DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XII Num rul 4 (159) 16 aprilie 2010 GRATUIT

Simplitatea i toat smerenia eide croitoreas respectat în satcu str mo i aciua i illo tempore

pe valea aspr a S eiau înflorit aprioric în biochimia mea

de hibrid mo tenind în sinteztrei fundamentale Provincii

dragostea pentru adev r i frumosi c me a de mireas a Bunicii

magic împestri at cu m rgele furnicilirismul i lenea

Boto aniul tat lui meuaproape nimic din falai str lucirea Banatului

în care mie mi-a fost h zit deschid ochii

iar dumneaei s se sting .

An de ancând la mormin i în Chi oda

mor ii dau de pomanîmbrac c me a alb de in

îngenunchez în mijlocul caseii în vreme ce beau primul

pahar cu vin ro uaerul arde cu flac de magneziu

i în vreme ce disparal doilea i al treilea

pielea mi se face de gâsc .

Atrase de magne i invizibilirgelele ies docile din lada de zestre

i rânduite pe infinite traseeurc i pe locurile de odinioar

în toat splendoarea lorrujele i bujorii învie.

Sumarnu i europeni p.2

Turneul na ional de tenis p.4„Lumina satului“ p.4Sfaturi pentru biseric p.5Nichita & Petre Stoica p.6Pentru doamne p.7Golgota familiei Lohan p.8Punctul de pensie p.8

O întrebare pentruPri-Marele comunei

– Domnule primar, se apropie termenul de finalizare a lucr rilor deconstruc ie din curtea prim riei noastre. Acestea au prins contur i searat a fi moderne i adaptate nevoilor comunit ii. Ce „ascunde” aceastnou cl dire?– Pentru început, vreau s v m rturisesc c aceast nou construc ie eraindispensabil , necesitatea fiind determinat de cre terea num rului popula ieicomunei Giroc, care, de la ultimul recens mânt, s-a dublat, de diversificareaserviciilor oferite popula iei, de necesitatea introducerii noilor tehnologii de

comunicare, dar i a spa iului necesardesf ur rii diferitelor activit i administrative.În 2005, la sfâr itul anului, s-a finalizat o primfaz de reorganizare i compartimentare acl dirii vechi în care func ioneaz aparatul despecialitate al primarului, cu toate serviciile. Deatunci i pân acum au intervenit foarte multemodific ri legislative care au accentuat procesuldescentraliz rii în administra ie, impunând orga-nizarea de noi servicii de specialitate, care, larândul lor, reclam un cadru adecvat de deru-lare a activit ilor specifice.Iat c , dup aproximativ cinci ani, ne reg simîn situa ia de a da în folosin noul edificiu încare vor func iona urm toarele servicii: la parter

se va organiza Serviciul de rela ii cu publicul, înregistrarea cererilor/peti iilor,înregistrarea i repartizarea coresponden ei, monitorizarea electronic a tuturordocumentelor ce intr atât pe hârtie, cât i pe suport magnetic. La etajul I vafunc iona biroul de urbanism, cu cei doi angaja i ce vor asigura, într-un spa iumai generos, deservirea cet enilor care solicit certificate de urbanism,autoriza ii de construire sau alte informa ii. Tot aici va func iona i biroulinspectorului de finan e, care urm re te i gestioneaz încas rile ce provin dela persoanele fizice i juridice. În partea opus a fost amenajat arhiva, cu unspa iu adecvat, ventilat, protejat contra incendiilor i a efrac iei. Ca o noutatepentru cititori, vreau s v spun c din acest an vom introduce sistemul dearhivare electronic, sistem ce va p stra, datorit unui program special, toateinforma iile ajutând la solu ionarea cât mai operativ a solicit rilor.Spa iul destinat mansardei a fost foarte bine gândit i compartimentat, oferind,în primul rând, o sal de consiliu spa ioas i luminoas , precum i alte patrubirouri, urmând a primi diferite destina ii, conform nevoilor. La fiecare nivel aufost amenajate toalete pentru personal i pentru public, spa ii de a teptare i unbalcon pentru cei care „nu se pot ab ine” de la fumat. În partea dreapt a intr riiprincipale în prim rie (în locul fostei remize de pompieri) s-a amenajat o salprimitoare, modern , cu bun gust i cu personalitate, care va avea destina ia de„Sal pentru oficierea c toriilor”. Ideea construirii unei astfel de s li sedatoreaz num rului mare de c torii din ultimii ani i, implicit, a cre teriinum rului de participan i la oficierea acestui act unic în via a tinerilor miri.În vecin tatea acestei s li va avea sediul Poli ia comunitar . Urmeaz garajul,care ad poste te autospeciala de stins incendii, magaziile de efecte, grupurilesanitare, sala de preg tire pentru pompierii voluntari, iar la etaj, biroul efuluiserviciului voluntar pentru situa ii de urgen i sala de edin . Dup ce se vatrage ultima linie de culoare pe exteriorul cl dirii, curtea va c ta o nouînf are printr-o amenajare floral i pavare în întregime.În aceast cl dire s-a p strat un spa iu care are intrare dinspre strada Semenici care va avea destina ia de „Cabinet medical veterinar”. Acest spa iu este mai

mare decât cel ini ial, fiind compartimentat pentru a îndeplini condi iilecorespunz toare autoriz rii. Spa iul nu are nicio cale de comunicare cu cl direaprim riei, fiind situat atât la parter cât i la etaj. Aceast investi ie a fost realizatcu bani proveni i exclusiv de la bugetul local.

George LÂN

George LÂN

me a bunicii

George LÂN

În 18 aprilie, Ionu particip la Romanian Superbike, la Serez (Grecia), iar în 25, la prima etapdin Campionatul Na ional, ce se va desf ura pe Hungaroring.Ca s poat participa la ambele clase: Supersport (600cm3) i Superbike (1000cm3), super-campionul a scos din propriul buzunar aproape 20.000 euroi pentru dou motoare aflate înpreg tire.Din nefericire, chiar în anul în care i-a propus s câ tige ase(!) titluri de campion, Ionuîntâmpin dificult i financiare. Pentru el urmeaz cinci curse i numai cauciucurile cost 10.000euro. S nu uit m, îns , c la aceast sum se adaug cheltuielile cu cazarea, masa,transportul i taxele de înscriere.Îi dorim s i împlineasc visele!

Ionu Pascot „în priz “

Fondul European Agricol pen-tru Dezvoltare Rural (FEDAR)este un instrument de finan arepentru spa iul rural mioritic,creat de Uniunea European ,alimentat pân în 2013, cuaproape 10 miliarde de euro.La concret, din 2007, euroii –nerambursabili – pentru investi iipublice i private, sau vicever-sa, pot fi accesa i prin Agen iade Pl i pentru Dezvoltare Ru-ral i Pescuit (APDRP), or-ganism de plat pentru toate

surile din Planul Na ional deDezvoltare Rural (PNDR), cuexcep ia celor destinate zonelordefavorizate. Pentru respec-tivele zone rolul de pl titor îljoac Agen ia de Pl i i Inter-ven ii în Agricultur (APIA).„Cre terea competivit ii sec-toarelor agricol i forestier”,atât de important pentru câ ti-garea pie elor de desfacere,are ca priorit i dou m suri:

sura 112 i sura 121. În-trucât prima sesiune i perioadde derulare pentru sura 121se apropie (ea este cuprinsîntre 3-31 mai ac i are o alo-ca ie de 150 milioane euro), oprezent m în cele ce urmeaz .

sura 121: „Modernizareaexploata iilor agricole”Cine poate beneficiaBeneficiarii eligibili sunt: fermieriidefini i conform PNDR ca fondpersoane fizice i juridice,care practic , în principal, activi-

i agricole – activitate princi-pal conform Certificatului deÎnregistrare eliberat de RegistrulComer ului – a c ror exploata ieeste situat pe teritoriul rii, areo dimensiune egal sau maimare cu 2 UDE, i care este în-registrat în Registrul Fer-melor/Registrul Agricol.Tipuri de investi ii i cheltuielieligibileFondurile nerambursabile suntacordate doar pentru decon-tarea cheltuielilor eligibile din

proiectul depus, cele neeligibileurmând s fie suportate de ben-eficiarului proiectului.Fondurile nerambursabile vor fiacordate pentru urm toarelecheltuieli eligibie:Construirea i/sau moderniza-rea cl dirilor pentru produc ieagricol la nivel de ferm , aicifiind incluse i cele pentru pro-tec ia mediului.Construirea i/sau moderniza-rea infrastructurii rutiere internesau de acces, inclusiv utilit i iracorduri demonstrate ca nece-sare prin studiul de fezabilitatesau memoriul justificativ.Construirea i/sau moderni-zarea fermelor de taurine pentruproduc ia de lapte, pentru o ca-pacitate la nivelul cotei de lapte

de inute de beneficiari.Construirea i/sau moderniza-rea fermelor de bovine pentrucarne, porcine, ovine i caprinei de p ri în sistem extensiv i

pentru ou .Construirea i modernizareaserelor, inclusiv a centralelor ter-mice i a instala iilor de irigat iasigurarea utilit ilor pentru re-spectarea condi iilor de mediu.Înfiin area planta iilor de pomi,arbu ti fructiferi i c uni.Înfiin area pepinierelor de vide vie, pomi i arbu ti fructiferi,al i arbori.Investi ii pentru producerea iutilizarea durabil a energiei dinsurse regenerabile în ferme.Investi ii pentru înfiin area deculturi de specii forestiere, cuciclu de produc ie scurt i în-mul ire vegetativ , pentru pro-ducere de energie regenerabil .Investi ii în apicultur cu ex-cep ia celor realizate prin Pro-gramul Na ional Apicol.Investi ii necesare adapt rii ex-ploata iilor pentru agriculturaecologic .Investi iile necesare realiz riiconformit ii cu standardele co-munitare.

