Cabinetul Logopedic in Sprijinul Invatarii-prof..Elisabeta Marculescu

7/25/2019 Cabinetul Logopedic in Sprijinul Invatarii-prof..Elisabeta Marculescu

http://slidepdf.com/reader/full/cabinetul-logopedic-in-sprijinul-invatarii-profelisabeta-marculescu 1/33

CABINETUL LOGOPEDIC in

sprijinul invatarii

Autor profesor

logoped

Elisabeta ar!ules!u



" Logopedia este disciplina psihopedagogica ce se ocupa cueducarea si in special cu reeducarea (terapia corectiva)limbajului.

" Logopedia studiaza natura si formele de manifestare adefectelor, tulburarilor de limbaj si de vorbire, propunandmetode si procedee de corectare adecvate. Atat la copiinormali cat si la cei cu diverse handicapuri senzoriale,

tulburarile de limbaj survenite din diverse cauze impiedicaintelegerea, receptionarea si transmiterea mesajului verbal. " Comunicarea prin limbaj este cea mai importanta cale de

integrare scolara si sociala a copilului." Tulburarile de limbaj, necorectate la timp, au tendinta sa

se consolideze si sa se agraveze.

" Tulburarile intelectuale se asociaza cu cele de limbaj, iartulburarile de receptie sau de emisie duc la alterarea laturiiintelectuale a limbajului, cu rasunet asupra afectivitatii sicomportamentului copilului.

" Atat sindromul dismaturativ, cat si sindroamele extrinseci siintinseci ale limbajului si vorbirii comporta dificultati prinabsenta sau diminuarea capacitatii de a se afla in contact

cu mediul inconjurator.

L!"#$%A



Logopedul are menirea sa aplice diferentiat, de la caz la caz, tehnica de

restaurare si stabilizare a limbajului, cat si a dificultatilor psihice

asociate.

Logopedia este o disciplina de sinteza a informatiilor din numeroase

stiinte care se preocupa de studiul fenomenelor de limbaj (psihologie,

pedagogie, neurologie, psihiatrie, lingvistica, etc.).

Printre tulburarile de limbaj care se intalnesc frecvent la varsta

prescolara si scolara sunt: dislalia, alalia, BALB!"#L si logonevroza,

tulburarile de scris citit (disle$ia, disgrafia), rinolaliile, tahilaliile si

bradilaliile.

La acestea se pot adauga dizartriile, afaziile, autismul, ca dezorganizaride limbaj provocate adesea de leziuni ale sistemului nervos central si

periferic, care asigura functionalitatea elementelor fonoarticulatorii, cat

si vorbirea si limbajul in concordanta cu celelalte procese psihice.

%erapia psihica de acomodare si colaborare aduce linistirea si vointa de

a invinge greutatile de pronuntare, pentru ca altfel, conflictul psihic vaduce la dezorganizarea procesului de gandire & vorbire & intelegere.

Logopedul este specializat in diagnosticul si terapia tulburarilor de

vorbire si utilizeaza seturi de e$ercitii de vorbire pentru a reduce

aceasta dizabilitate, dar ofera si consiliere si suport atat pacientului cat

si familiei sale.



Copilul tau are nevoie delogoped#

$ Copilul tau are nevoie de un logoped &

� Aveti un copil care intampina dificultati in pronuntareaunor cuvinte &� Are probleme scolare din pricina dificultatii de insusire ascris'cititului &� %i este greu sa rosteasca, sa exprime un gand si, cand oface repeta prima silaba &� Ar vrea sa spuna ceva si, parca intra in �sete de aer� &� imte nevoia sa se apropie de sursa sonora &� # stangaci, dar e obilgat sa scrie cu mana dreapta &� oloseste mana dreapta cand mananca, deseneaza,coloreaza, sa dea noroc, dar scrie cu mana stanga &� Are performante diferite in conditii de mediu diferite sau

in compania persoanelor necunoscute &TAT# aceste reprezinta motive pentru care un copil trebuiesa se intalneasca cu un specialist in terapia vorbirii (logoped),si nu numai.



•n mod normal, un copil:� Ar trebui sa gangureasca de la ' luni

aca incepe sa gangureasca la ' luni si nu o mai face dupa *+'

saptamani, ar tebui sa suspectam o deficienta de auz.

