Caiet MATAOANU

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVIŞTE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CAIET DEPRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Sorin MĂȚĂOANUAUTOMATICĂ IV

CUPRINS

1. Obiective şi activităţi specifice .

………………………………………………………………2

2. Etape în desfăşurarea practicii

pedagogice………………………………….............……….3

2.1 Familiarizarea studentului , şcoala şi activitatea

profesorului........................................3

2.2 Practica de

observaţie ................................................................................

.........................3

2.3 Activităţi didactice pregătite şi susţinute de

student........................................................4

3. Planificarea activităţilor de practică

pedagogică.....................................................................5

3.1 Orarul profesorului

mentor .........................................................................................

......5

3.2 Planificare

calentaristică ...............................................................................

.....................6

4. Documente portofoliu de evaluare ……………...………………...

…………………..…….11

4.1. Grafuri

parţiale ............................................................................................

.................... 11

4.1.1. Proiect de

lecţie ...............................................................................................

11

1

4.1.2. Test de

evaluare.......................................................................................

......... 15

4.1.3. Fişă de asistenţă …………………………………………………..

…………. 16

4.2 Operatii cu date dintr-o baza de date

…………………………………………...…….. 17

4.2.1. Proiect de

lecţie ...............................................................................................

17

4.2.2. Fişă de

asistenţă ......................................................................................

......... 21

4.3. Parcurgera grafurilor în lăţime

……………………………………………….………..22

4.3.1. Proiect de

lecţie ...............................................................................................

22

4.3.2. Fişă de asistenţă ............................................................................................... 25

2

1.OBIECTIVE ȘI ACTIVITĂTI SPECIFICE

OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE EFCTUATE LA DISCIPLINELE TEHNICE ŞI ECONOMICE SUNT:

-Cunoașterea organizării și funcţionării unei unităţi de invăţământ preuniversitar-Formarea unor atitudini și competenţe generale și specifice .Studenţii vor fi capabili: -Să proiecteze și să evalueze activităţi didactice;

- Să evalueze programe și manuale școlare;-Să intocmească documentele școlare solicitate profesorului.

Activitaţile prin care se realizează atingerea obiectivelor menţionate sunt:-analiza ,in baza unor criterii specificate ,a unui număr de 25 de lecţii;-proiectarea și susţinerea unui număr de 5 lecţii;-proiectarea și realizarea unor activităţi didactice complementare solicitate de profesorul mentor;-analiza și evaluarea critică a propriei prestaţii didactice;-completarea portofoliului de practică pedagogică.

Obligaţiile studenţilor:

1. participarea la toate activităţile desfașurate in perioada de practică pedagogică ,iar prezenţa de mai puţin de 80 % la activităţile din programul de practică atrage dupa sine neîncheierea situaţiei la practică pedagogică;2. efectuarea orelor de asistenţa la profesorul-mentor;3. predarea a 5 lecţii (4 lecţii de proba și una finală);4. întocmirea unei fișe de observa);4. întocmirea unei fișe de observţie pentru fiecare lecţie asistată;5. întocmirea unui proiect pentru fiecare dintre lecţiile de probă.Fiecare proiect va fi examinat de către profesorul-mentor înainte de susţinerea lecţiei.Studentul va fi obligat să respecte obligaţiile și corecţiile făcute de către professor;6. participarea activă la toate analizele lecţiilor predate și auto-analiza propriei lecţii.7. completarea portofoliului de practică pedagogică cu toate documentele solicitate,fișele de asistenţă,planificări calendaristice ,proiectele de lecţie pentru lecţiile de probă și pentru lecţia finală ,cel puţin un proiect pentru activitaţi educative (dirigenţie,cercuri,etc),alte material curriculare ,fișa psihopedagogică. Portofoliul de practică aparţine și va rămâne studentului,dar este evaluat de către profesorul universitar coordinator la sfârșitul perioadei de practică,el având pondere majoră in stabilirea notei finale.Portofoliul de practică va fi prezentat in cadrul colocviului de ă pedagogică.8. respectarea normelor de conduită solicitate de către profesorul mentor,respectiv de către conducerea școlii.

3

2.ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE

2.1.Familiarizarea studentului școala și activitatea profesorului Studenţii sunt conduși in școală de către coordonatorul de practică pedagogică.Aici sunt

prezentaţi profesorului mentor ,conducerii școlii și membrilor catedrei.De asemenea li se expun regulile de conduit solicitate lor în incinta școlii.Profesorul mentor prezintă studenţilor orarul său ,indică clasele la care predă,orarul curs/ședinţe de pregătire a elevilor pentru olimpiade și concursuri școlare ,lecţii în cadrul curriculum-ului la decizia școlii ,ședinţe la centrul de excelentă. Studenţii află care sunt manualele și culegerile de problem cu care lucreaza profesorul și elevii,iar în măsura posibilităţilor acestea le sunt puse la dispoziţie.Studiind programele și palnificările calendaristice studenţii află care sunt temele deja parcurse la fiecare clasă și lecţiile la care urmează să asiste.Studenţii se familiarizează cu activitatea școlii de aplicaţie ,cu documentele școlare :cataloage,regulamentul școlii,ghiduri metodologice etc.

