, l , , , , , ,

| '"/'"' " "'" :ii ''""'" '.J" , i,l;l*,t ,"iuJ rt

i t , , ' ,J , , r / l

l

| | . f . . f | | | ) laII

- ' t t l r ' ; \ ,1 ' . r ;1 l r - r l r r r ' - : - l l l : .

, ' i '

. t, t ' I ' t i

. . . . : . ,* .

Ci.J;-I DE

Marilena $erban . Mdddlina Vincene

Ct po[i face cu o carte

Caiet de lecturd gi scriere creatiad

clasa a V-a

dhTECF{u?iordsd tu8tef50

W

Copy.ight 2014

AnTkz<aA!9 E ldd

Toate drcptu:rile asupra acestei lucriri apar,n editurn.Reproducerea integmli sau pa4iah a continutului lucririi€ste posibih numai cu acordul prealabil scds al editurii.

Aceaste colecge este coordonad de Florcntina Samiheian.

Redactor: Alina Nicolae-Pe4eaTehnoredactor: Angela Ard€leanuCoperta: Alexandru Daq

.t,lllll||l

CloRESI

tsBN 978-606-710-032-7

P€ntru comenzi vi puteti adre6a:D ep ar t anentului Dif uz arc

C.P 4, O.P 83, cod 062650, sector 6, BucuregtiI el.: (02 I ) 224.0 L30, 0744 .300.870, Ozzt .2t3., o,

raj<: (021) 224.17 .6s

Se acordi importante reduc€d.

Echipa lecturii Ei a scrierii creatiaesau

Prietenii care te ajutd sd citegti

Surrtem e.hipa lectulii $i a scderii cteative. Fare noi .ititorul inlelege doar superficialceea ce citeqte. Unii (ititori lac apel la unul sau la altul dintre noi, iar numai cei careii consulta pe toF membrii echipei inleleg in profunzime ceea ce citesc, folosindu-9i inacelagi timp inteligenta, imaginalia qi sensibilitatea. Asta inseamni si faci o lecturicreadvi. Iar/ mai departe, vei putea ei scrii creativ despre ceea ce ai citit.Indiferent de tipul de text, noi inlewenim in diferite mornente ale lecturii, dar liecareare un rol precis de jucat gi suntem cu adevirat aomplementari.

Detectivul

Ador enigmele mai ales pentru ci-mi place si le descopdr pas cu pas. De aceea imi placqi textele care contin mesaje ascrmse. Caut indiciile din text, le asociez sau le compar cuunele cunoqtinte generale pe care le am gi trag concluzii care me ajuti sX rezolv enigma.Sunt mereu cudos, totul este pasionant!

Scriitolul

Nu me pot abtine s; nu fac predicFi atunci cend ved coperta sau titlul lrnei ci4i: emit ipo-teze p vitoare la tipul de carte (aventur;, gtiinfb, S.F. etc.), la tema cArdi (pentru ast4 miinsptue, de obicei, ilustraFa de pe copert; sau cuprinsul). Anticipez, c6,nd citesc, ce se vainmmpla mai departe, ce into$etud ar putea lua acfiunea, cum ar reacliona personajele.Pentru ci-mi place se-mi pun imaginafia la lucru, pot ddar se devin sc itor $i sA conti-nui sau si schimb povestea pe care o citesc.

Colectionarul

Me imi place sd descoper cuvinte noi 9i se le invet. Cea mai mare plecere a mea, c6r-rd ci-tesc, este se 8;sesc expresiile deosebite Si sd inteleg sensr-d lor. Daci nu le inFle& €ut intr-uIldicfonar Ei imi completez coleclia de cuvinte noi. Le pot {olosi apoi penfru a lltelege altetexte, dar qi cand vorbesc sau cend scriu gi, uneori ii pot impresiona pe cei care nu qtiuatatea cuvinte ca mine.

Gramaticianul

Care e rolul verbelor, al adjectivelor, at adverbelor intr-un text? in ce fel mi ajuti ele siinleleg mai bine ce citesc? Cum se leagi ideile texfului qi cat de corecte $i co€rent; este ex-pdmarea? Iaphi ce vid lucrurile din perspectiva asta me ajute s;-mi exprim qi propdileidei mai clar Si mai nuantat.

Pictorul

irrtotdeaura cir-rd citesc imi imaginez cum arate personajele, locu le in care se petrece ac-tiunea sau, un peisaj descris intr-o poezie. Pot chiar sd desenez ceea ce vid cu ochii min-l i i 5au sA creionez prin cul inte drterite personaie sdu locuri.

Sensibilul

Recunosg eu empatizez cu personajele c6r.Id citesc: me bucur alituri de cand ete sunt vic-torioase, sufdr impreuni cu ele cAnd li se intAmpli vreun necaz sau ini amintesc de expe_riente asemenitoare p n care am trecut gi eu. pot sd scriu intr-un jumal despre ce m_aimpresionat intr-un text $i pot sd le povestesc celorlalfi despre experientele tliite de minein timpul lecturii

Cdticul

C6nd citesc un text trebuie si $tiu tot: cine l-a scris, c6nd, de ce, ce tip de text e, cdrui ca-tegorii ii apa4ine... Pot si analizez textul ahmci cand citesc, sa disting faptele de opinii,si inteleg cum e folosit limbajul Fi si interpetez ur text. $i apoi, eu am f;rerea mea dispretext construiesc interpreteri personale de fiecare dati. Toate acestea imi ofer; o enomipldcere... Am impresia c; textul devine cumya al meu Si toati lumea imi sDune ce suntfodrte inLeligent.

IT-istul

Atunci cand citesc, in mintea mea totul se leagi. Fac conexiuni cu toate cunogtinlele meleanterioare pdvitoare la tema din carte Fi aqez informaliile noi in locul in care se potri_vesc, alitud de altele pe care le-am dobendit anterior Sunt precum un calculator f carefiecare dosar contine fiqiercle corespunz5toare.

Inginerul

imi place si-mi pehec viala punand ordine in lucruri Si in idei. penhu mine, e simplu siformulez ideile principale, se identific tema unei poezii sau si Iac rezumatul unui text. Imiplace enorm si am o inlelegere globali, pentru ci apoi si devin creativ Si si pot da titluongtnale fuuror te\telor pe care le citesc.

Diriiorul

Sunt cel mai disffet membru al echipei: nimeni nu vede din exterior munca mea. $i to_tuqi, feri mine, resful echipei bate pa;ul pe loc: eu sunt cootdonatorul 10I, ,,dirijorul,,, celcare tace ca toate instrumentele si sune armonios impreuna ca intr_o orchestri. ii observfoarte atentpe- toti pentm a vedea cum igi face treabafiecare: ane se descurcd qi cine maiare nevoie de indrumare.Ii ilcuralez pe.toti dar.ii gi ajut si analizeze obsta.olele pe care le intalresc Ai le sugerezcompotamente potdvite pentru ca jocul lecturii sd fie eficient.

Jocuri

1. Noteazi in dreptul fiecirei imagini iocul pe care il reprezinti gi incercuiegte-lpe acela care este ptefelatul tiu.

W

Alege jocul care i1i place cel mai mull (dintre cele de mai sus sau altul) 9i scrieun enunt in care si-fi explici alegerea.

imi h la.a f^rrrF h,r l r penlru c4. . . . . . . . . . . . . . . .

3. Coleclionarul a notat in grabi numele unor iocuri qi a greqit, 6criinduJe fdrispafiu. Delimiteazi numele acestora, color5ndu-le diferit,

V,K:;^*W&r?"^$ u"*$Noteazi, in interiorul clopoteilor, cAteva jocuri pe care obignuiegti si le jociimpreuni cu prietenii tii.

6

Ili propunem si citegti, pas cu pas, cateva fragmente din cartea Auenturtle luiTofi Sawyer de Mark Twain, in traducerea autoarelor. Coloteazi cu verde,impreuni cu Detectivul, cuvintele care indici locul, iar pe cele care indicitimpul, cu ro$u.

Tom Sawyer nu era un bdiat rdu, ci doar poznag cum nu se mai aJld, zdpdcit gineasftmpdrqt din cale-afnrd, aga cum spunea mdtuga Polly, cea care-l cregtea.Baiatul a fugit de acasi impreune cu doi prieteni - Joe Harper gi HuckleberryFirm - pe o insuli din apropierea fluviului pe care era situat talgugolul in carelocuiaq hotSlali sA se facA,,pilati". In a doua noapte, Tom a plecat feri qtiintacelorlalfi de pe insul6, s-a furi€at acasA gi a vezut-o pe metuga Polly cAt detristd era din cauza dispadtiei lui. Iatd ce se intample la intoarcerea pe insulaha. i ro ce Yef i ,d i r<or;

Nonptetl trecuse de mult. Se luminase de-a binelea cdnd se apropie c6t de c|t de baflculde nisip. Tom se odihni din nou, pftnd ce soarele se indlld, iwdluind fluai l in strdlucileasa, apoi siri ih apd.. Cepa mai tArziu, 6e opri Ia intrarea ?n tabdrd, giroind gi auzi pe loespuflAnd:

-Nu, Huck, Tom este bdiat de cuoifi gi o sd oihd ?napoi. N-o sd. d.ea bir cu fugilii. 1tiecd asta ar fi o m re rutine pentru un pirat gi e prea mkndru ca sd facd unq cq asta. CoaceeI cezta. Mdintreb ce.

- Da' Iucrurile e ale noqstre oriFicum, flu?- Aproape ci da, da' nu incd, Huck. BiIetuI zice cd. e ale noastre dacd nu ztine inapoi

oind Ia micul tleiun.6i iatd-l ci a aenit! er.clamd Tom, cu un bun efect drnm tic, pd€intl in tabdrd plin

de eI.in scutt timp, igi pregdtitd un mic dejun zdraodn din sldnind qi pegte gi se apucard fu

infulecat, in timp ce Tom t i relata auenturile, inflorindu-le. Phnd Ia finalul poaestirii, sesimtezu toti niFte eroi tnfumurali qi lduddro1i. Apoi Tom se fwigd in -un ascunzi€ um-bros ca sd doarmd pdnd la amiazd, iar ceilalli pirali se pregdtird de pescuit ti de explorat.

Dupi prAnz, toatd ga€cq 6e qpucd de cdutat oud de broascd-testoasd pe banc. Mergeauscormonind ici Ei colo cu un bdl in nisip qi, chnd gdseau un loc moale, se puneau in ge-nunchi gi sdpau at m^inile. Uneofi scoteau chiar gi cAte cincizeci 6au Faizeci de oud dintr-ogaurd. Erau perfect rotunde Fi albe, doar pulin mai nici decAt o nucd. Aourd uI1 ospdl cuoud prdjite in searc aceea pi tncd. unul, rtineri d.imineald,

Dupd micul dejun, porniri chiuilld 1i'lopdirul pe banc ai se figdrird unul pe altul,scoldndu-Fi hainele in timp ce alergau, phnd cdnd fima;erd coflplet goi, apoi iti continuardzbenguiala ittrdnd tn apd, care, din cauza curcnlilor putemici, ?i ficen uneori si seimpiedice, ceea ce Ie sporea distractia. CAnd gi cAfld se qplecau €i se stropeau cu api pefafd, apropiindu-se ?ncetigor u11ul de altul, cu falq intoarsd, ca sd se fercascd de stropi,smucindu-se Oi lupfitdu-se pdnd chnd tnaingitorul igi bdga, tn cele din urmd, adaersarulcu capul in dpd, dupd care se scufunda toti gi era o adeodratd inodlmdgeald de mdini Ei

picioare, apoi ie€eau pufdind, scuipdnd, r1zhnd gi incercdnd si-gi rccapete rcspiralia, toatein acelasi tirto.

Cind oboseau prea tare, t'ugeau gi se toldneau pe nisipul uscat gi fierbinfe, unile zhceau,ba chiar se gi iltgropau tn nisip 9i, din cind ?n cind, mai dddeau o fugd. pAnd h aph €i oluau de Ia capdt. Apoi Ie dddu prin cap cd pielea lor semdna binigor cu ni6te indispensabilide culoarea pielii, n6a ci desenard un cerc in nisip gi se jucard. de-a citcul - toti trei enuclool1i, cdci nici nul nu at fi cedat icest rol fidret celorlalti.

Mai tirziu, au scos bilele gi s-au jucat cu ele pAnd s-au plictisit. loe gi Huck s-au rlussd mai inoate, dar Tom nu indrdznea, deoarece descoperise cd, atunci cind igi trdsese pantIlonii jos, iti pierdltse brdtata din clopo{ei de gaJye de pe gleznd Si se intreba cum de ascdpat de cArcei afit de mult timp ldrd talismanul careilproteia, Nutndrdzni sdin e dinnou pA d nu il gdsi, dar atunci ceilalti bd.ieti eruu deja obositi 6i aoiau si se odihneasca.

Gramaticianul a observat cateva nereguli in Ielul de a vorbi al copiilor,Colecteazi enunlurile greqite.

7. Alege, prin bifare, de ce crezi cA apai aceste enunlud. Pofi adiuga explicalia ta.

6.

nnnnn

Huck vrea sd vadi dac; Joe e atent cand ii vorbeFte.

Cei doi se amuze stalcind frazele pe care le spun.

Copiii nu sunt foarte bine educali, iar limbalul lor arati acest luctu.Cei doi erau preocupafi de disparilia Iui Tom.

8. Coloreazi nurnai ouile de lestoasi care arati emotiile pe care le triiesc Tom,Joe gi Huck pe insuli.

8

- Da' lucrurile e ale noastreodqicum, nu?- Aproape ce da, da'nuinc;, Huck. Biletul zice cd eale noastre daci nu vineinapoi p5ni la micul dejun.

9. De ce crezi ci au ales cei lrei si devini ,,pirati,,? Care sunt tuisitudle de care aravea nevoie aceqtia ca si fie pirali adeviragi? Completeazi, pentru Detectiv,,fi$a de identitate" a piratului.

Cei trei au ales ba devini pirati, penLru ca

10. Dintre toate iocurile, Coleclionarului ii plac cel mai mult jocurile de cuvinte,Dintre sufixele ascunse in iucirii specifice timpului nostru, alege'le doal peacelea care se potrivesc cu temenul (4 se) juc& Qilorfieazd st acestea cuvinte noi.

[ll "* ' ll--e!l

@

11, Citegte mai depa*e ca si afli ce s-a intampht Pe insula celot trei,,Pirafi" sisubliniaz i enunlulile care arati schimbalea stirii lor de spirit.

incet, incet se depfutard unul de nltul, simlind.u-se trigti gi incepurd sd pripeasci lun',cu jale, fluoiul sprc pattea unde thrgul dormita sub soarc. Tom se sulTrinse scriind,,BecW" pe nisip cu degetul mare de la picior, apoi 1terce fi se infurie pe sine pentru cd eroatAt de slab , Cu toate acestea, il mai sgise o d|td, cdci nu se putu abline, II gterce d.in nou

ti se indepirtd de ispitd, aldtutAndu-se celotlal| bdieli.Dar loe era cu fiorulul la pdmhnt, iremediabil. Ii erc at6! de dor de casd, incAt cu Sreu

indura aceasti sufe ntd, Era pe punctul de a izbucni in laoimi. $i Huck era melLflcolic.Tom era abdtut, dltr incerca sd nu arate acest lucru. Avea un sectet pe care nu era Sata sd-l

'impdrtdgeasci inc.d, d.ar, dacd aceastd mhhnire nu avea sd fie depd1itd curind, era nmoitsd il deniluie. incercind sd pard extrem de oesel, spuse:

- Pun prinsoare cd pe insula qsta a fiai fost pirali. O s-o explofim tncd o datd. A as-cuns ei mmori pe-aici pe undeDa. Ce-ati zice dacd am descoperi un cujLr putrezit, doldorade aw Oi de argi11t, ddd?

Der asta nu ii entuziasfid prea tarc fi nu fi|punsefi nimic. Tom mai JEcu una saudoud tncercdri sdti a*agd, insd gi acestea eguard. Era o stridanie zadamicd. loe stdtea 6isarmonw nisipul cu un bdt gi pdrca t'oarte mihnit. ln cele din urmd, spuse.

- Biieli, hai s-o ldsdm moartd. Eu vreau si merg acasd. AicigL e prea pustiu.- Ba nu, ]oe, o sd te sim[i mai birc cu tinpu| spuse Tbm. Gindegte-te Ia pescuitul de

arct,- Nu dau doi bani pe pei(uil. Weau sd mery a(asd.- ]oe, da' Ioc de inotat ca dsta n-o sd mai gdseSti nicdieri,

Nu-fii fiai place inotatul. Nu md omor dupd el dacd nu e cineoa care sd-mi spund cdn-am uoie s-o fac. Am de Bdnd si mery aczid.

- La naiba! Papd-lapte! Vrei s-o oezi pe mdmica, md gdndesc,- Da, chiar weau sd o odd pe mimica. $i tu ni orea dacd ai aoea una. Papd-lapte etti €i

tu, sd gtii. $i loe ?gi tuase nasul.- Pii, Etunci o sd-l ldsdm pe sniorcdit sd fiearyd. acasd la mimica, nu, Huck? SdrdcufuI,

arca s-o vadd pe mdmica? O s-o aadd. lie ili plnce iciga, nu, Huck? Noi rdn6nem, aga-i?Huckrdspunse ,,Da-a" Jiri strop de entuziasm.

Nu ,oai ?)orbesc cu ooi cAtu zile oi aoea, zise loe ridicindu-se, AQa! Se indepdrtdsupdrat ti incepu sd se tmbrace,

- Nici nu ne pasi! sp se Tom. Nu te wea nifleni. Du-te acasd gi fd-te de rfrs. Hnlalpirat! Huck gi cu mine nu suntem smiorcdili. Noi rdminem, nu, Huck? Lasd-I si plecedaci wea. Mi gdndesc cd ne descufcdm Jird el,

to

12. Care dintre trisiturile enumerate de tine in figa de identitate a piratului sepotrivesc/ nu se potrivesc copiilor?

Joe

Tom

Huck

13. Tom ii adreseazi lui foe mai multe cuvinte iignitoare. incercuiegte-le in text qi

reformuleazi secventele lespective, astfel incat Joe Ei nu se simti rinit'

14. Ti s-a intimplat weodati ca in jocurile tale si fi spus cuiva cuvinte de acest fel

iau sa Ii fosillgnit tu de un prieten? Povesteite intitnPla.rea'

11

15. C_e efecte crezi ci va avea asupra celorlalti hotirarea lui Joe de a pleca?Motiveazi-f rispunsul,

Eu cred ci

t 6. Citegte mai departe Si verifici daci prediclia ta a fost buni.

. Dar Tom nu era tmpdcat Qi se nelinigti odzAndu-I pe loe cum continud., mfrhni' sd setnbrace. II mai deranja gi cum Huck priaea pregdtirile tui loe cu t6njali, intr_o tdcere careparci preoestea tdul. Fdrd un cuoAnt de d.espdrtire, loe incepu sd si tndrepte cdtre maluldi11sprc Illinois. Lui Tbm i se muiari genunchii. Se uitd la Huck. Huck nu ii putu suportaprioirea 6i iqi ld.sd. ochii in jos. Apoi spuse:

- 9i eu .Drequ sd merg, Totn, Oricum era cam pustiu, acu, o si t'ie Fi mai asol, Hai sdmergefi gi noi, Torfi,

- Nici tn rup-tu' capului! Poti si pleci dacd orei. Eu am fu g6nd sd rdmkn.Ag pleca, Tom.

- Pdi, dd-i drumu', te line careat?Huck incepu sd tgi adune hainele imprd€tiate peste tot. Spuse:- Tom, ag orea sd ztii gi tu. GA de1te-te bine. Te agteptdm c6nd ajungem Ia mal.

12

- Piii, o sd q|teptali pdnd o sd 7)i se lungeascd urechile, sd |tii.Iluck porni tndurerat, iar Tom privi tn utna lui, dorind sd. igi calce pe mAfldtie Qi sd Ii se

aldtufe. Spera ci bdietii se oor opri, dar ei mergeau ilceti1or mai departe pin apd. Deodatd,Tom fu izbit de pustietdtea gi linigtea ce se agternuse. Dddu bdtdlia fnald cu m1ndria sa,apoi ftqni cd. e toLladtii sdi strig1nd:

Aqteptali! Atteptali! Vreau 6d pd zic ceaa!Cei doi se opfifd ti se ?ntoarserd spre el. Cind. ii aiunse din urmd, Tom tncepu sd igi

dezodluie sectetul, iar ei' ascultafi lipsiti de chefpdnd cdnd tqi dddurd seama, in cele dinuftnd, care ii ernu intenliile gi izbucnird in chiote $i aplauze fi spusefi cd eftt ,,ne-ffiaipomenit!" €i cd, dacd le-ar fi spus de Ia inceput, nu ar nai fi plecat. Tom hxTrentd oscuzd credibild, dar adepdratul 6du motia fu€ese teama cd nici fidcar acest secret nu ii aaline prea mult lAlxgd el, aga cd il lisase de rczerad ca pe o ultimd lncercarc.

Biielii se intoarserd aeseli Ei igi ztdzurd de distractiile lor efltuzia1ti, pildr)rigind xeince-tat desprc uimitorul plan aI lui Tom qi admirA du-i istelimea.

Prediclia ta in legituri cu efectul pe care hotdrarea luiJoe o are asupra celollallia fost buni? Ce s-a intampht, conform textului?

18. Scditorul vrea si continue povestea impteun; cu tine. Imagineazi-li care esteplarul nemaipomenit al lui Tom qi scrie-l mai los.

17.

La final, ...

13

19. Noteazi avantaiele 9i dezavantajele tlaiului izolat pe o insuli.

Avantaie Dezavantaje

20. Incercuieste varianta pe care o alegi gi scrie un sfat pe care l-ai da celor trei copii.

Cred c6 ar fi bine/ nu ar fi bine si mai plecafi de acas6, deoarece ......................,.

21. Tom, Joe qi Huck au anumite caliti-ti care ii aiuti si se descurce onorabil pe insuli.Noteazi aceste calitdti.

22. Citeste integral .artea Aveflturtle hi Tott SaTDyer de Matk Twain pentru a vedeacare e6te planul lui Tom qi cum continui avenfura celor tlei.

l4

23. IT-istul te trimite si cauli pdn,,figierele" memodei tale cat mai multe nume dejocuri. Scrie exemple pentru fiecare categorie de nai jos.

24. Detecti!'ul t€ indeamni si descoperi,,, o greqeali a altui lT-lst,intextulJocul denoapte allrtiRobett 9elban din antolo gia C6rc-i faza cu cititul?.

Dupd ce mi a montnt computerul pe biroul din biblioteci, colegul meu de rcdactie, ar-tist in ale lT-ului gi domeniilor colaterale acestuia, m-a'tntrebat: ,,Sd-li pun gi ni€te jocutipe el? " ,Bagd, ffate, cum sd nu!" ,,Ce arei? " ,,Pdi ce ai? " ,,locuri de strategie, de..." ,,Nu,nu md obosi... Ceoa dinamiq simplut, prietenos. Zdu, fi-mi viala Jiumoasd, nu mi-o com-plica Ei mai mult," ,,Vrei Formula 1, Deltn Force,.,? " ,Da, da! Vezi? Cezta de ztarh, mai ri-coril11 creietu"'. $i colegul mi-a descdrcat niQte jocuri, mi a afitat cele patru taste pe caretrebuia sd apds, mi-a s*Ans nAna qi d.us a fost.

Doud sfotd.mhni de la acel er)eniment m-a1n culcat tot pe la 4-5 dimiteala: cealuriintregi el m soldt:ttul singurntic din Delta Force care pleca in misiuni. Mi specializasem atht de bine tn kildrit du|nanii, tncht, tiupd ce am fdcut-o cu toate arnele de focdin dotare, de Ia pistoale dutomatq putti cu lunetd, mitrallere ti pi'tolete, ajunsesefisd-mi duc Id bul1 sftr1it incur;iu ile nortale doar cu cutitul HArrL hAryt, in neguranoplii luam gupa sanguind a fiecirui terorist in parte. €iparcd ercu batqlioqne! CAndam ajuns la ztreo 68 de kilograme, iar cearcdnele se pregdteau sd-llli treaci de obraji ti

sd-fii i11tre in zdmbet, mi-am d.al seama cd, de fapt, md. trallsfotmasefi intr un kami-kaze: dacd o mai lineam aqa cdteoa zile (de fapt, c|teoa nopti), crdpam! Cu ochii ?n lacrimi (din pricina ectawtlui fdrd proteclie la radialii) qi cu mdna tremurdndd nm datd.elete la toate jocurile pe care de|teptul dla mi Ie plantase ca pe nigte bombe cu efectenu foarte intArziate. Aveam 29 de ani Ei ooiam sd trdiesc...

25. in text apar trei cuvinte pe care Colecfonarul nu le cunoagte, pentru cA apa4inaltol limbi. Aiutandu-te de un dicfionar englez-romary noteazi forma in limbadin care provin gi sensul aceslora.

kamikaze

delete

26. Personaiul este nevoit si gteargi toate iocurile din computer, din cauza acestei,,erori". De ce sunt iocurile pe calculatot considelate o gregeali? Tu ce pirere ai?

Jocurile pe calculator sunt co$iderate o greEeal5, pentru c;

Eu ced c6

27. Scrie un bilel citre unul dintre pe$onaje pentru a-l sfitui cum si-qi indreptegreqeala.

l6

28. Deqi este un text scris, Iragmentul contine numeroase cuvinte sau str:uctudspecifice limbaiului oral. Noteazi cete un exemplu pentru fiecare element carecontribuie la realizarea acestui efect.

Cuvintele au o forme neingrijitd.

Enuntudle sunt orescudate Drin utilizareaqatimei acolo unde nu este necesard.

Sunt Drezente exDresii din limba vorbiti.

Pentru accentuarea anumitoi idei, nara-tolul foloseste exclamatii.

Unele verbe surt inlocuite de intedecfii.

Apar cuvinte din limbaiul tinedlor.

Citegte flagmentul umitor pe cale il poti considera un adevirat inventar aljocurilor pentru copii, Daci nu cunogti sau nu ai iucat vreunul dintre ele,incercuiegte-l qi incearci-l cet mai culend.

Ce ooiam sd spun cu nsta, de faptT Cd tmi place enorm sd md joc. Mi a pldcut decAnd md ttiu. 6i imi aftintesc de fiine de pe Iq ureo 3 ani. Neaoind frali, md juc&m singur. Pare trist, dar ffii descurcqm de minune. Cu caii ,i cdldretii, c fia€inulele, cu cas-telele din cuburi de lemn, cu pugtile pi pistoalele...

Mi jucqm, cum sd nu, gi cu ceilalli copii,'tn fals blocului oi la lard,'tn curtea casei,tn fala casei, c|tuodatd chiar pe casd, pe uli{e, pe deal, prin ziuoi,Ia teren, pe Ia alliiprin cwli. Pitulugul, noud pietre, prinsea, ,!ard, lard ztrem ostagi!", fotbal, bambilici,oictorie (un fel de fotbal, d lLt o singurd poqrti), tac, rircd, totton (te inpit u fetele, nuputeai rcfuza), Qepticd (romAneascd Qi americand), tabinet (doar cu bunicu'), lintar (totcu el, exclusio), de-a mama gi de-a tata (aici nu d.au detalii), ,,Flori, filne, fete sau bd-ieIi", telefowtl fdrd fir, ,,D.tcii ti ronanii", ,,Piticot", sticla (mai crcscusem, era cu pu-pdturi) . lucan tot ce 6e putea juca, chiar gi dacd flu nd pricepeam, pAnd cddea noapteagi ne strigau bunicii sau pdrin{ii sd i trdm odatd (,mai lasd md un minuuu| terooog...") in casd, cd nltfel vin dupd noi.

29.

30. Descoperi figura de stil prezenti in acest fragment completind rebusul cunumele iocurilor mentionate in text.

1. Se transmite un cuv6nt de la rur capit la celilalt al firului, Eoptindu-l la urecheacopilului ulmitor (..../fr rdrl).

2. Joc de cilti la care calculezi gi faci combindri matematice.3. De-a tati ascunselea sau . . .!L Fiecare jucitor spune t n num;r 9i cagtigd cel care a spus numirul cel mai mare.5, Joc de cilti a c;rui denunire vine de la cartea 7.6. Pe desqlul de pe asfalt se aruncd o piehicicA qi se sare intr-un picior iri fiecate

c6suF numerotati.7. Mingea trebuie sA ajungi in poarta adversarilor8- Fiecarejucitor igi plaseazi pieselein punctele marcate pe cele trei pitrate con-

centrice de pe tabla de joc.9. Se rotegte o sticH !i se serute persoana in dreptul citeia s-a oprit sticla.

10. Se spune prelednta din doue propuneri cu nume de Flo,, /e te, filme sau . . .

31. Jocurile cu prietenii sunt foarte amuzante. Burii prieteni, Sal Si Miranda, dincaftea CAnd fitd oei tn dbri de Rebecca Stead, gisesc mereu un prilei de ioaci,chiar gi in autobuz.

Mi-arn adus aminte de un joc pe care obignuiam sd-I iucdm tn autobuzul cu carc trn_oersam oragul ca sd ajungem la pi6ci4h. Sal apuca o batauerticali din outobuz, iar eu

18

punemn pumnul chiar deasupftl tnAinii lui, Pe urmd mut6 el pumnul deasupra mAiniinele Fi din nou eu deasuptu lui, pAnd ajungeam sd stim pe oirfuri, atAmati de bafi cAtmai sus, De obicei, se gdsea cAtu un dult core ne spufiea sd fifl cuminli, flu aedeam cdaurobuzul era aglofierqt? Puteafi cddea peste cineoa!

32. Criticul s-a oprit cu aten$e a6upra ultimelor enuntud: nu oedeam cd autobuzul eraagloflerqt? Puteam cidea peste cinella! Alege cui crezi ci ii aparfin aceste cuvinte,

Aceste cuvinte redate de Mirarda apartin:

I Mirandei-

n mamei.

I urrui cdldtor.

n gofelului.

34.

33, Pentru a nu-i deranja pe ceilalli cilitori, Sal qi Miranda s€ pot amuza cu alteiocud. Ce le-ai sugera?

Mama Mirandei se pregitegte pentru un alt fel de joc: unjoc de culturi generalitelevizat.

Piramida de 20.000 de dolati are doud etape. Mama o nunegte pe prima ,,turul deoitezd", pentru cd cel flai ifiportant e sd fri tqpid. Concurenlii incearcd sd facd x)edetelecare le suflt coechipieri sd ghiceascd gtpte cuointe obignuite ddndu-le anumite indicii.Agadar, dacd primul cuai este ,,furculitd" , concurentul poate spune: ,,Se folosegte pen-tru tlus mkncareain guri, Nu este li11gurd, ci.,,"

Daci aedela are ceoa mintq dar mama s?une cd 6-at putea sd nu aibd, atunci oa spune:,,Furcali!d!", se zta auzi un ,,ding" gipe u11ecfan nizibilpmtru ceilalli aa apdfea ufffidtofulcuztint, Fiecare echipd are ln di\pozitie treizeci de secunde pentru iapte cuointe,

Pe unnd, eqqnele inpizibile se intorc Fi este rAtdul r)edetelor sd Ie ofere indiciicollcurentilor care urrneazd Ia ghicit. AIte gapte cuoiflte, alte treizeci de secunde. Apoi iarse intorc ecranele gi iar dau indicii concuren[ii.

in turul de oitezd 6e pot face maximum doudzeci fi u u de p ncte. Punctajul maxtmti aduce concutentului un bonus de 2,100 de dolari. Dar cel mai important este sdinoingiechipa concurentd, pentru cd echipa caSfigdtoare intrd in ,,ruula ?noingdtorului" Qi abiaacolo se pot ci|tiga nuui bafli.

9

35. Completeazi sch€ma acestui ioc, cu regulile pe care le-ai descoperit.

20

35, In timp ce Miranda igi ajuti mama si se antreneze pentru turul de vitezi, tu,alituri de Coleclionar, subliniazi in text toate cuvintele din cAmpul lexical altimpului.

Mirunda! m-a sttigat m6fia din bucdtdrie. A7.)em neroie sd fle uonometrezL Ceasul ista de fiert oud md innebune|te cu ticditul lui.

AgB cd Bm stat sd md uit la secundarul ceasului din bucdtfuie, tn timp ce Richard iioferea mamei indicii. Pe wmd mama'ti ofuea indicii lui Richard, iar el ghicea,

- Pot sd joc Ei eu? am ?ntrebat dupd cinci tururi.- Sigur. Richard, cronomerreazd-fle tu o vreme!Mama s a intins gi gi-a scos puloaerul moa. [ . . .]Richard se uitd Ia ceasul de bucdtdrie gi aqteaptd ca secundarul sd ajungd la

doudsprezece.Pe locuri, fili gqta, start!

Ridic primul cartonag.- Cezta ce intinzi pe p6ine prdjitd., spun.- Unt! strigi fiama.Urmdtorul cartona|.

Bei sucul cu asta, il sorbi prin eI.- Pai! strigd ndma.Urmdtorul.- E de piele ti ili lihP pantalonii.- Curea!- E tlulce, se bea iatna, inaiftte sd metgi la sdniu€.

Ciocolatd caldd!imi place sd joc, sd nu md gindesc la nimic altcepa decAt Ia cuoA tul urmitot, iat

mama sd nu se gindeascd nici ea la nimic decAt h cuoafltul pe care il ooi rosti eu.Pdrcurgen lot pachetul de Wpte cartonage.- Te wicepi, zice mama, cAnd ftrmitdm cu cinci securde mai rlmreme.ZAmbesc.

Cred sincer ci o sd cAqfigi, ii spun,- N u-ti face spennte prea mari, fld prepine ea. Asta-i doar turul fu oitezd. Iat turul

de oitezd este partea mai uQoard.

37. Imagineazi-te alituri de vedeta prefemti in turul de viteza din emisiunea-concursPinfiido de 20.000 de dolari desprc,.. cdrli, Ghicegte gi noteazi in fiecate caseti,pe fiecare eqan, cuvintele care corespund indiciilor date cu ajutorul DetectiYului.

El imagineaze $i scrie textul.

Semnele din care sunt scrise cuvintele.

Te\te cu Feti-FrumoFi care inving

InveliSul exterior al cdrtii.

38. At€ntielE.nnele se ixlorc si k€buie ca tu si ofed indicii cat mai scurte Ei exacte desprecuvintele de pe eclan, Scrie definitia in caseta corespunzdtoare fiecirui terme[

Ilustrator

Fit;

Narator

Suspans

39, Un mare concurc de ghicitori se pregitegte in Tinutul Mititel. Eroul ci4ii A/rt(gi ,nerceflqii de Ioana Nicolaie nu se degcurcd prea bine. Completeazi tuEpaliile punctate cu rispunsurile la ghicitorile din concurs. Daci nu teugegti, veifi luat prizonier de Trei-Pirali/ la fel ca eroul ci4ii/ Arik, car€ trebuie si salvezeiuciriile.

Ttei-Pirati pq,fiicipd la concursulde ghicitoi Fi cere un premiu special

A fost o zi ca o hdiie...]umate albd. €i, spre sead,P qrcd-nmuiatd intr-o ce afi;La margine mai nult negrie,

Cdci dupd-anta poie bund.,Glume gi dansuri cu mascafi,Spdrgdnd in dinli cdte-o alund,In din scend... Trei-P ir.tti!

Sunt salamand.rd., mefcen LIau chipuri ce pot da f.ori,Dar azi am Jtac ca de bondai$i-o sd c69fig ln ghicitori!

22

Trci-Piruli u geFeqte niciun rdspuns

,,Ce e soare curgdtorStrdns cu grijdin cdmdriDe-un popor zumzditor,Care zboard-n patru zdri? "

,,Vful demult patru surori,Ce n-au casd ?mpreund.Ufl a- i iflb r dc qt d-n f lor i,AIta are pfu de brumd,Una taie stele-n gheald,Alta rftde din oudeafd."

,,Cregte-o casd in copacCu zid tare, dat cu lac,Sd o spargi-oricine ureaPentru miezul bun din ea."

- Mai aoetn o ghicitoare,De n-o Ftiu, cittstit Arik,iti promit: nu cer nimic!Dact €tiu, oreau o favoare:

Chiar acum mdinsoleEtiPhnd sus la pechea moad

Casa mea e-ntrc feregti -

Zise Albina, c-un piciorIn Fo\etd de nectar,- Cine gtie sd dea zor!

! spuse zAmbitorUrdciosul mercenar.

Sunt, Arik, cAgfigdtor?- Egti, dar numai la o probd.Mintea sd-ti rhnAti tueqzd,C-o sd scoatd Zum din robdGhicitodrea ce urmeazd,

- Haidq zi-ne dacd potiSd rdspunzi. - Uf, ce netoq!Uara, toamna, iarna ce-s?

! Fi-ali ale6

PAnd-acum sd piedeli toli.

- $tiu Ei asta, buburuzd,Nu pot pierde fdrd-o scuzd.Tjn mereu ht buzunareo .....,............. Ast|-i o\re?

Mercenarul qi Aik spun ultitflele doud ghicitori

Ce-i, Arik, te cam code|ti,Treaba-li pare prea ugoafi?

- Ei'ti ,ilnpatic, Tei-Pitali,La ghicit nu-s foarte bun,Allii-s nult nai antrcnati,Dar tine tot md pun!

23

,,Cine-s fratele gi sora,Ce, d.egi se tot aleargd,Nu se-ajung deloc tn horaCe sbdbate lumea laryd7 "

- Asta-i bund, ndi sd fie!......., se cafi $tie,

Nu se ztdtl d.e-o aegnicie.$i-acum, dragul meu Arik,

Fii atent la ce-am sd [i zic:,,ll cunoqti doar dupd nume,Multe chipuri Qtii cd are,Se ifibracd-n trci costume,Sare-n foc Ai nu il doare."

- Pdi, tmi pare-a fi un zarDin trei pdrli cumrta ficut...

Ai gretit! E-unSunt chiar ...........9i ai pierdut!

40, Biteazl shategiile pe care le-ai folosit pentru a g;si cuvintele ascunse subpiliria mercenarului Trei-Pirali sau completeazi cu altele lolosite de tine.

I arn citit int6i cu atenFe ghicitodle gi am gisit indicii care sugerau cuvintele lipsdi

I am gdsit cuvintele pe misuri ce citeam;

! am citit paragraful urmdtor al textului gi abia apoi am completat spatiul lipsi;

n am ales cuvinte cale s; pAstreze rima si ritmul;

n

41. Relafia apropiati dintre un tatd qi copiii lui a fost cea care l-a detemrinat 9i peTudor Arghezi si sejoace, scriind. Colectionarul e gata si culeagi cuvintele cirese referd la literatuli qi pe care le vei sublinia in fragrnentulurmelor dir. Carteocu jucdrii, illrslrali .hiar de fiica lui, Mitzura Arghezi.

Nicio jucdrie nu e mai t'rumoasd ca j cdria de oorbe. Copiii, ca gi oamenii mai, suntmai silrlitori la vofue decit Ia fapte, pldcdndu-le, mai nult d.ecAt faptele fdcute, faptelepoaestite, 6i, cldcd pooestea mitoose a minciund gi uinciuna este ticluitd bine atunci qipozrestea le place mult; de unde u1t scriitor scoate inod.tul cd inchipuitea e mai ad.eairatideckt adeadrul gi cd vi t[ trebuie rhscotiti, ca sd fie sctish pe placul cititorului nqre gi alascultdtorului mic.

Cu o poaestirc izbutim gi noi sd astAmpdrdn rinduiala copiilor rizurdtitd. La stfigdtul:,,St.tli cd od spui poaestea cu racii" - toate uneltele d.e joacd suttt pdtdsite, Nicio pidpugdnu-i place fetilei, ca un rac spus gi spilcuit cu sulitnatl di &And Qi nicio ma1ini nu maiduce gdndul biiatulul cn o ztisaye.

Fata se urcdpe masd Si se culcd.pe ea, ascultind de nproape desfiEurareal crului scof-nit pe loc Ei care cu o clipd mai deoreme nici nu se pomenea. barutu i oesel. Milwa f.xeazd

24

in spafi.u migcarea icoanelor atdrnate de cuainte, nu Ie aprobd, nu le dezaprobd, le judecdqi Ie strecoard in priceperi, Qi citeodatd face o legdturd fulnoasd'intre doud momefttedepdrtate sdu intre doud cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbili tn lunea steleloL cu careincep sd sefienq scinteietori gi nemigcali.

Barulu se bucud de infi[igarea de pe dinafard 9i de inbucatea pe fele a bucdlilor, tlincare se injgheabd poz,estirca. El nu munceEte; mdsoafi gi tncadreazd gi-i place luciul oot-belor, ca un lac proaspdt, intins cu pe sula monle pe un ciob. EI std pe scaun ceasuri in-trcgL participAnd cu o pdlpiie inceatd Ia licdrirea lucrurilor, tn c re se uitd ca iltr-ooitrind, NeastAmpdrul lui se linigtegte tndatd ce incepe poaestirea fi, pe \cdunelul lui,Barutu se f&ce bdiatul cel mai ascultitor,

42. Diriiorul observi in povestire chiar pe unii dintre membdi lecturii creative.Scrie, in dreptul fiecirui citat, numele membdlot pe care ii recunoqti. Penlru ate aiuta, Detectivul a strecurat iniliala fiecirui nume.

Mitzura fixeazA in spa$u miqcarea icoaneloratamate de cuvinte P

cateodata face o legiturd frumoase intue douimomente dep;rtate sau inhe doui cioburi de idee

Bamlu se bucurd de imbucarea pe fele a bucdtilor,din care se irlgheabi povestirea

mAsoard gi incadreazd luciul vorbelor, ca un lacproaspd! intins cu pensula moale pe un ciob c

neastAmpirul lui se linigtegte irdati ce incepepoveshrea s

43.

nu le aprobi, nu le dezaprobS, le judecd qi lemisoari in priceperi D

Citeqte ftagmentul ulnritol gi incercuiegte cuvintele care fac pa{e din familialexicali a cuvantului foc.

Via{a e o jucdrie qi toate sunt fdcute numai pentuu joaci, Milu qi Barutu Ftiu asta bine,de la tdtutu, fite 6e joacd toatd noaptea cu un co\dei qi o bucatd de hdr e €i toati ziua sejoaci de-a fuga, umblAnd dupd cai aerzi pe pereli. A! o sd le Mate el odati un cal oefie qilot. Numni sd nu-l cereti pentuu ooi de tot, ci tdtu[u nu dd. Atita a pdstrat ,i pentrlt el.

45.

44. Incercuiegte literele din doi in doi incepAnd cu prima, pentru a afla care esteioaca preferati a titutului gi care este luciria de care 6e aiutd.

@c r n r g E u R K A r r L u p R J A

ISMEAFGYILNUAETOIZA

Qi pentru Grace Liry autoarea cirfii BdtrAnul din Luzd, literatura e o joacifrumoasi. Citegte mirturisirile ei in ceea ce priveste scrisul si descoperi care afost principala ptovocare pe care a trebuit si o depiseasci, avind in vedere cia publicat cartea in Statele Unite ale Amedcii,

Poae,tile mele au inceput sd. se abati d.e Ia t'irul lor natural, contqrninate de sensibili-t tea mea afiericano dsiaticd. Am descope t cd imi fdcea mare pldcere sd mi delectez cutradilia chinezd a jocurilor de cuztinte, tnsd Ie oean tn limba englezd. Am ndscocit poT.te\tipentru legende chixezerti dihtr-o singurd propozilie, am oeit istorii personqle pentrupefsonaje mitice Fi, cu putered imeginatiei, am eliberat o fetild chinezoaici de constfin-gelile culturale din viala reald qi am prefdcut-o bir-o eroind neinfricatd.

Acestea sunt povegtile pi personajele care alcdtuiescBdtrirrnI dil|.Lw:rd. Este un pcal inchipuirii inspirat de folclorul chinez, care fi-a fefmecat tn copilfuie, gi fu tdrLmul €icultura care md fascineazd ca adult. Sper sd od famece ti pe ooi in egald mdsurd.

Fii detectiv gi pleaci in ciutarea cuvintelor. Citeqte fragmentul utmitor gidescoperi temr_eni din limba aleutilor Qi a celor din lribul Ghala6-at, pelsonajedi'n caftea Insula Delftdlor Alba\tri de Scott O,Dell.

An alergat la stAnci, ni-an pus colierul gi m-am rdsucit ca sd nd admire. Nu fu doud,c.i de trei oti mi se infigurau mhrgelele in jurul gAtului. Erau &l ngite, nu rotunde, ofotmdla (arc (u Bteu poti alunge ti care c?rc mulld mun(d.