Aten ie! La aceast m surcota de finan are este de 50%din valoarea eligibil .

sura 112: „Instalarea tiner-ilor fermieri”Cine poate beneficia?Beneficiarii eligibili sunt fermieriide pân la 40 de ani (neîmplini ila data depunerii cererii de fi-nan are), persoane fizice sau ju-ridice, care practic , în principal,activit i agricole i a c ror ex-ploata ie agricol are o dimen-siune economic între 6 i 40UDE, este situat pe teritoriul

rii i este înregistrat în Reg-istrul fermelor/ Registrul agricol.Aten ie! Aceste fonduri sunt100% nerambursabile.Valoarea sprijinuluiSprijinul pentru instalarea tiner-ilor fermieri este de 10.000 deeuro pentru o exploata ie agri-col cu dimensiunea minim de6 UDE, iar peste aceast di-mensiune sprijinul poate cre tecu 2.000 de euro/1UDE, dar nupoate dep i 25.000 de euro/exploata ie.

Ioana VÂLCEANU

nu i europeni rambursabili 50%

Poli ia comunitarîn ac iune

De curând, la coala dinChi oda s-a desf urat un exer-ci iu de alarmare i de evacuare.Sub competenta orchestrare adomnului Dumitru Cr iniceanude la SVSU Giroc, elevii colii,copiii din Gr dini a Chi oda,precum i cadrele didactice auasistat la simularea unui incen-diu la acoperi ul colii. Preg ti ifizic i dota i corespunz tor si-tua iei simulate, reprezentan ii

SVSU Giroc au ac ionat pentrustingerea incendiului cu tehnicade lupt necesar . A fost stinsfocarul de la acoperi i co ul deevacuare al fumului, actio-nându-se i pentru r cirea zo-nelor învecinate, pentru a leproteja de incendiu. La realiza-rea simul rii au colaborat repre-zentan i ai Poli iei, care au opritcircula ia în zona de interven ie.Cadrele medicale au sprijinit

ac iunea concertat a SVSU ia Poli iei, participând competentla acordarea primului ajutor încaz de necesitate.În final, cadrele didactice au fostinstruite cum s activeze sting -toarele în situa ii de incendiu, fo-losindu-se spre exemplificarecon inutul unui astfel de sting -tor.

prof. Marieta DENE

CAMERE DE LOCUIT:Când siguran ele se ard în mod frecvent, apela i la un electrician?La siguran ele electrice folosi i fuzibili calibra i?Folosi i întrerup toare, prize sau cabluri electrice f defec iuni?Aparatele electrice sunt conectate la prize diferite?

sa i aparatele electrice în func iune suprave-gheate?stra i chibriturile i brichetele în locuri inaccesibile copiilor?

Obi nui i s nu fuma i în cas ?Evita i s turna i benzin (motorin ) peste jar ca s a i focul?Stinge i focul din sob înainte de culcare?Verifica i co ul de fum în fiecare an?Ave i montat o cutie metalic în fa a sobelor ali-mentate cu lemne?

BUC RIE DE VAR :Evita i depozitarea materialelor combustibile i/sau inflamabile?Evita i folosirea buteliilor de gaze lichefiate f regulatori de pre-

siune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate saurgite la capete, neasigurate cu coliere la cele dou capete?Buteliile de gaze sunt montate sau depozitate la distan de sursele

de c ldur ori ferite de ac iunea direct a razelor solare?Folosi i numai butelii de aragaz omologate?Verifica i etan eitatea buteliei de aragaz cu spum de s pun?Închide i butelia dup folosirea aragazului?Respecta i interdic ia de înc lzire a buteliei sau de folosire a aces-

teia în pozi ie culcat , r sturnat ori înclinat ?

GARAJ:Depozita i materiale combustibile sau inflamabile în cantit i mai

mici decât cele admise?Se asigur ventilarea construc iei?Înc lzirea o realiza i cu mijloace adecvate?

MAGAZIE:Este depozitat o cantitate mai mic de 25 l de carburant?Evita i s utiliza i magazia pentru afumarea produselor alimentare?

AD POST DE ANIMALE/P RI:Iluminatul se face f utilizarea de lumân ri, l mpi de iluminat cu

petrol, felinare etc.?Se folosesc instala ii electrice f improviza ii sau defec iuni?Înc lzirea se face cu sobe cu acumulare de c ldur sau alte mij-

loace omologate?

FÂNAR/GRÂNAR:Este amplasat la distan e de siguran fa de locuin , buc rie de

var , magazie, grajd etc.?Depozitele pentru produse alimentare i hrana pentru animale sunt

ventilate?Se folosesc instala ii electrice f improviza ii sau defec iuni?Iluminatul se face f utilizarea focului deschis (lumân ri, l mpi de

iluminat cu petrol etc.)?

ALTE AMENAJ RI I M SURI:Ave i amenajat în curte o groap pentru depozitarea cenu ii i

jarului din sob ?Supraveghea i în permanen focul f cut în curte, gr din sau pe

câmp pentru arderea gunoaielor sau a resturilor vegetale i îl stinge iînainte de a p si zona?

Exist un serviciu de pompieri (voluntari sau profesioni ti) înapropiere?

Ave i încheiat o asigurare imobiliar cu o cas de asigur ri?Ave i mijloace de prim interven ie (ap , sting toare, nisip, g le i)?

Lista de autocontrol pentru prevenirea incendiilor

Exerci iu de alarmare la coala din Chi odaCei ce cred c poli tii comunitarinu sunt eficien i se în eal amar-nic. Le spulber m aceast preju-decat prezentând partea cea maipalpabil a activit ii acestora,adic amenzile contraven ionaleservite între ianuarie i aprilie dinanul curent.Per total, s-au întocmit procese-verbale în valoare total de 169milioane lei. Cel mai necru tor dinechip este domnul Marius Chi-hulc , care nu glume te de maimult vreme i ocup locul întâi înTOP, cu 154 milioane lei.Principalele ofsaiduri sanc ionatesunt cele de protec ia mediului, aba-terile la normele de comer , de-ranjarea ordinii i a lini tii publice,neefectuarea cur eniei în jurulmagazinelor i parcarea neregu-lamentar a autoturismelor.Ca s nu intra i, cu voie sau fvoie, în belea i s trebuiasc s

ga i mâna în buzunarul per-sonal, v avertiz m c nu se maidau soma ii i se trece direct laaplicarea amenzilor.Face i, a adar, bine i cosi i iarbadin dreptul propriet ii pân în as-falt. Nu sta iona i i nu parca i pecarosabil. Nu arunca i de euri deorice fel pe niciunde i nu depozi-ta i materiale pe domeniul public,amenzile ajung pân la 65 mi-lioane (lei vechi) pentru persoa-nele fizice i la 200 milioane (leivechi) pentru cele juridice.O grij în plus pentru agen ii eco-nomici: domniile lor trebuie s î ivizeze autoriza iile de func ionare,în care s fie specificate orarul,aprob rile pentru terase etc. Iar înce prive te pe cresc torii de ani-male, este în elept s nu le lase peculturile agricole i nici pe dome-niul public, pentru c vor fisanc iona i corespunz tor.

Ioana VÂLCEANU

În via a comunit ii giroceneRuga de Pa ti are o semnifi-ca ie deosebit . Dup o pe-rioad prelung de post, cre tiniiortodoc i – i nu numai –pr znuiesc a a cum se cuvineÎnvierea lui Iisus Hristos, mântui-torul nostru.De câ iva ani buni, autorit ile lo-cale (Consiliul local i Prim ria)acord o importan deosebitacestui eveniment i disponibi-lizeaz sume consistente pentruorganizarea lui (precum i pen-tru Ruga de la Chi oda), situa ie

ce s-a repetat i în acest an.Grija de a invita prestigio i soli tide muzi-c popular este unaconstant pentru c ea îi unge lainim pe împ timi ii de folclorautentic i adaug punctepre ioase la faima i fala co-munei.Anul acesta au r spuns invita ieiLumini a Jucu, giroceanc deo bun bucat de vreme, alm -janul potca Nicu Novac iNicolae Furdui Iancu, pe bundreptate craiul mun ilor.Lume i ar i în prima zi i în

cea de-a doua, în ciuda timpuluiurât. Dup estim ri, au fostprezen i în jur de 3000 de oa-meni. i full a fost i cu standuricu gr tare, cârna i, mici i berici,dar i dintr-acelea cu m run-

uri pe gustul copiilor, din carenu puteau lipsi dulciurile,Kurtos col ceii etc., dar niciringhi pilele i nici toboganelesimple i din cele umplute cuaer.Cum era de a teptat, Ruga afost deschis de cei doi preo idin localitate i de primarul

Iosif Ionel Toma. Domniilor lorle-au urmat cele 24 de perechide pu ti din Ansamblul „Ghio-celul”, echipa i în costume noi,str lucitoare i Loredana Sur,mica vedet de muzic popu-lar . Apoi i-au împ it cânt rileLumini a Jucu cu tarafulAnsamblului „Ghiocelul” i NicuNovac cu cel personal.Tot cei doi au inut vie atmos-fera, în ciuda vremii urâte, iîntr-a doua zi. Dar numai pâncând a urcat pr bin mult

teptatul i îndelung aplaudatul

Nicolae Furdui Iancu, care ne-a fermecat cu cânt rile sale, ma-joritatea devenite hituri. Craiulmun ilor ne-a încântat, dar,dup cum am aflat, i reciprocaa fost valabil : a fost încântat decalitatea celor veni i s îl as-culte.Una peste alta, a fost o Rugdespre care ne vom aminti cupl cere mult vreme.

