C U P R I N S - cemf.mdcemf.md/upload/Instruirea_practica/2018/AF_/CURRICULA_SP_/Curriculum... · 6.3.2.3 Deprinderi practice obligatorii 28 7. Practica ce precede probele de absolvire

1

2

3

C U P R I N S

1. Preliminarii 5

2. Motivaţia, utilitatea stagiului de practică pentru dezvoltarea

profesională

8

3. Competenţe profesionale specifice stagiului de practică 11

3.1 Competenţe-cheie 11

3.2 Competenţe calificarea asistent farmacist 12

A. Competenţe profesionale generale 12

B. Competenţe profesionale specifice 13

4. Administrarea stagiului de practică 14

5. Stagierea practică, anul I de studii 15

5.1 Administrarea stagiului 15

5.2 Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică 15

5.2.1 Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică 15

5.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 15

5.2.3 Deprinderi practice obligatorii 16

5.3 Stagiul practic de specialitate nr. I 16

5.3.1 Botanica farmaceutică 16

5.3.1.1 Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică 16

5.3.1.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 17

5.3.1.3 Deprinderi practice obligatorii 17

5.3.2 Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a

medicamentelor

18




6. Stagierea practică, anul II de studii 19


6.2 Stagiul practic de specialitate nr. II

Tehnologia farmaceutică extemporală

19

6.2.1 Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică. 19

6.2.2. Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 20

6.2.3 Deprinderi practice obligatorii 22

6.3 Stagiul practic de specialitate nr. III 23

6.3.1 Organizarea activităţii farmaceutice 23


4



6.3.2 Farmacognozie 26




7. Practica ce precede probele de absolvire 29


7.2. Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică 29

7.3 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică 33

7.4 Deprinderi practice obligatorii 42

8. Sugestii metodologice de documentare a stagiilor de practică 43

9. Strategii de evaluare a stagiului de practică 44

10. Cerinţe faţă de locurile de practică 46

11. Resursele didactice recomandate elevilor 48

5

1. PRELIMINARII

Contextul social. Abordarea europeană a procesului de consolidare a sistemelor de sănătate

prevede modernizarea procesului de formare iniţială a viitorilor specialişti la calificarea Asistent

farmacist cu studii postsecundare, consolidarea serviciilor şi practicilor avansate în asistenţa

farmaceutică, extinderea accesului populaţiei la serviciile farmaceutice de calitate.

Noile orientări şi tendinţe de integrare europeană implică o viziune nouă a problemelor

învăţământului postsecundar, de specialitate şi a managementului educaţional în cadrul politicii

naţionale. Racordarea conceptuală, curriculară şi tehnologică a învăţământului farmaceutic la

valorile europene, urmează să asigure calitatea procesului educaţional, inclusiv şi formarea practică

a viitorilor specialişti farmaceutici cu studii postsecundare prin:

realizarea unui management eficient a întregului proces de instruire practică;

elaborarea şi aprobarea documentelor strategice de modernizare a procesului de instruire

practică;

modernizarea formelor şi metodelor de instruire practică.

Modernizarea procesului educaţional, racordarea lui la cerinţele reale ale vieţii, asigurarea

calităţii educaţiei şi alinierea sistemului educaţional la valorile şi standardele europene, au

determinat necesitatea actualizării Curriculum-ului stagiilor de practică.

Procesul de instruire practică în Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie „Raisa Pacalo”

se organizează în corespundere cu documentele legislative şi normative în vigoare, prin

coordonarea şi racordarea la cerinţele europene, care promovează calitatea pregătirii cadrelor

farmaceutice cu studii postsecundare.

A. Documente principale ale politicii Statului Republica Moldova în domeniul educaţiei şi

ocupării forţei de muncă

1. Codul Educaţiei al Republicii Moldovei (promulgat prin Decretul Nr. 633, Monitorul

Oficial nr. 319-324, din 24.10.2014);

2. Programul de dezvoltare a învăţământului medical şi farmaceutic în Republica Moldova

pe anii 2011-2020 (Hotărârea Guvernului nr.1006 din 27 octombrie 2010);

3. Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 şi Planul

de acţiuni pentru implementarea Strategiei (Hotărârea Guvernului nr. 97 din 01.02.2013);

4. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017;

5. Planul strategic de dezvoltare a Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate, 2008-

2017;

6. Noua Politică de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021;

7. Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor paliative în Republica Moldova pentru

anii 2014-2018;

8. Strategia Sănătatea 2020.

B. Documente europene

1. Cadru de calificare european – o coordonare a proceselor de la Bolognia, Kopenhaga şi

Lisabona: Studiu de lungă durată. Sursa: KOH (2001) 678 endg. din 21.11.2001;

2. Comisia Europeană (2001): Noile pieţe europene de forţă de muncă deschise şi accesibile

pentru toţi, KOM (221) 116 endg., Brüssel Comisia Europeană (2002): Instruire generală şi

profesională în Europa;

3. Comisia Europeană (2005): Pe calea spre cadru de calificare european în studii de lungă

durată, Documente de lucru a comisiei, (2005) 957 din 08.07.2005, Brüssel;

6

4. Comisia Europeană (2005): Modernizarea instruirii generale şi profesionale în Europa:

aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, KOM (2005) 549 valabil din

10.11.2005;

5. Consiliul Europei, Comisia Europeană (2006): Modernizarea instruirii generale şi

profesionale: aportul elementar asupra bunăstării şi unificării sociale în Europa, raportul comun

referitor la progrese în cadrul programului de lucru "Instruire generală şi profesională 2010", din

Instrucţiuni Europene (EU ABl.) C 79/1 din 01.04.2006, Brüssel;

6. Directiva UE2013/55/EG a Parlamentului European şi a Consiliului de recunoaştere a

calificărilor profesionale;

7. European Union Standards for nursing and midwifery: Information for Accession

Countries, Bruxell, 2009.

C. Documente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

în domeniul pregătirii cadrelor medicale vocaţionale

1. Framework for Action on Interprofesional Education and Collaborative Practice.

Geneva, WHO, 2010;

2. Health 2020 policy framework and strategy. EUR/RC62/8. Copenhagen, WHO Regional

Office for Europe. Regional Commitete for Europe. Sixty-secong session. Malta, 10-13 september,

2012;

3. WHO health for all datebase;

4. The Wold Health Report 2006 – Working toghether for health. Geneva, WHO, 2006.

Statutul. Curriculum-ul stagiilor de practică constituie o parte componentă a Planului de

învăţământ elaborat în conformitate cu Planul-cadru pentru studii postsecundare de specialitate şi

reprezintă un document normativ şi un instrument didactic pentru organizarea eficientă a procesului

de instruire practică la specialitatea Farmacie, calificarea Asistent farmacist.

În cadrul învăţământului axat pe competenţe, Curriculum-ul stagiilor de practică are ca

scop formarea la viitorii specialişti din domeniul farmaceutic cu studii postsecundare, a unui sistem

de competenţe profesionale, care vor asigura încadrarea fluidă a Asistenţilor farmacişti în sistemul

naţional de sănătate.

Structura Curriculum-ului stagiilor de practică include: preliminarii, repere conceptuale ale

instruirii practice, competenţe - cheie/transversale, competenţe pentru Asistenţi farmacişti,

administrarea stagiilor de practică, stagierea practică la anii I, II, III de studii, tehnologii de

evaluare, sugestii de documentare a stagiilor de practică, referinţe bibliografice.

Curriculum-ul stagiilor de practică este un document de tip proiectiv, care monitorizează

proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea eficientă a competenţelor specifice a Asistenţilor

farmacişti.

În elaborarea Curriculum-ului stagiilor de practică s-a ţinut cont de următoarele principii:

Principiul adecvării Curriculum-ului stagiilor de practică la contextul socio-cultural-

economic, profesional naţional, şi mondial, vizând reformele actuale din sistemul sănătăţii.

Principiul abordării ştiinţifice a noţiunilor şi conţinuturilor tematice ce ţin de

activitatea Asistenţilor farmacişti.

Principiul pertinenţei privind formularea obiectivelor, selectarea conţinuturilor şi

stabilirea tehnologiilor de fomare şi evaluare a competenţelor specifice calificării.

7

Principiul sistematizării şi continuităţii, creând situaţii de problemă, pentru a forma la

elevi abilităţi de activitate în echipa multidisciplinară.

Principiul integrării şi transdisciplinarităţii, care vizează integrarea competenţelor

formate în cadrul disciplinelor studiate cu competenţele formate în cadrul stagiilor practice,

asigurând astfel un demers interdisciplinar, transcurricular şi aplicativ.

Principiul integrării profesionale în scopul promovării autoinstruirii şi educaţiei

profesionale continue din perspectiva reformelor din sistemul sănătăţii.

Curriculum-ul stagiilor de practică este axat pe următoarele funcţii didactice:

funcţia normativă – reprezintă actul normativ al procesului de proiectare, organizare,

desfăşurare şi evaluare a procesului de instruire practică în contextul unei pedagogii axate pe

competenţe;

funcţia axiologică – formarea la elevi a valorilor caracteristice medicinii moderne, ca

elemente ale competenţelor specifice calificării;

funcţia ştiinţifică – presupune prezentarea structurată, logică a noţiunilor ce ţin de

activitatea Asistenţilor farmacişti, racordarea şi sincronizarea conţinuturilor cu Planul de învăţământ

la calificarea Asistent farmacist;

funcţia metodologică – corelarea conţinuturilor cu strategiile didactice, proiectarea

activităţilor de învăţare-evaluare, dobândirea achiziţiilor cognitive (capacităţi, abilităţi, competenţe)

şi valorice (atitudini, experienţă) din domeniul farmaceutic modern;

funcţia procesuală – crearea condiţiilor de formare la elevi a experienţelor de rezolvare

autonomă a problemelor medico-sociale, inclusiv aplicarea strategiilor interactive şi creative de

prelucrare şi prezentare ale informaţiei;

funcţia evaluativă – asigurarea suportului pentru evaluarea competenţelor specifice

calificării Asistent farmacist şi elaborarea instrumentelor, criteriilor de evaluare.

Beneficiarii Curriculum-ului. Curriculum-ul stagiilor de practică este destinat:

cadrelor didactice din colegiile de medicină din ţară;

autorilor de ghiduri metodologice;

elevilor care îşi fac studiile la specialitatea Farmacie, calificarea Asistent farmacist;

membrilor comisiilor pentru examenele de calificare;

membrilor comisiilor de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării,

dobândite în contexte nonformale şi informale.

8

2. MOTIVAŢIA, UTILITATEA STAGIULUI DE PRACTICĂ PENTRU

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Instruirea practică, fiind o parte obligatorie a programului de formare profesională iniţială,

reprezintă elementul distinctiv în formarea aplicativă a specialiştilor farmaceutici cu studii

postsecundare, axându-se pe implementarea Politicii Naţionale de Sănătate, Legislaţia farmaceutică

în vigoare, Ghidurilor şi Programelor Naţionale. În conformitate cu recomandările directivei UE de

recunoaştere a calificării profesionale (Directiva 2013/55/EG) volumul de ore pentru instruirea

practică, conform Planurilor noi de învăţământ este extinsă până la 50 % din numărul total de ore.

Inovaţia formării prin practică a viitorilor specialişti la calificarea Asistent farmacist este

reprezentată prin cumularea creditelor transferabile diferenţiat, în corelare cu tipul şi durata

stagiului practic.

Stagiile de practică sunt parte componentă obligatorie a programului de formare

profesională şi orientate spre aprofundarea competenţelor specifice în domeniul de formare

aplicativă. Stagiile de practică includ: practica de iniţiere în activitatea farmaceutică, stagii practice

de specialitate (nr.I, nr.II, nr.III) şi practica ce precede probele de absolvire.

DISTRIBUIREA ORELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ

PE SEMESTRE ŞI ANI DE STUDII

Nr.

d/o Semestre Stagiile de practică Nr. săptămâni

/ ore Total credite

1. I Practica de iniţiere în

specialitate

2 săptămâni x 36

ore/săptămână = 72 ore

2

2. II Stagiul practic de

specialitate nr. I

4 săptămâni x 36 ore/

săptămână = 144 ore

4

3. III Stagiul practic de

specialitate nr. II



2

4. IV Stagiul practic de

specialitate nr. III



4

5. VI Practica ce precede

probele de absolvire



25

Total credite 37

Total ore 1 188 ore

Planificarea instruirii practice se organizează în alternare cu orele teoretice sau separat

(stagiile practice). Stagiile practice sunt realizate la finele semestrelor pe parcursul a 2 săptămâni

pentru semestrul I şi III, dar pentru semestrul II şi IV - de 4 săptămâni, durata activităţii este de

36 ore pe săptămână.

Practica ce precede probele de absolvire este realizată în anul trei de studiu semestrul VI

cu o durată de 21 săptămâni (inclusiv şi săptămâna sărbătorilor de Paşti). În cadrul acestui stagiu

durata activităţii este de 36 ore /săptămână.

9

STRUCTURA INSTRUIRII PRACTICE

Stagiile de practică sunt orientate spre aprofundarea competenţelor profesionale în

domeniul de formare profesională. Stagiile de practică includ:

Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică, este organizată în semestrul I, pe parcursul a

2 săptămâni, şi se desfăşoară în farmacie. Obiectivul general a practicii de iniţiere în activitatea

farmaceutică este de a optimiza cunoaşterea noţiunilor introductive din domeniul farmaceutic.

Stagiile practice de specialitate includ tipurile de practică: botanica farmaceutică, sistemul

informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor, tehnologia farmaceutică extemporală,

organizarea activităţii farmaceutice, farmacognozie.

Stagiul practic de specialitate nr. I - compartimentul Botanica farmaceutică este organizat

în semestrul II, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în Grădina Botanică şi Dendrariul

Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Pe parcursul stagiului practic de specialitate nr. I elevii

realizează recunoaşterea şi determinarea plantelor medicinale în natură, colectarea, uscarea şi

ierborizarea plantelor medicinale, caracterizarea structurii morfoanatomice.

Compartimentul Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a medicamentelor este

organizat şi se desfăşoară în sem. II, pe parcursul a 2 săptămâni în farmacie şi vizează obiectivele:

identificarea categoriilor de produse farmaceutice şi parafarmaceutice cu ajutorul software;

aplicarea software specializate în evidenţa medicamentelor la etapa: recepţia cantitativă, calitativă şi

valorică, depozitarea, verificarea stocurilor şi a termenului de valabilitate; evaluarea ghidat de

farmacist a corectitudinii eliberării medicamentelor pe bază de reţetă compensată, taxarea reţetei;

efectuarea analizei statistice a datelor pentru medicamentele eliberate din farmacie, pe grupe

farmacologice într-o perioadă determinată de timp.

Stagiul practic de specialitate nr. II – Tehnologia farmaceutică extemporală este organizat

în semestrul III, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în farmacie cu secţie de forme

farmaceutice extemporale. Stagiul practic de specialitate nr. II vizează consolidarea competenţelor

de formulare, preparare, control al calităţii, condiţionare şi păstrare a formelor farmaceutice

extemporale, pregătirea pentru eliberare.

10

Stagiul practic de specialitate nr. III – compartimentul Organizarea activităţii

farmaceutice este organizat în semestrul IV, pe parcursul a 2 săptămâni şi se desfăşoară în farmacie

şi alte unităţi farmaceutice autorizate. Obiectivele generale ale stagiului practic de specialitate nr. III

sunt: participarea la toate activităţile specifice profesiei de asistent farmacis sub coordonarea,

supravegherea şi verificarea farmacistului îndrumător de practică; aplicarea legislaţiei farmaceutice

în activitatea farmaceutică, promovarea concepţiilor contemporane ale asistenţei farmaceutice,

aplicarea operaţiilor farmaceutice: recepţionarea, transportarea, păstrarea, preambalarea şi

eliberarea produselor farmaceutice şi parafarmaceutice, implementarea recomandărilor privind

păstrarea eficientă a produselor farmaceutice şi parafarmaceutice, asigurarea calităţii produselor

farmaceutice, aplicarea soft-ware, programelor computerizate pentru gestionarea diverselor

probleme din domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice.

Compartimentul Farmacognozie este organizat în semestrul IV, pe parcursul a 2 săptămâni

şi se desfăşoară la Grădina Botanică şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Obiectivele generale ale stagiului practic de specialitate nr. III determină dezvoltarea competenţelor

şi abilităţilor de identificare a resurselor de plante medicinale, studierea farmacognostică a plantelor

medicinale ca surse de substanţe farmacologic active, respectarea standardelor de reglementare a

termenilor şi metodelor de recoltare, uscare şi păstrare a produselor vegetale, aprecierea calităţii

plantelor medicinale în corespundere cu cerinţele documentelor analitice de normare şi a

Farmacopeii, monografiilor farmacopeice, standardelor şi specificaţiilor de calitate; descrierea

anatomo-morfologică a plantelor medicinale şi a produsului vegetal, determinarea autenticităţii

produsului vegetal, clasificarea produselor vegetale medicinale sub aspectul compoziţei chimice şi

al acţiunii terapeutice, recunoaşterea produselor de origine vegetală utilizate direct ca medicament,

sau care servesc drept precursori la prepararea medicamentului, informarea pacientului cu

principiile de preparare, administrare şi păstrare corectă a produselor vegetale.

Practica care precede probele de absolvire este realizată în semestrul VI de studii, cu o

durată de 21 săptămâni şi cuantificată cu 25 credite (756 ore, respectiv 1 credit valorificat cu 36

ore). Tehnologia farmaceutică extemporală - 6 săptămâni, Tehnologia farmaceutică industrială - 3

săptămâni, Organizarea activităţii farmaceutice - 8 săptămâni, Farmacognozie - 4 săptămâni.

