CARACTERIZARE

HIDROGEOGRAFICĂ A

BAZINULUI RÂULUI

LĂPUȘNA

Chișinău 2018

2018

AO ECOCONTACT

1

CUPRINS

Nr. Capitol Denumirea Pagina

GLOSAR DE TERMENI 2

1 RELIEFUL 3

2 CLIMA 9

3 SOLUL 13

4 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ 15

5 RESURSELE DE APĂ 22

6 UTILIZAREA TERENURILOR 28

7 APROVIZIONAREA CU APĂ 30

8 CALITATEA APEI 33

CONCLUZII 45

BIBLIOGRAFIE 46

2

GLOSAR DE TERMENI

AGRM Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

CCO Consum Chimic de Oxigen

CMA Concentrația Maximă Admisibilă

GIS Sistem Geografic Internațional

SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat

3

1. RELIEFUL

Relieful, ca formă, altitudine și pantă condiționează modul de șiroire a apelor, adică influențează

modul de curgere a apei prin formele sale liniare negative. Cunoașterea principalelor particularități

ale formelor de relief din bazinul de recepție înlesnește analiza și înțelegerea regimului scurgerii

râului, ca factor ce participă la formarea resurselor de apă într-un anumit teritoriu. De asemenea,

formele de relief influenţează și pierderile de scurgeri, de exemplu, prin reținerea apei la suprafață.

Bazinul de recepție a râului Lăpușna este situat în Podișul Codrilor și Podișul Moldovei de Sud

(partea inferioară). Are o formă alungită de la Nord spre Sud (Figura 1, Anexa 1). Bazinul de

recepție are o suprafață de 483 km2 [1].

Aplicarea tehnologiilor GIS, care folosesc modelul numeric gratuit al terenului cu o rezoluție de

35 m, ne oferă cifra de 494 km2.

Figura 1. Poziția fizico-geografică a bazinului râului Lăpușna

Relieful bazinului de recepție este cuprins între altitudinile absolute de 390,26 m și 15,51 m,

Sistemul Baltic {formă de măsurare} (Figura 2). Altitudinea medie a bazinului este de 154,92 m.

Unele date bibliografice însă, indică 160 m [1].

4

Figura 2. Relieful bazinului de recepție al râului Lăpușna

În relieful bazinului râului Lăpușna predomină altitudinile cuprinse între 150 și 200 m cu o

suprafață de 139.6 km2, ceea ce constituie 28.3% din aria totală (Figura 3). Altitudinile înalte de

peste 350 m, situate la cumpăna de apă, ocupă doar 5 km2 sau 1,02% din suprafața bazinului. Cele

mai înalte cote se observă în cursul superior (la cumpăna de apă), pe ambele părți ale bazinului și

în partea Centrală de Est, iar cotele minime pot fi observate nemijlocit, în lunca Prutului.

5

Lungimea bazinului constituie 59 km, iar lățimea medie – 8,2 km [1].

a b

Figura 3. Hipsometria bazinului de râului Lăpușna:

a) hartoschema repartiției altitudinilor în relieful bazinului;

b) suprafețele ocupate de diferite altitudini în bazinul râului

Panta medie a bazinului constituie 6° (Figura 4), iar panta maximă determinată constituie 29,5°.

În bazin predomină suprafețe ocupate de pantele domoale cu înclinația de la 0 la 5°, care ocupă o

suprafaţă de 227 km2 sau în jur de jumătate din aria bazinului – 45.9%. Pantele cuprinse între 5°

și 10° ocupă o suprafață de 184 km2 sau 37.2% din aria bazinului. Pantele relativ abrupte, peste

10°, ocupă suprafaţa de 83 km2, ceea ce constituie 16.9% din bazin.

Partea Centrală de Est este mai puternic dezmembrată de vâlcele adânci și ravene.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

sub50

100 150 200 250 300 350 peste350

sub 50 100 150 200

250 300 350 peste 350

6

Este evident că pantele înalte ocupă cele mai mici suprafețe din bazin, marea majoritate a căruia,

cu pante medii și mici, reprezintă un relief de câmpie slab ondulat. Chiar și la cumpăna de apă, în

partea Centrală și inferioară a bazinului, pantele sunt sub 5°, datorită înclinației generale a

reliefului cu altitudini mici, spre lunca Prutului. Cumpăna de apă, în partea de Vest, este bine

conturată cu versanți abrupți ai dealurilor.

Datorită formelor de relief cu pante mici și medii, adică datorită pantelor lente, majoritatea

bazinului poate fi valorificată în agricultură sau în alte ramuri ale economiei naționale.

a b

Figura 4. Repartiția pantelor (gradelor) în bazinul râului Lăpușna:

(a) suprafețele ocupate de diferite pante

(b) histograma repartiției suprafețelor

Expoziția versanților reprezintă o caracteristică adițională a reliefului bazinului (Tabelul 1,

Figurile 5, 6). În harta din Figura 5, culorile care reprezintă o anumită expoziție se repetă și respectă

intenționat gama culorilor calde și reci, pentru a delimita mai bine versanții umbriți de cei însoriți.

La analiza vizuală a acestei hărți se observă o pondere mai mare a versanților însoriți.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

sub 1 1-3 3-5 5-10 10-20 peste25

7

Fig. 5. Repartiția spațială a expoziției versanților în bazinul râului Lăpușna

În repartiția spațială a expoziției versanților din bazinul râului Lăpușna predomină versanții cu

expoziție Estică – 104,3 km2, sau 21,11%, fiind urmați de cei cu expoziție Sud-Vestică – 89,2 km2,

sau 18,05%. Aceasta se observă clar în Figura 5, unde se conturează clar direcția Est – Sud-Vest.

Ariile cele mai mici sunt ocupate de suprafețe orizontale – 0,4 km2 sau 0,08%.

8

Tabelul 1

Expoziția versanților în bazinul râului Lăpușna

Expoziția versanților Aria, km2 Ponderea, %

Orizontală 0.4 0.08

Nordică 25.4 5.14

Nord-Estică 58.6 11.85

Estică 104.3 21.11

Sud-Estică 56.1 11.36

Sudică 49.9 10.10

Sud-Vestică 89.2 18.05

Vestică 76.9 15.56

Nord-Vestică 33.4 6.75

Figura 6. Repartiția suprafețelor ocupate de versanți cu diferită expoziție în bazinul râului Lăpușna

În partea superioară a bazinului de recepție văile afluenților sunt adânci, înguste, cu versanți

abrupți. Bazinul este constituit din roci sedimentare de vârstă neogenă [1].

Valea râului este slab șerpuitoare, în formaa literei „V”, lățimea medie fiind de 2-3 km, lățimea

maximă de 5-6 km, iar lățimea minimă de 1,3 km, (la 0,2 km aval de s. Cristești). Versanții sunt

concavi, rareori convecși, dezmembrați de vâlcele și ravene, predominant abrupte și moderat

abrupte, cu înălțimea de 80-120 m (înălțimea maximă fiindde 233 m, lângă s. Pașcani, iar înălțimea

minimă de 51 m, la 2 km aval de s. Voinescu) [1].

Așadar, dezmembrarea verticală înaltă a reliefului condiţionează concentrarea rapidă a scurgerii

în albia râului Lăpușna şi a afluenţilor săi interminenţi şi efemeri. Acest fapt favorizează

producerea indundaţiilor rapide în bazinele mici de recepție (sub 50km 2).

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0Nord

Nord-Est

Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

West

Nord-West

9

2. CLIMA

În acest capitol ne vom axa pe analiza temperaturilor și a precipitațiilor. Cantitatea, forma și

intensitatea precipitațiilor căzute influenţează volumul scurgerii și regimul hidrologic al cursurilor

de apă (inclusiv al râurilor).

Pentru efectuarea analizei s-au utilizat datele măsurătorilor realizate de Direcția Meteorologie a

Serviciului Hidrometeorologic de Stat la 18 stații meteorologice din Republica Moldova. S-a

utilizat perioada de observații de 30 ani: 1980-2010. Modelarea s-a realizat prin aplicarea

formulelor de regresie, obținute prin utilizarea constantelor de latitudine și longitudine geografică,

cotelor de relief și variabilelor fenomenelor analizate. Rezultatele obținute au permis

cartografierea parametrilor analizați.

Temperatura medie anuală, a lunilor de vară și a lunilor de iarnă este prezentată în Figura 7.

a b c

Figura 7. Repartiția spațială a temperaturilor medii:

a) temperatura anuală b) temperatura de iarnă c) temperatura de vară

Temperatura medie anuală din Republica Moldova este 9.6°C. Valoarea medie din media anuală

din bazinul râului Lăpușna este de 9.7°C, minima și maxima sunt de 8.5°C și repectiv 10.4°C.

10

Temperatura medie a lunilor de iarnă, în Republica Moldova, constituie -1.4°C. Media

temperaturilor de iarnă din bazinul râului Lăpușna este de -1.3°C, minima și maxima sunt de -

2.3°C și respectiv -0.7°C.

