Caiet de Sarcini_bar16 Si Bad25

Beneficiar :IFIN-HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2

BUCURESTI

Edi\ia 1

Revizia 1 Caiet de sarcini

Proiect : 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 1/ 38

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T.+C.S. - revizia 1 Data : mai 2012

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE

EXECUTATE LA CALD

GENERALITATI

ART.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de calitate ale

mbrcminilor bituminoase cilindrate executate la cald, pentru drumuri i strzi.

Stratul de uzura BAR 16 are o grosime de 4cm, iar stratul de legatura BAD 25 are o

grosime de 5 cm la strazile care au olatime a partii carosabile de 14,00m si de 6 cm la

strazile de 7,00m latime a partii carosabile.

1.2 Imbrcminile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din

mixtur asfaltic:

cu bitum neparafinos pentru drumuri;

cu bitum modificat cu polimeri;

stabilizat cu fibre;

cu bitum aditivat.

Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabilete n funcie de clasa tehnic

a drumului i de categoria tehnic a strzii, conform tabelelor 1 i 2. Alegerea tipului de

mbrcminte bituminoas se stabilete prin proiectul de execuie, pe baza performanelor

necesare mixturii asfaltice i a studiului tehnico-economic.

1.3 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate

din mixturi cu nisip cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1 Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate la cald sunt alcatuite, in general, din

doua straturi:

Beneficiar : IFIN-HH


Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 2/ 38

stratul superior, de uzura sau de rulare,stratul inferior, de legatura.

In unele cazuri, la propunerea proiectantului, imbracamintea bituminoasa

cilindrata se executa intr-un singur strat, care trebuie sa indeplineasca conditiile stratului

de uzura.

2.2 Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia stratului de uzur cuprinse n

prezentul caiet de sarcini sunt conform tabelului 1 si sunt clasificate n funcie de

granulozitate i de dimensiunea maxim a granulelor agregatelor.

Tabelul 1 Nr. crt.

Clasa tehnic a drumului

Categoria tehnic a strzii

Stratul de uzur Tipul mixturii asfaltice1)

Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic bogat n criblur cu bitum modificat BA 16m Beton asfaltic rugos: - cu bitum modificat BAR 16m

1 I I

- cu bitum aditivat BAR 16a Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic rugos: - cu bitum modificat: BAR 16m - cu bitum aditivat2): BAR 16a - cu bitum: BAR 16 Beton asfaltic bogat n criblur: - cu bitum modificat: BA 16m - cu bitum aditivat2): BA 16a

2 II, III II, III

- cu bitum: BA 16 Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF 16 Beton asfaltic bogat n criblur: - cu bitum aditivat2): BA 8a, BA 16a, BA 25a - cu bitum: BA 8, BA 16, BA 25 Beton asfaltic cu pietri concasat3): - cu bitum aditivat2): BAPC 16a

3 IV, V IV

- cu bitum: BAPC 16

NOTE - 1 Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3

2 Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de

agregatele naturale utilizate este sub limita de 80%.

2.3 mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru

drumuri, se execut conform SR 174-2.

mbrcminile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre i respectiv cu

bitum aditivat se execut conform reglementrilor tehnice n vigoare.

Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru execuia stratului de legtur, cuprinse n

prezentul standard, sunt conform tabelului 2 si sunt clasificate n funcie de granulozitate,

dimensiunea maxim a granulelor agregatului natural i de natura acestuia.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 3/ 38

Tabelul 2 Nr. crt.



Stratul de legtur Tipul mixturii asfaltice1)

Beton asfaltic deschis cu criblur: - cu bitum modificat: BAD 25m - cu bitum aditivat2): BAD 25a

1 I, II I, II

- cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu criblur: - cu bitum modificat: BAD 25m - cu bitum aditivat2): BAD 25a - cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat: - cu bitum aditivat2): BAD PC 25a

2 III III

- cu bitum: BAD PC 25 Beton asfaltic deschis cu criblur: - cu bitum aditivat2): BAD 25a - cu bitum: BAD 25 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat: - cu bitum aditivat2): BAD PC 25a - cu bitum: BAD PC 25 Beton asfaltic deschis cu pietri sortat: - cu bitum aditivat2): BAD PS 25a

3 IV, V IV

- cu bitum: BAD PS 25 NOTE - 1 Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3

Bitumul aditivat se utilizeaz n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatele

naturale utilizate este sub limita de 80%.

2.4 n cazul mbrcminilor bituminoase realizate cu bitum modificat cu polimeri, stratul

de legtur se poate executa din mixtur asfaltic preparat cu bitum neparafinos pentru

drumuri, sau cu bitum modificat cu polimeri n cazuri justificate din punct de vedere tehnic

i economic. Clientul / administratorul drumului, mpreun cu proiectantul, vor stabili tipul

de bitum utilizat la realizarea stratului de legtur.

mbrcminile bituminoase cilindrate se aplic pe:

straturi de baz bituminoase, conform SR 7970 i SR 1120;

straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici,

conform STAS 10473/1 i reglementrilor tehnice n vigoare;

straturi de baz din macadam, conform SR 179;

mbrcminte bituminoas existent, n cadrul lucrrilor de ranforsare;

mbrcminte din beton de ciment existent.

n cazul mbrcminilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate

naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, pe mbrcminte din beton de ciment



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 4/ 38

i pe mbrcminte bituminoas existent, se recomand executarea unui strat antifisur

peste stratul suport.

