8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

1/27

Capitolul 1 Sangele- generalitati

Sângele este o substan ă lichidă de culoare ro ie, compusă din plasmă i din globule (albe iț ș ș șro ii), care circulă prin vene i artere, asigurând nutri ia i oxigenarea organismului la animaleleș ș ț ș

superioare. Sângele este un esut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatuluițcirculator, alcătuit din inimă i vasele sanguine, transportă nutrien ii i oxigenul la nivelulș ț șesuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produ ii de catabolism tisular,ț ș ș

transportându-i la nivelul organelor de eliminare. În medicină, disciplina care se ocupă cu studiulsângelui se nume te hematologie.ș

Sângele este alcătuit dintr-o parte lichidă, plasma sanguină, în care plutesc o serie de celulespecifice sângelui.ircula ia sângelui este asigurată în primul rând prin contrac iile mu chiului cardiac, a!utat deț ț șvalvulele venoase în combina ie cu contrac iile mu chilor scheletici.ț ț șÎn general vasele de sânge bogate în oxigen care pornind de la inimă i irigă esuturile se numescș ț

artere iar cele care sosesc la inimă i transportă produsele de catabolism de la esuturi încărcateș țcu bioxid de carbon se numesc vene.

Evolutie

"iecare celulă pentru a supravie ui este nevoită să recurgă la o serie de schimburi de substan e cuț țmediul în care se află.#rin procesele de evolu ie apar organismele pluricelulare, prin această formă nu toate celulele auțcontact direct cu mediul încon!urător, ci indirect prin proces mai îndelungat prin procesul dedifu$iune dintre celule.%a nevertebratele cele mai inferioare (spongieri, unele celenterate) prevă$ute cu sistem

gastrovascular, o parte din mediul extern pătrunde în acest sistem i îndepline te temporar rolulș șsângelui. &cest lichid care nu se deosebe te prea mult de apa exterioară, mediul în care trăie teș șanimalul, poartă denumirea de hidrolimfă. Între hidrolimfă i celulele corpului au loc schimburișde substan e, cedarea oxigenului spre celule i preluarea ' i a altor produ i metabolici,ț ș ș șhidrolimfa îndeplinind în felul acesta func ia respiratorie, de hrănire i de epurare a organismului.ț șÎntr-un stadiu mai evoluat, odată cu apari ia cavită ii celomice, hidrolimfa devine hemolimfă, unț țlichid incolor sau u or albăstrui (la crustacee, insecte, molu te) sau ro u (unii viermi).ș ș șemolimfa are o compo$i ie proprie, diferită de cea a mediului extern cu care nu mai vine înțcontact direct. emolimfa con ine o cantitate mai mică de apă, iar cantitatea de substan eț țminerale i organice spore te, la care se mai adaugă anumite tipuri de celule i substan eș ș ș ț pigmentare, cu o afinitate mai mare pentru oxigen, accentuând astfel func ia respiratorie a acestuiț

lichid circulatoriu. emolimfa circulă într-un sistem circulator lacunar deschis, venind direct încontact cu celulele corpului.*e$avanta!ul acestui sistem o circula ie mai înceată. %a insecte sângele nu are rol de transport alțga$elor. &erul atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numitestigme. Stigmele se continuă cu tubu oare ce se ramifică i a!ung până la ultimele celule.ș ș+ubu oarele se numesc trahee i pentru a fi mereu deschise pre$intă în interior un firi or deș ș șchitină în spirală.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

2/27

&re loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceeace face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar func iile iț ș posibilită ile de men inere a compo$i iei sale cresc. %a animalele vertebrate este un sistemț ț țcirculator închis, lichidul de circula ie fiind numit sânge. *eoarece sistemul circulator estețînchis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor esuturi, a a cum are loc în ca$ulț ș

hemolimfei. Schimbul diferitor substan e se face prin intermediul lichidului extracelular (plasmațintersti ială). &cest lichid este drenat din spa iile intercelulare de sistemul limfatic i devineț ț șlimfă.

Compozitia si volumul sanguin

Sângele este un esut lichid de origine me$enchimală, format dintr-o substan ă fundamentalăț țintersti ială, plasma, în care se găsesc elementele figurate. aportul dintre volumul plasmei i celț șal elementelor figurate se determină cu a!utorul hematocritului. În practică, termenul dehematocrit exprimă rela ia procentuală dintre volumul elementelor figurate i cel al plasmei, sauț șdoar volumul procentual al elementelor figurate. %a om, media valorilor hematocritului este de

/0 (sau 1). *eterminarea se face cu sânge recoltat diminea a, pe nemâncate, acesta fiindțcentrifugat la 2333 tura ii pe minut. 4lementele figurate, având o densitate mai mare,țsedimentea$ă în por iunea inferioară a eprubetei gradate, hematocritul citindu-se direct. re tereaț șnumărului hematiilor pe unitate de volum se nume te hemoconcentra ie, iar scăderea -ș țhemodilu ie. În poliglobuluii hematocritul poate a!unge i la valori de 53-501, iar în anemii laț ș63-601.

