expunere Ia scare, alimentatie naturaltl, administrare de vitamina 0 oral in doze zilnice (varianta mai fiziologica), sau mai mari intramuscular periodic Ia intervale de 2 luni. La adult lipsa calcitriolului produce osteomalacia (scade compo-nenta anorganica a osului). Hipervitaminoza 0 se poate produce accidental sau iatrogen, in cazul administrarii unor doze mai mari de vitamina 0 se trateaza cu dificultate. Apar simptome de anorexie, agitatie sau apatie, varsaturi, constipatie, poliurie, polidipsie. Biologic se produce hipercalcemie, hipercalciurie, in cazuri mai grave calcificari renale, osteoscleroza). Se trateaza prin oprirea administrarii de vi-tamina 0, scaderea aportului de calciu, administrare de perfuzii pentru spalarea or-ganismului, chelatori de calciu.

Osteoporoza este o boala metabolica osoasa (frecventa Ia femei in post-menopauza Ia varstnici) care consta din scaderea componentei organice anor-ganice a osului, ceea ce compromite stabilitatea scheletului. Deseori apar fracturi ale colului femural ale vertebrelor (pacientii scad in inaltime). Oensitatea scazuta a osului se vede pe radiografie doar In caz de scadere cu 35-40% (semn tardiv). Oiagnosticul se poate pune mai precoce cu ajutorul osteodensitometrelor. Osteo-poroza apare cand activitatea osteoclastelor pe cea a osteoblastelor, adica resorbtia osoasa este mai intensa decat osteogeneza. Osteoporoza poate fi de mai multe feluri: primara (postmenopauzala sau senila), respectiv secundara. Cele mai importante medicaments folosite In tratamentul osteoporozei sunt: calci-tonina (Miacalcic), saruri de calciu, bifosfonati (substante care inhiba activitatea os-teoclastelor), fluoruri, estrogeni cu progestativi (pentru substitutie hormonala, in special in osteoporoza postmenopauzala), steroizi anabolizanti (Oecanofort, Napo-sim, mai ales in osteoporoza senila). Osteoporoza secundara poate fi de tip endo-crin Tn hipersecretia unor hormoni ca PTH, cortizol, prolactina, hormoni tiroidieni sau in deficitul unor molecule bioactive (factori de calcitonina). Ea poate fi congenitala in cazul unor sindroame.

Sindromul Ehlers-Danlos consta in tulburarea genezei colagenului. Apare hiperelasticitatea pielii, articulatiile sunt laxe, se dezvolta osteoporoza. Sin-dromul Marfan se bazeaza pe tulburarea sintezei de colagen, cu deformari tora-cice, membre foarte lungi, arachnodactilie (degete lungi subtiri cu aspect de pa-ianjen), malformatii cardiace, luxatia cristalinului. Osteogeneza imperfecta apare in cazul mutatiei Ia nivelul genei colagenului de tip I. Apare o osteoporoza severa, cu fracturi spontane inca din uter duptl in timpul copilariei. Osteoporoza secundara maligna se in mielomul multiplu (proliferarea unei clone de plasmocite), leucemii, carcinoame. Boala Paget (osteita deformanta) se caracteri-zeaza prin coexistenta proceselor de osificare osteoliza intensa. Se constata de-formari ale oaselor lungi (curbarea tibiei, femurului), cifoza dorsala, calo-tei craniene. Osteoliza se datoreaza intensificarii activitatii osteoclastelor, nivelul fosfatazei alcaline datorita intensificarii activitatii osteoblastelor. Calciul fosfatul anorganic sunt in limite normale pentru ca formarea distrugerea osului sunt intensificate in egala masura. Calcitonina, .prod usa de celulele parafoliculare ale tiroidei, are actiune antagonista cu PTH-ul. Scade nivelul calcemiei, intensifica procesul de osificare prin inactivare osteoclastelor activate. La nivel renal favori-zeaza eliminarea calciului prin urina.

Ointre tumorile canceroase dau eel mai frecvent metastaze osoase cance-rul de san (metastaze osteolitice) cancerul de prostata (metastaze osteoplastice, cu formare de tesut osos).

116

25. Vitaminele A ~i E. Ciclul vizual

Vitaminele A, E sunt vitamine liposolubile, apolare, derivati izoprenici. Pen-tru absorbtia lor este necesar un aport ~i o digestie adecvata de lipide. Vitaminele liposolubile sunt vehiculate in sistemul gastrointestinal Ia fel ca grasimile alimen-tare. Tulburarile biliare pot cauza malabsorbtia vitaminelor liposolubile. Dupa ab-sorbtie, aceste vitamine sunt transportate de lipoproteine sau chilomicroni ~i sunt stocate temporar in ficat (vitaminele A, E) ~i in adipocite (vitamina E). Supradoza-rea lor poate cauza intoxicatie hepatica.

Din punct de vedere structural se cunosc doua vitamine A diferite: vitamina A1 din ficatul de pe~te marin ~i vitamina A2 din ficatul de pe~te de apa dulce. Actiu-nea fiziologica a vitaminei A1 este mai accentuata. Vitaminele A sunt alcooli nesatu-rati cu 20 atomi de carbon. Contin un nucleu P-iononic ~i o catena poliizoprenica, ca-re Ia capat poseda o grupare hidroxil (retinol). Catena poliizoprenica are izomeria all-trans (trans-retinol). Oxidarea gruparii hidroxil Ia gruparea aldehida ~i apoi de acid carboxilic duce Ia formarea de retinal, respectiv de acid retinoic. Ambele forme sunt biologic active. 0 data format, acidul retinoic nu mai poate fi reconvertit in retinal sau retinol. Reconversia aldehidei in alcool se produce sub actiunea unei enzime reduc-taze prezente in mai multe tesuturi. Acidul retinoic favorizeaza procesele de cre~tere ~i diferentiere celulara insa el nu poate suplini retinalul in functia sa din ciclul vi-zual ~i nici retinolul in functiile sale trofice in sistemul reproducator.