ART.3 SIMBOLURI Mixturile asfaltice prevzute pentru execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate la cald,

cuprinse n prezentul caiet de sarcini, au simbolurile prevzute n tabelul 3.

Tabelul 3 Nr. Crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbolul

1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 MASF 16

Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri: - beton asfaltic bogat n criblur BA 16m - beton asfaltic rugos BAR 16m

2

- beton asfaltic deschis cu criblur BAD 25m Mixturi asfaltice cu bitum aditivat: - beton asfaltic bogat n criblur BA 8a

BA 16a BA 25a

- beton asfaltic rugos BAR 16a - beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 16a - beton asfaltic deschis: * cu criblur BAD 25a * cu pietri concasat BADPC 25a

3

* cu pietri sortat BADPS 25a Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri: - beton asfaltic bogat n criblur BA 8

BA 16 BA 25

- beton asfaltic rugos BAR 16 - beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 16 - beton asfaltic deschis: * cu criblur BAD 25 * cu pietri concasat BADPC 25

4

* cu pietri sortat BADPS 25

ART.4. PREVEDERI GENERALE

4.1 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

4.2 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului

Caiet de Sarcini.

4.3 Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 5/ 38

bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

4.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi

asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

ART. 5. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetraiei STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel i bil. SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilitii. STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass SR 174-2:1997 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii

tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia mbrcminilor executate

SR 179:1995 Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii tehnice generale de calitate STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate SR 667:2000 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de

calitate SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri STAS 863-85 Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare SR 1120:1995 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i mbrcmini bituminoase din macadam

semipenetrat i penetrat. Condiii tehnice de calitate STAS 1338/1-84 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald.

Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor STAS 1338/2-87 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald.

Metode de determinare i ncercare STAS 1338/3-84 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald.

Tipare i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea epruvetelor STAS 2900-89 Lucrri de drumuri. Limea drumurilor SR 4032-1:2001 Lucrri de drumuri. Terminologie SR 7970:2000 Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase cilindrate, executate la

cald. Condiii tehnice generale de calitate STAS 8849-83 Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafeelor de rulare. Metode de msurare STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrri de drumuri STAS 10144/3-91 Strzi. Elemente geometrice. Prescripii de proiectare STAS 10473/1-87 Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu

ciment. Condiii tehnice generale de calitate STAS 10696/3-84 Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale.

Metoda de determinare cantitativ SR EN 933-2:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2

Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor SR EN 12697-1:2002 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 1: Coninutul de bitum solubil SR EN 12697-3:2002 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 3: Recuperarea bitumului: evaporator rotativ SR EN 12697-4:2002 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald.

Partea 4: Recuperarea bitumului: coloana de fracionare SR EN 12697-27:2002

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12697-28:2002

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturile asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregtirea probelor pentru determinarea coninutului de bitum, a



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 6/ 38

coninutului de ap i a compoziiei granulometrice

CAP.I. MATERIALE

ART.6 AGREGATE NATURALE

6.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor

bituminoase la cald sunt urmatoarele:

agregate naturale de carier, conform SR 667, dup cum urmeaz:

cribluri sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;

nisip de concasare sort 0-4;

agregate naturale de balastier, prelucrate prin splare i sortare sau prin splare,

concasare i sortare, conform SR 662, dup cum urmeaz:

pietri concasat sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;

pietri sorturile 4-8, 8-16 i 16-25;

nisip natural sort 0-4.

6.2 Clasa minim a rocii din care se obin agregatele naturale de carier, n funcie de

clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3 i

celorlalte prevederi legale n vigoare.

6.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor naturale de

carier trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

6.4 Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri prevzute

cu platforme betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea

amestecrii i impurificrii agregatelor.

6.5 Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor

naturale au ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2.

6.6 Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de

laborator care atesta calitatea acestora.

6.7 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in conformitate cu

prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

6.8 Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor

intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 7/ 38

ART.7 FILER

Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539, respectiv :

- finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm) min.80%

- umiditatea max. 2%

- coeficient de hidrofilie max. 1%

n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor

STAS 539 i condiiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%.

Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate

de la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil determinat prin

metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667 este maximum 2%. n cazul mixturilor

asfaltice stabilizate cu fibre i a betonului asfaltic rugos se interzice folosirea fraciunii fine

recuperate de la exhaustorul staiei.

Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare

pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART. 8. LIANTI

8.1 Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul

standard, n funcie de tipul mbrcmintii bituminoase cilindrate la cald, conform tabelului

6, sunt:

bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100;

bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;

bitum aditivat.