Temperatura medie a lunilor de vară, în Republica Moldova, constituie 20.6°C. Media

temperaturilor de vară, în bazinul râului Lăpușna este de 20.8°C, minima și maxima sunt de

19.7°C și respectiv 21.5°C.

Datorită poziției bazinului râului în apropiere de centrul țării, temperaturile anuale de iarnă și de

vară din bazin, practic, coincid cu mediile din țară.

De menționat că în repartiția temperaturilor se observă două legități: cea latitudinală, atunci când

temperaturile scad de la Sud spre Nord și cea orografică, atunci când temperaturile atmosferice

scad în raport cu creșterea altitudinii. Cele mai înalte temperaturi se manifestă de-a lungul părții

inferioare a văii râului, iar cele mai mici, pe cumpenele de apă, în vârfurile dealurilor.

De rând cu temperaturile medii anuale, o importanță semnificativă a elementelor climatice o

prezintă stratul evaporației, care s-a calculat prin aplicarea modelului Loboda [2, 3] (Figura 8).

Figura 8. Stratul evaporației maxime, mm din bazinul râului Lăpușna

11

În medie, stratul evaporației maxime, în Republica Moldova, constituie 900 mm. În bazinul râului

Lăpușna acest strat este de 912 mm, puțin mai înalt decât media pe țară. Valorile minime și maxime

ale evaporației din bazin constituie 827 mm și 967 mm. În repartiția spațială a evaporației se

respectă aceleași legități ca și în cazul temperaturilor.

Cantitatea de precipitații căzută pe teritoriul Republicii Moldova, constituie, în mediu, 532.7 mm.

În bazinul râului Lăpușna această valoare constituie 528 mm și aproape coincide cu media pe țară

(Figura 9). Valorile maxime și minime din cantitatea medie anuală de precipitații, în bazinul râului

Lăpușna, constituie 481 mm și 606 mm.

a b c

Figura 9. Repartiția spațială a precipitațiilor medii:

a) temperaturi anuale b) temperaturi de iarnă c) temperaturi de vară

Cantitatea medie de precipitații, pe țară, în lunile de iarnă, constituie 86.3 mm, iar în bazinul râului

Lăpușna această valoare este de 87.09. Maxima din precipitațiile medii de iarnă constituie 102.6

mm, iar minima este de 77.7 mm.

12

Media precipitațiilor de vară constituie 197.3 mm pe teritoriul Republicii Moldova, iar aceeași

valoare în bazinul râului Lăpușna este de 192.5 mm. În medie, valoarea maximă precipitațiilor de

vară aici constituie 213.0, iar minima este de 180.4 mm.

În repartiția spațială a precipitațiilor se observă clar influența orografiei (odată cu altitudinea crește

și cantitatea de precipitații) și mai puțin a latitudinii geografice, în timp ce influența longitudinii

este neînsemnată. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în partea superioară a bazinului râului

(zona principală de formare a scurgerii) și pe cumpăna de apă. Cantitatea minimă de precipitații

cade în partea sudică a râului și de-a lungul văii sale.

În concluzie, condițiile climatice din regiune favorează următoarele riscuri:

1. Inundații rapide, generate de ploi torențiale

Bazinul râului Lăpușna este situat într-o zonă cu risc sporit de precipitații abundente în perioada

caldă a anului. Aceste precipitații abundente pot cauza inundații rapide, caracteristice bazinelor

râurilor mici (50-100 km/2), așa cum este și râul Lăpușna. Inundațiile, suprapunându-se, pot

distruge construcțiile hidrotehnice avariate, sporind riscurile inundațiilor masive, așa cum a fost,

de exemplu, inundația din august 1994, soldată cu spargerea lacurilor în cascadă.

Ploile torențiale, aversele sunt precipitațiile, cantitatea cărora depășește 50 ml/zi, timp de 24 de

ore. În caz de asemenea precipitații, riscul de producere a inundațiilor este iminent.

Totuși, unica luptă pentru a evita riscurile sus menționate sunt măsurile preventive, adică

prognozarea, avertizările și respectarea recomandărilor instituțiilor responsabile. De ex.,

interzicerea construcțiilor capitale, modificarea infrastructurii în lunca râului - teren care este

supus riscului de inundății 100%. Aceste măsuri de prevenire trebuie realizate pe teritoriul dinspre

satul Lapușna în aval.

2. Seceta

Schimbările climatice duc la accelerarea și intensificarea derulării fenomenelor, adică inundațiile

devin mai frecvente și mai acute, respectiv secetele au aceeași frecvență.

Principala măsură de prevenire a daunelor condiționate de secetă este planificarea și realizarea

rațională a lucrărilor agricole.

După cercetările realizate, s-a constat că o data la 5 ani va exista o secetă dură; o dată la 2 ani, o

secetă puternică și, practic, în fiecare an avem perioade secetoase. Se recomandă plantarea fâșiilor

forestiere pe versanți și naturalizarea luncilor. Lunca râului trebuie sa fie naturală, cu pajiște sau

să fie plantați arbuști. Măsuri de recomandare privind combaterea secetei reprezintă adaptarea prin

colectarea apei de ploaie și utilizarea acesteia, exlusiv, pentru agricultură, precum și respectarea

asolamentelor. O altă recomandare ar fi re-orintarea agriculturii tradiționale spre specii rezistente

la secetă.

13

3. SOLUL

Din punct de vedere al analizei resurselor de apă, solurile prezintă interes prin textura lor. De aici

derivă permeabilitatea și rezistența la eroziunea de suprafață. Harta solurilor a fost preluată de pe

www.geoportal.md [4] (Figura 10).

Figura 10. Textura solului în bazinul râului Lăpușna

Cele mai rezistente la eroziune sunt solurile lutoase și argiloase, ele fiind și cele mai puțin

permeabile. Cele mai slab rezistente la eroziune și mai permeabile sunt solurile nisipoase. În

bazinul râului Lăpușna, din datele prezentate în tabelul 2, rezultă că solurile sunt predominant

rezistente la eroziune și slab permeabile.

14

Tabelul 2

Textura solurilor din bazinul râului Lăpușna

Soluri Aria %

luto-argiloase, lutoase 362 78.3

argilo-lutoase, luto-nisipoase 66 14.3

argiloase mediu și fine, nisipo-lutoase și nisipoase 34 7.4

Total 463 100.0

Din punct de vedere al tipurilor de sol, în bazin sunt prezente soluri cenușii de pădure, iar în văi –

aluviale, cu solonceacuri [1].

15

4. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Parametrii principali ai bazinului de recepție Lăpușna s-au indicat în capitolul 1. Bazinul râului

este puțin asimetric (figura 11).

Figura 11. Graficul creșterii suprafeței bazinului de recepție al râului Lăpușna

Coeficientul de asimetrie a bazinului care reprezintă raportul dintre diferența ariilor de dreapta și

stânga către suprafața bazinului constituie 0,16. Aria malului drept este de 208 km2, iar a celui

stâng, puțin mai mare, de 286 km2.

Coeficientul de dezvoltare a cumpenei de apă, care reprezintă raportul lungimii cumpenei de apă

către lungimea unei circumferințe, a cărei arie este egală cu suprafața bazinului, constituie 2.85

km2. Înălțimea medie a bazinului și panta medie au fost prezentate anterior.

Analiza rețelei hidrografice, adică a hidrografiei, necesită niște precizări tehnice conceptuale.

Rețeaua hidrografică se bazează pe analiza valorilor parametrilor morfometrici: lungimi, lățimi,

cantitate, densitate, alți coeficienți relevanți. La baza acestor parametri se află niște indici

măsurabili, de exemplu lungimea râului, lacului etc. Dar în cazul dat, este necesară o metodologie

bine structurată, pentru stabilirea cu precizie a parametrilor.

Nu există criterii bine definite în legislația Republicii Moldova pentru identificarea izvorului

râului, în sens de origine (nu de ieșire a apelor subterane la suprafață). De asemenea, nu este clar

16

de unde începe un râu intermitent și care este locul precis unde ele se transformă în curs de apă

permanent sau invers. Nu este argumentat ce anume se consideră râu permanent și intermitent,

doar cu specificarea duratei curgerii apei prin albie. În fine, nu este stipulat nivelul de precizie în

măsurarea cursului de apă. Ne referim la hărți de o anumită scară (de exemplu, 50.000 sau 25.000),

care, în esență, deja reprezintă o hidrografie structurată. Așadar, fie se vor măsura lungimile prin

utilizarea imaginilor satelitare, fie se vor face ortofotoplanuri.

În acest Studiu, autorii au utilizat imaginile ortofoto din anul 2007, pentru vectorizarea albiilor.

Gradul de precizie a vectorizării poate fi exprimat prin scara la care s-a lucrat – între 1:1000 și

1:2000. Determinarea cursurilor de apă permanente a fost posibilă prin prezența albiei, iar a

cursurilor intermitente, prin lipsa unei albii bine conturate, dar cu vegetație în formele liniare

negative de relief, sau în urma cursului de apă bine conturat pe imagine.

