce vedea n fa]a ochilor. {i d`-i [i mul]ume[te, [i mul]ume[te, 5 Dup` ce am v`zut de [pe apoi, tam-nesam, mai mul]ume[te la nc` cineva: sindicatului Ventilatorul. 5 De La bordei, adic` de 1 mai, Marina Alm`[an-Socaciu a ie[it n direct la Mangalia s-o vad` toat` Romnia 1. Fanfare, chestii, nebunii, alm`[anca zburd` pe cmpii [i zice c` La bordei asta e ziua muncii la americani. Tanti Alm`[an, vreau s` v` zbier [i eu din pl`mnii mei mici de pionier c` tata lu dumneavoastr`, tovar`[u Alm`[an de la Era socialist`, nu v-a nv`]at corespunz`tor. La capitali[tii `ia exploatatori de peste ocean, Labour day se s`rb`tore[te toamna, nu acu. {i diferen]a de fus orar ntre Mangalia [i America nu justific` eroarea. Clar? 5 La C\rcota[i, Spitalul de urgen]` a c\ntat un fel de melodie \n care dou` versuri spun c` Dac` ar durea prostia/ S-ar ]ipa \n Romnia. {i a[a tare ]ipa Dan Helciug c\nd spunea asta, c` \mi venea [i mie s` ]ip de c\t de prost s\nt atunci c\nd nu ]in telecomanda la \ndem\n`. 5 Bebe Mih`escu a ap`rut la Marc` \nregistrat`, prilej cu care c\inele meu s-a b`gat sub pat [i a \nceput s` pl\ng`. L-am scos cu for]a [i l-am obligat s` se uite p\n` la cap`t, s` vad` [i el ce \nseamn` s` fii om, c` el crede c`-i simplu. 5 Nu ratez nici un episod din Seinfeld [i cu toate astea n-am scris nici o tramp` despre serialul `sta genial. Am s` \ndr`znesc acum: cu c\teva episoade \n urm`, Kramer s-a b`tut cu o maimu]`. M-am r\s, lucru

Kramer [i un simpatic cimpanzeu, doi termeni de incompara]ie pentru Oreste [i Badea, vedetele Primate-Veile de la Star, ordinea \n care intr`, glumele prezentatorilor), am pornit din nou aparatul de radio [i am descoperit c` prind [i PRO FM! Probabil, tot \n func]ie de frigider: am b`gat ni[te m\ncare \n el, mai precis patru conserve cu Ton \n suc propiu, un borcan de maionez` light [i dou` cutii 5 Am v`zut la VH 1 un clip de porumb fiert, Kukuruz Delidin 2001 al lui Michael Jackson cates. \n care apare un lan] uman f`cut \n jurul P`m\ntului. Ce pervers 5 M` uit la emisiunile lui e Maic`l `sta: a chemat to]i p`- Rex Hunt pe Discovery [i m` g\nrin]ii de pe P`m\nt la lan]ul u- desc adesea ce emisiuni de v\man ca, \n timpul `sta, s` r`- n`torie adev`rate ar face Adrian m\n` to]i copiii singuri acas`. N`stase \n locul papagalului `stuia. O problem` ar fi c` Rex 5 S\nt eu, b`iatul `la care Hunt d` drumul pe[tilor \napoi prindea la radio doar Star FM. {i \n ocean. Nu [tiu cum ar rezol`la, \n func]ie de cum b\z\ia va N`stase problema asta cu frigiderul. Ei bine, dup` c\teva ur[ii. Oare i-ar trimite la Sorin s`pt`m\ni \n care nu l-am mai Oprescu s` le fac` opera]ie? folosit ([tiam deja toate melodicare nu mi se \nt\mpl`, s` zic, la [ourile lui Mircea [i Oreste, de[i [i acolo se duce o lupt` oarecum asem`n`toare \n care Oreste nu prea reu[e[te s` joace rolul lui Kramer. Noroc \ns` cu Badea, lui \i iese foarte bine cealalt` jum`tate a cuplului.

