1

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

2013

Axa priorit 2 Corelarea rii pe tot parcursul vieii cu pia

2 Tranzi ia de la scoal la viaa activ

Titlul proiectului: Investete n tine! Particip la stagii de practic!

Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

Universitatea

STUDENT

2013

2

FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele:

Prenumele: Gabriel

Viorel

U.T.C.B.

Facultatea: C.F.D.P.

Ciclul de studii ( /master):

Anul de studiu: 3

Specializarea (la master): -

DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII DE PRACTICA

90 ore

surare: de la 08/07/2013 pana la 26/07/2013

Program de lucru: 1000

- 1600

Total ore/zi: 6 ore/zi

Partenerul in care s- I.S.P.C.F. - S.A.

Adresa: Bucu

Domeniu

Departamentul in care s-a desfasurat stagiu de practica:

Consilier (la universitate) Prof. Dr. Ing. Mihai DICU

http://cfdp.utcb.ro/decanat/dicu.pdf

3

CUPRINS

1. ................................................................... 4 1.1. P ............................................................................................ 4 1.2. S.A. ..................................................... 5 1.3. ......................... 8

1.3.1. Colectivul Trafic feroviar ............................................................................ 8 1.3.2. .............................................................................. 8 1.3.3. ..................................................................... 9 1.3.4. ......................................................................... 9

2. ATE A MUNCII PENTRU PERSONALUL DE BIROU ............................................................................................ 10

2.1. Prevederi generale ............................................................................................ 10 2.2. Principii ergonomice ........................................................................................ 10 2.3. ........ 11

3. ................................... 16 3.1. ....................................................................................................... 16 3.2. Modelarea terenului.......................................................................................... 17

3.2.1. Editorul de puncte ...................................................................................... 17

3.2.2. Modelarea terenului pornind de la fisierul de puncte. ............................... 17 3.3. Traseul in plan .................................................................................................. 18

3.3.1. Modelarea traseului in plan .......................................................................... 18

3.3.2. Reprezentarea elementelor traseului in plan ................................................. 19 3.4. Profilul in lung ................................................................................................. 19

3.4.1. Realizarea profilului in lung ......................................................................... 19 3.4.2. Reprezentarea profilului in lung ................................................................... 20

3.5. Sectiuni transversale ......................................................................................... 20 3.5.1.Definirea liniei terenului ................................................................................ 20

3.5.2.Proiectarea sectiunilor transversale ............................................................... 20 3.5.3.Reprezentarea sectiunilor transversale .......................................................... 21

4. PREZENTAREA UNUI PROIECT NTOCMIT N CADRUL I.S.P.C.F. S.A. ........... 22 4.1. N .................................................. 22 4.2. S C ...... 27

.................................................................................... 27 ..................................................................................... 30

4.3. Interval Blaj - - km 378+890) ................................... 37 4.3.1. Plan ............................................................................................................ 37 4.3.2. Profil longitudinal ...................................................................................... 37 4.3.3. Profil transversal ........................................................................................ 38

4.3.4. Colectarea si evacuarea apelor ................................................................... 38 4.3.5. Drumuri ...................................................................................................... 39

4.3.6. ......................................... 39 4.4. ............................................ 39

..................................................................................... 39

............................................. 40 enul de lucru .................................................. 40

4.5. ... 42 4.6. Profile transversale ........................................................................................... 54

4

1.

PREZENTARE I .S.P.C.F. S.A.

1.1.

cu data de 01.11.1947 I

are

-

specia

-

special n transportul feroviar.

Majoritate

ate n Divizii multidisciplinare, astfel:

1. Departamentul Plan General:

Plan General

Tehnic

Utilaje tehnologice

Ofertare

ntru:

Trafic feroviar

Terasamente

Tuneluri,

5

Bloc de Linie Automat

Electro-

Linie de Contact

8. Laboratorul Geotehnic.

Sistem de management de Calitate conform cu ISO 9001 Sistem de management de Mediu conform cu ISO 14001

18001

Politica ISPCF este de a-

1.2. n cadrule I.S.P.C.F. S.A.

ISPCF - SA

Romne din ultimii 65 ani.

ISPCF-

proiectare pentru transportul feroviar:

studii generale

studii preliminare

do

6

studii de mediu

instruirea personalului

-

SA, n cei peste 65 ani de activitate, s-au concretizat prin:

1.465 km -au elaborat integral STE de reabilitare

e

8.000 km de lin

-tip dispecer;

11.000 km linii de autostop;

14 triaje mecanizate;

0 km;

rmat;

ulice;

s

terminal ferry- Agigea;

modernizare a

Idomeni)

ria

n ultimii 15 ani, la cererea CNCF-CFR-SA, ISPCF -

prefezabi

loca

CNCF-CFR-SA.

re, drumuri, etc.).

7

-

n

n ultimii ani, n politica ISPCF-

con

i

i

realizate.

s

n Romnia.

-a lungul ntregii sale

emiile primite la

Quality International Summit de la New York (2001), Paris (2002), Geneva (2003), London (2005), Paris (2007)

s

uropean.

deosebit ntregul personal pentru a trece ntr-

entului;

ncredere;

Stabilirea de s

8

Identificarea

cific feroviar;

profesiona

ISPCF

colectivelor din ISPCF pentru probleme simple sau complexe, sunt pe mini sigure n ceea ce

conform con beneficiari.

1.3. Prezentarea Departamentul I F R

planurile ntocmite de Colectiv Topografie,

1.3.1. Colectivul Trafic feroviar

regulamente de exploatare al liniilor c.f. industriale

1.3.2. de linii

-se:

trasarea axului c.f., stabilirea razelor minime ale curbe

.

9

-se sporirea substratului,

-me

Terasamente care se transmit la Colectivul Devize.