Practica care precede probele de absolvire se desfăşoară în farmacii, unităţi farmaceutice

industriale, Grădina Botanică şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi vizează

următoarele obiective: organizarea şi realizarea activităţii farmaceutice în baza actelor normative şi

legislative din domeniul farmaceutic al Republicii Moldova; prepararea şi formularea formelor

farmaceutice extemporale şi industriale; analiza farmacognostică a plantelor medicinale şi a

produsului vegetal, recunoaşterea produselor de origine vegetală utilizate direct ca medicament, sau

care servesc la prepararea medicamentului; consilierea consumatorilor de medicamente în vederea

modului de administrare şi păstrare a formelor medicamentoase cu conţinut de principii active;

raţionalizarea efectivă şi inofensivă a preparatelor medicamentoase; verificarea merceologică a

produselor de uz medical şi farmaceutic; aplicarea software computerizate în gestionarea diverselor

probleme din domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice.

11

3. COMPETENŢE Taxonomia competenţelor. Competenţa reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi şi

abilităţi, organizate pentru a rezolva o sarcină sau un ansamblu de sarcini corespunzătoare

exigenţelor sociale.

Competenţe – cheie – reprezintă un ansamblu multifuncţional, transferabil de cunoştinţe

abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi membrii societăţii pentru împlinire şi dezvoltare

profesională, incluziune socială şi găsirea unui loc de muncă. Articolul 11.

Finalităţile educaţionale din Codul Educaţiei al Republicii Moldova, pet. 2, include:

3.1 COMPETENŢE – CHEIE

3.1 Competenţe de comunicare în limba română;

3.2 Competenţe de comunicare în limba maternă;

3.3 Competenţe de comunicare în limbi străine;

3.4 Competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;

3.5 Competenţe digitale;

3.6 Competenţa de a învăţa să înveţi;

3.7 Competenţe sociale şi civice;

3.8 Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţativă;

3.9 Competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

Pe lângă competenţele-cheie, recunoscute ca şi sistem integrator comportamental, care

facilitează dezvoltarea omului ca personalitate şi integrarea socio - profesională, învăţământul

profesional tehnic are misiunea de formare şi de dezvoltare a competenţelor profesionale.

Competenţa profesională reprezintă capacitatea confirmată de a folosi cunoştinţele,

abilităţile şi atitudinile personale şi sociale în situaţii de muncă sau de studiu, în dezvoltarea

profesională şi personală. În proiectarea curriculară pentru învăţământul profesional tehnic conform

Cadrului de referinţă al curriculum-ului pentru învăţământul profesional ethnic şi Ordinului

Ministerului Educaţiei nr. 1128 din 26 noiembrie 2015, sunt stabilite două categorii de competenţe

profesionale:

competenţe profesionale generale;

competenţe profesionale specifice.

Competenţele profesionale generale sunt proprii unui grup de profesii-specialităţi înrudite în

cadrul unui domeniu ocupaţional, iar raportarea competenţelor generale la o profesie/specialitate

concretă se efectuează prin formularea competenţelor profesionale specifice. Competenţele

profesionale generale constituie comportamente profesionale ce trebuie demonstrate în mai multe

activităţi profesionale. Sistemul de competenţe profesionale generale asigură succesul/reuşita

activităţii profesionale în toate situaţiile de manifestare, influenţând calitatea acestora printr-o

corelaţie sistemică.

Competenţele profesionale specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini,

care, prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea individual sau în grup a unor sarcini

stabilite din contextul activităţii profesionale. Aceste competenţe vor fi formulate în termini de

cerinţe asociate unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a putea

îndeplini anumite lucrări în cadrul unei profesii/specialităţi şi pentru a se integra în câmpul muncii.

12

3.2 COMPETENŢE CALIFICAREA ASISTENT FARMACIST

Asistentul farmacist, este specialistul cu studii postsecundare, cu formare specială în

domeniul farmaceutic, care manifestă competenţe în producerea şi prepararea, investigarea fizico-

chimică, recepţionarea, evidenţa, livrarea, aprovizionarea şi asistenţa populaţiei cu medicamente,

produse vegetale, dispozitive medicale, acordarea de informaţii şi consultanţă privind

medicamentele şi poate activa în domeniul farmaceutic ca asistent al farmacistului.

A. COMPETENŢE PROFESIONALE GENERALE

1. Promovarea şi dezvoltarea imaginii pozitive a profesiei de Asistent farmacist în

contextul social.

1.1 Manifestarea poziţiei civice active în soluţionarea problemelor cu referire la eficienţa, calitatea,

siguranţa medicamentelor, sănătatea publică, modul sănătos de viaţă.

1.2 Respectarea normelor de conduită profesională, axate pe onestitate şi corectitudine în relaţia

asistent farmacist/pacient/consumator.

1.3 Preluarea iniţiativei proprii şi motivarea responsabilităţii formării profesionale cu aplicarea în

domeniul farmaciei şi a sănătăţii publice a realizărilor ştiinţifice şi practice de actualitate.

1.4 Participarea activă în soluţionarea problemelor de asigurare a populaţiei cu medicamente prin

aplicarea tehnologiilor informaţionale, diverselor acţiuni cu caracter practic şi ştiinţific.

2. Comunicarea, consilierea şi susţinerea pacienţilor în problemele de sănătate şi sociale.

2.1 Informarea pacienţilor despre utilizarea raţională a medicamentelor, reacţiile indezirabile,

adverse posibile şi măsurile de prevenire.

2.2 Propunerea preparatelor alternative, analogice celor recomandate iniţial, în caz de absenţă a

acestora în farmacie.

2.3 Eliberarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale de importanţă socială utilizate în

acordarea asistenţei medicale urgente.

2.4 Promovarea acţiunilor de educaţie ecologică a populaţiei.

3. Activitatea de parteneriat, de cooperare, colaborare în grup şi în echipă.

3.1 Colaborarea eficientă în echipa intra-, extradisciplinară, în prestarea serviciilor farmaceutice.

3.2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici

de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

3.3 Delimitarea responsabilităţilor individuale pentru realizarea eficientă a serviciilor farmaceutice.

3.4 Comunicarea eficientă în depăşirea situaţiilor de conflict. Aplicarea, principiilor de compasiune

faţă de consumatorii de medicamente.

3.5 Comunicarea eficientă în limba oficială a statului în diverse situaţii socio-profesionale în echipa

multidisciplinară.

3.6 Utilizarea terminologiei de specialitate/ limbi moderne la nivel de comunicare profesională.

4. Autoinstruirea şi educaţia profesională continuă în depăşirea provocărilor profesionale.

4.1 Respectarea principiilor de bază ale eticii, deontologiei medicale şi farmaceutice.

4.2 Gestionarea corectă şi în termeni stabiliţi a documentelor de activitate farmaceutică cu

utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale contemporane.

4.3 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri

on-line etc.) atât în limba de stat cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

4.4 Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a

acestora, etapelor de lucru, termenelor de realizare şi riscurilor aferente.

13

4.5 Promovarea autoinstruirii şi educaţiei profesionale continue din perspectiva reformelor în

domeniul sănătăţii şi farmaceutic.

B. COMPETENŢE PROFESIONALE SPECIFICE

1. Realizarea activităţii profesionale în baza actelor normative şi legislative din domeniul

farmaceutic al Republicii Moldova.

1.1 Cunoaşterea prevederilor legislaţiei farmaceutice în organizarea activităţii unităţilor

farmaceutice: farmacie comunitară, farmacie spitalicească, depozit farmaceutic, unitate

farmaceutică industrială.

1.2 Participarea la recepţionarea medicamentelor conform prevederilor legale. (în baza facturilor

fiscale).

1.3 Eliberarea medicamentelor fără prescripţie medicală, bonuri de comandă a instituţiilor

medicale şi în bază de prescripţie medicală ghidat de farmacist.

1.4 Operarea cu sistemul informaţional de evidenţă calitativă şi cantitativă a medicamentelor.

1.5 Inventarierea valorilor materiale în unităţile farmaceutice.

2. Prepararea şi formularea formelor farmaceutice extemporale şi industriale.

2.1 Recunoaşterea şi estimarea factorilor de ordin fizic, chimic, tehnologic, farmacologic şi

biologic care intervin în concepţia tehnologiei medicamentelor.

2.2 Descrierea ştiinţifică a proceselor tehnologice de preparare a formelor farmaceutice

extemporale şi industriale.

2.3 Respectarea regulilor şi condiţiilor prevăzute de standarde în realizarea anumitor exigenţe

tehnice şi caracteristici de grup referitor la producerea medicamentelor (GMP).

2.4 Efectuarea operaţiilor procesului tehnologic de preparare şi formulare a formelor farmaceutice

extemporale şi industriale. (GMP, GPP)

2.5 Promovarea şi aplicarea tendinţelor moderne de activitate în practica farmaceutică.

3. Investigarea experimentală chimic calitativă şi cantitativă a substanţelor medicamentoase.

3.1 Distingerea Documentaţiei Analitice de Normare /DAN/ a calităţii substanţelor şi preparatelor

medicamentoase.

3.2 Aplicarea metodelor chimice şi instrumentale moderne în analiza calitativă şi cantitativă a

substanţelor medicamentoase.

3.3 Monitorizarea conformităţii, condiţiilor de depozitare şi a termenilor de valabilitate a

substanţelor şi preparatelor medicamentoase.

4. Efectuarea investigaţiilor chimic-judiciare.

4.1 Aplicarea actelor normative în realizarea investigaţiilor chimico-toxicologice a xenobioticelor.

4.2 Respectarea algoritmului şi efectuarea investigaţiilor chimico-toxicologice a xenobioticelor.

4.3 Prezentarea datelor pentru documentarea rezultatelor expertizei chimico-judiciare.

5. Recunoaşterea produselor naturale de origine vegetală, utilizate direct ca medicament, sau

care servesc drept precursori la prepararea medicamentului.

5.1 Colectarea plantelor medicinale, reieşind din utilizarea raţională a resurselor de plante

medicinale.

5.2 Analiza identităţii şi calităţii produsului vegetal în condiţii de farmacie şi laborator de control.

5.3 Descrierea anatomo-morfologică a plantelor medicinale.

5.4 Analiza macroscopică, microscopică, histochimică şi microchimică a produsului vegetal.

5.5 Clasificarea produselor vegetale medicinale sub aspectul compoziţei chimice şi al acţiunii

terapeutice.

14

5.6 Informarea pacientului cu privire la acţiunea terapeutică, principiile de preparare, administrare

şi păstrare corectă a produselor vegetale medicinale.

6. Raţionalizarea efectivă şi inofensivă a preparatelor medicamentoase.

6.1 Corelarea apartenenţei preparatelor la anumite grupe farmacoterapeutice, farmacologice şi

chimice; posibilitatea înlocuirii unui remediu cu altul (statutul legal al medicamentelor

Rx/OTC).

6.2 Clasificarea anatomică, terapeutică şi chimică /ATC/ a medicamentelor.

6.3 Recunoaşterea grupelor de medicamente utilizate în tratamentul anumitor boli, reieşind din

efectul farmacologic şi mecanismul de acţiune.

6.4 Informarea bolnavilor cu privire la modul, timpul administrării preparatelor medicamentoase,

racţiile adverse posibile.

7. Analiza merceologică a produselor de uz medicinal şi farmaceutic.

7.1 Clasificarea merceologică şi codificarea produselor medicale şi farmaceutice.

7.2 Recepţionarea şi efectuarea analizei merceologice în ambalaj de transport şi după aspectul

exterior al materialelor de pansament, obiectelor de îngrijire a bolnavilor, instrumentelor

medicale, a apelor minerale, mărfurilor farmaceutice.

7.3 Eliberarea produselor medicale şi farmaceutice.

Competenţele se realizează în cadrul curriculumului educaţional timp de 3 ani definitizând

produsul final.

4. ADMINISTRAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

Stagiile de practică

Semestre

Nr. săptămâni/ ore

Perioada

Credite

1. Practica de iniţiere în

activitatea farmaceutică I 2 săptămâni x 36ore/

săptămână =

72 ore

15.12 -

28.12 2

2. Stagiul practic de

specialitate nr. I II 4 săptămâni x 36 ore/

săptămână=

144 ore

01.06 -

28.06 4


specialitate nr. II III 2 săptămâni x 36 ore/

săptămână =

72 ore

15.12- 28.12 2


specialitate nr. III IV 4 săptămâni x 36 ore/

săptămână=

144 ore

01.06 -28.06 4

5. Practica care precede

probele de absolvire VI 21 săptămâni x 36

ore/ săptămână =

756 ore

12.01 -

07.06 25

TOTAL 1188 ore 37

15

5. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL I DE STUDII

5.1 ADMINISTRAREA STAGIULUI

Nr.

d/o

Stagiile

de practică

Semes

tre

Nr. săptămâni/ore Perioada Credite

1. Practica de iniţiere în

activitatea farmaceutică

I 2 săptămâni x 36

ore/ săptămână =

72ore

15.12 – 28.12 2

Stagiul practic de specialitate nr. 1

2. Botanica farmaceutică

II 2 săptămâni x 36 ore/

săptămână = 72ore

01.06 – 14.06

2

Sistemul informaţional

automatizat de evidenţă

a medicamentelor

II 2 săptămâni x 36 ore/


14.06 – 28.06 2

Total 216 6

5.2 PRACTICA DE INIŢIERE ÎN ACTIVITATEA FARMACEUTICĂ

5.2.1 Competenţe şi abilităţi specifice la unitatea de curs Propedeutica farmaceutică

1. Distingerea etapelor dezvoltării istorice a sistemului farmaceutic.

2. Descrierea structurii organizatorice a sistemului farmaceutic din Republica Moldova.

3. Distingerea actelor normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului

farmaceutic.

4. Recunoaşterea şi descrierea tipurilor de formulare de reţetă.

5. Respectarea regimului sanitar în unităţile farmaceutice.

6. Aplicarea prevederilor normative în vigoare în vederea asigurării condiţiilor optime de

păstrare a preparartelor farmaceutice şi parafarmaceutice.

7. Aplicarea terminologiei specifice domeniului de activitate farmaceutică.

5.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică

Practica de iniţere în activitatea farmaceutică se realizează în farmacii, sub

supravegherea şi monitărizarea personalului farmaceutic mediu şi superior de specialitate în

scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate.

În cadrul stagiului de practică elevii dobândesc abilităţi iniţiale în domeniul specialităţii

alese, bazate pe unitatea de curs Propedeutica farmaceutică.

Evaluarea deprinderilor practice este realizată de către persoanele responsabile de stagiul

de practică (farmacişti, laboranţi farmacişti) în baza Regulamentelor, Actelor legislative şi

normative în vigoare, Farmacopeei de referinţă, Monografii farmacopeice.

Structura sistemului farmaceutic din Republica Moldova. Caracteristica generală a

sistemului farmaceutic, reforma sistemului farmaceutic, direcţii de dezvoltare.

Acte normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului farmaceutic.

Definire, obiective, structură, importanţă pentru activitatea farmaceutică. Legi, Hotărâri de Guvern

şi ordine ce reglementează activitatea farmaceutică în Republica Moldova. Structura organizatorică

16

a întreprinderilor farmaceutice. Tipurile de farmacii. Sarcina şi funcţiile farmaciei comunitare şi

spitaliceşti. Depozite farmaceutice din Republica Moldova – sarcinile. Funcţiile.

Modul de prescriere şi eliberare a medicamentelor. Părţile componente ale reţetei.

Abrevierile admisibile la prescrierea reţetelor. Reguli generale privind prescrierea şi eliberarea

medicamentelor.

Regimul sanitar în farmacii şi depozite farmaceutice. Cerinţe generale faţă de spaţii.

Cerinţe igienice faţă de încăperi şi utilaj, sistemul de încălzire, ventilare, microclimatul din încăperi.

Cerinţe igienice privind condiţiile de lucru ale personalului. Aprovizionarea cu apă. Cerinţe igienice

privind iluminatul. Cerinţe faţă de igiena personală a lucrătorilor din farmacii.

Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Prevederi legislative în domeniul

păstrării şi transportării diverselor grupe de medicamente: medicamentele fotosensibile,

medicamentele higroscopice, medicamentele volatile, cristalohidraţii, medicamentele termolabile,

medicamentele ce trebuie ferite de acţiunea temperaturilor scăzute, substanţele medicamentoase ce

trebuie protejate de acţiunea gazelor, substanţele medicamentoase aromatice şi coloranţi,

medicamentele şi substanţele inflamabile şi explosive, păstrarea formelor medicamentoase

industriale, produsul vegetal medicamentos.

Terminologie specifică domeniului de activitate farmaceutică. Terminologia farmaceutică:

substanţă medicamentoasă, substanţă auxiliară, medicament, formă farmaceutică, efect secundar,

remediu curativ, farmacopee, monografie farmacopeică, nomenclator, materiale de

condiţionare/ambalare, operaţii farmaceutice, cerinţe şi expresii latine întâlnite în reţetă.

5.2.3 Deprinderi practice obligatorii

1. Descrierea actelor normative fundamentale ce reglementează activitatea sistemului

farmaceutic.

2. Elaborarea structurii schematice a încăperilor farmaciei şi explicarea predestinaţiei

acestora.