� mite vocale de la -+ luni� Lalalizeaza de la / luni� 0osteste cuvinte cu sens de la 1 an� 2oloseste onomatopee de la 1, ani� 2ormeaza propozitii de la * ani

� l foloseste in mod activ pe 3# de la *, ani� 2oloseste pronumele personal # de la ' ani� Pune multe intrebari dupa ' ani

��e ce4� intra in preferintele lui dupa - ani� 5opiaza litere de tipar inainte de varsta scolara.

aca acestea nu sunt posibile la copilul dumneavoastra, adresati+vaspecialistului in terapia vorbirii acesta se numeste logoped.



L%*+A-L $#%%T%% #T%L!%A, T-L+-/A/% $#L%*+A

" L%*+A-L

" $#%%T%%" Limbajul este definit cel mai adesea ca fiind activitatea

psihica de comunicare intre oameni prin intermediullimbii( 0Limbajul este o activitate verbala, comunicare prinintermediul limbii1 una dintre formele activitatiicomunicative ale omului2.

" Limbajul este un fenomen individual, individualizarearealizandu'se atat in plan fiziologic (datorata unorparticularitati ale aparatului fonator, cat si in planpsihologic, el avand o manifestare personala si diferita dela individ la individ.

" /ubinstein considera ca 0limbajul este limba in actiune2.

" Limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii, el presupunetransformarea elementelor limbii in elemente proprii, oripentru aceasta este necesara constientizarea laturiifonetice, grafice si semantice a cuvintelor, trecerea de lastructuri semantice simple (cuvinte izolate) la structurisemantice complexe (propozitii, fraze, discursuri, texte



Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane,

cel mai frecvent folosit in comunicarea interumana.

Limbajul este denumit 6un vehicul ce transporta intentii,

atitudini, un simplu mijloc de transmisie a informatiilor, care

circula fara rezistenta de la un sistem cognitiv la altul7(

Limbajul este un tip de conducta verbala, ce implica activitati

diverse(vorbire, ascultare, schimb de idei, retinerea messajelor

sonore, reproducerea sau traducerea lor).

Limbajul ca facultate inerenta si specifica speciei umane,constituie e$presia si realizarea conduitelor verbale.



" a). %i permite individului sa traiasca alaturi si impreuna cualtii, sa ia pozitie fata de altii, sa se adapteze situatiilornoi, sa tina seama de experienta altora, sa asimileze oparte din ea.

" b). unctia de dezvaluire si autodezvaluire (prin

comunicare, individul se face cunoscut altora, dar si siesi,isi corijeaza o serie de perceptii si atitudini eronate, seintrospecteaza si se poate intelege mai bine).

" c). unctia valorizatoare (comunicarea raspunde nevoiiindividului de a fi apreciat, prin intermediul ei individul

atragand atentia altora asupra sa, implicit, afirmandu'se.).

8erard 9acenheim considera ca limbajul si comunicarea indeplinesc, in

raport cu individul, urmatoarele functii:



"d). unctia reglatoare a conduitei alterate( comunicand cu altii,un individ isi poate ameliora pozitia in ierarhia grupului, ii poatedetermina pe acestia sa'si schimbe atitudinile, creeaza conflictesau atmosfere destinse in timpul unei conversatii).

"e). unctia terapeutica( comunicarea este un mijloc curativ,

marturie in acest sens constand psihanaliza, psihodrama siintretinerea rogersiana).

"oarte importante sunt functiile urmatoare1

"f). unctia de comunicare sau de transferare a continutului dela continut, de la o persoana la alta.



g). 2unctia cognitiva, de integrare, conceptualizare si in genere de

elaborare a gandirii.

5aracteristicile acestei functii este directivarea si fi$area rezultatelor

activitatii de cunoastere. Limbajul, prin intermediul acestei functii

focalizeaza si mediaza operatiile de generalizare si abstractizare. e

asemenea, permite e$plorarea si investigarea realitatii si imbogatireasi clasificarea cunostintelor.

h). 2unctia simbolic+reprezentativa, de substituire a unor obiecte,

fenomene, relatii prin formele verbale sau alte semne.



i). 2unctia e$presiva, de manifestare comple$a a unor idei, imagini

nu numai prin cuvintele insasi, dar si prin intonatie,

mimica,pantomimica, gestica.

j). 2unctia persuasiva, sau de convingere, de inductie de la o altapersoana a unor idei si stari emotionale.