%a om, volumul sanguin constituie circa 51 din greutatea corpului. %a o greutate medie de 537g, cantitatea de sânge este de ,8 l. %a mamifere cantitatea de sânge este propor ional mai marețdecât la celelalte vertebrate.

 9u tot sângele aflat în organism circulă activ în sistemul vascular, o parte găsindu-se sub formăde re$ervă în organele cu structură diverticulară (splină, unele vase abdominale, plexulsubpapilar tegumentar). Starea fi$iologică i activitatea diferitelor sisteme func ionale modificăș țraportul dintre cantitatea sângelui circulant i cel stagnant. În timp de repaus la om, sângeleșcirculant este reparti$at astfel: 31 în sistemul muscular, 231 în sistemul nervos, renalsuprarenal i tiroidian, 31 în organele abdominale i 631 în sistemul coronarian. În efortulș șfi$ic, debitul circulatoriu cre te mult în mu chi, plămâni, rinichi, creier i în vasele coronare. Înș ș șacest ca$ este antrenat sângele din organele de re$ervă, precum i din organele care se găsesc înșactivitate scă$ută. antitatea totală de sânge scade în ca$ de inani ie, anemii, hemoragii.țÎn general, volumul sângelui se men ine constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apeițdin sânge în lichidul intersti ial i invers. &stfel, dacă volumul de sânge cre te (ingestie deț ș șlichide, formare de apă metabolică), surplusul de apă trece la esuturi (mu chi), i apoi se eliminăț ș ș prin rinichi. *acă volumul sanguin scade, apa din spa iile intersti iale trece în sânge. În urmaț țhemoragiilor, volumul plasmatic se reface mai repede decât cel al elementelor figurate.emoragiile bru te sunt periculoare din cau$a hipotensiunii accentuate. ;oala cardiovasculara seșnume te cleovastita oviraptori.ș

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

3/27

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

4/27

fixare a oxigenului. emoglobina este pigmentul care determină culoarea ro ie a sângelui. Dneleșspecii de animale au alt tip de pigment sanguin, care con ine cupru i este de culoare albastrăț ș('ctopus). irca 6 1 din eritrocitele din sângele periferic sunt reticulocite, restul fiind eritrocitemature.

 Leucocitele sau globulele albe se împart în granulocite i agranulocite. Eranulocitele suntșleucocite cu nucleu granular, clasificate după culoarea protoplasmei în trei categorii: eo$inofile, ba$ofile i neutrofile. &u rol imunologic în imunitatea nespecifică. &granulocitele sunt leucociteșcu nucleu de formă mai simplă, negranular, i se clasifică în monocite i limfocite. &u rol înș șimunitatea specifică.

 9umărul normal de globule albe varia$ă în func ie de vârstă, fiind mai mare la copil. #oatețdepă i valorile normale ale vârstei, în ca$ de boală. În infec ii, în special bacteriene, numărul deș țleucocite de regulă cre te, dar poate să i scadă în infec ii cu anumi i germeni, în special virusuri,ș ș ț țsau la persoane cu imunodeficien e.ț

Trombocitele, numite i plachete sanguine, sunt celule ale sângelui cu rol în coagulare.ș

#ropor ia elementelor figurate (celulare) din sânge se nume te hematocrit. upffer din ficat, via a unei eritrociteș ș țdurea$ă 63 de $ile, după moartea eritrocitelor, hemoglobina suferă un proces de descompunerecu mai multe etape: bilirubină, urobilină, stercobilină acestea se elimină prin urină i fecale.ș

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

5/27

ematopoie$a

Capitolul 2 Bolile sângelui pentru care se folosesc anticoagulante si

antihemoragice

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

6/27

Tromboza venoasa profuna

Generalitati

+rombo$a venoasa profunda este repre$entata de formarea unui cheag de sange (tromb) in venele profunde ale membrelor inferioare, pelvisului sau membrele superioare. +rombii se pot forma fiela nivelul venelor superficiale (boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelulvenelor profunde.

+rombii de la nivelul venelor superficiale cau$ea$a rareori probleme, pe cand cei de la nivelulvenelor profunde necesita evaluare medicala imediata. +rombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor, determinandembolism pulmonar ce poate ameninta viata.

+rombo$a venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. Fn aproximativ 01din ca$uri, trombo$a venoasa profunda le$ea$a peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata.

