Combaterea bolilor la zmeura

Fructele zemoase si aromate ale zmeurii sunt o completare bine venita gradinii de acasa sau plantatiilor comerciale din Romania. Soiurile de zmeura rosie si galbena pot fi cultivate pe tot teritoriul statului. Plantatiile bine amplasate, viguroase si fara boli si insecte sunt foarte productive. Productii de 2 la 3kilograme pe planta (2200 la 3000 de kilograme pe 1 ha de fruct ) sunt obisnuite.

Alegerea locului si a soluluiZmeura creste cel mai bine In lumina soarelui si In locuri aerisite, protejate de vanturi directe. Zone cu o drenare defectuasa, unde apa sta dupa ploaie nu sunt acceptate. Pentru a reduce problemele cauzate de boli si de insecte, izolati platatia de zmeura de plantele de zmeura salbatice si de coacazele negru si plantati-le In zone care nu au mai gazduit plante de zmeura salbatice ori de cateori este posibil.

Plantele de zmeura se dezbolta bine In marea majoritate a solurilor minerale care sunt moderat fertile, bine drenate si usor de cultivat. Este ideal un pamant adanc, nisipos, bogat In material organice (5-7%). Sunt acceptate si solurile putin nisipoase daca sistemul de irigare este disponibil. Plantele se dezvolta bine In soluri putin acide cu un pH de 6,0 pana la 6,8. Oricum, ele vor produce satisfacator Intru-un sol cu un pH Intre 5,5 si 7,7.

Selectarea unor soiuri de zmeura rezistente la iarna, productive constitue un ingredient important al succesului. Rezistenta se refera la abilitatea plantei de a face fata conditiilor iernii - temperaturi atat scazute cat si fluctuante si vanturi deshidratanre. Selectati speciile adaptate la climatul aspru si imprevizibil al iernii din Romania.

PlantareaAlegeti zona de cultivare cu 1 sau 2 ani Inainte de plantare. Verificati umiditatea, drenajul intern al solului pentru a fi adecvat si instalati tigle de drenare daca este necesar. Adaugati cantitati mari de materiale organice precum gunoiul natural si vegetatie

verde. Asteptati un an Inainte de plantare daca s-au folosit erbicide persistente pe baza de triazime, precum atrazime si simazime. Combatetiburuienile perene prin aplicari de erbicid nerezidual sistemic sau prin cultivari frecvente. Faceti un test al solului din acel loc. Inainte de plantare, Incorporati orice ingredient nutritiv recomandat – In special fosfor, potasiu si oxid de calciu. Fosforul din sol trebuie sa fie de 25 ppm (parti pe milion); potasiul din sol trebuie sa fie de 100 ppm. Arati sau sapati cu sapa rotativa zona care urmeaza a fiplantata cu o toamna Inainte de plantare. Pentru a preveni eroziunea, puteti planta locul In forma de secara. Sistemul de plantare favorit In Romania este „sirul Ingust de arbusti”. Plantati plantele de zmeura rosila o distanta de la 60cm 1m pe rand si Intre randuri la cel putin 1,8m. Permiteti vlastarilor tineri de zmeura rosie sa se Imprastie dealungul randului, dar nu Ii lasati sa se Imprastie mai mult de 30-55cm de la baza randului. Randurile mailargi sunt greu de curatat de buruieni si de tuns si sunt invadate de bolile care se dezvolta bine In conditii de umezeala si de uscare Inceata. Pastrati distanta de 60cm-1m de la planta de zmeura pe ambele parti ale randului fara buruieni si semanati iarba In permanenta In spatiul ramas Intre randuri.Plantele de zmeura pot fi cultivate In sistemul „movila/deal”. Sistemul „movila/deal” se refera la manunchiul de nuiele care se dezvolta In jurul unei singure plante. Acest lucru nu Inseamna plantarea plantei Intr-o ridicatura de pamant. Asezati plantele In gropi la o distanta de 1,2-1,8m unele decelalalte si permiteti noilor vlastari sa se Imprastie la un diametru de aproxinativ 30cm.

