'W'. Bruce Cameron

CAINgLE,nopvARATULMEU

PRIETE,N

rrfid

Ca

intr-o zi am in{eles ci lucrurile acelea calde, scheunitoareqi mirositoare care se zvdrcoleat pe Iingi mine erau fraliimei gi sora mea. Am fost foarte dezamigit.

Deqi vederea mi se dezvoltase doar pAnd Ia punctul incare puteam distinge forme neclare in 1umin6, am gtiut c[forma aceea mare qi frumoas[, cu limba lungl gi minunatl,era mama mea. Am inleles c[ atunci cAnd aerul ricoros imiatingea pielea insemna ci ea a plecat undeva, iar cAnd

c[ldura se intorcea era vremea pentru lapte. Adesea, gisirea

unui loc de unde si m[ hrd'nesc insemna s[ imping ceea ce

acum Etiu ci era botul unui frate care cduta sd mi' lase fhriporlia mea, lucru foarte enervant, de altfel. Nu inlelegeam ce

rost aveau fralii mei 9i sora mea. Cdnd mama mi lingea pe

burtici, pentru a-mi stimula digestia, o priveam fix,implorind-o in ticere se scape de ceilalli cilelugi de dragul

meu. O voiam doar pentru mine.Treptat, i-am vizut gi pe ceilalli cAini gi le-am acceptat cu

ciudl prezenla in culcug. Nasul meu m-a anunlat in scurt

timp cA aveam o sori qi doi fra1i. Sora mea era mai pulininteresati si se lupte cu mine decdt fralii mei. Pe unul dintre

ei l-am numit Iu[il[, pentru ci reuqea cumYa si se migte

intotdeauna mai repede decdt mine. Celuilalt i-am zis

Fomili, pentru ci scheuna cdnd mama era plecat[ qi sugea de

la ea cu o disperare ciudatl, de parci nu s-ar fi siturat

PITOLUL

h

14 WBRUCECAMERON

nicioclatd. Fomili dormea mai mult decdt mine gi fralii mei,aqa c[ adesea slream pe el gi il mugcam de fa{i.

Yizuina noastri era sipati sub ridicinile negre ale unuicopac, iar zi:ua ne oferea ricoare gi intuneric. Prima datlcAnd am pigit in lumina soarelui, lmpleticindu-mi, Sora giIulild m-au insolit gi, fireqte, Iulili ne-a luat-o inainte.

Dintre noi patru, doar Iulili avea o patd albl pe fala qi, intimp ce ne conducea vesel, pata asta de pe blani strilucea inlumina zilei. ,,Sunt special", plrea si spuni Iumii pata luiorbitoare, in forml de stea. in rest, bldni{a lui era la fel ca amea - maronie cu pete negre, nimic spectaculos. Fomili eracu cAteva nuante mai deschis Ia culoare, iar Sora avea nasulscurt gi gros qi fruntea turtiti, ca mama, dar to{i aritam camla fel, se vedea ci suntem frali.

Copacul nostru se afla lingi un pArAu gi eram incdntatcind Iulili se rostogolea in jos pe mal, chiar daci eu gi Soracideam cu mai pulini gralie cAnd incercam si facem acelagilucru. Urmiream pdrAul care mirosea minunat gi proaspitpdn[ Ia o conducti din metal, care era pentru noi o peqteriricoroas5. Am qtiut instinctiv ci era un loc bun ca si neascundem in caz de pericol, dar mama nu a fost impresionatide descoperirea noastri qi ne-a cirat in grabi inapoi lavizuinS, cdnd s-a dovedit ci picioarele noastre nu erau destulde puternice pentru a ne permite s5 urcim pe mal.

Am invllat leclia ci nu puteam s[ ne intoarcem la culcuEsinguri cAnd coboram pe mal, aga ci, imediat ce mama a

plecat, am fdcut din nou aceeagi trisnaie. Atunci ni s-aaliturat gi FomilS', care, indatd ce s-a pomenit in conducti,s-a intins in noroiul recoros qi a adormit.

Am qtiut c5 trebuia si explorim - aveam nevoie gi de altelucruri de mAncat. Mama incepuse s[-gi pierdi rlbdarea gi se

ridica in picioare inainte si mi simt situl, iar pentru asta iiputeam invinui doar pe ceilalli frali ai mei. Daci FomilI n-arfi fost atAt de insistent, daci Iu{ill nu ar fi fost atAt deautoritar, daci Sora nu s-ar fi zvArcr:lit atAt de mult, mama arfi rLmas pe loc qi ne-ar fi permis sd ne umplem bur{ile. Miamlram cd nu reuseam s-o conving si mai stea cu noi.