&ceasta manifestare poate determina durere, edeme, tulburari de pigmentare (depigmentare) sirani la nivelul membrelor. ?a!oritatea trombilor se de$volta la nivelul venelor gambei si coapseisi mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului.

Cauze

4xista trei factori ce cresc riscul de aparitie a trombo$ei venoase profunde:- flux sanguin incetinit. *upa anumite procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate(de exemplu dupa clinostattism prelungit, de exemplu in $borurile cu avionul) fluxul sanguin lanivelul venelor membrelor inferioare este incetinit si astfel este favori$ata formarea trombilor- le$area vaselor de sange.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

7/27

- tulburari de coagulare (hipercoagulabilitateGstare in care cheagurile se formea$a mai repede),ca urmare a unei afectiuni genetice mostenite. 4xemple: deficienta de proteina S, deficienta de proteina , deficienta de antitrombina FFF si de factor < %eiden- traumatisme ma!ore- procedee chirurgicale, in special la genunchi sau la sold, neurochirurgie sau chirurgie

abdominala sau toracica pentru cancer- procesele canceroase si terapiile folosite- parali$ia datorata afectarii maduvei spinale- introducerea unui cateter venos central.

 Factori de risc minori

?a!oritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul dede$voltare al bolii. Se fac in continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori derisc si felul in care acestia interactionea$a.iscul de de$voltare a trombo$ei venoase profunde este crescut de:

- anumite afectiuni: varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral- o calatorie lunga cu avionul sau cu masina, din cau$a imobili$arii prelungite- sarcina, in special imediat dupa nasterea normala sau dupa ce$ariana- varsta inaintata. #ersoanele cu varsta peste 3 de ani au un risc mai mare de a de$voltatrombo$a venoasa profunda- supraponderalitatea- administrarea de anticonceptionale. Dn studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie pulmonara ca o complicatie a trombo$ei venoase profunde este mai mare la femeile ce iauanticonceptionale. Dtili$area de anticonceptionale inainte de aparitia trombo$ei se pare ca nucreste riscul de embolie pulmonara

- terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen pentru osteoporo$a sau tamoxifen in tratamentul cancerului de san. &numite studii au demonstratca administrarea sub forma de plasturi a combinatiei estrogeni-progestin are un risc mai mic detrombo$a venoasa profunda decat administrarea sub forma de pastile- fumatul.

Simptome

+rombo$a venoasa profunda cau$ea$a simptome minime. Fn ca$ul in care acestea apar, potinclude:- edeme (marire de volum). &cestea pot fi generali$ate la nivelul membrului afectat saulocali$ate de-a lungul vasului de sange afectat, ce va avea un aspect de cordon inflamat si poatefi simtit la palpare- cresterea temperaturii locale- durere sau sensibilitate. *urerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi pre$enta doar la atingerea $onei sau la spri!inirea sau mersul pe piciorul respectiv- eritem (inrosirea tegumentelor).4xista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul ;a7er sau celulita, iaracestea pot sa faca dificil diagnosticul.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

8/27

Dneori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombo$ei venoase profunde.4mbolismul pulmonar se produce prin blocarea brusca a unei artere de la nivelul plamanilor.+rombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cau$a cea mai frecventa deembolism pulmonar.Simptomele embolismului pulmonar includ:

- dispnee (respiratie scurta, insuficienta) instalata brusc- durere la nivelul toracelui ce se agravea$a in inspir- tuse ce poate fi sanguinolenta (cu striuri de sange)- tahicardie (ritm cardiac crescut).

 Mecanism fiziopatologic

Suspiciunea trombo$ei venoase profunde indica testarea imediata pentru a determina pre$entasau absenta trombilor.*e cele mai multe ori boala este asimptomatica. Fn acest ca$ se va suspecta boala in ca$uldescoperirii unui tromb in plamani (embolism pulmonar). +ipic, embolul din plamani provine

dintr-o trombo$a venoasa asimptomatica.*upa diagnosticarea trombo$ei venoase profunde se va incepe tratamentul atunci cand exista probabilitatea ca trombul sa creasca in dimensiuni sau ca o portiune din tromb sa se detase$e, saintre in torentul sangiun si sa produca embolism pulmonar. Fn ca$ul trombo$ei venoase profundede la nivelul membrelor superioare se face terapie anticoagulanta timp de 2- luni, uneori maimult.*upa cele 2- luni poate fi indicata continuarea terapiei cu Harfarina pentru a preveni recurentatrombo$ei.