Tabelul 6 Nr. crt.

Tipul mbrcmintii bituminoase Tipul liantului

mbrcminte bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:

- strat de uzur (cu adaos de fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8

1.

- strat de legtur (fr fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80

mbrcminte bituminoas cu bitum cu polimeri:

2.

- strat de uzur Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 8/ 38

- strat de legtur Bitum modificat cu polimeri, conform tabelului 8 sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80

3. mbrcminte bituminoas cu bitum aditivat: - strat de uzur i strat de legtur

Bitum aditivat, conform 8.5: - tip D 60/80a zon climateric cald - tip D 80/100a zon climnateric rece

4. mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri: - strat de uzur i strat de legtur

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 zon climateric cald - tip D 80/100 zon climateric rece

NOT - Zonele climaterice sunt delimitate conform hrii din anexa A.

8.2 Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100 trebuie s

ndeplineasc condiiile prevzute de SR 754 i o adezivitate de minimum 80% fa de

agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum

aditivat.Caracteristicile bitumului sunt aratate in tabelul 7.

8.3 Bitumul modificat cu polimeri trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n

tabelul 8.

Tabelul 7

Nr Caracteristici UM Metode de crt D60/80 D80/100 determinare 1 Penetratie la 250C 1/10 mm 6080 80100 STAS 42 2 Punct de inmuiere inel si bila 0C 4855 4449 STAS 60 3 Ductilitate la: 50C, min. cm 4,0 5,0 SR 61 250C, min cm 100 100 SR 61 4 Punct de rupere FRAASS, max 0C -13 -15 STAS 113 5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. 0C 250 250 STAS 5489 6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 STAS 115 7 Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C*

a) metoda TFOT - pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 - penetratia reziduala, min. % 50 47 - cresterea punctului de inmuiere, max. 0C 9 9 - ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75

Instructiuni tehnice AND nr. 535

b) metoda RTFOT - pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 - penetratia reziduala, min. % 50 47 - cresterea punctului de inmuiere, max. 0C 9 9 - ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75

Instructiuni tehnice AND nr.536

8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 STAS 8099 9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 STAS 35 10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 Instructiuni tehnice

AND nr.521 11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80

80 STAS 10.969/3



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 9/ 38

* metoda a) sau b) in functie de dotare ** agregate etalon = agregate Chileni Tabelul 8 Nr. crt.

Caracteristica Condiii de admisibilitate

Metoda de verificare

1 Penetraie la 25oC, 1/10 mm 5570 STAS 42 2 Punct de nmuiere, oC, min 55 STAS 60

Ductilitate la: 13oC, cm, min 40

3

25oC, cm, min 100 SR 61

4 Punct de rupere Fraass, oC, max -15 STAS 113 5 Revenire elastic la 13 oC, %, min 60

Stabilitate la nclzire n film subire a bitumului la 163 oC (metoda TFOT sau RTFOT):

- pierdere de mas, %, max 0,8 - penetraie rezidual (Pf/Pi.100), %, min 50 - creterea punctului de nmuiere, oC, max 9 - ductilitate rezidual la 13 oC, cm, min 40

6

- revenire elastic la 13 oC, %, min 60 Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent): 7 - particule sub 5, %, min 80 Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 oC: 8 - diferena ntre punctele de nmuiere, oC, max 5

Instructiuni tehnice AND nr.535,536

9 Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10696/3 8.4 Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100

i trebuie s corespund prevederilor SR 754 i condiiei suplimentare:

Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5

8.5 Bitumul aditivat tip D 60/80a i tip D 80/100a trebuie s ndeplineasc condiiile

prevzute de SR 754 pentru bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i respectiv tip

D 80/100, cu excepia adezivitii care pe agregatele naturale utilizate trebuie s fie de

minimum 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii.

8.6 Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a i tip D 80/100a

este bitumul tip D 60/80 i respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund prevederilor

SR 754.

Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform reglementrilor tehnice n

vigoare.

8.7 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe

tipuri de bitum, astfel: bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem

de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei i bitum), gur de

aerisire, pompe de recirculare;



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 10/ 38

bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipieni metalici verticali, prevzui cu

sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea

separrii componentelor, i sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand ca

perioada de stocare s nu depeasc maximum 2 zile,iar temperatura bitumului modificat

pe perioada de depozitare trebuie s fie de minimum 1400C;bitumul aditivat se depoziteaz

n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare,

sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei i bitum), gur de aerisire. Se recomand

ca perioada de stocare s nu depeasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe

perioada de depozitare s fie de (120140)0C.

8.8 Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid, pentru lucrrile de amorsare a stratului

suport, conform STAS 8877 sau altor reglementri tehnice n vigoare.

Emulsia bituminoas cationic se depoziteaz n rezervoare metalice verticale, curate n

prealabil, prevzute cu pompe de recirculare i eventual cu sistem de nclzire.