3. Recunoaşterea tipurilor de formulare de reţetă.

4. Descrierea abrevierilor întâlnite în formularele de reţetă.

5. Respectarea cerinţelor igienice personale şi cerinţelor igienice la locul de muncă.

6. Clasarea şi asigurarea condiţiilor de păstrare a produselor vegetale şi parafarmaceutice.

7. Înregistrarea temperaturii în frigiderul pentru păstrarea medicamentelor.

8. Asigurarea condiţiilor de păstrare a diverselor grupe de medicamente: fotosensibile,

higroscopice, volatile, cristalohidraţii, termolabile, aromatice şi coloranţii, inflamabile şi explosive.

9. Recepţionarea şi aranjarea produselor farmaceutice în depozitul unităţii farmaceutice.

10. Cântărirea substanţelor medicamentoase cu ajutorul balanţelor farmaceutice.

11. Respectarea cerinţelor de păstrare a apei purificate.

5.3 STAGIUL PRACTIC DE SPECIALITATE NR. I

5.3.1 BOTANICA FARMACEUTICĂ

5.3.1.1 Competenţe şi abilităţi specifice

1. Analiza plantelor medicinale din punct de vedere morfologic, anatomic şi taxonomic.

2. Recunoaşterea plantelor medicinale în corelare cu criteriile morfoanatomice.

3. Analiza macro- şi microscopică a plantelor medicinale.

4. Evaluarea calitativă şi cantitativă a plantelor medicinale în natură.

5. Elaborarea hărţii geobotanice a plantelor medicinale în una din zonele geografice a Republicii

Moldova.

17

6. Colectarea, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale.

7. Ierborizarea plantelor medicinale.

5.3.1.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică

Activitatea practică a elevilor este desfăşurată la Grădina Botanică, Dendrariul

Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova sub supravegherea şi monitărizarea coordonatorului

responsabil de practică, în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor realizate.

Evaluarea competenţelor şi abilităţilor specifice este efectuată de către conducătorii

nemijlociţi a stagiului de practică în baza baza Farmacopeei, Regulamentelor, Actelor

legislative şi normative în vigoare.

Morfologia plantelor medicinale

Rădăcina. Structura macroscopică. Varietăţile rădăcinii. Sistemul radicular. Structura

microscopică. Zonele rădăcinii. Structura anatomică primară şi secundară. Rădăcina metamorfizată

de depozitare. Nodozităţi. Micoriza. Rădăcina – sursă de medicament.

Tulpina. Structura macroscopică şi microscopică. Structura primară şi secundară a tulpinii.

Particularităţile structurale ale tulpinii la monocotiledonatele angiosperme (tulpina la porumb).

Frunza. Morfologia frunzelor. Nervaţiunea frunzei. Anexele foliare. Frunze compuse.

Filotaxia. Anizofilia, heterofilia şi mozaicul foliar. Frunze metamorfizate. Structura microscopică a

frunzei la gimnosperme şi la angiosperme. Fiziologia frunzei. Frunza – sursă de medicament.

Floarea. Morfologia florii. Formula şi diagrama florală. Inflorescenţe simple şi compuse.

Polenizarea. Fecundarea la plantele angiosperme. Floarea – sursă de medicament.

Fructul. Morfologia fructului. Anatomia fructului. Clasificarea fructelor. Fructe simple şi

compuse. Fructe multiple. Pseudofructe. Fructul – sursă de medicament.

Sămânţa. Morfologia seminţei. Anatomia seminţei. Germinarea seminţelor. Sămânţa – sursă

de medicament. Răspândirea fructului şi seminţei.

Ocrotirea plantelor medicinale din flora spontană. Recoltarea: organe subterane (rădăcini,

rizomi, bulibi, tuberculi), flori, părţi aeriene, muguri, frunze, scoarţe, fructe, seminţe a plantelor

medicinale.

Uscarea produselor vegetale. Aducerea produsului vegetal în stare finită. Ambalarea şi

marcarea produsului vegetal. Clasificarea produselor vegetale. Standardizarea produselor vegetale.

Păstrarea produselor vegetale.

Ierborizarea plantelor medicinale. Plante şi produse medicinale cu conţinut de glucide,

vitamine, lipide, terpenoide, heterozide, substanţe amare, substanţe rezinoase, saponozide, alcaloizi,

compuşi fenolici, flavonoide, tanante, plante cu diverse principii active.

5.3.1.3 Deprinderi practice obligatorii

1. Recunoaşterea plantelor medicinale în corelare cu criteriile morfo-anatomice.

2. Analiza macro şi microscopică a plantelor medicinale.

3. Evaluarea calitativă şi cantitativă a plantelor medicinale în natură.

4. Elaborarea hărţii geobotanice a plantelor medicinale în una din zonele geografice a Republicii

Moldova.

5. Colectarea, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale.

6. Ierborizarea plantelor medicinale.

18

5.3.2 SISTEMUL INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT

DE EVIDENŢĂ A MEDICAMENTELOR


A. Operarea cu programul informaţional în domeniul farmaceutic:

1. Recepţionarea programată, ghidată de farmacist a produselor farmaceutice,

parafarmaceutice, precum şi produselor medicinale de origine vegetală.

2. Utilizarea în sistemul informaţional al regimului “intrări” de produse farmaceutice şi

parafarmaceutice.

3. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi resurselor de comunicare asistate de

calculator, care includ lexicul medical şi farmaceutic specific.

B. Monitoringul privind circulaţia medicamentelor

1. Evaluarea cantitativă a medicamentelor eliberate din farmacie, pe grupe farmacologice

într-o perioadă determinată de timp.

2. Utilizarea sistemului informaţional în vederea realizării medicamentelor într-o unitatea

farmaceutică, ghidat de farmacist.

3. Prelucrarea programată a reţetelor compensate.

4. Evidenţa stocurilor de mărfuri primite de la depozit şi inventarierea stocurilor existente

în farmacie, ghidat de farmacist.

5. Evaluarea programată a termenilor de valabilitate a medicamentelor.


Stagiul practic la compartimentul Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a

medicamentelor este desfăşurat în farmacie sub supravegherea şi monitărizarea personalului

farmaceutic (farmacist, asistent farmacist), în scopul asigurării calităţii şi siguranţei

activităţilor realizate. Evaluarea competenţelor şi abilităţilor specifice este efectuată de către

conducătorii nemijlociţi a stagiului de practică în baza exploarării Sistemului automatizat de

evidenţă a medicamentelor, Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare.

Componentele de bază a sistemului automatizat informaţional farmaceutic. Domenii de

utilizare a computeriului în farmacie. Identificarea categoriilor de produse farmaceutice şi

parafarmaceutice cu ajutorul software; aplicarea software specializate în evidenţa medicamentelor

la etapa: recepţia cantitativă, calitativă şi valorică, depozitarea, verificarea stocurilor şi a termenilor

de valabilitate; evaluarea în prezenţa farmacistului a corectitudinii eliberării medicamentelor pe

bază de reţetă compensată; efectuarea analizei statistice a datelor pentru medicamentele eliberate

din farmacie, pe grupe farmacologice într-o perioadă determinată de timp.


1. Recepţia cantitativă, calitativă şi valorică a produselor farmaceutice şi dispozitivelor

medicale.

2. Clasarea cu aplicarea sistemului informaţional automatizat a preparatelor medicamentoase

conform grupelor farmacologice.

3. Verificarea stocurilor şi a termenilor de valabilitate a medicamentelor, aplicând sistemele

informaţionale automatizate farmaceutice.

4. Evaluarea, ghidată de farmacist, a eliberării medicamentelor din grupa OTC şi Rx.

5. Evaluarea ghidată de farmacist a eliberării medicamentelor pe bază de reţetă compensată.

19

6. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL II DE STUDII


Nr.

d/o

Stagiile

de practică

Sem

estre

Nr. Săptămâni/Ore Perioada Credite


1. Tehnologia farmaceutică

extemporală

III 2 săptămâni x 36 ore/


15.12 – 28.12 2


1. Organizarea activităţii

farmaceutice

faemaceutică

IV 2 săptămâni x 36 ore/


01.06 – 14.06

2

2. Farmacognozie IV 2 săptămâni x 36 ore/


14.06 – 28.06 2

Total 216 6

6.2 STAGIUL PRACTIC DE SPECIALITATE NR. II

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ EXTEMPORALĂ

6.2.1 Competenţe şi abilităţi specifice

A. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor

farmaceutice solide.

1. Clasificarea formelor medicamentoase solide.

2. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi

copii.

3. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia farmaceutică.

4. Explorarea balanţelor farmaceutice.

5. Formularea şi prepararea pulberilor: simple nedozate; simple dozate; compuse dozate;

trituraţiile; cu substanţe care formează amestecuri eutectice; pentru insuflare; din produse

semifinite; cu extracte; pentru soluţiile de uz extern; efervescente; cu substanţe cu densităţi diferite;

compuse dozate cu substanţe toxice şi puternic active; alcalină; cu substanţe greu triturabile; cu

substanţe colorante; cu substanţe şi uleiuri volatile; pudre.

6. Verificarea calităţii formelor medicamentoase solide.

7. Ambalarea, etichetarea şi pregătirea pentru eliberare a formelor medicamentoase solide.

8. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase solide.

B. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor

farmaceutice lichide.

1. Clasificarea formelor medicamentoase lichide.


copii.

3. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor.


5. Formularea şi prepararea soluţiilor apoase: prin diferite procedee de dizolvare; cu

oxidanţi; cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă; diluarea soluţiilor

farmacopeice standarde.

20

6. Formularea şi prepararea soluţiilor alcoolice: diluarea alcoolului etilic; soluţii alcoolice de

iod; soluţii alcoolice: oficinale, magistrale.

7. Formularea şi prepararea soluţiilor glicerolice: oficinale, magistrale.

8. Formularea şi prepararea soluţiilor uleioase: oficinale, magistrale.

9. Formularea şi preapararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată şi limitată la temperatura

normală.

10. Formularea şi prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari;

11. Formularea şi prepararea soluţiilor coloidale.

12. Formularea şi prepararea suspensiilor: din substanţe hidrofobe şi hidrofile; prin

condensare; cu tincturi şi extracte lichide; cu uleiuri eterice; obţinute prin interacţiunea reciprocă a

substanţelor.

13. Formularea şi prepararea emulsiilor: din seminţe; uleioase; pentru uz intern; pentru uz

extern; cosmetice.

14. Formularea şi prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale cu conţinut

de: alcaloizi; heterozide cardiotonice; antracenozide; saponozide; substanţe tanante; mucilagii;

uleiuri eterice; din extracte standardizante.

15. Verificarea calităţii formelor medicamentoase lichide.

16. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase lichide.

17. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase lichide.

C. Comunicarea eficientă în diferite situaţii socio-profesionale.

1. Comunicarea asertivă în activitatea de echipă.

2. Utilizarea terminologiei farmaceutice de actualitate în comunicarea profesională.

3. Respectarea normelor şi valorilor moral-spirituale în comunicarea interpersonală.

4. Promovarea comportamentelor democratice şi valorilor general-umane.

5. Autoaprecierea, aprecierea critică, adecvată în domeniul profesional şi social.

6.2.2 Descrierea procesului de desfăşurare a stagiului de practică

Stagiul practic de specialitate nr. II – Tehnologia farmaceutică extemporală se desfăşoară

în farmacie cu secţie de preparare a formelor farmaceutice extemporale şi vizează consolidarea

competenţelor de formulare, preparare, control al calităţii, condiţionare şi păstrare a formelor

farmaceutice extemporale, pregătirea pentru eliberare.

Persoanele responsabile de coordonarea stagiului de practică supraveghează şi

monitorizează activitatea elevilor în scopul asigurării calităţii şi siguranţei activităţilor

realizate. Evaluarea deprinderilor practice este efectuată de farmacişti, laboranţi farmacişti în

baza Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare, Farmacopeei de referinţă şi

Protocoalelor/algoritmelor deprinderilor practice, ediţia II, Chişinău, 2017.

Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase solide

Definirea reţetei şi descrierea părţilor componente: invocatio; preascriptio; subscriptio;

signature. Normarea calităţii. Prescrierea; ambalarea; etichetarea şi livrarea medicamentelor.

Clasificarea medicamentelor: după modul de concepţie terapeutică; în funcţie de toxicitate;

în funcţie de repartizarea dozelor de substanţă medicamentoasă; după modul de prescriere şi de

eliberare; după modul de administrare; după starea agregativă; după modul de formulare şi

preparare; după sistemul dispers şi integral, după locul de acţiune, după modul de eliberare.

21

Verificarea şi calcularea dozelor. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a

medicamentelor la adulţi şi copii bazate pe vârstă şi masa corporală.

Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia farmaceutică. Proprietăţile metrologice ale

balanţelor; măsurarea lichidelor la volum şi în picături; măsurarea medicamentelor lichide la

administrare.

Forme medicamentoase solide. Pulberile. Prepararea pulberilor simple nedozate.

Prepararea pulberilor simple dozate. Prepararea pulberilor compuse dozate. Trituraţiile. Exemple de

pulberi. Pulberi cu substanţe care formează amestecuri eutectice. Pulberile pentru insuflare.

Pulberile preparate din produse semifinite. Pulberile cu extracte. Pulberile pentru soluţiile de uz

extern. Pulberile efervescente. Pulberi cu substanţe cu densităţi diferite. Pulberile compuse dozate

cu substanţe toxice şi puternic active. Pulbere alcalină. Pulberile cu substanţe greu triturabile.

Pulberile cu substanţe colorante. Pulberi cu substanţe şi uleiuri volatile. Pudre. Controlul calităţii

pulberilor şi perfecţionarea lor.

Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase lichide

Soluţii apoase. Soluţii neapoase. Prepararea soluţiilor: cântărirea şi măsurarea, dizolvarea,

filtrarea şi strecurarea, ambalarea şi pregătirea pentru eliberare şi verificarea calităţii. Prepararea

soluţiilor apoase prin diferite procedee de dizolvare. Prepararea soluţiilor apoase cu oxidanţi.

Prepararea soluţiilor apoase cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă.

Diluarea soluţiilor farmacopeice standarde, soluţiile de: acid clorhidric, amoniac şi acid acetic,

aldehidă formică, peroxid de hidrogen. Diluarea alcoolului etilic. Tabele alcoolimetrice. Soluţii

alcoolice. Soluţii alcoolice de iod. Soluţii alcoolice: oficinale, magistrale. Soluţii glicerolice:

magistrale şi oficinale. Soluţii uleioase: magistrale şi oficinale.

Forme medicamentoase lichide. Soluţii de substanţe macromoleculare. Soluţii coloidale.

Prepararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată. Prepararea soluţiilor cu turgescenţă limitată la

temperatura normală. Prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari. Prepararea

soluţiilor coloidale.

Forme medicamentoase lichide. Suspensii farmaceutice. Formularea suspensiilor.

Prepararea suspensiilor farmaceutice. Prepararea suspensiilor din substanţe hidrofobe şi hidrofile.

Prepararea suspensiilor prin condensare. Suspensii – mixturi cu tincturi şi extracte lichide. Suspensii

– mixturi cu uleiuri eterice. Suspensii – mixturi obţinute prin interacţiunea reciprocă a substanţelor.

Suspensii de uz intern şi extern. Controlul calităţii suspensiilor. Aspecte biofarmaceutice ale

suspensiilor.

Forme medicamentoase lichide. Emulsii farmaceutice. Includerea substanţelor

medicamentoase în emulsii. Prepararea emulsiilor. Emulsii din seminţe. Emulsii uleioase.

Prepararea emulsiilor uleioase. Metode de preparare. Exemple de preparare a emulsiilor uleioase.

Cauze de nereuşită a emulsiilor. Alegerea emulgatorului. Aparatajul utilizat la emulsionare. Emulsie

pentru uz intern. Emulsie penru uz extern. Emulsii cosmetice. Stabilitatea emulsiilor. Factorii care

influenţează stabilitatea emulsiilor. Verificarea calităţii emulsiilor şi căile de perfecţionare a lor.

Conservarea emulsiilor. Aspectul biofarmaceutic al emulsiilor.

Forme medicamentoase lichide. Soluţii extractive apoase. Factorii ce influenţează extracţia:

gradul de fragmentare a produsului vegetal, gradientul densităţii, raportul dintre cantitatea de produs

vegetal şi extragent, calitatea produsului vegetal, factorul de îmbibare, reacţia mediului, durata şi

temperatura extracţiei. Prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale. Aparatajul

folosit la prepararea soluţiilor extractive apoase. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu

conţinut de alcaloizi. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de heterozide

22

cardiotonice. Decocturi din produs vegetal cu conţinut de antracenozide. Decocturi din produs

vegetal cu conţinut de saponozide. Decoct din produs vegetal cu conţinut de substanţe tanante.

Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de mucilagii. Infuzii din produse vegetale

cu conţinut de uleiuri eterice. Prepararea soluţiilor extractive apoase din extracte standardizate.

Perfecţionarea soluţiilor extractive apoase.

6.2.3 Deprinderi practice obligatorii

1. Clasificarea formelor medicamentoase solide.

2. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii.



5. Formularea şi prepararea pulberilor.

6. Verificarea calităţii formelor medicamentoase solide.

7. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase solide.

8. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase solide.


10. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii.

11. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia farmaceutică.


13. Formularea şi prepararea soluţiilor apoase şi neapoase.

14. Formularea şi prepararea soluţiilor alcoolice.

15. Formularea şi prepararea soluţiilor glicerolice.

16. Formularea şi prepararea soluţiilor uleioase.

17. Formularea şi preapararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată şi limitată la temperatura

normală.