). 2unctia reglatorie sau de determinare, conducere a conduitei

altei persoane si a propriului comportament.

l). 2unctia ludica sau de joc, presupunand asociatii verbale de

efect, consonante, ritmica, ciocniri de sensuri, etc. mergand pana

la constructia artistica.

2unctia dialectica sau de formulare si rezolvarea contradictiilorsau conflictelor problematice.



#T%L!%A % CLA%%CA/#AT-L+-/A/%L/ $# L%*+A

" Asupra individului uman actioneaza o multime de

factori, dintre care unii sunt nocivi.

" Acestia pot influienta negativ dezvoltarea sa,dar organismul are o anumita rezistenta ce ii

permite o evolutie normala si numai in anumiteconditii de fragilizare generala saupartiala,acestia determinand dereglari psihice.

" "entru acestea, se impune o analiza globala aprincipalelor categorii de factori care potinfluenta negativ dezvoltarea limbajului si carepot determina oricare disfunctie de limbaj.



•5unoasterea cauzelor este necesara nu numai pentru ale preveni, dar si pentru adaptarea unei metodologiistiintifice in stablirea diagnosticului diferential si a

modalitatilor de corectare a limbajului tulburat, insa nuintotdeauna se pot stabili cu e$actitate cauzele care auprovocat o tulburare sau alta de limbaj si ca de cele maimulte ori la baza unei dereglari sau nedezvoltari normalese afla un comple$ de cauze.



•Prin urmare cauzele care determina handicapuri de limbaj potactiona in trei etape diferite: in perioada intrauterina adezvoltarii fatului, in timpul nasterii si dupa nasterea

individului.•intre cauzele care pot actiona in timpul sarcinii, citam:diferitele into$icatii si infectii, bolile infectioase ale gravidei,incompatibilitatea factorului P;, carentele nutritive, traumelemecanice care lezeaza fizic organismul fatului, traumelepsihice suferite de gravida, incepand cu neacceptarea psihicaa sarcinii si terminand cu trairea unor stresuri, framantariinterioare, spaime care isi pun pecetea asupra dezvoltariifunctionale a fatului.

• in categoria cauzelor care actioneaza in peroada nasterii lementionam pe urmatoarele: nasterile grele si prelungite carepot provoca leziuni ale sistemului nervos central, asfi$iile cepot determina hemoragii la nivelul scoartei cerebrale, diferite

traume fizice, cum ar fi lovirea capului de oasele pelviene,accidentele mecanice, etc.



" Cauzele care actioneaza dupa nastere alcatuiesc grupa cea maimare. #le pot fi impartite in patru categorii1

" Cauzele organice de natura centrala sau periferica." Avem in vedere diferitele traumatisme mecanice care influenteaza

negativ dezvoltarea sistemului nervos central sau afecteazanemijlocit auzul si organele fonoarticulatorii. %n baza unor leziunila nivelul sistemului nervos central se pot produce printre altetulburari, disfunctii ale limbajului ce au o mare varietate, cu catzona lezata este mai intinsa sau mai profunda, cu atat tulburarilesunt mai ample si cu un inalt grad de complexitate pentru ca, de

cele mai multe ori, sunt atinsi mai multi centri corticali implicatiin realizarea diferitelor functii psihice," Lezarea timpanului impiedica receptia corecta a limbajului si

emiterea normala a sunetelor, iar anomaliile dento'maxilo'facialenu permit o participare sincrinizata a tuturor elementelornecesare realizarii procesului vorbirii.

" asemenea situatie are loc in prognatism si progenie, ca si inmacroglosie sau microglosie." anumita frecventa o au infectiile si intoxicatiile cu substante

chimice, medicamentoase, cu alcool, care pot afecta, organic saufunctional mecanismele neurofiziologice ale limbajului. i uneleboli ale primei copilarii, ca meningita, encefaleea, scarlatina,rujeola, pojarul s.a. pot da tulburari de limbaj atat pe calecentrala, cat si periferica.



5auze functionale:

Aceste cauze pot produce tulburari ale limbajului care privesc atat

sfera senzoriala(receptoare), cat si cea motorie(efectoare).5auzele

functionale pot afecta oricare din componentele pronuntarii: e$piratie,

fonatie, articulatie. Astfel apar dereglari ale proceselor de e$citatie,

inhibitie, de nutritie la nivelul corte$ului, insuficiente ale auzului

fonematic, putand incetini traseul normal al limbajului.

