BPD DP Capitole

8/19/2019 BPD DP Capitole

1/20

1

1.1. Erori de prelucrare

- Sistem tehnologic. Proces tehnologic- Sistemul erorilor de prelucrare

1.1.1. Sistem tehnologic. Proces tehnologic

Sistemul tehnologic este un ansamblu tehnic compus din mai multe elemente/ module de echipamenttehnologic (scule, dispozitive, instrumente auxiliare) capabil sa realizeze o suprafata/ un complex de suprafete peun semifabricat, prin diferite procedee de prelucrare.

Celula de baza a unui sistem tehnologic este asociata unei instalatii tehnologice (masini), pe care se executa unproces tehnologic de prelucrare dimensionala.

Etapele de realizare a unei suprafete intr-un proces de prelucrare sunt urmatoarele (figura 1.1)

E1. !naliza tehnologica a multimii suprafetelor admisibile "#.$$-$.$%$ , adica suprafetele cuprinse in intervalul dedimensiuni "#.$ & "'.#% mm.!baterea admisibila eadm$.$% mm.

E. *eterminarea suprafetei de programat "'.#', ca suprafata tinta spre care va fi diri+at procesul de prelucrare.E. Elaborarea supafetei programate "'.#, ca suprafata simulata de catre sistemul de programare al masinii in

absenta semifabricatului.E. ealizarea suprafetei reale "'.#%, ca suprafata prelucrata pe sistemul tehnologic prin aplicarea unui proces.

Fig. 1.1. Principalele etape de realizare dimensionala a unei suprafete

Capitolul 1


2/20


3/20

3

SP suprafata programata, care rezulta prin infasurarea pozitiilor successive, programate sau reglate, ale taisuluisculei, in lipsa interactiunii fizice dintre semifabricat si scula si eliminand erorile geometrice si termice ale sistemuluitehnologic de prelucrare2rogramarea suprafetei poate fi realizata pe cale mecanica, numerica sau informatica.SR suprafata reala, care rezulta in urma procesului fizic direct de interactiune dintre semifabricat si scula,process care se desfasoara pe o masina/instalatie, caracterizata prin erori geometrice si termice proprii.

3n functie de caracteristicile procesului si ale sistemului de prelucrare, suprafata reala poate fi diferita atat desuprafata programata cat si de suprafata tinta, rezultand astfel erorile de prelucrare proces!.

!ceste erori se impart in (figura 1.)

- eroarea aparenta ea, sau de aschiere, determina, intr-un punct oarecare al suprafetei 2 i+, distantadintre suprafata reala 4 si suprafata programata 42

ea5dist6(2i)4 (2 +)427

- eroarea reala - ep, sau de proces, determina distanta dintre suprafata reala 4 si suprafata tinta (de

programat) 48

ep5dist6(9i)4 (9 +)487

- eroarea de programare " epr , determina distanta dintre suprafata programata 42 si suprafata tinta(de programat) 48

epr 5 dist6(:i)42 (: +)487

Fig. 1.3. Sistemul suprafetelor si erorile de proces

Eroarea de aschiere este legata direct de conditiile specifice de realizare a procesului de aschiere, la limita zonei

de contact dintre suprafata activa (muchia taietoare) a sculei si suprafata semifabricatului.Este determinata si influentata de urmatorii factori


4/20

4

- deformatiile termice ale sistemului tehnologic0- deformatiile elastice ale sistemului tehnologic0- uzura sculei aschietoare0- neuniformitatea si neomogenitatea materialului de indepartat, numit adaos de prelucrare (!2), de pe

suprafata initiala a semifabricatului.

Eroarea de programare rezulta in urma etapei de programare/reglare a suprafetei de prelucrat si are douacomponente

- eroarea de generare eg, rezultata in cursul programarii si realizarii curbei generatoare.3n functie de metoda de generare cu materializare sau cu generare cinematica, erorile de generare se regasesc pescula aschietoare sau pe masina de prelucrare.

- eroarea de asezare eb, numita si eroare de bazare, reprezinta suma erorilor de pozitie ale curbelorgeneratoare.

Eroarea reala de prelucrare (process) este adevaratul indicator global al preciziei de prelucrare, deoarece ea

exprima gradul de concordanta al dimensiunilor realizate fata de dimensiunile impuse prin specificatiile tehnice.4ursele tipice ale erorii reale sunt

- variatia conditiilor de mediu din zona adiacenta sistemului tehnologic0- variatiile conditiilor tehnologice de desfasurare a procesului0- metoda de generare a suprafetelor0- metoda de operare a sistemului tehnologic0- metoda de programare si comanda a procesului.