Wintsch4 a zls.-.Wintscha, am rcpetat dupd ea, uorba asta sunindu,mi ciudat pe limbd. Apoi am spus

cuvintul care insemna ,,fiumos" in limba noastud.\Ntn-tat, a zk ea gi-a fis, penttu cd i se pdrea ciudat. A atins colierul, spunindu-mi cu-

Dintul penltu ac$t1, iar eu i l-am zis pe-al mcu. Am mai afital ,i spre alte lucruri- iz-porul, pegtera, un pescdtug ?n zbor, soarele ti cerul, Rontu dormind - €i-aft fdu,tt schintbde

^flume pentru ele, in timp ce rAdeam pentru ca eruu atdt de dit'eite. Am stat acolo, pe

stanc.d, gi-an jucat jocul acesta pind cdnd soarele a ajuns pe la apus. Apoi Tutok s_a ridi_cat Fi mi-a fdcut cu mina tn semn d.e rfunas-bun,

Mah-nay, a zis ea gi a aglEtat sd audd cun md chaand.

- -Won-a-pa-Iei, am rdspuns, ceea ce, d.upd cum am mai spus, inseamnd, Fnta cu pdf

Lung gi Negru.Nu i-am spus numele meu secret.

Mah-nay, Won-a pa-Iei, a zis ea,

46.

26

47.

49. Intri in iocul lui Alice qi scrie un text cu o liteli aleasi de tine.

44,

- Pah-say-no, Tutok, afl rdspuns.An privit-o cufi ;trdbdtea .lesi€ul. Am a1teptat nultd oreme, tsculfindu-i patii, pind

c6nd nu i-am mai putut auzi, apoi m-am dus Ia prcfiontoriu ti au adus coqurile inapoiin oesterd.

Alic€, personaiul principal al ci4ilor Alice in lara Mimmilor qi Aliee fu laradin Oglindd deLetvis Caroll, te invali un nou ioc de cuvinte.

Alice nu s-a putut tmpiedica si incnpd jocul de-a literele:- it iubesc pe iubitul meu cu ufl H, pentru cd-i Hamic gi Hazos. II Hdituiesc cu un H

pentru cd-i iaimana qi Hidos, il Hrdnesc cu... cu... cu... Hribi 9i sandx)iFuri cu HreanNumele lui e Haigha fi locuieFte in,,.

- Hambar, fl rispunl Regele cu simplitate, t'drd sd aibd habar cd Participd Ia un ioc' ?ntimp ce Alice se strdduia sd-6i aminteasc.d de numele unui orag cate incepe cu H.

- CeIdIaIt Mesager se numegte Hatla, a informat-o Regele' E necesat sd am cloi,tnlelegi - pentru dule-aino. UnuI se duce, celdlalt oine.

Scrie regula jocului descopetiti de tine in caseta de mai ios.

wintscha

colier

Won-a-pa-lei

La revedere!

Am Iolosi t l i tera . . . . . , . . . . . . . . . . de . . . . , . . . . . . . . . . . or i .

27

50. Alice se ioaci impreuni cu Regele. Desigur ci gi lie ili plac iocurile in companiaprieteniloL Noteazi in centru numele tiu gi, pe {iecare iazi numele pdetenilorcu care iti place sd te ioci, Adiugi numele iocului preferat de fiecare pe 8paliileDUnctate.

51, Simona Popescu, inh-o ca e numiti E r"ii, igi aminteqte un loc alituri deprieteni, despre care poti citi in fragmenhd care umeazi.

Apoi efa rdutatea celor carc se supfuau Fi stricau jocul Ia jumdtLte sau cei ce-Qi l aucfulile de joc Macao sau P, le luau a6a, pur qi simplu, de-ai naibii, ca sd ne ddm seama c6tde funportan[i su t ei cu cdrlile lor. Era insuportabil, ne ldsa un gust qmar pe toatd ziua,nu mai aoeam chef de nimic, ne isipe6n. Atunci intrafl ih casd 9i infulecam bucdli depAine rupte cu mAna, pe cdre picumfi miere. Sau umblam Ia borcanele cu 1erbet de cacaosau la cele cu mdsline. Cind iepeam din xou afard, hxcet-incet, colonia se reficea. Dar enuo grdmadd de alte lucturi ce-ti tdiau pofta de orice: se t'ura pe rupte Fi pe t'atdla €otron, hlelastic, se fura Ia Regina pe furate, dsta era un joc ?n carc mergeau faooritismele, nuajungeai niciorlatd Regind dacd luai meteu ,,pagi de foficel", ?n timp ce allii erau lisali sd.inainteze pentru cd pimeau ,,pagi de elefant" sau ,,de uriag" , Nu era cinstit, fiulte jocurierau necinstite, toate jocurile eruu necinstite. Chiar tn De-a v-ati ascunselea, azll,invidiogi, qopteau Ia urcchea celui care trebuia sd porneasci in ciufarca noastri pe u deercm ascungi noi, ceilal[i, ceea ce en un lucru foqfte, foarte urAt, Erau fetile antipatice cqrenu z)o1au si te primeascd in jocul lor numni pentru cd nu Ie dddu1egi cu o zi tnainte ,,pagide uriag" la Regind sau mai gtiu eu ce alte nimicuri.

28

*exuvie (subst fem.) = inveliq rezultat prin ndparlrea gi iegirea adultilor din pupe

"*-1_52. Descoperi sentimentele descrise in acest fragment, color6nd etichetele

coteSDunzitoafe.

bucurie dezamdgire

dorinlH de r5zbunare

invidie

frustrare neribdare

53. Scrie nurnele jocurilor care sunt amintite de naratoare gi incercuieqte-le pe celepe car€ le cunoqti qi tu.

Ai trigat sau ai fost picilit la vreun joc? Relateazi mai jos intamplafea, pre-cizand cum te-ai simtit.

55, Ce se intamph c6nd regulile jocurilor nu sunt tespectate?

56. Despre jocul ,,de-a verdele" vei afla citind mai departe.

imi mai aduc aminte d.e un joc de-al meu: jocul ,,de-a oerdele": fixam in fata mea,mental, un ecra11 complet oerde, un perde stins-Josforcsce\t. Eu ersm in spatele ecrqnuluiEiin acelaFi tinp eram gitn fata mea un fir, o nuanfd, un sot fu flagelat, Md nigcam peecran, incercam si inainlez pintre ftunzare, printre alge 6i ierburi, printre puncte, aerdelemd hipnotiza gi il trdgeam adhnc in mine inspirhnd profund, w la gimnastici. Md prelin-geam, md. opream, fdcean saltui in mate a perde, ?n pdienjenig, tnghileam culoarea qi cu-Ioarea aztea gustul amdrui ca al frunzelor decoada-goricelului, sau acriEor ca al mdcriEuluifraged, sau iute ca al pdstdilor de rapi[d. Auzeamculoarea gi ea aztea sunetul fognetului, md ld[eampeste oerde, eram o guaild de aerde inchis pesteo catifea de aerd.e pal ca al omizii, eram un ftr pecare tocmai U cro€eta o tanti intro vestutd delind, eran frul Ei md ncoldteom in orhiuri, oigli[d, nipte andrele jdceau din mine un modelgros sou o spumi de dantpld ti lol 0$, pand mise acrea Ia propriu gi terminam meteu cu gustulmdoigului tn gurd.

57. Imagineazi-fi ci egti o culoare gi joci un rol pe ecranul din mintea ta. Descrieacest rol.

30

58. Scriitorul vrea si compuni o poezie. Ajuti-l citind poezia Jocui d,e AnaBlandiana gi ghicind cuvintele ascunse sub desene. Respecti sensul gi rimaDoeziei.

@\Am putea sine iucdnl de-a \,F

$i jocul ar line culu le,Pentfu cd ar trebui, mai inft| si rdsdrin, sd facenSub care sdputefi sta ascunseP6nd chndCre|tefi €i ne ?nro€im de pldcereDescoperind ce mistereMiguniprin aer gi prin ptuxdnL

,4,.Sau ne-am putea juca a"-o 4\,,..,,.................... Qx pdtrunjeu,Ne-aru a1eza pe narginile aleii.Unii am fi albi, altii, portocalii,Unii-am fi dulci, allii 9i mai 9i,Am sta cuminlLCa niFte sfitlti,8i flu an bdnui defelCd mioase-n jur a foi de pitrunjel,Am mustdci numai de rds ?n frunze cind,Ne-ah gidila cu iS .......................... 5ub pdmdnt." 'f4\

@5au np-an pulea juc0 de- \a:7 ................,,.....,,. qilubenilele.Ne-am intinde cAt am putea arejutile Qi coditele6i Ia capdtul lor dm crette ni|te globuri ttnptudterti,AtAt de mari, cd 11u poli sd le urneqti,Galbene, sau cu dungi, sau aetzi 6i lucioaseInllelitein ftitdse.LlndeNe-am puteo ascunde,Dulci Qi tttici,Ca nigte zei fericiti pi pitici,Inconjurali de miezul roqu sau portocaliu -Cine md ghicegte, aI lui sd fiu.

De-q c6te ti de-a cite ne-dm putea jucatn graanxa mea,Dar noi, o ?ntreagd copildrie, ca fl4ii,Ne jucdm numei de-a fetilele ,i de-a bdielii.

31

59. Alege una dintre primele trei strofe. Noteazi cateva aapecte din realitate, pecare le cunogti din experienli sau de la orele de botanici,la care 6e face referirein aceste versuri.

50. Dupi ce te-ai iucat ,de-a legumele", incearci Ei jocul invers, prin care poti scriegi tu o poezie in care obiectele 6i prindi viati.

GuIf 41"g" *r o6;ss1,

@ Co,l""rrt""re-!i atenfia asupra lui gi noteaze un alt element cu care acesta

Atribuie-i prirnului obiect o dcfiune:......

@A"u* "o-pune

o poezie de patru versuri pdn care sd prezinli, in modneobignuit, un lucru. Folose9te ideile scrise mai sus,

32

61. Noteaz A cate un adiectiv potrivit pentru substantivele de mai ios.

copil

strade

Joc

carte

tamuta

zate

62, Iati mai ios o listi de cuvinte inventate, formate cu prefixe. Pomind de la ele-mentele din care sunt fomate, ptopune cate o definilie pentru fiecare cuv6nt.

Inverseazi acum locurile substantivelor, astfel incat sd obtii un enunl oriSinal 9iamuzant ca in exemplul urmetor, formulat de poetul francez Jacques Pr6vert.

UnbihAnindoliu Un ceasolnic de aurUn bdtrdn de aur cu un ceasornic in doliu,.,

33

63. Sctie o toto_grami pe tema jocului. Nu te preocupa neapdrat de rime. incepe prina ciuta in dictionar cuvinte (substantive, verbe, adjective) care incep cu iceeaqiliteri {de exemplu, j dela joc, joacd etc,'|. Construiegte apoi o prop-ozilie sau ofrazi in care si foloseqti cat mai multe cuvinte din lista A. Totogrima e eata!

Lista de cuvinte Totograma mea

64. Alcituiegte o l isti cu versuri sau citate celebre pe tema jocului ale unorautori romini (pofi si le selectezi gi din textele propuie in acejeti unitate), Scrieun catren (o strofd-alciituitd din patru versuri), in care si combini secvenfeleselectate, astfel incit textul LAu sii fie cat mai amuzant sau mai su4rrinzdtor.

Citate

34

w1

Catlenul meu

35

Timp pierdut, timp chEtigat

1, Scrie cain oglindi (de la coadi la cap!) literele numetui tiu qi localitatea in carete afli.

Numele meu este

Md allu in localitatea

2. De data aceasta, scrie ca in oglindi numele personalului tiu preferat gi titlultextului din care face pa{e.

Personajul meu preferat este

Titlul textului din caie face parte este

3.

4.

Noteazi cat crezi ci a durat si rezolvi exerciliile antelioare.

Cred cd am rezolvat exerci{iile in aproximativ....................... minute gi ...................secunde.

Citegte textul de mai jos, preluat din articolul De ce trece tirnpul tncet atuncicAnd orei sd treqcd rcpede? de ClatdiaHammond. Subliniazi enunturile caredescriu experiente cu care li Lu te-ai confrurtat.

Dacd te-ag pune aculn sd inchizi ochii si sd ghiceqti t'drd sd numeri cAnd au trecutdoud minute, fu scurt tinp te-ai plictisi, Ti s ar pdrea cd. a trecut foarte mult timp.Insd dacd te- i uita la serialul td.u preferat dcele doud minute ar pdrea o clipd

Ai aztut vrcodatd senzatia cd o otd de curc ttebuie sd se termine, iat ciind te-aiuitat la ceas fi-ai dat seama cd nu trecuse nici mdcar iumdtate din e ? Lucrul acestase petrece atunci clnd egti foarte plictisit ,ivrci ca tilnpul sd treaci mni repede. C6ndte plictiselti, tncepi sd fii atent Ia trecerea timpului, $i fiecare tflinut li se pare cum-plit de lung. Dacd egti cufundat in jocul tdu pret'erat se tnfinpld exact inoers. Estiaftt de absorb|t de el, tncht nici prh cap nu-ti trcce sd te concentrezi asupra timpu-Iui, Te distrezi mult prcd bine ca sd tu gAndetti Ia astq. Crtnd tu bucuri de un lucru,timpul parcd zbo|ri. Amintegte-ti de ora dinainte de culcqre. Timpul parcd a dispdrutcu totul.

r*25. Citegte prezentarea personajului Milo, din cartea Vaftte fantornti de No on

Justel, gi subliniazi cuvintele sau enuniurile care exprimi negafii.

A fost odatd ca niciodatd un bdiat numit MiIo, carc nu qtia ce sd facd cu sine insu\i -flu doar in anumile ffiofientq ci permanent.

Cdnd erc la qcoald, tdnjea sd fie afard, iar cAnd era fati, tAnjea si fie induntru. Pedrum se gdndea sd ajungd acasi gi chnd ajungea acasd se gdndea Ed plece. Otiundes-ar f allot, dorea si se aJle altu\de11a, iat cAlxd ajungea altundma se ?ntreba de ce-gi ddduseaftta osteneald. Nimic nu I interesa cu adeldrat - cel fiai putin, lucrurile care s ar

fi cuaenit sd I intereseze.,,An imprcsia cd aproape totul e€te pierdere de areme", rcmarcd el intr-o zi, 'tntor-

cindu-se Jird chef acasd de Ia qcoald. ,,Nu oid ce rost arc sd inaeli sd rczohii problelne ne-

folositoarc, sd scazi morcozti rlin morcooi, sd qtii unde se alld Etiqpia gi cum se ortografiazicorect ,,februarie, ,"

Deoarece nineni nu-EI bdtea capul si-i explice cd .tltfel stiteau luqulile, el ptix,ea pro-cesul acumuldtii de cunogtinte drept cea mai mare pienlere de oreme posibild.

In timp ce bdiatul gi nefeicitele sale gAnduri ?naintau in mare grabd (cdci, dacd nu eraniciodatd nerdbddtor sd fie acolo unde se ducea, ii pldcea sd ajungd c|t mai curdnd posi-bil), i se pirea un miracol extraordinar cd lulnea, cea atAt de aasti, ardta uneori atAt demicd gi de goald.

,,CeI mai ttist e" continud eI, abdtut ,,cd nu am nimic de Jhcut, nu am chef sd mergnicdieri, nu existd aprotpe nifiic demn de odzut."

Iqi punctd aceastd ultimd cugetare cu un suspin atit de profund, incAt o vrabie care ci-ipen pe acolo iti intrerupse trilul ti didu zor si se tnloarcd la familiq ei.

F ird a se opri sau a-qi ridica priofuea din pdmin, Milo trecu in oitezd pe lingd cldrliile9i prdztdliile animate aliniate pe strqdd €i, dupd cAteoa minute, ajunse aca1d; trecu

fulgerdtor prin foaier, sdri in lift doi, trei, patru, cinci, €ase, Qapte, opt gi afard -, deschiseuga apartalnentului, dddu buzfia tn camera lui, se trin supdrat tntr-un fotoliu €ibombd.'ti, bleg:

,incd o duvd-amiqzd ifltemlinabild. ! "

6. Transformi trei enunluri negative, pundndu-le la forma afirmativi, ca inmodelul dat, pentru a afla ce ar dori Milo si 6chimbe.

Nu gtia ce si faci cu sine insuqi, $tia ce si faci cu sine insugi,

37

7. Colectionarul a lemarcat cateva expresii interesarte. Unegte grupudle de cuvintedin pa{ea st6ngi cu explicatiile din partea dreapti. Verifici daci sensul estecel corect, inlocuindu-le in text.

a-ri da osteneala plictisit, sdtul, sastisit

n-Qi ridica pri|)irea difl pdma leneveali, timp irosit fdrd a face ceva anume

Jird chef a se stridui

a-gi bate capul a intra foarte hoarat a inainta cu putele

pierderc de oreme a ridica capul pentru a putea privi inainte

a da buzna a face tot ce ii std ln putinti

8. Cdticul te indeamni si deosebegti opiniile de fapte: noteazi fiecare dintreenunlurile urmitoare cu litera O, pentru cele care reprezinti opinii, sau cu literaR pentru fapte, ce{itudini.

fl A fost odati ca niciodath un bdiat numit Milo.

! C6nd ajungea acas6, se gAndea si plece.

f] Procesul acumulSrii de cunogtinte este cea mai mare pierdere de weme posibil5.

n Lume4 cea atat de vasd, arati uneod atat de micd 9i de goah.

n \u e\ist; aproape nimic demn de vezut.

E O vrabie iqi inherupse hilul.

fl Vrabia dddu zor sd se intoarcd la familia ei.

E Milo se tr6nti sup;rat intr-ur-t fotoliu.

! ,,incd o dupi-amiaze interminabih!"

9. Milo nu e niciodati multumit, nu are chef de nimic, nu are stare qi cauti cevape care nu-l poate numi. Intri in pielea Scriitorului gi redacte^zi pentru el unanunt la rubdca Pield€fi. Sfatul Scriitorului: inspiri-te din modelele de mai iosgi folosegte cuvinte cAt mai pufine (firi cele de legituri) pentru a deecrie ceeace se cauti!

Model 1 Model 2 Anunful pentru Milo

Pieldut caine ciob6nesczona Unirii.Ofer recompensi.

Pierdut carnet de elevpe numele Ilie Sandu.Il declar nul.

38

1 O, Ca un om care adune bani firi Bi-i foloseasci Milo ctede ci a acumula cunogtinleeste o pierdere de weme. Numegte disciplina de studiu la care se refeti citatelede mai ios 9i noteazi o situalie din viali in care pofi aplica fiecare ,,problemi".

,,Problema" Disciplina Situatia de viati

Unde se nJldEtiopia...

Cum seortografittzdfebruarie...

39

11, Imaginea il reprezinti pe Milo intorcindu-se de la qcoali. Rispunde laintrebirile urmitoare pentru a obser"va cum iqi construiegte Pictorul imaginea.

Care este elementul situat in pdm-plan?

Dar in plan secund?

Caie este pozitia corpului biiatului.Uiti-te la picioare, umeri qi mAini.Ce aratA pozi,tia loi?

Ce emotii sugereazi chipul lui?

De ce nu apare decorul din fundal?(Caut; un indiciu in text!)

Ce sugereazi pasdrea in zbor, cu corpulorientat inainte $i capul intols?

12. Citeste mai departe/ pentru a afla ce va face Milo in acea ,,dupi-amiaziintenninabili!". Subliniazi ,,posesiunile,, care se aseamini cu ale tale.

Supdrat, tii trecu in rcpistd posesiunile. Cirlile a cdror lecturd ii cerea prea mult efofi,uneltele pe care flu inodlase cum sd Ie foloseascd, micul automobil electric nepornit decAteaq luni - oti, poate, ani? sutele dc alte jocuri gi jucdrii, cfose gi mingi, b cdlele 9iprese imprd|tiate peste tot. 5i, deodatd, pe o laturd n inciperii, ined.iat lAngd fo\qraf,observd un lucru pe cnre era sigut cd nu-I mai odzuse niciodatd.

Cine-i putuse aduce un pachet atat de mare Qi de bizar? Cdci, dacd nu erc chior cubic,ih mod ezlilent nu era nici sfeic, fiind cu certitudifie fiai ooluminos decAt o cffe coletnare de d.imensiuni reduse adzut d.e el tteodatd.

Pe o laturd a pnchetului era lipit un plic d.e u11 albastru inte\s, cu insc ptia simpld:PENTRU MILO, CARE ARE TIMP BERECHET,

u^**213. Gramaticianul te indeamni

observatiile tale.si comDletezi tabelul umitor si notezi apois1

Cuv6ntuldin text

Ce partede vorbire este?

La ce numir apare intext?

supdrat adjectiv singulal

posesiunile substantiv plural

cdrlile

automobil

locurl

cfose

bucdtele

pEse

imprdQtiate

obserod

pachet

voluminos

plic

Cele mai multe cuvinte sunt, ca parte de vorbire,pentru c; ele denumesc ................Maioritatea acestola flmt folosite la numdrul .......................................... pentru a

14. Crilicul di din cap in semn ci a inleles ce sugereazi aceasld descdele despreMilo. Tu ce pirere ai? Cine este Milo gi cum este el?

Milo este

41

15. Imagineaz;-ti ce este in pachet. Folosind instrumentele pictorului sau aleScriitorului, prezinti-l folosind cuvinte, in partea din stAnga a paginii, sau undesen, in partea din dreapta.

in pache! Milo gisegte

16. Citeste fragmentul urmitor pentru a afla daci prediclia ta a fost corecti,

, Dacd aipfimit orcodatd un colet surprizh, iti aine ugor si-!i imaginezi cAt d.e uluit qide curios erc Milo, iar daci n-ai primit, fii atent, cd nu-i exclus sn cipeyi unul la un mo_ment dat.

. -.Nu crcd cd-i ziua mea, igi spuse eI, nedumerit, iar pind la Crdciutr ru sunt cAteoatunt 0une:..of1cum, n-am Josf prea cuminte, n_afi fost cuuinte fuIoc, (Era obligat sirccunoascd asta mdcar pentru sine.) Aptoape siguf ci n o sd_mi placd, da1 de oreme ce nuttiu cine mi l-a t mk, este eoident cd nu-l pot teturna.

Mai chibz i putih, d.upd care d.eschise plicul, doar ca sd fle politico;,o GHERETA VAMALA AUTENTICA, sc ria acolo, si colltinua:U$OR,DE- ASAMBLAT ACASA, PENTRU A FI FOLOSITA DE CEI CARE

N-AU CALATORIT NICIODATA PE TARAMUL DE DINCOLO.- De dincolo de ce? gAndi Milo gi citi mai departe:IAC HEI LL CONTI\f URMATOARELE:Una (1) ghere6 de tr\are autenticd, de montat dupi instructiuni_Trei (3) semne de aveltizare, de folosit cu circumspectie.Monede dbortate pentru plata tdxej de trecere.Una (1) harti adusd la zi, tlasad cu exactitate de maegtri cartografi, repro_

duc6nd detalii naturale gi detalii construite de om.Una (1) broquri cu regulamente gi reguli de circulatie, care nu trebuie indoiti

sau rupt;.Incheierea era tipiriti cu litere mai mici in josul paginii:nu garantam rezultatele, dar daci nu sunteti pe ect mullumit, ve vom despegubi pen_

tru timDul Dierdut.&mAli instrucli nile,.care-i cercau sd taie aici, sd ridice dincolo, sd indoaie de jw im_

prcjw Milo despachetd. cit ai clipi ghereta gi o agezi pc platforma ci. Fixn geafiltrile ingdutile lor €i ataFd-acoperiSul, proiectat in afarh de amb;l? iirli, apoi t'ixa'cutia pentrumonede. Semina foarte mult cu boxele pentru taxa de autostradd pe'ctte Ie odzuse denenumdr\te ori in ejrcursiile de t'amilie, numai cd, normal, era mult mai mici Fi de culoale

42

,i^*"2,,Ce straniu cadou", igi zise el. ,,Ar fi putut, cel putin, trimite €i o autostradd, cici in

Iiosa ei chestia asta este absolut netracticd,"D qedaAnd deocamdatdpoftd sd se joace cu altceaa, montd gi cele trei anunluri:

REDUCLTI VlTT7A I A APROPII RI A DT BANI RAuA RUGAM PREGATITI SUMA EXACTACANDI !1. VA LA DLSTIN ATIA DL)M\]T AVOASTRA

Qi despdturi htcet harta.Aga cum scria in instrucliuni, en o htlrtd splendild, multicolord, inJWiQAld goselele

principale, rlurile gi udrile, orEele gi municipiile, munlii qi odile, intersec[iile Fi ocolfuile,punctele de interes deosebit din punct de I)ederc estetic Qi istoric.

Unica problemd ern cd Milo nu auzise in l)iata lui de locurile trecute pe harti, ale cdrordenumiri sunau ertren de bizar.

,,Nu ed cd existd o asemenea !ard", conchise el, dupd un studiu aprofundat al hdrlii.,,Bine, oricum nu are itnporlantd."

Cu ochii inchigi, impunse harta cu un deget.,,Diclionopolis", silabisi Milo rut, adzAnd alegerea fdcutd de degetul sdu. ,,Perfect, pot

merge acolo In fel de bine ca altundezta."Truaersd camen Fi €terse de prcf, grijuliu, magintLla electricd. Apoi, luAnd cu el harta €i

brogurica de inslrucliuni, sititn maqinutd gi, neaoknd cma mai bun ile Jicut, o cottduse incetpfuid Ia ghereta de taxare. lntrcd.use moneda gi trecu mai departe, gindind penbu site:

,,Spet sd fie un joc intercsant, Ltltfel dupi-nruiazo aa f teribil de plictisitoare."

Predictia mea a fost ........., deoarece.........

17. Coleclionarul a descoperit alte cuvinte noi, Scrie o definitie a acestor termeni,aiutandu-te de indiciile din text. Veri{ici definilia corecti cu un diclionarexplicativ.

Model

Ce inseamti gheretd?

Privesc cuvinhrJ 9i in juruJ cuvintului Trag concluzii

O GHERfTA VAMALAAUT| NTCA Are legatu-r; cu v;mile, locuri de trecere.

MiIo despachetd cht ai clipi ghereta Fi oagud pe platforma ei.

f,ste un obie(t inalt, agezal pe o plat-formi.

F&d gearnuilc tn gdunle lor qi atopd aaper$ul. AmtA ca o casd cu geamuri gi acoperiq.

Definitia meaO c;su!; ingusta 9i indlt6 folocit; lavami.

Definifa din diclionarConstrucFe mic; {de lemn) ir care sepoate addposti o santineli un paznic etc.

43

Ce inseamne mfiografr

T-

:::'l:i-:: I nerrnltjlarn ai+ionar

t " 't . .

Ce inseamni colef?

Defini$a mea Definitia din diclional

Ce ilrseamrtd. circumsp ectie?

DeIinilia mea Definilia din diclionar

IT-istul ili amintegte ce ai iljLlalnit tdrinul de dincolo siin alte povegti citite detine. Scrie la ce anume se teferd acest loc in celelalte texte.

Tdrrtmul de dincolo apare, de obicei, in ..... ........, pentru a areta

18.

"^-219. Pictorul, priceput la imagini/ te provoaci si colorati impteuni drumul pe care

ar trebui si-l parcurgi Milo de la vami penihDicfionopolis.

(@rj'Cu$bLltulit

i I

' , ,

A{!4.

i20. Dirijorul intervine gi ii cere Colecfionarului si explice unele cuvinte notate pe

hafiA; Dictiotropolis, Digitopolis, Puttct de Vefurc. Scde ce ar putea insemnanumele fiecirui loc, plivind cu atenlie forma cuvintului qi ficend legituri cualte informalii din experienta ta.

Diclionopolis

Digitopolis

Punct de Vedere

li

Mww

21, Recitind ultima afimrafe a lui Milo (Sper sd fc uttjocitteresant, altfel tlupd.-amiazaoa fi teibil de plictisitodre!), intri in rolul Scriitoruld si noteazi ce crezi ci seva int6mpla cu biiaful in urmetoarele ceasuii.

22. Citegte mai departe pentru a afla da€i ceea ce F-ai imaginat apare gi in textul luiNorton Ju6ter. Incercuieste alineaful in care este descris locul unde ajunge Milo,

Deodatd se potcni circulind cu oitezi pe o gosea rurald l&cuno6cutd, inr cind priai inapoipeste umdr fiu mai zdri nici ghoeta dc tarare, nici carnera lui, ba nici fidcar imob iIuI undelocuia. Ceea ce iflcepase ca o fafttezic era acum teibil de real.

,,Ce'tntdmplare nemaipomenitii", gdndi el (exact cum gindili dumneazJoa;trd acun).,,locul dsta e fiult mai seriw decit crezusem, cici iatd-md meryhnd pe un drum pe carehu l-om zrdzut niciodatd, tndrcpfindu md cdtre un loc pe care nu l-am adzltt niciodatd,totul din pricina unei ghcrete de tanre apdrutd din neant. Sunt foatte bucuros, oricum,cde o zi ftumoasd pentru excarsii", conchise el plin de spennld, tntracAt t cel momefltacela era singarul lucru pe cme ?l gtil.

Soarele strdlucea, bolta ceralai era curatd, toate culorile pfueau mai oii pi mai bogatedecit gi Ie amintea. Eloile luceau ca spflate gi lustruite, pomiiitulli d.e pe marginile goieleiigi tremurau in odzd.uh oerdele Mpintiu.

BUN lJENn LA AITEPTARI-, zicm un indicator scis cumare grijd de pe o wsd micdde Ia marginea drumului,

OFEFJM CU BUCUKIE INFOKMATII, PKEZICERI SI CONSIL/ERE.AICI9I CLAXONATI.

PARCATI

CAnd claxoni Whna datd, din cdsu[d iegi alergind un omule! imbriut intra man ielungd, aorbind cAt putea de repedc Fi rcpet1ndtntruna:

- Md[ md[ mdi, bun omit, bat oenil ban oenit tn Tara $teptdrilor, tn lara AgtEtdrilor,in Wd ,$teptdilor. Nu arEm Wea fltuIli oiitatari zileb astea, e 6igur cd nu aoem prm mulli71izitatori.. Ce pot sd fac pentru dumneanasbd? Eu sunt Omul-Dacd-\4enc.

-,Sunt pe d.ru.mul bun pmtru Dictjonopolis? se interesd MiIo, lt1or descumpdnit deexuoeranfi. pflmlre,

Pdi sd l.)eden, pdi si oed.e , pdi 6d oedem, r{mcepu omulelul. Nu cunac niciun drumrdu spre Dicliorlopolis; pit urmare, dacd goseaui asta duce la Dictioflopolis, trebuie sd fiecea bund; d.acd fi duce, sigur e drumul bun spre altundeoa, asla fiindcd nu eistd diu_muri rele sprc nicdieri. Crezi ed o sd ploud?

- Par.tt dumneluoastuit era!i Ornul.Vtflrc, tdspunse Milo, intttrcat.- O, nu, eu sufit Omul-Dacd-Vreme, pertru cd.,la urma unnei, e mai important dacd

oa f !::n! !4AI ynl o! f ornnea. Zic1nd acesleo, eliberd oreo doudsprezece baloane care

se thatr0 ta ra cer. I rcbuQ si cons.tatin in ce dirpctie batc vin tu\, zise, chicofind Ia glumilaIui Fi prioiwl cum dispireau balonnele tn toate directiile.

*r-2- Ce fel de loc sunt Agteptdite? intrebd Mila, incopabil fr guste umorul gi tnloindu-se se-

rios cd omulelul en ?ntueg la cap.- Bund intrebmq bund ?ntrebarc! exclamd acesta, &teptfuile sunt locul unde treb ie

sd mergi i&inte de a te duce acolo unde orei sd te duci. Fire|te, urlii oolnmi nu trec din-colo de Agteptdri, dat €lujba rnea este si le dau ghes sd se ducd, de Ie place ori nu. Ei, darce altceoa pot sd fac pentru tine?

23. Rispunde intrebirilor formulate de Inginer penlru a clarifica ideile prezentatein acest fragment.

Unde ajunge Milo?

Cine este personaiul care il irtdmpind?

De ce considerd Omul-Dacx-Vreme cA aceea este qoaeaua burli spre Dictionopolis?

Ce afle Milo cA este mai.ifitDorta t cum oa fi oremea san ilacd oa ft oreme?

Cum hebuie sA mearge? Unde nu trebuie se se impotmoleascd dacd vrea sA ajungd

undeva?

24, Milo depiEeqte Aqteptirile gi se indreapti spre Dic-lionopolis, insi drumul luinu se dovedegte a fi cel mai bun. Coloreazi alineatul in care este prezentat loculunde ajunge biiatul

5ofAnd pe Qoseaua pagnicd, incepu imediat sd uiseze cu ochii deschigi, mai putin ntenttncotto nergea. Nu peste mult timp, aten,n ii sldbi de tot; de aceea, la o bifurcalie, undeindicatorul ardta spre stinga, Milo oird Ia dreopta, pe un dtum suspect, care pdrea gregitdin toate punctele de oedere.

Peisajul se schimbd de cam pdrdsi goseaua principali, CeruI daeni plultlburiu gi, odatdcu eI, tot tinutul parcdtgi piudu culoile, ?mbtdcind aceeagi haind monotoni. Tdcerea eradesioArFitd; pAftd gi aet atAma greu. Pdsffile cAntutu flumd nelodii terne 9i dtumul1eryuia necontenit, ?ntr o serie nesfirgiti de serpentine ascendente.

Mild dupdtttili dupdmild dupdmild conduse, iar acum, tueptat, natina tncethti tot nti mulL pind cAnd abia dacd se

mal m15ca.,,Parc-fii-se cd flu ajung nicdicri", cdscd Milo, dintr-odatd somnoros pi tncet Ia minte.

,,Sper cd I-an cotit pe un drum grEit."

47

Mild dupdmild dupdmild dupdmild, Qi totul d.epefli mai gri 6i mai monoton. in

cele din utmd, magina se opri pur ti simplu 9i, inpofula eforLuilor lui, nu tru sd m.oi innintezc nrcuncentimetru.

.Md intreb unde sunt , zise Milo, cu ingrijo-rare in ton.

- EQti in... Buclucuri, se oditd o noce, peseruneindepdrtatd.

Baiat ul i i roti reperle prioirc7. s0 oacld dhp uor-bisp. Ninpni. nidipri; lolul er7 cdt i!i poti imaginade tdcut Fi de nemigcat.

- Da... Bucllrcuri, se tdngui altd ooce, dar el tot nu udzu pe nimeni.- CE SUNT BUCTUCURILE? strigd el tarc, strdduindu-se cdt putea sd. obsenle

cine-i oa rispuflde.- Buclucu le, prietene, sunt locul unde nu se intftmpld niciodatd nimic Ai nimic flu 6e

schimbi.De data asta, aocea se suzi afit de aproape ci Milo tresdri surprins, pentru cd, aQezatd

pe unirul sdu dfept, afit de ugodrd cd nici n-o sitntea, stdtea o creaturd mititicd, ewct deculoarea cdmd\ii lui.

- Permite-ne sd ne prezentdrn cu totii, continud crcatura. Suntefi letstgeienii, lodispozitiat.

MiIo prioi in jur pi, pentru inldia oard, bdgd de seamd cd. erau cu zecile, 1ezind pema1ind, stAnd. ,fl picioare pe carunbil, toldnite pin toti pomii Ei tufele. Erau exgetn de greude distins, fiindcd aveau exact culoqru lucrului pe care se intdnpla sd 6add, ori in apro-pierca cdruia se aJlau. Fiecare era apia fdeld a alteia cu exceptia cularii, rtregte - iar unelesefidnqu mai fiult cu celelate d.ec6.l cu ele insele.

- itcintat de cunogtinld, zise Milo, nesigur dacd en incAfltut sau nu. Md ghnfusc cim-am rdtdcjt, Md puteti ajuta, r1d /og?

- Sd nu spui ,,ghndesc", zise o ueaturd ce gedea pe pantoful lui, cdci cea de pe umdrulIui adormise, E interzis prin lege.

Cdscd gi alipi gi ea imediat.Niminui nu-i este petmis si g|ndescd ilt Buclucuri, continud o a treia, pe care o futa

deja somnul. De cumii aorbea, fiecare creaturi adomeu 6i o altt continua conaersalin, fdrdnicio intrerupere,

- Nu di la ti4e regulamentul? E ordonanla locald. 175389-1,MiIo scoase iute din buzunar brogurd cu reguli, o deschise Ia pagina respectiad ti citi:

,Ordonanla 175389-l . Este nelegiuit, ikgal gi neetic 6d gandetti, sd te gAnde\ti si gAndetti,sd bdnuieqti, presupui, ntionezi, meditezi sau speculezi cAt fimp te afli tn Buclucuri. Oricetncdlcare a legii va fi nspru pedepsitd,"

- Ce lege idicoli! exclamd MiIo, absolut indignat, Toatd lumea gindegte!- Noi nu! slrigafi impdial, in cor, Ielargarienii.

4a

**2

25.

- 5i nici tu, majoritatea tirflpului, zise o creaturd galbeni, atezatd pe o narcisi. De-aia leaJli aici. Nici nu te-ai gittdit, nici n-ti ftxt atent- Cei corc fl sunt itenli se pometnsc ileseoritmp otmoli li tn Bucluad.

Cu asta, se rostogoli de pe floare gi cdza, sfordind, in iarbd.Milo nu se putu abfne sd nu rAdd de stronia anrportme n micii creaturi, degi ttia cd

gestul lui putea f flepoliticos.lnceteazd irnediat! ordond cteatura cadrilatii, t'nindu+e strins de ciorapul lui, Sd rizi

e tmpotriva legii. N ai Ia the rcgalanentul? Otdonanla locald 574387-W.Deschizhnd din nou cdrlalia, Milo gdsi ordonanto 574381-W: ,,ln B clucuri, rA6uI e

dezaouaL iat zAmbitul e permis doar tot a doua zi de joi. Contuauenimli oor fi pedepsilicu cea fiai mare seeeritate."

Derutat pentru ci nu auzise de un astfel de cltaefi,letatgaienil, Coleclionarula scos din raftul siu Dicfrontm, eaplicotio al lit tbii rofiAfle (DEX-ul). Bifeaznregulil€ de ciutare intr-un di4ionar.

n Recitesc cuvantul penhu a-l ietine.

! Pun cuv6ntul la forma de bazi (singular, nearticulat, masculi+ infinitiv etc.),in funcFe de partea de vorbire pe care o reprezinti (ex. b/oscutelot - brosculd).

I ii adaug un sufix sau un prefix.

! Caut litera cu care incepe cuv6ntul gi, apoi fiecare literi pe rAnd, care sunt giele ordonate alfabetic (ex. caad va fi inaintea lui cini, casi, dar drtph cana),

n Citesc definiFile gi verific sensul potrivit ii:t text

Nici dicfionarul nu pare si cunoasci un astfel de cuvint, dar aie unul foadeap.opiat. Observi structura unui articol de digtionar.

26.

Observafie ce prive5te modulde ]otlizare]. r m, iwndit,liTresc, regioflal, familiar etc-

Indicaliile morf ologicearati partea de vorbire gialte categorii ale acesteia.

Cuvintul-tidueste cuventulpe care il caut.

LETARGI4 (tat) letary]t, s. f. SIaaepatologici caracterizatii pdntr-unsomn adinc, de hmgd durati, s-i prinpierderea cunos,tintei $i a capacitdFi

A-F'8. Apatie, amoltealainactivitate totaH. - D?r fr.l6tharyie.

Etimologia indicimodul de formaresau plovenienlacuv6ntului din alti1imb5.

Ablevierece indicisensurilefigulate.

49

27,

28.

Cu care dintre cele doui sensuri ale cuvAntului letaqie ai asocia denumireamiculefor fiinle, ,efatgeienii? Noleaziindiciul din texi care te-a aiutat si alegi.

Asociez letargarienii cu ......,......................

aFa cum in text.........

Detectivul te himite si notezi trei indicii din text cale alati legituladinhe letargarieni qi locul numit Buclucuri.

29. Cale sunt cele doui lucruri interzise prin legea ,,buclucagi,, din Buclucuri?

IT-istul verifici fragmentul Claudiei Hammond de la inceputul capitoluluidespre modul diferit in care simtim ci trece timpuL pentru a putea infelege caresunt motivele pentru care Milo se simte mereu plictisit. Noteazi explicalia tamai ios.

30.

-.-'*--* --*.- .-- -.-- * -,'-"J*8731. Citegte, in flagmentul urEritor, ce fac letargarienii qi care este programul lor.

Subliniazi pasajele in cale apar indicii cd timpul nu este folosit cum ar trebui,

- Bifle, dar dacd nu puteli ride sau gdndi, ce aveli ooie 6i faceli? iLtrebi Milo.- Orice, atdta timp cht nu e ceaa, Oi totul, c1td areme nu inseamnd. nimic, ?i etplicd altd

creaturd. O mul[ime de lucruri sunt de fdcut: aaem un prcgram fo&rte incdrcat..,La ora 8 ne trezifl €i pe unnd te pef,ecetn timpul:De la 8 Ia 9, oishntl cu ochii tleschigi.De la 9 Ia 9:30, cu molditul de dimineala deareme.De la 9:30 la 10:30, binddpin Fi tragen de tinp.De Ia 10:30 Ia 11:30, ne facem somnul de dimifteala tirzie.De Ia 11:30 Ia 12:00, ne socotim timpul ti mAncdm de prhnz.De Ia 1:00la 2:00, bncezifl Fi pierdem premea.De Ia 2:00 Ia 2:30, ne facem somnul de dupd-nffiiazd timpurie.De Ia 2:30 Ia 3:30, amAndrn pe mAine ceea ce putem face azi.De Ia 3:30\a 4:00, fle facem somnul de dupi-amiazd tinie.De Ia 4:00 Ia 5:00, Ieneoim gi ne toldnim p6nd la cind,De Ia 6:00 Ia 7:00, tdrdgdnim.De la 7:00 la 8:00, ne facem solnnul ile sear deareme, apoi, timp de o ori tnainte de a

muge la culcare Ia 9 .00, pierdem oremea.Dupd cum aezi, nu ne fimane aproape deloc timp pentru a sta pe gfu1ciufi, a rimdne

in urud, a ne 6rFAi picioarele, a zdbozti, aga cd, dacd fle-&111 opi ca sd rddem sau sd gindim, n am termina nimicul.

- Vrei sd spui ,,n-am terfiina nimic", o corectd Milo.- Nu prem sd terminfun nimic, se rd.sti 6ltd creaturd, supirati, Vrem sd teruindm ni-

micul gi asta o putem face JAtd sjutorul tdu.- Uezi tu, continud alta, pe un ton mai conciliant, e de fapt destul de dificil sd nu faci

nimic toatd ziua, agr cd o datd pe sfutdtn1nd ne ludm concediu qi nu mergem niciieri, caree exact locul spre care mergeafl cAnd ai apirut tu. Vrei cumaa sd ni te ldturi?

,,46 putea", iti spuse Milo, ,,doat tot acolo fierg ti eu,"

32. Letargarienii nu au deloc timp liber si il corecteazi pe Milo, spun6ndu-i ci altfelnu ar reuqi si temrine flimicul, Nt nintic, Criticul te intreabi care este diferentadintre na tertnindm nimic Ai nu termindm nimicul. Scrie rispunsul tiu incercurile de rnai ios.

flu termindm nimic nu terlnind nimic l

33. Drumrl spre,,niciieri" (sau spre ,,niciodati,,) al lui Milo si al letargadeniloreste blocat, Pe tine cine nu te lasi si piezi timpul?

, - Spuneli-mi, cisci el, cdci se simlea Ia rdndu-i gata sd tr,tgd un pui fu somn, toqtd.lumea de aici nu face nimicT

- Toatd lumea, in afatd de teribilul duliu de pazd, zlserd doud crcaturi, trelnurAfld Iaunison. El amuqi_nd peste tot, ci sd se asigurc cA nimeni nu piede wemea. IIn personnjabsolut detestabil.

- Duldul de pazd? intrebd Milo, fiitaL

. -. ^DJI!4UL!. stlig4 alta, Ie;in6.nd de fticd, deoatece pe drum tn jos aeflea in goafld,

Idtr|nd furios gi stArnind. un imens nor de praf, exact c1inele de pazd'la care se refiriseri.- FUGITI!- TREZLTL-UA!_ FUGITI!

