433
RAPORT 2004 - 2008 CLUJ - NAPOCA 15.03.2008

capitolul ii introducere în context

  • Upload
    dodat

  • View
    257

  • Download
    14

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: capitolul ii introducere în context

RAPORT 2004 - 2008

CLUJ - NAPOCA 15.03.2008

Page 2: capitolul ii introducere în context
Page 3: capitolul ii introducere în context

CUPRINS UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA. UN TRASEU AL MOŞTENIRII

ISTORICE ............................................................................................................................... 1

CAPITOLUL I. STRUCTURA MANAGERIALĂ A UNIVERSITĂŢII .............................. 5

CAPITOLUL II. INTRODUCERE ÎN CONTEXT ................................................................ 11

2.1 ASPECTE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CONTEXTUL BOLOGNA .............................. 11

2.2 STUDENT-EDUCAŢIE-INGINER ........................................................................... 15

2.3 IMAGINEA UNIVERSITĂŢII – IMAGINEA STUDENTULUI ............................. 29

2.4 UNIVERSITATEA TEHNICĂ – UN PAS SPRE O SOCIETATE BAZATĂ PE

CUNOAŞTERE ................................................................................................................ 31

2.5 O PRIVIRE DE ANSAMBLU ................................................................................... 33

2.6 DISTINCŢII, PREMII, PREZENŢE .......................................................................... 36

2.7 COROLAR ................................................................................................................. 41

CAPITOLUL III. ACTIVITATEA DIDACTICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA ÎN PERIOADA 2004 - 2007 ........... 53

3.1. CADRUL LEGISLATIV PENTRU FUNCŢIONAREA FACULTĂŢILOR

ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN UTC-N ............................................................................. 53

3.2. ADMITEREA (ANUL I) ÎN INVÃŢÃMÂNTUL UNIVERSITAR ........................ 87

3.3. NUMÃR DE STUDENŢI ŞI GRADUL DE FINALIZARE A STUDIILOR

("TUNELUL TIMPULUI") .............................................................................................. 104

3.4. SINTEZA SITUAŢIEI PROFESIONALE A STUDENŢILOR

(2005–2006 ŞI 2006–2007) .............................................................................................. 129

3.5. TAXE DE ŞCOLARIZARE .................................................................................... 139

3.6. BURSE – AJUTOARE –SERVICII STUDENŢI ..................................................... 149

3.7. RAPORT ASUPRA ACTIVITĂŢII DEPARTAMENTULUI PENTRU

EDUCAŢIE CONTINUĂ, STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE

2004 – 2008 ..................................................................................................................... 178

3.8. ACTIVITATE A OFICIULUI DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

AL UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA PE PERIOADA 2005-2008 ... 196

3.9. ACTIVITATEA DEPARTAMENTULUI PENTRU

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN PERIOADA 2005-2008 ............................................. 206

3.10. STAREA ŞI DINAMICA CERERII OCUPAŢIONALE ÎN DOMENIUL

TEHNIC ............................................................................................................................ 218

Page 4: capitolul ii introducere în context

3.11. SISTEMUL INFORMATIC ÎN SPRIJINUL ACTIVITAŢII DIDACTICE

ORGANIZARE DEPARTAMENT INFORMATICA ................................................... 224

CAPITOLUL IV. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA ÎN PERIOADA 2004 - 2007 ........... 231

1. INTRODUCERE ......................................................................................................... 231

2. RESURSE UMANE IMPLICATE ÎN CERCETARE ................................................ 231

3. RESURSE FINANCIARE IMPLICATE ÎN CERCETARE ....................................... 233

4. REZULTATELE ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞIINŢIFICĂ ............................. 236

5. RELAŢIA CU MEDIUL SOCIO-ECONOMIC ......................................................... 254

6. MARKETINGUL INSTITUŢIONAL ŞI AL CERCETĂRII ...................................... 254

ANEXA 1 ANALIZA REZULTATELOR SONDAJULUI EXTERN PENTRU

PARTENERI DIN MEDIUL ECONOMIC ..................................................................... 256

ANEXA 2 CONCLUZIILE AUDIT DE BRAND REALIZAT LA UTCN .................... 261

ANEXA 3 ......................................................................................................................... 265

ACTIVITATEA OFICIULUI DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN PERIOADA

2004 – 2008 ...................................................................................................................... 269

CAPITOLUL V EVOLUŢIA UNOR INDICATORI PRIVIND RESURSELE UMANE ŞI

SALARIILE ............................................................................................................................ 287

EVOLUŢIA CHELTUIELILOR PRIVIND SALARIILE, ÎN PERIOADA 2004-2007 ........ 287

EVOLUŢIA RAPORTURILOR DINTRE NUMĂRUL DE STUDENŢI ŞI NUMĂRUL

POSTURILOR DIDACTICE, ÎN PERIOADA 2004-2007 ...................................................

292

DINAMICA LUCRĂRILOR DE REABILITĂRI, CONSOLIDĂRI, EXTINDERI DE

SPAŢII, INVESTIŢII ÎN OBIECTIVE NOI ÎN PERIOADA 2004-2007 CU

PERSPECTIVE ÎN 2008 ......................................................................................................... 308

CAPITOLUL VI. ACTIVITATEA DIRECŢIEI BIBLIOTECĂ DESFĂŞURATĂ ÎN

PERIOADA 2004 - 2008 ........................................................................................................ 367

CAPITOLUL VII. ACTIVITATE JURIDICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN PERIOADA 2004-

2008 ........................................................................................................................................ 375

CAPITOLUL VIII ACTIVITATEA CLUBULUI CULTURAL STUDENŢESC AL

UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA ÎN PERIOADA 2004-2008 ................ 377

ANEXA 1

ASOCIAŢIA UNIVERSITĂŢILOR EUROPENE (EUA). PROGRAMUL DE

EVALUARE INSTITUŢIONALĂ (IEP). UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-

NAPOCA. RAPORT DE AUTOEVALUARE ....................................................................... 393

Page 5: capitolul ii introducere în context

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

UN TRASEU AL MOŞTENIRII ISTORICE

Trecutul seamănă cu un fel de lampă aşezată la intrarea în viitor pentru a risipi o parte din

incertitudinea ce îl acoperă. Trecutul este singura realitate integrală, dar şi o prăpastie fără fund ce dă senzaţia unui abis de neumplut ce avertizează că trebuie mereu cercetat pentru a nu deveni un duşman al prezentului.

În necuprinsul ocean al timpului, valurile sunt anii, iar tot ce aduc formează sedimente de efort şi inteligenţă care din când în când ies la lumină, puţin câte puţin, dar niciodată deplin.

Omul a început să înveţe din timpuri imemorabile, simţind că învăţătura este adjunctul nostru, pentru că oriunde ne-am afla, ceea ce am învăţat e lângă noi...

Dacă rememorăm o serie de date înţelegem mai bine că istoria este o memorie a generaţiilor, iar hârtia scrisă devine un document dotat cu imaginaţia servind unei filosofii ce ne învaţă prin exemple. Din multitudinea acestora am selectat ceea ce urmează ca fiind emblematice pentru istoria instituţiei noastre.

Începuturile învăţământului tehnic în Transilvania sunt legate de anul 1777. Atunci, noile reglementări şcolare cunoscute sub numele de „Ratio Educationis” determină introducerea studiului geodeziei, hidrotehnicii şi arhitecturii civile, pe lângă mecanică, la Liceul Academic din Cluj.

1778 - Guvernul Transilvaniei hotărăşte organizarea cursurilor profesionale (Şcoala de duminică) la Casa Convictului. Aici se predau primele lecţii de măsurători tehnice, mecanică şi instalaţii pentru construcţii (15 mai);

1781 - Adoptarea actului normativ „Norma Regia”; sub influenţa acestuia, Liceul Academic din Cluj îşi organizează programul de învăţământ spre studiul ştiinţelor tehnice (agronomie, mecanică şi arhitectură) prin îndrumarea profesorilor de matematică şi ştiinţe naturale;

1784-1786 - Reforma impusă de Iosif al II-lea are ca urmare reducerea la 3 a numărului universităţilor. În acest context rămân doar cele de la Viena, Lowen şi Buda, iar celelalte devin licee. La Cluj, Colegiul Universitar se transformă în Liceu Academic, în cadrul căruia un loc aparte îl ocupă matematicile şi dreptul minier;

1884 - La Cluj se înfiinţează Şcoala Tehnică Industrială cu trei secţii: construcţii (arhitectură), tâmplărie şi mecanică (lăcătuşerie) sub numele de ''Atelier de instrucţie industrială" (15 septembrie) sub egida Camerei de Comerţ şi Industrie fiind susţinută şi de Ministerul Industriei şi Comerţului. Durata studiilor era de 3 ani, iar cursanţii erau admişi din rândul tinerilor care au absolvit două clase secundare, 6 clase primare sau absolvenţi ai şcolilor profesionale de 3 ani. Şcoala nu avea local propriu (27 iulie);

1885 - Şcoala Comercială Superioară se transformă în "Academia Comercială"; 1887 - Ia fiinţă o şcoală de desen industrial pe lângă şcoala industrială; 1892 - Şcoala îşi schimbă denumirea în ''Şcoala industriala de arhitectură şi tâmplărie şi

lăcătuşerie"; 1895 - Şcoala industrială este preluată de către stat, iar municipalitatea este obligată să

construiască un nou edificiu pentru şcoală şi muzeu în perimetrul actual din str. Gh. Bariţiu nr. 26-28;

1896 - La 30 septembrie se pune piatra de temelie a clădirii în care funcţionează acum facultăţile de profil electric (str. Gh. Bariţiu nr. 26-28);

1897 - Direcţiunea Muzeului Tehnologic este separată de cea a celor două şcoli care se contopesc, iar durata şcolarizării se întinde pe 4 ani;

1899 - La 26 martie are loc inaugurarea festivă a clădirii din str. Gh. Bariţiu nr. 26-28;

1

Page 6: capitolul ii introducere în context

1920 - La 1 februarie se inaugurează Şcoala Superioară Industrială în clădirea din str. Gh. Bariţiu nr. 26-28; • Se desfiinţează secţia de tâmplărie, iar secţia de mecanică a fostei Şcoli

speciale industriale intră în lichidare. În noua formă de organizare Şcoala Superioară Industrială funcţionează puţin, devenind "Şcoala Superioară de Arte şi Meserii" iar mai târziu "Şcoala Superioară Medie Tehnică";

• Urmând exemplul Bucureştiului şi al Timişoarei privind înfiinţarea de şcoli tehnice superioare, comisia universitară investită cu misiunea de a organiza Universitatea din Cluj propune înfiinţarea unui Institut Politehnic cu facultăţi de mine şi metalurgie. Propunerea este susţinută de Nicolae Iorga şi guvernul francez care se arată gata să ofere proiectul unei astfel de şcoli după modelul de la Saint-Etienne, dar Consiliul Dirigent al Transilvaniei optează pentru o Politehnică la Timişoara;

1922 – La 27 septembrie îşi deschide porţile Şcoala de conductori tehnici, unica şcoală cu profil electromecanic din România. Durata cursurilor este de 4 ani şi sunt admişi absolvenţii a 6 clase de liceu (Ordinul 28.467/1922 al Direcţiei generale a Instrucţiunii adresat Directorului regional al învăţământului Cluj);

1923 – Programul de învăţământ al şcolii asimilează pe cel german de la „Tehnicum Mittweida” (7 martie);

1933 - Şcoala de conductori tehnici se transformă în "Şcoala de subingineri electromecanici" care îşi continuă activitatea pînă în 1948. Acest lucru s-a petrecut datorită modului în care funcţiona şcoala şi datorită faptului că erau admişi numai elevi care au absolvit 8 clase de liceu. Şcoala de subingineri a existat din acest an, chiar dacă absolvenţii din perioada 1923-1933 au obţinut titlul de subinginer în urma unor examene de diferenţa. Acest lucru rezultă din conţinutul Deciziei nr. 500033/7 septembrie 1933, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor;

1936 - Şcoala de conductori de lucrări publice din Cluj se mută la Bucureşti; 1948 – Ia fiinţă „Institutul de Mecanică” ce va sta la baza viitorului „Institut Politehnic”; 1964 – Sub imperiul vremurilor şi prin strădania unor personalităţi vizionare, „Institutul

Politehnic” s-a dezvoltat ajungând să cuprindă trei facultăţi: • Construcţii • Mecanică • Electrotehnică;

1990 – Din nucleul iniţial se desprind noi facultăţi, astfel încât structura Institutului cuprinde:

• Facultatea de Automatică şi Calculatoare; • Facultatea de Construcţii, cu secţia de Arhitectură; • Facultatea de Construcţii de Maşini; • Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii; • Facultatea de Electrotehnică; • Facultatea de Mecanică; • Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor.

1992 - Institutul primeşte actuala denumire, "Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca"; 1994 - Se înfiinţează Colegiul Universitar Tehnic, Economic şi de Administraţie; 1998 - Se înfiinţează Facultatea de Arhitectură şi Urbanism; 2007 – Se înfiinţează Facultatea de Instalaţii. Respectându-ne blazonul de unitate de învătământ superior cu tradiţie credem că

prestigiul Universitătii şi strădaniile comunitătii academice pot oferi fiecărui tânăr cadrul potrivit pentru împlinirea aspiraţiilor sale în domeniul tehnic.

Într-o lume în continuă transformare şi evolutie, crearea de noi valori se impune, devenind obligatorie. Inginerul este cel mai în măsură să-şi aducă aportul mai ales la dezvoltarea

2

Page 7: capitolul ii introducere în context

de valori materiale. Odată cu noul val de dezvoltare a industriei, a început să crească şi cererea de specialişti în diferite domenii, şi să se reconsidere sistemul de valori.

Integrarea europeană aduce noi provocări fiecărui domeniu de activitate. Învăţământul românesc este un domeniu în care aceste provocări sunt mai puţin dificile datorită faptului că am fost în permanenţă racordaţi la sistemul internaţional de valori şi rigori, şi drept consecinţă, performanţele sunt de notorietate. Performanţele profesionale, la nivel european şi nu numai, ale absolvenţilor din UTCN, atât în mediul academic, de cercetare, afaceri şi managerial la cel mai înalt nivel, fac deja istorie. De aceea, faptul că Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se află printre primele universităti care a semnat Acordul de la Bologna, confirmă opţiunea clară pe care am luat-o, şi anume direcţia pe care o urmează învăţământul superior european.

3

Page 8: capitolul ii introducere în context

4

Page 9: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL I

STRUCTURA MANAGERIALĂ A UNIVERSITĂŢII 1.1 Rectorat:

Rector: Prof.dr.ing. Radu MUNTEANU Prorector didactic: Prof.dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN Prorector resurse umane şi materiale: Prof.dr.ing. Mircea PETRINA Prorector ştiinţific şi relaţii internaţionale: Prof.dr.ing. Aurel VLAICU Cancelar: Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU Director general administrativ: Ing. Horia ARDELEANU Secretar şef univ.: Ing. Lia CHIOREAN

1.2 Biroul Senatului:

Rector: Prof.dr.ing. Radu MUNTEANU Prorector didactic: Prof.dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN Prorector resurse umane şi materiale: Prof.dr.ing. Mircea PETRINA Prorector ştiinţific şi relaţii internaţionale: Prof.dr.ing. Aurel VLAICU Cancelar: Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU Director general administrativ: Ing. Horia ARDELEANU Secretar şef univ.: Ing. Lia CHIOREAN Reprezentant studenţi senatori: Victor VĂGÂI Reprezentant OSUT: Bogdan BUTA - invitat Contabil şef: Ana VEREŞ - invitat Preşedinte de sindicat: Marian BORZAN - invitat Purtător de cuvânt: Conf.dr.ing. Cătălin POPA - invitat

1.3 Senatul universităţii:

Prof. dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN Prof.dr.ing. Mihai ABRUDEAN Prof.dr.ing. Horia Aurel ANDREICA Prof.dr.ing. Ioan ARDELEAN Ing. Horea ARDELEANU Prof.dr.ing. Gheorghe BADEA Prof.dr.ing. Petru BERCE Prof.dr.ing. Marian BORZAN Prof.dr.ing. Ildiko BUCUR Prof.dr.ing. Nicolae BURNETE Prof.dr.ing. Radu CIUPA Prof.dr.ing. Eugen CULEA Prof.dr.ing. Virgil DOBROTĂ Prof.dr. Marinela GRĂNESCU Prof.dr.ing. Mihail HĂRDĂU Prof.dr.ing. Vasile IANCU Prof.dr.ing. Mihai ILIESCU Prof.dr.ing. Adrian IOANI Prof.dr.ing. Maria IMECS Prof.dr.mat. Mircea IVAN Prof.dr.ing. Dănuţ JULEAN Prof.dr. Nicolae JURCĂU Prof.dr.ing. Gheorghe LAZEA

5

Page 10: capitolul ii introducere în context

Prof.dr.ing. Ioan Alfred LEŢIA Prof.dr.ing. Nicolae LUNGU Prof.dr.ing. Şerban LUNGU Prof.dr.arh. Adriana MATEI Prof.dr.ing. Virgil MAIER Prof.dr.ing. Radu MUNTEANU Prof.dr.ing. Sergiu NEDEVSCHI Prof.dr.ing. Iuliu NEGREAN Conf.dr.ing. Gavril NEGREA Prof.dr.ing. Vasile PĂCURAR Prof.dr.ing. Mircea PETRINA Prof.dr.ing. Dan PITICĂ Prof.dr.ing. Ioan POP Conf.dr.ing. Cătălin POPA Prof.dr.ing. Rodica POTOLEA Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU Prof.dr.ing. Ioan VIDA-SIMITI Prof.dr.ing. Felicia SUCALĂ Prof.dr.ing. Marina ŢOPA Prof.dr.ing. Liviu Ioan VAIDA Prof.dr.ing. Aurel VLAICU Prof.dr.ing. Ioan VUŞCAN Stud. Adriana ANDREICA Stud. Teodora BĂLAN Stud. George BORZA Stud. Florin BOTA Stud. Miriam CHIŞ Stud. Andrei Florin CLITAN Stud. Timea GABOR Stud. Sergiu GAVRIŞ Stud. Mihai POP Stud. Florica Elisabeta PREM Stud. Flaviu ROMAN Stud. Sabin SĂRMAŞ Stud. Mihai SOMEŞAN Stud. Victor VĂGÂI

1.4 Secretariatul permanent al Senatului

Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU - preşedinte Prof.dr.ing. Mihail HĂRDĂU Prof.dr.ing. Nicolae JURCĂU Student George SÂRBU

1.5 Consiliul de administraţie

Prof.dr.ing. Mircea PETRINA – preşedinte Prof.dr.ing. Ioan ARDELEAN Ing. Horea ARDELEAN – director G.A. Prof.dr.ing. Mihai ABRUDEAN Ştefan DIMITRIU – director S.C. NAPOCA, preş. Camera de Comerţ Prof.dr.ing. Virgil DOBROTĂ Prof.dr.ing. Vasile IANCU Prof.dr.ing. Mihai ILIESCU

6

Page 11: capitolul ii introducere în context

Paul ILIEŞ – director S.C. RAAL S.A. Bistriţa Vasile LEORDEAN – director S.C. LEOTEX Cluj-Napoca Eugenia MATIŞ – director BCR Cluj-Napoca Prof.dr.ing. Dumitru POP Prof.dr.ing. Ioan G. POP Prof.dr.ing. Tudor POPOVICI Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU Ing. Dan SUBŢIRICĂ – Insp. de Stat în Construcţii Ec. Ana VEREŞ – contabil şef Prof.dr.ing. Aurel VLAICU Petru TURC – director S.C. ARMATURA Cluj-Napoca Ovidiu TURCU – director DACIA RENAULT Cluj-Napoca Ec. Alexandru ŢOPAN - şef Departament Resurse Umane

1.6. Consiliul cercetării Prof.dr.ing. Aurel VLAICU - preşedinte Prof.dr.ing. Gheorghe BADEA Marius BORDEA – dir.gen. INDUSTRIA SÂRMEI – Câmpia Turzii Victor CHERECHEŞIU – director ROMSILVA Cluj-Napoca Şef lucr.dr.ing. Gabriel CHINDRIŞ Prof.dr.ing. Mircea Dorin CHINDRIŞ dr.ing. Dorin CIATARÂŞ – director RAJAC Prof.dr.ing. Augustin CREŢ Radu HANGA – director CUG Cluj-Napoca Prof.dr.ing. Ioan MOGA Prof.dr.ing. Tudor PALADE Conf.dr.ing. Traian PETRIŞOR Prof.dr.ing. Nicolae PLITEA Prof.dr.ing. Ioan POP Prof.dr.ing. Kalman PUSZTAI Dorin STOIAN – director S.C. COMELF Bistriţa Prof.dr.ing. Ovidiu TĂTARU Prof.dr.ing. Marina ŢOPA Prof.dr.ing. Ioan-Adrian VIOREL Ştefan VUZA – preşedinte S.C. SINTEROM Cluj-Napoca

1.7 Consiliul academic

Prof.dr.ing. Ioan ABRUDAN - preşedinte Prof.dr.ing. Horea ANDREICA Prof.dr.ing. Petru BERCE Student Florin BOTA Prof.dr.ing. Nicolae BURNETE Prof.dr.ing. Radu CIUPA Student Nicoleta ILIEŞ Prof.dr.ing. Nicolae JURCĂU Prof.dr.ing. Gheorghe LAZEA Prof.dr.ing. Şerban LUNGU Pompiliu MANEA – director TEMCO Cluj-Napoca Prof.dr.ing. Adriana MATEI Prof.dr.ing. Liviu MORAR Student Adrian MUREŞAN Prof.dr.ing. Sergiu NEDEVSCHI

7

Page 12: capitolul ii introducere în context

Prof.dr.ing. Dan PITICĂ Prof.dr.ing. Sorin POPESCU Viorel POPOVICI – director CARBOCHIM Prof.dr.ing. Tiberiu RUSU Ioan SUCALĂ Prof.dr.ing. Ioan VIDA-SIMITI Prof.dr.ing. Ioan VUŞCAN Vasile TULBURE – director Ministerul Transporturilor

1.8 Conducerea facultăţilor:

1.8.1 Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Decan: Prof.dr.arh. Adriana MATEI Secretar Ştiinţific: Prof.dr.ing. Balint SZABO Secretar Facultate: Varvara ABRUDAN

1.8.2 Facultatea de Automatică şi Calculatoare Decan: Prof.dr.ing. Sergiu NEDEVSCHI

Prodecan: Prof.dr.ing. Mihail ABRUDEAN Prodecan: Prof. dr.mat. Mircea IVAN Secretar Ştiinţific: Prof.dr.ing. Clement FEŞTILĂ Secretar Facultate: Ing. Klara COLAN 1.8.3 Facultatea de Construcţii de Maşini

Decan: Prof.dr.ing. Petru BERCE Prodecan: Prof.dr.ing.ec. Laura BACALI Prodecan: prof.dr.ing. Dănuţ JULEAN Secretar Ştiinţific: Conf.dr.ing. Ioan TURCU Secretar Facultate: Drd.ing. Simona RODEAN

1.8.4 Facultatea de Construcţii: Decan: Prof.dr.ing. Horia ANDREICA Prodecan: Prof.dr.ing. Carmen CHIRA Prodecan: Prof.dr.ing. Daniela MANEA Sectrtar Ştiinţific: Conf.dr.ing. Cristina CÂMPIAN Secretar Facultate: Ing. Liana FENEŞAN

1.8.5 Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Decan: Prof.dr.ing. Dan PITICĂ Prodecan: Prof.dr.ing. Marina ŢOPA Secretar Ştiinţific: Prof.dr.ing. Tudor PALADE Secretar Facultate: Ing. Tamara GOGA

1.8.6 Facultatea de Inginerie Electrică Decan: Prof.dr.ing. Radu CIUPA Prodecan: Prof.dr.ing. Ioan G. TÂRNOVAN Prodecan: Prof.dr.ing. Teodor PANĂ Secretar Ştiinţific: Conf.dr.ing. Sorin PAVEL Secretar Facultate: Constantin NĂSTASE

1.8.7 Facultatea de Instalaţii

8

Page 13: capitolul ii introducere în context

Decan: Prof.dr.ing. Gheorghe BADEA Prodecan: Prof.dr.ing. Mirela POPOVICI Secretar Ştiinţfic: Conf.dr.ing. Viorel DRAGOŞ Secretar Facultare: Mirela BOŢAN

1.8.8 Facultatea de Mecanică

Decan: Prof.dr.ing. Nicolae BURNETE Prodecan: Prof.dr.ing. Liviu VAIDA Secretar Ştiinţific: Conf.dr.ing. Sanda BODEA Secretar Facultate: Maria ABRUDAN

1.8.9 Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Decan: Prof.dr.ing. Ioan VIDA SIMITI Prodecan: Pof.dr.ing. Valer MICLE

Secretar Ştiinţific: Conf.dr.ing. Simona NICOARĂ Secretar Facultate: Ing. Corina BONDOR

1.9 Şcoala doctorală Director: Prof.dr.ing. Gheorghe LAZEA 1.10 Departamentul de pregătire a personalului didactic Director: Prof.dr. Nicolae JURCĂU 1.11 Departamentul pentru educaţie continuă şi studii academice postuniversitare Director: Prof.dr.ing. Liviu MORAR 1.12 Departamentul pentru Asigurarea Calitătii Director: Prof.dr.ing. Marius BULGARU 1.13 Oficiul de relaţii internaţionale:

Director: Prof.dr.ing. Vasile ŢOPA Director-adjunct: Prof.dr.ing. Doina VERDEŞ

1.14 Oficiul de consiliere şi orientare în carieră: Director: Prof.dr.ing. Marcel POPA 1.15 Oficiul juridic: Jurist: Ana BARBU 1.16 Centrul de Cercetare Ştiinţifică, Transfer Tehnologic şi Implementare Invenţii

Director: dr.ing. Gloria COSOVICI Director-ajunct: Prof.dr.ing. Ovidiu TĂTARU

1.17 Serviciul Financiar-Contabilitate Contabil şef: ec. Ana VEREŞ Şef birou financiar: ec. Zita CAZACU Şef birou contabilitate: ec. Lucica BOLUNDUŢ 1.18 Departamentul de resurse umane Şef departament: ec. Alexandru ŢOPAN 1.19 Biblioteca

9

Page 14: capitolul ii introducere în context

Director: ing. Călin CÂMPEAN 1.20 Serviciul tehnic Şef serviciu: ing. Dorin TECAR 1.21 Serviciul social cămine-cantine Şef serviciu: ing. Adrian BODEA 1.22 Serviciul social Şef serviciu: Gheorghe SĂLĂJAN

10

Page 15: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL II

INTRODUCERE ÎN CONTEXT 2.1 Aspecte de învăţământ şi contextul Bologna

Aproape un sfert din populaţia României îşi are viaţa direct legată de învăţământ (10,7% din populaţie o reprezintă studenţii şi elevii, iar în învăţământ lucrează aproximativ 300.000 persoane). Lor li se alătură un număr încă şi mai mare de părinţi şi bunici, implicaţi direct în soarta celor care învaţă. Ambele categorii sunt interesate de finalitatea învăţământului şi de mijloacele prin care ea se realizează. Starea învăţământului depinde de toţi aceşti actori direcţi sau indirecţi, după cum depinde şi de felul în care societatea alocă resurse pentru educaţie. Putem importa know-how, dar nu putem importa studenţi, profesori, manageri educaţionali, părinţi şi politici educaţionale.

Din experienţa dobândită în perioada exerciţiului academic (2004-2008) au reieşit o multitudine de aspecte, dintre care o parte se impun a fi consemnate, fiind caracteristice perioadei, dar şi activităţii noastre.

La baza întregii noastre activităţi a stat MISIUNEA Universităţii Tehnice cu obiectivele stabilitea şi aprobate în şedinţa Senatului Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca din 28 ianuarie 2004.

Urmărind linia şi filosofia acestora s-a relevat cu claritate că în şcoală realizăm mai bine ca oriunde că omul reprezintă o suită de idei care nu se vrea întreruptă, fiecare fiind umbra tuturor şi aflăm că nu există om pe deplin învăţat, ci oameni care se cultivă şi învaţă mereu.

Înţelegând că ziua de ieri devine firesc istorie, iar cea de mâine seamănă a speranţă, oamenii universităţii au reprezentat cel mai sigur argument pentru progres.

În acest sens personalul didactic poate fi considerat o infrastructură autentică a sistemului de învăţământ şi nu doar o categorie de resurse (resursele umane). De caracteristicile personalului didactic depind multe lucruri în sistem, de la deciziile care se iau privind înfăţişarea şi evoluţia acestuia şi până la caracteristicile output-ului. În acelaşi timp, el este o caracteristică care se modifică relativ lent.

La ora actuală în universitate studiază 13.244 studenţi în cadrul a 9 facultăţi, iar dintre aceştia 3.613 beneficiază de cămin.

Structura personalului universităţii este argumentată de existenţa a 1.171 posturi didactice, acoperite în proporţie de 55,25 %. În acest context activează 209 profesori titulari şi 37 profesori consultanţi, 129 conferenţiari, 140 şefi de lucrări şi lectori, 131 asistenţi şi de 38 preparatori.

La aceştia se adaugă 367 de poziţii ocupate de personalul didactic auxiliar şi 493 TESA, iar personalul angajat cu sarcini de cercetare însumează 60 persoane.

În perioada la care ne referim, procesul de formare continuă şi perfecţionare profesională scoate în evidenţă că prin DPPD 177 profesori au susţinut examenul de definitivat, 245 au obţinut gradul II, iar 136 gradul didactic I. Serviciile acestui departament au fost solicitate de către 2.109 absolvenţi, iar 35 profesori din mediul liceal au fost pregătiţi în domeniul educaţiei tehnologice.

De asemenea, în perioada raportată Departamentul pentru Educaţie Continuă şi Învăţământ la Distanţă (DECID) a fost personalizat prin organizarea a 52 de cursuri postuniversitare de care au beneficiat 4.169 persoane.

Şcoala doctorală, recent înfiinţată, după implementarea în Universitatea Tehnică a exigenţelor Procesului Bologna are un potenţial remarcabil prin cei 144 conducători de doctorat care polarizează interesul ştiinţific a 1.388 doctoranzi.

Trebuie precizat şi faptul că datorită unei politici coerente de dezvoltare ca necesitate durabilă, cifra de şcolarizare obţinută pentru anul universitar 2008-2009 înseamnă 2.400 de locuri bugetate la învăţământ de licenţă, 700 la forma postuniversitară de tip master şi 169 la doctorat, definind o situaţie fără precedent.

11

Page 16: capitolul ii introducere în context

Începând cu anul universitar 2005/2006, organizarea programelor de studii din România se realizează pe trei cicluri, conform schemei promovate de Procesul Bologna, respectiv studii universitare de licenţă şi studii universitare de masterat, precum şi studii universitare de doctorat.

Trecerea la noul sistem în universitatea noastră s-a realizat începând cu studenţii admişi în anul I în anul universitar 2005/2006, iar până în anul 2010, noul sistem se va generaliza incluzând şi masteratul Bologna.

Organizarea pe cele trei cicluri a impus ca fiecare ciclu să fie delimitat cu claritate de celelalte prin proceduri distincte de admitere şi absolvire.

Rezultatele aşteptate în universitatea noastră, ale unui parcurs academic conform noilor reglementări sunt următoarele:

a) Aspecte generale: diploma de licenţă se acordă după absolvirea unui program de studii în care s-a asigurat un echilibru între cunoştinţele generale şi cele de specialitate, astfel încât absolventul să fie calificat pentru practicarea unei profesii; absolvenţii probează capacităţi superioare de comunicare efectivă, orală şi scrisă, în domeniul de specialitate şi în contexte culturale diverse;

b) Cunoştinţe şi procese de cunoaştere: reproducerea şi înţelegerea cunoaşterii specifice domeniului de studiu considerat ca un tot şi a modului de stabilire de relaţii cu cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale; familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări ale cunoaşterii şi ale aplicaţiilor profesionale din domeniu; înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice domeniului;

c) Abilităţi cognitive: aplicarea cognitivă şi profesională a conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu; capacităţi de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile; analiza independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi demonstra soluţiile alese;

d) Competenţe generale: culegerea, analiza şi interpretarea de date şi informaţii cantitative şi calitative din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura disponibilă în domeniu; utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă şi orală, inclusiv într-o limbă străină; competenţe superioare în utilizarea tehnologiilor informatice.

În conformitate cu strategia adoptată, care trebuie să fie relevată de cultura calităţii în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, calificările inginereşti aprofundate, cu înalt grad de specializare vor fi plasate la nivelul ciclului de masterat Bologna – înlăturându-se fragmentarea la nivelul licenţei, iar rezultatele aşteptate ale învăţării corespunzătoare unei diplome de master în concepţia noastră sunt:

a) Aspecte generale: familiarizarea cu cele mai noi şi avansate dezvoltări ale cunoaşterii în domeniu; abilităţi superioare de cercetare independentă; capacitatea de a aplica teoria în situaţii noi şi impredictibile;

b) Cunoştinte şi procese de cunoaştere: stocarea unei cantităţi substanţiale de cunoştinţe noi; identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi; compararea cunoştinţelor noi cu cele tradiţionale şi capacitatea de a stabili relaţii între acestea în vederea sesizării direcţiilor noi de creştere a cunoaşterii şi de dezvoltare a profesiei;

c) Abilităţi cognitive: evaluarea critică a rezultatelor noilor cercetări; formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanţei acestora; aplicarea creativă a metodelor de cercetare;

d) Competenţe generale: aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme; elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional; capacitatea de a conduce grupuri de lucru şi de a comunica în contexte din cele mai diverse.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este autonomă şi îşi asumă responsabilitatea

12

Page 17: capitolul ii introducere în context

pentru proiectarea, aplicarea şi dezvoltarea de specializări academice şi programe de studii corespunzătoare, în cadrul ciclului de masterat Bologna.

Dar, trebuie precizat că Guvernul, prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, asigură finanţare publică de la bugetul de stat numai pentru specializările şi programele de studii pe care le consideră relevante pentru interesul public al dezvoltării societăţii, economiei şi culturii într-o anumită perioadă de timp, iar demersurile noastre de până acum au fost considerate pozitive.

În altă ordine de idei, strategia noastră presupune şi masterul interdisciplinar, nu numai cel de aprofundare, dar şi masteratul “Taylor made” dedicat şi personalizat pentru anumite firme.

Începând cu anul 2005 în UTC-N s-a organizat şcoala doctorală de tip Bologna, cu elemente novatoare, dar şi carenţe impuse de cadrul legislativ care, din păcate, defineşte o identitate între un masterat tehnic-ingineresc sau ştiinţific şi cel din alte domenii, bunăoară socio-uman.

Dar, pentru ce s-a realizat până acum, rezultatele aşteptate în Universitatea Tehnică sunt următoarele:

a) Aspecte generale: programele de studii doctorale sunt centrate pe cercetare, presupunând crearea, interpretarea şi aplicarea de noi dezvoltări într-un domeniu specializat al cunoaşterii;

b) Cunoştinte şi procese de cunoaştere: stocarea, interpretarea şi dezvoltarea cunoaşterii de vârf din domeniul de specialitate;

c) Abilităţi cognitive: identificarea de probleme noi şi abordarea lor prin cercetare; imaginaţie creativă şi combinatorică; analiză critică şi interpretativă;

d) Competenţe generale: dezvoltarea tehnicilor de cercetare şi aplicarea lor în contexte diverse şi specifice; construcţie teoretică şi aplicare profesională; construcţii discursive de tip academic pentru publicaţii de prestigiu în domeniu şi de tipul cunoaşterii comune pentru comunicare publică.

Conceptul strategic, introdus de actuala echipă managerială, referitor la „transformare ca dezvoltare durabilă”, în urmă cu 4 ani a avut în vedere compatibilizarea învăţământului din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca cu sistemele de învăţământ superior tehnic din cadrul Spaţiului European, prin:

a) Aplicarea Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS); b) Dezvoltarea cooperării cu factorii implicaţi în vederea implementării Convenţiei de

la Lisabona privind echivalarea şi recunoaşterea diplomelor; c) Eliberarea gratuită a Suplimentelor de Diplomă; d) Promovarea dimensiunii europene a învăţământului superior prin schimbări în

conţinut şi orientarea materiilor de studii şi prin obţinerea de credite de studii în universităţi din alte ţări;

e) Dezvoltarea de programme de studii integrate, care să conducă la obţinerea de diplome comune (joint degrees).

Pentru încheierea reformei de tranziţie din învăţământul românesc a devenit necesară o schimbare de mentalitate. Mai exact, trebuie depăşită mentalitatea de aşteptare pasivă, generată de un statut distributiv, spre o mentalitate ce favorizează iniţiativa proprie, competiţia şi ideile. Fiindcă, progresul nu este posibil fără angajarea iniţiativei, răspunderii şi proiectului propriu.

Cu toate realizările cunoscute şi la care a participat întreaga noastră colectivitate academică, o serie de factori obiectivi sau subiectivi (mentalitate) au determinat un ritm al transformărilor mai puţin alert decât cel pe care l-am dorit noi. Din păcate, aceşti factori sunt generici pentru învăţământul nostru. Asumându-ne răspunderea pentru identificarea acestora în perioada raportată, considerăm că învăţământul are următoarele tare:

- Este foarte prost plătit, exceptând categoria profesorilor; - El transmite cunoştinţe, dar nu pregăteşte suficient absolvenţii pentru producţia de

ştiinţă; - El este preponderent repetitiv şi prea puţin stimulativ al creativităţii şi inovaţiei

ştiintifice; .

13

Page 18: capitolul ii introducere în context

- El se bazează pe separarea în câmpuri disciplinare rigide, în timp ce interdisciplinaritatea rămâne un ornament retoric;

- El este un învăţământ de tip colectivist şi nu oferă un spaţiu semnificativ parcursurilor individuale de formare;

- El este egalitarist, de vreme ce performanţele individuale se bucură doar de „recunoaştere festivistă”;

- El este centralizat, întrucât orice decizie mai importantă presupune aprobări ministeriale;

- El operează cu norme de performanţă locală, în cel mai bun caz cu norme naţionale într-o epocă în care cunoaşterea este globală;

- El pune accentul pe clarificări generale (de tip licenţă sau diplomă), în timp ce „bătălia” pentru performanţe s-a mutat de mult la nivelul studiilor postuniversitare;

- El promovează un concept depăşit al dezvoltării de tip extensiv (volum mai mare de examene etc.) într-o epocă în care „idealul enciclopedist" a fost înlocuit prin apropierea regulilor generatoare de avantaj competitiv şi performanţă;

- El suportă presiunile sufocante ale unei legislaţii financiare desuete şi nestimulative; - El nu dispune de legi proprii ancorate în realitate, care să legifereze cadrul în care

evoluăm, iar în consecinţă orice lege care se referă la un SRL poate fi extrapolată şi-şi emite valoarea chiar şi în învăţământ.

Cu toate acestea, eforturile sistematice şi concentrate ale factorilor decizionali din UTC-N au condus la rezultate deosebite.

Astfel, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost inclusă, la începutul anului 2007, într-un eşantion de 10 universităţi pilot pentru omologarea metodologiei de evaluare a universităţilor din Romania, utilizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior din Romania (ARACIS).

În cadrul grupului pilot au fost cuprinse universităţi de diferite mărimi şi profile, universităţi de stat şi private, iar costurile evaluarii au fost suportate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ulterior, la grupul celor 10 universităţi, s-a adăugat în urma cererii sale exprese, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad care şi-a suportat singură costurile evaluării.

Activitatea de evaluare la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-a desfăşurat în luna mai 2007 fiind realizată de o echipă complexă a ARACIS compusă inclusiv din consultanţi străini.

În urma evaluării, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a primit calificativul „grad de încredere ridicat" situându-se pe primul loc între cele 11 universităţi evaluate.

Într-o altă ordine de idei în cadrul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii, Colegiul Academic şi Biroul Senatului s-au analizat politicile educaţionale reflectate în planurile de învăţământ, căutând răspunsuri la întrebări de tipul: ce abilităţi comportamentale ar trebui să aibă cei ce studiază, ce trăsături de personalitate se dezvoltă, cum se realizează evoluţia identităţii personale prin integritate, autoafirmare şi reciprocitate, pentru ce tip de viitor prognozat sunt pregătiţi absolvenţii?

Racordându-ne la cele de mai sus, pregătirea inginerului în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca poate urmări trei ţinte principale:

1. Asigurarea de ingineri competenţi pentru o dezvoltare durabilă a ţării în condiţiile integrării europene şi globalizării;

2. Compatibilizarea pregătirii acestora, pentru dezideratul anterior; 3. Asigurarea elitelor intelectuale în inginerie, cu rol de „locomotivă" în cercetarea

autohtonă şi viaţa social-economică, în general. Aceste precizări sunt făcute ţinând cont de criterii A.B.E.T. (Accreditation Board for

Engineering and Technology), referinţă de prestigiu în S.U.A. Făcând un bilanţ interimar este evident că actualele planuri de învăţământ trebuie să

suporte ameliorări.

14

Page 19: capitolul ii introducere în context

Prin vocaţie şi funcţiuni, Universitatea Tehnică este bine plasată pentru a contribui la construcţia şi afirmarea societăţii cunoaşterii şi învăţării. Iar rezultatele bune obţinute în Universitatea Tehnică arată fără dubiu că eficacitatea cu care U.T.C-N. îşi îndeplineşte misiunea socială este importantă pentru viitorul comunităţii.

Dar, în perspectiva tendinţelor de globalizare şi mobilitate largă a forţei de muncă calificate, educaţia este tot mai frecvent considerată a fi în acelaşi timp factor şi efect. În acest context, o strategie actuală ia în considerare diminuarea aspectelor negative amintite, dar şi modul în care învăţământul este chemat nu numai să reacţioneze faţă de tendinţele de globalizare, ci dimpotrivă să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea unei societăţi dezirabile cu toleranţă bazată pe comunicare şi înţelegerea intereselor fiecărui participant la acest proces.

Astfel, deşi există o „piaţă” a cererilor de educaţie superioară, facultăţile nu dispun încă de mecanisme de adaptare, de implicare în pieţe şi ne permitem să apreciem că există mari inegalităţi educaţionale de acces. În acest sesns, recentul Oficiu pentru Carieră şi-a început activitatea cu inerentele greutăţi ale începutului.

Cele analizate anterior descriu o stare contextuală în care prin cele care vor urma se dezvoltă un proces ideatic ce conduce la o nouă sintagmă definită prin „transformarea ca dezvoltare" a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Indiferent de domeniul în care se pregătesc studenţii, un impact deosebit de negativ asupra studiului îl are situaţia materială a studenţilor. Pe de o parte studenţii reclamă lipsa mijloacelor materiale suficiente care să le permită să se dedice intensiv studiului, pe de altă parte Ministerul resimte ca o grea povară fondul de burse (cca. 1/3 din bugetul său).

Lipsa de direcţionare legislativă a fost, până acum, cea mai importantă piedică în conturarea şi aplicarea unei reforme a învăţământului. Rostul esenţial al politicii este acela de a transforma în opţiune politică educaţională (şi, prin aceasta, în obiective de atins de către reforma învăţământului) comandamentele sociale actuale, dar, mai ales, pe cele viitoare (structură ocupaţională, nevoi culturale, nevoi politice şi civice etc.). Fără o asemenea direcţionare politică, învăţământul este despărţit de realitate. Exact acest lucru s-a întâmplat în perioada de până acum şi a avut un efect pervers absolut firesc: în loc ca schimbările să modeleze sistemul în funcţie de cerinţele adresate de societate (prin intermediul sistemului politic) output-ului sistemului de învăţământ, în lipsa acestora, învăţământul s-a modelat conform cerinţelor participanţilor la sistem (personalul didactic, administraţia învăţământului, populaţia şcolară). Reforma de până acum a sistemului de învăţământ este rezultatul compromisului dintre interesele cadrelor didactice, pe de o parte, şi ale studenţilor, pe de altă parte, cu respectarea unor interese sau comandamente venite din partea administraţiei centrale - mai ales dinspre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Finanţelor. Este o deformare tipică şi binecunoscută a oricărui sistem birocratic în momentul în care scopul funcţionării lui nu mai este formulat din exteriorul birocraţiei respective - el devine un instrument de satisfacere a propriilor interese, concentrat pe maximizarea input-urilor (intrări de resurse de orice fel) şi pe consumarea acestora.

Toate aceste lucruri au fost resimţite şi în universitatea noastră, iar în unele situaţii se pot produce înţelegeri greşite.

Legat de birocraţie nu este lipsit de interes să amintim că volumul documentelor ce trebuiesc procesate la nivelul administraţiei universităţii a crescut imens. Astfel, numai în anul 2007, la Registratura universităţii au fost luate în evidenţă peste 37.500 de documente. Apoi, este greu să crezi că acestea nu aşteaptă un răspuns...

2.2 Student-educaţie-inginer Tinerii absolvenţi se află la un punct de inflexiune a existenţei ce defineşte începutul

carierei, dar şi manifestarea competenţelor umane şi profesionale.

15

Page 20: capitolul ii introducere în context

Din numeroasele discuţii purtate cu reprezentanţii studenţilor, cu cei care fac parte din organizaţiile OSUT şi BEST, au reieşit câteva aspecte foarte clare pentru relaţia student – universitate. În acest context apreciem că este importantă cunoaşterea unor concluzii, pe care le prezentăm în continuare.

• Sistemele de evaluare se centrează excesiv pe memorare şi capacităţi deductive, creând cohorte de „studenţi slabi” cărora, de fapt, nimeni nu la pune în valoare facultăţile mintale de tip diferit, fenomen valabil la multe discipline;

• Evaluarea este de tip constatativ, şi nu una calitativă de progres individual. Ea se reduce la notare de tipul recompensă-pedeapsă;

• Nu este asumat eşecul şcolar prin strategii şi politici coerente de remediere, nici nu există pedagogii diferenţiate pentru cei cu nevoi educative speciale;

• Omul „instruit” (a se citi: fidel şi conformist în reproducerea cunoştinţelor) ia locul celui permanent deschis spre educaţie, capabil să-şi utilizeze achiziţiile în contexte diferite;

• Carenţe în comunicare „ex catedra” şi lipsa examenului oral. Dar, în aceiaşi măsură au apărut şi întrebări: • Cum modelează examenul concepţia studentului asupra şcolii în general şi despre el

însuşi ca subiect al învăţării? • În ce măsură examenele îi ajută pe studenţi în pregătirea şi viaţa lor profesională? • Există tendinţa de a preda numai în perspectiva examenului? • În ce măsură se servesc cadrele didactice de rezultatele examenelor? • Care este măsura în care evaluarea studenţilor influenţează ideea pe care cadrele

didactice şi-o fac despre eficienţa activităţii lor? • Care ar fi un criteriu ştiinţific ce poate demonstra efectele de feed-back ale evaluării

şi examenelor? Aceste întrebări nu sunt simple fiindcă reclamă răspunsuri cu efecte complexe. Accesibilitatea cunoştinţelor, la oricare din nivelele dezvoltării intelectuale, presupune

îmbinarea eforturilor educatorilor în vederea asigurării înţelegerii, conjugate cu eforturile personale ale studenţilor de a ajunge singuri la înţelegerea cunoştinţelor.

Iar dacă e să dăm crezare lui Kant ar trebui să fim de acord cu principiul pedagogic conform căruia tinerii nu trebuie crescuţi după starea de faţă a neamului omenesc, ci după o stare mai bună, posibilă în viitor, adică a idealului omenirii şi a întregii sale meniri pentru că ceea ce nu există încă, urmează a se întruchipa prin educaţie.

Idealurile ne oferă nu numai valori absolute, ci şi trepte valorice posibile de a se adecva posibilitaţilor umane, care – unele dintre ele – sunt pe măsura omului şi, chiar dacă mai rămâne un rest de neatins, intervine parcă o funcţie practică a imposibilului care forţează posibilul. Educaţia nu numai că provoacă o „anti – natură”, în sensul că frânează impulsurile umane, dar ea are şi un caracter supranatural, prin aceea că vine să monteze în comportamentul uman prefigurări ale imaginaţiei sale.

Logica în esenţă nu conţine nici realul, nici posibilul. Ea este un loc de articulare a posibilului cu realul, iar educaţiei îi revine rolul de a face joncţiunea dintre posibil şi real.

Rutina problemelor zilnice tinde să tocească sensibilitatea noastră de a ne bucura dezinteresat, într-o lume în care majoritatea oamenilor sunt atât de înclinaţi spre a fi practici, încât nu mai găsesc timp să se asigure încotro doresc cu adevărat să se îndrepte. Dar, pentru tinerii serioşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca poate oferi perspectiva plină de satisfacţii a celui care realizează, crează, inventează ...

Dar, în universitate, comunicarea trebuie să fie mult mai largă, iar lipsa examinării orale constituie o deficienţă. Astfel, într-un sondaj efectuat printre studenţii promoţiei 2005-2006 a fost pusă întrebarea: „care este neîmplinirea cu care părăsiţi facultatea?”. Un procent de 60% l-a constituit răspunsul: „nu am reuşit să comunicăm cu profesorii de aşa natură încât să le cerem sfaturi ...”.

16

Page 21: capitolul ii introducere în context

Sigur, fenomenul nu este singular, iar în lume, la marile universităţi, fenomenul nu are loc, fiindcă o întâlnire cu un profesor este un lucru rar, dar există oficii de consiliere şi orientare profesională. Le-am înfiinţat şi noi sperând în rezultate...

La noi, în tranziţia prelungită, tinerii au însă nevoie de multe sfaturi şi se impune un efort suplimentar în acest sens.

Datoria unui dascăl, indiferent de ierarhia didactică pe care se află, este să facă şcoală, să genereze cunoştinţe adecvate formării specialiştilor, nu să vorbească generic despre învăţământ.

În plus, toate acestea se petrec într-o perioadă în care transparenţa, competiţia şi încrederea în partener fac regula jocului.

Sigur, învăţământul este un proces lent şi caracterizat de elemente importante de conservatorism şi subiectivism. Din acest motiv, o reformă efectivă se poate face numai prin voinţa transpusă în fapt a personalitătilor juridice din învăţământ. În caz contrar, dacă fenomenul nu este concertat, orice schimbare singulară la nivelurile operative ale învăţământului, provoacă stări de tensiune sau convulsii cu efecte nocive pentru resursa umană angajată. Dar, la aceste niveluri se pot ameliora alte aspecte care ţin de spiritul aceleiaşi reforme ...

Conţinutul novator al formelor noi de educaţie universitară constă în proiectarea unui curriculum flexibil şi creativ, aplicat într-un mediu social cu responsabilităţi împărţite, cu tehnologii de învăţare interactive şi cu o largă mobilitate a actorilor procesului didactic.

Calitatea învăţământului, în acest context, nu poate fi supusă unui discernământ coerent fără standardele educaţionale comune diferitelor profesii, fără proceduri fiabile (şi susţinute material) pentru asigurarea calităţii universităţilor şi programelor acestora.

O problemă importantă o constituie destinaţia absolventului, după terminarea studiilor. Dintr-un sondaj realizat în facultatea de Electrotehnică în anul 2003, printre studenţii care-şi pregăteau diploma a reieşit că un procent de 38 % ar dori să-şi caute un loc de muncă în străinătate. E bine sau nu, acest lucru ? Să încercăm o succintă analiză în context.

În privinţa inginerului, cifrele statistice nu sunt suficiente în a motiva sau justifica numărul de ingineri necesari sau existenţi. Este mult mai important să ştii cât de eficient şi de efectiv sunt desfăşurate forţele umane inginereşti care s-au creat şi cum intenţionezi să le foloseşti în lumea schimbărilor rapide de azi şi a incertitudinilor, afirmă specialiştii japonezi referindu-se la fondul de ingineri.

La originea acestei acţiuni sunt japonezii care pun mare preţ pe resursele umane în cucerirea pieţelor din Europa şi S.U.A., începând chiar din interiorul acestora.

Dacă plecarea din ţara subdezvoltată ar fi numai pentru o perioadă determinată de timp, atunci aceste ţări ar profita enorm la revenirea inginerilor de origine, îmbogăţiti cu experienţa acumulată în industria ţărilor dezvoltate şi poate şi cu un anumit capital financiar. Desigur că în acest caz, pierderile iniţiale s-ar transforma ulterior într-un mare câştig şi situaţiile s-ar putea inversa.

Experienţa din trecutul ţării noastre este foarte edificatoare în acest sens. Atunci când pregătirea teoretică, inventivitatea, capacitatea şi dragostea de meserie nu au putut fi satisfăcute la nivelul tehnic oferit în ţară, mulţi ingineri s-au realizat plenar activând un timp în ţări cu industrie dezvoltată. Mulţi dintre ei revenind în ţară la terminarea misiunii sau chiar în timpul activităţii în străinătate, au pus bazele unei industrii sau unei ştiinţe noi, introducând progresul în ştiinţă şi tehnică, ceea ce a contribuit la dezvoltarea acestora în România şi a renumelui acesteia în lume.

După cum se vede, fenomenul migraţiei inginerilor are mai multe faţete, totul depinde din care unghi îl priveşti. E de altfel în natura lucrurilor ca un inginer să fie mai uşor atras/ademenit acolo unde tehnica este mai avansată (datorită sensibilităţii sale la orice noutate tehnică), decât scriitorul, de exemplu, sau literatul în general, care este mai legat de limbă, tradiţii, şi să angajeze ingineri străini care se pot mai uşor adapta. Asta explică parţial şi afluxul de ingineri din ţările mai slab dezvoltate, fiind atraşi de posibilităţile tehnologice şi de promovare pe care le oferă ţările dezvoltate industrial. Au speranţa că în acest fel îşi vor putea realiza mai uşor aspiraţiile şi aplica cunoştinţele în domeniul tehnic, lăsându-şi totuşi ţara de origine în aceeaşi stare de subdezvoltare, căci puţini se reîntorc de unde au plecat. În acest fel, decalajul tehnologic dintre

17

Page 22: capitolul ii introducere în context

cele două categorii de ţări se menţine, iar în majoritatea cazurilor se accentuează şi mai mult. Legat de aceste aspecte, dezvoltarea fără precedent a Clujului din ultimii ani a schimbat

complet bilanţul mentalităţilor. În acest sens sunt semnificative rezultatele statisticii obţinute din prelucrarea unui chestionar pentru absolvenţii promoţiei 2006, conform celor de mai jos:

ABSOLVENŢI 2006

NIVELUL SATISFACŢIEI ÎN RAPORT CU DEZV. PROFESIONALĂ ŞI PERSONALĂASIGURATĂ DE UTCN

Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NFoarte bun [%] 7 19 17 17 15 19 17 19 26 18 Bun [%] 46 56 58 57 57 43 65 56 54 56 Satisfăcător [%] 36 20 22 22 21 28 13 14 20 21 Nesatisfăcător [%] 7 3 0 1 3 5 3 3 0 3

ALTE STUDII ABSOLVITE Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-N

Master [%] 4 4 6 12 4 10 10 17 0 5 Postuniv. [%] 0 1 9 3 7 9 8 3 0 4 Doctorat [%] 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 Altă facultate [%] 7 5 3 3 3 3 3 12 2 4

ALTE STUDII ÎN CURS Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NMaster [%] 0 27 8 16 20 26 10 12 0 16 Postuniv. [%] 14 1 7 5 15 16 22 3 4 8 Doctorat [%] 7 4 2 3 2 3 0 5 0 3 Altă facultate [%] 0 4 5 1 2 5 7 2 22 5

INTENŢIA DE CONTINUARE A STUDIILOR Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-N[%] 68 64 58 63 63 71 63 54 70 63

ANGAJAŢI Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NAngajaţi[%] 89 95 88 96 85 79 93 80 80 89 Angajaţi în primele 6 luni [%] 93 92 80 93 80 78 77 54 60 82

DATE DESPRE LOCUL DE MUNCĂ (raportate la total chestionaţi) Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NEste la nivelul calificării [%] 89 91 67 92 69 55 73 42 50 75 Este în loc. de domiciliu [%] 75 67 63 69 56 53 58 53 66 63 Este în străinătate [%] 4 8 3 2 7 3 2 17 0 5

18

Page 23: capitolul ii introducere în context

DATE DESPRE LOCUL DE MUNCĂ (raportate la total angajaţi) Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NEste la nivelul calificării [%] 100 96 76 96 81 70 79 53 62 84 Este în loc. de domiciliu [%] 84 71 71 73 65 67 63 66 83 71 Este în străinătate [%] 4 8 4 2 9 4 2 21 0 6

SALARIUL PRIMIT LA ANGAJARE (raportat la total chestionaţi) Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NFoarte bun [%] 25 26 16 12 24 14 12 3 10 17 Bun [%] 61 67 69 78 58 53 73 66 62 67 Insuficient [%] 7 1 7 6 7 14 7 8 8 6

MODALITATEA DE OBŢINERE A LOCULUI DE MUNCĂ (raportat la total chestionaţi)

Arh. A.C. C.M. Constr. El.&Tc. Ing.El. Mec. S.I.M. Colegiu UTC-NFacultate[%] 54 52 19 34 25 31 17 20 18 32 Internet [%] 0 24 30 7 34 19 20 7 10 19 Direcţia de muncă [%] 0 1 2 2 1 0 2 2 2 1 Cunoştinţe personale [%] 32 21 21 31 19 28 25 29 20 24 Presă [%] 0 6 24 7 9 12 20 10 4 10 Alte modalităţi [%] 14 13 8 20 15 9 18 17 28 15

19

Page 24: capitolul ii introducere în context

NIV

EL

UL

SA

TIS

FA

CT

IEI I

N R

AP

OR

T C

U D

EZ

V.P

RO

FE

SIO

NA

LA

SI P

ER

SO

NA

LA

AS

UT

CN

010203040506070[%]

IGU

RA

TA

DE

Fac

ult

atea

Foa

rte

bun

[%]

719

1717

1519

1719

2618

Bun

[%]

4656

5857

5743

6556

5456

Sat

isfa

cato

r [%

]36

2022

2221

2813

1420

21

Nes

atis

faca

tor

[%]

73

01

35

33

03

Col

egiu

UT

C-N

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

20

Page 25: capitolul ii introducere în context

024681012141618

Fac

ult

atea

ALT

E S

TUD

II A

BS

OLV

ITE

Mas

ter

[%]

44

612

410

1017

05

Pos

tuni

v. [%

]0

19

37

98

30

4

Doc

tora

t [%

]0

00

00

00

20

0

Alta

facu

ltate

[%]

75

33

33

312

24

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

21

Page 26: capitolul ii introducere în context

051015202530

Fac

ult

atea

ALT

E S

TUD

II IN

CU

RS

Mas

ter

[%]

027

816

2026

1012

016

Pos

tuni

v. [%

]14

17

515

1622

34

8

Doc

tora

t [%

]7

42

32

30

50

3

Alta

facu

ltate

[%]

04

51

25

72

225

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

22

Page 27: capitolul ii introducere în context

Fac

ult

atea

INTE

NTI

A D

E C

ON

TIN

UA

RE

A S

TUD

IILO

R

01020304050607080 [%]

6864

5863

6371

6354

7063

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

23

Page 28: capitolul ii introducere în context

0102030405060708090100

Fac

ult

atea

AN

GA

JATI

Ang

ajat

i[%]

8995

8896

8579

9380

8089

Ang

ajat

i in

prim

ele

6 lu

ni [%

]93

9280

9380

7877

5460

82

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

24

Page 29: capitolul ii introducere în context

DA

TE D

ES

PR

E L

OC

UL

DE

MU

NC

A (r

apor

tate

la to

tal s

ubie

cti c

hest

iona

ti)

0102030405060708090100

Fac

ult

atea

Est

e la

niv

elul

cal

ifica

rii [%

]89

9167

9269

5573

4250

75

Est

e in

loc.

de

dom

icili

u [%

]75

6763

6956

5358

5366

63

Est

e in

str

aina

tate

[%]

48

32

73

217

05

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

25

Page 30: capitolul ii introducere în context

DA

TE D

ES

PR

E L

OC

UL

DE

MU

NC

A (r

apor

tate

la to

tal s

ubie

cti a

ngaj

ati)

020406080100

120

Fac

ult

atea

Est

e la

niv

elul

cal

ifica

rii [%

]10

096

7696

8170

7953

6284

Est

e in

loc.

de

dom

icili

u [%

]84

7171

7365

6763

6683

71

Est

e in

str

aina

tate

[%]

48

42

94

221

06

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

26

Page 31: capitolul ii introducere în context

01020304050607080

Fac

ult

atat

ea

SA

LAR

IUL

PR

IMIT

LA

AN

GA

JAR

E (r

apor

tat l

a to

tal s

ubie

cti c

hest

iona

ti)

Foa

rte

bun

[%]

2526

1612

2414

123

1017

Bun

[%]

6167

6978

5853

7366

6267

Insu

ficie

nt [%

]7

17

67

147

88

6

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

27

Page 32: capitolul ii introducere în context

28

MO

DA

LITA

TEA

DE

OB

TIN

ER

E A

LO

CU

LUI D

E M

UN

CA

0102030405060

Fac

ult

atea

Fac

ulta

te[%

]54

5219

3425

3117

2018

32

Inte

rnet

[%]

024

307

3419

207

1019

Dire

ctia

de

mun

ca [%

]0

12

21

02

22

1

Pre

sa [%

]0

624

79

1220

104

10C

unos

tinte

per

sona

le [%

]32

2121

3119

2825

2920

24

Alte

mod

alita

ti [%

]14

138

2015

918

1728

15

Arh

.A

.C.

C.M

.C

onst

r.E

l.&T

c.In

g.E

l.M

ec.

S.I.

M.

Col

egiu

UT

C-N

Page 33: capitolul ii introducere în context

2.3 Imaginea universităţii – imaginea studentului În legătură cu filosofia conducerii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, se evidenţiază faptul că în perioada raportată s-a promovat un dialog permanent cu studenţii, în viziunea unui adevărat parteneriat academic prin următoarele argumente validate de experienţa de până acum:

• Creşterea participării active a studenţilor la procesul de învăţământ; • Facilitarea unei mai bune conlucrări cu reprezentanţii studenţilor din Senatul

Universităţii; • Facilitarea demersurilor pentru obţinerea, de către studenţi, a burselor de studii,

de masterat, de studii doctorale şi post-doctorale, de cercetare etc; • Construirea, la nivel de universitate, în colaborare cu reprezentanţii studenţilor, cu

organizaţiile acestora, a unui sistem de evidenţă şi rezolvare operativă a unor cazuri delicate din punct de vedere material şi/sau social;

• Sprijinirea, în continuare, a activităţii organizaţiilor studenţeşti, precum şi promovarea perceperii acestora ca participante active la viaţa universitară;

• Promovarea, la nivelul universităţii, a unei strategii de câştigare a încrederii tuturor studenţilor prin respectul faţă de lege, conduită ireproşabilă, dorinţă de autodepăşire, respect faţă de colegi etc.

Certitudinea evoluţiei viitoare a conceptului fundamentat în perioada 2004-2008 se bazează pe implicarea din ce în ce mai responsabilă a studenţilor în rezolvarea problemelor mari ale universităţii, ca spre exemplu campania de atragere a candidaţilor dintr-un areal de 8 judeţe, iar rezultatele au fost concludente.

Pe lângă activităţile cultural-sportive cunoscute, din programele realizate de OSUT se remarcă:

• Zilele Universităţii Tehnice ( ZUT ) – declarat la nivel naţional ca fiind cel mai amplu eveniment studenţesc organizat de o singură organizaţie;

• Revista PoliTech – revistă adresată studentilor Universităţii Tehnice, apare lunar în 3000 de exemplare şi se distribuie gratuit;

• Balul Bobocilor din Universitatea Tehnică – votat ca fiind cel mai reuşit bal al bobocilor în Cluj-Napoca

• ConstructInfo, ElectroTech, MecanicTech – evenimente stucturate pe cele trei mari profile ale Universitatii Tehnice: construcţii, electro, mecanic şi care constă în prezentări ale companiilor din domeniile de interes ale studenţilor, sesiuni de comunicări stiinţifice, oferirea de locuri de internship sau de muncă pentru studenţi si absolvenţi;

• PoliSport – organizarea de competiţii sportive între studenti (16 sporturi); • Hobby Competition - concurs de proiecte studenţeşti inginereşti, realizate ca hobby; • 8 judete – promovarea Universitătii Tehnice în rândul elevilor din judetele limitrofe

Clujului; • Din suflet de student – ajutorarea unor case de copii; • Moş OSUT – împărtirea de mici cadouri studenţilor; • Donează sânge în căminul tău! – campanii de donare de sânge; • Poli Student Party – petreceri studenţeşti săptămânale, cu obţinerea de reduceri la

intrare cât şi la consumaţii în cluburi; • Biroul de consultantă pentru studenţi – rezolvarea problemelor studenţilor care

solicită sprijinul organizaţiei; • Student Training – oferirea de traininguri gratuite studenţilor pe teme de mare interes; • Seri culturale la Clubul Cultural Observator – organizarea de spectacole culturale,

promovarea formaţiilor locale; • Sunt în legitimă aparare! – curs de legitimă apărare si demonstraţii de autoapărare

sustinute de Jandarmerie;

29

Page 34: capitolul ii introducere în context

• Oferirea de flori studentelor UTCN în 8 martie; • Săptămâna Bologna în Universităţi – proiect realizat în colaborare cu Alianţa

Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care constă în promovarea ideilor şi liniilor de acţiune trasate de Procesul Bologna în speranţa reformării invăţământului universitar;

• Ce te doare? - proiect realizat în colaborare cu ANOSR prin care se încearcă identificarea şi rezolvarea problemelor studenţilor;

• UrbanFest – festival cultural clujean de mare amploare, organizat în colaborare cu organizatiile studenţeşti reprezentative din Cluj-Napoca;

• Ritmic de Mai; • Balul Bobocilor UTC-N; • Concursuri de şah, înot; • training (team-building, managementul resurselor); • seara de colinde; • seri de divertisment; • participare la organizarea proiectului Luna studentului clujean (Student pentru o zi,

Concurs înot, Concurs fotbal), în cadrul Consortiului Organizaţiilor Studenţeşti. • Luna Studentului Clujean - eveniment care contine activităţi de interes general ale

studenţilor clujeni, organizat în colaborare cu COS Cluj; • Programul de Dezvoltare al Carierei - program de pregătire a studenţilor în vederea

unei cariere de succes, susţinut prin parteneriatul cu Centrul de Dezvoltare a Carierei Cluj;

• Planul de marketing al afacerii mele - premierea studentilor cu planuri de afaceri viabile, alese de Catedra Maşini Electrice, Marketing & Management.

Multe alte proiecte utile studenţilor şi absolvenţilor vor fi iniţiate şi implementate în viitorul apropiat, pe lângă cele intrate deja în portofoliul OSUT. Printre acestea menţionăm:

• CEntrul de REsurse pentru Studenti Cluj (CERESC) - crearea unui centru de resurse pentru studenţi, în care să se ofere acces studenţilor la educaţie non-formală, pentru dezvoltarea abilităţilor personale prin organizarea de traininguri săptămânale, proiecţii de documentare, workshopuri, expoziţii etc;

• Carduri personalizate - găsirea unui operator bancar care să ofere cât mai multe beneficii studenţilor, dezvoltarea unui produs personalizat pentru studenţii UTCN;

• Turneul internaţional de baschet studenţesc - organizarea în Cluj-Napoca a unui turneu internaţional de baschet studenţesc;

• Radio Campus crearea unui radio studenţesc destinat studenţilor UTCN, care să se difuzeze pe aleile campusurilor şi care să fie accesibil studenţilor de acasă prin internet.

• Manualul politehnistului - tipărirea unui ghid cât mai util studenţilor UTCN; • Cazarea studenţilor în mediul privat prin găsirea unor locuinţe decente oferite spre

închiriere de către terţi. • Festivitatea de început de an şi Sărbătoarea absolvenţilor - colaborarea cu conducerea

UTCN în vederea organizării cât mai reuşite a acestor evenimente de o importantă deosebită pentru studenţii şi absolvenţii UTCN;

• Amenajarea spaţiilor verzi din campusurile UTCN. Menţionăm că la toate proiectele şi activităţile desfăşurate de OSUT, Universitatea

Tehnică din Cluj-Napoca a fost promovată ca Partener şi susţinător al acestora. Astfel, considerăm că s-a adus un plus de imagine Universităţii atât în rândul studenţilor săi, cât şi în rândul comunităţii clujene, chiar şi la nivel naţional prin prezentarea acţiunilor OSUT la întâlniri, conferinţe, forumuri studenţeşti, prin materialele de promovare create şi prin parteneriatele cu mass-media.

De pe urma evenimentelor şi acţiunilor OSUT au beneficiat direct peste 8000 de studenţi ai UTCN, iar OSUT a dovedit interesul de a avea o colaborare cât mai bună şi pe viitor cu

30

Page 35: capitolul ii introducere în context

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca spre beneficiul studenţilor săi şi pentru creşterea prestigiului Universităţii. 2.4 Universitatea Tehnică – un pas spre o societate bazată pe cunoaştere Societatea a evoluat rapid şi sub variate forme direcţionate de cerinţele socio-politice contemporane, context în care Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi-a reconsiderat în mod continuu strategia şi politicile de dezvoltare, în sensul adaptării la cerinţele spaţiului european al învăţământului şi cercetării. Semnatară în anul 2004 a Cartei de la Bologna în calitate de membru al Asociaţiei Europene (EUA) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-a remarcat prin câteva caracteristici definitorii:

• este una dintre cele patru universităţi tehnice naţionale având o reputaţie solidă în educaţia inginerească din România şi o veche moştenire intelectuală;

• a contribuit esenţial la crearea unei elite inginereşti şi a unei regiuni dezvoltate economic (Nord-Vest);

• are propria sa strategie întemeiată pe creativitatea inginerească în acord cu cerinţele unei societăţi bazate pe cunoaştere;

• înţelege reformele interne ca o modalitate de transformare într-o universitate dinamică, având un management eficient al calităţii, care să-i asigure compatibilitatea cu cele mai prestigioase universităţi de tehnologie europene;

• este conştientă de importanţa dimensiunii internaţionale a educaţiei inginereşti în Spaţiile Europene ale Învăţământului Superior şi Cercetării (EHEA şi ERA), mai ales după aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. În urma unor demersuri consistente începute în anul 2006, Universitatea Tehnică din

Cluj-Napoca a fost acceptată în runda 2007-2008 de evaluare internaţională din partea EUA, proces care şi-a încheiat prima etapă în luna ianuarie 2008, urmând ca procedura să fie finalizată în luna aprilie 2008.

Argumentele acestei candidaturi pot fi subsumate prin următoarele: asigură o perspectivă internaţională asupra realizărilor şi neajunsurilor UTCN; va contribui la o activitate mai sistematică şi coerentă de pregătire a planului de dezvoltare strategică a UTCN pe perioada 2008-2011; va susţine efortul de armonizare a UTCN cu universităţile din alte state ale UE şi, implicit, de identificare a poziţiei UTCN între universităţile de tehnologie europene; va determina creşterea interesului pentru UTCN al studenţilor români şi străini, ca şi al mediului academic şi economic internaţional.

La sfârşitul lunii iulie 2007, conducerea UTCN a fost informată de Secretariatul EUA, că participarea UTCN – cea dintâi participare a unei universităţi din România, după aderarea la UE a fost acceptată.

Ca organizaţie reprezentativă a universităţilor din statele Europei şi a conferinţelor naţionale ale rectorilor, Asociaţia Universităţilor Europene (’European University Association’ – EUA) exprimă linia comunităţii învăţământului superior în Europa. Prin proiecte şi servicii adresate membrilor săi, EUA urmăreşte întărirea conducerii şi administrării instituţionale, precum şi promovarea dezvoltării unui sistem coerent de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică la nivel european.

Programul de Evaluare Instituţională (’Institutional Evaluation Programme’ – IEP) al EUA este un serviciu către membrii EUA, prin care se asigură universităţilor participante un beneficiu maxim dintr-o evaluare cuprinzătoare, realizată de o echipă de lideri experimentaţi din învăţământul superior european şi destinată să sprijine dezvoltarea continuă a managementului strategic şi a culturii calităţii interne în aceste universităţi. EUA IEP pune un accent deosebit pe autoevaluarea instituţională a universităţii participante, încercând să evidenţieze capacitatea acesteia de a dezvolta o strategie instituţională pentru definirea şi implementarea obiectivelor sale, şi nu să aprecieze calitatea proceselor de instruire, învăţare şi cercetare ştiinţifică din

31

Page 36: capitolul ii introducere în context

universitate; este angajat dintr-o perspectivă europeană şi internaţională, independent de programele de evaluare ale agenţiilor naţionale şi guvernamentale; îşi propune o abordare non-profit, articulată pe interesele universităţii evaluate. Metodologia EUA IEP constă într-un raport de autoevaluare al universităţii participante, două vizite locale ale echipei EUA de evaluare, un raport final de evaluare redactat de această echipă şi, opţional, o vizită locală de ’follow-up’ a aceleiaşi echipe, după doi ani de la evaluare.

