Biochimie medicala, generala si aplicata, anul III, sem. II, 2009-2010

  • Published on
    30-Jun-2015

  • View
    698

  • Download
    9

Embed Size (px)

Transcript

<p>I.</p> <p>Catena respiratorie si fosforilarea oxidativa: componente, functionare, control, inhibitie, aspecte clinice</p> <p>Complement simplu 1 Afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia: A. Catena respiratorie cuprinde trei complexe multienzimatice cu rol de pompe de protoni; B. Catena respiratorie cuprinde patru complexe multienzimatice; C. Catena respiratorie cuprinde patru complexe enzimatice cu rol de pompe de protoni; D. Una din pompele de protoni ale catenei respiratorii este NADHQ-reductaza; E. Una din pompele de protoni ale catenei respiratorii este citocrom oxidaza. 2 Ubiquinona (coenzima Q 10) este: A. Un transportor de electroni cu molecula lipofila; B. O proteina cu molecula mica, avand 10 nuclee hem; C. O molecula cu nucleu antrachinonic; D. O enzima care descompune peroxidul de hidrogen; E. Un complex multienzimatic al catenei respiratorii. Afirmatia adevarata este: A. Decuplarea fosforilarii de oxidare nu mai permite trecerea fluxului de electroni prin catena respiratorie; B. Viteza transportului de electroni prin catena respiratorie creste atunci cand raportul ATP/ADP din mitocondrie creste; C. Transportorii mobili ai catenei respiratorii sunt ubiquinona si citocromul C; D. Complexele multienzimatice ale catenei respiratorii sunt codificate in totalitate la nivelul ADN nuclear; E. Gruparea prostetica a citocromilor este nucleul corinic cu ion Fe2+ complexat in centru. Decuplarea lantului respirator de fosforilarea oxidativa presupune ca: A. Respiratia continua fara sinteza de ATP; B. Mitocondria utilizeaza NADPH in loc de NADH; C. Sinteza ATP continua dar respiratia inceteaza; D. Nu are loc hidroxilarea unora din substrate; E. Mitocondria utilizeaza ca donor de potential reducator citratul. Afirmatia adevarata este: A. Orice citocrom contine cupru; B. Toti componentii catenei respiratorii care contin fier sunt hemoproteine; C. Complexul enzimatic I al catenei respiratorii transfera electroni complexului II prin intermediul coenzimei Q; D. Ubiquinona este transportorul de electroni mobil al Citocrom reductazei; E. Ubiqiunona nu poate transporta electroni preluati de la FADH2. Viteza de functionare a catenei respiratorii mitocondriale este reglata prin: A. Scoaterea ATP din matricea mitocondriala; B. Concentratii mari de glucoza in matricea mitocondriala; C. Concentratii mari de colesterol in matricea mitocondriala; D. Concentratii mari de glicerol in matricea mitocondriala:</p> <p>3</p> <p>4</p> <p>5</p> <p>6</p> <p>E. Formarea de CO in ultima etapa a transportului de electroni prin catena. 7 Acumularea de mutatii somatice la nivelul ADN mitocondrial: A. Constituie cauza declansatoare a neuropatiei optice ereditare Leber; B. Constituie cauza declansatoare a encefalo-miopatiei insotite de acidoza lactica si convulsii; C. Constituie cauza declansatoare sau favorizanta a unor maladii degenerative; D. Constituie cauza decuplarii oxidarii de fosforilare; E. Constituie cauza generarii gradientului de pH intre fata interna si cea externa a membranei mitocondriale. Complexul III al catenei respiratorii: + A. Asigura transferul echivalentilor reducatori de la NADH,H la ubiquinona; B. Transfera echivalenti reducatori de la ubiquinona la citocromul c; C. Transfera echivalenti reducatori de la succinat la ubiquinona; D. Asigura sinteza ATP din ADP; E. Nu este o pompa de protoni. Complexul II al catenei respiratorii: A. Este o pompa de protoni; B. Preia potentialul reducator generat prin oxidarea succinatului in fumarat in ciclul acidului citric; C. Contine nuclee hem C1 ca grupari prostetice; D. Se mai numeste si citocrom reductaza; E. Transfera potentialul reducator citocromului C. Curgerea a 2 perechi proton-electron de la NADH,H+ la ubiquinona prin intermediul NADHQ-reductazei conduce la: A. Scoaterea a 2 protoni in afara matricei mitocondriale; B. Reducerea completa a moleculei de oxigen; C. Scoaterea a 4 protoni in afara matricei mitocondriale; D. Oxidarea citocromului C; E. Nici o varianta corecta.