18. Formularea şi prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari.


20. Formularea şi prepararea suspensiilor.

21. Formularea şi prepararea emulsiilor.

22. Formularea şi prepararea soluţiilor extractive apoase.




23

6.3 STAGIUL PRACTIC DE SPECIALITATE NR. III

6.3.1 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII FARMACEUTICE


1. Organizarea procesului managerial în domeniul farmaceutic, conform standardului

ocupaţional.

1.1 Luarea deciziilor, comunicarea, susţinerea unui punct de vedere, etc. în activitatea de Asistent

farmacist.

2. Promovarea unei atitudini ferme şi optimiste în favoarea culturalizării sanitare a

populaţiei.

2.1.Analizarea, sintetizarea, interpretarea şi implementarea unor concepte teoretice sau rezultate ale

unor studii medicale în domeniul sănătăţii publice.

3. Aplicarea legislaţiei în domeniul activităţilor desfăşurate în farmacie şi promovarea

reformelor Politicii de Stat în domeniul medicamentului din Republica Moldova.

3.1. Promovarea reformelor şi direcţiilor de dezvoltare şi optimizare a Politicii de Stat în domeniul

medicamentului din Republica Moldova, aplicând tehnologii noi informaţionale şi comunicaţionale.

3.2. Aplicarea materialelor instructiv-metodice actuale de reglementare a activităţii profesionale în

domeniul organizării activităţii farmaceutice.

3.3. Organizarea ştiinţifică a activităţii profesionale prin aplicarea metodologiilor de tip inovativ

actual în domeniul organizării activităţii farmaceutice.

3.4. Examinarea şi utilizarea actelor legislative aplicate în activitatea farmaceutică.

3.5. Consultarea legislaţiei în domeniul gestionării medicamentelor cu conţinut de substanţe

stupefiante, psihotrope, precursori şi toxice.

3.6. Identificarea documentelor analitice de normare (DAN) a calităţii medicamentelor.

3.7. Argumentarea importanţei sistemului de asistenţă cu medicamente a populaţiei.

3.8. Esenţializarea actelor normative în aprovizionarea cu medicamente.

4. Promovarea valorilor şi oportunităţilor domeniului farmaceutic din Republica

Moldova, aplicând tehnologii informaţionale noi şi tehnologii comunicaţionale.

4.1. Argumentarea importanţei actelor normative şi legislative în practicarea activităţii

farmaceutice.

4.2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici

de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei

4.3. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-

line etc.) atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

5. Comunicarea eficientă cu pacienţii şi personalul medical.

5.1. Crearea unui climat favorabil pentru o comunicare eficientă cu personalul medical şi cu

pacienţii.

5.2. Promovarea valorilor profesionale în colectiv şi cu populaţia.

5.3. Comunicarea corectă şi în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică a rezultatelor

examinării şi aplicării actelor legislative şi sublegislative din domeniul organizării activităţii

farmaceutice.

6. Operarea cu programul informaţional în domeniul farmaceutic.

6.1. Implementarea sistemelor informaţionale de date în monitorizarea realizării medicamentelor.

6.2. Exploatarea sistemului informaţional în vederea realizării medicamentelor într-o unitatea

24

farmaceutică.

6.3. Utilizarea în sistemul informaţional al regimului „intrări” de produse farmaceutice şi

parafarmaceutice.

6.4. Dezvoltarea propriului potenţial profesional, a capacităţii de a înţelege şi utiliza eficient

sursele informaţionale şi resursele de comunicare şi formare profesională asistată de calculator care

includ lexicul medical şi farmaceutic specific.


Stagiul practic de specialitate nr. III, la compartimentul Organizarea activităţii

farmaceutice se desfăşoară în farmacie şi alte unităţi farmaceutice autorizate. Pe parcursul

activităţii practice elevii sunt încadraţi în toate activităţile specifice profesiei de asistent farmacist

sub coordonarea, supravegherea şi verificarea farmacistului îndrumător de practică:

- aplicarea legislaţiei farmaceutice în activitatea farmaceutică;

- aplicarea operaţiilor farmaceutice: recepţionarea, transportarea, păstrarea, preambalarea

şi eliberarea produselor farmaceutice şi parafarmaceutice;

- implementarea recomandărilor privind păstrarea corectă a produselor farmaceutice şi

parafarmaceutice;

- aplicarea soft-ware, programelor computerizate pentru gestionarea diverselor probleme

din domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice.

Evaluarea deprinderilor practice este efectuată de către conducătorii nemijlociţi a

stagiului de în baza Farmacopeei, Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare.

Concepte de bază ale managementului. Managementul procesului de conducere. Metode,

tipuri şi stiluri de conducere. Factorii care influenţează procesul decizional. Etapele procesului

decizional. Metode şi modele de adoptare a deciziilor.

Sănătatea publică. Noţiuni generale de sănătate publică. Noţiune de sănătate publică şi

managementul sanitar. Niveluri de sănătate. Scopurile sănătăţii publice. Domeniile principale ale

sănătăţii publice. Sistemul de sănătate al Republicii Moldova. Politica Naţională de Sănătate.

Scopul general al Politicii Naţionale de Sănătate. Obiectivele strategice ale strategiei Sănătate 2020:

respectarea deplină a principiilor echităţii sociale şi perfecţionarea guvernării strategice pentru

sănătate.

Coordonarea sistemului farmaceutic. Concepte de bază asupra legislaţiei farmaceutice.

Politica de Stat în domeniul medicamentului. Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456 –

XII din 25.05.1993. Legea cu privire la medicamente nr. 1409 – XIII din 17.12. 1997. Legea cu

privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor nr. 382 –XIV din

06.05.1999.

Reguli internaţionale în domeniul medicamentului. Regulile de bună practică de laborator.

Regulile de bună practică clinică. Regulile de bună practică de fabricaţie. Regulile de bună practică

de distribuire. Regulile de bună practică de farmacie.

Importanţa medicamentului şi asigurarea calităţii lui. Autorizarea medicamentului.

Prevederi generale asupra importanţei medicamentelor. Denumiri şi clasificări de medicamente.

Medicamente esenţiale. Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Noţiuni generale

de medicament, bolnav, consumator.

Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Medicamentele fotosensibile,

higroscopice, volatile. Cristalohidraţii. Grupe de medicamente termolabile. Produsul vegetal

25

medicamentos. Păstrarea formelor medicamentoase industriale. Medicamentele şi substanţele

inflamabile şi explozive. Medicamentele ce trebuie ferite de acţiunea temperaturilor scăzute.

Substanţele medicamentoase ce trebuie protejate de acţiunea gazelor.

Sistemul de producere industrială a medicamentelor şi aprovizionare cu medicamente.

Cerinţe generale privind producerea de medicamente. Reguli de bună practică de fabricaţie.

Structura organizatorică a întreprinderii farmaceutice industriale. Documentaţia tehnologică.

Pregătirea personalului pentru activitate în producerea farmaceutică. Caracteristica generală a

sistemului de aprovizionare farmaceutică. Ciclul de aprovizionare cu medicamente. Depozitul

farmaceutic. Asigurarea calităţii medicamentelor. Activitatea Laboratoarelor pentru Controlul

Calităţii Medicamentelor.

Norme legale de prescriere a medicamentelor. Reguli generale de prescriere a

medicamentelor. Particularităţile prescrierii medicamentelor cu conţinut de substanţe stupefiante,

psihotrope , a alcoolului etilic şi medicamentelor supuse evidenţei cantitative. Particularităţile

prescrierii medicamentelor, costul cărora se compensează integral sau parţial. Regulile de prescriere

a medicamentelor, compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Managementul organizării preparării medicamentelor în secţiile de preparare/forme

magistrale. Organizarea preparării formelor medicamentoase magistrale /extemporale. Noţiuni

generale de receptură. Diferenţierea diverselor tipuri de receptură. Controlul calităţii

medicamentelor preparate în farmacii: direcţiile de organizare. Repartizarea coloră a inscripţiilor de

avertizare. Termenele de păstrare a medicamentelor preparate în farmacii.

Sistemul de asistenţă farmaceutică. Sarcina şi funcţiile farmaciilor de acces public.

Clasificări. Cerinţe faţă de încăperile şi spaţiul farmaciei de acces public. Organizarea activităţii

farmaciei de acces public. Structura ei organizatorică. Sarcina şi funcţiile secţiei de stocuri

materiale. Secţia de realizare a medicamentelor industriale. Filialele farmaciilor de acces public.

Sarcina şi funcţiile secţiei de preparare/forme magistrale. Recepţionarea, taxarea şi înregistrarea

reţetelor. Ordinea de eliberare a medicamentelor din farmacii. Eliberarea gratuită şi cu înlesniri a

medicamentelor. Ordinea de eliberare a medicamentelor fără chitanţă. Ordinea de recepţionare a

comenzilor telefonice şi eliberare a medicamentelor la domiciliu. Cerinţele sanitare către încăperi şi

utilaje. Cerinţe sanitare pentru dereticarea încăperilor şi a utilajului farmaceutic. Cerinţe către igiena

personală a lucrătorilor din întreprinderile şi instituţiile farmaceutice. Cerinţe sanitare către

prepararea medicamentelor în condiţii aseptice. Cerinţele sanitare la prepararea formelor

medicamentoase nesterile.


1. Aplicarea conceptelor de utilizare raţională a medicamentelor.

2. Comunicarea interpersonală pe baza principiilor eticii profesionale.

3. Eliberarea medicamentelor pe bază de prescripţie ghidat de farmacist.

4. Clasarea şi păstrea medicamentelor conform cerinţelor standard.

5. Exploatarea sistemului informaţional / automatizat în vederea realizării medicamentelor într-

o unitatea farmaceutică.

6. Operarea în sistemul informational automatizat în vederea deschiderii ghidului produselor

după grupe, coduri de bare, denumire comună internaţională, producător, furnizor, termen de

valabilitate, etc.

26

6.3.2 FARMACOGNOZIE

6.3.2.1. Competenţe şi abilităţi specifice

1. Respectarea cerinţelor Documentelor Analitice de Normare (DAN) în analiza calităţii

plantelor medicinale şi produselor vegetale.

1.1. Standardizarea produselor vegetale.

1.2. Descrierea anatomo-morfologică a plantelor medicinale şi produsului vegetal.

1.3. Determinarea autenticităţii produsului vegetal.

1.4. Determinarea purităţii şi bunei calităţi a produsului vegetal.

2. Aplicarea tehnicii macroscopice în studierea produsului vegetal.

2.1. Determinarea caracterelor macroscopice a produsului vegetal nefragmentat şi cu diferit

grad de mărunţire.

2.2. Studierea plantelor medicinale ca surse de principii farmacologic active.

3. Determinarea caracterelor microscopice a produsului vegetal mărunţit şi pulverizat.

3.1. Aplicarea metodelor pentru pregătirea micropreparatelor.

3.2. Pregătirea materialului (produsul vegetal) pentru cercetarea microscopică.

3.3. Cercetarea micropreparatelor.

3.4. Interpretarea rezultatelor experimentale în corelare cu caracterele microscopice.

3.5. Recunoaşterea plantelor şi produselor vegetale în dependenţă de structura microscopică.

4. Comunicarea eficientă în diferite situaţii socio-profesionale.

4.1. Comunicarea asertivă în activitatea de echipă.

4.2. Utilizarea terminologiei farmaceutice de actualitate în comunicarea profesională.

4.3. Respectarea normelor şi valorilor moral–spirituale în comunicarea interpersonală.

4.4. Promovarea comportamentelor democratice şi valorilor general-umane.

4.5. Autoaprecierea, aprecierea critică, adecvată în domeniul profesional şi social.


Stagiul de practică la compartimentul Farmacognozie se desfăşoară la Grădina Botanică

şi Dendrariul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Pe parcursul perioadei de practiă elevii dezvoltă competenţe şi abilităţi specifice ce ţin de

identificarea resursele de plante medicinale, analiza farmacognostică a acestora ca surse de

substanţe farmacologic active, metodele de recoltare, uscare şi păstrare a produselor vegetale,

determinarea autenticităţii produsului vegetal, ş.a.

Evaluarea deprinderilor practice este efectuată de către conducătorii nemijlociţi a

stagiului de practică în baza Farmacopeei, Monografiilor farmacopeice, Standardelor şi

Specificaţiilor de calitate, Protocoalelor /algoritmelor deprinderilor practice, ediţia II,

Chişinău, 2017.

Analiza farmacognostică a plantelor medicinale şi produselor vegetale: anatomo-

morfologică, macroscopică, microscopică, histochimică şi microchimică. Evaluarea calităţii

produsului vegetal în conformitate cu prevederile DAN. Elaborarea raportului referitor la rezultatul

analizei farmacognostice.

Clasificarea principiilor active din produse vegetale sub aspect chimic şi al acţiunii

terapeutice. Interpretarea efectelor secundare şi incompatibilităţile interacţiunii principiilor active.

Consilierea consumatorilor de medicamente în vederea modului de preparare, administrare şi

păstrare a soluţiilor extractiv apoase din produs vegetal cu conţinut de principii active. Eliberarea şi

posologia fitopreparatelor.

27

Plante medicinale şi produse vegetale din diferite clase de compuşi chimici: Plante şi

produse vegetale cu conţinut de glucide. Laminariae stipites, Lini semina (seminţe de in), Althaeae

folia et radices (frunze şi rădăcini de nalbă-mare), Tiliae flores cum bracteis (flori cu bractee de

tei), Plantaginis folia (frunze de pătlagină), Tussilago farfarae folia (frunze de podbal).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de lipide. Butyrum Cacao (unt de cacao), oleum Helianthi

(ulei de floarea - soarelui), oleum Amygdalarum (ulei de migdale), oleum Ricini (ulei de ricin),

oleum Olivarum (ulei de măsline).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de vitamine. Calendulae flores

(flori de gălbenele), Gnaphalii uliginosi herba (părţi aeriene albumeală), Bidentis herba (părţi

aeriene dentiţă), Sorbi fructus (fructe de scoruş), Hippophaes rhamnoides fructus (fructe de cătină),

Urticae folia (frunze de urzică), Maydis stigmata (mătase de porumb), Bursae pastoris herba (părţi

aeriene de traista ciobanului), Viburni cortex et fructus (fructe şi scoarţă de călin), Rosae fructus

(fructe de măcieş), Ribes nigri fructus (fructe de coacăză neagră).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de terpenoide. Rosae flores (flori de trandafir), Coriandri

fructus (fructe de coriandru), Lavandulae flores recens (părţi aeriene de levănţică), Melissae herba

(părţi aeriene de roiniţă), Menthae piperitae folia seu herba (părţi aeriene şi frunze de izmă- bună),

Salviae folia (frunze de salvie), Eucalypti folia (frunze de eucalipt), Carvi fructus (fructe de

chimen), Citri exocarpia (pericarpul fructului de lămîi), Juniperi fructus (fructe de ienupăr),

Tanaceti flores seu herba (părţi aeriene sau flori de vetrice), Valerianae rhizomata cum radicibus

(rizomi şi rădăcini de odolean), Hyssopi herba (părţi aeriene de isop), părţile plantei ale arborelui de

camfor, bradul de siberia, pin, Calami rhizomata (rizomi de obligeană), Betulae folia, gemmae,

succus (muguri, frunze, suc de mesteacăn), Rhizomata et radices Inulae (rizomi şi rădăcini de iarbă

mare), Chamomillae flores (flori de muşeţel), Millefolii herba et flores (părţi aeriene de coada -

şoricelului), Arnicae flores (flori de arnică), Anisi vulgaris fructus (fructe de anason), Foeniculi

fructus (fructe de fenicul), Thymi vulgaris herba (părţi aeriene de cimbru), Serpylli herba (părţi

aeriene de cimbrişor), Origani vulgaris herba (părţi aeriene de sovârv), Basilici herba (părţi aeriene

de busuioc).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de substanţe rezinoase. Lupuli strobuli (conuri de hamei),

Convolvuli herba (părţi aeriene de volbură), Terebentina, ulei de terebentină sau esenţa de

terebentină, colofonium.