În lucrarea dată nu se pretinde o delimitare bine definită și argumentată prin cadrul legal al

cursurilor de apă permanente și intermitente, dar considerăm că varianta propusă de autori, chiar

dacă este subiectivă, este net superioară celei indicate pe hărțile topografice la scara 1:50.000,

deoarece în procesul de vectorizare ne-am condus de principiile hidrologice și acuratețea

prezentării rețelei hidrografice.

Rețeaua hidrografică a râului Lăpușna (Figura 12) este constituită din 20 de cursuri de apă

permanente și 198 de cursuri intermitente, cu o lungime totală de 429,4 km, precum și din 142 de

acumulări de apă (lacuri de acumulare, iazuri, heleșteie și bazine de apă). Densitatea rețelei

hidrografice constituie 0,87 km/km2. Mai exact, densitatea cursurilor permanente este de 0,28

km/km2, iar a cursurilor intermitente, de 0,59 km/km2 (tabelele 3 și 4). Suprafața totală ocupată de

oglinda acumulărilor de apă constituie 4.23 km2, sau 0,85% din suprafața bazinului de recepție.

Această cifră nu coincide cu datele utilizării terenurilor (le vom prezenta în continuare), deoarece

este mai precisă, fiind obținută din surse mai recente (otofotoplanurile folosite sunt din anul 2007,

iar utilizarea terenurilor, din anul 2004).

Tabelul 3

Rețeaua hidrografică a bazinului râului Lăpușna. Date de sinteză

Lungimea cursurilor de apă,

km

Lungimea cursurilor de apă

permanente, km

Lungimea cursurilor de apă

intermitente, km

429,4 138,1 291,2

Densitatea, km/km2 Densitatea, km/km2 Densitatea, km/km2

0,87 0,28 0,59

17

Tabelul 4

Numărul cursurilor de apă permanente și intermitente, și lungimea totală a lor

Cursuri

de apă Nr.

L.

km

Cursuri de apă

permanente Nr. L. km

Cursuri de apă

intermitente Nr. L. km

peste 10

km 5 123 peste 10 km 1 70.2 peste 10 km 0 0

5-10 15 96.8 5-10 4 27.8 5-10 9 52.6

1-5 67 149 1-5 10 36.8 1-5 78 180

sub 1 km 114 60.0 sub 1 km 5 3.29 sub 1 km 111 58.4

total 201 429 total 20 138 total 198 291

În bazin există doar un singur curs de apă permanent cu o lungime peste 10 km. Acesta este râul

Lăpușna, cu o lungime de 73,4 km și 4 cursuri permanente cu lungimi între 5 și 10 km. Din râurile

intermitente, doar 9 au lungimi cuprinse între 5 și 10 km. De menționat că râurile permanente

încep cu cursuri de apă intermitente.

Prezența unui număr mare de cursuri intermitente se datorează condițiilor climatice specifice

regiunii, nu numai în bazinul râului Lăpușna. Vara, râurile seacă din cauza temperaturilor și

evaporației înalte, în timp ce iarna, fie îngheață până la adîncime maximală, fie nu au scurgere din

cauza temperaturilor negative.

18

a b c

Figura 12. Rețeaua hidrografică din bazinul râului Lăpușna:

a. rețeaua totală b. rețeaua cursurilor de apă permanente c. rețeaua cursurilor de apă intermitente

Râul Lăpușna își ia obârșia de pe versantul de Sud-Est al dealului Cheatra, la altitudinea de 352,8

m, dintr-un iaz mic cu o suprafață de 0,1 ha, la o distanță de 195 m de la drumul republican R25

și 1,6 km spre Est de s. Șendreni, raionul Nisporeni (Figura 13).

Râul debutează la altitudinea de 19,7 m în râul Prut, la 500 m distanță spre Nord de s. Tochile-

Răducani, raionul Leova.

Lungimea râului constituie 73,4 km, din care partea superioară a râului cu o lungime de 3,53 km

reprezintă un curs de apă intermitent.

19

Figura 13. Obârșia râului Lăpușna (imagine de pe ortofotoplan, geoportal.md, 2007)

Căderea râului constituie 333,1 m. Profilul longitudinal al albiei râului (Figura 14) are o formă

concavă, tipică pentru majoritatea râurilor de câmpie. Chiar și în profilul acestui râu mic de câmpie

putem distinge convențional partea superioară a albiei cu pante mari, medie – cu pante medii și

cursul inferior cu pante mici. Parametrii acestor sectoare sunt indicați în tabelul 5 și în Figura 14.

Tabelul 5

Căderea albiei râului Lăpușna pentru diferite sectoare

L. km H. m L. km H. m L. km H. m

0 353 5.5 149 20.5 81.0

5.5 149 26.0 81.0 73.68 19.7

ΔH, m 204 ΔH 68.0 ΔH 61.3

Δh, m/km 37.04 Δh, m/km 3.32 Δh, m/km 1.15

20

Tabelul 6

Panta albiei râului Lăpușna pentru diferite sectoare

L. km H. km L. km H. km L. km H. km

0 0.353 5.5 0.149 20.5 0.081

5.5 0.149 26 0.081 73.68 0.020

ΔH, km 0.204 ΔH, km 0.068 ΔH, km 0.061

I, % 0.370 I, % 0.033 I, % 0.011

I, ‰ 3.70 I, ‰ 0.33 I, ‰ 0.12

Figura 14. Panta albiei râului Lăpușna. Cifrele 1-3 indică sectoarele distincte:

1. cursul superior 2. cursul mediu 3. cursul inferior al râului

Albia râului este barată în 7 locuri indicate în Figura 14, unde s-au format iazuri. Gradul de

colmatare a acestor iazuri este foarte înalt. Date sigure despre starea lor nu există la moment.

Albia majoră (lunca) este bilaterală, cu lățimea de 100-350 m, în aval de s. Lăpușna se lărgește

până la 570 m. Suprafața este netedă, uscată, cu vegetație de pajiște, constituită din argile

nisipoase. Pe sectoarele iazurilor secate, parțial este acoperită cu stuf. Lângă localități este

valorificată.

Albia este cu puține ramificări și predominant regularizată, canalizată. Coeficientul de sinuozitate

constituie 1,24 pentru tot râul, deci, din punct de vedere hidromorfologic, aceasta este puternic

modificată ca și corp de apă.

Pe sectorul de la s. Lăpușna, practic de la mijlocul râului, albia a fost adâncită artificial, dar acum

este complet colmatată. Ambele maluri în aval de s. Lăpușna sunt îndiguite prin diguri de protecție.

21

Viteza curgerii apei în puține locuri ajunge la 0,2 m/s. Lățimea albiei variază de la zeci de

centimetri în cursul superior, până la 3-5 m în cursul inferior. Datorită colmatării abundente, în

multe locuri este acoperită cu stuf.

În total (date din anul 2007), în bazin sunt 142 de lacuri de acumulare, iazuri și heleșteie, cu o

suprafață totală de 423 ha (4,23 km2), cele mai mari fiind Mingir cu 176.3 ha, Lăpușna cu 0.39

ha, iar restul fiind și mai mici. Date exacte, sau aproximative despre volumul de apă reținut în

aceste acumulări de apă nu există.

Este necesar de menționat că eroziunea pluvială și eoliană reprezintă două riscuri majore ale

degradării productivității solului în bazinul râului Lăpușna. Măsurile de combatere reprezintă acele

măsuri agrotehnice precum terasarea, plantarea fâșiilor forestiere pe versanți, împădurirea

terenurilor degradate a cumpenelor de apă și combaterea alunecărilor de teren, (Iurceni).

22

5. RESURSELE DE APĂ

Apele de suprafață

Râurile sunt un produs al climei. Scurgerea de suprafață (stratul scurgerii râurilor) în secțiunea de

închidere a bazinului de recepție reprezintă unitatea de exprimare a resurselor de apă (Figura 15).

a b

Figura 15.a. Stratul scurgerii medii multianuale; b. Scurgerea climatică

Scurgerea medie multianuală reprezintă un rezultat al modelării, în baza datelor măsurătorilor de

la posturile hidrometrice din Republica Moldova (Figura 15 a). Neajunsul acestei modelări constă

în faptul că ea nu reprezintă resursele reale, ci doar cele înregistrate, măsurate, adică acele resurse

de apă care au fost deja modificate antropic.

Scurgerea climatică reprezintă un produs teoretic, calculat în baza unui model matematic [2, 3].

Acest model se bazează pe bilanțul de apă hidrologic, Y=X-Z, stratul scurgerii (Y) reprezintă

diferența dintre precipitațiile căzute (X) și evaporația de pe aceeași suprafață (Z). Modelul exclude

23

din ecuație factorii locali, inclusiv și factorul antropic. În schimb, el ne descrie cum ar fi repartizată

scurgerea dictată de principalul factor, clima.

Între scurgerea climatică și scurgerea observată există o corelare strânsă (Figura 16), care ne

permite evaluarea și chiar prognozarea resurselor de apă, pe viitor [2, 3, 5].