1.3.3.

n cadrul co

-

1.3.4. n cadrul acestui colectiv pe baza studiilor topografice, geotehnice, geofizice

u scurgerea apelor.

10

2. INSTRU PENTRU PERSONALUL DE ATELIERE DE PROIECTARE

2.1. Prevederi generale

1)

personalul respectiv.

2) Domeniul de aplicare

echipamen

-administrative,

cumulativ cu:

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare,

2.2. Principii ergonomice

confortului psihofizic.

de m

n vigoare.

e organismului uman,

-

lucru.

11

2.3.

a) Prevederi generale

munc

a) echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,

b) post de lucru - ansamblu care cuprind un echipament cu ecran de vizualizare,

-

-

prec

ecran de vizualizare sunt:

Echipament

a) Comentarii generale

b) Ecran de vizualizare

de instabilitate.

d

pentru ecran.

utilizatorul.

12

echipamentului auxiliar.

astf

e) Scaun de lucru

b) Iluminat

c

pentru a atenua lumina

d) Zgomot

la niveluri neglijabile.

g) Umiditate

13

b) Prevederi specifice

timpul u

5) Monitorul, suportul pentru documentele din care se scrie sau se co

-

150 mm.

este necesar:

ile inerente sau transmise;

tru fixarea echipamentului de lucru.

-

asigure:

i

mecanice.

re

14

11) La punerea sub tensiune a aparatelor electronice, se vor respecta, n ordine,

prevederi:

b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice, pr

12) Scoaterea de sub tensiune a aparatelor electronice se va realiza n succesiunea

13) Punerea n

birou.

19)

calibrate.

nte, n arhive, birouri

scrumiere.

onice (calculatoare, faxuri, copiatoare,etc.), la care, n caz de

-se

22) Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra

tastaturii.

23) n timpul lucrului la ecranele de vizualizare, se va evita purtarea ochelarilor

Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare, se vor utiliza filtre antireflex (sub

15

c

cu caracteristicile psihofiziologice individuale.

Se vor regla, n principal:

- orientare nclinare);

- - - uportului pentru documente.

-se, astfel,

-se, astfel,

Este recomandabi

acesta conduce la instabilitate n timpul mersului.

interes de serviciu, se va avea n vedere :

-

Ca pieton :

-

-

- - la coborrea din autobuz, troleibuz va traversa prin spatele acestora preferabil pe la

stop sau pe locurile marcate.

- n vigoare,

16

3. PREZENTAREA PROGRAMLUI DE PR PROVI

3.1. Generalit i

ProVI este un program de proiectare pentru drumuri, cai ferate (inclusiv tramvai) si

maglev.

Programul ruleaza pe platforma AutoCAD instaland aici doua componente de meniu

specifice si bare de instrumente cu aceleasi sompenente ca si cele intalnite in meniu:

ProVI bara de instrumente ce

le contine pe toate celelalte ca meniuri

derulante.

Site plan design instrumente

de proiectare a traseului in plan

Site plan calculation

instrumente pentru diverse calcule

referitoare la traseului in plan

Site plan representation

instrumente pentru reprezentarea

elementelor traseului in plan

Switches instrumente pentru

proiectarea si reprezentarea

elementelor referitoare la aparatele de

cale

Ground instrumente pentru

modelarea terenului

Grading plan instrumente

pentru proiectarea si desenarea

profilului in lung

Cross sections instrumente

pentru proiectarea si reprezentarea

sectiunilor transversale

Drainage - instrumente pentru

proiectarea si reprezentarea drenajului

Land aquisition instrumente

pentru stabilirea elementelor

referitoare la exproprieri.

Auxiliary programs

instrumente auxiliare utile in procesul

de proiectare sau de interactiune cu

AutoCAD.

17

Configurarea programului

Programul creeaza in cadrul procesului de proiectare fisiere proprii specifice care vor fi

salvate intr-un director indicat de utilizator. Pentru aceasta se poate accesa meniul

Rail>Options>

Tot de aici se poate alege daca programul sa isi inceapa rularea la pornirea AutoCAD-

ului sau sa porneasca ulterior dand comanda provi.

Directorul poate fi ales si dand comanda CD (change directory) si selectand de aici

unde vor fi salvate (sau de unde sa fie citite) fisierele salvate de catre ProVI.

3.2. Modelarea terenului

Modelarea terenului se realizeaza pornind de la elementele furnizate printr-o ridicare

topo. Programul poate citi fie fisiere specifice obtinute de la statii totale moderne fie poate

prelucra datele dintr-un fisier .DWG furnizat de catre echipa topo ce contine caracteristicile

tridimensionale ale terenului.

3.2.1. Editorul de puncte Terenul este modelat pornind de la puncte in coordonate x,y,z ce sunt stocate intr-un

fisier cu extensia .pt. Acest fisier de puncte e creat prin programul "point editor".

Acesta poate fi accesat fie din bara de instrumente penntru modelarea terenului sau din

meniul Rail>Ground>Point editor.

Selectand optiunea edit se pot stabili tipurile de entitati prezente in fisierul .DWG de la

care sa poata fiu extrase coordonatele x,y,z necesare. Acestea pot fi: punte, linii si polilinii,

entitati tip text (in care de exemplu textul contine coordonata z si este scrisi in desen la

coordonatele x,y) blocuri ce au definit atributul "elevatie" (ceva fi considerat coordonata z),

sau blocuri create anterior prin intermediul edotorului de puncte.

Asupra acestor puncte, odata selectate si definite, se pot aplica o serie de operatii de

filtrare (eliminarea sau adaugarea de puncte cu anumite caracteristici etc).

3.2.2. Modelarea terenului pornind de la fisierul de puncte. Pentru modelarea terenului se foloseste un utilitar ce poate fi apelat din meniu astfel:

Rail>Ground>Terrain models.