ART. 9 POLIMERI

9.1 Polimerii utilizai pentru prepararea bitumului modificat folosit la execuia

imbrcminilor bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul elastomerilor

termoplastici liniari i sunt conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii

emis de productor. Polimerii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n

vigoare.

Tipul de polimer i dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice

prevzute in tabelul 8.

ART.10 ADITIVI

Aditivii utilizai pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuia mbrcminilor

bituminoase din prezentul standard sunt produse tensioactive, cu compoziie i structur

specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii

emis de productor. Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n

vigoare.

Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz:

- s fie compatibili cu bitumul;

- s fie stabili termic pn la minimum 200oC;



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 11/ 38

- s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia;

- s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Tipul de aditiv i dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice

prevzute la 8.5.

ART. 11 FIBRE

Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuia

mbrcminilor bituminoase prevzute n prezentul caiet de sarcini sunt fibre sau granule

din celuloz, bitumate sau nebitumate, care trebuie s fie agrementate tehnic conform

reglementrilor n vigoare. Se pot utiliza i alte tipuri de fibre cu condiia ca acestea s fie

agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare.

Tipul i dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar

efectuat de un laborator autorizat.

CAP. II CONDITII TEHNICE ART.12 ELEMENTE GEOMETRICE 12.1 Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s

ndeplineasc condiiile din tabelul 9.

Tabelul 9 Nr. crt.

Elemente geometrice Condiii de admisibilitate Abateri limit locale admise la elementele geometrice

Grosimea minim a stratului compactat, cm, min:

- strat de uzur din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:

MASF 8 3,0 MASF 16 3,5 - strat de uzur cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum

4,0

- strat de legtur: cu criblur 4,0

1

cu pietri concasat sau pietri sortat

5,0

maximum 10% n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii

2 Limea prii carosabile conform STAS 2900 +50 mm Profilul transversal: 3 - drumuri



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 12/ 38

n aliniament sub form de acoperi n curbe i zone aferente conform STAS 863

+5,0 mm, fa de cotele profilului adoptat

cazuri speciale pant unic - strzi conform STAS 10144/3 +2,5 mm/m Profil longitudinal: Declivitate, %, max

- drumuri mixtur asfaltic stabilizat cu fibre

6,0

beton asfaltic rugos 9,0 betoane asfaltice bogate n criblur

6,0

beton asfaltic cu pietri concasat 6,0

+5 mm, fa de cotele profilului proiectat, cu condiia respectrii pasului de proiectare adoptat

4

- strzi conform STAS 10144/3 ART.13 CARACTERISTICILE SUPRAFEEI MBRCMINTII BITUMINOASE 13.1 mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 10. Tabelul 10 Nr. crt.

Caracteristica Condiii de admisibilitate Metoda de ncercare

Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km:

- drumuri de clas tehnic III < 2,5 - drumuri de clas tehnic III < 3,5 - drumuri de clas tehnic IV < 4,5

1

- drumuri de clas tehnic V < 5,5

Reglementri tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clas tehnic I i strzi de categoria tehnic IIII

< 3,0

- drumuri de clas tehnic II i strzi de categoria IV

< 4,0

2

- drumuri de clas tehnic IIIV < 5,0

SR 174-2

Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, uniti SRT:

drumuri de clas tehnic III > 80 drumuri de clas tehnic III > 70 drumuri de clas tehnic IVV > 60

STAS 8849

- Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clas tehnic III > 0,7 drumuri de clas tehnic III > 0,6 drumuri de clas tehnic IVV > 0,55

STAS 8849

- Coeficientul de frecare (GT): drumuri de clas tehnic III > 0,95

3

drumuri de clas tehnic IIIV > 0,7

Reglementri tehnice n vigoare cu aparatul de msur Grip Tester



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 13/ 38

4 Omogenitate. Aspectul suprafeei Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, lefuite.

vizual

NOTE - 1 Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.

2 Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea

rugozitii geometrice HS.

n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT.

ART.14 COMPOZIIA I CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE

14.1 Compoziia mixturilor asfaltice

14.1.1 Mixturile asfaltice pentru stratul de uzur i pentru stratul de legtur pot fi realizate

integral din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier

i de balastier, funcie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 11

Tabelul 11 Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Criblur: sort 4-8, 8-16; Nisip de concasare sort 0-4; Filer

2 Beton asfaltic rugos Criblur: sort 4-8, 8-16; Nisip de concasare sort 0-4; Filer

3 Betoane asfaltice bogate n criblur

Criblur: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

4 Beton asfaltic cu pietri concasat Pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip natural sort 0-4; Filer

5 Beton asfaltic deschis cu criblur

Criblur: sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

6 Beton asfaltic deschis cu pietri concasat

Pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer

7 Beton asfaltic deschis cu pietri sortat

Pietri sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4 ; Filer



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 14/ 38

14.1.2 La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur i la betoanele

asfaltice deschise pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec

de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este

n proporie de maximum:

25% pentru BA 8, BA 16, BA 16m, BA 8a i BA 16a;

30% pentru BA 25 i BA 25a;

50% pentru BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m, BAD 25a, BAD PC 25a, BAD PS

25a.