5/20

5

2.1. Structura sistemului tehnologic de prelucrare

- Structura sistemului tehnologic de prelucrare prin aschiere- #anturi de suprafete si de dimensiuni tehnologice

2.1.1. Structura sistemului tehnologic de prelucrare prin aschiere

4istemele tehnologice pe care se aplica un proces de prelucrare mecanica prin aschiere prezinta in structurade baza urmatoarele module functionale (figura .1)

IT instalatia tehnologica (masina-unealta) are ca functii principale generarea miscarilor de aschiere si amiscarilor de avans, pozitionarea sculei si a semifabricatului.

$S dispozitivul port-scula are functiile de orientare, fixare si antrenare a sculei$P dispozitivul port-piesa are functiile deorientare si fixare a semifabricatului.

Fig. 2.1. Module functionale ale unui sistem de prelucrare

Capitolul 2


6/20

6

2articularitatile constructive, functionale si de exploatare ale acestor module sunt determinate de tipulprocesului de aschiere si de metoda de generare a suprafetelor.

*e aceea sistemele tehnologice se deosebesc dupa procedeul de prelucrare, rezultat in urma analizeitehnologice, si sunt grupate in sisteme de strun+ire, frezare, gaurire-alezare-filetare, rectificare, brosare, danturare,etc.

;iecare modul functional al sistemului este caracterizat de un lant de suprafete si un lant de dimensiuni

specifice, determinate intr-un sistem de coordonate propriu.2rogramarea/reglarea si comanda traiectoriei muchiei taietoare a sculei in raport cu suprafata de prelucrat pe

semifabricat, se realizeaza prin corelatii matematice (geometrice si analitice) intre lanturile de suprafete si dedimensiuni ale celor trei sisteme de coordonate 38-:?:0 *4-4?40 *2-2?2 (figura .).

$ispoziti%ul port"piesa $P! este interfata mecanica intre instalatia tehnologica IT! si semifabricat&realizand pozitionarea relati%a a acestuia fata de scula S!& intr"un proces tehnologic de prelucrare&asamblare sau control masurare!.

*ispozitivul este un ansamblu independent din punct de vedere constructiv si functional, avand, in principal,rolul de pozitionare a semifabricatului si de fixare a acestuia in vederea realizarii de conditii tehnologice specificeunei anumite operatii de prelucrare.

*in pozitionarea reciproca a modulelor :@ *2 *4 - !2 se formeaza lanturi de suprafete si de dimensiuni,

particulare fiecarui proces/procedeu de prelucrare.

Fig. 2.2. Sistem tehnologic – structura suprafetelor si a dimensiunilor


7/20

7

2.1.2. #anturi de suprafete tehnologice

!ceste lanturi se formeaza prin legarea geometrica si fizica a suprafetelor specifice fiecarui ansamblu sauelement din structura sistemului tehnologic (figura .).

1. Aeriga 38(:@)-*2

• a elemente de orientare-fixare de 'i%el 1 (38-:@)• b suprafete de orientare si fixare a dispozitivului *2 pe masa de lucru :@

. Aeriga 38 (!2)-*4

• e elemente de pozitionare-fixare de 'i%el 2 (38-!2)

• f suprafete de pozitionare si fixare a dispozitivului *4, specifice arborelui principal !2.

. Aeriga *2-2

• c mecanisme de orientare, care asigura precizia contactului dintre semifabricat si dispozitivprin elemente de 'i%el ( (*2)

• d baze de orientare sub forma de suprafete, muchii, varfuri, ca elemente fizice de legatura asimefabricatului 2 cu dispozitivul *2

. Aeriga *4-4

• g suprafete con+ugate de asezare a sculei, cu rol de fixare si antrenare pentru miscareaprincipala, prin elemente de fixare/ antrenare de 'i%el ) (*4)

• h baze de asezare sub forma de suprafete tipizate/ standardizate de centrare apartinandsculei 4

Fig. 2.3. Lanturi de suprafete tehnologice


8/20

8

2.1.(. #anturi de dimensiuni tehnologice

!nalizand cazul simplu al unui sistem de generare prin aschiere se pot pune in evidenta urmatoareledimensiuni, specifice zonei de lucru (tehnologice), formata prin conexiunea celor trei subsisteme 38 *2 *4(figura .)

