UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Proiect Livada Pomi FructiferiIn Comuna Balilesti

Judetul Arges

Indrumator: Sirbu Cristiana Elaboratori: Corbeanu Mihai

Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumire solicitant: SC ADSL SRLSediul social: Comuna Balilesti, judetul ArgesCod unic de inregistrare: RO780000Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: J4/215/2015Scurt istoric al solicitantuluiSC ADSL SRL. Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.Obiecte de activitate ale solicitantuluiSC ADSL SRL are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv CAEN 0125 – „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”,domeniul de interes pentru propunerea de finantare.Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantuluiALTerenuri

Comuna Balilesti, jud Arges50.000 mp cumparati pe o perioada de 15 ani cu posibilitatea de cumparareDescrierea proiectuluiDenumirea investitieiLivada de pomi fructiferi (mar si prun).

Elaborator

Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model pus la dispozitie de PNDR pentru livada de pomi fructiferi.Data intocmirii Memoriului justificativ: 17.05.2015Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,3370 Lei (curs BCE din data de 17.06.2015)Amplasamentul proiectuluiRegiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, judetul Arges, Comuna BalilestiTema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Tema proiectului

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei livezi de meri pe o suprafata de 5 ha si dotarea fermei pomicole cu echipamentele necesare realizarii in bune conditii a tehnologiei de infiintare si intretinere plantatie. In mod concret, prin proiect s-a prevazut achizitionarea urmatoarelor masini si utilaje agricole: Tractor 45-60 CP; Masina de stropit; Echipament de fertilizat; Cositoare; Foarfeca electrica; Tocatoare pomicola; Stivuitor. Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul pomicol, sector ce face obiectul masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole. Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele submarurii 6.1, astfel:

Obiectiv general

Cresterea competitivitatii SC ADSL SRL printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de infiintare si exploatare a livezii de meri, caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de lucru care necesita un consum minim de munca si costuri mici de exploatare. De asemenea, proiectul propus de SC ADSL SRL va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Submasurii 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, dupa cum urmeaza:

Obiective specifice:

Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei. Tehnologia de infiintare, intretinere si exploatare a livezii de meri prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilor din fluxul de productie. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole. Implementarea proiectului va insemna pentru intreprinderea individuala obtinerea unor venituri de aprox. 320 mii lei/an din comercializarea merelor si prunelor, in conditiile in care produsele intreprinderii individuale raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru fructe proaspete de origine autohtona. Efectuarea lucrarilor din tehnologie in perioada optima asigura dezvoltarea corespunzatoare a pomilor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar. Existenta unor mijloace fixe proprii pentru efectuarea lucrarilor agricole permite realizarea acestora la timp si elimina o eventuala dependent de terti. In aceste conditii, oferirea unor produse proaspete, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.

Obiective operationale

Obiective de ordin tehnic Utilajele si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea procesului de infiintare si intretinerea livezii de meri si pruni in conditii optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza in ferma pomicola. Obiective de ordin economico-financiar Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt: existenta unei baze materiale proprii formata din echipamente si utilaje necesare realizarii in bune conditii a tuturor etapelor fisei tehnologice. alegerea unui soi rezistent la conditiile climatice si boli; productivitate ridicata a muncii datorita mecanizarii unei parti importante a activitatii si localizarii intr-o zona propice pomiculturii. Obiective de mediu datorita tehnologiei de ultima generatie care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform “Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 6.1 „Instalarea tinerilor fermieri ” , comuna Balilesti , judetul Arges are potential mediu pentru livezile de meri si pruni. Justificarea achizitiilor propuse prin proiect. Tractorul va fi folosit in ferma pomicola pentru realizarea in bune conditii a fazelor procesului tehnologic precum arat, fertilizat, impreuna cu alte echipamente ce vor fi achizitionate prin proiect. Masina de stropit va fi folosita pentru efectuarea lucrarilor de stropire cu ierbicid si fungicid.Echipamentul de fertilizat va fi folosit pentru aplicarea de ingrasaminte. Cositoarea va asigura intretinerea terenului pe care se infiinteaza livada. Foarfeca electrica este utilizata pentru toaletarea pomilor prin taierea crengilor.Tocatoarea pomicola este utilizata pentru tocarea crengilor rezultate dupa toaletarea pomilor. Stivuitorul va fi folosit pentru manevrarea lazilor cu fructe dupa recoltare. Mentionam ca pentru a putea efectua lucrari de calitate si pentru a obtine productii cat mai mari, se va lua in considerare necesitatea achizitionarii de utilaje performante. Prin accesarea fondurilor FEADR solicitate prin prezentul proiect de infiintare a fermei pomicole, se va putea asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol. Fundamentarea necesitatii investitiei SC ADRP SRL nu detine in prezent utilajele agricole necesare infiintarii si intretinerii unei exploatatii pomicole de meri si pruni. Astfel, pentru a realiza in

bune conditii toate etapele tehnologice ale exploatatiei, precum si pentru a evita costurile suplimentare cu inchirierea utilajelor, SC ADRP SRL solicita acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole. Pe baza analizei tehnologiei de infiintare si intretinerea exploatatiei pomicole a rezultat necesitatea achizitionarii unui numar minim de echipamente care sa asigure independenta tehnica a exploatarii livezii. Factorii social-economici de care pomicultorul a tinut cont in alegerea investitiei sunt: apropierea de piete de desfacere interne sau posibilitatea unei desfaceri externe; asigurarea fortei de munca in tot timpul anului, ieftina; asigurarea cailor de acces, accesibile tot timpul anului; lucrarile de imbunatatiri funciare sa fie putine, iar valoarea lor sa fie mica; posibilitatile de aductiune a apei pentru irigare si tratamente fitosanitare, sa fie eficiente din punct de vedere financiar; distanta corespunzatoare de sursele de poluare care pot afecta calitatea fructelor, impuse de normele sanitare; asigurarea unui parc de masini, dotat corespunzator, gata in orice moment pentru interventii. Oportunitatea investitiei Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale. La nivel sectorial: pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de fructe si legume proaspete, realizat in media, se inregistreaza o crestere a consumului de produse naturale si implicit de mere; existenta unui Program guvernamental in scoli care asigura cate un mar zilnic pentru elevi. La nivelul pietei de desfacere: cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import; cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse pomicole, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana. La nivelul fortei de munca: forta de munca disponibila in zona. La nivelul conditiilor de sol si clima: conditiile pedo-climaterice din zona comuna Balilesti sunt favorabile activitatilor de exploatatie pomicola. Zona de deal asigura conditiile de sol necesare infiintarii livezii; investitia va fi amplasata intr-o zona cu potential mediu pentru activitatea de exploatare pomicola, respectiv livada de meri. Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru SC ADRP SRL, valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.), precum si in cresterea veniturilor la bugetul local. Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului / standardelor la care se adapteaza. Prin proiect s-a propus achizitionarea de utilaje noi si performante, in vederea asigurararii respectarii conditiilor de mediu. Achizitiile care urmeaza a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt strict necesare pentru asigurarea unei rentabilitati crescute in exploatare cu reducerea la minim a poluarii prin utilizarea unor masini si utilaje agricole performante si prin reducerea costurilor serviciilor prestate de terti. Astfel, achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului. Politica de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt: - material saditor (pomi); picheti; ingrasaminte, apa. Principalele materii prime utilizate in procesul de intretinere a livezii sunt: insecticide; fungicide; ingrasaminte minerale; ambalaje pentru recoltare.Materialul saditor si pichetii se vor achizitiona de la un furnizor local de puieti.Insecticidele si fungicidele urmeaza a fi achizitionate de la SC INS SRL.Ingrasamintele (minerale) se vor achizitiona de la SC INGRASAMINTE SRL.Ambalajele se achizitioneaza de la societati producatoare de ambalaje din carton sub forma de lazi. Procurarea ambalajelor se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de furnizor in perioada de recoltare.