Acesta, ca si aproape toate celelalte utilitare, are pe langa elementele specifice si

comenzi de navigare in AutoCAD (comenzi de Zoom si Pan, Regen). De asemenea de aici

poate fi desenat modelul de teren odata ce acesta a fost creeat, poate fi interpolata linia

terenului in profilul in lung si in sectiune transversala.

Un nou model de teren poate fi creeat prin comanda new... .

De aici se poate selecta tipul de model al terenului ce este considerat potrivit. Acesta

trebuie ales in corelatie cu modul in care a fost facuta si ridicarea topografica a terenului. Cele

mai intalnite tipuri sunt teren in retea triangulara de puncte sau modelat prin proiectie.

Parametrii modelului de teren sunt fisierele de puncte si eventual de linii in care se gasesc

datele topografice necesare modelarii.

18

3.3. Traseul in plan

3.3.1. Modelarea traseului in plan

Modelarea traseului in plan se face apeland uilitarul Alignement editor: Rail>Site plan

design>Alignement editor.

De aici poate fi selectat mai intai tipul de proiect dorit, de cale ferata, de drumuri sau de

maglev.

De asemenea aici poate fi dat numele noului fisier de traseu (care trebuie sa fie format

din 4 caractere primele trei fiind cifre iar ultima fiind litera), pot fi stabilite reglementarile

(guideline) dupa care pot fi facute verificarile planului de situatie precum si viteza de circulatie

proiectata.

Dupa ce aceste aspecte au fost stabilite se poate trece la proiectarea traseului in plan.

Care se face cu programul Alignement editor.

Componentele programului Alignement editor sunt urmatoarele:

Fixed element - prin intermediul acestuia pot fi desenate elemente fixe (aliniamente sau arce de cerc) fie de o lungime stabilita fie ce trec prin puncte impuse (compulsory

points). La acestea poate fi stabilita separat viteza de proiectare si suprainaltarea (cant);

Coupling element permite introducerea unei curbe sau unui aliniament dupa cele deja construite realizandu-se cuplarea de acesta printr-o curba de racurdare;

Buffer element element tampon permite cuplarea intre doua aliniamente (sau curbe) prin intermediul unei curbe cu sau fara curbe de racordare;

Connect realizeaza conexiunea intre doua elemente fixe prin intermediul unei curbe de racordare;

Reconstruction permite reconstruirea unui traseu proiectat anterior (asta deoarece programul nu traseaza efectiv curbe progresive ci fragmente de arce de cerc prin

intermediul aceste optiuni programul va recunoaste curba progresiva din fragmentele

de cerc construite anterior);

Polyline permite citirea unei polilinii construite in AutoCAD ca traseu valid pentru a putea fi apoi editate pirn introduicerea de curbe progresive sau arce de cerc unde este

cazul. Programul reconoaste ca elemente fixe entitati simple deja desenate (linii cu

comanda LINE sau arce de cerc ARC, CIRCLE);

Change, Delete, Rotate, Mirror permit modificarea, stergerea, rotirea sau "oglindirea" enititatilor deja desenate;

Parallel permite construilrea unei entitati paralele cu o alta deja existenta la o distanta aleasa de utilizator;

Compound curve permite construirea unei curbe compuse formate din mai multe arce de cerc cu sau fara curbe de racordare intre ele;

Buffer fragment inserarea unui fragment tampon curba de racordare intre elemente fixe existente;

Curve fitting alegrea unei curbe ce se inscrie cel mai bine intr-un traseu definit prin puncte (este practic o retrasare a unei curbe proiectate in raport cu una existenta

definita prin puncte);

Design speed stabilirea vitezei de proiectare;

Stationing permite stabilirea kilometrajului.

19

Se poate stabili de asemenea un set de puncte obligate (compulsory points) fata de care

programul va raporta constant abaterile pentru a putea astfel realiza o inscriere cat mai buna

a traseului in raport cu puncte impuse (podete, poduri, etc).

Cu comanda check aici (dar si in alte utilitare de poriectare) se pot verifica elementele

proiectate in raport cu normative si reglementari alese de utilizator din baza de date existenta.

De retinut:

curbele trebuiesa aiba o raza negativa (vor fi notate cu semnul minus) daca cestea sunt la stanga in sensul de mers si cu o raza pozitiva daca aceasta e la dreapta;

Curbele de racordare ale programului sunt de mai multe tipuri: clotoida, parabola cubica, sinusoida, cosinusoida, parabola bipatrata etc.

3.3.2. Reprezentarea elementelor traseului in plan

Reprezentarea elementelor proiectate in plan se realizeaza utilizand o serie de comenzi

din meniul Rail>Site plan representation.

De aici se poate reprezenta traseul (draw alignement) inclusiv kilometraj (chainage)

elemente de proiectare(elements). Aceste elemente si modul lor de reprezentare pot fi selectate

din casuta de dialog specifica a programului. Pot fi astfel reprezentate lungimile elementelor

de traseu, unghiuri, viteza de proiectare, pozitiile punctelor principale etc.

Se pot de asemenea reprezenta pe plan schimbatorii de declivitate selectand Rail>Site

plan representation>Draw gradient indicators. Acest lucru nu este insa posibil decat dupa ce,

anterior, a fost proiectat profilul in lung al traseului studiat.

3.4. Profilul in lung

3.4.1. Realizarea profilului in lung

Proiectarea profilului in lung se face apeland Rail>Grading plan>Gradient editor.

Profilul in lung poate fi definit prin elemnetele sale caractersitice schimbatori de

declivitate si elemente de profil sau se poate realiza o proiectare interactiva (Interact.

design...).