În acest context Raportul de Autoevaluare a universităţii noastre este cuprins ca o anexă la acest Raport.

Pentru creşterea competitivităţii universităţii şi a vizibilităţii ei internaţionale au fost promovate următoarele acţiuni:

• dezvoltarea unor programe de cercetare interdisciplinară şi transdisciplinară; • orientarea spre calitate şi încurajarea performanţei în învăţământ şi cercetare; • compatibilizarea învăţământului şi cercetării cu standardele europene şi adaptarea

ofertei educaţionale la cerinţele pieţei forţei de muncă; • promovarea cercetării ştiinţifice performante, orientarea ei spre nevoile societăţii

şi racordarea la tendinţele europene; • crearea unui mediu academic bazat pe un parteneriat responsabil cu studenţii şi

personalul; • întărirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii; • modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale.

Dar, fără asigurarea componentei de continuitate şi valorificare a experienţei de până acum nu ne vom apropia de exigenţele viitorului.

Globalizarea presupune şi competiţia în furnizarea de instruire, dar şi erodarea funcţiilor şi conceptelor clasice din învăţământ, care devine deschis în faţa posibilităţilor oferite de piaţa europeană.

Colaborarea cu industria a fost o problemă centrală a universităţii noastre în perioada 2004-2008 atât prin politici de atragere a unor mari investitori în zona Clujului (Emerson, Siemens, Nokia etc.), cât şi sub aspectul colaborării contractuale.

Tot în conotaţia globalizării trebuie urmărite cu consecvenţă, prin politici flexibile şi alte aspecte.

Astfel, absolvenţii foarte bine pregătiţi caută oportunităţi în străinătate. Fenomenul emigrării elitelor este binecunoscut. Prin aceasta, România internalizează costurile şi externalizează beneficiile.

În rândul absolvenţilor care continuă studiile în străinătate se manifestă aceeaşi tendinţă, fiind evidenţiat că şi în acest caz se internalizează costurile şi se externalizează beneficiile.

Oare aceste costuri nu pot fi reduse sau redirecţionate? În concluzie, sistemul de finanţare actual trebuie de urgenţă modificat. Accesul la resursa

publică, atât a universităţilor cât şi a studenţilor, trebuie să fie selectiv şi numai în raport cu performanţele cuantificate prin indicatori de rezultate. Modificarea sistemului de finanţare trebuie să stimuleze reorganizarea sistemului de învăţământ superior pe baze concurenţiale pe o piaţa a serviciilor de instruire.

Dacă se acceptă o astfel de idee, finanţarea universitară trebuie făcută pe programe (anii I-...IV) şi nu pe bază de student echivalent. Sigur, numărul de studenţi trebuie să atragă o finanţare de maxim 30% - 40%, iar restul să fie obţinuţi pe bază de indicatori de perfomanţă măsurabili.

Astfel, resursa fmanciară obţinută fără efort nu poate genera efortul de a o valorifica. Apoi, consider că este necesară o strategie coerentă în alocarea locurilor bugetate pe

domenii de mare interes pentru economie şi atracţie pentru tineri. În altă ordine de idei, universitatea noastră şi-a definit tendinţa antreprenorială. Dacă aserţiunea este adevărată, ne punem legitim întrebarea legată de destinul

antreprenorial al universităţii, iar răspunsul poate fi neantagonist. Fiindcă o universitate antreprenorială trăieşte din patente sau brevete.

32

Page 37: capitolul ii introducere în context

Dacă este aşa apare o altă întrebare. Ce universitate din Romania dispune de un portofoliu de 200 – 300 de brevete, când universitătile americane au câteva zeci de mii?

Legat de aspectul antreprenorial trebuie precizat că nu se poate trasa cuiva sarcina de a atrage fonduri într-o universitate care nu are deja bani! Apoi, ca mediul de afaceri să dea bani, ţine de o nouă formă de cultură ce trebuie educată în spiritul unei cutume!

Dar, bani se dau pe marginea unor prestaţii către mediul econonic. Datorită dezvoltării industriale foarte rapide în România bazate pe importul de tehnologie modernă, acesta nu necesită o optimizare imediată, iar când aceasta este necesară, solicitantul se adresează celui care a livrat produsul sau tehnologia respectivă.

Prin urmare, nu apare ca necesitate intervenţia cercetării universitare, iar industria noastră se poate lipsi pentru alţi câţiva ani de cercetarea autohtonă.

Sigur, trebuie să milităm pentru o politică a învăţământului şi nu a politicii în învăţământ. Nu trebuie să încercăm să luăm controlul în sistemul de învăţământ prin mecanisme

politice; adică prin formarea unor convingeri dominante ale majorităţii, pentru că aici acţionează formarea consensului pe criteriul adevărului ştiinţific, care trebuie să se armonizeze prin schimburi de idei.

2.5 O privire de ansamblu Educaţia este legată de comunicare şi se arată de la sine ca o nobleţe ce-i distinge pe

oameni. Ea este cea mai grea problemă care s-a dat spre rezolvare omului, fiind o cultură a caracterului, dar şi un înveliş subtil sub care se desfăşoară în linişte firea cea adevărată.

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din România şi include 6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.

La nivelul Regiunii există sau sunt propuse ca şi proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitană Cluj şi zona metropolitană Oradea, aceste oraşe fiind şi poli de dezvoltare regionali. Economia regiunii este în plină dezvoltare, cu o creştere dinamică în ultimii ani în domeniul industrial şi de servicii, fapt ce a determinat o evoluţie pozitivă a cererii de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Solicitările crescute de ingineri la nivel local şi regional au determinat o rată foarte mare de angajare în domeniul specialităţii.

În acest areal Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pregăteşte specialişti pentru domeniul tehnic prin studii de licenţă, masterat şi doctorat, în cadrul a 9 facultăţi: Arhitectură şi Urbanism, Automatică şi Calculatoare, Construcţii, Construcţii de Maşini, Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Inginerie Electrică, Instalaţii, Mecanică, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor. De asemenea UTCN oferă programe de pregătire postuniversitare prin intermediul DECID pentru formarea continuă a adulţilor. UTCN are sediul central în Cluj-Napoca, dar desfăşoară activităţi didactice şi la extensii universitare din 4 reşedinţe de judeţ din regiunea Nord-Vest: Alba-Iulia, Bistriţa, Satu-Mare, Zalău.

Infrastructura universităţii este distribuită în patru locaţii principale în Cluj-Napoca, 14 clădiri, în care se desfăşoară activităţi didactice, administrative şi de cercetare ştiintifică, cu o suprafaţă totală de 53.000 m2. Distribuţia suprafeţei este următoarea: 32.000 m2 pentru spaţii educaţionale (47 săli de curs, 73 săli de seminar, 290 laboratoare şi 8 ateliere); 15.000 m2 de spaţii auxiliare (106 laboratoare de cercetare, 260 cabinete pentru profesori, 30 săli de lectură); 6.000 m2 de spaţii administrative. În plus universitatea posedă 7 cămine cu o capacitate de cazare de 3.900 de locuri, două cantine cu capacitatea totală de 900 de locuri şi o bază sportivă care include şi o piscină olimpică.

În acest cadru baza materială s-a extins şi prin realizarea unei noi clădiri pentru Faculatea de Arhitectură, achiziţionarea imobilului din strada Memorandumului 28 şi obţinerea prin donaţie a peste 70% din locaţia şi terenul fostului Centru Teritorial de Calcul.

În UTCN activităţile de cercetare sunt desfăşurate de cadre didactice, cercetători, doctoranzi şi studenţi în laboratoarele catedrelor şi facultăţilor universităţii sau diverse centre de cercetare concretizate ca rezultat al unor proiecte de cercetare ample. Departamentul care

33

Page 38: capitolul ii introducere în context

administrează curent activităţile de cercetare în UTCN este CCSTTII. Acesta are relaţii directe cu catedrele, decanatele şi compartimentele funcţionale din universitate, iar, în exteriorul universităţii, cu MECT, cu Academia României, cu CNCSIS, CNFIS, UEFISCSU şi alte organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale de profil.

CCSTTII promovează şi acordă consultanţă tuturor colectivelor de cercetare în vederea participării la competiţiile naţionale de granturi şi programele naţionale de cercetare.

Ca instrument al Managementului UTCN, CCSTTI realizează analize şi rapoarte privind activităţile de cercetare şi propune strategii de dezvoltare în domeniu, asigură impreună cu Compartimentul Financiar-Contabil administrarea financiară curentă a contractelor de cercetare, dezvoltare, proiectare, consultanţă şi expertiză.

Începând cu anul universitar 2005/2006, doctoratul în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-a organizat ca al treilea ciclu de studii, în acord cu programul Bologna, sub forma unei Şcoli Doctorale. Durata minimă a ciclului de studii universitare de doctorat este de 3 ani.

Programul de doctorat cuprinde două etape: programul de pregătire universitară avansată, cu o durată de 2 semestre (60 puncte credit) şi programul de cercetare ştiinţifică cu o durată de 4 semestre (120 puncte credit). Admiterea doctorandului în programul de cercetare ştiinţifică se face prin susţinerea unui proiect de cercetare ştiinţifică în faţa unei comisii de specialişti aprobate de conducerea UTCN.

În domeniul asigurării calităţii, universitatea aplică o strategie şi o politică coerentă şi consecventă misiunii asumate în scopul realizării obiectivelor. Activităţile de asigurare a calităţii sunt aplicate în aceeaşi măsură atât activităţilor didactice cât şi celor de cercetare. Calitatea este o cerinţă permanentă pentru personalul academic, fiind prevăzută ca prim obiectiv al strategiei: “Orientarea spre calitate şi încurajarea performanţei în învăţământ şi cercetare”. În consecinţă, planurile operaţionale anuale prevăd activităţi concrete pentru atingerea obiectivului, având definiţi trei vectori de acţiune: profesionalizarea managementului universitar; implementarea sistemului calităţii la toate nivelurile; stimularea performanţei.

Strategia, politica, regulamentele şi procedurile în domeniul calităţii sunt transparente, implicând tot personalul universităţii şi studenţii:

• în faza de elaborare, prin consultarea urmată de modificarea acestora înaintea aprobării de către Senat.

• ulterior aprobării când devin publice şi operaţionale fiind obligatorii pentru întregul sistem.

Pentru aplicarea cerinţelor de calitate la nivel instituţional în universitate funcţionează: sistemul de asigurarea calităţii, departamentul pentru asigurarea calităţii, comisia pentru calitate, biroul de audit intern.

Organizaţiile studenţeşti au un impact major în dezvoltarea aptitudinilor organizatorice ale studenţilor, fiind intens sprijinite de către UTCN. Printre organizaţiile studenţeşti prezente în Universitate se numară BEST (Board of European Students of Technology), OSUT (Organizaţia Studenţilor Universităţii Tehnice), AISEC (International Association of Students in Economic and Commercial Sciences), AStA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi), ASIEM (Asociaţia Studenţilor de la Inginerie Economică şi Management).

Pe lângă activitatea sa academică UTCN este instituţia care promovează cultura şi valorile culturale autentice. În UTCN fiinţează un club cultural, o trupă de teatru – „Gaudeamus”, o formaţie de dansuri moderne „Salsa caliente”, o formaţie de muzică clasică „Honoris” şi un ansamblu folcloric – „Românaşul”. În domeniul sportului studenţii UTCN participă în mod regulat la competiţiile naţionale şi internaţionale de baschet, volei şi fotbal. UTCN pune la dispoziţia studenţilor şi a altor persoane dornice să practice activităţi sportive o bază materială compusă din două săli de sport şi o piscină olimpică cu bazin acoperit şi unul în aer liber. Recreerea în aer liber, turismul şi chiar odihna sunt posibile la complexul de agrement Mărişel aflat la 40 km de sediul universităţii într-o locaţie alpină.

Biblioteca UTCN şi-a extins în permanenţă contactele de colaborare atât cu partenerii din ţară cât şi cu cei din străinătate. În urma acestor eforturi, biblioteca UTCN oferă studenţilor

34

Page 39: capitolul ii introducere în context

accesul la un fond de peste 700.000 de volume, 3.000 de periodice şi aproximativ 65.000 de brevete de invenţii. În ceea ce priveşte informaţiile de ultimă oră, biblioteca UTCN primeşte în mod curent peste 100 de reviste publicate în ţară şi aproximativ 50 în străinătate.

Prin serviciile sociale pe care le oferă, UTCN urmăreşte să asigure condiţii de viaţă adecvate pentru studenţii proveniţi din afara localităţii. În acest sens universitatea oferă locuri de cazare în 10 cămine grupate în două complex-uri studenţeşti. În funcţie de solicitări, numărul de studenţi dintr-o cameră variază între 2 şi 4, UTCN reuşind în acest mod să satisfacă majoritatea cererilor de cazare. În 2006 şi 2007 căminele studenţeşti au fost renovate astfel că acum oferă un grad de confort sporit.

Studenţii au posibilitatea să servească masa în două cantine situate în complex-urile studenţeşti precum şi în alte două locaţii situate în incinta corpurilor de clădire destinate activităţilor didactice.

Structura instituţională a UTCN este definită pe baza ‘Organigramei UTCN’ şi ‘Statutului de organizare şi funcţionare a UTCN’.

Senatul Universităţii a asigurat conducerea UTCN în concordanţă cu principiile autonomiei universitare, cu legile în vigoare, cu prevederile Cartei UTCN şi cu propriile Hotărâri, acestea din urmă fiind definitive şi obligatorii pentru toate organismele executive din UTCN şi pentru întreaga comunitate a personalului universităţii.

Conducerea operativă a UTCN a fost asigurată de Biroul Senatului alcătuit din rector, prorectori, secretar ştiinţific, director general administrativ şi reprezentantul organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de universitate.

Senatul UTCN şi-a desfăşurat activitatea pe baza unui Regulament propriu şi are ca atribuţii îndrumarea şi controlul procesului de învăţământ, activităţii de cercetare ştiinţifică şi activităţii organismelor administrative din UTCN. Astfel, Senatul UTCN elaborează Planul strategic de dezvoltare a universităţii, pe care îl actualizează prin planurile operaţionale anuale şi care stă la baza planurilor strategice ale facultăţilor din cadrul UTCN, stabileşte şi aplică politicile instituţionale în domeniul învăţământului, al cercetării ştiinţifice, al asigurării calităţii, al dezvoltării continue a resurselor umane, al managementului universitar, al celui administrativ şi al celui financiar.

În UTCN s-a realizat auditul intern la nivel instituţional, bazat pe reglementare proprie, care vizează domeniile învăţământului, cercetării ştiinţifice şi administraţiei. De asemenea, UTC-N posedă un sistem informatic care permite colectarea, prelucrarea şi analiza datelor şi informaţiilor semnificative pentru evaluarea şi asigurarea instituţională a calităţii. UTCN şi toate facultăţile au în vedere oferirea de informaţii şi date despre calificări, programe de studiu, personal universitar, facilităţi pentru studenţi şi, în general, despre orice aspecte relevante pentru mediul social-economic şi de interes public.

Pe plan local, UTCN, este o entitate ce se manifestă ca: - partener activ în cadrul ‘Uniunii Universităţilor Clujene‘; - prezentă în mediul social clujean şi în mijloacele de mass-media locală ; - participantă la parteneriatul ‘universitate - mediu economic’; - implicat în realizarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice; - prezent, prin membri ai comunităţii sale universitare, în comisiile de specialitate ale

Primăriei şi Consiliului Local, dar şi prin parteneriatul încheiat cu aceste entităţi Pe plan regional, UTCN a reuşit:

- să-şi consolideze poziţia de lider zonal în domeniul învăţământului tehnic superior; - să adapteze structura ofertei sale educaţionale la cerinţele mediului economic

regional, pe componente de educaţie continuă, training şi transfer tehnologic; - să reprezinte un pol al cercetării ştiinţifice inginereşti în regiunea de dezvoltare din

nord-vestul ţării. Pe plan naţional, UTCN a reuşit: - să-şi întărească poziţia între universităţile tehnice naţionale;

35

Page 40: capitolul ii introducere în context

- să îndeplinească standardele de calitate la evaluările instituţionale din partea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS);

- să implice cercetarea ştiinţifică din universitate în realizarea obiectivelor din planul naţional;

- să participe la programul guvernamental de definire a nomenclatorului calificărilor din România.

Pe plan internaţional, UTCN a urmărit: - să diversifice oferta educaţională în limbi de circulaţie internaţională (engleză,

franceză, germană) pentru toate nivelele, în vederea atragerii de studenţi străini; - să dezvolte parteneriate şi schimburi academice cu universităţi din UE prin încheierea

de noi acorduri de cooperare bilaterale; - să susţină colectivele de cercetare performante, care participă în programele-cadru

PC 6, PC7 ale UE; - să fie afiliată la organisme internaţionale de prestigiu, îndeosebi la cele care reunesc

instituţii de învăţământ superior tehnic; - să sprijine realizarea de către organizaţiile studenţeşti a unor manifestări

internaţionale. Prin planul său strategic, UTCN a urmărit asigurarea unui echilibru, funcţional şi realist

din punct de vedere al utilizării resurselor, între activitatea didactică şi cea de cercetare ştiinţifică, la nivel instituţional şi al fiecărei facultăţi subordonate, din perspectiva integrării în Spaţiul European comun al Învăţământului Superior şi al Cercetării Ştiinţifice, prin:

- coordonarea de la nivel instituţional a restructurării curriculare a programelor de studii de licenţă şi de masterat;

- reforma studiilor doctorale, în contextul implementării procesului Bologna, ca al treilea ciclu de învăţământ superior tehnic şi primă etapă a carierei tinerilor cercetători;

- creşterea motivaţiei profesionale şi suportului financiar pentru cercetarea ştiinţifică efectuată în propriile centre şi laboratoare de cercetare acreditate;

- transformarea cercetării ştiinţifice universitare din resursă a învăţământului în parte a procesului didactic însuşi, în obiectiv şi mediu al învăţării.

UTCN şi-a promovat competenţele sale prin servicii către societate, în cadrul parteneriatului la proiecte de dezvoltare (economică, socială, culturală) la nivel regional şi naţional, implicând activităţi de educaţie continuă, expertiză, consultanţă şi transfer tehnologic. UTCN înţelege că relaţia universitate-mediu nu se referă doar la a oferi specialiştii ceruţi de piaţa forţei de muncă, ci şi la a satisface nevoia de aplicaţii ale cunoaşterii a mediului social-economic.

Prioritatea academică majoră în strategia instituţională a UTCN a fost şi rămâne adoptarea noii paradigme educaţionale: trecerea de la abordarea ‘orientată pe predare’ (‘teaching-oriented’) la cea ‘orientată pe învăţare’ (‘learning-oriented’).

2.6 Distincţii, premii, prezenţe În perioada prezentului exerciţiu academic o parte importantă din profesorii universităţii

noastre au fost onoraţi de înalta apreciere a conducerii statului pentru servicii remarcabile aduse învăţământului şi cercetării, prin acordarea Ordinului şi Medaliei „Merit pentru Învăţământ”, astfel:

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în grad de Mare Ofiţer”:

1. Prof.univ.dr.Costin Miron 2. Prof.univ.dr.Mihailescu Mircea

36

Page 41: capitolul ii introducere în context

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în grad de Comandor”: 1. Prof.univ.dr.Coloşi Tiberiu 2. Prof.univ.dr.Plitea Nicolae

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în grad de Ofiţer”: 1. Prof.univ.dr.Abrudan Ioan 2. Prof.univ.dr.Badea Gheorghe 3. Prof.univ.dr. Jichişan Dorina 4. Prof.univ.dr. Lungu Şerban

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în grad de Cavaler”: 1. Prof.univ.dr. Băţagă Nicolae 2. Prof.univ.dr.Câmpian Vasile 3. Prof.univ.dr.Deacu Liviu 4. Prof.univ.dr. Dragomir Nicolae 5. Prof univ.dr.Simion Emil

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ clasa I”: 1. Prof.univ.dr. Cătărig Teofil 2. Prof.univ.dr. Păstrav Ioan

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ clasa a II-a”: 1. Prof.univ.dr.Leţia Ioan 2. Prof.univ.dr. Păcurar Vasile 3. Prof.univ.dr. Feştilă Lelia 4. Prof.univ.dr.Vida Simiti 5. Prof.univ.dr.Viorel Ioan 6. Prof.univ.dr.Vornicescu Nicolae

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ clasa a III-a”: 1. Prof.univ.dr.Gyenge Csaba 2. Prof.univ.dr.Ignat Grigore Iosif 3. Prof.univ.dr.Maier Virgil 4. Prof.univ.dr.Mădărăşan Teodor 5. Prof.univ.dr.Orban Radu 6. Prof.univ.dr.Pop Ioan 7. Prof.univ.dr.Rusu Tiberiu 8. Prof.univ.dr.Viorel Gabriela

De asemenea, prin susţinerea conducerii universităţii, o parte din seniorii corpului

academic consultant au obţinut „gradaţia de merit”şi „indemnizaţia viageră de merit”. Astfel, alături de prof.dr.ing. Ioan Drăgan care deţinea această recunoaştere încă din legislaţia trecută, printre cei distinşi se află:

- prof.dr.ing. Andrei Ripianu - prof.dr.ing. Desideriu Maros - prof.dr.ing. Nicolae Patachi - prof.dr.ing. Costin Miron - prof.dr.ing. Mircea Mihailescu - prof.dr.ing. Ioan Păstrav - prof.dr.ing. Tiberiu Coloşi

Trebuie amintit şi faptul remarcabil că în această perioadă au fost obţinute Premii ale

Academiei Române, datorită lucrărilor de excepţie realizate de către prof.dr.ing.Cornelia Măgureanu, prof.dr.ing. Dan Micu şi conf.dr.ing. Stelian Brad, iar prof.dr.ing. Emil Simion a obţinut premiul CNCSIS pentru „Opera Omnia”.

37

Page 42: capitolul ii introducere în context

În perioada 2004-2008 s-a remarcat o prezenţă constantă şi argumentată prin rezultatele de excepţie, a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca la expoziţii, târguri şi saloane internaţionale din lume, context în care s-au obţinut:

- Cupa şi Premiul Special al „Agenţiei federale pentru industrie a Federaţiei Ruse” (Bruxelles, noiembrie 22-25 2007, Eureka ediţia 56)

- Trei medalii de aur la Eureka, ediţia 56, Bruxelles, 2007, dintre care două cu felicitările Juriului Internaţional

- Două Medalii de Aur International Warsaw Invention Show-IWIS, Warsaw 30-31 mai 2007, Poland.

- Două Medalii de Aur cu felicitările juriului – la al 35-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi, Geneva, 18-22 aprilie 2007;

- Două Medalii de Aur, la al 35-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi, Geneva, 18-22-aprilie 2007;

- O Medalie de Argint la Salonul Internaţional al Invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi, Geneva, 18-22-aprilie 2007;

- Diploma şi Medalia de Aur la „International Salon of Inventions and New Technologies – NEW TIME ” – Sevastopol, Ukraina, 20 aprilie 2007

- Gold Prize – Seoul International Invention Fair 2006; Korea Invention Promotion Association, Seoul, Korea, december 7-11, 2006

- Două Medalii de Aur cu menţiunea juriului – la al 55-lea Salon Mondial al Inovării, Cercetării şi Noilor Tehnologii, EUREKA 2006, Bruxelles, 2006

- Medalia „Nicola Tesla”, Bosnia-Herzegovina, 2006 - Inovations preis „Daimler Chrysler”, 2006 - Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Invenţii, idei noi şi tehnologii (ARCA

2006), Zagreb, Croaţia, 19-24 septembrie 2006 - Premiul „Best Invention Award” - la „Taipei International Invention Show &

Technomart”, Taiwan, 31.08-03.09.2006; - Premiul „Grand Genius” – la „International Inventions Fair”, Budapest, Hungary,

9-11 september 2006; - Premiul „IFIA GOLD MEDAL” (International Federation of Inventors

Associations), Budapest, Hungary, 9-11 september 2006. - Două Medalii de Aur cu felicitările juriului – la al 34-lea Salon Internaţional al

Invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi, Geneva, 5-9 Aprilie 2006. - Premiul Special al Juriului din Partea Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei din

Federaţia Rusă. Al 34-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, tehnicilor şi produselor noi, Geneva, 5-9 aprilie 2006.

- Medalia de Aur cu menţiunea juriului – la „54éme Salon mondial de l'Innovation, de la Recherche et des Nouvelles Technologies”, Bruxelles, 19 noiembrie 2005 (EUREKA 2005)

- Premiul Special al Rectorului Universităţii Tehnice din Lodz, oferit cu ocazia salonului Mondial EUREKA, Bruxelles, 18 noiembrie 2005.

- Charta Delegaţiei Oficiale, Bosnia-Herţegovina, pentru promovarea creativităţii, Bruxelles, 16 noiembrie 2005. ... dar şi altele.

Aceiaşi activitate susţinută s-a remarcat şi la manifestări similare desfăşurate în ţară, după cum urmează:

- Premiul special acordat de Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, la Salonul Internaţional de Inventică Proinvent 2007, 17-21 aprilie 2007;

- Premiul Forumului Inventatorilor din România; Proinvent 2007; 17-21 aprilie 2007

38

Page 43: capitolul ii introducere în context

- Cinci medalii de Aur la ediţia a IX-a a Salonului Internaţional Inventika – Bucureşti 2007

- Şase medalii de Aur la ediţia a IX-a a Salonului de Inventică „Proinvent”, Cluj-Napoca, 2007.

- Două Medalii de Aur la ediţia a X-a a Salonului Internaţional Inventika – Bucureşti 2006;

- Medalia de Aur IFIA, Inventika – Bucureşti, 2006; - Premiul SIR (Societatea Inventatorilor din România), 2006 - Patru Medalii de Aur şi „Grand Prix” (S.I.R.) la Salonul de Inventică „Proinvent”,

Cluj-Napca, 2006. - Cinci Medalii de Aur la Salonul de Inventică „Proinvent” Cluj-Napoca, 2005.

Precizăm că la multe astfel de manifestări Universitatea Tehnică a fost şi coorganizatoare,

alături de Filiala din Cluj a Academiei de Ştiinţe Tehnice. Trebuie remarcat şi un alt aspect ce atestă poziţia internaţională a Universităţii Tehnice,

subliniată de faptul că a fost acceptat oficial acordarea „Marelui Premiu al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca” la prestigioasele saloane de la Geneva, Bruxelles şi Budapesta, începând cu anul 2006. Prezenţa universităţii noastre s-a impus şi sub aspect de reprezentare a intereselor României în organizaţii europene şi internaţionale cum ar fi: Steering Committee for Higher Education and Research – Council of Europe, Strasbourg (2004 - prezent), European Science Foundation – Standing Committee for Physical and Engineering Sciences (2003 - prezent) sau „General Council of International Measurement Confederation (IMEKO)”. De asemenea se remarcă participarea cadrelor noastre didactice ca experţi în programe europene. Nu în ultimul rând se aminteşte şi faptul că profesorii din Universitatea Tehnică din Cluj-Nappoca au fost onoraţi cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al unor universităţi din ţară şi străinătate. În perioada acestui exerciţiu academic a fost acordată cea mai înaltă distincţie „Doctor Honoris Causa” a universităţii unor mari personalităţi ca:

• Florea Dudiţă – Universitatea „Transilvania” Braşov; • Ioan Dumitrache – Universitatea „Politehnica” Bucureşti; • Dan Dubină - Universitatea „Politehnica” Timişoara; • Lucian Dăscălescu – Université de Poitiers, Institut Universitaire de Technologie

d’Angouleme, Franţa; • Radu Voinea - Universitatea „Politehnica” Bucureşti; • Ioan Rus - Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; • Ioan Drăgan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; • Emil Burzo - Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; • Kim Dae-Sik – Ambasada Republicii Coreea la Bucureşti; • Tibor Braun – Universitatea Eötvös Lorand Budapesta; • Laurie F.Boswell – City University of London, United Kingdom; • Horia Colan - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; • Udi Scheiblauer – Siemens PSE; • Dumitru Dorin Prunariu – Oficiul Român pentru Ştiinţă şi tehnologie, Bruxelles • Dumitru Marusciac - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;

În contextul deschiderii spre lume a şcolii noastre trebuie să amintim că am fost vizitaţi

de 219 delegaţii din 36 de ţări, multe din aceste evenimente conducând la obiective concrete care s-au finalizat, se află în curs de derulare sau continuă proiecte pentru perioada viitoare.

39

Page 44: capitolul ii introducere în context

Din alt punct de vedere universitatea noastră a derulat un program sub genericul „Tradiţii culturale româneşti în lume” bazat pe disponibilităţile formaţiilor studenţeşti, proiect care se continuă şi în prezent.

Apoi, în 2006, cu ocazia bicentenarului morţii lui Coulomb, universitatea noastră a fost coorganizatoare a unei manifestări ştiinţifice franco-române în oraşul natal al marelui savant, ocazie în care am donat autorităţilor un bust în bronz al personalităţii comemorate, în contextul în care în locul său natal (Angouleme) nu exista un însemn statuar al acestuia.

În acelaşi sens amintim şi statuia metalică (2,5 m) simbolizând primul emigrant român în Canada, realizată la Cluj şi donată Asociaţiei Românilor din Canada, cu ocazia Forumului Unităţii românilor de Pretutindeni organizat în anul 2007 la Val-David, Quebec, cu menţiunea că UTCN este printre fondatorii acestui forum.

Poate nu este lipsit de interes să afirmăm că astfel de evenimente ne interesează şi în ţară. Astfel, la ora actuală la iniţiativa conducerii UTCN, prin colaborare cu „Universitatea de Artă şi Design” din Cluj realizăm o statuie a marelui cărturar George Bariţiu pe care o amplasăm în localitatea Jucu, locul de naştere al acestuia.

Deschiderea internaţională largă a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a prilejuit o serie de contacte benefice pentru învăţământ şi cercetare, dar şi pentru viitorul economic al Clujului şi judeţului. Statornicirea unor astfel de legături a condus şi la exersarea unor instrumente academice de tipul distincţiilor care au onorat deopotrivă pe cei care le-au acceptat, dar şi universitatea noastră.

În acest context, în perioada la care ne referim a fost acordat titlul de PROFESOR DE ONOARE AL UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA, următoarelor personalităţi:

• Bill Clinton – fost preşedinte SUA; • Bill Gates – PDG Microsoft; • Jan Figel – comisar european; • Ionel Haiduc – preşedinte al Academiei Române; • Luis Alberto Barrero Stahl – Ambasadorul Mexicului; • Kim Dae Sik – Ambasadorul Republicii Koreea • Sanjit K.Mitra – profesor, University of California, Santa Barbara; • Ioan Bostan – rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, Chişinău; • Om P. Malik – Universitatea din Calgary, Canada; • Sergio Bittanti – Politehnica din Milano, Italia.

DIPLOMA DE ONOARE A UNIVERSITÃŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA, a fost conferită următoarelor personalităţi:

• Günter Verheugen – comisar european; • Robin Barnett – Ambasador al Marii Britanii; • Jean-Paul Montoupet – vicepreşedintele companiei Emerson; • Jean Ţăranu – preşedintele Asociaţiei Românilor din Canada.

DIPLOMA DE EXCELENŢÃ a fost acordată în acelaşi context de respectabilitate următorilor:

• George Varmuza – Director pentru Europa Centrală şi de Est (Emerson); • Randall Ledford – director tehnic (Emerson); • Jean-Luc Vincent – Preşedintele Salonului Internaţional al Invenţiilor (Geneva); • Jean-Pierre Sigrist - director al Salonului Internaţional al Invenţiilor (Geneva); • Florent Godin – Directorul expoziţiei mondiale EUREKA, Bruxelles; • Doru-Romulus Costea – Ambasador, Reprezentant Permanent al României la

ONU, Geneva, Elveţia; • Alexandru Herlea – profesor, Universitatea de Tehnologie Belfort-Montbeliart,

Franţa; • Vedres Andràs – preşedinte al I.F.I.A., Budapesta;

40

Page 45: capitolul ii introducere în context

• Lazăr Comănescu – Ambasador, Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, Bruxelles.

2.7 Corolar În perioada 2004-2008 a devenit şi mai clar că România a rămas o ţară săracă, în pofida

potenţialului ei remarcabil şi că nu poate fi universitate performantă atât timp cât ţara şi regiunile ei sunt sărace; că absolvenţii de vârf ai universităţilor din ţară functionează bine în sistemele deja organizate ale Occidentului, dar nu organizează sisteme în ţara noastră; că efectul tehnic şi economic al cercetărilor ştiinţifice din instituţiile noastre este cu mult sub nevoile ţării.

„Nimic în această lume nu este constant, cu exceptia schimbării" – ne avertizează o veche filosofie orientală, care tradusă pragmatic înseamnă că schimbarea reprezină opusul stagnării şi constituie un motor al progresului. Din alt punct de vedere, schimbarea este determinată de necesitatea ameliorării permanenţelor şi de crearea continuă a unor noi oportunităţi. Iar acest lucru a fost urmărit statornic în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Schimbările în UTCN au fost făcute în funcţie de anumiţi factori sau oportunităţi, dintre care cei mai importanţi au fost:

• dezvoltarea nivelului de cunoştinţe; • dezvoltarea bazei materiale; • elementele pragmatice ale reformei; • apariţia de noi valori;

• cooperare şi internaţionalizare. Factorii favorizanţi care au contribuit la existenţa rezultatelor ce fac obiectul prezentului

raport au fost: • Atitudinea faţă de noutate şi necesitate a colectivelor din UTCN; • Capacitatea inovativă existentă la nivelul catedrelor; • Efectele mediului academic ca stimulente directe şi indirecte; • Nivelul de cunoştinţe; • Dorinţa de a face.

Din experienţa perioadei 2004-2008 au rezultat şi o categorie de cerinţe şi opinii cum ar fi cele care urmează, pentru a fi susţinute pentru introducerea lor în acte legislative:

1. Misiunea comună pentru universitaţile publice şi private pentru a asigura viabilitatea conceptului „învăţământ- bun public".

2. Acces nediscriminatoriu la educaţie şi studii universitare prin stimularea materială preferentială a categoriilor defavorizate.

3. Consfinţirea prin lege şi a caracterului antreprenorial al universităţilor, cu facilităţi privind parteneriatul de tip public-privat.

4. Realizarea unui sistem de finanţare diferenţiată a universităţilor, centrată pe performanţă măsurabilă.

5. Finanţarea universităţilor, conform punctului anterior, pe baza costurilor reale raportate la specific şi studenţii.

6. Veniturile, altele decât cele obţinute prin contract institutional, să se gestioneze de către universitate în baza autonomiei.

7. Arondarea unor institute de cercetare universităţilor performante. 8. Diferenţierea calitativă a universităţilor din România conform clasificarii

Carnegie, bazată pe: a) Universităţi de cercetare- abilitate în formarea masterală şi doctorală; b) Universităţi generale- abilitate pentru studii de licenţă.

Aplicând un astfel de concept se regrupează expertiza şi potenţialul material din universităţi, iar acestea se pot reuni în consorţii academice sau să asigure un nucleu prin universitatea de cercetare cu extensii spre universităţile generale. Cu alte cuvinte, în viitor nu vor

41

Page 46: capitolul ii introducere în context

putea exista un număr atât de mare de universităţi în România, iar procesul de unificare poate începe gradual în cel mai scurt timp. Dar, aici este nevoie de voinţă politică...

9. Se impune lărgirea autonomiei universitare cu luarea în considerare a unei realităţi: autonomie mare = influenţă mică a statului sub multiple aspecte şi invers. În acest context sistemul cu trei grade universitare (asistent, conferenţiar şi profesor) trebuie să depindă numai de universitate, iar politica de promovare numai de Carta universitară.

10. Finanţarea trebuie realizată pe cicluri multianuale (programe de studii) diferenţiat şi pe bază de rezultat comensurabil, iar normarea personalului să fie evidenţiată în fişa postului respectiv.

11. Activarea consorţiilor universitare. 12. Stabilirea unor grile de management pentru funcţiile de conducere prin Carta

universităţii.

42

Page 47: capitolul ii introducere în context

Aspecte de la deschiderea anului universitar 2004/2005

43

Page 48: capitolul ii introducere în context

Ceremonia semnării cartei de la Bologna – 18 septembrie 2004

Cu Umberto Eco la Bologna, cu ocazia semnării Magnei Carta, 18 septembrie 2004

44

Page 49: capitolul ii introducere în context

Înmânarea diplomei de onoare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca domnului Günter Verheugen – comisar european – 2004

A doua întâlnire cu comisarul european Jonathan Scheele, 2006

45

Page 50: capitolul ii introducere în context

Înmânarea diplomei de profesor de onoare al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, domnului preşedinte Bill Clinton – mai 2005

46

Page 51: capitolul ii introducere în context

Aspecte de la ceremonia semnării unei convenţii cu Universitatea din Parma, 2006

47

Page 52: capitolul ii introducere în context

Vizita premierului României la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 2006

48

Page 53: capitolul ii introducere în context

Aspecte de la deschiderea anului universitar 2006/2007

49

Page 54: capitolul ii introducere în context

Aspecte de la inaugurarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană, Bruxelles, 2006

Acordarea diplomei de profesor de onoare al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca domnului Bill Gates, 2007

50

Page 55: capitolul ii introducere în context

Vizita unei delegaţii de investitori americani, 2007

Întâlniri cu oameni de afaceri şi sport, 2007

51

Page 56: capitolul ii introducere în context

Bustul lui Coulomb donat autorităţilor din Angouleme (înălţime 1 m)

52

Page 57: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DIDACTICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN

CLUJ-NAPOCA ÎN PERIOADA 2004 - 2007

3.1. CADRUL LEGISLATIV PENTRU FUNCŢIONAREA FACULTĂŢILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR DIN UTC-N

53

Page 58: capitolul ii introducere în context

54

Page 59: capitolul ii introducere în context

55

Page 60: capitolul ii introducere în context

56

Page 61: capitolul ii introducere în context

57 57

Page 62: capitolul ii introducere în context

58 58

Page 63: capitolul ii introducere în context

59 59

Page 64: capitolul ii introducere în context

60 60

Page 65: capitolul ii introducere în context

61 61

Page 66: capitolul ii introducere în context

62 62

Page 67: capitolul ii introducere în context

63 63

Page 68: capitolul ii introducere în context

64 64

Page 69: capitolul ii introducere în context

65 65

Page 70: capitolul ii introducere în context

66 66

Page 71: capitolul ii introducere în context

67 67

Page 72: capitolul ii introducere în context

68 68

Page 73: capitolul ii introducere în context

69

Page 74: capitolul ii introducere în context

70

Page 75: capitolul ii introducere în context

71 71

Page 76: capitolul ii introducere în context

72 72

Page 77: capitolul ii introducere în context

73

Page 78: capitolul ii introducere în context

74

Page 79: capitolul ii introducere în context

75

Page 80: capitolul ii introducere în context

76

Page 81: capitolul ii introducere în context

77

Page 82: capitolul ii introducere în context

78 78

Page 83: capitolul ii introducere în context

79 79

Page 84: capitolul ii introducere în context

80 80

Page 85: capitolul ii introducere în context

81 81

Page 86: capitolul ii introducere în context

82 82

Page 87: capitolul ii introducere în context

83 83

Page 88: capitolul ii introducere în context

84 84

Page 89: capitolul ii introducere în context

85 85

Page 90: capitolul ii introducere în context

86 86

Page 91: capitolul ii introducere în context

3.2. ADMITEREA (anul I) în INVÃŢÃMÂNTUL UNIVERSITAR

87

Page 92: capitolul ii introducere în context

88

Page 93: capitolul ii introducere în context

89

Page 94: capitolul ii introducere în context

90

Page 95: capitolul ii introducere în context

91

Page 96: capitolul ii introducere în context

92

Page 97: capitolul ii introducere în context

93

Page 98: capitolul ii introducere în context

94

Page 99: capitolul ii introducere în context

95 95

Page 100: capitolul ii introducere în context

96

Page 101: capitolul ii introducere în context

97 97

Page 102: capitolul ii introducere în context

98 98

Page 103: capitolul ii introducere în context

99

Page 104: capitolul ii introducere în context

100

Page 105: capitolul ii introducere în context

101

Page 106: capitolul ii introducere în context

102

Page 107: capitolul ii introducere în context

103

Page 108: capitolul ii introducere în context

3.3. NUMÃR DE STUDENŢI ŞI GRADUL DE FINALIZARE A STUDIILOR ("TUNELUL TIMPULUI")

104

Page 109: capitolul ii introducere în context

105

Page 110: capitolul ii introducere în context

106

Page 111: capitolul ii introducere în context

107

Page 112: capitolul ii introducere în context

108

Page 113: capitolul ii introducere în context

109

Page 114: capitolul ii introducere în context

110

Page 115: capitolul ii introducere în context

111

Page 116: capitolul ii introducere în context

112

Page 117: capitolul ii introducere în context

113

Page 118: capitolul ii introducere în context

114

Page 119: capitolul ii introducere în context

115

Page 120: capitolul ii introducere în context

116

Page 121: capitolul ii introducere în context

117 117

Page 122: capitolul ii introducere în context

118

Page 123: capitolul ii introducere în context

119 119

Page 124: capitolul ii introducere în context

120

Page 125: capitolul ii introducere în context

121

Page 126: capitolul ii introducere în context

122 122

Page 127: capitolul ii introducere în context

123 123

Page 128: capitolul ii introducere în context

124 124

Page 129: capitolul ii introducere în context

125 125

Page 130: capitolul ii introducere în context

126

Page 131: capitolul ii introducere în context

127 127

Page 132: capitolul ii introducere în context

128

Page 133: capitolul ii introducere în context

3.4. SINTEZA SITUAŢIEI PROFESIONALE A STUDENŢILOR (2005–2006 şi 2006–2007)

129

Page 134: capitolul ii introducere în context

130

Page 135: capitolul ii introducere în context

131

Page 136: capitolul ii introducere în context

132

Page 137: capitolul ii introducere în context

133

Page 138: capitolul ii introducere în context

134

Page 139: capitolul ii introducere în context

135

Page 140: capitolul ii introducere în context

136

Page 141: capitolul ii introducere în context

137

Page 142: capitolul ii introducere în context

138

Page 143: capitolul ii introducere în context

3.5. TAXE DE ŞCOLARIZARE

139

Page 144: capitolul ii introducere în context

140 140

Page 145: capitolul ii introducere în context

141 141

Page 146: capitolul ii introducere în context

142 142

Page 147: capitolul ii introducere în context

143 143

Page 148: capitolul ii introducere în context

144 144

Page 149: capitolul ii introducere în context

145 145

Page 150: capitolul ii introducere în context

146

Page 151: capitolul ii introducere în context

147

Page 152: capitolul ii introducere în context

148

Page 153: capitolul ii introducere în context

3.6. BURSE – AJUTOARE –SERVICII STUDENŢI

149

Page 154: capitolul ii introducere în context

150

Page 155: capitolul ii introducere în context

151 151

Page 156: capitolul ii introducere în context

152 152

Page 157: capitolul ii introducere în context

153

Page 158: capitolul ii introducere în context

154 154

Page 159: capitolul ii introducere în context

155

155

Page 160: capitolul ii introducere în context

156

156

Page 161: capitolul ii introducere în context

157

157

Page 162: capitolul ii introducere în context

158

158

Page 163: capitolul ii introducere în context

159

159

Page 164: capitolul ii introducere în context

160

160

Page 165: capitolul ii introducere în context

161

161

Page 166: capitolul ii introducere în context

162

162

Page 167: capitolul ii introducere în context

163

163

Page 168: capitolul ii introducere în context

164

164

Page 169: capitolul ii introducere în context

165

Page 170: capitolul ii introducere în context

166

Page 171: capitolul ii introducere în context

167

Page 172: capitolul ii introducere în context

168

Page 173: capitolul ii introducere în context

169

Page 174: capitolul ii introducere în context

170

Page 175: capitolul ii introducere în context

171

Page 176: capitolul ii introducere în context

172

Page 177: capitolul ii introducere în context

173

173

Page 178: capitolul ii introducere în context

174

Page 179: capitolul ii introducere în context

175

Page 180: capitolul ii introducere în context

176

Page 181: capitolul ii introducere în context

177

177

Page 182: capitolul ii introducere în context

3.7. RAPORT ASUPRA ACTIVITĂŢII DEPARTAMENTULUI PENTRU EDUCAŢIE CONTINUĂ, STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE 2004 – 2008

1. D.E.C.S.A.P. – parte din structura U.T.C.N. Departamentul pentru Educaţie Continuă şi Studii Academice Postuniversitare este constituit

ca structură independentă din punctul de vedere organizatoric şi funcţional, juridic făcând parte din structura Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. In cadrul departamentului se desfăşoară învăţământul postuniversitar din U.T.C.N., sub forma educaţiei continue sau la distanţă.

“Invăţământul postuniversitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea şi perfectionarea pregătirii atestate prin diplomă de licenţă sau, după caz, diplomă de absolvire”, art. 70 din Legea Invăţământului:

Activitatea defăşurată în cadrul D.E.C.S.A.P. are un caracter aparte faţă de celelalte structuri ale UTCN: programe exclusiv cu taxă; structură managerială proprie; activităţi multiple cu facilităţi proprii sau închiriate; număr mare de cursanţi, număr mare de activităţi didactice cu caracter diferit în funcţie de tipul şi domeniul programului, participarea unui număr mare de cadre didactice din UTCN sau asociate; colaborarea directă cu toate facultăţile din U.T.C.N.; necesitatea de a asigura logistic programe ce se desfăşoară în aproximativ 18 centre din Transilvania; sistem propriu de colecatre a taxelor; contabilitate separată.

Activitatea in cadrul DE.C.S.A.P. se desfasoara conform „Regulamentului de organizare si functionare a Departamentului pentru Educatie Continua si Invatamant la Distanta –D.E.C.I.D.” , aprobat in Senatul din 31.10.2001 si cu completari aprobate de Senat in 18.04.2002. Prin hotararea Biroului Senat din 05.06.2006 denumirea departamentului s-a transformat in Departamentul de Educatie Contuinua si Studii Academice Postuniversitare. Schimbarea denumirii s-a facut pentru a evita posibilitatea interpretarii arbitrare a entitatilor privind organizarea invatamntului postuniversitar in „ institutii de invatamant superior” respectiv „institutii independente”.

In perioada analizata a fost aprobat si regulamentul pentru forma de invatamant la distanta (ID), pentru care s-a achizitionat si implementat infrastructura de functionare – pachetul de programe IBM –LEARNING SPACE, pentru care s-a configurat un server specializat. Au fost organizate 3 seminarii de prezentare a platformei I.D.

2. Situaţia statistică 2.1. Forme de cursuri postuniversitare in derulare

a. Şcoli Academice Postuniversitare; b. Studii postuniversitare de specializare; c. Cursuri postuniversitare de perfecţionare; d. Programe postuniversitare de conversie profesională. e. Programe de MASTER

2.2. Evolutia cursantilor in perioada 2004-2008

Datele evolutive privind desfăşurarea inscrierilor la programele postuniversitare în perioada 2004/2008, sunt prezentate sintetic pentru toate formele de învătămant acreditate.

178

Page 183: capitolul ii introducere în context

Scoli Academice

645

551

521

975

2004/20052005/20062006/20072007/2008

Specializari

32

23

25

37

2004/20052005/20062006/20072007/2008

Perfectionari

341

313

403

289

2004/20052005/20062006/20072007/2008

179

Page 184: capitolul ii introducere în context

Master - Marketing

21

4

2004/20052005/2006

2.3. Cursuri nou infiintate in perioada 2004-2008

Scoli Academice Postuniveritare Exploatarea eficienta a sistemelor CNC – Prof. dr.ing. Liviu Morar

Cursuri postuniversitare de specializare 1. Managementul integrat al resurselor naturale si al deseurilor – Prof. Dr. Ing. Vasile

Soporan 2. Ingineria si managementul integrat al mediului in activitatile industriale – Conf. Dr. Ing.

Dan Viorel 3. Turnarea aliajelor - Conf. Dr. Ing. Dan Viorel 4. Dezvoltare durabila si protectia mediului – Prof. Dr. ing. Tiberiu Rusu

Cursuri postuniversitare de perfectionare 1. Proiectare avansata asistata de calculator – Conf. dr. ing. Mihai Damian 2. Implementarea sistemelor de management:probleme organizationale - Prof. dr. ing. Dan

Candea 3. Emotiile in managemnt-managerul inteligent emotional – Prof. dr. ing. Dan Candea 4. Tehnologii WEB – Prof. dr. ing. Honoriu Valean 5. Metode si tehnici moderne in managementul rersurselor umane- Prof. Dr. Ing. Ec. Ioan

Abrudan 6. Elemente de servicii WEB – Prof.dr.ing. Alfred Letia 7. Expert WEB - Prof.dr.ing. Alfred Letia 8. Tehnologii si protocoale pentru internet si retele integrate – Prof. dr. ing. Virgil Dobrota 9. Economia mediului si politici de mediu - Prof. dr. ing. Dan Candea 10. Introducere in utilizarea serverului securizat ISERIES - Prof.dr.ing. Alfred Letia 11. Elemente de web hosting pe ISERIES sub LINUX - Prof.dr.ing. Alfred Letia 12. Tehnici moderne de realizare a constructiilor – Prof. dr. ing. Julietta Domsa 13. Cercetarea terenului de fundare, calculul terenului de fundare si elaborarea studiilor

geotehnice in conformitate cu recomandarile SR EN 1997-1 si a normativelor existente in Romania –Prof. dr. ing. Augustin Popa

14. Managementul sanatatii si securitatii in munca – Prof. Dr. Ing. Ec. Ioan Abrudan 15. Evaluarea riscurilor si auditului de conformitate de securitate si sanatate in munca –

Prof.dr.ing. Mircea Petrina 16. Notiuni fundamentale privind fondurile structurale - Prof. Dr. Ing. Ec. Ioan Abrudan 17. Redactarea si managementul proiectelor pentru fondurile structurale - Prof. Dr. Ing. Ec.

Ioan Abrudan 18. Sarpante istorice medievale din Transilvania –Prof. Dr. Ing. Szabo Balint 19. Integrarea sistemelor de management – Prof. Dr. Ing. Dan Candea 20. Ingineria si managementul inovatiei - Conf. dr. ing. Stalian Brad

180

Page 185: capitolul ii introducere în context

21. Aplicatii industriale ale sistemelor embedded – Prof.dr. ing. Mariana Topa 22. Limbaje de programare – Prof. dr.ing. Liviu Morar 23. Procese si scule interdependente – Prof. dr.ing. Liviu Morar 24. Logistica si utilizarea eficienta a sist cnc – Prof. dr.ing. Liviu Morar 25. Limbaje moderne de programare a cnc – Prof. dr.ing. Liviu Morar 26. Modele CAD-CAM in sisteme CNC – Prof. dr.ing. Liviu Morar 27. Calitate, teste si masaratori – Prof. dr.ing. Liviu Morar 28. Logica programabila – Prof. dr.ing. Liviu Morar 29. Directii in cresterea eficientei utilizarii sistemelor CNC – Prof. dr.ing. LiviuMorar 30. Masini si echipamente in sisteme CNC – Prof. dr.ing. Liviu Morar

2.4. Realizarea de cursuri personalizate, ca raspuns direct la cererea pietei si evolutia legislatiei din Romania

a.) “Evaluarea riscurilor si auditului de conformitate de securitate si sanatate in munca” Fundamentarea pe legislatia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, derivate din acquisului comunitar:

Dezvoltarea activitati de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale, prin formarea unei culturi de pervenire a riscurilor profesionale si prin combinarea eficace a elementelor de ordin teoretic, cu cele de ordin practic, in domeniul identificarii factorilor de risc, evaluarii si controlului riscurilor;

Asimilarea de catre cursanti a unor cunostinte de specialitate noi , intr-un domeniu de importanta majora din perspectiva integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana.

Legea nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca Hotararea nr.1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006. b.) “Audit energetic-constructii”

Legea nr.372/dec.2006 privind performantele energetice ale cladirilor. c.) “ Elaborarea bilanturilor electroenergetice “ d.) “ Elaborarea bilanturilor termoenergetice ” e.) “ Manageri in domeniul gestiunii energetice”

Planurile de invatamant (pentru ultimele 3 cursuri) au fost adaptate conform ghidului de pregatire si examinare elaborat de A.R.C.E.,conform deciziei nr.58 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr 423/17 iun.2003.

3. Situatia financiara a departamentului este prezentata in tabelul urmator:

REGIA POSTUNIV. DECSAP

OCT 2004-DEC 2007 Nume Scoala Postuniv. Perfectionare Specializare Regia 10%Damian Mihai 186,600 186,600Abrudan Ioan 32,556 32,556Pasla Adrian 1,098 1,098Cebuc Emil 8,071 8,071Dobrota Virgil 6,537 6,537Matei Adriana 4,688 4,688Badea Gheorghe 8,178 8,178Biris Ioan 14,248 14,248Burnete Nicolae 21,262 21,262

181

Page 186: capitolul ii introducere în context

Ispas Virgil 1,276 1,276 Rusu Tiberiu 590 590 Candea Dan 32,461 32,461 Moga Ioan 27,169 27,169 Andreica Horea 1,000 1,000 Domsa Julieta 2,310 2,310 Valean Honoriu 600 600 Popa Augustin 3,989 3,989 Pertina Mircea 18,492 18,492 Catana Alexandru 350 350 TOTAL 245,106 93,908 32,461 371,475 Ec. Laura Neag

Oferta educationala a departamentului este prezentata in anexa 1, iar Ghidul de pregatire si propunere de noi cursuri , in forma I.D. apare in anexa 2.

Director D.C.S.A.P. Prof. Dr. Ing. Liviu MORAR

182

Page 187: capitolul ii introducere în context

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ – NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU EDUCATIE CONTINUA SI STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE

D.E.C.S.A.P.

GHID

PROPUNERI CURSURI POSTUNIVERSITARE INVATAMANT LA DISTANTA - ID

183

Page 188: capitolul ii introducere în context

Conducerea Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca si implicit conducerea D.E.C.S.A.P., sustine initierea si promovarea de cursuri postuniversitare in domeniile de competenta ale cadrelor didactice din Universitate. Avand in vedere ca functionarea cursurilor postuniversitare este benefica atat pentru cursanti, cat si pentru formatori si universitate, va invitam sa lansati noi propuneri de astfel de programe. In acest scop s-a creat acest ghid care sa prezinte toti pasii necesari si sa indrume pe cei care depun eforturile necesare in realizarea de noi programe de invatamant postuniversitar la distanta-ID. Speram ca acest GHID sa fie util dar in acelasi timp asteptam din partea dv. orice sugestie care ar putea contribuii la perfectionarea ghidului si a modului de desfasurare a activitatii D.E.C.S.A.P. Autorii

184

Page 189: capitolul ii introducere în context

INITIEREA UNUI NOU PROGRAM DE STUDII POSTUNIVERSITARE

LA DISTANTA -ID Cine poate fi initiator.

a. Un cadru didactic al U.T.C.-N., responsabil de disciplina la invatamantul de zi;

b. O catedra de specialitate din U.T.C.-N.;

c. Consiliul Profesoral al unei facultati din U.T.C.-N.;

d. Un centru pentru invatamant continuu si la distanta din U.T.C.-N.;

e. D.E.C.S.A.P.

In cazul in care programul initait se aproba, initiatorul devine RESPONSABIL DE PROGRAM Pentru programele compuse din mai multe cursuri sau care se desfasoara in mai multe centre Responsabilul de Program poate sa numeasca RESPONSABILI DE CURS. La pornirea demersurilor pentru propunerea unui nou program postuniversitar este util sa se cunoasca tipurile de programe de studii postuniversitare, acreditate sa se desfasoare prin D.E.C.S.A.P. în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

♦ Cursuri Postuniversitare de Perfectionare CPP

♦ Cursuri Postuniversitare de Specializare CPS

♦ Programe Postuniversitare de Conversie Profesionala PCP

♦ Scoli Academice Postuniversitare SAP

♦ Studii de Master SMA

P1 Stabilirea grupului tinta de cursanti si pentru concretizarea ofertei educationale: Grupul tinta este caracterizat de: Grupa de varsta Numarul de cursanti estimat Aria profesionala de raspandire Aria geografica de raspandire Competentele solicitate

185

Page 190: capitolul ii introducere în context

Competentele necesare pentru participarea la curs Disponibilitatea frecventarii cursurilor (durata, frecventa, interval de timp) P2 Eligibilitatea cursantilor Cursuri Postuniversitare de Perfectionare - CPP - absolventi cu diploma ai invatamantului universitar Cursuri Postuniversitare de Specializare – CPS - absolventi cu diploma de licenta

- absolventi ai invatamantului universitar de lunga durata Program Postuniversitar de Conversie Profesionala - PCP

– cadre didactice din invatamantul preuniversitar, absolventi ai invatamantului universitar de lunga durata.

Obs: In prezent, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca are acordul Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru organizarea acestui tip de cursuri doar pentru profilul INFORMATICA. Scoli Academice Postuniversitare – SAP - absolventi cu diploma de licenta

- absolventi ai invatamantului universitar de lunga durata Studii de Master - SMA

- absolventi cu diploma de licenta - absolventi ai invatamantului universitar de lunga durata

P3 Integrarea cursului ce se doreste a fi propus (CN) in formele acreditate de invatamant Durata cursurilor la invatamant ID conforma cu - REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A CENTRULUI PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA DIN CADRUL UNIVERSITATII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA - ,care specifica: Durata studiilor este cu un semestru mai mare decat cea prevazuta la forma de zi pentru programele CPS, PCP, SAP, SMA si au durata prevazuta de organiztorul de program pentru programele CPP.

o Cursuri Postuniversitare de Perfectionare (CPP) maxim 1,5 an o Cursuri Postuniversitare de Specializare (CPS) 1,5 – 2,5 ani o Programe Postuniversitare de Conversie Profesionala (PCP) – 5 semestre o Scoli Academice Postuniversitare (SAP) 2,5 – 3,5 ani o Studii de Master (SMA) 2 – 2,5 ani

P4 Dosarul Programului Elaborarea documentelor este innsarcina organizatoruluide curs

1. Titlu programului 2. Memoriu justificativ privind propunerea de program 3. Planul de invatamant elaborat 4. Programa analitica, cu modul de finalizare program inclusi 5. Un exemplar integral de suport de curs si a materialelor dupa care se vor

desfasura activitatile didactice si aplicative 6. Statul de functii

186

Page 191: capitolul ii introducere în context

7. Calendarul si orarul activitatilor didactice 8. Lista cadrelor didactice propuse pentru realizarea programului insotita de CV-

ul acestora 9. Acceptul cadrelor propuse. 10. Definirea spatiilor si a dotarii necesare pentru desfasurarea cursurilor 11. Deviz estimativ de calcul conform model Anexa A 12. Conventie de colaborare cu beneficuiarul de cursuri, conform model Anexa B 13. Specificarea conditiilor de eligibilitate pentru cursanti.

P5 Autorizarea programelor postuniversitare Autorizarea se refera la:

a. planurile de invatamant, programele analitice, modalitatile de examinare, suport de curs;

b. selectia cadrelor didactice; c. echipamentele / facilitatile necesare; d. locul si orarul de desfasurare a activitatilor; e. conditiile impuse candidatilor privind studiile anterioare; f. bugetul estimat.

P6 Nivelul de autorizare - Autorizarea este in sarcina D.E.C.S.A.P. Universitate D.E.C.S.A.P. Biroul Executiv al Senatului Senatul Universitatii Tehnice Ministerul Educatiei si Cercetarii

Autorizarea finala, individuala, pentru fiecare programin parte

P7 Insusirea formularisticii de desfasirare a cursurilot

1. Prezentare CURS/ MODUL Anexa C1 2. Formulare de Inscriere, Anexa C2 3. Conventie pentru cadrele didactice, Anexa C3 4. Stat de functii curent, Anexa C4 5. Fise de pontaj cadre didactice, Anexa C5 6. Conventii pentru cursanti, Anexa B 7. Deviz Ante/Post Calcul, Anexa A2

Departamentul pentru Educatie Continua si Studii Acdemice Postuniversitare va acorda asistenta pentru crearea unor programe postuniversitare viabile. Prof. Dr.Ing. Liviu MORAR Prof. Dr.Ing. Adrian PISLA Director D.E.C.S.A.P. Director adjunct D.E.C.S.A.P.

187

Page 192: capitolul ii introducere în context

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU EDUCATIE CONTINUA SI STUDII ACADEMICE POSTUNIVERSITARE

Situatia cursurilor aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii a. Scoli Academice Postuniversitare:

Nr. Crt. Denumire curs

1. INFORMATICĂ APLICATĂ ŞI PROGRAMARE

2. MANAGEMENT

3. INGINERIA PROIECTARII COMPUTERIZATE SI PROMOVARII PRODUSELOR

4. PROIECTARE COMPUTERIZATA, DEZVOLTARE COMPETITIVA SI PROMOVAREA PRODUSELOR

5. EXPLOATAREA EFICIENTA A SISTEMELOR CNC

6. MECATRONICA

7. RESTAURAREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL

8. INGINERIA CIRCULAŢIEI RUTIERE

9. INGINERIA SUPRAFETELOR

b. Studii postuniversitare de specializare:

Nr. Crt. Denumire curs

1. ECO-MANAGEMENT

2. SUPLIMENT DE STIINTA CALCULATOARELOR

3. BAZELE PROGRAMARII

4. URBANISM SI ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA

5. INGINERIE SI MANAGEMENT URBAN

6. MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ

7. INFORMATICĂ TEHNICĂ

8. EVALUAREA MIJLOACELOR FIXE

9 MANAGEMENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR NATURALE SI AL DESEURILOR

10 DEZVOLTAREA DURABILA SI PROTECTIA MEDIULUI

188

Page 193: capitolul ii introducere în context

11 TURNAREA ALIAJELOR

12 INGINERIA SI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI IN ACTIVITATILE INDUSTRIALE

C. Curs postuniversitar de tip Master:

Nr. Crt. Denumire curs

1. MARKETING

e. Cursuri postuniversitare de reconversie profesionala:

Nr. Crt. Denumire curs

1. RECONVERSIE PROFESIONALA IN INFORMATICA

f. Cursuri postuniversitare de perfectionare:

Nr. Crt. Denumire curs

1. INTEGRAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT

2. IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT-PROBL. ORGANIZATIONALE

3. EMOTIILE IN MANAGEMENT- MANAGERUL INTELIGENT EMOTIONAL

4. COMUNICARE DE MARKETING

5. NEGOCIERE SI TEHNICI DE VANZARE

6. METODE DE TEHNICI MODERNE IN MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

7. COMPORTAMENT ORGANIZATIONAL

8. ANALIZA DIAGNOSTICA A FIRMEI

9. ANALIZA DIAGNOSTICA A INTERPRINDERII

10. PROIECTARE AVANSATA ASISTATA DE CALCULATOR

9. BAZELE UTILIZĂRII CALCULATORULUI I.B.M. PC

11. BAZELE PROGRAMĂRII CALCULATORULUI. NOŢIUNI DE

PROGRAMARE ÎN C

189

Page 194: capitolul ii introducere în context

12. CREAREA ŞI EXPLOATAREA BAZELOR DE DATE RELAŢIONALE

13.

REALIZAREA APLICATIILOR MULTIMEDIA SI A DOCUMENTELOR HYPERTEXT

REALIZAREA SITURILOR SI A APLICATIILOR PENTRU WORLD WIDE WEB denumirea noua

14. PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR

15. PROGRAMAREA ÎN JAVA ŞI JAVA SCRIPT

16. INTRODUCERE ÎN C++. PROGRAMAREA INTERFEŢELOR APLICAŢIILOR WINDOWS

17. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN MODELAREA CU ELEMENTE FINITE, CALCUL NUMERIC ŞI SIMBOLIC

18. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ ŞI CONSTRUCTIVĂ

19. TEHNOLOGIA PRELUCRARII INFORMATIEI

20. NOŢIUNI DE SISTEME DE OPERARE ŞI REŢELE DE CALCULATOARE

(LINUX,WIND, NT)

21. LIMBI MODERNE

22. FABRICATIE ASISTATA DE CALCULATOR

23. PROGRAMARE AVANSATA IN LIMBAJUL JAVA

24. LIMBAJE DE PROGRAMARE

25. PROCESE SI SCULE INTERDEPENDENTE

26. LOGISTICA SI UTILIZAREA EFICIENTA A SIST CNC

27. LIMBAJE MODERNE DE PROGRAMARE A CNC

28. MODELE CAD-CAM IN SISTEME CNC

29. CALITATE, TESTE SI MASURATORI

30. LOGICA PROGRAMABILA

31. DIRECTII IN CRESTEREA EFICIENTEI UTILIZARII SISTEMELOR CNC

32. MASINI SI ECHIPAMENTE IN SITEME CNC

33. METODE MODERNE IN ASIGURAREA SI MANAGEMENTUL CALITATII

34. NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN SISTEME INFORMATICE

35. PROGRAMARE ACCESARE DE BAZE DE DATE ŞI INTERNET

36. UTILIZARE ŞI PROGRAMARE CAD/CAM

190

Page 195: capitolul ii introducere în context

37. LIMBA ENGLEZĂ GENERALĂ

38. STRATEGII NOI ÎN MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI

39. MARKETING

40. TEHNICA ACHIZIŢIONĂRII ŞI PRELUCRĂRII IMAGINILOR

41. TEHNICI MODERNE DE DESENARE COMPUTERIZATĂ (SOFT)

42. MODELAREA SOLIDULUI ŞI STANDARDE DE REPREZENTARE TEHNICĂ

43. CURSURI DE LIMBI STRĂINE

44. DESIGN INDUSTRIAL

45. MODELARE GEOMETRICĂ 3D UTILIZÂND PACHETUL SOFT CATIA FOR WORKSTATION

46. MANAGEMENTUL PROIECTELOR IN SOFTWARE

47. SIMULAREA AFACERILOR

48. WEB-DESIGN

49. BAZELE UTILIZARII CALCULATOARELOR: WINDOWS,WORD,EXCEL,POWER-POINT

50. SOFTWARE AVANSAT IN PROIECTARE-SOLID WORKS

51. PROMOVAREA PRODUSELOR

52. METODA ELEMENTULUI FINIT

53. SISTEME DE FABRICATIE-LOGISTICA INDUSTRIALA

54. PROIECTAREA ASISTATA DE CALCULATOR

55. ETICI SI LEGISLATIE DE MEDIU

ASPECTE LEGISLATIVE ALE DEZVOLTARII DURABILE - denumirea noua

56. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROIECTELOR

MANAGEMENTUL FINANCIAR –denumire noua

57. ECO-MARKETING

SISTEME DE MARKETING – denumire noua

58. STRATEGII DE PREVENIRE A POLUARII. PRODUCTIE MAI CURATA

PRODUCTIE MAI CURATA IPPC– denumire noua

59. METODE SI TEHNICI DE REDUCERE A POLUARII

MEDIUL IN DEZVOLTAREA LOCALA SI REGIONALA – denumire noua

60. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

191

Page 196: capitolul ii introducere în context

61. MANAGEMENT GENERAL SI STRATEGIE

PROCESUL DE MANAGEMENT PENTRU AFACERI SUSTENABILE-denumire noua

62. SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU ISO 14000 SI AUDIT DE MEDIU

SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU – denumirea noua

63. ENERGIE DE MEDIU

EFICIENTA ENERGETICA SI ACTIVITATEA UMANA – denumirea noua

64. MONITORIZAREA MEDIULUI SI CONTROLUL POLUARII

65. INSTRUMENTE SI TEHNICI DE COMUNICARE

66. COMUNICAREA POZITIVA SI RELATIA DE COMUNICARE

67. COMUNICAREA ORGANIZATIONALA SI CU COMUNITATEA

COMUNICARE SI RELATII PUBLICE – denumirea noua

68. COMUNICARE DE CONVINGERE

69. NEGOCIERE

70. DEPRINDERI MANAGERIALE IN LUCRUL CU OAMENII

COMPETENTE MANAGERIALE IN LUCRUL CU OAMENII – denumirea noua

71. TEHNICI SI INSTRUMENTE DE MANAGEMENT AL RESURSEI UMANE

72. RECRUTAREA, SELECTIONAREA SI ANGAJAREA DE PERSONAL

73. MOTIVAREA PENTRU PERFORMANTA

74. FORMAREA ECHIPEI SI LUCRUL IN ECHIPA

75. MANAGEMENTUL SCHIMBARII

76. CULTURA ORGANIZATIONALA: CARACTERISTICI, ROLURI SI MODURI DE INFLUENTARE

77. COMUNICARE INTERPERSONALA SI DE GRUP

78. DEZVOLTAREA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

79. CONTROLUL POLUARII MEDIILOR INTERIOARE

80. FORMAREA FORMATORILOR PENTRU INTREPRINDEREA SIMULATA

81. MANAGEMENT PENTRU COMPETITIVITATE SI DEZVOLTARE DURABILA

82. FINANTE – CONTABILITATE PENTRU MANAGERI NEECONOMISTI

83. MANAGEMENTUL FIRMEI

84. STATEGIE IN AFACERI

192

Page 197: capitolul ii introducere în context

85. INSTRUMENTE MANAGERIALE PENTRU DEZVOLTAREADURABILA A AFACERILOR

86. INTRODUCERE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

87. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRIN STUDIU DE IMPACT

88. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRIN BILANT DE MEDIU

89. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRIN STUDIU DE RISC

90. INITIERE IN CONTABILITATE

91. MANAGEMENT FINANCIAR

92. DIAGNOSTICUL SI EVALUAREA FIRMEI

93. LEGISLATIE DE MEDIU

94. AUDITUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

95. CONTROLUL SI REDUCEREA POLUARII ATMOSFEREI

96. MANAGEMENTUL DESEURILOR SOLIDE

97. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR SI FABRICAREA RAPIDA A PROTOTIPURILOR

98. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR / CATIA VERS. 4.1.8.

99. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR / PRO / ENGINEER VERS. 18.0

100. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR /AUTOCAD VERS. 14.0

101. FABRICAREA RAPIDA A PROTOTIPURILOR SISTEMUL FDM 1650

102. FABRICAREA RAPIDA A PROTOTIPURILOR / SISTEMUL LOM 1015

103. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR / SOLIDE EDGE

104. MODELAREA GEOMETRICA A SOLIDELOR / SOLID WORKS

105. PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR-AUTOCAD 2002

106. METODE SI TEHNICI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

107. REŢELE DE CALCULATOARE – CISCO NETWORKING

108. ELEMENTE DE WEB HOSTING PE ISERIES SAU LINUX

109. TEHNOLOGIILE WEB

110. INTRODUCERE IN UTILIZAREA SERVERULUI SECURIZAT ISERIES

111. INSTRUMENTAŢIA VIRTUALĂ ÎN AUTOMATIZAREA PROCESELOR INDUSTRIALE

193

Page 198: capitolul ii introducere în context

112. PROGRAMAREA AVANSATA IN VISUAL C++

113. PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECT

114. STRUCTURI DE DATE SI ALGORITMI

115. PROGRAMARE IN LIMBAJUL C / C++

116. SARPANTE ISTORICE MEDIEVALE DIN TRANSILVANIA

117. CISCO – ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

118. TEHNOLOGII SI PROTOCOALE PT.INTERNET SI RETELE INTEGRATE

119. SISTEME ACTUALE DE MANAGEMENT SI MARKETING

120. SISTEME ACTUALE DE MANAGEMENT

121. SISTEME ACTUALE DE MARKETING

122. COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ (EMC)

123. ASIGURAREA CALITĂŢII (QAE)

124. NOI TEHNICI CAD ÎN PROFIL ELECTRIC (ENT)

125. TEHNOLOGII MODERNE ÎN INSTALAŢIILE DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ FEROVIARĂ

126. INSTALAŢII FRIGORIFICE, POMPE DE CĂLDURĂ ŞI CRIOGENIE

127. MANAGEMENTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATORI – MANAGEMENTUL ENERGIEI ŞI CALITĂŢII ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE

128. MANAGEMENTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATORI– PROTECŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ŞI CLĂDIRILOR.

129. MANAGEMENTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATORI – INGINERIA ILUMINATULUI.

130. MANAGEMENTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATORI -INSTALAŢII ELECTRICE SPECIALE.

131. MANAGEMENTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATORI

132. PROIECTAREA HIGROTERMICĂ, ACUSTICĂ, HIDROFUGĂ ŞI PRIVIND SIGURANŢA LA FOC A CLĂDIRILOR.

133. TEHNOLOGII ŞI MANAGEMENT ÎN CONSTRUCŢII

134. CONCEPTE MODERNE DE REABILITARE ŞI MANAGEMENT ÎN DOMENIUL DRUMURILOR

135. REPARAREA SI CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR DE PODURI, LUCRARI DE APARARE

136. TEHNICI DE REABILITARE A CLADIRILOR SI DRUMURILOR 137. AUDIT ENERGETIC – INSTALATII – gradul I 138. AUDIT ENERGETIC – INSTALATII – gradul II

139. ECHILIBRAREA HIDRAULICA IN TEHNICA INSTALATIIOR PENTRU CONSTRUCTII

140. AUDIT ENERGETIC – CONSTRUCTII – GRAD I

194

Page 199: capitolul ii introducere în context

141. AUDIT ENERGETIC – CONSTRUCTII – GRAD II

142. TEHNOLOGII ELECTROCHIMICE PENTRU PREVENIREA COROZIUNII, REPARAREA SI MONITORIZAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT

143. EVALUAREA DAUNELOR LA AUTOVEHICULELE RUTIERE ACCIDENTATE144. INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TEHNICA AGRICOLĂ 145. MAŞINI TERMICE ŞI FRIGORIFICE 146. DIAGNOSTICAREA ŞI DEPANAREA INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE

147. TEHNICI ACTUALE DE CALCUL, COMANDA, CONTROL ŞI INFORMARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ŞI AL POLUĂRII

148. SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

149. EVALUAREA POLUARII PRODUSE DE AUTOVEHICULE IN TRAFICUL RUTIER

150. CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA 151. EVALUAREA MIJLOACELOR FIXE

152. INGINERIA SUPRAFEŢELOR

153. TEHNOLOGII AVANSATE DE DEFORMARE PLASTICĂ

154. SOFTURI PROFESIONALE PENTRU PROCESELE DE DEFORMARE PLASTICĂ

155. NOUTĂŢI ÎN CONSTRUCŢIA UTILAJELOR DE DEFORMĂRI PLASTICE

156. PROTECTIA MEDIULUI INDUSTRIAL

157. ELABORAREA BILANTURILOR ELECTROENERGETICE

158. ELABORAREA BILANTURILOR TERMOENERGETICE

159. MANAGERI IN DOMENIUL GESTIUNII ENERGIEI

160. TEHNICI DE ASIGURARE IN INDUSTRIE

161 TEHNICI MODERNE DE REALIZARE A CONSTRUCTIILOR

162

CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE, CALCULUL TERENULUI SI ELABORAREA STUDIILOR GEOTEHNICE IN CONFORMITATE CU RECOMANDARILE SR EN 1997-1 (EUROCODE 7 PARTEA 1+2+3) SI A NORMATIVELOR EXIXTENTE IN ROMANIA

163 EVALUAREA RISCURILOR SI AUDITUL DE CONFORMITATE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

164 MANAGEMENTUL SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA 165 NOTIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE

166 REDACTAREA SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR PENTRU FONDURILE STRUCTURALE

167 SARPANTE ISTORICE MEDIEVALE DIN TRANSILVANIA 168 INGINERIA SI MANAGEMENTUL INOVATIEI 169 ECONIMIA MEDIULUI SI POLITICI DE MEDIU

195

Page 200: capitolul ii introducere în context

3.8. ACTIVITATE A OFICIULUI DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ AL UNIVERSITĂŢII TEHNICE DIN CLUJ-NAPOCA PE

PERIOADA 2005-2008

Oficiul de Consiliere şi Orientare în Carieră (O.C.O.C.) al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este acreditat de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă începând cu februarie 2008, corespunzător activităţii 7450 (Selecţia şi plasarea forţei de muncă) din codul CAEN. În şedinţa Senatului UTCN din 11 decembrie 2007 s-au aprobat statutul, strategia şi obiectivele O.C.O.C., organism direct subordonat prorectorului academic. Obiectivul fundamental în domeniul carierei şi orientării profesionale îl constituie promovarea unei oferte profesionale moderne, permanent actualizate în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, mai ales în perspectiva deschiderii europene a României, făcându-se joncţiunea între ofertele angajatorilor şi doleanţele absolvenţilor.

Activitatea OCOC devine cu atât mai importantă în actuala conjunctură privind cererea acută de ingineri pe piaţa muncii. Într-o analiză apărută în prestigioasa publicaţie “Frankfurter Allgemeine Zeitung” în ediţia sa din 23.02.2008 se arată că cererea de absolvenţi cu studii superioare a crescut în 2007 cu peste 8%, cele mai multe oferte fiind pentru ingineri IT şi construcţii de maşini. Firmele sunt nevoite să aştepte perioade din ce în ce mai lungi între publicarea anunţului de angajare şi ocuparea efectivă a postului. Această perioadă înseamnă 114 zile pentru ingineri din domeniul construcţiilor de maşini, 109 zile pentru domeniul electric, 86 zile pentru ingineri economişti şi 66 zile pentru arhitecţi sau ingineri constructori [FAZ /23.02.08, pg. 11]. PRINCIPALELE ATRIBUŢII/ACTIVITÃŢI A. BAZA DE DATE:

- Se va axa pe studenţii din ultimii doi (trei) ani de studiu - Va fi centralizată pe facultăţi şi secţii, în ordine alfabetică - Se va actualiza semestrial - Colectarea informaţiilor de la cadrele didactice (îndrumători de an) şi şefii de an

(studenţi). B. PREZENTARE OFICIU:

- Organizare de simpozioane cu participarea companiilor interesate - Campanie de prezentare adresată studenţilor din anii terminali - Plan de abordare a companiilor cu profil tehnic - Colaborare cu AJOFM - Completare şi actualizare site propriu pe pagina web a UTCN.

C. PROMOVARE:

Promovarea va avea drept ţintă două categorii de entităţi: studenţi şi firme. De aceea, vor fi necesare două campanii de promovare:

a. Campania pentru studenţi se va focaliza pe afişe plasate în facultăţile Universităţii Tehnice şi pe pagina web a oficiului

b. Campania pentru firme va consta în portofolii de prezentare a oficiului, campanii de media.

196

Page 201: capitolul ii introducere în context

D. FINANŢARE OFICIU:

- Colaborare cu firme pentru angajarea studenţilor în perioade aglomerate - Tarif pentru recrutare şi selecţie absolvenţi/studenţi - Burse de studiu şi merit pentru studenţi, burse private - Participare la grant-uri.

E. CONSILIERE STUDENŢI:

- Evaluarea aptitudinilor studenţilor din anii terminali - Consilierea studenţilor din anii terminali în vederea angajării: oferte de pe piaţa muncii - Cursuri de instruire, workshop-uri cu teme diverse:

* comunicare * tehnici de negociere * concepere şi redactare CV, scrisoare de intenţie

- Colaborare cu firme de profil pentru practică - Colaborare cu firme de profil pentru proiecte de diplomă.

F. TESTARE STUDENŢI:

- Teste de aptitudini - Chestionare privind aspiraţiile viitorilor absolvenţi.

G. OFERTARE COMPANII:

- Contacte cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură - Târguri de forţă de muncă pentru viitorii absolvenţi - Contract de parteneriat între Universitatea Tehnică şi companiile interesate - Contract de colaborare între Oficiul de Consiliere şi companiile care doresc să angajeze

viitori absolvenţi ai Universităţii Tehnice. STRUCTURA Director oficiu: Prof. Dr. Ing. Marcel Popa Din iunie 2007 au fost angajaţi 2 referenţi: Referent: Dr. Ing. Livia Anastasiu Referent: Jurist Victoria Man. ACTIVITĂŢI 2005

Dintre activităţile anului 2005 amintim: manifestarea JOBShop 2005 (împreună cu organizaţia studenţilor BEST Cluj-Napoca), acţiune la care au fost reprezentate firme de prestigiu: Tenaris-Silcotub Zalău, Michelin, Alcatel, Continental, Siemens, Frosys ş.a. În cadrul facultăţilor au fost organizate întâlniri directe între studenţi şi reprezentanţi ai firmelor de profil ca de exemplu: Dacia-Renault, Tenaris-Silcotub, Siemens, Emerson, Star Transmision Cugir. Au fost popularizate în rândurile studenţilor numeroasele oferte venite de la o serie întreagă de firme şi au fost furnizate acestora liste cu absolvenţi pe profile sau arie geografică. UTCN a fost vizitată de delegaţii din staff-ul central al unor firme de prestigiu din străinătate: SIEMENS, MAHLE GmbH Stuttgart, WITTENSTEIN AG, Ruck Ventilatoren GmbH, ECKERLE Gruppe, toate din Germania. Un rol important în atragerea unor capacităţi de producţie ale acestor firme

197

Page 202: capitolul ii introducere în context

la Cluj-Napoca îl joacă şi secţiile cu predare în limbi străine. S-a organizat de asemenea un Seminar internaţional cu participarea reprezentanţilor unor Universităţi partenere din străinătate (Stuttgart Germania) şi din ţară pe probleme de orientare în carieră. ACTIVITĂŢI 2006

Organizare de seminarii de prezentare, workshop-uri, interviuri cu angajatorii, lansare de teme de diplomă sau dizertaţie de la firme ce intenţionează angajarea absolvenţilor noştri: Dacia-Renault, Tenaris-Silcotub, Siemens, Emerson, MAHLE România, ECKERLE Gruppe România, Guehring România, Kromberg & Schubert România, Bosch-Rexroth; bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi (cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj). Împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Transilvania s-a organizat un workshop în care firmele şi-au prezentat doleanţele şi cerinţele pentru absolvenţi. Oamenii de afaceri au subliniat că simt lipsa (cantitativ şi calitativ) a unor absolvenţi calificaţi din Şcoala de Arte şi Meserii, ca o treaptă intermediară spre inginerie.

Având în vedere încadrarea cu personal şi dotarea materială de care oficiul a dispus în 2005 şi 2006:

- număr studenţi cuprinşi în baza de date: 300 (2005) şi 450 (2006) - număr de posturi oferite studenţilor prin oficiu: 100 (2005) şi 129 (2006).

ACTIVITĂŢI 2007

O.C.O.C. a reprezentat UTCN la Ministerul Învăţământului pentru programul de finanţare 2004- 2008. Doar 7 facultăţi au răspuns. E vorba de chestionare privind absolvenţii din 2004, 2005, 2006 (dacă şi-au găsit loc de muncă în domeniu) şi firme angajatoare (ce ar mai trebui să înveţe în şcoală studenţii pentru a face faţă locului de muncă). S-au propus teme pentru grant-uri:

- cercetare privind evaluarea studenţilor din anii terminali ai facultăţilor cu profil tehnic - organizarea activităţii de instruire (training) ca element principal în procesul de

orientare în carieră a studenţilor facultăţilor cu profil tehnic - cercetare aplicată privind stabilirea aptitudinilor profesionale ale studenţilor facultăţilor

cu profil tehnic. O.C.O.C. a participat la simpozionul organizat de Universitatea Babeş Bolyai în care au

fost prezenţi reprezentanţi ai unei universităţi din Olanda, care a luat acum 5 ani premiu pentru ingeniozitate: organizează cursuri comandate de companii care doresc să angajeze absolvenţi.

S-a întocmit chestionarul privind aşteptările/posibilităţile de angajare pentru studenţii din anii terminali. Acesta conţine date de identificare a persoanei şi aşteptările acesteia cu privire la postul pe care îl doreşte.

S-au obţinut şi se actualizează bazele de date care conţin absolvenţii UTCN. De asemenea, aceleaşi operaţiuni se realizează pentru studenţii UTCN, centralizaţi pe facultăţi şi secţii (sursa: Departamentul de Informatică).

S-a întocmit situaţia solicitată de ARACIS privind angajarea absolvenţilor Universităţii Tehnice, evoluţie pe 3 ani.

Oficiul a fost prezent la Conferinţa TENARIS SILCOTUB la Bucureşti cu prilejul decernării burselor Roberto Rocca. De asemenea, în cadrul Târgului de Cariere din luna octombrie 2007 şi-a făcut cunoscută activitatea în rândul oamenilor de afaceri în special la companiile Arabesque, Impact Imobiliare, Cora, Nokia.

Oficiul s-a angajat în discuţii cu câteva companii cu care UTCN are contracte de parteneriat de exemplu URSUS Cluj. O.C.O.C. a fost abordat de către firma UPS Austria care doreşte să angajeze 150 persoane.

198

Page 203: capitolul ii introducere în context

Oficiul a participat la discuţii cu primarii şi mediul local de afaceri din Cugir şi Satu Mare. Aceste acţiuni au contribuit la o mai bună cunoaştere reciprocă: oferta de absolvenţi ai UTCN către firme şi ofertele de locuri de muncă şi cerinţele firmelor privind pregătirea studenţilor. Se aşteaptă şi un sprijin mai consistent al firmelor, inclusiv pentru studenţii de la aceşti sateliţi.

S-a luat legătura cu Catedra de Ştiinţe Socio-Umane, cu privire la teste de aptitudini aplicate studenţilor. Aceste teste sunt validate şi recunoscute. Interpretarea rezultatelor oferă o variantă posibilă în alegerea carierei.

Un alt obiectiv important al O.C.O.C. l-a constituit contactul cu alte centre similare din ţară, în vederea unui schimb de experienţă şi de opinii necesare îndeplinirii în condiţii optime a obligaţiilor oficiului. O astfel de întâlnire a avut loc cu dl. Ing. Zghibarcea V., referent în cadrul Centrului de Orientare Profesională al Universităţii Tehnice G. Asachi din Iaşi. A urmat întâlnirea cu d-na Bele Mihaela de la Centrul de Dezvoltare a Carierei Cluj. Împreună cu acest Centru s-a organizat o acţiune complexă de training cu studenţii şi de prezentare a ofertelor de muncă ale unor companii de prestigiu intitulat „ Program de dezvoltare al carierei”. Deschiderea festivă a acţiunii care a durat o săptămână, s-a facut în unul dintre amfiteatrele Facultăţii de Construcţii de Maşini. Între altele, s-au facut prezentări ale firmelor Star Transmission Cugir, Siemens VDO Automotive, Timişoara, Michelin Zalău, Silcotub-Tenaris, Zalau.

O altă acţiune întreprinsă a fost cea de întocmire a unei broşuri cu recomandări pentru redactare Curriculum Vitae şi de participare la un interviu, destinată studenţilor din anii terminali, dată fiind importanţa majoră a acestor documente pentru angajarea după absolvire.

ACTIVITĂŢI 2008 Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă din Cluj-Napoca a acreditat Oficiul de Consiliere şi Orientare în Carieră al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca începând cu luna februarie a anului 2008 pentru activitatea 7450 din Codul CAEN (Selecţia şi plasarea forţei de muncă). Această acreditare este valabilă până în luna ianuarie 2009 şi se reînnoieşte anual. Oficiul de Consiliere şi Orientare în Carieră al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a început o colaborare cu organizaţia studenţească BEST. Obiectul acestei colaborări îl constituie organizarea job-shop-ului din luna martie 2008, în care O.C.O.C. va avea parte de promovare, participare activă la târgul de forţă de muncă, îşi va face cunoscută strategia la Conferinţa de presă, unde vor participa firme de media, precum şi la întâlnirea cu mediul de afaceri clujean. Este una dintre modalităţile prin care Oficiul va intra pe piaţa forţei de muncă, printr-o publicitate profesionistă. Totodată, O.C.O.C. a negociat cu BEST participarea la cursurile de training de vară pentru membrii BEST din ţară şi din străinătate, pe tematici interesante şi de actualitate din domeniul tehnic.

Începând cu luna ianuarie 2008 Oficiul de Consiliere şi Orientare în Carieră al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a administrat chestionare studenţilor din ultimul an al facultăţilor. Din cauza faptului că aceşti studenţi au avut ultima sesiune înainte de licenţă, campania s-a desfăşurat în timpul examenelor. Chestionarele au fost aplicate doar studenţilor din învăţământul de lungă durată. Dintr-un număr de 1.458 de studenţi, au primit chestionare 65% dintre studenţii anului V, iar procentul respondenţilor a fost de 57%. Pentru cei care au lipsit, se va repeta această operaţiune în perioada restanţelor, iar pentru restul, chestionarul va fi transmis prin e-mail. Rezultatele acestor chestionare se centralizează pe măsura completării lor, pentru a avea o bază de date reală şi utilă în momentul recrutării şi selecţiei de candidaţi pentru companiile doritoare. Structura a fost următoarea:

199

Page 204: capitolul ii introducere în context

Denumire facultate Studii l.d. Studii aprof.

Master Total

Arhitectură 61 61 Automatizări calculatoare 283 283 Construcţii 254 37 35 326 Construcţii de maşini 237 66 14 317 Electronică şi telecomunicaţii 162 49 42 253 Inginerie electrică 128 35 22 185 Instalaţii 86 24 110 Mecanică 152 54 206 SIM 95 55 150 Colegiu 311 311 TOTAL 1.769 320 113 2.202 S-au obţinut şi se gestionează bazele de date cuprinse în chestionarele aplicate absolvenţilor în momentul în care îşi ridică diplomele de studii. S-au confecţionat panouri destinate afişării ofertelor de muncă pentru studenţii şi absolvenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. O problemă este aceea că nu s-a înţeles încă exact rolul O.C.O.C. de organism abilitat să negocieze şi să gestioneze procesele de recrutare şi selecţie în relaţia cu companiile doritoare. S-a făcut o ofertă concretă, nominală, companiei RIGIPS care şi-a manifestat dorinţa de a angaja 6 studenţi din ultimul an pe diverse posturi de inginer. Pentru fiecare variantă s-au oferit câte 3 posibili candidaţi. S-au lansat ofertele de servicii puse la dispoziţie de către O.C.O.C. companiilor HOLCIM ROMÂNIA S.A. şi Banca TRANSILVANIA S.A. S-au studiat propunerile de grant-uri URBACT şi ESPON 2013. Pentru cel din urmă, deoarece sunt necesari parteneri din trei ţări membre UE, se caută modalităţi de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate. Prof. Dr. Ing. Marcel POPA Director O.C.O.C

200

Page 205: capitolul ii introducere în context

RAPORT DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are o istorie de peste 80 de ani în peisajul

academic al municipiului. Este o realitate care îi dă prestanţă şi în aceeaşi măsură o obligă să-şi asume responsabilitatea faţă de comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea, într-o societate bazată pe cunoaştere.

Anul 2007 i-a adus titlul de Universitatea numărul I din ţară, o recompensă care vine ca o recunoaştere şi percepere drept un partener implicat în societate. Acest aspect este reliefat de cifra de şcolarizare şi numărul de angajaţi: în anul şcolar 2006-2007, în cadrul celor 9 facultăţi care o compun au studiat peste 12.000 de tineri, instruiţi de aproape 1.500 de cadre didactice, personal de cercetare şi administrativ.

Strategia pe termen lung a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca ţine cont de toate entităţile angrenate în procesul didactic. Concepte precum valorile, standardele profesionale, competitivitatea pe plan internaţional, sunt o parte importantă a misiunii pe care şi-a asumat-o. Din acest punct de vedere, Mesajul Rectorului este deosebit de sugestiv: “Universitatea trebuie să aibă o strategie de transformare într-o universitate dinamică, cu un management performant, pentru a se putea aşeza alături de cele mai performante universităţi din Europa. Investiţia în educaţia şi formarea oamenilor este cea mai rentabilă investiţie în dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, educaţia şi cercetarea ştiinţifică nu mai sunt considerate instituţii de consum, ci factori de multiplicare şi dezvoltare a resurselor.” Pentru a susţine această idee, un rol fundamental îl joacă responsabilitatea socială.

În acest context, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca înţelege prin responsabilitate

socială un angajament faţă de societate şi comunitate, pe care şi l-a asumat voluntar. Prin acest angajament, ea contribuie la formarea profesională, morală şi socială a generaţiilor viitoare, dezvoltându-le comportamente etice, spirit de creativitate şi inovare, competeneţe profesionale şi abilităţi sociale şi de conducere. Toate acestea au rolul de a contribui la dezvoltarea economică a comunităţii locale unde absolvenţii vor activa, precum şi la creşterea calităţii vieţii viitorilor absolvenţi şi a familiilor acestora.

Dezvoltarea durabilă are ca principiu asigurarea creşterii calităţii vieţii printr-o gândire pe termen lung, în care bunăstarea generaţiei prezente nu se poate construi pe neajunsurile la care vor fi supuse generaţiile viitoare. Astfel, cheia o reprezintă asigurarea echilibrului între necesitatea dezvoltării economice şi sociale, pe de o parte şi grija pentru conservarea mediului înconjurător, pe de altă parte. Dezvoltarea durabilă, aşa cum a fost înţeleasă de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, se focalizează pe 5 direcţii cheie:

atitudine responsabilă, comportament etic transparenţă servicii financiare responsabile mediu de lucru excelent susţinerea activităţilor de responsabilitate socială.

201

Page 206: capitolul ii introducere în context

Raportul de responsabilitate socială este considerat un punct de plecare în dialogul cu entităţile implicate, pentru că în acest mod Universitatea îşi face cunoscută strategia, îşi expune felul în care pune în practică valorile şi se implică în comunitate, în general. Încadrarea conceptului de responsabilitate socială:

Responsabilitate socială

Beneficiari: - studenţi - masteranzi - doctoranzi

Angajaţi: - conducere - personal didactic - personal tehnic - personal administrativ

Competitori: - universităţi de acelaşi profil - universităţi de profil diferit - universităţi particulare

Comunitate: - mediu de afaceri - administraţie publică - instituţii de educaţie

BENEFICIARI

Materializarea conceptului de responsabilitate socială faţă de beneficiari, se manifestă în următoarele direcţii de acţiune:

- ideea principală: excelenţă în procesul educaţional; - integrarea în UE aduce pentru România în general şi pentru Universitatea Tehnică în

special creşterea oportunităţilor profesionale ale tinerilor, fie că sunt studenţi sau absolvenţi;

- implicarea şcolii în consilierea profesională; - asumarea responsabilităţii privind găsirea de locuri de muncă pentru viitorii absolenţi.

Metoda este încheierea de contracte de parteneriat cu mediul de afaceri pentru burse de studii, de merit, private, locuri de muncă.

- responsabilitate socială asumată faţă de tineri prin susţinerea lor în găsirea carierei potrivite, dezvoltarea cunoştinţelor. Metoda – învăţământ de calitate (facultate, masterat, doctorat). Astfel se aduce un plus de valoare în societatea românească.

- excelenţa în învăţământ şi comportament prin dezvoltarea abilităţilor sociale şi de conducere, educaţie economică şi de afaceri

202

Page 207: capitolul ii introducere în context

- înfiinţarea Oficiului de Consiliere şi Orientare în Carieră, organism care deserveşte atât studenţii, în calitate de viitori angajaţi sau proprietari de firme, cât şi companiile care îi doresc pe aceştia ca personal angajat

- depistarea şi înţelegerea problemelor şi doleanţelor studenţilor, prin administrarea de

chestionare. Interpretarea acestora este un element de orientare strategică pe termen lung, deoarece este modul în care actul didactic devine perfectibil din punct de vedere al calităţii

- practica este o modalitate de integrare a studenţilor în colectiv: învaţă comunicare, muncă în echipă, pretenţiile angajatorilor, pentru a le fi mai uşor după absolvire. Din această perspectivă, Oficiul de Consiliere şi Orientare în Carieră are o contribuţie importantă. Datele centralizate din cele aproximativ 600 de chestionare aplicate studenţilor din ultimul an de studiu arată că ei sunt interesaţi într-o pregătire practică susţinută, precum şi în participarea la traininguri pe teme de comunicare şi integrare la viitorul loc de muncă.

ANGAJAŢI

Responsabilitatea socială se manifestă şi faţă de proprii angajaţi ai Universităţii, prin următoarele direcţii de acţiune:

- accent pe valorile intelectuale şi morale: creativitate, iniţiativă, talent, empatie, corectitudine, determinare, competiţie loială, motivare corectă

- dezvoltarea competenţelor personalului, pentru a-şi putea manifesta abilităţile - tratament corect, etic, nediscriminatoriu pe bază de sex, religie, etnie, profesional, politic - recrutarea, selecţia, recompensarea pe baze legale şi etice - evaluarea realizărilor şi competenţelor nediscriminatoriu, pe bază de realizări şi rezultate - respect faţă de demnitatea umană: respectarea opţiunilor individului - acţiuni de dezvoltare a potenţialului uman individual şi colectiv -

- asigurarea unui spaţiu de muncă propice desfăşurării activităţii şi performanţei

203

Page 208: capitolul ii introducere în context

COMPETITORI

În municipiul Cluj-Napoca există 10 universităţi în cadrul cărora învaţă peste 90.000 de studenţi. Faţă de competitori, responsabilitatea socială se manifestă prin următoarele atitudini:

- se diferenţiază de competitori, oferind servicii de calitate; nu se face rabat în funcţie de

propunerile comepetitorilor

- atragerea studenţilor şi a angajaţilor prin metode corecte. COMUNITATE

Faţă de comunitate, responsabilitatea socială a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, se manifestă prin:

- implicarea permanentă în promovarea valorilor societăţii, contribuţie puternică la dezvoltarea societăţii fie că e vorba despre sistemul de educaţie sau de cel cultural dezvoltarea comunităţii ca urmare a actului didactic

- integrarea în Uniunea Europeană a adus companiile româneşti alături de cele

multinaţionale, care au impus într-un fel o presiune asupra abordării conceptului de responsabilitate socială. De aceea, trebuie strategii deoarce consumatorul s-a obişnuit să facă alegeri în cunoştintă de cauză.

Responsabilitatea socială este un fenomen care, pentru a-şi atinge obiectivele, trebuie să fie cunoscut, înţeles şi acceptat de către toţi cei implicaţi. Implementarea se realizează gradual, prin parcurgerea următoarelor etape:

204

Page 209: capitolul ii introducere în context

Conştientizare

Identificare entităţi implicate

Identificare nevoi/aşteptări

Îmbunătăţirea activităţii

Analiza cadrului conceptului

Revizuirea cadrului

Totul porneşte de la stabilirea clară a misiunii şi viziunii, apoi a obiectivelor şi în final a modalităţilor de atingere a acestora. Entităţile implicate în proces trebuie identificate, iar la fel de important este să se ţină cont de aşteptările pe care acestea le au. În funcţie de ele, se va îmbunătăţi cadrul de implementare sau se va îmbunătăţi activitatea, toate pentru a susţine cu adevărat acţiunile care impun Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca drept o instituţie de învăţământ superior responsabilă. Universitatea Tehnică a adoptat Codul de etică universitară, care cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii academice în activitatea lor profesională. Acest cod funcţionează ca un contract moral între stakeholderi (studenţi, profesori, personal administrativ şi comunitatea universitară ca întreg) şi contribuie, astfel, la coeziunea membrilor universităţii şi la formarea unui climat universitar bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte, la creşterea prestigiului universităţii.

205

Page 210: capitolul ii introducere în context

3.9. Activitatea Departamentului pentru Asigurarea Calităţii în perioada 2005-2008

Perioada 2005-2008 a stat sub semnul schimbărilor generate de cerinţele procesului Bologna dezvoltat pe trei direcţii: reforma curriculară, asigurarea şi managementul calităţii şi dezvoltarea mobilităţilor studenţilor şi a cadrelor didactice, în scopul generării unui spaţiu european al educaţiei, (ERA). În realizarea reformei generate de aceste cerinţe Departamentului pentru Asigurarea Calităţii (DAC) i-a revenit un rol major, definit în politica şi strategia universităţii şi transpus anual în planurile operaţionale. Politica a fost definită prin misiunea asumată: de a încuraja şi susţine în comunitatea academică şi administrativă, politica conducerii universităţii în dezvoltarea continuă a valorilor prin: - promovarea competenţelor ştiinţifice, tehnologice, organizaţionale, cetăţeneşti; - promovarea cunoaşterii permanente şi inovatoare; - promovarea integrării în mediul economic regional şi-n contextul globalizării, promovarea cooperării la nivel European. Politica în domeniul calităţii a vizat atingerea următoarelor obiective: - dezvoltarea continuă a Sistemului de Management a Calităţii la nivelul universităţii şi implementarea lui la nivelul facultăţilor şi catedrelor în vederea satisfacerii cerinţelor clienţilor; - modificarea mentalităţilor, prin încurajarea excelenţei în activităţi a întregului personal angajat şi activităţi de îmbunătăţire continuă a calităţii; - dezvoltarea continuă a resurselor şi a infrastructurii ca suport a Sistemului de Management al Calităţii. Sistemul calităţii a fost restructurat în anul 2005 prin desemnarea responsabililor pentru asigurarea calităţii la nivel de facultate, catedre şi servicii. A fost creată o structură operativă, Departamentul pentru Asigurarea Calităţii, cu ajutorul căruia au fost create şi implementate instrumente specifice asigurării calităţii cum ar fi: strategia în domeniul calităţii, planurile operaţionale, proceduri, sisteme de evaluare. DAC cuprinde reprezentanţii facultăţilor, un director - cadru didactic şi angajaţi. S-a evitat ca membrilor sistemului calităţii sa le fie atribuite funcţii executive privind administrarea procesului educaţional, ei reprezentând un suport pentru managementul operativ la nivel de catedra şi facultate. Rezultatele obţinute în componentele structurii academice deşi diferite de la o facultate la alta, au fost toate de un foarte bun nivel fapt dovedit cu ocazia evaluării făcute de ARACIS, când sistemul a fost capabil să-şi demonstreze eficacitatea. Modul de lucru a sistemului a fost definit în „Planul Strategic în Domeniul Asigurării Calităţii al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca” aprobat în şedinţa Senatului din 31.01.2005. Conform acestuia, întreg sistemul de asigurarea calităţii se află în subordinea directă a rectorului universităţii care şi-a delegat competenţele prorectorului didactic. Sistemul a fost proiectat să funcţioneze pe trei niveluri. La nivelul rectoratului a fost înfiinţat DAC care cuprinde reprezentanţii facultăţilor, un director – cadru didactic, un reprezentant al studenţilor. Pentru activitatea curentă departamentul are în structură angajaţi permanenţi sau temporari. La nivelul facultăţii s-a înfiinţat consiliul facultăţii care cuprinde reprezentanţii catedrelor conduşi de responsabilul facultăţii privind calitatea. La nivelul catedrei s-a înfiinţat un consiliu al catedrei. Modul de lucru al departamentului are la bază principiul managementului participativ. Toate documentele au fost elaborate în colectiv fiind considerate aprobate numai prin consensul tuturor membrilor departamentului. În perioada elaborării documentelor fiecare reprezentant al facultăţii a prezentat situaţia decanului cu care a stabilit varianta optimă pentru facultate. Varianta finală a fost prezentată decanilor şi a fost supusă aprobării Senatului. Pentru auditarea rezultatelor obţinute de sistemul de asigurare a calităţii a fost înfiinţată Comisia pentru evaluarea calităţii în componenţa căreia, înafara cadrelor didactice, sunt cuprinşi reprezentanţi ai angajatorilor şi studenţi şi a căror misiune este:

206

Page 211: capitolul ii introducere în context

- de a elabora şi coordona aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea universităţii; - elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţie evaluatorului extern; - elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei; - cooperează cu agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii. Cel de-al doilea obiectiv al politicii universităţii în domeniul calităţii „modificarea mentalităţilor, prin încurajarea excelenţei în activităţi a întregului personal angajat şi activităţi de îmbunătăţire continuă a calităţii” s-a materializat prin grija acordată elaborării şi implementării sistemelor de evaluare: 1. Sistemului de autoevaluare. Acesta are drept scop determinarea modului în care un cadru didactic răspunde strategiei universităţii. Rolul lui nu este să alcătuiască un clasament al celor mai buni şi să facă o ierarhizare a cadrelor didactice. Sistemul a fost gândit ca un instrument la dispoziţia şefului de catedră şi a decanului de a observa şi a lua decizii asupra modului în care un cadru didactic îşi desfăşoară activitatea în spaţiul instituţional. Sistemul de autoevaluare are patru componente: activitate didactică, activitate de cercetare, prestigiul personal şi activităţi instituţionale. Pentru cele patru direcţii au fost identificate un număr de 12 criterii măsurabile. Activităţile depuse sunt punctate, volumul punctelor obţinut depinzând de volumul şi valoarea muncii efectuate. Pentru aplicarea lui a fost elaborată o procedură. Rezultatele sunt făcute publice şi sunt discutate în şedinţele de catedră. 2. Sistemul de evaluare de către studenţi a activităţilor didactice. Deosebit de sensibil datorită inversării rolurilor examinat-examinator, acest sistem a fost gândit pentru obţinerea de informaţii privind percepţia “clienţilor” asupra produsului livrat de cadrele didactice. A fost conceput un set de 10 criterii la care studentul trebuie să răspundă după încheierea activităţilor didactice. A fost aleasă această perioadă pentru a obţine şi informaţii referitoare la desfăşurarea examinării. Rezultatele sunt cunoscute de titularul de disciplină, şeful de catedră şi decan Cel de-al treilea obiectiv “dezvoltarea continuă a resurselor şi a infrastructurii ca suport a Sistemului de Management al Calităţii” a fost pus în practică prin politica de dezvoltare a resurselor promovată de conducerea universităţii. O activitate deosebită desfăşurată de DAC a fost cauzată de participarea universităţii la „programul pilot de evaluare a calităţii în învăţământul superior”. Metoda aleasă de ARACIS în programul experimental de evaluare a celor 10 universităţi a încercat să rezolve concomitent două tipuri de evaluare (evaluarea instituţională propriu-zisa şi evaluarea programelor de studii). Scopul şi obiectivele aprecierii calităţii programelor de studii sunt complet diferite de cele de evaluare a instituţiei, dar numai realizarea concomitentă a celor două tipuri de activităţi a condus la îndeplinirea misiunii instituţiei. Acţiunea de evaluare efectuată de ARACIS a găsit universitatea dornică şi pregătită să răspundă provocării reprezentată de evaluarea instituţională. Conducerea universităţii a întreprins toate demersurile necesare pentru includerea UTCN în programul pilot de evaluare instituţională care a avut următorul calendar: - noiembrie 2006 selectarea universităţii în programul pilot - ianuarie-aprilie2007 întocmirea documentaţiei - ianuarie 2007 vizita directorul de misiune - aprilie 2007 predarea dosarelor de autoevaluare - aprilie 2007 întâlnire cu coordonatorul grupei de evaluatori - mai 2007 efectuarea vizitei de lucru - mai 2007 Raportul Directorului de misiune şi a Coordonatorului Grupului de experţi - iulie 2007 Raportul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii (ARACIS) - iulie 2007 Raportul Consiliului ARACIS şi acordarea calificativului “de încredere ridicată”

207

Page 212: capitolul ii introducere în context

Faza de elaborare şi întocmire a documentaţiei a debutat în universitate în ianuarie 2007 după reluarea activităţilor didactice. Au fost constituie două colective coordonate de directorul DAC: A - colectiv responsabil de managementul calităţii – constituit din reprezentanţii fiecărei facultăţi, membrii în DAC; B - colectivul responsabil de programul de studii – constituit dintr-un responsabil de program. Cele două colective s-au întâlnit săptămânal (aprox. 2 ore) pentru a discuta problemele ivite la elaborarea documentaţiei. Volumul de muncă s-a împărţit inegal respectiv Colectivul B a fost mai solicitat ceea ce a condus la implicarea unui număr sporit de persoane la nivel de catedră. Pentru colectivul A activităţile mari consumatoare de timp au fost cele care au condus la aplicarea: - sistemului de autoevaluare a activităţii cadrelor didactice; - sistemul de evaluare a activităţilor didactice efectuat de către studenţi; - elaborarea Raportului de evaluare internă a calităţii; - centralizarea documentaţiei (regulamente, hotărâri ale Senatului, etc.). Pentru colectivul B volumul de muncă s-a consumat pentru definirea competenţelor dobândite de studenţi, finalizării planurilor de învăţământ, întocmirii Fişei disciplinei şi a Fişei Laboratorului. Principalul avantaj al constituirii echipelor a fost transmiterea rapidă a informaţiei direct persoanelor responsabile, înţelegerea rapidă a cerinţelor ARACIS şi utilizarea aceloraşi formulare şi documente pentru toate programele de studii ce au fost propuse evaluării. Au fost întâmpinate o serie de dificultăţi: - lipsă de informaţii referitoare la documentaţia necesară; - apariţia cu întârziere şi publicarea în diverse variante a Standardelor specifice pentru domeniul fundamental “Ştiinţe inginereşti”; - lipsa unei proceduri operaţionale în care să fie clar prezentată desfăşurarea temporară a evenimentelor răspunzând următoarelor întrebări: ce se face, cine face, cum face, ce document este utilizat, ce document se elaborează; - limbajul neclar utilizat în Metodologia de evaluare externă. Documentele care au stat la baza elaborării Raportului de autoevaluare şi de întocmire a Dosarului de autoevaluare au fost: - Metodologia de evaluare externă, standarde, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior - Ghidul activităţilor de evaluare a calităţii programelor de studii universitare şi a instituţiilor de învăţământ superior, partea III – a, Evaluarea externă a calităţii academice din instituţiile de învăţământ superior acreditate (evaluarea externă instituţională). Metodologia de evaluare externă cuprinde un set de informaţii necesar evaluării instituţionale şi a programelor de studii. Metodologia, defineşte corect principiile care stau la baza activităţilor de evaluare şi dă un set de indicatori corect grupaţi în standarde care la rândul lor sunt grupate în domenii bine alese care dau o imagine stratificată prin „corpul universităţii”. A fost elaborat câte un Raport de autoevaluare pentru fiecare program de studiu ţinând cont de precizările din Anexa 8.1 a Metodologiei, „Elemente privind elaborarea documentelor de autoevaluare a programelor de studii ca parte a evaluării instituţionale” şi un program de autoevaluare instituţională ţinând cont de precizările din Partea a II-a a Ghidului, Anexa Nr.1 „Elemente privind elaborarea documentelor de autoevaluare a instituţiei şi recomandări privind structura Raportului de evaluare internă (autoevaluare). Structura Raportului de autoevaluare instituţională a respectat conţinutul din Fişa Vizitei (cerinţe normative obligatorii) şi a cuprins capitole referitoare la: istoricul universităţii, legalitate, regulamente; management, structuri instituţionale; personalul didactic; baza materială; activitatea financiară; studenţi; activitatea de cercetare; managementul calităţii. În conţinutul său raportul a făcut referire la toţi indicatorii de performanţă precizaţi în Ghid, fiind indicate: - nivelul de performanţă a acestora;

208

Page 213: capitolul ii introducere în context

- sursa unde pot fi verificaţi. În total au fost ataşate Raportului un număr de 80 anexe însumând aproximativ 540 de pagini. Informaţiile prezentate în cadrul Raportului de autoevaluare şi în timpul vizitei de evaluare au avut o complexitate medie. Majoritatea acestora sunt utilizate curent de managementul universităţii fiind prezentate şi discutate în Senatul universităţii. Activitatea de evaluare s-a desfăşurat în foarte bune condiţii. Membrii comisiei de evaluatori au respectat întru totul principiul evaluării colegiale. Ne-am simţit în toată perioada atent monitorizaţi de cadre didactice competente care au venit în universitate să auditeze cu minuţiozitate toate aspectele vieţii noastre universitare. Cei doi experţi instituţionali, directorul de misiune şi şeful grupului de experţi instituţionali, au dat dovada de profesionalism şi meticulozitate în respectarea în totalitate a procedurilor de evaluare. Prezenţa expertului străin ne-a dat posibilitatea să constatăm abaterile nesemnificative ale sistemului nostru educaţional faţă de sistemul european în ceea ce priveşte problematica asigurării calităţii. Rapoartele elaborate de ARACIS: Raportul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii (ARACIS) respectiv Raportul Consiliului ARACIS au reflectat corect situaţia existentă în universitate şi au condus la acordarea calificativului “de încredere ridicată”. Concluzii - În Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca problemele calităţii au fost tratate cu mult profesionalism atât de managementul universitar cât şi de angajaţi, cadre didactice şi personal administrativ. În procesul de tranziţie pe care-l traversează universitatea, s-a acordat o atenţie deosebită dimensiunii calităţii atât în activităţile didactice, de cercetare precum şi-n conducerea şi coordonarea activităţilor de management; - În universitate a fost construit sistemul calităţii şi s-a reorganizat activitatea acestuia prin înfiinţarea unui Departament pentru Asigurarea Calităţii care efectuează activităţile curente prevăzute în planurile operaţionale şi a unui Consiliu pentru asigurarea calităţii care monitorizează şi evaluează rezultatele sistemului; - Departamentul a elaborat şi aplicat sistemul de auto-evaluare a activităţii cadrelor didactice şi sistemul de evaluare de către studenţi a activităţilor didactice; - Departamentul a elaborat şi revizuit Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor utilizând sistemul ECTS şi unele proceduri specifice; - Departamentul coordonează şi monitorizează activităţile de asigurare şi evaluare internă a calităţii şi a prezentat anual rapoarte în faţa Senatului UTCN; - DAC a coordonat activităţile de pregătire desfăşurare şi finalizare a activităţii de evaluare a calităţii efectuate de ARACIS în urma cărora universitatea a primit calificativul „de înaltă încredere”; - DAC a fost implicată, a coordonat şi efectuat în comun cu ACPART activităţile pentru implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor; - membrii DAC au participat la stagii de pregătire organizate în vederea dobândirii de competenţe.

209

Page 214: capitolul ii introducere în context

Planul Stategic

în domeniul Asigurării Calităţii al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca

PREAMBUL

contextul in care este intocmit Planul Strategic in domeniul Asigurării Calităţii

al Universităţîi Tehnice din Cluj-Napoca 1. Analiza situatiei generale actuale

Conştientă de rolul social deosebit de important pe care-l îndeplineşte în zonă, universitatea a fost permanent atentă să asigure o calitate deosebită activităţilor pe care le desfăşoară. Pentru aceasta au fost create noi structuri şi a fost adoptată o strategie coerentă capabilă să asigure condiţiile de implementare a pricipiilor declaraţiei de la Bologna şi a documentelor ulterioare. In concordanţă cu seria de standarde ISO 9000 universitatea îşi propune dezvoltarea unui sistem de management al calităţi prin aplicarea principiului “Total Quality Management”.şi pregătirea în vederea acreditării şi certificării sistemului.

Pentru aceasta universitatea va urmări o serie de obiective din care nu vor lipsi: 1. Restructurarea strategiei generale şi adaptarea activităţilor academice şi de cercetare în conformitate cu declaraţia de la Bologna şi a documentelor ulterioare; 2. Implicarea în programe finanţate de Comunitatea Europeana în parteneriat cu universitaţi europene de prestigiu; 3. Realizarea unui parteneriat cu mediul economic; 4. Dezvoltarea unui sistem de management al calităţii bazat pe conceptul “Managementul Calităţii Totale” TQM; 5. Dezvoltarea abilităţilor manageriale a cadrelor didactice. 2. Situaţia din Universitate – în domeniul calităţii Puncte tari:

- competenţă profesională a cadrelor didactice implicate în domeniul calităţii; - existenţa regulamentelor pentru desfăşurarea activităţilor academice, cercetare,

administrative; - interes si disponibilitate pentru calitate, auditori calificaţi; - existenţa unui număr mare de parteneri europeni; - sensibilizarea mediului academic la problema calitătii şi disponibilitate pentru schimbare; - existenţa Departamentului pentru Pregătirea Cadrelor Didactice; - experienţa acumulată în programe europene cu tema calitătii; - programe de evaluare a competenţei în cercetare demarate; - programe de evaluare student/profesor demarate; - cunoştinţe IT.

Puncte slabe

- nu există o strategie coerentă în domeniul calităţii; - lipsa unui sistem al calităţii; - lipsa unui management orientat pentru asigurarea calităţii; - lipsa procedurilor pentru controlul calităţii; - principiul «furnizor-client» neânţeles şi neaplicat; - comunicare şi feadback insuficient dezvoltat;

210

Page 215: capitolul ii introducere în context

- management deficitar la nivelul catedrelor; - slabă implicare a studenţilor în evaluare; - exploatare insuficientă a resurselor umane existente; - lipsa resurse umane.

Oportunităţi

- modificarea formelor tradiţionale de invăţământ in conformitate cu Declaraţia de la Bologna;

- intensificarea activităţilor de educaţie continuă şi la distanţă; - intensificarea activităţilor de cercetare şi consultanţă; - intensificarea colaborării internaţionale; - experienţa acumulată în centre şi universitati ramâneşti şi europene; - fonduri care pot fi accesate prin programe naţionale şi internaţionale; - posibilitatea de obţinere a acreditării la nivel european; - imaginea universităţii în plan regional; - aderarea României la UE în 2007; - existenţa unor cursuri postuniversitare în domeniu.

Amenintari

- o legislaţie în permanentă schimbare şi modificare; - lipsa unei finanţări adecvate din partea bugetului de stat; - situaţia mediului economic în tranzitie care nu poate sprijinii financiar activităţile

universităţii; - o concurenţă puternică atât din partea universităţilor de stat cât şi a celor particulare; - scaderea demografică; - lipsa unei autonomii universitare reale cu pericolul apariţiei unei politici centraliste; - motivare insuficientă a personalului implicat în activităţi; - lipsă resurse materiale.

Misiune, Viziune

1. Misiune Să încurajeze şi să susţină în comunitatea academică şi administrativă, politica conducerii universităţii în dezvoltarea continuă a valorilor prin: - promovarea competenţelor ştiinţifice, tehnologice, organizaţionale, ceţăţeneşti; - promovarea cunoaşterii permanente şi inovatoare; - promovarea integrării în mediul economic regional şi-n contextul globalizării; promovarea cooperarii la nivel European; 2. Viziune Rezultatele activitătilor purtând marca UTC-N să fie recunoscute în plan naţional şi internaţional ca purtătoare de valoare la nivel de excelenţă.

Obiectivele Departamentului pentru Asigurarea Calităţîî 1. Obiective generale 1. Dezvoltarea Sistemului de Management a Calităţii la nivelul universităţii şi implementarea lui la nivelul facultăţilor şi catedrelor; 2. Modificarea mentalităţii prin încurajarea excelenţei în activitate şi îmbunatăţirea continuă a calităţii; 3. Dezvoltarea continuă a infrastructurii;

211

Page 216: capitolul ii introducere în context

2. Obiective specifice

Os1 Elaborarea documentelor care reglementează funcţionarea sistemului calităţiii; Os2 Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem (structura), specializat în asigurarea şi controlul calităţii, care să cuprindă toate componentele universităţii, şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei componente; Os3 Calificarea şi specializarea auditorilor, instruirea personalului; Os4 Dezvoltarea şi implementarea unui Program pentru Asigurarea şi Controlul Calităţii; Os5 Crearea unei sistem de comunicare şi prezentare a documentelor calităţii precum şi-a rezultatelor obţinute în urma evaluărilor.

Strategii - Activitati Pentru Os1: Elaborarea documentelor care reglementeaza funcţionarea sistemului calităţiii.

Principalele documente ce urmează a fi elaborate în conformitate cu seria de standarde ISO9000 sunt: - Manualul calităţi în care va fi prezentată politica universităţii în domeniul managementului calităţi; - Procedurile de sistem, de lucru si operaţionale pentru desfăşurarea activităţlor didactice, de cercetare, şi-a servicilor; - Regulamentul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii. Pentru Os2: Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem (structura), specializat în asigurarea şi controlul calităţii care să cuprindă toate componentele universităţii şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei componente.

Sistemul va fi format dintr-un colectiv de cadre didactice, angajaţi si studenţi, care doresc sa desfăşoare o activitate comună pentru aplicarea politicii universităţii în domeniul calităţii. Vor fi promovate metodele managementului participativ prin atragerea unui număr maxim de membri care să acţioneze pe bază de voluntariat. Etapele creării sistemului: - Stabilirea unei organigrame în care să fie prevăzute relaţiile dintre componente, responsabilităţile, circulaţia informaţiei; - Selectarea componenţilor structurii din catedre, departamente, servicii şi din rândul studentilor; - Conectarea internă a sistemului şi desfaşurarea activităţilor curente (Planul de Asigurarea şi Controlul Calităţii); - Conectarea externă a sistemului pentru atragerea de surse de finanţare şi schimb de informaţii. Pentru Os3 Calificarea si specializarea auditorilor, instruirea personalului.

Calificarea se va face prin instruire într-un sistem de e-learning accesibil prin internet şi prin organizarea de seminarii de specialitate. O atenTie specială va fi acordată colaborării cu Departamentul de Pregatire a Cadrelor Didactice. Pentru Os4 Dezvoltarea şi implementarea unui Program pentru Asigurarea şi Controlul Calităţii (PACC). Asigurarea Calităţii

PACC-ul va fi astfel elaborat încât să corespundă satisfacerii necesităţilor « clienţilor » universităţii şi să răspundă rolului social pe care UTC-N îl are de îndeplinit faţă de societate.

PACC va cuprinde acţiunile destinate îmbunătăţirii continue a activităţii personalul universităţii. PAC-ul va avea trei directii principale destinate:

- activităţilor de instruire, - activităţilor de cercetare; - serviciile universitare

212

Page 217: capitolul ii introducere în context

Controlul Calităţii Controlul calitatii va avea ca scop promovarea excelenţei in activităţile desfăşurate de

cadrele didactice şi administrative. PCC va cuprinde următoarele proceduri de evaluare:

- autoevaluarea; - evaluări individuala pentru cadre didactice, angajaţi şi studenţi. Evaluarea va cuprinde

trei aspecte: o evaluare activitate didactica; o evaluare activitate de cercetare; o evaluarea aportului la viaţa comunităţii academice;

- evaluarea activităţii cadrelor didactice de către studenţi; - evaluarea activităţii catedrelor, facultăţilor, departamentelor si serviciilor; - elaborarea şi aplicarea chestionarelor privind “satisfacţia clienţilor ” UTC-N.

Rezultatele evaluărilor conform PACC vor putea fi luate în considerare la: - promovarea angajaţilor prin concurs; - acordarea gradaţiiilor şi salariilor de merit; - acordarea unor salarii diferenţiate în conformitate cu legislaţia în vigoare; - recunoaşterea competenţei şi excelenţei în activitate şi acordarea unor stimulente

materiale; - repartizarea fondurilor suplimentare centrelor de excelenţă.

PACC va cuprinde şi activitatea de evaluare a activitatilor Departamentului de Asigurarea Calităţi. In PACC vor fi detaliate activităţile de planificare/organizare, acţionare, control, responsabilităţile şi termenele. PACC-ul poate să cuprindă scenarii pentru diferite situaţii posibile în care se va afla universitatea. PACC-ul va prevedea resursele materiale şi umane necesare implementării, fiind o componentă esenţială a Sistemului de Asigurarea Calitatii. Pentru Os6 Crearea unei sistem de comunicare şi prezentarea documentelor calităţii precum şi-a rezultatelor obţinute in urma evaluărilor.

Deoarece strategia propusă va implica şi afecta majoritatea angajaţilor este nevoie de o transparenţă maximă în cea ce priveste activităţile desfăşurate de Departamentul pentru Asigurarea Calităţii. Pentru atingerea obiectivului se va crea o pagină web care va prezenta: - politica universităţii în domeniul calităţii; - documentele elaborate şi acţiunile care se desfăşoară pentru construirea sistemului calităţii; - Planul de Asigurarea şi Controlul Calitatii - Rezultatele obţinute în urma evaluării; - Implementarea sistemelor calităţii în universităti din Romania şi-n universităţi europene; - documentaţie privind managementul calităţii in educaţie. Documentele principale vor fi tipărite în Buletinul universităţii. Va fi creată o legatură care să permită angajaţilor transmiterea de sugestii, sezizări pentru imbunătăţirea continuă a calităţii.

Resurse 1. Umane - angajaţi şi voluntari ai Departamentului de Asigurarea Calităţii; - persoanele desemnate responsabile de asigurarea calităţii la nivel de catedre şi facultăţi; - studenti. 2. Strategice - Departamentul pentru Pregătirea Cadrelor Didactice;

213

Page 218: capitolul ii introducere în context

- Catedra de management a Facultăţii Construcţii de Maşini; - Departamentul de Educaţie Continuă şi Inăţământ la Distanţă. - Departamentul de Cercetare; - Departamentul de Relatii Internationale; - Departamentul de Imagine; - Organizatiile studentesti. 3. Financiare - buget; - surse extrabugetare (proiecte şi granturi). Aprobat in sedinta Biroului Senatului UTC-N din 25.01.2005 Aprobat in sedinta Senatului UTC-N din 31.01.2001 Rector, prof.dr.ing. Radu Munteanu

214

Page 219: capitolul ii introducere în context

215 215

Page 220: capitolul ii introducere în context

216 216

Page 221: capitolul ii introducere în context

217

Page 222: capitolul ii introducere în context

3.10. STAREA ŞI DINAMICA CERERII OCUPAŢIONALE ÎN DOMENIUL TEHNIC

218

Page 223: capitolul ii introducere în context

219

Page 224: capitolul ii introducere în context

220

Page 225: capitolul ii introducere în context

221

Page 226: capitolul ii introducere în context

222

Page 227: capitolul ii introducere în context

223

Page 228: capitolul ii introducere în context

3.11. SISTEMUL INFORMATIC ÎN SPRIJINUL ACTIVITAŢII DIDACTICE ORGANIZARE DEPARTAMENT INFORMATICA

STRUCTURÃ ORGANIZATORICÃ (propunere aprobatã de Senatul UTCN în martie 2002)

• Director • Inginer de Sistem

- Dotare / Intreţinere - Licenţiere

• Informatician (Resp. cu Imaginea)

• Coordonator (1/1) • Administrator BD (2/1) • Inginei de Sistem (2/2) • Dezv. Aplicaţii (2/1) • Resp.Aplicaţii (3/3+2/1)

DEPARTAMENTULde

INFORMATICA

PERSONALUL (colectiv SINU) EXISTENT la 01.03.2008 Nr. crt

NUMELE si PRENUMELE FUNCTIA ROL

1. Batali Florinel Analist IA -coordonare colectiv (director)

2. Trifa Geta-Olivia Ing.sistem I --proiectant interfata sistem, adjunct director

3. Horea Mihaela Ing.sistem IA -proiectant şi administrator baza de date

4. Miclea Mirela Ing.sistem IA -proiectant interfata sistem

5. Imecs Balasz Ing.sistem IV -administrator server si calc. din lab. de cercetare

6. Horea Horea-Calin Ing.sistem IV -administrator calculatoare facultati, dep.inf si lab. Baze de date

7. Veja Lia Analist I - responsbil interfata SINU pt. WEB (admitere, note, taxe, etc)

8. Boian Maria Analist I -dispecer aplicatie pt. Colegiu si Fac. Arhitectura, Constructii , Instalatii si Constructii de Masini

9. Popa Rodica Inginer IA -dispecer aplicatie pt. Fac. profil electric, Mecanica si SIM

10. Beudean Vasile Inginer IA -imagine universitate

CENTRUL de

COMUNICATII

COMPARTIMENTde

APLICATII

Colectiv SINU

Colectiv COMPARTIMENTE

FUNCTIONALE

224

Page 229: capitolul ii introducere în context

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "ADMITERE"

(înv.lungă durată, scurtă durată şi licenţã – anul I)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer- concursul de admitere (iulie, septembrie)-

1. Înscrierea candidaţilor (pregătire şi coordonare activitate) - - DA 2. Borderouri zilnice: candidaţii înscrişi, încasări, scutiţi - - DA 3. Liste candidaţi repartizaţi pe săli - - DA 4. Liste procese-verbale pt.notarea candidaţilor la proba scrisă - - DA 5. Preluare note candidaţi - - DA 6. Liste rezultate concurs admitere: admişi, respinşi - - DA

- confirmarea locurilor de către candidaţii admişi (august, septembrie) - 7. LISTE CU CANDIDAŢII ADMIŞI pt. confirmare locuri - - DA

8. STABILIRE OBLIGAŢII de PLATĂ pt.CANDIDAŢII ADMIŞI - - DA

9. PRELUARE DOSARE CANDIDAŢI ADMIŞI DA - -

10. VERIFICARE DOSARE şi MARCARE pe LISTE a

SITUAŢIEI CANDIDATULUI (adus diploma, retras, plătit taxa, cerere cămin, concurs lb.străină)

DA - -

11. PRELUARE în BAZA de DATE a SITUAŢIEI CONFIR-

MĂRII LOCURILOR (zilnic sau la sfârşitul perioadei de confirmare)

- DA DA

12. STABILIREA CANDIDAŢILOR care trec de la TAXĂ la BUGET şi MODIFICARE în BAZA de DATE DA DA DA

13. LISTE PRIVIND CANDIDAŢII: Retraşi, Eliminaţi (nu au confirmat locul), Glisaţi (taxă la buget sau buget la taxă) - DA DA

- înmatricularea candidaţilor reuşiţi (25.septembrie)- 14. EMITERE ORDIN DE ÎNMATRICULARE - - DA

15. ACORDARE NUMĂR MATRICOL (cand.prima facultate) DA - DA

16. ACORDARE NUMĂR MATRICOL (situaţii speciale) DA DA DA 17. LISTE CU NUMERELE MATRICOLE ACORDATE - - DA 18. CONTRACTE de SCOLARIZARE (nivel licenţã) - - DA

- consursul pentru secţiile în limbă străină (01.octombrie)- 19. LISTE CU CANDIDAŢII DA DA DA 20. PROCESE VERBALE pt. NOTAREA CANDIDAŢILOR DA DA DA 21. LISTE CU REZULTATELE FINALE DA DA DA

(CONTINUARE de STUDII - înv.lungă durată şi licenţã )

(STUDII APROFUNDATE şi MASTER) Admiterea se organizează la nivelul fiecărei facultăţi. PROPUNERE: Sistemul SINU să fie adaptat şi pt. acest gen de admitere CONDIŢII de REALIZARE: - puncte de înscriere (la facultăţi, centralizat ?)

- încasarea taxelor (la facultăţi, Biroul taxe ?)

(DOCTORAT) Admiterea se organizează la nivelul birului DOCTORANZI. PROPUNERE: Sistemul SINU să fie adaptat şi pt. acest gen de admitere CONDIŢII de REALIZARE: - puncte de înscriere (la Biroul DOCTORANZI)

- încasarea taxelor (Biroul taxe)

225

Page 230: capitolul ii introducere în context

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "EXAMEN FINALIZARE STUDII"

(înv.lungă durată, înv.scurtă durată, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer- pregătire examen -

1. ÎNREGISTRARE în BAZA de DATE a COMISIILOR şi SPECIALIZĂRILOR - - DA

2. STABILIRE SITUAŢIE ŞCOLARA (promovat integralist sau repetent) pt. STUDENŢII DIN ANII TERMINALI DA - -

3. ÎNREGISTRAREA pe baza sit.şcolare a STUDENŢILOR PROMOVAŢI ca ABSOLVENŢI - DA DA

4. ÎNREGISTRAREA CA ABSOLVENŢI a STUDENŢILOR din PROMOŢII ANTERIOARE - DA -

5. ÎNREGISTRAREA pt. fiecare ABSOLVENT a mediilor pe fiecare an de studiu şi a anului de înmatricluare - DA -

6. LISTARE FIŞĂ de ÎNSCRIERE la EXAMEN DA DA -

7. VALIDAREA (blocare) ABSOLVENŢILOR ÎNREGISTRAŢI - - DA

8. STABILIRE OBLIGAŢII de PLATĂ pt. ABSOLVENŢII care susţin examenul (test lb.străină, taxă examen) DA - -

- susţinere examen - 9. ÎNSCRIEREA absolvenţilor la COMISII DA DA DA

10. ÎNREGISTRAREA TITLULUI LUCRĂRII şi a CONDUCĂTORULUI DA DA -

11. PROCESE-VERBALE pt. fiecare probă DA DA DA 12. PRELUARE NOTE pt. fiecare probă - DA DA 13. PROCES VERBAL cu SITUAŢIA FINALA DA DA DA 14. VALIDAREA (blocare) REZULTATELOR - - DA

- acte de studii -

15. LISTE CU DATELE PERSONALE şi cu NOTELE

obţinute pt. ABSOLVENŢII REUŞITI pt. EMITEREA DIPLOMEI

- DA DA

16. SUPLIMENTUL la DIPLOMA pt. ABSOLVENŢII REUŞITI DA DA DA

17. BORDEROURI şi ADEVERINŢE pt. ABSOLVENŢII REUŞITI - DA DA

18. LISTE CU DATELE PERSONALE pt. ABSOLVENŢII NEREUŞITI pt. EMITEREA CERTIFICATULUI - DA -

19. BORDEROURI şi ADEVERINŢE pt. ABSOLVENŢII NEREUŞITI - DA DA

20. EXPORT DATE către ACTE de STUDII pt. ABSOLVEN-ŢII REUŞITI - - DA

226

Page 231: capitolul ii introducere în context

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "SECRETARIAT FACULTĂŢI" (înv.lungă durată, înv.scurtă durată, licenţã, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer- pregătire înscriere în noul an universitar -

1. STABILIRE SITUAŢIE ŞCOLARA SFÂRŞIT AN (promovat, repetent, exmatriculat, etc..) pt. toţi STUDENŢII DA DA DA

2. LISTE pt. CAZARE (neclujeni, buget sau taxa, sex, sit.scolară) DA DA DA

3. EMITERE FIŞE de ÎNSCRIERE sau SOLICITARI de CONTRACTARE a DISIPLINELOR DA DA DA

4. STABILIRE NR. FORMAŢII de STUDIU DA - -

5. ÎNREGISTRARE în BAZA de DATE a FORMAŢIILOR de STUDIU - - DA

- înscrierea în noul an universitar -

6. ÎNREGISTRAREA ÎN NOUL AN A STUDENŢILOR pe

baza situaţiei şcolare de la sf.anului, inclusiv taxele de şcolarizare

- - DA

7.

ÎNREGISTRAREA ÎN NOUL AN A STUDENŢILOR cu cazuri speciale (reînmatriculări, reluare studii, transferaţi) şi a celor admişi la Continuare de studii, St.aprofundate,Master, inclusiv stabilirea obligaţiilor de plată

- DA -

8. STABILIREA COMPONENŢEI GRUPELOR DA DA DA

9. LISTE CU STUDENŢII (ex. Catalog prezentă pt. cadrele

didactice,.Studenţi taxă promovati integralisti în ordinea mediilor pe facultate)

DA DA -

10 PROPUNERI de trecere de la TAXĂ la BUGET, inclusiv "anularea" taxelor de şcolarizare

DA DA DA

11. ÎNREGISTRAREA ieşirilor (întreruperi, retraşi,

transferaţi) pt. NOUL AN UNIVERSITAR, inclusiv "anularea" obligaţiilor de plată

- DA DA

12. STABILIREA EXAMENELOR NEPROMOVATE din anii precedenţi (ex.nepromovate, ex.repetenţie, ex.diferenţe) DA DA -

13. ÎNREGISTRAREA obligaţiilor de plată - DA DA

14. TRANSMITEREA până la 31.oct. spre

CONTABILITATE a OBLIGAŢIILOR de PLATĂ (debite) a SUDENŢILOR

- DA DA

15.

TRANSMITEREA LUNARĂ spre CONTABILITATE a MODIFICĂRILOR (adăugiri, anulări, diferenţe, reduceri) privind OBLIGAŢIILOR de PLATĂ (debite) a SUDENŢILOR

- DA DA

- burse pt. semestrul I -

15. LISTE "AJUTĂTOARE" pt. stabilirea bursierilor pe baza sit.scolare de la sf.anului univ.precedent - DA DA

16. STABILIREA BURSIERILOR pe TIPURI de BURSĂ DA DA DA

17. ÎNREGISTRAREA BURSIERILOR şi transmiterea LISTELOR pt. Biroul SOCIAL şi Dep.Informatică DA DA DA

18. TRANSMITEREA "MODIFICĂRILOR" privind bursierii

şi a BURSELOR OCAZIONALE

DA - -

227

Page 232: capitolul ii introducere în context

19. CALCULUL BURSELOR (state de plată, centralizatoare, liste pt. plată la casierie sau Banca) - - DA

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "SECRETARIAT FACULTĂŢI"

(înv.lungă durată, înv.scurtă durată,licenţã, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer- raportări statistice -

20. STABILIRE EFECTIVE STUDENŢI (înscrişi, ieşiţi) pe surse de finanţare(buget, taxă ) şi categorii (români, străini) - DA DA

21. LISTE "AJUTĂTOARE" pt. ÎNTOCMIREA

RAPORTULUI STATISTIC pt. Sfârşitul. Anului universitar precedent şi Începutul anului universitar curent

- DA DA

22. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI STATISTIC pe formularul transmis de Direcţia de Statistică DA - -

23. CENTRALIZATOARE cu EFECTIVUL de STUDENŢI pt. raportare CNFIS - DA DA

24. CENTRALIZATOARE cu EFECTIVUL de STUDENŢI pt. raportare ARACIS - DA DA

25. LISTE NOMINALE (date personale) cu STUDENŢII din anul I către COMISARIAT (pe judeţe) - DA -

26. LISTE NOMINALE (date personale) ÎN FORMAT

ELECTRONIC cu STUDENŢÎÎ pt. CASA de Asigurări de sănătate

- - DA

- situaţie şcolară semestrul I (sesiunea de iarnă) -

27.

ÎNTOCMIRE CENTRALIZATOR NOTE pe GRUPE pt. ANUL de STUDIU CURENT (cu menţionarea unde este cazul a ex. nepromovate sau de diferenţe şi preluare notelor recunoscute pt. repetemţi ??!!)

DA - -

28. EMITERE CATALOAGE pt. EXAMENELE din. ANUL DE STUDIU CURENT pe baza planului de învăţămint DA DA DA

29. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE din. ANII DE STUDIU PRECEDENŢI DA DA -

30. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE de DIFERENŢE DA DA -

31. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în CENTRALIZATOR pt. examene din anul de studiu curent DA DA -

32. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în

CENTRALIZATOR pt. examene din anii precedenti sau diferenţe

DA - -

33. STABILIREA SITUAŢIEI ŞCOLARE la sfârşitul sem I DA DA - - burse pt. semestrul II -

34. LISTE "AJUTĂTOARE" pt. stabilirea bursierilor pe baza sit.scolare de la sf.sem. I - DA DA

35. STABILIREA BURSIERILOR pe TIPURI de BURSĂ DA - -

36. ÎNREGISTRAREA BURSIERILOR şi transmiterea LISTELOR pt. Biroul SOCIAL şi Dep.Informatică DA DA DA

37. TRANSMITEREA "MODIFICĂRILOR" privind bursierii

(adaugări, sistări, schimbare tip bursă, acordare bursă pe timpul vacanţei) şi a BURSELOR OCAZIONALE

DA - -

38. CALCULUL BURSELOR (state de plată, centralizatoare, - - DA

228

Page 233: capitolul ii introducere în context

liste pt. plată la casierie sau Banca)

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "SECRETARIAT FACULTĂŢI" (înv.lungă durată, înv.scurtă durată, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer

- situaţie şcolară semestrul II (sesiune de vară) -

39. EMITERE CATALOAGE pt. EXAMENELE din. ANUL DE STUDIU CURENT pe baza planului de învăţămint DA DA DA

40. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE din. ANII DE

STUDIU PRECEDENŢI, inclusiv urmărirea achitării taxelor aferente

DA DA -

41. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE de DIFERENŢE, inclusiv urmărirea achitării taxelor aferente DA DA -

42. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în CENTRALIZATOR pt. examene din anul de studiu curent DA DA -

43. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în

CENTRALIZATOR pt. examene din anii precedenti sau diferenţe

DA DA -

- situaţie şcolară semestrul II (sesiune de toamă) -

44. EMITERE CATALOAGE pt. EXAMENELE din. ANUL DE STUDIU CURENT pe baza planului de învăţămint DA DA DA

45. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE din. ANII DE STUDIU PRECEDENŢI DA DA -

46. EMITERE CATALOAGE pt.EXAMENELE de DIFERENŢE DA DA -

47. EMITERE CATALOAGE pt.MĂRIRE de NOTĂ si REXAMINĂRI, inclusiv urmărirea achitării taxelor aferente DA DA -

48. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în CENTRALIZATOR pt. examene din anul de studiu curent DA DA -

49. ÎNREGISTRAREA NOTELOR din CATALOAGE în

CENTRALIZATOR pt. examene din anii precedenti sau diferenţe

DA DA -

- situaţie şcolară sfârşit de an - 50. STABILIREA SITUAŢIEI ŞCOLARE la sfârşitul de an DA DA -

51. ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRU MATRICOL a situaţiei

studentului pt. anul universitar curent şi eventuale completări pt. anii precedenţi

DA DA -

- alte activităţi - 52. EMITERE ADEVERINŢE DA - - 53. EMITERE FOI MATRICOLE LA CERERE DA - - 54. EMITERE PROGRAME ANALITICE la CERERE DA - -

55. ADRESE CĂTRE CONDUCERE pt. DIVERSE SITUAŢII SPECIALE ALE STUDENŢILOR DA - -

56. URMĂRIREA ACHITĂRII OBLIGAŢIILOR de PLATĂ STABILITE de către studenţi DA DA DA

229

Page 234: capitolul ii introducere în context

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "TAXE STUDENTI" (înv.lungă durată, înv.scurtă durată,licenţã, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Casier Dispecer

- incasari taxe - 1. STABILIRE VALORI TAXE pt. ANUL UNIVERSITAR DA - DA 2. Stabilire obligatii de plata (vezi activitatea din secretariat) - DA DA 3. EMITERE CHITANTE pt. obligatia de plata - DA -

4. INREGISTRARE INCASARI prin BANCA TRANSMISE DE CONTABILITATE - DA -

5. RESTITURI SUME pe BAZA APROBARILOR Biroului FINANCIAR - DA -

6. BORDEROURI DEPUNERE NUMERAR (chitante) - DA -

7. BORDERURI de VERIFICARE pt. ALTE INCASARI (banca) sau RESTITUIRI - DA -

8. CENTRALIZATOARE INCASARI pt. INREGISTRARI CONTABILE - - DA

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "PLAN de ÎNVÃŢÃMÂNT" (înv.lungă durată, înv.scurtă durată,licenţã, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Manual Secretar Dispecer

- incasari taxe -

1. STABILIRE PLAN de ÎNVÃŢÃMÂNT (in limba românã şi englezã) DA - -

2. INREGISTRARE PLAN de ÎNVÃŢÃMÂNT - DA DA 3. LISTE PLAN de ÎNVÃŢÃMÂNT (an univ. sau promoţie) DA DA DA

Sistemul informatic SINU în sprijinul activităţii de "ACCES ON-LINE" (înv.lungă durată, înv.scurtă durată,licenţã, studii aprofundate şi master)

Sistem inf. SINU Nr.crt OPERAŢIUNI Candidat/

Student Secretar Dispecer- incasari taxe -

1. ADMITERE(inscriere, statistici, rezultate) DA DA DA 2. PLAN de ÎNVÃŢÃMÂNT (an univ. sau promoţie) DA DA DA 3. FORMATII de STUDIU (an univ) DA DA DA 4. SITUATII SCOLARE si OBLIGATII de PLATA DA - - 5. EXAMEN de FINALIZARE STUDII (inscriere) DA - -

Sistemul informatic SINU în sprijinul ALTOR ACTIVITÃŢI

PROPUNERE: Sistemul SINU să fie adaptat şi pt. EVIDENŢÃ DOCTORANZI, MODULUL PEDAGOGIC si DECID

CONDIŢII de REALIZARE: preluare date initiale “persoane”(la Sc.doctorala, DPPD, DECID) planuri de invaţãmint, cataloage, preluare note

230

Page 235: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL IV

ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN

CLUJ-NAPOCA ÎN PERIOADA 2004 - 2007 1. INTRODUCERE

Planul strategic al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a prevăzut următoarele obiective specifice activităţii de cercetare, pentru intervalul 2004 – 2007:

• Orientarea spre calitate şi încurajarea performanţei în cercetare; • Compatibilizarea cercetării cu orientările europene şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei

forţei de muncă; • Promovarea cercetării ştiinţifice performante, orientarea ei spre nevoile societăţii şi

racordarea la tendinţele europene; • Crearea unui mediu de cercetare bazat pe un parteneriat responsabil cu studenţii şi

personalul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca; • Întărirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii; • Promovarea competenţelor din cercetare ale universităţii în comunitatea regională,

naţională şi internaţională. Prezentul raport asupra activităţii de cercetare ştiinţifice din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca analizează modul în care obiectivele propuse au fost îndeplinite, punând accentul pe aspectele semnificative legate de resursele umane implicate în cercetare şi de contribuţia financiară a cercetării la veniturile universităţii în această perioadă.