Potentialii furnizori ai solicitantului

Denumire furnizor de materiiS.C. Ingrasaminte S.R.L. Pitesti, Str. Merilor, nr.13, Judetul Arges Ingrasaminte, insecticid, erbicid, fungicid – 800 kg 21.540 21,74%S.C. Motorina S.R.L. Pitesti, Str. Unirii, Nr. 17, judetul Arges, motorina pentrut lucrari mecanizate -5000 l 27.500 27,76%S.C. Ambalaje S.R.L. Pitesti, str. Narciselor, nr.3 judetul Arges Lazi – 10.000 buc 50.000 50,48%Total 99.040 100,00%Piata de desfacere. Produsele obtinute in cadrul livezii sunt mere si prun pentru consum. Merele prunele fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei frecvente mari privind cumpararea. In prezent consumatorii finali ai merelor si prunelor sunt impartiti in doua principale categorii: - consumatori de mere si prune proaspete; - consumatori de produse rezultate din procesarea merelor si prunelor (ex. sucuri din mere, gemuri).Durata de realizare (luni) si etape principaleDurata de implementare a proiectului de investitii este de 5 ani (60 luni calendaristice). In realizarea graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama de perioadele de plantare ale merilor, considerandu-se demararea proiectului in luna septembrie 2015. Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 2 transe de plata, esalonate pe durata de executie a proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.

Prezentare generala

Localizarea Comunei Balilesti

Comuna Balilesti apartine Regiunii Sud-Muntenia si este situata la 35 de km fata de municipiul Pitesti - resedinta de judet.Regiunea Sud-Muntenia contine 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Prahova, Teleorman si Ialomita.Judetul Arges are o suprafata de 6826 km2, ceea ce reprezinta 19,81% din suprafata totala Regiunii Sud-Muntenia.Balilesti, una dintre cele 93 de comune ale judetului Arges, este situata in zona centrala a judetului, caracterizata printr-un relief deluros, cu o suprafata totala de 5.993 ha. Teritoriul sau administrativ se invecineaza cu urmatoarele comune:la Nord - Vladestila Vest - Cosestila Est - Mihaesti si Stalpenila Sud-Vest - Dirmanestila Sud - Titesti.Pozitia comunei Balilesti se prezinta astfel:intre parelele 45059'30" si 45007'30" latitudine nordica si intre medianelede 24053'30" si 24058'30" - longitudine estica. Deci, paralela 45 care marcheaza jumatatea distantei dintre ecuator si pol, intersecteaza teritoriul comunei, fapt reliefat de clima temperata a comunei .Situarea satului de resedinta fata de principalele localitati ale judetului si fata de caile de comunicatie rutiere si feroviare se prezinta astfel:35 km fata de Municipiul Pitesti, resedinta judetului;

30 km fata de Municipiul Campulung;17 km fata de orasul Mioveni;5 km fata de cea mai apropiata statie C.F.R - Stalpeni.

Alcatuirea Comunei Balilesti

Comuna Balilesti este alcatuita din 7 sate: Bajesti, Balilesti, Golesti, Poienita, Priboaia, Ulita si Valea Mare.Distantele intre localitatile componente si satul de resedinta (Balilesti) sunt cuprinse intre 2 km (Valea Mare) si 6 km (Poienita).Comuna Balilesti este strabatuta pe directia mediana nord-sud de cursul inferior al raului Bratia de-a lungul caruia, de o parte si de alta, in terasa medie, s-au dezvoltat localitatile componente.In paralel cu acest rau, drumul judetean DJ 732, principala cale de acces in comuna realizeaza legatura intre satele Valea Mare, Golesti si Poienita. In satul de resedinta - Balilesti - drumul judetean DJ 732 face jonctiunea cu drumul comunal DC 6, iar in satul Valea Mare cu drumul comunal DC 7.Drumul comunal DC 6 strabate satul Bajesti si face jonctiunea cu drumul national DN 73 Pitesti-Brasov in satul Lotasi (comuna Titesti).Drumul comunal DC 7 situat paralel cu malul stang al raului Bratia, face legatura intre localitatile componente Ulita, Priboaia si Valea Mare.In concluzie, legaturile intre satele componente ale comunei sunt bine asigurate datorita acestor cai de comunicatie rutiera.

Cadrul natural

Relieful comunei Balilesti face parte din dealurile piemontane ale Argesului, subunitatea Piemontului Getic, care a fost fragmentat de principalele artere hidrografice intr-o serie de interfluvii paralele, alungite si care se largesc treptat catre sud, unde formeaza poduri intinse si netede, delimitate de versantii abrupti ai vailor puternic adancite.Teritoriul comunei Balilesti, se incadreaza, din punct de vedere geomorfologic, in piemontul Cindesti, sectorul dintre raul Arges si raul Argesel, caracterizat prin dealuri prelungi, rezultate din fragmentarea platoului de principalele ape curgatoare (raul Bratia) si numeroase formatiuni torentiale.

Relief

Principalele forme de relief intalnite sunt: platou, terasa si lunca.Principala unitate de relief este Platforma Argesului (Podisul Getic), invecinandu-se la est cu Platforma Candesti. Terasele sunt plane, cu marginile foarte neregulate, prezentand numaroase intranduri ale unor vai care inainteaza prin eroziunea regresiva, cu tendiinta de a le aduce in stadiul de culmi.