VINE!- DULAUL!Tipe.te isterice umplurd oizduzhul, iar letargarienii se rkipird in toate direclii1e 6i in

curand n sc maiudzu niti picior de ei.- R-R-R-G-H-R-O-R- R-H-F-F ! fdcu duldul, ndpustindu-se asupra maginii, pufdind qi

g1fdind cu putere.MiIo ficu oc.hii nxai, fiindrd acalo, tn fala lui, stdtea un c hle more cu ux cap absolut

normal, patru labe gi coadd - insd in loc tle corp saea un .eas degtuptiitot care ticdio tare.Ce cauSi aicil mhrci dultiul de pazd.

- Ia, omor gi eu timpul, zise Mih, Vezi tu...- OMORI TIMPUL? ! urld cdinele, at1t de furios incAt i se declansii alama. E destul

de rdu <A pierzi fihpul, dahmite sd-l omori! lieea iljhcu sa se cutremure.

34. C5inele de_pazi, cAinele-ceas, ciinele care il atenlioneazi pe Milo ci timpultrece in zadar.., Coloreazi casetele care contin proverbele iau citatele despretimp cu care egti de acold.

Timpul esle cea nai Iungti dis!anld dintrc doud locuri.(Tennessee Williams)

O ord astdzi oolorcazA c doui naine.

N-are timp liber cel ce nu-I t'oloseqte.

O zi nu e niciodatd prea lungd.

intotd.eauna este timpul potrioi.t pentuu a face ceea ce este potlioit.(Maitin Lurher King)

52

"*=2Pierderea aremii bune e maica Qi sdmAfita oremii da

(Dimitrie Cantemir)

Mai firzir| oa deoeni prca tArzia-(Octavian Paler)

Timpul inseamnd bani.

Timpul este cel mai ittelept sfitaitor.(Pedcle)

35. Fie ci te gribegti fie ci vrei ca timpul si tueaci mairepede, verifici ceasut ceasul de m6ni, orologiul depe perete, ceasul telefonului sau de pe a{iqajulelectronic al autobuzului. Oare care dintre ele aratiora exacti? Citeqte fragmentul propus de lI-ist,dintr-o enciclopedie inediti, Mistta lucntilot deAndrew Robinson, pentru a afla povestea or€iexacte la inceputul secolului al )fr-lea. Noteazi, inspatiul din stanga, aEtfel:

{ pentru informatiile care confhml ceea ce qtiai;- penhu informatiile care contmzic ceea ce gtiai h4+ pentru informa$ile noi penbu tine;! pentru aspectele pe care nu le-ai inleles sau despre

care ai wea si afli mai multg

Ceasul obignuit ooea o precizie de mai fiult de o secundi pe zi Ia tncepu-tul secolului al XIX-lea in Londra, dar aceasta au eru de nici un t'olos inpdstrorea preciziei timpului decdt dacifecare tiar f potripit cetslLl dupdtittpul 1sttonomic. Iar acest lumt ar fi ismtnet @nstantu ?ntretupei pm-tru lohn Pond, astronomul regal de la obsercatorul din Gteenwich, oameniicare oeneau pAnd Ia uga sa pur ti sitrplu pefiru a-l ?ntreba: ,,Pot sd €tiu cAtaratd ceqsul la dumrgaooasbd?", dupA ceb relalate d.e curatorul de orologie,Daaid Roonm. In cele din urmd. Pond s-a plictisit sd tot fre intrebat cAt esteceasul ,i l-a delegat neofci.tt pe asistctltul sau, lohn'Henry Beluille. gitransmitd ora din Gremulich tn centrul Londrci si in alte zone ale caoita-lei in fecarc zi lu.rdtoarc.

Beloille a deoenit prirrrul insdrcilat cu tte smiterea orei in 1835,cd.Idtorind. cu trmul sau pe ios.)

53

36. Mai ios sunt notate cateva titlud ale unor opete literare celebre care plezintiidei legate de timp. Chiar daci unele dintre eG sunt texte ,,pentru oameni mari",nu se cade si nu le cunogti! Aiutandu-te, daci e nevoie, de internet sau decatalogul bibliotecii, unegte titlul cu numele autorului.

Alice in Tara MinunilorBdtrdnul din LuniCAnd md aei tufilniMagina timpuluiOcolul Pdmintului in 80 de zileO lume dispdrutdPope€te de CrdciunTiner4e ltud bdtrtu4e qi ttiald f,wd de moarteUn yankeu la curtea regelui Afthur

**+ (basm popular anonim)Lewis CarrollArthur Conan DoyleCharles DickensGlace LinRebecca SteadMark TwainJules VelneH.G. Wells

37. CAnd vei ajunge,,mare" gi vei fi citit deia toate aceste cirfi, aminteqte-ti deechipa lecturii gi a scrierii creative. Dar, pani atunci, subliniazi solutia care teajuti si iesi din Buclucuri, citind urmitorul fragment din povestea lui Milo gia duliului de pazi,

- Ce cquti in Buclucuri? N-ai und.e sd. tu Auci alhtndeoa?- Eram in drum spre Diclionopolis cind m-am imlrotmolit aici, explicd Milo. Md poll

aiuta?- Sd te ajut? Trebuie sd te ajuli singur, replicd duldul,

tudgAqd, atenf, ceasul cu laba sthngd din spate. Prcsu-pu11 cd gtii din ce cauzd te-ai ifipotmoliL

- Cred cd put €i sinplu nu m-am gAndit, spuse MiIo.- EXACT, strigd chinele gi alarma ti suni din nou.

Acutn gtii ce trebuie sd faci.- Mii tem cd nu, recunoscu Milo, simtindu-se cam

ctetln.- Pdi, continui nerdbddtor cAinele de pctzd, de orc1ne

ce ai ajuns aici fiindcd nu te-ai gind.it, e rczonabil sd teastepli rd lrebuie sd in.?pi<d gande$fi .a sd iesi.

Zicind acestea, sdri in magini.Te supeti dacd z)in €i eu? Ador plimbirile cu magina.

MiIo se puse pe gAlxdit, cAt putea de intens (ii aenea greu, cdci nu era obipnuit). Segdndi Ia pdsdri cate inoatd gi la pegti carc zboald, Se gindi la pfAnzul de iei Ei In cina demAine. Se gAndi Ia cu|linte care tncep cu I gi Ia nunerc telmit4te in 3, pe mdsutd ce ginfua,rcli le Wins?td a se inuarli.

- Ne migcdm, ne migcdm! strigd el, fericit.- Gintlegte mai depatte! iI cicdli tluldul.

54 **

- -***-* "-*-"*--*- - -* w2^

Maginuta inainta tot mai. rcpede, in timp ce creierul lui Milo trcpida de actiaitate.Incepurd sd meargd la aq.le, Pestu catuva minute iegisud din Buclucuri ti Ee aflau din noupe goseaua principald. Culorile, toate, igi recipdtaserd stfilucirea originold ,i, zburAnd casigeata pe dfum, MiIo continua sd se gftnfuascd la tot felul de lucrur| la multele ocoliriFi piraje grcqite, atAt de ugor de frcut, la cAt de bine era cii inaintau gi, mai ales, la cAtu puteaircaliza cu pulind gAndire. Duldul, cu nasul in vAnt, stdtua lini|tit, ldsat pe spate, ticdinddin ceas.

38. IT-istul gi-a amintit qi alte lucruri la care se putea gandi Milo, pentru a da qimai multi vitezi maginutei cu care cilitolegte el. Completeaz i qi tu cu unul saumai multe exemple potdvite.

Mamifele cale inoatd qi trdiesc in api:

Pdseri mici cat o insect5:

Cuvinte care incep cu K:

Numere prime terminate in 7:

Culori terrninate in -ir:

Tdri din Asia:

Nume de domnitorii

Cuvinte intr-o limba strdina:

39, Pentru ci nu are timp de pierdut, Inginerul te inviti si folosegti maqiniriacauzi-efecf complet6nd cu ideile principale descoperite p6ni acum.

Cauze Efecte

arai este atent Ia ceea ce fal

=t--

' '55

40. Afli intreaga aventuli pdn care Milo descoperi ce si faci cu timpul pe care ilare pentru a nu mai fi plictisit, citind c aftea Vatna fafltornd. de Norton Juster.Pentru edilia in limba romAni a acestei4 autorul a scris un cuvAnt-inainte.Noteazi in coloana din Btanga emo$ile pe care ti le sugeleazi textul.

Vama fantome dr6st- Wima cafte publicati de mine. Cu mai bine decincizeci de qni ?n urmd. Inainte fu en nu sctisesafl nifiic, itir gaficianuLun oechi pieten, u ilustrnse nicio wrte pentxu copii. Nu Qtiam pfea bineIa ce ne angajaserdm, daf nm senzatil cd toqnai din acest motio pfiiectul afostincununat de succes. N-frm urmat nicio regulii, n-am li ut cont d.e 6fa-turi. Pur ti sifiplu Btn facd ceea ce considenm ci este bine.

Mafea med sursd de inspira[ie a fo6t tata, EI er.] un om lini€tit Firdbddtor, care-mi ?ncunja ifuile nu o datd. tldstru,llice gi imaginaliadebordantd. Aoea un subtil simt aI umorului Ei o tlragoste speciald pen-tru jocuri de cuainte Ei calambururi, moqtenitd de mine gi care, intt-unfel sau altul, aparc ?n multe din poaestirile mele. Vexise tn America decopil, cu mdma lui, cam la inceputul secolului XX. Erau din Rominia.

Eu n-em fost niciodatd in Rominia. Chnd am aflat ci-ni oa fi puhlicntdcartea acolo, fl-a emolionat gdndul cd s-at putea sd aflu mai multe fuspretara natald a tdtei, desprc cum i a fost inJlue\lati ti forlnatd oiala.

Am ffediflla ci oietile ne sunt inJluentate oucial de experien[ele tim-purii de locul'tn cnre am crescut €i. sm inceput sd deoenim cei care suntem acufi,

Americanul Samuel luster ern un produs al Rominiei gi Americii, iaramericanul Norton lustet e continuatea acelei noFteniri amrtlgnmate. Suntnefibditor si afu mai multe dcspre el gi despre mine inumL

Sper sd od placd pooestea mea.

41. Uneori si animalele pierd timpul, in timp ce altele igi umplu timpul cum sepricep. Pentru a intra in atmosfera ciitii pe caie !i-o vom propune, scde opoveste scurti in care si asociezi cuvintele puqcd qi bezele.

56

t r ""242. Citegte incepulrl Popegtii uflchiului Shelby despre Lafcadio,Ieul ufte rtu s-a ldstit

pdgubag de Shel Silverstein gi subliniazi cu verde activititile cu care leul igiumDle ziua,

A fost odatd un leu ftndr qi numele lui era. . . Ei, bine, nu gtiu preciscum iI chema, pentru cd trdia ?n jungld cu mltlli alli lei, iar, dacd aoeaintr-adepdr un rum4 cu

'iguranld nu era loe sa Erflie sau ceoa

asemdndtor Nu, era mai degrabd un nume ile leu cd,,, hmm,. . poateGrcgr f sau Ruggt7g sau Grmmff sau chiar Grnt.

AQada4 leul nostru aoea ut astfel de nume gi ?9i ducea traiul in junglicu ceilnlli lei qi, cdt era ziulica tle lungd, frcea Qi el ce face orice leu: sezbenguia, se rostogolea prin iarbd, se bildceq pin rAur| pAna €i minca ie-puri, se juca de-a pinselea cu alli lei, dormea cu burta la soare qi cAtu aLtele fl1| mai j\cea! Pe scurt, era un leu cum nu se poate mai feicit.

Qi, uite-1ry, tntr-o zi - sd f fost intto joi - dupd ce leii floftritnfulecasefi un ptdnz copios 9i trdtrdfuieau Ia sone, sforiind cum numfii leii stiu s-o facd,cerul era senin 9i pdsdrelele cintau cip-cirip Qi vAntul sufla lin qi totul era linirtit gi minunatcdnrl, dintr-otlatd,,,

43. Ce nume crezi tu ci ar fi potrivit pentru un leu? De ce?

Cred ci un nume potrivit pentru un leu ar f i ................................., pentru ci

rt4. incearci si citegti presupusele nume pentru leu: Grograf, Ruggrrg, GrmmfIGrrrr? De ce crezi cA alege autorul astfel de nume?

45. Criticul ifi atrage aten$a ci autorii nu folosesc niciodati cuvintele la intAmplare,ci le aleg pe acelea care conteazi gi cale reuEesc si faci povestirea si sali dinpagind! Iati o listi cu acestea. Adaugi qi tu exemple potrivite din fragmentulcitit pentru fi€care categorie de ,,cuvinte care conteazil.

Cuvinte cale cleeazi impresia de miscare:Exerlaplet fu gd, tr aoer seazd, r dsar e

Cuvinte care iti llezesc unul sau mai multe simturi:Exelnple: trandaft, Iumind, aspru

Exemple din text: ...

Exemple din text: ...

Exemple din textCuvinte care vibreazi, se rostogolesc pe limbi sau ili folosesc buzele:Exell].ple:. zbang, cran!, zob

Cuvinte cale au un anumit ton sau llansmit o anumiti stale:Exerr.ple: aiurea, calm, inlemni Exemple din text: ...

57

45. Alege, pdn bifare, momentul acliunii potrivit pentru acest fragment.

situatia initiale cauza care declarseaz; actiurea

r€zolvarea situaliei dificile

desfigurarea ac$lmii

situaga dific A situaFa 6nal;

47. Pentru ci.inci nu ai descoperit nici pusca, nici bezelele, citeste fragmentulurmitor qi descoperi ce a intrerupt timpul de odihni al leilor.

Un zgomot asurzitor ii trczi din amorte,ld pe leii noqtri qi ii fdcu sd. sard,n sus m arsi.Cu mic, cu nare incepurd sd alerge mdnciwl pdmiintul Lipotllop, Iipoli-tap! Ori tropott-trop, tropoti-ttlp? Sau oare asa or fi alergind caii? in fine, dragii de ei au qters_ofelineqte. Snu sd fi jdcut totugi patapam-patapam...? Ce sd mai lungim oorba, au luat_oIa sdndtoasa cu tolii...

Ei bine, aproape toti . . .Cd.ci nul dintrc ei rdfiase pironit locului, inr tocmai acesta se nimereQte a f eroul po_

vestirii noastre. Si leulul in cauzd se ridicd in picioare sau, mai bine zis, ?n patru labeclipi leneg gi, mijindu-Ei ochii la soare, incepu sd-si intindd oasele, Se frecd Ia ochi, sd_Ialunge pe Mog Ene de la gene Fi zise:

- Hei! Unde-ali pornit-o cu tolii aQa?Un leu bitrdn ii strigd alerghrul:- Fugi, purtiule, fugi, fugi, fugi, fug| fugi, ?rin z)indtorii!- VAndtotii? Vi-nd-to-rii? Ce sunt pi nd-to-rii? se ittrebd leul nostru, miiindu_sitncd

ochii la soarc.- Uite cum std treaba, zise IeuI cel bdtuAn, ar fi bine sd nu mai pui atAteq intrebdri €i

sd speli putina cAt mai curhnd, daci lii Ia oiala ta.Aga cd leul se ridicd, igi intinse oasele somnorodse Qi li se aliturd ctlorlalli. Tropoti trop,

tropoti-trop sau patapam patapam? parcd a1n mai discutnt asta o d.atii,Dupd ce alergd o bucatd. b nd, se opri ,i plilti t11 urmd.- VAndturi. . . Ce-or fi qi oindtorii dptia?,,V6-nd-tori. V6.-ndlori" , tqi rcpeta intruna leul nostru. $i sd ;ti!i, dragi copii, tarc ti

tflai pldcea cuaAntul acesta - asa cum unord le place sono tntea cutintelor ,,Tuscaloosa,,sau ,,Tapioca" sau ,,Carinca", qga Qi le lui ii pldcea cum sund ,,aAndhri",

"r^248. Colectionarul scoate ca onagele cu expresiile identificate in text, notate pe fati.

Pentru ci nu avem timp de pierdut noteazi rapid sensul lor pe verso.

sd-l alunge pe Mo, Ene pe la gene

49. Giseqte qi tu, in text, trei expresii sinonime cu a /rgi.

50. GiseEte numele figurii de stil utilizate penhu a sugera ci leii se poartiasemenea oarnenilor, incercuind literele din doi in doi,

;l1$l/flfW

I PI SEGROSPOANLIBFMIWCUATRIEL

59

5 1 . Alege, prin bifare, momentul actiunii pohivit pentru acest Iragment.

situa,E initiaH cauza car€ dedangeaz A acFunea

rezolvarea situa$ei dfi cile

desfdqurarea aqtirmii

situalia dificild situafa finaH

52. IT-istul a alergat la_computer gi a gisit cAteva curiozititi despre lei. Di punctede la 1 la 10 pentru fiecare dintre ele in functie de cAt de interesante le consideri.

n Leii nu pot rage pAni c6nd nu ajung la vArsta de 2 ani.! Un leu adult rage atat de tare incat poate fi auzit de la 8 km depdrtare.D Leul se hr6negte o datA la trei-patuzile.n lemelele se ocupa in proportie de 90% de v6nat, in timp ce masculii pazesc

teritoriul.

n Leii sunt singurele arfmale care pot atac4 in grup, un elefant adult.E Leii au hiit Ei in Europ4 pAnd in jurul anului 100, in Grecia.E Leul african se odihnegte pAn6 la 20 de ore pe zi.! ln artd gi in literaturi, leul este animalul cel mai frecvent int d!nt, in Biblie

fiind menlionat de peste 130 de ori.n in tug;, teii pot atinge viteza de 90 km/ore.n Leii adulti pot sdri pAni la 4 m in in61fime gi pAnd la 7 m in lungime.

53. Imagineazi-ti ci esti un leu. Bifeazi care dintte unnitoarele evenimente te_arconvinge si ifi intrerupi timpul de odihnd.

n Un leu doarme aldturi de mine.n Zhresc in apropiere o antilope gustoase.! Nu am m6ncat de pr6nz.

n Soarele sheluceste pulemic.

! in depirtare se aude un zgomot putermc.n Un alt mascul s-a apropiat de farnilia mea.n Shel Silvetstein a scds o carte despre mine.

60.-***-*--@-z.z.

"t"r*)

54. Scriitorul este ingriioral a auzit pugca vanitorului dar se intieabi unde sunt,totuEi, bezelele. Citegte fragmentul urmitor Ei incercuiegte cuvantul bezele,acolo unde il intilnegti.

AQa cd eroul nostra ?i ldsi pe ceilalf lei sd i-o iainainte, im el rimase in urmd qi, tip-til tiptil, se piti ?n iarba inaltd. CurAnd, ii odzu pe odnitoli aprcpiilldu-se: toti mergeauridiati pe lebele din spate, purtou bonete rcQii W cap gi tineau stuAns niqte bele lungi care1coteau nirte zgomote de-ti tiuiau urcchile.

Pe loc, Ieului ii pldcu tnftligarea oAndtoilor.Da, pur gi shnplu'ii ptdca pe z.t6ndtori. Aqa ci, de indatd ce

un z)Anitor simpatic, cu ochi oerzi Fi utt dhte lipfrii tdie calea,f6!6indu se cu boneta Lui cmaghioasd (9i cme, de altfel, auea peea urme de snlatd de ou), leul cel finnr lns.ni tn fala lui-

- Salut, oAndturule! ii zise.- Dumnezeule mare! Vai de suflctelul mea! strigd speriat

odndtorul. Un lzu crunt qi pimejdios, un bu sdlbatic, inse-tut de sAflge gi mAncdtor de oamefli!

Nu sunt mdtcdtor de oammL rirytd eroul nostru. Mdhrdnesc cu iepuri si mur4

- Hai, JErd scuze, zise aAn orul, o sd te ?rnpu1c oricum.Dar md predau de buniooie! zise leal gi 9i iditi labele

In aer,- Nu fi prost, zise oindtorat. Cine-a mai auzit ca un le sd se Predea? Leii nu se dau

bdtuti, ei lupfi pAnd-n ultima clipd. Leii ii mdnAncd pe oAndturi! Ata cd eu acum trebuiesi te tfipuqc ti sd te fac cooorat gi sd te pufl in fala gemhrcului meu, iar tn serile friguroasefu iand sd qed pe tine gi sd frig bezAe pe foc.

Vai de mine gi de mine, nu-i neooie sd niittpugti! zise leul cel tindr. O sd md fac debundooie couoratul tdu qi-o sd stau itrtins it fala gemineului, fmd sd clipesc mdcar, iar tttpo{i sd gezi pe mine 9i sd ftigi bezele cit oei orea tu. Sunt inebunit dttpd bezele, spuse IeuInostrlt,

- PoftitttT intrebd oindtorul-- Ei, bine, zise leul, ca sd spun drept, nu ttiu dqtd sunt cL adeodrat innebunit dltpd be-

zele sau nu, pentru cd. n-am gustat niciodati, dar nie mai toate bni plac pe lumea astL tiiubesc sofioitatea cuointuIui ,,bezea", dta .i, dacd au urr gust pe atAt de bun precul11sund mmmmmmmmmmmmm! -, sunt conoins cd o sd-?ni placi la nebunie!

- Ce prostie! rdspunse odndtorul. in aiala uea n-am avzit dE un leu utre sd se predea.Sau fu-un leu care sd mdnince bezele! Am sd te imparc arurn qi cu asta basta.

Vdadtorul i;i ridicd bdlttl acela caraghios ?n drcptul bndrulul- Dar de ce? tntrebd IeaI cel fir1dr.- Pentru cd a1o oreau eu! tdspunse scuft oAriturul ti ^pdsd

pe trdgaci, Iar bdlul pocniscurt.

- Ce-a pocnit aqa? zise leul. M-ai hnpugcat?Ei, bine, aqa cum od imagirati, oAnftorul se ru1ind teibil qi se inroqi pini-n ofuful ure-

chilor, cioitind culoareo bonetei.

61

55. Reacfioneazi qi tu la cele povestite gi coloreazi stirile leului cu albastru gi pecele ale vAnitorului cu verde. Agazi-le, de ios in sus, in ordinea in care apar intext, pe termometrul gradat.

Relaxare

Mirare

Entuziasm

Neribdare

Surprindere

Stirile vinitorului

Spaimi Nervozitate

Pofti Curiozitate

Iritare

Sldrile leului

56. Leului ii place cuventul oAndtoi. Repetd i^ca^tat ,,VA-fld-tori. Vd-nd-toi" qiiubegte sonoritatea cuvAntului bezea. Tuturor e posibil si ne placd" pur gi simplu,un cuv6nt, chiar daci nu gtim ce inseamni. Scrie ce cuvinte ifi plac datoritimodului in care se aud sau se pronunti. Povesteste ce I s-a intimplat cAnd aifolosit incantat un cuv6nt, firi si-i cunoqti sensul, gi ai ficut, poate, o gali.

62

W.9*257. Reciteqte, intr-un moment de rigaz, dialogul dintle vanitor gi leu, Criticul ili

propune si completezi tabelul cu exemplele potrivite exttase din text in carevAnitorul incalci unele reguli de conversa,tie.

Reguli incilcate Exemple din text

Mai rntai, saluU-ti respecLuos jnterlo.cutorul.

Nu pune etichete inainte de a-lcunoagte pe celdlalt.

Nu folosi cuvinte iignitoare la adresapartenerului de dialog.

Nu te plasa pe primul log incepandfuazele c:Lr Eu sau Am...

Evitd generalizirile.

Nu tensiona conversatia prin replicitdioase.

Vanitorul insisti spundnd A9a cd eu acurn trcb ie sd te tnpugc. Noteazd tueiexemple de situalii cAnd ai simlit ci !i-ai itosit timpul ficdnd,,ceea ce trebuie",nu ceea ce simti.

58.

63

59, Pictorul te indeamni si recitegti descrierea vanitorului gi si realizezi portretulacestuia, avand in vedere detaliile oferite in text,

60. Criticul a obeewat hisiturile care ii dau vanitotului un aer ridicol. Tu ceaspecle din text care ironizeazi felul in cate arati v6nitorul ai nota?

61 . qi p€ntru cA puqca a_pocnit deja, si aflim continuarea, Subliniazi replicile careindici schimbarea de roluri intre cele doui personaie.

- Ce a pocnit agaT zke leul. M-ai inpuscat?

, .Ei, bine,-aFa cum,oi imaginafi, adndtorul se ru€i d teribil ri sefutoqi phni_n o rful ure_ch or, cdpdtdnd culoarco bonetei.

- Mi-e teamd cd. am uitat sd-mi incarc pugca, mtuturisi el. Hai sd t6dem. . . hn, ha, , , datiartdrni o clipd, imediat pun un glon! €i continudm treqba de unde am ldsttt_o.

- LJa nu continudm nimic, rhspunse IeuI nostru. Nu cred cd o sd te las, Nu cred cd o sdte LIs sd pui un glon!. Nu qed cd o^ s.d te las sd mi impugti. Nu cred cd orcau sd fiucovora_gul tdu gi cred cd nu egti un ltAndbr chiar aqa ae arAgul pnna la urmd, Si mai iredcd o sd te mdninL

- Dat de ce? intrebi ohndtorul.64

**2- Pefitru cd aqa oreau e ! rdspunse leul cel finir.Zis Qi frcut.Iar dupd.l ce-I ?nghi[i pe o^ndtur, ?i mAncd si boteta rogie, ilar apea un gust cam...

Ifrnos. $i dupd ce ii minci.giboneta roqie (Pfui! Nu oi se face gura puflgd nulnai h gAn-dul de-a minca o bonetd rcFie?!), incercd sd md Ance tibdlul acela ciudat €i gloanlele,d.ar cum nu reuqi si Ie fiestece, zise-n 6inea lui:

Cred cd o sd Ie pdstrez pe post de suoenirui.Atullci leul nostru l d pugca ti gloonteb ?n dinli gi por i cu ele spre ceilalli lei.

52. FirA si stea prea mult pe gandud, leul il minanci p€ vdnitor, inclusiv bonetalui rogie. Scrie, in pilirie, ce gust crezi ci are o boneti rcgie fali de una verdesau albastri sau,.,

63. De ce crezi ci leul pistreazi pusca qi gloantele?

Eu cred cd leul pdstreazi pugca -si

gloanlele ca suvenir:, pentru cd

Pentru leu, aceasta este o amintire pldcuta/neplicuti, deoarece

64. Alege prin biJare momenhrl ac$uni-i pohivit pentru acest fra8menl.

situatia initiald cauza ere dedanEeazi ac,tiunea desfigurarea ac$unii

situada firlausituatia dificili rezolvarea situatiei dificile

65. De6coperi celelalte aventuri ale leului citind integral carteaPoaestea nchixlxiShelby fuspre Lafcadio, lex, carc flu s-o ldsat pdgabag de Shel Silverstein.

65, Dirijorul iti cere si nu lasi timpul pe care l-ai pelrecut parcurgand aceastiunitate si fi trecut in zadar, ci inviland strategiile lecturii gi ale scrierii creative.Marcheazi in coloana din dreapta cum crezi ci te descurci cu fiecare tiD desarcini. aetfel:

oe@

penhu sarcinile la care te descurci bine...

pentru cele la care mai ai de lucru . . .

pentru cele la care ai nevoie de aiutor...

Am descoperit cuvinte noi, asociindule cu alte cuvinte pe care lecunogteam sau deducandu-le din context.

Am descopedt cauzele sau efectele acliunilor.

Am ficut predicfii corecte.

Am obseivat cum sunt folosite partile de vorbire intr-un text.

Am desenat personajele, locurile gi obiectele prezente in texte.

Am trAit, aldturi de personaje, diferite emotii.

Am gdsit intelpredri dife te ale textului.

Am legat inJormafiile textilui de alte inJormatii din experienta mea.

Am identificat fuul actiunii.

Arn folosit shategiile invdfate de la membrii echipei lecturii creative.

66

l .

Sdrbdtori de iarnd

Echipa lecturii 9i a scrierii creative te inviti si vizitezi un anotimp: iarna.Sensibilul gi-a amintit indati de bradul de C.iciun. Noteazi ce iiseamnapentru tine iama, irnpodobind rarnurile cu r;spunsurile tale,

Poruegte in cilitorie alituri de echipi, de la lexhi La Polul Nor4 al lui MarinSorescrt extras din cartea llnde fugim de-acqsd?, Dete.tivtl este cam suspiciossi nu crede ci vom reugi si aiungem acolo daci nu urmitim cu atentie detaliiletextului. De aceea, subliniazi indiciile din text care fac referire la clima, teliefulsi fauna specifice Polului Nord.

Azi ztd rog sd od imbrdcdti intr-un timp record: am preo zece intlitatii pentru PolulNord. Rugali toate fidtuFile si pd caute mai repede cfuiulile, fularele pi mdnugile. IIai, Idsali

2,

67

gdldgia gi jocurile, cd pierd.em acolo locurile. Cd Ia pol ninge foafie tare Si intr o clipd zd-pada acoperd orice numerotare. 6i s-ar putea intdmpla sd ie agezdm cu un loc mai jos orimai sus, sd ne scoale de pe el un urc,

Acum,pafldu1u4lta, eu o frsh.trlie,hstttL Sdaddpeurulese ajungeIa polutNord.,in -un tinprecord.. Am 9i gd.sit (din orice incurcdtutd tot eu si ttd scap!): metgem cu ttulfiI)aiul pAndIa cap, Acolo cdutdm o sdniuld, dacd se poate cu atag, ,i-nhdmdm Ia ea doisprezece iepuragi.(De obicei ei nu tra,g Ia ham, dar, dupd pulind refleclie, vor face pe tru noi o etceplie). Noizt2m.ryc7i-o dat! dj,y biciu1cd ti iepurii oor porni ca d.in pugcd. A, aa Ji pentru ei un flelcsd strdbatd noud pdduri, sd sard peste noud munli Ei sd ocoleascd un lic. bin c6nd in idntl,pom tipa'in urechea lor, sd ne-audd ca la dfuzor: ,,Hei, mergem bine, nordul e pe_ata,dupd cum ne inoald muguroaiele de t'urnici," La un moment iat oom face ctuce c un rcn(care inseamnd,in limba bdFtitrotilor ,,tren,'). Le aom mulluni urecircalilor pi, cu mareemolie,.aom schimba _mijlocul de loconolie, Renul ne aa duce o zi 6i-o noapte gi, in sfArcit,oofi qjunge la Polul Nord. pe data de 7. Acolo ne z)orn ruga de oiscolul pdcdtos sd seopreascd oleacd, sd ne putem dd jos.

- _ Trebuie,sd vh spun cd aceste neleaguri se caracterizeazd ptin ger. Clima de Ia polulNo.rd e o clilni de Irigider. LIntul, peStele, cartea, aici,la margineainghe(atd a mdrii, atingc,ulmea conserudrii. Poti sa mdndaci guoizi Ei bibani proaspeli dc doui mii de ani. FociIoL carc sunt foatte cochete,le place aicifiindcdpar flull mai mici (oteau sd spun cd aratdmai finere). Urgii se conserztd,in mstum alb, d.e Fitrete. Dat fioi n-am bdtfi ai tu drum sdne consefoam, (i (o sa aPr?ldm.

Fiindcd nimeni n-a studiat oceanul inghetat cel plin de mistere, din punctul nostru d.eoedere. Sd.ldmurim o datd pentru totdeauna: unde au dispdtut de aici soarele si luna? Nucumoo a cdzut tn oalui ifitr-o bukd. ditfiineati gi s-a pins dedsupra gheild? Noi amputea face,o cop^cd Qi si le scontem intr-o lotcd. Sd le uscdm nzele udelinti_o seatd, IaSteaua poldrd. In sfirgit, nlt putem preuedea totut de azi, Vom ptoceda de la caz la caz.

. Ali terminat cu fularul gi gheata? Plecim, sunteti gatq? Aoleu, pAni uh pregdtili poi,uite .-a uenif polul Ia noi. A aju n< pond Ia munlii detiatni si frer, l-au aaz.ut iovo,tt cuIrunzele mai.dinsprc rcr. L-au adzuf ciorilc Ai cotot'enele, ciri au inceput a $i uarui cuzapadd pe11el,e. Acum,.cd tot ali pus si umble dupd mdnu€i., haideti la sdniug, i,l_o fi chiar(o la oeanul ingh(laf, d?r, $ s0 zir a$0, tot e cet)a.

Ce te surprinde in acest text?

68

4. CompletAnd casetele, asociazi acest text cu:

Colecfonarul pare pulin nelimurit Recitind pasaiele din text, ajuti-l si-qi deaseama ce inseanuri cvvittele.lacomoFe, guoizi, copci.

Iocomo$eLe oom mul[umi urecheatilor gi, cu nare em ,&, oon schifiba nijlocul de locomolie.

grlv\zrPoli Ed fldtfilxci guoii Fi btuani Woasp4i de doud nii de aqi.

copcaNu cumoa au cdzut ?tt aaturi tntr-o bund dimineald gi s-a pins deasupra gheald?Noi am putea face o cop(i ti sd le scoatem irtr-o lotci.

Urrtqt13

69

6. Pentru a se amuza, Il-istul le-a impirtiigit celorlalti membri ai echipei catevainfomratii legate de forma polilor Pirn6ntului, pe care le-a citit in c atlea Mdsutalucntilot de Lndrcw Robinson Coloreazi doui secvente care te-au amuzat pdnfelul in care au lost

Newton s-a ftlosit de datele oblinute de francezi legate de misutile pim1ntului pen-tru a fnaliza calculeb forlei graoitaliei. Noaa sa teqric rcTmlulionard a gaoit,liei a cotl-dus Ia o inportantd intuilie. PdmAntu| a spus Neuton, nu este o sferd pe4ectd, 1...1Ecuator l se roteste mai repede decit regiunile polme. Aceasta ar d.etermina o uqoatd bom_barc a PirnAfiuhi tn zona ecuatoriald si o turtbe a celor doi poli, obtinindu-:se un elip-soid turtit la. poli. PdttAntul este de fupt ca o roqie turtitd. l. . .l

Topografri francezi, afloli sub condacerea fiulai lui CqssinL nu au fost conoinqi Qi ausustinut irl continuare cd datele kn ardtau cofltrari l: PdmAnful este un elipsoid alungit,lurlil la e(uator gi mIi bonbat la poti. Abia in t740, dupi noaftea lui Newton, chestiu-fiea a fost trafiqatd i4 faooarca acestaia, in urma a aloud expediNii diftcile conduse desaoantii francezi pentru a ,fldsan latitadinea din Laponia, hngn polul'N ord, Fi in peru,IAngi ecuator. Acestea1u fost suficiente, a spus Uoltaire, un adept al lui Neiton, ,,pen-tru a turti atd.t polii, cAt ti fwnilia Cassini".

Inginerul wea si {aci ordine in textul lui Marin Sorescu 9i si vadi de ce nu arnaiuns la Polul Nord. Noteazi o idee principali sub formi de titlu pentru fiecareparagraf in ordinea aparitiei acestora in text

7,

punct maxim

in'

70

""=s38. Intri 9i tu in pielea Scriitorului gi fi o scurti povestire rirnati, ca a lui Marin

Sorescu, despre o cilitorie in locuri imaginate de tine.

9. Pe meridiane diferite, in toati lumea, iarna aduce multe bucurii- Iati catevasirbitori care apar,tin unor religii diferite. Unele dintre acestea nu au dati firiqi pot varia de la an la an, insi altele sunt specifice iernii. Uneqte fiecaredescriere cu numele sfubitorii.

CRACIUN BAYRAM (AID AL.FITR) HANUKKA

Nas,terca lui Hdstos, re-

eele aftq'tat arc locinh unstar siTac Bucuria s&bd-todi e$e caftatd h colin-dele copiilor inaepend cudimineats Aiwului

Uneo4 se ioaci Videi-mul, o piesi de teatru cumd+i ce reproduc€ poves-tea nas,tedi miracl oase.Iamiliite se aduni in iurulbmftrlui impodobit qi pd-mesc cadouri.

M5ncirurile traditicrrale$mt cemafL iobi, sarmaleetc.

incheierea postuluiRaIIradan este sarbatodthpstru a celebra momenhilin care profetului Maho-med i-a fost dez\dluiti car-tea sf6nt4 Corand.

Credinciogii se hezescdevreme, s€ pdmenescpentru rugeciune qi cele-breazd iertarea gi rnila. iqiviziteaza rudele 9i prietenii

9i i9i oferi daruri.M5nchrurile hadi$onale

sunt fasole cu came, ba-davale qi sa.railii.

Sirbitoarea luminilormarcheazi celebrarea vic-todei in lupte a poporuluievreu, cand sfes-nicul tem-plului al cbrui ulei era su-ficrent doar pentru o zi aals neincetat timp de optzile. Eweii aprind candela-bre cu opt lumane4 cateuna in fiecare seari a cele-bririi, ddruiesc cadouri s,is€ joacd cu titirezul numittueidl.

M6.ncirurile tradilonalesunt: gogogile, cl5titele 9ichiftelufele de cartofi (laFcre) cu sos de mere.

I o. Pentru ca bucuria acestor silbitori si fie si mai mate, li se oferi copiilor cadouri.Tu ce ili doreEti? Noteazi darurile pe care ai vrea si le primesti ti explici de cear fi importante pentru tine, Poti folosi ,,instrumentele de motivafie,, aleDele.tivalai. pextra cd, deoarcce, ca ut mare a, iatd de ce, din fiotnett ce etc.

ll. Citeqte cateva ftagmente dintt-o poveste despre evenimente care se intampliin preaima Criciunului, Spdtgdtod-de-Nuci, sctisi de E.T,A. Hoffmann.Povestea incepe aga:

ir Ajunul Crdciunului, cdt ii ziua de lungd, copiilor medicului consiliet Stahlbaumnu le eraixgiduit sd intre tn odaia din ru\fuc, gi at at6t mai pulin aldtui, in salon. SrAn iunul intr dltul, Fritz Ei Maia gedeau ghemuiti intr-un ungher aI cdmfuulei din t'und. ie'intunecase de-fl Ainelea gi pe,copii ti cuprinsese teama, cici, agn cum se ini1mpla'de obiceiin oceasld zi. au losl lasoti Jhfi Iumiao.

Pe gopfite, Fritz dendlui surioarei sale (care abia iflplinise gapte ani) cum cd in oddileincuiale ar fi auzit, incd dis fu-dimineali, foqnete, h6rg6ieli gi ugoare pocnete, 9i cd nu tlenult s-ar fr strecufit in casd m om mdrunt €i tarc ruisterios, pufftnd sub brat o cutiemdre. Despre qcesta, el gtie insd fotte bine ci nu e altul dec6t naEul Drosselmeier, De bucu_rie, Maria bdtu dih palmele-i mici 6i strigd:

- C? minuatilie o moi t'i nasrc.it ppntru noi na5ul Drosselmeierl!Ori de cdte oi oenea, naQul az)ea in buzunar ciLe ceua penlru copii, ba un omulet ca_

raghLos..p-ri rotea o.hii Fificea pled(iuni, ba o (utie din Lare <drci o pasArka. ba aitite.ue Lractun tnsa et megterea dc oblrei c multd trudd o operd de aftd atit de prctioasdincit, degi .o ddruia copiilor, pdrintii grijulii o luau de tndaid tx pdstrare.

- Ce minu,ndlie o mai fi fdcut rcnea Drosselmeier penttu noi? ! exclamd Maria.Fritz era de pdrere ci de dqt6 asta nici n_ar putea i aorba despre altceoa dec6t de o ce_

t.ote tn care tot fe.lul fu sold li tarc chipegi au sd mirgiluiascd inciace qitnmlo gi au sd facdinstructie. Apoi au 6d vind atti soldali, carc au si incerce sd se stremare in cetate, iar

72

soldatii dinduntru au sd tragd oiteje|te cu tunurile, aEa de turc, d.e o sd se cutremurepimintul.

- Nu, nu, ' iltrerupse Maia, nagul mi-a ooftit de o grddind frumoasi. Acolo se afldun lac marc, pe care alunecd lebede minunqte, cu salbe de aur la g6t, 6i c6ntd cele maitncdfi oarc nelodiL Pe urmd, o t'eti.ld aine din parc Ia marginea laiului, cheamd lebedelegi Ie hrdnegte cu mafiipan dulce.

Lebedele nu mdndncd mar[ipan, ia tdie Fritz, 9i un parc nu poate sd facd nici mdcirnened Drosselmeier. Apoi continud: De fapt, nu prea ne alegeru cu mare lucru d.in jucdriileIui; ni le iau de indati ce le primim; aga cd cele dfuuite de tdta qi de mama ?mi sunt nultmai dragi, fiindcd mdlar le putem pdsba gi putem face ce ztrem cu ele.

Apoi copiii fiicuri tot soiul de presupuneri in tegiturh cu ju.iriile pe clrc aoeau sd lepttAeasci.

Mariq era de pfuerc cd donnigoan Tiuda, pdpuqa cea ndre, s-a schitnbqt fiult, cdci, naistdngace ca oricdnd., cad.e tfl fiecsre clipi. pe pod.eo, dfiAnAnd totdeauna cu cAtu o urfl1dufAfi fu obraz; clt despre curd.lenia rochifelor, nici sd nu mai ztorbim - muslrdrile celemai aspre nu mai aiutd la nimic.

in ichimb, Fritz o incred.intd. cd eI ar trebui sd-qi intuegeasci herghelia cu u11 loibzdraztdn 6i cd trupelor sale le lipsegte cu desda1rtire uoaleria,lucru de altfel bine cunos-cut de tatu.

De bund seamd, copiii Etiau ci pfuinlii.le cumpd.rasefi tot felul fu daruri t'tumoase, pecare ncum le pfegdteau pefitfu ei. Mi.cula Maria rdmase pe ghnduri in oreme ce Fritzffiorma1:

- Eu totugi 6 r.)rea nirte husari ti un roib!

12, Cei doi copii aqteapti daruri frumoase de la pirinfi qi de la naEul lor. Se pare ciacesta este loarte pdceput qi gtie si megtereasci cele mai interesante cadouri,Scriitorul gi Pictorul gi l-au imaginat pe acela pe care Drosselmeier l-ar puteaface pentru tine, Deseneazi-l aga cum fi-l imaginezi tu gi descrie-l in cAtevacuvinte.

13. Sensibilr'l se inlreabi daci iti amintesti caae sunt pregitirile pe care le faci tuinainte de Criciun. Bifeazi rispunsurile care !i se potrivesc. -

n Merg la cumpernturi clr ptuinFi.

f] Fac curat in camera mea.

I Citesc d4i sau articole despre Criciun.f1 Merg La rude sau la prieteni.

n Merg ld bisericd pentru rug5ciune.

I imi fac temele de vacanfi.

I impodobesc bradul cu globuri gi beteaH.n MA joc cu zdpada.I Ajut la pregattuea mesei traditionale.f] Scriu felicitari cetor dragi.n Merg la un concert de colinde.I Colind cu prietenii.

14. Se pare ci Maria si Fritz nu mai au mult de agteptat, pentru €A...

Se intunecase de-a binelea. Lipif trnul dc altul Eitz €i Matia flu mai tfldrdzneau si ma1,::r.":1:!

"iii!: *31"J;11_"Jit1 o.uyo rdsund limpede ut sunet clistalin: cling-cting,

cLtng-ct1ng. Ugtle sdrird in ldtui, gi din od.aia cea mare ndodli o lumind at6t de pulerniid.,incit copiii rdmaserd?ncremenili tn prag, exclamAnd uimjli: A!

Toly ei.r\ty .o u t"argptard spre ugd gi, lu6ndu-i pe copii de mftnd, le spuserd:- Uenili, hrj oeniti, tuagi copii!Md adrcsez tie, mult iubite cititol sau aaditor Fitz, T1dor, EnesL oti cum te_i fi che_

mAnd, 5i te rog sd ili aduci amintu cAt tui bine de ultimul tdu pom de Crdciun, impodo_bit s.drbitorcEte u fel de fel de dani_ De bund seamd ci atunciili vei putea inchipui cumcopiii s-au oprit tr pru.g, muli de uimire, ,i cam dc_abil dupd ui rdstimp Maia a izbutitsd exclafie, oftAnd a.dA4c:

- Vai ce frumos, oai ce ftumos!Iar Fitz ilcerci c mult succes titeoa tumbe.

,: !l?t,c: -Ai copiii fu.seserd,^destgar, foarte cuminli gi ascultitori tn tot cursut ant ui,

caat htcrodata nu au primit aldlea luftui fTumoabe gi incinldloarc ca a(um.

