Upload
w32merrem
View
61
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs medicina
Citation preview
BIOSISTEM BIOSISTEM VAGINALVAGINAL
BIOSISTEM
• Grup de indivizi din specii diferite care convietuiesc si care se afla intr-un echilibru dinamic dependent de mediu.
Vaginul adăposteşte o microbiocenoză bogată, al cărui echilibru dinamic şi evoluţie depind de:
• Structura sa anatomică şi histologică ,
• o bună funcţie endocrină,
• constante biochimice: pH, oxigenare
BIOSISTEM VAGINAL
Aanatomic
• Vaginul = conduct fibromuscular,acoperit de o tunică mucoasă ce se continuă la exterior cu cea a vestibulului şi superior acoperă porţiunea invaginată a colului uterin.
• Descrie o cavitate virtuală,la nivelul fundurilor de sac,prin colabarea pereţilor în porţiunea sa mediană.
Histologic
– Mucoasa vaginala este formată din celule ale
– epiteliului malpighian pavimentos sau scuamos polistratificat.
– Maturarea acestora se face sub controlul
– hormonilor estrogeni.
Epiteliul pavimentos
Alcătuit din :
• două straturi de celule imature morfologic şi funcţional,dominate de un raport N/C net în favoarea nucleului:– bazal=un singur rînd de celule
mici,cuboidale,dispuse pe membrana bazală
– parabazal=2-4 rînduri de celule ovalare,
Epiteliul pavimentos
Două straturi de celule mature,mari,
• poliedrice,cu nuclei mici,prepicnotici sau
• picnotici şi citoplasmă bogată în glicogen:– stratul intermediar=6-12 rînduri de celule cu
nuclei prepicnotici– stratul superficial=2-3 rînduri de celule
mari, poligonale, plate, cu nuclei picnotici, care se descuamează în vagin sub formă de scuame.
FUNCTIA ENDOCRINA
• Mucoasa vaginală este un fin receptor al hormonilor steroizi ovarieni si suprarenalieni
• Ea suferă ,modificări ritmice sub influenţa acestora.
• Acestea se concretizează prin indice de maturaţie si încărcare cu glicogen a celulelor pavimentoase, diferenţiate, în funcţie de:– vîrstă, – fluctuaţiile hormonale din timpul ciclurilor
menstruale, – sarcină,– lăuzie, – în contextul unor boli endocrine
Examenul citovginal hormonal
Prin studiul receptorului vaginal, evaluează:– funcţia hormonală de ansamblu şi tulburările
acesteia.– Se efectuează preparate din material recoltat prin
grataj din fundul de sac vaginal lateral.– Se colorează Papanicolaou,Schorr sau Rankoff.
Examen ctovaginal hormonal
Condiţii de efectuare a preparatului :– tratarea anterioară a inflamaţiilor,– se evită cu 24 de ore înaintea recoltării:
• irigaţiile vaginale,• tratamentele locale,• raporturile sexuale.
– La femeia adultă,recoltarea se face în zilele 7,14 şi 21 ale ciclului menstrual.
Examenul citovaginal hormonal
• Se numără pe fiecare frotiu minim 200 de celule descuamate .
• Se apreciază:– Indicele de maturaţie (IM)=R Pb/I/S– Indicele picnotic(IP)=R
NcPicnotici/NcTineri,mari,– Indicele acidofil(IA)=procentul de celule
superficiale acidofile cu nuclei picnotici.
Examenul citovaginal hormonal
Se mai apreciază:– felul descuamării:celule izolate sau
grupate.– marginile celulare:netede sau plicaturate.– flora vaginală:bacilară sau
mixtă,variată,redusă sau bogată.– infiltratul leucocitar
Variaţii ale frotiului citovaginal hormonal
• La nou născută: IM= 0/95/5 -încărcare progesteronică
• Intre 4săpt.-8ani: IM=100/0/0,frotiu atrofic, insuficienţă estro-progestativă
• Prepubertar:IMdeviază progresiv spre dreapta:70/30/0 după 8-9ani, 0/40/60 premenarhic,creşte descărcarea de steroizi ovarieni şi glucocorticoizi suprarenalieni.
Variatiile frotiului citovaginal hormonal
• La femeia adultă: nu se întîlnesc celule parabazale.
• In timpul ciclului menstrual:– faza proliferativă:
• IM=0/70/30 la început• IM=0/10/90 preovulator• IA=60-70% ,maxim de acidofilie şi picnoză• => maximă diferenţiere superficială
Variaţiile frotiului citovaginal hormonal
– Faza luteinică: – progesteronul blochează diferenţierea
superficială• IM=0/70/30 frotiu intermediar (ziua 21-23)• celule intermediare grupate şi plicaturate• floră mixtă,mucus,leucocite• Uneori ,premenstrual,IA şi IP cresc uşor
Variaţii ale frotiului citovaginal hormonal
• În timpul sarcinii: creşte progresiv secreţia de progesteron – IM =0/85/15 în primul trimestru de sarcină,
=0/90/10 în trimestrul doi,
=0/95/5 în ultimele săptămîni de gestaţie.– IA =8-12% în I trim.