</p> <p>8</p> <p>9</p> <p>10</p> <p>Complement multiplu Componentele lantului mitocondrial transportor de electroni sunt: 11 A. NADH-Q reductaza; B. Succinat Q reductaza; C. Fosfo fructo kinaza; D. Citocrom-reductaza; E. Citocrom-oxidaza. 12 Complexele enzimatice cu rol de pompe de protoni ale lantului mitocondrial transportor de electroni sunt: A. NADH-Q reductaza; B. Succinat-Q reductaza; C. Fosfofructokinaza; D. Citocrom-reductaza; E. Citocrom-oxidaza ATP-sintaza mitocondriala este:</p> <p>13</p> <p>A. Un complex enzimatic cu rol de pompa de protoni din cadrul lantului mitocondrial transportor de electroni; B. Un complex multimolecular care este fixat in membrana mitocondriala interna si care catalizeaza sinteza ATP; C. Conditionata in functionarea sa de forta generata de gradientul de pH si de potentialul membranar; D. O proteina avand ca grupari prostetice citocromi si clustere Fe-S; E. Un compus cu energie libera standard ridicata, cu rol de stocator de energie. 14 Decuplantii fosforilarii oxidative mitocondriale: A. Inhiba respiratia si sinteza mitocondriala de ATP; B. Inhiba respiratia fara sa afecteze sinteza de ATP din ADP si Pa; C. Permit consumul de oxigen fara sinteza de ATP; D. Inhiba citocrom-oxidaza; E. Anuleaza gradientul de pH dintre fata interna si cea externa a membranei mitocondriale. Dintre dovezile experimentale care sustin teoria Mitchell fac parte: A. Observatia conform careia pentru realizarea fosforilarii oxidative este esentiala pastrarea intacta a membranei mitocondriale interne; B. Observatia conform careia substantele cu rol de transportori membranari de protoni determina decuplarea oxidarii de fosforilare; C. Observatia conform careia ATP se poate sintetiza in lipsa gradientului de pH intre fetele interna si externa ale membranei mitocondriale interne; D. Observatia conform careia ATP sintaza si catena respiratorie sunt sisteme biochimice care functioneaza impreuna in cadrul aceluiasi lant metabolic; E. Observatiile conform carora NADHQ-reductaza, citocrom reductaza si citocrom oxidaza pompeaza protoni in exteriorul matricei mitocondriale. Dintre dovezile experimentale care sustin teoria Mitchell fac parte: A. Observatia conform careia in veziculele cu membrane lipidice care contin inserate proteine bacteriene cu rol de pompa de protoni si ATP-sintaza se poate realiza sinteza de ATP; B. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a succinat-Q reductazei; C. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a citocrom reductazei; D. Demonstrarea experimentala a proprietatii de pompa de protoni a citocrom oxidazei; E. Evidentierea unui gradient de protoni intre interiorul si exteriorul matricei mitocondriale. Dintre componentele ATP-sintazei mitocondriale fac parte: A. Subunitatea F1 care catalizeaza sinteza ATP; B. Citocromul c care transporta elecroni; C. Doi ioni Cu cu valente variabile; D. Inhibitorul F1 care regleaza curgerea protonilor si sinteza ATP; E. Hemul b care, prin pozitionarea sa in medii diferite, are afinitati diferite pentru electroni. Dintre inhibitorii catenei respiratorii care realizeaza blocarea transferului de electroni de la nivelul clusterelor Fe-S catre ubiquinona fac parte: A. Dimercaprolul; B. Barbituratii; C. Oligomicina; D. Rotenona;</p> <p>15</p> <p>16</p> <p>17</p> <p>18</p> <p>E. Piericidina A. 19 Agentii decuplanti ai oxidarii de fosforilare: A. Disociaza oxidarea prin catena respiratorie de fosforilarea realizata de fosfofructokinaza mitocondriala; B. Pot