14.1.3 Limitele procentelor de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate

sunt conform tabelului 12

14.1.4 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de

mixtur asfaltic, este cuprins n limitele prezentate n tabelul 13 i figurile de la 1 pn la

8.

14.1.5 Coninutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 i

MASF 16 variaz n limitele (0,31,0)% din masa mixturii asfaltice, n funcie de tipul fibrei

utilizate.

14.1.6 Coninutul optim de fibre se stabilete prin studii preliminare de laborator, de ctre

un laborator de specialitate autorizat.

Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS

1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 i prin alte metodologii prevzute de reglementrile

tehnice n vigoare, de ctre un laborator de specialitate autorizat.

14.1.7 Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n

vederea stabilirii coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 14.

Nr. crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Coninutul de liant din masa mixturii asfaltice %



MASF 8 6,77,5 IV IIV MASF 16 6,57,5 IV IIV

5,76,2 IIII IIII BAR 16m, BAR 16a BAR 16 5,76,2 IIIII IIIII

6,07,0 III III BA 16m

6,37,3 III III 6,07,0 II II 6,37,3 III III BA 16, BA 16a 6,57,5 IVV IV

1 Strat de uzur

BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IV



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 15/ 38

BA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IV BAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IV BAD 25m 4,05,0 IIII IIII BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV BAD PC 25, BAD PC 25a 4,05,0 IIIV IIIIV

2 Strat de legtur

BAD PS 25, BAD PS 25a 4,05,0 IVV IV

14.1.8 Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul standard este conform tabelului 15. Tabelul 15 Nr. crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,61,8 Betoane asfaltice bogate n criblur: - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm 1,31,8 - cu dimensiunea maxim a granulei de 25 mm 1,11,8

1 Strat de uzur

Beton asfaltic cu pietri concasat 1,61,8 2 Strat de legtur Betoane asfaltice deschise 0,51,4 14.1.9 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii

bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea

conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.

Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la

un laborator autorizat.

14.1.10 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de

rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a

fiecarui material component;

- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in

intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

- determinarea caracteristicilor fizico mecanice conform prevederilor prezentului caiet de

sarcini ;

- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

14.1.11 Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are

obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

Caracteristicile fizico-mecanice

14.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de

prob confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 16/ 38

optime i din probe prelevate pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la

aternere, precum i din stratul gata executat, pentru verificarea calitii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din

stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos

pentru drumuri i cu bitum aditivat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 16 i 17.

NOTA:

Pentru caracterizarea comportarii in exploatare a mixturilor asfaltice, in prezentul caiet de

sarcini sunt introduse urmatoarele determinari:

Rezistena la deformare permanent, la nivelul stratului de uzur, exprimata prin:

Fluajul dinamic al mixturii asfaltice prin ncercarea repetat uniaxial a unei probe

cilindrice din mixtur asfaltic, conform reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr.

543-98)

Viteza de deformaie la ornieraj nregistrat pe o plac din mixtur asfaltic, la un anumit

numr de treceri ale unui pneu cu caracteristici bine definite, conform reglementrilor n

vigoare ( Instructiuni AND nr.573-2002)

Rezistena la oboseal, definit prin numrul de solicitri Nadm pe care le suport mixtura

asfaltic, nainte de a se rupe. Determinarea se bazeaz pe solicitarea repetat la ntindere

indirect a unei epruvete cilindrice, conform reglementrilor n vigoare

c) Modulul de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice, utiliznd testul de ntindere

indirect prin solicitare repetat a unei probe cilindrice din mixtur asfaltic, conform

reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr.542-98)

d ) Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe cilindri confecionai

cu presa de compactare giratorie, conform reglementrilor n vigoare ( Instructiuni AND nr.

541)

e) Testul Schellenberg pentru mixturile stabilizate cu fibre ( SR 174-1/2002)



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 17/ 38

Tabelul 17 Tipul mixturii asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA 8, BA 8a, BA 25, BA 25a

BAD 25, BAD 25a, BAD PC 25, BAD PC 25a, BAD PS 25, BAD PS 25a

Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giraii, %, max 5,0 -

1

- Volum de goluri la 120 de giraii, %, max - 9,5 Rezistena la deformaii permanente: 2 Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 7600 - Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zon climateric cald 4200 3600

3

- zon climateric rece 3600 3000 4 Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la

15oC, min - 4x105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 18. Tabelul 18

Tipul mixturii asfaltice Nr. crt.

Caracteristica BA 16m

BAR 16m

BAD 25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300

1

Absorbie de ap, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confecionai cu presa de compactare giratorie:

Volum de goluri la 80 de giraii, %, max 5,0 5,0 -

2

Volum de goluri la 120 de giraii, %, max - - 9,5 Rezistena la deformaii permanente 3 Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -

4 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000 5 Rezistena la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare, la

15oC, min - - 4x105

Tabelul 19

Tipul mixturii asfaltice Nr. crt.