Fn ca$ul trombo$ei venoase profunde de la nivelul membrelor inferioare, terapia anticoagulantase face timp de -6 luni. and terapia anticoagulanta este contraindicata se prefera

administrarea de antiinflamatorii nesteriodiene, de genul ibuprofen si monitori$area trombilor cuultrasunete (ecografic).Scopul principal al terapiei este de a preveni cresterea in dimensiuni a trombului si desprindereaunei portiuni din tromb. Fn ca$ul in care un tromb se va desprinde de la nivelul venelor si vaa!unge in plamani se produce embolism pulmonar. 4mbolismul pulmonar se produce in 01 dinca$urile de trombo$a venoasa profunda netratata si diagnosticata. %a persoanele tratate pentrutrombo$a venoasa, incidenta embolismului scade drastic.4mbolia pulmonara cu emboli de la nivelul venelor este mai frecventa in ca$ul trombo$eivenelor profunde ale coapsei decat ale gambei. &proximativ 31 din trombii de la nivelulvenelor gambei se vor mari in dimensiuni si se vor extinde in venele coapsei si ale pelvisului.#re$enta trombilor la nivelul venelor coapsei necesita de obicei terapie anticoagulanta pentru a preveni aparitia embolismului pulmonar.

ecurenta trombo$ei venoase profunde depinde de cau$a trombo$ei si de tipul tratamentului.ecurenta este mai frecventa la persoanele cu factori de risc persistenti (cancer sau tulburari alecoagularii) sau la persoanele care au avut mai multe episoade de trombo$a. ecurenta este micala persoanele care au avut pentru un scurt timp factori de risc, de exemplu dupa procedeelechirurgicale sau inactivitate temporara.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

9/27

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

10/27

adecvate pentru diagnosticarea trombo$ei.

Teste frecvent utilizate

4cografia, repre$inta testul cel mai des utili$at pentru a diagnostica trombo$a venoasa profunda.

&ceasta investigatie permite vi$uali$area fluxului sanguin la nivelul venelor. Secventainvestigatiilor pentru trombo$a venoasa profunda este influentata de nivelul de risc si dere$ultatul ecografiei. Fn ca$ul in care sunt necesare investigatii suplimentare acestea pot include:- repetarea ecografiei, de obicei dupa o perioada de cateva $ile. &ceasta poarta numele de testareseriata- venograma. &ceasta investigatie presupune in!ectarea unei substante la nivelul venelor, ce va permite vi$uali$area acestora pe o radiografie.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

11/27

moleculara mica) ce poate fi administrata la domiciliu, este mai usor de folosit si mai ieftina. *easemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste pentrua monitori$a efectele ei. &mbele tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.#acientii cu trombo$a venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapieanticoagulanta timp de -6 saptamani. Fn ca$ul in care terapia anticoagulanta este

contraindicata, se pot administra antiinflamatorii nesteroidiene, de genul aspirinei saunaproxenului si se fac monitori$ari periodice ecografice ale trombului. Se pot recomanda si altemasuri de genul ridicarea picioarelor, atunci cand e posibil, utili$area unor comprese calde sifolosirea de ciorapi elastici. &ceste masuri a!uta la diminuarea durerii ce apare in trombo$avenoasa profunda. Fn ca$ul in care terapia anticoagulanta este contraindicata sa pot instala filtrein vena cava inferioara sau se pot administra alte terapii medicamentoase.+ratament de intretinere

#acientii cu trombo$a venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu Harfarina timpde 2- luni, uneori chiar mai mult. *upa 2- luni, in functie de factorii de risc, medicul poaterecomanda continuarea administrarii de Harfarina in do$e mai mici ca tratament de intretinere

 pentru a preveni recurenta trombilor. Fn momentul de fata se fac studii pentru a determina dacautili$area unor do$e mai mici de Harfarina sunt la fel de eficiente ca cele conventionale, deoarecedo$ele mai mici au un risc mai mic de sangerare. e$ultatele acestor studii nu sunt concludente.Fn timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitori$a actiuneaanticoagulanta a medicamentelor. +estul care masoara timpul necesar formarii unui cheag desange poarta numele de timp de protrombina.&numite medicamente (in special antibioticele), dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectelemedicamentelor anticoagulante. Se indica efectuarea periodica a anali$elor de sange pentrua!ustarea corespun$atoare a do$elor medicamentelor.

Tratament in cazul agravarii bolii

Fn ca$ul in care in timpul terapiei anticoagulante trombul va creste in dimensiuni sau va daembolie pulmonara se indica inserarea unui filtru in vena cava. &cest lucru este rar indicat.