Ca urmare a inmanuncherii intre Arges si Argesel, Dealurile Argesului se prezinta mai mult fragmentate avand culmi inalte (400-600 m) si prelungi, mai inguste aproape de paralela si care prezinta aspect de gruiuri si piemontane (Gruiurile Argesului dupa V. Mihailescu, 1966). Aceasta fragmentare este legata de antrenarea Podisului Getic in miscarile de inaltare a Carpatilor, ulterioare fazei Valahe si de subzistenta continua din Depresiunea Getica care au favorizat incrustarea puternica a retelei hidrografice in depozitele piemontane, vilafrankiene, de Candesti, care ocupa cuvertura fluvio-lacustra neogena.Trecerea de la lunca la vai se face prin versanti de forma foarte variata, cu pante mari ce depasesc 25% si care, in majoritate, sunt impaduriti. In cadrul versantilor, se remarca prezenta microteraselor si, la contactul cu lunca, a unei forme cu aspect de trena formata pe baza acumularii materialului provenit din eroziunea versantilor.

Clima

Caracterizarea conditiilor climaterice a fost facuta dupa datele statiunilor meteorologice Campulung, Pitesti si Curtea de Arges. Se evidentiaza urmatoarele:Temperatura medie anuala este in jur de 90C;Cantitatea medie a precipitatiilor anuale - ceva mai ridicata de 700 mm, un excedent de umiditate aproape general valabil, ploi torentiale ce ating max. in 24 h intre 133-140 mm.Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor dinspre NE (21.6 %) si E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depasii 125 km/ora.Drenajului extern care pe versanti, realizeaza diferentieri de umiditate intre tavan si perete, prezenta curentilor reci pe vai, mai ales pe Bratia, prezenta masivelor paduroase care influenteaza in special umiditatea relativa a aerului, prezenta cursurilor de apa care influenteaza si nivelul apei freatice, determinand caracterul umed si al unor soluri din lunca.Temperatura medie anuala a aerului in comuna Balilesti este incadrata intre 8-90 Celsius.Pentru lunile extreme, ianuarie si iulie, se inregistreaza temperaturi medii intre 3-40 C si respectiv 18-200. Temperaturile minime si maxime absolute ale aerului in raza comunei Balilesti s-au inregistat in luna ianuarie (-30,80 C) si luna iulie (+35,50 C).In zona comunei Balilesti , precipitatiile medii anuale au valori intre 700 - 800 mm anual. Aceasta cantitate poate fi depasita in anii ploiosi , cand se inregistreaza peste 1.300 mm / an.In aceasta zona, traseul, din punct de verede eolian, se prezinta pe principale artere fluviale, Bratia si Raul Targului unde predominante sunt vanturile din N si NE.

Pedologie

Pe suprafata comunei Balilesti, sub influenta conditiilor de relief, litologice, de vegetatie si climatice, se dezvolta tipurile de soluri specifice dealurilor piemontane ale Argesului, silvestre, podzolite brune, brune galbui si argilo-iluviale. De asemenea , se gasesc si soluri de lunca sub forma unor fasii in lungul raurilor Bratia si Raul Targului - soluri aluviale.Pe teritoriul comunei au fost delimitate 26 unitati de sol.In conditiile interactiunii factorilor fizico-geografici descrisi , s-a dezvoltat ca sol zonal solul brun de padure in stadiul sau cel mai inaintat de evolutie, solul podzolic.In conditiile unei stabilitati a terenurilor si pe formele de relief mai tinere, solurile au tendiinta de evolutie spre sol zonal. Pe versanti, dominante sunt procesele de eroziune.In lunca, solurile sunt instabile datorita inundatiilor si oarecum, stabile pe masura ce ne departam de cursul de apa. Atat in lunca, cat si pe terasa, se remarca procesul mare de elemente fertilizante. In ceea ce priveste aprovizionarea cu elemente fertilizante, exista, in general, un continut scazut de fosfor si o aprovizionare slaba sau medie cu potasiu si azot. O alta trasatura este reactia mai acida a solurilor si debazificarea generala a acestora.

Vegetatia

Teritoriul comunei Balilesti se incadreaza in asociatia floristica a padurilor de fag in amestec cu stejar. Vegetatia naturala prezinta variatii determinate fiind de zonalitatea factorilor naturali, in special relieful si clima.Vegetatia arborescenta careia ii revine o mare parte din teritoriul comunei, se intalneste in zona de deal, dar si in lunca raului Bratia, inssa ocupa suprafete mai mici.Speciile de arbori dominante din padurea de deal sunt:Fagul (Fagus silvatica);Gorumul (Quercus patrea);Garnita (Quercus conferta);Carpenul (Carpinus betulus);Ulmul (Ulmus campestris);Jugastrul (Accer campestra);Teiul (Tellia species);Macesul (Rosa canina).Vegetatia ierboasa care se dezvolta spontan, se poate diferentia in doua tipuri:Pajisti de deal - intalnite pe portiunile cu expozitie nordica si de regula cu umiditate suficienta si care cuprinde urmatoarele specii:Iarba campului;Firuta;Ghizdei;Trifoi alb;Palamida;Patlagina;Pajisti de lunca - apar, pe langa plantele care apar pe pajistile de deal, si plante specifice, cum ar fi: iarba campului, leguminoase (50-60 % din totalul vegetatiei ierboase), graminee.Lumea animala bogata si variata in zona comunei Balilesti, se dezvolta in toate cele patru medii de viata: terestru; acvatic; aerian; subpamantean.Teritoriul Balilesti este situat in zona padurilor de foioase in care predomina fagul. In lunca se semnaleaza arinul, salcamul si plopul.Vegetatia cultivata este dominata de mar si prun, precum si: gutui, nuc si par. Culturile de camp dominante sunt: porumbul, cartoful si plantele furajere.

Hidrografia

Comuna este strabatuta de raul Bratia, de-a lungul caruia, de o parte si de alta, se intind cele 7 sate constituente ale comunei Balilesti. Raul Bratia, cu un debit de aproximativ 2 m/sec. este afluent de dreapta al Raului Targului, ce are un debit de 2,5-3 m/sec. In continuare, Raul Targului este afluent de stanga al Raului Doamnei, care se varsa in raul Arges.Vaile sunt de tip torential, puternic adancite, marginite de versanti cu pante mari, peste 25%, si au cursuri foarte meandreate. Majoritatea cursurilor torentiale care se scurg de pe versanti de la est la vest si se varsa in raul Bratia, a fost regularizata prin lucrari ce constau in: corectari de traseu, adanciri de albii, praguri pentru ruperea pantelor si baraje de linistire a apei in scopul combaterii inundatiilor, a excesului de umiditate si a eroziunii solului.