baronul oval

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

13

Baronul literar [i artisticAten]ie, aceasta nu este o cronic` de carte! Sunt cunoscute crimele s`vr[ite de poli]ie sau de anchetatorii inchizi]iei care aveau o norm` pentru cei ar[i pe rug. Este de nen]eles cum una dintre cele porunci ale religiei cre[tine spune cu t`rie: s` nu ucizi. Constantin Bebe Ivanovici [i Teodor Berca A]i auzit de Vasile Lasc`r? P`i dac` n-a]i citit cartea Vasile Lasc`r p`rintele poli]iei romne, ap`rut` la Editura Paco, sub egida Funda]iei Vlad }epe[, de unde dracu s-auzi]i, de la Patapievici, de la Ple[u? B`i, incul]ilor, asta e carte, b`, nu juc`rie! E opera la doi oameni de imens` [i vast` cultur`, Constantin Bebe-Ivanovici [i Teodor Berca [i e dedicat` la to]i poli]i[tii romni, cadou de ziua lor, s` citeasc` [i ei [i s` se informeze cine-a fost taic`-su lor [i s` vad` ce greu i-a fost s`-i ]in`-n [coala de poli]ie. C` pe vremuri poli]ia era ca inchizi]ia, asta nainte s` se desfiin]eze pedeapsa cu b`taia. Fi]i aten]i, ce ice Bebe! Citez a[a, la plesneal`, c` n-o s` copiez toat` cartea: Diversioni[tii au lansat fel de fel de diversiuni...; Au existat [i mul]i arti[ti urm`ri]i de inchizi]ie, cazul celebrului pictor spaniol Goia care era s` cad` prad` anchetatorilor [i s` fie ars de viu, noroc cu regele Spaniei, contemporan cu Goia, care l-a scos de vreo dou` ori din ghearele inchizi]iei.; ...Vasile Lasc`r care era mereu revoltat ironizndu-i pe ofi]erii analfabe]i; trgujienii revolta]i; M`n`stirea Tismana, focar de cultur`. Iat` un ultim gnd, ce vre]i, nu m` pot ab]ine: De-a lungul timpului ziarele au contribuit la declan[area unor r`zboaie [i ncetarea altora, a ajutat anumite partide s` c[tige alegerile, informeaz` cititorii cu tot ce se ntmpl` n lume: catastrofe, tranzac]ii valutare etc. Iar bomboana de pe coliv` (pag. 60) v` rug`m s-o privi]i cu aten]ie n facsimilul al`turat. Vasile La sc`ri

Despre flagelare, crucificare, spnzurare [i ostracizare, mai pe \n]elesul copiilorCei care au v`zut Patimile lui Hristos [i au mai avut [i tupeul s` acuze filmul de sado-maso p`c`tuiesc la unison [i demonstreaz` c` habar n-au cum era regizat` o biciuire sau r`stignire roman`. P`i, tat`, te lua legionarul \n primire cu toat` trusa lui de scule de flagelat, din care nu lipseau nuielele, vergelele sau biciul din f[ii de piele de bou, prev`zut la capete cu bile de plumb sau buc`]i de oase t`ioase, numit flagum. Dup` ce erai fr`gezit ca lumea [i pierdeai cam un kil de carne de pe tine, disp`rut` prin smulgere [i dezlipire, puteai s-o sfr[e[ti r`stignit. Adic` erai cusut de transversala crucii, numit` patibulum. Dac` aveai norocul s-o mierle[ti la timp, erai scutit de zdrobirea oaselor picioarelor cu parii, a[a cum au p`]it cei doi tlhari biblici. Mai trziu, prin Evul Mediu, spnzur`toarea a fost alintat` cu supranumele patibulum. Din acest motiv, despre cei care merit` spnzura]i se zice c` au mecle patibulare. Azi zicem ostracizare, f`r` s` avem habar ce supliciu cumplit presupunea ostracizarea \n Grecia veche. Ac]iunea de a ostraciza vine de la cuvntul ostraka, adic` strachin`. Adic`, o s` m` \ntreba]i, ce are sula cu prefectura? Are, tat`. Se lua o strachin` care se sp`rgea, iar pe unul dintre cioburi era scris` legea \nc`lcat` de condamnat. Ciob cu care i se cresta carnea de pe spate, pn` \i d`dea sngele. Ulterior, ostraciz`rii propriu-zise i-a luat locul exilul, care era mult mai pu]in dureros. |n ziua de azi, a ostraciza a ajuns s` \nsemne \nl`turarea sau excluderea unei persoane din via]a public`. Face]i acum un calcul elementar [i spune]i-mi cam cte persoane publice, cu moacele patibulare, ar cam trebui flagelate la propriu, ostracizate la propriu [i, de ce nu, crucificate, \ntr-un final apoteotic.