Boli ale zmeuruluiAntracnoza, taciunele pinten, taciunele batut, ofilirea

Verticillium si mucegaiul gri sunt cele mai importante boli fungice care afecteaza zmeura In Romania. Mucegaiul prafos apare sporadic si nu este o problema serioasa mai multi ani. Putregaiul radacinii Phitophthora a fost diagnosticat In mai multe parti ale tarii, si taciunele de foc, cauzat de o bacterie, a fost confimat. Bolile cauzate de virusi sunt larg raspandite In Romania si pot constitui factorul limitator al productiei de zmeura In anumite

zone. O diagnosticare corecta a problemei este primul lucru catre un management eficient al bolii. Un management al bolii consecvent este esential pentru o productie pe termen lung a zmeurii. Serealizeaza cel mai bine printr-o abordare completa, care trebuie sa includa plantarea unor soiuri rezistente (cand se cunoaste si este disponibil) si folosirea practicilor de combatere atat chimice cat si de cultivare.

Taciunele pintenAceasta este una dintre bolile de ciuperci care afecteaza cel mai puternic atacand planta de zmeura rosie. Poate aparea de asemenea la zmeura purpurie dar de obicei aceasta nu este o problema a zmeurii rosii. Simptomele apar pentru prima data pe nuiele verzi primo primavara tarziu sau vara timpuriu. Se dezvolta pe nuiele ulcere albastrui maro si purpurii maro, de obicei acolo unde o frunzaeste atacata si de obicei pe portiunea de jos a nuielei. Ocazional frunzele sunt infectate. Leziunile pe frunze sunt mari, maro si In forma de pana. Frunzele Imbolnavite cad, ramanand doar petiolul pe nuia. Ulcerul la nuiele se mareste dar se opreste Inainte de a ajunge la urmatorul mugur In ambele directii. Cand aceste nuiele Imbolnavite devin nuiele fructifere sezonul urmator ramurile laterale care cresc din zonele cu ulcer sunt slabile si au frunze galbui. Nuielele raman de un purpuriu pe maro Inchis vara tarziu sau toamna cand culoarea lor se transforma In gri. Coaja se crapa pe lungime si corpuri mici fructifere asemanatoare basicutelor care produc spori apar In ulceri.

Taciunele batutLa aceasta boala fungica ulcerele apar In apropierea ranilor sau la baza nuielelor si a ramurilor laterale pot sa se ofileasca dintr-o data - tipic cand zmeura Incepe sa se coaca. La suprafata ulcerelor batrane pot aparea puncte mici negre (corpuri fructifere ale ciupercii). Aceste puncte negre sunt adesea Inconjurate de pete de spori colorate fumuriu.

Ofilirea Verticillium abo-atrumOfilirea Verticillium abo-atrum este cauzata de o ciuperca telurice care ataca radacinile si sistemul vascular al plantei de zmeura. La plantele infectate frunzele de jos de pe cateva nuiele primo vor fi de un verde Inchis decat de un verde tipic deschis al unor plante sanatoase. Pe masura ce boala progreseaza pe trunchi, fructele mature Isi schimba culoarea In galben si apoi cad. Varful mlastarului va Incepe sa se ofileasca si eventual Intreaga nuia poate sa se vestejeasca si sa moara. Simptomele tind sa fie mai severe daca temperaturile sunt mai mari si solul este uscat.

Mucegaiul gri (putregaiul fructului Botrytis)

Mucegaiul gri este una dintre cele mai comune boli care afecteaza plantele de zmeura prin putrezirea florii si a fructului. Este provocat de o ciuperca comuna si dezvoltarea bolii este favorizata de conditii climatice umede Intre perioada de Inflorire si cea de recoltare. Flori tinere pot sa se Inegreasca si sa moara, similar simptomelor taciunelui de foc. Fructele infectate dezvolta zone cu cresteri ca debumbac de un maro deschis care mai tarziu devin prafoase si gri pentru ca se produc spori. Boala poate afecta drupeole individuale sau Intreaga zmeura.