Cdinele, adeviratul meu prieten 15

Adesea, mama md ignora cind md agitam din cauza acesteinedreptlli gi il lingea pe Fomili.

Iulil5 gi Sora se dezvoltaseri altfel decAt mine - corpulmeu era de aceeagi mdrime, insd aveam picioarele mai scurte

9i mai groase. Fomild era cel mai mic dintre toti, bineinfeles,dar mi deranja ci luliln gi Sora ne abandonau ca sd se joaceimpreun5, de parcd eu qi FomilS. trebuia sd stdm mereu unulcu altul, din cauza unui soi de ordine naturali in haiti.

De vreme ce Iulild 9i Sora erau mai interesali unul dealtul decit de restul familiei, i-am pedepsit lipsindu-i decompania mea gi mergAnd de unul singur in conducti.

intr-o zi, adulmecam ceva putrezit, care mi se pireadeosebit de interesant, cAnd selvi in fa(a mea un animalmicu!-eraobroasci.

incAntat, am sirit inainte, incercdnd s[-mi bag gheareleln ea, dar broasca a slrit din nou. M-am speriat, deqi tot cevoiam se fac era si mI joc Ei nu cred cd aq fi mdncat-o.

Iulill qi Sora mi-au simlit agita{ia 9i s-au n[pustit inconduct[, rlsturnAndu-mi in goana lor prin apa noroioasl.Broasca a sirit cXt colo, iar Iutili a sdrit Ei el la ea, folosindu-micapul drept trambulini. Am mdrAit la el, dar m-a ignorat.

Sora qi lu(ili au cizut unul peste celllalt incercind sd

ajung[ la micu]a creaturi, care abia reuqise si aterizeze intr-obiltoaci. Sora gi-a pus botul in baltl gi a pufnit, stropindu-necu api pe Iufili qi pe mine. Broasca a sirit pe spatele ei -broasca meal - gi apoi dusi a fost.

Trist, m-am lntors cu spatele. Aveam o familie camndtAngd.

Aveam si mi gAndesc la broasca aceea des in zilele careau urmat, de obicei chiar inainte si adorm. Md trezeamintrebindu-mi ce gust ar fi alrrt.

Mama incepuse si mdrAie cAnd eram in prezen{a ei gi, inziua in care qi-a aritat dinfii ca avertisment cind ne-amrostogolit lacomi spre ea, am crezLtt, pentru o clipi, cd fraliimei distruseserd totul cu licomia 1or. Apoi Iulill s-a tirAtspre mama, care s-a aplecat spre el. EI i-a lins botul, iar ea l-arisplitit dAndu-i de mAncare. Ne-am repezit cu tolii si

16 W. BRUCE CAMERON

apucem gi noi cAte ceva. Iulild ne-a impins de acolo, dar deja

invilaserim gmecheria gi, cdnd am adulmecat qi am linsfblcile mamei, mi-a dat gi mie de mincare.

Ne invilaserdm cu albia pirAului qi ne-am lisat urmele insusul qi in josul malului pAni cand toati zona s-a umplut cu

mirosurile noastre. Eu gi Iulill ne-am petrecut cea mai mare

parte a timpului dedicafi activitl{ii serioase de joaci gi am

inceput sI in{eleg cAt de important era pentru el ca jocul sI se

termine cu mine invins, stAnd pe spate, in timp ce el mimugca de fali gi de gAt. Sora nu I-a provocat niciodati, dar

inci nu eram sigur daci-mi convenea ceea ce toli considerau

ci era ordinea naturall a haitei noastre. Bineinleles ci luiFomill nu-i pisa de statutul lui, aEa cI, atunci cAnd eram

frustrat, il mugcam de urechi.intr-o dupl-amiazl, ii urmiream somnoros pe Iulill qi

pe Sora trigdnd de o bucatd de pinzd gitsiti cine qtie pe unde,

cALnd, la auzul unui zgomot puternic, mi-am ciulit deodatiurechile. M-am ridicat cu greu in picioare, dar, inainte sl pot

alerga in josul malului ca sl identific sursa zgomotului, am

observat ci mama ajunsese deja acolo qi st[tea cu tot corpul

incordat, in semn de avertisment. Am observat surprins c[ illinea pe Fomili intre dinli, lucru pe care nu-l mai fbcuse de

slptimAni. Ne-a dus in canalul de scurgere intunecos ;i s-a

ghemuit, cu urechile lipite de cap. Am in{eles cu tolii citrebuia si rre ferim gi am fost atenli la prezenla misterioasi.