Pentru a putea fi vizibila la proiectare si linia terenului aceasta va trebui in prealabi sa

fie interpolata folosind programul de modelare a terenului (apeland Rail>Ground>Terrain

models) si selectand programul de interpolare a terenului in profil in lung.

Se selecteaza apoi traseul pentru care se doreste interpolarea si programul va calcula

linia terenului pentru traseul ales.

Se pot da urmatoarele comenzi in mod interactiv:

Insert se insereaza un schimbator de declivitate, fie in continuarea celor deja alese fie intre acestea, profilul in lung modificandu-se corespunzator;

Change modifica profilul in lung. Trebuie selectate elementele ce se doreste a fi modificate. Acestea pot fi: pozitia schimbatorului de declivitate (reprezentata printr-un

cerc de culoare verde in profilul in lung) caracteristicile schimbatorului de declivitate

(pozitie kilometrica-stationing, cota-elevation, raza curbei de racordare in plan vertical,

lungimea acesteia, bisectoarea) sau caracteristicile elementelor de profil (declivitate sau

lungime). Poate fi astfel modificat si editat in modul dorit profilul in lung proiectat care

poate fi salvat oricand in momentul operarii dand comanda save (accesibila in coltul

din stanga sus al ferestrei, unde se gasesc alaturi de aceasta, comenzi specifice de

navigare in AutoCAD).

20

Delete permite stergerea oricarul schimbator de declivitate introdus. Evident e prezneta aici si comanda undo, de anulare a ultimei actiuni realizate (tot in partea de

sus a ferestrei, alaturi de save);

Exista de asemenea posibilitatea si aici sa fie impuse anumite puncte fixe (Compulsory

points...) ce vor fi reprezentate in profilul in lung astfel incat proiectantul sa tina cont de

acestea la realizarea profilului in lung.

3.4.2. Reprezentarea profilului in lung

Reprezentarea profilului in lung se realizeaza apeland Rail>Grading plan>Draw

grading plan.

3.5. Sectiuni transversale

3.5.1.Definirea liniei terenului

Pentru definirea liniei terenului trebuie urmati urmatorii pasi:

1. Definirea punctelor in care sa fie calculata linia terenului in profil transversal apeland Rail>Ground>Calculate profil points. De aici poate fi definit traseul in raport cu care

se realizeaza sectiunile, intervaul (pasul) la care acestea sa fie realizate, sectiuni suplimentare

(additional stations) in care se doreste definirea liniei terenului si limitele stanga dreapta ale

sectiunii transversale.

2. Definirea sectiunilor suplimentare (additional stations) se poate face manual notand pozitia kilometrica pentru care se doreste a se reprezenta sectiune transversala (sau

selectand aceasta pozitie de pe planul de situatie); de asemenea pot fi sepectate punctele

principale (major points) ale unui traseu dorit (acest lucru e util atunci cand ridicarea topo a

fost realizata in raport cu un astfel de traseu de exemplu axa unei linii cf si fata de aceasta s-

au ridicat, intr-un plan normal pe axa, celelalte puncte) sau aparatele de cale intalinite de-a

lungul unui astfel de traseu etc.

3. Interpolarea liniei terenului se face apeland Rail>Ground>Terrain models , selectand modelul de teren, si apoi alegand optiunea Cross section interpolation ce va genera

un fisier de tip Gnumetraseu folosit ulterior ca teren pentru sectiunile transversale.

3.5.2.Proiectarea sectiunilor transversale

Proiectarea sectiunii transversale se realizeaza apeland Rail>Cross sections>Cross

section editor .

Din acest editor pot fi definite urmatoarele elemente:

linia terenului Ground se selecteaza aici linia terenului definita anterior.

Drenajul Drainage vor fi desenate in profil transversal drenurile concepute cu Drainage editor .

Blocuri cu sectiuni tip CS objects permite inserarea in sectiune transversala a unor blocuri (in sensul termenului asa cum e el definit in AutoCAD) cu sectiuni tip: rigola,

sant monolit, zid de sprijin, limite de proprietate, orice alt element ce se doreste a fi

reprezentat in sectiune transversala.

Componente ale sectiunii transversale Strips de aici pot fi definite elementele si dimensiunile componentelor sectiunii transversale proiectate.

21

Delimitarea spatiuluui de lucru Viewports se delimiteaza spatiul de lucru astfel incat pe ecran sa poata fi vizibile simultan sectiunea transversala aleasa si traseul in

plan. Suplimentar, dupa ce aceste elemente au fost definite se poate in orice moment de

timp naviga de-a lungul traseului si vizualiza in orice punct dorit sectiunea transversala

folosind butonul Animation situat in partea din dreapta sus reprezentat printr-un

triunghi orientat catre dreapta.

Dupa ce a fost definita linia terenului pot fi introduse prin comanda strips elementele

sectiunii transversale.

Primul element ce trebuie stabilit este sectiunea caii Track ballast trebuie selecat

mai intai traseul pentru care se va face reprezentarea si apoi se merge la definirea in amanunt a

elementelor sectiunii:

Superstructure suprastructura caii tipul de sina si de traversa precum si alte elemente conexe.

Ballast prisma caii;

Subgrade slope panta platoformei caii;

Subgrade width latimea platformei caii;

SGL/SBC dimensiunile substratului caii si straturile sale componente.

Dupa definirea acestor elemente se pot apoi stabili celelalte elemente ale sectiunii:

Slope taluz;

Bench platforma, berma;

Ditch sant;

Hollow sant circular;

Retaining wall zid de sprijin;

Noise barrier bariera de protectie sonora;

Ground strip element de urmare a conturului terenului;

User strip element stabilit de utilizator. Prin intermediul tuturor acestora poate fi construita sectiunea transverala proiectata.

3.5.3.Reprezentarea sectiunilor transversale

Reprezentarea sectiunilor transversale se realizeaza apeland Rail>Cross sections>Draw

cross sections.