Caracteristica MASF 8 MASF 16

1. Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0 Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,53,5 1,53,5 Densitate aparent, Kg/m3, min 2300 2300

2.

Volum de goluri, % 34 34 Rezistena la deformaii permanente: Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000

3.

Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 18/ 38

Numrul mediu de vehicule1): 450C2) 600C3) 450C2) 600C3)

< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0 15003000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 30006000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 >6000



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 19/ 38

Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60.

Caracteristicile straturilor mbrcminilor bituminoase executate

Gradul de compactare

Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin msurtori

in situ conform SR 174-2.

Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii

asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall

preparate n laborator din mixtura asfaltic respectiv.

Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate

din stratul gata executat sau prin msurtori in situ cu gamadensimetrul.

ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea

densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote

cilindrice cu diametrul de (100200) mm, netulburate.

14.4.2 Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de

compactare al mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul standard sunt conform

tabelului 20.

Tabelul 20 Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice

Densitate aparent, kg/m3, min

Absorbie de ap, % vol

Grad de compactare, %, min

1 Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8 MASF 16

2300 26 97

Beton asfaltic rugos: BAR 16m 2300 BAR 16a

2

BAR 16 2250

47 96

Beton asfaltic bogat n criblur:

BA 16m 2300 BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a

3

BA 8, BA 16, BA 25, BA 25a, BAPC 16 2250

26 96

Beton asfaltic deschis: BAD 25m 2250 BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a

4

BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 2200

38 96

Rezistena la deformaii permanente

Rezistena la deformaii permanente se determin pe carote prelevate din mbrcmintea

bituminoas executat, respectiv din stratul de uzur.

Rezistena la deformaii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 20/ 38

ornieraj i/sau adncimea fgaului, la temperatura de 450C pentru zona climateric rece i

respectiv de 600C pentru zona climateric cald, conform metodologiei stabilite de

reglementrile tehnice n vigoare.

Valorile admisibile, n funcie de trafic, sunt prezentate n tabelul 21.

Tabelul 21

Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP), mm/h, max

Adncimea fgaului, mm, max

Temperatura Temperatura Numrul mediu de vehicule1)

450C 600C 450C 600C < 1500 15003000 30006000 > 6000

6,0 4,0 2,0



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 21/ 38

prevazute de antreprenor.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site care sa asigure

respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii

componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

16.1 Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna

fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la

temperatura necesara, evitand orice supraincalzire .

Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 22.

16.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita

dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 22.

Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o

zi de fabricatie.

16.3 Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca

agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.

Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul

22.

16.4 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice

corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei

productii constante.

Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare

celor indicate prin Caietul de Sarcini, care ar putea conduce la arderea liantului.

16.5 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea

dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 22.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 22/ 38

16.6 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe

platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

16.7 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa,

ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin

dispersie.

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea

malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

16.8 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum

segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea

temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

Tabelul 22

Toleranta admisa % max

Dozaj bitum 0,3 Dozaj agregate peste 4 mm 5 Dozaj agregate 0,63 4 mm 4 Dozaj agregate 0,2 0,63 mm 3 Dozaj agregate 0,1 0,2 mm 2 Dozaj filer 0 0,1 1,5 Temperatura liant 3oC

ART. 17 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

17.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si

se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata

intr-un mod convenabil.

17.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 23/ 38

stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu observatia ca

temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia imbracamintilor

bituminoase in zone climatice reci.

Tabelul 23 Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la

iesirea din malaxor Temperatura (oC) D60/80 170 190 165 175 160 180 D80/100 160 180 160 170 155 170 ART. 18 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

18.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii, antreprenorul

trece la operatiuni de reglare si etalonare :

a debitului dozatoarelor pentru agregate;

a debitului pompelor pentru liant ;

a debitului privind filerul,

precum si la verificarea functionarii malaxorului.

18.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata ca

debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la limitele tolerantelor

admise.

18.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,

antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa

supuna aprobarii dirigintelui.

18.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau/

si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea

autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 19 CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse

incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa,

(in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea indicata in

tabelul 24.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 24/ 38

Tabelul 24

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

FELUL *)

CONTROLULUI FRECVENTA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

EXECUTIE A B C Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura STUDIU Caracteristici fizico-

mecanice X --- --- asfaltica

Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei Incadrarea agergatelor in zona granulometrica

X X --- La inceperea campaniei sau ori de cate ori se schimba agregatele

Starea de curatenie a agregatului

X X ---

Temperatura bitumului la introducerea in malaxor

--- X --- Permanent

Temperatura agregatului la iesirea din uscator

--- X --- Permanent

Functionarea dispozitivelor de dozare si curatire

--- X --- La inceperea fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate la iesirea din malaxor inainte de adaugarea bitumului

--- X --- Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturii asfaltice

Temperatura mixturii asfaltice la preparare

--- X --- La fiecare ora a fabricatiei

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul prestabilit

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii asfaltice

--- X --- Zilnic

Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii Temperatura mixturii la asternere si compactare

--- X --- Permanent

FABRICATIE

Modul de compactare si executie rosturi

--- X --- Zilnic

Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare

Caracteristici fizice mecanice

--- 200 .. 400 tone mixtura in functie de productivitatea instalatiei

*) A incercari preliminare B control de calitate C control de receptie



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 25/ 38

III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 20 TRANSPORT

20.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane

cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca

cu acesta (motorina, pacura, etc.)