2. RESURSE UMANE IMPLICATE ÎN CERCETARE

În Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca activitatea de cercetare se desfăşoară în 106 laboratoare, ce aparţin celor 37 de catedre. Personalul care participă la această activitate este compus pe de o parte din cadre didactice şi cercetătorii angajaţi şi pe de altă parte din doctoranzi cu frecvenţă, masteranzi şi studenţi care participă la rândul lor la activităţile de cercetare.

Sintetic, situaţia potenţialului uman ce desfăşoară activităţi de cercetare în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este prezentată, atât numeric cât şi procentual, în tabelul 1.

Tabelul 1. Resurse umane implicate în cercetare în perioada 2004 - 2007

2004

2005

2006

2007

Media 2004-2007 Functia

Nr. % UTCN Nr.

% UTCN Nr. % UTCN Nr.

% UTCN % UTCN

Profesor 210 22,70% 209 22,02% 212 22,51% 212 22,48% 22,43%

Conferenţiar 124 13,41% 121 12,75% 124 13,16% 130 13,79% 13,28%

Şef lucrări 146 15,78% 163 17,18% 149 15,82% 148 15,69% 16,12%

Asistent 114 12,32% 112 11,80% 125 13,27% 132 14,00% 12,85%

231

Page 236: capitolul ii introducere în context

Preparator 53 5,73% 43 4,53% 31 3,29% 38 4,03% 4,40%

Total CD 647 69,95% 648 68,28% 641 68,05% 660 69,99% 69,07%

Cercetători 34 3,68% 29 3,06% 39 4,14% 51 5,41% 4,07%

Doct. frecvenţă 213 23,03% 234 24,66% 221 23,46% 194 20,57% 22,93%

Personal auxiliar 31 3,35% 38 4,00% 41 4,35% 38 4,03% 3,93%

Total cercetare 278 30,05% 301 31,72% 301 31,95% 283 30,01% 30,93%

TOTAL 925 100,00% 949 100,00% 942 100,00% 943 100,00% 100,00%

20042005

20062007

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Doctoranzi

Cercetatori

Preparatori

Asistenti

Sef lucrari

Conferentiari

Profesori

Fig.1. Resurse umane implicate în activitatea de cercetare în perioada 2004 - 2007

Ponderea ce mai mare în activitatea de cercetare o au profesorii (22,43%) şi doctoranzii (22,93%). Se observă că ponderea cadrelor didactice care desfăşoară activităţi de cercetare este de 69,07%, fapt ce relevă, pe de o parte, specificul instituţiei (educaţie şi cercetare) şi, pe de altă parte, potenţialul încă scăzut al structurilor de cercetare din universitate de a angaja cercetători care să fie plătiţi din contractele de cercetare (3,93%).

De asemenea, graficul prezentat în figura 1 arată că din punct de vedere procentual, în intervalul 2004 – 2007, nu au existat diferenţe majore în ceea ce priveşte repartiţia pe funcţii a resurselor umane implicate în activitatea de cercetare.

232

Page 237: capitolul ii introducere în context

Deşi în activitatea de cercetare sunt implicaţi un număr mare de doctoranzi, trebuie observat numărul mic de cercetătorilor permanenţi, de doctoranzi străini şi de cercetători post-doc. Un alt neajuns îl constitue numărul mic de programe pentru introducere în cercetare a studenţilor, precum şi lipsa unor strategii coerente pe termen lung pentru stabilizarea doctoranzilor. O dezvoltare consistentă a activităţii de cercetare va necesita pe viitor creşterea ponderii tinerilor, asistenţi şi preparatori, care în acest interval a fost de doar 17,25%, dar mai ales a cercetătorilor permanenţi (3,93%).

3. RESURSE FINANCIARE IMPLICATE ÎN CERCETARE

Resursele financiare atrase pentru activitatea de cercetare din UTCN sunt structurate pe trei mari categorii: contracte externe, contracte directe cu firme din ţară (contracte cu terţii) şi competiţiile naţionale de granturi cum ar fi CNCSIS, Academia Română, programele CEEX, PN2. PNCDI, etc. (vezi tabelul 3). Sumele încasate din activitate de cercetare, în perioada 2004 – 2007, sunt prezentate în tabelul 2, iar o reprezentare grafică a evoluţiei pe cele trei categori de contracte în cei 4 ani poate fi urmărită în graficele prezentate în figurile 2 - 4.

Tabelul 2. Resurse financiare cercetare 2004 - 2007 Valoare RON Crestere Sursa de

finanţare 2004 2005 2006 2007 2007/2004

Contracte externe 1.244.214,86 858.471,46 1.172.828,74 1.073.119,00 -15,94%

Contracte cu firme româneşti 1.405.678,20 2.017.961,68 3.817.179,92 3.231.302,89 229,87%

Competiţii naţionale 2.018.526,10 4.997.399,49 12.156.095,80 21.614.497,20 1070,8%

TOTAL 4.668.419,16 7.873.832,63 17.146.104,46 25.918.919,09 555,19%

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2004 2005 2006 2007

Contracte externe

Fig.2. Situaţia financiară a contractelor externe în perioada 2004 – 2007

233

Page 238: capitolul ii introducere în context

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

2004 2005 2006 2007

Contracte nationale

Fig.3. Situaţia financiară a contractelor naţionale în perioada 2004 – 2007

Din tabel se observă o creştere cu 555,19 % a încasărilor în 2007 faţă de anul 2004, creşterea cu 1070,8% a încasărilor din competiţiile naţionale şi creşterea valorii contractelor cu mediul economic cu 229,87% . Se remarcă şi o uşoară scădere a contractelor internaţionale, cu aproximatix 15,94 %.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2004 2005 2006 2007

Contracte cu tertii

Fig.4. Situaţia financiară a contractelor cu terţii în perioada 2004 – 2007

În tabelul 3 este prezentată distribuţia veniturilor din cercetare pentru anul 2007, detaliată pe tipuri de proiecte. Se observă că ponderea cea mai mare au avut-o proiectele de tip CEEX (64,11%), urmate de contractele cu terţii (12,47%) şi de contractele de tip CNCSIS (7,76%). La polul opus se situează proiectele de tip Consorţiu (0,48%) şi proiectele Capacităţi (1,91%), datorită faptului că aceste tipuri de proiecte au fost lansate doar în 2006, respectiv 2007. O

234

Page 239: capitolul ii introducere în context

ponderea redusă au şi proiectele de tip TD (0,22%), dar acest lucru se datorează sumelor relativ mici cu care sunt finanţate aceste proiecte.

Tabelul 3. Venituri din cercetare în anul 2007

Repartitia resurselor din cercetare in anul 2007

PN II TD

PN II IDEI

CNCSIS

CONSORTIU

CEEX

PARTENERIAT

CAPACITATI

PNCDI

POSTDOC

EXTERNE

TERTI

Fig.5. Repartiţia finanţărilor pe tipuri de proiecte în anul 2007

Prin prisma resurselor financiare obţinute din cercetare în perioada 2004 – 2007, principalele realizări ale activităţii de cercetare sunt:

• rata mare de participare la programele naţionale de cercetare ştiinţifică, rata medie de succes fiind de unul din trei granturi câştigate;

• numărul mare de granturi programele naţionale de cercetare ştiinţifică, acestea având o pondere de 83,39% din veniturile obţinute din cercetare;

Nr. Subpr. Program Nr.proiecte Valoare 2007 Procent UTCN

1. Naţionale 232 21.614.497,20 83,39%

1.1. PN II - Tineri doctoranzi TD

28 57 415,50 0,22%

1.2. PN II - IDEI 29 542 250,70 2,09% 1.3. CNCSIS 99 2 011 901,40 7,76% 1.4. Consorţiu 2 123 150,00 0,48% 1.5. CEEX 45 16 616 112,18 64,11% 1.6. Parteneriate 33 698 644,76 2,70% 1.7. Capacităţi 5 494 383,56 1,91% 1.8. PNCDI 5 98 192,88 0,38% 1.9. POSTDOC 3 926 487,47 3,57% 2. Internaţionale 5 1.073.119,00 4,14% 3. Terţi 146 3.231.302,89 12,47% TOTAL 385 25.918.919,09 100%

235

Page 240: capitolul ii introducere în context

• numărul mare de contracte de colaborare cu întreprinderi şi instituţii din ţară, cu pondere la veniturile din cercetare de 12,47%;

• tendinţa de creştere, pe ansamblu, a activităţii de cercetare ştiinţifică în UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca.

Cu toate acestea, trebuie observat numărul redus de contracte de consultanţă şi de proiecte internaţionale (4,14%), neaccesarea fondurilor structurale, precum şi absenţa unor mecanisme şi instrumente de valorizare rapidă şi eficientă a cercetării. 4. REZULTATELE ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞIINŢIFICĂ

Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică în UTC-N se evidenţiază ca urmare a aplicării sistemelor externe de evaluare şi a sistemului intern de evaluare. Sistemele externe de evaluare permit comparaţia cu alte universităţi româneşti şi sunt obligatorii pentru finanţarea de bază a universităţii, precum şi pentru participarea la programe de cercetare finanţate de la buget prin competiţii naţionale. Sistemul intern de evaluare permite luarea în considerare a unor criterii pe care sistemele externe nu le conţin şi aprecierea rezultatelor cercetării în funcţie de obiectivele universităţii. 4.1. Sisteme externe de evaluare a activităţii de cercetare

Sistemele externe de evaluare disponibile şi implementate la ora actuală în ţară sunt:

• Sistemul de evaluare al Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului Superior – CNFIS, realizat de începând cu anul 2003, bazat pe indicatorul de calitate IC6 privind nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică din universităţi.

• Sistemul de evaluare realizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS începând cu anul 2007, pentru unităţile şi instituţiile componente ale sistemului naţional de cercetare-dezvoltare.

• Topul universităţilor din România 2007 realizat de asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români.

CNFIS a publicat în ianuarie 2008, ca material de lucru, “Analiza evoluţiei indicatorului de calitate IC6 privind “nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică din universităţi” şi influenţa acestuia în repartizarea alocaţiilor bugetare destinate finanţării de bază”. Această analiză ia în considerare cele 49 de universităţi de stat pe baza rezultatelor în cercetare în perioada 2003-2007. Universităţile de artă şi arhitectură au fost considerate separat, astfel încât s-au luat în considerare 41 de universităţi. Cele 41 de universităţi au fost împărţite în 5 grupe, 4 de 8 universităţi şi ultima grupă de 9 universităţi. În vederea aprecierii mai clare a evoluţiei rezultatelor pentru întreaga perioadă 2003-2007 (trecerea de la o grupă valorică la alta) se propune construirea unui cod numeric, pe baza grupei de încadrare a fiecărei universităţi, pentru fiecare an în parte, pornind de la anul 2003 (cifra unităţior) până la anul 2007 (cifra zecilor de mii). De exemplu, codul numeric 13254 asociat unei universităţi poate fi interpretat astfel: în anul 2003, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 4 (poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 24 şi 32); în anul 2004, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 5 (poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 33 şi 41); în anul 2005, universitatea s-a

236

Page 241: capitolul ii introducere în context

încadrat în grupa valorică 2 (poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 9 şi 16); în anul 2006, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 3 (poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 17 şi 24); în anul 2007, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 1 (poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 1 şi 8).

Pentru universitatea noastră situaţia este prezentată în tabelul următor:

Nr. Denumire criteriu Cod numeric

1 Granturi de cercetare naţionale (CNCSIS şi ale Academiei Române) 21121 2 Contracte de cercetare internaţionale 12112 3 Contracte de cercetare PNCDI şi cu diverse companii din ţară 11121 4 Teze de doctorat finalizate 45444 5 Articole publicate în reviste cotate 12122 6 Cărti publicate în edituri recunoscute 43333 7 Brevete sub protecţie, produse cu drept de proprietate intelectuală 12213 8 Centre de cercetare sau creaţie artistică acreditate / recunoscute 23332 9 Reprezentări în academii, organizaţii profesionale internaţionale 34432 10 Premii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică acordate la nivel

naţional de: Academia Română, Uniunile de Creaţie şi CNCSIS 23332

Poziţie globală 22222

Ierarhia pentru primele 16 universităţi din primele 2 grupe valorice este prezentată în tabelul următor:

Nr. Universitatea Cod numeric 1 Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi 11111 2 USAMV a Banatului Timisoara 11111 3 Universitatea "Babes - Bolyai" Cluj-Napoca 11111 4 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iasi 12111 5 Universitatea Politehnica Timisoara 11211 6 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iasi 11212 7 USAMV Cluj-Napoca 11122 8 Universitatea Bucuresti 12121 9 USAMV Bucuresti 21122 10 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 22222 11 Universitatea Politehnica Bucuresti 22222 12 Universitatea de Vest Timisoara 22231 13 Universitatea din Craiova 22222 14 Universitatea din Bacau 23223 15 Universitatea din Petrosani 23412 16 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 32133

Se observă că universitatea noastră a fost permanent în a doua grupă valorică. Criteriile la care performanţele universităţii noastre au fost medii sau slabe în raport cu celelalte universităţi şi

237

Page 242: capitolul ii introducere în context

care au dus la clasarea noastră în a doua grupă valorică sunt: 4. Teze de doctorat finalizate, 6. Cărti publicate în edituri recunoscute şi 9. Reprezentări în academii, organizaţii profesionale internaţionale. Universitatea noastra a avut performanţe bune şi foarte bune la criteriile 1, 2, 3, 5 şi 7, care exprimă în opinia noastră mai bine performanţele în activitatea de cercetare.

ANCS a anunţat la începutul lunii octombrie 2007 deschiderea acţiunii de evaluare a unităţilor şi instituţiilor componente ale sistemului naţional de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2003-2007, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 551/2007. Atestarea/acreditarea UTC-N este condiţie exclusivă de accesare a fondurilor publice pentru cercetare începând cu anul 2008. Criteriile conţinute în sistemul de evaluare ANCS sunt:

A. Criterii primare de performanţă 1. Lucrări ştiinţifice/tehnice publicate în reviste de specialitate cotate ISI

1.1. Număr de lucrări ştiinţifice 1.2. Punctaj cumulat ISI 1.3. Număr de citări în reviste de specialitate cotate ISI

2. Brevete de invenţie 2.1. Număr de brevete 2.2. Număr de citări de brevete în sistemul ISI

3. Produse şi tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii. Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar

3.1. Număr de produse, tehnologii, studii, servicii

B. Criterii secundare de performanţă 1. Lucrări ştiinţifice (tehnice) publicate în reviste de specialitate fără cotaţie ISI 2. Lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program 3.Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale, prototipuri, normative, proceduri,

metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar

C. Prestigiul profesional

1. Membri (incluzând statutul de recenzor) în colectivele de redacţie ale unor reviste (cotate ISI sau incluse în baze de date internaţionale) sau în colective editoriale ale unor edituri internaţionale recunoscute

2. Membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute naţional (din categoria B în clasificarea CNCSIS)

3. Premii internaţionale obţinute printr-un proces de selecţie 4. Premii naţionale ale Academiei Române 5. Conducători de doctorat, membri ai unităţii de cercetare 6. Număr de doctori în ştiinţă, membri ai unităţii de cercetare

D. Venituri realizate prin contracte de cercetare în domeniul pentru care se face evaluarea (în perioada pentru care se face evaluarea):

1. Numărul şi valoarea contractelor de cercetare internaţionale finanţate din fonduri publice

238

Page 243: capitolul ii introducere în context

2. Numărul şi valoarea contractelor de cercetare internaţionale finanţate din fonduri private 3. Numărul şi valoarea contractelor de cercetare naţionale finanţate din fonduri publice 4. Numărul şi valoarea contractelor de cercetare naţionale finanţate din fonduri private 5. Alte surse 6. Venituri realizate din activităţi economice (servicii, microproducţie)

E. Resursa umană de cercetare 1. Total personal de cercetare care realizează venituri din activitatea de cercetare-

dezvoltare/din care doctori în ştiinţă 2. Date privind perfecţionarea resursei umane

F. Infrastructura de cercetare-dezvoltare 1. Laboratoare de cercetare-dezvoltare 2. Lista echipamentelor performante achiziţionate în ultimii 10 ani

Rezultatele pentru perioada 2003-2007 sunt prezentate în continuare:

Nr Pct Nr Pct Nr Pct Nr Pct Nr Pct Nr Denumire Pct 2003 2004 2005 2006 2007 (estimat) 4. Criterii primare de performanţă 179 2.924 256 3.772 256 3.843 254 3.896 324 4.695

4.1. Lucrări ştiinţifice/tehnice publicate în reviste de specialitate cotate ISI 116 1.594 198 2.572 183 2.313 185 2.456 237 2.885

4.1.1. Număr de lucrări ştiinţifice ISI 30 35 1.050 55 1.650 46 1.380 52 1.560 58 1.740 4.1.2. Punctaj cumulat ISI 5 28 139 41 207 50 248 46 231 50 250

4.1.3. Număr de citări în reviste de specialitate cotate ISI 5 81 405 143 715 137 685 133 665 179 895

4.2. Brevete de invenţie 7 210 4 120 7 210 6 180 7 210 4.2.1. Număr de brevete 30 7 210 4 120 7 210 6 180 7 210

4.2.2. Număr de citări de brevete în sistemul ISI 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.

Produse şi tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii. Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar

20 56 1.120 54 1.080 66 1.320 63 1.260 80 1.600

5. Criterii secundare de performanţă 946 4.730 1.130 5.650 1.145 5.725 1.304 6.520 1.410 7.050

239

Page 244: capitolul ii introducere în context

5.1. Lucrări ştiinţifice (tehnice) publicate în reviste de specialitate fără cotaţie ISI

5 266 1.330 430 2.150 358 1.790 488 2.440 550 2.750

5.2. Lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program

5 669 3.345 683 3.415 758 3.790 768 3.840 800 4.000

5.3.

Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale, prototipuri, normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar

5 11 55 17 85 29 145 48 240 60 300

6. Prestigiul profesional 588 6.100 639 6.750 666 7.150 725 8.030 768 8.580

6.1.

Membri (incluzând statutul de recenzor) în colectivele de redacţie ale unor reviste (cotate ISI sau incluse în baze de date internaţionale) sau în colective editoriale ale unor edituri internaţionale recunoscute

20 18 360 25 500 39 780 48 960 55 1.100

6.2. Membri în colectivele de redacţie ale revistelor recunoscute naţional (din categoria B în clasificarea CNCSIS)

10 58 580 63 630 67 670 75 750 80 800

6.3. Premii internaţionale obţinute printr-un proces de selecţie 20 4 80 9 180 10 200 30 600 35 700

6.4. Premii naţionale ale Academiei Române 20 0 0 2 40 0 0 0 0 0 0

6.5. Conducători de doctorat, membri ai unităţii de cercetare (catedrei) 10 112 1.120 118 1.180 124 1.240 133 1.330 146 1.460

6.6. Număr de doctori în ştiinţă, membri ai unităţii de cercetare (catedrei)

10 396 3.960 422 4.220 426 4.260 439 4.390 452 4.520

TOTAL 1.713 13.754 2.025 16.172 2.067 16.718 2.283 18.446 2.502 20.325 2003 2004 2005 2006 2007 (estimat)

Pentru anul 2007 o parte din date au fost estimate pe baza contractelor aflate în desfăşurare, a nivelului de finanţare a acestora şi a performanţelor anterioare.

Asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români a publicat ediţia din 2007 a topului universităţilor din România, care reflectă pregătirea şi performanţa ştiinţifică a cadrelor didactice ale universităţilor. Criteriul folosit de Ad Astra pentru clasamentul general, numărul de articole ştiinţifice de relevanţă internaţională raportat la numărul de cadre didactice, reflectă un alt aspect important, şi anume pregătirea şi performanţa ştiinţifică a cadrelor didactice. Orice articol ştiinţific dintr-o revistă de prestigiu înseamnă practic o evaluare pozitivă făcută de editorii revistei în care a fost publicat, experţi internaţionali în domeniu. Raportarea la numărul de cadre didactice este importantă deoarece astfel se poate identifica performanţa ştiinţifică independent de mărimea universităţii.

Topul Ad Astra cuprinde un clasament general realizat pe baza articolelor ştiinţifice publicate de personalul universităţilor în reviste ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional, indexate de ISI Web of Science în 2006.

240

Page 245: capitolul ii introducere în context

Clasament general 2007 (pentru primele 20 de universităţi româneşti) Nr. Universitate Număr

articole la 100 de persoane

Număr articole

Număr cadre didactice

1 Universitatea Alexandru Ioan Cuza 31.87 275 863

2 Universitatea Babeş-Bolyai 24.01 303 1262 3 Universitatea Bucureşti 21.26 314 1477 4 Universitatea Politehnica Bucureşti 18.84 311 1651

5 Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi 11.86 112 944

6 Universitatea de Vest 11.84 81 684 7 Universitatea Valahia 9.85 33 335 8 Universitatea Politehnica din Timişoara 9.51 84 883

9 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 8.57 55 642

10 Universitatea din Craiova 6.65 66 993 11 Universitatea Dunărea de Jos 6.33 43 679 12 USAMV Ion Ionescu de la Brad Iaşi 6.21 10 161

13 Universitatea Aurel Vlaicu 5.93 14 236 14 UMF Victor Babeş 5.25 32 609 15 Universitatea Constantin Brâncuşi 5.00 7 140

16 Universitatea Ovidius 4.73 36 761 17 Universitatea Petrol-Gaze 4.52 16 354 18 UMF Iuliu Haţieganu 4.04 27 668 19 Universitatea din Bacău 3.95 9 228 20 USAMV Bucureşti 3.85 16 416

4.2. Sistemul intern de evaluare

Începând cu anul 2003, Centrul de Cercetare Ştiinţifică, Transfer Tehnologic şi Implementare Invenţii a evaluat rezultatele activităţii de cercetare în UTC-N utilizând un set de criterii care au evoluat permanent în funcţie de constrângerile externe şi cerinţele interne ale universităţii. Redefinirea sistemului de evaluare a cercetării în anul 2007

În urma analizei aplicării sistemului actual de evaluare a cercetării în UTC-N, precum şi în urma reacţiilor venite din partea corpului de cadre didactice şi cercetători ai universităţii, Centrul de Cercetare Stiintifică, Transfer Tehnologic şi Implementare Inventii şi-a propus redefinirea sistemului de evaluare a cercetării, pe baza unor criterii structurate în funcţie de un set de obiective stabilite de conducerea UTC-N referitor la strategia universităţii pe dimensiunea cercetare ştiinţifică. Ideile principale legate de această restructurare au fost discutate în cadrul unei întâlniri organizate de CCSTTII, ocazie cu care s-a luat decizia reformulării sistemului actual de evaluare a cercetării pentru a exprima mai bine orientarea universităţii în context naţional şi internaţional şi supunerea spre dezbatere publică, pe pagina de forum de pe site-ul UTCN (Intranet staff) a materialului de mai jos. După culegerea tuturor observaţiilor,

241

Page 246: capitolul ii introducere în context

comentariilor şi popunerilor venite din partea membrilor comunităţii academice din UTCN, sistemul îmbunătăţit de evaluare a activităţii de cercetare va fi supus aprobării Senatului Universităţii. Obiective strategice ale universităţii pe dimensiunea cercetare cu orizont de timp 2013

1. Creşterea ponderii activităţii de cercetare în bugetul universităţii [20 %] 2. Creşterea notorietăţii universităţii în context internaţional [20 %] 3. Creşterea notorietăţii universităţii în context naţional [20 %] 4. Creşterea rolului universităţii în mediul socio-economic naţional [15 %] 5. Integrarea universităţii în reţele europene şi internaţionale de cercetare [5 %] 6. Integrarea universităţii în reţele naţionale de cercetare [5 %] 7. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare [15 %]

În paranteza pătrată [ ] este pus în evidenţă gradul de importanţă relativ acordat obiectivului strategic, aşa cum este apreciat de către conducerea universităţii, pe baza aplicării metodei AHP. Gradele de importanţă relative propuse mai sus reprezintă punctul de plecare pentru o dezbatere publică la nivelul universităţii.

Activităţi de cercetare sau conexe aferente obiectivelor strategice (numite în continuare axe de intervenţie) şi asocierea criteriilor de evaluare existente în actualul sistem de evaluare a cercetării în UTC-N

Activitatea (axa de intervenţie)

Criterii aferente din sistemul de evaluare actual

Monografii şi tratate publicate în edituri naţionale cu ISBN, recunoscute CNCSIS [criteriul 1]

Publicare de cărţi Monografii, tratate publicate în edituri internaţionale de renume (cu ISBN) [criteriul 17] Articole publicate în reviste de specialitate editate de Editura Academiei, cu referenţi şi colective editoriale [criteriul 2] Articole publicate în anale şi buletine ştiinţifice ale universităţilor din România (numai cele recunoscute CNCSIS) [criteriul 3] Articole publicate în reviste naţionale de specialitate cu referenţi şi colective editoriale (numai cele recunoscute CNCSIS) [criteriul 4] Conferinţe invitate/lucrări de sinteză prezentate în plen la manifestări ştiinţifice naţionale cunoscute (cele prezentate oral sau pe postere nu sunt luate în considerare deoarece nu există nici o dovadă în cazul unui audit extern) [criteriul 5] Lucrări publicate în volumele unor conferinţe naţionale cu referenţi/comisie de selecţie şi comitet de program (volumele ISSN) [criteriul 6] Articole/citări publicate în reviste cotate ISI [criteriul 18]

Publicare de articole ştiinţifice

Articole publicate în reviste cu referenţi şi colective editoriale internaţionale [criteriul 19]

242

Page 247: capitolul ii introducere în context

Activitatea (axa de intervenţie)

Criterii aferente din sistemul de evaluare actual

Lucrări în plen/sinteză la conferinţe internaţionale de prestigiu (cu ISSN sau ISBN) [criteriul 20] Lucrări publicate la conferinţe internaţionale de prestigiu (cu ISSN sau ISBN) [criteriul 21] Lucrări publicate în presă, reviste de cultură (se aplică numai pentru catedra de limbi moderne şi departamentul de pregătire a cadrelor didactice) [criteriul 32] Granturi de cercetare/proiecte câştigate prin competiţie naţională [criteriul 14]

Derularea de proiecte de cercetare în competiţie naţională şi internaţională Granturi de cercetare/proiecte câştigate prin competiţie

internaţională (ex. FP6) [criteriul 27] Contracte naţionale de cercetare ştiinţifică (cu terţii) [criteriul 15] Derularea de proiecte de

cercetare cu terţii Proiecte internaţionale cu terţii [criteriul 28] Brevete omologate în ţară sau într-o ţară în curs de dezvoltare [criteriul 7]

Dezvoltarea capitalului de proprietate intelectuală a universităţii Brevete omologate în străinătate într-o ţară dezvoltată [criteriul 22]

Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste ştiinţifice ţionale (recunoscute CNCSIS ca fiind reviste naţionale) iteriul 8]

na[crPremii ştiinţifice acordate de Academia Română/Premii internaţionale într-o ţară dezvoltată (în anul considerat pentru evaluare) [criteriul 9] Premii acordate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEdC)/ Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)/ Premii într-o ţară străină în curs de dezvoltare (în anul considerat pentru evaluare) [criteriul 10] Alte premii naţionale în cercetare (în anul considerat pentru evaluare) [criteriul 11] Referent/recenzor ştiinţific la volumele manifestărilor ştiinţifice naţionale/ reviste/expert CNCSIS sau echivalent/ conducător ştiinţific la teze de doctorat/recenzor cărţi în edituri naţionale [criteriul 12] Profesor invitat la universităţi pentru prezentări de sinteză << strict pe probleme ştiinţifice şi de cercetare >> ( în ţară şi străinătate) [criteriul 13] Susţinere teză de doctorat [criteriul 16] Membru în colectivele de redacţie ale unor reviste internaţionale/ recenzor/referent ştiinţific la reviste internaţionale/recenzor cărţi publicate în edituri internaţionale [criteriul 23]

Contribuţii la dezvoltarea instituţională pe alte dimensiuni legate de activitatea de cercetare

Membru în organisme ştiinţifice internaţionale [criteriul 24]

243

Page 248: capitolul ii introducere în context

Activitatea (axa de intervenţie)

Criterii aferente din sistemul de evaluare actual

Organizator (charmain / co-charmain) de manifestări ştiinţifice / membru în comitetele de program [criteriul 25] Expert pentru programele internaţionale [criteriul 26] Conducător de doctorat în co-tutelă / membru în comisii de doctorat în străinătate [criteriul 29] Propuneri de granturi depuse la CNCSIS care nu au fost aprobate [criteriul 30] Propuneri de granturi internaţionale care nu au fost aprobate [criteriul 31] Membru al Academiei Române [criteriul 33] Alte activităţi de cercetare [criteriul 34]

Redefinirea sistemului de evaluare a cercetării porneşte de la următoarele principii:

• Criteriile de evaluare trebuie să fie în strânsă legătură cu obiectivele strategice

• Obiectivele strategice trebuie atinse prin intermediul activităţilor (axelor de intervenţie), la nivelul cărora există mai multe direcţii de acţiune (definite în prezent prin criteriile de evaluare)

• În condiţiile în care criteriile actuale nu acoperă suficient obiectivele strategice este necesară adăugarea unor criterii suplimentare

• Obiectivele strategice trebuie să fie cuantificabile prin indicatori şi valori ţintă

• Obiectivele strategice trebuie ponderate; modalitatea aleasă în acest sens este propunerea unui ponderi determinate iniţial şi consultarea comunităţii academice din universitate asupra acesteia – vezi ponderile (gradele de importanţă) propuse la paragraful 1.

• Atingerea valorilor ţintă aferente tuturor obiectivelor strategice implică acţiuni echilibrate şi controlate la nivelul tuturor activităţilor (axelor de intervenţie). Acţiuni echilibrate la nivelul tuturor axelor de intervenţie semnifică faptul că există o valoare (pondere) de impact maxim posibilă a fiecărei axe de intervenţie în îndeplinirea obiectivelor strategice. Cu alte cuvinte, fiecare persoană din cadrul universităţii trebuie să caute soluţii pentru a dezvolta toate tipurile de activităţi, nu doar o parte dintre acestea. De aici rezultă concluzia că fiecare persoană va fi evaluată atât din perspectiva contribuţiei la nivelul fiecărei axe de intervenţie cât şi din perspectiva contribuţiei globale. În acest sens, pentru fiecare membru al comunităţii academice vor fi stabilite nivele de realizare/îndeplinire (ex.: foarte slab - FS, slab - S, mediu - M, bun - B, foarte bun - FB, excepţional - EX), diferenţiate pe grade didactice sau de cercetare - asistent, şef lucrări, conferenţiar, profesor, etc. Încadrarea într-unul sau altul dintre nivele se va face în baza punctajului individual realizat la nivelul activităţii (axei de intervenţie) respective. Fiecare activitate/axă de intervenţie se ponderează cu un factor ce rezultă din gradul de importanţă al respectivei activităţi în atingerea obiectivelor strategice, prin aplicarea metodei QFD (vezi figura 6). Evaluarea globală se face ca o medie ponderată (cu ponderile obţinute din analiza QFD) a calificativelor pe fiecare activitate (pe fiecare axă de intervenţie).

• Se renunţă la evaluarea globală prin însumarea punctajelor pe toate criteriile, deoarece criteriile dintr-o anumită grupă de afinitate (ex. articole ştiinţifice) sunt greu comparabile cu criteriile dintr-o altă grupă de afinitate (ex. proiecte cu terţii).

244

Page 249: capitolul ii introducere în context

Evaluarea impactului maxim posibil al axelor de intervenţie

Figura 6 pune în evidenţă impactul maxim posibil al axelor de intervenţie în atingerea obiectivelor strategice prin aplicarea metodei QFD (notă: impactul se modifică dacă ponderea obiectivelor strategice este modificată).

Legenda:

- legătură slabă /posibilă; - legătură medie; - legătură puternică; - legătură foarte puternică

Fig. 6. Impactul axelor de intervenţie în atingerea obiectivelor strategice La nivelul fiecărei activităţi/axe de intervenţie se determină impactul fiecărui criteriu şi punctajul aferent, urmând o procedură similară cu cea aplicată mai sus. Pe baza evaluării activităţii de cercetare din anii anteriori se va face o echivalare a punctajelor pentru fiecare activitate/axă de intervenţie şi pentru fiecare grad didactic sau de cercetare, precum şi intervalele în care punctajele respective se echivalează cu grila de calificative propusă. Totodată, pe baza punctajelor din anul curent se vor putea propune valori-ţintă pentru fiecare dintre activităţi, atât pentru anul următor cât şi pentru o perioadă mai lungă (până în 2013). 4.3 Sistemul integrat de evaluare a activităţilor desfaşurate în UTC-N

În perioada 2003-2006 sistemul intern de evaluare a luat în considerare numai rezultatele activităţii de cercetare. În anul 2006 a apărut necesitatea unui Sistem integrat de evaluare a activităţilor desfaşurate în UTC-N bazat pe criteriile de evaluare a activităţii de cercetare prin extinderea acestora şi gruparea pe patru categorii de activităţi: didactică - D, cercetare - I, prestigiu profesional - P şi dezvoltare instituţională - I.

Criteriile şi subcriteriile sistemului integrat de evaluare a activităţilor desfaşurate în UTC-N sunt prezentate în continuare. D. Criterii de evaluare pentru activitatea didactică

D_01 Cursuri, îndrumătoare de lucrări, îndrumătoare de proiect, culegeri de probleme

245

Page 250: capitolul ii introducere în context

D_01_01 Cursuri publicate într-o editură internaţională D_01_02 Caz particular: editor (coordonator) + listă de co-autori D_01_03 Cursuri publicate în edituri recunoscute CNCSIS D_01_04 Caz particular: editor (coordonator) + listă de co-autori D_01_05 Îndrumătoare de lucrări, îndrumătoare de proiect, culegeri de probleme publicate în alte edituri recunoscute CNCSIS Observaţii: Sunt luate în considerare numai materialele publicate şi înregistrate în inventarul bibliotecii într-un număr de minimum 5 exemplare. Dacă cartea este editată în limba engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, se aplică un coeficient K=1,5*P. Dacă cartea este o traducere din limba engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, se aplică un coefficient K=0,5*P. Pentru cursurile care suplimentar au editat materialul de prezentare (slide-uri) punctajul acordat se multiplica cu un coeficient K=1,5*P. În cazul în care fiecare capitol cuprinde: probleme, aplicaţii, studii de caz şi o listă de exerciţii şi probleme punctajul se multiplică cu un coeficient k=1,25. Contribuţia autorilor poate fi redistribuită şi într-o altă manieră, pe baza unui document semnat de către toţi autorii (se admite şi o majoritate a autorilor, dar obligatoriu trebuie să includă şi semnătura primului-autor).

D_02 Educaţie continuă şi doctorală D_02_01 Şcoală academică postuniversitară, SAP D_02_02 Coordonator Curs de Perfecţionare D_02_03 Training Observaţii: Se doreşte încurajarea celor care promovează proiecte de educaţie continuă în cadrul Universităţii şi nu prin structuri private Sunt luate în considerare doar activităţile desfăşurate prin DECID şi se anexează organigrama SAP semnată de coordinator. Punctajul obţinut în mai multe activităţi similare se însumează. D_02_04 Activitate conducător de doctorat Se acordă puncte numai pentru numărul de doctoranzi (cu şi fără frecvenţă) care nu sunt cuprinşi în satul de funcţiuni. Pentru conducere teză de doctorat în co-tutelă se anexează un document semnat de rectorul universităţii partenere

C. Criterii de evaluare pentru activitatea de cercetare

C_01: Monografii şi tratate C_01_01: Monografii, tratate publicate în edituri internaţionale de renume (cu ISBN) Se vor lua în considerare cărţile care conţin rezultate ale activităţii de cercetare (din contracte, proiecte, granturi, lucrări ştiinţifice publicate, teze de doctorat), care să fie reflectate în titlul şi conţinutul cărţii. Cursurile, îndrumătoarele, culegerile de probleme sau alte materiale cu rol de predare vor fi considerate la alte activităţi decât cea de cercetare. C_01_02 Monografii şi tratate publicate în edituri naţionale cu ISBN, recunoscute CNCSIS Observaţie: contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei.

C_02: Articole publicate în reviste

C_02_01: Articole/citări în reviste cotate ISI

246

Page 251: capitolul ii introducere în context

C_02_02: Articole/citări în reviste cu referenţi şi colective editoriale internaţionale C_02_03 Articole publicate în reviste recunoscute CNCSIS în categoria B C_02_04: Articole publicate în reviste recunoscute CNCSIS în categoria C C_02_05: Articole publicate în reviste recunoscute CNCSIS în categoria D Observaţie: contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei.

C_03: Lucrări invitate (invited papers) C_03_01: Lucrări invitate (invited papers – lucrări de sinteză prezentate în plen la conferinţe internaţionale de prestigiu, cu ISSN sau ISBN) C_03_02: Lucrări invitate/lucrări de sinteză (având minimum 8 pagini) prezentate în plen şi publicate la manifestări ştiinţifice naţionale cunoscute, incluse ca “invited paper” în volumul conferinţei Observaţie: contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei.

C_04: Lucrări publicate în volumele unor conferinţe C_04_01: Lucrări publicate la conferinţe internaţionale de prestigiu (cu ISSN sau ISBN) Pentru conferinţă indexată într-o bază de date internaţională, punctajul obţinut se înmulţeşte cu un factor de 1,5. C_04_02: Lucrări publicate (având minimum 4 pagini) în volumele unor conferinţe naţionale cu referenţi/comisie de selecţie şi comitet de program (volumele cu ISSN) Se acceptă maximum 3 lucrări cu acelaşi autor-coautor la o singură conferinţă. Observaţie: contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei.

C_05: Brevete de invenţie C_05_01 Brevete omologate în ţări dezvoltate (UE, SUA, Japonia, Canada) şi Rusia si de organisme internaţionale de protecţie intelectuală (EPO, USPTO, WIPO): C_05_02 Brevete omologate în România sau alte ţări şi certificate pentru drepturi de autor (acordate de ORDA – www.orda.ro): C_05_03 Brevete propuse spre omologare internaţională C_05_04 Brevete propuse spre omologare la OSIM Observaţii: Contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Se anexează copii după brevete. Contribuţia autorilor poate fi redistribuită şi într-o altă manieră, pe baza unui document semnat de către toţi autorii. Se aplică un coeficient K=3*P pentru primul an de aplicare a invenţiei. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei.

C_06: Granturi de cercetare/proiecte C_06_01: Granturi de cercetare/proiecte câştigate în competiţie internaţională (ex. FP7) Observaţii: Punctajul se înmulţeşte cu un factor P=S/10000 EURO (unde S este suma încasată de UTC-N în anul evaluat) şi se distribuie între director şi membrii echipei pe baza fişei proiect-grant-contract semnată de şeful de catedră, director proiect-grant-contract şi membrii echipei. Contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră.

247

Page 252: capitolul ii introducere în context

C_06_02: Granturi de cercetare/proiecte câştigate prin competiţie naţională Observaţie: punctajul se înmulţeşte cu un factor P=S/20000 RON (unde S este suma încasată de UTC-N pe proiect-grant-contract în anul evaluat).

C_07: Contracte de cercetare ştiinţifică cu terţii C_07_01: Contracte internaţionale cu terţii Observaţii: Punctajul se înmulţeşte cu un factor P=S/6000 EURO (unde S este suma încasată de UTC-N în anul evaluat) şi se distribuie între director şi membrii echipei pe baza fişei proiect-grant-contract semnată de şeful de catedră, director proiect-grant-contract şi membrii echipei. Contribuţia autorilor se distribuie între primul autor şi coautori pe baza fişei contribuţiei ştiinţifice semnată de autori şi şeful de catedră. Punctajul distribuit după relaţiile de mai sus se consemnează în fişa contribuţiei. C_07_02: Contracte naţionale de cercetare ştiinţifică cu terţii Observaţie: punctajul se înmulţeşte cu un factor P=S/20000 RON (unde S este suma încasată de UTC-N pe proiect-grant-contract în anul evaluat).

P. Criterii de evaluare pentru activitatea profesională

P_01 Cărţi de specialitate/sinteză publicate în edituri internaţionale/naţionale cu ISBN P_01_01 Cărţi publicate într-o editură internaţională de renume (de ex.Mc Grawhill, Springer) P_01_02 Caz particular: editor (coordonator) + listă de co-autori P_01_03 Cărţi publicate în edituri din UE, ţări dezvoltate şi edituri recunoscute CNCSIS P_01_04 Caz particular: editor (coordonator) + listă de co-autori Observaţii: Sunt luate în considerare numai materialele publicate şi înregistrate în inventarul bibiotecii într-un număr de minim 2 exemplare. Dacă lucrarea publicată într-o editură naţională se redactează într-o limbă de circulaţie internaţională, la punctajul obţinut se adaugă un supliment de 20 puncte.

P_02 Recunoaşterea prestigiului P_02_01 Citări în cărţi P_02_02 Citări în reviste Observaţii: Se anexează copia documentelor (prima pagină, bibliografia – cărţi; prima pagină, copia articolului - reviste). Pentru articolele publicate în reviste cotate ISI punctajul se dublează dacă “coeficientul de notorietate” al revistei este mai mare de 2. Punctajul se acordă o singură dată pentru citarea într-o carte sau articol. P_02_03 Membru în colectivul de redacţie reviste P_02_04 Recenzor carte/referent articol în revistă P_02_05 Profesor invitat la instituţii din străinătate (Visiting Professor) Observaţii: Materialul prezentat (curs, raport de cercetare…) în format electronic va fi afişat la pagina web personală P_02_06 Chairman, co-chairman, membru comitet ştiinţific la conferinţe organizate de instituţii/asociaţii mondiale (ex. IEEE, etc.) P_02_07 Chairman, co-chairman, membru comitet ştiinţific la conferinţe organizate de instituţii/asociaţii continentale (ex. European Conference on...) P_02_08 Chairman, co-chairman, membru comitet ştiinţific la conferinţe organizate de instituţii/asociaţii naţionale din ţări dezvoltate (UE, SUA, Japonia, Canada) şi Rusia

248

Page 253: capitolul ii introducere în context

P_02_09 Chairman, co-chairman, membru comitet ştiinţific la conferinţe internaţionale organizate de instituţii din România sau alte ţări P_02_10 Chairman, co-chairman, membru comitet ştiinţific la conferinţe naţionale P_02_11 Premii P_02_12 Academician P_02_13 Activitate în comisii de doctorat P_02_14 Doctor Honoris Causa

P_03 Activităţi de doctorat P_03_01 Activitate doctorand Observaţii: Se punctează numai referatele şi tezele puse pe site-ul UTC-N în format electronic (fişier *.pdf) sau care sunt depuse, sub formă de raport tehnic cu ISSN la biblioteca UTC-N.

I. Criterii de evaluare pentru activitatea instituţională

I_01 Proiecte institutionale altele decit cele de cercetare I_01_01 Proiecte internationale (Leonardo, Minerva, etc.) I_01_02 Proiecte nationale (Phare, fonduri structurale, fonduri de dezvoltare) Observatii: Se iau in considerare numai proiectele internationala aflate pe pagina web a Oficiului de Relatii Externe. Se anexeaza documente financiare şi lista cu semnaturile membrilor echipei de cercetare. Functia de coordonator nu se cumuleaza cu functia de membru in echipă. I_01_03 Proiecte de mobilitate (Erasmus-Socrates, CEEPUS, etc.)

I_02 Resurse materiale I_02_01 Investitii in resurse materiale Observatii: Criteriul isi propune incurajarea investitiilor in baza materiala a laboratoarelor si-a infrastructurii UTC-N inclusiv lucrari realizate prin autodotare. Cadrul didactic va prezenta o documentaţie care sâ ateste contribuţia acestuia la dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare constând din: echipamente, software, investiţii în amenajarea şi construirea de spaţii, carţi. Nu intra in categoria investitiilor consumabilele. Dovada valorii investiţiei se face pe bază de documente justificative. Criteriul se aplica pentru investitii minime de 400€.

I_03 Activitati institutionale I_03_01 Activitati institutionale (nivel rectorat, decanat, catedra) Observatii: Punctajele sunt proportionale cu volumul de munca depus. Punctajul maxim se obtine pentru 100 ore/an pentru fiecare nivel. Se anexeaza un document justificativ semnat de seful ierarhic. Activitatile desfasurate la diverse nivele se insumeaza. Punctele se acorda numai pentru activitatile desfasurate ca responsabil calitate, dosare de acreditare, sef program de studii, stat de functii, admitere, orar, pagina web, tutor de an, marketing universitar, comisii de audit, comisiile consiliului profesoral si ale senatului in care s-au desfasurat activitati in 2006. Nu se acorda puncte puncte pentru activitatile prevazute in fisa postului. I_03_02 Activitati sportive promovate de UTC-N I_03_03 Activitati culturale promovate de UTC-N I_03_04 Cercuri stiintifice studentesti I_03_05 Pagina web personala I_03_06 Sponsorizari Observatii: Sunt luate in considerare numai sponsorizarile constând în resurse financiare directe (lei, €). Dovada sponsorizarii o constituie copia Contractului de Sponsorizare si copia

249

Page 254: capitolul ii introducere în context

Ordinului de plata vizat de bancă. Sponsorizarile constind in echipamente a caror vechime nu este mai mare de cinci ani. Sponsorizarile provenite din mai multe surse se insumeaza

4.3. Sistemul integrat pentru evaluare on-line SIMAC

Colectarea şi prelucrarea datelor pentru sistemul integrat de evaluare a activităţilor în UTC-N este deosebit de laborioasă, datorită volumului foarte mare de date. Începând cu anul 2006, un colectiv din cadrul CCSTTII a început, în cadrul unui contract de cercetare finanţat de ANCS elaborarea unei aplicaţii denumite SIMAC, care să permită colectarea şi prelucrarea on-line a datelor de evaluare a activităţilor în UTC-N. Aplicaţia SIMAC va deveni operaţională în luna aprilie a acestui an, pentru colectarea datelor tuturor criteriilor şi subcriteriilor prevăzute în sistemul integrat de evaluare a activităţilor din UTC-N, prezentat anterior, precum şi generarea rapoartelor pentru evaluarea ANCS, indicatorul IC6 CNFIS şi rapoartele interne din UTC-N. Aplicaţia SIMAC a fost astfel concepută încât să permită extinderea ei cu alte module. Se are în vedere dezvoltarea în viitor a modulelor pentru administrarea financiară on-line a contractelor de cercetare, gestionarea on-line a achiziţiilor de dotări independente şi materiale, gestionarea on-line a deplasărilor interne şi internaţionale, etc. Prin implementarea soluţiei de tip portal SIMAC, universitatea beneficiază de:

• Posibilitatea de a realiza portaluri departamentale sau pentru fiecare utilizator • Publicarea şi regăsirea rapidă a documentelor folosite în comun de către toţi utilizatorii

(articole, cărţi de specialitate, inofrmaţii actualizate despre stadiul proiectelor, etc.) • Facilităţi de colaborare de tip anunţuri, discuţii, sondaje de opinie, liste de activităţi

precum şi liste personalizate. • Particularizare facilă a aspectului portalului. • Facilităţi de evidenţa versiunilor la documente, publicarea controlată bazată pe roluri a

informaţiilor în cadrul portalului. • Servicii de indexare şi căutare pentru regăsirea rapidă a informaţiei după cuvinte cheie.

Aplicaţia SIMAC este realizată pe platforma Microsoft Office Share Point Server 2007, fiind destinată portalurilor de dimensiuni mari unde publicarea, clasificarea şi regăsirea informaţiilor devine o problemă importantă datorită numărului mare de documente publicate şi numărului mare de utilizatori. Ea oferă o interfaţă personalizată, prin păstrarea profilului fiecărui utilizator şi permite categorisirea automată a documentelor în funcţie de conţinut, vizarea diverselor tipuri de utilizatori cu anumite categorii de informaţii, ştiri, site personal pentru fiecare utilizator, autentificare integrată, indexare pentru căutarea şi regăsirea documentelor.

În figura de mai jos este prezentată pagina de intrare pentru accesarea funcţiilor portalului.

250

Page 255: capitolul ii introducere în context

Meniul portalului oferă acces utilizatorilor la lista criteriilor de evaluare, după cum se poate observa în figura de mai jos:

Fiecare cadru didactic din cadrul Universităţii poate să actualizeze informaţiile de identificare şi domeniile de activitate privind activitatea de cercetare pe care o desfaşoară.

Indicatorii de performanţă privind activitatea de cercetare se realizează pe baza criteriilor Catedră, Facultate şi Domeniu de Cercetare.

251

Page 256: capitolul ii introducere în context

Informaţiile colectate pentru fiecare criteriu de evaluare pot fi exportate şi utilizate în aplicaţii externe: Microsoft Excel sau în Microsoft Access.

Ecranul de introducere date în formă tabelară oferă acces la funcţi mai complexe privind interacţiunea cu aplicaţiile din suita Microsoft Office. Astfel se pot realiza diverse filtre, rapoarte în Access, rapoarte de tip Pivot Table, etc.

Prin gruparea pe criteriul Facultăţi se obţine imaginea performanţei realizate în activitatea de cercetare pe facultăţile din cadrul Universităţii. În acelaşi mod se obţine situaţia pe catedre.

252

Page 257: capitolul ii introducere în context

Accesul la informaţiile stocate de aplicaţia SIMAC este securizat. Accesul se realizează pe baza unui cont de acces şi a parolei asociate. Pentru fiecare înregistrare aplicaţia memorează contul utilizatorului şi data efectuării operaţiei. Utilizatorii sunt grupaţi în funcţie de rolul pe care îl deţin în sistem.

Concluzii şi recomandări

o rezultate financiare foarte bune o producţie ştiinţifică în creştere, dar încă sub nivelul dorit o participare foarte inegală a membrilor comunităţii academice la activităţile de cercetare ştiinţifică

o corp de cercetători ştiinţifici foarte redus numeric o evaluarea activităţilor de cercetare nu depăşeste nivelul constatării situaţiei

253

Page 258: capitolul ii introducere în context

5. RELAŢIA CU MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

În perioada 2004-2008 Centrul de Cercetare Ştiinţifică, Transfer Tehnologic şi Implementare Invenţii s-a preocupat intens de dezvoltarea colaborărilor cu companii, intreprinderi şi instituţii din mediul economic local şi regional. O parte a acţiunilor demarate şi finalizate în această perioadă sunt prezentate, sintetic, în continuare:

o Înfiinţarea Asociaţiei pentru Transferul de Cunoştinţe din România (peste 10 universităţi membri fondatori).

o Realizarea unor materiale publicitare privind transferul tehnologic în UTC-N. o Participarea periodică şi constantă la întâlnirile de lucru ale Agenţiei de Dezvoltare

Regională Nord-Vest pentru promovarea intereselor UTC-N la nivel regional. o Dezvoltarea serviciului de consultanţă pe probleme de proprietate industrială. o Iniţierea proiectului de susţinere a înfiinţării de „spin-off”-uri în cadrul UTC-N. o Organizarea, împreună cu APART (Agenţia Naţională de Parteneriat Universitate-Mediu

Economic), a unor proiecte comune de TTC. o Elaborarea site-ului CCSTTII în vederea promovării cercetării din UTC-N. o Consultanţă pentru grupuri de cercetare din UTC-N pentru accesarea fondurilor

structurale. o Constituirea bazei de date privind competenţele UTC-N pe dimensiunea TTC. o Derularea unor activităţi specifice dezvoltării relaţiei cu mediul economic – la solicitarea

conducerii UTC-N (elaborare protocoale de colaborare, întâlniri de lucru cu diverşi agenţi economici pentru informare reciprocă, întâlniri cu ziarişti, participare la diverse întâlniri de lucru pe probleme de TTC, colaborare cu compartimentul de marketing în vederea promovării potenţialului UTC-N în cercetare etc.).

o Derularea periodică a unor cursuri de perfecţionare pe probleme de TTC pentru corpul academic din cadrul UTC-N (ex. plan de afaceri, comunicare, proprietate industrială, etc.).

o Dezvoltarea unor proiecte din fonduri europene pentru dezvoltarea competenţelor CCSTTII pe probleme de ingineria şi managementul inovaţiei.

o Susţinerea unor proiecte interne de promovare a TTC. 6. MARKETINGUL INSTITUŢIONAL ŞI AL CERCETĂRII

În perioada 2004-2008 Departamentul de Marketing al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a derulat o serie de acţiuni de anvergură în vederea promovării imaginii UTCN şi instituirii unei politici de brand corespunzătoare. Dintre acţiunile derulate şi materializate în rezultate concrete se pot aminti:

o Elaborarea obiectivelor şi strategiei de marketing pentru promovarea serviciilor de cercetare în mediul de afaceri.

o Planificarea şi derularea auditului de competenţe distinctive UTC-N în vederea identificării avantajelor competitive.

o Efectuarea unui sondaj de piaţă privind cererea de servicii de training şi consultanţă tehnică a companiilor din mediul economic regional (raport ataşat).

o Raportarea ofertei UTC-N la ofertele adresate mediului economic de către alte universităţi din România (analiză de tip ‘benchmarking’).

o Formatarea şi tipărirea broşurii de promovare a ofertei serviciilor de cercetare şi a broşurii de prezentare a laboratoarelor şi centrelor de cercetare din UTC-N (în limba română şi în limba engleză).

o Promovarea ofertei serviciilor de training şi consultanţă tehnică în mediul economic din regiune prin vizite şi seminarii.

254

Page 259: capitolul ii introducere în context

o Recomandarea competenţelor de elaborare şi derulare proiecte la potenţiali parteneri în proiecte de dezvoltare regională.

o Coordonarea auditului de brand şi a elaborării strategiei de dezvoltare a imaginii UTC-N (raport şi propuneri pentru strategie ataşate).

o Postarea manualului de identitate UTC-N pe site în vederea facilitării accesului la elementele de identitate standardizate.

o Participarea la evenimente cu impact de imagine gen UNIVERSITARIA şi organizarea de întâlniri şi seminarii privind colaborarea cu mediul economic în cadrul acestor evenimente.

o Elaborarea calendarului de evenimente UTC-N şi promovarea evenimentelor în mass-media (calendar ataşat).

o Prezentarea în cadrul conferinţelor de presă a rezultatelor activităţii de cercetare din UTC-N.

o Proiectarea şi realizarea de materiale promoţionale pentru campaniile de promovare pe piaţă (ex. pixuri, bloc-notes-uri, căni, cravate, eşarfe, tricouri, şepcuţe, port-card-uri, etc., câteva machete ataşate).

o Lansarea, promovarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor punctului focal UTC-N al UE-IRC (Innovation Relay Centers, reţea formată la nivelul Uniunii Europene) şi organizarea unor seminarii de prezentare UE-IRC în cadrul Şcolii Doctorale.

o Realizarea şi plasarea de sigle şi litere volumetrice pe clădirile UTC-N cu vizibilitate( poze ataşate).

o Personalizarea de agende şi calendare cu elemente specifice UTC-N. Recomandări

o Completarea site-ului CCSTTII cu informaţii aduse la zi privind activităţile de cercetare din UTC-N.

o Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru accesarea fondurilor structurale. o Promovarea intensivă pentru îmbunătăţirea ratei de răspuns la cursurilor periodice de

perfecţionare pe probleme de TTC (ex. plan de afaceri, comunicare, proprietate industrială, etc.) pentru corpul academic din cadrul UTC-N.

o Dezvoltarea unor canale de comunicare pentru facilitarea obţinerii de informaţii privind oferta şi dotarea laboratoarelor şi centrelor de cercetare.

o Continuarea programului de vizite de ofertare şi organizarea de seminarii de promovare a serviciilor de training si consultanţă tehnică.

o Obţinerea de informaţii şi formatarea anuală a calendarului de evenimente UTC-N. o Realizarea de materiale promoţionale în acord cu specificul campaniilor de promovare

derulate. o Organizarea de seminarii-concurs UE-IRC în cadrul Şcolii Doctorale. o Organizarea de evenimente în parteneriat cu mediul economic pentru promovarea

rezultatelor obţinute din programele de cercetare cu aplicabilitate pe industrii sau sectoare economice.

o Dezvoltarea unei reţele de promovare regională cu centre în Bistriţa, Zalău, Satu Mare, Alba Iulia.

o Implementarea unor campanii de imagine bazate pe potenţialul de cercetare al UTC-N pentru facilitarea găsirii de parteneri pentru accesarea fondurilor structurale sau a programelor de tip FP7.

o Inaugurarea unui magazin cu materiale promoţionale conforme manualului de identitate UTC-N.

o Prezentarea calendarului de evenimente UTC-N în mass-media şi organizarea de conferinţe de presă focalizate pe rezultate din activitatea de cercetare.

255

Page 260: capitolul ii introducere în context

ANEXA 1 Analiza rezultatelor sondajului extern pentru parteneri din mediul economic

Preliminarii Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca prin realizarea sondajului în mediul economic din regiune şi-a propus să identifice nu numai problematica existentă ci şi oportunităţi de colaborare. Momentul este extrem de favorabil ca şi conjunctură, iar ieşirea pe piaţă cu chestionarul de sondaj a generat preponderent reacţii pozitive. De subliniat că s-a creat un interes faţă de oferta concretă, ofertă care se aşteaptă să fie cât mai atractivă din punct de vedere al aplicabilităţii practice şi a rezultatelor materializate în creşterea productivităţii sau reduceri de costuri. Chestionarul utilizat ca instrument de sondare fost conceput plecând de la premisa că trebuie să permită obţinerea de informaţii cât mai relevante într-un timp cât mai scurt. Astfel, s-a urmărit preluarea informaţiilor care ţin de istoricul proiectelor de consultanţă sau cursuri şi a celor care conduc înspre identificarea unor oportunităţi de ofertare. Sondajul s-a derulat în perioada 14 februarie-14 martie 2005, la un total de 41 de organizaţii, preponderent cu un compartiment de producţie important în structura afacerii, generator de plusvaloare; au fost vizitate 39 de firme, iar 2 firme au transmis chestionarul completat. Fără să poată fi substituibil unei cercetări de piaţă de anvergură, sondajul a vizat acoperierea a cât mai multe domenii în care se pot regăsi competenţe ale Universităţii Tehnice, în paralel cu analiza industriilor celor mai active de pe piaţa regională. Lista domeniilor în care activează firmele incluse în sondaj include sisteme informaţionale, produse software, tehnologii de sudură, tehnologii textile, tehnologii de imprimare, ingineria autovehiculelor, inginerie mecanică şi industrială, inginerie electrică şi electronică, metalurgie, ingineria materialelor, inginerie biomedicală, tehnologii de comunicare, inginerie interdisciplinară, arhitectură şi urbanism, construcţii. Distribuţia pe localităţi a firmelor care au răspuns la întrebările din chestionar: 18 firme Cluj – Napoca 5 firme Turda şi Câmpia Turzii 7 firme Bistriţa 3 firme Zalău 2 firme Satu Mare 6 firme Alba Iulia şi Sebeş.

Lista firmelor vizitate: Armătura, Remarul ’16 Februarie’, Terapia, Frosys, Electrica, Rondocarton, Transart, Dico şi Ţigănaş, Rombat, RAAL, Draexlmaeier, Kronospan, Saturn, Rigips, Mechel, Cemacon, Rominserv, Duraco Concept, Sinterom, Astral Telecom ş.a.m.d. Proiecte de consultanţă şi cursuri derulate cu furnizori externi Observaţii Pentru a avea o perspectivă cât mai detaliată a modului în care percep firmele din mediul economic regional serviciile de consultanţă şi instruire s-a pornit de la identificarea proiectelor şi cursurilor derulate, fie pe parte tehnică, fie pe partea de suport a dezvoltării afacerii. Informaţiile obţinute înglobează componenta cantitativă ca număr de proiecte şi componenta calitativă cu tematică şi anvergură. Date obţinute Graficul de mai jos prezintă numărul de firme din totalul de 41 care au derulat proiecte de consultanţă şi instruire pe direcţiile: 1. număr total firme respondente 2. certificare ISO 3. certificare mediu 4. alte proiecte de consultanţă tehnică 5. proiecte de consultanţă în dezvoltarea şi managementul afacerii 6. cursuri cu specific tehnic 7. cursuri relaţionate la dezvoltarea şi managementul afacerii.

256

Page 261: capitolul ii introducere în context

PROIECTE DERULATE

41

31

13

1915

28 30

0

10

20

30

40

50

Series1 41 31 13 19 15 28 30

1 2 3 4 5 6 7

Analiza datelor şi informaţiilor Din analiza rezultatelor reiese numărul relativ ridicat al firmelor certificate ISO şi al celor care au derulat diverse cursuri. Numărul celor care au apelat la proiecte de consultanţă reflectă pe de o parte lipsa de percepţie a utilităţii practice a acestor servicii, iar pe de altă parte oferta destul de scăzută. Recomandări Abordarea cât mai orientată către client şi găsirea unor formule de nişă pot completa sau contracara proiecte derulate pe care firmele chestionate le consideră pe unele de succes, dar pe altele şi din păcate majoritatea, puţin aducătoare de plusvaloare în organizaţie. Competenţe tehnice acumulate la nivel organizaţional Observaţii Percepţia asupra propriilor competenţe tehnice are o doză de subiectivism, dar poate fi obiectivată prin analiza rezultatelor în domeniul calităţii şi inovării. Din punct de vedere tehnic, a fost analizat nivelul de competenţă care aduce avantaje competitive firmei. Date obţinute Rezultatele prezentate grafic reflectă pe scala de la 1 (minim) la 5 (maxim), frecvenţa de menţionarea a notei acordate nivelului actual al competenţelor tehnice acumulate din numărul total de răspunsuri.

COMPETENTE TEHNICE10%

25%

322%

461%

512%

1

2

3

4

5

257

Page 262: capitolul ii introducere în context

Analiza datelor şi informaţiilor Ţinând cont de rezultatele la nivel macro ale economiei româneşti, se remarcă tendinţa de supraevaluare a notelor care poate avea ca şi cauze obiective lipsa unei concurenţe reale şi a unei lipse de informare cu privire de dinamica dezvoltării globale a industriei în care activează, iar ca şi cauze subiective dorinţa de a oferi o imagine cât mai bună a organizaţiei. Recomandări Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări) la nivel de competenţe tehnice acumulate, raportate la competenţele de excelenţă va permite argumentarea unor oportunităţi şi găsirea celor mai performante soluţii de creştere a competenţei personalului specializat în domeniul tehnic. Competenţe în dezvoltarea afacerii acumulate la nivel organizaţional Observaţii Separarea domeniului tehnic de domeniul dezvoltării afacerii este aparentă pentru că în realitate se întrepătrund. Pentru a obţine date cât mai detaliate au fost trecute în revistă domeniile: planificare organizaţională şi management, resurse umane, sisteme informaţionale în afaceri, relaţii internaţionale, marketing şi cercetare de piaţă, vânzări si distribuţie, managementul inovaţiei, comunicare interpersonală şi de grup etc. Date obţinute În mod similar analizei nivelului de competenţa tehnică, rezultatele prezentate grafic reflectă pe scala de la 1 (minim) la 5 (maxim), frecvenţa de menţionarea a notei acordate nivelului actual al competenţelor în dezvoltarea afacerii acumulate din numărul total de răspunsuri.

COMPETENTE DEZV. AFACERE

320%

471%

10%

22%5

7%

1

2

3

4

5

Analiza datelor şi informaţiilor Percepţia este preponderent foarte bună asupra competenţelor care asigură dezvoltarea afacerii, chiar dacă numărul mare de componente care intervin presupun un nivel de excelenţă mult mai greu de atins. Una din cauze ale tendinţei de supraestimare provine din lipsa educaţiei manageriale la nivel internaţional, care să includă cele mai noi instrumente de dezvoltare globală sau de nişă a afacerilor. Recomandări Diagnoza excelenţei în afaceri va permite poziţionarea mai aproape de realitate şi identificarea şi prioritizarea domeniilor şi formulelor de dezvoltare care să permită creşterea afacerii şi după integrarea României în Uniunea Europeană.

258

Page 263: capitolul ii introducere în context

Oportunităţi în domeniul tehnic Observaţii Fără a prezenta direcţii concrete de colaborare din partea Universităţii Tehnice, a fost sondată deschiderea către proiecte de consultanţă şi cursuri în viitorul apropiat şi au fost preluate anumite direcţii în care se simte nevoia unor îmbunătăţiri. Date obţinute Pe lângă nota acordată urgenţei unor proiecte din domeniul tehnic, au fost preluate şi temele care pot prezenta interes, cum ar fi:

proiecte specifice de mediu (8 menţiuni) proiecte specifice de calitate (3 menţiuni) alte tipuri de proiecte cu aplicabilitate practică (7 menţiuni) instruire asistată în domeniul tehnic, personalizată şi cu ultimele informaţii din domeniu (20

menţiuni). Distribuţia notelor de la 1 (minim) la 5 (maxim) acordată urgenţei proiectelor în domeniu tehnic:

URGENTA PROIECTE TEHNICE

254%

334%

50%

15%

47%

1

2

3

4

5

Analiza datelor şi informaţiilor După cum se poate observa din graficul de mai sus, mai puţin de jumătate din firmele chestionate văd oportune proiecte externalizate în domeniul tehnic. De subliniat că majoritatea sunt deschise la analizarea unor eventuale oferte care să prezinte concret rezultatele pe care le vor aduce. Recomandări Numărul mare de solicitări pe partea de mediu şi recomandarea de a deveni centre de instruire a unor importanţi furnizori de tehnologii şi utilaje, cât şi solicitarea de a gândi formule atipice de instruire care să-i permită adultului să înveţe experienţial pot fi direcţii de dezvoltare a ofertei Universităţii Tehnice. Oportunităţi în domeniul dezvoltării şi managementul afacerilor Observaţii Relativ recent abordat în România ca domeniu relaţionat la economia de piaţă, dezvoltarea şi managementul afacerilor este cel care asigură dezvoltarea de la producţia obţinută la succesul afacerii. Există pe piaţă oferte variate, uneori inconsistente şi de aici nevoia de a pune în indicatori rezultatele pe care le preconizează orice proiect de dezvoltare. Date obţinute Temele menţionate pentru potenţiale proiecte sau cursuri au fost variate, preponderent pe domeniile:

259

Page 264: capitolul ii introducere în context

vânzări management de proiect resurse umane management logistică.

Reprezentarea grafică a notelor acordate urgenţei unor proiecte sau cursuri din domeniul dezvoltării şi managementului afacerii:

URGENTA PROIECTE DEZV. AFACERE

264%

332%

10%

42%

52%

1

2

3

4

5

Analiza datelor şi informaţiilor Oportunităţile scăzute de demarare a unor proiecte se datorează pe de o parte unor proiecte anterioare derulate sau în derulare, iar pe de altă parte lipsei de oferte atractive. Trebuie menţionat că o mare parte din organizaţii nu au finalizată a analiză diagnostic a nevoilor de instruire. Recomandări Analiza ofertei de pe piaţă poate conduce la identificarea unor nişe mai puţin abordate, iar orientarea către soluţii care să poată fi cuantificate ca rezultate va determina un avantaj competitiv. Concluzii Dacă se forţează puţin punerea în şabloane a tipologiilor de client întâlnite pe parcursul acestui sondaj, se pot delimita: client cu diagnoză proprie şi derulări de programe client cu diagnoză proprie fără derulări de programe, cu potenţial de finanţare client fără diagnoză proprie deschis la programe, cu potenţial de finanţare client fără diagnoză proprie deschis la programe, fără potenţial de finanţare client refractar, cu potenţial de finanţare client refractar, fără potenţial de finanţare.

Recomandări În 1979, Petre Botezatu, în volumul ‘Note de trecător’ publica sintagma: ‘În viitor. Educaţie cu termen de garanţie’ care în momentul actual este extrem de utilă ca strategie de educaţie continuă. Avalanşa de schimbări în cantitatea şi calitatea informaţie aduce în prim plan oportunitatea de a formata cursuri de ‘aducere la zi’ a cunoştinţelor într-un format atractiv şi uşor de asimilat. Dacă se face şi trecerea înspre instruirea asistată atunci derularea unor proiecte practice în care să fie integrată si o formulă intensivă de instruire vor fi receptate cu interes de mediul economic. Este una din modalităţile de a deschide uşile către proiecte de consultanţă de anvergură din care beneficiarul şi Universitatea Tehnică vor avea numai de câştigat.

260

Page 265: capitolul ii introducere în context

ANEXA 2

CONCLUZIILE AUDIT DE BRAND REALIZAT LA UTCN Auditul de brand întreprins în cadrul „Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca”, s-a desfăşurat timp de 60 de zile, între 28 ianuarie 2006 şi 28 martie 2006. Prin întâlniri directe au fost contactate peste 100 de persoane, iar prin intermediul formularelor şi a emailului încă aproximativ 200 de persoane au participat la această cercetare. Publicurile ţintă care au fost vizate au fost de la conducerea Universităţii şi a facultăţilor, profesori, conferenţiari, asistenţi, la studenţi, absolvenţi, elevi de liceu, reprezentanţi ai mediului economic şi ai presei. De asemenea, o parte importantă a constituit analiza diverselor materiale tipărite, online şi materiale promoţionale care prezintă sau fac referire la brandul Universităţii Tehnice. Opiniile studenţilor au fost primite prin mai multe căi. Au avut loc întâlniri cu reprezentanţii studenţilor din Senatul Universităţii şi reprezentanţii celor doua organizaţii studenţeşti reprezentative OSUT şi BEST. De asemenea pentru a uşura comunicarea s-a dezvoltat forumul de discuţii „UTCE?”, dedicat în principal studenţilor din UT. Până la ora întocmirii acestui raport aici s-au înregistrat peste 150 de articole, multe conţinând idei utile procesului de branding. Pentru sondarea percepţiei elevilor de liceu, s-au realizat două serii de întâlniri în cadrul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, respectiv Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca. Aici au avut loc discuţii atât cu conducerea cât şi cu elevii. În cadrul discuţiilor au participat aproximativ 50 de elevi din fiecare liceu. Pentru a atinge un număr cât mai mare de elevi s-au realizat o serie de formulare care au fost completate de aproximativ 100 de elevi din clasa a XII-a. Astfel s-a putut obţine o imagine cât mai reală despre ce înseamnă brandul UT la momentul actual. S-au identificat o serie de puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări. Puncte forte

o S-a observat că din punctul de vedere al identităţii vizuale există o încercare de standardizare a elementelor grafice folosite (sigla, culori, tipuri de caractere). Acestea sunt folosite în multe dintre materialele tipărite şi online, mai ales cele realizate în cadrul Biroului de Imagine.

o Localizarea Universităţii în centrul Transilvaniei, oferă anumite avantaje, printre care deschiderea multiculturală, şi posibilitatea asigurării unei poziţii de lider în învăţământul tehnic superior. Cluj-Napoca este singurul oraş cu adevărat universitar din ţară(numărul de studenţi raportat la populaţia totală este considerabil), iar brandul UT poate beneficia de alăturarea cu brandul Cluj-Napoca.

o Formularele completate de către elevii de liceu au arătat faptul că educaţia primită în cadrul UT, este bine percepută. Aceleaşi formulare au relevat interesul celor mai mulţi dintre elevi pentru posibilităţile care există după absolvire pentru găsirea unui loc de muncă bine plătit. Acesta a fost identificat ca fiind principalul criteriu după care aceştia aleg o anumită specializare (facultate). De altfel cifrele oferite de către „Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă”, indică tocmai faptul că cele mai multe oferte de locuri de muncă sunt pentru ingineri.

o Buna cunoaştere a limbii engleze de către absolvenţi precum şi specializările în limba engleză pot constitui un punct forte.

o CNCSIS poziţionează Universitatea Tehnică pe unul dintre primele poziţii în ceea ce priveşte cercetarea şi mai ales în capacitatea de atragere de fonduri spre cercetare. Proiectele de cercetare dezvoltate au totuşi o mică vizibilitate, de multe ori limitându-se numai la mediul academic, motiv pentru care nu aduc valoare în plus capitalului de brand. Alte puncte forte legate de activitatea de cercetare constituie anumite facilităţi unice pe

261

Page 266: capitolul ii introducere în context

care Universitatea le are la dispoziţie: microscop electronic de înaltă performanţă, laboratorul RapidPrototiping, laboratorul de filme subţiri etc.

o Examenul de admitere a reprezentat un reper important în discuţiile avute cu elevii, dar şi în cele care au vizat publicul intern, precum şi studenţii. Datorită discuţiilor preliminare avute cu directorii celor două licee, aspecte legate de examenul de admitere, au fost incluse în formularele distribuite elevilor. Elevii liceelor care impun standarde mai ridicate, se simt defavorizaţi în faţa unui concurs de dosare. Aceasta este o urmare a lipsei unei uniformităţi în ceea ce priveşte Bacalaureatul la nivelul tuturor liceelor. Comisia electro, alături de Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, organizează examen de admitere, şi acest aspect a fost identificat, inclusiv de către elevi, ca un punct forte.

o Locurile şi condiţiile de cazare puse la dispoziţie studenţilor, au fost identificate ca elemente pozitive, importante fiind atât procentajul mare de acoperire a cererii precum şi asigurarea cazării studenţilor din anul I, buget.

o Cele două organizaţii studenţeşti (BEST şi OSUT) prin evenimentele organizate (ConstructInfo, JobShop, PcParty, ElectroTech, Zilele Universităţii Tehnice, etc), aduc valoare în plus capitalului de brand al UT.

o Acordurile internaţionale dintre Universitate şi alte universităţi, bursele şi programele existente pentru studenţi, constituie un punct forte.

o Site-ul http://www.utcluj.ro a fost apreciat în general (formulare licee, întâlniri, forum) ca având un design modern plăcut, cu o informaţie completă şi accesibilă. Problemele care au fost identificate se refer în general la anumite informaţii care ţin de responsabilitatea facultăţilor (programe de studiu, laboratoare etc.). Numărul mare de vizitatori al site-ului dovedeşte că reprezintă o sursă importantă de informaţie, şi astfel un exponent important al brandului UT.

o Absolvenţii Universităţii Tehnice ocupă poziţii în unele dintre cele mai mari companii din lume (Intel, Nokia, Microsoft). De asemenea un număr mare de absolvenţi îşi continuă studiile la universităţi de renume din întreaga lume. Aceste „poveşti de succes” reprezintă puncte forte şi pot promovate prin intermediul materialelor de prezentare (tipărite şi online)

o Un mediu economic mai dinamic la nivelul judeţului Cluj, a determinat o îmbunătăţire a relaţiilor cu mediul economic, care se concretizează prin contracte de cercetare, oferte de practică de vară pentru studenţi şi de locuri de muncă pentru absolvenţi, burse şi proiecte de diplomă pentru studenţii din anii terminali. de asemenea implicarea Universităţii Tehnice în proiecte precum parcul Tatarom 2, constituie un punct forte.

o Alte puncte forte constituie: Centrul Microsoft, Academiile Cisco, Clubul Cultural Observator, Clubul Sportiv Politehnica, bazinul olimpic.