Mucegaiul prafosMucegaiul prafos este o problema potentiala In anumiti ani; oricum aceasta reprezinta rar o Ingrijorare economica pentru Romania. Spre deosebire de marea majoritate a bolilor fungice, mucegaiul prafos nu are nevoie de apa multa – este suficient o umiditate relativ ridicata. Simptomele apar pentru prima data ca umflaturi de un verde deschis pe partea superioara a frunzelor cu pete corespunzatoare albe cu spori pe partea inferioara a frunzei. Eventual apare o crestere prafoasa albicioasa gri si poate acoperi ambele parti ale frunzei. Pe vlastarii afectati puternic frunzele devin deformate si mladitele pipernicite. Aceste cresteri albe prafoase pot acoperi de asemenea frunza.

Phitophthora Putregaiul radaciniiAceasta boala – cauzata de bacterii telurice, de mucegaiul apei – afecteaza tipic plantele care cresc In sol cu un drenaj slab care este umed pe perioade Indelungate. La suprafata, nuielepe par slabite, deformate si nesanatoase si frunzele sunt mici si fara culoare. Sub pamant, radacilile si portiunea inferioara nuielei sunt putrezite si de obicei de o culoare rosiatica maro. Canalul de alimentare si radacinile laterale pot lipsi In Intregime. Plantele declina de obicei cu timpul, si In marea majoritate a cazurilor, eventual mor. Ocazional plantele pot intra In colaps si sa moara brusc. Pentru a evita Phitophthora putregaiul radacinii plantati zmeura In soluri bine drenate.

Taciunele de focTaciunele de foc este o boala serioasa care afecteaza marul, parul si alte plante din familia rozacee. Cu toate ca boala la zmeura este provocata de aceeasi bacterie care ataca marul si parul, tulpinile plantelor de zmeura nu vor infecta marul si parul si tulpinile marului si ale parului nu vor infecta zmeura. Simptomele bolii includ Inegrirea varfurilor mladitetor care se ofilesc formand caracteristicile„bIte ale ciobanului ”, flori cu taciune si fructe Inegrite, imature pe tulpinile moarte. Datorita aparitiei relativ rare a taciunelui foc la zmeura, nu s-a dezvoltat nici o strategie de combatere.

Variante experimentale

V1-Turdacupral 1,6 kg/ha MartorV2-Tiuram 1,1 kg/haV3-Ziram 2 kg/haV4-Captadin 0,8 kg/haV5-Ronilan 1,3 kg/haV6-Tilt 1,5 kg/ha

Metoda blocurilor

Bloc 1V1 13.1kg

V2 10,5kg V3 11kg V4 15.2kg V5 12.3kg V6 13kg

Bloc 2V2 11kg V3 11.3kg V4 14.2kg V5 12kg V6 12kg V1 12.6kg

Bloc 3V3 12kg V4 14.7kg V5 11.9kg V6 12.4kg V1 12.2kg V2 10.8

Bloc 4V4 14.9kg V5 11.5kg V6 12.5kg V1 13.3 V2 11.4kg V3 11.9

Precizarea parametrilor experimentali

Variante V=6Numar de blocuri n=4Numar total de parcele N=24Suprafata S=20mp

Ordonarea productiei

V Nr. Bloc I Nr.bloc II Nr.bloc III Nr.bloc IV v∑́ V² med.arit.