22

4. PREZENTAREA UNUI PROIECT NTOCMIT N CADRUL I.S.P.C.F. S.A.

OV

A CORIDORULUI IV PAN -EUROPEAN, PENTRU CIRCULA IA TRENURIL OR CU

4.1. N

n marea majori

intern

de estul acesteia.

de pe tot continentul european.

n perioada 1993

(A.G.T.C.);

a Pan - - 25 iunie 1997) a

diferite zone ale acesteia

Interesul manifestat pentru perpetu

feroviar pe Coridorul IV Pan -

necontestat, comparativ cu alte moduri de transport:

c dect la

23

gr

din punct de

-

- estul continentului.

eze maxime de 120 km/h,

a care Romnia a aderat.

parcul de material rulant din

e cu

Linia c.f. - IV Helsinki, care pe

- Curtici - Arad - Simeria - Alba Iulia -

- - - - -

Pe teritoriul Romniei, coridorul IV Helsinki are o lungime de 871 km.

Rut - SA, pe ea

derulndu-

e 160 km/h.

Celelalte tronsoane pe care nu se va circula cu Vmax. = 160 km/h se vor aduce la

24

Pe toate tronsoanele se vor executa luc

ile tehnologice, electrice, sanitare. De asemenea se vor executa o

i halte,

raficul intern transportul feroviar va deveni competitiv cu cel auto.

-

Pentru realizarea acestui deziderat s-

c.f. Coridorul IV

oferite.

reabilitare necesare pe linia C.F. pentru asi

constau n principal din:

.F. (nlocuirea aparatelor de cale, realizarea de peroane late

25

L

standardelor n v

S-

asupra traseului actual n plan, prin variante locale de traseu provenite din corectarea curbelor

S-

De asemenea, s-a modific

-

aliniament;

a eliminarea pungilor de balast; realizarea contrabanchetelor la rambleele nalte; urgerea apelor meteorice.

redimensionarea profilului longitudinal; redimensionarea profilului transversal; longitudinale.

L proiectate la suprastructura c.f.

alte l

26

montarea suprastructurii c.f. cu materiale de cale noi; aparatele de cale se nlocuiesc cu aparate de cale noi tip 60, pe traverse speciale de

-

t cu :

material

coridoarelor europene.

abatere.

nl

-se

160km/h

Vmax = 160km/h.

9,0m ntre axele c.f., cu tunel de acces pietonal.

ntr-

asigurndu-se cu linii de evitare aferente.

27

4.2. S C asa

4.2.1. C

1.

oara Co lariu cuprins intre km 299+399 (semnal

i km 393+150 face parte din linia c.f Brasov - Simeria,

dorului IV pan-european. Tronsonul are o lungime de 93.751 km,

i de asemenea are instalaii de bloc de linie automat (BLA).

Pe linia c.f. Sighioara - Co ionare, staii i

halte de micare i anume:

;

el;

;

ii;

Principalele noduri feroviare de pe linia Sighioara - Co lariu sunt:

a) Staia Cop n care conver ii de mers:

- direc

- direc

- direc

b) Sta ii de mers:

- direc ia Cop

- direc

- direc

Traseul trece prin 3 judee, respectiv Alba, Sibiu i Mures i urmeaza cursul rului

Tarnava Mare la poalele platoului Tarnavelor, traversnd multe alte cursuri de ap, motiv

pentru care au aparut numeroase incidente in infrastructura (slabirea rambleurilor, tasarea

terenului, alunecari de teren, etc.).

ional DN 14.

2. Obiectul proiectului

Ca urmare a aciunilor de dezvoltare - modernizare si de intreinere - reparaii

- peste

28

Scopul

pentru a determina respectarea standardelor recomandate de UIC pentru Coridoarele Europene

Acordurile AGC si

ii, a

iilo r in zona macazelor si a altor linii din staii conform schielor

staiilor din studiu de fezabilitate revizuit.

3. Topografia zonei

Din punct de vedere morfologic zona Sighioara - Co lariu se incadreaza in Podisul

Tarnavelor caracterizat prin coline ale

c.f. in

cu poduri si podee.

cauzele apari

4. Caracterizare hidro

Re

localit

in Mures.

pe in exclusivitate afluenii Tarnavei

Mici si Tarnavei sunt situa

Sighisoara si intr-un singur punct inainte de intrarea in sta

Deoarece energia de relief a regiunii are valoare medie, fenomenele de eroziune si

transport sunt semnificative numai in perioadele cu precipitaii abundente, prelungite.

i au fost atenuate parial de unele luc

Tarnavei Mari si Tarnavei.

a) Temperatura aerului o 11

o

32o

o +42,6

o

1.X. (Sighisoara), 1.XI. (Blaj - Coslariu)

ima zi cu inghe 1.V. (Sighisoara - Blaj), 21.IV. (Blaj - Coslariu)

b) Precipitaii

ilor anuale 600 - 700 mm.

- 30 zile

40 - 60 zile

29

5. Geologia, seismicitatea

Linia Sighisoara - Tarnavei

Mari si Tarnavei, numai intr- (tunele) sau se

inscrie la baza versanilor acestora.

Din punct de vedere al activitaii de construcii feroviare, formaiunile geologice ce

Formaiunile Cuaternare (zonele de terase) sunt reprezentate de depozite Holocen -

Pleistocene - respectiv pietrisuri si nisipuri.

Sub aceste depozite de terase si pe coline sunt semnalate depozitele Neogene - Plioeen

reprezentate de argile marnoase, nisipuri si tufuri.

Ac

P100/1-2006):

- hazardul seismic, care este descris de valoarea de varf a acceleraiei orizontale a

terenului ag referin

g = 0.16 g;

- perioada de control (col

amplasamentului.