Vitamina A (retinolul) se gase~te numai in alimente de origine animala (fi-cat de pe~te, lapte, oua etc.). Tn ficat ea este stocata Tn stare esterificata in adipoci-te sub forma unui complex lipoglicoproteic. Provitamine A (caroteni) se gasesc Tn multe vegetale ~i fructe {morcovi, mazare, ardei, ro~ii. piersici). Un precursor vege-tal al reti!lolului i retinalului este f}-carotenul , pigment galben cu proprietati antio-xidante. In organism provitaminele A se vor transforma Ia nivelul ficatului ~i intesti-nului in retinal i apoi in retinol, care va fi depozitat in ficat. Retinolul circulant in sange este transportal asociat Ia o proteina ABP (aporetinol binding protein), iar acidul retinoic este legat de albumina. Cum am aratat, fiecare din cei trei retinoizi au functii biologice distincte. Retinolul are functie hormonala actionand prin meca-nismul receptorilor intracelulari, retinalul este precursorul unui pigment vizual, ro-dopsina, implicata in ciclul vizual iar acidul retinoic joaca un roJ in diferentierea epi-teliilor ~i poate servi ca transporter de oligozaharide in sinteza glicoproteinelor.

Tn celulele bastona~e din retina 11-cis retinalul se asociaza specific Ia proteina vizuala numita opsina pentru a forma rodopsina (fig. 25-1 ). Rodopsina este o cromoproteina implicata in mecanismul vederii Tn lumina crepusculara. Cand rodopsina este expusa Ia lumina 11-cis retinalul se izomerizeaza in trans-retinal. Trans-retinalul se leaga mai slab de proteina vizuala, astfel opsina disocia-za (~i se decoloreaza) in opsina ~i trans-retinal. Aceasta reactie va decfan;;a un proces complex care duce in final Ia perceptia fuminii de catre SNC. lzomerizarea 11-cis ---> all-trans a retinolului ~i consecinta ei, modificarea conformationala a ro-dopsinei, constituie evenimentul primar al excitatiei vizuale. Rodopsina, pigment al carui maxim de absorbtie optica este Ia A. = 500 nm se transforma intr-un ~ir de intermediari, ultima transformare, a metarodopsinei II {A. = 380 nm) in opsina ;;i all-trans-retinal fiind declan~atoare a unei cascade enzimatice care activeaza o fosfo-diesteraza. Aceasta converte~te GMPc in GMP. Scaderea mesagerului secund determina inchiderea mai multor canale de Na, care Ia intuneric sunt i n stare des-

11 7

chisa. Blocarea intn3rii ionilor Na in celulele bastona~e. al caror gradient de con-centratie este intretinut de activitatea pompei de Na-K, determina hiperpolariza-rea membranei bastona~elor (mai negative in interior). Aceasta hiperpolarizare este transmisa corpului sinaptic. Celulele bastona~e nu dezvolta potentiale de acti-une. Viteza ~i intensitatea hiperpolarizarii, care depinde de intensitatea impulsului luminos ~i de nivelul ilumim3rii de fond, .genereaza un raspuns gradat. Un singur to-ton absorbit de o celula bastona~. adaptata Ia intuneric, inchide sute de canale de Na determinand o hiperpolarizare de 1 mV sesizata de neuronii retinei. in alta sen-sibilitate realizata in conversia foton ----> impuls nervos (hiperpolarizare) este com-pletata de o mare capacitate de adaptare. Mai multi fotoni sunt necesari pentru a excita un bastona~ iluminat constant decat unul aflat in intuneric. Vederea in color este posibila datorita existentei de celule conuri care absorb lumina albastra, verde respectiv ro~ie. in toate ace~te tipuri de celule cromoforul este 11-cis-retinalul. ln-capacitatea de a distinge culorile se datoreaza lipsei sau defectului opsinei din ce-lulele con uri, cca 1% din barbati nu disting culoarea ro~ie ~i cca 2% nu disting cu-loarea verde (daltonism).

Figura 25.1. Ciclul vizual i conversia retinal retinol

hv RODOPSIN.A -or-----..

,______ opsina -

vitaminei A. Tn cazul consumului in exces al .preparatelor vitaminice poate sa apara ~i o hipervitaminoza A, cauzand fenomene de toxicitate: dermatita (inflamatia pie-Iii), caderea parului, hepatomegalie, splenomegalie (marirea ficatului ~i al splinei), varsaturi, diaree.

Vitaminele E sau tocoferolii se gasesc in uleiuri vegetale, germeni de grau. Sunt ni~te substante liposolubile, uleioase, de culoare galbena. Au o rezis-tenta marcata Ia temperaturi crescute, Ia actiunea acizilor ~i a bazelor. Avand pro-prietati reducatoare puternice, blocheaza peroxidarea acizilor gra~i polinesaturati ~i astfel protejeaza membranele contra agentilor de oxidare. a-Tocoferolul s-a denu-mit ~i vitamina fertilitafii fiindca Ia animale deficienta de vitamina E cauzeaza ste-rilitate. Vitamina E are rot ~i in sinteza hemului, In sinteza proteinelor ~i a acizilor nucleici. Lipsa acestei vitamine determina pe langa sterilitate anemie, pierdere de masa musculara, tulburari ale SNC, tulburari in depozitarea altar vitamine, tulburari hormonale. Necesarul zilnic de Vitamina E este de 5-30 mg. Datorita faptului ca alimentele sunt bogate in aceasta .vitamina, hipovitaminoza E apare rar. Vitamina E este eel mai important antioxidant natural, protector al structurilor lipidice impo-triva peroxidarii, ca ~i vitamina A.

119

Ill. BIOCHIMIE $1 BOALA

Organizatia Mondiala a Sanatatii define~te sanatatea individuala ca o "sta-re de bine" din punct de vedere fizic, mintal ~i social. Aceasta insemnand mai mult decat absenta bolii ~i a infirmitatii. Din punct de vedere strict biochimic sanatatea este starea in care toate reactiile (mai multe mii) intra- ~i extracelulare din corpul uman se desfa~oara cu viteze care realizeaza o supravietuire maxima, In conditii normale. Una din cerintele majore pentru mentinerea sanatatii este respectarea unei diete optime care sa includa un numar de substante lntre care mai importante sunt vitaminele, aminoacizii esentiali, acizii gra~i esentiali, mineralele.