CAnd a apirut fiinla aceea, mergAnd cu paqi mari de-a

lungul albiei pAriului, am simlit cum mamei i se zburlea

plrul pe spate de team6. Creatura era mare qi stitea pe douipicioare, iar din gura sa iegea un fum cu miros inlep1tor.

M-am holbat atent, absolut fascinat. Din motive Pe care

nu le-am putut inlelege, am fost atras de acea fiinli qi chiar

m-am incordat, pregitindu-ml si sar ca s6-l intAmpin.Totuqi, o privire a mamei m-a flcut si mi rizgAndesc.

Trebuia sd evit creatura cu orice pre!.

Era, bineinleles, un om. Primul pe care il vedeam in viala

mea.

Ciinele, adeviratul meu prieten 17

B[rbatul nu s-a uitat in direc[ia noastrA. A urcat pe mal qi

a dispirut, iar dupi cAteva clipe mama a iegit la luminasoarelui qi s-a asigurat ci pericolul a trecut. Apoi s-a relaxat

gi s-a intors inluntru, oferindu-ne fiecdruia cAte un pupicliniqtitor.

Am fugit afarl si vid gi eu qi am fost abetut cand mi-amdat seama ci tot ceea ce ldsase omul in urml era un miroszibovitor de fum in aer.

in urmS'toarele cAteva sIpt5m6ni, mama a continuatl sine transmiti mesajul cu care am luat prima dati contact inacel canal de scurgere: Evitd oamenii cu orice prel. Teme-te

de ei.

Urm[toarea dati cind mama a plecat la vAnltoare, ne-a

permis sI mergem cu ea. Pe misurl ce se indepirta de

siguranla vizuinii, devenea tot mai timide 9i mai fricoasi,ceea ce ne-a fbcut pe toli s[ adoptlm acelagi comportament.DacI vedeam vreun om, mama incremenea, se incorda gi era

gata si fug[. In acele momente, pata de pe blana lui Iu{il[ ar

fi ieqit in evidenli Ia fel de bine ca un litrat, dar nimeni nune-a remarcat.

Mama ne-a arAtat cum s[ rupem pungile subgri dinspatele caselor, imprlgtiind repede hirtiile necomestibile gi

descoperind h[lcile de carne, cojile de pAine ;i bucilile de

brdnzil, pe care le mestecam cAt de bine putearn. Gusturileerau exotice, iar mirosurile, minunate, ins[ nelinigtea mameine-a afectat pe toli gi am mAncat repede, fhri a savura nimic.Aproape imediat, Fomili igi vomita masa, ceea ce mi s-a

pi'rut destul de amuzant, pAn[ cAnd eu insumi mi-am simlitmiruntaiele cuprinse de un spasm puternic.

Mi s-a plrut ci totul a decurs mai bine a doua oarl.intotdeauna am fost congtient de prezenla altor cdini,

chiar dacl nu am intAlnit personal vreunul, cu exceplia celor

din familia mea. Uneori, cAnd eram la vAnltoare, auzeam de

dupi garduri nigte litrituri scoase de cAini care erau, maimult ca sigur, invidiogi c[ noi umblam liberi, in timp ce ei

erau inchigi. Bineinleles cI mama nu ne-a lisat si ne

apropiem de striini, dar Iulili nu-gi putea controla pornirea

18 \M BRUCE CAMERoN

de a mArAi cAnd afla cA al(i caini indrlzneau si protesteze intimp ce el igi marca teritoriul chiar in zona lor.

Ocazional, vedeam gi cAte un caine in maqini! Primadatl cAnd s-a intAmplat asta, m-am holbat mirat la capul luicare atirna in afara geamului, cu limba scoasi. A lltratbucuros cAnd m-a zirit, dar am fost prea uimit ca si facaltceva in afari de a-mi ridica nasul qi a adulmecaneincrezdtor.