2.2. Practica de observaţie Etapa de observaţie a practicii pedagogice are ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu tipurile

de lecţii și activităţi realizate de professor, colectivele de elevi cu care vor lucre.Studenţii vor efectua ore de asistenţă la profesorul mentor ,precum și ore de asistenţă la colegi.Analiza lecţiilor asistate se realizează în echipa de studenţi.Prima analiză a lecţiei o face cel care a ţinut lecţia ,menţionând aspectele positive și cele mai puţin reușite. Apoi urmează colegii,profesorul mentor și coordonatorul de practică pedagogică din cadrul facultăţii. Aspectele pe care le vor lua în considerare studenţii la analiza lecţiilor se bazează pe următoarele criterii:

Conţinutul știinţific (corectitudinea știinţifică,accesibilitatea,sistematizarea cunoștinţelor) Obiectivele operaţionale (corectitudinea fixării,claritatea formulării,măsura în care au fost

atinse) Metode de invăţământ (corectitudinea alegerii și utilizării metodelor) Evaluarea (corectitudinea realizării evaluării,măsura în care este corelată cu obiectivele de

evaluare și strategia didactică) Reglarea (corectitudinea realizării ,fixării cunoștinţelor ,eficienţa conduitelor de

remediere ,anticiparea dificultăţilor ,utilizarea conduitelor de îmbogăţire) Managementul clasei (incadrarea în timp,ritmul,stabilirea și menţionarea unei atmosfere de

studio care stimulează interesul elevilor,organizarea activităţilor,implicarea elevilor ,capacitatea de a menţine disciplina)

Pregătirea și folosirea materialului didactic Creativitate,flexibilitate Utilizarea tablei (vizibilitatea scrisului,organizarea informaţiilor scrise

Observaţiile efectuate la fiecare lecţie se vor consemna într-o Fișă (protocol) de asistenţă la lecţie.Acesta va conţine desfașurarea lecţiei observaţii ,sugestii,aprecierea lecţiei. După analiza lecţiei asistate se discută și alte strategii didactice care ar fi putut fi aplicate.Asistenţele la orele ţinute de colegi fac parte din programul practicii pedagogice. Ele trebuie sa fie urmate de discuţii colegiale și constructive. Accentul se pune pe aspectul formative al practicii

4

pedagogice ,veti fi îndrumaţi ,nu judecaţi;veţi fi încurajaţi să va autoevaluaţi în scopul sprijinirii creșterii competenţei voastre.

2.3.Activităţi didactice pregătite și susţinute de studentLecţiile ţinute de studenţi,in număr de 5 (sau mai multe ,acolo unde există posibilitatea) trebuie

să fie cât mai variate,realizate la diferite clase. Studentul-profesor trebuie să cunoască clasele la care va preda,precum și lecţia anterioară celei pe care o va preda.Pregătirea acestor lecţii este deosebit de importantă .Profesorul mentor sau coordonatorul de practică pedagogică poate oferii ,la cerea studentului,sugestii și explicaţii. Este obligatoriu ca studentul să realizeze un proiect de lecţie pentru fiecare lecţie pe care o va susţine. Este bine ca acesta să fie verificat de către mentor cu cel puţin o zi înainte de predare ,pentru realizarea eventualelor corecturi și pentru ca variant corectă să poată fi asimilată de ccătre student.În timpul lecţiei profesorul mentor sau coordonatorul de practică nu pot intervenii cu explicaţii sau cu observaţii studentului,decât in mod cu totul exceptional. De aceea studentul trebuie sa-și pregătească foarte bine lecţia și să nu se bazeze decăt pe el.Prin tradiţie ,ultima lecţie susţinută de către student este numită lecţia finală. Se consideră că la această lecţie studentul trebuie să arate “tot ce poate ca professor”. Adesea,această presiune psihologică face ca această lecţie să fie maipuţin reușitădecăt altele și din această cauză se acceptă ca studentul să pregătescă o noua lecţie finală.Evaluarea lecţiilor studentului se face după analiza acesteia. Întotdeauna studentul care a tinut lecţia este cel care face prima analiză a lecţiei. Apoi urmează colegii săi,profesorul,coordonatorul de practică.Evaluarea se bazează pe criteria prezentate anterior.Se urmărește mai ales progresul înregistreat de student în realizarea lecţiilor ,evoluţia competenţei sale didactice. În realizarea planului de lecţie ,studentul-profesor trebuie să parcurgă schema următoare care precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică,în vederea atingerii obiectivelor de referinţă.Pașii proiectării unei unităţi de învăţare :

Proiectarea demersukui didactic constă în anticiparea etapelor și acţiunilor concrete de realizare a predării. În contextual noului curriculum ,conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat ,care exprimă drepul profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime pentru a asigura elevilor un parcurs școlar eficient în condiţiile concrete ale clasei respective.