Teate bolile au o baza biochimica, ele sunt manifestari determinate de alterarea unor molecule, reactii sau procese. Principalii factori care cauzeaza boli Ia oameni ~i animale sunt:

- fizici: traume mecanice, temperaturi extreme, variatii bru~te ale presiunii, radiatii, ~ocuri electrice;

- chimici: compu~i toxici, medicamente, etc.; - biologici: viru~i, bacterii, fungi, paraziti, etc.; - genetici; - imunologici: anafilaxie, boli autoimune, deprimari imunologice, etc.; - nutritivi: deficit/exces de nutrienti alimentari; - hormonali: deficit/exces de hormoni; - lipsa oxigenului: reducerea circulatiei sanguine sau a capacitatii de

transport a oxigenului Ia tesuturi, otravirea enzimelor de oxidare biologica. Bolile pot fi privite din punct de vedere biochimic daca ele se incadreaza In

una din urmatoarele categorii:

A. Soli determinate genetic. Exista peste 3000 de boli de aceasta natura. Mutatia unei gene structurale (care codifica proteine) determina un defect metabo-lic mo~tenit, daca proteina codificata este o enzima. Conceptul de defect metabolic innascut a fost propus pentru prima oara de catre clinicianul englez Sir Archibald Garrod Ia inceputul secolului XX, pe baza cercetarilor sale asupra catorva boli (al-captonuria, albinismul, cistinuria ~i pentozuria esentiala). In boala numita oligofre-nia fenilpiruvica (fenilcetonurie) baza biochimica este absenta activitatii monooxi-genazei care catalizeaza transformarea aminoacidului fenilalanina in aminoacidul tirozina. Lipsa acestei activitati are drept cauza primara mutatia genei structurale care codifica aceasta enzima. Adica, transcriptia genei ~i translatia produsului de transcriptie produc o proteina care nu are activitatea enzimatica normala a fenilala-nin monooxigenazei. Consecinta este acumularea In tesuturi a fenilalaninei ~i a unor produ~i de metabolizare anormala a ei(fenilpiruvat, fenil-lactat), produ~i care afecteaza sistemul nerves central. Odata cu elucidarea acestui mecanism biochimic al bolii a fost posibila luarea unei atitudini terapeutice: plasarea copiilor afectati pe o dieta saraca sau lipsita de fenilalanina.

B. Soli care cauzeaza alterarea structurii, functiilor ~i a cantitatii unor biomo-lecule din celule. Astfel, in anemia falciforma este alterata structura hemoglobinei datorita structurii alterate a genei care o codifica. in boala Cori (glicogenoza de tip Ill) se acumuleaza glicogen cu structura alterata (supra-ramificat) datorita existen-tei unei gene mutante care codifica deramificaza, enzima care participa Ia glicoge-

120

noliza. Deficitul congenital de sinteza a receptorilor LDL are drept consecinta un numar scazut sau lipsa receptorilor pentru LDL. Endocitoza acestor lipoproteine este in acest caz mult redusa iar nivelul plasmatic al lor, ~i. implicit al colesterole-miei, este foarte ridicat ceea ce accelereaza aterogeneza. Este cazul hiperlipo-proteinemiei familiale de tip II(Fredrickson).

C. Boli determinate de deficitul/excesul unor biomolecule. Exemple sunt deficitele sau excesele de vitamine liposolubile. Lipsa vitaminei A determina inca-pacitatea de a vedea in lumina crepusculara iar excesul produce o intoxicatie acu-ta sau cronica.

D. Boli ale organitelor celulare. Un exemplu este neuropatia optica eredi-tara Leber determinata de unele mutatii ale ADN mitocondrial. Acestea se reper-cuteaza asupra structurii unor proteine codificate de genomul mitocondrial. In sin-dromul cerebro-hepato-renal Zellweger organitul afectat este peroxizomul. Defi-citul de biogeneza a lui este cauzat de lipsa activitatii unei enzime implicate In sin-teza fosfolipidelor din membrana peroxizomala.

E. Boli similare clinic, cu etiopatogenii diferite. Fibroza hepatica(ciroza) poate fi cauzata de alcoolismul cronic, de excesul de cupru(boala Wilson), de exce-sul de fer(hemocromatoza primara) sau de deficitul de cxrantitripsina. Retardarea mintala este un simptom clinic cauzat de numeroase defecte metabolice innascute.

Analiza din punct de vedere biochimic a bolilor a furnizat cercetarii medica-le un camp de aprofundare care a permis revolutionarea practicii medicale. Alaturi de beneficii ca:

- evidentierea cauzelor bolilor, - concluzii sugestive in ce prive~te un tratament posibil al lor, - elaborarea de teste screening pentru diagnosticul timpuriu, - posibilitatea evaluarii raspunsului bolnavului Ia tratament inca inaintea

aplicarii lui, aceasta abordare a facut posibila tratarea ontogenetica a unor boli congenitale, terapia genica fiind unul din cele mai promitatoare ~i prolifice dome-nii, in ciuda costului inca ridicat.

Relatia dintre medicina ~i biochimie seamana cu un drum larg cu doua sensuri de circulatie. Studiile biochimice au scos Ia iveala mecanismele care stau Ia baza sanatatii ~l bolii ~i, invers, ce rcetar~a diferitelor aspecte ale sanatatii ~i bolii a deschis noi orizonturi in biochimie.

121

INDEX

A

ABP, vezi aporetinol binding protein acetilcolina, 54, 57, 60, 61, 62, 63, 64,

65, 72,74,95 acetilcolinesteraza, 61, 62 acetoacetat, 25, 26, 37 acetona, 25, 26 acid

acetilsalicilic, 1000 aminolevulinic, 40 arahidic, 22 arahidonic, 22, 50, 66, 91, 100 ascorbic, 20, 34, 47 aspartic, 1, 65 carbonic, 107, 108, 111 chenodeoxicolic, 33, 35 citric, 14 clorhidric, 56 colic, 33 deoxicolic, 34 deoxiribonucleic, 2, 4, 5, 6, 8, 11, 45,

46, 73, 78,80,84,96,98 e -amino caproic, 1 05 etilendiamino tetraacetic, 97 titanic, 27 folic, 11 , 12 fosforic, 11 y-aminobutiric, 1, 2, 37, 62, 64, 65 gastric, 56, 90 glucuronic, 16, 19, 42, 43 glutamic, 1, 2, 62, 64, 105 gras liber, 3, 22, 24, 25, 33 gras sintaza, 27, 28 hialuronic, 16, 91 lactic, 16, 70 lauric, 22 linoleic, 22 linolenic, 22 litocolic, 34 miristic, 22 nicotinic, 11, 52, 104 oleic, 22 orotic, 48 oxalic, 38 palmitic, 23, 28 pantotenic, 11 piruvic, 11, 14, 16, 37, 70 retinoic, 117 ribonucleic, 4, 5, 6, 9, 45, 98 sialic, 15 stearic, 22

122

sulfanilic, 42 tetrahidrofolic, 12 uric, 23, 46, 47 uronic, 15 ursodeoxicolic, 34 vanilmandelic, 64

acidoza izovalerica, 39 lactica, 13, 17, 112 metabolica, 58, 70, 112 respiratorie, 112, 113

acil carrier protein, 27 ACP, vezi acil carrier protein ACTH, vezi harmon adrenocorticotrop actinomicina D, 6 adenina, 4, 5, 17,47 adenomatoza endocrina multipla, 81, 89 adenozina, 65

deaminaza, 7 adenozin

difosfat, 13, 45, 66, 69, 100 monofosfat, 20, 73, 109 monofosfat ciclic, 20, 29, 45, 73, 75,