Ioana VÂLCEANU

Ruga girocean

Târg de Pa tila coala din Chi oda

La coala cu clasele I-VIII „Iosif Ciorogariu” din Chi oda a fost des-chis Târgul de Pa ti. Fiecare clas i-a amenajat standul, expunândspre vânzare obiecte dintre cele mai diverse: bibelouri, c i, juc -rii, reviste, obiecte create de elevi în cadrul orelor de abilit i prac-tice i o gam foarte variat de dulciuri ( pr jituri, torturi, acadele,ciocolat , cl tite ) & b uturi r coritoare. A fost o rev rsare de culori,arome, forme. P rin ii elevilor s-au implicat în vânzarea produselor.A fost veselie, copiii apreciind ideea profesoarei Miloranca Golban.Cump torii nu au lipsit, s-a vândut mult i au fost admirate toateprodusele. Clasa a IV-a a vândut cele mai multe obiecte, încasând400 lei. La nivelul colii, s-au încasat 1300 lei, bani ce vor fi cheltui ide c tre comitetele de p rin i, pe clase, cât i pentru desf urareaunor activit i cu to i elevii. Doamna directoare, prof. MarietaDene , a avut ini iativa ca, pe parcursul serii, s se prezinte filme ifotografii reprezentând activit ile derulate în coal , în scopul po-pulariz rii lor. Lans m de pe acum invita ia de a vizita târgul de anulviitor i, având experien a actualei manifest ri, garant m c nu ve iregreta.

Marieta DENE

Un raport ONU dat publicit ii cu privire la spe-ran a de via arat c aceasta a crescut de la 47de ani în 1950-1955, pân la 68 de ani în 2005-2010. Raportul men ioneaz c oamenii tr iescmai mult, în principal, datorit îmbun irilor înceea ce prive te hrana i igiena, dar i a progre-selor în tratarea bolilor infec ioase. Ve tile nu potdecât s ne bucure. Acum tr im mai mult, deci nuputem decât s privim partea plin i s toas apaharului. Sincer, m a teptam ca dup doupandemii, care se anun au mortale, statistic

car, s st m mai prost. Dac nu am decedatîn 2005 de la gripa zbur toare (aviar ), care adecimat num rul p rilor de grill, anul trecutcând ne-a atacat gripa porcin am fost completpreg ti i cu tot felu` de vaccinuri, probabil r masede la precedenta. Datele din raportul ONU ne camfur privirea. În fapt, a sc zut rata mortalit ii lapopula ia tân . Lucru bun pentru c dac moaretineretu’, moare mândria rii. În schimb, a cres-cut rata mortalit ii la persoanele vârstnice din

cauza bolilor necontagioase, cronice i degener-ative, precum cancerul i diabetul, al turi de prob-leme respiratorii i de inim . Lucru r u pentru cdac nu avem b trâni, nu avem de la cine s în-

m mersul lumii. Suntem sup ra i pe sistemulsanitar care nu vegheaz a a cum trebuie asupraprevenirii apari iei acestor boli „degenerative”, dar,în acela i timp, suntem r spunz tori pentru c , demulte ori, din del sare, l m „fleacurile“ s seagraveze. Propor ia deceselor la categoria devârst 60 de ani i peste a crescut la nivel globalde la 26% în 1950-55, la 54% în 2005-2010. E dere inut sintagma „la nivel global”, ca s nu c demîn ispita de a ne plânge de mil . Trebuie s

ut m drumul spre o via a de echilibru trupesc,cât i spiritual. Sfântul Augustin spunea: „Înva

i scrii durerile pe nisip i bucuriile pestânc ”.

Giroceni, a crescutsperan a de via !

Dac în luna septembrie 2009 am apelat la ajutorul i bun voin a dum-neavoastr pentru a-i oferi lui Narcis Emanuel Cerciu o ans de a-lsalva din ghearele unei maladii nemiloase, acum revenim pentru a vmul umi tuturor celor care, din pu inul dumneavoastr , a i binevoit sdona i pentru realizarea transplantului de celule stem, realizat în lunafebruarie 2010, la o clinic din China. Dorim ca Bunul Dumnezeu s v

spl teasc cu mult s tate, fericire i via ve nic .Mul umim în mod special implic rii Prim riei comunei Giroc, ParohiilorOrtodoxe din Giroc i Chi oda, tuturor confesiunilor din cele dou locali-

i i Gr dini ei Chi oda.În urma acestui transplant, Narcis se simte foarte bine i sper m cDumnezeu îl va ajuta s creasc s tos i s se bucure de copil rie.

mul umim!

Narcis Emanuel Cerciu se simte bine: mul umiri tuturor celor ce l-au ajutat

Redac ia DCC

David

Primul turneu na ional de tenis decâmp din ar desf urat într-ocomun , a avut loc între 6-11aprilie, la Giroc. Cupa de TenisGiroc (cum a fost botezat tur-neul), aflat , evident, la primaedi ie, a fost organizat la ini ia-tiva comun a domnilor Ovidiu

ola, Iosif-Ionel Toma i cusprijinul Consiliului Local Giroci al Prim riei comunei.

Turneul a fost un real succes,

bucurându-se de participarea a60 de sportivi care au repre-zentat 12 cluburi, la categoriilede vârst de 10, 12, 14 i 16 ani,

ie i i fete. Al turi de Timi-oara, Cupa a fost onorat cu

prezen a de copii din: Arad,Bucure ti, Craiova, CâmpulungMuscel, Deva, Drobeta TurnuSeverin, Oradea, Pite ti, Petro-ani i Sibiu.

Succesul evenimentului sportivs-a datorat, în egal m sur ,experien ei domnului Ovidiu

ola, primul arbitru interna ionaldin istoria României, antrenor detenis i fondator al ClubuluiDyadora i sprijinului materialconsistent oferit de Prim ria iConsiliul Local Giroc.Dup cinci zile de competi ieacerb , podiumurile s-au pre-zentat dup cum urmeaz :

La categoria 10 ani fete: 1.Alexandra Braga, AS ClubMuscel; 2. Andreea Velcea, TOPSPIN TMS; 3. Nikolette Nagy,PRO AS Sibiu.La categoria 10 ani b ie i: 1. RaduCojocaru, TC AS TMS; 2. NiniDic , TOP SPIN TMS; 3.Lauren iu Boici, TC AS TMS.

La categoria 12 ani fete: 1. IoanaGa par, TC TIVOLI; 2. IzabelaNovac, CS VICTORIA Tr. Severin;3. Paula Bota, TC AS TMS.La categoria 12 ani b ie i: 1.Adrian Guzga, TC AS TMS; 2.Vlad Oni , AMEFA Arad; 3.Andrei Mohu , TC AS TMS.La categoria 14 ani fete: 1.Alexandra Nicoar , SCM Deva;2. Silvana Slusarciuc, RIPSTMS; 3. Amalia Beksi, SCMDeva.La categoria 14 ani b ie i: 1.Robert Komoz, CS Dyadora; 2.Mihai Harizomenov, TC ASTMS; 3. Robert Popescu,ATLAS Craiova.La categoria 16 ani fete: 1.Ioana Popescu, PAL COPPite ti; 2. Iulia Giurgiu, TC ASTMS; 3. Denisa S voiu, TC ASTMS.

La categoria 16 ani b ie i: 1.zvan Iacob, TC ALICE&

TUNES Pite ti; 2. David Ludnai,CSM TMS; 3. Raul Jichici, CSMTMS.Calitatea întrecerii a fost datatât de talentul tinerilor com-petitori cât i de suprafa a de jocperfect a bazei sportive mo-derne de care dispune Girocul,baz care va sta i la temeliacompeti iilor viitoare.