Hemoragiile igestive

emoragiile digestive constau din ieIirea sângelui din vasele sanguine în urma le$ării tubuluidigestiv Ii inundarea Jesuturilor adiacente (hemoragii interne) sau evacuarea sângelui în exterior(hemoragii externe). În hemoragiile interne sângele se opreIte în Jesutul în care s-a spart vasulsanguin. *in cau$a evoluJiei agravante Ii imprevi$ibile se va apela, obligatoriu Ii de urgenJă, lamedic, pentru a elucida cau$a sângerării Ii pentru a începe tratamentul într-o fa$ă incipientă.În hemoragiile externe, declanIarea bolii Ii efectele lor asupra organismului depind de locul producerii hemoragiei. #ot exista:- hemoragii externe superioare, denumite hemateme$ă, declanIate în esofag, stomac, duoden, cueliminarea sângelui pe gurăK- hemoragii externe inferioare, denumite melene, declanIate în intestinul subJire Ii colon, cueliminarea sângelui prin scaun.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

12/27

4xistă Ii alte forme de hemoragii externe, care nu au provenienJă numai la nivelul tubuluidigestiv. #rintre acestea amintim epistaxis - curgerea sângelui din nas, hematurie - urinare cusânge, metroragie - hemoragie uterină, hemopti$ie - scuipare de sânge roIu provenit din plămâni,în ca$ de tuberculo$ă sau cancer pulmonar Ii hemoragie cerebrală - provocată prin ruperea unuivas sanguin la nivelul creierului (apoplexie).

 "ematemeza

#ierderile de sânge prin hemoragie digestivă superioară pot fi de la câteva picături, până lacâteva sute de grame Ii chiar 6,0-,0 litri, când este posibilă provocarea decesului. #rovenienJasângelui este din artere sau din vene. Sângele arterial are culoarea roIie Ii curge sub formă dearuncături, în timp ce sângele venos curge în ritm constant Ii este mai închis la culoare, a!ungândla aspectul de L$aJ de cafeaM.ele mai frecvente sângerări digestive superioare pornesc din gastrite acute sau cronice Ii dinulceraJii peptice (ulcer gastric Ii duodenal), mai ales provocate de bacteria elicobacter pNlori.a frecvenJă cau$ală, urmea$ă hemoragiile produse prin sindromul ;udd-hiari, cu o trombo$ă a

venelor hepatice, cu formare de cheaguri de sânge sau cu apariJia unei tumori, manifestată prinascită, ciro$ă hepatică Ii cancer (gastric sau hepatic). %a nivelul tubului digestiv pot să aparăcolite de iradiere, tumori maligne sau benigne pe esofag, stomac Ii duoden, pancreatite, colite Iienterocolite infecJioase Ii traumatisme abdominale. 9u se pot negli!a efectele produse de unele boli ale sângelui (leucemie, hemofilie, purpură) care duc, în mod frecvent, la pierderi de sânge prin gură. &ccidental, acJionea$ă Ii unele intoxicaJii (cu sodă caustică, aci$i minerali tari,sublimat coro$iv, fosfor).4ste posibil ca pacientul să fi făcut greIeli în regimul alimentar, sărac în proteine (carne) Ii înlegumele Ii fructele care au activitate peroxida$ică (fasole, conopidă, pepene verde, ridichi). +otgreIeală poate fi considerată Ii administrarea, în exces, a unor medicamente de sinte$ă chimică(aspirină, corticosteroi$i, buta$olidină), anticoagulante, antihipertensive (re$erpină) Ii

antiinflamatoare (fenilbuta$onă, indometacină).#rimele semne ale hemateme$eiSimptomele caracteristice ale hemateme$ei sunt bine delimitate:- greJuri, vome sângerânde, uneori cu cheaguriK- dureri abdominale Ii apetit redusK- scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 8-63 mm g, concomitent cu creIterea pulsului peste633 bătăi pe minut (tahicardie), cu menJiunea că la prăbuIirea tensiunii spre valoarea $ero poateinterveni o stare de Ioc Ii decesK- pielea devine palidă Ii rece, cu transpiraJii persitenteK- sete intensă Ii lipsă de aerK- anemie Ii scăderea rapidă în greutateK- ameJeli, leIin, Ioc hemoragic Ii pierderea cunoItinJei.*iagnosticarea bolii pentru elucidarea cau$ei declanIatoare se face prin: endoscopie digestivă,angiografie selectivă Ii scintigrafie cu globule roIii marcate radioactiv.?elenele pot fi depistate Ii prin teste de laborator ?elena este o hemoragie externă inferioară, rectală, care constă din evacuarea, pe cale anală, aunui scaun de culoare roIie, cărămi$ie sau neagră, a!ungând până la aspectul păcurei Ii mirosde$gustător. Scaunul conJine sânge digerat, provenit din părJile superioare ale tubului digestiv(stomac, duoden) Ii, mai ales, din segmentele inferioare ale intestinului subJire Ii ale colonului.