MaEinile qi camioanele erau alte lucruri pe care le evitamama, chiar daci nu intelegeam cum puteau fi periculoasepentru noi, daci uneori se gdseau gi cAini in ele. Un camionmare gi zgomotos venea des Ei lua toate pungile cu mAncarepe care oamenii le llsau afar[ pentru noi, iar atunci nu preaaveam ce minca timp de o zi sau doui. in ciuda faptului ci eiqi camionul lor miroseau minunat, nu-mi pliceau, pentru ce

ne luau mincarea.De cAnd vAnam, aveam mai pulin timp de joac5. Mama

mirAia cAnd Fomili incerca si-i lingd botul, sperind la omasi, iar noi tofi am in{eles mesajul. Am iegit mai des,furiqAndu-ne, ciutAnd hrana cu disperare. Mi simleamobosit gi slnbit gi nici nu mai incercam si-l provoc pe Iu{il5cind stitea cu capul pe spatele meu, impingAndu-qi pieptulin mine. Bine, lasd-l pe el sd fie ;eful. Picioarele mele scurteoricum erau mai potrivite pentru fuga pe furig invSlati de lamama. Dacd Iufili credea ci demonstra ceva folosindu-qiinillimea ca se me doboare, se ingela. Mama era cdinele-qef.

De-abia mai aveam loc toli sub copac, iar mama eraplecati pentru perioade tot mai lungi. Ceva imi spunea ciintr-o zi nu se va mai intoarce, iar atunci ar fi trebuit si nedescurcim singuri. Iulili mi impingea tot timpul, incercAndsI-mi ia porlia. Mama nu avea si fie tot timpul acolo, si aib5.grijd de mine.

Arn inceput si mi gAndesc la cum ar fi fost daci ag fipirisit vizuina.

Zh;ain care totul s-a schimbat a inceput cu Fomill vrdndsi plece la vAnitoare, dar ajungind, in schimb, si se intindiin canalul de scurgere. Avea respiralia ingreunati gi limba

C6inele, adeviratul meu prieten 19

scoase. Mama gi-a frecat botul de Fomili lnainte si plece gi,

cind l-am adulmecat gi eu, ochii lui au rimas inchigi.Deasupra canalului de scurgere era un drum pe care am

glsit cAndva o pasire mare gi moarti, pe care am sfAqiat-o cutolii, pAni cdnd lulil[ a ridicat-o gi a fugit cu ea. in ciudapericolului de a fi v5zuli, aveam tendin{a sd cutreierimdrumul, ciut6nd gi alte pisiri.

Asta ficeam qi in acea zi, cind mama gi-a ridicat capulbrusc, alarmati. L-am auzit toli in aceeagi clipi: era uncamion care se apropia.

Nu era insl orice fel de camion - acelagi vehicul, sco!6nd

aceleagi sunete, a mers inainte si inapoi pe drumul nostru de

cateva ori in ultimele zile - incet, chiar ameninlltor, de parcine-ar fi vanat in mod special pe noi.

Am urmirit-o pe mama cAnd s-a rcpezit inapoi, spre

canalul de scurgere, dar, din motive pe care nu o se le inlelegniciodatd pe deplin, m-am oprit gi m-am uitat inapoi lamagina monstruoase, aEteptAnd cateva secunde inainte s-o

urmez pe mama in siguranla conductei.Acele secunde au schimbat totul - ei m-au zd'rit. Cu un

zgomot asurzitor, camionul s-a oprit chiar deasupra noastri.Motorul a zorntrit qi a amutit, apoi am auzit sunetele fhcute

de nigte bocanci pe pietriE.Mama a scheunat incet.Cind oamenii au blocat conducta, mama s-a llsat ln jos,

incordAndu-gi corpul. Ei qi-au aritat dinfii, dar nu mi s-a

pirut un gest ostil. Felele lor erau intunecate, insemnate cupir negru, sprincene negre 9i ochi negri.

- Vino aici, biiete, a goptit unul dintre ei.

N-am gtiut ce insemna, dar chemarea mi s-a pirut la fel

de naturali ca vuietul vAntului - era de parci ag fi ascultatoamenii vorbind toati viala mea.

Atunci am vizut ci amAndoi blrbalii aveau prljini cufrAnghii innodate la capit. Pireau ameninlitoare qi am simlitcum a cuprins-o panica pe mama. A luat-o la fug[, cu capulplecat, incercAnd se scape printre picioarele unuia dintrebirba{i. Prijina a fost coboriti, s-a auzit un zgomot scurt,

20 W. BRUCE CAMERON

apoi mama s-a rlsucit qi s-a smucit in timp ce blrbatul a

tras-o afari, la lumina soarelui.Eu qi Sora ne-am dat mai in spate 9i ne-am ghemuit, in

timp ce Iulili a mArdit, blana zbArlindu-i-se pe ceafb. Atunciam infeles toli trei ci, deqi drumul din spatele nostru inci era

blocat, gura tunelului din fald era liberd. Ne-am repezitinainte.