*8* dimensiunea (cota) impusa, care trebuie obtinuta in urma procesului de prelucrare0!1 - dimensiune de legatura, apartine semifabricatului0! - dimensiune apartinand dispozitivului port-piesa, masurata intre elementele de orientare-fixare0! - dimensiune apartinand masinii, care determina pozitia arborelui principal, deci a axei sculei0! - dimensiune apartinand sculei, care masoara pozitia muchiei aschietoare (:a), de pe suprafata activa

44, fata de axul principal.

PPPP

T Z Y X Osist A A D D ∈

21,,

M M M M Z Y X Osist A ∈3

S S S S Z Y X Osist A ∈

4

Fig. 2.4. Lanturi de dimensiuni tehnologice

!stfel, structura lantului de dimensiuni va cuprinde dimensiuni (cote) tehnologice apartinand tuturor modulelorfunctionale implicate in procesul de prelucrare

ezolvarea lantului de dimensiuni se obtine prin folosirea a doua metode

a. *etoda $irectaEste utilizata pentru determinarea dimensiunii suprafetei de bazare a semifabricatului in dispozitiv 4!, notata ! 1

- dimensiunea nominala

!15∑i

!iB*

- toleranta la dimensiune

815∑i

8iB8*

!baterile rezultate in campul de toleranta 81 determina eroarea de asezare bazare! " eb.


9/20

9

Finalitatea metodei4e va concepe, proiecta si realiza un dispozitiv port-piesa a carui dimensiune caracteristica ! sa determine

orientarea si fixarea semifabricatului cu o eroare de asezare mai mica decat abaterea maxima a tolerantei 8 1.3n acest fel vom avea siguranta obtinerii, in urma aplicarii procesului de aschiere, a dimensiunii impuse * in

clasa de precizie data de toleranta 8*.

b. *etoda In%ersa2ornind de la dimensiunea impusa *8*, ca element de inchidere a lantului de dimensiuni, se determina tolerantelecelorlalte dimensiuni din lant.

Finalitatea metodei4e va alege o instalatie tehnologica care sa asigure toleranta calculata a dimensiunii !, o scula cu

dimensiunea muchiei aschietoare in clasa de precizie a tolerantei dimensiunii ! si un dispozitiv port-piesa cutoleranta dimensiunii ! mai mica decat cea rezultata din calcul.

Comparativ cu metoda directa, metoda inversa este mai aplicativa si mai tehnologica, de aceea ea prezinta maimulte variante de rezolvare

• metoda interschimbabilitatii scula cu dimensiunea ! • metoda a+ustarii instalatia tehnologica cu dimensiunea !

• metoda reglarii la dimensiune pozitionarea relativa semifabricat-scula cu dimensiunea !1B*.


10/20

10

(.1. Principii de proiectare a dispoziti%elor port"piesa

- Introducere- Etape tehnologice si de calcul- +naliza etapelor de proiectare. Structura dispoziti%elor- +plicatie. E,emplu de proiectare

(.1.1. Introducere

*eoarece dispozitivul port-piesa se constituie ca o interfata mecanica, pe de o parte intre 38 si semifabricat, iar

pe de alta parte intre semifabricat si scula, activitatile de concepere si proiectare ale acestui ansamblu sunt stranslegate de proiectarea tehnologica a fabricatiei unui produs.

3n plan industrial, in particular in domeniul industriei constructiilor de masini, dispozitivele port-piesa se gasescin trei grupe

• dispoziti%e uni%ersale numite si standardizateD, concepute pentru o gama larga de procese deprelucrare, pe baza standardelor nationale/international0

• dispoziti%e tipizate concepute pentru anumite grupuri de procedee de prelucrare, pe baza normativelorapartinand producatorilor de 380

• dispoziti%e speciale numite la temaD, concepute pentru un singur proces de prelucrare si o singuraoperatie tehnologica.

*ispozitivele din ultima grupa se gasesc in numar foarte mare in industrie, avand o diversitate mare de formeconstructive, tipodimensiuni si functii tehnologice.

2entru conceperea si proiectarea dispozitivelor speciale este necesara o gama larga de cunostinte si informatiidin domenii de baza precum materiale, desen, organe de masini, mecanisme, masuratori si tolerante, tehnologiide prelucrare, instalatii tehnologice, scule aschietoare, actionari si automatizari, etc.