Plante şi produse vegetale cu conţinut de substanţe amare. Gentianae radices (Rădăcini de

ghinţură), Taraxaci herba, folia, radices (frunze, flori şi rădăcină de păpădie), Centaurii herba

(părţi aeriene de ţintaură), Cardui benedicti herba (părţi aeriene de schinel), Menyanthidis folia

(frunze de trifoişte), Absinthii herba et folia (părţi aeriene şi frunze pelin), Marrubii herba (părţi

aeriene de unguraş).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de tioheterozide şi heterozide cianogenetice. Sinapis

semina (fructe de muştar), Amygdalarum semina (fructe de migdale dulci, amare), Sambuci flores et

fructus (flori şi fructe de soc).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de heterozide cardiotonice. Digitalis purpureae folia (frunze

de degeţel roşu), Digitalis lanatae folia (degeţel lânos), Strophanti semina (seminţe de strofant),

Convallariae flores, folia et herba (flori, frunze şi părţi aeriene de lăcrămioară), părţi aeriene de

mixandre (Erysimi difusi herba recens), părţi aeriene de ruscuţă de primăvară (Adonidis vernalis

herba).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de saponozide Glycyrrhizae glabrae radices (rădăcină de

lemn dulce), Polemonii coerulei rhizomata cum radicibus (rizomii şi rădăcini de scara - domnului),

28

rădăcină cu rizomi de ciuboţica cucului (Primulae veris rhizomata cum radicibus) Orthosiphonis

folia (frunze de ortosifon), Jinseng radices (rădăcini de ginseng), Aralia mandshuricae radices

(rădăcini de aralia), Eryngi plani herba (părţi aeriene de scai vânăt), Dioscoreae rhizomata cum

radicibus (rizomi şi rădăcini de dioscoree), Equiseti arvensis herba (părţi aeriene de coada-calului),

Hippocastani semina, cortex, folia et flores (seminţele, scoarţa, frunzele, florile de castan).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi: Senecionis plathyphylloides herba (părţi

aeriene de spălăcioasă), Symphyti radices (rădăcini de tătăneasă), Conii fructus (fructe de cucută),

Lobeliae herba (părţi aeriene de lobelia), Nicotianae folia (frunze de tutun), Belladonnae folia et

radices (frunze şi rădăcini de mătrăgună), Hyoscyami folia (frunze de măsălăriţă), Scopoliae

carniolicae rhizomata (rizomi de mutulică), Datura innoxiae herba et semina (părţi aeriene şi

seminţe de laur - păros), (Stramonii folia frunze de Ciumăfaie), Sophorae pachycarpae herba (părţi

aeriene de sofora), Thermopsidis herba (părţi aeriene de linte lanceolată), Nypharis lutei rhizomata

(rizomi de nufăr), Papaveris capita (capsule de mac de grădină), Chelidonii herba (părţi aeriene de

rostopască), Glaucii flavi herba (părţi aeriene de mac galben), Berberidis folia, cortex, fructus et

radices (frunzele, scoarţa, fructe şi rădăcini de drăcilă), Rauwolfiae radices (rădăcini de rauvolfie),

Passiflorae incarnatae herba (părţi aeriene de pasifloră), Strychni semina (seminţe de nucă

vomică), Theae folia frunze (frunze de ceai chinezesc), Coffeae semina (seminţe de cafea),

Delphinii consolidae flores (flori de nemţişor de cîmp), Aconiti tuber (tuberculi de omag), Solani

laciniatae herba (părţile aeriene de zîrna australiană), Veratri rhizomata cum radicibus (rizomi şi

rădăcini de strigoaie), părţi aeriene cârcel (Ephedrae herba), fructe de ardei (Capsici fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de compuşi fenolici: frunze de strugurii ursului (Uvae ursi

folia), frunze şi lăstari de merişor (Vitis idaeae folia et cormus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de antraceni: scoarţă de cruşin (Frangulae cortex), rădăcini

de revent (Rhei radices), părţi aeriene de sunătoare (Hyperici herba), rizomi şi rădăcini de roibă

(Rubiae rhizomata et radices), frunze şi fructe de siminichie (Sennae folia et fructus).


1. Colectarea şi prelucrarea primară a produsului vegetal.

2. Determinarea diferitor impurităţi ale produselor vegetale.

3. Standardizarea produsului vegetal.

4. Ambalarea, marcarea şi păstrarea produsului vegetal.

5. Analiză farmacognostică a produselor vegetale din diferite clase cu conţinut de compuşi:

glucide, lipide, vitamine, terpenoide, substanţe rezinoase, substanţe amare, tioheterozide şi

heterozide cianogenetice, heterozide cardiotonice, saponozide, alcaloizi, compuşi fenolici,

antraceni.

29

7. STAGIEREA PRACTICĂ, ANUL III DE STUDII

PRACTICA CARE PRECEDE PROBELE DE ABSOLVIRE


Nr.

d/o

Stagiile

de practică

Sem

estre

Nr. săptămâni

/ore

Perioada Credite

Practica care precede probele de absolvire

1. Tehnologia

farmaceutică

extemporală

VI 6 săptămâni x 36 ore/


12.01 - 22.02 7

2. Tehnologia

farmaceutică

industrială



23.02 - 15.03 4

3. Organizarea activităţii

farmaceutice



16.03 - 10.05 9

4. Farmacognozie VI 4 săptămâni x 36 ore/


11.05 - 07.06 5

Total 756 12.01 - 07.06 25

7.2. Competenţe şi abilităţi specifice stagiului de practică

I. TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ EXTEMPORALĂ ŞI INDUSTRIALĂ

1. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor

farmaceutice solide.

1.1 Clasificarea formelor medicamentoase solide.

1.2 Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi copii.

1.3 Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor.

1.4 Explorarea balanţelor farmaceutice.

1.5 Formularea şi prepararea pulberilor: simple nedozate; simple dozate; compuse dozate;

trituraţiile; cu substanţe care formează amestecuri eutectice; pentru insuflare; din produse

semifinite; cu extracte; pentru soluţiile de uz extern; efervescente; cu substanţe cu densităţi diferite;

compuse dozate cu substanţe toxice şi puternic active; alcalină; cu substanţe greu triturabile; cu

substanţe colorate; cu substanţe şi uleiuri volatile; pudre.

1.6.Verificarea calităţii formelor medicamentoase solide.

1.7. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase solide.

1.8. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase solide.


farmaceutice lichide.

2.1. Clasificarea formelor medicamentoase lichide.

2.2. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a medicamentelor la adulţi şi

copii.

2.3. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor.

30

2.4. Explorarea balanţelor farmaceutice.

2.5. Formularea şi prepararea soluţiilor apoase: prin diferite procedee de dizolvare; cu

oxidanţi; cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă; diluarea soluţiilor

farmacopeice standarde.

2.6. Formularea şi prepararea soluţiilor alcoolice: diluarea alcoolului etilic; soluţii alcoolice de

iod; soluţii alcoolice: oficinale, magistrale.

2.7. Formularea şi prepararea soluţiilor glicerolice: oficinale, magistrale.

2.8. Formularea şi prepararea soluţiilor uleioase: oficinale, magistrale.

2.9. Formularea şi prepararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată şi limitată la temperatura

normală.

2.10. Formularea şi prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari.

2.11. Formularea şi prepararea soluţiilor coloidale.

2.12. Formularea şi prepararea suspensiilor: din substanţe hidrofobe şi hidrofile; prin

condensare; cu tincturi şi extracte lichide; cu uleiuri eterice; obţinute prin interacţiunea reciprocă

a substanţelor.

2.13. Formularea şi prepararea emulsiilor: din seminţe; uleioase; pentru uz intern; pentru uz

extern; cosmetice.

2.14. Formularea şi prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale cu conţinut

de: alcaloizi; heterozide cardiotonice; antracenozide; saponozide; substanţe tanante; mucilagii;

uleiuri eterice; extracte standardizate.

2.15. Verificarea calităţii formelor medicamentoase lichide.

2.16. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase lichide.

2.17. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase lichide.


farmaceutice moi.

3.1. Clasificarea formelor medicamentoase moi şi solide.

3.2. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor.

3.3. Explorarea balanţelor farmaceutice.

3.4. Descrierea excipienţilor hidrofili şi hidrofobi;.

3.5.Formularea şi prepararea: unguentelor-soluţii; unguentelor aliaje; unguentelor-suspensii;

pastelor; unguentelor extractive; unguentelor cosmetice; unguentelor-emulsii; unguentelor

polifazice;.

3.6. Formularea şi prepararea supozitoarelor prin: modelare manuală; metoda de presare a

supozitoarelor; topire şi turnare în tipare.

3.7. Verificarea calităţii formelor medicamentoase moi şi solide.

3.8. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase moi şi solide.

3.9. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase moi şi solide.

4. Aplicarea proceselor tehnologice de preparare a formelor medicamentoase oficinale,

industriale.

4.1. Formularea, prepararea, controlul calităţii, condiţionarea şi păstrarea formelor

farmaceutice lichide ca sisteme disperse omogene.


farmaceutice sterile (injectabile, perfuzabile, oftalmice ect.).


farmaceutice extractive.

31


farmaceutice ca sisteme disperse eterogene lichide (dispersii coloidale, emulsii, suspensii, aerosoli).


farmaceutice semisolide (unguente) şi solide (supozitoare, pulberi, capsule, comprimate,

comprimate acoperite-drajeuri, comprimate filmate, forme farmaceutice cu eliberare modificată şi

controlată), atât în farmacie cât şi în industrie.


farmaceutice industriale.

5. Implementarea regulilor şi condiţiilor prevăzute de standardele normative în realizarea

anumitor exigenţe tehnice şi caracteristici de grup referitor la producerea medicamentelor.

5.1. Recunoaşterea şi estimarea regulilor unificate de producere a medicamentelor la nivel

internaţional.

5.2. Dotarea optimală a locului de lucru pentru prepararea medicamentelor de calitate înaltă.

5.3. Prepararea, păstrarea şi livrarea medicamentelor conform prevederilor Farmacopeei,

monografiilor farmaceutice, altor acte normative.

5.4. Utilizarea aparatajului metrologic standardizat în prepararea formelor medicamentoase.

5.5. Asigurarea regimului igienic, de securitate a muncii şi acordare a primului ajutor medical

în caz de situaţii accidentale.

6. Realizarea operaţiilor procesului tehnologic de preparare şi eliberare a formelor

medicamentoase oficinale şi industriale.

6.1. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice de medicamente pentru copii şi

adulţi.

6.2. Identificarea incompatibilităţilor fizico-chimice farmaceutice în corelare cu proprietăţile

fizico-chimice a substanţelor medicamentoase.

6.3. Prepararea formelor medicamentoase industriale.

6.4. Controlul calităţii şi eliberarea formelor medicamentoase farmaceutice.

7. Realizarea operaţiilor procesului tehnologic de preparare şi eliberare a formelor

medicamentoase industriale.

7.1. Utilizarea actelor normative în organizarea producerii de medicamente în condiţii de

uzină.

7.2. Producerea medicamentelor industriale în baza algoritmului tehnologic: pulverizarea şi

cernerea corpurilor solide; amestecarea lichidelor şi solidelor; separarea corpurilor solide şi lichide;

solvenţi şi extragenţi; stabilitatea medicamentelor.

7.3. Aplicarea principiilor de mentenanţă a aparatajului şi ustensilelor industriale.

7.4. Controlul calităţii, ambalarea, etichetarea şi depozitarea produsului industrial finit.

8. Promovarea tendinţelor moderne de activitate în practica farmaceutică.

8.1. Implementarea aparatajului şi tehnologiilor moderne în producerea industrială a

medicamentelor.

8.2. Aplicarea tehnologiilor noi informaţionale şi comunicaţionale în realizarea activităţii

profesionale şi de informare a populaţiei.

8.3. Gestionarea corectă a documentelor de activitate farmaceutică cu utilizarea tehnologiilor

informaţionale contemporane.



9.2. Utilizarea terminologiei farmaceutice de actualitate în comunicarea profesională.

32

9.3. Respectarea normelor şi valorilor moral-spirituale în comunicarea interpersonală.



II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII FARMACEUTICE

1. Organizarea procesului managerial în domeniul farmaceutic, conform standardului

occupational.

1.1. Adoptarea deciziilor, negocierea, comunicarea, susţinerea unui punct de vedere etc. în

activitatea de Asistent farmacist;

2. Promovarea unei atitudini ferme şi optimiste în favoarea culturalizării sanitare a

populaţiei.

2.1. Analizarea, sintetizarea, interpretarea şi implementarea unor concepte teoretice sau rezultate ale

unor studii medicale în domeniul sănătăţii publice.

3. Aplicarea legislaţiei în domeniul activităţilor desfăşurate în farmacie şi promovarea

reformelor Politicii de Stat în domeniul medicamentului din Republica Moldova.

3.1. Promovarea reformelor şi direcţiilor de dezvoltare şi optimizare a Politicii de Stat în domeniul

medicamentului din Republica Moldova, aplicând tehnologii noi informaţionale şi comunicaţionale.

3.2. Aplicarea materialelor instructiv-metodice actuale de reglementare a activităţii profesionale în

domeniul organizării activităţii farmaceutice.

3.3. Organizarea ştiinţifică a activităţii profesionale prin aplicarea metodologiilor de tip inovativ

actual în domeniul organizării activităţii farmaceutice.

3.4. Consultarea şi utilizarea actelor legislative aplicate în activitatea farmaceutică.

3.5. Consultarea actelor legislative de reglementare a gestionării şi evidenţei medicamentelor cu

conţinut de substanţe stupefianete, psihotrope, toxice şi/sau precursori.

3.6. Explicarea normelor de calitate ale medicamentelor.

3.7. Examinarea sistemului de asistenţă cu medicamente a populaţiei.

3.8. Utilizarea actelor normative în aprovizionarea cu medicamente.

4. Promovarea valorilor şi oportunităţilor domeniului farmaceutic din Republica

Moldova, aplicând tehnologii informaţionale noi şi tehnologii comunicaţionale.

4.1. Argumentarea importanţei examinării şi cunoaşterii actelor normative şi legislative în

practicarea activităţii farmaceutice.

4.2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de

tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei

4.3. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-

line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

5. Comunicarea eficientă cu pacienţii şi personalul medical.

5.1. Crearea unui climat favorabil pentru o comunicare eficientă cu personalul medical şi cu

pacienţii.

5.2. Comunicarea corectă şi în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică a rezultatelor

examinării şi aplicării actelor legislative şi sublegislative din domeniul organizării activităţii

farmaceutice.

6. Operarea cu programul informaţional în domeniul farmaceutic.

6.1. Implementarea sistemelor informaţionale de date în monitorizarea realizării medicamentelor.

33

6.2. Exploatarea sistemului informaţional automatizat în vederea realizării medicamentelor într-o

unitatea farmaceutică.

6.3. Utilizarea în sistemul informaţional al regimului „intrări” de produse farmaceutice,

parafarmaceutice şi dispozitive medicale.

6.4. Evidenţa eliberării medicamentelor supuse evidenţei cantitative.

6.5. Evidenţa eliberării medicamentelor compensate.

6.6. Operarea în sistemul informaţional automatizat (SIA) a regimului „inventariere” a produselor

farmaceutice, parafarmaceutice şi dispozitivelor medicale

6.7. Operarea în sistemul informaţional automatizat a regimului „comanda de la cumpărător”

pentru realizarea produselor farmaceutice şi parafarmaceutice.

6.8. Operarea în sistemul informaţional a regimului „Documente de intrare”.

6.9. Operarea în sistemul informaţional cu regimul „Registre”.

6.10. Operarea în sistemul informaţional cu regimul „Rulaje”.

III. FARMACOGNOZIE

1. Respectarea cerinţelor Documentelor Analitice de Normare (DAN) în analiza calităţii

plantelor medicinale şi produselor vegetale.

1.1. Standardizarea produselor vegetale.

1.2. Descrierea anatomo-morfologică a plantelor medicinale şi produsului vegetal.

1.3. Determinarea autenticităţii produsului vegetal.

1.4. Determinarea purităţii şi bunei calităţi a produsului vegetal.

2. Aplicarea tehnicii macroscopice în studierea produsului vegetal.

2.1. Determinarea caracterelor macroscopice a produsului vegetal întreg şi cu diferit grad de

mărunţire.

2.2. Studierea plantelor medicinale ca surse de substanţe farmacologic active.

3. Determinarea caracterelor microscopice a produsului vegetal mărunţit şi pulverulent.

3.1. Aplicarea metodelor pentru pregătirea micropreparatelor.

3.2. Pregătirea materialului (produsul vegetal) pentru cercetarea microscopică;

3.3. Cercetarea micropreparatelor.

3.4. Interpretarea rezultatelor experimentale în corelare cu caracterele microscopice.

3.5. Recunoaşterea plantelor şi produselor vegetale în dependenţă de structura

microscopică.



4.2. Utilizarea terminologiei farmaceutice de actualitate în comunicarea

profesională.

4.3. Respectarea normelor şi valorilor moral-spirituale în comunicarea interpersonală.



7.3 Descrierea procesului de desfăşurare a practicii care precede proble de absolvire

Multitudinea de activităţi prestate de unităţile farmaceutice asigură antrenarea şi

consolidarea calitativă a abilităţilor specifice şi competenţelor profesionale în cadrul stagiului

de practică.

34

Activitatea zilnică a elevilor este desfăşurată în farmacii (farmacii comunitare, farmacii

de spital), laboratoare de microproducere, unităţi farmaceutice industriale sub supravegherea şi

monitărizarea personalului responsabil de organizarea şi coordonarea stagiului de practică, în

scopul asigurării calităţii şi siguranţei acţiunilor realizate.

Evaluarea deprinderilor practice este efectuată de către personalul farmaceutic în baza

Regulamentelor, Actelor legislative şi normative în vigoare, Farmacopeei de referinţă,

Monografiilor farmacopeice, Standardelor şi Specificaţiilor de calitate, exploarării Sistemului

automatizat de evidenţă a medicamentelor şi Protocoalelor/algoritmelor deprinderilor practice,

ediţia II, Chişinău, 2017.


Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase solide:

Definirea reţetei şi descrierea părţilor componente: invocatio; preascriptio; subscriptio;

signature. Normarea calităţii. Prescrierea; ambalarea; etichetarea şi livrarea medicamentelor.

Clasificarea medicamentelor: după modul de concepţie terapeutică; în funcţie de toxicitate;

în funcţie de repartizarea dozelor de substanţă medicamentoasă; după modul de prescriere şi de

eliberare; după modul de administrare; după starea agregativă; după modul de formulare şi

preparare; după sistemul dispers şi integral, după locul de acţiune, după modul de eliberare.

Verificarea şi calcularea dozelor. Verificarea şi calcularea dozelor maxime şi terapeutice a

medicamentelor la adulţi şi copii bazate pe vârstă şi masa corporală.

Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia medicamentelor. Proprietăţile metrologice

ale balanţelor; măsurarea lichidelor la volum şi în picături; măsurarea medicamentelor lichide la

administrare.

Forme medicamentoase solide. Pulberile. Prepararea pulberilor simple nedozate.