=5-8% în trim. II
=1-3% în ultimele săptămîni de gestaţie
Variaţii ale frotiului citovaginal hormonal
• creşterea IA >25-30% şi a IP > 40% în primul trimestru de sarcină indică sarcină compromisă.
• Descuamarea celulară în sarcină:– Celulele descuamate sînt grupate si intens
plicaturate(naviculare).
Variatiile frotiului vaginal citohormonal
• În sarcina suprapurtată,cu risc fetal:– scad celulele intermediare din frotiu– dispar celulele naviculare,– creşterea progresivă a procentului de
celule parabazale. – cresc Ip şi IA,
Variaţiile frotiului citovaginal hormonal
• Postpartum: IM=100/0/0 frotiu atrofic, în perioada de alăptare.
• În preclimax:– lipsa ovulaţiilor, dispariţia efectului regresiv
progesteronic,– uneori, hiperestrogenemie relativă sau absolută,
cu IA şi IP = crescute.
Variaţiile frotiului citovaginal hormonal
• La menopauză => atrofia progresivă a mucoasei– corespunde încetării funcţiei ovariene şi scăderii
hormonilor steroizi.– se reduc şi apoi dispar celulele superficiale şi
cele intermediare,– frotiul este dominat de celulele parabazale– IM= 100/0/0.
pH-ul => condiţionează metabolismul,echilibrul,dispoziţia , speciilor componente ale biosistemului vaginal
pH-ul vaginal = 3,5 ~ 5,0
GonadostatOvar
Epiteliul squamos
Lactobacili Döderlein
Funcţie hormonală echilibrată
Sinteză, secreţie normală de estrogeni
Glicogen
Monozaharide
Acid lactic
Fermentaţie lactică a monozaharidelor
Variaţii ale pH-ul vaginal
• La nou născută: pH=5,5-6
• La 3-4 zile: pH=4,5-5(poluarea vaginului cu bacili Doderlein)
• La o săptămînă de viaţă:pH=6,5-7 floră mixtă-saprofiţi
• După pubertate,o dată cu instalarea ciclurilor menstruale,pH=3,8-4,5
• Cele mai mici valori = preovulator
Variaţii ale pH-ului
• În sarcină:conţinut mare de glicogen epitelial => pH < 4
• Postpartum,în perioada de alăptare, scade glicogenul epitelial pH > 5
• În climax,atrofia vaginală şi lipsa glicogenului, induc un pH alcalin.
Flora vaginală normală
• Este alcătuită din germeni saprofiţi, comensali: bacterii, fungi, virusuri
• Perioada premenarhică şi menopauză– lipsa estrogenilor, a glicogenului si a lactobacililor
=> pH-ul alcalin => • se dezvoltă o flora asemanatoare zonei vulvare si pielii:
stafilococi, streptococi, difteromorfi, neisserii nepatogene, clostridii, Haemophilus Vaginalis, mycoplasme, etc.
• Perioada activă genital– biosistemul este dominat de lactobacilii Döderlein
Flora bacilară
• In perioada activă genital (de la apariţia menstrei şi pînă la menopauză),flora normală a vaginului este dominată de lactobacillus vaginalis sau acidophylus,descoperit de Doderlein în 1892.
• germeni gram(+), aerobi sau anaerobi facultativi,
• fermentează glicogenul şi monozaharidele eliberate prin liza celulelor pavimentoase şi produc acid lactic şi peroxid de hidrogen H2O2.
Flora bacilară-functii
• Acidul lactic produs mentine pH-ul normal,acid ,al vaginului
• Peroxidul de perogen ,sub acţiunea peroxidazelor leucocitare,formează un oxidant cu puternică acţiune antimicrobiană, fiind toxic pentru bacterii,fungi,virusuri,spermatozoizi şi celule tumorale
Flora bacilară• Limitează şi impiedică înmulţirea unor
populatii microbiene• Evoluează ciclic, urmand ciclului
menstrual, – reperezentare relativ modesta imediat
postmenstrual (cand pH-ul se apropie de aproximativ 6,6),
– domina aproape exculusiv in perioada de mijloc a cicului
– premenstrual ia aspect de cocobacil.