Daniel ILIE

Turneu Na ional de Tenis la Girocprima edi ie

Au trecut 17 ani de când „Lu-mina satului” i-a început misiu-nea în slujba culturii girocene,de când aceast minunat re-vist ne încânt cu articole pen-tru persoane de toate vârstele.Acum, revista a ajuns la 70 deapari ii i, la ceas aniversar,colegiul de redac ie a realizat unnum r cu adev rat deosebitpentru a marca evenimentul.Mai mult, având în vedere c re-vista a ap rut în luna martie,num rul a fost dedicat tuturorcititoarelor.Acest num r aniversar p s-treaz formatul cunoscut i în-dr git de cititori, îns prezint icâteva aspecte inedite, pe lângrubricile obi nuite. Astfel,prima pagin g z-duie te orecen-zie a re-v i s t e i ,realizatde c tre re-dactorul- ef,profesor IonMurariu, i unomagiu adus fe-meii, prin ver-surile mareluiEminescu, ale luiLucian Blaga iale lui Radu Stanca.Pagina a doua estededicat activit ilorextra-curriculare des-

urate la coal , dintrecare dou articole pre-zint serb rile organizate pentrua cinsti Ziua Mamei, iar al treileaun eveniment în premier , CupaGirocului la ah. În continuare,de pagina trei s-a ocupat, dupcum o face de la începutul anu-lui colar, profesorul MathewEasterwood, care i-a prezen-tat atât p rerea privind senti-mentul primirii i accept rii într-ocomunitate nou , cât i per-spectiva elevilor asupra sa.

Pagina patru con ine obi nuitarubric Via a spiritual , cu un ar-ticol deosebit despre Înviere,semnat de profesoara MilorancaGolban, dar i poezii dedicatemamei, scrise de eleve alecolii. Dintre acestea, poezia

elevei Bianca Antal a fost chiarpremiat la concursul de poezieal revistei timi orene „Heliopo-lis”. Pagina cinci este în conti-nuare dedicat culturii girocenei prezint datini i obiceiuri din

Giroc i diverse informa ii des-pre comun .Paginile pentru minte, inim i lite-ratur sunt acelea i: ase iapte. Regretatul profesor G.I. To-

neanu, vorbe te des-pre Aurora i Mino-dora Teleanu, poetegirocene. Se mai potciti poezii semnatede Petru Pe a ialte câteva arti-cole interesante.Ultima pagineste una oma-gial , în caresunt prezen-ta i to i co-laboratorii„L um in i isatului”,d i n1 9 9 3

p â nast zi, precum i

colectivele de redac ie de-a lungul anilor.Num rul 70 este unul deosebiti demn de toat lauda. La acest

ceas aniversar, nu putem decât ur m La mul i ani! „Luminii

satului”, sperând c va continua promoveze coala girocean

i spiritul extraordinar al co-munei.

Andra COSTA

Lumina satuluila ceas aniversar

Exerci ii de igien i siguran în buc rieÎn cadrul proiectului na ional Mai informat, mai s tos, la coala cu clasele I-VIII „Iosif Ciorogariu”Chi oda s-a desf urat o alt activitate având ca tem Igiena i siguran a în buc rie, cu elevii cla-sei a IV-a, îndruma i de înv toarea Gabriela Condrea. Principalele obiective au urm rit s con tien-tizeze importan a igienei buc riei pentru s tate, cunoa terea i respectarea regulilor de protec ieîn buc rie i exersarea anumitor deprinderi prin cuno tin ele asimilate.S-au folosit: cartofi, ceap , ou , ulei, mu tar, piper, sare, pâine, fund de lemn i de plastic, cu ite, bu-rete, solu ie de vase, prosop, ervete de hârtie, vase de plastic, crati e, lingur de lemn.

Pentru început s-a discutat despre igiena buc riei i im-portan a acesteia pentru s tatea omului i s-a insistatasupra modalit ii de cur ire a veselei, a paharelor, aaragazului, a hotei, a sertarelor etc. cu solu iile avute la în-demân . S-a sugerat elevilor s foloseasc m nu i de pro-tec ie la cur irea aragazului, hotei, chiuvetei. De aseme-nea, s-au precizat câteva m suri de prevenire a acciden-telor, aten ionându-i asupra cu itelor, a capacului de la con-servele deschise, aparatelelor electrice, precum i aintoxic rilor, arsurilor, op ririlor.În cea de-a doua parte, elevii au preg tit o salat oriental ,dup ce s-a ales un buc tar ef. Acesta a citit re eta, apoia trasat fiec rui elev câte o sarcin de lucru. La finalul ac-tivit ii to i elevii au degustat salata oriental preparat deei i i-au însu it normele de igien i securitate înbuc rie. prof. Marieta DENE

Miracolul secolului pe care îl tr im este Internetul.Foarte pu ini ar fi putut s prevad în urm cucâteva zeci de ani expansiunea incredibil derapid pe care aceast capodoper a creieruluiuman a avut-o. Din câte am citit, doar vizionarulAlvin Toffler a prezis, acum patruzeci de ani, revo-lu ia informatic creat de re eaua celor trei W:world wide web. În „ ocul viitorului” vorbea despre

ocul cultural”, care însemna o dezorientare înmas , cauzat de inova iile tehnologice ceevolueaz atât de rapid încât mul i dintre noi nu lepot ine pasul. În 1980, previziona apari ia epociiinforma iei i a Internetului în lucrarea „Al treileaval”, în care se demonstra cum civiliza ia indus-trial , bazat pe conformitatea social va fi în-locuit de o cultur informa ional i tehnologicce depinde în totalitate de creativitatea min iiumane individuale. Trecerea de la epoca indus-trial la era informa ional implic schimb ri radi-cale. Sunt convulsiile societ ii contemporanenou .În traducere termenul world wide web înseamnre ea de cuprindere mondial . Este un sistem dedocumente i informa ii, de tip hypertext, legateîntre ele, care pot fi accesate prin re eaua mon-dial de Internet. Hypertextul este o metod derealizare a unui text, ideal pentru utilizarea pecalculator, care permite cititorului s parcurg ma-terialul în maniera aleas de el. Pentru a-l rea-

liza, mai întâi se împart informa iile în unit i mici,manevrabile, cum ar fi paginile individuale de text.Aceste unit i sunt numite noduri. Apoi se intro-duc în text hiperleg turi (numite i ancore). Cândcititorul execut clic pe o hiperleg tur , progra-mul de hypertext afi eaz un nod diferit. Procesulde navigare printre nodurile legate în acest fel senume te r sfoire (browsing). O colec ie de hyper-linkuri este numit web. WWW este un sistem dehypertext la scar global . Aplica iile de hypertextsunt foarte utile în special atunci când se lucreazcu cantit i mari de text, ca în cazul enciclopedii-lor sau al documentelor juridice.Dup cum se observ , exist un jargon destul degreu de în eles, în special fiindc toate aceste lu-cruri sunt noi i a fost destul de greu de g sit cu-vinte potrivite pentru ceea ce ele înseamn .Documentele, care rezideaz în diferite loca ii pediverse calculatoare-server, pot fi reg site cu aju-torul unui URL univoc, astfel c nu exist doudocumente cu aceea i „denumire”. Hypertextuleste prelucrat cu un ajutorul unui program de na-vigare în web numit browser care descarcpaginile web de pe un server web i le afi eazpe un terminal. Cele mai cunoscute browsereweb sunt Microsoft Internet Explorer, Mozilla Fire-fox, AppleSafari, Google Chrome, Nintendo DSi Flock.

INTERNETUL – SABIA CU TOT MAI MULTE T URI(I)

Gabriel TOMESCU

NOUSDuminica a doua dup ÎnviereaDomnului este cunoscut subnumele de „Duminica Tomei“,deoarece în aceast zipomenim ar tarea MântuitoruluiHristos, Ucenicilor S i, de fatfiind i Sfântul Apostol Toma. Înseara zilei Învierii, Hristos sear tase Ucenicilor S i, dar Tomacare nu fusese de fat atunci, nuvroia s se conving doar dinspusele celorlal i de adev rul În-vierii, ci dorea s -L vad i el peHristos Cel înviat, chiar maimult, voia s -I i pip ie r nileAcestuia pentru a se încredin ape deplin (Ioan 20, 19-25).În elegându-i neputin a i vrând

-l încredin eze, Mântuitorul, îna opta zi de la Înviere, se ardin nou Ucenicilor, de fat fiindde aceast dat i Toma, pecare Hristos îl invit s -I pip ieranele pentru a-l încredin a derealitatea Învierii (Ioan 20, 26-29).Era o mare durere pentru Mân-tuitorul s vad necredin a în-florind chiar în rândurileUcenicilor S i. Necredin a oa-menilor în dumnezeirea Lui îldusese pe Hristos la patimi,cruce i moarte, pe care le r b-dase din iubire de oameni.Acum odr slea chiar întreUcenici necredin a în Înviere, pecare vrând s-o spulbere înc dinfa , Hristos se las pip it pen-tru a dovedi realitatea Învierii idumnezeirea Lui, a Celui cetoate le-a suferit din iubire pen-tru noi. La Vecernia mare ni sespune c Mântuitorul nu a so-cotit pip irea „un lucru de ocar “,ci L-a l sat pe Toma s pip iepentru a se încredin a. Hristoscel ce spusese mul imilor pilde,ca cele despre oaia cea pier-dut , despre drahma cea pier-dut sau despre fiul risipitor(Luca 15) este i primul împlini-tor cu fapta al înv turilor Sale,nesocotind josnic nici un lucru,când acesta este f cut pentru asalva un fiu r cit, ci iubind estegata s fac orice pentru mân-tuirea celui pierdut, pentruaflarea celui r cit. Mai mult,Hristos a r bdat pip irea chiarcu bucurie pentru c scopul Luiera de a-l încredin a pe Toma,dar i pe noi to i de Învierea Sadin mor i.Iat c Dumnezeu fiind iubire,

time te, sufer cu bucurie totce e necesar pentru a-l încred-in a pe om, pentru a-l ridica i a-l face în cele din urm p rta aliubirii Sale. Este un îndemn ipentru noi, ca a a cum Hristosdin iubire a r bdat crucea, totastfel i noi s r bd m cu iubireîndoielile, sl biciunile celor dinjurul nostru, s fim i noi într-otot mai mare m sur iubire.Faptul c Sfântul Apostol Tomal-a pip it pe Hristos cel înviat, nua avut ca urmare doar încred-in area acestuia, ci este o m r-turie a Învierii pentru întreagalume, din încredin area lui Tomacel ce a pip it r nile Mântuitoru-lui, sporind i credin a noastr înÎnviere. Hristos, bucurându-Se