20.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul

de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera dastfel incat

sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la

terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

ART. 21 LUCRARI PREGATITOARE

2.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari

se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

ART. 22 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in opera a

mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa

produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii

speciale.

22.1Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10oC,

pe timp uscat, in perioada martie octombrie, in conformitate cu prevederile legale in

vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea

forului tutelar al administratiei drumului.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 26/ 38

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului 25.

Tabelul 25

Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere

Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min

oC, min inceput sfarsit D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 25 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata

locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul

finisorului ca urmare a unei pene.

22.2 Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru

stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.

22.3 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice.

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia

la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui

strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea

volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al

mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.

In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se

degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regla

cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv

pentru ruperea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea

amorsajului trebuie sa fie de (0,3 0,5)kg/mp.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 27/ 38

La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport din beton de ciment sau

macadam , cand grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este mai mica de

15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte

materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta

fisuri sau crapaturi se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul suport.

In cazul utilizarii materialelor geosintetice, acestea se aplica pe un strat nou de mixturi

asfaltica in grosime de minimum 2 cm.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

22.4 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al

grosimii, cat si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este

posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la

statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru

a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

22.5 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului

longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de

legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu

liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma

rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate

in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda

de circa 50 cm.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 28/ 38

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte

de realizarea benzii noi.

ART. 23 COMPACTAREA

23.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de

compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa incercarile de

etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi

efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in

acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va

considera necesare.

Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :

sarcina fiecarui utilaj;

planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil

constant, in fiecare punct al stratului;

viteza de mers a fiecarui utilaj;

presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de

sarcini.

23.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin 95%

din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului

privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate

superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de

asternere.

23.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se

obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor

respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau

cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai

ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 29/ 38

se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de

scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

23.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de

compactare este alcatuit din :

Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN;

Compactor cu rulouri netede de 120 KN.

In tabelul 26 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare

minim necesar.

Tabelul 26 ATELIER DE COMPACTARE A B

TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU PNEURI 160 KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120 KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120 KN

NUMAR DE TRECERI STRAT DE UZURA 14 4 12 STRAT DE LEGATURA 12 4 14

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre

aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie

niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

ART. 24 REGLAREA PROFILELOR

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini special se va efectua o reglare a

niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.

Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil

reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea de

suprafata.

In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se prevada utilizarea unei

grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.

ART. 25 TRATAREA SUPRAFETEI

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 30/ 38

in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza, cu

aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea suprafetei prin

badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida

cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata

nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-4 in cantitatile aratate mai jos :

a. stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 5 kg/mp

b. stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum (diluata cu apa) 0,8 1 kg/mp

- raspandire de nisip 3 5 kg/mp

25.2 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic

cu agregate mari ( BA25 si BA25a), in prima luna de la darea in circulatie, printr-un

tratament bituminos executat la cald.

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 26 VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la

CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de

santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de

agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in urmatoarele:

Bitum si bitum aditivat:

- penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;

- ductilitate la 250C,SR 61,SR 754

- stabilitate in film subtire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 31/ 38

Bitum modificat

- penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;

- ductilitate la 250C,SR 61,SR 754

- stabilitate in film subtire ( metoda TFOT sau RTFOT) Instr.AND 535 sau 536

- revenire elastica la 13 0C (

Cribluri

- natura mineralogica STAS 6200/4, STAS 9110, SR EN 932-3, SR 667

- granulozitate STAS 730 ,SR EN 933-2, SR 667;

- coeficient de forma STAS 730 , SR 667;

- continut de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730 , SR 677;

-continut de argila ( VA) SR 667

Pietris

- granulozitate STAS 730,SR EN 933-2, SR 662;

- coeficient de forma STAS 730,SR 662;

- grad de spargere STAS 730,SR 662;

- continut de corpuri straine,STAS 4606,SR 662;

- parti levigabile STAS 4606, SR 662.

- continut de argila ( VA) SR 667

Nisipuri

- granulozitate STAS 730,SR EN 933-2, SR 662, SR 667

- continut de impuritati (corpuri straine,continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, STAS730, SR 667

- echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)

- coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

Filer

- finetea STAS 539;

- umiditatea STAS 539.