5auze neurologice care influenteaza mai cu seama pe acei subiecti

care congenital au o constructie anatomo+fiziologica fragila sau cu

tendinte patologice.Asemenea alienatii mintal la cei cu tulburari dememeorie si de atentie, la cei cu tulburari ale reprezentarilor optice si

acustice. in aceasta categorie fac parte si subiectii care se

supraapreciaza+infatuatii, aceste manifestari influentand negativ

structurarea personalitatii si limbajului.



5auze psiho+sociale: 2recventa lor este relativ mare, iar efectele

lor negative impieteaza nu numai asupra dezvoltarii limbajului ci

si asupra intregii dezvoltari psihice a omului.

in aceasta categorie fac parte unele metode gresite, in educatie

(iatrogebiile si didactogeniile), slaba stimulare a vorbiri copilului

in ontogeneza timpurie, incurajarea coplului mic in folosirea unei

vorbiri incorecte pentru amuzamentul parintilor, adultilor, ce duc

la formarea unor modele cu o vorbire incorecta in perioada

constituirii limbajului, trairea unor stari conflictule, stresante,suprasolocitarile, care favorizeaza oboseala e$cesiva,

bilingvismul(obligarea copilului sa invete o limba straina inainte

de a+si forma deprinderile necesare comunicarii in limba

materna.,s.a



Pornindu+se de la etiologia tulburarilor de limbaj, ca si de la

simptomatologia si natura acestora, literatura de specialitate

contine o varietate de clasificari. Astfel, in logopedie e$ista mai

multe tipuri de clasificari ale tulburarilor de limbaj care au de celemai multe ori un caracter limitat.

Pentru faptul ca in toate aceste clasificari se adopta de obicei un

singur criteriu, ele sunt unilaterale si nu reflecta varietatea

handicapurilor de limbaj.

< clasificare la care se tine seama de mai multe criterii in acelasi

timp, pare mult mai adecvata: anatomo+fiziologic, lingvistic,

etiologic, simptomatologic si psihologic.

Aceasta clasificare elaborata prin imbinarea criterilor de mai sus,

s+a impus in literatura de specialitate romaneasca si straina.



" intetic, clasificarea respectiva se rezumaurmatoarele categorii de tulburari de limbaj1

" 'Tulburari de pronuntie(dislalia, rinolalia, disartria)3

" 'Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii(balbaiala,logonevroza, tahilalia, aftongia, tumultus sermonis,tulburari pe baza de coreee)3

" 'Tulburari de voce( afonia, disfonia, fonostenia,mutatia patologica)3

" 'Tulburari ale limbajului citit'scris(dislexia, alexia sidisgrafia, agrafia)3

" 'Tulburari polimorfe(afazia, si alalia)3" 'Tulburari de dezvoltare a limbajului(mutism psihogen

electiv, voluntar, retard sau intarziere in dezvoltareagenerala a vorbirii, disfunctiile verbale din autismulinfantil de tip 4anner, din sindroamele handicapului deintelect, etc.

" 'Tulburari ale limbajului bazat pe disfunctiilepsihice(dislogia, ecolalia, jargonofazia, bradifazia).



%ulburarile de pronuntie+articulatie.

n genere tulburarile de pronuntie+articulatie au frecventa cea mai

mare la copii cat si la adulti. intre cestea dislalia este cu atat mai

des intalnita cu cat varsta subiectilor este mai mica. #nele

tulburari de comportament usoare dispar odata cu inaintarea in

varsta a copilului ca urmare a maturizarii sistemelor cerebrale si a

aparatului fono+articulator. 5ele care nu dispar au o tendinta de a

se consolida in deprinderi negative de articulatie la varsta tineretii.

!e poate considera e$istenta unei dislalii cu semnificatia

defectologica dupa circa '+- ani de varsta ai copilului, iar pana laaceasta varsta dislalia este de natura fiziologica, ceea ce

inseamna ca e$ista o insuficienta dezvoltare a aparatului fono+

articulator si a sistemelor cerebrale implicate in procesul vorbirii.

upa parcurgerea acestei etape, sistemele care participa la

realizarea vocii sunt suficient de dezvoltate pentru emitereacorecta, iar e$istenta dislaliei se datoreste unora din cauzele

enumerate.



ar tulburarile de pronuntie+articulatie pot aparea si la varstele

tineretii sau chiar adulte, daca la fondul unei fragilizari a

sistemului nervos central actioneaza o etiologie nefasta.