5

3. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

3.1

6

3.2 Planificare calendaristică

Unitatea şcolară………………… Profesor……………………Disciplina Informatică/Laborator Clasa a XI-a / Nr. ore pe săpt. 4

Planificare calendaristicăAnul şcolar 2011-2012

Programa aprobată cu O.M.nr. 5099/09.09.2009Filiera TeoreticăProfil Real Specializarea Matematică-Informatică, intensiv Informatică

Unitatea de învăţareCompetenţe

specificeConținuturi

Nr. de ore alocate

Săptămâna Observaţii

TEHNICI DE PROGRAMARE-

Backtracking

1.22.12.22.33.1

Implementarea metodei, aplicaţii practice: problema celor n dame, problema colorării hărţilor.

Aplicaţii ale metodei în combinatorică. Aplicaţii practice în probleme care necesită

determinarea tuturor soluţiilor posibile Aplicaţii ale metodei în rezolvarea unor probleme din

viaţa reală Evaluare sumativă

16 S1- S4

TEHNICI DE PROGRAMARE –

Metoda Greedy

1.22.12.22.33.1

Aplicaţii în probleme pentru care metoda Greedy conduce la soluţia optimă: suma maximă, problema planificării spectacolelor, problema rucsacului (cazul continuu).

Aplicaţii - greedy euristic: plata unei sume cu număr minim de bancnote, săritura calului, problema comis-voiajorului.

Rezolvarea unor probleme cu caracter practic folosind metoda cea mai eficientă.

Evaluare sumativă

12S5-S7

TEHNICI DE 1.2 Aplicaţii: 8 S8-S9

7



Nr. de ore alocate


PROGRAMARE – Metoda programării

dinamice

2.12.22.33.1

o problema sumei în triunghi; o subşir crescător de lungime maximă;o subşir comun maximal;o problema rucsacului (cazul discret);

Implementarea metodei pentru probleme practice care necesită soluţie optimă şi algoritmi eficienţi.

Evaluare sumativă

EFICIENŢA ALGORITMILOR

1.21.72.12.22.33.13.2

Compararea metodelor de rezolvare a unei probleme din punct de vedere a eficienţei.

Rezolvarea unor probleme cu caracter practic folosind metoda cea mai eficientă.

Evaluare sumativă

4 S10

Noţiuni teoretice - GRAFURI

NEORIENTATE

1.11.21.31.5

Reprezentarea în memorie a grafurilor neorientate (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă, lista muchiilor, matricea costurilor).

Aplicaţii practice prin care se verifică unele proprietăţi ale grafurilor neorientate:

o graf regulat;o noduri de grad maxim/ minim;o noduri izolate;o graf complet / regulat;o lanţ

Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. Evaluare sumativă

8 S11-S12

Noţiuni teoretice - GRAFURI

ORIENTATE

1.11.21.3

Reprezentarea în memorie a grafurilor orientate (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă, lista arcelor).

Aplicaţii practice prin care se verifică unele proprietăţi

12 S13-S15

8



Nr. de ore alocate


ale grafurilor orientate. Gradele unui vârf. Graf turneu – aplicaţii Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. Evaluare sumativă

ALGORITMI DE PRELUCRARE A

GRAFURILOR

1.11.21.41.71.83.1

Parcurgerea grafurilor în lăţime şi în adâncime – aplicaţii practice .

Determinarea componentelor conexe ale unui graf neorientat – aplicaţii.

Determinarea componentelor tare conexe ale unui graf orientat – aplicaţii.

Determinarea matricei lanţurilor/drumurilor – aplicaţii practice.

Evaluare sumativă Determinarea drumurilor de cost minim într-un graf

(algoritmul lui Dijkstra, algoritmul Roy-Floyd). Arbori parţiali de cost minim (algoritmul lui Kruskal

sau algoritmul lui Prim). Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. Evaluare sumativă

20 S16-S20

STRUCTURI DE DATE

ARBORESCENTE

1.11.21.61.73.1

Arbori cu rădăcină (reprezentare cu referinţe ascendente/descendente, proprietăţi)

Aplicaţii ale arborilor cu rădăcină Arbori binari (proprietăţi, operaţii specifice) Aplicaţii ale arborilor binari Evaluare sumativă

20 S21-S25

TIPURI SPECIALE DE ARBORI BINARI

1.11.21.61.71.8

Arbore binar complet –aplicaţii practice; Arbore binar de căutare – aplicaţii practice; Heap-uri – aplicaţii practice. Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. Evaluare sumativă

20 S26-S30

9



Nr. de ore alocate


3.1ELEMENTE DE PROGRAMARE ORIENTATĂ PE

OBIECTE (I)

1.23.13.2

Principiile programării orientate pe obiecte. Clase şi obiecte (utilizare, operaţii specifice). Moştenire şi polimorfism. Evaluare sumativă

12 S31-S33

ELEMENTE DE PROGRAMARE ORIENTATĂ PE

OBIECTE (II)

1.21.71.83.13.2

Rezolvarea unor probleme din viaţa reală. Realizarea şi prezentarea unei aplicaţii cu caracter

interdisciplinar Evaluare sumativă

12 S34-S36

Competenţele specifice se referă la cele prevăzute în programă după cum urmează:

1. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi aplicarea algoritmilor fundamentali de prelucrare a acestora