Puncte slabe • Lipsa unui manual de identitate vizuală alături de o strategie de comunicare integrată

constituie unul dintre principalele puncte slabe ale brandului UT. Consecinţele sunt constituite de o discordanta între mesajele şi valorile promovate prin unele materiale tipărite sau online. Cu toate că există o serie de elemente de identitate vizuală care sunt folosite de către departamentul de imagine, lipsa unor reglementări clare, duce la folosirea incorectă a acestora. Existenţa unui număr mult prea mare de variante ale siglei UT (variante de culori, aliniere, aranjare în pagină proporţii, tipuri caractere etc.) are efecte negative asupra brandului. De asemenea se remarcă lipsa unui set de fotografii profesionale care să prezinte principalele activităţi din cadrul Universităţii. Cele care există, sunt de calitate slabă şi nu au valoare de marketing.

• La nivelul materialelor realizate (tipărite şi online), se observă faptul că nu s-a ţinut cont de publicurile ţintă. Lipsa unor materiale dedicate exclusiv potenţialilor studenţi sau mediului economic s-a făcut simţită.

262

Page 267: capitolul ii introducere în context

• Scurta istorie a învăţământului tehnic din Cluj-Napoca nu poate reprezenta un avantaj pentru Universitate, nici măcar în comparaţie cu celelalte universităţi similare din ţară. În ceea ce priveşte Universităţile cu tradiţie din Europa şi S.U.A., majoritatea îşi măsoară vârsta în secole. Acestea fiind spuse considerăm ca o greşeală a strategiei de brand sublinierea tradiţiei ca şi valoare definitorie pentru Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. De altfel, după cum a reieşit şi din întâlnirile avute cu reprezentanţii facultăţilor, Universitatea Tehnică, şi-ar putea găsi identitatea ca şi instituţie tânără, modernă (dat fiind şi profilul tehnic), cu deschidere spre viitor (şi nu spre trecut).

• Un aspect important legat de strategia de recrutări a Universităţii, trebuie să-l constituie stabilirea arealului din care se doreşte atragerea de noi studenţi. Din discuţiile avute nu a reieşit o strategie clară, răspunsurile variind de la Regiunea nord-vest, la Transilvania sau chiar un areal mai extins. În anumite judeţe aflate la marginea arealului de interes a UT, absolvenţii de liceu au la dispoziţie mai multe opţiuni viabile în privinţa învăţământului tehnic superior. Preocuparea UT trebuie sa fie de a atrage un număr cât mai mare de studenţi, iar aceştia să fie dintre cei cu cele mai bune performanţe. În cadrul discuţiilor avute în licee a ieşit la suprafaţă lipsa de informaţii legate de UT în cadrul elevilor. Puţinele informaţii care există în legătură cu UT sunt cele obţinute prin intermediul site-ului web, dar deşi întâlnirile au avut loc în luna februarie, puţini elevi vizitaseră acest site. S-a observat lipsa unor metode de promovare folosind persoane din interiorul liceelor (profesori, elevi) care să deţină informaţii şi să distribuie materiale legate de UT. De asemenea nu există metode de identificare încă din clasele mai mici (a X-a, a XI-a) a elevilor cu rezultate excepţionale, şi de atragerea lor spre Universitatea Tehnică.

• Un alt punct slab identificat, este acela al lipsei unui campus în adevăratul sens al cuvântului care să cuprindă întreaga viaţa universitară: săli de curs, laboratoare, cămine studenţeşti, facilităţi de cercetare, biblioteci, cantină etc. Zona Observator, care se apropie cel mai tare de imaginea unui campus, nu incorporează toate aceste facilităţi şi suferă de anumite probleme de imagine, precum cea legată de salubrizare.

• Fiind o instituţie de dimensiuni mari Universitatea Tehnică, conţine un mare număr de structuri: facultăţi, catedre, departamente, centre, oficii, decanate, secretariate etc. Acest aspect reprezintă un cunoscut sindrom al birocraţiei care afectează mai ales marile instituţii de stat. Este evidentă lipsa colaborării între departamente, facultăţi, catedre care concurează pentru obţinerea unui mai mare număr de studenţi, a unor fonduri mai mari, a unei recunoaşteri academice mai puternice ş.a.m.d.

• Alte puncte slabe: lipsa unui sistem informatic integrat cu servicii pentru mediul intern şi studenţi; site-urile facultăţilor; lipsa unei oferte bazate pe centre de competenţă pentru mediul economic; biblioteca, cu sistem învechit de management al cărţilor şi împrumuturilor; percepţia despre profesia de inginer la nivelul societăţii; lipsa unui magazin de materiale promoţionale.

Oportunităţi Mediul economic în plină dezvoltare alături de perspectivele integrării în Uniunea Europeană, sunt elementele care determină principalele oportunităţi pentru Universitatea Tehnică. Numărul de locuri de muncă pentru ingineri, este încă în creştere, fapt ce va determina o creştere a cererii pentru învăţământul tehnic. Uniunea Europeană va însemna Fonduri Structurale ce vor veni spre Universitatea Tehnică şi creşterea arealului de interes. Ameninţări Creşterea numărului de studenţi în paralel cu creşterea cererii de ingineri pe piaţă, va aduce noi probleme pentru Universitatea Tehnică. Căminele vor deveni neîncăpătoare, şi gradul de satisfacere a cererii pentru locuri de cazare va scădea. Pe de altă parte această cerere care vine din partea pieţei va fi din ce în ce mai greu de acoperit din perspectivă cadrelor didactice, în condiţiile în care salariile cadrelor debutante sunt mult mai mici faţă de cele oferite de companii.

263

Page 268: capitolul ii introducere în context

În condiţiile enumerate mai sus, al unui mediu economic în plin avânt, şi al integrării europene, cu perspectivele atragerii în viitorul apropiat a unui mare număr de studenţi, dar şi a unor importante resurse financiare, Universitatea Tehnică are nevoie să-şi declare cât mai răspicat identitatea. Aceasta trebuie să însemne luarea unor angajamente faţă de un set de valori care trebuie apărate şi promovate. Valorile care au fost identificate în cadrul auditului ca fiind benefice brandului UT sunt: spiritul inovator, deschiderea spre nou, spre viitor, munca în echipă, profesionalismul.

264

Page 269: capitolul ii introducere în context

ANEXA 3

265

Page 270: capitolul ii introducere în context

266

Page 271: capitolul ii introducere în context

267

Page 272: capitolul ii introducere în context

268

Page 273: capitolul ii introducere în context

ACTIVITATEA OFICIULUI DE RELAŢII INTERNAŢIONALE ÎN PERIOADA 2004 – 2008

Obiectivele strategice, urmărite în perioada 2004-2008 în domeniul relaţiilor internaţionale şi integrării europene, au fost:

integrarea universităţii pe plan internaţional şi în aria europeană a educaţiei şi cercetării ştiintifice universitare;

extinderea programelor de mobilităţi internaţionale ale studenţilor, personalului academic şi adminstrativ din universitate;

perfecţionarea procesului didactico-educativ din universitate conform standardelor şi procedurilor prevăzute în sistemele de acreditare şi certificare pe plan internaţional.

Pentru realizarea obiectivelor stabilite s-a avut in vedere:

întocmirea unui program complex de activităţi prin care să se promoveze imaginea universităţii pe plan internaţional;

elaborarea unor materiale de prezentare a universităţii în diferite limbi de circulaţie internaţională;

dezvoltarea programelor de cooperare internaţională cu universităţi de prestigiu din lume, având drept scop extinderea programelor de mobilităţi pentru studenţi, cadre didactice precum şi dezvoltarea unor programe de cercetare comune;

perfecţionarea cadrului organizatoric prin promovarea programelor de cooperare internaţională, susţinerea desfăşurării acţiunilor prevăzute, asigurarea suportului logistic şi cel privind competenţele persoanelor implicate;

încurajarea introducerii, la nivelul facultăţilor, a unor discipline susţinute în limba engleză sau în altă limbă de circulaţie internaţională, pentru a îmbunătăţi nivelul de comunicare de specialitate pe plan internaţional al studenţilor şi absolvenţilor universităţii;

creşterea numărului de studenţi străini şi doctoranzi din cadrul UTC-N prin asigurarea unei ample popularizări a ofertei educaţionale, în paralel cu amplificarea eforturilor pentru creşterea credibilităţii studiilor şi a diplomelor emise.

Activităţi derulate în cadrul Oficiului de Relaţii Internaţionale (ORI) sunt organizate după cum urmează:

acţiuni pe linia de programe comunitare; acţiuni pe linia francofoniei; asociaţia AD ABSOLUTUM a absolvenţilor din UTC-N; acţiuni de promovare a imaginii UTC-N; alte acţiuni coordonate şi gestionate de către ORI..

Biroul pentru programe comunitare Biroul pentru Programe Comunitare (BPC) a fost înfiinţat în acord cu Ordinul MEC nr. 4284/07.06.2005, şi are drept misiune principală implementarea şi coordonarea operativă a programelor finanţate de către Comisia Europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale prin noua generaţie de programe comunitare: “The Integrated Lifelong Programme LLP 2007 - 2013”. Programele gestionate în prezent prin acest birou de sunt cele de tip Erasmus, Leonardo şi Europass. Pentru informarea operativă asupra acţiunilor şi activităţilor derulate, BPC beneficiază de o pagină proprie web cu baza de date, disponibilă în limba română şi engleză la adresa http://ori.utcluj.ro/bpc/index.php.

269

Page 274: capitolul ii introducere în context

Figura 1 Pagina Web a Biroului de Programe Comunitare

Această pagină de web cuprinde: informaţii despre programele comunitare Erasmus, Leonardo etc; situaţia la zi a acordurilor bilaterale Erasmus, aflate în baza de date; evidenţa beneficiarilor de mobilităţi studenţeşti de tip „outcoming” şi respectiv „incoming”; evidenţa beneficiarilor de mobilităţi cadre didactice de tip „outcoming” şi respectiv „incoming”; bilanţul anual al programului prin rapoartele financiare de mobilităţi studenţi şi cadre didactice; condiţiile de participare la mobilităţi, perioada de organizare a concursurilor, formulare de

înscriere, documente importante şi informaţii ECTS; informaţii utile pentru studenţii incoming, cazare, transport etc.

Cea mai mare parte a activităţii BPC este legată de implementarea şi derularea programului Erasmus. O preocupare constantă a fost creşterea numărului de parteneriate şi extinderea celor existente, astfel încât să se asigure accesul cât mai larg al studenţilor şi cadrelor didactice la acest tip de mobilităţi. De exemplu, numai în anul universitar 2007/08 numărul acordurilor de cooperare s-a extins cu 32 de noi acorduri, faţă de anul precedent, ceea ce reprezintă o creştere cu 37,6 % (figura 2).

0

25

50

75

100

125

150

Evolutia numarului de acorduriErasmus

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

Figura 2 Evoluţia numărului de acorduri Erasmus pe perioada de raportare

Pentru buna derulare a programului Erasmus, BPC a asigurat coordonarea, gestionarea, raportarea şi monitorizarea tuturor activităţilor conexe acestor mobilităţi. În tabelele 1 şi respectiv 2 sunt prezentate evoluţiile numărului de mobilităţi studenţeşti şi respectiv cele de cadre didactice pe perioada de raportare:

270

Page 275: capitolul ii introducere în context

Tabelul 1 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08

Nr. universităţi partenere 60 72 85 117 Nr. total studenţi outgoing 54 63 66 92

Nr. total luni studenţi outgoing 201 225 221 334 Nr. total studenţi incoming 9 13 20 31

Nr. total luni studenţi incoming 29 44 77 146

Tabelul 2 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08

Nr. total cadre didactice outgoing 14 24 25 32 Total zile de predare “outgoing” 127 163 160 166

Nr. total cadre didactice incoming 4 6 6 8 Total zile de predare “incoming” 20 32 32 40

Din analiza datelor de mai sus se constată faptul că în perioada 2004/08 numărul acordurilor cu universităţile partenere din ţările membru UE şi Turcia s-a dublat, numărul mobilităţilor studenţeştui de tip outcoming a crescut cu 70%, iar numărul studenţilor incoming a crescut de peste 3 ori. Tendinţă de creştere a numărului de studenţi veniţi din străinătate pentru a studia la UTC-N, un semestru sau un a academic este evidentă, şi este de aşteptat ca şi în următorii ani această tendinţă să se menţină. În desfăşurarea mobilităţilor de tip Erasmus s-au avut în vedere o serie de obiective cantitative şi calitative, după cum urmează:

creşterea numărului de studenţi beneficiari de mobilităţi, fără reducerea perioadelor individuale de mobilitate;

creşterea numărului de studenţi străini care studiază la UTC-N în cadrul programului; promovarea cooperării academice cu universităţi prestigioase din Europa şi recunoaşterea

reciprocă a studiilor şi creditelor transferabile; dezvoltarea şi compatibilizare curriculară în contextul reformei sistemului de învăţământ,

conform obiectivelor de la Bologna. Din punct de vedere financiar se constată o creştere a grantului total Erasmus alocat mobilităţilor studenţeşti, din anul 2006/07 în anul universitar 2007/08 cu 68 %(figura 2).

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

Evolutia grantului total Erasmus pentrustudenti

2004-20052005-2006

2006-2007

2007-2008

Figura 2 Evoluţia grantului total Erasmus pentru mobilităţi studenţeşti în EURO

Acest lucru se explică prin faptul că, în urma aplicaţiei depuse la Comisia Europeană, Departamentul de Educaţie şi Cultură, în cadrul noului program european LLP, s-a obţinut carta universitară extinsă valabilă pe perioda 2007-2013 (figura 3). Această nouă cartă universitară, asigură suplimentar faţă de cea anterioară posibilitatea organizării de mobilităţi studenţeşti de tip ”outgoing practical placements”, în baza acordurilor Erasmus încheiate cu universităţi şi/sau companii partenere din UE şi Turcia. În baza acestei noi carte s-a încheiat contractul financiar

271

Page 276: capitolul ii introducere în context

pentru programul sectorial Erasmus LLP, pentru anul universitar 2007/2008 dintre UTC-N şi ANPCDEFP în valoare totală de 186.612 EURO. Prin această nouă cartă universitară Erasmus extinsă s-a reuşit o creştere a fondurilor totale faţă de anul universitar precedent 2006/07 cu 60,8 %. Analizând rezultatele academice obţinute de către studenţi în mobilitate, rezultă o rată de promovabilitate de 99%. Majoritatea studenţilor UTC-N s-au clasat printre primii 30% din punct de vedere al rezultatelor obţinute la universităţile partenere. Acest fapt este apreciat de partenerii străini, care manifestă o mai mare deschidere faţă de studenţii din universitatea noastră.

Figura 3 Carta Universitară - Erasmus Extinsă valabilă pe perioada 2007-2013

În funcţie de spaţiul lingvistic în care se desfăşoară perioadele de studiu, se constată o pondere semnificativă a mobilităţilor în spaţiul francofon dar şi în ţări precum Germania, Italia, Spania, Belgia, parteneri tradiţionali ai universităţii noastre, încă din cooperările anterioare în cadrul unor programe de tip Tempus, Leonardo etc. (figura 4).

272

Page 277: capitolul ii introducere în context

0

5

10

15

20

25

Fra

nta

Ger

man

ia

Italia

Spa

nia

Por

tuga

lia

Bel

gia

Gre

cia

Finl

anda

Ola

nda

Ung

aria UK

Turc

ia

Dan

emar

ca

Aus

tria

Irla

nda

Elv

etia

2004-20052005-20062006-20072007-2008

urilor Erasmus pe ţări din UE şi Turcia

a temei “Programul Erasmus în contextul Programelor

– Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu

ra proiectului

identificării problemelor cu

nformare organizate de către ANPCDEFP, Bucureşti, mai 2006 şi

udents Mobility’s Service cluding QA Dimension”, acceptat spre finanţare în octombrie 2007.

data

ătoarele afilieri la asociaţii

est (membru);

vernamental Eugen Ionescu de burse doctorale şi post doctorale (calitate de

sunt prezentate în mod sintetic principalele acţiuni derulate pe linia

Figura 4 Repartiţia acord

Alte acţiuni coordonate de către BPC: prezentarea la Facultatea de Mecanică

Europene”, organizat în luna mai 2006; participarea la Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU),

respectiv participarea la acţiunile axei prioritare 2piaţa muncii organizat la Bucuresti, iunie 2007;

organizarea de întălniri anuale cu studenţii pentru informarea acestora asupErasmus, tipărirea de afişe pentru diseminarea informaţiilor legate de proiect, etc;

organizarea de întălniri cu studenţii Erasmus incoming în vederea care se confruntă pe perioda mobilităţii, aspecte organizatorice, etc;

participarea la întălnirile de irespectiv septembrie 2007;

întocmirea dosarului de aplicaţie pentru programul Erasmus/Mundus iniţiat de către Universitatea Pierre Mendes, Grenoble, Franţa, cu titlu “Facilitating StIn Acţiuni pe linia francofoniei

În vederea amplificării acţiunilor de cooperare cu spaţiul francofon şi a vizibilităţii şi implicării mai accentuate a UTC-N pe această direcţie, s-a întocmit şi depus dosarul pentru admiterea universităţii în ”Agence Universitaire de la Francophonie - AUF”. Dosarul a fost aprobat în sesiunea de la Paris din data de 17 decembrie 2006, UTC-N devenind membru asociat. Pe de 25 septembrie 2006 s-a lansat pe portalul AUF prezentarea UTC-N, http://www.auf.org/. Suplimentar faţă de această afiliere, în prezent UTC-N mai are urminternaţionale şi naţionale, pe linie francofonă:

CONFRECO, Conferinţa regională a rectorilor din Europa centrală şi de colegiul doctoral din Europa centrală şi de sud-est (membru fondator); programul gu

organizator). În continuarefrancofoniei:

crearea unei pagini web pe site-ul Oficiului de Relaţii Internaţionale la adresa http://ori.utcluj.ro/ special dedicat următoarelor programe francofone:”Projets de coopération

273

Page 278: capitolul ii introducere în context

scientifique interuniversitaire”, ”Colloque international”, ”Bourses de formation initiale”, ”Bourses de perfectionnement” şi ”Bourses de formation à la recherche”;

traducerea prezentării UTC-N în limba franceză în format Power Point, 120 de slide-uri (figura 5);

Figura 5 Prima imagine din prezentarea UTC-N în limba franceză

informarea operativă a comunităţii academice şi a studenţilor despre acţiunile pe linie francofonă, respectiv: proiecte internaţionale, cursuri internaţionale, colocvii, conferinţe, oferte de burse, cursuri, şcoli de vară, etc. Ca şi rezultat direct al acestei acţiuni de promovare

ere: ENST Bretagne (Brest), ENSEIRB (Bordeaux),

ESPRA)”. Director de curs :

tion a l’innovation technologique ”. S-a

şoara, Universitatea Politehnica din Bucureşti

ont-Ferrand, Grands Atelieres de l’Isle D’Abeau şi

au fost depuse şi acceptate spre finanţare mai multe proiecte de cercetare bilaterale de tip “Brancuşi”.

organizarea unui curs în limba franceză pentru ciclu de studii Master, cu titlul ”Master recherche en traitement du signal et des images”, curs aflat în derulare la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. Director de curs: prof. dr. ing. Monica Borda. Universităţi partenENSIETA (Brest), ENSEA Cergy Pointoise, INT Evry şi Universitatea Politehnică din Timişoara (membru AUF) ;

organizarea unui curs postuniversitar de specializare cu titlul ”Formation Europeene de specialisation en restauration du patrimoine architectural (Fprof. arh. dr. Adriana Matei. Parteneri: ISA St. Luc de Wallonie Liege Belgia, Ecole Nationale Superieure d’architecture de Paris Belleville, Franţa;

”Cooperation franco-roumaine pour une formaderulat pe două module: iulie 2005 şi februarie, martie 2006 în cooperare cu Universitatea de Tehnologie din Compiegne şi Ambasada Franţei;

coordonarea unui curs transversal finanţat de către Ambasada Franţei din România cu titlul: ”Création d’une entreprise Innovante” în parteneriat cu Universitatea de Tehnologie din Compiègne, Universitatea Politehnica din Timişi Universitatea Transilvania din Braşov. Proiectul a fost distins cu premiul special al competiţiei organizate la Compiegne (Franţa);

coordonarea proiectul ”Peccuod” finanţat de către Ambasada Franţei în Romania, cu titlul: “Managementul Inovatiei” în parteneriat cu Universitatea de Tehnologie din Compiegne, Ecole Superieure d’architecture ClermUniversitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatea Politehnica din Timişoara şi Universitatea Transilvania din Braşov;

274

Page 279: capitolul ii introducere în context

louse, INSA Rouen, INSA Rennes, Universite Joseph Fourier Grenoble,

este organizator de curs; e membru fondator şi

e, modernite, mobilite”, 20 martie 2006;

o competiţia studenţească, “Graine d’entrepreneur”, Compiegne iulie 2007, la care

participanţii noştri au fost recompensaţi cu diverse premii (figura 6);

Universite Paul Sabatier, Toulouse, Ecole Polytechnique Federale de Lausane şi VUB Bruxelles;

organizarea de schimburi de studenţi şi respectiv de personal academic prin următoarelor programe: o ciclul de burse guvernamentale post-doctorale în cadrul programului Eugen Ionescu în

care UTC-N o colegiul doctoral din Europa de sud-est în care UTC-N est

organizator. participarea la manifestări academice şi/sau ştiinţifice internaţionale:

o forumul “Universite et francophonie”, 2006; o conferinţa “La francophonie: liberto simpozionul “Evaluarea şi acreditarea studiilor de inginerie în context european”,

Bucureşti, 26-27 noiembrie 2007; o seminarul “Aplicarea procesului Bologna şi punerea în operă a sistemului LMD în

Europa centrală şi de sud-est”, Chişinău 28 februarie – 1 martie 2008;

Figura 6 Imagini de la festivitatea de premiere a studenţilor

us External Cooperation Window for Kyrgyzstan Tajikistan, Uzbekistan,

o Erasmus Mundus External Cooperation Window for South Mediterranean and Eastern Europe and Russia - EMECW”.

ltivarea şi dezvoltarea legăturilor fective şi profesionale între UTC-N şi absolvenţii ei, în vederea creşterii eficienţei activităţilor

universităţii, cât şi crearea unor legături profesionale şi sociale.

Întocmirea dosarelor de aplicaţie pentru proiectele din programul Erasmus/Mundus iniţiate de Universitatea Pierre Mendes, Grenoble: o Erasmus Mund

Turkmenistan-EURHECA Consortium (Erasmus Higher Education Linking Europe and Central Asia);

Asociaţia AD ABSOLUTUM a absolvenţilor din UTC-N

Asociaţia s-a constituit ca şi persoană juridică română independentă, ne-guvernamentală, nonprofit, apolitică, neetnică şi neconfesională şi şi-a propus cua

275

Page 280: capitolul ii introducere în context

Figura 7 Pagina Web a asociaţiei AD ADSOLUTUM

Acţiunile asociaţiei s-au concretizat prin: realizarea paginii web accesibilă la: http://ori.utcluj.ro/adabsolutum;

realizarea unei baze de date care cuprinde toţi absolvenţii UTC-N începând din anul 1964 şi până în prezent (aproximativ 36.000 absolvenţi) cu diverse posibilităţi de căutare şi sortare: după nume, facultate, promoţie, specialitate etc. (figura 8);

Figura 8 Baza de date a asociaţiei AD ADSOLUTUM

promovarea asociaţiei prin: o realizarea unui formular de înscriere în asociaţie, accesibil on-line; o realizarea şi distribuirea la serviciul de eliberare acte de studiu din UTC-N a unui

formular de înscriere în asociaţie; o conceperea, realizarea, editarea şi distribuirea unui pliant al asociaţiei în rândul

absolvenţilor (figura 9);

276

Page 281: capitolul ii introducere în context

Figura 9 Pliantul asociaţiei AD ABSOLUTUM

o realizarea şi distribuirea legitimaţiilor pentru membrii fondatori; o realizarea şi editarea unui afiş de promovare a asociaţiei.

Figura 10 Afişul de promovare a asociaţiei AD ABSOLUTUM

După finalizarea bazei de date s-a lansat competiţia pentru acordarea unor premii pentru "Cea mai bună lucrare ştiinţifică" unor studenţi merituoşi care s-au înscris pe site-ul AD ABSOLUTUM. Astfel, următorii studenţi au fost premiaţi pentru rezultate deosebite obţinute la manifestări ştiinţifice studenţeşti internaţionale (500 RON pentru fiecare lucrare) şi naţionale (300 RON pentru fiecare lucrare), după cum urmează (tabelul 3):

277

Page 282: capitolul ii introducere în context

Tabelul 3

Nr. Nume şi prenume Manifestare ştiinţifică Suma (RON) 1 Simion Mihaela CERC’07 150 2 Berbecar Florina CERC’07 150 3 Czumbil Levente studING si SSCS* 300 4 Pop Adrian Cornel studING 150 5 Claudia Hebedean SSCS* 150 6 Popa Ioan Marius SSCS* 300 7 Somesan Cosmin SSCS* 150 8 Boer Szilard SSCS* 150 9 Serban Dana Ecoinvest’07** 150

10 Toma Alexandra Ecoinvest‘07 150 11 Orban Gyorgy Concurs internaţional de arhitectura 500 12 Cenusa Amalia Creation d/enterprise innovante 125 13 Souca Emanuela Creation d/enterprise innovante 125 14 Sarb Roxana Creation d/enterprise innovante 125 15 Suteu Monica Creation d/enterprise innovante 125

Nota: * SSCS - Sesiunea Ştiinţifică a Cercurilor Studenţeşti; ** Ecoinvest - Salonul Internaţional al Invenţiilor.

Au fost întreprinse diverse acţiuni pentru mărirea capitalului social prin atragerea de fonduri extra-bugetare, realizată în principal prin direcţionarea a 2% din impozitul pe venit. În acest fel, un număr de 54 de persoane angajate în UTC-N au direcţionat aceste sume la fondurile asociaţiei. Alte acţiuni în curs de realizare:

demararea procedurilor de acordare a unor burse de studiu în ţară şi străinătate, din fondurile asociaţiei, acordate unor studenţi din UTC-N cu rezultate deosebite;

demararea procedurilor de acordare a unor ajutoare sociale din fondurile asociaţiei, pentru studenţi din UTC-N cu probleme deosebite;

intensificarea acţiunilor de atragere de fonduri prin sponsorizări de la companii şi/sau persoane fizice;

întocmirea şi depunerea bilanţului contabil de activitate. Acţiuni de promovare a universităţii

În scopul promovării imaginii universităţii, Oficiului de Relatii Internaţionale a creat o pagina web proprie, disponibilă în limba română şi engleză la adresa www.ori.utcluj.ro, care cuprinde:

situaţia la zi a proiectelor internaţionale de cooperare educaţionale şi/sau de cercetare; situaţia la zi a acordurilor bilaterale de cooperare inter-universitare şi companii naţionale şi/sau internaţionale;

278

Page 283: capitolul ii introducere în context

Figura 11 Pagina Web a oficiului de relaţii internaţionale

oportunităţi de cooperare internaţională educaţionale şi/sau de cercetare; conferinţe naţionale şi internaţionale organizate de ctre UTC-N, alte manifestări ştiinţifice;

Figura 12 Broşura de prezentare a UTC-N în limba engleză

informaţii privind procedura de admitere a studenţilor străini EU şi non-EU (oferta educaţională în limbi străine, informaţii privind obţinerea scrisorii de aceptare la studii de la Ministerul Educaţiei, Cercetăriii şi Tineretului, taxele aferente studiilor, obţinerea permisului de şedere, obţinerea cazării în căminele studenţeşti etc.)

informaţii privind obţinerea confirmării actelor de studii pentru absolvenţii UTC-N care aplică în străinătate la companii/instituţii de echivalare a studiilor.

Tot în scopul promovării imaginii UTC-N, au fost create: o broşură de prezentare a ofertei educaţionale şi de cercetare a universităţii, elaborată în

limba engleză de 50 pagini (figura 12) şi respectiv un CD cu informaţii complemetare;Sunt în curs publicare 2 broşuri de aproximativ 25 de pagini fiecare, special concepute pentru companii şi respectiv pentru studenţii străini şi/sau instituţii de învăţământ superior, cu

279

Page 284: capitolul ii introducere în context

informaţii referitoare la oferta educaţională, centre şi direcţii de cercetare, organizaţiile studenteşti din UTC-N etc. (figura 13);

Figura 13 Imagine din noua broşură a UTC-N

Pentru vizitele partenerilor industriali, a instituţiilor de învăţământ superior şi alte organisme din străinătate, s-a elaborat o prezentare a UTC-N în format Power Point (120 slide-uri) disponibilă în limba română, engleză, franceză şi italiană, fiind personalizată pentru fiecare întălnire în parte.

Tabelul 4

An universitar

Nr. acorduri cu institutii de invatamant

Nr. acorduri de doctorat in cotutela

Nr. acorduri cu companii

internaţionale Alte tipuri

2004/05 4 - 1 - 2005/06 16 - 2 - 2006/07 9 2 5 3 2007/08 9 1 2 -

În tabelul nr. 4 este prezentată evoluţia numărului de acordurilor bilaterale semnate în perioda 2004–2008, între UTC-N şi diferite instituţii de învăţământ superior, companii şi/sau alte organisme din străinătate. În total au fost semnate un numar de 38 acorduri de cooperare bilaterale cu instituţii de învăţământ din străinătate, 3 acorduri de doctorat în cotutelă, 11 acorduri de cooperare cu companii internaţionale şi respectiv alte 3 acorduri, după cum urmează: În continuare este prezentată lista acordurilor nou angajate sau reînnoite în perioada 2004/2008.

Acorduri de cooperare cu instituţii de învăţământ superior Universitatea din Gent (Belgia); Universitatea din Cincinnati (SUA); Universitatea VUB Brussels (Belgia); Universitatea “Joseph Fourier “, Grenoble, (Franţa); Internaţional Safety Road Academy - IRSA (Olanda); Universitatea din Miskolc (Ungaria); Universitatea din Otawa (Canada); Universitatea din Parma (Italia); Universitatea Tehnică a Moldovei (Republica Moldova); Universitatea din Singapore (Singapore); Universitatea de Tehnologie din Belfort Montbeliard (Franţa) ; Universitatea din Dokuz-Eylul (Turcia); Fachhochschule Deggendorf (Germania);

280

Page 285: capitolul ii introducere în context

Universitatea din Ajou, (Coreea de Sud); Universitatea de Ştiinţe Aplicate, Politehnica HAMK (Finlanda) ; Universitatea “Henri Poincare” din Nancy (Franţa); Universitatea de Stat URAL (Federaţia Rusa);’ Universitatea din Windesheim (Olanda); Universitatea “Friedrich-Alexander” din Erlangen (Germania). Universitatea din Catania (Italia); Universitatea din Lisabona (Portugalia); Şcoala Naţională de Telecomunicaţii din Bretagnia (Franţa); Universitatea din Sheffield (Marea Britanie); Universitatea din Bordeaux, ENSEIRB (Franţa); Universitatea de Medicină din Viena (Austria); Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate INSA, Lyon (Franţa); Colegiul Mahatma Gandhi (India); Universitatea din Jammu (India); Colegiul din Yeungjin (Coreea de Sud); Universitatea din Debrecen (Ungaria); Universitatea “Ben-Gurion” din Negev Beer-Sheeva (Israel); Universitatea din Angers (Franţa); Universitatea din Artois (Franţa); Compania Eseo (Franţa). Ecole Superieure d’Ingenieurs de l’Ouest (Franţa) (Franţa). Universitatea din Cracovia (Polonia); Universitatea Nationala din Galway (Irlanda); Universitate din Bialystok (Polonia).

Convenţii de doctorat în cotutelă Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate (INSA) Rouen (Franţa); Universitatea de Tehnologie din Belfort Montbeliard (Franţa); Universitatea Politehnică din Madrid (Spania).

Acorduri bilaterale de cooperare cu companii/agenţii internaţionale

Compania Tetraco Internaţional (Olanda); Compania “Continental Automotive Products S.R.L”, Sibiu, (Romania); Agentia de Cooperare Internaţionale Correana, KOICA (Coreea de Sud); Siemens Program& System Engineering SRL, Brasov, (Romania); Compania Diehl Stiftung (Germania); Compania Fujitsu Microelectronics Europe GmbH (Germania); Compania Emerson Electric Co. (SUA); Compania Maccon GmbH, (Germania).

Între anii 2004-2008 au avut loc peste 100 de întălniri de promovare a UTC-N cu diverşi parteneri industriali, instituţii de învăţământ superior precum şi alte organisme din străinătate: \

◊ Instituţii de învăţământ superior (selecţie): Universitatea din Singapore, Singapore (decembrie 2004); Universitatea Windesheim, Olanda (mai 2005); Universiatea din Odense, Danemarca (mai 2005); Universitatea din Alto-Douro, Portugalia (iunie 2005); Universitatea UIB Palma, Spania (iunie 2005); Universitatea de Tehnologie din Compiegne, Franţa (iulie 2005); Universitatea de Ştiinţe Aplicate Hamk, Finlanda, (octombrie 2005); Universitatea Tehnică Naţională din Atena, Grecia (martie 2007); Institutul Naţional de Mecanică Avansată, Franţa (aprilie 2007); Universitatea "City" Londra, Marea Britanie (martie 2007);

281

Page 286: capitolul ii introducere în context

Universitatea Chalmers Gotheborg, Suedia (iunie 2007); Şcoala Superioară de Arhitectură Clermont-Ferrand, Franţa (2007).

◊ Companii internaţionale (selecţie): Emerson Co, organizat cu sprijinul Ambasadei SUA din Romania si a Consulatului din Cluj-Napoca (martie 2005); Continental Automotive System, Nurnberg, Germania (aprilie 2005) National Instruments, Austin, SUA (iunie 2005); Ringwald Mikroelektronik GmbH, Germania (iunie 2005); Recognos Ro & Mobilygen, USA (iunie 2005); Emerson Co., USA (iulie 2005); Walin Treleborg Automotive Europe, Suedia (iulie 2005); Renault, Franţa (septembrie 2005); UNIQA Software-Service GmbH, Austria (noiembrie 2005); Manufactura Moderna de Metales S.A, Spania (decembrie 2005); Eckerle Gruppe, Germania (februarie 2006); Autoliv, Franţa (februarie 2006); Emerson Co. USA (februarie, martie, aprile, iulie, septembrie 2006); OMGA, Italia (martie 2006); CIP GmbH, Germania (martie 2006); IMC Information & Multimedia AG, Germania (martie 2006); Michelin, Franţa (martie 2006); Siemens VDO, Germania (aprilie 2006); Tenaris, Argentina (septembrie 2006); IBM Co. USA, (mai 2006); Lutron Co, USA (iunie 2006); Snamrogetti, Italia (octombrie 2006); Xolan Enterprises, Inc., USA (iulie 2007); Kromberg & Schubert” din Germania (aprilie 2007); Quebecor Media Incorporation, Canada (aprilie 2007); Emerson Co. USA (ianuarie, februarie, aprilie si septembrie 2007) Management Consulting Ericsson Co, Suedia (martie 2007) IBM Co., SUA ( martie 2007); Nokia Co., Finlanda (iunie 2007); HP Company, SUA (august 2007); National Instruments Co., SUA (august 2007) ESEO Groupe, Franţa (septembrie 2007) Aluminium Technologie, Germania (octombrie 2007)

◊ alte organisme internaţionale (selecţie): delegaţia de parlamentari din landul Hessen, Germania (aprilie 2005) delegaţia Centrului Cultural Italian (septembrie 2005); delegaţia de investitori din Coreea de Sud (octombrie 2005); delegaţia Ambasadei USA în România (martie 2006); ambasadorul Regatului Olandei în România (mai 2006); reprezentanţii agenţiei Coreene KADO (iulie 2006); întalnire cu reprezentantul Comisiei Europene, Dr. Sven Schade, (octombrie 2006); ambasadorul Coreei de Sud în România (noiembrie 2006); delegaţia secţiei culturale de la Ambasada Franţei în România, (decembrie 2006); ataşatul cultural Ambasada Franţei în România (noiembrie 2006, februarie 2007); ambasadorul Marii Britanii în România (octombrie 2007).

282

Page 287: capitolul ii introducere în context

Studenţi străini În perioada de raportare a fost elaborată metodologia privind admiterea, înmatricularea şi transferul studenţilor străini în UTC-N, începand cu anul universitar 2007/2008, conform noilor norme europene, având la bază actele normative elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe.

Figura 15 Evoluţia numărului de studenţi din Republica Moldova

Figura 16 Evoluţia numărului de studenţi din ţări non-EU

Este prezentată în continuare evoluţia numărului de studenţi din Republica Moldova care studiază la UTC-N (figura 15). Se constată faptul că, din anul 2004 şi până în prezent numărul acestora s-a dublat ajungând astăzi la 65 de studenţi înmatriculaţi.Daca ne referim la studenţii non-EU înmatriculaţi la UTC-N, în prezent avem doar 11 studenţi repartizaţi la diferite facultăţi, majoritatea fiind cu taxa ( 9 pe cont propriu valutar sau nevalutar). În figura de mai jos este prezentată repartiţia pe ţări a acestora.

283

Page 288: capitolul ii introducere în context

Situaţia proiectelor internaţionale

(a) Pagina principală cu proiecte (b) Pagina cu detalii despre fiecare proiect Figura 17 Baza de date de pe pagina de web ORI cu proiectele de cercetare

Proiectele internaţionale de cooperare (educaţionale şi de cercetare) aflate în curs de derulare sunt disponibile în baza de date a ORI accesibilă la adresa www.ori.utcluj.ro Informaţia este structurata pe tipuri de acţiuni, faze de execuţie, participanţi, activităţi, perioade de derulare şi este accesibilă în limba română şi engleză (figura 17). Proiecte care au fost comunicate ORI şi se afla în această bază de date, sunt după cum urmează:

a) Proiecte de cercetare: 1 proiect BECO (Franţa), 4 proiecte FP6, 4 proiecte Humboldt (Germania), 5 proiecte bilaterale cu Belgia, Ungaria si Italia, 4 proiecte Brâncuşi (Franţa), 2 proiecte NATO, 1 proiect Zesium GMBH, (Germania), 1 proiect SCOPES, Swiss National Foundation, (Elveţia), 1 proiect Blatand GMBH, (Germania), 1 proiect Diehl AKO AKG Stiftung (Germania);

b) Proiecte de educaţionale: 5 proiecte Leonardo da Vinci, 3 proiecte sponsorizare “Digilent Design Contest”, 4 proiecte EU Education and Training, 1 proiect DAAD, 2 proiecte EUCEET, 2 proiecte AUF, 1 proiect Erasmus Mundus cu Elveţia

O componentă aparte a proiectelor de cooperare o reprezintă proiectele CEEPUS, la care UTC-N participă cu rezultate excelente de foarte mulţi ani. Dintre aceste proiecte amintim câteva în care UTC-N este instituţie coordonatoare sau parteneră:

CII-RO-0041-01-0506,Teaching "State-of-the-Art" Product Development Processes; CII-RO-0058-01-0506, The Implementation of European Credit Transfer System into the

Short Time Higher Education within Bologna Process at Technical Univesity of Cluj-Napoca;

CII-RO-0016-01-0506, Psychosomatic Medicine: a multidisciplinary approach to improve the managing skills of healthcare providers;

CII-RO-0013-01-0506, Teaching and Research of Environment-oriented Technologies in Manufacturing;

CII-RO-0016-02-0607, Psychosomatic Medicine: a multidisciplinary approach to improve the managing skills of healthcare providers;

CII-RO-0058-02-0607, The Implementation of European Credit Transfer System into the Short Time Higher Education within Bologna Process at Technical Univesity of Cluj-Napoca;

CII-RO-0013-03-0708, Teaching and Research of Environment-oriented Technologies in Manufacturing;

CII-RO-0058-03-0708 , The Implementation of European Credit Transfer System into the Short Time Higher.

284

Page 289: capitolul ii introducere în context

Alte activităţi derulate în cadrul Oficiului de Relaţii Internaţionale întocmirea documentaţiei şi a corespondenţei privind eliberarea actelor de studii şi a

confirmărilor de diplome pentru echivalarea studiilor absolvenţilor UTC-N plecaţi în străinătate; în acest sens precizăm că în perioada 09.03.2006 - 13.02.2008 s-au eliberat un număr de 67 de confirmări de acte de studii (în limba engleză) la cererea absolvenţilor sau direct la cererea diverselor universităţi şi/sau companii, firme angajatoare, încasându-se din taxele plătite suma de 1,259.50 RON şi 6,246.26 USD;

informarea privind programele de studii la UTC-N, persoanelor care ne apelează din străinătate;

acordarea de asistenţă studenţilor din UTC-N care au aplicat pentru diverse burse prin programe internaţionale, ca de exemplu: stagii de practica DERI (Irlanda), programul Vulcanus EU, Japonia, burse oferită de colegiul “Yeungin” din Coreea de Sud, prin proiectul “English Village” etc;

acordarea de asistenţă altor servicii din UTC-N în redactarea corespondenţei cu partenerii din străinătate;

Contactarea companiilor care promovează pe internet instituţii de învăţământ superior, şi actualizarea informaţiilor despre UTC-N disponibile pe paginile web ale acestora.

285

Page 290: capitolul ii introducere în context

286

Page 291: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL V

EVOLUŢIA UNOR INDICATORI PRIVIND RESURSELE

UMANE ŞI SALARIILE

Evoluţia cheltuielilor privind salariile, în perioada 2004-2007

În perioada 2004-2007, cheltuielile cu salariile personalului au crescut; cauzele principale ale acestei evoluţii au fost:

- indexările şi creşterile salariale acordate personalului din învăţământ, - creşterea numărului de angajaţi, - suplimentele salariale acordate din venituri proprii de către Conducerea U.T.C-N. Modul în care aceste cheltuieli au evoluat, este surprins în diagramele D1 şi D2. Se observă creşterea ponderii plăţii cu ora în totalul cheltuielilor salariale angajate de

facultăţi. Aceasta are următoarele cauze: - creşterea numărului de studenţi şi în consecinţă a numărului de grupe de curs şi seminar;

aceasta a dus la creşterea numărului de posturi didactice legal constituite, - ocuparea cu personal didactic titular a posturilor didactice constituite suplimentar, s-a

realizat într-o proporţie mai scăzută decât ritmul în care a crescut numărul posturilor didactice. Posturile didactice rămase vacante, au fost suplinite prin plata cu ora.

Modul în care a evoluat ponderea plăţii cu ora în totalul cheltuielilor salariale angajate de facultăţi, este surprins în diagrama D3.

Evoluţia cheltuielilor privind salariile, în perioada 2004-2007

CHELTUIELI SALARIALE

STRUCTURA 2003 2004 2005 2006 2007

ARHITECTURĂ 506.197 705.640 1.056.849 1.196.231 1.553.173

AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

2.348.169 3.459.166 4.654.886 5.274.245 6.341.091

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII 2.631.292 3.972.331 5.412.592 6.381.156 7.564.819

CONSTRUCŢII DE MAŞINI 2.608.136 4.280.003 5.647.273 6.529.214 7.620.803

ELECTRONICĂ, TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

1.504.199 2.201.530 3.034.348 3.406.365 4.147.200

INGINERIE ELECTRICĂ 1.662.780 2.719.463 3.706.347 4.149.163 4.691.493

MECANICĂ 1.376.155 2.120.203 2.894.952 3.284.556 3.957.415

SIM 1.787.176 2.635.196 3.339.085 3.608.432 4.163.509

287

Page 292: capitolul ii introducere în context

DEPARTAMENTUL DE PREGATIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

325.583 483.400 605.320 773.073 889.661

SECRETARIAT COLEGIU 38.067 62.014 56.516 50.771 33.932

ADMINISTRATIV 2.791.793 3.406.328 4.514.810 5.572.828 7.430.034

TOTAL UNIVERSITATE 17.579.547 26.045.274 34.922.978 40.226.034 48.393.130

288

Page 293: capitolul ii introducere în context

289 289

Page 294: capitolul ii introducere în context

290 290

Page 295: capitolul ii introducere în context

291 291

Page 296: capitolul ii introducere în context

Evoluţia raporturilor dintre numărul de studenţi şi numărul posturilor didactice, în perioada 2004-2007

În perioada 2004-2007, raportul dintre numărul de studenţi şi numărul posturilor didactice a avut tendinţe diferite de evoluţie, de la o facultate la alta.

Creşterea numărului de studenţi care revine unui post didactic poate avea următoarele cauze:

- constituirea grupelor de curs şi de seminar dintr-un număr mai mare de studenţi, cu respectarea normelor legale,

- constituirea posturilor didactice vacante cu încărcare maximă (15 ore/săpt).

Scăderea numărului de studenţi care revine unui post didactic se datorează constituirii grupelor de curs şi de seminar dintr-un număr mai mic de studenţi, cu respectarea normelor legale.

Numărul de studenţi din care se constituie formaţiile de studiu, este determinat de specificul fiecărei discipline. Totuşi, în măsura în care numărul de studenţi raportat la numărul de posturi didactice se situează sub media pe Universitate, evoluţia respectivă nu este una pozitivă.

Modul în care aceşti indicatori au evoluat, este surprins în diagramele D4, D5, D6 şi D7.

292

Page 297: capitolul ii introducere în context

293 293

Page 298: capitolul ii introducere în context

294

Page 299: capitolul ii introducere în context

295 295

Page 300: capitolul ii introducere în context

296

Page 301: capitolul ii introducere în context

297 297

Page 302: capitolul ii introducere în context

298 298

Page 303: capitolul ii introducere în context

299 299

Page 304: capitolul ii introducere în context

300

Page 305: capitolul ii introducere în context

301 301

Page 306: capitolul ii introducere în context

302

Page 307: capitolul ii introducere în context

303

Page 308: capitolul ii introducere în context

304 304

Page 309: capitolul ii introducere în context

305 305

Page 310: capitolul ii introducere în context

306

Page 311: capitolul ii introducere în context

307 307

Page 312: capitolul ii introducere în context

Dinamica lucrărilor de reabilitări, consolidări, extinderi de spaţii, investiţii în obiective noi în perioada 2004-2007

cu perspective în 2008

În cadrul sectorului Resurse Umane şi materiale în perioada 2004-2008 s-au înregistrat

realizări deosebite la toate capitolele de cheltuieli bugetare care s-au concretizat în creşterea suprafeţelor spaţiilor de învăţământ, a capacităţii de cazare şi a spaţiilor administrative. În cele ce urmează vom analiza obiectivele care au fost supuse modernizării prin reabilitare, consolidare, extindere precum şi investiţiile făcute pentru construirea de obiective noi. Se vor analiza de asemenea lucrările executate pentru reîntegrarea spaţiilor neutilizate sau utilizate precar ca spaţii de învăţământ.

Cap I Reabilitări, reparaţii capitale şi consolidări

Dacă în anul 2004 nu s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru nici unul din capitolele cheltuielilor de capital, iar în 2005 s-au alocat doar 200 mii lei, în anii 2006 şi 2007 s-au alocat fonduri la toate capitolele astfel: la investiţii, la consolidări imobile, la reabilitări cămine şi cantine, la reabilitări spaţii de învăţământ, la reparaţii capitale şi la subvenţii cămine şi cantine. Suma totală alocată în anul 2006 este de 22.575 mii lei, iar în anul 2007 este de 54.596 mii lei. În anul 2007 s-a alocat suma de 11.950 mii lei pentru achiziţii imobile Cu toate ca în anul 2004 nu au fost alocate fonduri pentru reparaţii capitale, consolidări sau reabilitări, s-au executat lucrări de reabilitare la coloanele 16-17, 18-19, 20-21şi 22-23 din căminul 1F Mărăşti, lucrare care s-a executat cu forţe proprii ale Universităţii Tehnice şi a constat în recompartimentarea băilor astfel încât fiecare cameră să fie dotată cu o baie proprie. Pentru aceasta s-au executat lucrări de instalaţii sanitare, recompartimentarea băilor, finisaje pardoseli şi tâmplărie din aluminiu cu geam termopan. S-au executat de asemenea reabilitări la instalaţii termice şi hidranţi interiori la căminele 1F şi 2B. În cadrul lucrărilor de reparaţii capitale s-a executat consolidarea versantului nordic la facultatea de Mecanică şi amenajarea unui amfiteatru exterior cu 300 locuri. S-au executat de asemenea lucrări de montaj a centralelor termice din imobilele situate în str G. Bariţiu nr. 25 şi C. Daicoviciu nr. 15. Tot în anul 2004 s-au întocmit documentaţii pentru centrala termică de la Atelierul Şcoală str. Dorobanţi nr. 71-73 şi pentru reconversia centralei termice din Complexul Observator în spaţii de învăţământ pentru Facultatea de Arhitectură. În Anul 2005 alocaţiile bugetare s-au făcut pentru reabilitări şi consolidări şi s-au executat lucrări de montare a instalaţiilor de date-voce la Facultatea de Mecanică, montarea centralelor termice la Facultatea de Mecanică, C. Daicoviciu nr. 15 şi Mărişel. Sau făcut lucrări de construcţii pentru amenajarea amfiteatrele P01 şi P02 în str. G. Bariţiu 28, reparaţii la învelitoare str. G. Bariţiu nr. 26, mansarda la imobilul din str. G. Bariţiu nr. 25 cu spaţii de învăţământ pentru catedra de limbi străine. Pentru facultatea de electrotehnică s-a amenajat amfiteatrul F cu mobilier nou, finisaje şi tâmplărie. De asemenea în anul 2005 s-au derulat lucrările de cablare structurată pentru date-voce în clădirile din str. G. Bariţiu nr. 26-28. Tot pentru modernizarea spaţiilor Universităţii Tehnice s-a executat pavarea curţii imobilului G. Bariţiu nr. 28. Tot în anul 2005 s-au întocmit documentaţii pentru reconversia centralei termice Observator în spaţii pentru facultatea de arhitectură, extindere corp administrativ C. Daicoviciu nr. 15, RK şi extindere Fcultatea de Instalaţii, supraetajare corp secundar Bazin Olimpic, mansardare clădiri I şi III Bariţiu 26-28, clădiri noi pe amplasamentul multiplicării şi pe amplasamentul şoproanelor din str. G. Baritiu nr. 26-28.

308

Page 313: capitolul ii introducere în context

În anul 2006 s-au demarat lucrările de consolidare a clădirii centralei termice din str. René Descartes pentru a fi transformată şi recompartimentată pentru ateliere de proiectare aferente facultăţii de arhitectură. De asemenea în anul 2006 s-au derulat lucrările de reabilitare termică a căminelor din Complexul Observator prin panopliere cu termosistem cu tencuială structurată şi schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. S-au reabilitat de asemenea prin panopliere cu termosistem cu tencuială structurată şi schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan spaţiile de învăţământ adăpostite în Casa Radio, decanatul Fcultăţii de Arhitectură, clădirea principală a Facultăţii de Electronică din str. Observator nr. 2 şi laboratoarele anexă, clădirea CFDP şi hala aferentă, precum şi corpul M al Facultăţii de Mecanică. În acelaşi timp s-a finalizat reabilitarea termică a corpului C din complexul didactic şi de agrement Mărişel unde s-a amenajat sala de mese şi s-a refăcut învelitoarea. Tot în anul 2006 s-au întocmit documentaţiile de execuţie şi s-au demarat lucrările de consolidare şi reabilitare în vederea mansardării a Căminului 5 din Complexul Observator, corp secundar al Bazinului Olimpic, Facultatea de Instalaţii, refacerea placajului Bazinului Olimpic interior şi refacerea hidroizolaţiei pe terasa Bazinului Olimpic corp principal. Pentru a se îmbunătăţi aspectul ambiental şi a se proteja incintele aparţinând Universităţii Tehnice s-au executat lucrări de împrejmuire a Complexului Observator şi a Facultăţii de Mecanică, pavaje la CFDP, Complex Observator, Electro Observator 2, Cămine Mărăşti şi Facultatea de Mecanică. La eşaloanele externe de la Bistriţa şi Zalău s-au executat lucrări de reabilitare a imobilelor prin finisaje interioare, recompartimentări, amenajare amfiteatre şi săli de curs atât la imobilul din str. E. Teodoroiu şi Albert Berger din Municipiul Bistriţa cât şi la imobilul din str. Salcâmilor nr. 1 din Municipiul Zalău. S-au întocmit documentaţii pentru execuţia lucrărilor de reparaţii capitale la Facultatea de Instalaţii, consolidare corp secundar Bazin Olimpic în vederea mansardării, consolidare şi reabilitare Căminul V Complex Observator, extindere corp administrativ C. Daicoviciu nr. 15 proiect şi lucrări de hidroizolare a Bazinului Olimpic, proiecte pentru suplimentarea spaţiilor de învăţământ pentru corpul E de la Facultatea de Mecanică prin interetajare, proiect şi audit energetic pentru reabilitare termică a clădirii V Turn str. C. Daicoviciu nr. 15 şi reabilitarea şi consolidarea Corpului C str. Dorobanţilor nr. 71 în vederea mansardării. În anul 2007 s-au executat lucrări de reabilitare termică la căminele 1F şi 2B din complexul Mărăşti, reabilitarea reţelelor exterioare din complexul Mărăşti şi Observator, reabilitarea spaţiilor frigorifice de la cantina Mărăşti şi s-au continuat lucrările de reabilitare a căminului V din Complexul Observator panopliere cu termosistem cu tencuială structurată şi schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan precum şi recompartimentarea nivelurilor inferioare astfel încât fiecare cameră să fie dotată cu baie proprie. Spaţiile de învăţamânt au fost de asemenea supuse unui proces de reabilitare. Astfel s-au finalizat lucrările de reabilitare termică a clădirii Decanatului Facultăţii de Arhitectură, a corpului M al Facultăţii de Mecanică, refacerea placajului bazinului olimpic exterior şi reabilitarea instaslaţiilor de alimentare cu apă şi iluminare a bazinului exterior precum şi refacerea instalaţiilor în staţia de filtrare a apei. S-au demarat lucrările pentru amenajarea podului din str. G Baritiu nr. 26-28 cu spaţii de învăţământ pentru facultăţile de electro precum şi lucrările de reabilitare termică la clădirea C. Daicoviciu 15 prin montarea peretelui cortină din aluminiu şi sticlă, panopliere cu vată minerală şi alucobond a zonelor de beton aparent. S-au executat lucrări de consolidare corp C str. Dorobanţilor şi a imobilului din str.Memorandumului nr. 28 prin inlocuirea tâmplăriei, consolidarea şarpantei, înlocuirea învelitorii şi eliminarea igrasiei din pereţi, imobilul fiind viitorul sediu al Rectoratului şi este amplasat în zona de protecţie a monumentelor istorice. În clădirea actuală a rectoratului s-a demarat lucrarea de modernizare a aulei Alexandru Domşa.

309

Page 314: capitolul ii introducere în context

Cap. II Extinderi spaţii de cazare, spaţii de învăţământ şi administrative În perioada 2004-2007 s-au executat lucrări de extindere atât la spaţiile de învăţământ şi administrative cât şi la spaţiile de cazare obţinându-se o creştere după cum urmează:

• Facultăţi cu profil mecanic cu 23,4 %, facultăţi cu profil electric 58,4% facultatea de construcţii şi instalaţii 1,8% cu perspectiva creşterii în 2008 cu 37% prin finalizarea obiectivului de la Facultatea de Instalaţii. Pentru Facultatea de Arhitectură spaţiile au crescut cu 37% prin reconversia Centralei Termice din Complexul Observator în spaţii de învăţământ. • În totalitate spaţiile de învăţământ au crescut cu 29% până în 2007 cu perspective de a creşte cu 45% până la sfârşitul anului 2008. • În aria administrativă spaţiile au crescut prin recompartimentarea în unele zone a imobilelor existente, mai ales prin contribuţia atelierelor din cadrul Serviciului Tehnic şi prin executarea extinderii corpului administrativ din str. C. Daicoviciu nr. 15. • Prin mansardarea Căminului 5 din complexul Observator şi închirierea a 1.000 mp camere în căminul Liceului Forestier spaţiile de cazare au crescut de la 22.440 mp la 24.043 mp în 2007, iar prin mansardarea celorlalte patru cămine din Complexul Observator în anul 2008 spaţiile de cazare vor creşte la 24.344 mp. În anul 2006 s-au efectuat lucrări de izolare termică la toate căminele din complexul Observator, iar în anul 2007 s-a demarat acţiunea de modernizare a oficiilor. De asemenea s-au demarat lucrările de izolare termică la Căminele 1F şi 2B şi s-a continuat recompartimentarea coloanelor de băi în cele două cămine, astfel încât se va îmbunătăţi substanţial confortul şi în Complexul Mărăşti.

• Tot în sensul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a studenţilor şi cadrelor didactice în clădirile UTC-N s-au creeat noi spaţii pentru servirea mesei şi s-au modernizat cele existente. Astfel la sediul Rectoratului s-a extins suprafaţa afectată bufetului şi s-a dotat cu o linie de preparare şi servire a mesei, la sediul Facultăţii de Mecanică s-a extins şi s-a modernizat spaţiul afectat bufetului de incintă, fiind dotat şi acesta cu o linie de servire şi preparare a hranei, lucrările fiind executate în anul 2006 şi 2007 de Atelierul I şi respectiv atelierul IV din cadrul Serviciului Tehnic. În imobilele aflate în construcţie atât la Facultatea de Instalaţii cât şi la corpul C str. Dorobanţilor 71-73 sunt prevăzute spaţii pentru servirea mesei. Din cele menţionate rezultă o creştere de la 4.452 mp spaţii pentru servirea mesei în 2004 la 5.004 mp în perspectiva anului 2008. Spaţiile afectate studiului (biblioteci şi săli de lectură) au fost supuse unei noi concepţii de amplasare cât mai aproape de zonele de cazare (Mărăşti, Observator) şi de învăţământ (Facultatea de Mecanică şi str. C. Daicoviciu 15), executându-se lucrări de modernizare, reamenajare şi cablare structurată pentru a se facilita transmisia de date-voce şi accesul la internet. Lucrările de amenajare a sălilor de lectură şi spaţiilor pentru biblioteci au fost executate în anul 2006 şi 2007 de Atelierul I, II, III şi IV din cadrul Serviciului Tehnic.

• Suprafeţele afectate studiului au crescut de la 3.069,4 mp la 5.060 mp adică o creştere cu 64%. Atelierul Termopan a executat închiderile cu vitrine la cele două cantine, la corpul de legătură din complexul Mărăşti, la mare parte din spaţiile de învăţământ şi administrative din str. C. Daicoviciu nr. 15 şi G. Bariţiu nr. 26-28 şi G. Bariţiu nr. 25.

Cap. III Investiţii, lucrări noi – clădiri noi, extinderi, etajări, mansardări

La acest capitol de cheltuieli de capital s-au înregistrat realizări deosebite începând cu anul 2005 când s-au întocmit proiectele în fazele de proiectare Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic şi Proiect de Autorizaţie de Construire pentru a fi promovate lucrările noi în planul de investiţii.

310

Page 315: capitolul ii introducere în context

Dintre cele mai importante lucrări la care s-a demarat şi execuţia sunt lucrările de extindere şi etajare a corpurilor Facultăţii de Instalaţii la care s-a proiectat un corp nou de amfiteatru cu 300 locuri, s-a supraetajat corpul principal cu suplimentarea spaţiilor pentru săli de curs şi seminar, iar corpul secundar s-a supraetajat obţinându-se spaţii de cazare pentru doctoranzi şi masteranzi. Lucrarea se află în fază avansată de execuţie şi urmează a fi finalizată la sfârşitul anului 2008. O altă lucrare de anvergură, care s-a desfăşurat în majoritatea timpului sub exploatare a fost mansardarea caminului V din Complexul Observator, realizându-se o creştere cu 26 camere în plus la mansardă, dotate fiecare cu baie proprie, iar oficiul a fost dotat cu plite electrice automatizate şi prevăzute cu senzori de mişcare astfel încât în 15 secunde după părăsirea oficiului se opreşte automat funcţionarea plitei. De asemenea s-a realizat izolarea termică şi recompartimentarea interioară a căminului la etajele inferioare asfel încât capacitatea de cazare a crescut cu încă 15 camere prin desfiinţarea băilor comune. Având în vedere sporul de capacitate de cazare obţinut şi gradul de confort ridicat care s-a realizat la Caminul V urmează să se extindă şi la celelalte patru cămine acelaşi mod de mansardare şi compartimentare astfel încât să se satisfacă în cât mai mare măsură nevoia stringentă de spaţii de cazare. La Complexul de nataţie au început lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă a corpului secundar şi de montare a structurii de rezistenţă la mansardă şi la sala multifuncţională, astfel încât să se creeze spaţii de cazare în zona centrală în apropierea facultăţilor de construcţii şi electro şi în apropierea rectoratului care să poată oferi posibilităţi moderne de cazare pentru personalităţile lumii academice invitate la Universitatea Tehnică. Sala multifuncţională va oferi condiţii de relaxare şi întreţinere corporală. S-a extins de asemenea staţia de filtrare a apei din bazinul interior şi exterior şi urmează a se modifica instalaţia de încălzire. În incinta din str. Dorobanţilor 71-73 s-a realizat etajarea şi mansardarea corpului C -atelier încercări, birouri. Destinaţiile încăperilor sunt similare cu cele existente la care se vor mai adăuga, birouri, vestiare, grupuri sanitare, spaţii gospodăreşti. S-a consolidat clădirea prin realizarea unei structuri pe cadre înglobată în structura existentă, realizarea unui nou planşeu din beton peste parter la o cotă inferioară celui existent, realizarea unui acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din tablă tip ţiglă. În urma expertizei tehnice după realizarea acestor consolidări se mai pot adăuga două niveluri respectiv un etaj şi o mansardă. Pentru a asigura un confort termic mai bun pereţii exteriori sunt termoizolaţi cu polistiren, tâmplăriile sunt schimbate complet cu tâmplării din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Sunt schimbate integral instalaţiile sanitare, termice şi electrice. Corpul va avea funcţiuni specifice învăţământului tehnic, precum ateliere didactice, spaţii administrative, vestiare, un mic bufet şi anexe. Imobilul urmează să fie finalizat în următoarele două luni. La Facultatea de Mecanică s-a demarat şi finalizat mansardarea Corpului B cu o structură metalică şi închideri cu panouri de tablă termoizolată, realizându-se un spaţiu generos de 800 mp de sală de lectură. Finisajele sunt moderne şi uşor de întreţinut, instalaţiile cu care a fost dotată sala de lectură (încălzire, electrice de iluminat şi prize, internet, transmisii de date, instalaţii de securitate la incendiu şi antiefracţie) duc la o exploatare în bune condiţii şi cu un grad ridicat de confort al spaţiului nou creat. Corpul nou propus pe strada Daicoviciu nr. 15 spre Emil Isac. Acest volum de S+P+3E+M, apare ca o plombă pe frontul de est al străzii, dar, conform temei ar marca o discontinuitate a acestui front de cca 4-5 m pe toată înălţimea fantei. De aceea s-a propus, unificarea frontului stradal începând cu nivelul etajului, până la lipirea cu clădirea liceului G. Bariţiu. Acest lucru este posibil prin convenţia părţilor implicate în utilizarea spaţiului de peste parter, acesta din urmă, rămânând, evident cu funcţiunea actuală (acces în incinta liceului). Acest lucru permite sporirea spaţiului şi întregirea frontului faţadei

311

Page 316: capitolul ii introducere în context

estice a străzii E. Isac în conformitate cu o imagine urbană coerentă şi restitutivă sub aspectul memoriei locului. Accesul carosabil în incinta de pe strada E. Isac, continuitatea circulaţiei la etajul I în vederea comunicării funcţiunilor şi a evacuării, amplasarea unei papetării la parter, funcţiuni de seminar, laboratoare şi birouri la etaj. În incinta din str. G. Bariţiu nr. 26-28 s-au întocmit documentaţii de execuţie şi s-au demarat proceduri de achiziţie pentru executarea lucrărilor la trei clădiri noi, una pe amplasamentul multiplicării, una pe amplasamentul şoproanelor şi una după demolarea halei de încercări pe amplasamentul acesteia. Clădirea de pe amplasamentul multiplicării Pe amplasamentul multiplicării şi garajelor din str. G. Bariţiu nr. 26-28 se va realiza o clădire S+P+2E+M care va fi edificată după demolarea clădirilor parazitare astfel încât să fie degajat spaţiul din incintă şi să se reorganizeze circulaţia între cele două parcele. În acest scop parterul este restrâns la o suprafaţă de 97,88 mp iar etajul I şi II şi mansarda sunt mai largi astfel încât se obţine la nivelul curţii un portic pe trei laturi (nord, est şi vest). Volumul nou creeat se doreşte o replică a volumului amfiteatrelor de la Bariţiu nr. 28 astfel încât ansamblul să obţină o coerenţă şi să-şi redobândească monumentalitatea. Volumul corpului nou este lipit de cele două clădiri existente la sud de volumul corpului C 9 iar la nord de sala de sport cu ambele creindu-se o comunicare pentru fluidizarea circulaţiei şi a evacuărilor. Aspectul plastic este reţinut păstrându-se imaginea sobră şi simplă a clădirilor existente. Sala de sport este amplasată în clădirea din incinta curţii de la nr. 26 pe latura nord a acesteia. La etajul clădirii şi la mansardă se află spaţii de învăţământ ce au fost reamenajate recent, în două etape. Sub aspect structural nu se vor face intervenţii majore, la parter funcţiunea principală va fi amfiteatrul care va avea o capacitate de 249 de locuri înălţime liberă sub grindă de 5,65m, patru uşi de evacuare. Accesul studenţilor se va face pe trei uşi dinspre sud est şi vest şi se urcă lateral pe 18 gradene de 14,5 cm înălţime şi 85 cm lăţime ce corespunde cu lăţimea unui rand. Lungimea maximă a unui rând nu depăşeşte 15 locuri. Prin realizarea acestui imobil se va creea o imagine mai coerenta şi o fluidizare a circulaţiei în incintă. Pe amplasamentul actual al şoproanelor existente se va executa o clădire cu regim de înălţime P+3+M, pe terenul situat pe malul Someşului între clădirea C6 la est, C5 la sud şi Opera Maghiară la vest, latura de nord fiind liberă, iar cea de sud parţial liberă.

- Forma în plan a clădirii nou propuse est trapeziodală preluând direcţiile neregulate ale sitului;

- Prin restrângerea parterului se obţine eliberarea spaţiului, fluidizarea circulaţiei pietonale pe malul Someşului şi o percepţie mai uşoară a spaţiului curţii în vederea comunicării dintre clădiri.

Avantajele extinderii în prima etapă sunt următoarele: - mărirea suprafeţei cu cca 1109,5 mp destinată atât spaţiilor de învăţământ şi

cercetare cât şi celor administrative şi publice. - fluidizarea fluxurilor de acces şi evacuare în conformitate cu normele de siguranţă

contra incendiilor şi a handicapaţilor. - ridicarea gradului de confort fizic (termic, sanitar, iluminare, siguranţă) al spaţiului

nou creat prin modernizarea instalaţiilor şi a finisajelor. - realizarea unei imagini estetice compatibile cu modul de viaţă şi exigenţele

contemporane.

312

Page 317: capitolul ii introducere în context

Clădirea ce se va realiza pe amplasamentul Halei de încercări va fi un corp de clădire P+3E+M având destinaţia de amfiteatre, laboratoare didactice, săli de seminarii şi birouri pentru cadrele didactice, pe amplasamentul halei de încercări care există în incintă.

Suprafaţa construită rezultată este 228,00 mp, iar suprafaţa desfăşurată este de 1.114,35 mp.

Prin documentaţia de urbanism (P.U.D.) se prevede ca etapă de dezvoltare, realizarea de-a lungul Someşului, pe malul sudic, a unei circulaţii pietonale, care să permită amenajarea unor zone de loisir şi spaţii verzi destinate promenadei care să facă legătura dintre zona Operei maghiare şi „Sinagoga - Casa Tranzit” aflată pe malul Someşului. Parcări pentru cadrele didactice se vor rezolva în interiorul incintei.

Soluţia propusă urmăreşte „întregirea” actualei incinte şi în acelaşi timp deschiderea spre apă, spre panorama oferită de versantul Cetăţuia şi continuarea promenadei prevăzută de-a lungul Someşului. Astfel corpul propus completează frontul de-a lungul Someşului, front care porneşte de la Opera de Stat Maghiară şi se continuă cu clădirile Universităţii, urmând ca prin strategia de dezvoltare, prevăzută pentru zona aflată între strada Bariţiu şi râul Someş să se întregească acest front până în zona sinagogii. Totodată el, împreună cu obiectivul alăturat (care urmează să se realizeze pe amplasamentul corpulu C7 - şoproane) închide incinta de pe strada Bariţiu nr. 26, reamintind astfel de curţile interioare frecvent întâlnite în zona centrala a oraşului.

Organizarea spaţiilor urmăreşte amplasarea funcţiunilor principale – săli de seminarii, amfiteatre, săli de conferinţă, laboratoare, birouri - spre Someş, iar a spaţiilor anexă în spate spre corpul C9.

Amplasarea sălii de conferinţe la parter permite organizarea de evenimente şi manifestări independent de restul activităţilor din clădire şi va avea asigurat accesul şi de pe promenadă, dinspre Someş. Datorită înălţimii mari birourile de pe nivelul amfiteatrelor sunt prevăzute cu o supantă, cu posibilitatea de a depozita material didactic necesar desfăşurării cursurilor. Sălile de seminarii şi laboratoarele sunt prevăzute cu pereţi mobili care permit compartimentarea acestora în funcţie de mărimea grupelor de studenţi.