2enomenele caracteristice pentru dislalie constau in manifestreade deformari, omiteri, substituiri, inlocuiri si inversari de

sunete,silabe si uneori chiar cuvinte. islalia capata denumirea

de dislalie simpla sau monoforma cand tulburarea se produce la

nivelul unor sunete si se manifesta sub o forma atenuata.•La inceputul aparitiei unor ssemenea tulburari sunt mai

frecvente formele de dislalie monoforma si se complica dacanu sunt corectate la timp, transformandu+se in handicapuritot mai comple$e nu numai ca simptomatologie, dar si pentrustrategiile si efectele terapeutice,• < e$tindere a tulburarilor de pronuntie+articulatie asupramajoritatii sunetelor si prin cuprinderea si a grupelor de

silabe se numeste dislalie polimorfa, iar prin afectarea tuturorsunetelor, a majoritatii silabelor si a cuvintelor se ajunge la sanumita dislalie generala sau totala •< tulburare de pronuntie cu forme grave de tipul celormentionate este mai frecventa in cazurile de anomalii,pseudobulbare, in despicaturile ma$ilo+velo+palatine care se

pot constitui si ca o manifestare secundara a altor tulburaride limbaj deosebit de comple$e cum ar fi afaziile, alaliile , etc.



n dislalie, sunetele nu sunt in egala masura afectate. #nele

sunt cu o frecventa mai mare, iar altele mai mica. Astfel,

sunetele cele mai frecvent afectate sunt cele care apar mai

tarziu in vorbirea copiilor:

vibranta7r7, africatele7c,g,t7,siflantele7s,z7 sisuieratoarele:s,j7, iar vocalele si in primul rand 6a,e,u7,

consoanele7b,d,t,m,n7, care apar de timpuriu in vorbire sunt

mai rar tulburate. n fapt sunt afectate mai des acele sunete

pentru ca necesita un efort mai mare si o sincronizare mai

buna a elementelor din aparatul fono+articulator careparticipa la emisie.Pronuntarea lor implica o anumita pozitie

a limbii in raport cu buzele, valul palatin, deschizatura gurii,

conturul ei, etc.,si o anumita intensitate a jetului de aer

e$pirat pentru producerea sunetului respectiv.



" $intre cauzele specifice care pot provoca dislalia, imitareaunor persoane cu o pronuntie deficitara, metodenefavorabile de educatie care nu duc la stimularea vorbirii,incurajarea copilului prescolar de catre adult la stabilizarea

deprinderii gresite, implantarea defectuaoasa a dintilor,diferite anomalii ale aparatului bucal(buza de iepure si gurade lup),(deficiente cerebrale, insuficienta dezvoltarii,deficiente ale auzului, hipoacuzia si surzenia usoara), slabadezvoltare a auzului fonematic, progenia si prognatismul,etc.

" %n dislaliile grave, unii autori considera ca ereditatea poateconstitui factor important in diagnoza si explicareahandicapului. "entru fiecare categorie de sunete exista oterminologie adecvata1 betacism si parabetacism(cand esteafectat sunetul2b2, capacism si paracapacism la2c2,gamacism si paragamacism la 0g2, deltacism si paradeltacismla 0d2, fitacism si parafitacism la 0f2, nutacism si

paranutacism la2n2, mutacism si paramutacism la 0m2,sigmatism si parasigmatism la grupa sunetelor siflante sisuieratoare, rotacism si pararotacism la 0r5, hamacism siparahamacism la 0h2, tetacism si paratetacism la 0t2,vitacism si paravitacism la 0v2, etc.



La specificul limbii romane, cele mai frecvente dislalii sunt

constituite din grupa sigmatismelor si parasigmatismelor si

grupa rotacismelor si pararotacismelor.

Aparitia lor este simptomatica pentru deformari, substituiri,

omisiuni ale sunetelor siflante si suieratoares,s,j,z,t,ce,ci,ge,gi. La copii prescolari si scolarii mici cel

mai des intalnite sunt omisiunile si deformarile, iar la

logopatii puberi si adolescenti apar deseori si

inlocuibile.intre formele de sigmatism intalnit la

adolescenti si tineri in general,au mai mare frecventa:

+!igmatismul interdental aparut ca urmare a pronuntarii

sunetelor respective cu limba fi$ata intre dinti.