1.1. Transpunerea unei probleme din limbaj natural în limbaj de grafuri, folosind corect terminologia specifică

1.2. Analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare şi alegerea modalităţilor adecvate de structurare a datelor care intervin

într-o problemă

1.3. Descrierea unor algoritmi simpli de verificare a unor proprietăţi specifice grafurilor

1.4. Descrierea algoritmilor fundamentali de prelucrare a grafurilor şi implementarea acestora într-un limbaj de programare

1.5. Descrierea operaţiilor specifice listelor simplu înlănţuite şi elaborarea unor subprograme care să implementeze aceste operaţii

1.6. Descrierea operaţiilor specifice structurilor arborescente şi elaborarea unor subprograme care să implementeze aceste operaţii

1.7. Analizarea în mod comparativ a avantajelor utilizării diferitelor metode de structurare a datelor necesare pentru rezolvarea unei probleme

1.8. Aplicarea în mod creativ a algoritmilor fundamentali în rezolvarea unor problem concrete

2. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor

10

2.1 Analiza problemei în scopul identificării metodei de programare adecvate pentru rezolvarea problemei

2.2 Aplicarea creativă a metodelor de programare pentru rezolvarea unor problem intradisciplinare sau interdisciplinare, sau a unor probleme cu

aplicabilitate practică

2.3 Analiza comparativă a eficienţei diferitelor metode de rezolvare a aceleiaşi probleme şi alegerea unui algoritm eficient de rezolvare a unei

probleme

3. Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare

3.1 Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării

3.2 Utilizarea tehnicilor moderne în implementarea aplicaţiilor.

11

4. Documentele portofoliului de evaluare

4.1 Grafuri parţiale 4.1.1 Proiect didactic

Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 16 mai 2012 Profesor: Tăbârcă Angelica Clasa: 11Disciplina: InformaticaLocul de desfăşurare: Laboratorul de informaticăUnitatea de învăţare: Grafuri derivate dintr-un grafTema: Grafuri parţiale.Tipul lecţiei: predare

Competente specifice:CS1: Descrierea unor algoritmi simpli de verificare a unor proprietăţi specifice grafurilor

Obiective de referinţă:OR1: sa obtina un graf partial dintr-un graf OR2: sa verifice daca un graf este graf partial al grafului respectiv

Obiective operaţionale:

OP1- sa inteleaga notiunea de graf partial al unui graf; OP2 – sa stie dintr-o matrice de adiacenta sa reprezinte in plan graful;

OP3 - sa reprezinte un graf partial;OP4 – sa determine numarul de grafuri partiale al unui graf cu m muchii ;

OP5 - sa stie sa verifice daca un graf Gp este un graf partial al unui graf G;OP6- sa stie sa obtina dintr-un graf un graf partial;

OP7 - sa stie sa scrie algoritmi pentru prelucrarea grafurilor partiale;OP8- sa stie sa implementeze algoritmii in c++.

Strategii didactice :Metode si procedee : conversatia, explicatia , problematizarea, activitate frontala , invatarea prin descoperireMijloace : manualul clasa XI- ed Didactica si Pedagogica(Autor Mariana Milosescu), fise de lucru, calculatorul, tabla interactiva, prezentarea .

12

Desfasurarea lectiei

Etapele lectiei

Obiective

Activitatea desfasurata de Strategii Didactice

TimpProfesor Elevi

Moment organizatoric

Verifica prezenta elevilor, pregatirea clasei pentru lectieSe pregatesc cu cele

necesare pentru lectie. Conversatia1 min

Captarea atentiei si trezirea

interesului pentru noua

lectie

Prezinta titlul lectiei .Comunica obiectivele lectiei :

- obtinerea un graf partial dintr-un graf- sa verificam daca un graf, dat prin matricea de adiacenta

este graf partial al grafului initial

Sunt atenţi la precizările profesorului şi îşi notează în caiete

Activitate frontala

Conversatia

2 min

Recapitulare Recapituleaza cu elevii:- notiunea de graf ;- clasificarea grafurilor;- reprezentarea grafurilor in memorie.

Raspund la intrebarile recapitulative ale profesorului.

ConversatiaAct.

Frontala

5 min

Conducerea invatarii

OP1

OP2

OP4

Defineste graful partial si face observatia ca un graf partial poate fi chiar graful insusi.Reprezinta in plan 2 grafuri: unul neorientat si unul orientat.Exemplifica modul de obtinere a unui graf partial pe un graf neorientat si un graf orientat .Solicita elevilor sa scrie pentru cele 2 grafuri elementele multimilor X si U.Enunta teorema care defineste numarul de grafuri partiale ale unui graf cu m muchii(arce).Realizeaza o demonstratie succinta a teoremei anterioare. Utilizeaza reprezentarea grafica pentru ai face pe elevi sa inteleaga

cum se ajunge la formula C + C + Cm

Sunt atenti la precizarile profesorului si isi noteaza in caiete.

Noteaza in caiete enuntul teoremei de pe tabla aplicare in exercitii.

Reprezinta pe caiete grafurile partiale si determina numarul lor.