80,82,88,109 trifosfat, 4, 12, 13, 16, 19, 25, 45, 47,

54,65,66,68, 69, 70, 72,84,102 ADN, vezi acid deoxiribon"ucleic

complementar, 6 embrionic, 96 mitocondrial , 13 mutant, 11 -polimeraza, 5 probe, 11 recombinant, 3, 6, 10, 80

ADP, vezi adenozindifosfat adrenal ina, 20, 21 , 29, 54, 55, 64, 71, 73,

86,87,88,98, 100,104 aflatoxina, 6 AGL, vezi acid gras liber ALA, vezi acid aminolevulinic alanina, 1, 18, 19, 36, 57 alantoina, 47 ALA-sintaza, 40, 41 albinism, 38, 117 alcaloza

hipokalemica, 86 metabolica, 86 respiratorie, 112, 113

alcaptonuria, 38, 117 aldosteron, 2, 29, 72, 75, 82, 86, 87, 109,

110, 111 alosterism, 8, 20, 27, 40 amilaza

pancreatica, 10, 57 salivara, 53

aminoacizi aromatici, 57 bazici, 57 catabolism, 37, 38 cetoplastici, 37 condensare, 2 cu sulf, 38 decarboxilare, 2 dezaminare, 15 esentiali, 2, 36, 50, 117 glucoplastici, 18, 37 hormonali, 2 metabolism, 36 mic~ti , 37 neesentiali, 2, 36, 50 neproteinogeni, 2, 64 NH2-protejati. 3 N-terminali, 3 proteinogeni, 1 sanguini, 90 semiesentiali, 36 standard, 1, 50 tipuri, 38 transport, 80

aminopeptidaza, 57, 110 aminotransferaza

alanin, 10 aspartat, 1 0

AMP, vezi adenozin monofosfat AMP c. vezi adenozin monofosfat ciclic androgeni, 74, 86, 88, 89, 114 anemie, 89

falciforma, 6, 9, 117 Fanconi, 5 feripriva, 52, 53,121 hemolitica, 17, 19, 98 megaloblastica (pemicioasa),11, 12,

56 angiotensina, 82

I, 110 11,2, 74,86, 109, 110 Ill, 110

anion, 34, 54, 106 iodura, 83 sulfocianura, 83 superoxid, 14, 23, 48

anorexia nervosa, 49, 78 antiacid, 55 antigene,92,94,96,98

87.7 de grupa sanguina, 16 de histocompatibilitate, 15

123

macromoleculare, 91 proprii. 95, 99

anti port 3Na-ca2 70, 71

a,-antitripsina. 10, 91, 92, 97, 121 aplazie timica, 97 apoA, 31 apoB

-100, 31 ,32 -48, 32

apoC -11,31,32

apoE,32 aporetinol binding protein, 117 arginina, 1, 36, 57, 66 ARN, vezi acid ribonucleic

de transport, 5, 8 L 19, 9 mesager, 5, 6, 8, 65, 80 -polimeraza, 6, 9 ribozomal, 5 viral, 97

artrita reumatoida, 48, 95, 98 asparagina, 1, 36 aspirina. 23, 48, 55, 100 ATP, vezi adenozin trifosfat ataxie, 44

cerebrala , 5, 39 ataxie-telangiectezie, 5

batracotoxina, 59 beriberi, 11

8

bilirubina, 20, 33, 41,47 conjugata, 42, 43 directa, 42 indirecta, 42, 43, 44 neconjugata, 42, 43, 44, 45 totala, 42

biliverdina, 41 , 66 bleomicina, 2 boa Ia

acidurie dicarboxilica, 27 Addison , 72, 86, 87 Andersen, 22 ataxie-telangiectazie, 5 Basedow-Graves, 84 Bence-Janes, 96 beri beri, 11 cataracta diabetica. 17 cataracta nediabetica. 17 cetonuria catenelor ramificate, 39 cistinoza, 38

Cori, 18, 22, 120 coronariana, 91 Cushing, 761 Fabry, 23 Franklin, 96 fructozurie esentiala, 17 galactozemie clasica, 17 Gaucher, 23, 121 Gilbert, 45 Hartnup,39 hiperglicinemie necetotica, 38 homocistinurie, 38 icter nuclear, 44 icter toxic, 45 icter nehemolitic congenital, 44 intoleranta Ia fructoza, 17 lanturilor grele, 96 lanturilor u~oare, 96 Leber, 13, 121 lupus eritematos sistemic, 95 McArdle, 22 mielom multiplu, 96 myasthenia gravis, 63 Niemann-Pick, 23, 121 osteoporoza, 116 Paget, 116 Parkinson, 63 pentozurie esentiala, 20 Refsum, 27 scleroza multipla, 60 Simmonds, 81 Tay-Sachs, 23 vomitiva a jamaicanilor, 27 von Gierke, 20 Wernicke, 11 Wilson, 10

bradikinina, 2, 91, 98, 102, 103, 110 bungarotoxina, 61

c cadaverina, 2 calcitonina, 3, 54, 74, 85, 90,114,116 calcitriol, 74, 85, 114, 115 calea

acidului glucuronic, 19 anaeroba, 69 comuna, 100, 103 e~rinseca, 100, 102, 103, 105 glicolitica, 16, 17, 49 intrinseca, 100, 1 02, 103, 104 pentozofosfatilor, 16, 19, 27 salvatorie, 47 sorbitolului, 17