Prepararea pulberilor simple dozate. Prepararea pulberilor compuse dozate. Trituraţiile. Exemple de

pulberi. Pulberi cu substanţe care formează amestecuri eutectice. Pulberile pentru insuflare.

Pulberile preparate din produse semifinite. Pulberile cu extracte. Pulberile pentru soluţiile de uz

extern. Pulberile efervescente. Pulberi cu substanţe cu densităţi diferite. Pulberile compuse dozate

cu substanţe toxice şi puternic active. Pulbere alcalină. Pulberile cu substanţe greu triturabile.

Pulberile cu substanţe colorante. Pulberi cu substanţe şi uleiuri volatile. Pudre. Controlul calităţii

pulberilor şi perfecţionarea lor.

Tehnologii de preparare a formelor medicamentoase lichide:

Soluţii apoase. Soluţii neapoase. Prepararea soluţiilor: cântărirea şi măsurarea, dizolvarea,

filtrarea şi strecurarea, ambalarea şi pregătirea pentru eliberare şi verificarea calităţii. Prepararea

soluţiilor apoase prin diferite procedee de dizolvare. Prepararea soluţiilor apoase cu oxidanţi.

Prepararea soluţiilor apoase cu substanţe ce formează compuşi complecşi uşor solubili în apă.

Diluarea soluţiilor farmacopeice standarde, soluţiile de: acid clorhidric, amoniac şi acid acetic,

aldehidă formică, peroxid de hidrogen. Diluarea alcoolului etilic. Tabele alcoolimetrice. Soluţii

alcoolice. Soluţii alcoolice de iod. Soluţii alcoolice: oficinale, magistrale. Soluţii glicerolice:

magistrale şi oficinale. Soluţii uleioase: magistrale şi oficinale.

Forme medicamentoase lichide. Soluţii de substanţe macromoleculare. Soluţii coloidale.

Prepararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată. Prepararea soluţiilor cu turgescenţă limitată la

temperatura normală. Prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari. Prepararea

soluţiilor coloidale.

35

Forme medicamentoase lichide. Suspensii farmaceutice. Formularea suspensiilor.

Prepararea suspensiilor farmaceutice. Prepararea suspensiilor din substanţe hidrofobe şi hidrofile.

Prepararea suspensiilor prin condensare. Suspensii – mixturi cu tincturi şi extracte lichide. Suspensii

– mixturi cu uleiuri eterice. Suspensii – mixturi obţinute prin interacţiunea reciprocă a substanţelor.

Suspensii de uz intern şi extern. Controlul calităţii suspensiilor. Aspecte biofarmaceutice ale

suspensiilor.

Forme medicamentoase lichide. Emulsii farmaceutice. Includerea substanţelor

medicamentoase în emulsii. Prepararea emulsiilor. Emulsii din seminţe. Emulsii uleioase.

Prepararea emulsiilor uleioase. Metode de preparare. Exemple de preparare a emulsiilor uleioase.

Cauze de nereuşită a emulsiilor. Alegerea emulgatorului. Aparatajul utilizat la emulsionare. Emulsie

pentru uz intern. Emulsie penru uz extern. Emulsii cosmetice. Stabilitatea emulsiilor. Factorii care

influenţează stabilitatea emulsiilor. Verificarea calităţii emulsiilor şi căile de perfecţionare a lor.

Conservarea emulsiilor. Aspectul biofarmaceutic al emulsiilor.

Forme medicamentoase lichide. Soluţii extractive apoase. Factorii ce influenţează

extracţia: gradul de fragmentare a produsului vegetal, gradientul densităţii, raportul dintre cantitatea

de produs vegetal şi extragent, calitatea produsului vegetal, factorul de îmbibare, reacţia mediului,

durata şi temperatura extracţiei. Prepararea soluţiilor extractive apoase din produse vegetale.

Aparatajul folosit la prepararea soluţiilor extractive apoase. Soluţii extractive apoase din produs

vegetal cu conţinut de alcaloizi. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de

heterozide cardiotonice. Decocturi din produs vegetal cu conţinut de antracenozide. Decocturi din

produs vegetal cu conţinut de saponozide. Decoct din produs vegetal cu conţinut de substanţe

tanante. Soluţii extractive apoase din produs vegetal cu conţinut de mucilagii. Infuzii din produse

vegetale cu conţinut de uleiuri eterice. Prepararea soluţiilor extractive apoase din extracte

standardizate. Tincturi. Perfecţionarea soluţiilor extractive apoase.

Forme medicamentoase moi. Unguente. Excipienţii hidrofili şi hidrofobi utilizaţi la

prepararea unguentelor. Prepararea unguentelor. Tehnologia unguentelor omogene cu excipienţi

hidrofobi. Unguente aliaje. Prepararea unguentelor-soluţii, unguente extractive şi aliaje,

unguentelor-suspensii. Pastele. Prepararea unguentelor extractive. Unguente cosmetice: creme

grase, creme hidrofile. Prepararea unguentelor cu agenţi de emulsionare. Prepararea unguentelor-

emulsii. Unguentele polifazice. Controlul calităţii a unguentelor. Ambalarea, conservarea şi

perfecţionarea unguentelor.

Forme medicamentoase solide. Supozitoare. Formularea supozitoarelor. Excipienţii pentru

supozitoare. Încorporarea substanţelor medicamentoase în excipienţi. Influenţa excipienţilor asupra

biodisponibilităţii a substanţelor medicamentoase. Etapele eliberării substanţelor medicamentoase

din supozitoare, după administrare, în vederea absorbţiei. Absorbţia vaginală a substanţelor

medicamentoase. Spaţii de lucru şi aparatură. Recipiente de condiţionare şi ambalaje. Prepararea

supozitoarelor: modelarea manuală. Modelarea bujiurilor. Metoda de presare a supozitoarelor.

Prepararea supozitoarelor: topirea şi turnarea în tipare a supozitoarelor. Calculul excipienţilor.

Controlul calităţii supozitoarelor: omogenitatea, diferenţa de masă, timpul deformării, punctul de

topire, comportamentul la topire, rezistenţa mecanică, testul de dizolvare. Determinarea timpului de

deformare sau înmuiere a supozitoarelor. Conservarea şi perfecţionarea supozitoare.

Biodisponibilitatea supozitoarelor.

36

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ INDUSTRIALĂ

Managementul producerii industriale a medicamentelor. Cerinţe generale privind

producerea de medicamente. Reguli de bună practică de fabricaţie. Structura organizatorică a

întreprinderii farmaceutice industriale. Documentaţia tehnologică. Pregătirea personalului pentru

activitate în producerea farmaceutică. Modul de depozitare şi etichetare a formelor medicamentoase

industriale. Modul de ambalare şi eliberare a formelor medicamentoase industriale.

Biodisponibilitatea medicamentului. Definiţii. Biodisponibilitatea absolută şi relativă.

Echivalenţa medicamentului. Substituirea unui medicament cu altul. Prodrug-uri. Stabilitatea

chimică a substanţei medicamentoase în lichidele biologic. Factorii farmaceutico–tehnologici,

fiziologici şi patologici.

Tehnologia soluţiilor. Spaţii de producţie. Echipament de producţie. Fazele procesului

tehnologic. Caracterele, controlul şi conservarea calităţii soluţiilor. Soluţii oficinale în F.R. X.

Soluţii neoficinale preparate frecvent în farmacie.

Siropuri. Spaţii de producţie. Echipament de producţie. Definiţii şi generalităţi, clasificare,

materii prime. Tehnologia de fabricare şi condiţionarea industrială. Caracterele, controlul calităţii

soluţiilor. Siropuri oficinale în F.R. X.

Ape aromatice. Spaţii de producţie. Echipament de producţie. Definiţii şi generalităţi.

Clasificare. Materii prime. Formularea apelor aromatice. Fazele procesului tehnologic. Caracterele,

controlul şi conservarea apelor aromatice.

Forme farmaceutice extractive din plante. Generalităţi. Produse vegetale (natura produsului

vegetal, umiditatea, gradul de mărunţire, umectarea produsului vegetal). Substanţe auxiliare.

Factorii care depind de tehnologia utilizării la extracte. Soluţii extractive din plante. Generalităţi.

Caractere, control şi conservarea soluţiilor extractive din plante.. Soluţii extractive alcoolice

(Tincturi). Generalităţi. Formularea tincturilor. Fazele procesului tehnologic. Caracterele, controlul

şi conservarea soluţiilor extractive alcoolice. Tincturi oficinale în F.R. X. Extracte vegetale.

Generalităţi. Formularea extractelor vegetale. Fazele procesului tehnologic. Caracterele, controlul şi

conservarea extractelor vegetale. Extractele oficinale în F.R. X.

Comprimate. Generalităţi. Formularea comprimatelor. Fazele procesului tehnologic. Fazele

procesului tehnologic. Caracterele şi controlul comprimatelor. Conservarea şi ambalarea

comprimatelor. Comprimate oficinale în F.R. X. Comprimate acoperite. Generalităţi. Formularea

comprimatelor acoperite. Fazele procesului tehnologic. Caracterele, controlul şi conservarea

comprimatelor acoperite. Comprimate acoperite oficinale în F.R. X.

Capsule gelatinoase. Definiţie şi clasificare. Prepararea gelatinei. Prepararea capsulelor prin

imersie şi presare (ştanţare), picurare. Capsule gelatinoase tari. Umplerea, protecţia şi acoperirea

capsulelor. Controlul calităţii.

Forme farmaceutice sterile. Definiţii şi generalităţi. Formularea preparatelor injectabile.

Prepararea medicamentelor injectabile. Caracterele, controlul şi conservarea formelor farmaceutice

sterile. Soluţii injectabile oficinale în F.R. X.

Forme farmaceutice perfuzabile. Definiţii şi generalităţi. Formularea preparatelor

perfuzabile. Fazele procesului de preparare a formelor farmaceutice perfuzabile.

Forme medicamentoase lichide administrate pe mucoase. Forme farmaceutice cu aplicare

pe mucoase. Definiţii şi generalităţi. Clasificarea formelor farmaceutice cu aplicare pe mucoase.

Preformulare. Formularea formelor farmaceutice cu aplicare pe mucoase. Excipienţi utilizaţi la

prepararea supozitoarelor şi unguentelor. Fazele procesului tehnologic a formelor farmaceutice cu

aplicare pe mucoase. Condiţionare. Depozitare. Expediţie. Controlul calitǎţii formelor farmaceutice

37

cu administrare pe mucoase. Forme farmaceutice oftalmice. Generalităţi. Formularea soluţiilor

oftalmice. Fazele procesului tehnologic a soluţiilor oftalmice. Caractere şi control. Conservare.

Colire oficinale în F.R. X. Colire neoficinale în F.R. X.


Concepte de bază ale managementului. Managementul procesului de conducere. Metode,

tipuri şi stiluri de conducere. Factorii care influenţează procesul decizional. Etapele procesului

decizional. Metode şi modele de adoptare a deciziilor.

Sănătatea publică. Noţiuni generale de sănătate publică. Noţiune de sănătate publică şi

managementul sanitar. Niveluri de sănătate. Scopurile sănătăţii publice. Domeniile principale ale

sănătăţii publice. Sistemul de sănătate al Republicii Moldova. Politica Naţională de Sănătate.

Scopul general al Politicii Naţionale de Sănătate. Obiectivele strategice ale strategiei Sănătate 2020:

respectarea deplină a principiilor echităţii sociale şi perfecţionarea guvernării strategice pentru

sănătate.

Coordonarea sistemului farmaceutic. Concepte de bază asupra legislaţiei farmaceutice.

Politica de Stat în domeniul medicamentului. Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456 –

XII din 25.05.1993. Legea cu privire la medicamente nr. 1409 – XIII din 17.12. 1997. Legea cu

privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor nr. 382 –XIV din

06.05.1999.

Reguli internaţionale în domeniul medicamentului. Regulile de bună practică de laborator.

Regulile de bună practică clinică. Regulile de bună practică de fabricaţie. Regulile de bună practică

de distribuire. Regulile de bună practică de farmacie.

Importanţa medicamentului şi asigurarea calităţii lui. Autorizarea medicamentului.

Generalităţi asupra importanţei medicamentelor. Denumiri şi clasificări de medicamente.

Medicamente esenţiale. Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Noţiuni generale

de medicament, bolnav, consumator.

Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice. Medicamentele fotosensibile,

higroscopice,volatile. Cristalohidraţii. Grupe de medicamente termolabile. Produsul vegetal

medicamentos. Păstrarea formelor medicamentoase industriale. Medicamentele şi substanţele

inflamabile şi explozive. Medicamentele ce trebuie ferite de acţiunea temperaturilor scăzute.

Substanţele medicamentoase ce trebuie protejate de acţiunea gazelor.

Sistemul de producere industrială a medicamentelor şi aprovizionare cu medicamente.

Cerinţe generale privind producerea de medicamente. Reguli de bună practică de fabricaţie.

Structura organizatorică a întreprinderii farmaceutice industriale. Documentaţia tehnologică.

Pregătirea personalului pentru activitate în producerea farmaceutică. Caracteristica generală a

sistemului de arovizionare farmaceutică. Ciclul de aprovizionare cu medicamente. Depozitul

farmaceutic. Asigurarea calităţii medicamentelor. Activitatea Laboratoarelor pentru Controlul

Calităţii Medicamentelor.

Norme legale de prescriere a medicamentelor. Reguli generale de prescriere a

medicamentelor. Particularităţile prescrierii medicamentelor cu conţinut de stupefiante şi

psihotrope. Particularităţile prescrierii medicamentelor, costul cărora se compensează integral sau

parţial. Regulile de prescriere a medicamentelor, compensate din fondurile asigurării obligatorii de

asistenţă medicală.

Managementul organizării preparării medicamentelor în secţiile de producere. Organizarea

preparării formelor medicamentoase magistrale. Noţiuni generale de receptură. Diferenţierea

38

diverselor tipuri de receptură. Controlul calităţii medicamentelor preparate în farmacii: direcţiile de

organizare. Repartizarea coloră a inscripţiilor de avertizare. Termenele de păstrare a

medicamentelor preparate în farmacii.

Sistemul de asistenţă farmaceutică. Sarcina şi funcţiile farmaciilor de acces public.

Clasificări. Cerinţe faţă de încăperile şi spaţiul farmaciei de acces public. Organizarea activităţii

farmaciei de acces public. Structura ei organizatorică. Sarcina şi funcţiile secţiei de stocuri

materiale. Secţia de realizare a medicamentelor industriale. Filialele farmaciilor de acces public.

Sarcina şi funcţiile secţiei de producere. Primirea, taxarea şi înregistrarea reţetelor. Ordinea de

eliberare a medicamentelor din farmacii. Eliberarea gratuită şi cu înlesniri a medicamentelor.

Ordinea de eliberare a medicamentelor fără chitanţă. Ordinea de recepţionare a comenzilor

telefonice şi eliberare a medicamentelor la domiciliu. Cerinţele sanitare către încăperi şi utilaje.

Cerinţe sanitare către dereticarea încăperilor şi a utilajului farmaceutic. Cerinţe către igiena

personală a lucrătorilor din întreprinderile şi instituţiile farmaceutice. Cerinţe sanitare către

prepararea medicamentelor în condiţii aseptice. Cerinţele sanitare la prepararea formelor

medicamentoase nesterile.

Evidenţa circulaţiei produselor farmaceutice. Evidenţa intrărilor produselor farmaceutice.

Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului. Raportul

dintre indicii rulajului şi alţi indici financiari de activitate a întreprinderilor farmaceutice. Scopul de

bază şi sarcinile dirijării cu rulajul. Determinarea indicilor volumului şi structurii rulajului.

Normarea şi planificarea stocurilor de produse farmaceutice. Planificarea intrărilor de produse

farmaceutice. Documentarea rulajului. Evidenţa cheltuielilor şi pierderilor de produse farmaceutice.

Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor gestionare. Diverse tipuri de registre: de

evidenţă cantitativă a toxicelor, stupefiantelor, altor medicamente, alcoolului etilic, fişa zilnică de

selecţie.

Evidenţa circulaţiei altor valori materiale. Evidenţa circulaţiei altor valori materiale în

întreprinderile farmaceutice. Active pe termen lung. Noţiuni generale. Evidenţa circulaţiei activelor

materiale pe termen lung. Mijloacele fixe. Determinarea eficienţei utilizării mijloacelor fixe.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată.

Fluxul mijloacelor băneşti. Evidenţa circulaţiei banilor în numerar. Evidenţa operaţiilor de

decontare. Sisteme de plată fără numerar. Sume debitoare şi creditoare. Principii generale de

creditare a întreprinderilor farmaceutice. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

Evidenţa muncii şi salarizării. Scopul evidenţei muncii şi salarizării. Evidenţa efectivului de

personal. Evidenţa timpului (orelor) de muncă. Forme şi sisteme de salarizare. Retribuirea muncii

salariaţilor din sectorul bugetar. Norme specifice de salarizare: plata muncii în zilele de sărbătoare,

plata orelor suplimentare, plata concediilor, ordinea de plată a salariului, plata pentru delegări de

serviciu. Clasarea pe grupe a reţinerilor din veniturile salariale ale angajaţilor. Scutirile la impozitul

pe venit. Modul de calcul şi reţinere a impozitului pe venit.

Consumurile şi cheltuielile întreprinderilor farmaceutice. Noţiuni generale. Componenţa

consumurilor. Componenţa cheltuielilor. Determinarea consumurilor şi cheltuielilor. Noţiuni

generale privind impozitarea întreprinderilor farmaceutice: sistemul impozitelor şi taxelor generale

de stat, sistemul impozitelor şi taxelor locale.