Terasele sunt, in general, plane, cu pante de pana la 5% si sunt reprezentate prin fasii ce fac trecerea de la zona deluroasa la lunca. Acestea sunt de natura aluvo-proluviala si sunt un rezultat al sedimentelor aluviale peste care s-au depus in ultima etapa materiale transportate de curenti. Terasele platourilor sunt numai de natura deluroasa, prezente doar pe partea dreapta a raului. Au fost scoase in evidenta doua terase: Terasa intai este relativ plana, pe alocuri cu un aspect usor bombat, in special in apropierea vailor care o fragmenteaza, aspect pus pe seama depunerii materialului aluvionar recent. Mai bine reprezentata este in jumatatea de nord a teritoriului, dar si aici este intrerupta pe alocuri, trecerea de la versant la lunca realizandu-se prin forma cu aspect de trene de natura coluviala. Altitudinea acestei terase este de 400-420 m, scazand usor in directia raului Bratia. Terasa a doua este slab reprezentata printr-un fragment in limita de nord a comunei. Aspectul acesteia este plan, cu marginile slab inclinate si afectate de eroziuni in suprafata. Altitudinea este cuprinsa intre 475-480 m. Lunca este prezenta pe ambele parti ale raului si are latimi cuprinse intre 500-1000 m. Altitudinea ei este de cca 400 m in nord si 320 m in sud, marcand o lungime de 13 km. In sud, lunca se desfasoara mai mult pe partea stanga a raului, unde se uneste cu lunca Raului Targului. Problemele cele mai importante pe care le ridica cadrul natural sunt procesele geomorfologice si de degradare ale terenurilor, fiind semnalate transformari sub forma eroziunilor de suprafata sau in adancime, alunecari si prabusiri, ca si inundatii datorate raului Bratia. Panza de apa freatica variaza ca adancime in functie de relief, ea se gaseste la mari adancimi pe platouri, la 4 m pe terasa si intre 0,5-3,5 m in lunca. E de remarcat faptul ca, pe terasa, in sectorul nordic, la 0,5-0,8 m adancime, intalnim o panza de apa ce a influentat puternic solul (sol gleic). In zona limitrofa a raului, panza de apa freatica este la mica adancime 0,5-2 m. In zonele depresionare ale luncii, panza freatica este la adancimi mai mici de 0,5 m, ajungand pana la 0 m. De mentionat si prezenta izvoarelor de coasta, care realizeaza drenarea apelor facilitata de prezenta unor mari depuneri permeabile.

Resurse naturale

Comuna Balilesti detine ca resurse naturale:argile pentru olarit si fabricarea de caramida in zonale satelor Golesti si Poienita;nisip si balast pe albia raului Bratia;resurse forestiere pentru producerea de cherestea, mobila sau lemn de foc;pamant relativ fertil pentru agricultura.

Prezentare proiect

In comuna Balilesti exista deja o ferma pomicola in suprafata de 180 ha, prin prezentul proiect s-a propus extinderea ei.Fructele sunt alimente de origine vegetala, apreciate din punct de vedere nutritiv prin continutul lor bogat in glucide, saruri minerale, vitamine si acizi organici. Consiliul Local concesionand terenul necesar realizarii investitiei, partenerul urmand sa realize investitia din surse proprii sau atrase.

Directiile strategice ale proiectului:- cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale;- construirea, dezvoltarea si modernizarea serelor legumicole in concordanta cu- tendintele pe plan international;

- crearea de noi locuri de munca;- stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli pentru înfiintarea de adevarate exploatatii agricole

si de organizatii profesionale:- îmbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima în folosirea conditiilor

pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe,precum si pentru cresterea profitabilitatii agricultorilor;

- dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, în concordanta cu regulile de protectie a mediului înconjurator;

- îmbunatatirea legislatiei pentru atragere, în mai mare masura, a investitorilor straini;- atingerea treptata, dar în ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, în vederea

integrarii în structurile uniunii europene

Piata actuala

S-a constatat ca suprafata livezilor din tara noastra a scazut cu 40% fata de cea înregistrata înainte de 1989, astfel încat în scriptele Ministerului Agriculturii mai erau înregistrate, la începutul anului, numai 208.000 ha. Adevarata catastrofa este reliefata însa de un inventar recent încheiat, facut pe baza datelor din teren, care arata ca suprafetele de livezi în exploatare sunt mai mici decat cele din scripte, cu alti 40%. Astfel încat nu mai mira pe nimeni ca pietele noastre se vand mere turcesti, iar exporturile autohtone sunt simbolice. Astfel, în 2005 s-au exportat 9.000 tone în UE, în special cirese, visine, prune, în 2004 -13.000 t, în timp ce împorturile au ajuns la 168.000 tone. În luna noiembrie 2006, preturile de consum au crescut fata de luna recedenta cu 1,1% pe total, cu 1,3% la marfurile alimentare, cu 1,2% la marfurile nealimentare si cu 0,3% latarifele serviciilor. La cresterea pe ansamblu a preturilor de consum cu 1,1% au contribuit marfurile alimentare cu +0,5 puncte procentuale, marfurile nealimentare cu +0,5 puncte procentuale si serviciile cu +0,1 puncte procentuale. În cadrul grupei de produse alimentare s-au înregistrat cresteri mai mari la: oua (+23,5%), legume si conserve de legume (+2,8%) si la fructe proaspete (+2,0%). Scaderi importante ale preturilor în grupa produselor alimentare au fost la: zahar (-2,1%) si citrice si alte fructe meridionale (-1,3%).

Pe specii, zonarea culturii se prezinta astfel:

- Marul - in zona subcarpatica meridionala ( Arges, Valcea, Dambovita, Prahova) , in nord-vestul tarii (Bistrita, Maramures, Salaj, Cluj, Satu-Mare, Bihor) si in nordul Moldovei : conditii bune pentru cultura gaseste si in judetele : Mures, Sibiu, Bacau, Iasi, Buzau, Dolj, Caras Severin, Timisoara si Arad precum si Hunedoara, Alba, Gorj, Mehedinti, Olt, Brasov, Harghita, Botosani, Vaslui si Vrancea ; in celalalte judete cultura marului este slab reprezentata. Se considera ca cele mai favorabile pentru cultura marului zonele cu temperature medie anuala de 8-9°C si cu 700-800 mm precipitatii anuale.

- Prunul- desi este bine reprezentat in majoritatea zonelor tarii, el da cele mai bune rezultate in zonele cu temperatura medie anuala 9-10 °C si cu precipitatii de peste 650-700 mm anual, zonele de cultura sunt : Arges, Valcea, olt, Prahova, Buzau, Caras Severin, Hunedoara, Dambovita, Mehedinti, Arad, Bihor, Cluj s.a.