Toma s-a convins de ÎnviereaSa, i c va da i altora, mai

ales celor din viitor, un noutemei de credin , folose teocazia de a spune c întru câtnu va r mâne mereu pe

mânt, ca s le dea prin pip ireacest temei de credin , ferici ivor fi, cei care vor crede, mul u-mindu-se cu m rturisirile datede Apostoli, pe temeiul verific riiÎnvierii de c tre ei:“Pentru c M-ai v zut, ai crezut. Ferici i cei cen-au v zut i au crezut“ (Ioan20, 29). În acest sens ni sespune la Vecernia Praznicului

: „Necredin a cea curat aTomei inimile credincio ilor lacuno tin le-a adus“. Slujbamen ioneaz chiar faptul cHristos se bucura când erapip it tiind c acest fapt avea

duc la încredin area întregiilumi:

„Te bucuri fiindpip it; pentru

aceea Iubitorulede oameni, spreaceasta îndemni

pe Toma,tinzându-i

coasta, celui cenu credea i în-credin ezi lumea,Hristoase, de În-

vierea Ta cea de atreia zi“.

Pe marginea acestui text putemafirma c faptul pip irii nu a fostdeloc întâmpl tor, ci s-a înscrisîn lucrarea providen ial a luiDumnezeu, Care le-a rânduit petoate spre folosul nostru, Care a

cut ca necredin a lui Toma sdovedeasc Învierea lui Hristos„Înaintea tuturor neamurilor“.În Duminica a doua dup Pa ti,pr znuim înnoirea Învierii luiHristos i pip irea Lui de c treSfântul Apostol Toma. Acesteasunt cele dou teme asupra

rora se concentreaz întreagarânduial de slujb a praznicu-lui. Ea ni-l prezint pe Hristoscel r stignit i înviat, Care searat Apostolilor pentru a-i în-credin a pe ei i prin ei i pe noide adev rul Învierii. De men io-nat aici c Hristos se descoper ,prezentându-Se Apostolilor înstare de jertf , ca Cel ce a muriti a înviat pentru noi. Atât de

puternic este inten ia Mântui-torului, încât chiar îl invit peToma s -i pip ie r nile. Vreadeci s fie cunoscut drept Cel ceS-a jertfit pentru noi. În stareade jertf S-a ar tat El Apostolilorpân la În are i în aceaststare ni se ofer i nou lafiecare Sfânt Liturghie. Leg -tura noastr cu Dumnezeu este

adar prin Hristos cel jertfitpentru noi din iubire. Precumodinioar Toma, i noi la fiecareliturghie nu doar îl pip im, ci neîmp rt im cu El, devenind unacu El. Înnoirea Învierii noi opr znuim în fiecare Duminic , lafiecare liturghie, când ne unimcu Hristos, a teptând i dorindunirea mai adev rat în îm-

ia cea ve nic .

Lumânarea nu poate lipsi de lanici o slujb sau rug ciune, eane înso te totdeauna când neîntâlnim în vreun fel anume cuDumnezeu. Când cineva seboteaz , când se cunun , cândse împ rt te, când moare,când se roag acas la el sauîn biseric , când merge la sfân-tul Altar cu prescura i cupomelnicul, la mormânt i în ori-care alt moment se adreseaz lui Dumnezeu saueste în fa a Lui, omul credincios aprinde lumân ri.Aceasta simbolizeaz jertfa de sine, transfigurarea,transformarea în lumin prin ardere de sine, ceeace reprezint calea împlinirii noastre i ades vâr irii. Ca i semnul Sfintei Cruci, lumânareaeste un semn distinct al cre tinului, ea sintetizândesen a credin ei noastre, aceea c nu exist altcale de împlinire, de mântuire, decât cea ajertfei.Aceasta se afl la temelia vie ii, nimic nu sepoate realiza decât prin jertf de sine. Ca ilumânarea, omul se poate i el transforma în lu-min , se poate îndumnezei prin ardere de sine.Apoi, lumânarea este jertfa curat pe care oaducem noi lui Dumnezeu. De aceea înso im rug -ciunile noastre pentru cei vii ca i pentru cei mor ide aprinderea lumân rilor în biseric , la mormintelecelor dragi sau în casele noastre.Lumina este semn al prezen ei lui Dumnezeu. Pen-tru c Dumnezeu este lumin , mergem la Dum-nezeu cu lumin . Lumânarea este, în acela i timp io m rturisire a faptului c cel care aprindelumânarea este iubitor de lumin , a ales calea lu-minii, nu pe cea a întunericului, a ales i iube tefaptele ce se s vâr esc la lumin , nu pe cele carese fac pe ascuns, în întuneric, se închin lui Dum-nezeu care este lumina i se leap de st pâni-torul întunericului i de lucrurile ce se fac la întuneric.Este foarte important de semnalat c omul aprindelumânarea când se îndreapt spre Dumnezeu saucând face lucruri legate de Dumnezeu, când facelucruri bune. El nu aprinde lumânarea atunci când

vârse te lucruri de care se ru ineaza, lucruri în-

doielnice, lucruri lume ti.Lumân rile trebuie s fie dincear curat de albine. Nu în-tâmpl tor. Albina r mâne purureafecioar , iar ceara produs de eaconstituie astfel materia cea maicurat , cea mai pur . În felulacesta aducem lui Dumnezeuofrand curat , neatins deumbra vreunei patimi. Timpurilegrele prin care am trecut ne-au

determinat s facem lumân ri nu numai din cearacurat , ci i din alte materiale, precum parafina.Acum putem reveni la lumân rile din ceara curatde albine, pentru c darul nostru adus lui Dumnezeu

fie nu neap rat scump, ci de cea mai bun cali-tate. Oricum, costul unei lumân ri este mult preamic, oricare ar fi el, pentru a constitui m sura daru-lui nostru. A a cum pe prietenii no tri nu-i vomcuceri cu mul imea darurilor de calitate îndoielnic ,ci dimpotriv , cu calitatea darului, tot a a, cur eniainimii noastre i gândul nostru bun, dragostea noas-tr pentru Dumnezeu, dar i fa de cei pentru carene rug m lui Dumnezeu, nu pot fi manifestate decâtprin lucruri în care punem tot ceea ce avem noi maibun, mai curat, mai frumos.Numai v zând cât de frumos arde o lumânare dincear curat , cât de lini tit i curat, vom în elegediferen a i vom aprecia calitatea acesteia. Daceste bine facut , o lumânare de cear arde com-plet, far s scoat fum i far s curg nici un picde cear . În felul acesta ea ine mult mai mult decâtoricare alt fel de lumânare. Este de preferat saprindem sau s folosim lumân ri mai pu ine, darde cea mai bun calitate.O singur lumânare pur ,dac este cazul, este mai de dorit decât multelumân ri care nu sunt curate. Ca s nu mai spunem

pentru fabricarea unor lumân ri care circul maiales în comer se folosesc fel de fel de substan e decalitate i provenien îndoielnic . Râvna cu carenoi vom c uta s procur m lumân ri sau oricare altobiect folosit pentru Dumnezeu ne d m sura cred-in ei noastre i a dragostei noastre pentruDumnezeu.

SFATURI PRACTICE PENTRU BISERIC

DESPREPOMELNIC

Cea mai cunoscut form a rug ciunii personalerealizat de credincio i în Biseric este con-cretizat prin scrierea unui pomelnic. În privin acon inutului acestuia exist practici exagerate i,de aceea, informa iile prin care gestul s i atingefectul scontat sunt binevenite.Mai întâi, trebuie luat în considerare slujba pen-tru care va fi dat respectivul pomelnic.În cazul slu-jbelor la care se citesc diverse Acatiste, acesta vacon ine numai numele de botez al credincio ilorvii, la fel la slujba Sfe taniei, la slujba Litiei sau laTaina Sfântului Maslu. La Sfânta Liturghie, pepomelnic se trec, atât cei vii, cât i credincio iiadormi i întru Domnul, în vreme ce la slujbaParastasului vor fi pomeni i numai cei mor i.Pe pomelnicul pentru Sfânta Liturghie vor fi tre-cu i exclusiv cre tinii boteza i ortodox, în timp cela celelalte slujbe se îng duie a fi pomeni i i ceide alte confesiuni i uneori chiar i cei neboteza i,ca o rug ciune suplimentar pentru luminarea iîndreptarea acestora spre adev rata Biseric .Cât prive te pomenirea copiilor mor i neboteza isau a celor avorta i, acest lucru trebuie evitat.Scopul pomelnicului nu este dobândirea imediati automat a unor foloase materiale sau a unor

împliniri pe plan profesional i sentimental, ciacela ca, prin slujbele la care vor fi citite numelecelor trecu i în pomelnic, harul divin mângâietoral lui Dumnezeu s se pogoare, s c uzeasci s îndrepte via a i pa ii credincio ilor pe calea

mântuirii.