,^"!::1:,.:.:f ! ̂ !: r: yasa din mijtoctt canerei gnnea de mere ourit, ei o,isintox. i* p,roate famuftte .rescuserd, asem ea mugurilot pi bobot ilor, migclale zaharislte, bomboanepoleite Ei tot soiul de alte dulciuri imbletuarc. Dar ce at.a iai pui," iroaut *in not,:::-,:1::t:

!:,!!.i1t!.e, sdipind..ca-stelele in ramurite sate, iar etinsu5i, ituninindu se 5i

'::::i!! ,yo*,pr,:ti!os copiii sd-i cuteagd bobocii 9i fructele. ht jirut pomului, toatesftatuceeu in culort oii, inaintdtoare _ gi erau at6tea... cine le_ar f putut zugrdvi!

74

* - - - * -*. - **-------U,",r*^ ?Maria ztui pdpugi gratioase, tot felul de scule flici, ingrijit lucrate, dar dintre toate Iu-U

crul cel mai atrdgdtor erc o rcchild de mdtasq ftumos impodobitd cu pflnglici de toate cu-lorile, atdrnntd tn aga fel pe umenE, tncAt ftfila o putea prioi din toate pirtile, lucru carcde altfel il fdcu pe datd' exclamind mereu.

-.O, ftumoasa, draga mea rcchild! 9i pe qsta am s-o pot itnbrdca, afi s-o imbrac chiareu! l

.lntre timp, ?tlconjwand de trci-p.ttru ori masa, Fritz incercnse, in g.tlop gi in trap, noulroib, pe care ?l gdsise tntHfieofu inQeuat lAngd pom. Descdlecdnd, spuse ci rcibul dr fi obestie sdlbatici dar, nu face nimic, o sd gtie eI sd-l struneascd. Apoi ttecu ?n reoistd noulescadron de husai tmbfica[i tarc m1ndru, tfl aur Qi roqu, purftnd anne nufiai de argintOi cdldfind niqte cai albi, atAtu de strdlucitori, inclt mni cd te p teai gindi ci Oi ei sunt dearcint cufat,

Ceaa mai potolili, copiii voitu acum sd se repeadd la cdrlile cu poze, gata deschise ca eisd potltd prioi tot soiul d.e Jlori frumoase, de oameni, ba chiar gi copii dtdgu{i gi jucaugitoate infdli€ate atAt de firesc, de ziceai cd tocmai tfiiesc qi oorbesc cu adeodrat.

15, Mada gi Fritz au fost cuminfi qi ascultitod in tot cursul anului gi, de aceea, auprimit cadouri frumoase. Dar tu? Ai fost indeaiuns de cuminte? Cu siguranti cAs-au mai strecurat Qi cAteva nizbAtii gi ci au fost momente in care nu ai ascultaLdar ai fost totugi iertat. Noteazi mai jos un lucru ,,mai pulin cuminte" pe carel-ai ficut anul acesta, dar pe care iti propui si nu il repefi,

Copiii au primit ce gi-au dodt !i totugi inci nu au descopedt toate cadourile.Citegte mai departe povestea.

Dupd plecafea la ilsrruclie a hu;arilof lui Fritz, care pAnd atunci stdt serd cu armapentru onor, la piciorul bradului iegise la ioeali un omulel grozaa, care pAnd atunci setinuse modest gi linirtit deoparte, de parcd ar fi agteptnt rdbddtor sd-i ztifld gi lui rindul.

- O, td.ticule! exclamdin sfAr1it Mtlrio. O, tdticule, al cui o fi omulelul acela clrdgdlagde lftngd pom?

- Acela, rdspunse tatdl, acela, felila mea, oa trebui de acum inainte sd lucreze z)Artus pen-tlu uoi toli. El o si bd sporyd nucile tari, qi-li apatline deopottibd lie, Iui Fritz qi Luizei.

$i zicdnd acestea, tatdl il lud cu grijd de l6ngd brad 9i, indatd ce-i ridicd mentaua deIefin, omulelul ciscd o gurd nare, mare d.e tol, descoperind doud 6iruri de dinli albi 9iasculili. La ?ndelnnul tatdlui, Maria ztfui o nucd indunbu qi - ctac omul o sparse. Co-jile se risipird, iar Marin rdnase cu fltiezul dulce in mind, Fiec re dintre voi, prec m gi

16.

75

Maia, ar ,trebui sd gtiti cd omule[ul gralios se trdgea din eamul spdrgdtorilor de nuci gicd se indeletnicea cu mesein inaintagilor sdi.

Maria chicoti de bucwie, pi atunci tatil ii spuse:Dnga mea, d.e ztreme ce anicul Sphrgdtor-de'Nuci iti pt ce afit de mult, fi_l las mai

ales fre sn-l fugrijegti Qi Ed-l ape , fdrd sn uili ?nsd. cd 6i Luiza €i Fritz au asupraiui acelea1idrepturi ca Ei tine.

. Maria'il.lud -de

tndatd debnl Ei-I puse sd spatgd nuci, dar alue pe cele tnai tuici, pen_tru ca omuletul sd nu .fie silit sd caFte gura nare, ceea ce, la drEt oorbind, nici prea binehu-i 6tdtea. Mariei i se aliturd Luiza, amicul Spdrgd.tor-de Nuci trebuind acum s_o2lu1ea19d Oi ry ea., Ptuea1i o face cu plhcere, deoarcci zimbea intruna Joarte prietenos.Intre timp, obosit de atAte instruclie gi cdldrie gi auzind hazul celorlaiti, Fritz aeni ingtabd l6ngd surorile sale, rizhnd din inimi de omuletul dritgill.r., care lcum, cA d m ncdQi Fritz, trccea d.in mAnd in mAnd 9i nu mai prididea cu climpdnitul.

Dar Fitzii tot vAra in guri nucile cele mai mai Qi nai ta;i, ptind cdnd, deodatd _ oac,ctac trei dinligori ti cdzurd, iar falcn incepu sd-i ioacei bdlamale.

- - Utti, sdrdculul meu Spirgdtor-de N uci! se oAiM Maria, snulgind u_l din m inile lui

t f1tz.

^ MMia tn.cepu sd plAngd in hohote €i tnfd,urd repefu in mica ei batistd pe boltliT)iorul

Spdrgdtot-de-Nuci.Astfel infdg nt, ?l legdnd in bnle, ca pe un copilag, 9i privi frumoasele imagini din

noua carte cu poze, care se afla lAngd celelate dorurLEra firziu, se apropin de miezul rcpfiL Nagul Drosselmeier plecase de 111ult, dar copiii

tot nu se indurau sd se dezlipeascd de l6ngd vitri11d, cu toate indemnuile mamei, care iitrilnitea intruna la culcnre.

-E a.leodrat, spuse ln sfAr7it Fritz, sdrwmii fldcdi (intekgind prin asta pe husarii sii)aor sd se odihneascd Fi ei, €i atAtn oreme cAt mai sunt aici, 6tiu iine cd nici unul n_o sditldfiznpasca sa moldie ntior o cliaa.

$i, zicdnd acestea, plecd Ia culcarc. Maia insd se ruFd tqre mult:

^ - Numai o clipd, o clipd flicd de Lot mai lasi-ma aici, mdnico! Mai am nilicd trcabd, EicA11d termi ain eu singurd la culcure.Maria ua un copil tarc cuminte ti tnlelegdtot, Fi de acaei mama putea, fdrd grijd, s_o

mai lase pulin si gurd cu jucdriile ei. Dar, ca nu cumaa Maria si fie wea iwititi dL nouapipuqd sau de celelalte jucdrii, ori sd uite aprinse lum niirile cari atleau in jurul bradu_Iui, mama Ie stinse pe toate; rdtnase numai lampa afilnatd in fiiilocul taaanului carerdspAndea o lumini bldndd qi pldcutd.

17, Diriiorul intervine discrel, amintindu-ti ci, daci ai intahit obstacole intjl.._"=l:q"l:1,tltut"l,.poF apela ta membrii echipei. Bifeazd, in lisra de control,oaca at qepagrt pnoblemele prin actiunile enun!ate.

n Am inleles cuvintele textului! Am stabilit legeturi intre pelsonaje, dorintele qi acliunile lorLl Am fecut predictii despre ce se va intampla mai departe.

76

"-"*.3nnnnntr

Am observat cum se leag; ideile textului.Mi-am imaginat personaiele, locurile 9i obiectele.Mi-am amintit de expedenle asemlnetoare.M-am gandit la tipul de text qi la scopul acestuia.

Am legat informatiile textului de ceea ce cunosc deja.Am identificat firul actiunii.

Cel mai mult mi-a pldcut si cred c; eu sunt deoarece

Formuleazi, ca un tidu sau un enunt ideea principali din fiecare fragment citit.Inginerul te sfituiegte si recitegti

"pe diagonali", adici trecind rapid cu

pdvirea asupra fragmentelor, firi a citi fiecare rAnd in parte/ qi si rispunzi laintrebili de tiDul Cine? Ce? CAnd? Uttde? Cum? De ce?

Fragmentul 1

Fragmentul 2

Fragmentul3

18. Noteazi mai ios cum te-ai tapo at tu la sarcinile fiecirui membru din echipi.Poli adiuga alte idei, pe lAngi cele sugerate mai io6.

Cel mai bine m-am descurcat impreuni cu .................................., atunci cand

Cel mai dif ici l a fost si fac sarcinile alituri de ................................................ Denhu

ca

19.

T7

20. Pentru ci te-ai descurcat bine, inginerul iti oferi rezumatul poveqtiiSpdrgdtotnl-d.e-Nuci de E,T.A. Hoftnani- Amintegte-ti ci, citind intreagapoveste, vei Ii purtat impreuni cu Maria in locuri fernecate 9i vei cunoaqtepetsonaje noi. Coloreazi numele tuturor personajelor.. cu galbeir numele celorcele pozitive qi cu roEu numele celor celor negative.

Madare-m:ine singur;

in sufragerie, il culcipe Sp;rg5tor1ilde-Nuci in

pahrl .omod ai p;pugii ei. Lamiezul noplii, in srfragede apar

mulF goareci. \4aria sparge, din gregea-U" geamrd vikinei qi loate p:pu$ile prind

viala. SpdrgeLo.ui-de-Nuci le va conducein ]up_ta impotriva Soarecilor 9i a Regelui goarecitor. VrAnd

s5 toveas.d cu pantoful ei pentru a_i luaapirarea Spargeb.ului-de-Nuci incercuitde dugmani, Maria lesind. A doua zi, se

trezegte in patul ei, r;nite la brat 9i le po\.€srctte paiinfilor despre cele infamphte, dar aceQtia

nu o cred. Na€ul Drcsselmeiet ii spr-me povegtea cate arexptica inJ;liqarea Spergetorului-de_Nuci. Acesta a salvat-o pe

pdnlesa Pirlipat de blestem.d urale.iei, dar a cilcatpe regina soricioaici ti a omodt,o, iar blestemul a venit asupra iui 9i nu va fi dezlegat decat

atunci c6nd o fat: il va iubi in ciuda uraFniei sale. in nop$leurmatoare, Regele-fuarecilor ?i spune Madei ci il va sfAgiape Spdrgdtor daci ea nuii de toate dulciurile 9i pdpuDile

sale. Maria iqi sacrific; darllrile, iar Spbrgdioftt de_Nuci iicere o sabie penbu a_l putea in\,inge pe Regel€,$oarecilor. Sp;1

g5torul iese victorios din lupt; qi o.iuce pc retita inimpareFa papuriior.Nimeni din casA nu clede cele povestite de Lfada, iar aceastaii spune in !oap_

te Sperg5torului ce ea l-ar iubi chiar dac; ar fi urat. Aiunci, vjne naF!1]Drosselmeierinsotit denepotul s;u. Acestaestechiarspirgatorul_de Nuci gi cei doi se logodesq MaIi1

deveriind apoi regin; inimpir;liapipugilor.

7A

.,.,,,.,-,".,.... - ..,u.9.13!9e

21. Criticul echipei a aflat ci acest text i-a pl;cut atat de mult compozitorului rusCeaikovski, incAt a scris muzica pentru un spectacol de balet inspirat din textullui E,T.A. Hoffrnan, cate recreeazi povestea imaginald prin muzici gi dans. Maijos, sunt reproduse imagini din diferite montiri ale aceslui spectacol/ plecumqi dintr-un film de animatie. Scrie ce sugereazi textul lui E.T.A. HofImann,aiut6ndu-te si de imaginile reproduse,

79

22. Gramaticianului i-auscipat o multime decuvinte cares-au impristiat pepuzzle-ul cuSpirgitorul-de-Nuci.Coloreazi desenul,Iolosind cAte o culoarepenhu fiecare parte devorbfue: galben - pentruverbe, rogu - pentrusubgtantive/ maro -pentru adiective, vetd€ -pentru pronume 9ialbastru - pentrunumetale.

C:

80

Ig323. Spirgitorul-de-Nuci este o iucilie micuti, dar foarte apleciati de Maria, Fritz

gi Luiza. Noteazi numele unor astfel de obiecte care n-u costi foarte mult, darcare aduc bucude celollalti. Poti folosi apoi aceasti listi pentru a gisi idei decadouri pentru cei dragi,

24. Lucruri mirunte, dar fascinante sunt qi gadgeturi - obiecte mici, amuzante gipradice. Pentru a cunoagte o pade din istoria lot citeqte un fragment din texhiGadgetui de ieri 9i de azl de Ion Manolescu, publicat in volumul colecliv Cui i-efricd de compfiet?. Subliniazi informaliile care !i se par interesante.

Inaifltea gadgeturilor digitale, au fost cele fie&nice, Prin anii '7 0, o rnistd Iranluzeascide benzi desmate s-a gdndit sd-gi sigileze con[inutul tnb-un anbdlaj tnnsparcnt gi, sub eI,si pund cadou o mici jucdrie din plastic sau din cauciuc, pe care copiii s-o montue singurisau ajutali de pdrinli. Reoista se numea W Gadget 9i, docd. e sd. ne ludth d1lpd pooegtilebdtrhnilor, numele jucdriei ?l trnprumuta pe cel al unui artist tumator de fet, Emile Gaget.Nu od spune nimic numele? Ei bine, Goget.q conslruit, itflprcund cu ni6te colegi de bteasld,armdtura Statuii Libettdlii din Neu) york. ln L886, cAnd a lost inauguratd stqluia, Gagel ar

f comercializat cu mare succes nigte reproiluceri ale acesteia; de aici gi asocierea: micile obiecteale lui Gaget au deomit . . . primele gadgetur,

Pif-ul copildriei meie nu semdna deloc nici cu un iPad, nici cu un Kimdle. N-aoea ntcttouch screerL nici bztoane extraplate Oi nu puteai sd umbli la litere sau luminozitate, sd-loezi tu m&i bine noapteq, sub plapumd, dupd ce-a adormit toatd lumea, Dar mirosul decerneald colorcld era mai proaspdt ca prdjiturq cu aifine a bunicii, iar paginile fighiaude-afuofuatelea, nu nrigcate monoton de-o aplicafie. Ili lipeai nasul de coperta rc€ie cu steagalbeni, dupd cnre plonjai ?n fiijlocul qpenturilor desenate, sd sari ittpreund cu notanulHercule de pe acoperip gi sd aterizezi in capul cAinelui Pif, intr-un roi de stele oerzi ,

Noteazi trei imagini artistice diferite care redau senzatiile triite de copilul caredescoperea revista Plf,

EI

26. Criticul a ridicat din sprincene in semn ci cele citite i-au dat de gandit, Scde pemarginea din dreapta la ce se referi autorul in pasaiele evidenliate.

Dm nu despre eroii L\I-ului ooitm sd pooatesc aici. Deliciul absolut,cufi od puteti imagirw, era sd-i gdsEn gadgetului czle nai trdsniteintrebuinfdi. Cu afialeInnedie.Mh, atnfugdrit prin cuie pisicile oecinului.In cuptoruI nlar am prijit zeci defumici neoinooate. Din sarba(aru cu ochi-toti Mt puloerint bo.tbe fu orez?n wpul z,ribiihr de pe gmd. Cu submminulcu drojdie (d+ eristd a.W ceu, W\ti oeifuW eawi, Mt fiscolit acpariul luiaIru-meu, ?nnebunindu-i W1tii. Cu elicopterul dorcal (o elice de plastic,Wopulsafi de-o lijh), atn lipi! mdflcme ti gund dc tqstecnt p? taoan tnu'inceruti aesd;bdtiie garmtati sema, ahdobe fuE fla ul de la seroitiu!).De ligara cu apd ce i od noi spun? Ci an sfiopita pe bunicd-mw direct peocheLari, Wqoocind o urniire a-n filne, at ftcdelul pin safragerie?

CAnl am nai crescat, miam dat searru d nu bafu gadgeturiLe seroescfarselor gi dktrac,tiei copflfueoti 9i d unele dintre ek, cete tai getenlioase Firai difrcil de tnntaL tli 1sigutd o iflsttu4ie soliild.. Luneta lstronanicdmia pefttb sd. rtdurcry acoperigul bbc1fui qi sd studiez oaterele de pe Lund.Microscopul oeritabil ma ajutat sd pdtrund tlt lumea gingdniilor de pefianze, dar 9i a timbrektr din dasowele familiei. (Era ti u4 tnod dc a rcparawdrcptd.$le un"i odrste rnai fragede, adnd, naiu, dar inoezdtor in otdineageometriei euclidiete, tnfueptasem colgutilc tirnbrelu lui taicifleu,tiindu-le zimlii ca foateca.) Stettscopn mi-a a nfmat diagnaticul sintpa-ticei, dtr temutei doctorile dela cfuinfiil gcolii: rw aoean nimiclninini" Gra-nafonul, urtonat pi cu uI brd Walelipi@it Ie cqmL flu flti ia dacljperit WMoznt gi Beethoom, dm m-a apopiat fu znea tigrului loe 6i a croadiluiuiAugustedinl afir,$e enlolre (unde nigte animaletnzatrate ca uttlor Qi ito-nie luau pestu picior lunei otuEuLlti) lar orclogiul retitabil, cu .:adrqnul durctnfl qi sdcul4ii funi$ipWWt dz contmgeutate, naimerye 6i acum, dupdpatruzeci de anL Woritatea acestur disryithv fun4ionau cu ajutoruI uflorelastice sau ol unnr qenelui din plosti; metoile aparent primitioe deasattbkuq dar rezistettle Qiphiatte o&itiui: le dqopereqi cuincanbre cu fie-carc pes 0l mofltajuluL (Prin cawpantie, inogin*i-on rum ar f astdi si nftnntiti singui ,np3-ptayerul sou iPhorc-uL Ei ru md rcfer la catcase..,t

ln frc, poate ci. gadgetufle cele nai oii ale @piwrbi tgle au fo6t chiar....ele oii. N igte oun in b-u n plinkl, core, odati scuturate in apa d iitt-un bor-can. dddpatl ntltere unor crustac@ Wistorire Arlemia Saliw. Nisle boabeme cane, cAt o stafdd, atre, incdlzite lfl Wltti sau t ltr-un tifofl, frceau calarua de insectd allatd itt interior sd pukee aEa-nunitele pirtb;. gi, naialz6, bradul aleldta, ?nchis ?fltr-un sncd4 miftiatwaL cu rdddcinile prinselntr-un pumn d.e pdfiAfi.

Pentru pasioralii d.e Pif Qi de hoiiculturd, acest uttim gqdget incd fiaitrdiqte, in giditld sau larnrrgiflea pdfuni: Iot raflerytatepe irielnet de

a2

Lvchiiposesoriaireubteiaratdcumstpdceiidealtfulatdaudeomit,ifitilllp,.................-......maiiulfi dec6t casa.

Astdzi, gadgetuile aratd altfel. Tehnologia digitald a inlocuit mecanicanqnufacluritrd, Pliterea dnctperirii a fost ?nlacuitd de cm q urilizirii. Nu nnie nimic de monttt, venhlr ci totul e deia instdbt. Trebuie doat sd coflsundm:fiinute, slfls, mb. Ne lipim tel{onul mobil de creier 6i iEim cu el pe stadd, lagcoald, oriunde. Dacd aaan ghinionul sd fi pimit un model mai oechi, cutastoturd, afitdm uJicc]rc\ e natpa Fi s-M putu si ne sh$iru supy Qi 6d-i ludmla rcrt pe pffinli. Aqa cd trimitem reryde zeci de nesaje prietnilor, sd nc pl6n-gefi. Fdrd ffiqjuscule, Jhrd punctua1e gi cu cdt mai multe prcscurtiri Ei emo-ticoane, d merge mai ugor, e fun gi nu ajungem obo. In metrou, Ia plimbaresau pe bicicleti, ci5tilein urechi suttt obligato i. Chiat 6i la schi, ne armjfunochelerii cu GPS Qi casca de prote4ie cu jack pentru mobil gi difuzoarein uredd. In autobuz, dim difi cep tib$Aift wErii?n ritffiul fiuzicii gi, dardLrea cinzoa sd nt wrbeqsd, te'incruntilm Qi rdspwfiem tare, u bunicii de Ialatd, cu slnocurile de oatd iegind di1l urechi in f.vma tnrcooilor lui BugsBumty: ,,Ai?"

hietenii no1tri, politicimii, ne-au pus qi ei ghnd. bunry Tiitor: de ce sd ftaicdrfunmanuale dehhrtielaorc? Sunt grele €i, dqcd. e sd.ru lufun dupiunii iLin-trc ei, chiar inutile, Mqi bine niQte tablete digitole, sd nu ne mai spetim; plinede jocui, flmulelz piinodldturd aitu,ald potri.iite d-ti urnfle retino sA hbisleit gi cu odelori in societqtea TJiitorului. CurAnd., sffkul dE nind at puteadneni op[ional, d doar apem butoane pe care sd apdsdm gi ecrtne pe care sdldsdm Wsteritdfri senndtura noastrd electronicd, Cum spuneau, cu toatdcomtingerea, un persorwj din literaturq secolului 19 gi un domn politicinn alzilelor noastre, prea mult studiu ingusteazd mintea; amAndoi au sfAryit laln-chisoare.

Bineinleles, nu tudiesc intu-o pegterd. Sunt gi eu, ca noi tofi, unmic cybotg, clr zici de telecomenziiryrd1tiltte prin casi, cu tastaturo com-Wtefltlui sud.rtd zihlic de mdini, cu iTunes-ul dqt pe ,hufrle gi kal-ulpo-Iaroid ,i fotocromatic infipt iama in iis. Dar, de fecare datd c6ntl mdtntdlnesc cu prietenii mei, toate acrste gtdgeturi utile, dM nu indispensqbile,stau trchise. gi, la o afw sau o bere, ne gAndim nqi degfttbd Ia Pif Gadgetdecit Ia ulthru aer\iulE a nu gtiu ci|ui aparat digital.

27, Reciteqte textul Ei noteazi, pe marginea acestuia, cu semnele potdvite, pirereata despre gadgeturile prezentate. Poate deveni chiar lista ta de dorinle pentrucadourile de Criciun.,,

{ pentru gadgeturile care ti le-ai dori gi tu;- pentru gadgeturile care nu ili plac;+ pentru o idee originalS;? pentru gadgetulile de care nu egti sigur cd pot functiona...

a3

28. G6ndegte-te la modul in care oferi sau primegti cadouri de Criciun gi nu numai.Alc;tuiegte un cod al cadourilor, inspirAndu-te din citatele de mai ios pentru acomDleta li6ta.

CUM si FACI cADouRr

' lnainte de a face un cadou, gendette-te la ce i-arface pldcere, de ce ar avea nevoie cel ciruia/ ceacdreia vrei s6-i faci un dar.Un cadou nu e importart prin valoarea lui in barf,ci prin ceea ce poate insemna pentru cel ciruia/cea cireia i-l ddruiegti.De multe ori, un lucru fdcut de tine (o felicitare,un desery un colaj, o poezie etc.), $i nu cumperateste mai apreciat de cei dragi pentru ce poateexprima mai bine sentimentele tale.

Cuu s,i. rnnangrI ceoounr

' MulfumeFte pelsoanei care ti-a ddruit cadoul 6idesfe-l in fata acesteia pentru a ardta cX darul afost primit cu bucude.

' Chiar daci nu este ceva care i1i place sau ceva decare ai nevoie, nu ldsa sd se vadd acest lucru, darnici nu lduda excesiv cadoul primit.

. Agazd darul intr-un loc in care se potrivegte saufolosegte-l chiar atunci, daci ai nevoie de el,

Nu valoarea darului, ciintentia celui care dd esteaceea care nagte meritul.

(Sf. Grigore de Nazianz)

Nu darul l-a mullumit, cimodul in care a fostofe t.

(La Bruyere\

Copiii vor spune intot-deauna,,Mulpmesc!" atAtpentru cadourile primite,cet $i penhu orice servicilforicat de mic,

(N. E, Pestoa)

Un cadou modest dar util,poate mu\umi adeseorinemdsurat mai mult decatun cadou de gust rafinatdar f6rd rost.

(C. CoIonaQ)

C6nd dbruieqti cw4 fd agaca darul si coste pu,m $i sdplacd mult.

(8. Gr&cian)

84

29. Pictorul a piegitit o bandi desena ti ctt litltlJ lln cadou pmtru prieten& ne& Fi teinviti si completezi bulele cu replicile potriwite.

70o

i^q {'dlt ;:o d

GA6':lfl

:r

tt>

30, In Alunul Criciunului, cel care oferi daruri poa{i numele de Mog Criciun,nume provenit de la cuvdntul latin creqtio, care inseamni credtie, ns.gtere,Uneo4 acesta incurci listele cu daruri. Detectir,'ul il va aiuta si faci ordine, Taiecu o linie cuvAntul cate nu se potrivegte gi noteazd peniru fiecate listi numelecategodei din care fac paite celelalte.

1ePUle

renhamalfinoceriguane

lampiUIAIC

candtablouceas

pdliriebicicletarolemingecoardd

florighirlandestelegloburifereastra

carteumbrelicarnetalbumrevista

31. Iati o legendi din Bucovina, despre Criciun inainte de a exista... Moq Criciun.Acesta, pulin supirat ci ti-am povestit despre el, a furat semnele de punctualie,de ortografie gi literele mari. Adaugi-le tu in text, unde este nevoie.

maria izgonitd de acasd pentru cd pdrinlii ei nu credeau cd riudsese grea cu sfdxtul duhEunge cu o sanie trasd de cai la un han al cdrui stdpAn era un om pe ume crdciun h1 aceqseard crdciun aven oaspeti maria cere gdzdu ire dar el o refuzd spundndui ci. nu mai are loctI pentru ea tn schimb femeia lui crdciun milostiod ti oferd sta lul hanului pi mariahotdrdgte sd doarmd Ia un loc cu boii inaptea o apuca duririlefocerii t'etneid lui crdciull oaud.e trwl.indLtse, se duce so ajute Qi mafid U ns€te pe Isus prin crettetul ctlpului crhciunafld cd femeia lui a gdzd.uito pe cdldtonre impotriod voinlei sale se rEede la ea ti punem1inile pe prag i le t&ie din coate gi Ie aruncd in pod femeia I i crdciun se chinuie urld dedurete maria o aude gi binecuadntdndo ii face mainiie Ia loc d.ar nu din carne ci din aur

(Tudor Pamfile, Cri ciunul. Studiu etuografic\

Detecti!"ul a Iicut o listi cu ceea ce a citit avAnd in vedere legitura dintre cauz;qi efect, Completeazi rubricile goale ale tabelului cu elementele potriviteextrase din text.

32.

Mada este izgoniti de acasa.

Creciun avea oaspeti.

Crdciun ii taie mainile soliei lui.

Femeia tip; de durere.

86

33. Citind fragmentul de legendi de mai sus, Sensibilul wea si compunA oscrisoare citre unul dintre personaiele textului. Scrie qi tu una p€ntru a-i aritapersonatului ales de tine ce te-a impresionat.

S{& e ,* o ",*& f**{9ag,6 tE a:e *ee& W

aa,'$::

&&;'tqF

*ae?txi?

&&r4it&'r*

{i49

@,,:?.

&6i;,il:,&&

a:F,,e

a7

34. Dorind si-l pedepseasci pe Criciun, Fecioara Maria i-a dat o carte de colindedin care versurile au fugit, amestecAndu-se, Aiuti-l pe hangiu si teconstitrdeordinea versutilor din cele doui colinde, pentru ca acestea si mai poati ficentate de copii. Coloreazi cu galben versurile primului colind (Steaua susrdsare) 9i cu albastru versurile celui de-al doilea colind (?el cni de la rdsdtit).

Steq.ua sus rdsarekei crai d.e Ia rdsiritCa o tdind marcSpre stea au cdldtotitStequa strdlucerte6i-au mers dupd cufi citimFi lutrii aesteFtePhnd Ia lerusnlim.Cd astdzi Curatn,Acolo, c fi au ajunsPreaneoino|)ataSteaua-n nori li s-a ascunsFecioara Maria$i le-au fost a se plimbaNagte pe Mesia.Si prin orag a intreba:Magii cum rtrirdUnde s a ndscut, zichnd,

Stenua Fi porniri,Un crai marc de curhnd?Mergind d.upd rnzdIard Irod inpirat,Pe tlristos sd L oazdAuzind. s-a tulbwatIar dacd pornirdPe 1ai in grabd a chematIndatd-L gd.sird.|iin tai d, i-a tntrcbatLa DAnsul intrurdIspitindu-i, I)reun setos$i se tnchinard.Sd afle despre HristosCu d.aruri gdtite$i cu grai addugatLui Hristos meniteFoarte lor Ii s-atdtat

Aztdnd fiecareZichnd : - Mergeli tu aflaliBucurie marc$i ztrind, md instiinlaliCare bucurieSd merg sd md-nchin gi eu,$i la ztoi sd fieCn unuia Dumnezeu.De ln tineretePdn' Ia bdtrAnek.

35. Oare cum se spune ,,Criciun fericit!,, in alte limbi? Uneqte numele lirii cuurarea Dotriviti.

#&I tal iaL3

A&libo.i"tav

fi.l.'i:lilt'*i..t'

uu*for,ra"

.orru].-vo"

ffi

,o:!LE la{o^

..t;.; ',,

iii ,,',r

uos.:f""-1,t*ui

t .4})'<,Spaniar,9

Germania<-v

#&ChinaL:9

88

36. Scriitorului i-a picat odati inmini o carte, Pooeste de Ctdciunde Charles Dickens, qi s-a gAnditci este tocmai buni de savuratin vacanla de iami,Mai intAi, a privit curioscoperta acestei ci4i,ceea ce te invitimgi pe tine si faci cu reproducerea.Propune, apoi, ceteva ipotezeprivitoare la carte.

Bifeazi rispunsul pe care il consideri potdvit sau noteaz i pe spaliul punctaliDoteza ta.

Este o carte... n de aventuri.[ ]sPfl oolitistd.E cu vampiri.I fatrtasy.I cu mistere.n thriuer! de dragoste.I de basme.n......................

Tema cbrtii este. ..

un copil.un bdrbat.o femeie.un personaj fantastic.un animal personificat.

familia.

natuia.

bucuda de a trii.

istoda.

dragostea.

ntrnntrnntr

Personajul principal este... trnnnnn

89

37. Risfoind cartea impleuni cu prietenii din echipi, acegtia au citit urmitorultragment:

Pomenirea inmormdntdrii lul Marley md aduce inapoi, itl locul de unde am pornit is_toristuea. Nu e urmd de ind.oiald cd Marley murise. Lucrul trebuie limpede tnteles, cdci altfel ximic bun nu mai poate iEi din povestea pe care o ooi spune. [...]

Scrooge nu a tterc niciod.ntd numele bdtuAnului Mnrley fu pe t'irmi, A rdmas acolo,mulli ani dupd aceea, moi t1rziu, deasupra u€ii depozitului: ,,Scrooge gI Marley,,. Firmaen cunoscutd sub acest nume. Uneori, cei nou-uenifi in d.omeniu ii. ziceiu lui Scrooge baScrooge, ba Marley, iar el fispundea Ia ambele nume, ii era toluna.

O, dar Scrooge era stuAns Ia pungd, Scrooge! Iln bdtrAn ticdlos Fi hap,An, sftAngdtor,prdddtot, cdrpdnos gi hrdpdre!! Dur Oi tdios precum crcmenen din ctfe niciltn umnar nuq scos oreodatd decat o pipenicitd de scinteie; retras gi ursuz, singuratic precum un cuc,Rdceala dtu suflet ii tnghelo trdsiturile bdtuAne, ii pi6ca nasul ascufit, ii zb6.rcen obrajii,ii inlepenea mersul; ii tnroqea ochii gi ii albdstrca buzele; €i i se strecura oiclean tn ooce|asprd. Pe cap. pe sprincene gi pebdrbia asattitd aaea promoroaci. Ducea peste tot pe undeneryea propria tdceald; igi inghela bircul in zilele caniculare, gi nici mdcar rle Crdciun nucrcgte.t temperatura cu un grad..

Cdldura gifrigul nu aoeau citu gtie ce influenld asupralui Scrooge. Cdldura u il incdlzea,nici oremea rece nu-I infrigura, Niciun odnt nu erc mai apig decAt eL niciun aiscol maiinztergunat, nici ploaie mai nemilo, biciuitoare. Vremm rw nu gtia de unde sd iI ta. Cek maiputemice ploi, ninsoi, grind.ina gi lapooila se puteau lduda cu un aztantoi as pra lui hltr_osiryufi pri'iatd. Llc ..treceau Lu gmerozitate. ceea ce Scrooge nu facea niciodatd.

N neni nu l-a op t oreodatii pe stradd pentru a-i spune, cu o prioire ooioasd: ,,DragdScrooge, ce mai faciT Cind treci pe Ia mine? " Ceryetorii nu_I rugau sd Ie dea un bdnu!, copiii nu-l intrcbau c1t e ceasul, niciun trecdtor, bdrbat ori t'emeie, n_a tncercat sd aJTeztreodatd de Ia el cum sd jungd intr-un loc sou altul. Chinr gi ciinii orbilor pdreau cd1 cu_nosc gi cintl il zdreau aprcpiinduae igi trigeau stdpinii ?n pragut ugilor sau tn cw[i, dupdcare^dddeau d.in coad.i, ca gi cum ar f zis: ,,Mai bine fird ochi decit cu ochi rdi, stapdne!,,

Insd plttin ii pdsa lui Scrooge! Tocmai acest luhu ii era pe plac. Sd i6i ctoiascd drumpe cirdrile agloflerate ale uielii, tin6nd.la distanld oice urmd de conpasiune um nd, eruceea ce cunoscdtorii numedu ,,ldcdneqla" Iui Scrooge.

90

-vqFtsi <

L)

38. Completeazi figa de identitate a personaiului cu care te-ai intahit in a.estfragment.

39,

Numele personajului

Varsta

Trisituri morale/ su{letegti

Colecfonarul a gisit in fragment ceteva cuvinle interesante care i-au amintitde altele pe care le Etia. Giseqte, pentru fiecare dintre termenii de mai jos,cuvintul de baz i de la care provine, pentru a inlelege mai bine sensul lur.

istode

generozitate

9l

40. Criticul a remarcat cateva citate, R€fledand asupra aceston, alege, prin bifare,pentru fiecare dintre ele, daci enunfurile au sens propdu (se ieferi strict lar,ealitilile pe care le nurnesc) sau au sens figurat (sugereLi alte aspecte dincolode ceea ce se spune).

Enuntrd din text

Nu e urmd de indoiald cd Marley murise.

Sc'fooge nu a gters niciodofr nunelebdtrdnului Morley de pe fmi.,

O, d.ar Scrooge erc sftAns h pungd.

Pe cap, pe sptdncene gi pe bdrbia ascutitd aoea promorcacd.

Certetorii 11 -I rugau sd le dm un bdnu!.

,Mai bine fard ochi, decAt cu ochi rdi, stdptue!"

Insi putin ii pdsa lui Scrooge!

41. Colecfionarul te inviti si unegti prinlr-o linie adiectivele notate in coloana A cuantonimele lor, notate h coloana B.

A

. fericit

. binedispus

o voioasd

. ursuz

o caraghios

. deschis

. rumen

. neabetut

. serac

B

. palid

. nefericit

r inchis

. intristad

. indispus

. seflos

. voibdret

. schimb;tor

92

42. Completeazi fragmentul de text citat, care il surprinde pe Scrooge in AjunulCriciunului, cu adiectivele potrivite din coloana A.

U€a bifoului lui Sctooge en .............,,, qga incAt acesta sdl poatd urmdri pe slujbagul sdu,care copia scrisoi'tn cfundruta posomorAfi. de qldturi, un fel de cutie, Scrooge aaea un mic focin sobi, ?nsd focul funclionarului erl afit de mdrunt, incAt pdrea cd acolo arde un singurcdrbune. Dar nu putea sd pund nai flulli, cdci Sqooge linea lada cu cdrbuni i1 propria odaie,gi era limpede cd, dacd omul oenea cu lopata rle cdrbul1i, sfipdn ar f zis cd trebuie sd sedesparti de ddnsul. Motio penlru care slujbaful igi punea fularul alb gi incercq sd seincdlzeascd Ia flacdra lumdntuii; dar cutx nu avea prea multd imaginnlie, nu prea reu\ea.

-Crdciun...............,unchiule!Dunnezeusdteaibd-npazi! 'tr igdoooce................Era ztocea nepotului lui Scrooge, care apfuuse .u asemenea repeziciune, inc1t aceasta

efapr nul sefln al prezetlei sole.- Pff! spuse Scrooge. Prosfii!Se ?ncdlzise atlt de tare de ln mersul grabnic p n ceatd gi ger acest nepot al lui Suooge,

cd|aeachipulde-qdreptulluminos;erc......,,,,.....$ichipe6,ochii l iscinteiau,iarrespiralialui scotea necontenit norigori de abur.

- Crdciunul o prostie, unchiule? spuse nepotul lui Scrooge. Doar nu ztorbegti serios,agq-i?

Ba bine cd da, rdspunse Scrooge, Crdciun fericit! Ce drept ai fi aadnd tu sd fii feri-cit? Egti inde iuns de ..,.............

- Pdi atuncL rdspunse nepotul ..............., dwnneata ce drept ai si fii posomordt? Cemotia ai sd f.i ................? EFti suficient d.e bogat.

Scrooge, neaadnd alt rdspuns mai bun, sub impulsul momentului, zise ,,Pff!", din nou,uftnat de ,,Pro6tii!".

Nu fi necdjit, unchiule! ii zise nepotul.- Cum a9 putea sd fiu &ltcururla, rdspunse unchiul, cdnd tudiesc intro a,tfel de lume

plind de neghiobiT Cticiun fericit! RuEine Cficiunului fericit! Ce fusealnnd pentru tineCrdciunul altcepa decht aremea cind tuebuie sd pldteqti ddtile, fdrd a aoea bani; aremeacdnd ai mai imbdtrdnit cu un an, dar nu ai nicio lelcaie-n plus; oremea cAnd ti faci soco-telile €i fisuce1ri fiecare lucruqor din rcgistre pe toate pdrlile, doar pentlu n-!i da seamacd nu-li aduce nimic ?n plus? Dfic-at f dupd 71oia mea, continud Scrooge indignat, toli zea-zecii care-i dau ?nainte cu ,,Criciut fericit" ar trebui fierli in propria ciorbi qi ingropalicu un ldru€ de brad impodobit tnfpt in inirud. Chiar a€a!

[..J - Un cuodnt sd mai autl de Ia tine, zise Scrooge, 9i o sd rfunfri pe drumuri! Vdd cdte pricepi Ia cuointe, conngule, nddugd el, intorcdndu-se cdtrc nepotul siu. Md intreb dece nu inti ik parlalnefit.

- Nu fi supdrat, unchi le! Haide, oino sd cinezi cu noi miine!Scrooge spuse cdpe el l-ar uizita - chiar aga a zis. Exagerd chiar, spunhnd cd eI ar fi pri-

tnul pe listd.

93

43.

- Dar de ce? strigd llepotul lui Scrooge. De ce?- De ce te-ailnsurat? intrebd Scroose.- Pentru cd n-am ?ndrdgo€tit,- Pentfu cd te-ai t drdgostit! bombdni Scrooge, ca pi cum ar fi fost singurul luctu

fitti ,,,,,.. . ........ decAt un Crdciun fericit. La reoederc!- Daf, unchiule, nu rnd aizitai nici inqinle sd md ifi\of, De ce svui cd acum nu aii

tLman din cquza asta?- La reoedere, spuse Scrooge din nou.- Itli pore tare rdu sd aflu cd e|ti atAt de ,,,,,,,......... tn hotdrAren-ti. Nu ne-am certat

niciodafd, n fe-am supdr\f (u nifiic. An ?nrcrcal din rc<ped pentru Ctuciun gi o <d-mipdstrcz buna dispozilie de Cficiull pind h st'Arpit. prin urmdre, ili ur un Crdciunfeti-cit, unchiule!

- La reoedere! spuse Scrooge,- 9i un An Nou bun!

La reaedere! zise iar Soooge.C toqte ocested, nepotul sd.u pdrdsi odaia fdrd preun cuoAnt urAL Se opri la uga de Ia

intuarc pentru a face copistului urdrile potriLlite, iar ucesta, aga tnghelal cum erq, fispunsemai cald decAt Scrooge, intorcAfidu-i cordial urdfile.

- Uite-l €i pe dste, bodogdtli Sqooge, csre-I alrzise. Copistul meu, carc cA\tigd 15 gilingipe sdpfimAnd, are uevqstd 9i familie, vorbind despre un Crdciun fericit . , . Cred ci o s-ajungIa balamuc!

Aiuti-l pe sensibilul echipei si giseasci, in tot ceea ce s-a citit, sLirile fieciruip,ersonaj care a ap;rut in text. Alege-le, din cercul emofiilol, pe cele care crezicA ii corespund fieciruia.

nepotul:

copistu-l:

tristete indignare

neribdare veselie

dulere regretnepisare surprindete

nervozitate

dlagoste

incordare

94

44. Cdticul e mereu pregitit si giseasci o interpretare penllu tot ce a cilit, avand ointelegere profundi a textului. Scde un posibil rispuns (personal) pentruintrebirile care urmeazi.

De ce hsi Scrooge uga biroului deschisd?

De ce copistul lucreazd totusi in ast{el de conditii?

De ce era fericit nepotul lui Scrooge?

De ce urigte Scrooge Criciunul?

De ce scriitorul prezintA intaLirea dintre Scrooge gi nepotul s6u?

45. Imagineazi-li ci eqti nepotul lui Scrooge qi ci ii scrii unchiului o scrisoare princare il invili din nou la cini gi incerci si-l convingi si sirbitoreasci Criciunul.

46. Printr-o intAmplre destul de rnisterioasi" pe care o vei descoperi citind intreagacarte, Scrooge ajunge si asiste totuqi Ia cina de Criciun, daa nu in casanepotului, ci_in cea a copistului siu. Fii atent la indicii pentru a afla care suntpersonajele din acest qrisod,

Scroog,e promise cd ata oa face gi cei doi se indepfutard, neonzu[i, ca ,i pini acum, cdtrcmahalalele oraguLui. Fantomo aoea o insugie rcmarcabild (pe cari Scrioie o obseroase cfttstituserd Ia brutdrie); in ciuda dinensiuflilor sab urio.ge, ie simlea in l;ryul sdu in oicelo.c pi putea sta ;ub o s*eatind joasd la fel de gralios, ca o finld iepamanieand, cum ar fistat gi intro incdpere spalioasd.

.Probabil c-d din pldcerea spiitulai.de a se lduda cu puterea asta a sq sau minat de pro_pria-i naturd generoasd gi inimoasd gi de ampasiunea fayd de toli oamenii sdrmani, duhulse gindi c,hiar la.copistul lui S.cmoge..Cici acolo mereipinnl gi, odati cu el, Scrooge. rarese lthea de mantla acpstuia. Ajungiin pragul ugii, spitilut zaftbi,i se opri st) binecuutin_teze cu sttopii torlei sale mica locuintd a lui Bob Cratchit. inchipuiyi_oi n1lnai! plata pe-osdpttunAndfi ajungea lai Bob dnar at6t c6t sd-qi cumpere c tepa m6ini de bob tn cele gtaptezile; agn tncdt tn fiecare slmbdtdtgi ofua tn traistd dom c teoa m6ini din celc ce purtau nu_mele sdu fu botez; gi chim gi aga Spiritut Crdciunului_de_Acum ii binecu?JAnta casn cuaatru incdoeri!