124

calmodulina, 4, 68, 71 calsequestrina, 4 canale

cationice, 65 de apa, 82

2+ de Ca , 4, 61, 63, 64,72 de cr. 64,65 de K, 59,60 de Na , 4, 59, 65 de Na-K. 60, 61,63 de tip L, 72 de tip T, 72 ionice, 4, 54, 62 receptor-dependente, 64, 70 voltaj-dependente, 65, 71 voltaj-dependente., 59, 60

canalicule biliare, 33, 34, 42, 113

carnitina, 24, 25, 27 carnozina, 2 ~-caroten , 41 ,117,118 cataracta

diabetica, 17, 91 nediabetica, 17

catecholamine, 1, 74, 88 cationi, 7, 50, 65, 106

iodoniu, 83 celule

adventitiale, 102 ajutatoare T, 92, 94 B, 94 citotoxice T, 92, 94 de memorie, 94, 95 de memorie T, 95 endoteliale, 103 Kupffer, 91 macrofage, 92 mastocite, 103 parafoliculare, 116 paratiroide, 115 polimorfonucleare, 91 supresoare T, 94

centromer, 5 centru activ enzimatic, 1, 48 ceruloplasmina, 10, 51,92 ceruri, 22 cetoacidoza, 27, 90, 112 cheag,4,9,99, 100,103,104,105 chilomicroni, 30 chimotripsina, 57 chimotripsinogen, 57 chorea Huntington, 6, 11 ciclosporina, 99 ciclul

beta-oxidarii, 24 citric, 12, 14, 15, 17, 25, 26, 36 Gori, 18 y-glutamilului, 1 glucoza-alanina, 1, 18, 19 glucoza-lactat, 18, 19 Krebs, 14, 15 Lynen,24 piranozic, 20 ureogenetic, 1, 36 vizual, 4

GIO, vezi coagulare intravasculara diseminata

circuit enterohepatic al acizilor biliari, 34 al UBG, 43

ciroza, 15, 34, 104, 112 cisteina, 1, 36 cistinoza, 38 citocrom

-oxidaza, 9 P.so. 13, 40

citostatice, 97, 99 citozina, 4, 5, 6 clonare, 6, 7, 8 cloramfenicol, 8 coagulare intravasculara diseminata, 1 04 CoASH, vezi coenzima A cobalamina, 11 , 56 cobratoxina, 61 coenzima A, 11, 14, 25, 28, 34 coenzima 01o, 12 coenzima 812, 11 colagen, 1, 15, 20, 36, 91, 99, 100, 102,

113,116 colecistokinina, 3, 57, 58, 74 colestaza, 43, 113 colesterilamina, 30 colesterol, 11 , 13, 19, 22, 23, 29, 30, 31,

32,33,34,35,50,51,57,84,86, 115, 118

compactin, 30 complex antigenic, 92, 94 Co01o , vezi coenzima 01o corpi cetonici, 5, 22, 24, 25, 26, 27, 37,

71,90 corticotropina, 3, 75, 76 cortizol, 3, 29, 114, 116 craniofaringeom, 81 . creatina, 1, 66, 69 creatin kinaza, 10 creatinfosfat, 69 creatinina, 1 cretinism, 84

125

CRH, vezi hormon eliberator de corticotropina (ACTH)

cromatida, 5 cromatina, 5, 73 CS, vezi somatotropina corionica curara, 61

daltonism, 118 dehidrogenaza, 24

lactat, 10

D

piruvat, 17 deramificaza, 20, 22, 122 diabet, 90, 91

autoimun, 98 insipid, 82, 83, 112 insulino-dependent, 2, 90 insulino-independent. 90 nefrogenic, 82 zaharat, 15, 17, 33, 49, 82, 87, 90, 91,

97 dioxigenaze, 13 dipalmitoillecitina, 22 distrofie

adiposo-genitala, 78 musculara, 6, 72

dopamina, 63, 65, 81 down-regulation, 31, 88

efect anabolizant, 89 androgenic, 89 autocatalitic, 56 bactericid, 55

E

Bohr, 8, 111 chemotactic, 91 citotoxic, 66, 99 feed-back, 34 fosfaturic, 114 hipervolemic, 2 lactigen, 89 osteolitic, 114 Pasteur. 16 proliferativ, 84, 89 relaxant, 88 vasoconstrictor, 110

efector alosteric, 8 eicosanoizi , 23, 100 elastaza, 57 elastina, 1, 15, 43 encefalina, 3, 58, 65

endonucleaza de restrictie, 6, 7 endomne,3,58,65, 75,76 endotelina, 82 enzime, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 15,

17, 19,20,25,27,29,38,39,42,44, 46,47,48, 51, 61, 62, 73,83, 100, 103, 113, 117 "cheie", 27, 29, 30, 31,40 Ca2 -dependente, 4 celulare, 1 0 co-, 11, 12,27,45, 50 ale coagularii, 9, 102 de deramificare, 20 de ramificare, 20, 21 digestive, 57, 91 exocrine, 10 functionale, 9 glicolitice, 17, 66 gluconeogenetice, 27, 86 hidrolitice, 113 inductibile/represibile, 66, 84 intracelulare, 75, 76 izo-, 10, 113 litice, 91 lizozomale, 48, 83, 91 marker, 10 microbiene, 34 nefunctionale, 10 pancreatice, 3, 57 plasmatice, 4 pro-, 101, 102 proteolitice, 52, 54, 56, 57, 100, 102 sarcoplasmatice, 72 serin-, 1, 61 subunitati. 28 tiol-, 1, 28

epitop, 94 eritromicina, 8 estradiol, 29, 73, 80, 89 estrogeni, 74, 80, 81, 83, 86, 89, 104,

110,114,116

F

factor antihemofilic A, 101 8,97 C,97 Christmas, 101 co-, 19, 20, 31, 32 0,97 de activare plachetara, 22, 100 de aparare, 55 de coagulare, 15, 91,101,105

126

de cre~tere, 80, 92, 116 de eliberare, 65, 74, 79 de emulsificare, 34 de necroza tumorala, 48, 99 de rise, 50 de transcriptie, 84 exogen,90 extrinsec, 11 fizic, 97. 120 Hageman, 101 I, 101 II, 101, 105 Ill, 101, 102, 105 IV, 101, 105 V, 101, 103, 104, 105 VII, 101, 102, 105 VIII, 101, 102, 103, 104 IX, 101, 102, 103 X, 101, 102, 103, 105 XI, 101, 102 XII, 101, 102 XIII, 101, 102, 103 intrinsec, 11 , 54, 56 natriuretic atrial, 7 4 plachetar, 100, 102 reumatoid, 98 stabilizator al fibrinei, 101 Stuart-Prower, 101 tisular, 101, 102 trofic, 74 ulcerogen, 55 von Willebrand, 99