Gestiunea întreprinderilor farmaceutice. Noţiuni generale privind activitatea economico-

financiară. Venitul din realizarea produselor farmaceutice. Rabatul comercial. Prezentarea

rapoartelor financiare: raportul privind rezultatele financiare şi raportul privind circulaţia capitalului

propriu. Noţiuni generale privind întocmirea bilanţului contabil.

39

Inventarierea valorilor materiale în întreprinderile farmaceutice. Noţiuni generale.

Termenele de petrecere a inventarierii. Comisia de inventariere. Modul general de efectuare a

inventarierii. Particularităţi de inventariere a diferitor tipuri de valori materiale: inventarierea

activelor materiale pe termen lung, inventarierea activelor nemateriale, inventarierea stocurilor de

produse farmaceutice şi materiale, inventarierea mijloacelor băneşti şi formularelor cu regim

special, inventarierea creanţelor şi datoriilor. Determinarea rezultatelor inventarierii: compararea

datelor inventarierii cu cele din contabilitate, compensarea lipsurilor cu plusurile constatate,

aplicarea normelor de perisabilitate, rezultatele inventarierii.Lista de inventariere INV-1. Lista de

inventariere INV-2. Lista de inventariere INV-3.

Managementul resurselor umane ale sistemului farmaceutic. Managementul resurselor

umane. Generalităţi. Activităţile managementului resurselor umane: analiza postului, descrierea şi

semnificaţia postului, evaluarea postului. Etapele managementului resurselor umane: planificarea,

recrutarea, selecţia personalului, determinarea mărimii salariului şi a altor tipuri de recompense,

orientarea profesională şi adaptarea socială în colectiv, pregătirea şi perfecţionarea resurselor

umane. Etapele managementului resurselor umane: evaluarea performanţelor, desăvârşirea calităţii

muncii, promovarea, retrogradarea, transferul şi concedierea, cariera şi planificarea ei. Relaţii de

muncă. Managementul grupurilor umane: conceptul de grup, tipuri de grupuri.

Informaţia farmaceutică. Noţiuni de informaţie farmaceutică. Caracteristicile şi sursele

informaţiei farmaceutice. Informaţia despre medicamente: particularităţile informaţiei despre

medicamente, sistemul de informaţie despre medicamente, formele şi conţinutul informaţiei despre

medicamente. Sursele documentare de informaţie ştiinţifică: informaţie ştiinţifică farmaceutică.

Resursele electronice de prelucrare şi transfer a informaţiei.

Sisteme informaţionale privind circulaţia medicamentelor. Domenii de utilizare a

computerului în farmacie şi medicină. Sistem informaţional şi sistem informatic. Componentele de

bază. Structura generală a sistemului informaţional. Cerinţe de bază ale sistemului informaţional.

Baza legislativă a SIA în domeniul medicamentului. Implementarea şi utilizarea Sistemelor

Informaţionale Medicale.

III. FARMACOGNOZIE

Analiză farmacognostică a plantelor medicinale şi produselor vegetale: anatomo-

morfologică, macroscopică, microscopică, histochimică şi microchimică. Evaluarea calităţii

produsului vegetal în conformitate cu prevederile DAN. Elaborarea raportului referitor la rezultatul

analizei farmacognostice.

Clasificarea principiilor active din produse vegetale sub aspect chimic şi al acţiunii

terapeutice. Interpretarea efectelor secundare şi incompatibilităţile interacţiunii principiilor active.

Consilierea consumatorilor de medicamente în vederea modului de preparare, administrare şi

păstrare a formelor medicamentoase cu conţinut de principii active. Eliberarea şi posologia

fitopreparatelor.

Plante şi produse vegetale cu conţinut de glucide. Laminariae stipites, Lini semina

(seminţe de in), Althaeae folia et radices (frunze şi rădăcini de nalbă-mare), Tiliae flores cum

bracteis (flori cu bractee de tei), Plantaginis folia (frunze de pătlagină), Tussilago farfarae

folia(frunze de podbal).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de lipide. Unt de cacao (Butyrum cacao), ulei de

floarea - soarelui (oleum Helianthi), ulei de migdale (oleum Amygdalarum), ulei de ricin (oleum

Ricini), ulei de măsline (oleum Olivarum).

40

Plante şi produse vegetale cu conţinut de vitamine. Flori de gălbenele (Calendulae flores),

părţi aeriene albumeală (Gnaphalii uliginosi herba), părţi aeriene dentiţă (Bidentis herba), fructe de

scoruş (Sorbi fructus), fructe de cătină (Hippophaes rhamnoids fructus), frunze de urzică (Urtica

folia), mătase de porumb (Maydis stigmata), părţi aeriene de traista - ciobanului (Bursae pastoris

herba), fructe şi scoarţă de călin (Viburni cortex et fructus), fructe de măcieş (Rosae fructus), fructe

de coacăză neagră (Ribes nigri fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de terpenoide. Flori de trandafir (Rosae flores),

fructe de coriandru (Coriandri fructus), părţi aeriene de levănţică (Lavandulae flores recens), părţi

aeriene de roiniţă (Melissae herba), părţi aeriene şi frunze de izmă bună (Menthae piperitae folia

seu herba), frunze de salvie (Salviae folia), frunze de eucalipt (Eucalypti folia), fructe de chimen

(Carvi fructus), pericarpul fructului de lămîi (Citri exocarpia), fructe de ienupăr (Juniperi fructus),

părţi aeriene şi flori de vetrice (Tanaceti flores seu herba), rizomi şi rădăcini de odolean

(Valerianae rhizomata cum radicibus), părţi aeriene de isop (Hyssopi herba), părţile plantei ale

arborelui de camfor, bradul de siberia, pin, rizomi de obligeană (Calami rhizomata), muguri, frunze,

suc de mesteacăn (Betulae folia, gemmae, succus), rizomi şi rădăcini de iarbă mare ( Rhizomata et

radices Inulae), flori de muşeţel (Chamomillae flores), părţi aeriene de coada şoricelului (Millefolii

herba et flores), flori de arnică (Arnicae flores), fructe de anason (Anisi vulgaris fructus), fructe de

fenicul (Foeniculi fructus), părţi aeriene de cimbru (Thymi vulgaris herba), părţi aeriene de

cimbrişor (Serpylli herba), părţi aeriene de sovîrv (Origani vulgaris herba), părţi aeriene de busuioc

(Basilici herba).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de substanţe rezinoase. Conuri de hamei (Lupuli

strobuli), părţi aeriene de volbură (Convolvuli herba), terebentina, ulei de terebentină sau esenţa de

terebentină. Colofolium (sacîz).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de substanţe amare. Rădăcini de ghinţură

(Gentianae radices), frunze, flori şi rădăcină de păpădie (Taraxaci herba, folia, radices), părţi

aeriene de ţintaură (Centaurii herba), părţi aeriene de schinel (Cardui benedicti herba), frunze de

trifoişte (Menyanthidis folia), părţi aeriene şi frunze pelin (Absinthii herba et folia), părţi aeriene de

unguraş (Marrubii herba).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de tioheterozide şi heterozide cianogenetice. Fructe

de muştar (Sinapis semina), fructe de migdale dulci, amare (Amygdalarum semina), flori şi fructe de

soc (Sambuci flores et fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de heterozide cardiotonice. Frunze de Degeţel roşu

(Digitalis purpureae folia), degeţel lînos (Digitalis lanatae folia), seminţe de strofant (Strophanti

semina), flori, frunze şi părţi aeriene de lăcrămioară (Convallariae flores, folia et herba), părţi

aeriene de mixandre (Erysimi difusi herba recens), părţi aeriene de ruscuţă de primăvară (Adonidis

vernalis herba).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de saponozide. Rădăcini de lemn - dulce

(Glycyrrhizae glabrae radices), rizomii şi rădăcinile de scara - domnului (Polemonii coerulei

rhizomata cum radicibus), rădăcină şi rizomi de ciuboţica cucului (Primulae veris rhizomata cum

radicibus), părţi aeriene de ortosifon (Orthosiphonis folia), rădăcini de ginseng (Jinseng radices),

rădăcini de aralia (Aralia mandshuricae radices), părţi aeriene de scai - vînăt (Eryngi plani herba),

rizomi şi rădăcini de dioscoree (Dioscoreae rhizomata cum radicibus), părţi aeriene de coada-

calului (Equiseti arvensis herba), seminţele, scoarţa, frunzele, florile de castan (Hippocastani

semina, cortex, folia et flores).

41

Plante şi produse vegetale cu conţinut de alcaloizi: părţi aeriene de spălăcioasă (Senecionis

plathyphylloides herba), rădăcini de tătăneasă (Symphyti radices), fructe de cucută (Conii fructus),

părţi aeriene de lobelia (Lobeliae herba), frunze de tutun (Nicotianae folia), frunze şi rădăcini de

mătrăgună (Belladonnae folia et radices), frunze de măsălăriţă (Hyoscyami folia), rizomi de

mutulică (Scopoliae carniolicae rhizomata), părţi aeriene şi seminţe de laur păros (Datura innoxiae

herba et semina), frunze de ciumăfaie (Stramonii folia), părţi aeriene de sofora (Sophorae

pachycarpae herba), părţi aeriene de linte lanceolată (Thermopsidis herba), rizomi de nufăr

(Nypharis lutei rhizomata), capsule de mac de grădină (Papaveris capita), părţi aeriene de

rostopască (Chelidonii herba), părţi aeriene de macul galben (Glaucii flavi herba), frunzele, scoarţa,

fructe şi rădăcini de drăcilă (Berberidis folia, cortex, fructus et radices), rădăcini de rauvolfie

(Rauwolfiae radices), pări aeriene de pasifloră (Passiflorae incarnatae herba), seminţe de nucă

vomică (Strychni semina), frunze de ceai chinezesc (Theae folia), seminţe de cafea (Coffeae

semina), flori de nemţişor de cîmp (Delphinii consolidae flores), tuberculi de omag (Aconiti tuber),

părţile aeriene de zîrna australiană (Solani laciniate herba), rizomi şi rădăcine de strigoaie (Veratri

rhizomata cum radicibus), părţi aeriene cîrcel (Ephedrae herba), fructe de ardei (Capsici fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de compuşi fenolici: frunze de strugurii ursului

(Uvae ursi folia), frunze şi lăstari de merişor (Vitis idaeae folia et cormus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de derivaţii antracenului: scoarţă de cruşin

(Frangulae cortex), rădăcini de revent (Rhei radices), părţi aeriene de sunătoare (Hyperici herba),

rizomi şi rădăcini de roibă (Rubiae rhizomata et radices), frunze şi fructe de siminichie (Sennae

folia et fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de cumarine: părţi aeriene de sulfină (Meliloti

officinalis herba), fructe de ami (Visnagae daucoidis fructus), fructe de păstîrnac (Pastinaceae

fructus), rizomi şi rădăcine de angelică (Angelicae rhizomata cum radicibus), fructe de mărar

(Anethi graveolens fructus).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de flavonoide: flori de albăstrele (Centaureae cyani

flores), flori şi fructe de păducel (Crataegi flores et fructus), părţi aeriene de hrişcă (Fagopyri

sagitatti herba), părţi aeriene de talpa gîştei (Leonuri herba), Piperul bălţii, părţi aeriene de

troscot(Polygoni avicularis herba), fructe de aronie (Aroniae fructus), flori de siminoc (Helichrysi

arenarii flores).

Plante şi produse vegetale cu conţinut de substanţe tanante: frunze de scumpie (Cotini

coggygriae folia), frunze de oţetar (Rhus coriariae folia), scoarţă de stejar (Quercus cortex), rizomii

de răculeţ (Bistortae rhizomzta), rizomi şi rădăcini de sorbestrea (Sanguisorbae rhizomata et

radices), rizomi de sclipeţi (Tormentillae rhizomata), fructe de arin (Alni fructus), fructe şi lăstarii

de afin (Vaccinii myrtilii fructus et cormus), fructe de mălin (Pruni padi fructus), rizomi cu rădăcini

de cerenţel (Gei rhizomata cum radicibus.

Plante şi produse vegetale cu conţinut de diverse principii active: Vîsc (Visci stipites),

lăstarii proaspeţi de kalanhoe (Kalanchoe cormus recens), fructe de zmeur (Rubi idaei fructus),

părţi aeriene, rizomi şi rădăcini de bujor (Paeoniae herba, rhizomata et radices), seminţe de

dovleac (Cucurbitae semina), frunze şi fructe de smochin (Caricae folia et fructus)), fructe de

Armurariu (Silybi fructus), părţi aeriene de vinăriţă (Asperulae odoratae herba), păstăi de fasole

fără seminţe (Phaseoli fructus sine seminibus), frunze de frag de pădure (Fragariae folia), frunze

de captalan (Petasites folia), băcălie de mesteacăn (Fungus betulinus).

42

7.2 Deprinderi practice obligatorii


1. Clasificarea formelor medicamentoase solide extemporale şi industriale.


copii.



5. Formularea şi prepararea pulberilor.

6. Verificarea calităţii formelor medicamentoase solide extemporale şi industriale.

7. Ambalarea, etichetarea şi livrarea formelor medicamentoase solide extemporale şi

industriale.

8. Condiţionarea şi păstrarea formelor medicamentoase solide extemporale şi industriale.



copii.

11. Formularea şi prepararea soluţiilor apoase şi neapoase, soluţiilor alcoolie, soluţiilor

glicerolice, soluţiilor uleioase.

12. Formularea şi prepararea soluţiilor cu turgescenţă nelimitată şi limitată la temperatura

normală.

13. Formularea şi prepararea soluţiilor de coloizi hidrofili macromoleculari.


15. Formularea şi prepararea suspensiilor.

16. Formularea şi prepararea emulsiilor.

17. Formularea şi prepararea soluţiilor extractive apoase.

18. Formularea şi prepararea tincturilor.




22. Clasificarea formelor medicamentoase moi.

23. Descrierea excipienţilor hidrofili şi hidrofobi.

24. Formularea şi prepararea unguentelor şi supozitoarelor.

25. Verificarea calităţii unguentelor şi supozitoarelor, ambalarea, etichetarea şi livrarea.

26. Condiţionarea şi păstrarea unguentelor şi supozitoarelor.

27. Evaluarea masei şi a volumului în tehnologia industrială.

28. Asistenţa în procesul de mentenanţă şi explorare a maşinilor de preparare a formelor

farmaceutice industriale.

29. Producerea medicamentelor industriale în baza algoritmului tehnologic: pulverizarea şi

cernerea corpurilor solide; amestecarea lichidelor şi solidelor; separarea corpurilor solide şi

lichide.

30. Prepararea formelor medicamentoase industriale: soluţii, siropuri, ape aromatice, forme

farmaceutice extractive din plante, comprimate, drajeuri, microdrajeuri, spansule, granule,

capsule gelatinoase, forme farmaceutice sterile, forme farmaceutice perfuzabile, forme

medicamentoase administrate pe mucoase, ghidat de farmacist.

43

31. Controlul calităţii, ambalarea, etichetarea şi depozitarea produsului industrial finit ghidat

de farmacist.


1. Operarea în sistemul informaţional în vederea deschiderii ghidului produselor după grupe,

coduri de bare, denumire.

2. Utilizarea în sistemul informaţional al regimului “intrări” de produse farmaceutice.

3. Operarea în sistemul informaţional a regimului „inventariere” a produselor farmaceutice şi

parafarmaceutice.

4. Operarea în sistemul informaţional cu regimul „Registre”.

5. Operarea în sistemul informaţional cu regimul „Rulaje”.

6. Recunoaşterea etapelor de realizarea a rapoartelor şi dărilor de seamă periodice şi anuale.

7. Crearea şi administrarea arhivei.

III. Farmacognozie

1. Colectarea şi prelucrarea primară a produsului vegetal.

2. Determinarea diferitor impurităţi de produselor vegetale.

3. Standardizarea produsului vegetal.

4. Ambalarea, marcarea şi păstrarea produsului vegetal.

5. Analiză farmacognostică a produselor vegetale din diferite clase cu conţinut de compuşi:

glucide, lipide, vitamine, terpenoide, substanţe rezinoase, substanţe amare, tioheterozide şi

heterozide cianogenetice, heterozide cardiotonice, saponozide, alcaloizi, compuşi fenolici,

antraceni, cumarine, flavonoide, substanţe tanante, diverse principii active.

8. SUGESTII METODOLOGICE DE DOCUMENTARE A

STAGIILOR DE PRACTICĂ

Managementul activităţii profesorului metodist/mentorului este asigurat de documente

reglementative şi de evaluare, care sunt perfectate şi gestionate în termenii stabiliţi:

1. Recomandări pentru conducătorii stagiului de practică la unităţile farmaceutice (anexele

Nr.1).

2. Obligaţiunile profesorului metodist/mentor în cadrul stagiului de practică (anexa Nr.2).

3. Raport de evaluare a activităţii profesorului metodist privind efectuarea stagiului de practică

(anexa nr.3).

4. Registru de evedenţă a frecvenţei şi reuşitei elevilor pentru anul de învăţământ, propus de

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.

Pe parcursul realizării stagiilor de practică elevii completează un set de acte normative,

specificate în Nomenclatorul de acte pentru realizarea stagiilor practice.