Apdru doamna Cratchit, sotia lui Bob, tmbrdcatd sdtdcdcios, ilttr-o rochie intoqfsd derloud

-ori, dar .bogatii ?tr funde, cme sunt iefine gi, pentn cei ,ase penny c6l costd, dnu

bine la.o rochie; femeintnti se t'ala de,nqsd ajutatd d; Belinda Ctatchit, cia de_a doua ficda.lor, ti ea tu rochita plin"d de t'und"; in acest tinp cona|ul peter Crafchit, infigind Juriulilainft o tigak.cu.ca ofr Fi cu colftlrile uiz$uluisdu guler de la cdma$n qrofritateo tui Bob,ddruild fiului. ti ttlo€tenitorul ui sdu in onoarei zilei) intr1ndu.i in surd, se ueseleaodzhndu-se atit de fumos gdtit gi ardea de nerdbdare si-.gi arate slraile in locurile depromenadd. Doi Cratchit mai mici, un bdiat ,i o fetild, intrara t'wtunos, \trigAnd cdsitttlis.efi mifos d.e gAsci dirrbrutMe gi Qtiau cd oiie di la g6sca lor. Scdlddndu_se in aro_mele.imbietoare_de saloie Qi ccapd, lAncii Cntchit !opdia;?1l jurul mesei ridicdndu_l insldoi pe conagul Petur Ctatchit, in tirnp ce arcsta (nu tocmni judul, cd.ci gulerul aproapecd suguua), sufld tn foc pdtud cAnd cartofi incepari sd ciocoteasci 6i sh looeascd cuputere capaclrl, cerAnd sd fie scogi gi decoiiti.

- Pe und.e umbld oare tatdl oostru? spuse doarnna Cratchit. €i fretele oosttu,.jimDegelel? 5i nici Mvtha nu a intfuziat atdt anul trecut de Crdciui, iu iumitate d.e ord!

- Uite-o pe Mafihq namd! zke o fatd care_Fi ficu apailia in hp ce rcstt acestel.)orbe.

- ̂ - Mamd, uite-o pe Martha! strigatd cei doi Crutchit nititei. Lba! Martha, sa uezi ce

sasca aoehl

, - ^Va,i, laga mea, bittecaa ntatd fti, ce mult ai tfiArziat! zise daamna Crctchit,sdrutAhd-o de nenumdtate oi, lu6ndu_i gatul gi to""ta

"" o *aaori seiiiiiio.

96

***347. Scrie numele personaielot in casetele de mai ios, atunci cend apar mentionate

in text. Astfel, vei descoperi relatiile dintre acestea.

48. Personaiul misterios din acest fragment este spiritul. Descoperi, in text,indiciile despre acesta si note^z i cateva date despre el.Aspect:

Vestimentatie qi recuzitil

49.

Trisituri:

Colec{ionarul a remarcat cuvintele Bob gi bob. Explici scrierea diferiti a celordoui cuvinte.

CuvAntul Bot se sqie cu majusculS, deoalece ,........................

CuvAntul bob se scrie cu minuscul;, pentru cd ..........................

50. Citeqte umritorul ftagmenl pentru a-i descoperi qi pe cei care nu au apirut insceni, dar au fost mentionati,

Maftha se ascunse tocmai cdnd intrd micul Bob, tatil, cu fularul afirnAndu-i cel pulinufl fietru, ffud a mai pune Ia socoteald gi ciucutii, cu strniele-i jerpelite, cAryitu Fi peiatepentru a se potrioi ocaziei 9i puttdndu-l pe umeri pe Tim Degefel, Sdrmanul Tim se sprijinea pe o cArjd hl fel de miculd, iar picioarele ii eruu sustinute de un cadru de fier!

- Hei, dar unde-i Marrha noastrd? strigd Bob Crctchit, privind pin odaie.- Nu ztine, rdspunse doamna Cratchit.

97

- Nu aine! zise Bob, illttistind.u-se pe loc, degi il purtase pe Tim ca u?l armdsar totdrumul de la bisericd gi ztenise ndztalnic spre casd. Nu oine t ziua fu Crd.ciun!

Marthei nu-i pldcu sd-l zradd dezdmdgit, nici chiar in glumi, aga cd iegi din spatele ugiide Ia cdmard inainte de oreme gi se aruncd ilx bn[elc lii, in timp ce nicutii Cratchit,illuard pe sus pe Tim Degefel, ducdndu-t in spdldtotie, ca sd ouia budinca puietind incratila din cuptora|ul de anmd.

Culn s-d pwtat micul Tim? tntfebd doamn& Cratchit, dupd cz lI zeflemisi pe Bobpentru naioitatea sa, iar acesto ?pi imbrdtiFd t'iica dupd pot'ta inimii.

- A fos,t bun ca pAinea caldd, zise Bob, ba chiar gi mai 6i, Bdnuiesc eu cd se gindegtenul.t, stand d.e unul singur, ,i cugetd Ia cele mai str&11ii lucru pe care k poli auzi. pe dru_mul spre casd, mi-a spus cd a sperat cd oatnenii l-au remarcat tn biserici, idci e beteag, 9icd i-ar f pldcut ca acettia sd-Qi amiflteascd d.e Crdciun cine i_a fdcut pe bielii oloii ;dmeqrgi €i pe otbi sd oadd.

Uocea lui Bob en tremurhndd cdnd le pooesti acest luqu gi tremurd gi mai qbitir cAndspuse cd Tim Degetel oa clegte fiarc €i puternic.

Mica lui cdrjd se auzi migcindu-se reped.e pe podea gi, pind sd rnai scoati Bob ztreun cu_odnI,,Ttm Degelel se jnto\rse tn odnie, sprijinit d.e ftatele gi soralui, Si se ngezd pe scdunelulsdu de l6ngd aatrd. In tinp ce tatdl, sufleci.nduli mnngetele cdmiiii _ ca gi cum, bietultL1 2t, 7y.fi pyttul yonosi gi mai mulL -, turni intLu\ urcio, o compozitie fierbinte,alcituitd .Lin gin gi ldmAie, dmestecd bine-bine gi puse uasul pe plitd pe;tru a fibbe la foctfiic, Coflagul Petet 6i cei doi micuti Oatchit, omniprezenti. se iuserd d upi g6scd, pe iareo gi aduserd. cu mare pompd.

51. Recitegte,,pe diagonali,, cele douA fragmente gi noteazA, in st6nga, cale e6temeniul familiei Cratchit in seara de Criciun. Scrie apoi, in partea d-reapti careeste meniul tiu preferat de Criciun,

98

"rrt-*352. Inventeazi o refeti imaginari pentru masa de Criciun cu produse care 6e nu

[ina ne.pirat de foame, cit mai mult de... amuz;unent.

NUMELE MANc,4ru:

b:rgrediente:

99

53. Sensibilul a notat in grabi ce gi-a imaginat ci gAndegte fiecare personaj. Scrie,in dreptul fiecirei idei, numele personaiului ciruia i se potriveqte.

pentru cd sunt .leja un findL Wcare ai fiEi se pot bam. Pd&t cd e

itni dorc.: sd ne ajlmgnmancalea tn seafa aceasta.

Am nuncit afitl Ce binecd sunt di11 nou dcdsi

aldtuti de pnliftli ,i lrali!

Voi m nci mereli pefltll|a-i oedea pe toti Jericili ,ipe micul Tim, sdndtas.

Sper ca mantia spirit luisn nu se ,lesprindd de

54. In finalul poveqtii, Scrooge este surprins la biroul siu, a doua zi dupi Criciun.Citegte fragmentul urmdtot gi sublini^zd pasaiele in care bitrinul apare diferitfali de porhetul lui de la inceputul ci{ii.

- Crdciun fericit, Bob ! rosti Stooge, cu o sinceritate care 4u putea fi pusd Ia indoiald,tinp ?n care il bitu prietene|te pe spate. Crdciun cAt ruai feicit, Bob, bunul me plieten,aga cum nu li-am oferit eu weodatd! Bob, o sd-li mdresc salariul ti o sd mi strdduiesc sd-fiajut femilia ne7)oi.t6d, oon d.kcuta amdnuntit situalia td dupd-a1aiud, Ia un atstron decruqon fierbinte de Crdciun! Bob Cwtchit, fd. t'ocul €i ruefgi de cumpdrd o gdleatd decdrbuni btainle sd mai spui ztreo oorbdJ

Scrooge deoeni mai bun decAt zisese, Ficu tot ce promisese Fi mltlt mai flult d.e_atit,iar pentru Tim Degetel, carc NU a murit, a fost un al doilea tatd. Deoeni un prieten atAtde bun, un sfipan afit d.e bun, un om atat d.e bun, a6a cum bdtrinul orug nu mai cunos_cuse, de fapt, aga cum niciun qlt bdtuan orag, tArg sau ordgel de pe lumm asta nu mai cu_noscuse. Unii oameni rhde u cAnd oedeau cum se schimbase bdtrlnul, insd eI ii ldsa sd fiddgi nu-i lua in seamd, cdci deaenise suficient de ?nletept incAt sd gtie cd nimic nu se in_ftmplas.e pe acest pdmAnt, nicicAlrd, fdfd ca uflii oaneni sd nu se fi prdpddit de fis fuci deLl bun inceput. €i Ftiind ci aceqtia-s oricum orbi, se ghndi cd mii iini sd facd riduri d.e IarAs gi tn clcest fel sd nu se-arate nai hid.o1i. Inima-i rid.ea, iar asta eta indiajuns pentru eL

r00

s"s355. Gtamaticianul te ajuti si scrii rezumatul povegtii, punAnd verbele la timpul

precizat intre paranteze.

Scrooge . . . . . . . . . . . . . . . un om reu. Acesta . . . . . . . . . . foarte mult i bani dar . . . . . . . . . . . . . .(al ' imp€fect) (a atea - impefiect, (d ?r/i - imperfect)

Criciunul. Scrooge ............. intr-unbiroucuBob,lnsi............. singur(a luctu - tu]fefiect) (d loc"t - imp€rfect)

Betlanul . . . . . . . . . . . . . . aproape60deanigi . . . . . . . . . . . . inal t9 is lab. . . . . . . . . . . . . un nepot(n,?ed - impefect) (rl - imperfect) (a aoea - impefiect)

pe nume lred, iar partenerul siu de afaceri, pe nume Jacob Marley, ...................(dm rt - mai-mult-ca-perfect)

cu gapte ani in urmd. Scrooge .......... foarte tate de vizita celor trei fantome:(a se spen" - p€rfect compus)

Spiritul Criciunului-Trecut Sptuitul Crdciunului-de-Acum gi Spiritul CrAciunuluiCe Va Sd Vini. EbenezerScrooge.............. url copil singuratic.

(rrq - mai-mulr-ca-perfect)

Odatd, pe c6nd era ucenic, .......... ..........., .. vesel la petrecerea de Crdciur;(a darsa - mai-mult-ca-pe#ect)

dar nu . . . . . . . . . . . . . . cuiubi ta lu i ,Bel le.DupAviz i taspir i te lor ,Scrooge.. . . . . . . . . . . .(d se c;sa"ror'r - mai-mult-ca-perfect) (a cunpfua-peiect comp.us)

cel mai mare orcan pentru familia Cratchit Si ..... ..................(r sd dr.e - pefect compus)

la casa nepotului seu pentru a lua cina de Crdciun impreund.

101

56. Poate ci gi mogul din poezia lepurele de George Topirceanu se ptegitegte sAcineze de Criciun gi si imparti vAnatul cu allii,

Ianeiann delarku te,Peste npe face punte6i pe cAmp fdti hotatParcd presurd zahar.Uite, colo, mo| UnsileC-un cojoc de zece kile$i cu flinta la spinareA iegit la oAndhare.Dintr-un codru, din tufig,Ie6e-un iepure furi€$i cum scapd pe ctuare...

Fuge ca o aritare,,,Flinta face bum! iar mogulStd gi-6i fteacd nasul rogu,$ i- n ciu d at lule au a- 6i mu g c d,Iepurele fuge pu1cd.Mogului ii aine-n minteCa sd-i iasd inaiflte:Fuga-n ratigted de tei:IEurele e hei-hei!Ei, ce faci tu, mogulicd,Cd n-ai tfiputcat nimicd?

57. Scrie, dupi modelul dat, derivate care ,,alinti" (mic9oreazi) cuvantul de bazi.

iepure - iepuraq

munte -

cojoc -

cArare -

102

58. Ti-au plicut fragmenntele exlrase dinPooeste dc Cfdcirr de Chades Dickens??

n Da. De ce ti-a pldcut? ...........................

Ce fi-a pl6cut?

Ce nu ti-a pHcut?

59. Pictorul te roagi sa desenezi rochia sau costumul pe cale ai wea si-l poli purtade Cliciun.

103

60. Lipegte o fotog.afie de la o petrecere la care ai padicipat. Denumegte fotoglafia,apoi descrie imaginea completind spafile libere.

in prim-plan se r.ede.................

in cenhu.............................--.....

in plan indeptutat..........

Cel mai vesel lroment a fost.

Cel mai trisv obositor a Iost....

104

6f. Visul lui Scrooge este o aventuri misterioasi. Citegte un fragm€nt din Cet@lninciflogilor, de lean-Claude Cariire, numit Visnl ffuturelui,

O pooeste chiflezeascd foarte canosc td ne este istori)itd de Zh ang Zi.Un om se okeazd flutute. Zboard ugor din flaare-n floare, deschizindu-1i qi ?nchizdn

du-gi atipile, Jdrd sd-gi flui aducd aminte cd a fost ot .Cdnd se trezegte, igi dd xamn ca uim e cd este orfl. Dat este un om cqre 6-a oisat flu

ture? Sau un fluture care se oiseazd om? Nimeni, se zice, nu a putut gdsi rdapunsul la

^ceasti ,trebare.

Nimeni, pani as$zi. irrcearci tu si rispunzi.

Eu cred ci .................

deoarece

105

l .

Bunele maniere nu se demodeazd

Citegte urmitoarea gtire, despre care se spune ci a cagtigat faimosul premiuPulitzer acordat inci din anul 1904 ziadqfuor americani.-

tn metou, un tanar ta o|etft locul sdu unei d.oemne i1 oAlstd. De emotie, daumna aI,eQinat. CAnd s-a tuezit din legin, doamna i-a multumit findrului. De emotie, tdndrul alesrtat.

S-ensibilul te indeamni si alegi, prin incercuire, emofia din cauza cireia crezici au leginat cei doi cilitori.

esperantetnstete

ebucurie dezamdgire surpriza

3. Incercuie$te sau bifeazi desenul care corespunde emofiilor tale referitoarc la 9tire.

tristele veselie nedumerire

4. Daci ai fi fost in locul t6ndrului ai fi leFinat? De ce?

5. Bifeazi cuvintul care arati despte ce este vorba in aceasti gtire.

n gcoali

! politelen c;letorien familie

ostl prlz1

106

Bunele maniere au,,apiruf, h c!4ile regale, dar politetea este un subiect care nuse demodeazi. Criticul se intr€abi c{r care dintre ideile despre aceasti temi eqtitotal de acord. Coloreazi una dinhe ele gi explici motivul pentm care ai ales-o.

Politelea este sora iabiiL(Sfantul Francisc de Assisi)

Fanilia este datoare sd-I invele petinir bunele maniere. (Anonim)

Dacd pe lune n-ar fipolitetea, oamenii nu aroeti in contact decAt pen-bu a se lua de pdr.

(Anonim)

Buna-cuztiinfd se poate formi pin obitfluinlaile a te purta frumos cu cei din iur. rr-hn toc].p)

Manierele bune sunt scrisori de recomandme.0ohn Lubbock)

kebuie sd ne purtitfi irtotdeauna cuoiincios, ca9i cum ar f rle fald Donu rl.

lclement arexanarirury

Am ales aceasU idee fiindci....--....---...

Pentru scriitorul I.L. Caragiale, buna-cuviinfi a fost un subiect interesant.Cileqte schit^ Tten de plicere, ytblicati in vofua\t7 Morflente (1901), pentru adescoperi obiceiurile bune sau rcle ale unei familii care pleaci in cilitorie. Peparcursul lecturii, Detectivul ili propune si notezi, deasupta cuvintelotpotrivite, umdtoarele indicii:

P - pentru personaje;S - pentru reperele de spatiu (cuvintele care indicd locu1 in care se desfigoar;

actiunea);T - pentru reperele de timp (cuvintele care indici timpul desfdquririi acFunii).

S-a hotdrftt, care oa sd zicd, . .Mddam Georges - Mila Georgeasca at d. Georgesca - Miholache pleaci Ia Sinaia

cu trenul de pldcete. Iflsd, dc mult nudorn Georgescu a promis ,,puiului" sd-l ducd gi pe el IaSinaia;prinurmare,trebaiasd-liagipepuid;dmpuiulnumergenicffieriJitd,,gramamh;

107

8,

p,r1n utmare, gi pe grafiami trebuia s-o ia. p iul este fiititelul lonel Georgescu, in etatede cinciani5ori implinit i. unirul ftucf pina astdzi al amontlui pt)rinti lor sdl; iar qramamae<fp e.oana Anica. nanila mamitichii pu it l lui.

Trenul de plicere pleacd d.in Gara de Nod sAmbdtii dupd-amiazd, la orele trci ftua cmct.Simbdtd, aqadar, de Ia amiazi, amdndoui aceste doamne incep sd se pregiteasci de plecare.Madam, Georgescu estu pe deplin stabilitd tlsltpra toaletei sale: bluza iert-mousse, fapatuatse 6cras6e 9i pdldria asortatd; umbreluta e rogie, mdnuEile albe Ei demibotinele de lac(u catafimd; .ionpii dc mdtaie utirgati, tn lungul pi, iorutui. o bandd galbpnd ri unaa.eagrd, de;pdrtite cu cAtu un ft statojiu, Cocoana Ania se mbracd in negi, aga se_rubracddumneaei de cfud.a pie ut pe riiposatul Nicula; culoare deschisii n-i mai purtat, d.ec6tacuma, de curind, barej conabiu la cap. Cht despre puiul, nici nu mai incape discatie el pqpurla Ia Sinaia uniforna dc ot'iler de Jintitori. ta prin!ul Carct. pind fi potriueascatnamtla.pe marlam Georgescu, pdnd sd mbrace pe puiul gi sd-i puie sabia, iatd cd s-a fdcutceasul doud frrd doudzeci. La ceasurile doud. fird un sfert, iati sosegte gi d. Georgescu cuun muscal cu cauciuc. Cum intrd €i dd cu ochii de gramami, strigii: "

-.Cucoan4! lnci t-ai plecat? sd Ftii c-ai piedut irenuMdnd s-ajuxgi Ia trafloai, cumutflbli d ta; pAnd sd-l .apuci; cd poate n-ai noroc sd-[i trcacd tocmai. ituici; pdni sd ajungiI0 gatui - i-o i<ptd,)it! a-are sd lc-arteplp trcnul pp dumneata... Apoi, otizond pe srumam|d fdndalcAtc ftLtttind nisle chei: - N-auzi, @to0n0, .d pi?tzi trfiul:

Coaoanfi Aniaa porncltp. ri maclam Ccor.esau dupa ca:-Mamilo, ttii unde atn oorbit sd ne,ntihin: in salon de claso-ntr)ia., . Ai auztt !Granamd a plecat sd caute tuam1aiul. D. Geotgescu cu familia gi cu un cogule elegant de

pro-uizii - sllan, op.t oui prcaspete, un pui fiert, doud jimble, sare, piper, i" siarqi tot c,trebuieste -se rcd inbirid si:

La gafi, gaspadin!

Unegte cuvintele din st6rga cu traducerea literati (a fiecirui cuvAnt) din mijlocgi sensudle lor in limba romdni, folosindu-te de aseminirile de formi dintreele. Colecfionarul se bucuri s; invefe si cuvinte din alte limbi!

xett-tl7ousse

fraise itaste

grdnd maman

mama mate roEu apdnscepgune zdrobitd verde crudverde spumi bunici

9. Gramaticiarrul se inheabi de ce in text apate lormagramamd oillu gand-maman.Ajuti-l si se limureasci alegiind una sau maimulte dintre -variantele derdspuns ori notand propria explicafe,

a. Personajele nu cunosc bine limba francezd, dar o folosesc pentru a p;rea educate.b. Caragiale nu gtia l imba franceza si a scris cu\ dntu I cum se aude.

108

c- Familia Georgescu nu acordd atentie expdm;rii colecte si elegante.o. . . . . . . . . . . . . . . ._. . . .

10. De ce crezi ci sunt folosite in text aceste cuvinte din francezi? Detecti!'ul itiofeli, drept indiciu, un scurt fragment din carteain intimitatea secolului 79 deIoana P6n ulescu.

Europa e o prezenld zilnic.d in Romhnia p n limbile ei de cbculalie, ?n primul r6nd ftan-ceza, apoi germana, atit in discu[ii, cfrt gi in suis. f...] Sd fii intelectual qi sd nu €tii affittle bine o limbd strdind, incAt sd borbe€ti Fi sd scrii Ia fel de ugor aI in linba matetfli, ade-sea mai uqor, ar f lost un lucru neobignuit,

Rispunsul rneu

11. Inginerul a descopedt deia cateva relatii de rudenie. Scrie numele membrilorfamiliei Georgescu ajutAndu-te de indiciul,,P" notat in text.

Bunici

109

12. Transcde, firi a le repeta gi in ordinea in care apat, reperele de timp qi de spaFu pecare le-ai descoperit in fragmenful citil Noteazi o concluzie a acesiei ,,cercetiri,,pentru dosarul Detectivului.

'13. Deli amenuntite, repetele de timp nu precizeazi anul sau anii desfasuj;ri ia,cfiunii. Care crezi cd,ar putea fi, avind in vedere cd ,,puiul, nici nu mai incapediscufie - el va purta la Sinaia unilonna de ofifer de v-initori ca pringrl Caroi,,,ci personaiele cilitoresc cu tuamvaiul si cu biria, iar schita a apirut prima datiin ziarul ,,Universul", in anul 1900? Detectivul iti recomandi ei citesti caitevainformatii inainte de a face prediclia (previziunea) ta.

CarollafostregeleRom6niei. A domnit 48de ani (cea mai lungddomnie din istoda sta-telor rom6neEti), intre1866 9i 1914. Nu foarteinalt Carol a fost des-cris drept soldatul pel-fect, san;tos, disciplinat!i, de asemenea, un po-litician excelent.Cunoqtea bine mairnulte limbi europene.A a\-ut ur1 shgur copil,Mad4 care a treit doarcaFva ani (1870-1874).

ReSele CarcL 1 (in mijloc) cu nepatul sdu,rcgele Ferdihand, gi studnepotul Ovol at I tea

Tlamvaiul tuas de cai pe linii de fier,a apHrut in Bucureqti in anul 1872 9ia fost rctras din circulatie in 1929.in anrl 1891, apar primele tramcare(trwn-cars\, ri1te vehlatle mad trase decai, care nu mergeau pe gine, dar aveauroF din metal Qi puteau transporta 8-14persoane. Au fimcflonat pend in 1904.Vehiculele ele(trice, tramvaiele, au ajurspe bulevarde in 1894, dar la inceputtrlsecolului al XX-lea se cdlitorea gi cubi4a sau cu tiasul4 fie pelsonal4 fiepHtig, ruqii din Moscova (muscalii)fiind recunoscuF drept cei maipricepuu bi4ari.

C6litoria familiei Georgescu ar fi putut avea loc intre anii .....

14. De ce crezi cA pirinlii qi copilul iau bi4a, iar bunica este kimisi cu tramvaiul?

Sinaia e6te un oraq care existi qi acum pe hada RomAniei, IT-istul te inviti 6ifolosegti informafii din experienla peEonali pentru a descrie acest olaq, daci l-aivizitat, 6au sA te documentezi folosind un atlas geografic ori intem€tul penkua scde cateva date interesante despre el.

1l l

16. Daci autorii basmelor aleg ca iat6nplirile si se deslisoare in tirAmud imaginare,Caragialese opteste laul orag real. De ce crezi cA procedeazi ast{el? Detectivuliti ofer; citeva idei, dar Fi posibilitatea de a scie propria varianti de r;spuns:

a. cititorul trebuie sA creada ci totu1l este posibil, realizabil;b. ola$ul e cunoscut gi vizitat de mult6 lume;c, cititoml va dori si viziteze acest loc;d.

17. Recitegte fragmentul in care este descrisi vestimentatia doamnelor, Asociazifiecirui element culoatea precizati in text,

vdrgafi, o bandi galbeni Si una neagrdbluza

j.,pu

pSlaria

umbrelu!a

m;nuEile

vert-mousse

ftaise

albe

conabiu (visiniu)

ciorapii de mitase ftaise icraste

barejul (baticul) rogie

18. Pictorul e gata sideseneze linutadoamnelor, folosindculorile indicate in text,ceea ce if sugereazi Fitie. Daci nu ai culorilepotrivite sau pur qisimplu consided ci nu-Fva iegi desenul,realizeazi un colaipunand alituti nuanleleprecizate de narator.

19. Citegte cateva sfaturi pdvind alegerea vestimentafiei gi scrie, in stAnga, dacimama qi fiica le respecti qi ce arati modul in care se imbraci desprepersonalitalea 10L

- Hainele trehuie astfel gAnditei cit sdpuniin11 alo ar e p er so nelit st e a omului.

- Adeadrata eleganld 6e obline din acordul pu-fect intre haind, kryrejurare qi personalitateacelui cale o poaltd.Mai degrabi pulin mai simpluprea incircat.

-O femele cu gust flu poartdtipdtoare.

(Aurelia Marinescu, Codul bunelot manierc astdzt

20. Fanilia Georgescu pleacd la drum cu ,,un cogule! elegant de provizii - salam,opt oui riscoapte, un pui fript, doui limble, sare, piper, in sfarqit tot cetrebuieqte". Ce rol crezi ci au folosilea diminutivului ,,coqulef', a epitetului,,elegant" gi enumeralea alimentelor? Alege variantele potrivite.

a, Sugereazi cH gi-au luat pufind mAncare.b. Subliniazi faphi cd qi-au luat foarte multi mancare.c. Accentueazd ideea ci nu era o familie modest6.d. Sugereazd ideea ci era o familie care nu exagera in nicio privinfi,

decdt un pic

culori prea

3

%

21 , Scriitorul te inviti si citeQfi un scurt fragment despre cilitoriile din secolul alXIX-lea qi si subliniezi informafiile noi-pentru tinl.

Cdldtoriile cu ttdsutu su1lt concurate, ?naihte d.e oenirea lui Carcl, de cele cu oaporuL iardupd oenirea lui, de cele cu trenul. Mers l trenuilor si al oapoaretot se afta publicat zilnic in toate zinrele. Ast|, pentru cd legitura trdsurd tren-lapor e cea mai fireasci triadda cdldtoriei. 1...1 CildtotuI e dus sau iftAmpiflat Ia gard atAt de familie, cAt ,i de prieteni.Lipsa lor de,pe perot e socotitd o necuoiilltd. L...1 pa$portuL in lipsa unei imagini, sebazeazd pe descrieri-tip: fala, ochii, sprkncenele, pdrul, semnele particulare, 1...1 Tienurile,,de pldcerc", ,,trai11 de plaisil", circuld Ia st'Aryit d.e sdpfimAnd cu pret simtitot redus.

(Ioana Panulescu, L intimitateo secolului 19')

22. Mai departe, vei afla cum continui cilitoria spre Sinaia. Subliniazi formeleincorecte ale cuvintelor care aparin text gi noteazi cu T si S reperele de timp gide spafu.

De doudzeci ,i cinci minutc, familia Georgescu stdin salon de clasq-ntAi, si grafiamd11u mdi soseQte. Censomicul arntd doud qi jumdtqte.., Madark, Georgescu incepi so deuieimpacientd. Trei fdrd. doudzeci qi cinci. . . Mai su11t doudzeci de minite; la cnsd se riau bi_lete, gi cocoann Anica nu mai ztine. D. Georgescu incepe a bdnui cd n-nre sd trebuiasci amai lua patru bilete, poate cd trei or s-ajungd., ti pornegte din salonul de ,eteptare siineargd Ia ghiret. Dar in ugd-ntilnEte piept ?n piept pe grdmamd, carc nu mdi po&te degnfftiald.

- Uf! nu mai pocil zice cocoana Anicn.Dar d. Georgescu ii numfui pafiIe potriaite pentru utt bilet de dus gi-ntors clasa lII,

F i -i a rdl d ghisPt u l rcspeft iu.Pesk cituz)o minute, trcnul zboard-l1spfe Carpati.

Biletele, od rog, domnilor, zice politico6 conductorul, intrdnd in primul oagol1 declasq-ntAia.

D. Georgescu aratd doudbilete.- , ,. Mititelul... al do.? intreabd conductorul ar And pe ofilernrul de 1)Andtori, carc

s-a suit cu picioarele pe bancheta fu catifea.

.Da! dat n-n-mplinit patru ani... Nu trcbuie s0 ne-nueli dumneatape noi regula, zicemadam' Georgescu,

Co\dl.Lctotul salutd politicos Qi trcu mai departe.I-ai spu6 maniti.i (intreabd d[sctet madam' Georgesc pe consoaiele tlumnmei) sd

bage de seamd sd nu-i fure cixezta mgulTD. Georgescu dd tlit cap ,i se m ltume€te sd zicd numa:- HAhi!Mai discrct ?ncd, intrcabd d. Georgescu pe consoafta d-sale:- l-ai dat re,ta parale.'Madnm' Georgescu rdspundt consoqrtelui t|t aga de laconic cum i a rdspuns si d6ttsul,

cat?

114 _**

Madam' Geotgescu antd m1na cu cele-c.inci degete dsfirate: cinci _ adicd, o bdnculi.Tteizeci de ba?i, trafipaiul de Ia Zcce Mese pini la gard: care pa sd zicd gramrlmA are

incd d.oudzeci de bani pentru ca sd cumpere doufi legituri d.e uisine In Comarnic. Si_nadeudr, Ie pi cumparh, Sile si mdninfi pe jumatak piia la Vatea Lirgd, ru simburi cu tol.Trenul sosegte la S.inaia :egultlt. Lu.tne - destuld.. Dat cu toatd_mbilzeala, ci.ne €tie sdaiJaca un pl1n bine hotdril nu <c qlaeste niciodatd. fanitia Ceorgescu 5tie perfect Le aresd facd pas cu pas! ninutd.u minuta. Astfet, madan Ccorgesci,cui.Ceotges,usicup.uiul €e.urcd-n birjd Fi merg drept la parc, unde muzica millturd c nfi cadrii;t Le; pe_tits cochons sd se asigurc de o odaie cu doud paturi la Regal; iar gramamit cu cogul mirgela Mazdre, sd se asigure de o otlaie cu un pat: e atdt de apioape fraztue de gard, id nu ficepentru ca sd mai dai parale labirjd. D. Georgescu insk dh unuibdiat unbin, sd ducd iupdgramafii cogul.

23. Folosegte un diclionar ortografic qi scrie fomele corecte ale cuvintelol dintragment.

sd d.epie

ghiret

24.

collsoartel i

mlnutd

Gramaticianul se intreabi de ce apar in text aceste forme incorecte. Scrie oposibili explicatie.

Noteazi fiecare termen din listi in dreptulpotriviti. Aminteste-ti strategia invilati d; hiurul acestuia, recitind frasmentul dat.

definitiei pe care o consideriDetectiv: priveqte cuvantul qi in

laconic . bdtculdintpa.cientat . parflle . conductorul .

care se exprimi in putine cuvinte,scurt, succint, concis, lapidal

functionar la calea ferata carecontroleazd biletele cel6torilor sisupravegheazd vagoanele

115

monedl divizionar; egaG cu a sutaparte dintr-un leu vechi; (astizi; bande valoare micd

monedi mici de aJgint din trecut,in valoare de 50 de bani

care i i-a pierduf ribdarea; [ ipsit deribdare; neribditor

25. Criticul a renarcat ceva special indicii de timp 6unl foarte exacfi, De ce crezi cia folosit scriitorul aeeasti strat€gie? Scrie propriul rispuns sau alege dintreurmitoarele variante:

a. impune un ritm vioi. dinamic in6mpGrilo4b. sugereaz5 teama oric;rui cdlitor de a nu intazia;c. exprima enervarea bArbatului care a$teaptd;d. creeazd o stare de tensiune cititorului;

27, Deqi sunt o familie, din nou cei patru nu cilitoresc impreuni. Asociazi fieciruipersonai vagonul la care are bilet gi sctie o explicalie pentru aceasti situalie.

7. tE ,,,,Ihlrti;'

116

Vagonul de clasa I

Vagonul de clasa a III-a

Doamna Georgescu

Domlul Georgescu

Ionel Georgescu

Cucoana Anica

Cdticul se intreabi daci familia Georgescu respecti regulile de comPortamentcivilizat pe palcursul cilitoriei. Bifeazi varianta potrivitd pentru fiecare dintrecele enumerate in lista de mai ios.

NU DA

1. Cdlitorii nu-ii pun picioarele pe bancheti.2. Persoanelor in vArstA I se ofere cele mai bune locuri.

3. Cilitorii iqi armpAld bilete inainte de urcarea in tuen.4. Perin,tii platesc bilet pentru copiii mai mad de patru ani.5. Familiile calitoresc in acelagi vagon.6. Cehtodi plezinti biletele la control conductorului.7, Cilitorii vorbesc politicos cu pelsoanele cunoscute

sau necunoscute din tren.8. Cilitorii mdnAncd doar in vasonul restaurant.

29. Na.ratorul e convins ci familia Georgescu ,,qtie perfect ce are si faci pas cu pas".Scriitorul te inviti si irnaginezi un plan de petrecerea a timpului liber pentru acegtia.

Plan de petrecere a timpului liber

Mai int ; i , . . . . . . . . . . . . . . . . .

In cele oln urma, .,.,.

!nnnnnnn!n!n!nnn

30. Citind in continuale, vei alla cat de bine iqi respecti planul de cilitorie familiaGeolgescu. Subliniazi secventele care seamini cu ceea ce ai previzut tu siincercuiegte numele vilelot pe care este nevoit si le viziteze domnul Georgescu.

S a intu ecat... Ldmpile electrice incep a sclipi. puiuluii,a foame. D. Georgescu lasd pe madam' Georgescu pe obancd in aleea principald, unde e toiul promenadei de lumebund, qi pleacd cu puiul la gnmamd. Fatatitate! La otelMazdre, i se spune cd n a fost odaie goald ,i cd a times-o pejupinea;o la otel Manolescu, deztale. D. Geotgescu coboadcu blaoul ofilercQ de o1ndturL care este foarte obosit ,iJldmhnd. La Manolescu, iar fatalitate! N a ios! odaie goald,gi a trimis-o pe jupdneasa la otel Voinea, in lzaor. D. Geor-gescu suie cu braztul ofi[erag, dupd ce i-a cumpdrat o franzeldqi i-a dat sd bea apd. Ttecind spte lzoot, se abate pfin parc sdspuie lui madam' George'cu, nu cumoa sd-ri piarzd rdbdarcaaQtupftnd -1... Fotalitate! Madam' George\cu lipsegte de pebancd. D. Geotgescu lasi n moment pe pliul, carc nu maipoate umbli, si se odihneascd pe bancd, t'ace ci;!ir1a pa1i insus, upoiin jos, sd gd.seascd pe madam' Georgescu. Mad61n,Ceorgescu, nicdieri!.Se- loarce sd ia pe puiul, sd-l tlucd la Voirca qi sd se_ntoarcd apoi inparc, unde trebuie pAnd n fine sd gdswscd pe madam' Georgescu. Fatalitate! puiul lipseEfe.. Pardon, .zice d..Georgescu cdtre un dornn cnre std pi bancd, n-ali odzut un copilag

frumuqel, imbrdcat in unifurmi ca prinlul Carol?Ba da. . . Acu a plecat cu o damd...

- Cu o dami inaltd, cu bluzd oerzuie ti cu jupd...N-am bdgat de seafid; dar am auzit cd dama-i zicea

- Pard.on, incotro a pornit?- Incoace, rispunde domnul, adtind ttspre Mazdre. Dama zicea cd_l duce pe puiltl la

gramami.

- D. Georgescu porne€te tnapoi la Maziite,., Acolo i se spune _fatalilatel ci fiAdfim,

Georgescu a fost acun cu ptLiul gi, negdsind. pe gramami, a plecat deaale Ia Manolescu.Degrab' Ia Manolescu . . .

- A fost o darud cu bdielelul cu care ali fost do. ,i i-am spus tot cum o_am spus du., cdn-afi auut odaie, si am mAnaro la Vainea.

. D. Georgescu su[e gi porneFte cu pas regulat cdtre lzoor. Ajungefoarte obosit gi asudatIa Uoinea. . . Fatalitate! La Voinea nu se afld nici madam' Georgeicu, nici pltiul, 11ici gramami, nici co€ul.

Ce-i de JicutTCu to6tdi teligenta lui, d. Georgescu sti cAtuaa momente pe loc fdrd sd poatd rdspunde

la acedstd-ntrebare, . . Va trebui sd rdspunzd insd. . .Ce?

.P:ntlu.cil1l lu e d.eptilxs sd se catere pe mulr[i, putA d bece ca o caprd din palea puhooeiin a lalomilej, Sinaia nu se poate conpara mdi flimeit dec1t cu un siomac: o nchpere mai

l la**

,,puiule" ti bditltul ,1flanitico" .

31.

nult sau flai putin largd, 6odnd doud deschizdturi destul de sbimk. Te-a tnghilit odati Si-naia, nu moi poli ieti deckt ori pe sus, spre miaztuloapte, citre Predeal, ori pe jos, spretniazdzi, spre Cotnarnic, Prin urfiafq iqi face .1. Georgescu urmdtoarea judilioasd socoteald:

,,Trebuie si fie in Sinaia, cd n-au auut pe Mde zbura,"1...) D. Georgescu indoiegte pasul. . . iixtrd in parc; ctlutd peste tot. . . Madam' Georgescu -

fatalitate! - niciieri, Obo6it, omul tade pe o bancd, si rdsufle, qi, pentru prima oard, dupdo alergdturd de cinci ceasuri, injuriin gind... Pe cine?... Pe coana Afiica... Dumneel afdcut toatd inc rcdtwa, dumneei face toate ?ncurcdturile... Dat.,. nu stricd dumneei; elstricd; nu trebuia s-o ia; trebuia s-o lase la BucLtreqti . . . €ezAnd astfel pe bancd-n parc, 'tnprada unor gdndiri destul de nefaztorabile cocoanei Anichii, d. Georgescu nu ia seamn cdmuzica a plecat gi cd lutne incet-incet s-a strecurat, mergAnd fecare cdtrd culcuEul sdu.A! e gozao si ai finle iubite, ritdcite dEarte de tine, 9i sd nu qtii la un noment dat il celoc se aJ1d, ce fac, ce li se ntfunpld, ce oorbesc, ce simt, ce gAndesc despre tine... le e dor detifle, cun li-este tie de ele? etc. etc.

,,Unde dracul s a bdgatfud?" zice d. Georgescu...$i iar o injurdturd - de astd datd Ia ndresa tuturor celor trci finte iubite pe cari Ie cautd

fitd sd le gdseqscd.

Sensibilul se intreabi ce emolii simte dl ceorgescu stand singur, in noapte, pebanca din parc. Reciteqte pasaiul respectiv qi scrie, in fiecare varf de stea, cateun sentiment pe care il consideri potrivit.

119

33.

34.

32. Criticul vrea sd afle pirerea ta despre modul in care isi manifesti dl Georgescusupirarea. Ce arati acest compofament despte educatia personajului?

Consider cd

Recitind fragmentul, completeazi textul cu reperele de epaliu potrivite.

Cucoana Anica rimAne lAngi gari, la Hotel ................................. Mai intai, insotitde sotie gi copil, dl Mihalache Georgescu merge in parc, la Hote1..................... .Apoi, o lasi pe cucoani in.................,....qi pleaci la Hotel......................... pentru a-lduce pe puiqor la bunica. De la Mazeie e trimis Ia.................................., apoi laHote1.........................., in Izvor. In drum, trece pdn palc, si o intAlneascd pe dnaGeorgescrl dar aceasta plecase. O cautd cativa pagi in sus gi in ]os, dar cAnd seintoarce, nu-l mai geseqte pe puiul. Ajutat de un domn din parc, afld ci Ionel afost luat de mama lui gi dus la bunica, la Hotel........................... Ajuns aici este tri-mis Ia ...... ...................., apoi la ......................,...., dar nici acolo nu-Si gdsegte familia.

Detectivul a ametit gi nu stie cat a mer6 birbatul prin Sinaia. Transcrie, dinschifi, grupul de cuvinte cale con,tine aceasti in{ormalie.

35. in opinia birbatului, cine este vinovat pentru toati incurcitula? Scrie qi pArereala cu privile la cauza acestot drumuri obositoate.

36, De ce a vrut tatil si-l lase pe Ionel cu bunica, despirfind iar membrii familiei?

37. Cum crezi ci va rezolva d-nul Georgescu aceasti ploblemi?

38, Scriitorul a descoperit o comparalie care oferi o imagine inediti a oraquluiSinaia, Tu reusesti si o giseqti? Coloreazi fragmentul in cale s-a ,,pierdut,,ficura de stil,

120

39. Pictorul este s-i el interesat de aceasti descriere surprinzitoare a oragului gi teinviti si desenezi harta localititii reEpectand detaliile din fragnrentul pe caretocmai l-ai colorat.

40. Pentru a afla daci familia se reunegte, citeqte un alt fragment din schiti.

Dnr iatd cd un glas simpatic U trezegte pe d. Georgescu din urhtele i ghnduri.- Brrcos! d-le Mialache! braoos!Este cocoana Anica, mafiilLlui madaru' Georgescu.

Cocoond! strigi ginedq sirind drept tn picioare . . . Utde umblali, cocoand?Bnuos : Iol d u mneo I ol e-n lt(bi

- Firegte cd eu, dacd nu €tiu... De cinci ceasuri de cAid fiblu dupd dz).Dupd noi!... Ce spu| hate?... Dar h Oppler nu puteai sd oii?... A nemerit orbul

Brdila... si d ta...- La Oryler te-am trimes eu pe d-ta? strigd d. Georgesat scos ditl pEene... La Oppler?

DrucuI era sd gtie cd do. sunteli Ia Oppler . . . Eu L,-am cdutqt Ia Mazdre, Ia Manolescu, IaVoinea, in parc. . .

- Ls Uoinea?... Nu mi-a zis Mila cd ne-a gdsit loc la Vnsileasca? ...- Cdnd !i-a zis Mila cd !i-a gdsit loc Ia Vasileasca?- Cdntl ne-am intdlnilard pe buliuar...- CAld a-ali hftlnitdrd pe buliaar ?- Chnd mergeam la Voinea.,, ne-am intAhitdrd, cd nu l-an gd6it...

- Pe cine?- Pe Uoinea. Fincd qe-am tntilnitdrd cu Mdndica.- Care Mdndica? zbiard d. Georgescu.-Vasileasca, omule! gi cu Mittt...- Ei! ,i un.le e acuma Mila?- Nu li-am spus?- Cind mi-ai spus?- Mihalnche! eqti nebul1? Nu (i am spus cd te afteaptd la Oppler cu Vasileasca qi cu

ftatele Vasileaschii, Iocotenent MiQu de Ia itidentd?- Dar puiul?- L-atn culcat.- Unde?- Nlt ti am spus?- Cucoand! egti hebund? cind mi-ai spus?- Nu ti-a1n spus cd am bas la Mindicd?-Ei?!- Nu zbiera aqa! . . . Ei! ne a dat un pat pentru puiul in odaie la copiii ei, qi Milii i-a dat

odaia lui Miqu, qi eI donrme pe cargpeatn antreluld.,,Din aorbd-n aorbd, au ajuns Ia Oppler. La Oppler, t'atalitate! Toate luminile stinse.- S a dusard la Vasilea*a acasd.D. Georgescu ti coana Anica suie incet pe drunlul prdpdstios cdtrc strada Furnico. E

o no\pte cakld, cu lund plind... Cu cit suie, cu atit se dest'dsurd Ia picioarele drumelilotpanorama fiirificd a Sinaiei, cu simeticele ei constelnlii de lampionne electrice. Vederefiaceasta o incA td pe coana Anictt... D. Georgescu e mai pulin simlitor t'ald cu udrealnprioelitte qi tnjufi bombd.xind. Au ajuns in sfirgit Ia ViIIa Mindica. puiul doarme cu co-piii Uasileaschi, daL fa.talitate! madam' Georgescu lipseste. A plecat.

Unde?A plecatdfd acuQica toli, zice seroitoarca sonnoroasd, la Sfinta Ana. 1...f

Dorfieau incd profund cAnd, pe Ia ci ci ti jundtate diminenla, un zgomol strarnic,clopolei de trisl.Lrd, Idutati gi chiote, i4t smuls din bratele lui Mort'eu. Se-ntorcea conpania de la Urldtoare, cu ldutari: madam' Vq.silescu, mad.am' Costandinescu, epolicL ei,domnlgoara Popescu, gi d.. Vasilescu gi madam' Georgescu qi locotenent Mitu... Fusese opartidd de plicere improoizatd, o Jantazie a locotenentului,

- Uezi, cocoani? zice d. Mialache lui gramamd. Vezi? dacd md luam dupi vorba tl talesi md ducenm gi la Sfdnta Ana!...