Act. Frontala

ConversatiaProblematiz

areaAlgoritmiza

reaExercitiul

25 min

13

OP3

OP5

OP2

OP7OP8

Exemplifica elevilor modul de obtinere al celor 23 grafuri partiale din graful cu matricea de adiacenta:

0 1 1a= 1 0 1 1 1 0Prezinta algoritmii pentru prelucrarea grafurilor partiale.Pentru inceput Verifica daca un graf G2 este graf partial al unui graf G1.

Propune la problema 1 doua matrice de adiacenta .Solicita ca elevii sa reprezinte in plan, graful corespunzator fiecarei matrice. Face o paralele intre cele doua matrice pentru a observa daca se poate ca din matricele de adiacenta ale celor doua grafuri sa se constate , daca unul este graf partial al celuilalt. Prin observarea celor doua matrice se constata ca cele doua matrice : a1 a lui G1 si a2 a lui G2 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- n1 =n2 nr de linii(coloane) al lui a1 trebuie sa fie egal cu nr de linii(coloane) al lui a2

- toate valorile de 1 care sunt in a2 trebuie sa se gaseasca pe aceleasi pozitii si in numar >= in a1

Dupa extragerea acestor concluzii cu ajutorul elevilor , incearca cu ajutorul lor sa scrie o functie numita partial()care sa verifice aceste doua conditii.Datele de intrare: - n1 si n2 se citesc din fisier. - matricele de adiacenta a1 si a2 se citesc din fisier.Functia partial() va returna valoarea 0 daca:

- n1 diferit de n2- sau daca (a2[i][j]=1 si a1[i][j]=0)

Va vizualiza pe tabla interactiva tot programul si-l va rula pentru a analiza datele de iesire.

Realizeaza pe caiete reprezentarea fiecarui graf .

Fac observatii asupra elementelor celor doua matrice.

Scriu pe caiete functia partial() si restul programului.

14

Aprofundarea

cunostiintelor

OP6

OP7OP8

Prezinta Cum se obtine un graf partial dintr-un graf G prin eliminarea unor muchii ce au ca noduri valori ce indeplinesc o conditie.Se citeste enuntul problemei 2.Se ia spre exemplificare nodul x=5 si se vor elimina muchiile [2,5], [4,5].Se construieste matricea de adiacenta a grafului partial obtinut.Discuta cu elevii algoritmul problemei si se determina subprogramele necesare rezolvarii problemei:

- functia citeste() va citi din fisier val lui x, a lui n- nr de linii si valorile matricei de adiacenta.

- functia grad() va determina gradul unui nod.- functia graf_partial() va fi functia care construieste graful

partial prin atribuirea valorii 0 in matricea de adiacenta pentru a[i][x] si pentru a[x][i] unde i este nodul cu grad par , iar x este nodul a carui valoare este citita din fisier.

- functia scrie() va afisa graful partial obtinut prin afisarea extremitatilor fiecarei muchii din graf.

Intreaba elevii cum se obtine gradul unui nod t si discuta implementarea in c++.Numeste un elev sa scrie pe tabla interactiva functia graf_partial() in c++.Vizualizeaza pe tabla intregul program si-l ruleaza un elev.Analizeaza corectitudinea datelor de iesire

Participa activ la rezolvarea problemei 2 si ofera detalii despre determinarea gradului unui nod..

Activitate frontala

ConversatiaExercitiulStudiul de

cazInvatarea

prin descoperire

dirijata

10 min

Evaluarea performantei

OP2OP7 OP8

Face aprecieri, recomandari, noteaza elevii care s-au remarcat la lectie, in special cei care au iesit la tabla .

Conversatia1 min

Tema Recomanda ca tema pentru acasa subiectul 3 din fisa si discuta cerintele problemei.

Elevii incercuiesc subiectul .

Conversatia 1 min

15

4.1.2 Test de evaluare

1) Fie urmatoarele matrice de adiacenta :

0 1 0 0 0 1 0 0a1= 1 0 1 1 si a2= 1 0 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 Reprezentati in plan graful corespunzator fiecarei matrice de adiacenta.

2) Scrieti programul care citeste din fisier :- pe prima linie numarul de noduri si eticheta unui nod x ; - de pe urmatoarele randuri matricea de adiacenta a unui graf neorientat.si genereaza un graf partial prin eliminarea muchiilor care au la extremitati un nod cu

gradul par si nodul x.Informatiile despre graful partial obtinut se vor afisa pe monitor sub forma de perechi de

valori ce reprezinta extremitatile muchiilor. Pentru exemplificare se considera graful:

3) Care este numărul minim de muchii ce pot fi eliminate din graful alăturat astfel încât în graful parţial rezultat să existe exact un vârf de grad 0?