Adancimi maxime de inghe Zonarea

teritoriu este de 80 - 90 cm.

6. Organizarea de santier

- construcii, instalaii si utilaje ale antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui,

in concordan - - iile de execuie

si calitate, de relaii cu beneficiarul, precum si cele privind controlul execuiei

- toate materialele, instalaiile, aparatele, dispozitive ii

execuiei, in conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, standardele si

normativele in vigoare.

7 ii

e drumurile existente

8

antreprenor

din surse proprii sau locale, incluse in organizarea de santier.

Transportul apei se va face in recipiente igienice.

9

-se prevederile STAS 9824/2-75 si STAS

9824/4-83.

30

10

executate cat si a materialelor de pe santier sunt in sarcina

ii

de depozitare a materialelor si utilajelor, precum si paza acestora prin organizarea de santier pe

care si-

11

reprezentantul investitorului (beneficiarului) - dirigintele de santier (consultantul).

12. Laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad n sarcina sa

conform Ordinului MT nr. 290/2002.

13 enia n santier

Constructorul are obliga

ilajelor, aceasta

ia

14. Serviciile sanitare

post de prim ajutor in caz de accidente

cele

Antreprenorul are obliga r: surse de

iile pentru meninerea igienei la locul de

respecte

normele sanitare, de protecie a muncii si P.S.I. i poluarea mediului.

4.2.2. D

1. Situa

Coslariu cuprins intre km 299+399 (semnal

ov - Simeria,

-european. Tronsonul are o lungime de 93,751 km, linie c.f.

i are instalaii de bloc de linie automat (BLA).

de

ionare (dintre care 3 sunt staii c.f. i 2 halte de mi care):

km 358+810;

- km 367+044;

ii km 374+718 - km 376+050;

ia Blaj km 377+067 - km 379+664;

- km 384 + 367;

31

-

- Podu Mures

Rezisten

- Podu Mures

-

Vitezele de circulaie actuale sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr. crt. Interval Vi teza

1 km 364+588 - km 377+067 80

2 km 377+067 - km 379+664 85

3 km 379+664- km 393+150 100

Poduri si podee

e si 6 poduri. Podeele au deschiderea

are pentru conducte, iar altele sunt

pode

ii

national DN 14B.

Treceri la nivel

ferate cu diferita categorii de drumuri: comunale, judeene si chiar cu DN 14B.

Situaia

Nr. crt. In Km. Tip drum

0 1 2 4

1. Mic sasa 359+025 DC

2. Mic sasa - Valea Lung 359+628 DC

3. Mic sasa - Valea Lung 360+905 DC

4. Micasasa - Valea Lung 363+856 DC133

5. Micasasa - Valea Lung 364+874 DN 14B

6. Valea Lung 366 +748 DC

7. Valea Lung - Cmpu Libertatii 368 + 677 DC

8. Valea Lung - Cmpu Libertatii 369 + 132 DC31

9. Valea Lung - Cmpu Libert ii 371 + 493 DC

32

10. Cmpu Libert ii 376 + 258 Drum ora

11. Blaj 378 + 018 Drum ora

12. Cr ciunel 383 + 038 DN14B

13. Cr ciunel 384 +156 DC20

14. Cr ciunel - Podu Mure 384 + 958 DC

15. Cr ciunel - Podu Mure 387 + 408 DC

16. Cr ciunel - Podu Mure 389 + 356 DC

17. Cr ciunel - Podu Mure 390 + 938 DC

Alte intersec

Aceste intersec

intervalelor si staiilor.

ei geometriei liniei in

planul de situaie, au fost semnalate probleme legate in special de confort: lungimi ale curbelor

area in curbe si cu viteza de circulaie; amplasarea

c a aparatelor de cale.

asa-

-uri de la capetele sta - format

dintr- neparalele,

dar cu o divergen

a) Necesitatea trecerii de la distana dintre liniile curente de pe interval la distana mai

mare dintre liniile directe din staii (cazul staiilor Valea Lunga, Blaj si Craciunel).

b) -urile au o amplitudine

mai mare.

a-

staiilor.

In profilul longitudinal au fo e: lungimi ale elementelor

de profil mai mici de 200 m; diferene de nivel ie,

generate de succesiunea refaciilor in timp, pe fiecare fir de circula declivitate

Terasamentul liniei c.f. cuprinde toat

- 3,1 m.

Pe sectoarele de traseu realizate la cote apropiate de cele ale terenului natural in general

-au acoperit cu

33

In profil transversal sunt eviden

imi insuficiente ale platf

lipsa straturilor de repartiie sau grosimi insuficiente ale acestora;

lipsa sanurilor de colectare a apelor pluviale;

lipsa contrabanchetelor;

transversale pentru dirijarea apelor in afara ei;

elemente componente ale suprastructurii trecerilor la nivel neadecvate noilor condiii de exploatare.

e.

in ramblee mici (sub 1,00 m) ori la fa a

si nu

and nefavorabil starea

terasamentelor.

Aceasta situa

proiectarea si execuia s- 1910;

irea terasamentelor nu s-

ii s-au realizat local, pe zone restranse;

la

2. Solu

diferit de cel proiectat, dar pentru claritatea in

(pode ii kilometrice, cel proiectat si cel existent.

Solu iile adoptate au condus la atingerea vitezei maxime proiectate de 160 km/h.

Excepie fac:

intevalul Cmpu Libert ii

intevalul Blaj Cr

staia Cr -a avut in vedere:

irea geom curbe si incadrarea elementelor de profil in prevederile normativelor in vigoare);

cresterea portan

34

-

(pe zonele unde a

ii c.f.:

- ie de:

ie a trenu

are, E = 50 mm;

accelera T = 0,65 m/s2;

linie. Cresterea vitezei maxime de circula

cresterea razei minime folosite la proiectarea traseului.

are de 135 mm.