Importanta economica si sociala a culturii pomilor poate lua in considerare urmatoarele aspecte :

- valorificarea pe piata interna si externa ;- materie prima pentru industria prelucratoare ;- functie climatica de conservare a solului ;- ocuparea unei parti din populatie in activitatea pomicola.

Capitolul .I. Cerintele pomilor fata de conditiile de mediu

Cerintele pomilor si arbustilor fructiferi fata de factorii de mediu variaza foarte mult in raport cu specia, soiul si portaltoiul,varsta pomilor, faza de vegetatie sau repaus, prezenta sau absenta rodului etc.Cresterea si fructificarea pomilor au loc sub influenta a doua categorii de factori:Factorii ecologici cu efect direct asupra cresterii si fructificarii sunt grupati inmai multe categorii: - factori climatici: lumina, temperature, apa si aerul; - factorii edafici (pedologici), care cuprind proprietatile fizico-chimice ale solului, gradul de asigurare al acestuia cu substante nutritive, apa, aer si activittate microbiologica: - factori organici; - factori biotici.

1.1. Cerintele fata de lumina

Rolul luminii in viata pomilor este foarte important,deoarece in prezenta ei, are loc procesul de fotosinteza.Lumina conditioneaza viteza de crestere si de formare a organelor aeriene ale plantei,influenteaza respiratia si transpiratia frunzelor si determina directia de crestere a lastarilor.Lumina, masurata sub aspectul intensitatii (numar de lucsi) cat si a duratei acesteia (numar de orede stralucire a soarelui) este, pentru tara noastra, suficienta pentru cerintele tuturor speciilor pomicole cultivate, cu conditia asigurarii unor conditii tehnlogice optime.Cunoasterea cerintelor speciilor si solurilor de pomi fructiferi fata de lumina este necesara amplasarea lor pe terenurile in panta, inraport cu punctele cardinal, la stabilirea distantelor optime de plantare,a desimii si formei coroanei etc.

1.2. Cerintele fata de caldura

Caldura este un factor de vegetatie deosebit de important care conditioneaza desfasurarea proceselor de asimilatie, respiratie si transpiratie, parcurgerea fenofazelor,postmaturatia semintelor, viata latent a pomilor in timpul repasului de iarna.Nevoilede caldura a pomilor fructiferi sunt foarte variante insa prunul European si marul sunt mai putini pretentiosi.Cunoasterea comportarii speciilor si soiurilor de pomi la actiunea temperaturilor scazute are o mare importanta pentru procesul de productie din zona temperate.Rezistenta la ger a pomilor de;inde de insusirile ereditare ale genotipului, de varsta pomilor, faza de vegetatie, portaltoi, agrotehnica aplicata etc.Ingheturile timpurii din toamna provoaca cadearea premature a frunzelor si degerarea varfurilor lastarilor, impiedincand maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iarna.Capacitatea de rezistenta la ger a speciilor pomicole este redata in tabelul urmator:

Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilorSpecia ºCPrun -30…-32Mar -35…-36

1.3. Cerintele fata de apa

Se cunoaste ca apa ca factor de vegetatie are rol hotarator in viata pomilor. Apa intra in compozitia tuturor organelor, in proportie de pana la 75% in frunze, ramuri si radacini si de circa 85% in fructe.Cele mai mari cerinte de apa le au maru si prunul, care necesita peste 650-700 mm precipitatii anuale.Necesitatile fata de apa variza in functie de varsta pomului, dimensiunile coroanei si a sistemului radicular, de concentratia solutiilor nutritive din sol, de structura si de umiditatea solului, de cantitatea precipitatiilor atmosferice, viteza vantului, intensitatea luminii, marimea recoltelor I alti factori, panta terenului.In prima jumatatea a perioadei de vegetatie, nevoia de apa a pomilor este in general,mai mare decat spre sfarsitul verii si toamna.In timpul infloritului pomii au nevoia de mai putina apa, de asemenea in timpul coacerii fructelor si la caderea frunzelor. Dimpotriva, in timpul cresterii intense a lastarilor si a fructelor nevoia de apa este cea mai mare.Rezistenta la seceta apomilor este destul de ridicata. Cu toate ca cerintele lor fata de umiditate sunt ridicate decat lacele mai multe culture agricole, pomii rezista la insufucienta umiditatii mai mult si vreme mai indelungata decat culturile agricole, datorita sistemului radicular foarte dezvoltat.Totusi, in conditii de seceta puternica si persistenta se produce si la pomi o scadere cantitativa si calitativa a productiei, uneori si compromiterea totala a acesteia sau chiar uscarea in masaa plantelor.Excesul de umiditate in sol si atmosfera nu este favorabil, intrucat duce la inrautatirea aeratie in sol, determinand incetarea activitatii normale a radacinilor pomilor, este dereglata absortia apei,hifratarea tesuturilor, provoaca scaderea concentratiei de zahar in fructe si chiar alterarea lor premature.

1.4. Cerinte fata de aer

In viata pomilor,ca si a celorlalte plante,aerul are un rol important,mai ales prin bioxidul de carbon,foloosi in asimilatie si prin oxigenul necesar pentru respiratia organelor aeriene si a celor subterane.In plantatiile de pomi si mai ales in coroanele pomilor,este necesar sa se mentina o miscare permanenta a aerului,pentru a preveni excesul de umiditate atmosferica.Din acest punct de vedere ,terenurile in panta sunt cele mai favorabile,pentru ca aici are loc o miscare a meselor de aer chiar in absenta vanturilor.

Mai puntin favorabile sunt depresiunile si locurile joase inchise,astfel se explica de ce in aceste locuri din reginile mai ploioase ,bolile criptogamice ataca mai puternic,iar radacinile pomilor cresc mai slab si in consecinta pomii rodesc mai putin.Miscarea pre puternica a aerului,mai ales cand acesta este uscat,este defavoorabila pomilor. Aerul uscat influenteaza negative pomii prin aceea ca provaca pierderea apei din tesuturi si mai ales din sol,unde in frecvente cazuri apa se gaseste in deficit. In plus,aerul uscat,aflat in miscare,produce uscarea secretiei de pe stigmate si deci defavorizeaza polenizarea.Vanturile slabe au effect favorabil prin aceea ca dupa ploi usuca repede frunzisul de apa si impiedica dezvoltarea bolilor criptogamice: in timpul ingheturilor imprastie aerul racit si micsoreaza efectul lui daunator; in perioadele cu arsite mari de vara produc adieri racoritoare.