Ostracii [i romanii

14

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Iisus era t\mplar

BOR e societate forestier`|n unele p`r]i ale Romniei, natura moart` a patriei a[teapt` cu ner`bdare venirea lui Iisus [i via]a verde ce va s` vie, pentru c` din cauza PSD-ului [i a BOR nici prim`vara nu mai apuc` s` \nverzeasc` copacii. O dovede[te [i cazul a 6000 de hectare de p`dure din jude]ul Neam], de pe raza Ocolului Silvic V\n`tori. Dup` apari]ia legii Lupu, juri[tii Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei (MMB) au cerut Direc]iei Silvice Neam] retrocedarea acestei suprafe]e. Retrocedare, adic` reintrarea \n posesie, adic` repunere \n proprietate. Toate bune [i frumoase, p\n` la momentul \n care au venit [i cu motivul: un document regal din anii 40 prin care se demonstra c` MMB a avut \n folosin]` aceast` p`dure. Folosin]`, nicidecum proprietate. Normal, cei de la DSN s-au ar`tat mai degrab` pantei[ti dec\t cre[tini ortodoc[i [i le-au spus b`ie]ilor \n sutan` c` Dumnezeunatura nu poate fi t`iat` dup` bunul plac al Bisericii ortodoxe. C\t timp a mai fost lege \n ]ara asta, adic` p\n` s` \[i consolideze PSD-ul puterea dup` 2000, Direc]ia Silvic` Neam] a ie[it c\[tig`toare. Mitropolia a pierdut procesul nasol la Judec`toria Piatra Neam], a \ncasat-o ur\t la recursul de la Curtea de Apel Bac`u [i a cerut frumos str`mutarea la Curtea de Apel Cluj, pe motiv c` \n Neam] ezista interese. Aici, la Cluj, avoca]ii sutani[ti s-au trezit din pumni [i s-au hot`r\t s` joace la alt nivel, mai subp`m\ntean. |n joc a intrat chiar mitropolitul Daniel, care s-a pl\ns la Domnul. Domnul N`stase. N`stase [i-a zis c`, dac` d` Bisericii p`dure pe P`m\nt, \nseamn` c` precis ~l de Sus \i va da o vil` \n cer [i a trimis o adres` Direc]iei Silvice Neam] pe marginea c`reia scrisese Analiza]i [i rezolva]i. |n plus, din cerurile \nalte de la Bucure[ti a mai venit [i o adres` semnat` de Ilie Srbu, ministrul Agriculturii, \n care le spunea celor de la Regia na]ional` a p`durilor c` din punctul lui de vedere nu este nici o problem` ca popii moldoveni s` primeasc` cele 6.000 de hectare de p`dure. Nu at\t de frica lui Dumnezeu, c\t de cea a prim-ministrului s`u pe p`m\nt, N`stase, cei de la Direc]ia Silvic` s-au dat b`tu]i [i au pierdut urgent procesul de la Curtea de Apel Cluj. Iar p`durea a trecut \n proprietatea MMB, care se pare c` [i-a instalat imediat o biseric` \n p`dure, sub forma unui gater.

cu m\inile curat murdare

Venea o basculant` pe Siret

Biserica Sutanist`

Ce vede]i mai sus, nu s\nt imagini de la prima expedi]ie vr\ncean` pe Saturn cu trenul [i nici de la cea dint\i halt` a vr\ncenilor la ad`pat pe Jupiter, \n drum spre Saturn. Ce este \n imagine se \nt\mpl` pe r\ul Siret, \n zona comunei Ploscuteni, unde trei firme private exploateaz` pietri[ul din albie. Teoria \navu]irii \n acest caz e simpl`: dac` \n ]ara asta s-au scos bani [i din piatr` seac`, atunci sigur te po]i scoate [i din

piatr` de r\u. Cele trei firme, S.C. Somtrans SRL, din Adjud, SC Industrial Trust SRL, tot din Adjud, [i SC Comtrans Sorea SRL, din Parava Bac`u, \ntreprind lucr`rile \n baza unui aviz de la Sistemul de Gospod`rire a Apelor [i f`r` a avea nimic la m\n` de la Mediu ori prim`ria local`. Mediul se face c` nu se \nt\mpl` nimic, \n timp ce prim`ria cere o tax` de 10% pe exploatare [i amenin]` firmele c`, dac` nu vin repede cu c\rca de

bani, va pune Jandarmeria [i ]`r`nimea s` le \ndrepte c\rca bini[or [i tradi]ional. ~stimp, c\t se certa prim`ria cu firmele, Siretul s-a trezit [i cu pietri[ul furat, [i cu cursul deviat albia veche fiind astupat` f`r` nici o aprobare legal`. Iar pe malul drept de curgere, refuzul de la sta]ia de sortare s-a depozitat voinice[te [i a crescut anul `sta de nu se mai vede c`l`re]ul pe motostivuitor. P`[unile din vecini au luat [i ele calea abisului,

toat` vegeta]ia din zon` fiind lovit` de o cumplit` piatr` de r\u la rinichi. Ce-ar mai fi de spus e c` una dintre firmele exploatatoare este a b`c`uanului Umbr`rescu, care nu se afl` la primul biznis cu bolovani, asta dac` ne g\ndim la afacerile lui personale cu fra]ii Sechelariu. Ecologic` contra