FAD, vezi flavin adenin dinucleotid fenilalanina, 1, 36, 57, 117 feocromocitom, 88 FoF1- ATP-sintaza, 13 FH4 , vezi acid tetrahidrofolic fiber-diet, 30, 34, 50 fibrinogen,3,4, 101 , 103, 104,105 fibroza, 6, 121 ficat gras, 121 fizostigmina, 62 FMN, vezi flavin mononucleotid flavin adenin dinucleotid, 11 , 12, 13, 14, 24,25,45 flavin mononucleotid, 12 flux biliar apos, 33, 42, 43 fosfagen, 69, 70 fosfataza, 116

acida, 10 alcalina, 10, 113 glucozo-6-, 20, 46

fotosensibilitate, 5, 40, 41 tructoza, 15, 16, 17,49

fructozurie, 15, 17 FSH, vezi hormon foliculo-stimulator

G

GABA, vezi acid y-aminobutiric galactoza, 15, 16, 17, 49, 52 galactozemie, 15, 17 Garrod Archibald (Sir), 38, 120 gastrina, 3, 54, 56, 74, 81 GH, vezi hormonul de cre~tere GHRH, vezi hormonul eliberator al hor-

monului de cre~tere GHRIH, vezi hormonul inhibitor al elibera-

rii hormonului de cre~tere glicemie, 15, 20, 73

hiper-, 2, 29, 82, 84, 86, 90 hipo-, 19,21,27,53, 70,80, 87,90, 91

glicerofosfolipid, 22 glicina, 1, 36, 62, 65, 66

conjugate, 34 glicoconjugate, 5, 15 glicogen, 15, 18, 20, 21, 45, 66, 69, 87,

90, 117 fosforilaza, 20, 21, 22, 72 sintaza, 20, 21

glicogenogeneza. 16, 20, 21 glicogenoliza,20,21,69,88,91, 117 glicogenoze, 15

1,20 Ill, 22, 117 IV, 22 V,22

glicolipide, 15, 22 glicoliza, 16, 17, 18, 19, 20. 70, 90 glicozaminoglicani, 15 glucagon, 2, 20, 21, 29, 73, 74, 88, 90,

91 gluconeogeneza, 15, 16, 18, 19, 27, 86,

87, 88 glucoza, 1, 2, 14, 15, 16, 17, 18, 19. 20,

22,24,29,37,49,53,69, 71 , 86,90 glucozurie, 83, 112 glutamina, 1, 36 glutation, 1, 2, 19 GnRH, vezi hormon eliberator de

gonadotropine gonadotropina corionica umana, 16, 74,

80,89 gramicidina, 2 GTP, vezi guanozin trifosfat guanina, 4, 6, 46, 47 guanozin trifosfat, 47, 75, 76 guta, 47, 121

127

H

haptoglobina, 3, 44 hCG, vezi gonadotropina corionica

umana HDL, vezi lipoproteine cu densitate lnalta hematocromatoza, 121 hemoglobina, 4, 8, 9, 19, 40, 41, 89, 90,

107, 111, 112, 117 degradare, 44

hemopexina, 44 hemostaza, 4, 99, 100, 103, 104, 105 heparina, 16,98, 103,105 hepatita, 6, 1 o. 15, 36, 42, 45 hepatomegalie, 23, 119, 121 hidroxibutirat, 25, 26 hi per

aciditate, 54, 56 aldosteronism, 86, 112 argininemie, 38 bilirubinemie, 42, 43, 45 calcemie, 81, 89, 115, 116 calciurie, 116 colesterolemie, 6, 33, 34 cortizolism, 87 estrogenism. 86 fenilalaninemie, 39 glicemie, 2, 86, 90 glicinemie, 38 lipemie, 22 lipoproteinemie, 33, 118 natremie, 112 osmolaritate, 1 07 osmoza, 82 oxalurie, 38 paratireoza. 81, 85 pigmentatie, 77, 87 polarizare, 58, 64 potasemie, 87 prolinemie, 38 proteinemie, 112 tireoza, 49, 84, 85 uricemie, 47, 48 vitaminoza, 116

hipo albuminemie, 112 calcemie, 105, 114, 115 cetonemie, 27 fosfatemie, 115 gamaglobulinemie, 97 glicemie, 19, 27, 53, 70, 87, 90, 91 gonadism, 78, 81 insulinism, 53 lipemiant, 51

melanoza, 38 natremie, 86 paratireoza, 114 potasemie, 58, 72, 86 tireoza, 80, 84 vitaminoza, 11, 56

hipoglicina, 27 histamina, 1, 2, 37, 54, 55, 56, 58, 62, 64,

66,98 histidina, 1, 2, 36, 51, 62, 64 harmon

adrenocorticotrop, 3, 74, 75,76,77,81 ,87 antidiuretic, 23, 7 4, 82, 109, 112 de cretere, 80, 81 eliberator de corticotropina, 74, 75, 77 eliberator de gonadotropine, 74, 78 eliberator al hormonului de cretere,

80 inhibitor al eliberarii al hormonului de

cretere, 80 eliberator de tireotropina, 74, 77, 84,

88 foliculo-stimulator, 74, 78, 80, 81, 88,

89 luteal, 74, 78, 80, 81, 88, 89 melanocito-stimulator, 74, 75 tireo-stimulator, 15,

16,74,77,80,81 ,84,85 hPL, vezi lactogen placental uman

icter acoluric, 43, 44 coluric, 43 fiziologic al nou-nascutului, 45 hemolitic, 42, 43, 44 nuclear, 44 toxic, 45

IDL, vezi lipoproteine cu densitate intermediara

imunoglobuline, 3, 15, 94, 97, 98 A, 52,53 0, 96 E,96 G, 84, 95 M, 96

imunosupresoare, 94, 97 insule Langerhans, 2, 90 insulina, 2, 6, 20, 29, 33, 73, 74, 77, 80,

88,90,91 interferon, 15, 99 interleukine, 48, 92, 94 intoleranta ereditara Ia fructoza, 17

128

izoleucina, 1, 36

K

keratina, 1 kininogen, 2, 91 , 102 Kwashiorkor, 36

L

lactogen placental uman, 89 lactoza, 15, 49, 51, 53 LCAT, vezi lecitin-colesterol acil transfe-

raza LDL, vezi lipoproteine cu densitate joasa lecitin-colesterol aciltransferaza 9 leucina, 1, 36 ' leucotriene, 23, 50, 91, 98 LH, 74, 78,80, 81,88,89 limfocite, 95, 96

B, 7, 94, 97 T, 7,94,97, 99 T 4h1 92, 94, 97 Tsk, 92, 94, 98, 99 Tss. 94 T-helper, 6, 92

lipaza adipocitara, 24, 29, 75 hepatica, 31, 32 linguala, 53 pancreatica, 10, 34, 57

lipoconjugate, 22 lipogeneza, 15,29,87,90 lipoliza, 29, 34, 80, 88, 90 lipooxigenaza, 23 lipoproteine cu densitate

foarte joasa, 30, 31, 32, 33 intermediara, 30, 32 inalta. 30 joasa. 30,31 ,32,33,50, 120

lipoprotein lipaza, 9, 31, 32 liposomi

anionici, 7 cationici, 7

litiaza biliara, 35 renala, 38, 47 vezicala, 48

lizina, 1, 2. 36, 57, 112 lovastatin, 30 Lp(a), 30 LPL, vezi lipoprotein lipaza lupus eritematos, 87, 95