V1 13.1 12.6 12.2 13.3 51.2 2621.44 12.8V2 10.5 11 10.8 11.4 43.7 1909.69 10.92V3 11 11.3 12 11.9 46.2 2134.44 11.55V4 15.2 14.2 14.7 14.9 59 3481 14.75V5 12.3 12 11.9 11.5 47.7 2275.29 11.92V6 13 12 12.4 12.5 49.9 2490.01 12.47∑B 75.1 73.1 74 75.5 297.7 14911.87 3731.19B² 5640.01 5343.61 5476 5700.25 22159.87

Calculul dispersiei

Suma patratelor totale

Spt=∑x

2−¿¿

Suma patratelor pe blocuri

Spb=∑B

2

V−C=22159.87

6−3731.19=3693.31−3731.19=37.88

Suma patratelor pe variante

Spv=∑V

2

n−C=14911.87

4−3731.19=3727.96−3731.19=3.23

Suma patratelor pe erori

Spe=Spt−(Spb+Spv )=38.47−(37.88+3.23 )=−2.64

Grad de libertate

Glb = 4 - 1 = 3

Glv = 6 – 1 = 5

Glt = 24 – 1 = 23

Gle = 23 - (3+5) = 15

Factorul (F)

S2 v= SpvGlv

=37.885

=7.57

S2 E=SpeGle

=−2.6415

=0.17

F= S2 vS2E

=7.570.17

=44.52

Calcularea diferentei limita (Dl)

Dl5% Dl1% Dl0.1%

Dl=t−Sd

Sd=√ 2∗S2En =√ 2∗0.174=√0.085=0.29kg/ parcela

x=10000∗0.2920

145kg /ha

Dl5% Dl1% Dl0.1%t=2.15 t=2.95 t=4.07

Dl5%=2.15∗145=311.75 kg /ha

Dl1%=2.95∗145=427.75kg/ha

Dl0.1%=4.07∗145=590.15kg /ha

Tabel de analiza a variantei

Dispersia si cauzele ei

SP Gl S2 F: calculat F teoretic 5%

Totala 38.47 23Blocuri 37.88 3Variante 3.23 5 7.57 44.52 2.9Eroare -2.64 15 0.17

F calculat > F teoretic

productie Diferente kg/ha T P% Semnificatia diferentelor

V Kg/ha %

V1

6400 100% martor martor

martor

martor

V2

5460 85% -940 -6.48

V3

5775 90% -625 -4.31

V4

7375 115% 975 6.72

V5

5960 93% -440 -3.03

V 6225 97% -175 -1.20

6

T=- 940/145T =-625/145T= 975/145T= -440/145T= -175/145

Diferenta nesemnificativa

Semnificativa /

Distinct semnificativa /

Foarte semnificativa /

Pozitiv : Negativ:

Ordonarea variantelor in ordine crescatoare

V ProductieKg/ha

V3 V5 V6 V1 V4

5775 5960 6225 6400 7375V2 5460 175 500 765 940 1915V3 5775 - 185 450 625 1600V5 5960 - - 265 440 1415V6 6225 - - - 175 1150V1 6400 - - - - 975V4 7375 - - - - -

Diferenta semnificatiilor

DS%=Sx*q5%

Sx=√ S2 En =−√ 0.174 = 0.20kgparcela

∗500=100 kg/ha

Nr. Variante

2 3 4 5 6

q5% 3.01 3.16 3.25 3.31 3.37Sx 100 100 100 100 100DS% 301 316 325 331 337

Diferenta de productie dintre variante si semnificatiile

V Descriere Productie DiferenteKg/ha

Semnificatia diferentelor

Diferentele%

Semnificatia Procentelor

V1

Turdacupral 1.6kg

6400

100%

martor martor martor Martor

V2

Tiuram 1.1kg

5460

85%

-940 -15

V3

Ziram 2kg 5775

90%

-625 -10

V4

Captadin 0.8kg

7375

115%

975 15

V5

Ronilan 1.3kg

5960

93%

-440 -7

V6

Tilt 1.5 6225

97%

-175 -3

Dl5%=311.75kg/ha Dl1%=427.75kg/haDl0.1%=590.15kg/ha

Dl5%=311.75∗1006400

=4.87

Dl1%=427.75∗1006400

6.68

Dl0.1%=590.15∗1006400

=9.22