Ah! a fost o pldcere ce oa rdninea neuitati. . . Pe luni, cu trdsurile ld pas, Qi d.nsuprtlarmoniei apelor de munte ti qoaptelor pidurii, liiuttirii aconpaniAnd incetinel Qi d. MiFucA And menuetul, pe care-I cAntd regulat nuzica in parc gi care-i place atAtu lui fladom'Georgescu!... De aceea, cu sufletul incdrcat de fermecdtoare dmintiri, searc,la Bucurcgti,cAnd ili face toqleta de culcare, madam' Georgescu zice oftAnd;

- Ah! mamito! menuetul lui Pederaski..., md nnebunesc!

122

41. Inginerul a stabilit deia evenimentele cele mai impottante ale acestei scene,chiar s,i pe cele povestite de cucoana Anica. Tu po{i si le alaniezi in ordineapotriviti? Scrie cilrele colesPunzitoare in cisule.

! Pe drum, cele doue femei se intahesc cu Mdndica Vasilescu.

n Mitra, soga domnului Mihalache, nu gisegte loc liber la Voinea.

! IntorcAndu-se de la Voinea, doamna Geolgescu o intahleEte Pe cucoanaAnica.

n Cucoana Anica il cautd pe Mihalache Pentru a-l anunta cA e aqtePtat la HotelOppler.

! Doamna Georgescu iEi reintalnegte farnilia abia dimineata, la intoarcerea dela Urletoarea.

! intorEi la Oppler, ginerele gi soacra descoperi cA erau aqteptati la VillaMindica.

! Cu excep{ia doamnei Georgescu, plecate la Sf. Ana, membrii familieiimopteazd impreund la Villa Mdndica.

42. Inspirat de dialogul dintre ginere qi soacfi, Detectivul se intreab; daci ili maiaminteqti detalii despre acest mod de expunere. Alege varianta corecti, prinincercuirea literei corespunzitoare.

A. Dialogul este un mod de erpunere prin care:a, se reproduce o convorbire intre doud sau mai multe personaie.b, se dau detalii despre un personaj sau un loc.c. se relateazd fapte gi intamPhri.

B. Dialogul este alcAtuit dintr-o insiruile de:a, propozitii simple.b, rePlici.c. detalii.

C. Rolul dialogului intr-un text literar este:a. de a preciza date desPle autor.b. de a caractedza pelsonajele.c. de a descrie un loc.

43. Alituri de Scriitor, selecteazi replici din dialogul celor doi 9i explici ce trisituriale personajelor scot in evidenti.

Cucoana Anica

CAnd ne-amintahitirA pe bulivar...

Dracul era sA qtie cedv sunteli la Oppler?...

Cu o linie, asociazS repliciJe personajelorcu gesturile, expresiile chipului gipozitiacoryului care qezi c; sunt potrivile. Scriitorul se g;rdegte $ puni in scene acestdialog gi, pentru a da sfaturi utile actorilor, are nevoie de aiutorl

- Carc Mdndica? zbiard d. Georgescu.

- Ce spui, frate? ... Dat Ia Oppler nu puteai sd oii? . . .

- Cucoand! eqti nebund? cdnd mi-ai spusz

Are un limbajneingdjit, decinu este foarte

45. Cei doi vorbitori, degi rude, nu se inleleg foa{e bine. Bifeazi care sunt regulilepe care consideri ci nu le respecti in discutia pe care o Poarti in parc.

! Doresc sd vorbeascd.

! Se privesc in ochi.

! is,i zAmbesc.

I Folosesc un ton calm gi cald.

I Au un lirnbaj civilizat.

n Se ascultd cu atenfie unul pe celilalt.

n Folosesc emrnluri clare qi cat mat scurte.

n Discute desple o teme care ii intereseazi pe amdadoi.

! Fiecare are ribdare ca celdlalt si-Ei termine ideea.

n Atitudinea lor aratd ci igi respecti partenerul de dialog.

I Se concentreazd pentru a inlelege mesajul celuilalt.

I igi controleazd emo{iile.

46. Gramaticianul se bucuri cA semnele de punctuade suntatit de prezente in dialogul dinhe cei doi, Tu <unogti rolulIor? tn urmitoarcle reptici, incercuiegteJe gi scrie pentrutrei dintre ele explicalia potriviti'

Nu ti-flm spu6?- Cucoani! eFti nebund? cdnd mi-ai spus?- Nu ti-afi svus ci am tras Ia Mdndica?- Ei?!-Nu zbieft! cw!... Eil e-a dat unpatPentr puiul in odaie

la capiii ei, pi Milii i-a dat odnia lui MiEu, 1i eI doarme pe cn-naoed in antreluti. . .

f'g

125

47. Cdticul se inteabi daci aceasti c;litorie a fosi una ,,de pldcere,,. Scrie lapersoana intai, din perspectiva liecirui membru al familiei, citeva impresii dedrum.

Domnul Georgescu Doamna Georgescu

48. Scriitorul doregte si il aiufi in realizarea unui pasaport ,,in cuvinte,, al familieiGeorgescu, aqa cum se obiqnuia in secolul al XIX_lea. Redacteazi un portret degrup, in functie de impresiile tale de cdHtorie prin text, notend cafiti!+i defecteale acesteia.

Farnilia Georgescu

Cucoana Anica Ionel Georgescu

Defecte

49. IT-ishrI a descoperit, prin figierele lui, cateva date despre familia lui Caragiale. Citeqtefragmentul qi noteaz.i cu semnul exclamirii (D inlomraFife suprinzitoare pmtou tine.

- Fam.ilia Caragtale a aout mai mul{i scriitori. Costache Cdragiale (1815_1877) ,i lorgu

Caragiale (1826-L894) s-au renarcat ca dramatwgi (autori di piese de teatru) qi act;ri.

I 26, ----.r-"*.*$-.."*.8.

Mihai Eminescu a lucrat ufl timp tn trupa de actorie a celui din urmd, ca sufleof €i copist,Cei doi au fost unchii rlin partea tatdlui ni lui lon Luca Carugiale (1852-1912), cel mai cu-noscut dintre ei.

La rdnrlul lui, I. L. Caragidle a daut trei copii rdmaqi in uiald, bdielii nogtehind acesttalent: Mateiu, Luca qi Ecaterina (ultimii botezati astfel in amintirea pdrintilor sdi). I s aundscutQialtedouifete,IoanaliAgatha,pecarele-apierduttinlputi,ceeaceaprodusomare suferintd tatdlui, in epoca respectiod fotute multi copii pietifld in primii ani de aia[d,rlin cauzn problemelor de siindtate. Cind lucrn, cei mici se fereau si I deranjeze, fiiwlci sesupfua, dat cind nu era ocupat, era responsabil cu glumele ,i otlllosfera ztoioasd din casd.

In 19U, in uftna oblinerii unei fioqteniri, familia Caragiale se mutd Ia Berlin, untle,in 1912, autorul se stinge.

50. Scriitorul te invi6 si completezi casetele libere cu exemple potrivite din textulpe care l-ai citit, I/cn dP plircrc.

Un singur fir nalativsimplu

Familia Georgescu pleaci irrtr-o cilitone.

Personaie puline

Spafiu restrans

Timp limitat

Folosirea dialogului, care oface ugor de reprezentat pesceni (caracter dramatic)

Dialogul dintre cucoane sau dintre ginere qi soacr6.

51. IT-istul te indeamni si cauti in,,figierele" tale de lecturi gi si notezi titlurilealtor schile de I.L. Caragiale despre educa{ia in familie qi cilitorie.

127

.*..'!:*.""-9ii9a,*1]'*-9d.€.*'*"-...

52. Tudo-r Alghezi, tali a doi copii alintau Milu qi Barutu, a fost gi el foarte preocuparde ed uca fi a acestora. Aba terile de la regulile b uiei-cuviinfe sun t evocate cu umor f id.uiosie in volumul Caftea cu jacdrtL Cileste cateva fragnrente si noteazi, dupifiecare, cine pi (e IaptA rea s6vArlegte.

^ a...!et! feti!! ingerul Ei consolarea titututui, nAndria gi rdzbunarea mdicutii, i_a

t1lspdimAfltut. Cuztintele ei, limitate ld portocale, ciocolntd, pdpu6i, iepuri, pui 6i diminu_tioe, 6-au tnlbogilit cu unul

N-a€ putea reproduce cuztdntul int'iordtor pe cnre copila oastrd l_a rosti! cl.t entuziasm.Am adzut-o dAndu-se jos, tirig, de pe scaun, ridicdndu_se agresizt pe okrt'ut pantofilor,arutcdndu-qi degetul atitdtor ifuninte, ca un dinte de furci, qi illjurA d ca" un biaolir.

- Ce JdcuE| puicd.? i am zis. Mi se pore cd n-aru aizit biie,Mi se pare ci md tngel. Unde ai gdsit oorbele pe carc mi se pare cd nu le_ai zis? ...

Aiauzit bine. tatulule, nu tc-ai intelql. /-av:i... lVocabularut)

b. Apucat de un aoA t nepermis, ai has de marginw mesei gi ai rdsturnat castrcnulcu supd bdll.ttd cu oud. Uite ce s a ales!

TdtuIu ill pusese haine noi gi pare acum ci a iegit dintr,un butoi de brdnzd cu zer. Ca_potul de fldtase .i s-a lipit.ndiculii de buftd qi pantofii ei palizi, puri ca 6d_i fac| porti dernAnave tdtululuL cind ii ies inaide Ia u6i. cu poilele scurte pe genunchi, s_au opdrit,TAIharuIe! nu te uita prm mult pe sub sprincene cu ochii tdi ftum;gi la mine. (La colt\

_ c. Odatd, Baru!,u a gdsit uga unui dulap crhpntd,i a st,l.gdt nu aidecAt pe Mitu.Descoperiserd,in sfirgit d.rumul la tainele mati gi au intrat amindoi in rlulnpul cu haine.Deceplid le-a fost se nqsi, trezifldu-se amdndoi intrc psnt loni atAmati de cAiige 9i fusteSi d6ryl gi de alte rnfturi ?ncuiate. .Dulapul mai aae, gi patru uFi, iar ia mijloc i gininaddde polife, pind sus. Ce rdu e sd fti nic ,t mai ales ce nidreptati! Tot dia sunt ioind, cdegti mk:.puteau sd te fscd. mare .lintt-odatd, sd nu qEtepli sd cregti, cit le_o place lor,doudzeci de ani.

-E .o intelegefe sectetd intre pirltrlii din toaid IMEa: Ei se prefac'cd. se g6t_ye. sc ltyii cu. 1lyi.i pentru tot fet ul de Wetexte, dor in Jond sunt de perfect icotd: copii.l"tre-buie sd fie mici pi sd stea nici o uiald intrcagi. N ai vrco gi Batulu'sa aibd. musldfr? Dece n-are mustdti? N-ar orea Ei Milu sd. puie fustele mamei? De ce nu poate? Fiindcd elinuti mici intr-adins, si nu poatd sd se gitiascd. Au adus la dulap scaune, s_au suit pe

ele Ei au dot de cutiiincuiate. De cine let cuie dia, daci nu tleei? Situa{ia asta trebuie si se sfirgeascd. E de netolerat. Tepupd toati ziua cu ipocrizie ti ascund de tine tot. Vrcau sincerilale ,i lu(ru pe fald. ori totul, ori nini(.

Un zgo111ot de et?lozie a oenit de sus gi un rlaiet cu lipetea izbucnit.

- Unde sunt copiii? aintrebat tdtulu.Adineaori erau pe-aci, nu ttiu unde s4u bigat, d rdspuns

m di cu ! q il1sp iim 611 t at d.Au ddt fuga din doud pdr{i pe scdri gi un specftlcol drarnatic

s-a deslAturat dinaintea lor, in dormitor. DuLrpul cel mu4 cupatru sertarc, era ristutndt peste Mitu ei Btlrulu ti a trcbuit o junilate de ceas ca sd poati fi6co1i de sub dtuAmdturL din haine, din ruJdrie qi ciorapi. Le cdzuserdin spinare, ca o aaalangdde lucruri indrdcite, dulap l Qi todte attiile de lemn gi carton s-au pribu1it, looilldu-i fiecarecu un coll undna. O umbreldtl nimeise ca ar cioc de barzi pe Barulu tn ceafi 9i ficdtorulde rele zbiera afrmhnd ci I-a .omol1t". (ChetTe)

Autorul faptei

53. Oale fetele sunt mai nizdrivane decAt biietii sau invers?

54. Criticul se intreabi ce cauzi qi ce efect (umare) in privinfa comportamentuluipirinlilor au arrrt fiecare dintre faptele evocate. Scrie ideile tale in legituri cu acestsubiect gi citegte apoi textele integral pentm a verifica daci predilile tale se confirmi,

Cauza Efectul

129

55. Poate ci tot din dorin{a de a impresiona qi de a distra cititorii copii, GelluNarrrn, in Cel mai mate Gulliae4 jncAndu-se cu versurile gi proza, il prezintiastfel pe Matei:

Matei era aegnic supdnt;getlea mereu pe ginduri,ursuz €i tncruntat. . .

$i gtili din ce pticind?Ptuinlii lui sputeaucd n-ar fi el de aind,cd e niscut sd. aibd.o fire r)isdtoare9i cdoafipoet...

De fapt, el sufereacd nu era fiai mare,cd prea cregtea incet,,,

Mdsura omenedscdnu I mullumea defel:ar fi dorit sd crenscdinah, cAt un castel,

ar f dorit sd-ntreacipe oricine i-ar place,..Dar ce putea sd. facd?Era fldrun, ti pace!

Nici rtorbd, e frumos sd crcgti tnalt Ei fuept. Asta poate oficine sd gi doreqsca.Dar sd aed.eft dcum de ce ooia Matei sd creascd?

lntdi qi-ntdi, sd aibi pasul mare, ca sd. umble mai putin;intli Ei-al doilea, sd fie wti yozav c.t toti atletii;al doil?a, s-aiungit, pc<fp gatd. in uirin, Ia ue.in:al doilea gi-nthi, sd batd. toti bi.ietii;al doilea gi al doilea, dacd se poate, sd fie d.at afafi de Ia gcoald sub motfu cd e prea mare,aI treileq, sd se inscrie-n altd €coali, aleasd la-ntdnplarc, ,i-acolo sd se bald, pe rhntl, cufiecare s\u chiar cu toli odatd;aI treileI €i-ntAi, sd zmingileascd fird fticd toli perclii;al treilea qi-al doilea, sd batd. iat bd.ietii, sd umble mai putin, si fure oigine de h pecin...,

56. IT-istul deia cauti prin figiere! Tu mai stii r.reun personai care furi cirese de lavecini? Dar un alt Gulliver? Daci ifi aminte€ti de ei, scrie titlul textelor in careapal qi numele autorilor; daci mr, documenteazi-te cu aiutorul altot cititori saual intemetului.

t30

58.

tt^tt^6 n-1f

Transcrie trei motive pentru care Matei vrea si cteasci mare ,,cat un ca6tel".

1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sensibilul se intreabi daci tu ti-ai dorit vreodati si cregti mai repede sau si fiimai inalt. De ce?

59. La final de capitol, dupi a6tea poveqti despre buna-cuviinli, Dirijorul se intreabicum se manifesti politefea in relafia dinke catte qi cititorul ei, BiIeazS, in lista demai ios, comportamentele care dovedesc ci un cititor cunoagte bunele maniere,

n CiteEte caltea in glab; Si o uiti foarterepede.

n Folosegte un semn de carte pentru a nuindoi paginile.

n Citeqte la mas5, uneod virsAnd supape pagini.

I irvele5te cartea intr-o copert; provizo-rie pAnd c6nd telmini lectura.

Discuta deEpre ea cu prietenii gi orecomamda.

Citegte doar pentrlr cb e obligat depirinli sau de profesori.

!

nLl Mazgdle$te paginile sau coperta.

n O Fne sub pat sau o aruncA in odce colt al camerei uneori calcd pe ea.

! Cauti informalii suplimentare despre autor sau despre cartea tespectrva.! Scrie despre ea intr-un iumal de lecturi.

n U-ite sd citeasc5 o carte pdmiti cadou qi se discute despre ea cu cel care i_addruit-o.

! Cumpdri gi atte exemplare qi le face cadou prietenilor.

! Rupe paginile preferate gi le citeste cu colegii, la gcoali, in timpul orelorI Merge la intahili cu scriitorii qi ia autograf doar pe cartea acestora, deja

cumpelati.

! Cumpdri cartea, dar nu o citepe.

n Se insqie intu-un dub sau intr-un cerc de lechue gi o prezinte membrilor acestuia.! Refuzi si citeascd orice carte cumpdratd de p6rinti.

! Doneazd cbr,tile pe care le-a citit gi nu se mai potrivesc varstei qi preoopbrilor lui.! Lipegte orice foaie ruptd sau cotorul invechit.

E Pestreaza primele cd4i citite in copiude.

60, DinIre comportamentele pozitive pe care le-ai ales, tesctie hei pe cate tu nu leai, dar pe care iti propui si le dobindeqti pentru a fi un cititor riranierat.

1.

2.

132

1.

lnaitalie tn lumea basmului

Pentru fiecare literi a cuvAntului aqezat pe verticali, noteazi un basm al ciruititlu incepe cu litera lespectivi.

B

A

s

2. Completeazi sPaliile de mai ios'

Cel mai interesant basm citit de mine a fost

3. Sensibilul te inviti si cunoqti un culegitor de basme Populare cu o istode deviali deosebit;. Subliniazi enunfurile din text care te surprind sau pe care leconsideri interesante, apoi noteazi aceste impresii.

Petre Ispfuescu (1830-1887) s-a ndscut Fi a trdit la Bucweqti, Fiind cel mai marc din-lre fnti, a t'ost ne,)oit sd lucrcze de Id 14 ani, pentru a-gi intreline fanriliL; a renuntat lastudii qi s:a angajat ca tipograf, Muncitor Ei conFtiincios, a aiuns ditector al TipografieiStatului, apoi a de[inut o tipografie proprie. A aout Fapte copii,

Este fonrte cunoscut d.atoritd oolumului Legende sau basmele ro/l..al..ilor, apdrutin 1882, o culegerc tn care a adulxot 37 de basme populate. Aqa cum a Prcodzut UasileAlecsandri, cel care i-a scris Prefa{d, alrtea a ajuns tn fiecare casd. Pldcerea de a culege

Qi de a spuve basme se pare cd a tnogtenit-o de la mama sa, pe carc o ascultase pooestinddeseoti in copildrie.

133

deoarece

Pasiunile pe care le avem se nascte provoaci si gisegti o legiluriatras de lumea basmelol

din experienlele noastre de viafi. Detectivulintre destinul scriitorului qi faptul ci a fost

5. Citegte, pas cu pa6, unul dintre basmele adunate de petre Ispirescu in volumulLegende sau basmele romAfiilot.Esle un text cules de fratele siu, Geotge, dintt_unsat din Vlagca (astizi judelul Giurgiu)

A fost odatd ca niciodatd etc.

^ Afost od.atd. o babd pi un unchias. Ei pdnd la arctne de bdbAnep nu azturd niciun copil.

Ce nu fdcutd? Ce nu dresefi? $i ca sd aibd gi ei mdcar o miartd de copil, nici c6t. Ba mer_sefi pe la descAnldtoare, ba pe In meEteri ofijitori, ba pe Ia cititori de stele si ca sd. rimAiebaba grea, nici gdnd n-aoea.

Ajunsi Ia vreme d.e bdtrinefe, incepurd a se ingrijura.- Ce ne facem noi, babo, zise intr-o zi unchiaqul, de oom ajunge niscaioa zile de

neputinld ori de neaoie? Tu €tii cd am t'lcut tot ce tni-a stat ptin putfufi, oi ci sti ne deaDutnnezeu qi noud un copiln,, cire si t'ie toiagul bdtrinelelot noastrc, nu s_a irldurqt,

De! unchiaq, cine e de ztind? Tu Qtri cn an u mblat sicrucil ri curmezig pe la meqterese,pe la uraci, am fdcut tot ce m-au inoltut unii 9i alyii, qi co sd au,em gi noi o mring iere pen_tru pirdalnicele de bdftAnep, ci grele mai Eunt!, a foit peste poate,

134

6. Completeazi pdma caseti gi incercuiegte emofiile care corespund ftagmentuluicitit, din a doua caseti.

mele, cilind textul

regret veselie optimismtdstele dezamdgire

7. Scrie ce ipi doresc baba qi unchiagul. Cate este cea mai mare dorinli a ta?

Baba gi ullchiayl i1i dlresc......................., iLeoarece.Ca sd il aibd, au fost neaoiti sd..

Eu imi d0resc................,,, f i indcd........... Pentru asta, trebuie

sd.. , , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . , ,

8. Ai mai in$lnit peraonaie care is,i doresc la fel de mult si li se indeplineasci odorinfi? Scrie cel pufn un nume qi precizeazi dorinla resPectivi'

9. Colecfionarul iti vede visurile implinite! Deia a invitat cateva cuvinte noi qiaqteapti sA le descoperi gi tu sensul, folosind o shategie de lucru simpli:pdvegte cuvanhl, dar qi in jurul lui gi trage concluzii. Uneqte fiecare termen cudefinifia potriviti, dupi ce te intorci la text Ei giseqti indicii care si te aiute'

Model

gi crucig gi curmeziq

Privesc in iurul cuvintului

E un gmp de cuvinte.Sunt adverbe.Cracig e un derivat de la crace.Curmezi€ searr.er.A cu PieziF.

Au legeturi de sens c\\rctb.ul flu mers.C/rlcig poate insemna la intersectia unordrumuri.Curmezig, piezig inseamnd in lat, in dia-gonali.BAtranii au mers in multe locuri.

Explicalia potrivitd: in lung 9i in lat - peste tot

135

10. Ca si intelegi mai bine sensul enunfurilol, transcrie derivatele folosite in textcare s-au format de la urmitoarele cuvinte de baz;:

o miartd (de copil). ca sd rdnAie baba grcac Ce nu fdcurd? Ce nu dreserd?. hici gAnd t-aoea. a fost peste poatec sd fie toiagul bdtrhnetelor noastre. pArd alnicele de bdtfinete

unchi

a cdntal

gtijd

a pl.Lted

a flesterl

sd ne fie sprijincopil micblestemata bitianetea fost imposibilnu se intAmplaau fdcut tot ce au pututca sd rimani insircinatd

11. Detectivul a identif icat o enigmd ii nu poate merge mai departe p;ni nu oUmuri[i impreun5. De ce crezi ci timpul (odafd) 9i spaliut desfiFuririi a(tiuniinu sunt (lar precizafe inci de la inceput? Alege dintre variantele oferite sauscrie ptopda varianti,

a. Este mai important ce se intAmpli in basm (actiunea).b, Naratolul nu cunoaste aceste d;tati.c. Actiunea se poate desfiguia odcand qi odunde.d. Cihlorul este anunldt ci int;mplarile s-au pehecut mtr_un hmp Fi intr_un spatiu

mdepArtate, mLr-o lume total diferit6.

12. C- € solutie crezi ci au gisit baba gi unchiasul pentru necazul lor? Scrie detaliiledin text cate ili sugereazi aceasti rezolvaie, -

135

13, Pentru a descoped daci pledi4ia ta (ceea ce ti-ai imaginat ci se va intampla) seconfirmi, continui lectura basmului,

Cei doi so[i se despart Ei potnesc tn lume, dar se rcintorc curhnd acasd.- Ce li s-a intkuplat, babo? zise el, cum ?gi tdzu jutndtatea.- Ce sd mi se infimple, unchiaq? Iacd eu imi cdutam de cdle Qi illtrebam in dreaptn qi

in stknga, rugftndu-mi de toli sd fid tnoete ceoa ca si puteln aaea un copil. Dafi intre-bdrile qi rugduinlile mele le fdceam tn sec, cdci imi riceam gura de surda.

Fi tot meryind inainte, afi ajuns thtr-o pddure marc, marc, fdrd seamfut, gi m-am rd-tdcit prin bungetul acelei pdduri, rle nu mai gtiam pe unrle sd ies la oameni,

CAnd, odntd oiz tnaintea mea un mog, JTeoq de bdtfin, itat de noarte ti de Dutnnezeu,Eu ti spui dupi ce umblu gi cum m-am rdtdcil. Mogul, ttcdrcat de zile cum eru, se punejos, std de oorbd cu mine gi, cu un grai blajin, imi ardtd drumul pe unde sd ies acasd, liini zice sd mi i11torc, cdci rAona noastrd a ascultit-o Dunlxezeu.

- Qi dsta a fost semnul de pe gtergarul meu?Se oede cd nsta,

Atunci ti ei 6e hofirArd ca sd nu se flai desparld gi sd rimdie sd-Qi mdnAnce afiarul im-prcund.

Nu trecu mult dupd asfa, qi baba spuse unchiagului cd se simte ingreoatd.Aoleo! Unde era Dumnezeu sd oazi bucuria unchiapului chnd auzi d-o asemenea oeste

bund!Umbla de colo pind colo de bucurie s,i nu mai Ftia pe ce si puie nAna pi ce si facd.$i a6a trccufi zilele una dupd aha pAnd h noui luni, chnd baba, cu ajutorul Maicii

Domnului, ndscu un dolofan de copil, de drdgulet, Qi cu o carte in mAfld.

l4 Criticul ili sugeleazi si te gandegti la motivele pentru care piediclia scrisi detine se aseamini sau nu cu basmul. Alege varianta care !i se potdvegte.

Seamdnd

deoarece

Nu seamini

15. Care este semnul care alali ci pruncul s-a niscut miraculos, ,,cu ajutorul MaiciiDomnului"?

137

t6. Pictorul ili di de lucru! Deseneazi coperta cirtii din mana copilului aga cumti-o imaginezi, precizAnd un posibil tiflu, eventual un autor. Explicn alegerea fi-cutd.

deoarece

Am ales tit lul ..........

M-am gandit la autorul ar putea fi

fiindcd

17. Crezi ci_o coperti reuqiti poate atrage un cititor? Alege, pdn bifare, pe care din-tre ci4ile de mai ios ai vrea si le citesti datoriti aspectului, apoi noieazi ce de-talii te-au convins.

r38

18. Gramaticianul se bucuri gi el ci te intAlnegte! Scrie forma actuali a cuvintelorurmitoare.

(e1t) zldz

(elj) spul

(ei) sd nu se mai desparli

(ei) sd rimiie

(el\ sd puie

19. Explici terrrenii din text, reluend metoda propusi de Colectionar.

forme invechite o11De ce crezi ci apar in text cuvinte populare, regionale sau forme invechite odmai pulin ingriiite? Incercuiegte literele corespunzitoare explicafilorpe care leconsided potrivite:

a. pentru ca cititorul si-gi poatd imagina mai ugor perconajele qi lunea in care triiescib. pentru ci lectura trebuie si fie dificila;c. pentru ca cititorul si foloseasci mai des dictionarul,d. pentru cd personajele sunt niqte oameni simpli de la sat care folosesc un lim-

baj mai pulin ingrijit gi specific zonei din care provinie. pentru cd basmul a fost cules in secolul al XIXlea, iar unele cuvinte s-au inve-

chit od nu mai sunt folosite.

139

21 . Ingherul cere gi el atentie gi te inviti si faci ordine in text. RispuizAnd la in-kebirile de mai ios, vei putea formula u€or ideea ptincipali a acestui fragurent.

22.

Ce se intamph?

De ce?

Cat timp?

Unde?

Ideea principali (un enunt care siincludi rispunsurile date)

Plarr de salva.e

Mai intai

ln cele din urmi

Vei alla mai multe despre bucuria celor doi pirinti citind continuarea textului.Subliniazi verbele din fragment p€nlru a-l bucura pe Gramatician.

A treia seard. cAnl oenird ursitoarele, setnthnpli caunchiqtul snfe dEtept. pe dAnsul, oezi,nu-I m-ai.prindea sotnrrul de bucurie, fi de trei zfu nu-i mai dase ochii in gme, tot utnbhfid peIAtgd babd ca saingrqeasci gi *o caute labcnld_ D+ia si c6nd venird urs{toarele, el nu dormea,ci sta stArcjt intr-un col!, at gi cind m f frxt Matracaca, sora doitnnei.

CAnd incepurd ursitoarek sE urseascd, el se fr.cu numai urechi si auzi tot,Cea mai mare din ursitoare zise:- Acest copil are si fE un Fdt Frutnos, gi are sd ajungd bogat.Cea mijlocie zise:-^Pe aces-t c.opil, cdnd oaf eI dc dois7rezece ani, me sdJ ripeasci duhurile rele.Lea mta ztse:- Dacd oa scdpa. de duhurile rele, acest copil are sd ajungd tmptueLAftta ii trebui unchiaQului sd auzd, ca sd-i dea an culit asculit prin inimd. EI, vezi, nu

se tmpdca cu ceea ce zisese ursitoarea d-a doua. O grije mme il copinle ,i, d.e pe acumchiar, incepu a pldnui cum sd t'acd sd-qi scape copila1ul de un aseruinea rdu.

Scriitorul te provoaci Ed imaginezi un plan de a-l salva pe copil de duhurilerele, in cei 12 ani in care va cregte.

23,

140

24. Gramaticianul Eti€ c5, dupi substantig vetbul apare cel mai des in vorbire, Da-toriti lui, naratiunea prinde viafi iar cititorul intui mai uqor in lumea textului.Scrie, din fragmentul abia citit, numirul de vetbe corespunzitor fiecirui modgi limp.

25. La ce mod qi timp apar cele mai rnulte verb€? De ce? Pentru a rispunde la in-trebare, amintegte-ti rolul modurilor 9i al timpurilor.

Indicativ

Arate o actiune siguri reale.

Imperfect. Arate o acliune treculd, in desfSgurare.

Perfect compus. Aratd o acfiune tlecuta, terminate.

Perfect simplu. E folosit ca timp al povestirii marcand acfiunile impo ante.Mai-mult-ca-perfect. Aratd o acliune trecute, terminati inaintea altei actiuni trecute.

ConjunctivArate o actiune posibili.

Condifional-optativAratd o acfiune posibili, doriti.

ImperativAratd indemnurl ordine, porunci rugiminti-

Indicativ Con-iunctiv

Condilio-nal-optativ

Impe-rativ

Pre-zent

Imper-fect

PerfectcomPus

Perfectsinplu

Mai-nult-

ca-perf€ctul

Viitor

41

deoarece

26. Alege, prin bifare, momentul acliunii potrivit acestui fragment.

27. Sensibilul vrea si afle ce te surprinde citind ftagmentul ufmitor, dintr-o cartedespre credinlele populaie. Subliniazi infounaliile pe care le considerineobiEnuite sau pe care nu le cunogteai,

liradi cred cd, dupd ce se nagte un copil, intr-a treia noapteain utsitoarele, sd hotirascd desti.nul pe mre iI aa avea

! situa$a ini{iali

! desfeFulalea acliunii

I rezolvarea situatiei dificile

in lume. Ele fiai su11t numite ursite, utsoate,albe, fecioare, babe. Sunt trei surori, carclrdiesc singure: Ursitoarca. Soarta tiMoartea. Unii 9i le inchipuie linere;ifru-uoasq altii cred cd at fi bdbnne qi urAtu. f...fCa sd le ?mbuneze, oamenii le o;teqptd cu amasa pusd. Gdse*i pe masa ursitolarcIor /

I cauza care declangeaze acfurrea

! situaf,a dificili

! situalia finali

trei pahdre cu oin, trei piini, miere, ulei,sare, busuioc, bani de aur sau de argint.Unii pun caier de lknd, pAnzd noud, pre-sari fdind sau coc o pogace special pentnele. ie fdind cicd se pLni" o"dr, ,r^L ,r"ioo-relor. Pdrintii se strdduiesc sifre ueseli, ca sd nu leintristeze, €i lasd ugile, ferestrele gi luminile aprinse, iar ciinii ii duc la ztecini, sd nu latrecu,mna sd Ie sperie. 1...1Nifieni nu poate schimba soarta pe care qu hotdrAto ursitoa_rele la flagtere. Unii cred cd ek scriu sotta pe fruntea copilului. De unfu qi oorba: ,,Ce li escris, in Irunte li-e pus." Uneori, oamenii rccunosc qcest luuut atunci i6rul spun: ,,Agafii-a cAnfut ursita cAnd m-afi nd.scut" stju ,,Afa mi-a fost ursita,',

(Ingeri, zmei gi joimdrile: mitologie populard pe httelesul copiilor,C. Mhalache, A. Pascu, C. Manolache. C. Voicili)

142

28. Scrie titlul unui alt text in care apar aceste fiinte fantastice, ursitoarele.

29. Pentru a alla daci s-a intampht ce au prezis ursitoarele pentru feciorul bihanilor,citeqte mai depa e in text

in seara in care bdiatul implinegte doisprezece ani, unchiaqul qi bab4 ajutali desiteni gi preot, se inchid in bisericd qi se roagi fierbinte, reuEind sA il salveze. Lafel se intAmpli gi a doua zi. A treia zi ins; acesta este rdpit de un cdlugSr.

Fiul unchiasului, deqi rapit de cdlugdr, dard cartea din mind n o ldsa. Citea mercu fi igura mare; iard cind fu de ajunse pe la mijlocul ci4ii, cdlugdrul nu-l nai putea line. Vrusi-i smuceascd. cdrted d,in mind; tlard. bdiatul o tinea xAttus, Luptkndu-se cu biiiatul prinodzduh ca sd-i ia cartea, cdlugdrul il scdpd, qi fiul unchiagului cdzu intr-o prdpastie addnci.

Unitatea

Dumllezeu ltie cit a rdmas el acolo, pdnd 6-a d.ezmeticit d.inafieteala ce-i pe i cdzAnd, Crtntlse pomeni, el era tot cu cartea infiAnd, Multulni Domflului cd l-a scos din mdna duhurilor rele qicd este piu; d.afd alt necaz acum! fiu gtia unde se afLi. Se scoali eId-acolo, qi o pornegte Ia drum, $i aide, ;i aide pAnd ce d-abia ie1i dinprdpastie, Apoi o lud intr-acolo und.e mila Domnului I-o duce. 9iapucAnd. spre soafe-scnpdtd, se duse, se duse, zi d.e ztad. pind-nseafi, ffud sd dea de orun sat gi fdrd sd pazd pui de om; qimai fiergA d ce mai nerse, dete de un copac gi fierse acolo.Nemhncat gi nebdut nu putea sd doarmi. Si luptAnd.u-se cufoarueq, cl.t setea Qi cu nesomfiu| se ;ocotea u de s-atr duce,ca sd iasi Is lume. A doua zi o apuci iadsi spre soare-scepdtd, dupi cum pldnuia eI, pAndce dete peste niEte grdmezi de capd[Ani qi oa6e de olmeni.

$i apucindu-l nigte ricort reci d.e ficd, incepu a citi pe cdrticica lui, 9i inliturd oarecun groaza ce sta gata sd-l coprinzd.IFi lui deci inimain dinli qi porni inainte; fu ce mer-gea mai nainte, d-aceea grdmezile de oase d.e om se infiulteau. EI se fdcu cd nu le bagd deseamd, qi tot inainte fiergea, pind ce ajunse la w1 orug rnare, ilin care nufiai difAmdtufifdmdsese. Prea putifie ziduri mai erau'tn picioarc. Si nai merse ce mai merse, gi detu denigte palaturi foarte frulnoa\e,

Acolo dacd ajunse, bitu in poartd. El crqeta sd ceard ceaa de mAncare, cd nu flAflcasenu Qtiu d.e cdk zile, €i sd-l lase sd fiAie acolo, cd era oraxe de cind nu se odihnise calunea.Dard nu-i rdspunse nimeni.

Mai bdtu o datd. Dar ca sd rdspunzd cineoa, ba.h sfarrit, bdtu Fi a treia oardi dafi nitel fiai tdricel. De astii datd se auzi un glas

pili gdiat dinlduntru cd-I intreb d:Cine este?

El rdspunse cd este om ca toli oameni| Fi cerc si-I gdzduiasci.Dacd ii deschise portita, ce cred4i cd mi li odzu?

30. Ce crezi ci a vizut fiul unchiasului?

*. . ' . .xaa:.s.€s'g.a ' .6. .

3 1 . Alege, prin bifare, momentul actiunii potrivit ftagmentului.

situaFa inifald cauza care dedangeazi acflunea

rezolvarea situaFei dificile

desfds-rarea acSunii

sihratia finalSsituatia dificilt

Criticul a fost iTprcsionat de solufia gisitii de pirinli, rugiciunea, dar si deimportanta cirlii primite la na$tere de Fit-Frumos. Scrie (e rol crezi ca arelectura in evenimentele prin care trece biiatul.

Text

,,fiul unchiasului, depi ripit de ciJugir, daricarted din mini n-o hsa. Citea mereu si ingura mare; iarS cSrld fu de aiunse pe la mijlo-(ul cerFi, calugend nuJ mai putea tine. Vrusi-i smuceasce cartea din m6ni; dari biiatul otinea vartos. Lupt6ndu-se cu biiatulprin v:az-duh ca sa-i ia cartea, cilugirul il scipi, qi fiulunchiagului cizu intu-o pr;pastie adance.,,

,,A doua zi o apuci iarigi spre soare-scapitd,dupd cum plirruia el, piin5 ce dete peste nigtegr;mezi de capet6ni gi oase de oameni. Si apu-c;ndul nigte ricori reci de fric5, incepu a citipe c;rticica lLri, ti ir ;turd oarecum groaza cesta gata sdl copriizA."

33. Ce rol are cart€a in viata ta? Criticul va aprecia un rispnns onest mai mult decatun rispuns ,,frulrros",

32,

34. Vei descoperi curAnd cu cine se intAlneste feciorul. in ftagmentele umritoare,subliniazi enunturile in care sunt prezentate direct sau din care pofi deducecaracteristicile fizice qi morale ale lui Fil-Frumos Ei noteazi aceste tlisitud, pescurt, in coloana din dreapta,

O umbrd de om, un bdttdn cu barba pind la genuxchi, slab qi pi-pirnicit €i coco$t de parcd mdnca numdi z)inerea. El se cruci chndpdzu pe Fdt-Flumos, ti-i spuse cd n-a odzut om de cAnd era copilan-dru. Acest bdtuafl erd pottdrul curlii, si ldsat acolo si pdzeasci pala-tul pind s-o gisi cineoa carc si desfacd fdcutul locului aceluia.

Bih6nul ii spme cd impdratul 9i impdrdteasa acelui tinut aufActrt famece pentru a avea un copjl. Fata n;sorti astfel, degi foartefrumoasS, nu se poate cA#tori decat daci cel care $i-o doreEte desoFe reufegte se peheacd o noapte in camem ei s,i si scape viu. Ast-fel 1a fi spulberat qi blestemul aruncat asupra impirdtiei.

Auzind unele ca acestea, Fdt-Frumos zise portdrului cd ar dori sdonzd Fi eI pe fdtd d.e ifipdfat.

Fugi d-acolo, tdtiQorule, nu-ti mai biga su.fletul in pd.cat. Fd-ticruce €i te depdrteazd de locurile acestea, ca sd tu-ti pierzi aidta.Pdcat de tifleretile tale.

.,f ie:" isi zise bdi1lul. gdndindu se Ia cele Le pdlise pind acum,,,tot n-qm eu Ia ce mai trdi singur prin pustiitdtile ace6tes" , ti stdruica sd-I tlucd in cfunara domflitei.

Portarul, dacd adzu cd nu este chip sd-| opreasci de a merge, ilduse Ia fata impdratului. Ei, cum se pdzurd, se gi pld.curd.. Se oede cdei erau fdcu{i unul pentru ltltul $i de unde sd nu fie aqa!

Biata fato inpdratului ar fi dorit sd rdmhie in floaplen ncee bdi -tul i1x cdmara ei; dari ti era mild de tineretele lui, cum de si se prd-pddeascd o aqa bunitate de june.

€i tmpreund cu portnrul mai cercard ?ncd o datd sd-I facd a nu rd-fiAnea. Dari fu peste poate; cici Fit-Frufios era de aceia cari, chndtgi pune in ghnd sd fncd ceoa, nici dracul nu i-o scoele din cnp.

$i aga, cum aeni seara, el se duse cu cdrticica luiin mAnd qi stdtu tn Wi-wghere. Ce jdcu el, ce nu frcu, cd oizu albul zilei, A doun zi iI gisird totcu cartea ?n mdnd qi searbdd, gi galben ct turta de ceari, de We cd mun-cise chu Ftie la ce lumti grele, gi cine qtie cAtu nopq, nemAncat Qi nebdut.

35. Scde, in cateva randuri, ce ili imaginezi ci a ficut tinirul, avAnd ,,cirticica luiin mani", pentru a riln6ne in viati pAni in zori.

145

36. Alege, prin bifare, momentul acliunii potrivit acestrd fragment.

situagia inigali cauza care dedanteazd actiunea

rezolvarca situaf iei dificile

desfdgurarea ac$unii

situatia finaldsituatia dific n

37. Sublinia.a, in fragmentul urmitor, enuntul in care se prezintd un evenimentneobiqnuit/ imposibil de realizat in realitate.

Se degteptd. qi fata de unde dormeq ea, Qi cufi ?l odzu tn cnrne si oase ti zise:- Tu sd fii so[ul meu,

.,Atunci odatd, ca d.in senin, lncepurd qinaia oamenii de prin oraqe Ei de prin snte, slu_g .e d.e pnn curte, li toatu cile erau cu sufret, in ziua cdnd ueni cel infii petitor, incepu simigte $i sd se scoale ca dintr-un somn addnc.

Oamenii incepurd Ia lucrul lor, ogtirea a da in tAmpine Fi ln su e, €i a oeni la curteaimpdrdteasci sd se tnchine cu slujba, De unde p6nd aci era tdcere, mo\rte, acLtm te asur_zeau strigd.tele gi zgomotul ce fdua mullimea d.e oqmeni gi de argati merg6nd. f.ecare Ia lu_crul sdu.

Portdrul se buimicise Ia cele ce oeden. Nu gtia tncotro sd_ri tntoarcd priairea gi la u sdse uite maiinthi.[...]

Fdt-Frumos, dacd se cunund cu fata, se arezd in scaunut impdfdliei Fi_fi tocmi ogtile,boierimea gi prostimw cum gtia eI ln legea lui. Toti rdmaserd multukiti' d; tucmeleLe lui.Fi petrccurd ce petrecurd cu fericire in adsdtoria lor; chnd, intr_uia dii zile...

38. De ce crezi ci apar astfel de intimpliri supranaturale?

39. Ce moment al acfiunii corespunde acegtui fratm€nt? Alege_I, prin bifare, pe celpe care il consideri potrivit.

situalia inifiali cauza care dedan€eazd aqtiunea

rezolvarea situaFei dificile

desf.i$umiea actiunii

sihrapa finalisituaga dificili

146

Ir*g"540. in cAteva rAnduri, fi-i pe plac Scriitorului pi noteazi ce crezi ci se va intampla

cu cei doi tineri.

Daci predictia ta se confirmi vei afla doat avansAnd in lectura basmului,Subliniazi, in acest nou fragment, secventele care indici aiutoarele primite deF;t-Frumos pentru a fi proleiat de r;u.

. -...t i aduse atninte de tatil siu gi de mumd-sa, qi se intxistd cd nu €fia nimic de cdpdti-

IUI IOf.

impfudteasabdgd de seami intfistarealui, ti ca unul ce-i en drag foarte, nu oo1a, Dezr,sdJ ztndd nicio clipd de ochi mdcar fdrd chef, Prinse q-l intrebd. lard daci ii spuse, ea il in-demnd sd se ducd sd-1i aduci. pdrinlii, 9i sd. ttdinscd cu tolii la un loc ca in sinul md-sii.

Fdt-Frumos asta ti aoia. Si toturi nu se indun sd-si lase solia singurd. ?tia eI, biet, ceoa sd zicd. €ing fdt tea. Dard tntelindu-I qi ?ncinghndu-I dorul de pdrinti, hotdri sd seducd.

inainte insi de a pleca, impdriteasa, solia lti, ii dete un inel, ce zicea cd U are de lamogi, de la sttdmogi, qiii spuse cd arc puterea, cind il scoate din deget, se uitd Ia dinsulti dorerte, sd se faci un pqlet cum sezmdn pe lume sd nu aibd. Ii dete qi pe vizitiul curlii,om ztechi, credincios pi iute la slujbd, care sd nu se dezlipeascd de stdpinul sdu, nici cdt aida in amnar.