Fig. 16. Funcția corelării scurgerii medii anuale măsurate cu stratul scurgerii climatice

Stratul scurgerii medii multianuale al râului Lăpușna constituie 22284340 m3/an sau 22,2 mil

m3/an, sau 45,1 mm. Debitul mediu multianual al râului Lăpușna, în secțiunea de închidere

constituie 0,7 m3/s. Acest volum modest nu poate asigura funcționarea eficientă a celor 7 lacuri de

acumulare create pe râu.

Stratul scurgerii unui râu constituie acel volum de apă scurs prin albia râului într-un an, care,

repartizat uniform pe suprafața bazinului său, va forma un strat cu o grosime anumită, exprimat în

mm.

Repartizarea scurgerii medii lunare, pe parcursul anului, în bazinul râului Lăpușna respectă

condițiile climatice (și bilanțul hidrologic) din aria studiată (tabelul 7, Figura 17). Odată cu

creșterea cantității de precipitații și scăderea evaporației, scurgerea este în creștere.

24

Tabelul 7

Repartizarea scurgerii râului Lăpușna în cadrul anului

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

W, % 6.3 14.5 31.6 14.2 11.3 3 1.6 1.9 3.2 1.8 5.1 5.5

W, mil

m3 1.40 3.23 7.04 3.16 2.52 0.67 0.36 0.42 0.71 0.40 1.14 1.23

Q, m3/s 0.045 0.102 0.223 0.100 0.080 0.021 0.011 0.013 0.023 0.013 0.036 0.039

Fig. 17. Repartizarea scurgerii râului Lăpușna în cadrul anului, W, mil m3

Lunile cu cea mai mare scurgere (din media anuală) sunt cele de primăvară: februarie-mai, când

alimentarea râului este dictată de topirea cuverturii de zăpadă și suprapunerea cu precipitațiile

căzute. În aceeași perioadă de timp evaporația este scăzută. În lunile de vară, datorită evaporației

maxime, condiționată de temperaturile înalte, scurgerea este mică. Spre toamnă scurgerea începe

a crește.

Activitatea agricolă din bazin diminuează scurgerea medie anuală cu 5 – 6%. Pe de altă parte,

ponderea intravilanului (localitățile) majorează scurgerea naturală cu 8-15%. Per ansamblu,

activitatea umană diminuează scurgerea medie anuală cu până la 20% [3].

Scurgerea maximă este dictată de ploile puternice. De regulă, acest fenomen se manifestă în

perioada caldă a anului, în lunile mai-septembrie. Maxima diurnă a precipitațiilor căzute în regiune

este de 93 mm, în Cărpineni; 92 mm, în Nisporeni și 115 mm în Leova. Debitul maxim pluvial

observat (după orizonturile apelor înalte) constituie 112 m3/s [6], „rezultat” al ploii puternice din

27-28 august 1994. Desigur, consecințele acestei ploi și inundații au fost drastice: lunca s-a inundat

complet, gospodăriile din luncă au fost afectate. Barajele unor iazuri au cedat, mărind dimensiunile

undei de viitură.

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

25

Scurgerea minimă se caracterizează prin secarea râului în cursul superior și mediu. În cursul

inferior, apa în albia râului băltește, iar în cursul inferior se menține din cauza remuului din râul

Prut.

Apele subterane.

În bazinul râului Lăpușna, conform datelor de la AGRM există 82 de sonde arteziene (Figura 18).

Sondele au fost forate în ani diferiți: 32 de sonde, până în anul 1970; 13 sonde, în anii 1971-1990;

25 de sonde, după anul 1991 și în cazul a 12 sonde nu există date despre anul forării acestora.

Figura 17. Debitul sondelor arteziene din bazinul râului Lăpușna, m3/zi

Reieșind din aceste date, debitul sumar constituie 317 m3/zi sau 0,007 m3/s sau 7 l/s. Așadar,

resursele de ape subterane de adâncime sunt foarte modeste, în timp ce despre resursele de ape

freatice (fântâni și izvoare), nu există date.

Calitatea apelor sondelor arteziene poate fi descrisă prin analiza câtorva indicatori: mineralizarea,

pH-ul și duritatea totală (Figura 18). Date despre duritatea totală lipsesc în cazul a 33 de sonde din

26

82, date privind gradul de mineralizare lipsesc în cazul a 38 de sonde, iar pentru 55 de sonde lipsesc

datele privind pH-ul acestora. Deși informația statistică referitor la calitatea apei nu este

disponibilă pentru toate sondele existente, totuși, în baza acesteia putem face unele concluzii.

a. 49 de sonde b. 44 de sonde c. 27 de sonde

Figura 18. Duritatea, grade germane

(a) mineralizarea, mg/l, (b) ph-ul (c) apele din sondele arteziene din bazinul râului Lăpușna

Conform cerințelor pentru apă potabilă, duritatea trebuie să fie sub 5 grade germane. Trei sonde

din cele verificate nu corespund cerințelor.

Principala concluzie ține de mineralizare: apa din sursele subterane nu este bună pentru irigare din

cauza gradului înalt de mineralizare. Din 44 de sonde analizate, în 37 mineralizarea depășește 2000

mg/l.

Conform cerințelor pentru apă potabilă, pH-ul trebuie să fie între 6,5-9,5. În bazinul râului, doar 2

sonde din cele verificate (în satul Mingir) nu corespund cerințelor unde pH-ul este peste 9,5.

În concluzie, se poate menționa că apele de suprafață (și anume scurgerea contemporană) nu

permit utilizarea apei râurilor pe larg pentru diferite necesități; cantitatea anuală necesară pentru

menținerea regimului hidric al râului Lăpușna este de 22 milioane m3.

27

Repartiția în cadrul anului respectă condițiile climatice (în special cele fluviale).

Deoarece impactul antropic diminuează scurgerea în bazinul râului Lăpușna până la 20%, se

recomandă sistarea oricăror lucrări de construcție a noilor lacuri de acumulare precum și

reabilitarea celor vechi existente pe albia râului. De asemenea, activitatea ar trebui limitată doar la

colectarea apelor pluviale pe segmentele posibile. Riscul major este că odată cu schimbările

climatice, resursele de apa ale râului se vor reduce. O recomandare pentru conservarea apelor este

minimalizarea impactului antropic, adică, să nu se pompeze apa din râu, să nu se construiască

lacuri de acumulare, să nu fie modificată albia râului prin canalizarea acesteia.

La început, curățirea albiei râului nu va avea un efect de lungă durată, deoarece scurgerea de

aluviuni de pe versanți este foarte înaltă și albia va fi înămolită foarte repede. Hidrologii consideră

că renaturalizarea albiei și a luncii, prin lichidarea construcțiilor hidrotehnice existente, este cea

mai bună măsură care poate fi întreprinsă, momentan. Totodată, este necesară respectarea

legislatiei cu privire la zonele și fâșiile riverane, respectarea regulamentelor de exploatare a

lacurilor de acumulare.

Cu referire la apele subterane:

Rezervele de ape freatice (fântâni, izvoare) se reduc continuu din cauza influenței directe a

schimbărilor climatice. Cu toate acestea, rezervele de ape subterane de adâncime sunt suficiente

pentru asigurarea necesităților curente ale populației.

Un risc aparte îl constituie compoziția chimică a acestor ape (de ex. gradul de mineralizare).

Majoritatea apelor pot fi folosite numai după o tratare prealabilă corespunzătoare. De asemenea,

trebuie efectuată monitorizarea și ținută evidența resurselor de apă la nivel local.

28

6. UTILIZAREA TERENURILOR

Bazinul râului Lăpușna nu prezintă o excepție în utilizarea terenurilor, per ansamblu, în Republica

Moldova. Gradul de valorificare în agricultură este foarte înalt. Terenurile arabile cu 17049 ha,

sau 35% din total, reprezintă „peisajul” principal al bazinului râului Lăpușna (Figura 19, 20, tabelul

8). Pe locul doi sunt situate viile cu 12727 ha, sau 26%. Doar viile și terenurile arabile ocupă peste

50% din teritoriul bazinului.

Figura 19. Utilizarea terenurilor în bazinul râului Lăpușna, %

Terenurile sub apă, livezile și spațiul intravilan (localitățile) ocupă, împreună, doar 10% din

teritoriu, sau 5178 ha.

Tabelul 8

Utilizarea terenurilor în bazinul râului Lăpușna

Terenuri Aria, ha Aria, %

Ape 520 1

Livezi 535 1

Intravilan 4123 8

Pășuni 6642 13

Păduri 7820 16

Vii 12727 26

Terenuri arabile 17049 35

1%

1%

8%

13%

16%

26%

35%

Ape

Livezi

Intravilan

Pasuni

Paduri

Vii

Arabil

29

Figura 20. Repartiția spațială a utilizării terenurilor în bazinul râului Lăpușna

Terenurile arabile ocupă, preponderent, partea de Sud și Centrală a bazinului; viile ocupă partea

de Nord; pădurile ocupă cumpenele de apă în partea de Nord și de Vest a bazinului.