ART. 27 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 32/ 38

asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 24, astfel:

27.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul

fiecarei zile de lucru;

functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

27.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

27.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

tehnologia de compactare: zilnic;

modul de executie a rosturilor: zilnic;

27.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de

adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a

mixturilor asfaltice;

compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si

asternere: zilnic.

ART.28 VERIFICAREA COMPACTARII

28.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua

si regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,

viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor

pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 33/ 38

lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

28.2 Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru

a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute.

In cazul cand un control ocazional da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa,

obtinuta in cadrul studiului preliminar , dirigintele impune noi incercari de compactare

anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , se hotarasc

modificari ale tehnologiei de compactere.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se considera ca atelierul

nu a functionat in conditiile prescrise si, in aceste conditii, va putea fi aplicata o penalitate

pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fara ca durata

luata in considerare sa poata depasi o saptamana.

Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a

personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

28.3 Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot

parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din

probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii

aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea

aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte

de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii

asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in

laborator din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit

masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot

utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 34/ 38

ART. 29 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala

cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de 10%.

Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

1,5 cm pentru stratul de legatura

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este

considerata convenabila.

ART. 30 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul

suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS

6400.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de

analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la

aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m de la

marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole

pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate,

valorile maxime admise fiind cele indicate in tabelul 10

ART. 31 VERIFICAREA RUGOZITATII

Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu STAS 8849 cu

aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.

Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate adecvate

omologate ( exemplu aparat Grip Tester) Interpretarea rezultatelor se face conform

instructiunilor de lucru specifice aparatelor respective.



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 35/ 38

ART. 32 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE

ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR EXECUTATE

32.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg pentru

fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul mixturii, dar cel putin o

proba pe zi;

imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2

suprafata executata;

pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;

pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive

omologate;

Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la aproximativ 1 m

de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa

reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de

beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o

mentiune speciala.

32.2 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS 1338/2

granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa corespunda

dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt

prevazute in tabelul 27.

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul

(00,3)%.

Tabelul 27

Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, % 2531,5 5 1625 5 816 5 48 5 0,634 4 0,20,63 3 0,10,2 2 00,1 1,5



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 36/ 38

32. 3 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

32.4 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Tipurile de ncercri, n funcie de tipul mixturii asfaltice i de clasa tehnic a drumului,

respectiv categoria tehnic a strzii, i frecvena acestor ncercri, sunt prezentate n

tabelul 28.

Tabelul 28

Nr. crt.

Natura controlului sau ncercrii i frecvena ncercrilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzur i stratul de legtur (tabelul 1 i 2), indiferent de clasa tehnic a drumului sau categoria tehnic a strzii MASF 8, MASF 16, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii; 1

Studiu preliminar de laborator pentru stabilirea compoziiei mixturii asfaltice

Caracteristicile: Volumul de goluri determinat cu presa de compactare giratorie; Rezistena la deformaii permanente; Modulul de elasticitate; Rezistena la oboseal Mixturile asfaltice destinate

stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I,II i categoria tehnic a strzii I,II (tabelul 1)

2 Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate n timpul execuiei; frecvena: 1/400 tone de mixtur asfaltic

Caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzur i stratul de legtur, (tabelul 1 i 2)

Caracteristicile: Densitatea aparent Absorbia de ap Gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzur i stratul de legtur, conform tabelului 20

MASF 8, MASF 16; 3

Verificarea calitii stratului bituminos executat pe carote; frecvena: 1 carot/7000 m2

Rezistena la deformaii permanente Mixturile asfaltice destinate

stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I,II, i categoria tehnic a strzii I,II (tabelul 1)

ART. 33 FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificarilor va fi

cea indicata mai jos:

- la fabricatie- in tabelul 24

- la executie in tabelul 29

Tabelul 29



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 37/ 38

FAZA DE

NATURA CONTROLULUI SAU

CATEGORIA DE CONTROL

FRECVENTA

EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI EXECUTAREA

Temperatura de asternere

X

permanent

LUCRARII Etalonarea atelierului de compactare

X

La inceputul executarii lucrarilor, apoi un control ocazional de compactare neconforma

CONTROLUL

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X

X

O carota la fiecare 250 ml. de drum

PROFILELOR Reglajul de suprafata : controlul cantitatii medii asternute

X

X

In fiecare zi si la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X

In fiecare punct indicat de diriginte

Controlul denivelarilor X

In fiecare punct indicat de diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate

C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 34 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

34.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate cu HG

nr 273/1994 in doua etape :

la terminarea lucrarilor

finala, la expirarea perioadei de garantie

34.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute

in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu

prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile

tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei

de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .



Edi\ia 1


Proiect 26/2011

Faza : PT + CS

Pag 38/ 38

ART. 35 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile

respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de

sarcini.

Sef proiect complex, Arh. Costel Tudorut

Sef proiect specialitate, Ing. Radu Costea

Documents

Caiet de Sarcini_bar16 Si Bad25