1.5. Cerintele fata de sol

Solul este principalul factor de mediu de care depinde productia de fructe in cazul in care conditiile cerute de specie,de soi si portaltoi asunt asigurate.Fertilitatea naturala a unui sol,respective potentialul de productie pe care il poseda,depinde de insusirile fizico-chimice si biologice ale lui.Dintre insusirile fizice ale solului de prima importanta sunt: textura,grosimea stratului penetrabil pentru radacini,structura si adancimea apei freatice. Dupa textura solurilor pot fi clasificate in urmatoarele grupe mari:

- Soluri nisipoase- Soluri argiloase- Soluri lutoase

In regiunile cu precipitatii normale si cu panza freatica la adancimi nu prea mari, 1,5 - 4 m,pe nispurile semimobile,slab humifere cu un continut de 0,6 - 1% humus si peste 5% argila,reusesc aproape toate speciile pomicole cultivate: marul,prunul,si caisul asigurand productiei mari si constante de la an la an. In general aceste soluri necesita aplicarea frecventa a ingrasamintelor organice,iar pe nisipurile uscate este obligatorie irigarea culturilor.Pentru cultura pomilor o importanta deosebita o prezinta reactia solului si continutul in elemente minerale: azot,fosfor,potasiu,calciu,fier,bor,magneziu,zinc,sulf,cupru, precum si prezenta unor saruri nocive mai ales cloruri .

Reactia solului. Pomii fructiferi au o toleranta destul de larga fata de valoarea pH-ului,asa cum rezulta din tabelul urmator :Specia Valoare pH

AcidMinim Optim Maxim

1. Mar 4,7 5,7 – 7,6 8,02. Prun 5,5 6,2 – 8,2 8,5

Capitolul .II. Infiintarea plantatiilor

Alegerea si pregatirea terenului

I.1 Alegerea terenului

Amplaserea plantatiilor se face in zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corecta a locului de plantare a unei specii trebuie respectate cu strictete,conditiile de microzonare. Noile plantatii se vor realiza numai in acele zone,bazine sic entre de cultura unde specia sau soil vor intalni maximum de conditii naturale pentru cresterea si rodire:- Se vor alege terenurile cu soluri fertile,de preferat cu textura mijlocie,lutoasa,lutonisipoasa si

chiar nisipoasa,permeabile,mijlocii pana la profunde cu pH cuprins intre 4,7 si 9,3- Din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3 – 6% ce permit o

buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor- Conditia prioritara la infiinatrea unei livezi o constituie srsa de apa necesara la stropiri si la

udarea pomilor,mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului- Trebuie avut in vedere,ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4 – 5 ani de

plantare,atunci cand pe remedieri este prea tarziuPentru livezile de mar si prun care se preteaza in sisteme de cultura moderne se vor prefera in primul rand terenurile cu soluri fertile,mecanizabile sau cu posibilitati certe de imbunatatire a proprietatilor agro-productive. Asigurarea apei necesare pentru stropiri,cat si pentru irigatii,sunt conditii indispensabile plantatiilor,indeosebi pentru cele de dimensiunea unei ferme sau mmicroferme pomicole.

I.2 Pregatirea terenului

Pentru plantarea pomilor,pregatirea terenului consta din defrisare,modelare,timp de pauza,fertilizare si desfundare.

Defrisarea se face in cazul cand se infiinteaza plantatii pe locul ocupat pe vechile plantatii pomicole sau de vegetatie forestiera. La plantarea imediata dupa defrisarea unei livezi vechi este recomandat sa nu se planteze aceeasi specie.

Modelarea terenului este obigatorie si se executa in asa fel incat sa nu existe baltiri de apa care influenteaza negative asupra vegetatiei pomilor. Un teren bine modelat usureaza mult si asigura efectuarea celorlalalte lucrari tehnologice: deplasarea pompelor de stropire,asezarea si manipularea lazilor si a containerelor,cositul sau tocatul ierburilor. Lucrarea se executa imediat dupa defrisare si se evita miscarea unui volum prea mare de sol,care ar ajunge pe unele portiuni de teren nivelat la roca-mama.

Desfundarea asigura afanarea structurilor inferioare mai compacte si cele gleice si impermeabile si totodata cu aceasta lucrare se incorporeaza ingrasamintele organice in adancime. Adancimea optima de desfundare este de 60 – 70 cm. Cu cat solul este mai greu cu atat este nevoie de o

mobilizare mai adanca. Perioada optima de executare a lucrarilor de desfundare este: in cazul terenurilor libere,iunie – august; in cazul celor ocupate de culture premergatoare, iulie – septembrie.Perioada de desfundare trebuie sa sigure asezarea solului si acumularea unei umiditati corespunzatoare din ploi,precum si executarea in conditii optime a celorlalte lucrari premergatoare plantarii ( nivelare,pichetare,executarea gropilor ) .Inainte de pichetare si plantarea propriu-zisa,se impune executarea lucrarilor de nivelare de suprafata,prin care se urmareste eliminarea denivelarilor rezultate in urma desfundarii,inclusive a santului rezultat de la ultima brazda a plugului.

I.3 Parcelarea terenului

In vederea usurarii lucrarilor de intretinere din livada a recoltarii si transportului fructelor,terenul se imparte in parcele. Parcelele sunt necesare la suprafetele de peste 5 ha sau cand sunt cultivate mai multe specii .Trebuie retinut faptul ca,la plantare,atat cat ete posibil,lungimea randurilor de pomi sa fie orientata pe directia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumina pe tot timpul zilei,intregii plantatii si a evita fenomenul de umbrire.Forma unei parcele este de regula dreptunghiulara iar latimea reprezinta aproximativ jumatate din lungimea acesteia. In vederea transportului fructelor si nu numai,trebuie avuta in vedere amenajarea de drumuri,de preferat pependiculare pe lungimea parcelelor.La parcelarea ternului trebuie avut invedere si stabilirea locurilor unde se va depozita productia si asa numitele constructii de prpoductie . Odata cu parcelarea terenului,trebuie avut in vedere si imprejmuirea viitarei livezi.

Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului

Distantele dintre randurile de pomi si pe rand se stabilesc in functie de combiatia soi-portaltoi,fertilitatea solului,sistemul de cultura si se materializeaza in teren conform unei scheme de pichetaj.Pichetarea terenului consta in marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom,iar directia randurilor va fi paralela cu latura lunga a parcelei si pe cat posibil pe directia N – S.Dupa marcarea primului rand,pe toata lungimea lui,considerat linie de baza ,se marcheaza cu tarusi capetele randurilor urmatoare la distanta stabilita.Locul fiecarui pom se detarmina prin intinderea unei sarme marcate intre pichetii din capatul randului si se fixeaza cu un tarus la distanta stabilita. La plantarea pomilor se intinde din nou aceeasi sarma gradata ,pentru determinarea locului fiecarui pom. Pe suprafete mai mici se folosesc obligatoriu scandura de plantare,care are lungimea de 1,50 m,cu crestaturi la cele doua capete si una la mijloc. Scandura de plantare se aseaza cu crestatura de la mijloc pe pichetul care marcheza locul pomului si se mai bat doi picheti la amble capete ale scandurii,cand se sapa groapa,cei doi picheti de la capatetele scandurii raman si la plantarea pomului.