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

13/27

uloarea sângelui eliminat depinde de sediul de pornire a hemoragiei, în lungul tractuluiintestinal. u cât hemoragia este declanIată mai aproape de anus, respectiv la nivelul rectului saual colonului descendent, sângele va fi mai deschis la culoare. 4xistă Ii ca$uri de melenă cronică,în care sângele devine ocult (nu poate fi vă$ut cu ochiul liber Ii nici prin investigaJii endoscopicesau colonoscopice). În acest ca$, pre$enJa sângelui se poate depista prin teste de laborator. &ceste

melene oculte, de lungă durată, sărăcesc organismul în fier Ii hematii, ducând la o anemieferiprivă, cu evoluJie gravă. #rimele simptome ale acestei anemii sunt: astenia, oboseala dupăeforturi uIoare, paloarea pielii, unghii friabile, diminuarea apetitului.

&bu$ul de medicamente poate declanIa boala. au$ele frecvente ale melenei pot fi puse peseama unor afecJiuni ale tractului gastrointestinal, cum ar fi: fisuri anale, hemoroi$i trombo$aJi,tumori Ii varice rectale, polipi pe colon, rectocolită, diverticulo$ă, inflamaJii ale colonului (sau boala rohn) Ii cancer de colon. Dneori, $ona de declanIare este în partea superioară a tubuluidigestiv, din cau$a unor boli destul de grave, cum ar fi gastrita hemoragică, ulcerele peptice Ii para$ito$ele intestinale.S-a stabilit că hernia hiatală este cau$a a 631 din sângerările oculte pierdute prin melene.

&desea, melena, vi$ibilă sau ocultă se asocia$ă cu anemia feriprivă, când pierderea de sânge esteconcomitentă cu pierderea de fier, în di$enteriile bacteriene Ii para$itare sau în urma consumuluiunor medicamente toxice pentru tubul digestiv. Scaunele cu sânge abundent trebuie să fie unsemn de alarmă, întrucât se presupune că ar exista un proces patologic care ar trebui să fieidentificat de urgenJă. În acest ca$, se impune spitali$are imediată a pacientului, unde i se va facerectoscopie, colonoscopie, fibroscopie gastrică Ii clismă baritală, pentru a stabili cau$a sângerăriiIi tratamentul adecvat.onsumul de medicamente chimice este foarte periculos, deoarece s-au înregistrat multehemoragii declanIate la pacienJii care au utili$at, în exces, aspirină, antiinflamatoarenesteroidiene, anticoagulante sau antiagregante plachetare.

Tratamentele fitoterapeutice

&tât în hemoragiile digestive, mai uIoare Ii discontinue, cât Ii în sângerările na$ale suntrecomandate infu$ii sau decocturi folosite fie intern, fie extern, prin tamponări locale saucataplasme, cu plante medicinale care conJin cantităJi ridicate de taninuri Ii vitamina >, cuacJiuni astringente, hemostatice Ii cicatri$ante

Boala arteriala periferica a membrelor inferioare

OGeneralitati

;oala arteriala periferica este data de un flux sangvin necorespun$ator prin artere. &rterele ducsangele la organe si muschi. *aca arterele se ingustea$a sau se blochea$a din cau$a bolii, ele nuvor putea furni$a suficient sange pentru a permite muschilor si organelor o buna functionalitate.;oala arterelor periferice mai este cunoscuta si sub denumirea de boala vasculara periferica.&cest subiect se concentrea$a asupra bolii arteriale periferice a membrelor inferioare, aceastafiind $ona cel mai frecvent afectata.

http://m.sfatulmedicului.ro/Diverse/donarea-de-sange_1252http://m.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://m.sfatulmedicului.ro/Diverse/donarea-de-sange_1252http://m.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

14/27

Cauze

ea mai frecventa cau$a a bolii arteriale periferice este aparitia unei placi in interiorul vasuluisangvin. &ceasta placa este formata din excesul de colesterol, calciu si alte substante din torentulsangvin, care, in timp, se depun de-a lungul peretilor interiori ai tuturor arterelor, inclusiv ale

celor care alimentea$a membrele inferioare. resterea depo$itelor de la nivelul placii duce laingustarea spatiului prin care trec oxigenul si nutrientii din sange. &stfel, apare un flux de sangenesatisfacator spre muschi si celelalte tesuturi din $ona inferioara a corpului.