+!igmatismul lateral, care poate fi de trei feluri:

a) lateral de$ter+ cand iesirea aerului se face prin dreapta in

loc de mijloc

b) lateral sinister+ in cazul iesirii aerului prin stangac) bilateral+ in care aerul se imprastie pe ambele parti.



"'igmatismul addental produs prin sprijinirea varfului limbii pedinti si nu permite ca aerul sa iasa prin spatiul interdental, cumeste normal."'igmatismul palatal, se produce prin pronuntarea sunetelor

siflante si suieratoare cu varful limbii retras spre bolta palatina,fapt care impiedica emisia corecta3

"'igmatismul strident manifestat printr'o sonorizare exagerata asiflantelor, ce perturba perceperea vorbirii de catre interlocutor3"'igmatismul nazal aparut in urma unor deficiente ale palatuluimoale care nu'si poate indeplini functia normala, ceea ce face sase scurga aerul, partial sau total, prin intermediul cailor nazale."Astfel de sigmatism este frecvent in despicaturile palatale si lacei cu un palat prea rigid datorat constructiei anataomice scurtesau unei interventii chirurgicale ce il lipseste de mobilitateanecesara. -n astfel de sigmatism este frecvent si ca forma

secundara in rinolalie.

"'igmatism labial si labiodental ce se produce printr'o participareexagerata a buzelor in timpul emisiei fara implicarea incisivilorinferiori sau prin antrenarea incisivilor superiori si a buzeisuperioare ce acopera dintii superiori.



"/otacismul si pararotacismul consta in deformarea,omisiunea, inversiunea si inlocuirea sunetului 0r2.Consoana 0r2 apare de obicei in vorbirea copilului inurma sunetelor siflante si suieratoare, iar emisiuneacorecta presupune o anumita dezvoltare a aparatuluifono'articulator si miscari fine de sincrinizare aelementelor implicate in vorbire. $in aceste motive, lamajoritatea copiilor anteprescolari si chiar prescolariare loc deformarea sunetului 0r2, sau se inlocuieste cu0l2 sau 0i2 si mai rar cu sunetul 0d,n,v2.

"La baza producerii rotacismului si pararotacismului suntimplicate o serie de cauze cum ar fi anomaliileanatomice si functionale ale limbii1 micro simacroglosia(limba), frenul prea scurt sau prea lung allimbii, leziuni ale nervului hipoglos care influenteaza

toate negativ mobilitatea necesara miscarilor limbii,precum si deficiente ale auzului fizic si fonematic,mutatii deficitare ale pronuntiei, factori negativi denatura psiho'sociala, etc."Luand in consideratie criteriul simptomatologic cele maifrecvente forme de rotacism sunt urmatoarele1



" '/otacism velar in care nu vibreaza varfullimbii asa cum este normal ci valul palatin3

" '/otacism nazal datorat faptului caorificiul palato'faringian nu se inchidesuficient ceea ce face sa se producavibratii la nivelul partii posterioare apalatului moale si peretelui posterior alfaringelui, iar emisia lui 0r2 este stridentasi cu caracteristici nazale3

" '/otacism uvular ce apare ca urmare avibrarii uvulei in articulatia sunetului2r23

" '/otacism bucal format prin scurgereaaerului necesar emis intre spatiul dintrelimba si obraji, fapt care determinavibrarea acestora.



"'/otacismul interdental ce ia nastere prin pronuntarea0r2 cu vibrarea varfului limbii sprijinit pe incisivii superiorisau mai rar atingerea limbii pe buza superioara in timpulvorbirii 3"'/otacismul labial realizat printr'un joc usor al limbii,sar nu suficient si vibrarea buzelor3"'/otacismul labiodental produs prin vibrarea buzei

superioare in atingerea cu incisivii inferiori sau vibrareabuzei inferioare in momentul atingerii incisivilor superiori3"'/otacismul apical dupa faptul ca limba se afla inmomentul pronuntiei lipita de alveole, ceea ce ni'ipermite sa vibreze suficient3



" enomenele ce privesc tulburarea vocalelor ce seproduc mai rar, iar atunci cand are loc sunt unindiciu al unei dislalii grave sau a exiestentei si a

altor handicapuri de limbaj cum sunt disartriile,afaziile, alaliile sau a tulburarilor de ritm." $isartria sau dislalia centrala cum se mai numeste

se manifesta printr'o vorbire confuza, disritmica,disfonica, cu o pronuntata rezonanta nazala incare monotonia vorbirii se imbina cu pronuntareanedorita.