A9a cdpuit 9i pregdtit de drum, plecd spre satul unde trdiau ptuinlii lui, dupd ce-gi ludziua bu d de la impdrdteasa, de la boieri gi de la ostagi. Drumul ii era sd beacd pe latmpdrd[ia lui Sefer lmpfuat, pe Ia tatu zA\elor Fi Dumnezeu mai stie pe unde.

Trei ani gi trei luni Fi trei zile lin cdldtolia pind sd ajungii la satul pdrin[ilor lui. $ibecAfld pe Ie impdrdtia lui Sefer tmpdrat, I-a intimpinnt dregdtorii curtii Qi l-q petfecutcu drag6te. Qi fuecAnd gi pe la larc z6nelor, acestea se intreceau care de care sd.-i arale maimultd cinste si si-l uetreacd.

Dacd ajunse la satul pdrinlilor sii, truse butca dinaintea bordeiului. Tatd-sdu $ md sanu-I cunoscurd., EI daca odzu aga, ceru sd-l gdzd.uiasci. BdttAllii priimird, ti-Qi cetufi ier-tdciune cd nu pot sd.-i d.eq fiai mult decAt ceea ce au, adicd borfuiul lor. El se tnztoi y maseacolo. Peste noapte se scoald., iese afafi binfioryi, uitAfldu-se la inel, ii ardtd ci doreqte sdse facd un palat inflicogat in locul bordeiului nceluia.

N-apucd sd isprdaeascd bine de ghndit, si mi se idicd, neiculitd, nitte palat i mdrete,tnpodobite cu de toate ftumuselile, cu grddini falnire, cu izooare limpezi, de sii te tot fr

41.

147

uitat h dAnsele €i sd 11u te saturi. Dardincdmite pe dinduntru? Aci e aci. Cdmdrite, ldoitile,fisl ern u I u r ile. num ai <( um pc t u r i.

Cdnd se depteptnrd a doua zi unchia1ul gi cu baba Fi se odzufd muiati nuln in aur sesperiard. Se f'recau la ochi Fise uitau in toate pdtile, Qi nu Ie L)eneau a cirede ochilor lor. Lise pdreau cd oiseazd.

Atunci intfi Fdt-Frumos Ia ddnsii, ii scoaie din uimirea ?n care cdzuserd si se dcsco_peri, spuindu-le cd el este fiul lor cel rdpit, qi cd a ajuns tmpdrat.

Cdnd auzird de unele ca acestea, unchiaqul gi baba murird. 9i inaiard d.e bucu e. ApoiU luard qi tl pupard qi pe o parte qi pe alta: iari el le sdrutd uiinile.

42. Sensibilul6e intreabi ce ai simli daci ai fi obligat si pleci gi si tliieEti departede 1l irinfi.

-Alege emotiile din cercul de mai i6s, prin subliniere. Explici cel

pulin una dintre opfiunile tale.

Am ales ...., intrucat

tdstelenerAbdare

43. Alege, prin bifare, momentul acliunii potrivit acestui fragment.

situala inigali cauza care dedarseaz 5 ac,tiunea

rezolwrea situaSei difi cile

desfdqurarea agtiunii

siiuaua final;situaFa dficili

44. Noteazi-un obiect magic folosit de Fdt-Frumos !i o intimplare supranaturalilelatatd in ftagment. De ce crezi cj apar in text aieste eleminte mirlculoase?

148

45. Tlanscrie enunlul care precizeazi cet a finut cilitoria lui Fit-Frumos citre satulpilintilor.

Il-istul a gisit, in refeaua lui de date, un a*icol de digtionar despre ce simbolizeazinumerele. Subliniazi informaliile noi pentru tine.

Numdrul trei este pretutindeli un numdr ftndamental, 1...1 CeIfiai adesea insd, numdrul trei, primul numdr impar, este numdrulCerului, iar doi, numdrul PdfiAntului. Tiei, spun chinezii, este unnulndr petfect, expresia totalitdtii, a desizthtgirii: nu i se poateadduga nimic. 1...1 Numdrul trei este, de altfel, pentru qeqtini,perfe4iunea &litdlii dumnezeieQti: Dumnezeu e1te Unul ln ,ei Per6oane.1...1

Simbolul Tieimii creqtine sunt: triunghiul echilatercl; trifoiul; un nnsamblu cuprin-zind un tft\ (puterca), o c|fie (cunoatterea), un potumbel (dragostea) 1...1.

(Diclionar de simbolul1, J. Chevaliei, A. cheelbrant)

47. Detectil'ul are o noui salcini de ciutare pentru tine. Recitegte toate fragmenteledespre Fit-Frumos din exercitiile anterioare qi ttanscde ttei tetmeni din cimpullexical al ctedhrfei.

48. De ce clezi ci a fost aleasi cifra trei in poveste? Pentru a rispunde, foloseqte giinformaliile descop eite in Dictionarul de simboluri.

49. Fmgmentul urmitor ifi va dezvilui ce se intemph cu Fit-Frumos odati intors incasa pirinlilor. Cole4ionarul ili goptegte si incercuieqti cuvintele necunoscuiepentru a le studia in detaliu.

indatd se fd.cu zvon in 6at cd unchiagul Fi bqba se pfocopsifd fdrd qtireq lui Dumflezeu,gi alerga lumea dupd lume ca sd 7)tizd cu ochii lor minunea.

149

50.

. AjungAnd €i la urcchile sfipinut i tkogiei acest 27.)on, se du6e Fi eI d.e odzu palatuile

Qi rdmase cu ochii zg1ili. Acest on era pizmdtare! Si zdcag la inimd. Nu aoia, vezi, niciin rupt.ul capuluL sd-I intreacd allii, nici ?n bogdlit, nici in procopsentd..

-Se tluse, deci, acolo, sd se incredinleze prin sine iflEuli tle aceastd minune, Qi dacdpizu p-e.Fit-Fru1nos, ar .fi poftit dumnedtui sdJ ginereascd, t'iindcd aoea ttei fete.Pofti pe Fdt-Ft mos, ca si rie ri el pe la d nsul p acasd, ca 6d legeprietenii. Fat_pru_

fios, cu rnilna curtltd gi ffud nici o ainoodlie intr_illsul, Ee duse, dei de d.atotie. Acolo,daca iI adzurd, stdphnul mosiei aduse oorba de cdsdtorie, ,i_i spuse cd ar fi bun bucurossii-i dea pe oricare .ia ooi el si ia din ;fetele lul.

Fdt-Frumos le spuse cufttt cd el este tfisurat, gi ci are de g6nd sd se intoaratr Ia neaastdpes,te pulin. Ba incd.le spuse ti cu ce puterc ficuse pal a turile alea Jflmoasele daca?I t11_teoafa.

, .P.i:.yt*r!-1t lytayhn al moqiei pldnui ntunci cu t'etele sale, cum sd faci sd t'ure ine-IUI din degetul lui Fdt-Frumos, penttu aceasta, nu t:recu nulte zile, si. pofriia pe fit_FrumosIa.,masd Ia dAnQii cl sd se chefuiascd ,i si petrcacd impreund, cdci, zicenu ei, mai aaea-z,orzile sd se mai l1azd au ba?

. Fd.t-F-runtos, fdtd sd-i plesneascd prin cap ce pldnuiserd ei, se d.use. Dupd ce se che_

fuird mhncinrl gi bind cAt Ie cerurd inilna, cind furd sd se scoale d.e Ia masd zdcagul deproprielor .cru sa le mai dea cdte un pahat sd bea, Iabotu calului, cum se zice. in paharul ce dete lui Fat-Frunos, fimestecd, fdrd sd Ftie el nigte buruieni adormitoare.

Cum bdu, il ;i furd Aghiuld. Cdzu ittr-o amorteald sord clt moaftea. Capul ii bdni_ndia hltr o parte ,i.i11tr-alta, de parcd igi tupsese junghetura. il luard, deci, biniror iI pu_seri intr-un pat, si acolo rdmase pAnd a doua zi. pe c6nrl dormea el dus, ii scoaseu tneluldin deget gi il ascunserd.

Scrie explicaliile urmitoarelor cuvinte, plecAnd de la indiciile oferite. Verificisensul lor cu aiutorul diclionarului. Colictionatul va fi fericit!

Cuvinte

Model Zrica; (la inimd)

1. seamind cu a zlicea - a sta in pat2. e un defect - naratorul nu il

1aud5, ci spune ci voia si nu fieintrecut de nimeni €i se gAndeasA lure inelul

Cred ci nu iqi ldsainima si lucreze,sd vorbeasci, erariu la suJlet.

Corcct - iLaidios, rdLrdzbundtor

r50

Explicaliile mele

PizmdtarelulPizmd - urd, dus,mdnie, invidie

ProcopsealdA se procopsi a-gi crea o situatiebuni in viati (fAr; a o merita)

Sd-l ginereascdFormat de Ia glzere

Cap.ul ii bifldfliia intr-o parte qiintr-alta...Seamdnd an a se bdldngdri - a se de-plasa goviitor.E urmat de grLrpul intr-o pdrte Qiintr-alta.

51. Recitegte fragmentul de basm qi coloreazi cu roqu enun{udle in care esle descrisFit-Frumos qi cu albastru pe cele in care este prezentat stip6nul mogiei.Gramaticianul igi doreqte si notezi apoi, in tabel, pentru fiecare personaj,adjective care si denumeasci defecte qi calititi $rgerate de secvenfele alese.

Dintre cei doi, Fit-Frumos gi stipanul moqiei, scrie numele personajului pe careil consideri poziliv (bun) gi numele celui negativ (rdu),

Personajul pozitiv este ............................. deoarece .................................

Personajul negativ este ................................., intrucdt

151

tt. 9:-1"-:i:lt

.a O+atul unchiaollui qi al babei se numegte Fit_Frumos si stipinulmosrer nu ate niciun nume? Din nou, ca un detectiv foloseste indiciile oferitede diclionar qi de text.

Idts. m., pl. feli - Iecior, fiu; bbiat, copilfrumds tlrumo;s;r, adj. care place, care trezeste admiratia

54. Sctie, in cAteva rAnduri, ce crezi ci se va intamph cu inelul femeca..

55. Povestea inelului se risuceQte uEor pomind de aici. Sensibilul te indeamni sirncercurestr cuvintele care denumesc emotiile ttiite de tandr dup; ce se trezeEte.

, Cu_m, se-de.rteptii .se ti duse acasd fird si bage (1e seamd cd ii lipsegte inelul ri.in fuget.Ac.dsd d.acd ajuflse, ,ia palatul de unde nu e. pierise ca gi c6nd n ai fi mai fost, ur.in tocul

Iui gdsi iardgi bo.rdeiul ptuinlilor tui. Se mai,cdi el i toand de nlgtt;oi ii'ce 1acuse, aararuma ptinde orbul, s.oate-i o.hii. poo.stea liluia.Se hotdti dafi sa se intoarci la impfudlid lui, sd nu 6e mai intAl eascd cu nirte aseme_nea o,ametl[ rii

.la suflet. El zise si pdrinlilor lui sd meargd cu d.insul, sd trdiascd cs in rai.uafa et se muttumtrd 0 le rdmdnea oasele in sdtuceanul,tll carc se ndscuserd, qi poftirdJiului lor o uiata tina siJdra clc ,updrdi diauolejfi.

,",!"::::,"1::;!.::f::: irtst cd_pi pierduse inetri, t irt

"d pd,i,yii ,di nu ooiesc a merse 6d

:ratas.0 .u (1at1<,u1. sta cu .dpul rpzemat pc minti ,i ,ie gandpa . um sa fa.ti ca toale sd_i ilsdlnap otne. tanct. tlcodali. ,e inI1!i:ea2,i inIinle i oiziliut ce i dlje impaftleasa.,- Lc.at. sldpAne. de e:ti asa frisl. faru sd lc mtingtii) Au doara priimil ai nisoiu| <tiri

rele de Ia tmudrdtie?

. ,- B,,lt.iri rclc d. Ia inpdratie n am priinit, dragul m?u. Dard i!i.d, iacit, iacti (e mi s_a

€i-i spuse tot, din t'ir pind- atd.- Ia lasd, sftpAne, nu te mai ruihni apa pentru atAta fucfu de rimic.

152

Ce stal tu de oorbegti, olflule? Apoi de nimic lucru iei tu cd am pierdut inelul, agasculd rard? $i de pulin lucru socote1ti tu cd este a mi despdrli de pdfinli fdfa sa fiai na-ddiduiesc e-i oedea?

- Ba nu, sfipAne; dard ia sd. ne httelegem la alvinte.Ptuinlii hnptudliei tale, daca nu aor sd oie sd ttditlsci pe l6ngi d-ta, poli €d-i faci sd tri-

iq6cd bine gi aci, hsAndu-le o sumuliti bunicici de bani, de care ai, mullumitd DomnuIui, destui. CAt pentru inel, apoi ?mpdrdteasa doamna noastrd a aout de gije ti pentuuaceasto, Lu plecare, ea mi-a dat acest inel, cu porunci stralnicd ca sd ti I tlau numai atuncichnd ztoi ztedea cd mdhnirea umbld sd te biruie. Si tocmai qcum mi 6e parc cd e timpul.Poftim!

Qi tndatd sco{6ntl din sAn un inel, ca gi celilalt de ftumos, i-l dete, mai arldog1nd a zicecii elul acest.t qre darul, ca, uifthtlu-te la el gi dorind, ?ndatd se aa infdlit.tinai teq du-mitale doi arapi, cari ztor face orice le oei porunci.

Tocnai qtullci trecea p-acolo qi sfipAnd moriei, cel cu pricina, tntr-o cdruld cu patrutelegari, merghnrl in treaba lui.

56. Cine il aiutn pe Fit-Frumos?

57. Subliniazi, in text, enunlul in care apar numele unui alt obiect fermecat giputerile magice pe care le are. Ce ai face tu cu un astfel de obiect?

58. Detectivul $i Colecfionarul igi unesc fo4ele qi te inviti si notezi, in functie deindiciile din text, ce ctezi ci sunt arapii.

59. Cum a folosit Fit-Frumos puterile inelului? Povestea tot curge... Subliniazienuntudle cale demonstreazi ci inelul gi arapii au puteri neobis,nuite.

Fdt-Frumos, cum lud inelul ifl mAfld, se uitd la eI, gi pofti sd iasd cei doi arupi. Indotdse potfleni cu doi arcpi negri ca fundul ceaunului, cd stau dinaintea lui, ageri ti sprintelxica ni€te pardo€L

153

Ce porunrc)li, <tiponcl zi<cra ei.- Sd-mi luali pe chir dla cdfe tyece in cdrutd ri sd nu_l sldbili pAnd 4u oa scoate hlelul

ce ni-a tras din deget niQeleFte.

. Vezi Ld.el pri,epux..t bplia dia d aluncea nufuseseluctu (urat; dafit n_aou.p<p ce siJa(e capulur. d-ao si ld(use ilin Rufi.

Utde fii se repezird., neiculeie, ii arapi, ca nirte zmei ,i ca nirtu lei paralei, de nu_i pu_tcai,,t1-iu:14e.u p,r02lia!.lnlt

.o dipitJura arclo. pi t^nul apu.o cail i t le darlryi si mi t i. i oprica,p.e et, sl attut apud pe pizmdtare{ul de stdpln al moqiei de piept, gi cAt tu-ai sterge laochi, fu g.i dat jo_s; gi.u de mi li I inceputd a_I rdsuci gi a_I buciisi'infundat, de-1i eti naimare mila de dinsul.

. .Dqcd ii cerurd dt.tpii i\elul, eI tdgdduia .ca ln nemernic. Se pusese diaztolul cdlare pei11ima lui gi nu-I ldsa ticidecum sd icoald inelul la ioeald. Dari ce crefu|i cd arapii mi_tIdsar_d numai ata, cu una, doud? Nici si od gindili.[,,.1

Vdzu..dja y nu e g\nd, cd-i sta ain{a nuiai inir un fir tle a!d, 9i u sd scape de moerte,spu6e ci Ia el este inelul Ei-I snnse de_I dete arapilor,

, -.4I! ,!it oo*r1it tui. uizitiul si argatul, sd sard. sd-gi scape stipftnul din m6na arapi_

tor. Dar an.e se puted apropia de ddngii? Numai cAte un brAnci Ie da ace;tia, ;i se duciaupeste cap, de se sculltu schilozi.

, lit-.Frynos Wiuea Fi cre€rea carnea pe eI de mu\umire, c6nd aedea cd fteacd rid.ichetlbcat<nt.ulut de zdaat dupi cum i <c Lu,tnea.

uo.9l:-Ta,,]. l l" i l inhdinacfiune!intocuindtiniitecuotiterAc;reiaiicorespundeo vocala oln lrmba romtnl, vei afla titlul unui basm scris de Ion Creaned incare apare tot un alap. Folosegte diclionarul pentru a afla senEul gi forma coiectiia acesfui termen-

H_R_P _LB

61. Esti-de acord cu pedeapaa primiti de stip6n? incercuiegte varjanta aleasi simouveazi-!i pirerea in citeva rinduri.

Sunt/Nu sunt de acor4 pentru cd

62. Sensibilul.e plfin nedumedt. Fit-Frumos ,,privea Ei crestea camea pe el demultumire", adici se bucura vizind ci adversarul sau'este jedepsit atat de crud,Tu cum ai f i procedat in locul lui?

154

63, Citind de la dreapta la stanga, vei afla numele unui alt text in care inelele suntobiectele femecate cu un rol impo*ant in acliune. Scrie titlul descoperit qicauti mai multe informalii despre carte cu aiutorul intemetului,

64,

o6lJ lJIhrr,- - . , JtrhAqAfz

NelisAnd cartea din mAn5, vei afla daci Fit-Frumos igi reintah$,te soliaiubitoare. Subliniazi cafititile cale il aiuti si invingi riul gi si aduci linigteain impirilie. Inainte, ca-n poveste, ci asa mult nu mai este,..

Scipat viu din mana arapilor, stdp6mrl moqiei reuqeqte se fure cele doud inele. Fit-Frumos iqi continui cdlitori4 mahnit Ei negtiind cine este hoful. Pe drum, se intaLleEtecu niEte ldutari care ii spun cd merg chiar la nunta sotiei lui. Acesta aflA cA un rmpe-rat vecin dorea se-Ei cAsAbreascd fiul cu ea, ir-r ciuda refuzului impir;tesei, convins cdFit-Frumos nu se va mai intoarce, penhu ce era plecat de foarte mult timp. Cum oas-tea care o apfua pierduse rizboiul, era nevoitA sA accepte propunerea.

- Cur se poate una ca asta?- laca, se poate Fi se prea poate. Dard fiindcd te tntorci, Fi daca aoieQti sd ajungi inain-

tea n nlii, lasd-ti butca sd z)ie pe u/md, Qi tu nideli cu noi.FdlFrumos n-arteptd sd-i mai zicd incd o datd. Se dete binigor jos din butcd, Fi Porni

cu ldutarii la drum. Unul di11ldutari il lud in cftrcd, pi cind iqi ficu pA L se aruncd dreptin slaoa cerului, qi mergea ca oirtejul. Ar fi uoit el sd meatgd ca gdndul, dard'ii ft teandsd nu plesneascd fierca in F dt-Frufios.

Odntiincepu Fdt-Frumos si strige:- Stii, md, sd-mi iau cdciula, cd mi a cdzut din cap,

Ce stai dumneata de vorbeqtiT Las-o tncolo, la nepoile, ciciula, cd ea ncum o fi cale deQase luni de departe, sd mergi cu piciorul phnd dcolo, unde a cdzut ea.

$i mai merce ce mai merce Qi se coborfud la scara palatului tupdrd[iei sale.Aci dacd jw16e, tmpdrdteasa,i toliboie i qi totttd oastea ieqidintruintAmpinarea lui

Dupd ce-gi dard bun-gdsit ti bun-venit, ii pooestird cum impdratul oecin s1l sculat curdzboi asuprn lo4 cum oastea lui a spatt oastea inpdtdliei lui de doud ori, qi cun se gitescpentru a trcia louire.

Apoi inpdrdteasa ti spuse .a ea a fd(ut arclc mettetuguti Lu ldul0ti i. ca.d-l adutd naicurdnd., cd. gtie cum a pierdut inelele gi ce-a pd[it.

Pe cind oorbeau incd, iacd un curier cd se infdligeazd inai ealor gi ddimpfudtesci ine-lele cu pricina 6i impdratului cdciula ce-i cdzuse din cap.

. impfuatul se. peseli o toand; dard eru supdratfoarte cum de sd indrdzneascd z)ecirul lor inrpflratsd se sconle cu fizboi asupra impfudtiei sale.

€i auzind gloatele de .lenirea lii Fit-Frumosoeneau droaie sd se sclie Ia oaste. Se sculard, deci,(Lt mia ,u mare. )i fdcu oasle ctl ftunzd,i.aliayba. Fdt-Frumos li tocmi pi te iiodtd cum sdmearyd la rdzboi. Si.-l ascultau gloateie, cdJ iu-IJedu neooie mare. D-apoi boietii? Nu se ldsau

. icI e.i mai prejos. Uezi cd qi el era dtept, induri-rcr Qt alteaz.

::::l::",:y,::!,,,",nu,u,^,,,,!,{tl."i,!l:31tr:;;"i;i;"'ilif,#ffif:#j#:;,tnpreuna .u lut sdLt, sr it .rdu<c de i liiord dinaintea inptirlilesci.. Apoi intinzand coprinsul 6du Fi asupta acelei tnptudlii qi mai puind Ia cale toate cum sd

alungd supu$ii-sdi sd lje ftrici[i, se puse pe tuai, qi trdird leoc de om esupdraf de nimeni.Iard eu incdleuti D-o sea pt.

65. Alege, aEturi de Sensibif emoliile gi stirile care st;penesc impdriiia la finalulacestor intAmpldri, colorind cercurile potrivite.

@@@@@@66. Criticul e curios si afle de ce maiodtatea basmelor au un final fericit, in care

binele invinge riul. Ajutn-l si riipundi, alegAnd dintre urmdtoaiele variantesau scr.iind propda vatianti.

a. Basmele sunt citite mai ales de copii si ei invali cd fiind buni, vor invrnge rduldin viala lor.

b. Un final trist provoaci pl6asul cititorului, ceea ce il va face sA nu mai citeasce.

Ea ii spuse cd rloi d.in acei ldutari ce a oizut el inpddwe d apt.t porunca: unul sd-l aducd pe ddnsul, qi

156

67. Stii weun basm in care Iinalul nu e fedcit? DacA m, IT_istul sugereazd si_tifolosesti abilitilile de ciutare pe internet pentru a scie un titlu. "

68. Fii din nou detectiv! Transcrie primul Ei ultimul enunt din acest basm, apoicitegte primul qi ultimul enun! din alte basme culese de petre Ispirescu gipublicate in volumul Legende sau basmele rominilor, Sctie o concluzie a acestei,,anchete".

a. Pdmul enunt al basmului

b. Ultimul enunt al basmului

c. Concluzia cercet;rii mele

69. Inginerul se intreabi ce titlu s-ar potrivi acestui basm. propune unul 9imotiveazi-!i alegerea in citeva rinduri.

70. Incercuiegte literele din doi in doi pentru a afla titlul cu care textul a fostpublical in volumul ingriiit de Petre Ispirescu. Rescrie-l pe linia punctati.

@c@nrsNArD cE usLScAERLrc HURCIA KRLTMENAIiPNOMSA SNSATNUASVXCUZT

71 . Noteazi, in cateva rinduri, opinia ta despre acest titlu, avind in vedere relatialui cu textul.

72. Scriitorul se intreabi ce s-a intampht cu cartea voinicului. Scrie un text de 50-100de cuvinte in cate si continui povestea acesteia.

73. Completeazi spafiile libere cu detalii d inbasm:ol Voinical cel cu cartea hr uandfldscrrt de Petre Ispirescu.

o personajele principale sr:nt

r personajele secundare slurt

. personajele episodice sunt

. pemonajele sunt... (ex.: multe/ pufile,fabuloase, masculine/ feminine, adulti/ copii,umane/ non-umane, pozitive/ negatrve erc.)

. acliunea se desfAgoara intr-un timp... (ex.: in_delungat, scurt, in trecul, in \/iitor, nLr e\istedetalii precise privind timpul etc.)

. acfiunea se desfAgoara in... (ex.: sat/ ora€, teramreal/ imaginar, spatiuJ larg/ restrans etc.j

158

74. Criticul vrea si gtie de ce lextul cules de Petre Ispirescu este un basm popular,Bifeazi doar trisiturile specifice acestei specii.

I Ac;ir.urea este comp1ex5, sunt prezentate intdmpl;ri numeroase, miraculoase.

n Este scds doar in versuri.

n Timpul 9i spa,tiul sunt vag precizate.

n Este un text 6curt.

n Eroul este aiutat de fiinte cu puteri supranaturale sau de obiecte magice.

n Textul este foarte ugor de reprezentat pe scend datodti dialogului

! Este prezentatA lupta dintre bine qi rdu, binele fiind invingitor

n Autorul este anonim (necunoscut).

75. Daci I. L. Caragiale a fost original in prozi, Mihai Eminescu qi-a doveditcleativitatea alegand versurile. S-a inspirat si el din folclor, s(yjrn& Cdlin (filedin pooeste), Cdlifl Nebwul, dar gi Luceafdrul. CiteEte inceputul cunoscutuluipoem si coloreazi versurile care i$ amintesc de alte basme.

A fo6t odatd ca-n pooeqti,Afost ca niciodatd,Din rude mari hnpfuitegti,O preafrumoasd fatd.

$i era una la ptuinli5i mindld-n toate cele,Cum e Fecioara tntre sfinti9i luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolliEa pasul gi I indreaptd,Mngd fereastrd, unde-n col!Luceafarul agteaptd.

Prioeain zare cumpe mdriRdsare Qi strdluce,Pe migcdtoarele cdrfuiCordbii \egle duce,

159

il oede azi, il tnde mhni,Astfel dorihta-i gata;El ia4 priaind de saptduini,Ii cade tuagd fata. f...1

76. Completeazi enunlurile de mai ios cu rispunsurile potrivite

Fragmenful are .............. versuri, structurate in cinci ...................., numite catrene.Rima versurilor este

Cel mai mult mi-a plecut comparatia:

M-a surprins imaginea vizuali ..................

intrucat

DouS traseturi dle basmului pe care Ie reonosc in acest (e\t sunt:

77. Alt scditor roman original, Madn Sorescu, imaginead, in texhtl Zmerle,fleflorccitu-le! lvolvmu/.llnde fugim de-acasri?) o luptl ca in povegti qi nu chiar.,.rrerecuvul, mereu in ciutarea indiciilor, te indeamn; si subliniezi in text,folosind culori difedte, situaliile, personajele gi obiectele specifice basmului.

Au q,i-nceput sd satnte din cAmpie: zece, o suti, o herghelie, piuili ce mindrele de cai!- Alege-li, Radule, unul, hai.

-_ - Tebuie sd.l aleg, zice Radu, pe cel mai rapciugos. Aga t'ace ntotdeauna €i Fdt_Frumos,

Neam arpznl alunci p?-o buturuBd i-am a{cplalsa so>eaccd ,i calu! cel plin de rdpciugd.uupa un ceas 6-a ouztt un nechezat fiic, cam c6t un miotldit de pisic. ix sfhrgit, a apdiutu,n fel de minz bdhin, Ftirb de tot qi de tot 6pin. priaea tot timpul pdmintul pi nu inaintad.ecfu cAnd nu bdtea aintuI.

- Asta e, zke Radu, calul cel slab ca sardu'.5i in.dlecind, numai(el oedem (u m;r!o0,]0 .u tol .dzoad.L-afi.ridicat cu tolii gi cu chiu, cu aai, am pornit mai depafte, impingind calul, ca pe

\, ::*i9, !"(:ro,Cit, din spate. Speran cd mA4ongo oa merge apa str"amb numai p6ii

auoa pllmuI damb.Acolo un.le se oa scutura odatd., ardtlndu qi falo sa cea t'ennecatd. Dar am ttecut ceL

de-^01 o <uteled drimb ti .alul meryea tot mai jtrinb. N o si mai pulem inainla, daca n_omman(d. Dat parlea (p0 proasld a ad deoemclald n aupm nimi( in tni,ta.

160

Ilnitatea

1...1Tocmai atunci s-a auzit un rdget c de leu. Aoleu! ,,Asta o fi Zmeu? " intreb, nu cini ar f hi.d, clar tt i l i : o-nlrcbarc nu <tricd.

Deodatd toate luctutile au inceput sd trcmurL (a Ia cutremure. Iucali-vd aici de-a ceufeli poi, Eu md duc un fiinut la fizbo| ,,Unde etti, Zneule? ii zic, cd nu gtiu din cecauzd nu mai pdd nimic." ,,Sunt chiar tn fala ta, intte acegti doi stejari", zi€e Zmeul,aruncindu mi o pereche de ochelari.

,,Stai pe loc! sd nu figi in altdparte, ait sd te bat, cum scrie Ia utrte."Dar, cdnd. si plec, Radu tmi face scandal:

,,Cum pleci, nene, Ia bdtdlie Jird cal?" Aoeadreptate, dar calul cel le|inaf stdten totnefermecnt. Ei, comedie mare! \ rNeapAnd incotro, amluat eu calul ?n spinare.Zmeul en, dimpotriad,cdlale,

Vdzindu-ne in feluldsta pe noi, Zrueul sedddea tot mai?napoi. Cht en el de tale Qifiare, il spetia o astfel de nrdtare. ,,Care eqticalul Fi care egti cdldretul?" atturebat nitdJl4ul. A cdzut

'',,,

un atac de cord."Eh, qi aculn ar tfebui sd ufmeze nunta cu ZAna Zdnelor, care a 6i iegit din iatnc, fericitd

cd i-am aenit Zlneului de hac. ($i-a mutat palatul ai.ci pe c1npie, si asiste Ia bdtdlie.) Efoarte frufloasd, iar o z6nd ca ea, o ce ali zice, nu-i de colea, A6 putea stirni o nuntdformidabili, cum stirnegte ardjitorul fuftuna. A6 pofi Ia ea soarele, m nlii $i luna, Dargtili ooi, Iucrurile acestea lungesc foarte rnult pooestea.

Acufi, c-om scipat-o de cel mai teribil dintre zmei, Zhna Zinelot 6e oa descurca Eisingurd-n oiatd, sd n-aoem xoi grija ei. Hai, d.eci, sd fncem cale-ntoarsd, cd mai areu gi alteper\oane ve dcasd.

78. Noteazi numele a trei texte citite in care apate un cal nizdrivan.

1S'$,

161

79. Scriitorulte provoaci si transformi intr-un text in ver6uri, dupi model, primeleqapte rAnduri ale basmului,,modemizat,,. Scrie, apoi, de ce crezi ci este posibiliaceasti metamorfozi (ca-n povegti!), adici modi{icare a textului.

Model

Au Qi-ncep t sd s-alate din cAmpie:zece, o sutd, o herghelie.

80. Criticul te intreabi ce are special textul lui Marin Sorescu. Alege, prin bifare,una sau mai multe dintre umatoarele trisituri:

limbaj gtiintific muzicalitate

originalitate limbaj familiar

81. Probabil-ci ai auzit 9i de lupta lui Radu cu Gramatica, I_a dat ceva bitii de cap...Ajuti-I, dar nu precum calul ripciugos, si giseasci in texti

o 6 verbe la moduri gi timpuri diferite

indicativ pelfect compus

indicativ impe ect

umot

indicativ, perfect simplu

imperativ

conjunctiv

162

conditional-optativ

. 5 substantive in cazuri diferite:

doui substant i \e in acu2at iv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

un substantiv in nominativ

doui substantive in vocativ

. 4 adjective:

. 3 pronume:

. doue valori diferite ale velbului df:

. o inte4ectie:

BRAVO! AII IESIT INVINGATORI!

82. Basmele incinti copiii din orice colIdello e. BdbAnul din Lund de Gtace Lin,un text inspirat din folclorul chinezesc, e6te o poveste fascinanti despreprietenie, magie gi incredere, Citeqte o secventi pentru a descoperi puterea uneialte ci4i magice.

Intr-o noapte, in timp ce magistratul strdbdtea munlii (plecat din nou Iadrum incercAnd si arn jeze o cdsdtorie pentru ful sdlt), zdri in lumind lu11iiul1 bdtuAn care stdtea singw la marginea drwnuluL BdtuA nu bdgd inseamd nici caii, nici caleQtile care treceau pe lkngd el, nici {esdturile de bro-cart ti 11ici iflsemnele de stut, colltixuind sd citeascd dihtr-o carte pe care o{inea in poald qi trecind din cind in cAnd degetele peste o desagd cu Jire

roqii. Nepdsarea bdtrdnului I-a fiAnial pe Magistratul Tigru Fi n poruncit trdsutii sdopreascd. Dar pe bd*An ici mdcar scArtaitul rolilor 11u1 fdcu sd ridice priztirea. Phnd lauftnd, Magistratul Tigru a coborftt din caleagcd Fi s-a indreptat spre bdtuAnul care rdnasccufundat in carte.

- hdrdzneqti sd u te tnclini ifl fala rutgistratului tdlt? funi e|.Bdftinul si a vdzut mai dewrte de citit,- Ce citeqti LttAt de tunportant? ifltrebi mdgistrahtl pe 11 toll poruncitor, prioind pa-

ginile cdrtii. Erau pline de notile neclare Fi mhzgdlituri intr-o limbd necunoscutd nagis-tnlului. Nhle proslii! 5puse in cele din urmd.

163

- Prostii! ii rispunse bdrAruL ridicAnd isfirrit priuiren, Ndtdrdule! Asta e Cartea No-rocului, In ea Ee afld toatd ttiinta lumii tre-cute, prezente €I oiitoare.

-Nuinleleg ce scrie, zke eL- Bineinleles ci nu-ntele&i, ii rdspunse

omul. Dar eu, Bdtfinul din Lund, PazniculCdtlii Noto(ului. o pol dcs(ilftt. 5i 0.0, potoferi un rdspuns tuturor tntrebdrilor dinlume.

83. Scriitorul te indeamn; si notezi trei intrebiri h cate ai vrea si afli rispunsuride la Bitranul din Luni, Paznicul Ciltii Norocului.1.

2.. . . . . . . .

84. Crilicul se intreabi de ce personaiul care qtie odce rispuns nu esle un tenir depe Pimint. Olerii- i o explica!ie.

Minli, eroina basmului despre Cadea Norocului, iubeqte povegtile, Din fericire,are_un tati care ii spune foarte multe istolii dar pasiunea lor nu e impiftisitiqi de mama fetifei. Coloreazi ideea cu care egti di acord qi explici-li ilegerea,in cAteva rAnduri.

85.

- Nenastd, tllcepu Ba din nou, povegtile nu ne costd nimic.

- Ah, Minli! izbucni Ma. Sd nduci noroc in casd! Sd faci Muntelc Neroditor sh i11_Jlofeascd! Meteu numai lucruti imposibile! Nu mai pierde oremea cu pooerti.

- Poaegtile nu s nt o pierdere de vreme, zise Ba flolcom.,

SLrnt de dcord (u dceaqta idee, f i indca.

F* ".*,:c86. Pentru a demonstra ci ai devenit expert in basme/ Scriitorul te incuraieazi si

scrii gi tu un astfel de text. Echipa scrierii .reative ili sugereazi cateva idei, astfelincat poveslea ta s; creasci jntt-o zi cat altele in zece,,,

Detectivul Scrie cAte o listi cu posibile nume de personaje, de locuri, de ac$uni,de obiecte magice, de forrnule de inceput 9i de final.

Pictorul - Deseneazi-1i personajele - e o metodd care te poate aiuta sA le faci unportret scds aminuntig folosegte imagini ale unor locuii reale pentru a incepeconstruirea lumii din text, cereia ii poti adduga sau lua detaliile pe care le doregti.

Scriitorul - Respecti tresiturile specifice basmului gi stabilegte clar despre ce vreisi scrii: eroul/eroina va pleca lntr-o cAl5torie pentru a se maturiza; personajulg;seqte un obiect felmecat protagonistul are o doiintA neimpliniti - se-Ei faceprieteni sau s; scape de sErecie etc.;

IT-istul - G6ndegte-te la o problemd pe care eroul o va avea de rezolvat va fi luatprizonier, va fi fermecat, va fi confundat cu cineva, va fi r;nit etc. si cum potirezolva aceaste situatie.

Gramaticianul - FA liste cu adjective, verbe, sinonime, antonime etc., astfel incatvocabularul folosit se fie vadat gi surprinzitor

Colecfionarul Fii bun prieten cu dictionarul, cautd sinonime ale cuvintelor pecare te gendeqti sd le foloseqti qi alege-l pe cel care fi se pare ci exprimi cel maibine ideea ta.

Sensibilul - Dd o notd perconali textului: foloseste-ti umorul, ironia, creativitatea,pasiunile etc.

Cdticul Citeqte fragmente de text sau ciornele cuiva, cel mai bine unor copil siascult5-le eventualele sugestii.

Inginerul Alege un fidu potrivit dai Ei original, care sA-i face pe cititori curiogiieventual, intocmegte pe parcurs o listi de titlud care iti vin in minte gi alegel pecel care ti se pare cel mai inspirat.

Dirijorul - Scrie varianta final5, de m6rri (iti ofedm un model de pagini pe careil poli multiplica) sau la calculator, eventual ilustreaze textul cu propriile desene;leagi cumva paginile, confectioneazi cope{ile (documenteaze-te pe internet) Ei...GATA! Textul tAu e gata se infrunte lume4 in vadanta clasicd. Dacd esti un fanal lumii vifuale, publicd-l pe un blog.

Succesl

*..--:.!..-1..i-1'...:.'.'.:'i.i....i.i'?}.'-dv,:€l,1l.,.q1,i'l1l'li1l!'{1}a'i'i:,1::,1,':i'4 l 615

' . . . ) . .a a. . : . . . . , , , . , , . : , ' , ' : : . , : " ,

l, Scrie o listi a locurilor din lume unde ai vrea si cilitore9ti. Pentru fiecale,noteazi gi motivul pentru cale doreQfi sA-lvizilezi.

Orice cilitorie incepe cu un pas impotant: pregitilea bagaiului. CitesteGeafientaflul, lext scris de Tudor Arghezi si apirut in volumvl Cartee cu jucdii,pentru a afla ,,pletul" unui astfel de obiect. Subliniazi cuvintele al citor sensnu il intelegi.

Trebuintl sd plece peste Olt, pe doud zile, tdtullt i a cerut Milului, fetila lui, sn iitllprumute ut &eamantan. La pdb ani Fi jumdtite, Milu e Woprietdreasd de o flultimede lucruri.

166

Afard de papugi, ea are o furculild, ux cutit, olinguri gi un colac de geroet, tnchi;e lntro cutie deatlaz, cu copci ,i pajlale bisericeEti. Are o umbreld decucoani, micd, gdlbuie ca mdduzta de banand gi cu treiJloti tighelite cu aur. Are pogetd Fi in poFetd, oglindi,un harcp de celuloid, o batistd, doi nastuti, un dop,un leu, un chibrit Qi un ac. Mobilier cit orei, pentrupisici imaginare, o magind de cdlcat gulere pentruordbii €i cioropi pent/u greieri. Scaune pelxtrlrrleoerite nai mici decAt in pddure 6i toatd gospoddriaunui ba.m Jhra.firt it,.u fin!? tl in ce in cc maiminuscule, cu tnchipuiri fragede gi neoerificate. $i.zestred ei cdldtoare se i cheie cu u11 geamantan, care tueceunui continent zugrd?it cu aurore gi tapisat cu pooetti.

din odaie in odaie, c.t prin gdrile

3. Sensibilul wea si afle ce obiecte aflate in proprietatea ta ifi oferi cele mai maribucurii si care te intristeazi, dar gi motivele pentru care triiegti aceste emotii inpreajma lor.

Obiecte care mi bucuti Obiecte care mi intristeazd

Motivul bucudei Motir.ul tristelii

157

Coleclionarul igi fteaci mAinile de bucurie! Deia a invitat cAteva cuvinte noi siatteapti-si_le descoperi gi tu sensul, folosind aceeagi strategie de lucru: priveqiecuvirrt rl, dar gi in jurul lui gi trage concluzii. Unegte fiecare termen cu definiiiapotdviti, dupd ce te intorci la text Ei giseqti indicii care si te aiute.

Modelqtlqz

Indicii in text

1. Nu poate fi atlas, fiindcd nu are legeture cu o colectie de imagini, h6rfi.2. Proprietarease este o fetit6, prin urmare trebuie sd fie un material deli_

cat, Irumos.

3, Cutia este din atlaz, deci trebuie sd fie ceva din care se poate conJectionaun astfel de obiect.

Definilia potriviti

Tesdturd lucioq,sd. pe o singurd fafd.

LopcB Lumind difuzd, verde sau ropiaticd, care apare ca un arc in timpulnoplii pe bolta cereascd, in regiunile polari.

Om cu pielea 9i pdrul de culoare neagrh.

Matede solidi incolord, uneori transpatent4 lucioasd,flexibild gi plastic5, ugor inflamabili, ?olositi la fabricarea filmefotografice.

Cusut, cu tiv

incheietoare ornarnentalS la haine sau la cingAtori, lucratd de obi-cei din metal.

Sistem lormat din dou; piese metalice (un cerlig Si un inel),lo]osit penLru prinderea a dou; pdrti ale unei confeiti l .

Pafta

Tighelit

Celuloid

Harap

Aurord

168

tr?Detecti!.ul se intreabi ce poate face Milu cu unele obiecte a cirol propdetireasieste, Di-i ceteva sugestii.

Poate fi folosit/d 1a...

lr**\t\- t" t"t

,,,,,

,-..''.'

I unac J 'i::r"ir'tii*"ht de-J

"-rlgo-i4"/

rt'"..Jt\i:::1"t

Pentru a-l multumi pe Scriitor, bifeazi figurile de stil folosite de autor ca sidescrie detaliat gi expresiv bogdliile pe care le posedi Mitu. Subliniazistructurile in text.

t ' - : _::-: li__::l'"::::''_ _ l

i'u"*o )

epitet

l-k:*-: I ;::;:::d:l' .169

7, Pictorul qi-a pregitit culorile, gata si zugriveasci unele dintre cele marinteres.nte lucruri din colecga feti[ei: mobil ierul penhu pisici imaginare,maqina_de cilcat gulere pentru vribii, ciorapii pentru greieii. Alege qi tu unobiect din aceasti listi qi deseneazi-I, a9a cum d-l irnaginezi, -

Citind mai departe, vei afla cum cilitoresc Mifu gi Barufu ,,din odaie in odaie,ca prin girile unui continenf.

Hamal! strigd Mi[ura - ti.rine Barutu, bondoc 6i spdtos, cu ceafa lui ca t'ierul gi cumu1chi Ia brate & titulu, EI ia geomantanul gi sufld ca fu o greutate'mare, di la canapeaIa scaun, d.hnd ,,bagazele pentu BaW...',

170

8.

De douii oi pe zi, Milu pleacd Id una din staliile apartamentului, gribiti sd. oadd mai rcpede pe unchiul Sesisqi pe Tdtana, pe care ii iubefte tarc de tot, ca pe o mAtiqi ca pe un cal gi ca pe o odcutd, sltperl.lti|1ele dedffigoste ale copiilor dolnnului Tdtulu.

Nu zri tqi sfimpfuatL 1l1di bdiete?se supdtd tdtutu furios. Ldsati-ttld siscriu... Uite, tdtutu o sd faci o editurdnare, o librd.rie, o mogtenirc. Baru[u o si fiedircctor €i Mi[u directoare: peste 15 \ni, poaestirile lui tdtulu o sd le citeascd toatd lumea

Barulu pripe|te cu o speranld Fi rdsPunde:Nu mai fac gdlddzie: sd duc bagazele I gad €i md intoc

Mi(iu plea.h la Bator. 5i pond nd du( ti cu.

Colecfionarul se bucuri din nou! incercuieqte, dintre vadantele date, cedefinilie consideri c; se potrivegte cuvenluTuihamal,pebaza indiciilor din text.

a. Sunetul scos de un caine.b. Planti cu flori galbene-verzui intrebuintata la fabricarea berii.c. Muncitol care transportd bagaje.

Rescrie corect ultimele replici din fragment, ale lui Barutu, pentru a incantaurechile Gramaticianului.

Criticul vrea si gtie de ce crezi cA biiatul nu vorbegte corect, iar Sensibilul, ceemolii sau reac,tii stamegte cititorului limbaiul copiliresc al lui Barutu.

