Calina Trifan

8/18/2019 Calina Trifan

1/5

Prin volumul Pe banchizele din cer (2004) Călina Trifan nu se vrea o

rostitoare de esenţe şi definiţii ale adevărurilor general valabile. Tendinţa

detotalizatoare, absenţa atitudinii de veneraţie faţă de trecutul statuar,

imrecizia şi ambiguitatea, structura trucată ne determină să considerăm căsensibilitatea acestei oezii este una ostmodernă.

Titlurile de comartimente, dar şi !ntreaga structură a cărţii se scaldă !n

ambiguităţi. Pare a fi o structură scăată de sub control, căci are tendinţa de a

se elibera de orice rigori formale sau de conţinut. Poeta abordează ludic,

deconstructivist una c"te una icoanele ideologice şi te#tuale ale umanităţii$

discursul biblic, basmul vieţii de duă moarte, categoriile etice şi estetice,

viziunile standardizate asura actului oetic etc. %itul biblic al răslăţii

entru ăcate este o &antică oveste' deăşită, !n care &creadă alţii' cerul

un &rival' rovocat temerar la un duel entru c"ştigarea dretului la viziune

rima o constr"ngere ca multe altele !n calea manifestării libere a g"ndului

iar frumuseţea, (&o narcisă scăldată !n soare'), are nevoie de &formol' ca să

dureze.

Traseul romantic de iniţiere cosmică devine la *ălina Trifan un &drum şi cale+

e care+ mergi şi nu !naintezi'. emersul ei se structurează e coordonatele

unui neant al semnificaţiilor grave$ &-a refăcut că leacă+ dar neserat+ de

a curmezişul ietului+ adevărul şiadevăratul+ sau lăsat+ dulce e inimă'

(Compoziţie la neant ).

&/devărul şiadevăratul' nu sunt categorii transcendentale, rovocatoare de

tristeţe sf"şietoare, ele ţin de imanenţă şi caătă acreditare dacă sunt &dulci'.

acă la moderni obiectul oeziei devine roria ei creaţie ca tensiune sre

absolutul obiectiv şi inaccesibil, la *ălina Trifan reflecţia urmează ritmul

indeterminat al inimii+ vieţii+ structurii individuale$ &#istă ţiete care te bat

!n cuie+ şi ţiete care te t"răsc+ de coada lor de cal nărăvaş+ "năn lumea de


2/5

aoi.++ e nimic nu mii teamă azi+ ca de susinul acumulat+ traducerea

acestui oem+ mi lam asumat+ rogramatic'.

Poemul Manual de învăţătură este scris !n maniera sfătoasă a oeziei

gnomice, totuşi formularea vreunui adevăr sau recet moral ezită să rindăconfiguraţie. -ingura realitate a te#tului va răm"ne reflecţia !nc1isă !n ea

!nsăşi (&umbra nodului !n g"nd'). *1iar dacă oemul se anunţă dret o

gramatică, aceasta nu se vrea normativă, absolut valabilă, ci o variantă de

formulare subiectivă a roriului cod creativ. *ălina Trifan are destule relici

la structura oeziei moderne. -re e#emlu oemul ol este o arodie la

mitul trecerii individului sre o altă viaţă &adevărată' rintro &oartăsimbol', care face figuraţia multor oezii moderne. *el care a otat entru un

traseu iniţiatic !n abstract sucombă !n faţa unei &orţi ustii', entru că$

&Poate dimineaţai un coil răsfăţat+ care de interdicţii nu vrea să ştie+ mia

smuls inima din iet+ şi fără să sargă ceva+ ca eo minge+ o bate !n oarta

ustie' (Gol ).

/utoarea !şi ermite să se 3oace cu te#tele canonice ale literaturii rom"ne,

făc"nd asta cu căldură, dar bruind ironic orice osibilă aureolare mitică$ &ţi

am trimis !n lumea de aoi+ şiun trifoi cu atru foi', sau &c"nd sa arătat

*aul 5unei -eranţe+ eram nici e drum, nici e cărare'. %editaţia gravă

asura roblemei ce a reocuat mereu omenirea moartea se

estomează$ &dar toate rognozele sunt otimiste'. 6n iureşul vieţii

ostindustriale, la caătul istoriei, unde aocalisa sirituală distruge oricereazem, omului !i scaă &semnul unei decizii eterne'. 7ăm"ne !nsă energia !n

desfăşurare cu multile direcţii. Poezia manifestare a vieţii e şi &un soi de

angoasă', şi &oboseală cronică', şi &fulgere de e 1"rtie', şi &tunet', şi &ţiăt',

şi &răsuflarea condamnaţilor', şi &ultimul icnet', şi &cercuri largi ca ietrelen

aă+ care făc"nduse ţăndări+ nu eliberează vreodată'. /legerea ung1iului de

abordare !i revine, !n cele din urmă, cititorului. *u acesta autoarea coc1eteazăe alocuri, suger"ndui caracterul ambiguu al oeziei sale$ &8neori envăluit


3/5

!n ceaţă+ asemeni cerului şi creierului meu+ o mie de voci vibr"ndemi oferă+

o deviere de la traseu' (-lalom). 9ragmente de universuri virtuale se află !n

aştetarea momentului !n care lectorul va accesa siteul dorit şi$ &:ieţi scurte

ca fulgerul+ aici se oresc !n aştetarea+ oc1ilor tăi, cititorule,+ ce le redau

suflarea'.