In profil longitudinal s-

decat ile maxime existente, pentru ca rezisten

ie s-

In staii s- -a

- .

Pent -a inut seama de valorile modulului de

deforma existente

de 22,5 kN,

este de 50 MPa. Pentru liniile curente si liniile directe din staie, din calculul de dimensionare

peste geotextil.

Asigurarea proteciei impotriva inghe

inghe din zona platformei s-a de

protecie la inghe s-a stabilit in funcie de indicele de inghe probabilitatea

protecia

impotriva inghe din zona platformei

Men

insensibilitate la inghe s-a realizat prin interpunerea la baza substr

neesut, avand func

determinat de trecerea roilor materialului rulant. Pentru controlul nedistructiv al pozi

geotextilului s-

urente si a liniilor directe, s-au

proiectat

35

La liniile de abatere din sta

La baza substratului liniilor de abatere se va

prevede geotextil.

La liniile directe si curente din staii, la liniile de primire

- celelalte

linii din sta

ie

3.70 m, pentru 0 < h

-

cm.

In situa

n material coeziv categoria CIII1.

de cale

at.

Principalele probleme care apar in seciunile transversale de pe acest interval sunt

balast.

Pentru remedierea primei deficien

material granular (conform prevederilor caietului de sarcini).

Pentru remedierea celei de a doua deficiene s- ie de adancimea

pungii de balast, de poziia varfului ei in raport cu axul c.f., respectiv in funcie de niveleta

in cazul execuiei prin metoda conven

celalalt fir; in cazul execuiei cu trenul de lucru, in func

putea fi nevoie

a de cu

adancimea mare si care au varful in zona axului c.f. al liniei duble;

a de 1,30 m fa

Materialul excavat va fi inlocuit i drenante

san meteorice;

san

drenuri longitudinale, pentru colectarea apelor subterane.

36

urile de

In staii , dispozitivul de colectare si scurgere a apelor este constituit din drenuri

longitudinale, , iar in zona peroanelor de o parte si de alta a

acestora.

Drenurile au fost poziionate in funcie de poziia stalpilor liniei de contact, astfel incat

S-a evitat pe cat posibil subtraversarea diagonalelor cu drenuri.

Drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD si protejate cu geotextil cu rol de filtrare.

ial, pe

treimi din circumferin

Umplutura de deasupra tubului va fi din pietr - 30 mm. Peste geotextil se

va asterne pietris sort 31 70 mm.

Drenurile sunt ferite de colmatare prin amplasarea materialului geotextil drenant pe

ale

geotextilului.

La execuia drenului se va ine seama de prevederile caietului de sarcini si anume

execu

Pentru intreinerea drenurilor s- l O =1000

mm amplasate la distan ei dintre acestea, s-au

-a

prefabricate cu O = 1000 mm respectiv O = 600 mm din beton simplu clasa C30/37, cu

ie din beton monolit, clasa

ii superioare, se vor folosi elemente de racordare cu

grosimea de 10 cm.

In zona sta

cu cota capacului la nivelul superior al traversei. De asemenea, tubul superior al acestora a fost

in zona sta mai jos,

permiand astfel trecerea ciuruitoarei.

ini

In zona trecerilor la n

aliniament.

Pe o lungime de 5,00 m de o parte si de alta a axelor liniilor extreme si pe zona liniilor

prafa

func ie de lungimea por

in plan si profil longitudinal.

37

Pentru drumuri

4 cm beton asfaltic de uzura Ba16;

8 cm mixtura asfaltica tip AB2;

minim 20 cm balast. Pentru drumurile clasificate sistemul rutier al zonei amenajate va fi cor

cel al drumului.

-au realizat

drumului existent precum si a seciunii transversale a

acestuia. Sistemul rutier stabilit pentru aceste variante de traseu de drum va fi

cel de pe drumul existent si clasei tehnice a acestuia.

4.3. Interval Blaj - Cr ciunel (km 376+300 - km 378+890)

4.3.1. Plan

La inceputul intervalului liniile sunt departate una fata de cealalta, ajungand in dreptul

iesirii pe podul de la km 376+241.485 la distanta de 11.95m. Trecerea de la distanta de 11,95m

la 4.20m se realizeaza prin intermediul curbelor si contracurbelor cu raza R=2100m.

La curbele nr. 40.09 si 40.10 ale caror raze sunt de 2100m pe firul I si respectiv 2104,2

m pe firul II racordarea a fost facuta cu curbe de racordare de 130m pentru sporirea vitezei

maxime de circulatie la 160km/h. Acestea nu a .

Geometrizarea este facuta in asa fel incat dezaxarile sa fie cat mai mici, traseul sa

urmareasca situatia existenta pe cat este posibil.

4.3.2. Profil longitudinal

de

profil vecine nu a impus introducerea de curbe de racordare in plan vertical. Elementele

(h = supr area; LR = lungimea curbei progresive)

TIP

PCT

RAZA

[m]

h

[mm]

LR

[m]

COORDONATE

Y X

Ti 376+451.204 2100 h= 0 273627.223 56369.097

Te 376+617.945 0 h= 0 273461.621 56350.017

Ti 376+701.325 2100 h= 0 273379.233 56337.193

Te 376+934.948 0 h= 0 273146.869 56314.163

Ti 377+190.840 2100 h= 0 272891.215 56303.121

Te 377+245.818 0 h= 0 272836.325 56300.030

Ti 377+739.846 2500 h= 0 272343.485 56265.800

Te 378+129.139 0 h= 0 271954.599 56269.112

38

Elementele caracteristice al

area; LR = lungimea curbei progresive)