Pentru executarea unui pichetat sunt necesare :- jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb pentru a fi vizibile - ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime

- picheti,tarusi si maiuri din lemn ( 0,5 m lungime)- triunghi,compass cu deschidere reglabila ( 2 – 2,5 )

Stabilirea polenizantilor

Un factor deosebit de important pentru asigurarea unor recolte mari si de calitate,care trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii este distribuirea soiurilor in livada,pentru a asigura polenizarea reciproca. Toate soiurile de mar sunt autosterile,adica nu leaga fructe prin polenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul dintre polenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie pomicola.Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizarii dintre soiuri,trebuie respectate cateva reguli si anume :

- soiurile sa prezinte compatibilitate la polenizare- soiurile sa aiba aceeasi perioada de inflorire- distanta dintre soiul de baza si soiul polenizator sa nu fie prea mare - polenizarea se face cu ajutorul albineor si al vantului- pentru o buna polenizare sunt necesare minim doua familii de albine la hectar- pentru protejarea albinelor in perioada infloritului se recomanda sa nu se efectueze stropiri cu

insecticide,iar daca acestea se executa,se vor folosi insecticidele care nu omoara albinele- asezarea stupilor in livada pentru polenizare se va face in imediata apropiere a livezii sau

chiar in mijlocul acesteia si neaaparat la inceputul infloritului

Capitolul.III. Lucrari de intretinere

1.1 Lucrari de intretinere a solului in livezi

- Mentinerea permanenta a ogorului negru- Culturi de acoperire folosite pentru ingrasamant verde- Ogorul negru combinat cu plante acoperitoare sau ogorul negru ocupat- Culturile intercalate cu plante agroalimentare

1.2 Combaterea brumelor si ingheturilor tarzii

Pentru protejarea livezilor,cea mai accesibila si mai ieftina metoda ramane fumigatia,respective arderea unor material usor de prins si care produc fum mult.

1.3 Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor

Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanice si prin mijloace chimice inainte de formarea semintelor. Aceasta lucrare se face obligatoriu cu consultarea specialistilor.

Erbicidele recomandate si autorizate pentrua fi folosite in plantatiile de pom

Denumirea erbicidelor sau amestecurilor de erbicide

Substanta activa%

Doza recomandataKg/ha efectiv

Gramoxone Paraquat 20% 4Roundup Glyphosate 36% 6 - 10Devrinol Napromid 50% 6 - 8

Simazin 4 – 5Caragard 4 – 5

1. Lucrari de intretinere a pomilor si arbustilor fructiferi

1.1 Combaterea bolilor si daunatorilor

Primele masuri care pot fi aplicate in perioada de iarna,pentru protejarea pomilor contra agentilor patogeni si a daunatorilor sunt cele mecanice,de igiena culturala,cum ar fi :

- Omizitul pomilor- Taierea si arderea ramurilor uscate

- Rauirea scoartei,trunchiului si ramurilor groase- Varuitul trunchiului - Sapatul solului in jurul tulpinilor

1.2 Complexe de tratamente fitosanitare la pomi fructiferi

Tratarea pentru combaterea bolilor si daunatorlor la marNr. Bolile si daunatorii Perioada Pesticide folosite Con

e.Tra

t.combatuti luna,deca

da%

1. Paduchele din San Jose,Eriosoma,oua de afide

Noiembrie,2

Decembrie,3

OleodiazolOleockalux

Oleocarbexox

1,51,51,5

2. Psilide,acarieni,defoliatoare Martie,3Aprilie,1

Polisulfura de Ba+Carbetox 37 1,00,5

3. Fainare,Anthonomus,Eriosoma,partial acarieni,defoliatoare

Martie,3Aprilie,1

Polisulfura de Ba+Carbetox 37 sau Karathan

1,00,1

0,34. Rapan,fainare,oua hibernante de

acarieni,oua de defoliatoareAprilie,1 US – RV 92% 1,5

0,20,2

5. Rpan,fainare,monilioza,Phylosticta Aprilie,2Aprilie,3

Zeama bordeleza+Sulf muiabil 0,50,7

6. Rapan,fainare,Eriosoma,afide,polide,defoliatoare

Iunie,3 Captadin 50+Fademorf+Wofatox+Caolin+Acid boric+Carbetox 37 la

sol

0.250.1

0,160,20,5

Tratarea pentru combaterea bolilor si daunatorilor la prunNr.

Trat.Bolile si daunatorii combatuti Perioada Pesticidele

folositeConc. %

1. Pduchele din San Jose si alti paduchi testosi

Noiembrie,2Decembrie,3

Dibutox 25 EC 1.0

2. Monilioza,ciuruirea frunzelor,oua hibernate de acarieni,defoliatoare

Aprilie,1 US - RV – 92% 1,50,2

3. Monilioza,patarea rosie a frunzelor,ciuruirea

frunzelor,bacterioze

Mai,3Iunie,1

Metozir+DEF - 25

0,30,2

4. Monilioza,ciuruirea frunzelor,bacterioza,rapan,paduchel

e din San Jose

Iulie,1 Maetobe 70+Filitox

0,070,07

2. Fertilizarea plantatiilr pomicole

Aplicarea ingrasamintelor in livezile de pomi asigura cresteri normale sau viguroase ale lastarilor,favorizeaza formarea unui numar mai mare de mucegai de rod pentru productia din anul urmator si contribuie la cresterea in volum si greutate a fructelor din anul respective.Ingrasamintele folosite in pomicultura trebuie sa contina cel putin principalele elemente care intra in hrana pomilor: azotul,fosforul si potasiul.

2.1 Ingrasamintele organice

Ingrasamintele organice provin din dejectiile animalelor si se gasesc in majoritatea gospodariilor taranesti. Pe langa efectul bun pe care-l au in directia sporirii productiei si a calitatii fructelor,ingrasamintele organice contribuie si la imbunatatirea unor proprietati fizice,chimice si biologice ale solului. Principalele ingrasaminte sunt :

- Gunoiul de grajd- Gunoiul de pasari- Compostul se obtine din resturile vegetale din gospodarie - Ingrasamintele verzi se obtin de la plante care dau o masa vegetative bogata

2.2 Ingrasaminte chimica

Inafara ingrasamintelor organice,in plantatiile de pomi si arbusti fructiferi se folosesc si ingrasaminte pe baza de azot,fosfor si potasiu.Doze de azot in kg/ha substanta active,aplicate in functie de indicele de azot al solului si recolta scontata in t/ha la mar si prun.