12

3

4

5

16

4.1.3 Fişă de asistenţă FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. ____

Date generale:

Data ţinerii lecţiei: Clasa: Profesor asistat:Total elevi în clasă: Prezenţi: Absenţi:Subiectul şi tipul lecţiei:

Obiectivele lecţiei: .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Obiectiveleinterasistenţei

ItemiNota

acordată

PROIECTAREA

1. Respectarea programei2. Claritatea obiectivelor operaţionale3. Claritatea obiectivelor formativ-educative4. Raportul obiective operaţionale - obiective formativ educative 5. Corelarea strategiilor didactice cu specificul particularităţilor de vârstă ale elevilor6. Oportunitatea resurselor bibliografice

MANAGEMENTUL LECŢIEI/CLASEI

1. Asigurarea climatului propice desfăşurării activităţii2. Activitatea organizatorică3. Gestionarea corectă a timpului4. Valorificarea oportună a mijloacelor de învăţământ5. Munca diferenţiată cu elevii6. Gradul de activizare a elevilor7. Diversitatea formelor de organizare a activităţii

CONŢINUTŞl STRATEGII

1. Relaţia conţinut-obiective operaţionale2. Logica prezentării cunoştinţelor3. Gradul sistematizării cunoştinţelor4. Rigoarea ştiinţifică a conţinutului5. Utilizarea unui limbaj adecvat6. Abordare creativă/stimularea creativităţii la elevi7. Interdisciplinaritatea predării8 Raportul solicilare-relaxare9. Caracterul practic-aplicativ al cunoştinţelor ; 10. Valorificarea strategiilor activ-participative 11. Feed-back – ul

EVALUAREA1. Strategii de evaluare 2. Principialitatea notării3. Valorificarea funcţiei notei

RELAŢIONĂRI1. Adecva rea stilului didactic la particularităţile clasei 2. Interacţiuni profesor-elev. elev-elev, elev-profesor

AUTOEVALUAREA

1. Obiective fixate2. Raportul dintre conţinut şi realizarea lecţiei3. Eficienţa lecţiei4. Menţiuni autocritice

NOTA FINALĂ

17

4.2 Operatii cu datele dintr-o baza de date

4.2.1 Proiect didactic

Unitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 28 martie 2012 Profesor: Tăbârcă Angelica Clasa: 12Disciplina: InformaticaLocul de desfăşurare: Laboratorul de informaticăUnitatea de învăţare: Folosirea aplicatiilor software pentru rezolvarea unor probleme specificeTema: Operatii cu datele dintr-o baza de date Tipul lecţiei: predare-învăţare

COMPETENŢE GENERALE:

C3.Utilizarea tehnicii de calcul în scopul modelării şi al analizei prognostice a evenimentelor din cadrul unor procese specifice domeniului

COMPETENŢE SPECIFICE:- CS1: Recunoaşterea şi operarea cu instrumente specifice mediului de gestiune a bazelor de

date- CS2: Enumerarea operatiile puse la dispozitie de Visual FoxPro pentru

administrarea bazei de date. - CS3: utilizarea comenzilor de creare a bazei de date, adaugare la baza de date a

tabelelor libere cat si a tabelelor noi, etc.- CS4: Realizarea unor aplicaţii practice specifice domeniului propriu de activitate

NIVELUL INIŢIAL AL CLASEI:- elevii si-au format şi dezvoltat deprinderile de utilizare a unui SGBD

OBIECTIVE AFECTIVE: sa manifeste atitudine de implicare activa in desfasurarea lectiei sa aprecieze utilitatea cunoasterii comenzilor despre operatii cu datele dintr-o

baza de dateSTRATEGII DIDACTICE:

-Principii didactice: -principiul asigurării progresului gradat al performanţei -principiul conexiunii inverse -principiul participării şi învăţării active

-Metode de învăţare: - metode de comunicare orala : conversatia(Cv), expunerea sitematica a

cunostintelor (E), explicaţia(Exp)- metode de actiune: observarea(Obs), exercitiul (Ex), descoperirea (D)

problematizarea (Pr) -Procedee de instruire:

-conversaţia de consolidare -problematizarea prin crearea de situaţii problemă -exerciţiul de consolidare

18

-Forme de organizare: -frontală -pe grupe (2 elevi)

-Resurse materiale: -calculator -soft educational -aplicatie din manual

-Material bibliografic: -pentru elevi:

- Informatica- Tehnologii asistate de calculator – manual clasa a XIa, Mariana Milosescu- Foxpro – teste si aplicatii – Ed. Arves

-pentru profesor: -Metodica predării Informaticii şi Tehnologia Informaţiei: Carmen Petic, Ştefania Crăcinescu, Daniela Popa - Informatica- Tehnologii asistate de calculator – manual clasa a XIa, Mariana Milosescu- Initiere in Web Design: Claudia Stefan, Razvan Dragoi, editura ARVES-Elemente de metodica predarii informaticii in scoala,C.Petre, C.Boboila, editura Dova ,1997- Manual FoxPro – M.Pantiru- Ghid FoxPro – M.Dima, G. Dima- Foxpro – teste si aplicatii – Ed. Arves- Didactica predarii informaticii – C.Masalagiu, I.Asiminoaiei

-Metode de evaluare: - evaluare continuă pe parcursul lecţiei(fişa de lucru şi calculatorul) - chestionare orala (in etapa de fixare a cunostintelor)- observare sistematica a elevilor