Un ultim aspect se leag de aducerea pomel-nicului la biseric . Pentru a nu deranja i tulburaatmosfera de rug ciune din cadrul bisericii, idealar fi ca pomelnicul s ajung la Sfântul Altar înmâna preotului slujitor înainte de slujba la care seva citi. Nu trebuie uitat c în biseric rug ciuneacolectiv este mult mai puternic , aceasta fiind peprimul plan i nu preten iile, uneori absolut ego-iste, ale unor credincio i ce monopolizeaz rân-duielile slujbelor prin alc tuirea exagerat destufoas a pomelnicului.

Duminica Tomei

Mircea STURZA

Gabriel TOMESCU

Gabriel TOMESCU

DESPRE APRINDEREA DE LUMÂN RI

În 31 martie prin ul nostru aize-cist, doctor hemograf Nichita St -nescu, ar fi împlinit 77 de ani. Nemai d , iat , pu in r gaz s lup-

m cu „imposibilitatea logic iontologic a mor ii sale” ( D.Micu). i de data aceasta, noi îialegem petrecerea onomastic –cu chitara lui Sorin Dumitrescu,Alifantis sau nu, cu festivisme,caravane interna ionale, cu o cliplimpede de poezie sau, mai nou,cu vopsirea unghiilor cu versuri. Înprivin a s rb toririi nu ne facemiluzii. Fiecare î i aduce aminte depropriul Nichita, a a cum s-a în-tâmplat i în timpul vie ii – când afost adulat, ca „arhanghel citadin”,când a fost înjurat pân i pentrusalcâmul Gic din fa a casei. Nune mai mir nici c ast zi uniielevi de liceu îl consider un tip„pu in emo”, „ care se mira cammult”, dup ce alalt ieri sârbiibuchiseau limba român doar sîl citeasc . Dincolo de toate ex-tremele, ne r mâne mesajul, vi-bra ia sa liric . Într-o vreme a fricii,el i-a înv at pe adolescen ii detoate vârstele mersul pe mare.

rutul. Adul ilor, mai degrabdecât s le spun ce este poezia,el le-a ar tat ce poate fi ea. Adic

autocunoa tere, împ rt ire, gen-erozitate. C ci textul s u pare ase declan a, sub presiunea trag-icului i a alien rii, sub impulsul„dorului” i al „tânjirii” adolescen-tine pentru cercetarea obiectiv aemo iei, „cea mai curat dimensi-une a fiin ei umane”. Autorul î iasum un traseu periculos pe

râmul straniu al sentimentelor,prin h urile sufletului nostru încare „totul e atât de simplu, încâtdevine de neîn eles”. De aici, po-emul ne te revelatoriu, lucrarea daimonului, un mesaj policen-tric, „pulsatoriu”, ce alearg pemai multe limbaje, de la argotic laermetic i suport muta ii i con-

versii. Transformarea realit iiimediate i a memoriei într-un jocal sentimentelor înainteaz laNichita pe dou direc ii : în sensulanalizei i abstractiz rii emo ieipân la paradox i în sensul opus,al transform rii preceptului înmetafor , adic în recâ tigarea„tangen ei la real”. Iarcunoa terea miezului liric setoarn în cuvinte i se revars

tre ceilal i, tinde s provoace „schimbarea punctului de fug ” alcititorului, adic un început de di-alog. E adev rat, esteticul estevârful eticului, credea Nichita, darartistul nu trebuie s i uite nicimisia social . Dac sensul vie ii eacela de a câ tiga unele expe-rien e i de a o spori, dup puter-ile fiec ruia, via a artistului arerostul de a-i aduce cântare. Cualte cuvinte, e necesar i moral capoetul s se prefac în diapa-zonul în care angoasa se poate„petrece” în miracol, iar alienareaîn frumuse e. Pe care le d maideparte.La Mul i Ani pe meandrele litera-turii române, Mare Trimbulind !

Alexandru COL AN

Prieteni pentru eternitate

Petre Stoica s-a n scut la PeciuNou, în 15 februarie 1931. Dupterminarea liceului „ConstantinDiaconovici Loga” din Timi oaraa urmat cursurile Facult ii defilologie, sec iile român i ger-man , din Bucure ti. Al turi deNichita St nescu este unul din-tre vârfurile „genera iei ’60”, pub-licând, de-a lungul vremii, un raftde c i de poezie. Poet, tra-duc tor, publicist i bibliofil,Petre Stoica este consideratscriitorul român cu cea mai marelongevitate literar . A fost r s-pl tit cu numeroase premii idistinc ii, dintre care amintim Or-dinul Na ional „Pentru Merit” îngrad de Cavaler. Dup o extremde bogat activitate literar

se te definitiv Bucure tiul ise mut la Jimbolia unde, în1995, înfiin eaz Funda ia Cul-tural Româno-German „PetreStoica” cu scopul de a reconsti-tui via a cultural-spiritual aromânilor i nem ilor din Banat.Înfiin eaz , în 14 septembrie2007, tot la Jimbolia, pe stradaLorena nr. 35, Muzeul Presei„Sever Bocu”, muzeu unic înar , ce con ine, pe lâng ziare,reviste, gazete, foi volante, man-ifeste, etc. i câteva elementeale unei tipografii vechi.La 21 martie 2009, Petre Stoicane p se te i se mut într-oprim var etern .

Printre poe ii care i-au f cut unideal din „lupta cu iner ia“, PetreStoica ocup un loc cel pu inprivilegiat, dac nu chiar unulinedit. Longeviv – lucru mai rarîntâlnit la o genera ie care i-a

cut din boem o ra iune de a fi– co-existând într-un spa iusemi-concentra ionar, dar i fer-til spiritual, Petre Stoica, tran-scende treigenera ii. Întemeietor al gener-

iei ’60, al turi de Nichita St -nescu, Cezar Baltag, Matei

linescu etc., Petre Stoicafor eaz , cu naturale e i can-doare, limitele spa iilor culturaleale genera ii-lor ’80, ’90, însdeschide, totodat , i o „u “ vi-itoarelor genera ii de poe i dedup 2000. Deoarece de laapari ia primelor sale volume(Poeme – 1957; Pietre kilo-metrice – 1963; Miracole –

1966) i pân la cele din urm(Ultimul spectacol – 101poeme, 2007, O nunt decenu – 2008) intensitatea ivigoarea scriitorului nu las sse întrevad nici o urm de în-doial creativ sau metafizic .Cu Petre Stoica, poeziaromâneasc , cel pu in, re-descoper , într-un mod tumul-tuos i profund, elementarulmitic cu accente dramatice, pealocuri. Petre Stoica ne prop-une o re-facere a Realului dinperspectiva metafizic , poeziasa nu e doar un joc inteligent de-a cuvintele; interspa ialitatea fi-in ei e plin de elementeleconcretului, a materiei palpabile.

i materia, îns i, devine suportal unui joc metafizic în care poe-tul e, în acela i timp, i actor ispectator al propriei sale piese.

a insista asupra fi ei bio-

biblio-grafice a scriitorului iomului de cultur Petre Stoica(poet, publicist, traduc tor, a în-fiin at primul Muzeu al presei dinRomânia , al doilea din Europaetc.) ne punem o întrebarefireasc pentru spa iul socio-cul-tural în care tr im. Oare cât derepede acest om, de o mareînsemn tate pentru culturaromâneasc i universal , vaintra într-un obscur con deumbr în memoria concita-dinilor s i? R spunsul e unulsingur: cât de repede! i,oricât de tragic s-ar p rea,

spunsul e, din p cate, unulfiresc, raportat la societatea încare azi tr im. Cronicizarea non-valorii face ca „manelele din op-eret “ s înlo-cuiasc opereta i

uit m c trecutul nu e în urmanoastr , ci la baza noastr ca in-divizi, ca oameni.

Ovidiu IUSTINIANU

Când maestrul Rousseaua plecat unde trebuie

În ultima zi a sfintelor salegenezeiubitul maestru i-a consultatceasul din turn

zând c e timpul i-a sp latcele câteva pensuleapoi i-a pus la umeri aripi deserafim

plecând unde trebuieîl înso eau dirijabilul cu trup dedelfini Libertatea cu trâmbi a-n

mânîn cinstea maestrului fotbali tiicu lungi must iau jucat pe alee un meci jubiliarPoetul cu Muza i-au cântat dinantica lir un imn grandioscopacii din Parcul Mountsouriau înflorit a doua oariar c pitanul vasului cu zbaturia ordonat

se cânte valsul închinatdoamnei sale Clemenceiubitul maestru era îns de-partegr bit s ajung unde trebuie.