&cest proces de formare a placii - numit aterosclero$a sau Pcalcificare arterialaP- se produce, deobicei, in tot organismul, inclusiv in arterele membrelor inferioare, arterele coronare(aterosclero$a coronariana) si in arterele carotide.&terosclero$a se de$volta treptat de-a lungul intregii vieti. 9ivelul crescut de colesterol,tensiunea arteriala marita si fumatul contribuie la aparitia aterosclero$ei si a bolii arteriale periferice."oarte rar, boala arteriala periferica poate sa apara fara legatura cu aterosclero$a, fiind cau$ata de

inflamatia vaselor sangvine (vasculita) si de traumatisme vechi care au le$at vasele sangvine.Simptome

Simptomul cel mai comun si cel mai precoce al bolii arteriale periferice este claudicatiaintermitenta, o sen$atie de tensiune sau durere apasatoare la nivelul gambei, partea inferioara acoapsei sau fesa in timpul unei activitati, ca si mersul. *urerea este, de obicei, declansata dupaaceeasi cantitate de efort si se calmea$a in repaus.

+otusi, exista persoane asimptomatice. ercetari recente arata ca doar una din trei persoane cu boala arteriala periferica pre$inta claudicatie intermitenta. Dnii pacienti nu au durere la nivelul

membrului inferior deoarece nu merg suficient de mult pentru a aparea claudicatia. &lte studiiindica faptul ca femeile cu boala arteriala periferica sunt mai putin susceptibile de a de$voltaclaudicatie intermitenta decat barbatii.

&lte simptome ale bolii arteriale periferice cu locali$are la membrele inferioare pot fi:- scaderea fortei musculare, a functionalitatii si a echilibruluiK sen$atie de raceala si amorteala( pareste$ie) la nivelul piciorului si a degetelorK le$iuni (rani) greu de tratatK dureri ale membrelorin repaus, care indica faptul ca boala arteriala periferica se agravea$a K disfunctii erectile.

Semnele fi$ice ale bolii arteriale periferice avansate pot aparea sub forma:- degetele si picioarele devin palide in timpul activitatilor sau cand sunt ridicate K pierderea parului de pe picioare si degete K o culoare rosie a picioarelor cand sunt atarnate K pete albastresau rosii la nivelul membrelor inferioare, picioarelor sau degetelor cau$ate de reducerea fluxuluisangvin spre tesuturi K ulcere la nivelul piciorului sau degetelor K gangrena infectata (tesut mort),cu aspectul de piele neagra pe membre sau picioare.

Eravitatetea bolii arteriale periferice poate fi indicata de aparitia mai multor simptome severe.+otusi, simptomele pot fi influentate sau confundate cu alte stari de boala pe care le are persoanain cau$a, cum ar fi artrita.

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/disfunctia-erectila_692http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/gangrena-gazoasa-miozita-clostridiana_637http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/gangrena-gazoasa-miozita-clostridiana_637http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/disfunctia-erectila_692http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/gangrena-gazoasa-miozita-clostridiana_637

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

15/27

;oala arteriala periferica poate fi, de asemenea, confundata cu alte boli care au simptomesimilare.

&cu$ele dureroase de la nivelul membrelor inferioare cau$ate de boala arteriala periferica suntmai rar mentionate de unii pacienti, care au toleranta mai mare la durere, cum ar fi:

- persoanele cu diabet ce pre$inta amorteli la nivelul membrului inferior , fapt ce maschea$aaparitia sen$atiei dureroase

- persoanele care nu au fost expuse la un efort suficient de mare pentru ca durerea sa apara.

 Factori de risc

4xista mai multi factori de risc de a de$volta aterosclero$a si boala arteriala periferica. &cestiainclud:- fumatul

- nivelul crescut al colesterolului 

- tensiunea arteriala marita 

- diabetul

- istoricul familial de aterosclero$a sau boala arteriala coronariana 

- nivelul crescut de homocisteina.

 nvestigatii

&tunci cand medicul suspicionea$a existenta bolii arteriale periferice, va examina pacientulcautand semnele bolii si va solicita istoricul personal si familial (antecedentele) de boala. Fn plus, pacientul va aduce in discutie orice simptom observat.a parte a examenului obiectiv, medicul va cauta absenta pulsului sau pulsul slab la nivelinghinal, in spatele genunchiului, la nivelul gle$nei si pe fata anterioara a piciorului. *easemenea, va observa coloratia tegumentului cu piciorul ridicat si dupa efort.