fi: 2,4-dinitrofenolul, ciano fenil hidrazona, pentaclorofenolul; C. Pot fi: carboxamina, atractilozid, malonatul; D. Sunt substante cu capacitatea de a complexa protonii, facilitand transportul lor prin membrana mitocondriala interna, anihiland gradientul de protoni necesar pentru sinteza ATP; E. Se mai numesc si ionofori. In cadrul mecanismelor de control al procesului de fosforilare oxidativa: A. Fluxul de ADP orientat spre interiorul matricei este cuplat cu cel de ATP orientat spre exterior; B. Iesirea ATP din matrice este realizata prin intermediul unei proteine de transport; C. Potentialul pozitiv de membrana mareste viteza de scoatere a ATP din matricea mitocondriala; D. Potentialul pozitiv de membrana micsoreaza viteza de scoatere a ATP din matricea mitocondriala; E. Un rol esential il are ionul cianura. In cadrul mecanismelor de control al procesului de fosforilare oxidativa: A. Prin transportul spre exeriorul matricei mitocondriale a ATP potentialul de membrana scade semnificativ; B. Electronii sunt transportati prin catena respiratorie indiferent daca celula necesita sau nu ATP pentru activitatile sale metabolice; C. Electronii nu circula prin catena respiratorie daca nu se produce simultan si transformarea ADP in ATP; D. Viteza de consum a oxigenului de catre mitocondrie scade substantial daca mediul se suplimenteaza cu ADP; E. ATP-ADP translocaza realizeaza intrarea ADP in mitocondrie cuplata cu scoaterea ATP din mitocondrie. Ionoforii: A. Au capacitatea de a complexa cationi specifici; B. Au structura hidrofila care permite strabaterea membranelor lipidice; C. Pot anihila potentialul electric transmembranar; D. Sunt substante care decupleaza oxidarea de fosforilare; E. Cuprind ca reprezentanti valinomicina si nigericidina. Acumularea de mutatii somatice la nivelul ADN mitocondrial constituie cauza favorizanta a: A. Maladiilor degenerative (diabetul zaharat, maladia Parkinson); B. Afectiunilor degenerative la nivelul tesuturilor a caror principala sursa energetica este glicoliza anaeroba; C. Afectiunilor degenerative la nivelul tesuturilor in care metabolismul oxidativ este intens; D. Afectiunilor degenerative ale miocardului si musculaturii striate; E. Maladiei Tay-Sachs. Dintre deficientele de functionare ale complexelor enzimatice ale catenei respiratorii fac parte: A. Neuropatia optica ereditara Leber;</p> <p>20</p> <p>21</p> <p>22</p> <p>23</p> <p>24</p> <p>B. C. D. E. 25</p> <p>Hipercolesterolemia familiala; Hiperargininemie; Encefalo miopatia-MELAS; Miopatia mitocondriala infantila letala insotita de disfunctie renala.</p> <p>Cei doi ioni Cu din componenta citocrom oxidazei: A. Reprezinta cele doua nuclee hem din structura complexului; B. Sunt identici ca si stare de oxidare si proprietati redox; C. Sunt pozitionati in subunitati diferite ale complexului multimolecular; D. Formeaza impreuna cu gruparile hem din vecinatate clustere care transfera electroni; E. Au starea de oxidare 2+ invariabila. Pentru sistemul biologic, molecula de oxigen reprezinta un acceptor terminal de electroni ideal deoarece: A. Are cea mai mare afinitate pentru electroni din toate elementele sistemului periodic; B. Reactioneaza foarte lent cu hidrogenul in absenta catalizatorilor sau altor factori activatori (temperatura); C. Prin reducere se transforma intr-un compus netoxic; D. Poate generea specii toxice prin reducerea sa partiala; E. Poate fi partial redus, cu eliberarea produsilor rezultati in afara mitocondriei. Citocrom reductaza: A. Reprezinta un complex enzimatic cu rol de canalizare a potentialului reducator al FADH2 in catena respiratorie; B. Canalizeaza transferul electronilor adusi de ubiquinol la citocromul C; C. Este o pompa de protoni; D. Nu este o pompa de protoni; E. Are ca grupari prostetice mai multe tipuri de nuclee hem si clustere Fe-S. Citocrom