M

malnutritie, 11 , 12, 17, 36, 50 manoza, 15 marasm, 12, 36 MEA, vezi adenomatoza endocrina

multipla melanina, 1, 38, 76 menopauza,90, 114,116 mesager, 4

primar, 20 retrograd, 66 secundar,20,22,45,62,64,65, 66,

73, 75, 76 methemoglobina, 19 metionina, 1, 36, 38 metionin-encefalina, 3 mielina, 23, 60, 84, 89 mioglobina, 8, 27, 66 monoxid

de azot, 58, 66 de carbon, 66

monoxigenaze, 13 MSH, vezi hormon melanocito-stimulator mucopolizaharide, 15, 16

N

NAD(Pt. vezi nicotinamid adenin dinucleotid (fosfat)

neostigmina, 62 neurotransmitator. 3, 54, 58, 60, 62, 65

excitator, 1 inhibitor, 1, 2, 64, 65

nicotinamida, 11, 39 nicotinamid adenin dinucleotid (fosfat),

11, 12, 14, 19,24,27,28,41, 45 noradrenalina, 64, 65, 71, 73, 88, 104 nucleozom, 5

0

obezitate, 12, 23, 29, 49, 78, 87, 90 ocitocina, 2, 74, 82, a3 ocronoza, 38 oligofrenie fenilpiruvica, 6, 39, 117 oligomicina, 13 opsina, 117 ornitina, 2 osteoblaste, 113, 114, 115, 116 osteoclaste, 113, 114, 115, 116 osteomalacie, 116

oxigenaze, 13 oxihemoglobina, 111

129

p

parathormon, 2, 74, 85, 114 PCR, vezi proteina C reactiva pelagra, 11 , 39, 52 pentozuri esentiala, 20, 117 pepsina, 2, 54, 55, 56, 58 pepsinogen, 55, 56 perforina, 94 peroxidare lipidica, 23 piridoxal, 2, 11 piridoxamina, 11 pirimidine, 1, 5, 45, 46, 48 pirofosfataza, 113 plasmina, 1 04

anti-, 104 plasminogen, 104, 105

activator tisular de, 6 plasmocite, 94, 96, 116 poliamine, 1, 2, 5, 37 POMC, vezi pro-opiomelanocortina porfiria, 40, 41

copra- ereditara, 41 cutanea tarda, 41 intermitenta acuta, 39, 41 proto-, 41 variegata, 41

potential de actiune, 3, 4, 58, 59, 60, 61, 63, 65,

70 derepaos,4, 58, 59 membranar, 4, 59, 68 redox, 12

prekalikreina, 1 02 procarboxipeptidaza. 57 proelastaza, 57 progesteron, 29, 73, 81, 83, 89 prolactina, 4, 80, 81, 84, 89, 116 prolina, 1, 36 pro-opiomelanocortina, 75, 77, 87 prostaciclina, 23, 50, 55, 100 prostaglandine, 23, 50, 55, 91, 98, 100,

114 proteina C reactiva, 3, 92 proteoglicani, 15, 91, 113 protrombina. 101, 103, 105 PTH, vezi parathormon PTH related peptid, 115 PTHrP, vezi PTH related pep tid purine, 1,5,45,46,47,48 putresceina, 2

rahitism, 115 ramificaza, 20 Ranvier

nod,60,68

R

renina, 2, 82, 86, 109, 110 replicare, 5, 8, 45, 92 retinal, 117 retinol, 117 revers transcriptaza, 6, 97 rezerva alcalina, 109, 111 rodopsina, 117 ryanodin, 71

s S-adenozil metionina, 37, 45 Saxitoxina, 59 saruri biliare, 29, 30, 33, 34, 35 SBG, vezi stercobilinogen scleroza multipla, 60, 95 secretina, 3, 57, 58 seleniu, 19 serina, 1, 9, 36 serotonina, 1, 2, 37, 54, 58, 62, 64, 65,

98, 100, 104 sfingofosfolipide, 22 sfingoglicolipide, 16, 22, 23, 121 sfingolipide, 16 sfingozina, 22 siderofilina, 51 sind rom

albinism, 38 Babinski-Frolich, 78 Bartter, 86 CID, 104 Conn,86 Cushing, 77, 87 de reperfuzie cu oxigen, 13 Ehlers-Danlos. 116 hemoragic, 104 hemoragipar, 103 Hunter, 16 Hurler, 16 Kallmann, 78 Lesch-Nyhan,6,47 Mach, 86 Marfan, 116 McArdle, 72 nefrotic, 4, 97, 112 Nelson, 77 Sanfilippo A, 16 Sheehan,81

130

SIDA, 94 Sipple, 89 suferin\ei respiratorii, 22 Wermer. 81 Zellweger, 121

. Zollinger-EIIison, 56, 81 SIStem, 2, 12

ABO, 16 adenilat,73,74,75,80, 109 antigenic, 16 APUD, 73 arterial coronarian, 23 canalicular, 54 c~lular imunocompetent. 91 circulator, 108 citocrom P450, 13 citolitic al properdinei, 91 citosolar, 27 complement, 3, 91, 94, 95, 96, 98 contractil, 71 de transductie, 73 de transport, 62 de transport activ. 83 eliberator-stimulator, 7 4 endocrin, 72, 73, 74 endocrin difuz, 58 fosfoinozitati 73 74 guanilat, 73. '74, '82 imun, 91,95 imun celular, 6, 94 imun umoral, 91 kininoformator, 91 macrofag-monocitar, 91 mesagerial , 65 mitocondrial, 27 MN,16 nervos,3, 19,40,43,58,62,63,64,

65,66,84,117 osos,80, 113 portal hipofizar, 74 receptori intracelulari, 74, 78 renina-angiotensin-aldosteron, 86 renina-angiotensina-aldosteron, 82,