Principiile de baza ale conceperii si proiectarii dispozitivelor port-piesa sunt urmatoarele

1. principiul analizei functionale si tehnologice a piesei de prelucrat

. principiul analizei operatiei tehnologice si a suprafetei/suprafetelor tinta. principiul optimizarii sistemului de bazare si fixare a semifabricatului in dispozitiv. principiul conceptiei unitare a ansamblului-dispozitiv, din care sa rezulte o constructie mecanica formata

din elemente de asezare, ghidare si fixare si mecanisme de actionare simple%. principiul de calcul al erorilor de asezare (bazare) in functie de tolerantele de executie ale suprafetelor tinta

de pe semifabricat. principiul de calcul al sistemului de fixare in functie de fortele si momentele dezvoltate in procesul de

prelucrare

Capitolul 3


11/20

11

(.1.2. Etape de proiectare

Etapele tehnologice si de calcul, care trebuiesc parcurse in procesul de proiectare a dispozitivelor port-piesa,sunt urmatoarele

ET1-. !naliza tehnico-functionala a piesei

- rol functional- caracteristici de material- caracteristici constructive-geometrice tipuri de suprafete, dimensiuni, tolerante de executie

ET 2-. !naliza tehnologica a piesei- procedee de elaborare a semifabricatului- dimensionarea semifabricatului, adaosuri de prelucrare- sinteza procesului tehnologic de fabricatie

ET (-. !naliza operatiei tehnologice (dedicata dispozitivului)- identificarea suprafetelor tinta

- fluxul tehnologic al fazelor de prelucrare- scule aschietoare- calculul regimului de aschiere- calculul solicitarilor procesului de aschiere- elemente tehnologice ale masinii unelte

ES )-. Elaborarea schemelor de bazare si fixare- schita operatiei (fisa tehnologica)- geometrizarea conditiilor tehnice si tehnologice- scheme de bazare si fixare tehnic posibile

EC -. Calculul erorilor- erori de asezare maxim admisibile- erori de orientare reale- scheme de bazare-fixare tehnic acceptabile

E/ 0-.


12/20

12

(.1.(. +naliza etapelor de proiectare. Structura dispoziti%elor. +plicatie

Etapa " ET 1

• Desen de executie (2D cotat, 3D (figura .1)

• !aracteristici de material"- otel 1:oCr11

- compozitie chimica$.1IC0 $.I:o0 1.1ICr- caracteristici mecanice m5#$daG/mm, 1JFK- prelucrabilitate turnare, laminare, aschiere

Fig. 3.1. Desen de executie 2D

Fig. 3.2. Structura geometrica a piesei – tipuri de suprafete


13/20

13

• !aracteristici constructi#$geometrice (figura .) - tipuri de suprafete

!,K plana-frontala J$ x '/%mmC1 cilindrica interioara "%$F11 x mmC cilindrica interioara " x 1$mm

* cilindrica exterioara % x mmE1,E plana-laterala $ x /%mm; frontala-inelara "%$/ "mmH1 cilindrica interioara "# $-$.$% x JmmH cilindrica interioara "# $-$.$% x 1%mmL conica interioara x %$/ "%$mm@ plana-transversala $ x mm:1,: plana-laterala 1 x mm

Etapa " ET 2

• Dimensionarea semifa%ricatului

- procedeu de elaborare laminare- tip semifabricat otel lat laminat la cald 48!4 #%-'J

- adaosuri de prelucrare !p157.0

0.14+

−0 !p5

6.0

9.02+

−0 !p5

5.0

7.05.2 +

−mm, conform 48!4 #%-'J

• Sinteza procesului tehnologiceperul se va obtine printr-o succesiune de operatii de prelucrare mecanica prin aschiere, diferite caproces, stabilite in functie de tipul suprafetelor tinta care compun geometric forma piesei.8ipuri de operatii / tipuri de suprafete

- ;rezare 1 / !BKB@B:1B: - 4trun+ire / C1BCBLB;- ;rezare / E1BEB*

- Haurire / H1BH - !lezare / H1BH

Fig. 3.3. &ronarea operatiilor de prelucrare pe tipuri de suprafete


14/20

14

4e propune urmatoare varianta de flux tehnologic

/PER+TI+ 1 Frezare +;!?E 1.1. frezare plana ! , K (mm)