6n /mintiri de diamant oeta se a#ează e simţurile fizice$ &*"nd nu mă

g"ndesc la umnezeu+ mă g"ndesc la tine+ c"nd+ mă g"ndesc la umnezeu,+

de fat,+ tot la tine mă g"ndesc' ( Mărturisire). Plăcerea şi dorinţa neostoită

de a trăi, fără restricţii dezvăluie o senzualitate debordantă$ &; dată cu

amurgul setoşi de soare+ bucuriile noastre devin mai neruşinate+ şi s"ngeleoate face ravagii+ ca aele revărsate'. 8niversul se in3ectează cu doze

uternice de vitalism. ion


4/5

o destinaţie recisă+ contează călătoria !n sine+ fără c"rmă !n derivă+ dinsre

frază sre nemărturisire'. /şadar, tot la valorile sufleteşti, susţinute de

bătr"nii clasici, a3ungem. 7elierea interioară, e#ediţiile !n sine sunt

catalizatorul acestor &resiraţii' lirice. e aici derivă oetica dragostei şi a

morţii, adică temele redilecte ale *ălinei Trifan, dar şi reflecţiile sale desre

artă, tim, destin, e#istenţă etc. %arca acestor meditaţiireflecţii atitudini

sunt concentrarea şi decenţa. :ersurile scurte, condensate evită

discursivitatea, fiind rostite otolit, cu 3umătate de voce. -onorizările

interioare curg !n şoată, e note 3oase, răsucite !ntrun registru scritorial

secific.

#istă !n oezia *ălinei Trifan o endulare !ntre trăirea rezentă şi reflecţia

detaşată, ovestită (viziune din sate, !n termeni naratologici) şi rezultată din

situarea eului liric !n afara timului cronologic$ &/cum sunt o femeie fără

v"rstă+ am foamea otolită+ odată am ţinut !n braţe !ntreg universul+ acum

doar !l observ'. @eşirea din timul imediat are dret efect revelaţia

esenţialului, regăsit !n saţiul interiorităţii &de ergament mesootamian',

urtător de mesa3e care au trecut roba timului. *onsecinţa acestui mod de

a vedea lucrurile, &observ"ndule' dintro arte, sunt constatările, line de

relevanţă e#istenţială, rin care se descoeră nobleţea normalităţii şi firescul

vieţii$ &ce noroc că de risos e totul+ !n afara febrei ce ne dă dureri de ca+ şi

oarba credinţă că e#istă fericire+ e lumea asta+ dacă nuţi iei zi de odi1nă+ şi

nu stai cu m"inile !n s"n+ e ca şi !n m"inile tale' ( Dureri de cap).

fectele oc1iului !nzestrat cu raţiune sunt multile şi acoeră toate ariile

tematice. /cesta controlează "nă şi efervescenţele trăirii erotice. Poemul

volutăţii e surrins dintr un arr=relan reroductiv şi otolit$ &:olutatea

de la unul la altul+ a trecut+ ca un a1ar de vin+ era cazul să o sorbim e

ndelete+ cu aiul+ dar !nec"ndune cu e#taz+ am euizat !ntreg raiul şi iadul+

dintro unică!ng1iţitură+ şi !ntro singură cliă'. -c1imbările rare de registruasigură vocii lirice discrete variaţii de ton. *"nd oeta vede şi simte acum,


5/5

este fermecătoare rin temeratură şi ulsaţie lirică, c"nd evocă se imune

rin tonurile de consolare cuminte cu e#erienţele trăite şi rin rezonanţa

refle#ivă a adevărurilor asumate. 6n ma3oritatea cazurilor tensiunea afectivă,

regizată cu riceere, răzbate discret din lirica *ălinei Trifan, indic"nd o

conştiinţă a maturităţii lucide şi !ncrezătoare !n &rimăvara din inimă'.

7efractară la e#erienţe oetice de ultimă ora, la reţioziţăţi stilistice, *ălina

Trifan riscă &3uc"nd' vec1i teme şi folosind formule lirice directe. %iza

salvatoare este semnificaţia, dar şi briza de feminitate care, cu eleganţa şi

discreţia secifică &seciei', asigură firescul şi vitalitatea sunerii.

REferin e bibliografice:ț

>. ugen Aungu, Burnal de singurătate, !n$ Ailiana /rmaşu &-ingurătatea de

miercuri', ditura /rc, *1işinău, 20>0, . CD.

1tt$++EEE.metaliteratura.asm.md+registruloeticironicoarodicin

literaturaromanacontemoranadinbasarabia+

Documents

Calina Trifan