Poezii de zi (31):„Dup desp ire”

Dup desp iremâne o triste e de sabie rug-

initsarea din pâine se întuneclumina din floare putreze tei r mâne un spa iu nem rginit

plin de oglinzi care te înghitmereu i mereu

mâne o triste e de sabieruginit

Petre Stoica – un raft de c i...

Dor de Nichita

Daniel ILIE

Într-o prim var etern

Nod 1

Gemea i urla i mârâiacu gât de leb întins,gemea i urla i mârâialupul întins prin prima ninsoare.De ce gemi, de ce urli, de cemârâi,de ce strive ti sub tine florilealbe de z padtu, care ai gât de leb , lupule,care stai întins pe prima nin-soarei urli i gemi i mârâi...

Pleac , mi-a zis el,du-te de lâng mine mi-a zis el,alung -te, mi-a zis el!

i m-am dus i am plecati m-am alungati am l sat singur pe lup

pe lupul cu gât de lebpe lupul care striga i mârâia,plin de fulgi de z pad ,întins pe prima ninsoare.

Semn 1

Plutea o floare de teiîn l untrul unei gândiri abstractede ertul se umpluse cu leii de plante.

Un tân r metal transparentsub ire ca lama t ioas

ia orizonturi curbate i lent

desp ea privirea de ochicuvântul, de idee,raza, de steape când plutea o floare de teiîn launtrul unei gândiri ab-stracte.

Semn 5

Ca i cum ai vedea mun iiplângând,ca i cum ai citi din de erturi ungând,ca i cum ai fi mort i totu ialergând,ca i cum ieri ar fi în curând,

astfel stau palid i trist,fumegând.

Semn 6

O lumin fulger toarepeste inima din marevulturoaica se rupe-n douîn cuib peste ou .

Pauz de gândire.

Apoi o fulgerareîn inima din marecând se rupe-n douvulturoaica peste ou .

DIVERTISMENT BANCURI, BANCURI...

PENTRU DOAMNE

Concursul ini iat acum doi ani deredac ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune i laredac ia Ziarului „Dialog cu cet enii”,din Sediul Prim riei, camera 2, sau lacutiile po tale „DCC” din Giroc iChi oda, o fotografie a copiluluidumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a putea ficontacta i, obligatoriu se va preciza unnum r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Ba, al meu e mai frumos!

Aida Elena Moroianu, 3 ani i 7luni, Chi oda

Racul i melcul

Un rac râdea de-un melc sfios,Dar melcu-i zise: - Ia aminte,Oricât î i par de caraghios,

Eu merg încet, dar merg-nainte!

Norul i soarele

-Te-ntunec soare, zise-un nor,Tunând i fulgerând de zor...

Mânia ta e foc de paie, mâine ap e ti... de ploaie!

Grij p rinteasc

Crezându-l os de t ura ,Pe prea-iubitul s u vi el,L-a dat la coal în ora ,

ias tot un bou ca el!

La dentist

Torturat de chinuri grele,La dentist eu merg mai rar.

durerea de m seleS-a mutat la buzunar.

oapta

O poveste foarte veche...Bârfa la o cot -nalt ,Ce o spui la o ureche

n-aud cealalt .

ansa

No iunea prea confuzi hilar , uneori,

Folosit ca o scuzPentru propriile erori.

ahul

Un joc cu scheme i programei unde po i ca s supor i

faci oricând un schimb de dame. nu necesit divor !

Teribilismul

Starea unor condamna i,Lupt dus cu-ndârjireÎntre pro tii consacra i

i acei în devenire.

Femeia este încununarea crea-iei lui Dumnezeu, F torul

cerului i al p mântului, i-a s ditve nicia-n suflet i tot acolo seafl , cu siguran , i darul de afi frumoas . Aceasta este ocomponent atât de importanta lumii în care tr im i to i ac-cept m acest am nunt semni-ficativ. Îns prea pu ini tiu cuadev rat c mesajul frumuse iieste: TOTUL VA FI BINE! Pen-tru c frumuse ea este îmbi-etoare i captivant , frumuse-ea hr ne te, frumuse ea alin ,

frumuse ea are puteri t -duitoare i aduce pace sufletu-lui. Ea dep te materia inivelul fizic i ne înal c treceruri.Femeia se na te cu acest bagajgenetic al Evei, ea tie în inimaei c trebuie s aduc fru-muse e lumii. Modul în careface acest lucru este factoruldeterminant în a câ tiga sau a

pierde i de aici se face selec ianatural a femeilor frumoase ia celor cu adev rat frumoase.Grani a dintre cele dou calit ieste frica. Momentul decisiv dinvia a fiec rei urma e a Evei, încare se întreab „Oare sunt cuadev rat frumoas ?”, este decele mai multe ori începutul cal-varului. Lacrimi sau zâmbete,st ri depresive sau fire zburdal-nic , prea mult sau prea pu inruj, haine de firm sau de lasecond-hand, casnic sau int-electual , so ie sau amant ,menajer sau regin i multealtele asemenea.Sunt sute de cerin e care in-vadeaz existen a femeilor icare le obosesc. i atunci încep

oscileze între a se str dui ia se resemna. Cele dou st ritr iesc paradoxal, în paralel, ise înn bu e una pe alta. Nestr duim s ne autodisciplin m,ne chinuim cu regimuri diabol-

ice de sl bit, ne schimb m cu-loarea la p r, ne mai d m cuparfum i ruj, înc o datînainte de a ajunge la desti-na ie, sau ne ascundem înmunc i atunci nu ne maiaducem aminte de cât de ne-fericite suntem. Munca pân laepuizare este o masc bun înfa a semenilor no tri, fiindc ne„ajut ” s nu ne mai auzimglasul inimii. i atunci ne pier-dem sinele în lumi imaginare, întelenovele ieftine, în c i deduzin sau ajungem s prac-tic m chiar i prostitu ia pentrua ne mai alina suferin a i pen-tru a mai stinge din durerea su-fletului care strig i strig atâtde tare.Atunci este momentul s nerug m lui Dumnezeu i s vrem

vin în inima noastr s neajute s facem cur enie acoloi s aduc lini tea i fericirea.

Dar ce este fericirea, femeie? E

o stare ce are leg tur cu iu-birea. O femeie îndr gostit ecu adev rat frumoas i puter-nic . Dar chiar i a a maigre im. Pentru c facem pealtcineva responsabil de feri-

cirea noastr . Din acel momentmai trece foarte pu in i vraja iu-birii se spulber ca un fum.Explica ia este extrem de sim-pl , dar, poate, tocmai deaceea ni se pare complicat .Starea de fericire i dragoste sena te în interiorul t u, esterezultatul iubirii tale, deci, fe-meie, e ti singura responsabilpentru ele. Aceasta i fiindc nuvei putea fi niciodat ceea cedore te alt oricare persoan

fii , ci doar cea care dore titu cu adev rat.Vom continua s vorbim desprenoi în aceast rubric . A tept ide la voi, cititoarele mele, p rerii idei despre ceea ce ar trebui

transmitem prin intermediulacestei rubrici.

fi i fericite!

Cu drag, Codru a

Un tip intr furtunos într-o farmacie.Lume mult , coad , înghesuial , re etecompensate. Roste te în gura mare:– Nu va sup ra i, v rog s m l sa i sintru în fa , fiindc am pe cineva la pati este foarte urgent.

Cumsecade fiind, oamenii îi fac loc streac i individul ajunge la ghi eu. Seapleac i spune hot rât:– rog, trei prezervative!

Dou prietene la taifas, cu o cafea înfa :– Ce mai face so ul t u?– Numai ce-i spun eu...

La medicul psihiatru:– Domnule doctor, nu tiu cum s v-o zic,dar cred c sunt pisic .– Interesant, de când se întâmpl asta?– De când eram pisoi.

Tinerii c tori i stau la mas .Ea:– i-a pl cut friptura, dragul meu? Ampreg tit-o din cartea de bucate.El:– Drag , data viitoare s folose tipaginile. Coperta este cam tare.

Experiment sociolingvistic: unui grup de50 de persoane (cu egal reprezentare

pe sexe), i s-a dat o propozi ie i sarcinade a plasa o virgul în cadrul ei, spre a ointeligibiliza. Propozi ia suna astfel:„Dac b rbatul ar ti realmente valoareape care o are femeia ar merge în patrulabe.”To i b rba ii au a ezat virgula dup cu-vântul „are”.Toate urma ele Evei au a ezat virguladup cuvântul „femeia”.

Doi îndr gosti i stau pe o banc în parc:– Iubitule, când o s ne c torim, o savem doi copii, un b iat i o fat .– Dar de unde tii?– Amândoi sunt la mama, la ar .

Doi sicilieni stau de vorba.– Emilio, catârul meu este bolnav. Cu cel-ai doftorocit pe al t u când era bolnav?– Cu terebentin .Peste o s pt mân .– Emilio, i-am dat catârului meu tere-bentin i a doua zi a cr pat.– i-al meu la fel a f cut!