1.. frezare frontala :1, : (J$mm)1.. frezare frontala @ ,*M ('/%mm)

/PER+TI+ 2 Strun3ire;!?E .1 burghiere ("$xmm)

. strun+ire interioara (largire) C ("xmm). strun+ire interioara C1 ,; ("%$F11xmm). tesire L (x%$/ "%$mm)

/PER+TI+ ( Frezare 2;!?E .1. frezare cilindro-frontala E1 ,E ($=/%mm)

.. frezare cilindrica * (%mm)

/PER+TI+ ) 4aurire;!?E .1. burghiere H1 ("'.'xJmm)

.. burghiere H ("'.'x1%mm)/PER+TI+ +lezare;!?E %.1. alezare H1 ("#.$ $-$.$%mm)

%.. alezare H ("#.$ $-$.$%mm)

Etapa " ET (4e propune spre analiza /PER+TI+ ) 4aurire, in vederea conceperii si proiectarii unui dispozitiv port-piesa

necesar orientarii si fixarii semifabricatului, la prelucrarea celor doua gauri (H1 , H).

• 'dentificarea suprafetelor tintaH1 cilindrica interioara *5'.'mm, @5Jmm

- cotata fata de suprafata !/1mm si C1/N$.1mm- perpendiculara pe suprafata E1

H cilindrica interioara *5'.'mm, @51%mm

- cotata fata de suprafata !/1mm si E1/$N$.1mm - 2erpendiculara pe suprafata @, H1/#$$N$.1

• Fluxul tehnologic al fazelor*eoarece cele doua gauri sunt pozitionate unghiular (#$$) va fi necesara introducerea unei faze auxiliarede rotire unghiulara si indexare a piesei.

/PER+TI+ ) 4aurire 56.6 (figura .) F+7E tehnologice si auxiliare

a..1. orientare fixare semifabricat).1. burghiere 56.6 , )mma... rotire-indexare #$$ (divizare)).2. burghiere 56.6 , 1mm

a... deblocare eliberare piesa


15/20

15

Fig. 3.4. &peratia de gaurire – schita operatiei

• Scule aschietoare89R4:I9 elicoidal cu coada conica tip G 48!4 '1%J-'

*45'.'mm (diametrul)@a45'$mm (lungimea suprafetei active)2 51$$ (unghiul taisului principal)

p (otel rapid pentru scule O)

• !alculul regimului de aschiere+dancime de aschiere

t5$.% * PmmQ*5*4

+%ans6.0

S S S DC K S ⋅⋅= Pmm/rotQ

L4, C4 coeficienti de avans;iteza de aschiere

5.02.0

4.0

S T

DK C V S

V V a

⋅⋅⋅= Pmm/minQ

LA, CA coeficienti de viteza8 durabilitatea sculei

Turatia sculei

S

a

s

D

vn

⋅

⋅=

π

1000 Prot/minQ

• !alculul solicitarilor de aschiereForta de a%ans a,iala!

7.09.0S DC K F

S F F a ⋅⋅⋅= PGQ

L;, C; coeficienti de forta*omentul de torsiune

75.045.1S DC K M

S M M t ⋅⋅⋅= PG mQ

L:, C: coeficienti de momentPuterea efecti%a necesara!


16/20

16

9750

st

e

n M N

⋅= PLOQ

• lemente tehnologice ale masinii de gaurit- suprafata utila a mesei de lucru (:@)0

-

dimensiunile suprafetelor specifice de prindere a dispozitivelor canale, aleza+e, gauri filetate, etc.- distanta tehnologica, masurata pe axa ?:, dintre masa de lucru (:@) si arborele principal (!2)(Fmin & Fmax).

Etapa " ES )

• Schita operatiei (figura .) 4e realizeaza pornind de la desenul din documentul ;34! 8EFG


17/20

17

Geabordand, in acest capitol, etapele EC % si E< , se propune urmatoarea schema de orientare asemifabricatului, numita schema de bazare.

Etapa " E/ 0

• Schema de %azare (figura .)

Fig. 3.6. Schema de orientare (%azare* lemente de orientare

Conditiile geometrice impuse prin sistemul bazelor de cotare sunt realizate cu a+utorul urmatoarelor elemente deorientare, numite reazeme

1. eazem plan, fix 5 grd. de libertate0 grd 5 rot. >Brot. ?Brot. =

(2RozS!/1)(axa H1, H 1mm !)