Utilizarea agriculturii în exces duce la degradarea terenurilor. În ultimii ani, practicile agricole,

care au devenit tot mai intense, au dus la degradarea terenurilor. Ne referim aici la prelucrarea cu

pesticide și alte substanțe chimice în exces. Recomandăm respectarea măsurilor agrotehnice,

respectarea asolamentului, cultivarea plantelor multianuale, sporirea ponderilor ariilor împădurite,

respectarea legislației în privința declarării numărului de ovine, caprine și bovine; determinarea

suprafețelor terenurilor de pășunat, în dependență de numărul de capete – art. 13. alin. 3. Legea

440/1995.

30

7. APROVIZIONAREA CU APĂ

În bazinul râului Lăpușna locuiesc 35026 persoane (2017). Din punct de vedere administrativ,

bazinul este inclus în trei raioane (Anexa 2): Nisporeni, la Nord, Hâncești, în partea Centrală a

bazinului și Leova, în extrema de Sud. Pe teritoriul bazinului râului sunt 14 Comune, în timp ce

restul localităților sunt sate din cadrul comunelor. Localitatea cu cel mai mare sat, după numărul

de băștinași este Cărpineni, care numără 7537 locuitori (Figura 21, a).

a b

Figura 21. a. Numărul de locuitori în bazinul râului Lăpușna

b. Volumele de apă captate din sursele de suprafață

(http://www.statistica.md, http://apelemoldovei.gov.md)

31

Sistemul de raportare despre captările de apă din diferite surse are multe lacune. De aceea, nu toate

localitățile, primăriile, etc., raportează despre utilizarea apei pentru diferite necesități.

Din informația disponibilă la ”Agenția Apele Moldovei”, doar agenții economici din 16 localități

raportează despre felul în care este folosită resursa de apă (date nesigure). Pentru restul 6 localități

nu există date. Conform rapoartelor agenților economici, toată apa captată provine din surse

subterane, și se folosește predominat pentru irigare. Deci, apa din sursele de suprafață (râuri și

iazuri) nu se folosește, cel puțin nu există date statistice despre aceasta, deși, în cadrul expediției

realizate de A.O. EcoContact, în luna iulie 2018 au fost identificate activități economice

(agricultura în seră, folosirea unei stații de pompare, captarea pentru alimentarea cu apă potabilă

etc.) pentru care se folosește apa din sursele de suprafață.

În total, din surse subterane se captează anual 406.4 mii m3 sau 53.9 m3/an pe cap de locuitor. Cifra

este foarte modestă, dar aici trebuie să menționăm că sunt analizate doar datele raportate.

Informația despre alimentarea cu apă ne prezintă un „tablou mai optimist”, dar, la fel, cu multe

lacune (Figura 22).

a b c

Figura 22. Aprovizionarea cu apă în bazinul râului Lăpușna:

a. Lungimea apeductelor și a rețelelor de distribuție a apei funcționale, km;

b. Numărul populației conectate la sistemul de alimentare cu apă, persoane;

c. Numărul de locuințe conectate la sistemul de alimentare cu apă, unități

32

10 din 22 de localități, nu raportează, sau nu au alimentare centralizată cu apă. În rest, accesul la

alimentarea centralizată cu apă este satisfăcător. Menționăm că pentru alimentarea cu apă potabilă

se folosesc doar sursele de apă subterană.

Doar două din localitățile conectate la rețelele de alimentare cu apă raportează despre sistemele de

canalizare. Satul-comună Mingir are 5,5 km de rețele de canalizare la care sunt conectate 260 de

persoane din 118 locuințe. Satul Cristești are 2,3 km de rețele de canalizare la care sunt conectate

90 de persoane din 22 de locuințe. Ambele localități dispun de stații de epurare funcționale.

Din datele respective rezultă că în bazinul râului Lăpușna, practic, lipsesc sisteme de canalizare și

stații de epurare a apelor menajere.

Cu toate acestea, nu există un mecanism legal de raportare bine structurat privind utilizarea apei

din diferite surse. De asemenea, nu există un mecanism funcțional de eliberare a limitelor de

folosință specială a apei.

Recomandări: Contorizarea prizelor de apă și raportarea corespunzătoare despre folosirea

resursei de apă, monitorizarea eliberării autorizațiilor de folosință specială a apei, ținând cont de

schimbările climatice, monitorizarea bilanțului apei (apa disponibilă și apa care poate fi folosită).

33

8. CALITATEA APEI

Hidrochimia apei râului Lăpușna

Monitorizarea calității apei râului Lăpușna pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în 2

localități: în s. Lăpușna și în s. Sărata Răzeși [7].

Pe parcursul anului 2015 temperatura apei râului Lăpușna a variat, în perioada monitorizată, între

0,7-24,2ºC, transparența apei s-a încadrat între 3,0-17,0 cm, ambele valori-limită fiind măsurate la

secțiunea s. Lăpușna. Turbiditatea maximă a apei râului Lăpușna a fost măsurată în luna decembrie

la secțiunea s. Lăpușna (89,1 FTU). Valorile pentru pH-ul apei au oscilat în limitele 7,69-8,41 și

au atribuit apei râului Lăpușna clasa I de calitate (foarte bună).

Starea regimului de oxigen pentru acest bazin hidrografic a fost evaluată în baza datelor pentru

următorii parametri: oxigenul dizolvat și saturația acestuia, consumul biochimic de oxigen la 5 zile

și consumul chimic de oxigen cu bicromat. Concentrația oxigenului dizolvat s-a încadrat în limitele

clasei a IV-a (poluată) între 2,86-12,20 mgO2/l, valoarea minimă a fost depistată în luna august,

la secțiunea din s. Sărata Răzeși (anexa 2). Saturația oxigenului dizolvat a oscilat între 32-119%,

clasificând calitatea apei râului Lăpușna, ca poluată, la ambele stații de monitorizare. Consumul

biochimic de oxigen (CBO5) a obținut valori între 2,03-5,05 mgO2/l, maxima fiind determinată în

luna mai, la stația din s. Lăpușna. Conform acestui indicator, calitatea apei râului Lăpușna la cele

două secțiuni monitorizate trimestrial s-a atribuit clasei a II-a (bună).

În perioada de monitorizare 2013-2015 s-a observat o tendință de micșorare a concentrației

consumului biochimic de oxigen, ceea ce înseamnă că nivelul calității apei se îmbunătățește

(Figura 23). Consumul chimic de oxigen (CCOCr) s-a încadrat în limitele clasei a V-a de calitate

(foarte poluată), la secțiunea s. Sărata Răze, înregistrând indicele maxim de 120,0 mgO/l, în luna

noiembrie.

Conductivitatea medie a râului Lăpușna a constituit 2928 μS/cm la secțiunea din s. Lăpușna și

2773 μS/cm la stația din s. Sărata Răzeși. Mineralizarea a variat în limitele clasei a V-a, valoarea

maximă (2832 mg/l) fiind detectată în luna noiembrie, la stația din s. Sărata Răzeși. Concentrațiile

ionilor principali au variat în limitele: 80,2-192 mg/l pentru ionii de calciu; 77,8-195 mg/l pentru

ionii de magneziu; 128-319 mg/l pentru cloruri; 267-577 mg/l pentru ionii de sodiu și potasiu; 630-

1359 mg/l pentru sulfați.

34

Figura 23. Concentrațiile minime, maxime și medii ale oxigenului dizolvat și CBO5 în râul

Lăpușna, pe parcursul anilor de referință 2013-2015

Substanțele nutritive în râul Lăpușna, pe parcursul anului 2015, au căpătat valori de până la 1,15

mgN/l pentru azot de amoniu (s. Sărata Răzeși, 18.08.2015); pentru azot mineral au reprezentat

0,36-2,83 mgN/l; pentru azot de nitrit au atins 0,022 mgN/l, iar pentru azot de nitrat – 2,58 mgN/l,

maxima fiind depistată în luna mai, la stația din s. Sărata Răzeși. Fosforul mineral s-a încadrat în

limitele 0,056-0,423 mgP/l, maxima fiind detectată în luna august, la stația s. Sărata Răzeși.

Concentrația maximă a fosforului total a constituit 0,630 mgP/l, în luna decembrie, la secțiunea s.

Lăpușna.

Concentrația maximă pentru fenoli a fost de 0,004 mg/l, iar valorile depistate pentru produse

petroliere au variat în limitele 0,03-0,44 mg/l, valoarea maximă fiind determinată la secțiunea s.

Sărata Răzeși, în luna august. Calitatea apei râului Lăpușna, conform produselor petroliere, s-a

atribuit clasei a III-a (poluată moderat). Detergenții aniono-activi în apa râului Lăpușna au oscilat,

pe parcursul anului, între 0,01-0,04 mg/l, valoarea maximă a fost determinată la secțiunea s. Sărata

Răzeși, în luna august.

Din substanțele prioritare, în probele de apă din râul Lăpușna, au fost analizate metalele grele,

pesticidele organoclorurate și hidrocarburile poliaromatice. Valoarea maximă pentru fier total a

fost detectată la secțiunea s. Sărata Răzeși, în luna decembrie. Urme de zinc, mercur, plumb și

cadmiu, sub forme dizolvate, nu au fost detectate în mostrele prelevate, pe parcursul anului 2015.