– Bul , de ce nu ai venit ieri la coal ?– Doamna profesoar , s-a m ritat soramea.– Bine, Bul , dar s nu se mai repete!

Petru ChiraTutunul

Dup noi legifer ri,Plant care are darul

Ca s i scoat fum pe n rii s i ard buzunarul

Talentul

O însu ire cumva sacr ,În umbra timpului gr bit,

Ce pân' la urm te consacrCa anonim des vâr it

ân arul

O insect anodin ,Condamnat de natur ,

Care tinde s devinArm sar în miniatur .

igara

Viciu grav, costisitor,De o vreme chiar sinistru,Generat de un ministru.Ce-a ajuns întâmpl tor.

Urzeala

Arma min ilor alese,toare de minuni,

es turi de intereseÎn r zboiul de minciuni.

Ura

Chiar de nu e important,E vâltoarea care cre te,Sentiment beligerant,

Care-l împ im fr te.

Umbra

nici un fel de el,Vinovat f vin ,

E înso itor fidelCe te scoate la lumin .

DARUL DE A FI FRUMOAS„ P ze te- i inima mai mult decât orice, c ci din ea ies izvoarele vie ii” (Pildele lui Solomon)

Refugia i în Bucovina i deporta i în B gan (II)golgota familiei Lohan din Chi oda

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Lavinia DAVID– social,

Ioana VÂLCEANU – economic, David – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.648, Fax: 0256-395.798, 0732-600.455; e-mail ziaragiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068

Timi oara, str. Brându ei, nr. 170256.422.247; 0722.328.672

Colectivul de redac ie

Tabloul însângerat l-a f cut s jure c numai fuge. Ajunge din nou la Vii oara i nueste închis pentru c croitorea pentrusatrapii zonei.Dar s revenim la doamna Astra, Astrica

a cum este cunoscut la Chi oda. LaTomnatic a stat pân în clasa a V-a, pâncând, cu o zi înainte de Rusaliile din ’51,în zon a ap rut o garnitur de tren cufoarte mul i mili ieni. Nu era a bun i defric cei din cas s-au ascuns în cap tulgr dinii. Dar pe la trei diminea a s-au în-tors i la scurt timp au fost trezi i de b iîn u i cu santinel la poart . i-austrâns în grab lucru oarele i, dup ce astat trei zile în gar , al turi de mam , tati sor , dar i de al ii din sat i din împre-

jurimi, au fost îmbarca i în tren la aceea iclas : bou-vagon. Dup trecerea cu baculi 7 kilometri au ajuns la Vii oara, în

câmp.ru ii erau b tu i deja, familia Ivaniuc

având repartizat teren pentru o camer ibuc rie. Femeile s-au întins pe pat,stâlpul casei pe o prelat . Apoi i-au f cutcolib i, ceva mai târziu, bordei. Mul i aumurit în bordeie, mai ales dintre cei

trâni. i-au durat casa din chirpici (f cutcu propriile lor mânu e) i cu materialeleasigurate: lemn pentru acoperi , u i i fer-estre i au acoperit-o cu paie de orez istuf. În colonia de la Vii oara s-au ridicataproape 300 de case, prin truda depor-ta ilor adu i din Tomnatic, Ciacova, Ghi-lad, Tolvodia, Peciu, Stamora iJimbolia.De s tate se îngrijea o moa med-ical i un sanitar, iar de instruc ie câ ivadasc li, deporta i i dumnealor. Dom-ni oara Astra termin apte clase ele-mentare i – profitând de o inspec ie – ise aprob s fac liceul la f frecven .Pe o z pad cât stâlpul de telegraf, îniarna cumplit din ’54, face naveta pe jos,

la Slobozia, 18 kilometri la dus i tot atâ iala întors, pentru ca în perioada exa-menelor s pl teasc gazd . În vacan elucra la orez, cu apa pân la genunchi.Femeile smulgeau iarba, iar copii o c raula mal. La ferm se primea de mâncare,atât cât s nu mori: o bucat de

lig i pe te s rat.În ultima perioad de edere, au fostadu i, cu domiciliu obligatoriu, de laCanal, câ iva oameni coli i, dar atât desl bi i c de abia se mai puteau ine pepicioare. Cu memoria extrem de vie,doamna Astrica i aminte te de Gheor-ghe Stambuliu, fost prefect al Ia ului,profesorul universitar, Constantinescu,matematician din Cluj(ce ulterior a în-nebunit), de fostul ministru Vl descu ide unul Codreanu. I-a ajutat pe to i dinmilostenie. Erau pur i simplu schelete ii-a întremat cu lapte i brânz , pentru cnu aveau de la cine primi pachete.

tiind c fiica, Dorina, s-a n scut acolo,din curiozitate, am întrebat-o cum i-acunoscut so ul. Povestea este una sim-pl . Mergea, în iarna lui ’54, la coal , laSlobozia, i, ca s reziste viscolului,colegele au hot rât s î i fac pantaloni.

i cine putea fi mai marele croitor dinzon dac nu Gheorghe Lohan. S-au

zut, s-au pl cut i, în 1955, s-au c -torit. A fost nunt în toat puterea cuvân-tului, n it de Dumitru i VictoriaLohan, familia fratelui domnului Gheor-ghe i de Vasile i Elena Chifuleac.Se puteau întoarce acas în 1956, îns ,hot râ i s cumpere cas la Chi oda, au

mas locului înc doi ani i pe porciivându i au reu it s î i vad visul cuochii. Casa, în fapt o d tur , le-a

dat de furc un an întreg. Au f cutchirpici, au zidit buc ria i au reparatacoperi ul. Doamna Astrica st teaacas cu feti a, în timp ce domnul Gheor-ghe, angajat la Cooperativa „Avântul”,muncea pe rupte i la servici i la cas .Au f cut foame destul i au muncit carobii ca s pun casa la punct. i aureu it. Dup doi ani lucrurile au început

se a eze, s intre în normal i acumde acea perioad î i amintesc ca de unvis urât. Via a merge, bini or, înainte i în1968 li se na te un b iat: Decebal.Me ter de croitorie recunoscut, stâlpulcasei câ tig bani buni, cu ma ina iacul, i la cooperativ i acas , ajutat deso ie.Copiii au crescut, au f cut coli, s-au

torit, iar b trânii sunt de mult pen-sionari. Marea lor bucurie sunt cele treinepoate, de la Bucure ti. Cea mare, afetei, este student în ultimul an la Drept,iar cele mici, ale feciorului, sunt de-acumcol ri e. Bunica Astra nu scap niciun

prilej s le vad i, când trece prea multtimp i nu apare vreunul, îl inventeaz .Bunicul Ghighi lucreaz pe lâng casi face drumul mai rar, îns vorbe te cu

echipa la telefon i se bucur cânddoamna îi poveste te, de-a fir a p r, de-spre ispr vile copilelor.Gheorghe i Astrica Lohan tr iesc lao-lalt , cu acte în regul , de 55 de ani.Au suit – fiecare în parte i împreun –Golgota amar a refugiului din Buco-vina i pe cea a deport rii în B gani au învins. Pentru c a a le-a fost

scris.

George LÂN

ga i de seam ! Pân la 14 mai ac laDirec ia pentru Agricultur i DezvoltareRural Timi (DADR) se pot depuneproiecte pentru M sura 141 – „Sprijinireafermelor agricole de semi-subzisten ”,dac ferma este cuprins între:Grâu: 7,2-28,5 ha; Orz: 8,2-32,5 ha;Porumb: 9,4-37,5 ha; Stupi: 25-96 buc;Juninci: 18-70 cap; Vaci lapte: 8-30 cap;Oi: 250-1.000 cap.Informa ii suplimentare la tel: 0256/220.994 Biroul de Dezvoltare Rural sau DADR, P- a Libert ii nr. 1; tel:0256/220.994; 220.948; 221.284; Fax: 0256/220.921; e-mail:dadr-tm@mail.dnttm.ro.

Ioana VÂLCEANU

Despre un punct b trân. Punctul de pensieAm citit undeva, nu mai tiu unde, c , atunci când se c toreau, tinerii miri ai unuitrib sud-american primeau ca dar din partea comunit ii un... b trân.

trânul urma s locuiasc la noua familie i s le fie ajutor în toate, de la muncileneînsemnate pân la, mai ales, sfaturi.În acest fel, tribul a rezolvat, concomitent, o problem social (cea a vârstnicilor ffamilie) i una de pedagogie familial . (Crizele din cuplu sau educa ia copiilor erauîn fi a postului celui mai experimentat!)Sigur c a a ceva e posibil doar în societ ile ce privesc senectutea ca pe o virtute,i nu ca o rugin a fiin ei!

Modernitatea noastr e o societate eminamente puber i adolescentin .Fiindc Tinere ea, dup cum ti i, e numele râzgâiat al consumului.Insuportabil i, iat , tot mai agresiv .Ceea ce lipse te societ ii române ti, atunci când se refer la pensionari, nu suntdoar Banii, ci, mai ales, Rolurile.Evident, fiindc România e doar o hait i nu un trib de oriunde.

Marcel TOLCEA

Sprijinirea fermelor de semi-subzisten