109, 110 reticuloendotelial, 38, 41, 44 reticuloendotelial hepatic, 7 Rh, 16 T,67,68,69 tampon, 107 tirozin kinaza, 74, 77 tirozinkinaza, 73 triunghiular, 35 urinar, 47 vascular capilar, 9

vascular portal, 7 4 vascular renal, 82

SNC, vezi sistem nervos central somatostatin~. 3, 54, 58, 65, 74, 80 somatotropine, 3, 4 somatotropina corionica, 80 sorbitol, 17 spermidina, 2, 5 spermina, 2, 5 splenomegalie, 23, 119 statina, 30 stercobilinogen, 43 streptomicina, 8 sulfat

de aluminiu, 55 de protamina, 104 dermatan-, 16 keratan-, 16

surfactant pulmonar, 22, 87

T

T3, T4, vezi triiodotironina, tetraiodotironina

talasemie, 6, 9, 10, 44 terapie genica, 6, 7, 39, 41 terapie hiperbarica, 14 testosteron, 29, 73, 80, 89 tetraciclina, 8 tetraiodotironina, 2, 37, 77, 83, 84, 85,

92,94,97 tetrodotoxina, 59 tiamina, 11 tiamin pirofosfat, 11 timina, 4, 5, 46 tiramina, 2, 37 tirozina, 1, 2, 36, 63, 83, 117

tirozin-hidroxilaza, 63 tirozin kinaza, 73, 7 4 tiroxina, vezi tetraiodotironina TPP, vezi tiamin pirofosfat transaminaze, 10, 11, 64 transcortina, 3 transcrip\ie, 5, 45, 73, 78, 84, 92, 117 transfectie , 7 transferaze, 48 transferina, 3, 51 treonina, 1, 36 TRH, vezi harmon eliberator de

tireotropina triiodotironina, 2, 37, 77, 83, 84, 85 tripsina, 57 tripsinogen, 57 triptofan, 1, 11, 13, 36, 39, 52, 57, 62, 64

131

triptofanurie, 39 trombostop, 105 tromboxani, 23, 50, 100 trombus

alb, 99, 100, 102 ro~u. 99, 100

troponin, 67 C,67,69, 71 I, 67 T,67

TSH, vezi harmon tireo-stimulator tubocurarina , 61

u UBG, vezi urobilinogen ulcer, 54 up-regulation. 31, 88 ureogeneza, 19 urobilinogen, 43, 44 ursodeoxicolat, 34

valina , 1, 36 valinomicina, 2

v

vasopresina, 2, 65, 74, 82, 109 vector de clonare, 6, 7 vitamine, 3

A, 3 B,9 B1, 11 B2, 11 83, 11 Bs, 11 Bs, 11 B1, 11 B12, 11, 54, 56 C, 11,20,23, 34,50,51 0 ,29,52,115 E,23 hidrosolubile, 11 K. 50, 99, 105 PP, 11

VLDL, vezi lipoproteine cu densitate foarte joasa

w Warfarina, 105

z zimogeni, 57

BIBLIOGRAFIE

1. B. Alberts, D. Bray, J. Lewis, M. Raff, K. Roberts, J. D.Watson, Molecular Biology of the Cell, Garland Publishing, Inc. New York & London,1983

2. P. K. Bondy, L. E.Rosenberg (editors), Metabolic Control and Disease. W .B.Saunders,1980

3. P.C. Champe, R.A. Harvez. Biochemistry,J.B. Lippincott Comp., 1987 4. E. Ciofu, C. Ciofu, Esentialulln pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, 1997 5. V. L. Davidson, D. B. Sittman, Biochemistry, Harwal Publishing,1994 6. T.M. Devlin,Textbook of Biochemistry With Clinical Correlations. John

Wiley,1980 7. V. Dinu, E. Trutia, E. Popa-Cristea, A. Popescu. Biochimie medicala- mic tratat.

Ed. Medicala, Bucure~ti, 2000 8. A. Fony6, Az orvosi elettan tankonyve, Medicina Kiad6, Budapest, 1999 9. Z. Garban, Tratat elementar de biochimie, vol.l, partea a 2-a, Editura Mirton,

Timi~oara,1996 10. E. Haber (editor), Molecular Cardiovascular Medicine, New York, 1995 11. G. J. Hausman, R. J.Martin {editors), Biology of the Adipocyte, Research

Approaches, Van Nostrand Reinhold,1987 12. M. Geormaneanu, I. Muntean, Pediatrie, Ed. Didactica ~i Pedagogica,

Bucure~ti, 1997 13. 0. Hayashi, E. Niki, M. Kondo, T. Yoshikawa, Medical, biochemical and

chemical aspects of free radicals, vol.l ~i II, Elsevier, 1989 14. St. Hobai, Z Fazakas, Liposomi fosfolipidici- caracteristici ~i interactiuni cu

saruri biliare. lmplicatii biomedicale, Editura University Press, Tg-Mure~. 1999 15. P. Karlson, W. Gerok, W. Gross, Patobiokemia, Medicina, Budapest,1989 16. A. L. Lehninger, D. L. Nelson, M. M.Cox, Principles of Biochemistry, Worth

Publishers,1993 17. J. A.Lott, P. L.Wolf, Clinical Enzymology- a case oriented approach, Field, Rich

and Associates, lnc.,NY,1986 18. D. W. Martin, jr.,P. A. Mayes, V. W. Rodwell, D. K. Granner, Harper's Review of

Biochemistry, Lange Medical Publications,1985 19. D. F.Metzler, Biochemistry. The Chemical reactions of Living Cells, Academic

Press,1977 20. J. M6dy, Biokemia orvosoknak, Ed. Pro-Print, Miercurea-Ciuc, 1998 21. R. K.Murray, P. A. Mayes, D. K.Granner, V. W.Rodwell, Harper's Biochemistry-

Twenty-second Edition, Prentice-Hall International Inc, 1990 22. D. Mut Popescu, Hematologie clinica, Ed. Medicala, Bucureti , 2000 23. C. D.Nenitescu, Chimie organica Vol. I iII. Editura Didactica i Pedagogica,

Bucure~ti, 1980 24. G. Oltean, Aspecte diagnostice ~i terapeutice In bolile hematologice, Ed.

Tipomur, Targu-Mure, 1996 25. 0. Pascu (sub redactia), Gastroenterologie, vol. 1 ,2, Ed. Tehnica, 1996 26. C. A. Pasternak, An Introduction to Human Biochemistry, Oxford University

Press, 1979 27. R. Paun (sub redactia), Hematologie, vol. I, Ed. Medicala, Bucure9ti , 1999 28. W. B. Pratt, P. Taylor, Principles of Drug Action. The Basis of Pharmacology,

Churchill Livingstone,1990

132

Andras lbolya Nemes-Nagy Enik6 Fazakas Zita

Sub redactia '

$tefan Hobai

BIOCHIMIE MEDICALA

- editia a doua -'

2005

Editura VERITAS Tg-Mure~