- Vin pe-aici! a strigat birbatul din spatele nostru.CAnd am ajuns in albia pArAului, ne-am dat seama ci nu

gtiam ce si facem dupd aceea. Eu gi cu Sora stiteam in spatele

lui Iulild - el voia si fie geful, aqa ci i-am ficut pe plac.Nu era nici urm5. de mama, iar cei doi birbali erau pe

cAte un mal gi patrulau amenin![tor cu prijinile lor. Iulili s-a

ferit de unul, dar apoi a fost prins de celilalt, Sora a profitatde busculadi gi a luat-o la fugi, iar eu am rlmas pe loc, socat,

holbAndu-mi la drum.O femeie cu pirul lung gi alb stitea acolo, deasupra

noastrl, cu fa]a ridatl 9i plini de bunitate.

- Vino aici, clleluEule, e bine. O si fii bine. Aici,clleluqule, a zis ea.

Nu am fugit; nu m-am migcat. Am llsat lalul si-mialunece peste falI gi si mi se strAngi pe gAt. Prljina m-acondus in sus, pe mal, unde birbatul m-a prins de ceafb.

- E bine; e bine, a spus femeia incet. D5-i drumul.- O si fugi, a avertizat-o blrbatul.- D[-i drumul.Am urm[rit disculia lor firi s-o inleleg - am dedus doar

cl femeia era Eefa, chiar dacd era mai bitrane gi mai micl de

staturi decdt ei. Cu un mormiit qovlitor, birbatul a scos

funia de pe gdtul meu. Femeia qi-a intins miinile spre mine:avea niqte palme aspre, care miroseau a flori. Le-amadulmecat, apoi mi-am lisat capul in jos. Transmitea unsentiment clar de bunitate qi de griji.

Cind m-a mingAiat, am simlit un fior trecAnd prin mine.Coada mea a inceput si se migte fhrS' voia mea gi, cind m-auimit ridicAndu-mi in aer, m-am intins s-o ling pe fa{i,bucurindu-mi de risul ei.

CAinele, adeviratul meu Prieten 2L

Atmosfera a devenit sumbrl cAnd unul dintre blrbali s-a

apropiat, linind corpul fbri vlagl al lui Fomill. B[rbatul I-a

arltat femeii, care a oftat cu tristete. Apoi l-a dus la camion,

unde mama gi Iulili erau intr-o cugc[ din metal 9i l-aindreptat spre ei, ca si-l miroasil Miasma morfii, ugor de

recunoscut pentru mine ca orice amintire, ies,ea din Fomil5

gi ajungea in aerul uscat gi prifuit.Cu tolii l-am mirosit cu griji pe fratele meu mort 9i am

inleles cd blrbalii voiau ca noi si Etim ce s-a intimplat cu

Fomill.Am simlit tristelea tuturor in timp ce stiteau acolo t[cu!i,

in drum, dar ei nu gtiau ci Fomili fusese bolnav incd de la

nagtere qi nu ar fi putut duce o via![ prea lungl.Am fost pus in cugci, iar mama a adulmecat plin[ de

reproq mirosul striin al femeii, impregnat in blana mea.

Camionul a pornit din nou, clltinAndu-se, 9i am fost repede

distras de mirosurile minunate care pluteau prin cuqci intimp ce mergeam pe drum. Mergeam intr-un camion! Amlitrat de bucurie, iar Iu{ild gi mama qi-au ridicat capetele,

surprinEi de izbucnirea mea. Nu m-am putut abline; era cel

mai emolionant lucru care mi se intAmplase in toat[ vialamea de pAni atunci, intrecuse pAnI qi intAlnirea cu broasca'

Iulild pirea coplegit de tristele gi mi-a luat'ceva timp siinleleg de ce: Sora, partenera lui de joaci preferati, dispirusel

Plrea la fel de pierdutl de noi precum Fomil6.M-am gindit ci lumea era mult mai complexi decit am

crezul. Nu era vorba doar despre mama 9i fralii mei

ascunzdndu-se de oameni, vAnind sau jucAndu-se inconductd. Existau Ei evenimente care aveau puterea s[schimbe totul. Evenimente provocate de oameni.

M-am inqelat in leglturi cu un lucru. DeEi nu am gtiut

asta atunci, eu Ei Iu{ill aveam si ne intilnim din nou cu Sora.