ResDunsul pentru Critic

Rispunsul pentru Sensibil

12. Transcde numele oragului sPre cale Pleaci cei doi copii,,de doui ori pe zi"Precizeazi forma corecti a cuvantului.

"""^"" ,i:,:1.:,1

.-i.'i:\t\

9,

10.

1',t.

171

13. Pentru a-!i ordona in minte informa{iile descoperite in text, Inginerul teindeamni sd Bcrii p€ sigeli ce relafe de familie exisii intre Mi1u, propiietireasa,Fi celelate personaje.

T;tutu .

' ' Sesil

14. Criti,cul constat,i cd titulu viseazi si lase moEtenire copiilor lui o edituri, poatepi o l ibr5rie. In plus, lui i i place sii scrie. Ce rneseri-e are 9i de ce crezi cd segandegte la astlel de daruri?

..,:. ..

I Mifu

15. Citind in continuare, vei descoperi ce scump poate fi un geamantan, Subliniazitermenii care precizead ce dA tatil in schim6ul lui.

, Tdtulului

-i a trebuit insistenld ca sd determine fetita sd_qi dea geamantnnul ei. Tbcmai

bun penttu do-ud batisle, o pereche de ciorapi, c6t&,a guleri, o cdinaFe, nq€ina ile ras, unprosop,Qi doui faco.ane, Selmantan ul pu fea sd stujeasci odatti qi eI Ia'o cdldiorie mai lungddecal llrumul qccidelllat de la odaia copiilor Ia dormitor, Milu ascundea insd u11 secret ingeamantln ti pitise_ti c.heia, ca sa nu poatd fi tlescoperit, nazizd Ia intrebdri gi holdr tdsd-L lase pe tdfulu fird bavli.

Tdtgul s-a fic,ut cu greutqte €i cu o chirie scandnloasd. La intoarcerea din OIt, tdtulus-a obligat^sd.aducd un cog,cu cdp1unigi un buchet cu bujori gi mugelet, 9i sd im gea_ma.tanuli11ddrdt.Totugi,cheiageamantanuluinuafdcutpartetlinciniraci6ichnd.Mitui,a dat-o LdLutului, a:i.t:)ndu-i-o din depdrtare, i-a mii cetut gi o cutie cu bomioane, in plu_terea celut mai fafe. tdtutu nu are ce face gi 6e supune. El oa pliti arendn p6nd Ia bob,

172

16. Inginerul vrea 6i gtie ptelul exact plitit de adult pentru geamantan. Noteazi "-

termenii aduniri i in calculul de mai ios.

Total:

17. Ce secrete ascunde geamantanul si de ce este plitit atat de scump vei descopericitind finalul textului. Subliniazi in fragment, enuntul care demonstreazi ciMilu are emolii la deschiderea genfii. Sensibilul va fi multumit!

inairtindu-se o dati cheita in btoasca geamafltanului, Milu s-a ghetfluit cu capul inpumni gi s-a rogit gi a rhs, intimidatd. $i pe cind se ridica incet capacul, Mitu Fi-rL dus undeget Ia buze:

- Tdtutule, doarme...intr-adepir, infigurat ?ntr-un jurnal, in gealnantan dorfiea dus Lfrsulache, o fiard de

catifea albd, pe care fabricantul de jucfuii a cotxsttuit-o cu ochii satii.Milu nu i-a dat insd ooie sd scoati pe Urculache din geanartdn Fi tdtulu a trebuit sd-l

poarte cu el ptintre rufe gi obiecte de toaletd, phnd la Seterin gi inapoi...

18. Gramaticianul wea si afle ce fel de cuvant este Utsulache si ce stgercaze e\prin formi qi sonoritate. Alege, prin incercuirea literei, variintele potrivite.

Ursulache este:

a. un cuvant derivat care exprimd ideea de mai mic (diminutiv).b. un cuvant delivat care exprimi ideea de mai mare (augmentativ).

Numele lui sugereazi:a. ceva fioros, mare.b. ceva blAnd, delicat.

19. Criticul se miri de ce Ursulache e6te numit,,o fiari de catifea albi". Scrie oexplicalie cu aiutorul Colectionarului care te ajuti si-l limuresti oferindu-ti odefinifie gisiti in cilitoriile lui prin dicfionare.

I lAl<A,fale, s. I. Animal *lbatic mare; beblie.

173

20. Recitegte toate fragmentele 9i scrie, pe firul drumului, ce locuri a vizitatUrsulache, ascuns in geamantan-

174

Unitatea

Scditorul este plegitit Ei scde o cate cu lillul Cdtdtoriile lui Llrsulache. Penlru ' '

a-l ajuta, intri in ,,blana" acestui personai qi noteazi in iunalul de mai ios, lapersoana intii qi folosindu-ti imaginafia, cAteva impresii de cilitorie ale,,bestiei de catifea".

22. Sensibilul incheie aceasti primi cilitorie invitendu-te si subliniezi datelesurprinzitoate din fragmentul despre viafa autorului Crir,fii cu jucdrii.

Tutlor Arghezi s a ndscut ?n 1880, la Bucuregti. Numele sdu ade-ztdrat era lon N. Theodorescu, iar pseudonimul siu (nume de imprumutadoptat .le u11 artist ti sub care este cunoscut publicullti), ArghezL pro-xi e din Argesls - oechiul nume aI Argeqului.

Incd de cind era mic, pdtinlii trdiau despdrti[i, iar autorul al)ea sdspul1d uai fitziu ci a fost ,,un copil cam rcdoit de mama sa" . It 9 ani, iIoede pe Eminescu pe Calea Vctoriei, cu cfrteoa luni inainte de fioarted poetului, o infilnire de care i€i aa aduce aminte toati oiata, Din cauza si-tualiei financiare a familiei, de la 11 ani este neaoit sd se ittrelind si11gur,dhnd meditatiila rnatematicd.

in 1924, se nagte fiica poetului, Domnica, iar ?n 1925, fiul, Iosif. Cei doi copii au fostalintati Mitzura Fi Barutu. Se spune cd fata Qi-.l cdpdtat numele dupd ce Arghezi a cititintr un dictionar jdponez ci ll..ilzura inseamnd tazi de soare. Iosif a fost numit Baf lude la felul in care spunea ,,dd'bdrutu" (pdhdru! l) atunci cAnd eri flic.

In 1931, publicd aolumul de ptuzd penttu copii Cartea cu jucerii li 7)a continun cu:Mi4iloare, Cantec de adormit Mitzura Prisac4 Zdreante etc.

23. Criticul se intreabi ce elemente din realitatea viefi lui Arghezi au ajuns in fic$une,tespectiv in Cartea cu jucdii. Scrle <Ateva dinhe aceste trisitu ri ,,migratoare".

175

24. Ai mai jos tot o invitalie in cihtoie; text.ul pdmAntul 6i o 9.ttte difl soa.re deMarin Sorescn, din vohtmrtl tlnd e fugim fu-acasd? inceicuiiqte secventele caleti se pal surprinz;toare gi precizeazi, in coloana din steng;, prin ce sunt eleinteresante.

Copii, cdlitoriile care utmeazd au la bazd obserualia meafoarte prelioasd cd voud nu oi place sd stati inchiti in casd. Cd,inci de cand oamcnii tft i i l t t tn pertpri. cei miri erau marime€teri in a o zbughi pe coclauri, dupd oui de balour, sau, cumii zlceau ei, dillozaur. (Las' cd Qi pdrintii din preistorie nu prease pricepealt sd-i lind in pegtera mare, spunInduJ.epfeistolioafe!) Mai fiyziu, cAnd a apfuut cuointul <casd>, s-andscut, geandnd, €i pretentia: stali ocasd! Aga se explicd de cetodte oasele Ei statuile din Antichitate sunt, fdrd e:eeplie,sparte.

Deci, lindnd seama de toatu acested, aedeti cafl ?ncotroorcau sd trag eu tadti pooestea?

O sd pd iau cu tttine sd od. arit, cu degetul mare,pimdntul gi o parte din soarc; cu fugetul tlijlociu, toate ora\elepe care le €ti'.t; cu ardtdtorul, cop\cul, cerul, izaorul; 9i aqa maideparte, sd ad ardt restul lumii cu degetele celelalte. Acesta esteplaflul meu detTilat, pe ctre, bineintele,, l-am ti uitat.

6i ac m -in hei cuointe, ce trebuia sii spun mai inainte,Asta: sd u aud pe d.rum cd oNene, magina noastrd. d/e pene>;cd <Of, mi a ifltrat un cnrtof in pantot'>. Trebuie sd nd insolitipe acest ilrum nou, cu sprinteneala cu care sdtili pe birou, cuhotfuirea cu care puii fu codobaturd snr din ou.

Aga cd, inainte de plecnre, trageti picioarele frumuEel dincizne Qi lineli-le o fiare cuodntare, Sd tnoele cum sd zti care.

6i, ca sd gtiti pe cine sd gdsili, in caz cd od fdtdcili,uit|ti-vd bine la nine.

AcEasta esle figura mea de purtarc, ct €i cea de sdrbdtaare.Aga ooi adta ?n timpul ace,tof plimbdri cu unele modifciri.

Eu, cu fiecare an, o sd fru mai bdtuA , pe obraz cu barbamal mare gi in cap mai spdtr.

Iar, la sfftr|it, aoi zteli cdldtori singuri, t'iind nari, iar euo sd od caut ?nlr-o pereche de ochelarL

Dar, pdxd atunci, o sdfi.u pentru aoibunic, iar ooi oeli flumea men format mic.

175

unitatea .,,:'..,..:r',,...... :

25. in desenul de mai ios, este reprezentati harta lumii. Gramaticianul ili plopunesi cilitoreqti impreuni cu pir,tile de vorbire, transcriind din textul lui MarinSorescu:

. in interiorul Europei, inteqecF

. in interiorul Asiei, substantive,

. in interiorul Africii, velbe;

. in hteriorul Americii de Nor4 adiective;

. in interiorul Americii de Sud, pronume personale;

. in interiorul Australiei, adverbe.

177

26. 9i dacd tot nu ili place si stai inchis in ca6i Ei ai vdzut deia ,,pimantul gi o part€din soare", vei fi fericit si schimbi directia. Scde o scurti prezentare pentrufiecare dintre urmitoarele locuri, aga cum ti le imaginezi:

Lumnerland

MaIIdala

Kummerland i

Pidurea Celor o Mie de Minunatii '.

27. Cu ce vehicul fi-ai dori si cilitotepti citre aceste locud? De ce?

28. Citegte un fragment din /irz Ndstwel gi Lukas, mecnticul .ie locofiotiod, deMichael Ende, autor qi al celebrei Po?, egti ftud sffugit, incercuieqte cuvintelecare indici ce vede un yizitator in Lummerland (forme de relief, locuinte etc.).Pentru celelalte enigme apirute, Detectivul te sfituiegte d fii perseverent gi sicilitoreqti pdn toati cartea.

TJra in care trdi.t Luh)s, mewnicul dc locomotiztd, se numen Lummerland gi era unatare micd,

Era chiaf neinchipuit de micd, mai ales dacd am compaft-o cu oriure sltd tard, sd zicemcu Germania, cu toate tdrile Africii Id un loc sau cu China, Era com de arco doud ori maIintinsd decit o sufragerie de-a noastud gi, in cea ftdi mlre parte, era acoperitd de un muntecu doud cre6te, unfi mai sefieald, itr cealqltd ceoa flai fidrunticd.

De-a lungul Si de-a latul fiuntel i isluia Fetyuiau o sumedenie de drumuri, intinsepeste felurite poduri Fi pri11 nenundrate trecdtori. in afnra drumurilor, mai era o 6ind decale feratd, destul de intortocheq.td. ti ea, dscunsd ztederii in cinci locuri, prin tot atitua tu-neluri, 9i ajungdnd pdnd pe cele doud creste ale muntelui.

Insd tn Lummerland eru.u gi nigte cese. Cun eltfeMe i d.rept, erau doar doud lanumdr: una aga, cd loate casele, iar cealaltd cu o prdrdlie 16 parter. pe l6ngd ele, mai

178

puneti la socoteald qi o gafi micd, proptitd Ia poalelemuntelui, in care locuia Lukns, mecanicul de locomo-tiai. Asta in timp ce sus, pe munle, prins intre cele

doud creste, se inilla un cdstel.Dupi cum e lesne de adzut, lara asta, Lummerland,

era desful de plino. iar dP indpul nu prPa awlu cum 5d

tnccpd multe in ea,Poate cd ar fierita si mai spunen cd trebuio sd

umbli cu mare bdgare de seamd prin a1a o ta i, cdci

numai sd fi pd\it dincolo de Yanilele ei 9i indatd te-ai

fi ales cu picioarcle murate binigor. La urma urmelor,Lummetland nu era decAt o insuld,

30. Cauti in text rispunsurile la intreb;lile din casete, olganizale de Inginet'

lar insula asta fusese aruncatd tarnan in mijlocul oceanului nemdtginit, ale cdrui aa-

luri, 9i cele mari 6i cele mici, se spdrgeau zi €i noapte de ganilele tirii E deTJtuat ci aPele

astea se fiai potoleau cAkodatd, iar pe intinderca lor, netedd 9i lucioasd, se oglindeau pe

rind, noaptea gi ziua, Iunn gi soatele $i, de fiecare datd chnd €e intifipkt ata ceod' totul

in jur ariia deosebit de frumos, sdrbdtoresc chiar' Astea erau clipele de care prcfita 6i Lukas'

fiecanicul de locomotitti, care aenea pe plaji' se intindea pe acolo, pe undezta' gi se bucurn

de pioeligte. Nimeni nu putea sd spund de ce se nume& insul astaLumme a d9inualt'

fel. Singira speran[d rdminea ca, tntr-o zi, cineTla 6i se apuce serios de treabd ti sd cerce-

teze ti amdnuntul dstaCum spuneatn, in tara asta locuia Lukas, mecanicul de locomotiod' cu locomotioa lui'

Acestuin ii zicea Emma ti en o locolnotiad the destoinicd, chiar dacd un pic de modd oeche'

cd.ci era o locomotiod cu tenfut. Ceea ce deranid rnai mult la ea era poate f\ptul cd era pulin

c m pAntucoasd.iwn, sigur cd oricine poate si oind Ei dtnttebe: Ia ce bun o loconmthfr u astttintu-o lard afit

de mici?

29, Scrie un rispuns pentru intrebarea din finalul {ragmentului'

179

De cine este descris qi din ce punct de vedere?

Cu{r este descris?

De ce este descl:is?

31. Transcrie, din fragrnentul citit, cAte un exemplu pentru fiecare dinhe figurile destil enumerate gi scrie ce sugereazi.

Comparaf a .............

Enumerafia ..............

are rolul de a

subliniazd

este folosit pentiu a .

32. Cdticul crede ci ai cilitorit indeaiuns pentru a decide ce fel de text este celdespte Lummerland. Alege dintre urmitoarele variante:

a. o descriere obiectivi qtiinlificd. b. o narafurre.

c. o descriere subiectivi artisticd.

180

Unilat€a

Ioana PArvulescu, scriitoare qi prieteni cu amicul pasionat de scris dinechipa lecturii creative, a gisit jurnalul lui Luca (un fel de ludibucureqteani a lui Lukas), in care scrisese despre cartea lui Ende. A adiugatqi ea cAteva intrebiri pentru membdi cluburilor de lecturi de pe pimant,din soale sau de oriunde. DacA vrei si ai un iurnal ca al lui, nu tlebuie decatsi devii membru al unui astfel de club! (IT-istul ifi goptegte si dai o simPliciutare pe intelnet.. Art, clubul de lectuld.) Peni atunci, citegte un fragmenisi ioaci-te cu tot felul de nume,

,,31ianuarie

[...] Pe locomotivi o cheami Emma. Asta chiar imi place, Toate maqinile de ju-cdriei pe care le-am avut eu purtau un nume, Imi place sd dau nume chiar 9i Iu-crurilor, dach le folosesc mai des. AFa cA mi-am numit caietul dst4 in care sc u,chiar Emma pentru cd e un fel de locomotivi a gAndurilor mele.

Dacdaaetiobiectecarepoartdnume,notati-leqici:,,,,...........,....,,,,,,,

Sd ne gdndim la nume potripite pentru:

un ghiveci din balcon cu o mu$cdtd roQie ca,,, macul

33.

o magind de jucdrie care merge gi inddrdt, ca racul ........,,,....,,,,...,,,,,,,,......... ,

un ceas difl bucdtdrie imobil

un telefon mobil

un telefon fix .............

un ?ix ........................(Pe pix l-ar putea chema Asterix, ca sd meze!)"

34. Pentru a afla rostul unei locomotive in Lumrnerland, citegte mai departe.

Pdi, oice mecanic de locomotiad are neaPdrdt newie Ai deo locomotivd, cdci altfel ce-ar mai conduce? vreun lift? Ei,dacd ar fi aEa, xici nu s-ar mai chelna mecanic rle locomo-tipi, ci mecanic de lifr, Cht despre mecanicii de locomo-tiad, dcegtia nici nu-Fi doresc sd fie altceaa decAt mecanicide lorcfiotiud. Aftt t i nimi( f iai nuh. Ca sa nu naispuncd in Lummerland nici nu se gdsea vreun lift,

18t

35. De ce crezi ci nu exisla un lift in Lummerland?

36. Te-ai plictisit de cilitoria clasici, cea cu geamantanul alituri, in vagonul detren, fie el condus chiar de locomotiva Emma? Scrie o listi cu desiinatii sivehicule stranii de cilitorie, in care si incapi totugi echipa lecturii qi a sciieriicreative...

Vehicule fantastice

1. Centrul PitrAntului

2. un mototren

37. Diriiorul echipei a ulmdrit cilitoria ta de la etapa pregitirii geamantanuluipAni la sosirea in Kummerland, chiat pAni la soare qi inapoi. A constatal ci etimpul si te indrume citre un tiram pe care, desi il cunoqti bine, nu l,ai pus pelista de^stinaliilor: intt-o calte. Mai ptecis, in volumul Cate-i faza cu cititul?,statia,,Intr-o carte", de Laura Griinbetg. Citeqte gi subliniazi numele cirtiloleclanizate (adici devenite filme).

Eu an aout o experienld cu tottll speciald cu o cdrte pe cLnd aoeam 11 aui. Inccpusemsd, citesc noi mult de &ura mamei, care imi impusese program sdptdminal de lectura. imipldcea sd filc astq. mai ales daci erau cdrli subliri pe care Ie puteam turmina repede pentrucd altfel, sincer ad. spun, md lua somnul. Adotmeam cu ele in tiAnii.

In ziua ilespre care weau si ua pooestesc am intrat cL! tnalna iltr o librdie sd rc uitdm, binein tcles, k cdrt.i. In timp ce ca imi etVliu iarfui ce ir portante sunt cdrlile m rialtl omului, peunul din raffuri am zdrit o carte miculd scrisi de Tim Burton. Nu am qaucat sd citesc tjtlul _era unul cam complicat. Am intreblt-o pe mana dacd ntlndr du tor lui arc legituri crt rcg1_nruI Jilmelor mele preferafa Edward m6ini de foarfecd gl Charlie 9i fabrid de aocotit;

182

(mai tArziu am odzut ti Big Fish, Fl Alice in Tara Minunilor). Da- a zis nnma, el este. Am fost fotte surpins sd nllu cd rcgizorii suntqi scriitoi. PAtd atunci credeam ci doctorii sunt d.otlr doctori, Ntro-nautii doar astrofiqutL 1l1amele doar finmq lrcfeso i doar prcfesori,i regizorii dot regizori. Imi pldcea Tim la nebunie, gtian cd ii facmamei o pLdcere dacdii cer o carte, aga d am rugat-o si mi-o cafiperc.

Afi ajuns acasd gi m-am hotdtdt sd mi apuc de citit. M-am dge-zat conod in pat. Din gregeald, cartea ni-a scdpdt din ruAnd ti apicat pe jos. M-am uitat Ia ea de sus, din pat... qi atunci a ince-put doentufa.

Mi-a aenit brusc o idee. Ce ar f dacdtn loc si o citesc litefi cuIileri, cuoint cu cuoint, pngind cu pagind, m-a1 bdga pur ei sim-plu in carte? Ceea ce incercam eu nu era neapdrat ceoa cu totul110u. Citiseln ir Alice in Jara Minunilor ti nai odzu;en €i it1 altu cAtuaa filne ci sepoate sd treci dincolo, tx alte lumi, 6i npoi sd te intorci Ia ale tale. Zis gi fdcut. Am m1ncatun sandztici, am bdut un suc, mi-am fdcut lectiile pentru n doua zi gi am ldsat un biletmafie| in c z cd reuream, cd sunt ld un prietenifi bloc Qi nu infirzii mult.

Apoi ft-am ridicat'i11 picioare in pat deasupra cdrlii deschise pe jos 9i m-a1n aruncat purgi simplu tn ea cu capul in jos, ca intr-un bazin de inot (asta cred cd nu a m i incercat-onimeni - atuxcaresin carte, u dodr i11trdrca linigti.td qi cu grijd in ea!).

+ TimBarton, Melancolica moarte a bdidtului-stridie, H:u1j.atitas, BucureEti, 2008

38. Naratoarea amintegte de un program siptimanal de lecturi impus de mama Ba.Eqti de acotd cu o astfel de idee? Scrie ceteva motive pentru a-ti susline opinia.

39, Pe parculsul acestui capitol, ai cilitorit, de fapt, prin mai multe c;4i sau texte.Scrie titlurile acelora din care ai citit doar fragmente (sau al unui volum dincale ai citit doal un text) gi pe care ifi doreqti d le citeqti integral (in intregime).Noteazi o perioadi aproximativi pe care {i-o planifici pentru a termina cartea.

Plan de lecturi

Perioada planificatipentru lecturi

Rezultat(cititi./necititi,/data)

Tiflul pi autorul cirfii

183

40. Realizeazi, pe o foaie separati, sub fotma unui poster, o teclami a ci4ii sau atexlului care fi-a plicut cel mai mult. AminteFte-ti sfatudle tuturor membrilorechipeir fii atent la cuvinte qi la stru.turile grimaticale, scrie un text scurt, darconvingitor qi creativ, folosegte culorile pi simbolurile potrivite, oleriinformafii esentiale, fii original. Primegti, ca sprijin, coperti gi prezentareavolumul Carc-i faza cu cititul?.

incercAnd sd le deschidd poftade literatura cidtorilor intre10 ql14 a!r, Care-i faza cu cititul?aduce laolalti 25 de texte princare mari scditod romani aimomentului iFi povestesc primelepaEiuni pentru cdrli.

Datodtd acestor intAlniriesentiale cu scriitorii careIe-au marcat copilirja, mullidintre cei care au acceptatinvitalia la aceastd antologiesunt astdzi, la randul lotscditori,

41 . Nalatoarea mdltudseqte ci ii pliceau ciltile subtiri pe care le putea citi repede.Didiorul 6e intreabd cate sunt cdtetiile in funclie de care ifi alegi tu ci{ile.Bifeazi vadanta sau variantele care ti se pottivesc oti scde cdtedul folosit deline si motiveazi-ti optiunea.

Eu imi aleg cArlle in func{ie de:

copelte, deoarece

dimensiune,

/

184

Ilnitatea :

tema,

reTumatul de pe coperta a fv-a,

recomadirile prietenilor,

42. Daci ai citit weodatd o carte pentru ci ai vizut un film, scrie titlul acesteia,eventual pe cel al filmului, in cazul in care nu sunt identice.

Criticul se intreabi ce e mai importane si citeqti ci4i sau si te uili la filme?Scrie avantajele gi dezavantajele fieciruia qi ce alegi intre cele doui.

Carte ' Film

Aeantaie Dezavantaie Avantaje Dezavanfaie

43,

recomanddiile pdrin$lor sau ale profesorilor, ............................

recomanderile gisite pe site-uri sau bloguri, ...............................

145

Ce crezi ci a gisit naratoarea in cartea in care ,,a sirit,,? Folose$te detaliile dintext gi prezint;, in citeva rinduri, cum crezi ci va decurge cdlitoria.

Detalii din text Predictiile mele(ce cred ci se va intAmpla)

45. Citegte mai departe pentru a afla daci prediclia ta s-a adevelit, Coleclionarul teeJituiette si subliniezi definifia cuvdntului melaxcolie ca si-li lmbogilegti listade cuvinte noi.

M-am trc,zit lq tncEut un pic amelit prin!rc litere, cuainte, semfle de punctuafie, CA-teva semne de exclqmarc m-au cafi lnlepat gi am alunecat zdraztdn pe uftele o-uri €i s-uri,Trept7t tnsd, cuvintele sau trcnsformat ln personaje tn carne gi oase. Am aiuns tnduntrulpoaegtilor De€i puteqm zfui undeua sus collul biroului meu, erau deparfe d.e lumea meacu lectii pentru $coald, antrena.me\te la lenis, ore fixe de 6tat Ia computer. Eram in plindpooeste. Nu o mai citeam. O trdiam,

Am lrecut cu greu de titlu pi uai ales d.e cuadntul ,,melancolie', de care auzisem, darhabar nu aaeam ce inseamnd. Chiat atunci ch.nd mi s-a explicat cd este o stare de listeteqmestecatd cu visarc gi dor de izolare nu qm inteles fiare lucfu, pefltru cd ufl copil nuptea e trist 6i nu are de ce sd area sd se izoleze. Oricum, dupd ce am trccut de titLu, am tn-ceput sd md infilnesc pe rdnd. cu personaiele bizdre din cartea lui Tim, sd md bucur deaaenturile Lor sau sd sufdt pentru problemele lor, care fiai de clre mai ciudate.

46. Compari predictiile lale cu ceea ce ai descoperil in text.

Ptcdi(!iile nele au fosttnu au.fo.! rcrc(lc. dcoarece

186

Uutatea

ifi mai amintegti titlul s,i autord cqtii in car€ cilitoregte naratoarea? Reciteqte,eventual, primul fiagment gi scrie datele de identificale ale textului.

47.

Titlu Autor Editurn tocul apariuei, Anul apariliei

48. La intralea in carte, semnele de punctuatie nu 6urrt tocmai prietenoase, darGiamaticianul este convins ci e doar o imPresie. Te inviti, ca semn de imP;care,sA le incercuieqti Si si le explicipe cele care apat in enuiful,,Am trecut cu Sreude titlu s,i mai ales de cuvintul <<melancolie", dar habar nu avean ce inseamnS."

49. Realizeazi un scurt portret al unora dinlre Peisonaiele bizate descoperite incarte, inspirandu-te dupi numele lor. Cu care ai !.rea si te intAlneqti? De ce?

Cullr arati

Regina pema de ace

Gunoiela

147

Chibrita

51.

Ag orea sd md.' inti lnesc cu ......,,,,...........,,.........., intrucAt

in realitate, numele se potrivesc persoanelor care le poarti? Di cateva exempledin experienJa proprie.

Pictorul 8-a g6ndit dela la biiahrl-skidie, Sam, 9i l-a desenat. Scriitorul te invitiei-i faci porhetul in cuvinte, dupi imagine, Ei si-i giisegti un loc intr-o poveste.CiteEte cartea lui Tim Baiton pentru a compara cele doui istorii.

188

"'"* u9-tPovestea biiatului-stridie

189

52. La final de drum, Diriiorul se intreabi cum $e citegte cu adev;rat o cafie gi ceinseamni si fii un bun cititor. A descoperit, in volurnul Care-i faza cu cititul?,un text de Caius Dobrescu despre o carte cate fura parfumud sau duhori gi eposibil si giseasci gi rispunsud, Te invit:i si cilitoreqti cu el gi si sublinieziideile care te surprind.

DM iatd cd, ttltr-o zi, iflttd in anticariat o fe-titd. Micuti miculd, cu d.oud codite, dintre carcuna pe jumdtate desfdcutd, cu gorluletul Qiforat Ficu giretul de Ia unul dintre pantof tArinda-se inurma ei ca o codild ltmgd-lungd.

Fetila ducea in spinare, gdfiind, un ghiozdande doud ori ruai mare decAt ea. Eru nepoata anti-carului. Trecea ea din cind?n cind pa la magazin,dar nu prea des. Pe de o parte, fiindcd nu-i pldceasd citeascd, iar pe de alfd parte, fiindcd bunicul ocerta mereu.

,,Uitd-tc Ia surioala ta geamind", ii spunea el,,,oezi ce harnicd e, qi ce ordowttd? " . Eetila se ducea gi se uita, insd niciodatd. nu i se pdreacd surioara ei este chiar afit .le groziod ircAt sd te obosegti sd semeni cu ea.

Ei blne, tocmai acedstd nepotici se ?nadrti in ziuo aceeo prin tot anticariatul, rdsfoitntr-o doard mai tot ce se putea risfoi gi in cele din urmd ajunse gi la cartea noastrd. Decum o atinse, cartea se zgribuli gi incepu sd miroasd urAt. 9i nitosi ea aga, Ei tot mirosi,dar degeaba, 6i gtili de ce? Pentru ci fetita o f a.,ut ca multe ndraauri, dar nu Fi pe acelade a-gi gterge nasul cind ii curgea. Aaea nasul At de iflfund.at difl cauza asta, incAt lumease mira cum de mni reugegte sd rcspire. A€a ci nici nu se sinchisi de mirosul cdrlii. O rds-foi, se uitd Ia desenele lngdlbenite giii pldcurd atAt de mult, cd nici nu se mai mi1cd de lAngdcatte p|nd ce nu o dezlipi de acolo bunicul ei, care trebuiq sd inchidd magazinul.

Dar a doua zi mioia se ?nfinti iar. A treia zi, Ia fel. lr6et-?ncet, trccu gi Ia rindurile sffise,siktbisi,tzi un cwAnt, niine o Waryitk, gi ite-W de undenicinuaoiasdaudidecitit, dupdo sdptfunAfld era in stare si citeasd absolat singurd o pooeste de aproape trei pagi\i.

Lainceput, carte6, dupi cum ztd?nchipuili, rdspindise mirosuri dintre cele mai grele.Cu dtAt mai mult cu cAL de cum prioiile fetileiincepurd sd alunece peste rhndurile ei, igiddduse seamd ci afe de-o fsce cu o cititoare lipsiti de oice experientd, nesigurd, lene6d, de-ldsitoarc. Se simlise prof tld jigtritd ti se striduise sd mironsd cAt putea ea de rdu. Darcind adzu cd fetila ntr se lasi, cd o citette c tot rnai nultd atentie, cd-i ?ntoarce paginileuqor gi nigdlos, cd o leagdti ca pe un bebe tnainte sd o ateze tflapoi in raft, ba fiai fiult,cind o auzi spunindu i bunicului ei ci a luat noud la citire, ei bine, cortea noastrdincepusd se simtd tot mai legatd de cititoored ei. De catu ori fiicuta se apropia de ea, inceta sd mi-roasd urAt. Bd chiar se strdduia sd-gi aminteascd fiitosul de parfufi ti laaandd cu care oenise Ia anticariat, c6 s-o tntAnphe pe fetitd.

190

"."* ,,i ,.,.:l53, Sensibilul qi-ar dori si afle de ce sunt surpdnzitoare secventele pe care le-ai

ales. Scde o scurti explicafe pentru el.

54. Coleclionarul a intalnit un cuvant notJ. aflticdrtat. C]u'l]. gtie ci aflti inseamniitrpotriva,le rcagi si il aiufi si aleagi explicalia potriviti pentru sensul dintext, incercuind cifra colespunziloare, apoi si veiifici cu ajutorul diclionarului.

L. E ceva impotriva cariilor, tetita are nevoie de un stomatolog.2. E ceva impotriva insectelor care distrug mobila din magazin.3. E ceva impotriva carelor de lemn, fetitei ii plac obiectele modeme,4. E ceva legat de cdrli qi obiecte antice, vechi, un magazin.

55. Scrie o explicafie pentru sensurile verbului a n irosi din urmitoalele enuntudl

Nu miroase a bine cd nu ai mai pus fi6na pe o carte! ................,,,,,,.,,

Miroase a lene in casa asfa. ..........................

56. Asociazi cate un miros fieciruia dintre personaie gi locului in care se intAlnesc,apoi explici-li alegerea.

Cartea Fetita

Arrtic&ruI Anticaiatal

Am ales aceste mirosud deoaiece.....

191

57. Scriind cifra potriviH in caseti, pune in ordine pagii pe care ii parcurge fetifapAni cind cartea incepe si se simtd tot mai legatd de ea.

' Ia note mai bune la citire.. Rdsfoieqte, intr-o doar6, tot felul de cirti.- Nu se mai miqcd de langi carte decat cu fofa.

. Trece la r6ndurile scrise.Se uitd la desenele ingilbenite.Silabiseqte cuvinte.lntoarce paginile usor gi mig5los.Citegte propozitii.O leagdni ca pe un bebe inainte sd o aqeze inapoi in raft.Citeqte singurd o poveste de aproape trei pagini.

I Nu se sinchisegte de mirosul cdrtii.O cite$te cu tot mai multi atentie.

58. Cum crezi ci iqi di seama cartea, la inceput, ci ,,are de-a face cu o cititoare lipsitide orice experienfi, nesigurS, leneg;, delisitoare"?

59. Dirijorul te inviti si te gendegti la propriile obiceiud de lecturi gi si bifezipagii pe care ii parcurgi sau nu atunci cind citegti.

Strategie de lecturi

DaCitesc informatiile esentiale despre carte de pe copeita gi pa-gina de titlu (de prezentare).Iac pledictii pe baza aspectului, a tidului gi compar cu ceeace descopir in text.Citeschecitesc tot textul intr-un fitm moderat. :Vi gandesc doar la ceea ce citesc.incerc sd-mi imaginez universul plezentat ln text. . -Caut in dictionar sensul cuvintelor necunoscute.imi pun intrebdri in legeturd cu ideile textului.Sc u observatii variate intr-o fige de lecturA. ;.Folosesc cunoqtinte din diverse domenii pentru a intelege maibine textul.

Nu

192

Incerc sd identific tipul de text, genul, specia literara etc.Scriu diverse texte despre ceea ce citesc (rezumat, iurnal delecturi, compuneri creative etc.).

Schimb idei despre carte cu alg cititon.

Caut informalii suplimentare despre carte gi autor

Compdr texful cu altele citite de mine.

incerc si fac obsewafi cu privire la stilul original at scditom-lui (are umol, e ironic, foloseqte desene etc.).

Jin r.1ir jumal al lecturilor mele.

Am gdji de carte (nu ii ptez paginile nu o pitez e etc.)

Da

Unftarea .r.. -..

Nu

60. Daci vrei si fii risplitit cu paffumuri am4itoare atunci cSnd te pierzi in cird,transcrie o etapi din strategia de lecturi pe care nu o respecli gi noteazi indreptul ei titlul ci{ii in care te g6ndeqti s-o aplici.

Ce vei aplica In ce carte

61. Final de drum! Pentru a rimane cu amintiri vii despre aceasta calitode,Scriitorul te indeamni si ie intorci la inceputul capitolului gi si reveziexetciliile lucrate, astfel incet si po$ scrie tiduri, dar qi nume de autori in hartalecturii, impn4iti in doui continente: continentul ciltilor romAnegti 9icontinentul cdr,tilor din lite.aturi striine.

Harta cilitoriilor mele prin cir,ti

r93

62. Criticul.te sfituiegte si ifi faci un portofoliu pentru a schita propda epopee alecturii (Colectionarul spune si foloseqti dicfionarul sau strategiiie invi,tate dela el,_daci nu inlelegi temenul). Bifeazi ce ai deja ,,in propriitate,, (ca Mi!u),astfel incat sA incepi o Carte cu jucdrii (sau cum se va numi...).

Jurnale de lecturiHdrfi de lecturdDesene pe baza cdr$lorReclame

Informatii despre autoriTexte scrise de mine

Strategii de lecturd sau de scriereFipe de lucru pentru lectur; sau scriere

, Mai am

db194

Surse bibliografie

JOCUIi

Aoenturile lui Tom Sazuyer - Mark Twain (in traducerea autoarelor)locul de nonpte Robert $erban (vol. Care-i fnza cu cititul? ) Liviu Papadima (coold.),

Editura Arthur, 2010Ckntl mi aei intilni - Rebecca Stea4 Editura Arthur, 2013Aik gi mercenatii - Ioana Nicolaie, Editura Althur, 2013PoL,este cu oi - Tudor Arghezi in (vol. Cartea cu jucdrii), Editcta Arthur, 2013BirAflul di11 Lund - Grace LiIL Editura Arthur, 2013Insula Delfinilor Alba;f/i - Scott O'Dell, Editura Arthur, 2013Alice in T,ara Minunilor - Lewis Carroll, Editura Art, 2010E.raoii - Simona Popescu, Editura Polirom, 2011,focari - Ana Blandiana (vol. Aventurile lui AryagicL Editlrar]iJmarlitas, 2008

Timp pieldut, timp ciigtigat

De ce trece timpul tncet cAnd orei sd treacd repede? Claudia Hamm or,d lvol. intrebiri fiaride la cei mici... la care rdspund nigte onmeni foarte importanti), Editura Humanitas, 2013

Uama fantomd - Norton Juster, Editura Arthur, 2013Mdsura luqurilor - Atdrew Robinson, Editura Alt, 2008Pooestea unchiului Shelby despre Lafcadio, leul care nu s-a ldsat pdgubaq, de

Shel Silversteio Editura Althur, 2013CuriozitAfi despre lei

Sirbitori de iarnd

La PoIuI Nord Marin Sorescu (vol. Unde fugim de acasd? ), Editura Arthur, 2014Mdsura luqurilor - Andrew Robinson, Editura Art, 2008Spdrgdtorul-de-Nuci - E.T.A. Hoffmann, Editura Poseidon, 2012Stubetorile diferitelor religiiGalgeturi de ini s,i de azi - Robert $erban (vol' Care-i faza cu cititul?) Editura Arthut 2010Legend& lui Mot Crdciun it Crdciunul, Studiu etnog/afic - T:udot Pa/I.lllePooeste de Crdciun - Charles Dickent Editura Arthur, 2012IEureIe - George TophceanuWuI fluturclui (vol. Cetcul Mincino1ilor) - Jeal]. Claude Carridre, Editwa Humanitas, 2013

95

Bunele maniere nu se demodeazi

Monente Qi schite. Nuoele gi pouestiri - lon Luca Caragiale, Editura Litera,

_ colecfia Biblioteca pentru too 2010In ifltimitatea secolului 19 - Ioana PArvulescrt Editura Humardtas, 2005Codul bunelof fianierc ast;izi - Aurelia Marinescu, Editura Hum anitas,2012Vocabularul - Tud.or Atghezi (vol. Curtea cu iucdrii), EditLrra ArtllL.tt,201.3la colf - Tudor Arghezi (vol. Cartea cu jucdlii), Editura Arthur, 2013Cheile - TJJdot Arghezi (vol. Cartea cu juciilii), Editura Arthur, 2013CeI mai msre Gulliuer - Gellu Naum, Editura Arthur, 2013

Invitatie in lumea basmului

Voinicul cel cu cartea ln mfutd ndscut - PeEe lspirescu (vol. Basmele romanilor), EdituraCurtea Veche, 2010

Ingeri, zmei gi joirudrife: mitologie yopulard pe tnlelesul copiilor - C. Mihalache, A. PascqC. Manolache, C. Voicild, Editura Humaritas, 2010

Dictionar de simbolurl - J. Chevalier, A. Gheerbrant (coord.), Editula Polirom, 2009Poezii - N4ihai Eminescu, Editura Litera, colectia Biblioteca pentru toti, 2010Zmeule, nenorocitule! - Marin Sorescu (vol, Und.e fugim de-acasLi?), Editura Arthur, 2014BdtrAnd d,in Lund. -Grace Lin, Editura Arthur, 2013

Cilitori, cilitodi

Geaffiantanul - Ttdor Arghezi (voL Cartea cu jucdrii), EditiJJta Arthur, 2013Miraculoasa cdldlorie a lui Edward Tulane - Kate Dicamilo, Editura Arthur, 2013PdmAntuI gi o parte din soare - Marin Sorescu (vol. Unde fugim de^ausd?),

Editura Arthur, 2014lim Ndsturel qi Lukas, mecanicul de locomollori - Michael Ende, Editura Arthur, 2013l.urnal de lecturd - loana PArvulescu, Editura Arthur, 2013Intt-o catte - Laura Grinberg (vol, Care-i faza cu cititul?) Liviu Papadima (coord.),

Editura Arthur,2010Arik ql mercenarii - loana Nicolaie, Editura Arthur, 2013Cartea care mirbea urdf - Caius Dobrescu (vol. Care-ifaza cu cillltl?) Liviu Papadima

(coold.), Editura Arthur, 2010

195

Cuprins

Unitatea 1: Jocuri

Auen turile lui Tom Saiuyer - Mark Twainlocul de noapte -Robert $erbanCAndmdpeii AIni - Rebecca SteadArik qi merceoarii -Ioana NicolaiePooeste cu oi -Tudot ArgheziBdtrdnul din Lund. -GraceLitInsula Delfinilor Albatlr"i - Scott O'DellAlice tn Tara Minunitor - Lewis CarrollEruoil - Simona Popescrr/ocazl - Ana Blandiana

Unitatea 2: Timp pierdut timp caqtigatDe ce trece timpul incet chnd orei sd treaci repede? - Claudia Hammond . . . . . , _ . . _ . .Uama fafitomd -Norto luster

5

71518

21

25Ta

Articolul de dic$onar

36

36374953Mdsura lu(uilor - Andrew Robinson

Pooestea unchiului Shelby despre htfcadio, I*al care nu s-a Ldsat pdguba1 _Shel Silverstein

Curiozi taH desprelei . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Unitatea 3: Stubitori de iami

La Polul Nord -Maitn Sorescu . . . . . . - . . . . , . . . . . . . . . , . . . . . . 67Mdqufn luctuilor - A;adrew Robinson . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . ZOSdrb;tori le diJeritelor religii .......... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2ISpdrgitorul-de-Nuci - E.T.A. Hoffrnanr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Gadgetur i d.e ier i q i d.e azi - Robert $erban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Legenda lui Mog Crdciunin Crdciunul. Sht-diu etnografrc .tudorpamfi7e.

. . . . . . . . . . g6Col inde . . - . . . . . . . . _. . . . . . . . . . . . . . . . . 88Pooeste de Crdciun -Cl tar les Dickens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g9Iepurele GeorgeTopirceanu . . . . . . . . . , . . . . . . . . . , , . . . . . . I02Vsul Jluturelui (vol. Cercul Mincinopilor) -JeanClaude Carridre . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

Unitatea 4: Bunele maniere nu se demodeazi

Trex de pldcere -IonLuca Caragiale . . . . . . .In ifilimitutea secolulul 19 - Ioana pArvulescuCotlul bunelor maniere dst4zi - Aurelia MarinescuVocabularul - I:odor AtgfeziLa col! - Iudor Arghezi . . . . . - . . . - . . . - . . . -Cheiie - Tudor Arghezi . . . . . . . - . . . . . . . . . . . .

intr-o carte -Laura Cr i inberg. . . . . . . . . . .Cartea care mirosea ur6.t - Caius DobresLru

CeI mai mare Gullioer - Geltu Naum

Unitatea 5: Invitatie in lumea basmului

Unitatea 6: CAHbri, cilitorii

lim Ndsturel gi Lukas, mecanicul de locomotiod- Michael Ende]umal de lectard -\oaaa P6nrrlescu

106

1.071.09113t281281.29130

133Uoifl icul cel.cu cafteT ttu mand ndscut -pettelspiescu ...............Ingpn,^zfier lt totmdtile: nitologi" Wulari pc intetcsul copiilot _ C. MihaJache,

A. Pascu, C. Manolache, C. VoiciHDiclionar tu simbotui- r. ch*"tt ;;. a;;;.;i;;;;;.i. . . . . . . : . . : . . . . . . . . .Luceafdrul -MthatEminesco .......

i"s;;;;-j;i*t t;,;;;,:#;:r;;;r:;;ffi""pi,r,,-i-ri'."r "n,

"' 134A. Pascu, C. Manolache, C. VoiciH

Dirt ionardesimbotui-r.ch*"tt;; .a;;;.; i ; ; ; ; ; . i . . . . . . . : . . . . . . . . . . . .113Luceafdrul -MthatEminesco .......zmeule, nenorocitule!- Marin sorescu

' ' ' ' ' ' ' ' ' 159

Bdtuan din Lund - Grace Lin . . . . - . " 160

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

G-eam.anlanul -Ttrdor Arghezi . -... -...Pimdntul ti. o parte dift soare - Marin Sorescu

166

1661761781811.82

.. . . . . . . . . . . . . .190

dbTH{El'lffiloaded !rySfat50