18/20

18

. Kolt cilindric, scurt, fix 5 grd. de libertate0 grd 5 trans. >Btrans. ?(2xoRB2xozSC1/axa C1)(axa Hx axa C1)

. eazem suplimentar, 5 1grd. de libertate reglabil0 1 grd.5rot. =(axa H1 ⊥ E1)

T/T+# = 0 grade de liberatate

!stfel, prin elementele de dispozitivare alese, se vor bloca (controla) translatii si rotatii ale semifabricatului,raportate la sistemul ?, asigurand acestuia o pozitie unica, particulara in spatiu.

Etapa " EP

• Schita constructi# – functionala a dispoziti#ului (figura .J, a si b) Componenta generala a unui dispozitiv port-piesa cuprinde patru grupe de mecanismeH2! 1 mecanisme de orientareH2! mecanisme de fixare (strangere)H2! mecanisme de actionare

H2! mecanisme auxiliare

Fig. 3.7,a. Schita constructi# – functionala* lemente component(sectiune principala


19/20

19

Fig. 3.7,b. Schita constructi# – functionala* lemente component(#edere laterala

2e structura dispozitivului de gaurit din schita se pot exemplifica eceste mecanisme si elementele lor specifice- *ecanisme> elemente de orientare<

1 reazem plan bolt cilindric cep de spri+in

" *ecanisme de fi,are< piulita- surub (mecanism cu filet)

;orta de strangere (;4) realizata de mecanism trebuie sa asigure, pe tot parcursul procesului de prelucrare,pozitia obtinuta prin mecanismul de orientare.2entru aceasta, valoarea fortei ;4 trebuie sa fie mai mare decat a rezultantei fortelor de aschiere, determinate de

solicitarile ;a si :t.- *ecanisme> elemente de actionare<

' manivela (actionare manuala).;orta de actionare (;e) este marimea de intrare in sistemul de calcul pentru dimensionarea / verificarea lantului

de mecanisme de actionare strangere.!ctionarea mecanizata se poate realize cu a+utorul sistemelor pneumatice, hidraulice, electromecanice.3n afara celor trei grupe principale pot fi intalnite, in structura unui dispozitiv si alte mecanisme si elemente

specifice, numite au,iliare- *ecanisme de di%izare<

% elemente de rotire a semifabricatuluiJ elemente de indexare a pozitiei unghiulare

" *ecanisme de blocare< manson piulita


20/20

20

" Elemente de reglare > ghidare a sculei<#, 1 bucsa de ghidare a burghiului

" Elemente de pozitionare reciproca si fi,are demontabila asamblare!<11 suruburi, stifturi, pene, arcuri, etc.

" Elemente de rigidizare a structurii<1$ corp, batiu, placa, etc.

• Descrierea ciclului de functionare3n sinteza, se concepe o descriere a structurii mecanice si de actionare a dispozitivului, apoi o descriere aetapelor (procedurilor) ce compun un ciclu de lucru complet, in care pe semifabricat se prelucreazasuprafetele tinta analizate.

2entru structura dispozitivului de gaurit din schita se poate exemplifica ciclul de functionare prin urmatoareleproceduri (2)

2.1 /rientare semifabricat " reazem fix 1" bolt cilindric

" cep de spri+in 2. Strangere " manivela '

" mecanism cu filet 2.8 Faza ).1. - aschiere .1. 8urghiere aleza3 41 56.6,2 " burghiu elicoidal "'.'

" bucsa de ghidare 1 (2ozitia 1)2. $eblocare mecanism de di%izare " manson- piulita 2. $ezinde,are " indexor conic J2.% Rotire di%izare platou ?-- Poz. 2 " manivela %2. Inde,are " indexor conic J2.J 8locare mecanism de di%izare " manson piulita 2.8. Faza ).2... 8urghiere aleza3 42 56.6,1 burghiu elicoidal "'.'

" bucsa de ghidare #2.' $eblocare mecanism de di%izare " manson piulita 2.# $ezinde,are " indexor conic J2.1$ Rotire di%izare platou -- Poz. 1 " manivela %2.11 Inde,are indexer conic J2.1 8locare mecanism de di%izare " manson- piulita 2.1 $esfacere " manivela '

- mecanism cu filet

2.1 Scoatere eliberare piesa

Documents

BPD DP Capitole