Maxima pentru cupru dizolvat (3,20 μg/l) a fost măsurată la data de 18.12.2015, la secțiunea s.

Sărata Răzeși. Concentrația de nichel dizolvat a variat la secțiunea s. Lăpușna, în limitele 1,61-

3,42 μg/l, cu percentila 3,34 μg/l (clasa I). Pesticide organoclorurate nu au fost detectate în mostre.

35

În unele cazuri au fost depistate concentrații mici de HPA (antracen, cryzene, naftalină, fenantren,

piren), însă acestea nu depășesc limita primei clase de calitate, conform Regulamentului cu privire

la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, HG 890 din 22.11.2013. Totodată,

aceste concentrații ale hidrocarburilor aromatice nu depășesc CMA, conform Directivei

2013/39/UE.

Pe parcursul anului, odată cu monitorizarea sistematică a calității apei râului Lăpușna, au fost

depistate 69 de depășiri ale CMA, dintre care 1 caz de poluare înaltă, conform concentrației de

oxigen dizolvat.

Calitatea apei râului Lăpușna a fost poluată (clasa a IV-a) la secțiunea s. Lăpușna și foarte poluată

(clasa a V-a) la stația s. Sărata Răzeși. Totuși, conform datelor multianuale, calitatea apei râului,

la ambele secțiuni, rămâne a fi foarte poluată (Figura 24).

Figura 24. Calitatea apei râului Lăpușna, conform parametrilor hidrochimici investigați în

perioada 2013-2015

36

Hidrobiologia apei r. Lăpușna

Pentru râul Lăpușna, în anul 2015, a fost stabilit un program de monitorizare, prin supraveghere,

la secțiunile de monitoring din apropierea s. Lăpușna și s. Sărata Răzeși [8]. Pentru evaluarea

calității apei râului s-a prelevat câte o probă pentru bacterioplancton și zooplancton și câte 2 probe

pentru fitoplancton, clorofila ,,a”, fitobentos și macrozoobentos din secțiunea s. Lăpușna și câte 2

probe pentru fitoplancton, clorofila ,,a”, fitobentos și o probă pentru macrozoobentos în secțiunea

s. Sărata Răzeși.

Bacterioplancton. Bacterioplanctonul, în râul Lăpușna, a fost supravegheat prin analiza mostrelor

de apă prelevate vara (Figura 25). Numărul total al microflorei a variat în limitele 3,33 – 4,31 mln

cel./ml, cantitatea bacteriilor saprofite a oscilat în limitele 52,52 – 68,67 mii cel./ml, valoarea

maximă a acestor indici şi raportul minimal dintre ele (a : b=62,76) au fost fixate în apropiere de

s. Sărata Răzeși. În ambele secțiuni, cantitatea totală a bacteriilor reflectă clasa a III-a de calitate

(poluată moderat), numărul saprofitelor corespunde clasei a V-a de calitate (foarte poluată). În

comparație cu anul 2014, în râu s-a majorat conținutul microorganismelor și substanțelor organice,

calitatea apei s-a înrăutățit.

Figura 25. Cantitatea bacteriilor în r. Lăpușna pentru anul 2015

Fitoplancton. Componența biocenozelor a fost constituită de alge din diferite grupuri taxonomice,

cu predominarea speciilor ce se încadrează într-un spectru larg al categoriilor saprobice, cu

prezența mai abundentă a formelor beta-, betaalfa și alfa-mezosaprobe. Acestea sunt algele

diatomee betamezosaprobe Navicula gregaria, Bacillaria paradoxa, şi specia

betaalfamezosaprobă Cyclotella meneghiniana. Pe lângă algele bacilariofite au fost des întâlnite

speciile clorofite Ankistrodesmus angustus – fără valenţă saprobică. De asemenea, a fost depistat

un șir de alge euglenofite care pot fi marcate ca specii în masă, așa ca: betamezosaprobul Phacus

caudatus şi polialfa-mezosaprobul E.proxima. În componența biocenozelor au fost identificați de

la 14 taxoni, vara, în secțiunea din s. Sărata – Răzeși, până la 18 taxoni, în ambele probe prelevate

37

din secțiunea s. Lăpușna. Valoarea maximă a numărului total de 1,15 mii cel./ml a fost înregistrată

primăvara, în secțiunea din s. Lăpușna, cu masa biologică maximă totală de 1,364 mg/l – clasa a

II-a de calitate. Indicele saprobic a alcătuit valori înalte și a oscilat de la 2,35 până la 2,96, atingând

valoarea maximă, vara, când a fost scăzut nivelul apei şi a fost determinat de prezența și

predominarea speciilor tolerante la poluare înaltă, în secțiunea postului hidrometric a s. Lăpușna

(Figura 26). Aceste valori s-au situat în limitele clasei a III – a de calitate, calitatea apei în ambele

secțiuni fiind determinată ca poluată moderat.

Figura 26. Dinamica valorilor indicelui saprobic în probele fitoplanctonice în perioada

vegetativă a anului 2014-2015

Concentraţia clorofilei “a”. Concentrația clorofilei “a” a variat în limitele 5,9 - 22,5 μg/l, atingând

valoarea maximă la începutul perioadei de vegetație, în amonte de s. Lăpușna. Activitatea minimă

a fotosintezei organismelor fitoplanctonice corespunde nivelului mezotrof al gradului de

eutrofizare, iar activitatea maximă a fotosintezei a indicat un nivel eutrof al gradului trofic. În

medie, pe an, concentrația maximă a clorofilei “a” (14,2 mg/l) s-a înregistrat în secțiunea

superioară, fapt ce indică o poluare maximală a acestui sector al râului. Calitatea apei râului

Lăpușna în secțiunea din amonte de s. Sărata-Răzeși a fost atribuită clasei a I-a (foarte bună), în

secțiunea din amonte de s. Lăpușna - clasei a II-a (bună). Stadiul trofic al râului, în medie, pe an,

în secțiunea superioară, corespunde nivelului eutrof, în secțiunea inferioară - nivelului mezotrof.

În comparație cu anul 2014, în râu s-a majorat conținutul de clorofilă “a”, calitatea apei s-a

înrăutățit (Figura 27).

38

Figura 27. Dinamica conținutului de clorofilă ”a” a algelor din fitoplanctonul râului

Lăpușna pentru anul 2015

Zooplancton. Comunitatea zooplanctonică a fost reprezentată de indivizii următoarelor grupe

taxonomice: Copepoda (Eucyclops serrulatus, Nauplii), Harpacticoida (Onychocampus

mohammed), Rotifera (Brachionus quadridenta, Notholca acuminata, Cephalodella gibba) și

Cladocera (Simocephalus serrulatus), cu predominarea reprezentanților grupului Rotifera.

Numărul de indivizi întâlniți în probă a constituit 6000 ex/m3, iar masa biologică a lor a fost

echivalentă cu 55,60 mg/m3. Calitatea apei în secțiunea s. Lăpușna, conform zooplanctonului

având indicele saprobic 1,61, se atribuie clasei I de calitate, adică foarte bună.

Fitobentos. Diversitatea speciilor, în probă, a variat de la 6 până la 19 taxoni, ce aparțin celor 4

grupuri taxonomice: Cyanophyta, Euglenophyta, Bacillariophyta, Chlorophyta. Flora bentonică în

probele analizate se caracterizează prin prezența dominantă a speciilor diatomee. Acestea sunt

speciile oligo-betamezosaprobe: Navicula radiosa; betamezosaprobe - Cocconeis pediculus,

Synedra ulna, Surirella ovata, Gomphonema parvulum; beta-alfamezosaprobe: Caloneis

amphisbaena, Navicula hungarica var.capitata şi speciile alfamezosaprobe: Nitzschia acicularis,

N.palea, N.apiculata, Navicula cryptocephala, N.pygmaea. Comunitatea algelor cianofite s-a

atestat prin prezența în masă a speciilor – Oscillatoria limosa – beta-alfamezosaprobă şi

Oscillatoria tenuis –alfamezosaprobă, precum și Spirulina major fără valentă saprobică. Pe lângă

algele diatomee și cianofite au fost des întâlnite și specii clorofite cu un spectru larg al saprobităţii:

oligo-betamezosaproba – Spirogyra porticalis, betamezosaproba – Oedogonium capillare şi beta-

alfamezosaproba – Spirogyra varians. Din algele euglenofite au predominat următoarele specii:

betamezosaprobii – Phacus orbicularis, P.caudatus şi Euglena texta – care este foarte tipică pentru

râurile mici și habitează în apele stagnante dulci sau ușor salmastre, precum și beta-

alfamezosaproba – Euglena acus. Specia poli-alfamezosaprobă – Euglena proxima a fost întâlnită

în proba de primăvară (s. Lăpușna) și în proba de vară (s. Sărata Răzeși), ceea ce a influențat

39

puternic asupra valorii înalte a indicelui saprobic. Conform datelor analizate, valorile indicelui

saprobic au oscilat între 2,00 și 2,37, atingând indicele maxim în secțiunea din preajma s. Sărata

Răzeși, în luna iulie. Valorile medii anuale în secțiunile analizate au constituit 2,18 în secțiunea s.