Pentru a răspunde nevoii tot mai acute de spaţii de cazare, au fost întocmite studiile de fezabilitate pentru mansardarea căminelor 2, 3, 4 şi 7. La toate cele patru cămine se propune recompartimentarea, la fiecare cameră câte o baie. În zona grupului sanitar existent se va amenaja câte o cameră cu baie proprie. Băile se vor echipa cu cabină de duş de colţ şi WC. Compartimentarea etajelor inferioare se va executa similar cu cea de la Căminul 5, de asemenea se va executa şi compartimentarea de la mansardă ca cea de la căminul 5. Mansardarea căminelor presupune amenajarea accesului la mansardă din casa scării existentă, camerele de la mansardă vor respecta partiul de la etajul inferior cu grupuri sanitare individuale pe aceleaşi coloane. Se va prevedea tâmplărie de aluminiu cu geam termopan float low-e numai la mansardă, tâmplăria la etajele inferioare fiind deja înlocuită. Mansarda se va izola termic cu polistiren şi vată minerală, soluţia de mansardare se va prelua de la căminul 5. Izolarea termică a căminului la partea existentă s-a făcut anterior. Suprafaţa desfăşurată după mansardare va fi 6.280 mp. Instalaţiile interioare de apă şi canalizare se vor adapta noii recompartimentări, cu coloane noi de alimentare cu apă şi canalizare racordate la reţelele exterioare existente. Coloanele se vor realiza din ţevi multistrat de polipropilenă. Instalaţiile de încălzire se vor adapta noilor condiţii, cu racordare la centrala existentă şi se vor realiza din polipropilenă. Instalaţiile electrice de iluminat şi prize sunt adaptate noii compartimentări, cu prevederea unei suplimentări a capacităţii pentru calculatoare şi maşini de spălat. Toate tipurile de instalaţii interioare se vor extinde la mansarda proiectată.

313

Page 318: capitolul ii introducere în context

Cap. IV Achiziţii de imobile Avântul pe care l-a luat învăţământul tehnic universitar mai ales prin extinderea în alte localităţi reşedinţă de judeţ, a generat o nevoie acută de spaţii de învăţământ adecvate în care să existe posibilitatea desfăşurării procesului de studiu în condiţii moderne de înaltă clasă şi cu facilităţi compatibile cu gradul de dezvoltare a ştiinţelor tehnice actuale. Pentru aceasta s-au achiziţionat spaţii în Bistriţa, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 6 şi Albert Berger nr. 4 unde funcţionează o secţie a Facultăţii de Mecanică. Clădirea din str. Ecaterina Teodoroiu este o construcţie cu regimul de înălţime P+2E+M, care s-a achiziţionat în etape, începând din anul 2004, ultima etapa fiind achiziţionarea în 2007 a etajului II şi a mansardei. În acest imobil sunt amenajate spaţii de învăţământ, săli de seminar, laboratoare didactice şi spaţii de cazare pentru cadrele didactice. În imobilul S+P+1E+M din str. Albert Berger care a fost luat în comodat de la Primăria Municipiului Bistriţa funcţionează 3 amfiteatre, decanatul colegiului şi săli de seminar şi de curs. Ambele imobile au fost supuse unui proces de modernizare prin executarea finisajelor la un grad înalt de calitate, dotarea cu mobilier şi aparatură electronică, calculatoare şi instalaţii moderne de date-voce şi internet. În Zalău s-au concesionat spaţii în incinta Şcolii de Meserii din str. Salcâmului nr. 1 în care s-au amenajat săli de curs, grupuri sanitare şi un amfiteatru de 180 locuri. Şi acest imobil a fost supus unui proces de modernizare prin executarea finisajelor la un grad înalt de calitate, dotarea cu mobilier şi aparatură electronică, calculatoare şi instalaţii moderne de date-voce şi internet. În Cluj Napoca s-a achiziţionat o clădire în str. Memorandumului nr. 28, sediul fostei bănci Dacia Felix, care după ce va fi renovată prin înlocuirea tâmplăriei, recompartimentare, refaţadizare, consolidarea şarpantei şi înlocuirea invelitorii, va fi destinată sediului Rectoratului Universităţii Tehnice. Având în vedere faptul că această clădire este amplasată în zona de protecţie a momumentelor şi siturilor istorice, fiind chiar la limita zidului cetăţii medievale, lucrările de renovare presupun un grad înalt de calitate a execuţiei şi utilizarea de materiale adecvate care să restituie valoarea arhitecturală a imobilului şi să-l transforme în cea mai reprezentativă clădire a Universităţii Tehnice. Cap. V Reintegrarea în circuitul spaţiilor de învăţământ a zonelor neutilizate din clădiri Întrucât în clădirile Universităţii Tehnice au existat spaţii neutilizate cum ar fi podurile clădirilor cu şarpantă, Centrala termică din Complexul Observator după dezafectarea ei, subsoluri şi spaţii dezafectate, în perioada care face obiectul analizei s-au luat măsuri de reconversie a acestor spaţii şi utilizarea lor eficientă pentru procesul de învăţământ. Astfel în Centrala termică din str. Rene Descartes clădire cu regim de înălţime D+P, este semiingropată şi este construită pe fundaţii continue şi elevaţii din beton armat, fundaţii izolate, ziduri portante perimetrale, cadre transversale din beton armat monolit, acoperiş terasă termoizolat, circulabil. Funcţional, construcţia era structurată pe compartimente specifice: sala cazanelor, sala de reglare, post trafo, staţia hidrofor, cu anexe conexe – birou şi grup sanitar. Incinta este împrejmuită pe laturile nord, sud şi vest, având poarta de acces auto şi pietonală din str. Rene Descartes. Se propune refacerea porţiunilor de gard degradate şi închiderea laturii sudice. Accesul principal în clădire este cel nou creat pe latura vestică, cu scara ce deserveşte fiecare nivel rezultat. Pe latura estică, la cota +3.85 este accesul secundar (existent). Scara existentă între cotele ±0.00 şi +3.64 se extinde spre cota +6.72, cu podest intermediar la cota +5.22.

314

Page 319: capitolul ii introducere în context

Ferestrele existente, între stâlpii de beton, din metal şi cu gemurile sparte în mare proporţie, se vor înlocui cu tâmplărie din P.V.C. cu geamuri termopan şi vor lumina atelierele de la cota ±0.00 şi cota +3.64. Pe latura nordica, atelierele de la cota +3.55 sunt separate de pasarelă prin panouri din sticlă, cu uşi glisante. Atelierele de la cotele ±0.00 şi +6.72 sunt deschise, fluide, alcătuite ca nişte alveole. Extinderea şi etajarea imobilului existent se va realiza, perimetral, cu zidărie de cărămidă, căptuşită la exterior cu plăci de polistiren extrudat, tencuit, cu ferestre din P.V.C. cu geamuri termopan, cu pereţi vitraţi cota +6.72, spre terasă. Rampele şi podestele noilor scări, precum şi pasarela, sunt alcătuite din beton, prevăzute cu balustrade din inox, cu mână curentă din lemn.

Învelitoarea este prevăzută din tablă LINDAB tip ţiglă, pe şarpantă metalică. În subsolul Cantinei din Complexul Observator s-a realizat prin recompartimentare atelierul de multiplicare transferat din str. G. Bariţiu nr. 26-28, depozitul de carte mutat din str. C. Daicoviciu nr. 15 (unde s-a creeat astfel spaţiu pentru sala de lectură), magazie pentru serviciul Aprovizionare. La subsolul Cantinei din complexul Mărăşti s-au creeat condiţiile amplasării unei staţii de refrigerare şi un depozit de materiale pentru atelierul Termopan, în spălătoria complexului Mărăşti neutilizată s-a amenajat Atelierul de tâmplărie de aluminiu cu geam termopan care a executat confecţionarea şi montarea tâmplăriei noi la multe din clădirile Universităţii Tehnice. În Atelierul de Tinichigerie din str. Dorobanţilor nr. 73 s-a amenajat şi utilat un atelier de confecţionat mobilier care serveşte la îmbunătăţirea condiţiilor de studiu prin remobilarea sălilor de curs şi seminar, cu costuri mult reduse faţă de preţul pieţei. Depozitele de lenjerie din corpul de legătură a complexului Mărăşti s-au reamenajat ca bibliotecă şi săli de lectură. Corpul C din str. Dorobanţilor nr. 71 care era o clădire în stare avansată de degradare. Structura de rezistenţă acestui corp este realizată din zidărie portantă de cărămidă, fundaţii continuue din beton, armat, planşeu din beton armat, acoperiş parţial şarpantă, parţial terasă. Datorită stării avansate de degradare s-a suspendat activitatea în anul 1998. Echiparea tehnico-edilitară este completă: branşamente reţele apă-canal, gaz, electrice. S-a consolidat clădirea prin realizarea unei structuri pe cadre înglobată în structura existentă, realizarea unui nou planşeu din beton peste parter la o cotă inferioară celui existent, realizarea unui acoperiş tip şarpantă cu invelitoare din tablă tip ţiglă. În urma expertizei tehnice după realizarea acestor consolidări se mai pot adăuga două niveluri respectiv un etaj şi o mansardă. Pentru a asigura un confort termic mai bun pereţii exteriori vor fi termoizolaţi cu polistiren, tâmplăriile vor fi schimbate complet cu tâmplării din aluminiu cu barieră termică şi geam termopan. Vor fi schimbate integral instalaţiile sanitare, termice şi electrice. Corpul va avea funcţiuni specifice învăţământului tehnic, precum ateliere didactice, spaţii administrative, vestiare, un mic bufet şi anexe. La Facultatea de Instalaţii Corpul secundar avea la parter un atelier auto care s-a mutat în zona Barăcilor din str. Ceahlău nr. 72 şi prin consolidare şi reetajare s-au realizat spaţii de cazare, spaţii de învăţământ şi un bufet de incintă.

Clădirea ce se va realiza pe amplasamentul Halei de încercări din str. G. Bariţiu nr. 26-28 va fi un corp de clădire P+3E+M având destinaţia de amfiteatre, laboratoare didactice, săli de seminarii şi birouri pentru cadrele didactice. Pe amplasamentul actual al şoproanelor existente în str. G. Bariţiu nr. 26-28 se va executa o clădire cu regim de înaltime P+3+M, pe terenul situat pe malul Someşului între clădirea C6 la est, C5 la sud şi Opera Maghiară la vest, latura de nord fiind liberă, iar cea de sud parţial liberă. Destinaţia încăperilor va fi spaţii de învăţământ, laboratoare, săli de curs şi de seminar.

315

Page 320: capitolul ii introducere în context

În podul clădirilor situate în str. G. Bariţiu nr. 25, G. Bariţiu 26-28, Dorobanţilor nr. 71 corp A DECID, Corp M Facultatea de Mecanică, s-au realizat noi spaţii de învăţământ prin consolidarea şarpantei şi înlocuirea învelitorii apoi prin izolarea termică a spaţiului şi dotarea lui cu instalaţii termice, electrice, sanitare şi de internet şi date. În spaţiul Bibliotecii destinat depozitului de carte de la parterul imobilului din str. C. Daicoviciu nr. 15 s-au amenajat două săli de lectură. În subsolul clădirii Turn prin dezafectarea preselor şi montarea lor în laboratoarele din str. G. Baritiu nr. 25 şi Observatorului nr. 72 s-a realizat extinderea, automatizarea şi autorizarea laboratorului de încercări mecanice din cadrul Facultăţii de Construcţii. La Facultatea de Mecanică s-au reorganizat spaţiile de învăţământ prin interetajare în corpurile G, E, D, C obţinându-se noi spaţii pentru săli de seminar, laboratoare şi săli de curs.

Ca o concluzie la cele arătate mai sus se poate menţiona faptul că fondurile alocate de la bugetul de stat şi veniturile proprii au fost utilizate eficient, rezultând o îmbunătăţire substanţială a condiţiilor de învăţământ şi cazare în cei patru ani supuşi analizei precum şi o suplimentare a spaţiilor prin achiziţii de imobile, extinderi şi construcţii noi.

O P I S

1. Evolutia alocaţiilor bugetare în perioada 2004-2007- tabel 2. Evoluţia alocaţiilor bugetare în perioada 2004-2007- grafic 3. Evoluţia realizărilor pe capitole în perioada 2004-2007- tabel 4. Evoluţia realizărilor pe capitole în perioada 2004-2007- grafic 5. Evoluţia comparativă a alocaţiilor şi cheltuielilor de capital în perioada 2004-2007- grafic 6. Evoluţia spaţiilor de învăţământ în perioada 2004-2008 pe facultăţi –tabel 7. Evoluţia spaţiilor de învăţământ în perioada 2004-2008 pe facultăţ–grafc 8. Evoluţia spaţiilor de învăţământ în perioada 2004-2008- valoric-grafic 9. Evoluţia spaţiilor de învăţământ în perioada 2004-2008- procentual-grafic 10. Evoluţia spaţiilor administrative în perioada 2004-2008- grafc 11. Evoluţia spaţiilor afectate studiului (biblioteci, săli de lectură) în perioada 2004-2008- tabel 12. Evoluţia spaţiilor afectate studiului (biblioteci, săli de lectură) în perioada 2004-2008-grafic 13. Evoluţia spaţiilor de cazare în perioada 2004-2008- tabel 14. Evoluţia spaţiilor de cazare în perioada 2004-2008 –grafic 15. Evoluţia spaţiilor de servirea mesei în perioada 2004-2008 -tabel 16. Evoluţia spaţiilor de servirea mesei în perioada 2004-2008 –grafic 17. Anexa 1 Autorizaţii de construire obţinute pentru obiective de investiţii 18. Anexa 2 Imagini fotorelevante

316

Page 321: capitolul ii introducere în context

317 317

Page 322: capitolul ii introducere în context

318 318

Page 323: capitolul ii introducere în context

319 319

Page 324: capitolul ii introducere în context

320

Page 325: capitolul ii introducere în context

321

Page 326: capitolul ii introducere în context

322 322

Page 327: capitolul ii introducere în context

323 323

Page 328: capitolul ii introducere în context

324

Page 329: capitolul ii introducere în context

325 325

Page 330: capitolul ii introducere în context

326 326

Page 331: capitolul ii introducere în context

327

Page 332: capitolul ii introducere în context

328 328

Page 333: capitolul ii introducere în context

329

Page 334: capitolul ii introducere în context

330 330

Page 335: capitolul ii introducere în context

331 331

Page 336: capitolul ii introducere în context

Situatia AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE pentru lucrările de

construcţii şi instalaţii aferente obiectivelor UTC-N începând cu anul 2004

I. Autorizaţii de Construire emise de Consiliul Local Cluj-Napoca pentru: 1. Clădirea II str. G. Baritiu nr. 25 – mansardare A. C nr 68/21.01.2005 2. Reconversie Centrala Termică Observaror în spaţii pentru Arhitectură A.C nr. 71/21.01.2005 3. Împrejmuire Complex Observator A.C. nr 1817/8.12.2004 4. Împrejmuire Facultatea de Mecanică AC nr 2220/20.12.2005 5. Clădirea V (TURN), str. Daicoviciu, nr.15 - Reabilitare termică. - A.C. nr. 18 din 17.01.2007 6. Clădire I-III, str. Bariţiu, nr.26-28 – Amenajare pod - A.C. nr.2135 din 20.11.2006 7. Clădire nouă, str. Daicoviciu, nr.15 – Extindere corp adm. cu un nou corp: S+P+3E+M. - A.C. nr. 1461 din 25.08.2006

8. Bazin Olimpic, str. Splaiul Independenţei – Extindere şi supraetajare corp vestiare la B.O.: S+P+2E. A.C. nr. 2260 din 21.12.2006

9. Clădirea VI, b-dul 21 Decembrie 1989, nr. 128-130 – Amfiteatru nou, reparaţii capitale şi modernizare ansamblu de clădiri al secţiei de instalaţii pentru construcţii - A.C. nr. 228 din 24.02.2006

10. Cămin 5, Complex Studenţesc OBSERVATOR – Amenajări interioare şi mansardare cămin studenţesc, nr.5. - A.C. nr. 1927 din 27.10.2006

11. Corp C, str. Dorobanţilor, nr.71-73 – Consolidare şi supraetajare corp C: P+E+M A.C. nr. 178 din 22.02.2007

12. Bazin Olimpic, str. Splaiul Independenţei – Sala multifuncţională şi Bazin nou pentru copii - A.C. nr. 789/31.05.2007

13. Cămin 1F şi 2B, Complex Studenţesc MĂRĂŞTI - A.C. nr. 691/21.05.2007. 14. Clădire nouă pe amplasamentul şoproanelor P+3E+M, Bariţiu 26 – A.C. nr.

1168/19.07.2007 15. Clădire nouă pe amplasamentul multiplicării S+P+2E, Bariţiu 26 – A.C. nr.

1204/24.07.2007 16. Corp B, Fac. de MECANICĂ, b-dul Muncii, nr.103 – Etajare corp B – A.C. nr.

800/31.05.2007. 17. Corp A, str. Dorobanţilor, nr.71-73 – Mansardare - A.C. nr.

1812/11.10.2007 18. Hala de încercări, str. Bariţiu, nr.26-28 – Demolare –A.D. nr. 140/08.11.2007

II. Autorizaţii de Construire în curs de a fi obţinute pentru:

1. Clădirea din str. Memorandumului, nr.28 – Recompartimentare şi reabilitare - A.C. în curs de eliberare.

2. Construcţie pe amplasamentul Halei de încercări, str. Bariţiu, nr.26-28 – clădire S+P+3E+M – A.C. în curs de eliberare.

332

Page 337: capitolul ii introducere în context

III. Lista documentaţiilor în curs de elaborare OBIECTIVE DE INVESTIT

1. Laborator încercări şi analize materiale Facultatea de Mecanică 2. Spaţii de cazare S+P+10E Splaiul Independenţei nr. 8 3. Centru cultural multifuncţional str. Observator nr. 2 4. Modernizare Baza didactică Mărişel St. captare apă, st. epurare 5. Şcoala doctorală Republicii 112-118 6. Etajare Decanat Arhitectură str. Observator 34 7. Clădire Ateliere de proiectare arhitectură Rene Descartes 8. Mansardare Cămin2 Observator 9. Mansardare Cămin3 Observator 10. Mansardare Cămin4 Observator 11. Mansardare Cămin7 Observator 12. Clădire cazare S+P+4E+M lângă Cămin 7 Observator 13. Imobil SATU MARE

Consolidări imobile învăţământ 1. Clădire I şi III str. G. Baritiu nr. 26-28- fundaţii, igrasie, structură 2. Clădire II str. G. Baritiu nr. 25, fundaţii, igrasie, structură 3. Clădire Daicoviciu nr. 15, recomp. subsol, igrasie, fundaţii 4. Clădire Atelier Şcoală corp A şi B Dorobanţilor nr 71-73

Consolidări spaţii cazare 1. Consolidare cămin 2 2. Consolidare cămin 3 3. Consolidare cămin 4 4. Consolidare cămin 7 5. Consolisdare cantina Complex Observator.

REABILITĂRI SPAŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CĂMINE

1. Reabilitare clădire I şi III Bariţiu 26-28 2. Reabilitare clădire II Bariţiu 25 3. Reabilitare corp administr. Daicoviciu nr. 15 4. Reabilitare Atelier ŞcoalĂ corp A Şi B 5. Complex nataţie politehnica termosistem 6. Reabilitare termică corpuri Facultatea de Mecanică 7. Reabilitare spălătorie şi ventilaţie Cantina Observator.

REPARAŢII CAPITALE SPAŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. RK clădiri I şi III Bariţiu 26-28 2. RK clădire Bariţiu 25 3. RK clădire administrativă Daicoviciu nr. 15 4. RK clădire CFDP 5. RK clădire Ecaterina Teodoroiu nr. 6, Bistriţa 6. Atelier Şcoală corp A şi B 7. Recompartim., interetajări, instalaţii la corpuri Fac. de Mecanică 8. Bazin Olimpic dublare branşament, tribune, iluminat.

333

Page 338: capitolul ii introducere în context

334

Page 339: capitolul ii introducere în context

335

Page 340: capitolul ii introducere în context

336

Page 341: capitolul ii introducere în context

337

Page 342: capitolul ii introducere în context

338

Page 343: capitolul ii introducere în context

339

Page 344: capitolul ii introducere în context

340

Page 345: capitolul ii introducere în context

341

Page 346: capitolul ii introducere în context

342

Page 347: capitolul ii introducere în context

343

Page 348: capitolul ii introducere în context

344

Page 349: capitolul ii introducere în context

345

Page 350: capitolul ii introducere în context

346

Page 351: capitolul ii introducere în context

347

Page 352: capitolul ii introducere în context

348

Page 353: capitolul ii introducere în context

349

Page 354: capitolul ii introducere în context

350

Page 355: capitolul ii introducere în context

351

Page 356: capitolul ii introducere în context

352

Page 357: capitolul ii introducere în context

353

Page 358: capitolul ii introducere în context

354

Page 359: capitolul ii introducere în context

355

Page 360: capitolul ii introducere în context

356

Page 361: capitolul ii introducere în context

357

Page 362: capitolul ii introducere în context

358

Page 363: capitolul ii introducere în context

359

Page 364: capitolul ii introducere în context

360

Page 365: capitolul ii introducere în context

361

Page 366: capitolul ii introducere în context

362

Page 367: capitolul ii introducere în context

363

Page 368: capitolul ii introducere în context

364

Page 369: capitolul ii introducere în context

365

Page 370: capitolul ii introducere în context

366

Page 371: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL VI

ACTIVITATEA DIRECŢIEI BIBLIOTECĂ DESFĂŞURATĂ ÎN PERIOADA 2004 - 2007

În perioada 2004-2007 structura personalului din cadrul direcţiei bibliotecă a fost următorul:

Personal 2004 2005 2006 2007 Director 1 1 1 1 Bibliotecari studii superioare 23 23 23 23 Bibliotecari studii medii 10 10 10 11 Total bibliotecari 33 33 33 34 Bibliotecar-arhivist 1 1 1 1 Arhivar (studii medii) 1 1 1 1 Total arhivă 2 2 2 2 Şef atelier multiplicare 1 1 1 1 Fotoreproducător 3 3 3 3 Tipăritor 1 1 1 1 Legător manual 4 4 4 4 Total atelier multiplicare 9 9 9 9 TOTAL DIRECŢIA BIBLIOTECĂ 44 44 44 45

Fondul de publicaţii

Valoarea unei biblioteci din cadrul universităţii este dată de numărul de publicaţii pe care le are această bilbiotecă, achiziţiile pe care le face şi serviciile pe care le oferă. După cum se observă din tabelele următoare, biblioteca a reuşit să achiziţioneze în medie un număr de 3.700 volume în fiecare an, valoarea acestor achiziţii crescând foarte mult. S-a căutat achiziţionarea tuturor cărţilor necesare, dar, de foarte multe ori biblioteca nu a ştiut de apariţia unor cărţi ale cadrelor didactice, cărţi apărute la la alte edituri decât a universităţii, şi nu s-au putut achiziţiona. Considerăm că ar fi necesară suplimentarea bugetului pentru achiziţia de carte, în special pentru carte tehnică străină, buget care să fie adus la cunoştinţa bibliotecii la începutul anului pentru a se putea face planul de achiziţii în mod corespunzător. Faţă de alte bilioteci de profil din ţară, biblioteca UTCN a achiziţionat un număr mare de cărţi şi periodice. Totuşi, la periodice din străinătate, numărul acestor titluri a scăzut, de la 48 de titluri în 2004 la 35 titluri în 2007. Pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ şi cercetare din cadrul universităţii, ar fi necesar mărirea nr. de titluri străine abonate, în aceste reviste găsindu-se noutăţile pe plan ştiinţific precum şi abonarea la baze de date electronice care cuprind colecţii de reviste pe domenii.

367

Page 372: capitolul ii introducere în context

Achiziţia de carte

În perioada 2004 - 2007 se poate observa o scădere a numărului total de volume achiziţionat în fiecare an, în schimb valoarea achiziţiilor a crescut, ceea ce pune în evidenţă atât creşterea valorii cărţilor tehnice pe piaţa românească cât şi faptul că s-au achiziţionat un număr mai mare de cărţi de specialitate din străinătate, cărţi care au o valoare mult mai mare. Dinamica achiziţiei de carte se poate observa în tabelul şi graficul care urmează.

2004 2005 2006 2007

Volume 6776 3463 3735 4931 Valoare (lei) 189.062 171.545 214.248 250.436 Total volume 18.905 Valoare totala 825.291

6776

34633735

4931

2004 2005 2006 2007

Total volume achiziţionate

192,824 171,545

242,391 250,436

2004 2005 2006 2007 Valoare achiziţii

Evoluţia fondului de publicaţii (volume)

Deşi normal este ca nr. total de publicaţii dintr-o bibliotecă să crească, se poate observa o scădere a numărului total în anul 2007, aceasta datorându-se casării unor publicaţii, uzate din punct de vedere moral şi fizic. Prin casarea publicaţiilor mai sus menţionate s-a putut micşora capacitatea depozitelor.

368

Page 373: capitolul ii introducere în context

2004 2005 2006 2007 680.334 683.692 687.374 662.121

680.334 683.692

687.374

662.121

2004 2005 2006 2007

Achiziţia de periodice (reviste)

2004 2005 2006 2007 Româneşti 60 titluri

120.401.950 lei59 titluri 147.824.123 lei

64 titluri 18.569 lei

66 titluri 29.453 lei

Străine 48 titluri 21.851 €

47 titluri 22.547 €

37 titluri 17.788 € 1 baza de date7988 €

35 titluri 18.297 € 1 baza de date8.196 €

Schimb interbibliotecar naţional

2004 2005 2006 2007 24 parteneri 100 publicaţii trimise 130 publicatii primite

26 parteneri 107 publicaţii trimise 140 publicatii primite

26 parteneri 120 publicaţii trimise 162 publicatii primite

26 parteneri 125 publicaţii trimise 179 publicatii primite

Schimb interbibliotecar internaţional

Parteneri de schimb 2004 2005 2006 2007

47 parteneri din 24 ţări 47 parteneri din 24 ţări

55 parteneri din 26 ţări

55 parteneri din 26 ţări

Publicatii primite

2004 2005 2006 2007 72 titluri periodice 24 texe de doptorat si carti

72 titluri periodice 24 texe de doptorat si carti

84 titluri periodice 15 texe de doptorat si carti

84 titluri periodice 15 texe de doptorat si carti

Publicatii trimise

2004 2005 2006 2007 13 titluri periodice 22 carti

13 titluri periodice 10 carti

13 titluri periodice 5 carti

13 titluri periodice 5 carti

369

Page 374: capitolul ii introducere în context

După cum se poate observa schimbul de publicaţii cu bilioteci din ţară şi străinătate a fost destul de constant, nu s-a putut creşte numărul de parteneri din străinătate, deoarece biblioteca poate oferi la schimb numai Acta Tehnica Napocensis, toate seriile, acestea fiind singurele publicaţii în limbă străină, partenerii străini nefiind interesaţi de publicaţii în limba română. Pentru a ne putea face cunoscută munca didactică şi mai ales de cercetare ştiinţifică în afara ţării, ar fi foarte important ca, cărţile de valoare şi mai ales tezele de doctorat, să fie publicate şi într-o limbă de circulaţie internaţională, astfel putându-le trimite la schimb.

Numărul de cititori şi volume împrumutate 2004 2005 2006 2007 Nr. cititori 11.210 11.392 12.113 12.456 Nr. volume împrumutate 392.450 386.592 204.243 236.658

O activitate importantă din cadrul bibliotecii este împrumutul de carte. Deoarece există un număr mic de exemplare din fiecare titlu, acestea se împrumută pe termene scurte, astfel ajungând la toţi cei interesaţi. O problemă nerezolvată âncă, este asigurarea unui spaţiu corespunzător pentru săli de lectură în zona centrală, în aceste săli putând fi puse unicatele şi cărţile cele mai cerute, accesul fiind astfel mult mai bun.

Compartimentul Arhivă

O altă activitate importantă din cadrul direcţiei bibliotecă este activitatea arhivei universităţii. Aici s-a trecut la înlocuirea rafturilor vechi, din lemn, cu rafturi metalice, reorganizarea depozitelor şi ordonarea lor. În acelaşi timp s-a preluat un număr mare de acte de la compartimentele universităţii şi de la secretariatele facultţilor. O activitate foarte mare având loc când s-a preluat toată arhiva colegiului, arhivă care însumeasă acte de peste 10 ani de activitate. Un volum mare de muncă se depune pentru cercetările arhivistice, care sunt solicitate pentru eliberarea de adeverinţe privind efectuarea studiilor la zi, vechime în muncă, ore suplimentare, indemnizaţii de conducere etc., numărul adeverinţelor eliberate se poate observa în tabelul următor.

2004 2005 2006 2007 Nr. adeverinte eliberate 398 637 502 701 Din care cu plată 268 427 342 461 Venituri încasate (RON) 4.824 7.686 6.156 8.298

Atelierul de multiplicare Activitatea Atelierului de multiplicare a universităţii cuprinde o serie de activităţi specifice şi anume activitatea principală de tipărire a cărţilor şi îndrumătoarelor şi activităţi de tipărire a altor materiale necesare bunei activităţi a universităţii. Astfel se tipăresc practic toate formularele, registrele de evidenţă şi alzte lucrări de mercantilaj, aducându-se astfel economii importante universităţii. Pe lângă aceste activităţi de tipărire se mai fac lucrări de recondiţionare cărţi pentru bibliotecă, lucrări de legătorie pentru pregătirea documentelor în vederea arhivării etc. Volumul activităţii atelierului se poate observa din tabelul următor.

370

Page 375: capitolul ii introducere în context

371

Page 376: capitolul ii introducere în context

Activitatea Editurii UTPRESS Editura universităţii tehnice, înfiinţată în anul 1995, a depus o activitate importantă, concretizată prin tipărirea de cursuri şi îndrumătoare necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ. Numărul de publicaţii şi mărimea tirajului se poate observa din tabelul următor. Prin moderinizarea tipografiei universităţii, la care a contribuit şi editura cu fonduri, se pot realiza în prezent cărţi de o calitate foarte bună, competitivă cu orice editură din ţară, la costuri scăzute, ţinând cont că aceste cărţi sunt destinate procesului de învăţământ.

Publicaţii în cadrul editurii U.T.PRESS (nr. titluri)

2004 2005 2006 2007 TOTAL TITLURI 83 66 62 56 Tiraj (nr. volume) 17.735 16.896 12325 13.100 Nr. total de pagini 3.863.672 3.748.470 3.182.830 2.986.400 Nr. total titluri 2004-2007 267 Nr. total volume 60.056 Nr. total de pagini 13.781.372

Toate publicaţiile din cadrul U.T.PRESS au fost tipărite în cadrul Atelierului de multiplicare, colaborând cu alte tipografii doare pentru operaţiile la care nu dispunem de utilajul necesar.

372

Page 377: capitolul ii introducere în context

Investiţii

În cadrul direcţiei bibliotecă s-au făcut o serie de investiţii în dotarea cu aparatură şi echipament electronic, după cum se poate observa din tabelul următor.

2004 2005 2006 2007

Biblioteca centrală

- 9 calculatoare 24.000 lei 3 imprimante 1.000 lei

1copiatoar Xerox cu cartelă în valoare de 10.496 lei

10 calculatoare cu 40 posturi de lucru 645.000 lei 2 copiatoare Xerox cu cartela în valoare de 20.992 lei

Compartiment arhivă

- 1 calculator şi 1 imprimantă 3.000 lei

- -

Atelier multiplicare

- Echipament pentru multiplicat documente XEROX WCP 175 în valoare de 89.978

Copiator XEROX color DOCUCOLOR DC 250 în valoare de 144.632

Ghilotină pentru hârtie POLAR 78 XT în valoare de 118.652

Pe lângă aceasta s-au efectuat o serie de lucrări de reamenajare şi modernizare, după cum urmează:

montarea de geamuri termopan la filiala Observator; renovarea filialei C. Daicoviciu prin reorganizarea spaţiilor existente, s-au creat astfel 2

săli de lectură şi 1 sală de reviste; amenajarea sălii de lectură la filiala Mărăşti; amenajarea noii săli de lectură de la filiala Mecanică.

La toate aceste renovări şi modernizări s-a efectuat atât renovarea spaţiului cât şi înlocuirea mobilierului vechi cu unul nou, modern, executat în atelierul de tâmplărie al Universităţii. Pentru a putea funcţiona în mod şi mai bun, la direcţia bibliotecă ar fi necesară executarea următoarelor lucrări şi dotări: Sediul central (Observator) - dotarea cu sistem de ventilaţie şi climatizare a sălii de lectură, - dotarea cu sistem de ventilaţie şi climatizare a spaţiilor tipografiei, - dotarea cu sistem de ventilaţie corespunzător a depozitelor, - mărirea spaţiului de depozitare pentru arhivă şi dotarea acestuia cu sistem de ventilare şi climatizare, - găsirea unui spaţiu pentru Librăria universităţii, - dotarea cu tehnică de calcul şi copiere suficiente. Filiala Daicoviciu - dotarea cu sistem de pază electronic şi antiincendiu; - dotarea cu tehnică de calcul suficientă; - mărirea spaţiului pentru săli de lectură.

373

Page 378: capitolul ii introducere în context

Filiala Mecanică - înlăturarea infiltraţiilor de apă de la depozitul de cărţi; - dotarea cu sistem de ventilaţie a depozitului; - dotarea cu tehnică de calcul şi copiere suficiente. În concluzie putem aprecia activitatea bibliotecii ca foarte bună, urmând ca în perioada care urmează să încercăm să o dotam la cerinţele cele mai moderne.

374

Page 379: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL VII

ACTIVITATE JURIDICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN PERIOADA 2004-2008 Pe lângă problemele curente privind acordarea de consultanţă, avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic, Oficiul juridic, în perioada celor 4 ani, a reprezentat interesele Universităţii Tehnice în faţa instanţelor judecătoreşti într-o mulitudine de dosare care au fost promovate fie de către aceasta în calitate de reclamantă, fie de terţe personae unde Universitatea Tehnică a avut calitatea de pârâtă, procese care se referă la: I. RETROCEDĂRI DE TERENURI ÎN BAZA LEGII NR.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. II. RESTITUIRE DE TERENURI ÎN BAZA LEGII NR 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, terenuri solicitate prin procese cât şi prin alte proceduri prevăzute de lege. Precizez faptul că în baza celor două legi, foştii proprietari au solicitat Universităţii Tehnice să li se restituie terenuri în suprafaţă de aproximativ 45.898 mp. din care, au rămas în propeietatea Universităţii Tehnice până în prezent aproximativ 36.776 mp pe bază de procese, prin care au fost pronunţate hotărâri definitive şi irevocabile, dar şi pe bază de decizii emise de Universitatea Tehnică în baza notificărilor întocmite pe baza Legii nr. 10/2001, de foştii proprietari. Pentru diferenţa de aproximativ 8000 mp există procese pe rolul instanţelor judecătoreşti. Situaţia proceselor este următoarea: PROCESE SOLUŢIONATE 4 procese promovate la Judecătoria Huedin de foştii proprietari pentru restituirea unei suprafeţe de teren de 5500 mp. situate în comuna Mărişel, unde Universitatea Tehnică are Baza de Agrement Mărişelu, procese câştigate de Universitatea Tehnică. 3 procese promovate la Tribunalul Cluj pentru restituirea unei suprafeţe de teren de 3028 mp,teren situat în Calea Turzii, unde funcţionează cele 3 facultăţi cu profil electric şi Facultatea de Arhitectură, procese câştigate de Univeresitatea Tehnică prin hotărâre definitivă şi irevocablilă, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti. 5 procese promovate la Tribunalul Cluj, pentru restituirea unei suprafete de 14.178 mp, unde funcţionează Facultatea de Construcţii, secţia C.F.D.P. procese câstigate de UTCN. 8 Notificări înaintate de foştii proprietari pentru restituirea unei suprafeţe de teren de 13.700 mp, în baza Legii. nr. 10/2001. Conform L.nr.10/2001, UTCN a emis DECIZII, prin care a refuzat restituirea în natură a terenului solicitat, precizând că acesta constituie baza materială a învăţământului conform Legii învăţământului, iar foştii proprietari au dreptul conform legii la măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv despăgubiri pe care le acordă Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor. Aceste decizii emise de UTCN nu au fost contestate de foştii proprietari şi respectiv suprafaţa de teren de 13.000 mp a rămas în proprietatea UTCN. 1 proces promovat de catre Clubul Sportiv Şcolar “Viitorul” str. Paul Chinezu, nr.1, prin care aceste a solicitat UTCN o suprafata de teren de 372 mp. situat în str. C-tin Daicoviciu, nr.15, (Bloc Turn, Facultatea de Construcţii), proces câştigat de UTCN. 1 proces de servitute (Dreptul de trecere), B-dul Muncii, nr. 1-3 la Facultatea de Mecanică, prin care proprietarul terenului invecinat cu Facultatea de Mecanică (Centrala Termică), a solicitat instanţei să i se admită dreptul de a trece prin incinta Facultăţii de Mecanică la proprietatea sa. Procesul a fost câştigat de Universitatea Tehnică, în sensul că a fost respinsă acţiunea proprietarului terenului învecinat cu Facultatea de Mecanică.

375

Page 380: capitolul ii introducere în context

15 procese de evacuare a unor societăţi comerciale din spaţiile deţinute de către Universitatea Tehnică (Str. Ceahlău nr. 72-74 BARĂCI ), toate câştigate de UTCN, societăţile comerciale fiind evacuate din spaţiile respective prin Executorul judecătoresc. 1 proces privind restitituirea taxelor de şcolarizare, câştigat de UTC-N. 2 procese privind desfiinţarea împrejmuirii- Complexul Studenţesc Observator, câştigate de UTCN. RECUPERARE DEBITE PROVENITE DIN CONTRACTELE DE CERCETARE Au fost recuperate debite în valoare de aproximativ 55.000 lei prin procese şi pe cale amiabilă. PROCESE PE ROL 1 proces promovat în baza Legii nr. 10/2001 de foştii proprietari, privind terenul situat în str. Ceahlau, nr. 72-74, prin care se solicită restituirea unei suprafaţe de 4300 mp. unde se află Barăcile-CFDP. 1 proces promovat în baza Legii nr. 10/2001, de către foştii proprietari, privind terenul situat în str. Observatorului nr.48 (Complexul Studenţesc Observator), prin care solicită suprafaţa de teren de 504 mp. 1 proces promovat în baza Legii nr. 10/2001, de foştii proprietari privind terenul situat în str. Dorobanţilor nr. 73 (Ateliere Şcoală şi DECID), prin care se solicită o suprafaţă de teren de 1965 mp. 1 proces promovat în baza Legii nr. 10/2001, de către foştii proprietari privind terenul situat în str. Observator nr. 32-34 (Complexul Studenţesc Observator), prin care se solicită o suprafaţă de teren de 1453 mp. 1 proces de întăbulare promovat de Universitatea Tehnică pentru întăbularea terenului şi construcţiilor din Calea Turzii, nr. 160, deţinute de cele 3 facultăţi cu profil electric şi Facultatea de Arhitectură. 1 proces în constatarea dreptului de proprietatea al UTC-N promovat de către aceasta la Judecătoria Huedin. 1 proces în granituire promovat de UTCN la Judecătoria Cluj-Napoca. ALTE ACTIVITĂŢI: Participare la licitaţii privind încheierea contractelor de achiziţii publice. Soluţionarea cererilor şi sesizărilor legate de Comisia de Etică. Cluj-Napoca, 21.01.2008 OFICIUL JURIDIC, CONSILIER JURIDIC Ana BARBU CONSILIER JURIDIC Daniel STAN

376

Page 381: capitolul ii introducere în context

CAPITOLUL VIII

Activitatea Clubului Cultural Studenţesc al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în perioada 2004-2008

A luat fiinţă în anul 1966 având ca scop formarea personalităţii tinerilor, garanţi ai dezvoltării durabile şi ai progresului unei societăţi, prin organizarea şi desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice, ştiinţifice şi de agrement pentru studenţi. Primele colective artistice constituite în cadrul clubului au fost cele de dans modern, teatru, muzică folk, iar printre activităţile specifice de club amintim concursurile de şah, tenis de masă, bridge alături de seratele şi discotecile studenţeşti. În anul 1974 s-au pus bazele înfiinţării Ansamblului folcloric studenţesc “Românaşul”, urmat de Brigada “Bum”, Trupa de dans “Imagine şi dans”, Corul mixt “Poliphonia”, Formaţia “Mecartis”, Trupa de teatru “Gaudeamus”, Cenaclul de interpretare “Observator”, Grupul de umor studenţesc “M.S.” Înţelegând rolul culturii în procesul educaţional, Universitatea Tehnică a asigurat şi asigură generoase condiţii pentru desfăşurarea acestui gen de activităţi specifice de club cultural studenţesc. Obiectivele fixate ale acestui centru cultural se referă la înfiinţarea şi menţinerea de formaţii artistice studenţeşti, pe genuri diferite, la prezentarea producţiilor artistice proprii în spectacole, festivaluri, concursuri locale, naţionale şi internaţionale precum şi la organizarea unor activităţi pentru studenţi ca: expoziţii, simpozioane, conferinţe, lansări de carte, cursuri de dans, serate şi aniversări studenţeşti. Programele şi proiectele clubului sunt concepute de referenţii culturali împreună cu studenţii din formaţii, cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti din Universitate şi cu instructorii- colaboratori de specialitate artistică. Spaţiile culturale ale clubului se găsesc în Campusul studenţesc “Observator”, astfel: sala de spectacole (200-250 de locuri) cu dotare medie de sunet şi de lumini, sala de repetiţii pentru formaţiile de dans (dotata cu oglinzi), sala mică de repetiţii pentru formaţiile muzicale şi pentru teatru, garderobă şi vestiare. Activităţile se desfăşoară după un orar care se afişează la loc vizibil, iar repetiţiile sunt coordonate de referenţii culturali şi de instructorii artistici ai formaţiilor. În medie, activează în formaţiile noastre peste 250 de studenţi, în principal de la Universitatea tehnică, dar şi de la celelalte universităţi clujene. Prezentăm mai jos colectivele artistice înregistrate la Club în perioada 2004-2008: Formaţii studenţeşti: 2007/2008: -Ansamblul folcloric studenţesc “Românaşul”(orchestra, trupa de dansuri, solişti vocali şi instrumentişti, grup vocal folcloric, solişti dansatori), - Orchestra de muzică populară « Românaşul » - Taraful tradiţional transilvan - Teatrul Studenţesc “Gaudeamus” - Orchestra de cameră “Honoris” - Grupul de dans contemporan “Aagon” - Formaţia de dans modern “Nova” - Trupa de breack-dance “Infinit Skyls” - Cenaclul de muzică folk “Observator” - Grupul folk “Pasărea IBIS” - Cenaclul literar “Avram Iancu” - Trupe de muzică rock: 1. Voices of Silence 2. Grimus 3.Bruiaj - Clubul de karate: C. Merca şi V. Dorca

377

Page 382: capitolul ii introducere în context

Cursuri: - Curs de iniţiere în dansul popular - Curs de dans de societate. Faţă de colectivele artistice de mai sus, în anul universitar 2006/07 au mai activat formaţiile următoare: dans sportiv „Salsa Caliente”, break-dance „New Style” (care a fost asimilată în actuala formaţie „Infinit Skyls”), trupele de rock „Lex” (care activează în prezent la casa studenţilor) şi „Rockage” care s-a desfiinţat. În anul universitar 2005/06 am lucrat cam cu aceleaşi formaţii, amintind în plus Formaţia muzicală „Simfonia” şi Grupul muzical „Cool”. În 2004/05 amintim trupa de dans sincron „Moving Bodies” condusă de studentul Buni Janos şi trupa de rock „Mad-Project” alături de formaţiile de rock „Seven”, „Kashmir” şi „Revers” (devenită acum „Grimus”). Clubul este un centru metodologic ce sprijină proiecte şi experimente artistice, asigură consultanţa de specialitate şi promovează doar ceea ce reprezintă formula potrivită pentru prestaţia artistică ori pentru actul cultural. Publicul-ţintă al nostru sunt studenţii, tinerii în general, care sancţionează imediat subproducţiile, lipsa de bun gust, încercările din afara artei. Câteva date despre formaţii: 1. Ansamblul folcloric studenţesc “Românaşul” este cel mai reprezentativ şi numeros grup artistic. Prin lucrarea sa de valorificare scenică a creaţiilor populare la festivalurile şi competiţiile naţionale şi internaţionale, “Românaşul” a adus şi aduce cinste şi onoare universităţii noastre şi ţării noastre. În 15 mai 2004 s-a desfîşurat la Casa Studenţilor Spectacolul aniversar ROMÂNAŞUL LA 30 DE ANI unde au participat peste 400 de „românaşi”, foşti dansatori şi muzicieni ai ansamblului, inclusiv din prima generaţie din 1974. În data de 14 mai 2004 a fost vernisată o expoziţie de fotografii cu „Românaşul” şi expuse trofeele ansamblului. Au fost realizate, de asemenea, pliantul, mapa, insigna ansamblului precum şi transcrierea video a filmului realizat cu „Românaşul” în 1983/1984 „ O ceată de căluşari din Transilvania”. În prezent, echipa de pregătire artistică este constituită din: ing.Viorel Roman- instructor coregraf, ing.Marius Moldovan -dirijor, prof.Victor Bercea- organizare şi regie spectacol, director artistic, Lăpuşte Elena- costumier-garderobier. Site-ul Românaşului este: http://romanasul.utcluj.ro 2.Teatrul studenţesc “Gaudeamus” condus de Victor Bercea împreună cu regizorul Sorin Misirianţu, a prezentat cu succes, în luna aprilie 2006, premiera absolută pe oraş cu piesa “Gaiţele” de Alex Kiriţescu contribuind la organizarea primei ediţii a Festivalului de Teatru Universitar Amator « TUA », ediţia I, în 7-9 dec. 2007 3. Trupa de Break-Dance « Infinit Skyls » este coordonată de Mirela Anghel, referent Club în colaborare cu Adrian Mureşan. Este o adevărată şcoală de dans frecventată de numeroşi tineri atraşi de originalitatea modalităţilor de exprimare coregrafică şi de varietatea repertorială. 4.Formaţia de dans modern “Nova” aflată într-un proces de reorganizare este integrată în programele de repetiţii ale Clubului de dans « Infinit Skyls » urmărind adecvarea repertoriului la standardul competiţional actual. 5.Formaţia de muzică rock”Voices of Silence” activează în Clubul UTCN din anul 1994.În anul 2000 i-a apărut primul material discografic iar în 2003 primul album intitulat”Thunderground”.Stilul formaţiei este metal-progresiv-symfo. Annual, acest grup susţine concerte la cele mai importante evenimente artistice şi promoţionale din oraş şţi din ţară, avănd participări internaţionale în Ungaria, Cehia, Polonia, Austria. 6.Cenaclul de interpretare si idei “Observator” a reluat peste timp tradiţia serilor de cenaclu atât de apreciate de studenţi înainte de 1989.Prin cuvânt, cânt,cu chitare,viori si flaute,acest grup artistic mărturiseşte pulsul vieţii studenţeşti din timpul de azi. Coordonatori : Florin Toloargă şi Victor Bercea 7.Grupul cameral “Honoris” cu repertoriu pentru orchestră de coarde a fost înfiinţat în toamna anului 2004 fiind initiaţiva domnului Rector Radu Munteanu. Dirijor si aranjor este d-

378

Page 383: capitolul ii introducere în context

nul ing. Marius Moldovan, managerul grupului fiind prof.Victor Bercea. Activitatea de bază a grupului este aceea de a prezenta programe adecvate cu ocazia evenimentelor academice şi universitare la solicitarea conducerii UTCN dar şi de a reprezenta universitatea noastră la manifestări cultural-artistice locale, naţionale sau internaţionale . Grupul cameral de coarde tinde să modifice componenţa integrând violoncelul şi clarinetul. Va ramâne concecvent manierei de interpretare camerală chiar dacă se vor incerca mereu abordări noi repertoriale şi interpretative. 8.Grupurile rock ”Lex”,”Grimmus”, “Data trecută”, au fost prezente la festivalurile clujene “Primăvara studenţească” şi “Autumnalia”. Fromaţia « Grimus » a participat la o importantă Gală de Rock în Anglia, la Londra, în toamna anului 2007 unde a avut o excelentă prestaţie artistică. 9.Formaţia de dans sportiv “Salsa caliente” şi-a început activitatea la club în anul 2003, în urma reorganizării cursului de dans de societate.Este pregătită de coregraful antrenor Lucian Ambrozie care şi-a extins activitatea prin înfiinţarea mai multor cluburi în oraş. 10.Formaţia de break-dance”New Style” s-a remarcat cu foarte mult succes în spectacolele ocazionate de balurile bobocilor şi în festivalurile studenţeşti locale. Intre timp stilul său a fost asimilat de formaţia « Infinit Skyls ». 11.Formaţia “Moving Bodies” abordează cu succes dansul sincron. A fost pregătită de stud.Buni Janos. În prezent, membrii componenţi ai grupului activează în diferite formaţii de dans din oraş, îndeosebi în echipele de majorette. 12.Cenaclul literar “Avram Iancu” s-a constituit din câţiva membri ai Cenaclului “Vox Napocensis” înfiinţat în urmă cu câţiva ani de Victor Bercea şi Victor Măruţoiu la Casa Studenţilor. Are programe comune cu acesta. 13. Există două trupe de karate, una este pregătită de stud.Vasile Dorca iar cealaltă de ing. Cristian Merca. 14. Formaţia de dans contemporan “Aagon” este pregătită de studenta Carmen Popoviciu. În 19 decembrie 2007 şi-a aniversat 3 ani de la înfiinţare. Referentul grupului este Marius Moldovan. Clubul Cultural Studenţesc a avut o foarte reuşită colaborare cu Casa de Cultură a Studenţilor, Cercul Militar, Casa Municipală de Cultură şi Muzeul Etnografic. Formaţiile noastre artistice au fost cuprinse în programele organizate de Primăria municipiului Cluj-Napoca, Prefectura şi Consiliul Judeţean Cluj şi au participat la manifestările culturale studenţeşti organizate de Casele studenţeşti de cultură din ţară. TURNEE : - Ansamblul folcloric studenţesc « Românaşul”: Turneu artistic în Franţa, în 2004, între 4-26 august, la : Montmorillon(Festival des Lumas – Festivalul Melcilor), Gannat, Luberon, Manosque, Cerestre, St.Tulle, Marsilia, Vichy, Chatel Montagne, Commentry, Bourges, Couy(Festival des Chevres), Paris. A susţinut 18 spectacole. -Românaşul în 2005 : în Italia, la Parma, în perioada 19.06-26.06.2005 (« Settimana Romena a Parma ») apoi în Serbia la Loznica 09.08.2005-16.08.2005 la Festivalul « Europe danse ». A susţinut 12 spectacole în cele două deplasări externe. - Grupul cameral Honoris în 2005 : în Polonia la Kracovia şi Presmill : Festivalul « Galitia Transcarpatica », între 15.06.2005-19.06.2005 şi în Italia la Parma în cadrul manifestării « La settimana romena » între 19.06.2005-26.06.2005. A susţinut 7 concerte. -Românaşul în 2006 : 17 iulie-7 august Festivalul LES CULTURES DU MONDE şi Festival de la Francophonie la GANNAT, Franţa -Românaşul în 2007 : Franţa – Nice : 22.02-04.03.2007 Carnaval de Nice , Italia-Coredo, Mondialfolk, : 11.07.2007- 25.07.2007 şi Elveţia - Evolene, CIME, 08.08.2007-18.08.2007 - Proiect Românaşul în 2008 : Belgia, Franţa, Grecia, în lunile iulie-august.

379

Page 384: capitolul ii introducere în context

Formaţiile artistice studenţeşti ale Şcolii politehnice clujene s-au afirmat cu mare succes în peisajul artistic studenţesc din ţara noastră dar şi la importante manifestari culturale internationale obţinând de fiecare dată importante diplome şi trofee. Pentru merite deosebite în promovarea şi valorificarea creaţiilor populare, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a conferit Ansamblului folcloric studenţesc „Românaşul” al Universităţii Tehnice, titlul de „ANSAMBLU EUROPEAN”, în data de 24 ianuarie 2007. La festivalurile naţionale şi internaţionale se acordă Diplome de participare şi trofee. S-au desfăşurat 64 de seri culturale la Clubul din Observator, în Mărăşti, la Fac. de Mecanică, Rectorat, baza didactică de la Mărişel, în cei patru ani la care ne referim.

Principalele activitati din 2004: IANUARIE: -3 ian.Spectacol “Romanasul” in cadrul programului:”Orasul de iarna Ursus” in Piata M.Viteazul din Cluj -15 ian. La Club-Spectacolul “Numai Poetul…” cu Cenaclul OBS si Trupa de teatru “Gaudeamus” -24 ian.Spectacolul “Unire-n cuget si-n simtiri” organizat de autoritatile orasului. A participat Ans.”Romanasul” FEBRUARIE: -Concurs de bridge:12-14 febr. In sala mare si holul mare ale Clubului -Cursuri de instruire profesionala “Velux”- 29 febr.-6 martie- sala mare si holul mare-Club- MARTIE: -4 si 7 martie-spectacole dedicate Zilei Femeii cu Orch.”Romanasul”si solistii sai. -17 martie Spectacol de teatru cu “Avarul” de Moliere- sustinut de Trupa “Gaudeamus” la Club -19 martie-Spectacol de teatru la Casa municipala de Cultura din Bistrita, cu “Avarul”de Moliere, sustinut de Trupa “Gaudeamus”(Deplasarea cu microbusul de la UTCN) APRILIE -Spectacolul: “Sarbatoare la Zi mare”, la Bucuresti-Ans.”Romanasul” invitat al televiziunii romane-Programul Niculina Merceanu (Deplasarea cu autocar/autocarele-necorespunzatoare tehnic oferite de firma Alina Tour din Cluj(D-l Viorel Dreve) -29 aprilie, ora 19, Spectacol cu “Romanasul” la CCS Cluj-Napoca cu ocazia Aniversarii a cinci ani de Radio Renasterea -30 apr. Spectacol cu “Romanasul” la Sala Sporturilor MAI: -2 mai Spectacol cu “Romanasul” la Casa Tineretului/Univers T din Cluj -14-16 mai ZILELE ROMANASULUI –activitati organizate cu ocazia Aniversarii 30 a Ans.folc.”Romanasul”: 1.14 mai ora 20-Simpozion cu tema:”Jocurile caluseresti din Transilvania”la Club 2.15.mai ora 10-Intalnirea generatiilor de romanasi la CCS 3.15 mai ora 17-Spectacolul generatiilor la Aniversarea 30 – la CCS 4.15 mai ora 21- Cina romanasilor la cantina Observator 5.16.mai ora 14- “Tomneala” romanasilor -17- 24 mai-participarea formatiilor:Nova, Salsa, Gaudeamus, PDE, Romanasul la “Primavara studenteasca”la CCS -26 mai –Spectacolul “Ritmic de mai” editia a II-a la Club -29-30 mai “Serbarile transilvane”-au participat formatiile “Nova si Romanasul -29-30-participarea formatiilor de rock la Festivalul berii Ursus IUNIE-Program de repetitii IULIE -4 iulie –Serbarea traditional;a de la Marisel-Fantanele- Spectacol Romanasul -11 iulie “Poli Latino Party- Spectacole Salsa la bazinul Olimpic Politehnica -20-31 iulie-pregatirea programului pt.turneul in Franta al “Romanasului”.

380

Page 385: capitolul ii introducere în context

AUGUST -4-26 august Turneu artistic in Franta al “Romanasului” la Invitatia Asociatiei “Cultures et Traditions” din Gannat: 6 august-;Sosirea la Montmorillon(intre Poitiers si Bellac)pentru “Festival des Lumas”(Festivalul melcilor) 7 august-Spectacol de doua ore la Montmorillon respectiv pe scena de la Radegonde(Masa am servit-o la un restaurant elegant de pe malul unui Etaing din localitatea LA PUYE) 8 august .Deplasare si sosire la Gannat .Cazarea in Nouvelle Maison du Folklore 9 aug.Vizita in Gannat- si atelier in La Maison du Folklore, la sediul Asociatiei “Cultures et Traditions” 10 august.Plecarea la Festivalul de Luberon din Manosque.Seara sosirea la St.Tulle in Centrul de cazare “Ragain”pe R.N.96 directia Aix en Provence.Conditii impecabile de cazare si masa dar si de agrement. FESTIVAL INTERNATIONAL DU LUBERON editia a 14-a: 11,12,13,14,15 aug.- spectacole la Manosque, Cerestre, St.Tulle.La Manosque am avut doua seri de spectacole in Teatrul “Jean le Bleu”, dotat tehnic impecabil. 16.aug.Program de vizita a orasului Marsilia. Noaptea, intoarcerea la Gannat in acelasi spatiu de cazare. 17.aug.Activitati pe ateliere la sediul La Maison du Folklore si intalnirea cu presedintele Asociatiei d-l Jean Roche si cu directoarea Casei folclorului d-na Marie Agnes Jacque 18 aug.Dimineata: Vizitarea orasului Vichy. Deplasarea la Chatel Montagne si spectacol seara la Chatel Montagne.(intalnirea cu d-l Dr,.Joseph Bleton din Cusset-Cetatean de Onoare al mun.Cluj-Napoca) urmat de un “Bal roumain” 19 aug.Vizita la Thermele din Vichy si deplasarea la Commentry 20 aug.Ora 21 Spectacol de doua ore la Commentry intr-o sala superba( Ne-a vizat Marie Agnes Jacque si fiul sau Jean Marie.) 21 aug.Vizitarea orasului Bourges. Seara, sosirea la Couy 22.aug.Couy- “Festival des Chieuves(Chevres)”- Spectacole si participarea la activitatile zilei intre orele 10-22 23 aug.Plecarea spre Paris.Intalnirea cu d-l si d-na Horia Badescu de la Ambasada Romaniei in Franta si cu reprezentantii firmei “Jolidon” din Paris O bere langa Tour Eiffel.Vizita in Paris pana la ora 24.Plecarea spre Romania. 24 aug.Oprire pt.shopping la Regensburg in Germania 25 aug.ora 15 Sosirea la Cluj SEPTEMBRIE –vacanţă- OCTOMBRIE – pregătirea spaţiilor pentru activităţi culturale şi întocmirea Orarului de repetiţii şi activităţi la Club. -cursuri profesionale in sala mare(Asociatia patronilor si meseriasilor) NOIEMBRIE: -Concurs de sah:5-8 nov. sala mare si hol -Concurs de tenis de masa si table-5-8 nov. -Cursuri profesionale(Asoc.patronilor si meseriasilor Cluj) -Festivalul “Autumnalia”: 1.Dans Modern Nova spectacol la CCS ora 20 2.Folclor Romanasul spectacol la CCS ora 20 - “Zilele Universitatii tehnice” 10-17 nov.2004: -BALUL BOBOCILOR DIN UTCN la CCS-form.de dans Nova, Salsa si PDE -ORCHESTRA DE CAMERA “HONORIS”-in Aula Domsa, 10 nov. ora 12 -SEARA DE MUZICA SI POEZIE la Club cu Cenaclul OBS, ora 20 -SEARA DE FOLCLOR la Club cu Ansamblul ROMANASUL -SEARA DE TEATRU SI DE RITMURI STUDENTESTI la Club cu trupa GAUDEAMUS(“Avarul”de Moliere), Nova, Salsa, PDE, New Style.

381

Page 386: capitolul ii introducere în context

DECEMBRIE: - 3 dec.Orchestra de camera “Honoris” in Aula Domsa(prezentare in limba Latina-Victor

Bercea) - -8 dec. SPECTACOL DE COLINDE sustinut de Ans.ROMANASUL la Hotel

Transilvania(productia SC Wens) - -14 dec.ora 20 Trupa GAUDEAMUS cu piesa “Cantecul lebedei” de Cehov, la CCS - -16 dec.COLIND LA SENATUL UTCN cu Ans.ROMANASUL, Cenaclul OBS si

Grupul BEST ora 14 - -16 dec. ora 20 la Club editia I a Spectacolului COLINDAM IN FAMILIE sustinut de

Ans./ROMANASUL si Cenaclul OBS. - -17 dec.ora 12 Spectaculul CANTECE DE IARNA cu Cenaclul OBS in cadrul

manifestarii “Zilele medicale ale Clinicii V din Cluj-Napoca”(prof.dr.Caius Duncea) - -18-19 dec. FESTIVALUL COLIND IANCULUI editia a X-a organizat de Societatea

culturala “Avram Iancu” din Romania la Cercul Milirat si Piata Avram Iancu- Programe sustinute de Ans.ROMANASUL si cenaclul OBS

Principalele activitati din 2005:

IANUARIE: -15 ian. La Club-Spectacolul “Numai Poetul…” cu Cenaclul OBS si Trupa de teatru “Gaudeamus”. -24 ian.Spectacolul “Unire-n cuget si-n simtiri” organizat de autoritatile orasului. Participa Ans.”Romanasul” -26 ian.Spectacol de teatru la Cercul militar Cluj sustinut de Trupa “Gaudeamus” a UTCN cu piesa “Cantecul lebedei” de A.P.Cehov, ora 19 -29 ian.ora 21 la Club Concert rock sustinut de Trupa TROOPPER propus de PRODMUSIC PRO FEBRUARIE: -Concurs de bridge:17-21 febr. Clubul cultural: sala mare si holul mare -Cursuri de instruire profesionala “Velux”- 07 febr.-11 febr. sala mare si holul mare-Club- MARTIE: -4 si 8 martie-spectacole dedicate Zilei Femeii cu Orch.”Romanasul”si solistii sai. -6 martie ora 14 Spectacol folcloric la Marisel sustinut de Ans.Romanasul -8 martie-Spectacol de cenaclu la Tg.Mures organizat de CCS Tg.Mures. Participa Cenaclul folk OBS al UTCN -22 martie Spectacol de teatru cu “Cantecul lebedei” de Cehov - sustinut de Trupa “Gaudeamus” la Club -26 martie Editia I a Festivalului-concurs MAGNUM ROCK la Club- organizat in colaborare cu PRODMUSIC PRO din Cluj -30 martie ora 20 la Club CANTECE DE PRIMAVARA cu Cenaclul folk OBS.- APRILIE - Spectacolul RITMURI STUDENTESTI sustinut de formatiile de dans ale Clubului Cultural Studentesc al UTCN:NOVA, SALSA, NEW STYLE, MOVING BODIES, la Club, ora 20, 6 apr. -Concert sustinut de Orchestra de camera HONORIS la Club, 13 aprilie, ora 20 -Participarea la “Zilele Culturale Studentesti Muresene”, 29-30 apr, Tg.Mures- fornatiile NOVA, SALSA, NEW STYLE. MAI: -17- 22 mai-participarea formatiilor:Nova, Salsa, Gaudeamus,New Style, Moving Bodies, Romanasul la “Primavara studenteasca clujeana” la CCS Cluj. -13-15 mai 2005 Participarea Ans.Romanasul la Festivalul National Studentesc de Folclor “Flori de Mai” de la Iasi, organizat de CCS Iasi. -26 mai –Spectacolul “Ritmic de mai” editia a III-a la Club -29-30 mai “Serbarile transilvane”- participa formatiile Nova si Romanasul

382

Page 387: capitolul ii introducere în context

-29-30-participarea formatiilor de rock ale UTCN la Festivalul berii Ursus. IUNIE: -12-26 iunie-Pariciparea la Festivalul din Polonia cu Orchestra HONORIS si Ans.ROMANASUL IULIE: -3 iulie –Serbarea traditionala de la Marisel-Fantanele- Spectacol Romanasul -9-10 iulie “Poli Latino Party- Spectacole Salsa la bazinul Olimpic Politehnica AUGUST -August Turneu artistic al “Romanasului” in strainatate( Belgia, Olanda, Germania), propus de CIOFF-Sectiunea Romania SEPTEMBRIE OCTOMBRIE -Cursuri de instruire profesionala in sala mare(Asociatia patronilor si meseriasilor) -27 oct. ora 20 Spectacol de promovare a formatiilor artistice studentesti ale UTCN, la:Club/CCS/Cercul militar NOIEMBRIE: -Concurs de sah: 9-13 nov. la Club- sala mare si hol -Concurs de tenis de masa si table 4-6 nov. la Club -Cursuri de instruire profesionala (Asoc.patronilor si meseriasilor Cluj) la Club -Festivalul “Autumnalia”: 14-20 nov. la CCS si Club.Participa formatiile de dans ale UTCN, Ans.Romanasul, Cenaclul OBS si Trupa de teatru GAUDEAMUS - “Zilele Universitatii tehnice” –posibil: 21-27 nov. la Club, Aula Domsa, CCS. Si Balul Bobocilor de la UTCN. DECEMBRIE:

- -13 dec.COLIND LA SENATUL UTCN cu Ans.ROMANASUL, Cenaclul OBS si Grupul BEST ora 14

- -13 dec. ora 20 la Club editia a II-a a Spectacolului COLINDAM IN FAMILIE sustinut de Ans./ROMANASUL si Cenaclul OBS.

- -15 dec.ora 12 - Spectaculul CANTECE DE IARNA cu Cenaclul OBS in cadrul manifestarii “Zilele medicale ale Clinicii V din Cluj-Napoca”(prof.dr.Caius Duncea)

- -17-18 dec. FESTIVALUL COLIND IANCULUI editia a XI-a organizat de Societatea culturala “Avram Iancu” din Romania la Cercul Militar si Piata Avram Iancu- Programe sustinute de Ans.ROMANASUL si Cenaclul OBS

Principalele activităţi din 2006:

IANUARIE 2006: -15 ian. La Club-Spectacolul “Numai Poetul…” cu Cenaclul OBS si Trupa ”Salsa”, Grup de dans contemporan -24 ian.Spectacolul “Unire-n cuget si-n simtiri” organizat de autoritatile orasului. Participa Ans.”Romanasul” -27 ian.Spectacol “Variatiuni ritmice”cu “Honoris”, Grup dans contemporan, Grup “Cool”, cenacxlul “Obs” --28 ian.ora 21 la Club Concert rock sustinut de Voices of Silence, Grimmus, Lex, Data Trecuta, Mad Project, Grup Simfonia, Grup Cool FEBRUARIE: -Concurs de bridge:14-19 febr. Clubul cultural: sala mare si holul mare -Cursuri de instruire profesionala “Velux”- 06 febr.-12 febr. sala mare si holul mare-Club- MARTIE: -1 si 8 martie-spectacol de Martisor si de Ziua Femeii cu Orch.”Romanasul”cu solistii sai si Orchestra “Honoris”.

383

Page 388: capitolul ii introducere în context

-8 martie-Spectacol de cenaclu la Tg.Mures organizat de CCS Tg.Mures. Participa Cenaclul folk OBS al UTCN -26 martie-participarea form.de rock ale UTCN la Festivalul MAGNUM ROCK -30 martie ora 20 la Club CANTECE DE PRIMAVARA cu Cenaclul folk OBS., Cenaclul literar “Avram Iancu”-Invitat:Cenaclul “Vox Napocensis” al CCS APRILIE - Spectacolul RITMURI STUDENTESTI sustinut de formatiile de dans ale Clubului Cultural Studentesc al UTCN: NOVA, SALSA, NEW STYLE, MOVING BODIES, la Club, ora 20, 6 apr. -Concert sustinut de Orchestra de camera HONORIS la Club, 13 aprilie, ora 20 -Participarea la “Zilele Culturale Studentesti Muresene”, 29-30 apr, Tg.Mures- fornatiile NOVA, SALSA, NEW STYLE. MAI: -16- 21 mai-participarea formatiilor:Nova, Salsa,New Style, Moving Bodies, Romanasul la “Primavara studenteasca clujeana” la CCS Cluj. -12-14 mai 200 Participarea Ans.Romanasul la Festivalul National Studentesc de Folclor “Flori de Mai” de la Iasi, organizat de CCS Iasi. -26 mai –Spectacolul “Ritmic de mai” editia a IV-a la Club -29-30 mai –1-2 iunie 2006 -“Serbarile transilvane”- participa formatiile Nova si Romanasul -29-30-participarea formatiilor de rock ale UTCN la Festivalul berii Ursus. IUNIE: -Spectacol GALERIA FOLK – cu Cenaclul Observator si invitatii sai, 8 iunie 2006 IULIE: -1-2 iulie –Serbarea traditionala de la Marisel-Fantanele- Spectacol Romanasul -8-9 iulie “Poli Latino Party- Spectacole Salsa la bazinul Olimpic Politehnica AUGUST -August Turneu artistic al “Romanasului” in Suedia si Danemarca prin Fundatia “Schapira” din Suedia si cu sprijinul ambasadelor Romaniei din cele doua tari. OCTOMBRIE: -Festivitatea de deschidere a anului nou universitar: Cluj-Napoca-1 oct., Zalău- 1 oct., Satu Mare-2 oct., Bistriţa-3 oct. “Honoris”, “Românaşul”, “Salsa Caliente”, “Aagon”,”New Style”. -“Românaşul” participă la Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania- Cluj-Napoca, 15 oct.la Expo Transilvania -“Românaşul” susţine un spectacol de doua ore in cadrul spectacolului de gală la Festivalul “Mureş, pe marginea ta!”organizat la Ocna Mureş, Alba, în 08 oct. -“Honoris”- 20.10-festivitate la rectorat – prof.dr.ing.Ioan Dragan -“Romanasul”- spectacol la Club pentru Org.stud.BEST-27-28 X 05 NOIEMBRIE: -Concurs de sah: 9-13 nov. la Club- sala mare si hol -Concurs de tenis de masa si table 4-6 nov. la Club -Cursuri de instruire profesionala (Asoc.patronilor si meseriasilor Cluj) la Club -Festivalul “Autumnalia”: 14-20 nov. la CCS si Club.Participa formatiile de dans ale UTCN, Ans.Romanasul, Cenaclul OBS . - “Zilele Universitatii tehnice” –posibil: 21-27 nov. la Club, Aula Domsa, CCS. Si Balul Bobocilor din UTCN. DECEMBRIE:

- -13 dec.COLIND LA SENATUL UTCN cu Ans.ROMANASUL, Cenaclul OBS si Grupul BEST ora 14

- -13 dec. ora 20 la Club editia a II-a a Spectacolului COLINDAM IN FAMILIE sustinut de Ans./ROMANASUL si Cenaclul OBS.

384

Page 389: capitolul ii introducere în context

- -15 dec.ora 12 - Spectaculul CANTECE DE IARNA cu Cenaclul OBS in cadrul manifestarii “Zilele medicale ale Clinicii V din Cluj-Napoca”(prof.dr.Caius Duncea)

- -17-18 dec. FESTIVALUL COLIND IANCULUI editia a XI-a organizat de Societatea culturala “Avram Iancu” din Romania la Cercul Militar si Piata Avram Iancu- Programe sustinute de Ans.ROMANASUL si Cenaclul OBS

Principalele activităţi din 2007

IANUARIE : - Luni, 15 ian. Ora 20, la Club-Spectacolul “Numai Poetul…” cu Cenaclul « OBS », Grupurile folk « Unde » şi « Pasărea Ibis » si Grupul de dans contemporan « Aagon ». - Joi, 24 ian. Spectacolul dedicat evenimentului Unirii Principatelor Române din 1859, organizat de autoritatile orasului. A participat Ans.”Românaşul” cu un repertoriu muzical şi coregrafic din Moldova. - Sâmbătă seara la Club în 27 ian. Spectacol “Variatiuni ritmice”cu “Honoris”, Grup dans contemporan « Aagon », Formaţia « Infinit Skyls » şi Cenaclul “Obs”. -Duminică, 28 ian.ora 20, la Club, Concert rock sustinut de Voices of Silence şi Grimmus. FEBRUARIE: - Concurs de bridge:14-19 febr. Clubul cultural: sala mare si holul mare - Cursuri de instruire profesionala “Velux”- 06 febr.-12 febr. sala mare si holul mare-Club- - Deplasarea în Franţa, la Nisa, a Ansamblului « Românaşul » în perioada 22 febr. –4 martie 2007, pentru participarea la Carnavalul de la Nisa. MARTIE: - 1 si 8 martie-spectacol de Martisor si de Ziua Femeii cu Orch.”Românaşul”şi solistii săi, Orchestra “Honoris” şi « Infinit Skyls », la Cantina Mărăşti şi la Club. - 10 martie-Spectacol de cenaclu la Tg.Mures organizat de CCS Tg.Mures. Participa Cenaclul folk OBS al UTCN. - 24 martie-participarea form.de rock ale UTCN la Festivalul MAGNUM ROCK - 30 martie ora 20 la Club CANTECE DE PRIMAVARA cu Cenaclul folk OBS., Cenaclul literar “Avram Iancu”-Invitat:Cenaclul “Vox Napocensis” al CCS APRILIE -Festivalul clujean« Primăvara studenţească » organizat de Casa Studenţilor, Cluburile studenţeşti ale UTCN şi UBB şi Confederaţia Studenţilor. Au intrat în program formaţiile UT : « Românaşul », « Cenaclul Observator », Orchestra « Honoris », Trupa « Voices of Silence » şi Trupa « Grimus » şi Formaţia de break-dance « Infinit Skyls ». MAI: - Participarea formaţiilor « Românaşul » şi « Honoris » la activităţile organizate de UT la Zalău şi Satu-Mare. - Participarea la MISS UNIVERSITAS ROMÂNIA la Ploieşti, 21-23 mai. Au concurat Toma Adriana stud. I CCIA şi Zdroba AAAlexandra, stud. I C-ţii de maşini , de la UTCN -25 mai –Spectacolul “Ritmic de mai” editia a V-a, la Club -29-30 mai –1-2 iunie 2006 -“Serbarile transilvane”- au participat formatiile « Infinit Skyls » şi « Românaşul ». -Participarea formatiilor de rock ale UTCN la Festivalul berii « Ursus ». IUNIE:

- 3 iunie Cursul festiv al absolventilor UT, la sala Sporturilor. Au participat formaţiile : Românaşul, Infinit Skyls şi Salsa Caliente.