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

I.PREGATIREA LECTIEI- întocmirea proiectului didactic - pregătirea softului educational - pregătirea fiselor de lucru

II. STRUCTURA LECTIEI PE SECVENTE DE INSTRUIRE

CD Min Activitatea desfasurata de profesor Activitatea elevilorMI

2’ 1.MOMENT ORGANIZATORIC- verificarea frecventei elevilor si a tinutei acestora- verificarea starii de functionare a calculatoarelor si a existentei resurselor materiale

- elevii raporteaza absentele si motivele absentarii lor- semnaleaza eventualele defectiuni tehnice

CS1 2’ 2. CAPTAREA ATENTIEI ELEVILOR Elevii se pregatesc pentru lectie:

19


Profesorul anunta subiectul si competentele derivate ce sunt urmarite.Unitatea de invatare: Folosirea aplicatiilor software pentru rezolvarea unor probleme specificeSubiectul lectiei: Operatii cu datele dintr-o baza de date

deschid calculatoarele, intra in mediul FoxPro.

Elevii noteaza in caiete subiectul lectiei

Cv

CS1

CS1

CS2

CS3

30’ 3. PREDAREA- INVATAREA LECTIEI NOIProfesorul prezinta cele doua metode din Visual pentru crearea unei baze de date. Aceste metode creaza doua tipuri de baze de date:teporare si permanente.(anexa)

Profesorul prezinta operatiile puse la dispozitie de Visual FoxPro pentru administrarea bazei de date.

Profesorul enumera operatile:• Crearea unui fisier nou baza de date ;• Adaugarea pe rand la baza de date a

tabelelor libere create anterior :• Construirea unor tabele direct in baza

de date• Stabilirea legaturilor intre tabele• Stabilirea proprietatilor bazei de date

Profesorul prezinta metodele de:- Crearea bazei de date- Adaugarea la baza de date a

tabelelor libere- Adaugarea la baza de date a

tabelelor noi- Obtinerea informatiilor despre baza

de date deschisa- Alte operatii cu baza de date (anexa)

Elevii noteaza in caiete schema prezentata si asculta cu atentie observatiile facute de profesor cu privire la tabele si baza de adte.

Elevii urmaresc explicatiile profesorului si noteaza in caiete ideele principale

Elevii isi noteaza in caiete

Elevii isi noteaza in caiete comenzile si observa pe calculator benzile din interfata prezentarii, noteaza semnificatiile acestora.Descopera semnificatiile butoanelor din caseta de instrumente.

Exp

Obs

D

CvD

CS1CS4CS2

12’ 4. FIXAREA CUNOSTINTELOR - profesorul propune spre analiza elevilor studiu de caz de la pag 118, manualRealizarea bazei de date a unei companii care ofera servicii de consultanta

Elevii citesc problema si schiteza in caiete structurile tabelelor ce compun baza de dateSe formeaza 6 echipe pentru crearea celor 6 tabele ce compun baza de date. (Conform schemei din anexa)

Cv

20


Profesorul precizeaza ca acest studiu se va realiza pe parcursul a 2 ore Elevii numiti raspund la intrebarile

profesorului, urmarind pe monitor elementele de interfata.

Ex

2’ 5. NOTAREA ELEVILOR, TEMA PENTRU ACASA-profesorul noteaza elevii dupa participarea la lectie si propune ca tema pentru acasa continuarea aplicatiei propuse

Elevii salveaza tabelele, baza de date pe disckete si inchid programul FoxPro.Elevii noteaza in caiete tema

Cv

21

4.2.2 Fişă de asistenţă FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. ____

Date generale:




ItemiNota

acordată

PROIECTAREA








AUTOEVALUAREA


NOTA FINALĂ

22

4.3 Parcurgerea grafurilor în lăţime

4.3.1 Proiect didacticUnitatea şcolară: Liceul "Ion Heliade Rădulescu" Târgovişte Data: 25 aprilei 2012 Profesor: Tăbârcă Angelica Clasa: 11Disciplina: InformaticaLocul de desfăşurare: Laboratorul de informaticăUnitatea de învăţare: GrafuriTema: Parcurgera grafurilor in latimeTipul lecţiei: predareCompetenţe generale:

- identificarea datelor care intervin într-o problemă şi aplicarea algoritmilor fundamentali de

prelucrare a acestora;

- implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare.

Competenţe specifice:

C1: analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare şi alegerea modalităţilor

adecvate de structurare a datelor care intervin într-o problemă;

C2: descrierea unor algoritmi simpli de verificare a unor proprietăţi specifice grafurilor.

Strategii didactice:

Principiile didactice:

- principiul participării şi învăţării active

- principiul asigurării progresului gradat al performanţei

- principiul conexiunii inverse

Metode de învăţământ:

- metode de comunicare orală: conversaţia, explicaţia;

- metode de acţiune: exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţare prin descoperire.

Procedee de instruire:

- instruirea asistată de calculator;

- explicaţia în etapa de comunicare;

- învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii;

- conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor.