" $aca disartria se instaleaza dupa constituirealimbajului, exista sanse mai mari de reabilitare

pentru ca multe din deprinderile verbale se potactualiza relativ usor pe baza noilor achizitii..



"La adolescenti si la adulti fenomenele disartrice pot fi puse inevidenta mai usor la copii deoarece atat din punct de vedereetiologic cat si simptomatologic mijloacele de investigatie si desurprindere a caracteristicilor specifice au fost mai bineadaptate pentru aceste varste.

" Cand se gasesc si malformatii ale organelor periferice devorbire, dislalia are o forma deosebita de complexa si poartadenumirea de dislalie mecanica sau disglosie.

" forma asemanatoare dislaliei este rinolalia la baza careiastau o serie de malformatii ce sunt localizate la nivelul valuluipalatin sau insuficientele dezvoltarii acestuia ca urmare a unorboli infectioase, vegetatii adenoide, polipi, atonia sau paraliziavalului palatin, despicaturile labo'maxilo'palatine, hipoacuzia,functionarea defactuoasa a mischilor sau valului palatin care nu

pot participa eficient la deschiderea traiectului nazal in timpulpronuntarii sunetelor nazale, etc.

"%n rinolalie se gasesc tulburarile de pronuntie specificedislaliei, dar si deficiente ale rezonantei sunetelor ori defonatie si chier de voce in cazul cand formele respective suntmai accentuate.



%n loc de concluzie

"riviti'va cu drag copilul6

Luati aminte de schimbarile lui de dispozitie, de stare,de atitudine.Copilul are nevoie de dragoste, de atentie, de respect,de intelegere si de ascultare pentru a deveni, treptat,partener de dialog, persoana demna de luat in seama,personalitate remarcabila, capabila sa-si asumeresponsabilitati multiple care, la loc de cinste, va firesponsabiizat de a avea, de a creste, de a educa copilul

sau.Oricat am fi de solicitati, de obositi, de departe va trebuisa descoperim mereu drumul catre sufletul si minteacopilului nostru.Priviti-l cand se joaca, cand se scrie, cand citeste, candinvata, cand asculta, dar si cand doarme. Priviti-l cand ecu dumneavoastra, dar si cu ceilalti, care pot fipersoane care va substituie care-i poarta de grija inlipsa dumneavoastra!, parteneri de joaca, colegi descoala sau alte persoane cunoscute.



"n cazul in care copilul devine nelinistit cand primeste o notmica, poate trada bun-simt pentru ca el o simte ca o tradare aincrederii celorlalti dar, daca e panicat poate sa fie vorba deteama de esec, teama care sta la baza multor tulburari.

#aca e ca un argint viu, deranjandu-si colegii si profesorii, doala scoala, cauzele trebuie sa fie deslusite printr-o atentaconsiliere scolara.

#aca e instabil, trecand ca o vijelie de la un lucru la altul, de l

o activitate la alta, de la o stare la alta, doar acasa, atuncicercetarea atenta a conte$tului familial poate aduce solutiapotrivita pentru copilul tau.

Priviti+l cu discretie pentru a nu se simti ca intr+un insectar, ca o piesa

intr+un muzeu sau ca o proba observata la microscop.

Priviti+l pentru a+l intelege.



aca e nervos, agitat, nelinistit cand vrea sa comunice un

lucru, dar calm cand construieste ceva, raspunsul se poateprimi stand de vorba cu un specialist in terapia

vorbirii.ncredibil cum se poate modifica modul de a fii a

unui copil cand ii intelegem nevoile nerostite, cand e

apreciat pentru ceea ce poate, cand este respectat pentru

ceea ce este.

5and descoperiti ca poate sa se faca inteles si poate

intelege si pretui pe ceilalti, merita sa faceti cunostinta cu

cei care va pot ajuta sa va redescoperiti ca cei mai buni

prieteni ai copilului dumneavoastra, copil care este#35. !ucces =

Documents

Cabinetul Logopedic in Sprijinul Invatarii-prof..Elisabeta Marculescu