-Spectacol GALERIA FOLK – cu Cenaclul Observator si invitatii sai, 8 iunie 2007, la Clubul « Autograf ». IULIE: -1 iulie –Serbarea traditionala de la Marisel-Fantanele- Spectacol « Românaşul » -7-8 iulie “Poli Latino Party- Spectacole Salsa la bazinul Olimpic Politehnica

385

Page 390: capitolul ii introducere în context

- Turneu artistic în Italia a Ansamblului « Românaşul », la Coredo-Trentino, la Festivalul « Mondialfolk ». Preşedintele festivalului : Laura Creti, secretar : Marissa Negri. Delegat din partea conducerii UTCN a fost domnul Director Horia Ardelean. Perioada turneului : 11 – 25.07.2007

- 7 iulie 2007 Grupul « Honoris » a concertat pe terasa restaurantului « Chios » iar Ansamblul « Românaşul » a prezentat un spectacol la Nunta lui Adrian Silviu Popa- solistul vocal al ansamblului.

AUGUST - Turneu artistic al “Romanasului” in Elveţia, la Festivalul Munţilor « CIME »

de la Evolene, între 8 – 18 august 2007. Delegaţi din partea Conducerii UTCN au fost : Lia Chiorean, Dorin Tecar, Adrian Bodea şi Paula Rusu. Invitatul « Românaşului » a fost artistul Dan Gâdea.

SEPTEMBRIE – vacanţă- OCTOMBRIE -“Românaşul” a participat la Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania- Cluj-Napoca, 14 oct.la Expo Transilvania -“Romanasul”- spectacol la Club pentru Org.stud.BEST-27-28 X 07 NOIEMBRIE: -Concurs de sah: 8-11 nov. la Club- sala mare si hol -Concurs de tenis de masa si table 1-4 nov. la Club -Festivalul “Autumnalia”: 12-18 nov. la CCS si Club.Participa formatiile de dans ale UTCN, Ans.Romanasul, Cenaclul OBS şi formaţiile de rock : Voices of Silence şi Grimus. - “Zilele Universitatii tehnice” –posibil: 8 – 18 nov. la Club, Aula Domsa, CCS. şi Balul Bobocilor din UTCN. DECEMBRIE: - 7-9 decembrie 2007 Ediţia I a Festivalului de Teatru Universitar Amator “TUA”, la Teatrul Naţional, organizat de Clubul Cultural al UTCN, Teatrul Studenţesc “Gaudeamus” cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local Cluj-Napoca. Au participat formaţii de teatru studenţesc din Braşov, Ploieşti, Tg.Mureş, UBB Cluj şi UTCN.

- -15 dec.ora 12 - Spectacolul CANTECE DE IARNA cu Orchestra « Românaşul » şi soliştii săi in cadrul manifestarii “Zilele medicale ale Clinicii V din Cluj-Napoca”(prof.dr.Caius Duncea)

- -15-16 dec. FESTIVALUL COLIND IANCULUI editia a XIII-a organizat de Societatea culturala “Avram Iancu” din Romania la Cercul Militar si Piata Avram Iancu- Programe sustinute de Ans.ROMANASUL si Cenaclul OBS

-17 dec. ora 20 la Club Spectacolul COLINDAM IN FAMILIE sustinut de toate colectivele artistice ale clubului, în sala mare a Clubului.

-19 dec.ora 20 , la Club, Spectacolul Aniversar “ Aagon”, la trei ani de activitate. Din calendarul propriu al Clubului amintim cele mai importante manifestări: Ritmic de mai, Colindăm în familie, TUA – Teatru Universitar Amator, Galeria folk, Maximum rock, ZUT, balurile bobocilor. Alte activităţi: Bridge, Velux, Kronlux, Concursuri de şah, table, PC Party, videoproiectii, expozitii foto, lansare de carte, simpozioane şi mese rotunde, conferinţe tematice Bridge: În fiecare an, în luna februarie are loc Concursul de bridge organizat de domnul Kovacs în salile Clubului. Velux şi Kronlux: Cursuri profesionale organizate la Club pe durata unei săptămâni în perioada februarie-martie. Concursurile de şah, table, skandenberg se organizează cu ocazia ZUT şi a festivalului de primăvară Ritmic de mai. Nr. participanţilor variază în f-cţie de activitate şi locul de desfăşurare, între 200-1200 persoane/activitate

386

Page 391: capitolul ii introducere în context

Prezentam mai jos o situatie statistica din perioada ultimilor patru ani: ============================================================= ANUL 2004/05 2005/06 2006/07 2007/ 08 Premii si diplome 10 12 16 17 Studenti cuprinsi in formatii 174 190 210 250 Nr.de formatii artistice 9 11 12 14 Colaboratori artistici 4 5 8 8 Personal incadrat: referenti S 1 1 2 2 Referent S (regizor) 1 1 (1/3 normă) Referent (Coregraf) S 1 1 1 1 (1/3 normă) Ingrij./gestionar 1 1 1 1 referent M 1 1 1 1 Spectacole,concerte,festivaluri si Alte manifest.culturale 87 82 134 140 “Romanasul” 27 15 34 50 “Gaudeamus” 11 18 22 22 “Nova” 7 6 16 16 “Voices of Silence” 12 12 16 16 “Revers” 9 9 7 - Cenaclul “Observator” 12 10 14 12 Salsa caliente 9 9 11 8 Break-dance 8 14 18 16 Serate,aniversari,alte manifest. 12 9 11 12

Cluj-Napoca, 22 ian.2008 Site ROMANASUL: http://romanasul.utcluj.ro

Redăm in Anexa conţinutul articolului publicat în „Informaţia de Cluj”, Adevărul de Cluj” şi revista „Oraşul”:

« Maiestatea Sa, Carnavalul!

Situat în centrul unei zone conurbane de litoral, al Coastei de Azur, oraşul Nisa, a cincea aşezare franceză ca populaţie, este o adevărată metropolă turistică şi un important centru administrativ, economic şi cultural. Cel mai aşteptat eveniment, la care participă aproape toată populaţia oraşului, este Carnavalul de la Nisa ce se desfăşoară anual în luna februarie. Pentru acesta, locuitorii din regiune încep pregătirile din timp ori, mai degrabă, îşi continuă, fără încetare, activitatea de pregătire a « arsenalului », pentru a participa la marea confruntare a « Bătăliei cu flori » ori la « Corso carnavalesque ». E o mare cinste să fii « carnavaleur » dar şi o imensă bucurie să participi ca simplu spectator, să te afli cu familia ori cu prietenii alături de cei care dau şi primesc flori, în cadrul paradelor organizate, la ore fixe, în cadrul unui spectacol de sunet şi lumini realizat de echipe de profesionişti, având o dotare tehnică ireproşabilă. La recomandarea doamnei Dr. Annie Sidro din Nisa, autoarea unei importante lucrări intitulate « Carnavalul de la Nisa », prin Asociatia Naţională Franceză „Cultures et Traditions” din Gannat, şi în spiritul excelentei colaborări pe care am avut-o, în ultimii cincisprezece ani, cu directorii acestei organizaţii, Jean Roche şi Marie Agnes Jacque, a fost invitat la carnaval, în acest an, Ansamblul folcloric studenţesc „Românaşul” al Universităţii tehnice din Cluj-Napoca. Grupul nostru a pregătit Programul „Alai cu măşti din Maramureş”. Realizarea acestuia a fost posibilă graţie bunei colaborări pe care am avut-o şi o avem în prezent cu Muzeul Etrnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca şi cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale al judeţului Maramureş. Deplasarea s-a

387

Page 392: capitolul ii introducere în context

făcut cu sprijinul Universităţii Tehnice, al Consiliului Local şi al Primăriei din Cluj-Napoca. Delegaţia “Românaşului” a numărat 28 de persoane, dansatori şi muzicieni, conducătorii artistici ai ansamblului: Viorel Roman- coregraf, Marius Moldovan-dirijor, Victor Bercea-director artistic iar din partea Muzeului Etnografic ne-a însoţit doamna Mihaela Mureşan care se găseşte astfel pentru a doua oară alături de « românaşi », într-o activitate internaţională. Plecarea din Cluj-Napoca, de la Clubul Cultural Studenţesc din Observator, a avut loc în seara zilei de 21 februarie 2007, cu autocar închiriat prin firma Voyager Info Travel, pe ruta: Oradea-Borş-Budapesta-Viena- Trevisio- Lido di Jesolo, în Italia. Aici am rămas peste noapte la hotelul “Canova” iar a doua zi am plecat spre Veneţia unde am poposit nouă ore pentru a vizita oraşul ce tocmai îşi încheiase celebrul său Carnaval şi unde mai rătăceau pe străzi purtătorii de măşti veneţiene şi de frumoase amintiri de la proaspătul eveniment: Rialto, vaporetto, Palatul Dogilor, Puente del Supir etc. În Piaţa San Marco se desfăşurau lucrările de demontare a tribunelor şi a podiumurilor amenajate pentru evenimentul petrecut. Rămăseseră stolurile de porumbei pe care turiştii prezenţi îi hrăneau cu seminţele cumpărate de la vânzătorii aflaţi în program non-stop în piaţă. Am plecat de acolo fericiţi şi bucuroşi dar şi obosiţi după generoasa ofertă turistică. Călătoria a continuat spre Milano şi Ventimiglia ajungând la Nisa la ora patru a dimineţii de 24 februarie. La « Auberge des Jeunes » ne aştepta ghidul nostru din Gannat, Marie-Violaine, care s-a integrat repede în grupul românaşilor fiind încă de la început impresionată de calitatea umană a românilor şi apoi de excelenta prestaţie artistică a « Românaşului » pe toată durata festivalului. Ziua de 24 februarie a fost cea mai grea, având două parade într-un carnaval unde nu mai fuseserăm şi despre care ştiam doar din cărţi. Eram curioşi să vedem unde ne vom găsi în acea mare « învălmăşeală » , Carnavalul de la Nisa desfăşurându-se, şi în acest an, sub semnul de « la plus grande melee », pe o durată de trei săptămâni, perioadă mai lungă faţă de ediţiile precedente mai concise. Citind din istoria Carnavalului de altădată aflăm că traditţia sa este anterioară creştinismului. Grecii îl celebrau. Dyonisos intra în oraşe pentru a afirma o anumită răsturnare a valorilor morale. La Nisa, Carnavalul apare oficial în 1294, când contele de Provence, Charles II, a venit în oraş pentru a petrece aici « les jours joyeux de Carnaval ». Cam de atunci au aparut manechinii uriasi care, şi azi, au mare trecere pe la astfel de manifestari socio-culturale, baluri, carnavaluri, mascarade ori farandole. Încă de la început, clericii au inchis ochii la aceste evenimente carnavaleşti, fără să le interzică, bufoneria aceasta fiind oarecum şi o supapă de securitate. Mai demult, carnavalul se organiza pe cartiere şi pe categorii sociale, existând carnavalul nobililor, cel al burghezilor, al pescarilor, al ţăranilor. Acum, în frenezia începutului de mileniu, diferenţele sociale au dispărut, întâlnind, astfel, dansând laolaltă, lucrătorii din port cu elegante contese, frumoase domnişoare ori respectate doamne din lumea politica a vremii, pentru că « Le masque preserve l’anonymat ». M-am trezit răsturnat pe un covor întins şi de acolo aruncat spre cer de către dansatorii Grupului « Caireu Nissart », din Nisa, pe care-i cunoasteam din 1996 de la Cluj când i-am primit la prima ediţie a Festivalului International Studenţesc de Folclor pe care l-am organizat la Casa de Cultura a Studentilor. Patricia Bistoni, directoarea grupului a avut această…genială idee. M-au rotit de câteva ori în aer, spre mirarea (nu disperarea) românaşilor care nu ştiau ce se întâmplă. Se îmtâmpla de fapt unul din acele ritualuri care au traversat secolele, cel numit «Lou Paillassou ». « Le paillassou » era un fel de papuşă uriaşă confecţionată din stofă, umplută cu paie, pe care pescarii nisoazi o săltau de pe un mare covor/cearceaf întins. Obiceiuri, ca pe noi : « --Bun o fi mă, Ion al lui Toader de vătaf ?- Bun îi , mă !- No, atunci, sus cu el ! », sevcvenţa ne aminteste de spectacolul « Românaşului » din 1983 « O ceată de căluşari din Transilvania ». Interesante sunt toate aceste datini, tradiţii şi obiceiuri ! Despre « Charivari », « Pelota » ori despre istoria « civilizarii » carnavalului aflăm în lucrarea foarte bine documentată a Doamnei Dr. Annie Sidro, o « vraie nicoise » despre care am amintit. Aceasta povesteşte cum, într-un an, la un carnaval, s-a ţinut un concert atipic unde sunetele ieseau din oale, linguri, castroane, talangi, clopotei, cochilii si alte obiecte marine. «Într-o

388

Page 393: capitolul ii introducere în context

seară, în faţa casei unei familii au aşezat un catafalc pe care au pus o ladă plină cu oase, înconjurată de lumânari aprinse. Văzând aşa ceva, femeia a leşinat iar bărbatul s-a enervat foarte tare certându-i pe curioşii gură-cască adunaţi care n-aveau altă treabă decât să strige :- Vene a la Boucaria ! », pentru că în acel an, se pare, 1850, a fost reacceptat de autoritatile orasului obiceiul « Charivari », în strada la Boucherie». Aceasta ne aminteşte de o pagină clujeană, ori chiar de două, ce ţin de perioada postdecembristă, democrată, unde bunul gust şi bunul simţ nu făceau casă bună întotdeauna cu experientele transitorii ale vremii . Annie Sidro aparţine unei familii de carnavalieri, bunicul său, Alexis Sidro, creând chiar un carnaval memorabil în Anglia, la câţiva kilometri de Blackpool. Despre aceasta i-a povestit tatăl său, Alexandre, care pe atunci avea doar 14 ani dar care si-a amintit de călătoria în Anglia şi de organizarea remarcabilă a evenimentului, acolo. « Alaiul cu maşti din Maramureş » s-a pus în mişcare. Taraful, Ciobanul, Butucarii, Dracii, Capra, Doamna Moarte, Ursul, Brondoşii au intrat în ring. « Et maintenant, la Roumanie, les etudiants de l’Universite Polytechnique de Cluj, le « Romanasul » avec ses masques de Maramures ! », ne opream din când în când pentru a prezenta secvenţe scurte din scenariul pregătit acasă, la Club, după care continuam, alături de ceilalti participanţi, lupta cu spray-urile cu pastă moale, « bombe a Nice ». După un tur de Corso carnavalesque ( de obicei se faceau cam două ture a câte 2-3 km. fiecare) nu ne mai recunoşteam unii pe alţii, fiind în ton cu « anonimatul « din carnaval, plini de paste, creme, confetti, aţe, cârpe etc. Moderatorii repetau mereu : « Sa majeste, le carnaval… ! ». În cele trei săptămâni ale carnavalului din acest an, au participat la Nisa grupuri de pe toate continentele, mai ales din acele zone unde au loc deja carnavaluri cunoscute în lume : Elveţia(Bale), Belgia(Binche), Viareggio, Veneţia, Rio, Noul-Orleans, Quebec. Despre România şi Bulgaria se amintea mereu în festival, subliniindu-se bucuria şi fericirea Europei de a-i primi pe români şi pe bulgari în UE. Reprezentanţii Bulgariei fuseseră deja la Nisa, în prima săptămână a Carnavalului. Nu i-am întâlnit. Noi, românii, am fost planificaţi să participăm în ultima parte, oricum este important ca lumea să ne privească şi cu alti ochi, în spirit vest-european, clădit pe sloganul paşoptist al unităţii, frăţiei şi egalităţii, aşa cum este înţeles în acest veac. La Nisa nu prea ai timp să te plictiseşti, noaptea e ca ziua în golfuleţul Baie des Anges, totul străluceşte în jur, străzile împodobite cu mii de becuri şi sisteme decorative, pieţele, micile magazine cu artisanat şi cu ţesături provensale alături de galeriile comerciale şi de marile magazine, te plimbi pe Avenue des Anglais, te opreşti în faţa vilei « Negresco », una dintre nebuniile arhitecturale ale oraşului unde poţi servi ceaiul într-un decor de « grand siecle ». Nu ai timp să vizitezi tot ce-ţi propui chiar dacă pleci odihnit din cartierul Cimiez, din pacea şi armonia ce domnesc aici, fiindcă oferta turistică este foarte generoasă. Trebuie totuşi să treci prin grădina bisericii ruse, în acel colţ de verdeaţă, pentru a descoperi mormântul ţareviciului şi a te minuna de cupolele în formă de bulb ale lăcaşului de cult. Cu 6 euro iei trenuleţul care pleacă din Promenade des Anglais şi descoperi oraşul traversându-l, Piaţa Florilor, labirintul străduţelor vechiului oraş, un ocol pe la Muzeul de Artă modernă, prin piaţa Garibaldi şi cartierul anticarilor, urcând apoi pe colina Castelului pentru a admira « la ville de Nice ». Între timp începi să cânţi în dialectul provensal, în graiul numit « le nissart », de care localnicii sunt foarte mândri : « Adièu paure Carneval (Adieu pauvre Carnaval) Et tu t'en vas Et ièu m'en vèni (Et toi tu pars Et moi j'arrive) A si reveire l'an que vèn ! (Au revoir et à l'an prochain) » De întâi martie, pe la amiază, am pornit spre România. « Drumu-i lung pe el mă duc… », programul trebuia adaptat la rigorile rutiere europene astfel încât am îmbinat interesele pentru a face puţin turism. Monaco , Monte Carlo, prima zi. Am parcat autocarul în Parking des Pecheurs şi am pornit pe jos şi cu ascensoarele prin Monaco. Aproape un milion de vizitatori descoperă anual universul marin din acel Templu al Mării care este Muzeul

389

Page 394: capitolul ii introducere în context

Oceanografic, înfiinţat în urmă cu peste 100 de ani de Prinţul Albert I de Monaco, ce găzduieşte una dintre cele mai bogate colecţii de specii mediteraniene. Prin Jardins Saint Martin am ajuns la Palatul princiar unde am făcut poze şi am asistat la mişcările Gărzii palatului. Nu puteam părăsi zona fără a călca pe pista unde se desfăşoară competiţia Formulei I de la Monte Carlo şi a trage cu ochiul la activitatea de la Casino. Am revenit apoi în Italia. Dimineaţa am ajuns la Milano. Calculând mereu orele de condus ale şoferilor am avut ocazia să rămânem câteva clipe în zona Domului, începând cu Piaţa Domului, locul central al oraşului unde se află cele mai frumoase monumente ale oraşului : Catedrala, Galeria, Porticele, Monumentul Victor Emmanuel II, exteriorul Teatrului La Scala. După-amiază ne-am reinstalat la hotelul din Lido di Jesolo unde am rămas până a doua zi. Duminica în 4 martie am ajuns acasă. La Radio Cluj. maestrul Cornel Udrea, realizatorul emisiunii de duminică, a dat drumul înregistrării făcute telefonic, în dialog cu subsemnatul, atunci când mă aflam în plin carnaval, la Nisa. Pe fondul acelor date şi informaţii oferite ascultătorilor, îmbrăcate în frumoasa suită de melodii din zona Bistriţei, înregistrare mai veche a orchestrei « Românaşul », am reintrat în spaţiului Almei Mater Napocensis, mai bogaţi, fără îndoială, din punct de vedere spiritual, oricum mai veseli şi mai radioşi, aducând cu noi frumoase amintiri scăldate în azurul mediteranean al coastei nisoaze. “ 2 aprilie 2007 Victor BERCEA

390

Page 395: capitolul ii introducere în context

391

Page 396: capitolul ii introducere în context

392

Page 397: capitolul ii introducere în context

ANEXA 1

Asociaţia Universităţilor Europene (EUA)

Programul de Evaluare Instituţională (IEP)

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Raport de Autoevaluare

Cluj-Napoca, România

decembrie, 2007

393

Page 398: capitolul ii introducere în context

394

Page 399: capitolul ii introducere în context

1. Introducere 1.1 Participarea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) în Programul EUA de Evaluare Instituţională Ca organizaţie reprezentativă a universităţilor din statele Europei şi a conferinţelor naţionale ale rectorilor, Asociaţia Universităţilor Europene (’European University Association’ – EUA) exprimă vocea majoră a comunităţii învăţământului superior în Europa. Prin proiecte şi servicii adresate membrilor săi, EUA urmăreşte întărirea conducerii şi administrării instituţionale, precum şi promovarea dezvoltării unui sistem coerent de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică la nivel european.

Programul de Evaluare Instituţională (’Institutional Evaluation Programme’ – IEP) al EUA este un serviciu către membrii EUA, prin care se asigură universităţilor participante un beneficiu maxim dintr-o evaluare cuprinzătoare, realizată de o echipă de lideri experimentaţi din învăţământul superior european şi destinată să sprijine dezvoltarea continuă a managementului strategic şi a culturii calităţii interne în aceste universităţi. EUA IEP (i) pune un accent deosebit pe autoevaluarea instituţională a universităţii participante, încercând să evidenţieze capacitatea acesteia de a dezvolta o strategie instituţională pentru definirea şi implementarea obiectivelor sale, şi nu să aprecieze calitatea proceselor de instruire, învăţare şi cercetare ştiinţifică din universitate; (ii) este angajat dintr-o perspectivă europeană şi internaţională, independent de programele de evaluare ale agenţiilor naţionale şi guvernamentale; (iii) îşi propune o abordare non-profit, articulată pe interesele universităţii evaluate. Metodologia EUA IEP constă într-un raport de autoevaluare al universităţii participante, două vizite locale ale echipei EUA de evaluare, un raport final de evaluare redactat de această echipă şi, opţional, o vizită locală de ’follow-up’ a aceleiaşi echipe, după doi ani de la evaluare.

Ca membru EUA (din 2003), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) se evidenţiază prin următoarele particularităţi distinctive:

• este una dintre cele patru universităţi (poli)tehnice naţionale şi singura din Transilvania, având o reputaţie solidă în educaţia inginerească din România;

• are o moştenire intelectuală de 85 de ani; • a contribuit esenţial la crearea unei elite inginereşti şi a unei regiuni dezvoltate economic; • are propria sa strategie întemeiată pe creativitatea inginerească în acord cu cerinţele unei

societăţi bazate pe cunoaştere; • înţelege reformele interne ca o modalitate de transformare într-o universitate dinamică,

având un management eficient al calităţii, care să-i asigure compatibilitatea cu cele mai prestigioase universităţi de tehnologie europene;

• este conştientă de importanţa dimensiunii internaţionale a educaţiei inginereşti în Spaţiile Europene ale Învăţământului Superior şi Cercetării (EHEA şi ERA), mai ales după aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007.

UTCN şi-a depus candidatura pentru a participa în runda 2007-2008 a EUA IEP, motivând că o evaluare instituţională externă (i) va asigura o perspectivă internaţională asupra realizărilor şi neajunsurilor UTCN; (ii) va contribui la o activitate mai sistematică şi coerentă de pregătire a planului de dezvoltare strategică a UTCN pe perioada 2008-2011; (iii) va susţine efortul de armonizare a UTCN cu universităţile din alte state ale UE şi, implicit, de identificare a poziţiei UTCN între universităţile de tehnologie europene; (iv) va determina creşterea interesului pentru UTCN al studenţilor români şi străini, ca şi al mediului academic şi economic internaţional. La sfârşitul lunii iulie 2007, conducerea UTCN a fost informată de Secretariatul EUA, că participarea UTCN – cea dintâi participare a unei universităţi (poli)tehnice din România – în EUA IEP (runda 2007-2008) a fost aprobată de Comitetul de Conducere a EUA IEP.

395

Page 400: capitolul ii introducere în context

1.2 Procesul de autoevaluare instituţională a UTCN Prima etapă a participării UTCN în EUA IEP o reprezintă Procesul de autoevaluare instituţională şi rezultatul acestuia, Raportul de autoevaluare instituţională, ambele având ca scop sporirea capacităţii de perfecţionare şi de schimbare, ca urmare a autoreflecţiei şi autoaprecierii, a activităţilor UTCN de management strategic şi al calităţii.

În conformitate cu ‘EUA IEP Guidelines for Self-Evaluation and Site Visits’, 2007 (www.eua.be/Guidelines_IEP_unis_07.pdf), s-a constituit la nivelul UTCN Grupul de Coordonare a Autoeevaluării Instituţionale (GCAI) pentru realizarea Procesului de autoevaluare instituţională şi redactarea Raportului aferent. GCAI a fost ales de Rectorul UTCN ca o secţiune reprezentativă a comunităţii personalului universitar şi a fost aprobat de Senatul UTCN, în următoarea componenţă:

Preşedinte – Prof. Aurel Vlaicu, Prorector Cercetare şi Relaţii Internaţionale Secretar – Amalia Verde, Referent Oficiul de Relaţii Internaţionale Membri – Ec. Zita Cazacu, Şef Serviciu Financiar

Ing. Lia Chiorean, Secretar Şef Rectorat Conf. Marinela Grănescu, Şef Catedra de Limbi Moderne Prof. Marius Bulgaru, Director Departamentul de Asigurare a Calităţii Prof. Dănuţ Julean, Prodecan Facultatea de Construcţii de Maşini Prof. Dan Pitică, Decan Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Prof. Mircea M. Rădulescu, Facultatea de Inginerie Electrică – Consilier de Politică Internaţională Universitară Rectorat şi Persoană de Contact pentru Secretariatul şi Echipa de Evaluare EUA Prof. Ovidiu Tătaru, Director Centrul de Cercetare Ştiinţifică,

Transfer Tehnologic şi Implementare Invenţii Şef lucr. Gheorghe-Florin Trif, Departmentul pentru Pregătirea Pedagogică a Personalului Didactic

Şef lucr. Radu-Constantin Vlad, Catedra de Management şi Ingineria Sistemelor Roxana Pop, Studentă – Reprezentanta Grupului Local BEST

Bogdan Cardoş, Student – Membru Departamentul de Asigurare a Calităţii Flaviu Roman, Student – Membru Senatul UTCN

Victor Văgâi, Student – Membru Senatul UTCN.

Activitatea GCAI al UTCN s-a desfăşurat în perioada octombrie–decembrie 2007. Dificultăţile întâmpinate s-au datorat timpului limitat avut la dispoziţie, abundenţei informaţiilor de colectat şi prelucrat, precum şi complexităţii unui Proces de autoevaluare instituţională capabil să răspundă analitic şi critic la următoarele întrebări fundamentale: Ce încearcă UTCN să facă? Cum încearcă UTCN să facă? Cum ştie UTCN că prin ceea ce face reuşeşte sau nu? Cum schimbă UTCN în scopul de a îmbunătăţi?

GCAI a considerat necesară includerea suplimentară în Procesul de autoevaluare a două domenii specifice de activitate la nivel instituţional, şi anume, implementarea procesului Bologna şi managementul cercetării ştiinţifice.

Elaborarea Raportului de autoevaluare instituţională a presupus împărţirea activităţii pe subgrupuri şi reuniuni săptămânale pentru dezbateri de etapă în plenul GCAI. Înainte de a fi definitivat, Raportul a fost publicat pe pagina Web a UTCN şi supus observaţiilor şi completărilor comunităţii personalului universităţii. Rectorul UTCN îşi va asuma responsabilitatea pentru Raportul final de autoevaluare instituţională, care va fi remis Secretariatului şi Echipei de Evaluare EUA.

396

Page 401: capitolul ii introducere în context

2. Contextul naţional şi institutional 2.1 Învăţământul superior tehnic în România Aderarea României la Uniunea Europeană presupune participarea la o piaţă comună, care este nu numai a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor, ci şi a forţei de muncă, aceasta necesitând crearea şi dezvoltarea Spaţiului European al Învăţământului Superior, a Spaţiului European al Cercetării, a Cadrului European al Calificărilor, a Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României, care aplică Strategia şi Programul de Guvernare în domeniul învăţământului superior, al educaţiei, în general, şi care conduce sistemul naţional de învăţământ superior. La momentul actual, acest sistem cuprinde 56 de universităţi de stat, respectiv 27 de universităţi particulare acreditate. Patru dintre universităţile de stat (Universitatea ‘Politehnica’ Bucureşti, Universitatea ‘Politehnica’ Timişoara, Universitatea Tehnică din Iaşi şi UTCN) reprezintă universităţi (poli)tehnice, grupate într-un Consorţiu Naţional. Peste jumătate din celelalte instituţii de învăţământ superior de stat sunt universităţi regionale, care includ şi facultăţi de inginerie.

În domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, MECT îşi exercită atribuţiile prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

Pornind de la situaţia actuală a învăţământului superior naţional şi în concordanţă cu obiectivele de reformă în acest domeniu, MECT a iniţiat un proiect legislativ specific organizării învăţământului superior din România, prin care se propune:

• redefinirea principiilor care statuează misiunea şi managementul instituţiilor de învăţământ superior;

• crearea unor structuri flexibile şi moderne în sistemul naţional de învăţământ superior; • definirea clară şi riguroasă a comunităţii personalului universitar şi a programelor de

studii; • reglementarea patrimoniului instituţiilor de învăţământ superior; • fundamentarea unui nou sistem de finanţare a universităţilor.

De asemenea, în vederea integrării în Spaţiul European al Învăţământului Superior, în acest proiect de lege sunt redefinite mecanismele instituţionale şi procedurile de evaluare şi asigurare a calităţii în universităţile româneşti, în concordanţă cu standardele europene. Până la promulgarea noii Legi a învăţământului superior, rămâne în vigoare Legea învăţământului (Nr. 84/1995), care a stabilit principiile fundamentale, organizarea şi administrarea sistemului naţional de educaţie în ultimul deceniu, precum şi structura, conţinuturile şi finalităţile învăţământului de toate gradele.

Organizarea procesului didactic în învăţământul superior românesc folosind sistemul european al creditelor de studii transferabile (‘European Credit Transfer System’ - ECTS) a început în anul universitar 1998/1999 şi s-a generalizat ulterior în toate universităţile de stat.

Prin aplicarea, din anul academic 2005/2006, a noii Legi privind organizarea studiilor universitare (Nr. 288/2004), în învăţământul superior tehnic românesc coexistă două sisteme de studii:

(i) cel vechi, în lichidare (până în 2009), constând în două cicluri de studii inginereşti: de scurtă durată (3 ani, învăţământ de zi) în cadrul Colegiilor universitare tehnice, cu finalizare prin obţinerea diplomei de ‘Inginer Colegiu’, respectiv de lungă durată (5 ani, învăţământ de zi) în cadrul Universităţilor (poli)tehnice pentru obţinerea titlului de ‘Inginer Diplomat’; în completarea studiilor inginereşti de lungă durată sunt prevăzute ‘Studii aprofundate’ (uzual, 2 semestre universitare), respectiv studii doctorale (cu durata de 4 ani);

397

Page 402: capitolul ii introducere în context

(ii) cel nou, conform Procesului Bologna, organizat în cadrul Universităţilor (poli)tehnice şi constând în trei cicluri de studii inginereşti:

- studii de licenţă, cu durata de 4 ani (240 credite ECTS); - studii de masterat, cu durata de 1,5–2 ani (90–120 credite ECTS) asigurând

aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat; - studiile de doctorat, cu durata normală de 3 ani, presupunând parcurgerea, în continuarea

studiilor de masterat, a două etape succesive, constând în (i) program de pregătire avansată (2 semestre universitare) în cadrul Şcolii Doctorale şi (ii) program individual de cercetare ştiinţifică pentru elaborarea tezei de doctorat.

2.2 Standardele de calitate româneşti pentru programele de studii şi pentru activităţile de cercetare universitare Prin asumarea principilor şi documentelor procesului Bologna, în Romania s-a acţionat pentru crearea unui cadru legal şi a unei instituţii, care să implementeze o politică coerentă la nivel naţional, în domeniul asigurării calităţii. Au fost adoptate legi şi hotărâri de guvern care definesc termenii principali, metodologiile utilizate şi au permis crearea în anul 1997 a Consiliul Naţional de Evaluare şi Asigurare a Calităţii (CNEA), organism aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). Din anul 2005 CNEA este înlocuită de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) care respectă principiile adoptate de European Network for Quality Assurance (ENQA).

Ca organism unic şi independent, la nivel naţional (www.aracis.ro/home_en), ARACIS desfăşoară doua tipuri de activităţi: - evaluarea programelor de studii (evaluări de program) şi a instituţiilor educaţionale (evaluări instituţionale) pe baza unor standarde naţionale aflate în concordanţă cu cele definite ENQA; - asigurarea calităţii în învăţământul superior realizată prin: a) formularea şi revizuirea standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă utilizaţi pentru acreditare şi evaluare; b) elaborarea procedurilor de evaluare externă a calităţii; c) promovarea politicilor pentru îmbunătăţirea calităţii; d) efectuarea de audituri în instituţiile de învăţământ superior pe bază de contract; e) efectuarea periodică de analize şi rapoarte privind calitatea sistemului de învăţământ; f) colaborare la nivel european cu organizaţii similare.

Activitatea de evaluare poate cuprinde trei etape: 1) autorizare provizorie – la înfiinţarea programului de studii sau a instituţiei de învăţământ superior; 2) acreditare – la trei ani după finalizarea studiilor de către prima promoţie; 3) evaluare periodică – la intervale de 5 ani.

Activitatea de evaluare se desfăşoară în coformitate cu procedurile publicate în Metodologia de evaluare externă. Documentul cuprinde standardele naţionale care stau la baza oricărei evaluări, grupate în criterii şi concentrate în domenii.

Activitatea de evaluare se finalizează printr-un raport care stă la baza aprobării de către conducerea ARACIS şi ulterior de către guvern a autorizării de funcţionare. 2.3 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în context regional şi local Pe firmamentul valorilor culturale ale municipiului Cluj-Napoca, învăţământul tehnic s-a afirmat încă de la începutul secolului. Realizarea statului naţional unitar roman, la 1 decembrie 1918, a deschis perspective noi pentru învăţământul de toate gradele. La 1 februarie 1920 este înfiinţată Şcoala superioară industrială, noua instituţie şcolară trecând apoi printr-o suită de reorganizări şi devenind în 1922 Şcoala de conductori tehnici, unica scoală de acest nivel în ţară, cu profil electromecanic, reorganizată în 1937 ca Şcoală de subingineri electromecanici şi precursoare a

398

Page 403: capitolul ii introducere în context

UTCN. O altă şcoală cu profil tehnic creată în 1920 a fost Şcoala de conductori de lucrări publice, cu specific de drumuri şi poduri, veritabila precursoare a Facultăţii de Construcţii.

În anul 1947 s-a creat Institutul de Mecanică din Cluj, având o facultate cu două secţii: termotehnică şi maşini de lucru, din 1953 transformându-se în Institutul Politehnic din Cluj.

După revoluţia din 1989, învăţământul superior românesc a revenit la tradiţia românească corelată cu sistemul occidental. Începând din 1992 Institutul Politehnic şi-a schimbat denumirea în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar din cele trei facultăţi existente la momentul respectiv, prin restructurare s-au constituit şapte facultăţi. Începând cu anul universitar 1998/1999 structura Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca s-a completat cu Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, iar începând cu anul universitar 2007-2008 cu Facultatea de Instalaţii în Construcţii.

La momentul actual, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pregateşte specialişti pentru domeniul tehnic prin studii de licenţă, masterat şi doctorat, în cadrul a 9 facultăţi: Arhitectură şi Urbanism, Automatică şi Calculatoare, Construcţii, Construcţii de Maşini, Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Inginerie Electrică, Instalaţii, Mecanică, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor. De asemenea UTCN oferă programe de pregătire postuniversitare prin intermediul DECID pentru formarea continuă a adulţilor (Anexa 2, 7.2). UTCN are sediul central în Cluj-Napoca dar desfăşoară activităţi didactice şi la extensii universitare din 4 reşedinţe de judeţ din regiunea Nord-Vest: Alba-Iulia, Bistriţa, Satu-Mare, Zalău.

Infrastructura universităţii este distribuită în patru locaţii principale în Cluj-Napoca, 14 clădiri, în care se desfăşoară activităţi didactice, administrative şi de cercetare ştiintifică, cu o suprafaţă totală de 53.000 m2. Distribuţia suprafeţei este următoarea: 32.000 m2 pentru spaţii educaţionale (47 săli de curs, 73 săli de seminar, 290 laboratoare şi 8 ateliere); 15.000 m2 de spaţii auxiliare (106 laboratoare de cercetare, 260 cabinete pentru profesori, 30 săli de lectură); 6.000 m2 de spaţii administrative. În plus universitatea posedă 7 cămine cu o capacitate de cazare de 3900 de locuri, două cantine cu capacitatea totală de 900 de locuri şi o bază sportivă care include şi o piscină olimpică.

Numărul total de studenţi în perioada 2006-2007 a fost de 12.596, fiind asistaţi de 1423 de cadre didactice, de cercetare şi personal administrativ. Atractivitatea domeniilor de studiu propuse de UTCN a crescut semnificativ în ultimii ani, o dovadă fiind numărul tot mai mare de studenţi înscrişi în primul an. Mai multe detalii despre numărul de studenţi şi raportul dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studenţi în perioada 2005-2007 se regăsesc în anexele 2.1. şi 2.2.

UTCN îşi are sediul în Cluj-Napoca, oraş cu o populaţie de 342.122 locuitori. Considerat capitala Transilvaniei şi cel mai important oraş din regiunea de Nord-Vest, Clujul oferă activităţi sociale şi culturale bogate prin intermediul a două teatre, o filarmonică, şase muzee şi o grădină botanică.

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din România şi include 6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj. Cele mai importante oraşe sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalău, Satu-Mare şi Bistriţa - acestea fiind atât poli regionali de dezvoltare economică, cât şi oraşe cu un patrimoniu cultural şi istoric deosebit. La nivelul Regiunii există sau sunt propuse ca şi proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitană Cluj şi zona metropolitană Oradea, aceste oraşe fiind şi poli de dezvoltare regionali. Economia regiunii este în plină dezvoltare, cu o creştere economică dinamică în ultimii ani în domeniul industrial şi de servicii, fapt ce a determinat o evoluţie pozitivă a cererii de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Solicitările crescute de ingineri la nivel local şi regional au determinat o rată de angajare în domeniul specialităţii de 89% a absolvenţilor din 2006, situaţia absolvenţilor angajaţi în primul an după absolvire fiind prezentată în anexa 2.3.

În centrul universitar Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea 10 universităţi, frecventate de peste 90000 studenţi, acestea funcţionând ca centre de excelenţă în învăţământul superior (Universitatea

399

Page 404: capitolul ii introducere în context

Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj sunt printre cele mai vechi din ţară) şi polarizând mare parte din resursele educaţionale, regiunea dispunând de un valoros capital uman şi de cercetare. 2.4 Autonomia UTCN şi constrângerile sale Potrivit Cartei UTCN, autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile academice şi de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior stabilite prin lege.

Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administrării şi ale finanţării.

La nivelulul conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei autonomia presupune alegerea tuturor organismelor de conducere prin vot secret şi elaborarea de către acestea a documentelor care reglementează funcţionarea universităţii.

La nivelul activităţii didactice autonomia se manifestă prin: stabilirea specializărilor, a planurilor de învăţământ şi a programelor ştiinţifice, în acord cu standardele naţionale şi europene; stabilirea formelor de studiu confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea criteriilor de apreciere a activităţilor didactice şi ştiinţifice.

La nivelul administrării resurselor umane şi materiale, autonomia se manifestă prin elaborarea politicilor de selectare şi promovare a cadrelor didactice şi de cercetare şi a celorlalte categorii de personal şi prin stabilirea politicilor de admitere a studenţilor. De asemenea autonomia universităţii este garantată de dreptul de proprietate a clădirilor şi terenurilor în care se desfăşoară activităţile didactice şi de cercetare.

Din punct de vedere a activităţii de cercetare universitatea are autonomie în organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi a documentării şi în stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din ţară şi străinătate.

Pe plan financiar, autonomia se realizează, potrivit legii şi răspunderii personale, ca drept de gestionare a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor provenite din taxele de şcolarizare stabilite conform legii. Autonomia se exercită la unităţile structurale academice ale UTCN în conformitate cu Statutul de organizare şi funcţionare al universităţii. Constrângerile cu care se confruntă UTCN: Normarea şi salarizarea personalului didactic este stabilită la nivel central de MECT, fapt ce limitează capacitatea UTCN de a atrage tineri absolvenţi cu rezultate meritorii. Nivelul salariilor tinerilor din UTCN comparativ cu angajaţii din companiile private este scăzut, fapt ce conduce la dificultăţi în recrutarea şi menţinerea personalului didactic tânăr. O problemă asemănătoare apare şi în cazul personalului administrativ. Legat de salarizare mai apar două fenomene care pot conduce la diminuarea aportului cadrelor didactice la activitatea de cercetare: ore suplimentare plătite şi desfăşurarea unor activităţi plătite, în afara universităţii, la firme private. O modalitate de soluţionare a acestor probleme este propusă într-un raport al consilierilor preşedintelui României pe probleme de educaţie şi vizează modificarea de către MECT a legislaţiei astfel încât să se acorde autonomie universitară completă în definirea normei didactice şi de cercetare. În legătură cu promovarea pe poziţii superioare a cadrelor didactice universitare (conferenţiar, profesor), autonomia universităţii este limitată de constrângerile legislative impuse de MECT care presupun avizarea posturilor respective de către comisii externe, pe baza unor indicatori stabiliţi la nivel naţional. Aceeaşi constrângere se aplică pentru acordarea titlului ştiinţific de doctor de către UTCN.

400

Page 405: capitolul ii introducere în context

3. Norme şi valori ale UTCN 3.1 Misiune şi obiective

Misiunea UTCN este definită prin analogie cu ‘ierarhia necesităţilor a lui Maslow’, adaptând în mod corespunzător reprezentarea piramidală cu cinci nivele a acesteia:

Prestigiul internaţional, accederea în clasamentele

internaţionale = impact

Prestigiul în comunitatea locală şi naţională

= implicare

Apartenenţa la comunitatea ştiinţifică = cercetare

Calitatea procesului de învăţământ = coerenţă în proceduri

Sen

sul d

e în

depl

inir

e

a m

isiu

nii

Numărul de studenţi = existenţă

UTCN este semnatară a ‘Magna Charta Universitatum’ de la Bologna şi funcţionează în conformitate cu normele prevăzute de aceasta.

Valorile promovate de UTCN se pot sintetiza în următoarele categorii: • Competenţă profesională • Integritate morală • Cultură şi spirit civice • Respect faţă de muncă şi valori, faţă de persoane şi comunitate • Creativitate, dinamism şi personalitate • Armonizare a interesului individual cu cel colectiv • Transparenţă a informaţiilor şi deciziilor • Aliniere la tendinţele caracteristice spaţiului european al învăţământului superior şi

cercetării ştiinţifice.

Corespunzător misiunii şi valorilor sale de referinţă, UTCN şi-a stabilit - prin ‘Planul său strategic’ (Anexa 3.1) - şi urmăreşte obiectivele: (i) Orientarea spre calitate şi încurajarea performanţei în învăţământ şi cercetare (ii) Compatibilizarea învăţământului şi cercetării cu standardele europene şi adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii (iii) Crearea unui mediu academic bazat pe parteneriatul responsabil cu studenţii (iv) Întărirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii (v) Promovarea competenţelor universităţii în comunitatea regională, naţională şi internaţională (vi) Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale. 3.2 Conducere şi management Structura instituţională a UTCN corespunde ‘Organigramei UTCN’ (Anexa 3.2) şi ‘Statutului de organizare şi funcţionare a UTCN’ (Anexa 3.3).

401

Page 406: capitolul ii introducere în context

Senatul Universităţii asigură conducerea UTCN în concordanţă cu principiile autonomiei universitare, cu legile în vigoare, cu prevederile Cartei UTCN şi cu propriile Hotărâri, acestea din urmă fiind definitive şi obligatorii pentru toate organismele executive din UTCN şi pentru întreaga comunitate a personalului universităţii. Structura organizatorică a Senatului UTCN cuprinde trei componente: Biroul, Comisiile permanente şi Secretariatul permanent.

Conducerea operativă a UTCN este asigurată de Biroul Senatului alcătuit din rector, prorectori, secretar ştiinţific, director general administrativ şi reprezentantul organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de universitate.

Senatul UTCN îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament propriu şi are ca atribuţii îndrumarea şi controlul procesului de învăţământ, activităţii de cercetare ştiinţifică şi activităţii organismelor administrative din UTCN. Astfel, Senatul UTCN elaborează Planul strategic de dezvoltare a universităţii, pe care îl actualizează prin planurile operaţionale anuale şi care stă la baza planurilor strategice ale facultăţilor din cadrul UTCN, stabileşte şi aplică politicile instituţionale în domeniul învăţământului, al cercetării ştiinţifice, al asigurării calităţii, al dezvoltării continue a resurselor umane, al managementului universitar, al celui administrativ şi al celui financiar.

UTCN realizează un audit intern la nivel instituţional, bazat pe reglementare proprie, care vizează domeniile învăţământului, cercetării ştiinţifice şi administraţiei.

UTCN posedă un sistem informatic care permite colectarea, prelucrarea şi analiza datelor şi informaţiilor semnificative pentru evaluarea şi asigurarea instituţională a calităţii. UTCN şi toate facultăţile subordonate au în vedere oferirea de informaţii şi date despre calificări, programe de studiu, personal universitar, facilităţi pentru studenţi şi, în general, despre orice aspecte relevante pentru mediul social-economic şi de interes public. 3.3 Situare în plan naţional şi internaţional

Pe plan local, UTCN, fiind a doua ca mărime între cele opt instituţii de învăţământ superior din Cluj-Napoca, vizează să fie

- partener activ în cadrul ‘Uniunii Universităţilor Clujene ‘; - prezentă în mediul social clujean şi în mijloacele de mass-media locală ; - participantă la parteneriatul ‘universitate - mediu economic’; - implicată în realizarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice; - prezentă, prin membri ai comunităţii sale universitare, în comisiile de specialitate ale

Primăriei şi Consiliului Local.

Pe plan regional, UTCN urmăreşte - să-şi consolideze poziţia de lider zonal în domeniul învăţământului tehnic superior; - să adapteze structura ofertei sale educaţionale la cerinţele mediului economic regional,

pe componente de educaţie continuă, training şi transfer tehnologic; - să reprezinte un pol al cercetării ştiinţifice inginereşti în regiunea de dezvoltare din nord-vestul ţării.

Pe plan naţional, UTCN are în vedere - să-şi întărească poziţia între universităţile (poli)tehnice naţionale; - să îndeplinească standardele de calitate la evaluările instituţionale din partea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS);

- să implice cercetarea ştiinţifică din universitate în realizarea obiectivelor din planul naţional;

- să participe la programul guvernamental de definire a nomenclatorului calificărilor din România.

402

Page 407: capitolul ii introducere în context

Pe plan internaţional, UTCN vizează - să diversifice oferta educaţională în limbi de circulaţie internaţională (engleză,

franceză, germană) pentru toate nivelele, în vederea atragerii de studenţi străini; - să dezvolte parteneriate şi schimburi academice cu universităţi din UE prin încheierea

de noi acorduri de cooperare bilaterale; - să susţină colectivele de cercetare performante, care participă în programele-cadru PC

6, PC7 ale UE; - să fie afiliată la organisme internaţionale de prestigiu, îndeosebi la cele care reunesc

instituţii de învăţământ superior tehnic; - să sprijine realizarea de către organizaţiile studenţeşti a unor manifestări internaţionale.

3.4 Echilibrul între diferitele activităţi: didactice, de cercetare şi servicii către societate

Prin planul său strategic, UTCN vizează asigurarea unui echilibru, funcţional şi realist din punct de vedere al utilizării resurselor, între activitatea didactică şi cea de cercetare ştiinţifică, la nivel instituţional şi al fiecărei facultăţi subordonate, din perspectiva integrării în Spaţiul European comun al Învăţământului Superior şi al Cercetării Ştiinţifice, prin:

- coordonarea de la nivel instituţional a restructurării curriculare a programelor de studii de licenţă şi de masterat;

- reforma studiilor doctorale, în contextul implementării procesului Bologna, ca al treilea ciclu de învăţământ superior tehnic şi primă etapă a carierei tinerilor cercetători;

- creşterea motivaţiei profesionale şi suportului financiar pentru cercetarea ştiinţifică efectuată în propriile centre şi laboratoare de cercetare acreditate;

- transformarea cercetării ştiinţifice universitare din resursă a învăţământului în parte a procesului didactic însuşi, în obiectiv şi mediu al învăţării.

UTCN urmăreşte să-şi promoveze competenţele sale prin servicii către societate, în cadrul parteneriatului la proiecte de dezvoltare (economică, socială, culturală) la nivel regional şi naţional, implicând activităţi de educaţie continuă, expertiză, consultanţă şi transfer tehnologic. UTCN înţelege că relaţia universitate-mediu nu se referă doar la a oferi specialiştii ceruţi de piaţa forţei de muncă, ci şi la a satisface nevoia de aplicaţii ale cunoaşterii a mediului social-economic. 3.5 Priorităţi şi preferinţe academice

Prioritatea academică majoră în strategia instituţională a UTCN o reprezintă adoptarea noii paradigme educaţionale: trecerea de la abordarea ‘orientată pe predare’ (‘teaching-oriented’) la cea ‘orientată pe învăţare’ (‘learning-oriented’). În acord cu această prioritate, sunt privilegiate în procesul de învăţământ: - evaluarea (prin implicarea absolvenţilor, colectivităţii ‘alumni’ şi partenerilor din mediul economic) noilor programe de studii de licenţă şi masterat în inginerie şi a relevanţei acestora prin prisma calificărilor valide pe piaţa forţei de muncă;

- extinderea la toate facultăţile UTCN a filierei de studii cu predare în limba engleză (franceză sau germană);

- reorganizarea stagiilor de instruire practică (vocaţională) din cadrul studiilor de licenţă în inginerie;

- proiectarea curriculară a studiilor masterale în inginerie asigurând modularizarea cursurilor, extinderea profilurilor interdisciplinare şi flexibilitatea mobilităţii inter-facultăţi a studenţilor;

- dezvoltarea tehnologiei didactice multimedia, a infrastructurii înalt-informatizate şi a învăţământului la distanţă;

- acreditarea la nivel naţional a UTCN ca universitate de cercetare ştiinţifică de excelenţă.

403

Page 408: capitolul ii introducere în context

3.6 Relaţia cu agenţii de finanţare

Finanţarea UTCN, ca universitate de stat, este realizată din alocaţii bugetare acordate de Ministerul Educatiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS) şi din venituri proprii. La rândul lor, alocaţiile bugetare se constituie în finanţarea de bază, pentru cheltuielile de personal şi materiale (repartizată proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi) şi finanţarea complementară, destinată atât cheltuielilor sociale pentru studenţi, dotărilor, investiţiilor, reparaţiilor capitale, cât şi fondurilor, acordate pe bază de competiţie, pentru cercetarea ştiinţifică universitară.

Veniturile proprii provin, în principal, din taxele de studii, din serviciile căminelor şi cantinelor, din chirii, din prestări de serviciu şi din cercetarea ştiinţifică prin contracte directe cu beneficiari din sectorul de stat sau privat, respectiv prin proiecte internaţionale.

UTCN beneficiază şi de alte surse de venituri, cum ar fi subvenţii, donaţii sau sponsorizări, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

UTCN susţine modificarea sistemului actual de finanţare de la buget, prin accesul selectiv şi numai în raport cu performanţe cuantificate prin indicatori de rezultate ale comunităţii universitare. Trecerea la o gestiune financiară pragmatică, orientată spre rezultate, ar stimula reorganizarea învăţământului superior pe baze concurenţiale pe o piaţă a serviciilor academice. 3.7 Dimensiunea antreprenorială

Ca parte a Planului strategic al UTCN, întărirea dimensiunii sale antreprenoriale vizează: - diversificarea activităţii de educaţie continuă şi de învăţământ la distanţă, promovarea instruirii de tip ‘e-learning’; - dezvoltarea de noi forme de organizare managerială pentru atragerea de fonduri extrabugetare (‘spin – off’, consultanţă, transfer tehnologic);

- participarea la înfiinţarea şi dezvoltarea de parcuri industriale şi realizarea propriului pol de competenţă ştiinţifică şi tehnologică.

3.8 Promovarea europeană a propriilor valori În scopul promovării europene a valorilor şi imaginii sale, UTCN vizează:

- încheierea de noi acorduri de cooperare interuniversitară europeană şi de doctorat în cotutelă internaţională;

- extinderea cooperării în cadrul Programului comunitar ‘Life-Long Learning (LLL)/ Erasmus’ prin încheierea de noi acorduri bilaterale cu parteneri universitari din UE şi multiplicarea schimburilor academice;

- cooperarea zonală transfrontalieră în cadrul unei reţele est-europene a universităţilor de tehnologie;

- elaborarea metodologiei privind admiterea, înmatricularea şi transferul studenţilor străini în UTCN; - participarea şi promovarea UTCN la târgurile academice şi saloanele de inventică internaţionale.

404

Page 409: capitolul ii introducere în context

4. Organizarea şi activităţile din UTCN 4.1 Politici şi practici manageriale Procesul luării deciziilor în UTCN Structurile organizatorice şi procesele de luare a deciziilor din cadrul UTCN sunt definite pe de o parte de legislaţia specifică iar pe de altă parte de principiul autonomiei universitare. Astfel, procesul de luare a deciziilor în UTCN este structurat pe trei niveluri principale: al universităţii, al facultăţilor şi al catedrelor.

Forul decizional la nivel instituţional este Senatul UTCN. Hotărârile acestuia sunt obligatorii pentru toţi angajaţii precum şi pentru toate celelalte structuri organizatorice ale universităţii. Activitatea operativă a universităţii este asigurată de Biroul Senatului. Alături de aceste organisme la procesul de conducere al universităţii îşi mai aduc aportul: Consiliul Academic, Consiliul Cercetării, Consiliul de Administraţie şi Comisii ale Senatului. Rolul acestora constă în efectuarea de analize şi elaborarea de materiale necesare fundamentării hotărârilor adoptate de Senat sau Biroul Senatului.

Senatul guvernează activitatea universităţii prin aprobarea strategiei generale de dezvoltare, a planurilor operaţionale precum şi a regulamentelor de funcţionare ale tuturor structurilor universităţii. În acest mod Senatul asigură desfăşurarea activităţii în concordanţă cu valorile organizaţionale şi într-o manieră unitară, coordonată în întreaga universitate.

La nivelul facultăţilor, forul decizional este Consiliul Facultăţii, iar activitatea operativă este gestionată de Biroul Consiliului Facultăţii. Strategia de dezvoltare a facultăţii şi planurile operaţionale sunt elaborate de Consiliul Facultăţii pe baza strategiei generale şi a planurilor operaţionale ale universităţii.

La nivelul catedrelor se iau decizii care vizează activitatea didactică şi de cercetare a întregului colectiv al catedrei. Şeful de catedră transpune în practică atât hotărârile catedrei, cât şi pe cele ale organismelor ierarhic superioare.

Persoanele din organismele decizionale ale UTCN sunt alese în mod democratic prin vot majoritar exprimat în mod secret. În adoptarea deciziilor se practică tot vot majoritar dar exprimat în mod deschis. În ambele situaţii este necesară prezenţa a 2/3 din numărul membrilor structurii de decizie. Rolul „actorilor” („stakeholders”) în procesul de formulare al strategiei Prin misiunea adoptată UTCN urmăreşte să satisfacă cerinţele şi nevoile de dezvoltare ale unui număr mare de actori (stakeholders). O parte dintre aceştia, precum studenţii sau personalul UTCN, sunt precizaţi în mod direct în misiunea universităţii în timp ce alţii sunt grupaţi sub termenul generic de comunitate, fie ea regională, naţională sau internaţională. Implicarea actorilor în procesul de formulare al strategiei UTCN se realizează în cadrul definit de Legea Învăţământului şi Statutul Cadrului Didactic după cum urmează:

• personalul UTCN – este un actor al cărui rol poate fi definit din două perspective: cea de entitate asupra căreia se răsfrânge activitatea desfăşurată de UTCN şi cea de actor implicat direct în procesul decizional. Prima dintre acestea este evidenţiată de intenţia UTCN de a realiza un parteneriat cu toţi angajaţii UTCN, intenţie care prin planurile operaţionale din perioada 2005-2007 a generat condiţii de muncă mai bune şi sprijin pentru dezvoltarea profesională individuală. A doua perspectivă referitoare la rolul personalului UTCN se materializează la rândul ei în două moduri. În primul rând, strategia UTCN este supusă periodic dezbaterii interne astfel că părerea fiecăruia se poate

405

Page 410: capitolul ii introducere în context

regăsi în forma finală a acesteia, în măsura în care este susţinută şi de majoritatea comunităţii academice. În al doilea rând, fiecare membru al universităţii poate accede în poziţii de conducere în funcţie de pregătirea şi competenţele personale, poziţii care îi conferă un rol mai important în definirea obiectivelor universităţii.

• studenţii – joacă, de asemenea, un rol activ în procesul de formulare al strategiei UTCN. În conformitate cu sistemul de management al calităţii pus în practică în anul 2006, fiecare student are posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la utilitatea şi modul în care sunt desfăşurate activităţile didactice, activităţi care definesc unul dintre principalele obiecte de activitate ale UTCN. În acest mod studenţii oferă un feedback important modului în care este transpusă în practică strategia UTCN, dând astfel posibilitatea îmbunătăţirii acesteia. În plus, în conformitate cu prevederile legale şi cele interne ale UTCN, studenţii sunt reprezentaţi la toate nivelurile decizionale importante ale universităţii: Consiliile facultăţilor, Consiliul Academic, Consiliul Cercetării şi Senatul UTCN. În acest mod ei pot influenţa în mod direct strategia universităţii.

• MECT – solicită universităţii planul strategic de dezvoltare instituţională cu un orizont de 4 ani precum şi planurile operaţionale anuale în vederea analizării şi finanţării activităţii. UTCN promovează o politică prin care se implică prin personaltăţi din universitate în organismele naţionale care fundamentează şi pregătesc adoptarea deciziilor legate de învăţământul superior din România (participări în diferite comisii naţionale)

• mediul economic – joacă un rol foarte important în definirea activităţii educaţionale şi de cercetare a UTCN. Conştientizând necesitatea adaptării ofertei la cerinţele agenţilor economici, UTCN a înfiinţat structuri separate de cele tradiţionale, prin care urmăreşte identificarea şi satisfacerea nevoilor specifice ale agenţilor economici. Astfel, colaborarea cu mediul economic este pusă în practică prin activitatea: CCSTTII, a Consiliului Calităţii, a consorţiilor de cooperare şi a asociaţiilor profesionale (ARIES, AGIR, AMIER). Începând cu anul 2002 în UTCN funcţionează Senatul lărgit, structură în care au fost cooptaţi cu rol consultativ reprezentanţii unor actori semnificativi din economia locală şi regională.

• mediul social – oferă UTCN, în urma transformărilor prin care a trecut societatea românească, şansa lărgirii portofoliului de clienţi. Răspunzând acestei oportunităţi universitatea oferă programe educaţionale de perfecţionare unui spectru larg de categorii socio-profesionale. Influenţa acestui actor în formularea strategiei UTCN se manifestă în mod indirect prin spiritul antreprenorial al personalului academic. UTCN promovează o politică prin care se implică prin personalităţi din universitate în organismele locale care fundamentează şi pregătesc adoptarea deciziilor (comisii locale) urmărind în felul acesta să câştige notorietate şi prestigiu în comunitatea locală.

Selectarea şi promovarea personalului academic şi administrativ În UTCN politicile de resurse umane academice şi administrative sunt separate. Personalul didactic este angajat şi promovat prin concurs, în acord cu o legislaţie naţională specifică. Organizarea concursurilor de angajare şi promovare se face de două ori pe an academic şi este o activitate publică, liberă şi condiţionată doar de reglementările legale privind studiile şi vechimea candidaţilor. Politica de personal este descentralizată la nivelul facultăţilor respectiv a consiliilor facultăţilor şi decanilor şi se subordonează reglementărilor adoptate de Senat în acord cu planul strategic de dezvoltare al UTCN şi cu carta UTCN. Toate concursurile de angajare respectiv de promovare a personalului didactic sunt validate intern prin votul Senatului. Pentru posturile de conferenţiar şi profesor se obţine şi o validare externă obţinută din partea CNATDCU din cadrul MECT. Prin această validare externă se urmăreşte îndeplinirea unor standarde de performanţă stabilite la nivel naţional. UTCN încercă să promoveze la nivel naţional ca această procedură să

406

Page 411: capitolul ii introducere în context

fie aplicată numai pentru posturile de profesor. Odată dobândite titlurile academice şi poziţiile titulare din statul de funcţiuni al catedrelor, ele nu pot fi pierdute decât prin încălcări ale legislaţiei care reglementează în mod firesc asemenea situaţii. Pensionarea personalului este şi ea reglementată naţional, dar universitatea are politici proprii de menţinere a personalului academic, atunci când interesele academice sau de cercetare o cer. Ca şi concluzie referitoare la politica de personal academic al UTCN, se apreciază că ea este:

- complet autonomă şi în conformitate cu carta UTCN; - nu este guvernată de criterii extra academice; - respectă standardele naţionale minimale; - nu are restricţii de vârstă; - este deschisă şi transparentă; - respectă strategia de dezvoltare a UTCN; - este corelată cu activitatea de evaluare a personalului academic; - încurajează dezvoltarea individuală

Personalul administrativ este dimensionat în funcţie de domeniile de activitate specifice, dar şi în funcţie de numărul de studenţi aferenţi facultăţilor, centrelor sau departamentelor pe care le servesc. Angajarea personalului administrativ este realizată pe bază de concurs. Activitatea este apreciată şi evaluată periodic şi are ca şi principal criteriu competenţa profesională. Şi în acest caz procesul este public, deschis şi transparent în conformitate cu reglementările legale privind activitatea personalului administrativ din instituţiile bugetare.

În anexa 4.1 este prezentată evoluţia personalului didactic şi a celui administrativ în raport cu numărul total al studenţilor din UTCN.

Un sprijin în politica de personal este Departamentul pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Acest departament este membru al structurii UTCN şi are drept misiune realizarea perfecţionării şi învăţământul continuu destinat cadrelor didactice din învăţământul secundar care acţionează în domenii asociate disciplinelor tehnice şi informatice. Departamentul acordă sprijin şi perfecţionare cadrelor didactice tinere din UTCN aflate la începutul carierei. Departamentul pentru perfecţionarea cadrelor didactice asigură şi modulul opţional pedagogic pe care îl urmează toţi studenţii care doresc şi cariere didactice.

Atât personalul academic cât si cel administrativ folosesc serviciile Departamentului pentru învaţământ continuu si la distanţă pentru cursuri scurte de perfecţionare sau traininguri specializate. Selecţia studenţilor Selectarea studenţilor este un proces anual căruia UTCN îi acordă o mare importanţă. Numărul locurilor disponibile pentru un nou an universitar în UTCN se stabileşte anual de către Senatul universităţii care propune această cifră aprobării guvernamentale. Dimensionarea se face în acord cu propunerile facultăţilor cu resursele academice şi administrative existente precum şi cu strategia de dezvoltare globală a UTCN. Evoluţia numărului de candidaţi şi a numărului de locuri este prezentată în anexa 4.2. Ca şi instituţie cu ample inserţii în comunitatea locală, în mediul economic regional, UTCN îşi dimensionează capacitatea de educare şi funcţie de nevoile specifice şi dinamice ale acestor parteneri. Centrele de învăţământ superior organizate în oraşe învecinate, situate în zona de dezvoltare economică a centrului şi nord-vestului Transilvaniei, s-au constituit ca unităţi ale UTCN unde programele educaţionale oferite au fost stabilite ca efect al implicării UTCN în politicile locale de dezvoltare a forţei de muncă şi a personalului ingineresc cu calificare superioară. Consorţiile înfiinţate între actorii locali, sociali şi economici, şi UTCN au stabilit priorităţi pe care UTCN le are în vedere (anexa 4.3).

În conformitate cu Regulamentul de studii din UTCN, candidaţii din România, sau din spaţiul european, pot deveni studenţi ai universităţii prin aceleaşi proceduri: admitere sau transfer de la o

407

Page 412: capitolul ii introducere în context

altă universitate naţională/europeană. Pentru candidaţii proveniţi din spaţiul extra-european UTCN aplică o procedură diferită, care implică în prealabil avizul Ministerului Educaţiei. Selecţia prin admitere are la bază un regulament unic pe universitate. Prin acesta se statuează pentru toţi candidaţii criterii de performanţă, bazate pe rezultatele obţinute în învăţământul preuniversitar, media obţinută la examenul de bacalaureat (examen naţional) fiind inclusă în mod obligatoriu. Pentru domeniile de studii cu un număr mare de candidaţi (Arhitectură şi Urbanism, Ingineria Sistemelor şi Calculatoarelor şi Ingineria Electronică şi Telecomunicaţii) se aplică şi un test propriu de selecţie care vizează cunoştinţele de bază din matematică şi aptitudinile în cazul Arhitecturii.

Selectarea candidaţilor este un proces obiectiv şi imparţial, nefiind admise nici un fel de discriminări legate de sex, religie sau apartenenţa la una din minorităţile naţionale. UTCN este o universitate deschisă, care promovează valorile internaţionale şi din acest motiv doreşte şi militează pentru înmatricularea studenţilor cetăţeni străini, care doresc să urmeze programe de studiu în facultăţile ei. Studenţii străini înmatriculaţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi studenţii români. UTCN oferă la cerere, studenţilor străini, sau celor aflaţi în programe de mobilitate, de ex. Socrates, prin intermediul Catedrei Limbi străine, posibilităţi suplimentare pentru studierea limbii şi culturii romane. Dezvoltarea activităţilor antreprenoriale Întărirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii este unul dintre obiectivele strategice importante ale UTCN. Pentru atingerea acestuia, se încurajează iniţiativa personalului didactic în exploatarea oportunităţilor oferite de transformările care au loc în societatea româneasca şi evoluţia cerinţelor pieţei forţei de muncă. În mod concret, UTCN stimulează spiritul antreprenorial şi oferă mediului economic training şi cursuri specializate, precum şi proiecte de cercetare adaptate cerinţelor tehnico-ştiinţifice ale acestora. (vezi secţiunea 8.)

Pentru sprijinirea eforturilor în aceste direcţii, prin degrevarea personalului didactic şi de cercetare de aspectele administrative, UTCN a creat două departamente specializate şi anume: DECID şi CCSTTII. Activităţile şi realizările specifice ale acestor departamente sunt prezentate în secţiunile următoare ale raportului. Politica UTCN în domeniul eticii Universitatea are un Cod de etică propriu adoptat de Senat în 2006. Acesta statuează valorile promovate în universitate: libertatea academică, adevărul, autonomia personală, dreptatea şi echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuală, transparenţa, respectul şi toleranţa, responsabilitatea, integritatea morală, armonizarea interesului individual cu cel colectiv. Codul de etică a fost elaborat de Comisia de etică constituită în 2005, comisie care a preluat apoi şi rolul de a urmări respectarea climatului moral definit prin Codul de etică. Comisia are proceduri de lucru specifice stabilite printr-un regulament de funcţionare. În urma analizei şi soluţionării cazurilor aflate în atenţia Comisiei de etică, aceasta a făcut recomandări factorilor de decizie privind acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru evitarea escaladării nejustificate a conflictelor, un rol determinant avându-l îmbunătăţirea comunicării spre cadrele didactice. 4.2 Activităţi academice Programe de învăţământ Programele academice din UTCN au fost acreditate sau au primit autorizare de funcţionare provizorie din partea CNEEA. Prin aceasta UTCN îndeplineşte standardele naţionale impuse

408

Page 413: capitolul ii introducere în context

pentru funcţionarea programelor respective de învăţământ, îndeplinind cel puţin cerinţele minimale stabilite. Începând cu anul 2007 rolul CNEEA a fost preluat de un nou organism naţional, ARACIS (www.aracis.ro). UTCN a fost invitată să ia parte, în primul program pilot de evaluare al universităţilor romaneşti, organizat de ARACIS. Cu acest prilej unsprezece programe academice din UTCN au fost evaluate şi au îndeplinit criteriile impuse de ARACIS, urmând ca restul programelor sa fie supuse unor evaluări succesive şi planificate.

Programele de învăţământ din UTCN sunt structurate în acord cu procesul Bolognia. Reflectarea conţinutului unui program de învăţământ se face prin două instrumente cu care se operează: planul de învăţământ şi fişa de disciplină. Acestea sunt documente publice şi sunt reunite anual în Ghidul studentului (http://www.utcluj.ro/studenti/documente.php).

Programele de învăţământ pentru licenţă şi master sunt individualizate pe domenii şi specializări. Proiectarea programelor de învăţământ este o activitate descentralizată care se desfăşoară în facultăţi cu contribuţia catedrelor de specialitate şi sunt aprobate de Senat. Începând cu anul 2004, a fost declanşat în universitate, un profund proces de restructurare al programelor de învăţământ pentru compatibilizarea acestora cu exigenţele rezultate din procesul Bologna. Programele doctorale sunt aprobate anual de către Şcoala doctorală din UTCN.

UTCN militează la nivel naţional pentru ca programele de învăţământ specifice nivelului de master să fie în viitor stabilite la nivelul universităţii prin aplicarea unor proceduri proprii de validare, considerând că în felul acesta se poate asigura pentru acestea o mai mare flexibilizare în adaptarea la cerinţele pieţei forţei de muncă.

Prin DECID, UTCN oferă şi programe suplimentare, de instruire sau perfecţionare postuniversitară. Aceste programe sunt aprobate de Senatul UTCN şi avizate de MECT. Programele post universitare alcătuiesc latura cea mai flexibilă a serviciilor academice ale UTCN prin care acesta reacţionează prompt la nevoile mediului economic şi la necesitatea asigurării unui învăţământ continuu pe toată durata vieţii.

Bazate pe dobândirea competenţelor, „learning outcomes” au fost definite pentru diversele activităţi academice cuprinse în programele de învăţământ. Centrate pe student aceste noi programe au avut în vedere volumul de lucru al studentului şi au urmărit corelarea corectă a acestuia cu creditele aferente în conformitate cu principiile ECTS. Conţinutul curricular este coerent, urmărind focalizat o specializare finală, dar în acelaşi timp şi permeabil, prin oferta de cursuri interdisciplinare şi respectiv flexibil, prin posibilitatea opţiunilor/alegerii legate de specializare, după parcurgerea primei jumătăţi din program (2 ani).

Oferta academică de programe se stabileşte anual de către facultăţi. Ea este consecinţa politicilor de dezvoltare a facultăţilor şi are certe conexiuni cu mediul economic. Participarea actorilor importanţi din mediul economic regional la examenele de absolvire, la recrutarea absolvenţilor, precum şi la acţiunile consorţiilor în care UTCN este membru s-au dovedit a fi posibilităţi de consultare şi armonizare necesare pentru o continuă adaptare a ofertei educaţionale a UTCN la cerinţele pieţei muncii. Activitatea de cercetare În UTCN activităţile efective de cercetare sunt desfăşurate de cadre didactice, cercetători, doctoranzi şi studenţi în laboratoarele catedrelor şi facultăţilor universităţii sau diverse centre de cercetare concretizate ca rezultat al unor proiecte de cercetare ample. Departamentul care administrează curent activităţile de cercetare în UTCN este CCSTTII.

CCSTTII are relaţii directe cu catedrele, decanatele şi compartimentele funcţionale din universitate, iar, in exteriorul universităţii, cu MECT, cu Academia României, cu CNCSIS, CNFIS, UEFISCSU şi alte organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale de profil.

409

Page 414: capitolul ii introducere în context

CCSTTII promovează şi acordă consultanţă tuturor colectivelor de cercetare în vederea participării la competiţiile naţionale de granturi şi programele naţionale de cercetare.

Ca instrument al Managementului UTCN, CCSTTI realizează analize şi rapoarte privind activităţile de cercetare şi propune strategii de dezvoltare în domeniu, asigură impreună cu Compartimentul Financiar-Contabil administrarea financiară curentă a contractelor de cercetare, dezvoltare, proiectare, consultanţă şi expertiză.