TIP

RAZA h LR COORDONATE

PCT [m] [mm] [m] Y X

Ti 376+513.518 2100 h= 0 273568.010 56352.787

Te 376+654.962 0 h= 0 273427.407 56337.636

Ti 376+711.256 2100 h= 0 273371.671 56329.724

Te 376+916.748 0 h= 0 273167.132 56310.835

Ti 377+192.686 2100 h= 0 272891.451 56298.928

Te 377+247.664 0 h= 0 272836.561 56295.837

Ti 377+741.637 2504.2 h= 0 272343.776 56261.610

Te 378+131.584 0 h= 0 271954.237 56264.927

4.3.3. Profil transversal

imea platformei proiectate este de 3,6 m in aliniamen

de

imea platformei de

Intre Km 376+917.545 si Km 378+076.879, pentru asigurarea latimii platformei de

pamant au fost proiectate completari ale terasamentului c.f. pe ambele parti. Decaparile pentru

realizarea treptelor superioare au fost prevazute pana la nivelul inferior al pungilor de balast si

albierilor evidentiate in studiile geotehnice.

Pe tronsoanele: km376+917.545-km377+097.496, km 377+277.437-km377+637.297,

sunt necesare completari ale terasamentului c.f. pe partea stanga. Pe partea dreapta latimea

platformei de pamant este suficienta.

Intre km377+677.248 - km378+036.948 terasamentul c.f. existent are latime

insuficienta la partea superioara, fiind necesare completari ale terasamentului c.f. pe ambele

parti. Inaltimea maxima a rambleului pe aceasta zona este de 4,50 m.

4.3.4. Colectarea si evacuarea apelor

san de beton de la km 376+445 la km 376+640 pe o lungime de 195m, cu evacuare la pod km.pr.376+400.346

san de beton de la km 376+840 la km 376+980 pe o lungime de 140m, cu evacuare la podet km.pr.376+984.72

san de beton de la km 376+990 la km 377+140 pe o lungime de 150m, cu evacuare la san ranforsat

san de beton de la km 377+280 la km 377+340 pe o lungime de 60m, cu evacuare la podet km.pr.377+336.10

39

Dren de la km 378+120 la km 378+760 pe o lungime de 640m, cu evacuare la bazin de evaporare

Decolmatare san existent de la km 376+640 la km 376+840 pe o lungime de 200m, cu evacuare la sant de beton

San beton de la km 377+140 la km 377+280 pe o lungime de 140m, cu evacuare la sant de beton

Bazin de evaporare de la km 378+735 la km 378+785 pe o lungime de 50m. Pentru colectarea si evacuarea apelor de pe

Rigola prefabricata din beton de la km376+450 la km376+620 pe o lungime de 170m, cu evacuare la podet km.pr.376+400.346

Dren de la km 378+100 la km 378+720 pe o lungime de 620m, cu evacuare la bazin de evaporare

Bazin de evaporare de la km 378+713 la km 378+763 pe o lungime de 50m.

4.3.5. Drumuri

Pe cuprinsul intervalul Blaj - nici o

trecere la nivel.

4.3.6. Alte construcii si instala ii afectate de lucrare:

Pe cuprinsul intervalului Blaj -

intersecii cu re i:

Intersectii conducte, cabluri etc.

Tipul intersectiei km ex. km pr. Proprietar

Conducta apa 380+427.00 377+068.00 C.T.T.A Alba Iulia

Conducta apa 380+435 377+076.00 C.T.T.A Alba Iulia

4.4. Tehnologia de execuie

4.4.1.

predarea amplasamentului,

trasarea pe teren a amprizei de lucru,

trasarea pe teren a cotelor de nivel si a liniei c.f. proiectate,

de lucru,

aprobarea inchiderii de linie cu scoaterea de sub tensiunea a firului de contact,

amenajarea platformelor de depozitare a materialului ce va con

stabilirea locurilor unde se va depozita sterilul rezultat din decapare,

pe baza datelor din sondaje se determina stratificaia terenului si gradul de poluare, in vederea stabilirii strategiei de decontaminare pentru fiecare tip de material in parte;

40

stabilirii modului de valorificare a lor;

Tehnologia de execuie depinde de metodele de lucru adoptate.

4.4.2. Execu ia cu mijloace convenionale

a) iilor in vigoare; se va

circula cu restric

b) ajutorul

se

, direct in cale;

c)

d) la

adancimea la care nu se mai manifesta procesul de contaminare; in funcie de distana pana la

folosirii

vagoane asezate

sau in autocamioane

imea lui pentru a nu mai fi

nevoie de sprijiniri suplimentare in alte faze de execuie; cantitatea de geotext

-se suprapunerile intre doua fronturi de lucru; de asemenea va

Sprijinirea pere iune H si

cu dulapi orizontali.

e)

f)

geogrila la cotele din proiect.

g)

h) peste substrat

folosind trenul de lucru

Principalele operaiuni din procesul tehnologic de execu

de lucru sunt:

aducerea, manevrarea si formarea trenului de lucru in sta

pentru asigurarea scurgerii apelor (din precipitai

sec

montarea firului de nivel pentru trenul de lucru;

ciuruirea pietrei sparte;

tate;

41

asternerea geotextilului;

asternerea geogrilei;

introducerea si repartizarea pietrei sparte ciuruite;

remontarea suprastructurii c.f.;

executarea burajului si ripatului liniei. ie care stabileste adancimea

ia acestuia si caracteristicile tehnice ale

geotextilului si geogrilei.

redeschide pentru circulaia trenurilor, cu viteza de 70 km/h.

Pentru execuia cu mijloace convenionale se vor dimensiona sprijinirile astfel nct sa

ii de siguran

Pentru execuia cu trenul de lucru nu sunt necesare masuri suplimentare.

42

4.5. Plan schematic al liniei c.f. Mic

43

44

45

46

47

48

49