*aca aceste examinari sugerea$a boala arteriala periferica, se va efectua testul numit indicegle$na-brat pentru a confirma diagnosticul si pentru a determina severitatea ingustarii arterelor.&cest test compara tensiunea arteriala de la nivelul gle$nei cu cea de la nivelul bratului, ambelemasurate in repaus si dupa efort usor, pentru a determina daca fluxul sangvin este redus. Dniidoctori masoara fluxul sangvin prin artere prin examinarea ecografica *oppler .&lte teste pot fi de folos. Dneori medicii folosesc angiografia prin re$onanta magnetica nucleara.&ngiografia printomografie computeri$ata poate fi, de asemenea, utila in diagnosticul boliiarteriale periferice. &ceste examinari avansate computeri$ate pot avea o acuratete mai buna decat

http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala-coronariana_2935http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala-coronariana_2935http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eco-doppler-vascular_3225http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/boala-coronariana_2935http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eco-doppler-vascular_3225http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

16/27

angiografiile standard.Fmaginile furni$ate de aceste teste pot identifica $onele blocate sau ingustate prin arterosclero$a.&cest lucru este deosebit de util cand se are in vedere tratamentul chirurgical.&lte examinari utile sunt:

- masurarea nivelului colesterolului. *aca exista un nivel crescut, poate fi pre$enta aterosclero$a,care cau$ea$a boala arteriala

- masurarea tensiunii arteriale. ' valoare ridicata, creste riscul de a de$volta aterosclero$a si deaccident coronarian sau de infart

- masurarea nivelului homocisteinei. ' valoare crescuta indica un risc de a de$volta boalaarteriala

- glicemia.

 *aca nivelul $aharului din sange este crescut indica pre$enta diabetului, care de asemenea,indica un risc de boala arteriala*aca se diagnostichea$a boala arteriala, medicul poate efectua examinari pentru a vedea gradulde ingustare al arterelor care furni$ea$a sange spre inima si creier. and boala este pre$enta,exista si riscul de boala coronariana, atac de cord sau accident vascular cerebral.

 Expectativa vigilenta

4xpectativa vigilenta (urmarirea evolutiei simptomelor pacientului fara tratament) nu este

indicata in boala arteriala periferica. +rebuie consultat medicul pentru orice durere inexplicabila

la nivelul membrului inferior.

!ccientul vascular cerebral

Generalitati

Dn accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furni$ea$a sange

la nivelul unei $one a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin.

Fn cateva minute, celulele nervoase din acea $ona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. a

re$ultat, acea parte a corpului care este controlata de $ona afectata a creierului nu mai poate

functiona adecvat. Fn ca$ul in care apar simptome ale unui &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

17/27

&

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

18/27

&ccidentul vascular cerebral hemoragic este cau$at de o sangerare in interiorul creierului (numitahemoragie intracerebrala) sau in spatiul din !urul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana).Sangerarea in interiorul creierului poate fi re$ultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a

tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din !urul creierului poate fi cau$ata de rupereaunui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.&lte cau$e de &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

19/27

- fumatul, inclusiv fumatul pasiv 

- lipsa activitatii fi$ice 

- obe$itatea- folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile carefumea$a sau care au avut pana in pre$ent tulburari de coagulare - si anticoagulantele saucorticosteroi$ii. Se pare ca la femeile aflate in menopau$a, terapia de inlocuire hormonala are unrisc mic de accident vascular cerebral

- consumul crescut de alcool. #ersoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care auintoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

20/27

- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vederedubla sau pierderea vederii

- confu$ie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti

- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii

- dureri de cap severe

- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic.Simptomele depind de asemenea de locali$area cheagului sangvin sau a hemoragiei si deextinderea regiunii afectate

- simptomele &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

21/27

largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea $onei afectate. *aca bloca!ul este intr-unvas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furni$e$e sange inregiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.*aca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o le$are permanenta a $onei respective.&tunci cand celulele creierului sunt le$ate sau mor, acele parti ale corpului care sunt controlate

de aceste celule nu mai pot functiona. #ierderea functionarii lor poate fi usoara sau severa,temporara sau permanenta. &ceasta depinde de locali$area si de extinderea regiunii afectate dincreier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in $ona afectata.*aca apar simptomele unui &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

22/27

 primele 2 ore de la aparitia simptomelor. &cest medicament nu poate fi administrat in sigurantala toti oamenii.

 nvestigatii

+impul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Dn diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna.#rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sauhemoragic. &ceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

23/27

+ratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cuacesta, cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poateminimali$a le$area creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Fnceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

24/27

+ratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral #emoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabili$areasemnelor vitale, in special a tensiunii arteriale.

4xista cateva medicamente care se administrea$a in &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

25/27

ischemice ulterioare. &ceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial.4le nu sunt recomandate in primele de ore de la administrarea de t-#&. ele doua tipuri demedicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:

- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa forme$e agregate.&spirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenireaaccidentului vascular cerebral. *oua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele @de ore de la un &

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

26/27

8/17/2019 Capitolele 1 si 2 (1)

27/27

- blocanti ai canalelor de calciu.

*upa un accident vascular cerebral se pot prescrie medicamente pentru depresie si pentru durere.