O viziune mai amplă asupra acestui important domeniu de activitate în UTCN este prezentată in Capitolul 8. 4.3 Activităţi corelate celor academice Servicii pentru studenţi • Biblioteca Biblioteca UTCN şi-a extins în permanenţă contactele de colaborare atât cu partenerii din ţară cât şi cu cei din străinătate. În urma acestor eforturi, biblioteca UTCN oferă studenţilor accesul la un fond de peste 700.000 de volume, 3.000 de periodice şi aproximativ 65.000 de brevete de invenţii. În ceea ce priveşte informaţiile de ultimă oră, biblioteca UTCN primeşte în mod curent peste 100 de reviste publicate în tara şi aproximativ 50 în străinătate.

În prezent, biblioteca îşi desfăşoară activitatea în trei locaţii principale, două dintre acestea fiind amplasate chiar în apropierea complex-urilor studenţeşti. Accesul studenţilor la informaţie este facilitat şi mai mult de cele aproximativ 40 de biblioteci de catedră care conţin reviste şi cărţi specifice pregătirii de specialitate.

Investiţiile în sistemul informatic al UTCN au uşurat procesul de căutare bibliografică pentru studenţi deoarece acum biblioteca pune la dispoziţia acestora un catalog online pentru publicaţiile intrate în bibliotecă după anul 1990.

Biblioteca UTCN oferă servicii de documentare modernă şi rapidă prin accesul studenţilor, doctoranzilor şi cadrelor didactice la bazele de date internaţionale atât prin abonamente proprii cât şi prin Agenţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică.

• Serviciile sociale Prin serviciile sociale pe care le oferă, UTCN urmăreşte să asigure condiţii de viaţă adecvate pentru studenţii proveniţi din afara localităţii. În acest sens universitatea oferă locuri de cazare în 10 cămine grupate în două complex-uri studenţeşti. În funcţie de solicitări, numărul de studenţi dintr-o cameră variază între 2 şi 4, UTCN reuşind în acest mod să satisfacă majoritatea cererilor de cazare. În 2006 şi 2007 căminele studenţeşti au fost renovate astfel că acum oferă un grad de confort sporit.

Studenţii au posibilitatea să servească masa în două cantine situate în complex-urile studenţeşti precum şi în alte două locaţii situate în incinta corpurilor de clădire destinate activităţilor didactice.

În conformitate cu regulamentul de funcţionare al căminelor şi cantinelor, studenţii participă la administrarea acestora şi propun măsuri de îmbunătăţire a activităţii din aceste sectoare de activitate prin intermediul comitetelor de cămin sau a altor comitete studenţeşti.

Pe parcursul studiilor o mare parte dintre studenţii UTCN beneficiază de burse. Regimul şi cuantumul acestora este reglementat de hotărâri ale Senatului. În funcţie de rezultatele obţinute în procesul de învăţământ, un student poate beneficia de burse de: performanţă, de merit, de studii sau parţiale. Pentru studenţii cu probleme sociale, universitatea acordă burse sau ajutoare sociale.

410

Page 415: capitolul ii introducere în context

• Integrare profesională Studenţii universităţii pot beneficia de serviciile Oficiului de carieră. Scopul acestuia este să întărească activitatea desfăşurată de tutorii de an şi să ofere studenţilor în acest fel, un sprijin suplimentar în procesul de formare profesională. Activitatea oficiului de consiliere şi orientare profesională are în vedere şi integrarea absolvenţilor în câmpul muncii. În acest sens oficiul a organizat întâlniri între studenţi şi reprezentanţi ai agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în Transilvania, workshopuri şi vizite ale studenţilor la diverşi agenţi economici. Dacă în anul 2005 baza de date cuprindea 300 de studenţi şi 100 de posturi, în anul 2006 ea s-a lărgit la 450 studenţi şi 129 de posturi. Oficiul de carieră şi-a propus pentru anul 2007 cuprinderea tuturor studenţilor în această bază de date. Cultura, sport şi recreere Pe lângă activitatea sa academică UTCN este instituţia care promovează cultura şi valorile culturale autentice. În UTCN fiinţează un club cultural, o trupă de teatru – „Gaudeamus”, o formaţie de dansuri moderne „Salsa caliente”, o formaţie de muzică clasică „Honoris” şi un ansamblu folcloric – „Românaşul”. In domeniul sportului studenţii UTCN participă în mod regulat la competiţiile naţionale şi internaţionale de baschet, volei şi fotbal. UTCN pune la dispoziţia studenţilor şi a altor persoane dornice să practice activităţi sportive o bază materială compusă din două săli de sport şi o piscină olimpică cu bazin acoperit şi unul în aer liber. Recreerea în aer liber, turismul şi chiar odihna sunt posibile la complexul de agrement Mărişel aflat la 40 km de sediul universităţii într-o locaţie alpină. Activităţi ale studenţilor Organizaţiile studenţeşti au un impact major în dezvoltarea aptitudinilor organizatorice ale studenţilor, fiind intens sprijinite de către UTCN. Printre organizaţiile studentesti prezente în Universitate se numară BEST (Board of European Students of Technology), OSUT (Organizaţia Studenţilor Universităţii Tehnice), AISEC (International Association of Students in Economic and Commercial Sciences), AStA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi), ASIEM (Asociaţia Studenţilor de la Inginerie Economică şi Management) .

BEST Cluj-Napoca este o organizaţie studenţească din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca afiliată organizaţiei internaţionale BEST, care cuprinde 77 de grupuri locale (ca şi cel din UTCN) din aproape 30 de ţări din Europa. BEST sprijină procesul educaţional prin diverse activităţi oferite studenţilor: cursurile de sezon, schimburi culturale, job-shopuri, etc. OSUT este o organizatie studentească a cărei obiectiv principal este dezvoltarea personală a studenţilor prin dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale, profesionale şi de divertisment, oferirea de noi oportunităţi prin implicare într-o structură nonguvernamentală, implementarea unui sistem eficient de stabilire a contactului dintre firme şi studenţi.

Un proiect al studentilor sprijinit de UTCN este manifestarea ZUT (Zilele Universităţii Tehnice) ZUT este proiect de mare amploare care cuprinde o gamă largă de activităţi culturale, sportive, traininguri dedicate studenţilor, balul bobocilor şi INFO Tech. La fel proiectul „8 Judeţe” are ca scop promovarea UTCN în judeţele învecinate şi pregătirea absolvenţilor de liceu pentru admitere.

Strânsa colaborare dintre UTCN şi organizaţiile studenţeşti oferă studenţilor posibilitatea de a se implica în cercurile ştiinţifice de cercetare, de a efectua stagiile de practică în laboratoare folosind resursele Universităţii, precum şi de activităţi tehnice asociate unor cluburi sau centre ale unor mari corporaţii, deschise în parteneriat cu Universitatea Tehnică. Printre acestea se numără Microsoft Academic Program (centru dezvoltat de corporaţia Microsoft în parteneriat cu UTCN pentru studenţi) sau Academia CISCO, lider mondial în specializări pe reţele de calculatoare şi networking care furnizează training pentru studenţi şi externi în cadrul UTCN.

411

Page 416: capitolul ii introducere în context

Servicii pentru comunitatea locală şi regională UTCN este o universitate având strînse legături cu comunitatea locală şi regională atât cea academică reprezentată de alte universităţi căt şi cea economico-administrativă reprezentată de diverşi agenţi economici sau organisme administrative. Această implicare este materializată prin implicarea UTCN în consorţii, în proiecte de dezvoltare locală şi/sau regională, în servicii de consultanţă, de proiectare etc. UTCN face parte din consorţiul „Uniunea Universităţilor Clujene” care integrează eforturile a şase universităţi de stat din Cluj-Napoca. Acest consorţiu a sprijinit activitatea de selectare a studenţilor prin cele nouă ediţii ale târgului de servicii educaţionale şi academice „Universitaria” şi este amplu implicat în sprijinirea vieţii culturale şi sportive a comunităţii locale.

UTCN prin centrul său de comunicaţii oferă serviciile de nod central de conectare la reţeaua ro.edu.net pentru toate instituţiile cu caracter educativ, stinţific şi/sau non-profit din comunitatea regională.

Implicarea UTCN ăn viaţa economică s-a menţinut continuu la cote înalte prin parteneriatele public privat realizate cu o serie de agenţi economici pentru activităţi de cercetare, proiectare şi consulting în construcţii, tehnologie şi energie sau pentru diverse servicii comunitare de primă importanţă: cu Net Brinell+Intel pt servicii internet şi accesul public la reţeaua wirreless, cu RATUC şi STP Alba pentru experimentarea biocombustibililor, cu Rosal pentru tehnologii ecologice, etc. 4.4 Aspecte financiare Structura bugetului UTCN Finanţarea UTCN ca şi a celorlalte universităţi de stat româneşti are două capitole bugetare:

• Finanţarea de bază; • Finanţarea complementară; • Venituri proprii; • Resurse atrase.

Finanţarea de bază a universităţii este asigurată în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi şi alţi indicatori de calitate fixaţi de MECT şi precizaţi de CNFIS.

Finanţarea complementară este dimensionată de asemenea în funcţie de numărul de studenţi înmatriculaţi în universitate şi are următoarele componente:

• Subvenţii pentru burse, cazare şi masă pentru studenţi; • Fonduri normate pentru achiziţii de materiale şi echipamente necesare proceselor

educaţionale, fonduri pentru investiţii şi întreţinere a patrimoniului.

Activitatea financiară este auditată atât intern cât şi extern. Finanţarea este asigurată în urma semnării unui contract cu MECT de către rectorul universităţii.

Autonomia financiară a universităţii se realizează prin acele capitole bugetare care se referă la veniturile proprii din taxe de studii, din furnizarea de servicii academice, altele decât programele de învăţământ, programe post-universitare, programe de perfecţionare, venituri din contracte de cercetare cu terţi interni sau internaţionali.

În activitatea de management financiar al UTCN, un accent deosebit a fost acordat, în ultimii ani, acestei părţi ale bugetului. Ea este expresia autonomiei în construirea unei politici financiare în care resursele realizate şi/sau atrase sunt investite apoi în dezvoltarea universităţii, scopul fiind acela de a realiza o continuă îmbunătăţire a facilităţilor academice, ca şi o condiţie necesară îmbunătăţirii continue a calităţii serviciilor academice prestate.

412

Page 417: capitolul ii introducere în context

O dificultate întâmpinată de managementul financiar este legată de neconcordanţa dintre calendarul activităţilor academice şi calendarul exerciţiului financiar cele două aspecte fiind reglementate legislativ în mod diferit.

Dinamica structurii bugetului UTCN in ultimii ani este prezentată în Anexa 4.4 a şi b. Alocarea fondurilor în UTCN Bugetul UTCN este divizat între facultăţi şi serviciile administrative urmând o procedură internă care urmăreşte armonizarea nevoilor acestora. Decanii şi Serviciul Financiar realizează o continuă monitorizare a cheltuielilor, pentru respectarea normelor privind costurile educaţionale, cele de personal precum şi regiile.

În acest moment cheltuielile şi costurile reale se pot stabili doar după încheierea exerciţiului financiar, când se poate face şi o proiecţie pentru viitorul buget. Se apreciază că lipseşte un instrument, integrat sistemului informatic al UTCN, care să ofere un tablou „real-time” intrărilor şi ieşirilor financiare, instrument care s-ar dovedi a fi de un real folos decanilor, pentru un management adecvat al aspectelor financiare ale activităţilor din fiecare facultate. Aspecte ale finanţării Ca orice instituţie de învăţământ superior şi UTCN este confruntată cu problema unei insuficiente finanţări (absolute şi/sau relative). Într-un asemenea context, un management financiar pro-activ este soluţia adoptată de UTCN. Atragerea de resurse extrabugetare este o preocupare continuă a managementului UTCN la toate nivelurile lui specifice: catedre şi departamente, facultăţi şi rectorat, constând în:

- granturi şi contracte de cercetare ştiinţifică; - proiecte de dezvoltare instituţională naţionale sau internaţionale; - proiecte de dotare; - editură proprie şi producţie de carte; - diversificarea ofertei de servicii academice pe baza de taxe; - sprijinul financiar direct prin donaţii şi sponsorizări, prin activitatea asociaţiei foştilor

absolvenţi „Ad absolutum” şi a fundaţiei UTCN. 5. Procese şi practici interne de asigurarea calităţii în UTCN În universitate calitatea este un deziderat asociat activităţilor, fiind influenţată de: - factori externi – legi, hotărâri de guvern şi ordinele ministrului, instituţii naţionale (ARACIS), angajatori şi societate, valoarea resurselor financiare alocate de la buget şi din alte surse; - factori interni – competenţele personalului, nivelul de pregătire şi motivaţia studenţilor, managementul operaţional la nivel de universitate, facultate şi catedră.

Politica asigurării calităţii preocupă întreaga comunitate din universitate, fiind realizată prin adoptarea şi aplicarea cadrului legislativ, a strategiilor şi normelor specifice. 5.1 Managementul calităţii În domeniul asigurării calităţii, universitatea aplică o strategie şi o politică coerentă şi consecventă misiunii asumate în scopul realizării obiectivelor. Activităţile de asigurare a calităţii sunt aplicate în aceeaşi măsură atât activităţilor didactice cât şi celor de cercetare. Calitatea este o cerinţă permanentă pentru personalul academic, fiind prevăzută ca prim obiectiv al strategiei: “Orientarea spre calitate şi încurajarea performanţei în învăţământ şi cercetare”. În consecinţă,

413

Page 418: capitolul ii introducere în context

planurile operaţionale anuale prevăd activităţi concrete pentru atingerea obiectivului, având definiţi trei vectori de acţiune: profesionalizarea managementului universitar; implementarea sistemului calităţii la toate nivelurile; stimularea performanţei (vezi Strategia si Planurile operationale 2005-2007).

Strategia, politica, regulamentele şi procedurile în domeniul calităţii sunt transparente, implicând tot personalul universităţii şi studenţii: - în faza de elaborare, prin consultarea urmată de modificarea acestora înaintea aprobării de către Senat. - ulterior aprobării când devin publice şi operaţionale fiind obligatorii pentru întregul sistem.

În anul 2007 universitatea a fost cuprinsă în programul pilot de evaluare instituţională efectuat de ARACIS. Cu această ocazie, standardele naţionale promovate de ARACIS au fost adoptate de universitate şi au fost stabiliţi indicatorii de referinţă minimali. Suplimentar standardelor naţionale, universitatea a adoptat o serie de standarde de calitate în ceea ce priveşte evaluarea activităţii cadrelor didactice precum şi evaluarea de către studenţi a activităţilor didactice (vezi 5.2). În urma evaluării ARACIS universitatea a primit calificativul “grad de încredere ridicat”.

Pentru aplicarea cerinţelor de calitate la nivel instituţional în universitate funcţionează: sistemul de asigurarea calităţii (SAC), departamentul pentru asigurarea calităţii (DAC), comisia pentru calitate (CC), biroul de audit intern (BAI).

În anul 2005 SAC a fost reorganizat fiind numiţi responsabili pentru asigurarea calităţii (RAC) la nivel de facultate, catedră şi servicii. În acest mod au fost îndeplinite cerinţele managementului participativ prin implicarea şi responsabilizarea unui număr mare de cadre didactice şi angajaţi. Responsabilitatea membrilor SAC consta în:

- aplicarea deciziilor managementului operativ şi a activităţilor prevăzute în planurile operative anuale;

- elaborarea şi aplicarea de proceduri specifice de evaluare internă a calităţii; - elaborarea documentelor care stau la baza întocmirii raportului anual privind asigurarea

internă a calităţii.

Departamentul pentru Asigurarea Calităţii înfiinţat în anul 1994 se află în subordinea directă a rectorului universităţii (vezi Organigrama). În conformitate cu legislaţia în vigoare rectorul şi-a delegat o parte din responsabilităţi prorectorului didactic. DAC are în componenţă: responsabili cu calitatea la nivelul fiecărei facultăţi (cadre didactice), angajaţi permanenţi şi reprezentanţi ai studenţilor. DAC este condus de un director (cadru didactic) numit în urma unui concurs şi funcţionează în baza unui regulament. Responsabilităţile DAC constau în:

- implementarea strategiei şi aplicarea politicii managementului operativ pentru asigurarea calităţii în procesele didactice, de cercetare şi în serviciile profesionale şi administrative;

- coordonarea activităţilor desfăşurate de SAC; - elaborararea regulamentelor, normelor şi procedurilor pentru asigurarea internă a

calităţii; - elaborarea rapoartelor anuale privind starea calităţii în universitate; - cooperare cu ARACIS sau instituţii similare din ţară şi străinatate.

Pentru perioada 2005-2007 DAC are elaborată o strategie proprie, în concordanţă cu strategia universităţii (vezi Anexa_Calitate_Strategie DAC.doc), aplicată prin planuri operaţionale anuale. În acest mod indicatorii de performanţă au fost nuanţaţi şi s-a îmbunătăţit gradul de îndeplinire a acestora. Prin corelarea planurilor operaţionale ale diverselor departamente s-a realizat corelarea activităţilor şi alocarea judicioasă a resurselor umane şi financiare.

414

Page 419: capitolul ii introducere în context

Comisia pentru calitate are în compunere persoane din universitate (membri DAC şi studenţi) şi din afara ei (reprezentanţi ai angajatorilor şi reprezentanţi ai absolvenţilor). Rolul CC este de a:

- asigura un contact permanent şi eficient cu mediul economic si social; - analiza şi aproba Raportul anual de asigurare internă a calităţii; - verifica modul de aplicare a procedurilor şi regulamentelor.

Coordonarea biroului de audit intern (BAI) este efectuată de rectorul universităţii. Responsabilităţile BAI constau în realizarea de audituri interne pentru activităţile ne-academice, în special cele financiare şi administrative. Activitatea BAI se desfăşoară pe baza unui plan anual. Rezultatele şi propunerile de îmbunătăţire sunt prezentate conducerii universităţii care ia măsurile corective prin modificarea planurilor anuale. 5.2 Procese interne de asigurarea calităţii Procesele interne de asigurare a calităţii se desfăşoară având la bază regulamente, decizii aprobate de conducerea universităţii pe baza unor proceduri adecvate.

Procesul de autoevaluare a cadrelor didactice are ca scop orientarea activităţilor academice pentru realizarea obiectivelor propuse în strategie, fiind focalizat specificului universităţii. Sunt stabilite un număr de 4 criterii fundamentale, în funcţie de care este evaluată activitatea fiecărui cadru didactic:

- criterii de evaluare pentru activitatea didactică; - criterii de evaluare pentru activitatea de cercetare; - criterii de evaluare pentru activitatea profesională; - criterii de evaluare pentru activitatea instituţională.

Fiecare criteriu este împărţit în standarde (vezi_Anexa_Indicatori_Autoevaluare), cărora le este alocat un punctaj. În final fiecare cadru didactic este apreciat prin punctajul total şi prin punctajele parţiale pe criterii. Punctajele sunt însumate la nivel de catedră şi ulterior la nivel de facultate. Rezultatele obţinute nu sunt destinate stimulării unei competiţii între catedre şi facultăţi ci arată modul în care membrii departamentului sau al catedrei răspund strategiei adoptate de conducerea universităţii. Anual, membrii comunităţii academice cu cele mai bune rezultate sunt premiaţi de managementul universităţii.

Procesul de evaluare de către studenţi a activităţilor didactice se aplică la studiile de licenţă, începând cu anul universitar 2006-2007. Acest instrument de evaluare are elaborată o procedură care prevede un număr de 10 criterii de apreciere (vezi_Anexa_Calitate_Evaluare Studenti). Pentru fiecare criteriu este acordat un punctaj care îşi propune aflarea punctelor tari şi „întărirea” punctelor slabe a fiecărui cadru didactic. Informaţiile obţinute pot constitui un criteriu de promovare în politica de resurse umane a universităţii. Fiind un proces necontrolat, acesta este influenţat de numărul studenţilor şi frecvenţa cu care aceştia au participat şi s-au implicat la toate activităţile didactice pe parcursul unui an universitar. Avantajul sistemului de evaluare îl constituie orientarea către student a activităţilor didactice şi modificarea mentalităţilor academice.

Adiţional celor două sisteme de evaluare sunt utilizate: evaluarea colegială, efectuată obligatoriu la promovare, şi evaluarea de către şefului de catedră.

Acordarea de burse studenţilor se face pe baza unui regulament şi a unei proceduri aprobate. Există două categorii de burse: 1) sociale – care se acordă studenţilor cu probleme sociale deosebite; 2) de merit – acordate în funcţie de performanţele profesionale. Cu excepţia anului I în care departajarea se face în urma rezultatelor concursului de admitere, studenţii din anii II-IV sunt departajaţi anual pe baza criteriiilor de performanţă stabilite de universitate şi ierarhizarea după rezultatele profesionale (fac excepţie studenţii cu probleme sociale). În acest mod este stimulată competiţia între studenţi pentru obţinerea unor rezultate profesionale cât mai bune. Studenţii cu rezultate deosebite în cercetare sunt stimulaţi prin angajarea în colective de cercetare sau prin premiere.

415

Page 420: capitolul ii introducere în context

5.3 Practici interne de asigurarea calităţii Ca beneficiari şi furnizori de calitate, facultăţile şi catedrele au rolul principal în asigurarea calităţii programelor de studiu. Ele au responsabilităţi în identificarea necesităţilor educaţionale ale mediului economic şi transpunerea acestora în documente: planuri de învăţământ şi fişa disciplinei. Elaborarea şi monitorizarea programelor de studii este realizată de comisii numite de managementul catedrei sau a facultăţii. Rezultatul activităţii este un „puzzle” care îmbină diverse interese şi în care, de multe ori, studenţii sau angajatorii nu îşi pot regăsi punctul de vedere.

Centrarea pe student a activităţilor academice obligă la realizarea unei reforme continue a programelor educaţionale, astfel încât acestea să faciliteze formarea unui inginer adaptat mediului industrial. Pentru proiectarea şi monitorizarea continuă a programelor de studii este elaborat „Regulamentul pentru iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studiu” care prevede ca proiectul programului educaţional să fie discutat într-o comisie mixtă: cadre didactice-angajatori-studenţi. Rezultatul discuţiei urmează să conducă la modificarea programului educaţional astfel încât acesta să corespundă nevoilor angajatorilor. Realizarea şi aplicarea acestui regulament poate fi influenţată de experienţa, specializarea şi implicarea angajatorilor. Este posibil să apară şi efecte negative generate de cerinţe de modificare a raportului între disciplinele de specialitate versus cele generale sau de creşterea aplicaţiilor şi a practicii în detrimentul teoriei.

Facultăţile şi catedrele exercită un rol important în asigurarea calităţii şi prin modul în care organizează, acţionează şi monitorizează desfăşurarea activităţilor didactice şi a activităţilor de evaluare a studenţilor. Sunt avute în vedere condiţiile în care se desfăţoară activităţile educaţionale, dotarea cu aparate şi mijloace de comunicare, dotarea laboratoarelor, conectarea la Internet, accesul la baze de date cu informaţii. Un rol important în asigurarea calităţii îl are descentralizarea şi diseminarea informaţiei prin publicarea on line a cursurilor şi aplicaţiilor, precum şi funcţionarea bibliotecilor de catedră. Studenţilor le sunt oferite acţiuni suport cum ar fi consilierea de către tutorii de an sau de oficiul de carieră. Ei beneficiază de consultaţii la fiecare disciplină, activitate cuprinsă în fişa postului, iar pentru îmbunătăţirea pregătirii academice, studenţii sunt implicaţi în activităţi ştiinţifice prin participarea la cercuri ştiinţifice studenţeşti.

Evaluarea studenţilor se face în baza unui regulament şi a unei proceduri (vezi Anexa_Calitate_Procedura_Examinare) unitare pe universitate, în aceleaşi condiţii şi fără discriminări. Scopul evaluării este de a determina modul de însuşire a cunoştinţelor şi de dobândire a competenţelor specifice domeniului. Condiţiile de examinare sunt clar precizate în fişa disciplinei care este publicată la începutul anului universitar. La evaluare participă minim două persoane. Creditele ECTS sunt acordate numai după îndeplinirea condiţiilor minimale necesare pentru promovarea disciplinei.

Calitatea şi promovarea personalului didactic este asigurată printr-un set de norme prevăzute în legislaţie (Statutul cadrului didactic) şi de normele interne ale universităţii. Acestea prevăd ca persoanele angajate să aibă competenţa şi experienţa profesională dovedită, abilităţi de a transmite în mod eficient cunoştinţe într-o gamă de contexte de învăţare. Prin modul de normare a activităţii academice, universitatea oferă angajaţilor posibilităţi de învăţare şi perfecţionare în domeniul de specializare a postului didactic. Periodic sunt oferite posibilităţi de perfecţionare şi acumulare a unor cunoştinţe complementare necesare în activităţi didactice cum ar fi limbile moderne sau cunoştinţe de pedagogie.

Calitatea vieţii universitare este asigurată prin transparenţa deciziilor şi comunicarea informaţiilor, atât comunităţii academice cât şi publicului. Documentele de interes general elaborate şi aprobate de management sunt publicate pe pagina web şi în buletinele universităţii, iar pentru informare şi comunicare este disponibilă o reţea intranet care permite transmiterea rapidă a informaţiilor întregului personal. Universitatea are un purtător de cuvânt care organizează periodic conferinţe de presă. În exterior sunt disponibile informaţii de interes pentru

416

Page 421: capitolul ii introducere în context

studenţi (structura programelor de studiu, proceduri de predare şi evaluare, mobilităţi şi programe de mobilitate), candidaţii la concursul de admitere (specializări, număr de locuri, diplome, statistici privind cererea de absolvenţi) şi mediul economic (oferta de cercetare, servicii şi transfer tehnologic).

Studenţii reprezintă o componentă esenţială a comunităţii academice. Gradul de satisfacţie a acestora şi imaginea pe care o au referitor la universitate reprezintă o preocupare permanentă a managementului calităţii. Pentru a determina percepţia pe care o au aceştia în ceea ce priveşte calitatea programelor de studiu oferite precum şi calitatea vieţii universitare au fost create şi sunt folosite mai multe instrumente. A fost amintit Sistemul de evaluare a activităţilor didactice efectuat de studenţi (vezi 5.2) la care se adaugă Chestionarul privind satisfacţia absolvenţilor (vezi Anexa_Calitate_Chestionar Satisfactie Absolventi). Completarea lui se face la eliberarea diplomei şi a Suplimentului la diplomă. Studenţii participă activ la managementul universităţii, 25% din membrii Senatului sau a Consiliilor facultăţilor sunt studenţi. Din anul universitar 2006/2007, pentru fiecare specializare este întocmită statistica privind angajarea pe post de inginer a absolvenţilor. Prin intermediul SINU este asigurată transparenţa şi confidenţialitatea rezultatului procesului de examinare. Studenţii au acces la informaţiile referitoare la notele şi obligaţiile financiare. 6. Capacitatea de schimbare şi managementul calităţii ale UTC-N 6.1 Capacitatea de schimbare Provocările externe majore, care stau azi în faţa UTC-N, sunt identificate, la nivel european, prin:

• tranziţia la societatea bazată pe cunoaştere; • globalizarea pieţei forţei de muncă înalt calificate; • definitivarea implementării Procesului Bologna şi crearea Spaţiului European al

Învăţământului Superior (EHEA) în sinergie cu Spaţiul European al Cercetării Ştiinţifice (ERA),

iar, în plan regional şi naţional, prin: • declinul demografic şi îmbătrânirea personalului universitar; • masificarea accesului tineretului la educaţia superioară; • adoptarea unui cadru legislativ reformator şi a unei strategii post-aderare pentru sistemul

naţional de învăţământ superior; • funcţionarea pieţei concurenţiale de servicii academice.

Consecventă misiunii şi obiectivelor sale strategice, UTCN vizează o abordare proactivă, de deschidere şi anticipare faţă de schimbările induse de aceste provocări externe în managementul său instituţional. Implementarea unor astfel de schimbări în sensul reglajelor şi reformelor ameliorante ale managementului strategic al UTCN trebuie să se recunoască şi să opereze, în elaborarea noului Plan strategic de dezvoltare 2008-2011 şi în formarea culturii interne a calităţii, prin:

- revalorizarea autonomiei universitare, proprietăţii intelectuale şi patrimoniului imobiliar în contextul noii legislaţii specifice sistemului naţional de învăţământ superior;

- realizarea, în următorii ani, a proiectului campusului UTCN din suburbia Lomb (reprezentând unul din cele mai mari campusuri universitare din sud-estul Europei) cu efect integrator de consolidare instituţională a universităţii;

- alinierea la standardele europene ENQA şi aplicarea principiului îmbunătăţirii continue a procedurilor asigurării şi controlului calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică; fundamentarea deciziilor şi a planurilor strategice şi operaţionale la nivel instituţional pe rezultatele şi retroacţiunea proceselor de evaluare internă şi externă a calităţii;

417

Page 422: capitolul ii introducere în context

- raţionalizarea structurii organizaţionale pe facultăţi şi catedre, prea numeroase şi orientate disciplinar, prin crearea unor unităţi flexibile, orientate interdisciplinar, cu masă critică sporită, de tipul departamentelor mixte învăţământ-cercetare, care să permită desfăşurarea echilibrată a ambelor tipuri de activităţi în afara unui sistem rigid de normare;

- redefinirea clară şi riguroasă a specializărilor şi programelor de studii inginereşti de licenţă (de 4 ani) şi de masterat (de 1,5 ani) în termeni de competenţe reale pentru a asigura convergenţa cu nomenclatorul european al calificărilor universitare şi cu cerinţele pieţei globalizate a forţei de muncă;

- diversificarea ofertei educaţionale prin modularizarea programelor de studii şi extinderea profilurilor interdisciplinare pentru a permite flexibilizarea rutelor de studii, mobilitatea inter-facultăţi a studenţilor şi atragerea de studenţi din străinătate;

- dezvoltarea la nivel instituţional a serviciilor de educaţie continuă a adulţilor, de consiliere şi orientare în carieră a studenţilor, de monitorizare a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor;

- definirea unei politici instituţionale de recrutare şi menţinere a tinerelor cadre universitare, cu asigurarea, totodată, a unei ponderi echilibrate pe categorii de vârstă a personalului academic;

- acreditarea la nivel naţional, ca universitate de cercetare de excelenţă, şi definirea priorităţilor de cercetare la nivel instituţional, permiţând, astfel, sinergia centrelor de cercetare de excelenţă şi a Şcolii doctorale existente în universitate, precum şi crearea propriului pol de competenţă ştiinţifică şi tehnologică;

- îmbunătăţirea capacităţii de inovare a universităţii prin capitalizarea proprietăţii intelectuale;

- integrarea UTCN cu mediul socio-economic local şi regional, prin implicarea agenţilor economici în conducerea (guvernarea) universităţii, în elaborarea noilor programe de studii inginereşti, în angajarea studenţilor la stagii de practică şi ’internship’ plătite, în acordarea unor burse de studii, în parteneriatul la proiecte de cercetare ştiinţifică;

- extinderea la toate facultăţile a ofertei educaţionale în limba engleză; promovarea mobilităţii internaţionale a studenţilor şi a personalului academic şi administrativ în baza parteneriatelor universitare dintre ţările UE şi a compatibilităţii internaţionale a programelor de studii inginereşti şi a relevanţei acestora pe piaţa muncii; cooperarea zonală transfrontalieră în cadrul unei reţele est-europene a universităţilor de tehnologie. 6.2 Abilitatea la schimbare a managementului calităţii Prin modul de acţiune a managementului calităţii (planifică, organizează, acţionează, controlează, corectează) UTCN aplică principiul îmbunătăţirii continue, atât în asigurarea, cât şi în controlul calităţii.

Calitatea este asigurată prin regulamente şi norme interne armonizate continuu cu cerinţele procesului Bologna şi legislaţia naţională. Pentru aplicarea regulamentelor se desfăşoara o acţiune permanentă de elaborare şi/sau modificare a procedurilor, astfel încât aplicarea acestora să fie similară şi concomitentă în toate catedrele şi facultăţile. De asemenea, uniformizarea informaţiilor care fundamentează deciziile reprezintă un avantaj care este luat în considerare.

Managementul calităţii promovează o politică de comunicare pentru o mai bună înţelegere a deciziilor. Prin aceasta, calitatea este îmbunătăţită, mediul academic fiind atras atât în procesul de luare a deciziilor, cât şi în cel de aplicare a lor. Documentele nu sunt impuse, ci sunt discutate şi analizate înainte de a fi aprobate în diverse foruri. S-au creat şi sunt utilizate instrumente de comunicare care permit transmiterea rapidă a informaţiei în ambele sensuri (sus-jos şi jos-sus).

Abilitatea de a modifica managementul calităţii este favorizată de conexiunile universităţii cu mediul extern şi de participarea studenţilor. Prin multitudinea de acorduri bilaterale internaţionale, universitatea este cuprinsă într-o reţea care-i permite transferul de ‘know-how’ în

418

Page 423: capitolul ii introducere în context

domeniul asigurării calităţii academice. Cerinţele mediului economic naţional sunt îndeplinite prin orientarea politicii de management către angajatori. În raport cu studenţii, managementul calităţii realizează un echilibru între flexibilitate şi rigiditate, UTCN având create condiţii prin care dorinţele şi ideile studenţilor să-şi găsească o cale uşoară de transmitere către conducerea facultăţii şi a universităţii.

Abilitatea de a îmbunătăţi continuu managementul calităţii este demonstrată şi de procedurile de control: autoevaluarea cadrelor didactice, evaluarea lor colegială şi din partea şefului de catedră, evaluarea de către studenţi a calităţii activităţilor didactice. 7. Implementarea procesului de la Bologna în UTCN

UTCN a acţionat permanent pentru a dobândi atribute specifice unei universităţi europene. UTCN face parte dintre universităţile semnatare ale Magna Charta Universitatum şi a plasat în strategia sa de acţiune din ultimul deceniu obiective emanate din imperativele procesului Bologna.

Ca rezultat al programului de implementare al procesului Bologna se poate constata că UTCN are atinse următoarele ţinte:

• Sistem de studii pe trei cicluri; • Introducerea sistemului ECTS şi a suplimentului de diplomă; • Asigurarea calităţii în conformitate cu reglementările naţionale; • Creşterea numărului de mobilităţi studenţeşti, ale cadrelor didactice şi cercetătorilor; • Promovarea educaţiei continue; • Implicarea constructivă a studenţilor în procesul academic din UTCN.

Începând cu anul 2005 studiile universitare sunt organizate în UTCN pe trei cicluri: licenţă, master, doctorat, (LMD) în conformitate cu legislaţia din România (Legea nr. 288/24.06.2004 privind organizarea studiilor universitare). Durata studiilor de licenţă pentru inginerie este de 4 ani (240 ECTS), stabilită prin hotărâre de guvern (H.G. nr. 88/10.02.2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă). Durata studiilor de master este cuprinsă între 1,5 şi 2 ani (între 90 şi 120 ECTS) în conformitate cu legea amintită anterior, iar durata studiilor de doctorat este de 3 ani (în conformitate cu H.G. nr. 567/15.06.2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat). În completarea acestor reglementări naţionale, UTCN are propriile regulamente pentru desfăşurarea activităţilor academice: Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor utilizînd sistemul ECTS (ultima variantă amendată fiind aprobată în 2007), regulament ce acoperă studiile de licenţă şi de master şi Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat (aprobat în 2005) care stabileşte cadrul funcţional pentru Şcoala Doctorală din UTCN. Prin această nouă structură se promovează ideea apropierii dintre spaţiul educaţiei academice şi spaţiul cercetării. În concluzie, structura LMD organizată în universitate este complet compatibilă cu cadrul naţional instituţionalizat pentru învăţământul academic tehnic. Dar, în contextul în care marea majoritate a ţărilor europene au optat pentru o structură de licenţă de 3 ani (180 ECTS), UTCN va trebui să găsească

419

Page 424: capitolul ii introducere în context

soluţii în viitor pentru problemele legate de compatibilizare cu EHEA. În acelaşi context, UTCN va trebui să evalueze într-un orizont de timp scurt de la încheierea primelor cicluri de studii în sistem LM, dacă structura nouă este la fel de eficientă ca structura tradiţională (studii de master integrat de 5 ani + doctorat). UTCN îşi propune ca în perioada următoare să crească atractivitatea pentru studiile de master şi de doctorat pe care le organizează.

Sistemul de credite ECTS a fost promovat în UTCN pornind de la experienţele acumulate prin derularea unor programe de tip Tempus, Socrates, Erasmus. Compatibilizarea sistemului de credite cu cel European a presupus şi realizarea unui proces al reformei curriculare la nivelul fiecărei specializari din UTCN. Principiile care au stat la implementarea acesteia au stabilit: gradul de încărcare al studenţilor (numărul de ore didactice pe săptămînă şi numărul de ore de activitate individuală pentru a obţine o acoperire de 25-30 de ore specifică pentru punctul ECTS) proporţia în care se regăsesc în ariile curriculare diferitele categorii de discipline (discipline tehnice fundamentale, discipline tehnice specifice domeniului de studiu şi specializării, discipline complementare, discipline impuse, opţionale şi facultative). Suplimentar au fost create mecanismele de transpunere în practică a sistemului: contractarea anuală a disciplinelor, regulile de mobilitate şi transfer. În felul acesta în actualul sistem ECTS din UTCN se regăsesc implementate cele două carcteristici fundamentale: acumularea şi transferabilitatea creditelor. Acţiunile viitoare privind modernizarea curriculei îşi propun să confere acesteia o mai mare flexibilitate şi convergenţă spre viitorul cadru al specializărilor din învăţământul superior, aflat în curs de finalizare sub coordonarea ACPART. Ca rezultat implicit al acestei acţiuni se va obţine şi creştrea mobilităţii studenţilor în interiorul UTCN. În cazul mobilităţilor studenţilor în spaţiul european UTCN operează cu documentele europene consacrate: Learning Agreement şi ECTS Transcript of Records. Suplimentul la diplomă introdus începând cu 2006 este un document elaborat în conformitate cu exigenţele europene având următoarele atribute: este editat bilingv, pune în evidenţă creditele acumulate şi sistemul de învăţământ în care acestea au fost dobândite, indică drepturile conferite de diplomă referitoare la continuarea studiilor, arată calificarea dobândită şi clasificarea absolvenţilor în generaţia lor.

În domeniul asigurării calităţii UTCN a acţionat pentru implementarea unor principii compatibile cu exigenţele referitoare la calitate statutate prin documentele definitorii pentru procesul Bologna şi prin standardele ENQA, standarde declarate prin Comunicatul de la Bergen ca sistem de referinţă pentru EHEA. Caracteristicile sistemului intern de calitate din TUCN sunt prezentate în capitolul 5 al acestui raport. Sistemul de calitate din UTCN a fost acreditat la nivel naţional în 2007 de către ARACIS, agenţie independentă înfiinţată în 2006 cu scopul de a asigura evaluarea externă pentru stucturile din învăţământul superior din România în acord cu standarde europene de calitate.

În conformitate cu priorităţile formulate începând cu declaraţia de la Sorbona, UTCN consideră că un vector de bază prin care se asigură internaţionalizarea sa şi deschiderea spre valorile EHEA o constituie mobilitatea studenţilor şi a personalului academic. În spiritul acestui principiu au fost permanent încurajate şi susţinute acţiunile de participare în programe educaţionale şi de cercetare europene şi regionale sau cele de mobilitate în cadrul unor acorduri bilaterale cu universităţi europene. Suportul instituţional a fost asigurat în principal prin înfiinţarea Oficiului de Relaţii Internaţionale. În cadrul acestuia există Biroul pentru Programe Comunitare, o structură dedicată implementării şi coordonării operative a programelor finanţate de către Comisia Europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale prin noua generaţie de programe comunitare „The Integrated Lifelong Learning Programme 2007 – 2013”. Prin cele două structuri UTCN supervizează aplicarea principiilor referitoare la mobilităţile derulate în cadrul programelor europene şi promovează transpunerea lor chiar şi spre mobilităţile derulate prin acordurile bilaterale cu alte universităţi. Ca rezultat al acestei politici mobilitatea studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor la/din universităţi şi institute de cercetare europene a marcat următoarele evoluţii: o diversificare a destinaţiilor/expediţiilor, creşterea numărului lor şi a duratelor acestora (Anexa 7.1). În plus, datorită acţiunii UTCN de a promova linii de studii în

420

Page 425: capitolul ii introducere în context

limbi de circulaţie europeană (engleză, franceză, germană), ultimii ani au marcat o dinamică pozitivă pentru mobilităţile studenţilor şi cadrelor didactice care vin în UTCN, chiar dacă acestea rămân în continuare sub numărul celor care se desfăşoară spre exterior. Prin procesul de flexibilizare a curriculei UTCN urmăreşte ca în viitor să se faciliteze creşterea mobilităţii studenţilor. Momentul aderării României la UE a însemnat o creştere a oportunităţii de mobilitate a tinerilor români în spaţiul european, şi în acelaşi timp şi o creştere a atractivităţii mobilităţilor spre România. UTCN consideră că are deja definite instrumentele cu care poate să facă faţă acestor fenomene care probabil se vor amplifica în perioada imediat următoare.

UTCN consideră că orientarea spre o societate bazată pe cunoaştere, având la bază cei doi piloni EHEA şi ERA menţionaţi în Comunicatul de la Berlin, poate fi susţinută şi prin promovarea învăţământului continuu. Ca urmare a priorităţilor formulate prin Comunicatul de la Praga, UTCN şi-a structurat acţiunea în promovarea învăţământului continuu prin înfiinţarea unui departament dedicat acestui vector al cunoaşterii. Prin intermediul Departamentului pentru Educaţie Continuă UTCN oferă o diversitate mare de programe: şcoli academice postuniversitare, cursuri de specializare şi cursuri de perfecţionare (Anexa 7.2). Este relevant faptul că programele acestea sunt susţinute de cadre didactice din UTCN care predau cursuri şi în sistemul LMD existând în felul acesta posibilitatea promovării spre învăţământul continuu a bunelor practici câştigate în învăţământul LMD. La nivelul UTCN promovarea învăţământului continuu este susţinută şi prin infrastructura asigurată de Centrul de Comunicaţii şi de Centrul de Tehnologii Multimedia şi Educaţie la Distanţă.

UTCN a cultivat în perioda post 1989 o politică de implicare activă a studenţilor în aspectele ce vizează activitatea lor academică. În conformitate cu reglementările naţionale specificate prin Legea Învăţământului din 1995, studenţii sunt reprezentaţi în structurile decizionale ale universităţii: Senatul şi Consiliile Facultăţilor. Suplimentar UTCN a instituţionalizat începând cu 1996 practica participării repezentantului studenţilor la şedinţele Biroului Senatului. Rolul acestuia este consultativ în elaborarea deciziilor manageriale şi colaborativ în asigurarea transparenţei informaţiilor şi deciziilor spre studenţi. Începând cu anul 2004 aceeaşi practică o putem întâlni şi la nivelul unor facultăţi. UTCN a încurajat coagularea unor organizaţii independente studenţeşti care să se constituie în parteneri în fundamentarea deciziilor legate de aspectele academice şi în implementarea acestor decizii. Considerăm remarcabile contribuţiile Grupului Local BEST (Board of European Students of Technology) şi a OSUT - Organizaţia Studenţilor din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca în organizarea unor manifestări de promovare a absolvenţilor spre mediul economic în vederea creşterii gradului de angajare. Începând cu anul 2000 se fac experimente privind implicarea studenţilor în evaluarea calităţii proceselor didactice din UTCN. După o perioadă de adaptare continuă la tradiţiile şi cutumele universităţii aceste acţiuni s-au concretizat în 2006 printr-o procedură internă unică privind evaluarea activităţilor didactice de către studenţi. Primele experienţe în aplicarea acestei proceduri au demonstrat că deocamdată nu există la nivelul UTCN mecanismele care să pună în evidenţă relevanţa şi efectele acestor evaluări. Implicarea studenţilor a fost consistentă şi în procesul de evaluare externă a universităţii de către ARACIS, aceştia contribuind cu un raport independent referitor la aspectele academice. Analiza SWOT Puncte tari

• Structura LMD este funcţională în UTCN la toate nivelele, inclusiv doctorat. • Normele interne ale UTCN referitoare la procesele academice la toate nivelele au la bază

sistemul ECTS. • Prin participarea la programe europene cadrele didactice din UTCN au acumulat

expertiză în implementarea ECTS. • Suplimentul la diplomă adoptat în UTCN corespunde tuturor exigenţelor europene.

421

Page 426: capitolul ii introducere în context

• În UTCN se desfăşoară un proces continuu de revizuire a ariilor curriculare pentru creşterea caracterului de transferabilitate a creditelor acumulate.

• În UTCN există programe de studii în limbi străine care facilitează mobilitatea studenţilor şi cadrelor didactice.

• UTCN are structuri interne orientate spre priorităţi ale procesului Bologna: Departamentul de caliate, Departamentul de educaţie continuă, Departamentul de Relaţii Internaţionale

• Prin implicarea cadrelor didactice din UTCN a crescut continuu în ultimii ani numărul de acorduri de mobilitate Erasmus/Socrates.

• Multe din acordurile de mobilitate stabilite prin programe europene se continuă apoi prin acorduri bilaterale cu universităţile din UE.

Puncte slabe

• Cultura instituţională tradiţională din UTCN se bazează pe sistemul academic integrat de 5 ani.

• În UTCN nu există o experienţă consistentă în organizarea unor studii propriu-zise de master.

• În cultura instituţională tradiţională din UTCN doctoratul nu era integrat în sistemul educaţional.

• Există un număr mic al studenţilor înscrişi la nivel de doctorat ceea ce grevează procesul de implementare a Şcolii Doctorale.

• Sistemului informatic din universitate are o inerţie mare influenţând în felul acesta ritmul în care se implementează procesele.

• Spaţiilor didactice din UTCN, insuficiente şi dispersate, constituie un obstacol în promovarea unor programe academice flexibilizate.

• Nu toate programele de studii au filiere de predare în limbi străine. Oportunităţi

• Programele europene dedicate mobilităţilor s-au diversificat. Au apărut oportunităţi pentru mobilităţi în scopul unor stagii pentru plasamente practice.

• Integrarea în UE a eliminat obstacolele administrative (vize, condiţionări financiare) în derularea mobilităţilor.

• Spaţiul european prezintă atractivitate pentru studenţii din universitate. • Piaţa forţei de muncă regională şi naţională devine din ce în ce mai structurată, creând

oportunităţi pentru creşterea gradului de angajare a absolvenţilor. • Prin reforma din învăţământul preuniversitar din România absolvenţii de liceu vin în

UTCN cu cultura unei curriculei flexibile.

Ameninţări • Durata ciclului de licenţă, stabilită la nivel naţional la 4 ani pentru învăţământul tehnic,

este diferită de durat de 3 ani adoptată în marea majoritate a statelor europene. • În cazul studiilor de master adoptarea unei durate de 1,5 ani nu este compatibilă cu durata

de 2 ani specifică spaţiului european. Adoptarea unei durate de 2 ani conduce la o durata a studiilor L+M de 6 ani, cu 1 an mai mare decât cea din spaţiul european.

• Pe plan naţional deciziile ce ţin de implementarea procesului Bologna se adoptă cu dificultate, determinând apoi durate foarte scurte pentru implementare în universităţi.

• Tinerii absolvenţi de liceu din România sunt din ce în ce mai atraşi de ideea începerii carierei universitare într-o altă ţară europeană.

422

Page 427: capitolul ii introducere în context

8. Managementul cercetării 8.1 Strategia UTCN în cercetarea ştiinţifică Elementele distinctive ale strategiei Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în privinţa cercetării ştiinţifice sunt cuprinse în planul strategic al universităţii, întocmit pentru o perioada de 4 ani (vezi anexa PLAN STRATEGIC). Priorităţile strategiei de cercetare ale universităţii se pot grupa în următoarele categorii:

• Susţinerea unei cercetări ştiinţifice performante, orientarea ei spre nevoile societăţii şi racordarea la tendinţele europene, prin participarea la programele-cadru ale U.E. (ex. FP7, Competitivitate şi Inovare, Eureka, NATO, etc.), perfecţionarea mecanismelor de comunicare ale structurilor instituţionale de management al cercetării cu comunitatea academică şi cu mediul economic şi prin diversificarea şi consolidarea unităţilor autonome de cercetare (ex. centre de excelenţă, platforme de cercetare).

• Implicarea cercetării din universitate la realizarea obiectivelor din planul naţional de CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) şi în proiecte de dezvoltare la nivel regional şi naţional, orientate spre cercetare aplicativă, servicii de expertiză, consultanţă, transfer tehnologic.

• Întărirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii, prin implicarea universităţii la infiinţarea şi dezvoltarea de parcuri industriale (ex. Zalău, Câmpia–Turzii, Bistriţa) şi realizarea propriului parc (pol de competenţă) ştiinţific şi tehnologic.

• Valorificarea competenţelor distinctive ale universităţii în comunitatea regională, naţională şi internaţională, prin valorizarea potenţialului de cercetare şi inovare în mediul economic regional, naţional şi internaţional şi prin realizarea de parteneriate cu mediul socio-economic şi cu universităţi de tradiţie din spaţiul euro-atlantic.

Strategia de cercetare a universităţii este transpusă în practică prin planuri operaţionale anuale, care includ acţiunile specifice şi mecanismele concrete de implementare (vezi anexa PLANURI OPERAŢIONALE). Cadrul instituţional de alocare a resurselor Cercetarea în UTCN are două componente:

• cercetarea structurată la nivel individual, prevăzută ca atare în fişa individuală de activităţi, cuprinde activităţi de cercetare neconcretizate imperativ prin contracte finanţate. Ea presupune activităţi de cercetare ştiinţifică cu rezultate vizând contribuţii ştiinţifice validate prin publicare. Acest tip de activitate este obligatorie având o pondere de 25% din totalul activităţilor şi este finanţată de la bugetul de stat. În masura în care această componentă este doar parţial îndeplinită, ea se compensează prin mărirea volumului activităţilor didactice.

• cercetarea structurată la nivel instituţional, care are la bază contracte finanţate din diverse surse. Din punct de vedere legal participarea unei persoane la acestă componenţă nu este obligatorie, dar universitatea are un sistem de evaluare şi apoi de stimulente care încurajează dezvoltarea ei.

În prezent, finantarea UTCN de la bugetul de stat acoperă cel mult cheltuielile legate de procesul de învăţământ, de dezvoltarea instituţională şi cercetarea la nivel individual, fără să permită o alocare de fonduri suplimentare pentru activităţi de cercetare ştiinţifică structurată la nivel instituţional. În România, alocarea resurselor de la bugetul de stat pentru această componentă se face doar prin competiţii de granturi organizate la nivel naţional. Alte surse de finanţare a cercetării sunt programele specifice ale Comisiei Europene (ex. FP7, CIP etc.), precum şi programele altor organisme internaţionale (ex. NATO). O sursă alternativă de finanţare sunt contractele de cercetare ştiinţifică directe, cu companii din sectorul privat şi de stat.

423

Page 428: capitolul ii introducere în context

Universitatea, prin intermediul unui departament specializat în administrarea activităţii de cercetare la nivel instituţional (Centrul de Cercetare Ştiinţifică, Transfer Tehnologic şi Implementare Invenţii - CCSTTII) asigură asistenţă şi servicii de specialitate pentru eficientizarea managementului proiectelor de cercetare (ex. achiziţii de materiale şi echipamente, managementul resurselor umane, contabilitate, consultanţă în realizarea documentaţiei, etc.). Pentru aceste servicii universitatea aplică o regie de aproximativ 15% din bugetul fiecărui proiect, restul fiind la dispoziţia responsabililor acestora. Un procent din regia reţinuta de către universitate pe proiectele de cercetare este direcţionat pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

Procesele de management al calităţii activităţilor de cercetare ştiinţifică se referă la analiza capabilităţilor proiectelor, la managementul şi monitorizarea acestora, la managementul documentelor, planificarea activităţilor şi validarea rezultatelor cercetării. Alte asemenea procese se referă la livrarea rezultatelor cercetării către beneficiar, obţinerea unui feedback de la client şi auditul intern al rezultatelor activităţilor de cercetare.

Planificarea activităţilor din cadrul proiectelor de cercetare este în responsabilitatea directorului de proiect, însă progresul proiectelor este monitorizat intern prin rapoarte periodice la nivelul CCSTTII, precum şi la nivelul autorităţii de finanţare, prin rapoarte de fază şi rapoarte finale. Validarea rezultatelor cercetării, înainte de livrarea la beneficiar, se face prin intermediul unor comisii ştiinţifice la nivel instituţional, care analizează rezultatele cercetării în raport cu obiectivele stabilite, pot face observaţii şi aduce obiecţii ce trebuie luate în considerare de către echipa implicată în proiect. Validarea rezultatelor este consemnată într-un proces-verbal de avizare.

Rezultatele cercetării se livrează la beneficiar împreună cu o documentaţie care cuprinde un raport de sinteză, un raport tehnic extins şi un raport financiar. O copie a acestor documente este păstrată la biblioteca UTCN. Instituţia beneficiară asigură un feedback prin intermediul unui proces-verbal de recepţie, care constituie dovada îndeplinirii sarcinilor asumate prin tema de cercetare.

Auditul intern, parte importantă a managementului calităţii, este o practică curentă, în ultimii 6 ani, în UTCN. Evaluarea rezultatelor obţinute în activităţile de cercetare ştiinţifică se face anual la nivel individual şi nivelul catedrelor. Auditul intern este coordonat de către CCSTTII. În anul 2006 CCSTTII a început un proces de redefinire a sistemului de evaluare a cercetării pe baza unor criterii structurate în funcţie de obiective-ţintă stabilite de conducerea UTCN în strategia universităţii pe dimensiunea cercetare ştiinţifică. S-a adoptat, în acest sens, un sistem îmbunătăţit de evaluare a activităţii de cercetare, inclus în cadrul mai larg al evaluării tuturor activităţilor din universitate (educaţie, cercetare ştiinţifică, dezvoltare profesională, dezvoltare instituţională). Sistemul actual de evaluare a cercetării porneşte de la următoarele principii: criteriile de evaluare trebuie să fie în strânsă legătură cu obiectivele strategice, acestea trebuie atinse prin intermediul unor activităţi la nivelul cărora există mai multe direcţii de acţiune cuantificabile prin indicatori şi valori ţintă şi definite prin criterii de evaluare.

Codul de etică universitară al UTCN conţine prevederi care se referă la aspecte specifice activitatilor de cercetare ştiinţifică: responsabilitatea profesională, protecţia proprietăţii intelectuale, confidenţialitatea, toate acestea în contextul reglementărilor şi legislaţiei în vigoare.

CCSTTII încurajează iniţiativele individuale în cercetarea ştiinţifică prin urmatoarele mecanisme:

• Rezultatele evaluării individuale anuale a activităţii de cercetare constituie criterii de promovare şi stimulare materială. În fiecare an se acordă premii de excelenţă în activitatea de cercetare ştiinţifică, pentru cadrele didactice/cercetătorii cu experienţă cât, mai ales, pentru tinerii cercetători şi pentru studenţii cu cele mai bune rezultate în activitatea ştiinţifică.

424

Page 429: capitolul ii introducere în context

• Cercetătorii au libertatea de a propune, atât individual cât şi prin libera asociere cu alţi cercetători, teme de cercetare în competiţiile naţionale, precum şi de a iniţia şi derula proiecte de cercetare cu mediul economic. • Cercetătorii au libertatea de a dispune de resursele financiare provenite din activităţile de cercetare ştiinţifică, în conformitate cu specificaţiiile din contractele încheiate.

8.2 Servicii oferite cercetătorilor în UTCN Ponderea cercetarii în totalul activităţilor din UTCN este importantă, iar creşterea volumului şi calităţii activitatilor de cercetare este un obiectiv strategic important. Sursele principale de finanţare sunt fondurile guvernamentale (prin competiţie naţională de granturi şi proiecte), contractele de cercetare cu firme româneşti şi din străinătate, fonduri ale comunităţii europene (în special Framework Programme – FP) şi alte fonduri externe.

Prin legile nationale în domeniul cercetării, finanţarea acesteia din fonduri publice nu se face la nivel instituţional, ci prin competiţie naţională de proiecte, la care pot participa, sub coordonarea unui director de proiect grupuri/colective de cercetare din universităţi, institute de cercetare, firme de stat şi private şi alte organizaţii care îndeplinesc anumite condiţii de eligibilitate. Competiţiile naţionale şi tipurile de programe de cercetare sunt în concordanţă cu politica EU în domeniul cercetării dar şi cu particularităţile şi strategiile naţionale. Finanţarea publică a cercetării este stabilită de Guvernul României prin ANCS (National Authority for Scientific Research) şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – CNCSIS.

UTCN oferă cercetătorilor suport prin intermediul CCSTTII pentru urmatoarele activităţi:

• anunţarea competiţiilor naţionale şi celor finanţate de CE; • consultanţă la întocmirea propunerilor de proiecte de cercetare; • acces la la baze de date cu lucrări ştiinţifice (abstracts and/or full text) ; • consiliere juridică şi financiară pentru întocmirea documentelor de contractare a granturilor şi proiectelor de cercetare propuse pentru finanţare; • servicii administrative şi de contabilitate a granturilor şi proiectelor de cercetare; • suport financiar pentru publicarea rezultatelor cercetării; • suport financiar (loans) pentru dotări, materiale, deplasări până la încasarea fondurilor pentru fazele granturilor şi proiectelor de cercetare; • evidenţa curentă a fluxurilor financiare pe fiecare grant sau proiect de cercetare; • suport şi consultanţă la raportarea fazelor granturilor şi proiectelor de cercetare.

Suportul este acordat atât cercetătorilor individuali cât şi grupurilor (echipelor) de cercetători din departamentele şi facultăţile din UTCN. În competiţiile naţionale şi cele finanţate de EU, universitatea şi membrii ei se supun regulilor impuse de finanţatori .

În contractele de cercetare cu firme naţionale, internaţionale şi alte organizaţii care finanţează cercetarea ştiinţifică se aplică regulile specifice fiecărei colaborări bilaterale. Cercetătorii şi grupurile de cercetare negociază direct cu firmele condiţiile contractuale. Suportul UTCN pentru acest tip de contracte este specific fiecăruia, dar pentru toate se asigură consiliere juridică şi financiară în întocmirea documentelor de contractare, precum şi servicii administrative şi de contabilitate. 8.3 Transferul tehnologic Întărirea relaţiilor de cooperare cu mediul socio-economic environment este unul dintre vectorii cei mai importanţi din cadrul misiunii universităţii noastre. Pentru a încuraja şi sprijini cooperarea cercetătorilor şi grupurilor de cercetare din UTCN s-au implementat mecanisme eficiente de colaborare cu industria. La nivel institutional, expertiza tehnică referitor la diferite

425

Page 430: capitolul ii introducere în context

aspecte ale inovaţiei şi transferului tehnologic este asigurată de către Oficiul de Transfer Tehnologic – OTT, care asigură cercetătorilor din UTCN şi cursuri/sesiuni de training specializate, în scopul creşterii capabilităţilor manageriale ale acestora în privinţa transferului tehnologic. Evaluarea anuală a rezultatelor în cercetare, la nivel individual şi al catedrelor/departamentelor include punctaje semnificative pentru activităţi legate de transferul tehnologic (contracte cu industria, patente, dezvoltare de prototipuri). Ca o consecinţă a acestui fapt, UTCN raportează de la an la an rezultate din ce în ce mai bune în cooperarea cu partenerii industriali interni şi internaţionali, în diferite sectoare de activitate industrială. La un număr de 706 cercetători în universitate, avem la ora actuală peste 80 de grupuri, centre sau laboratoare de cercetare, care oferă servicii de consultanţă, proiectare şi cercetare ştiiinţifică pentru industrie. În anul 2005, numărul proiectelor încheiate cu parteneri industriali a fost de 135, în 2006 a fost de 103, iar în 2007 se derulează 114 contracte de cercetare cu industria. Pe lângă aceasta, există o serie de alte proiecte finanţate doar parţial de parteneri industriali, restul finanţării fiind atras din alte surse (367 proiecte în 2006, 421 proiecte în 2007). Rezultatele acestor colaborări se materializează în prototipuri, patente, documentaţii tehnice, manuale sau soluţii tehnice la problemele solicitate de beneficiari. Relaţia universităţii cu industria se extinde, de asemenea, la cursuri de scurtă durată şi la modele de parteneriat în domeniul transferului de cunoştinţe.

Universitatea noastră consideră personalul academic şi de cercetare ca fiind cea mai importantă resursă a sa, iar politica instituţională este de a încuraja dezvoltarea profesională a fiecăruia. În acest context, UTCN promovează un sistem individualizat de proprietate intelectuală, în sensul că acordul de cooperare sau/şi contractul include clauze speciale şi specifice în acest sens. Directorul de proiect este un factor activ în formularea parametrilor de protecţie a proprietăţii intelectuale specifici. CCSTTII oferă, dacă se solicită, consultanţă prin intermediul OTT şi sunt prezentate periodic modele de bună practică în IPR. Contractele sunt monitorizate de către CSTTII, fiecare director de proiect având responsabilităţi clare în gestionarea problemelor legate de proprietatea intelectuală. Totodată. rapoartele de cercetare depuse la CCSTTII includ informaţii referitor la gestionarea problemelor de IPR.

UTCN ia în considerare diferite canale de valorificare a rezultatelor obţinute în cercetarea ştiinţifică în industrie. În cele mai multe cazuri, valorificarea are loc prin acţiuni de consultanţă şi expertiză tehnică oferită partenerilor din industrie. Grupurile de cercetare ştiinţifică din universitate sunt încurajate să formuleze servicii inovative pentru industrie, pe baza unei analize a nevoilor partenerilor industriali. Chiar dacă, deocamdată, la o scară mult mai redusă, se încearcă valorificarea acestor rezultate prin drepturi de autor, patente şi alte drepturi de proprietate (de exemplu, pentru soluţii inovative software). În contextul socio-economic al ultimilor 18 ani în România, patentarea şi exploatarea patentelor a cunoscut un trend ascendent doar în ultimii câţiva ani; totuşi, acest domeniu de intervenţie este foarte mult încurajat la nivel instituţional (participare la expoziţii şi târguri de invenţii şi inovaţii interne şi internaţionale, consultanţă, etc.).

În decembrie 2004 a fost demarat, la nivelul UTCN, un proiect de dezvoltare a marketingului cercetării, proiect care a avut ca obiective atât promovarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în mediul economic cât şi construirea unor parteneriate care să permită universităţii să acceseze finanţări pentru creşterea competitivităţii economice a regiunii. După etapa de sondare a pieţei regionale cu privire la cererea de servicii de cercetare, consultanţă şi asistenţă tehnică, a urmat formatarea unei oferte concrete, centralizate la nivelul universităţii, a serviciilor oferite de cele peste 80 de grupuri de cercetare. În prezent grupurile de cercetare sunt sprijinite prin acţiuni de promovare a rezultatelor anterioare în mediul economic, precum şi de promovare a ofertei de servicii, acţiuni corelate cu strategia de promovare a brandului şi imaginii universităţii.

Construcţia de parteneriate la nivel internaţional şi naţional este sprijinită şi prin înfiinţarea şi administrarea unui nod de reţea IRC (Innovation Relay Center) care facilitează accesul la parteneriate în proiecte de tip FP 7 sau la alte proiecte de anvergură europeană.

426

Page 431: capitolul ii introducere în context

8.4 Finanţarea şi costurile cercetării ştiinţifice Pe termen mediu şi lung UTCN urmăreşte creşterea ponderii valorii şi numărului de contracte de cercetare finanţate din alte fonduri decât cele publice. Această pondere, care este de 22% din totalul încasărilor în anul 2006, se preconizează să ajungă la aproximativ 45-50% în 2015. Aceasta se va face în principal prin creşterea vizibilităţii UTCN, prin intermediul rezultatelor activităţii de cercetare şi prin acţiunile menţionate la punctul 8.3.

Actualele reglementări de finanţare ale ANCS şi CNCSIS sunt focalizate pe individ şi pe grupuri de cercetare. Această situaţie, precum şi volumul încă insuficient al încasărilor din activităţi de cercetare la nivelul UTCN nu permit în prezent şi pe termen mediu constituirea de fonduri ale universităţii pentru finanţarea interna a cercetării. O politică instituţională în acest domeniu va fi posibilă atunci când veniturile din cercetare vor atinge un volum de peste 50 milioane EUR, adică de circa 8-10 ori mai mare decât cel din 2006 (aproximativ 5,2 milioane EUR). 8.5 Programe doctorale Începand cu anul universitar 2005/2006, doctoratul în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se organizează ca al treilea ciclu de studii, în acord cu programul Bologna, în structura unei Şcoli Doctorale. Durata minimă a ciclului de studii universitare de doctorat este de 3 ani.

Programul de doctorat cuprinde două etape: programul de pregătire universitară avansată (PPUA), cu o o durată de 2 semestre (60 puncte credit) şi programul de cercetare ştiinţifică (PCS) cu o durată de 4 semestre (120 puncte credit). Admiterea doctorandului în programul de cercetare ştiinţifică se face prin susţinerea unui proiect de cercetare ştiinţifică în faţa unei comisii de specialişti aprobate de conducerea UTCN.

În vederea susţinerii tezei de doctorat, lucrarea este depusă la conducerea Şcolii doctorale împreună cu referatul favorabil al conducătorului de doctorat şi cu raportul de sinteză a analizei preliminare efectuate de catedra de specialitate. Susţinerea tezei se face în şedinţă publică, în faţa unei comisii de specialişti în domeniu din care pot face parte şi specialişti din alte ţări, numită de Rectorul UTCN.

Fiecare doctorand are un îndrumător (conducător de doctorat) atestat de CNATDCU - Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. În anumite situaţii (cercetări multidisciplinare) studiile doctorale se pot organiza în cotutelă, pe baza unui acord de co-tutelă semnat între instituţiile respective. În acest caz, studentul doctorand beneficiază de îndrumarea a doi advisors, câte unul din fiecare instituţie. UTCN încurajează stabilirea de co-tutele cu personalităţi din ERA.

Admiterea la Şcoala Doctorală, indiferent de forma de învăţământ în care se organizează (cu frecvenţă sau fără frecvenţă), se face prin concurs organizat anual, înainte de începutul anului universitar. Concursul de admitere constă dintr-o serie de probe specifice domeniului de studiu respectiv şi dintr-un examen de competenţă lingvistică pentru o limbă de circulaţie internaţională. Au dreptul să participe la concursul de admitere la doctorat numai absolvenţii studiilor universitare de masterat. Informaţii referitor la condiţiile de admitere, metodologia, numărul de locuri şi conducătorii de doctorat se promovează prin pagina de internet a UTCN (în limba romînă şi engleză) şi prin anunţuri în mass-media.

Doctoranzii cu frecvenţă sunt finanţaţi de la buget prin burse doctorale (diferenţiate pe cicluri). Alte surse de finanţare ale activităţior din Şcoala Doctorală sunt contractele de cercetare individuale obţinute prin competiţii naţionale organizate pentru tinerii doctoranzi de către CNCSIS, precum şi prin contracte de cercetare ale colectivului în care lucrează doctorandul. Doctoranzii fără frecvenţă plătesc taxe, care pot să provină din sponsorizări sau de la compania în care lucrează acesta. Nivelul taxelor este fixat de către Senatul UTCN.

427

Page 432: capitolul ii introducere în context

Statutul legal al participanţilor la ciclul de studii doctorale cu frecvenţă este cel de student, aceştia beneficiind de aceleaşi drepturi ca şi studenţii de la celelalte cicluri. În acelaşi timp ei beneficiază şi de drepturi specifice angajaţilor: carte de muncă pentru vechime în muncă, dreptul de a desfăşura activităţi didactice plătite suplimentar, servicii de sănătate, maternitate (mai puţin dreptul de somaj). Studenţii doctoranzi în ciclul PPUA au obligaţii de asistenţă la activităţi didactice recomandate de conducător.

Doctoranzii la forma fără frecvenţă sunt angajaţi în companii dar beneficiază de anumite avantaje legate de activitatea de doctorat: acces gratuit la bibliotecă, utilizarea bazei materiale de cercetare din laboratoarele UTCN, asistenţă/consultanţă pentru activităţile didactice din cadrul PPUA.

Dimensiunea internaţională a studiilor doctorale la UTCN este asigurată prin: doctoratele în cotutelă, stagii doctorale la universităţi din străinătate şi prin participarea acestora la manifestări ştiinţifice internaţionale şi cu participare internaţională.

UTCN are acorduri de doctorat în cotutelă semnate cu universităţi din străinătate (Univ.Ghent, Univ.Braunschweig, INSA Rennes, Univ.Bordeaux, IUT Angouleme, Univ.Savoie, Univ.J.F.Grenoble, INSA Toulouse etc.) şi din ţară (Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea “Politehnica” Timişoara), iar stagiile doctorale sunt asigurate în cadrul schimburilor de studenţi prin programe de mobilitate studenţească finanţate de UE sau prin programe de cercetare. Activităţile din cadrul acestor stagii sunt cuprinse în programul de studiu sau de cercetare al doctorandului. 8.6 Analiza SWOT Analiza SWOT privind managementul cercetării ştiinţifice în UTCN ne-a dus la evidenţierea urmatoarelor puncte tari, slabe, oportunităţi şi ameninţări:

Puncte tari

Experienţa acumulată în managementul cercetării de către CCSTTII , existenţa şi folosirea unui sistem de evaluare a performanţelor în cercetare, îmbunătăţit continuu, prezenţa între universităţile de top din România în ceea ce privesc rezultatele în competiţiile CNCSIS şi PN II, creşterea, an de an, a numărului de lucrări ISI publicate, existenţa unor colective cu rezultate în domenii de cercetare de vârf, dar si a unor centre şi laboratoare de cercetare cu o bună o bază materială, care acoperă un spectru larg de domenii, susţinerea colectivelor de cercetare pentru buna derulare a proiectelor şi monitorizarea proiectelor CDI sub aspect financiar. UTCN are ca prioritate întărirea relaţiei cu mediul industrial, oferind suport calificat pentru consultanţă pe probleme specifice de marketing şi transfer tehnologic. De asemenea, facilitarea constituirii de echipe de cercetare flexibile considerăm ca este un aspect pozitiv al managementului. Crearea, la nivelul UTCN a unui institut de cercetare ştiinţifică, având personalitate juridică şi management propriu considerăm ca ar putea, în viitor, să aducă avantaje importante pentru cercetarea ştiinţifică. Puncte slabe

Numărul încă prea mic de cercetători full-time şi doctoranzi cu frecvenţă, faptul că nu există încă grupuri de cercetare relevante d.p.d.v. cantitativ cu caracter inter- şi pluri- disciplinar, dificultăţile apărute în colectarea la timp a rezultatelor CDI şi în asigurarea unei vizibilităţi largi a rezultatelor CDI la nivelul fiecărui proiect, un cadru încă insuficient definit privind drepturile de proprietate intelectuală, o documentare şi procedurare încă insuficientă a proceselor de cercetare şi pe procesele de inovare şi transfer tehnologic şi a resurselor pentru a susţine o cercetare de vârf pe termen lung, dispersarea şi fragmentarea prea mare a locaţiilor în care se desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică. Activitatea de inovare,

428

Page 433: capitolul ii introducere în context

brevetare şi inventică este, de asemenea, încă nesatisfăcătoare din punctul de vedere al rezultatelor. Oportunităţi

Programele şi proiectele CDI sunt din ce în ce mai bine finanţate, date fiind bugetele din ce în ce mai consistente pentru CDI în planul naţional de cercetare-dezvoltare. Fondurile structurale pe competitivitate economică şi investiţiile în creştere în sectorul productiv la nivel regional şi creşterea concurenţei, precum şi încurajarea parteneriatelor naţionale şi existenţa contactelor europene la nivelul liderilor multor grupuri de cercetare din UTCN constituie, de asemenea, oportunităţi de avut în vedere. Ameninţări

Structura organizatorică a universităţilor de stat din România îngreunează coagularea eforturilor spre cercetare, iar lipsa unei legislaţii naţionale în domeniul spin-off-urilor împiedică crearea de structuri adiacente cercetării ştiinţifice. Totodată, reticenţa evaluatorilor europeni referitoare la capabilitatea entităţilor CDI din România de a coordona proiecte europene şi faptul că, în general, evaluarea proiectelor la nivel naţional include criterii care defavorizează tinerii (directori de proiect cu grad de lector şi conferenţiar) sunt bariere pentru dezvoltarea cu o dinamică mai ridicată a activităţilor de cercetare ştiinţifică de înalt nivel. În fine, dar nu în cele din urmă, numărul încă relativ mic de firme autohtone cu preocupări clare pe CDI limitează dezvoltarea cercetării aplicative şi a dezvoltării tehnologice la un nível foarte ridicat.

429