Activităţile de perfectare/completare a documentaţiei recomandate stimulează la elevi

abilităţile specifice de activitate cu documentaţia de referinţă, asigură posibilitatea de evaluare

finală a fiecărui tip de stagiu de practică. Pentru elevi sunt propuse următoarele documente:

1. Obligaţiunile elevului în cadrul stagiului de practică (anexa Nr.4).

2. Nomenclatorul de acte pentru stagiile de practică (stagiul practic Nr.1, 2 şi Stagiul practic

care precede probele de absolvire) (anexele Nr.5.1, 5.2, 5.3).

3. Raport de evaluare al activităţii elevului în cadrul stagiului de practică (anexele Nr.6).

44

4. Referinţă (anexa Nr.7).

5. Agenda – completată zilnic care relevă activitatea realizată conform Curriculum-ului

stagiului de practică. (anexa Nr.9).

9. STRATEGII DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ

Activitatea didactică reprezintă un sistem al interferenţei celor trei activităţi: predare-

învăţare-evaluare, care asigură eficienţă doar în cazul când formează o unitate, o continuitate.

Evaluarea competenţelor porneşte de la definirea clară a acestora, drept capacitate de dezvoltare a

problemelor într-un context dat. Prin urmare, pentru evaluarea abilităţilor specifice şi competenţelor

profesionale trebuie identificate cunoştinţele acumulate, deprinderile formate, atitudinile şi

abilităţile dezvoltate.

Obiectivele evaluării formării prin practică vor urmări progresul Asistenţilor farmacişti cu

referire la abilităţile specifice şi competenţele profesionale privind evoluţia personală în diferite

activităţi profesionale.

Utilizând diverse metode de evaluare elevii sunt învăţaţi să aprecieze/evalueze fenomene şi

procese ce ţin de disciplinele farmaceutice, să aplice cunoştinţele dobândite în activităţi practice, să

propună soluţii pentru diferite situaţii. Urmărind formarea specialistului farmacist cu studii

postsecundare, care trebuie să activeze autonom, calitativ, dar şi în colaborare şi cooperare cu

echipa multidisciplinară, în relaţii de parteneriat, este important ca elevii să-şi dezvolte capacităţi de

autoevaluare şi evaluare reciprocă, în scopul acordării serviciilor farmaceutice de calitate populaţiei

republicii.

Evaluarea stagiului practic - Practica de iniţiere în activitatea farmaceutică, se va

realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:

Realizării Currciulum-lui stagiului de practică şi activităţii elevului pe parcursul stagiului de

practică, evaluate de către farmacistul mentor.

Susţinerea raportului analitic de autoevaluare a realizării stagiului de practică.

Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele normative în

conformitate cu Nomenclatorul de acte a elevului.

Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic) activitatea

realizată conform Currciulum-lui stagiului de practică pe parcursul a 2 săptămâni.

Nota finală se va constitui din media notelor evaluării zilnice a stagiului practic şi nota de la

colocviu.

Evaluarea Stagiul practic de specialitate nr. I - Botanica farmaceutică se va

realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:

Realizării Currciulum-lui stagiului de practică şi activităţii elevului pe parcursul

stagiului de practică, evaluate de către farmacistul mentor, reflectat în raportul analitic de

autoevaluare a stagiului practic.

Completării şi prezentării Portofoliului stagiului de practică, care include actele

normative în conformitate cu Nomenclatorul de acte a elevului.

Completării şi prezentării Agendei formării profesionale, în care se fixează (zilnic)

activitatea realizată conform Currciulum-lui stagiului de practică pe parcursul a 2 săptămâni.

Realizării şi prezentării plantelor medicinale ierbarizate.


colocviu.

45

Evaluarea Stagiul practic de specialitate nr. I - Sistemul informaţional automatizat de

evidenţă a medicamentelor se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de

evaluare orală în baza:



autoevaluare a stagiului de practică.





Realizarea şi prezentarea raportului statistic de evidenţă şi eliberare a medicamentelor

incluse în lista OTC.


colocviu.

Evaluarea Stagiul practic de specialitate nr. II - Tehnologia farmaceutică

extemporală se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:








Calcularea dozelor şi descrierea tehnologiei de preparare a formelor medicamentoase

solide/pulbere în baza reţetei.


colocviu.

Evaluarea Stagiul practic de specialitate nr. III - Organizarea activităţii

farmaceutice se va realiza la sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:








Reproducerii grafice şi prezentării publice a algoritmului de aprovizionare cu

medicamente a populaţiei conform etapelor recomandate: recepţionarea, păstrarea şi eliberarea.


colocviu.

Evaluarea Stagiului practic de specialitate nr. III - Farmacognozie se va realiza la

sfârşitul stagiului de practică sub formă de evaluare orală în baza:




46





Catalogarea şi susţinerea publică a topului plantelor medicinale utilizate în tratamentul

fitoterapeutic.


colocviu.

Evaluarea Practicii care precede probele de absolvire se realizează prin evaluarea

deprinderilor practice - examen integrat la disciplinele de specialitate:

Tehnologia medicamentelor

Farmacognozia

Organizarea activităţii farmaceutice

Evaluarea deprinderilor practice la Stagiul practic care precede probele de absolvire

este realizată de comisia constituită din:

Preşedinte – specialist din domeniul farmaceutic aplicativ;

Vice - preşedinte – şef secţie, care asigură managementul secţiei unde îşi fac studiile

absolvenţii;

Membrii comisiei – farmacişti din unităţile farmaceutice.

În cadrul Stagiul practic care precede probele de absolvire elevii completează şi prezintă

Portofoliul stagiului de practică, care include actele normative în conformitate cu

Nomenclatorul de acte a elevului, Agenda completată săptămânal (vezi anexa), în care se

fixează activitatea realizată

10. CERINŢE FAŢĂ DE LOCURILE DE PRACTICĂ

Activitatea unităţilor farmaceutice unde se dăsfăşoară instruirea practică a elevilor este

orientată atât spre producerea şi prepararea, investigarea fizico-chimică, recepţionarea, evidenţa,

livrarea, aprovizionarea şi asistenţa populaţiei cu medicamente, produse vegetale, dispozitive

medicale cât şi acordarea de informaţii şi consultanţă privind medicamentele.

Modalitatea de identificare a unităţii economice pentru desfăşurarea stagiului de practică se

realizează după cum urmează:

a. unitatea economică propusă de Centrul de execelenţă în medicină şi farmacie

„Raisa Pacalo” pentru aprobare Ministerului Sănătăţii, Muncii şi

Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.

b. unitatea economică este selectată la propunerea elevului. Analiza şi validarea

locurilor de practică selectate de elevi se realizează de către Centrul de

execelenţă în medicină şi farmacie „Raisa Pacalo”;

c. unitatea economică aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi

Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.

Stagiile de practică efectuate în cadrul unităţilor farmaceutice se organizează şi se

desfăşoară în baza Contractului de parteneriat.

Bazele practice, unde se desfăşoară instruirea practică a elevilor corespund următoarelor

cerinţe:

profilul farmaciilor corespunde conţinuturilor de instruire;

47

mentorii - farmacişti şi asistenţi farmacişti, responsabili de instruirea practică a elevilor în

farmacii şi întreprinderi industrial-farmaceutice sunt instruiţi în domeniul psihopedagogiei;

mentorii manifestă respect şi responsabilitate pentru educaţia profesională a viitorilor

specialişti şi participă activ în procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor

asistenţi farmacişti;

farmaciile şi întreprinderile industrial farmaceutice manifestă un management instituţional

de performanţă, participativ, abordat complex şi sistemic, încât personalul farmaceutic

antrenează activ elevii în procesul de asistenţă farmaceutică a populaţiei;

farmaciile şi întreprinderile industrial farmaceutice au capacitatea necesară pentru

încadrarea tuturor elevilor în activităţile specifice;

multitudinea de servicii farmaceutice prestate de farmacii corespunde cu volumul de

competenţe şi abilităţi necesare pentru antrenare în conformitate cu programul stagiului

practic;

instituţiile farmaceutice asigură accesul elevilor la fondul de literatură de specialitate de

care dispun, la utilajul şi echipamentele corespunzătoare, în conformitate cu curriculum-

ul stagiilor de practică;

unităţile farmaceutice efectuează instructajul elevilor privind aspecte de organizare şi

norme de protecţie/de securitate a muncii;

instituţiile farmaceutice evaluează nivelul competenţelor profesionale obţinute de elev,

precum şi comportamentul şi modalitatea de integrare a acestuia în activitatea

profesională.

48

11. RESURSELE DIDACTICE RECOMANDATE ELEVILOR

PROPEDEUTICA FARMACEUTICĂ

1. Safta V., Brumărel M., Ciobanu N., Adauji S., Management şi legislaţie farmaceutică,

Chişinău: F.E.P. Tipografia Centrală, 2012. 800 p.

2. Hotărârea Guvernului RM nr. 504 din 12 iulie 2012 pentru aprobarea „Regulamentului

sanitar privind dotarea şi exploatarea farmaciilor şi depozitelor farmaceutice”.

3. Legea RM Nr. 1227 din 27.06.1997 „Cu privire la publicitate”.

4. Legea RM Nr. 1409-XIII din 17.12.1997 „Cu privire la medicamente”.

5. Legea RM nr. 1456 din 25.05.1993 „Cu privire la activitatea farmaceutică”

6. Ordinul MS şi PS RM Nr. 28 din 16.01.2006 „Cu privire la păstrarea medicamentelor,

altor produse Farmaceutice şi articolelor cu destinaţie specială”.

7. Ordinul MS RM Nr. 334 din 19.07.1995 „Cu privire la aprobarea Instrucţiei despre

regimul sanitary în întreprinderile şi instituţiile Farmaceutice.

8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 192 din 24.03.2017 cu privire la aprobarea

Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului.

9. Hotărârea Parlamentului RM nr. 1352-XV din 03.10.2002 privind Politica de stat în

domeniul medicamentului

10. Ordinul MS RM Nr. 960 din 01.10.2012 „Cu privire la modul de prescriere şi eliberare a

medicamentelor”.

11. Ordinul MS RM nr. 70 din 03.03.1999 „Cu privire la pregătirea şi utilizarea cadrelor

farmaceutice în Republica Moldova”.

BOTANICA FARMACEUTICĂ

1. Calalb T., Bodrug M., Botanica farmaceutică, Chişinău 2009, CEP Medicina.

2. Oroian S., Botanică farmaceutică, Ed. Universităţii de Medicină şi Farmacie, Târgu-

Mureş, 2011.

3. Radu A., Andronescu E., Fuzi I., Botanică farmaceutică, Bucureşti, Ed. Didactică şi

pedagogică, 1981.

4. Negru A., Determinator de plante din flora Republicii Moldova, Ed. „Universul”, Chişinău,

2007.

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ EXTEMPORALĂ

TEHNOLOGIA FARMACEUTICĂ INDUSTRIALĂ

1. Diug E., Trigubenco I., Tehnologia medicamentelor în farmacie, Editura Universitas,

Chişinău, 1992.

2. Lupuleasa D., Vlaia L., Dispersii coloidale, emulsii şi suspensii farmaceutice,

Editura Mirton, Timişoara, 2009.

3. Lupuleasa D.,Vlaia L., Prepararea medicamentelor. Baze practice, volumul I,

Editura Mirton, Timişoara, 2009.

4. Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2009.

5. Farmacopeea Română, ediţia a IX-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1976.

6. Farmacopeea Europeană, ediţia a 5-a, 2005.



49

9. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, volumul I, Editura Polirom,

Bucureşti, 2001.

10. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, volumul II, Editura Polirom,

Bucureşti, 2008.

11. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, volumul III, Editura Polirom,

Bucureşti, 2009.

12. http://ru.scribd.com/doc/119352752/Tehnica-farmaceutica.

13. Barbăroşie I., E. Diug, N. Ciobanu, Tehnologia medicamentelor industriale, Editura

Ştiinţa, Chişinău, 1993.

14. Grecu I., Curca E., Stabilitatea medicamentelor, Editura Medicală, Chişinău, 1978.

15. http://www.scribd.com/doc/94535448/Curs-1-2-3-4-5-6-7-Tehnica-Farmaceutica

16. http://www.scribd.com/doc/119352752/Tehnica-farmaceutică

17. http://www.scribd.com/doc/44473556/Tehnologie-Farmaceutica-Anul-III-Curs-3-de-

Printat

18. http://www.scribd.com/doc/75892838/Forme-Farmaceutice-CA-Sisteme-Disperse-

Eterogene-Continua-Re

19. http://www.scribd.com/doc/70484671/Tehnologie-farmaceutica-curs-anul-4-2010-

C1-COLOR

20. Strategia OMS „Sănătate 2020 - cadru european de politici pentru susţinerea

acţiunilor vizând sănătatea şi bunăstarea populaţiei la nivelul guvernului şi a societăţii”.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII FARMACEUTICE

SISTEMUL INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT DE EVIDENŢĂ A

MEDICAMENTELOR

1. Safta V., Brumărel M., Ciobanu N., Adauji S., Management şi Legislaţie

farmaceutică, – Firma editorial-poligrafică Tipografia Centrală Chişinău, 2012.

2. Reglementarea activităţii farmaceutice în Republica Moldova. Chişinău, Editura

Vector, 2007.

3. Polinicenco C., Crişan O., Boboia A., Activitatea din farmacie-ghid pentru lucrări

practice de legislaţie farmaceutică, editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca

2005.

4. Resursele şi activitatea sistemului farmaceutic din Republica Moldova – Anuar

statistic.

5. Acte legislative şi normative: Codul cadru de etică (deontologic) al lucrătorului

medical şi farmaceutic, aprobat la a II Reuniune a Asociaţiei Farmaciştilor din Republica

Moldova la 27 mai 1998, Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 154-XV din 28.03.2003,

Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1163-XIII din 24.04.1997, Codul Educaţiei al RM, nr.

152 din 17.07.2014/Monitorul oficial nr. 319-324 din 23.11.2014, „Politica de Stat în domeniul

medicamentului” aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1352-XV din

03.10.2002/Monitorul oficial nr. 149 din 07.11.2002, Legea cu privire la drepturile şi

responsabilităţile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005, Legea privind protecţia

consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003/Monitorul oficial nr. 126-131 din 27.06.2003, Legea cu

privire la ocrotirea sănătăţii nr. 411 din 28.03.1995/Monitorul oficial nr. 34 din 22.06.1995,

Legea cu privire la activitatea farmaceutică (LAF) nr. 1456-XII din 25.05.1993/Monitorul oficial

nr. 59-61 din 15.04.2005, Legea cu privire la medicamente nr. 1409-XIII din 17.12.1997/

http://www.scribd.com/doc/94535448/Curs-1-2-3-4-5-6-7-Tehnica-Farmaceutica

http://www.scribd.com/doc/44473556/Tehnologie-Farmaceutica-Anul-III-Curs-3-de-Printat

http://www.scribd.com/doc/44473556/Tehnologie-Farmaceutica-Anul-III-Curs-3-de-Printat

50

Monitorul oficial nr. 52-53/368 din 11.06.1998, Legea cu privire la circulaţia substanţelor

narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.99, Legea cu privire la

antreprenoriat şi întreprinderi, nr. 845-XII din 03.01.1994, Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 960

din 01.10.2012 ,,Regulile de prescriere şi eliberare a medicamentelor”, Ordinul Ministerului

Sănătăţii nr.20 din 12.01.06 cu privire la monitorizarea reacţiilor adverse ale medicamentelor şi

altor produse farmaceutice în Republica Moldova.

6. Adauji S., Brumărel M., Sisteme informaţionale în activitatea farmaceutică,

Chişinău 2014.

FARMACOGNOZIE

1. Nistreanu A., Farmacognozie, Chişinău, Editura Tipografia centrală, 2001.

2. Nistreanu A., Calalb T., Analiza farmacognostică a produselor vegetale medicinale,

Chişinău, Elan Poligraf, 2016.

3. Bobeică V., Farmacognozie generală, Chişinău, 2016.

4. Gonciar V., Scutari C., Farmaco şi Fitoterapia, Editura Centrul Editorial Poligrafic

Medicina, Chişinău, 2005.

5. Temelie M., Enciclopedia plantelor medicinale cultivate din România, Editura

ROVIMED PUBLISHERS., România- Bacău, 2008.

6. Farmacopea Română, Ediţia X-a –Bucureşti, Editura medicală, 1993.

7. European Pharmacopoeia 7.0, ed. EDQM, (Electronic), 2010.

8. Ghidul lucrărilor practice la unitatea de curs Farmacognozie.

9. Matcovschi C., Safta V., Ghid farmacoterapeutic (medicamente omologate în

Republica Moldova), Chişinău, Vector, 2010.

10. Istudor V., Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, Vol. I, II, III, Editura Medicală,

Bucureşti, 1998, 2001, 2005.

11. Enciclopedia plantelor medicinale, Editura Gheorgiana Hagiu, Bucureşti, 2006.

12. Negru A., Determinator de plante din flora Republicii Moldova, Chişinău, 2007.

13. Negru A., Ştefîrţa A., Gânju G., Ghendov V., Lumea vegetală a Moldovei,vol.3,

Editura Ştiinţa, Chişinău, 2007.

14. Teleuţă A., Colţun M., Mihăilescu C., Ciocârlan N., Plante medicinale, Editura

Litera Internaţional, Chişinău, 2008.

15. Муравьева Д.А., Фармакогнозия, Москва, «Медицина», 2004.

16. ГринкевичН.И., Ладыгиной Е., Фармакогнозия Москва, (атлас), «Медицина»,

2007.

Documents

C U P R I N S - cemf.mdcemf.md/upload/Instruirea_practica/2018/AF_/CURRICULA_SP_/Curriculum... · 6.3.2.3 Deprinderi practice obligatorii 28 7. Practica ce precede probele de absolvire