Lăpușna și 2,19 în secțiunea din s. Sărata Răzeși, în ambele secțiuni calitatea apei corespunde

clasei a II-a, adică bună (Figura 28).

Figura 28. Variația indicelui saprobic al fitobentosului râului Lăpușna, în dependență de

secțiune și perioada de prelevare pentru anul 2015

Macrozoobentos. S-a evidențiat o diversitate de specii între 8 și 12 taxoni în mostre. Pe parcursul

anului 2015 au fost identificate 25 de specii de nevertebrate bentonice distincte, aparţinînd

grupurilor de bază: Oligochaeta, Insecta (Chironomidae sp., Gomphus flavipes, Tabanus sp.,

Heptagenia sulphurea, Apheloceirus aestivalis, Plea minutissima, Culicoides sp., Chaoborus sp.,

Culex sp., Dytiscus marginalis, Notonecta glauca, Simulium sp., Micronecta griseola,

Hydropsyche instabilis, Podura aquatica), Crustacea (Asellus aquaticus, Gammarus

kischineffensis, Corophium nobile), Mollusca (Radix ovata, Radix peregra, Lymnaea stagnalis) și

Hirudineea (Erpobdella octoculata, Hirudo medicinalis). Numărul total de organisme a atins

valoarea maximă de 1708 ind/m2 în mostra prelevată primăvara, în amonte de s. Sărata-Răzeși,

iar biomasa totală maximă a constituit 15,848 g/m2 în mostra prelevată vara, în amonte din s.

Lăpușna. Din punct de vedere al abundenții numerice procentuale au predominat larvele de

Chironomidae (72,46%), fiind urmate de – Podura aquatica (25,22%). Prezența, din abundență, a

chironomidelor, în comunitatea macrozoobentosului, în râul Lăpușna a indicat existența unei

cantități mai mari de substanță organică. Valoarea indicelui saprobic a constituit 1,89 din secțiunea

în amonte de s. Lăpușna și, respectiv, 2,00 în amonte de s. Sărata-Răzeși. Aceste valori obținute

atribuie calitatea apei râului Lăpușna la clasa a II-a, adică bună (Figura 29).

40

Fig. 29. Dinamica valorilor indicelui saprobic în probele macrozoobentice ale râului Lăpuşna

în perioada vegetativă a anului 2015

Calitatea apei râului Lăpușna în perioada anului 2015 a fost condiționată de prezența dominantă a

algelor din diferite grupuri taxonomice, cu predominarea speciilor ce se încadrează într-un spectru

larg al categoriilor saprobice, cu prezența mai abundentă a formelor beta-, betaalfa și alfa-

mezosaprobe în fitoplancton, ce au indicat o calitate a apei poluată moderat. Dezvoltarea în masă

a speciilor de nevertebrate bentice distincte aparținând grupelor de bază: Oligochaeta, Insecta

(Chironomidae sp., Gomphus flavipes, Tabanus sp., Heptagenia sulphurea, Apheloceirus

aestivalis, Plea minutissima, Culicoides sp., Chaoborus sp., Culex sp., Dytiscus marginalis,

Notonecta glauca, Simulium sp., Micronecta griseola, Hydropsyche instabilis, Podura aquatica),

Crustacea (Asellus aquaticus, Gammarus kischineffensis, Corophium nobile), Mollusca (Radix

ovata, Radix peregra, Lymnaea stagnalis) și Hirudineea (Erpobdella octoculata, Hirudo

medicinalis), au indicat o calitate bună a apei, la fel ca și algele colectate din stratul bental. În

ambele secțiuni cantitatea totală a bacteriilor a reflectat o calitate a apei poluată moderat (clasa a

III-a), numărul saprofitelor a corespuns clasei a V-a de calitate (foarte poluată) (Figura 30).

Figura 30. Calitatea apei râului Lăpușna, conform grupurilor de elemente hidrobiologice

pentru anul de referință 2015

41

Analiza parametrilor calității apei din râului Lăpușna

Calitatea apei rezultă la caracteristicile chimice, fizice, biologice, radiologice, și alți parametri

specifici analizați. Problema calității apei este mereu actuală. Consumul apei necalitative

influențează negativ starea de sănătate a viețuitoarelor, cauzându-le diverse patologii. Acest studiu

cuprinde analiza parametrilor calității apei din râul Lăpușna, care a fost efectuată în anul 2018, de

către A.O. EcoContact, împreună cu Centrul de Sănătate Publică Hîncești. Probele de ape au fost

colectate de pe porțiunile de-a lungul albiei râului Lăpușna și anume din localitățile rurale

traversate de râu, până la revărsarea acestuia în Prut.

Apa din râu face parte din categoria apelor de suprafață, în componența căreia se pot găsi urme de

poluanți, în concentrație diferită. Așadar, aceasta nu poate fi considerată apă potabilă.

Cu referire la caracteristicile fizico-chimice generale, menționăm că au fost evaluate probe de apă

din 14 localități rurale. Analiza probelor de apă a fost efectuată în cadrul laboratorului acreditat al

Centrului de Sănătate Publică Hâncești, rezultatele fiind incluse în tabelele 9 și 10.

Tabelul 9. Rezultatele analizei chimice a probelor de apă

Parametrii de calitate

a apei CMA* Cristești Bolțun Pașcani Lăpușna Bălceana Sofia Negrea

Oxigen Dizolvat

(ppm) 4

7.76 6 8.08 10.8 11.28 4.16 3.76

CBO-5 (ppm O2) 7 4.64 3.84 4.8 5.28 4.96 8.6 15.2

CCO (ppm O2) 20 20 16 24 20 32 44 80

Amoniac (ppm) 3.1 1.47 2.26 1.6 1.43 1.12 3.04 2.86

Azotiți (ppm) 0.3 0.003 0.073 0.036 0.003 0.52 0.23 0.6

Azotați (ppm) 11.3 0.1 0.1 0.1 0.1 6.23 1.06 3.62

Conform tabelului 9, se observă valori mai mici ale concentrațiilor maxim admisibile* (CMA)

pentru compușii cu conținut de azot. Așadar, putem afirma că nu există surse directe de poluare cu

nitrați și nitriți proveniți din activitatea agricolă, chiar dacă în unele localități, valorile consumului

chimic de oxigen depășesc normele de 5 ori. Teoretic, consumul chimic de oxigen (CCO)

reprezintă totalitatea substanțelor din apă care se pot oxida sub acțiunea unui agent oxidant.

Determinarea CCO sau oxidabilitatea apei este un indicator pentru determinarea cantității de

substanțe oxidabile. Substanțele organice din apă nu au efect nociv asupra organismului uman și

nici nu limitează folosirea apei. Importanța sanitară a acestora constă în faptul că ele indică

probabilitatea de poluare a apei cu alte elemente, mai ales cu microorganisme, care reprezintă un

risc epidemiologic pentru populație.

42

Tabelul 10 reflectă rezultatele analizelor probelor de apă din 5 localități.

Din punct de vedere al rezultatelor obținute în laborator, parametrii listați în tabel indică valori

bune a stării ecologice a apei din râu. Se observă un nivel mai înalt de poluare cu compuși cu

conținut de azot la mijlocul satului Cărpineni* (Cărpineni II). La intrarea în sat, apa din râu indică

valori mici de poluanți cu conținut de azot, dar și cu un conținut de oxigen dizolvat mai mare decât

norma admisă. Acest lucru nu ar prezenta pericol pentru starea ecologică a râului, dacă nu ar exista

microorganisme dăunătoare viețuitoarelor ce se alimentează din apele acestuia. Dacă elucidăm

valorile concentrațiilor compușilor cu conținut de azot, putem să-i catalogăm deja ca și poluanți

care depășesc limita concentrației maxim admise în apă, cu 3 mg/dm3, aceștia generând și o

creștere nesemnificativă a oxigenului dizolvat în apă.

Tabelul 10. Rezultatele analizei chimice a probelor de apă

Parametrii de

calitate a apei CMA Cărpineni I Cărpineni II Cărpineni III Minjir Voinescu

Sărata -

Răzeși

Tochile –

Răducani

Oxigen

Dizolvat (ppm) 4

10.23 9.76 15.36 5.36 4.24 8.4 6.64

CBO-5

(ppm O2) 7

7.6 3.76 4.08 7.2 11.2 4.64 6.4

CCO

(ppm O2) 20

40 24 24 40 64 28 40

Amoniac

(ppm) 3.1

1.22 3.38 1.16 2.72 1.78 1.17 2.64

Azotiți (ppm) 0.3 0.37 1.39 0.88 0.22 0.041 0.1 0.11

Azotați (ppm) 11.3 1.59 17.59 13.11 0.51 1.85 0.7 1.72

În concluzie, menționăm că indicii concentrațiilor de poluanți cu conținut de azot cresc în

împrejurimile centrelor satelor și la ieșirea din sat, factorii direct legați de poluare fiind activitățile

agricole antropogene, gunoiștile neautorizate prezente în teritoriu, resturile animaliere netratate

corect, etc.