Recolta scontata

(t/ha)

Indicele de azot al solului

1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 >3,58 66 61 59 58 57 56 56

12 87 82 79 77 76 76 7416 105 98 94 92 91 90 8920 117 109 105 103 102 101 10025 129 120 115 113 112 110 10930 138 128 124 121 120 118 117

2.3 Etapa de aplicare a ingrasamintelor

Ingrasamintele organice si cele minerale cu fosfor si potasiu se aplica de regula toamna dupa recoltare,fiind incorporate cat mai adanc posibil in sol. Ingrasamintele cu zot se vor administra 1/3 toamna si 2/3 primavara,de preferat in doua reprise.In afara ingrasamintelor aplicate la pregatirea solului si la groapa de plantare,se ,mai aplica urmatoarele doze de azot,substanta active in timpul vegetatiei :

- Anul 1 de vegetatie 60 g/pom- Anul 2 de vegetatie 100 g/pom - Anul 3 de vegetatie 150 g/pom- Anul 4 de vegetatie 200 g/pom

2.4 Metode si locul de aplicare ai ingrasamantului

- Aplicare la sol- Aplicare odata cu apa de irigare localizata ( fertirigare )- Aplicare pe cale foliara

3. Lucrari de intretinere si irigare a solului

Lucrerea Perioada de executie Parametrii lucrarii Tipul plantatiei1 2 3 4

Mobilizarea solului pe rand

Toamna,inainte de caderea frunzelor

10 – 14 cm8 – 12 cm

Pomi

Discuit aratura Primavara devreme 8 – 12 cm De pomi,tinereSemanat culture

prasitoare intercalate,agroalimentare

Martie – Aprilie Conform tehnologiei culturilor respective

De pomi,tinere

Prasitul pomilor pe rand sau pe proiectia coroanei

In perioada de vegetatie

Distrugerea buruienilor si afanarea

solului la 4 – 5 cm

De arbusti fructiferi si de pomi,pe rod

Erbicidarea pe rand In perioada de repaus pe sol curat 800 - 100

l/haIn perioada de

vegetatie 300 – 400 l/ha

Simazin 4 – 5 kg/ha,efectiv Tratat Simazin 3 – 6 kg/ha efectiv tratat,cand

buruienile au 15 – 20 cm

Pomi pe rod

Capitolul.IV. Recoltarea,conditionarea si pastrarea fructelor

4. Stabilirea momentului optim de recoltare

Fructele se recolteaza cand ajug la maturitate. Se deosebesc doua feluri de maturitati:a) Maturitate de recoltare sau de cules,stadiu care pe de o parte permite fructelor culese sa-si

desavarseasca procesul de coacere,capatand culoarea,gustul si aroma specifica,iar pe de alta parte face posibil transportul lor la piata,fara ca fructele sa se strice.

b) Maturitatea de consum sau tehnica este starea de dezvoltare maxima a gustului si aromei,cand fructele sunt bune de consum in stare proaspata sau pentru prelucrare.

Perioada de recoltare a fructelorSpecia si soiurile Perioada de recoltare Caracteristicile fructelor la

maturitatea de recoltareMerele Cu 3 – 4 zile inainte de

maturitatea de consumFructele ating dezvoltarea caracateristica solului si

culoarea specificaPrunele de vara - toamna Iulie - Septembrie Cand fructele ating volumul

maxim pentru soiul respectiv,au capatat culoarea

caracteristica,sunt acoperite cu pruina si au aroma specifica si

gustul dulce-acidulat

Metode de recoltare dupa destinatia productiei de fructe Metode de recoltare Destinatia Tipuri de ambalaj SpeciileManual de pe sol,in

saci sau cosuri si galeti captusite

Export,pastrare indelungata si consumul pietei

Ladite,lazi T,lazi P si containere paletizabile

Mar

Manual de pe sol,in saci sau cosuri si galeti captusite

Export,pastrare indelungata,consumul

pietei si pentru prelucrare

Ladite,lazi T,lazi P si containere paletizabile

Mar si prun

Prin scuturare Deshidratare,industrializare

Lazi P,boxpaleti Mar si prun

Capitolul .V.Calcule economice pentru infiintarea unui ha de pomi si arbusti fructiferi

Soiuri propuse pentru cultura de marSoiul Cateva

caracteristiciVigoare Pom Marimea

Fructelor-gr.

Epoca deRecoltaresi consum

PorductieTo/ha

1 Florina Mare 150-180 Sept-Aprl2 Generos Mijlocie 160-180 Sept-Martie3 Jonathan Mijlocie 140 Sept-Oct4 Golden Mijlocie 160 Sept-Oct5 Starkrimson Mijlocie 160 Sept-Oct

Soiuri propuse pentru cultura de prunSoiul Cateva

caracteristiciVigoare Pom Marimea

Fructelor-gr.

PorductieTo/ha

1 Tuleu Gras Supramijlocie 302 Stanley Mijlocie 403 Agen Mijlocie 40

Perioada de recoltare a fructelorSpecia si soiurile Perioada de recoltare Caracteristicile fructelor la

maturitatea de recoltareMerele Cu 3-4 zile inainte de Fructele ating dezvoltarea

maturitatea de consum caracteristica soiului si culoarea specifica

Prunele Iulie-Septembrie Cand fructele ating volumul maxim soiului respective,au capatat culoarea specifica.

Tabel centralizator privind costurile si distantele de plantare la diferite speciiSpecia Distanta intre

arborim

Distanta intre randuri

m

Numar arbori/ha Cost total/haRon

Mar 2 4 1250 27500Prun 4 6 500 11000

Metode de recoltare dupa destinatia productiei de fructeMetode de recoltare Destinatia Tipuri de ambalaje SpeciileManual de pe sol,in

saci sau cosuri si galeti captusite.

Export,pastrare indelungata si

consumul pietei

Ladite,lazi T,lazi P si containere paletizabile

Mar

Manual de pe sol,in saci sau cosuri si galeti

captusite

Export,pastrare indelungata,consumul

pietei si pentru prelucrare

Ladite,lazi T,lazi P si containere paletizabile

Mar,Prun

Materii si materialNr. crt Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.

Pentru transport

RON/UM Total RON1 Superfosfat kg 1000 1.5 1500 10002 Sare potasica 600 1.5 900 6003 Gunoi de

grajd semifermentat

To 80 55 4400 80000

4 Sinoratox kg 30 30 900 30