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCUNr. 18, 4-10 mai 2004

15

Loc de retrocedat cu capul Un nou caz de agresiune La CEDO se trateaz` proprietatea fizic` newtonian` neprotejat` \n Romnia{tia]i c` bolile venerice pot afecta [i cl`dirile? Dup` raporturi sexuale \ntre]inute cu legile de c`tre oameni de stat, \n pozi]ii bune, acestea pot fi infestate de diver[i microbi. Cei p`trun[i prin 69, s\nt \n general din ramura chiria[ilor acu]i, intru[i care mai pot fi sco[i din corpurile de cl`dire, fa]` de cei penetra]i dup` s\ngerosul 89, care s\nt deja proprietari croniciza]i. Ca s` \n]elege]i mai bine cum e cu afec]iunile acestea, vom apela la Spitalul de boli dermato-venerice Scarlat Loghin, din Bucure[ti. Spitalul \n sine este un loc cu risc mare de infestare. At\t el, c\t [i casele din preajma lui au fost luate prin rapt comunist de la familia Mociorni]a. Spitalul [i \mprejurimile au fost considerate bunuri comune, la fel ca sifilisul [i blenoragia. Cu timpul \ns`, mai exact dup` futerea din 89, \n unele cl`diri ale spitalului, cum e casa familiei Manolescu, s-au instalat chiria[i. Cum tratamentul oferit de instan]ele romne[ti chiria[ilor le-a fost p\n`La Craiova, trei rromi au devastat zilele trecute un laborator de fizic`. |l avem la telefon (la telefonul Nokia furat de la un coleg de-al nostru miercuri noaptea \n clubul Kristal) pe Niuton Sclipitoru, corespondent local al Big`zii mobile/celulare \] dau:

acum favorabil, ace[tia s\nt pe cale s` se transforme \n proprietari. Mai exact, cl`dirile \n care locuiesc cadre medicale vor deveni \n cur\nd, spun surse sigure, cabinete particulare, la

concuren]` cu spitalul din care s-au desprins. Cu a[a simptome tipice PSiDa, e clar ce chef va avea Europa s` ne lase s` intr`m \n ea. Biroul de Investiga]ii

Analiz` final`

Bun` sara, m\nca-]i-a[, tranzmit d` aici, d`n laboratoru cic` d`vastat, unde gaborii d`ja ne-a c`lcat lebertatea d` espresie a fe]ei [\, de[i f`ceam p` nevinovatu, s-a ginit [\ me-a confiscat electrojii pe care-i luas`m ca prob` d` la aparatu d` fuljere. Ce se-t\mpl` aici[a e un grav abuz al organului d` gabori la adresa oamenilor d` [t\in]` ai comunit`]ii noastre. Faptele d` fapt stau alfel d`c\t s` prez\nt` \n raportu d` constatatare a organului constatatator. D` fapt, cei trei a[a-z\[i infractori romi ereau ]\gani cercetari, cercet`tori la F`cultatea d` fizic` cuantic`, s`min]e d` floare [\ porumb copt d`n cadru Universit`]ii d` Prestigiu [\ M`tai-Fizic` d`n Strehaia [\ s` aflau \n laborator \n scopuri pur [t\n]ifice. Ei vroia s` descoper` formula d` c`l`torit \n vitor cu care s` t` transpor]i \n vitor d` la data arest`rii fix tocma la data eliber`rii. |n timp ce st`teau

s` calculeaz` la formul` unu \n c\rca altuia, cel d` jos s-a dez`chilibrat [\ a c`zut p`ste to]i trei sertaru cu ampermetre d`n cupru. Astf`l s-a d`scoperit leja c`derii gravita]onale p` care ni-

meni \n lume n-a mai d`scoperit-o d` la fratele meu Niuton \ncoace care a d`scoperit-o c\nd erea la furat d` mere [\ a adormit la locu faptei.

Galileo Olelei

Maria & Virgil ShowVergilic` \ntreab`spart de case, adic` cum, s` cenzurezi spartul de case? Vergilic`: Dar ce munc` e asta de ziarist? Maria: Unii zic c` e floare la ureche. Nu e adev`rat. E o munc` foarte grea. Mai greu dec\t un birocrat care luc