reductaza: A. Este denumita si complexul III al catenei respiratorii; B. Este denumita si complexul II al catenei respiratorii; C. Are o forta termodinamica mai mare decat complexul I al catenei respiratorii; D. Are o forta termodinamica mai mica decat complexul I al catenei respiratorii; E. Are o forta termodinamica mai mica decat complexul IV al catenei respiratorii. NADH-Q reductaza: A. Contine lanturi polipeptidice codificate exclusiv de genomul nuclear; B. Contine lanturi polipeptidice codificate atat de genomul celular, cat si de genomul mitocondrial; C. Realizeaza transferul potentialului reducator adus de NADH catre ubiqiunona; D. Este denumita si complexul II al catenei respiratorii; E. Poate suferi mutatii structurale de natura genetica, conducand la maladia denumita neuropatie optica ereditara Leber. Dintre gruparile transportoare de electroni ale complexelor enzimatice ale catenei respiratorii fac parte: A. Gruparea flavin; B. Ionii Cu; C. Ionii Zn;</p> <p>26</p> <p>27</p> <p>28</p> <p>29</p> <p>30</p> <p>D. Gruparea nicotin; E. Clusterele Fe-S.</p> <p>II. Ciclul acizilor tricarboxilici: reactii, rol biochimic, reglare, aspecte clinice</p> <p>Complement simplu In urma decarboxilarii oxidative a ceto-glutaratului in cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor 31 tricarboxilici rezulta: A. GTP si succinil-Coenzima A; + B. NADPH, H , succinil-Coenzima A si apa; + C. NADH, H , succinil-Coenzima A si dioxid de carbon; D. Succinat, dioxid de carbon si GTP. E. Piruvat, coenzima A si GTP. 32 In urma condensarii oxaloacetatului cu acetil-Coenzima A in cadrul secventei de reactii din ciclul acizilor tricarboxilici rezulta: A. Coenzima A, izocitrat si apa; + B. Citrat, coenzima A si H ; C. Cis-aconitat si coenzima A; D. Fumarat , coenzima A si NADH, H +; E. cetoglutarat, succinil-coenzima A si GTP. Care din urmatoarele transformari este reactie de alimentare a ciclului acizilor tricarboxilici cu intermediari? A. Piruvat + ATP + CO2 Oxaloacetat + ADP + Pa B. Acetil Co A + Oxaloacetat Citrat + CoA-SH C. Oxaloacetat + GTP Fosfoenol piruvat + CO2 + GDP D. Succinil-Co A + GDP + Pa Succinat + GTP + Co A-SH E. Nici o reactie dintre cele de mai sus. Ciclul acizilor tricarboxilici este: A. O cale apartinand exclusiv laturii catabolice a metabolismului; B. O cale apartinand exclusiv laturii anabolice a metabolismului; C. O parte integranta a procesului prin care este obtinuta energia eliberata din descompunerea glucidelor, lipidelor si aminoacizilor; D. O parte a catenei respiratorii; E. O sursa de NADPH necesar biosintezelor reductive. Enzimele ciclului acidului citric sunt localizate: A. Numai in citoplasma; B. Numai spre fata externa a membranei mitocondriale interne; C. Numai spre fata interna a membranei mitocondriale interne; D. Numai in matricea mitocondriala interna; E. Atat in citoplasma cat si in mitocondrie. Izomerizarea citratului in cadrul ciclului acizilor tricarboxilici: A. Este catalizata de citrat sintaza; B. Este catalizata de izocitrat dehidrogenaza; C. Este catalizata de aconitaza; D. Este o reactie prin care se genereaza energie in mod direct; E. Este o reactie de oxidare.</p> <p>33</p> <p>34</p> <p>35</p> <p>36</p> <p>37</p> <p>In cadrul ciclului acizilor tricarboxilici, regenerarea oxaloacetatului are loc in final prin: A. Oxidarea succinatului; B. Oxidarea malatului; C. Hidratarea fumaratului; D. Oxidarea izocitratului; E. Decarboxilarea oxalo succinatului. Singura reactie a ciclului acidului citric prin care se genereaza energie in mod direct este: A. Izomerizarea citratului la izocitrat; B. Conversia fumaratului in malat; C. Conversia succinil-Co A in succinat; D. Decarboxilarea oxidativa a ceto glutaratului; E. Condensarea oxaloacetatului cu acetil Co A. Succinat dehidrogenaza, enzima din ciclul acidului citric: A. Este singur...</p>