Concentrațiile depășite de oxigen chimic și biologic indică, pe alocuri, prezența

microorganismelor, a florei acvatice, dar și a substanțelor organice în apă. Determinarea

conținutului de resturi petroliere în probele de apă prelevate din râu, ar clarifica situația reală a

poluanților organici din apă. Din păcate, laboratorul în care au fost efectuate analizale, nu dispune

de condițiile adecvate de cercetare.

  - mult mai mică decât concentrația admisibilă

- sub limita concentrației

  - la limita concentrației

  - depășit de limita concentrației

  - exagerat de concentrat

43

Importanța substanțelor minerale în sol depinde

de interrelațiile care au loc între sol şi factorii de

mediu. O mare parte din substanțele minerale din

sol „trec” în apă şi în plantele vegetale, care, la

rândul lor, servesc drept alimente pentru animale.

Apa şi alimentele vegetale şi animale asigură

organismului substanțele minerale necesare.

Solurile sărace în elemente minerale influențează

negativ asupra organismului şi, prin urmare, pot

apărea dereglări fiziologice, iar în unele cazuri,

maladii specifice, numite și "endemii geochimice''

(guşa endemică, caria dentară, ş.a.).

Pentru realizarea scopului, a fost efectuată

investigarea agrochimică a 6 probe combinate de

sol, care au fost prelevate din 5 localități de pe

malul râului Lăpușna.

Azotul este unul din principalele elemente

necesare pentru nutriția plantelor. Insuficiența

nutriției cu azot încetinește creșterea şi

dezvoltarea florei. Principalele forme de azot din

sol sunt compușii organici cu azot, ionul NH4

+ şi NO3-. Azotul anorganic din sol este doar o

fracțiune mică din cantitatea totală din concentrația de azot. Cea mai mare parte din cantitatea de

azot de la suprafața solului se găsește sub formă de compuși organici. Aceste forme de rezervă a

azotului, în sol, pot fi supuse diferitelor procese de transformare (mineralizarea, imobilizarea şi

nitrificarea, ca rezultat al formării ionilor de NH4 + şi NO3-), ulterior devenind „disponibile”

pentru plante.

Desfășurarea intensă a lucrărilor agricole a fost legată de utilizarea îngrășămintelor, în special a

celor cu azot. Cel mai intens efect poluant îl determină utilizarea în exces a azotaților. De

asemenea, nitrații pot proveni din mineralizarea humusului şi din depunerile atmosferice. Prezenţa

azotaţilor în exces poate fi toxică pentru plante, poate polua apele de suprafaţă şi pe cele subterane.

Prin urmare, concentraţia acestora trebuie monitorizată. Concentraţia maximă admisibilă pentru

nitraţi în sol este de 130 mg/kg (CMA în sol, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114

din 5 septembrie, anul 2000).

Figura 31. Rețeaua de supraveghere

a studiilor pedologice

44

Tabelul 11. Rezultatele chimice ale analizei solului

Parametrii de

calitate a solului Bolțun Pașcani Cărpineni I Cărpineni II Voinescu Sărata-Răzeși

Umiditate (%) 20.35 22.2 18.2 19.35 18.8 16.95

Amoniac (mg/kg) 65.87 56.61 68.91 99.24 52.73 99.74

Nitriți (mg/kg) 1.155 0.57 0.831 0.481 0.54 0.8

Nitrați (mg/kg) 12.05 5.93 9.32 0.44 6.5 60.5

Cloruri (mg/kg) 137.5 125 187.5 275 725 175

Sulfați (mg/kg) 2449.25 792 1831 2019.25 1942 1668.5

În concluzie, menționăm că, din probele de sol analizate, conținutul nitraților a variat de la 0,44

mg/kg până la 60,5 mg/kg, fără a depăși CMA, prevăzute de lege. Clorurile, fosfații, nitrații şi

sulfaţii formeză combinații complexe cu metalele grele (Zn, Cu, Mn, Ni, Pb) nesolubile în apă, dar

necesare pentru mineralizarea generală a solului.

Creșterea concentrațiilor de ioni în sol se datorează activităților umane antropice.

Totuși, acumularea metalelor grele în produsele vegetale depinde de specificul biologic al

culturilor agricole şi de conținutul acestor elemente în sol.

O atenție deosebită se acordă determinării conținutului metalelor grele periculoase în sol, în

produsele agricole, mai cu seamă pe terenurile unde pasc vitele.

45

CONCLUZII

1. La elaborarea acestui raport, datele din literatură au fost folosite în proporții minime. Conținutul

raportului îl constituie prelucrarea informației brute, prin aplicarea tehnologiilor geo-

informationale.

2. Relieful bazinului Lăpușna (494 km2) reprezintă un relief tipic pentru Podișul Codrilor, cu o

dezmembrare verticală înaltă, fapt ce favorizează rapiditatea concentrării scurgerii apelor mari.

3. Condițiile climatice, datorită poziției fizico-geografice a bazinului, coincid cu temperaturile și

precipitațiile medii pe teritoriul Republicii Moldova. În bazin nu există stații de monitorizare

hidrologică și toate valorile meteo-climatice, care descriu bazinul dat, pot fi obținute prin

interpolare sau modelare, adică au fost calculate și nu măsurate.

4. Solurile sunt predominant rezistente la eroziune și slab permeabile.

5. Rețeaua hidrografică reflectă condițiile climatice, depinde de relief și este foarte puternic

modificată antropic. Toate cursurile de apă concentrează un volum al scurgerii de 22,2 mil.

m3/an. Impactul antropic asupra scurgerii râului depășește 20%.

6. Bazinul râului Lăpușna este intens valorificat din punct de vedere agricol. Terenurile arabile

ocupă 35% din totalul bazinului; acestea reprezintă peisajul principal al bazinului râului

Lăpușna. Viile și terenurile arabile ocupă peste 50% din teritoriul bazinului.

7. Rezervele de ape subterane sunt modeste, dar suficiente ca și cantitate. Totodată, acestea denotă

un grad înalt de mineralizare.

8. Informația despre captarea apei, aprovizionarea cu apă și canalizarea, nu sunt complexe. Lipsesc

raportările (ca formă și calitate a datelor prezentate) din partea consumatorilor resurselor de

apă.

8. Calitatea apei râului, după criteriile hidrochimice, este foarte poluată, iar după indicii

hidrobiologici rezultă a fi bună.

46

Bibliografie

1. Bejenaru Gh., Cazac V., Mihăilescu C., Gâlcă G. Resursele acvatice ale Republicii

Moldova. Chișinău, Știința, 2007, 248 p.

2. Лобода Наталья Степановна, Годовой сток рек Украины в условиях

антропогенного влияния, Диссертация на соискание ученой степени доктора

географических наук, Одесский Государственный Экологический Университет,

на правах рукописи – Одесса, 2003 г., с. 37.

3. Gherman Bejenaru, Evaluarea potențialului hidrologic a Republicii Moldova în

condițiile modificărilor de mediu. Teza de doctor în științe geonomice, Chișinău 2017.

194 p.

4. Fondul național de date geospațiale. Harta texturii solurilor în Republica Moldova,

creată de Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului a Academiei de

Ştiinţe. geoportal.md, Stratul – soluri.

5. Vulnerability Assessment and Climate Change Impacts in the Republic of Moldova:

Researches, Studies, Solutions / Lilia Taranu, Dumitru Deveatii, Lidia Trescilo [et al.];

ed.: Vasile Scorpan, Marius Ţaranu; Climate Change Office, Min. of Agriculture,

Regional Development and Environment of the Rep. of Moldova, United Nations

Environment Programme. – Chişinău: S. n., 2018 (Tipogr. “Bons Offices”). – 352 p.:

fig. color, tab. color.

6. Мельничук О., Паводки и наводнения на реках Молдовы. Кишинэу, 2012, Primex-

Com SRL, 233 c.

7. Anuar privind starea calității apelor de suprafață, conform parametrilor hidrochimici

pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2015.

http://old.meteo.md/monitor/anuare/2015/anuarapei_2015.pdf

8. Anuar privind starea calității apelor de suprafață, conform elementelor hidrobiologice

pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2015.

http://old.meteo.md/monitor/anuare/2015/anuarhidro_2015.pdf

47

A

Echipa de elaborare al Raportului

Gherman BEJENARU (A.O. OIKUMENA, autorul raportului)

Ana TODOS (A.O. EcoContact, cartografierea probelor de sol și apă)

Ion MARIN (A.O. EcoContact, interpretarea probelor de sol și apă)

Tatiana COCIAȘ (A.O. EcoContact, tehno-redactare)

A.O. EcoContact

Chișinău, str. V. Pîrcălab 27/1

Tel: 022 99 61 62

Web: www.ecocontact.md

Email: office@vox.md

Facebook: @EcoContact

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea managementului

integrat al apelor în bazinul râului Lăpușna”, implementat de A.O. EcoContact și

finanțat de către Agenția Elevețiană de Dezvoltare și Cooperare, Agenția de

Dezvoltare Austriacă prin intermediul acordului de implementare a proiectului

”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și Sanitație din

Republica Moldova (faza 1) – SDS ADA”