Flora vaginală - germeni comensali
• Spectrul larg al bacteriilor care acompaniza lactobacilii cuprinde: – streptococi (lactici, viridans, piogenes, beta –
hemolitici de grup B) – stafilococi (alb, epidermoides, aureu), – Gardnerella Vaginalis (Haemophilus vaginalis), – neisserii comensale (sibflora, perfloora, cataralis
sica), – enterobacterii (escherichia coli, proteus vulgaris),
klebsiele, – anaerobi (streptococi anaerobi, peptostreptococi,
bacteroides, clostridii, fusobacterii).
Flora vaginală – germeni comensali• Acestia evolueaza ca germeni saprofiti, comensali. • Devin patogeni odata cu modificari severe ale mediului
vaginal si diminuarea sau disparitia florei bacilare, antrenind inflamatii cunoscute ca vaginite nespecifice sau vaginoze.
• Situatii de acest gen apar induse de modificari ale pH-ului vaginal: – disfunctii in context patologic sau tranzitorii ale glandelor
endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenale) implica functia ovariana cu modificari ale concentratiilor estrogenice si fluctuatii consecutive ale pH-ului.
• Cervicitele, colpitele si neoplaziile cervicale care evolueaza cu citoliza intensa, distrugerea epiteliului vaginal până la straturile profunde, si infiltrat leucocitar bogat, scad semnificativ cantitatea de glicogen si flora bacilară.
Fungi – Candida albicans
• text1
Fungi – Candida albicans
• tex2
Candida albicans
pseudo-hife
levuri
Examinări de laborator ale conţinutului vaginal
Se desfăşoară după o schemă standard:1. Recoltarea probelor
2. Examenul macroscopic al probelor
3. Examenul microscopic al probelor
4. Însămînţarea pe medii de cultură a produselor recoltate
5. Examinări prin tehnici de biologie moleculară a produselor recoltate
Recoltarea probelor
• Material din fornixul vaginal posterior,cu:– speculum sau valve sterile– ansa sterilă sau pipetă Pasteur cu vîrf rodat,la
fetiţe şi virgine
• NU se folosesc lubrifianţi
• ÎNAINTE de efectuarea tuşeului vaginal
Recoltarea probelor
Se face:• În primele zile după terminarea ciclului
menstrual,• La 48 de ore de la ultinul duş vaginal,• 24 ore de la ultimul contact sexual,• La 7 zile de la ultimul trarament vaginal
cu ovule.
Examinarea macroscopica
• Se examinează aspectul materialului recoltat pe valva sterilă,
• Se determina pH-ul vaginal cu hîrtie indicator,
• Se efectuează testul aminelor volatile”Wiff” test,cu KOH solutie 10%(miros puternic de peşte alterat în caz de vaginoză cu Gardnerella vaginalis).
Examenul microscopic
Se efectuează :
a. un preparat proaspăt,direct,nativ
b. două frotiuri colorate.
Preparatul nativ
• se efectueaza intre lama si lamela prin diluarea unei cantitati mici de continut vaginal in ser fiziologic
• se examineaza cu ocular x10 si obiectiv x40
• se spreciaza:– natura celulelor epiteliale,– flora, prezenta parazitilor,– intensitatea raspunsului inflamator.
Grade de puritate
I• celule scuamoase superficiale si intermediare
• lactobacili Doderlein• 2-3 leucocite in medie pe cimp optic
II• celule superficiale si intermediare• lactobacili Doderlein(levuri candidozice)• 5 leucocite pe cimp
Grade de puritate
III • celule superfciale ,intermediare ,parabazale,• flora dominanta = coci• posibila prezenta fungilor si/sau a parazitilor • ~ 10 leucocite pe cimp
IV• celule din straturile superficiale si profunde
pavimentoase• coci, fungi si /sau paraziti• >10 leucocite pe cimp.
Grade de puritate
• Gradele I-II indica un pH normal prin prezenta lactobacililor.
• Gradele III-IV -absenta lactobacililor indica un pH alcalin.
Frotiuri colorate
1. frotiurile colorate Gram,dau informatii despre :• tipul florei -Gram (+) sau (-)• raspunsul inflamator
2. frotiuri colorate Papanicolaou, May-Grunwald Giemsa,albastru cresyl brillant pun in evidenţă:
• modificari ale celulelor epiteliale• prezenta fungilor si a parazitilor.
Insamintarea pe medii de cultura
Se efectueaza :
1. culturi pe medii specifice dezvoltarii germenilor care intereseaza.
• probele recoltate pe tampoane sterile se trimit laboratoarelor de specialitate la 1-2 ore de la recoltare.
2. testarea tulpinilor izolate la:• antibiotice,prin antibiograma• antimicotice,prin antifungigrama
Examinari prin tehnici de biologie moleculara
• Tehnica de amplificare ADN prin PCR, (polymerase chain reaction)– secventialzarea si tiparea ADN,– tehnici de hibridizare in situ
• Teste imunnnoenzimatice– determinarea antigenelor prin imunofluorescenta
directa cu anticorpi monoconali.