Forme de organizare: - frontală şi pe grupe (3-4 elevi)

Forme de dirijare: dirijată de profesor sau independentă

Resurse materiale: - manualul de informatică, culegere de probleme „Informatica pentru

liceu şi bacalaureat”, editura Donaris, calculator, tabla, softul educaţional AEL.

Metode de evaluare:

- chestionare orală

- verificare prin lucru individual (calculatorul)

23

Structura lecţiei pe secvenţe de instruire:

Momentele lecţiei

Comp. specif.

Activitate desfăşurată de Strategii didactice

EvaluareProfesor Elev

1. Organizare şi pregătirea clasei (1min)

verificarea frecvenţei elevilor; verificarea stării reţelei de calculatoare

raportează absenţii şi motivele absentării raportează eventualele defecţiuni tehnice Conversaţia

2. Captarea atenţiei

elevilor (1min)

anunţarea subiectului temei respective; anunţarea obiectivelor urmărite; anunţarea modului de desfăşurare a activităţii.

elevii ascultă profesorul Conversaţia

3. Verificarea cunoştinţelor

anterioare (5min)

Profesorul realizează reactualizarea cunoştinţelor printr-un set de întrebări :

Ce este un graf neorientat?

Care sunt principalele modalităţi de reprezentare a unui graf neorientat?

Cum se defineşte matricea de adiacenţă a unui graf?

Ce este gradul unui vârf?

Elevii răspund la întrebări:

- Un graf neorientat este o pereche ordonată de mulţimi (X,U) unde x este o mulţime finită şi nevidă de elemente numite vârfuri sau noduri iar U este o mulţime de perechi neordonate de câte 2 elemente din X numite muchii sau arce.- Principalele modalităţi de reprezentare ale unui graf sunt: - matricea de adiacenţă - listele vecinilor - vectorul de muchii - Matricea de adiacenţă a unui graf neorientat G cu n vârfuri este o matrice pătratică de ordin n în care un element a[i,j]are următoarea semnificaţie:a[i,j]= 1 dacă există muchie între vf. i şi vf. j 0 în caz contrar. - Gradul unui vârf reprezintă numărul de muchii ce trec prin vârful respectiv.

Conversaţia Orală

- solicită elevilor să se acceseze conturile AEL şi să se conecteze la lecţia virtuală pe care acesta o va lansa.

- accesează conturile AEL şi intră în clasa virtuală.

24

Momentele lecţiei

Comp. specif.

Activitate desfăşurată de Strategii didactice

EvaluareProfesor Elev

4. Consolidarea cunoştinţelor

(40min)

C1

C2

- lansează lecţia „Parcurgerea grafurilor în lăţime”;- solicită elevilor să acceseze butonul Teorie;

- cere elevilor să studieze individual descrierea algoritmului de parcurgere în lăţime a unui graf, dată la butonul „D”;- iniţiază discuţii pe baza descrierii algoritmului (coada c şi vectorul viz); - solicită fiecărui elev să execute pas cu pas, în mod interactiv, algoritmul descris în pseudocod pentru graful dat în cadrul componentei de lecţie curente; - îndrumă elevii în realizarea unui program care să afişeze vârfurile grafului în ordinea dată de algoritmul BF;

- solicită elevilor să-şi noteze în caiete programul complet;- lansează a doua componentă a lecţiei AEL care conţine un exerciţiu interactiv de fixare a cunoştinţelor;- lansează a treia componentă a lecţiei AEL care conţine un exerciţiu interactiv de evaluare a cunoştinţelor dobândite în cadrul lecţiei.

- vizualizează conţinutul primei componente a lecţiei;- unul dintre elevi va preciza ce înseamnă parcurgerea unui graf şi toţi elevii îşi vor nota în caiete definiţia respectivă;- accesează butonul „D” şi îndeplinesc sarcina trasată de către profesor;

- participă la discuţii şi îşi notează în caiete descrierea algoritmului;- execută pas cu pas, în mod interactiv, algoritmul şi solicită lămuriri atunci când este cazul, grupului din care face parte sau profesorului;- elevii realizează cerinţele impuse de profesor prin colaborare cu colegii din grup, utilizând softul AEL şi sub îndrumarea profesorului;- notează în caiete programul complet;

- desenează graful propus de profesor, în cadrul virtual al lecţiei şi apoi îndeplinesc cerinţele exerciţiului;- rezolvă exerciţiu propus şi se autoevaluează cu ajutorul butonului de verificare prezent în cadrul lecţiei virtuale.

Conversaţia

Muncă individuală

Conversaţia

Demonstraţia

Învăţare prin descoperire

Algoritmizare

Exerciţiu

Observaţia

Muncă individuală

Practică

Observare sistematică

5. Evaluarea (2min)

Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate.

elevii sunt atenţi la aprecieri şi la recomandările făcute de profesor

Conversaţia

6. Tema pentru acasă

(1 min.)

Problemele 3 şi 4 de la pagina 155 din culegere.

elevii îşi notează tema pe caiete Conversaţia

25

4.4.2 Fişă de asistenta FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. ____

Date generale:




ItemiNota

acordată

PROIECTAREA








AUTOEVALUAREA


NOTA FINALĂ

26

Documents

Caiet MATAOANU