Bilant 2018 tribunal 2 Crs - portal.just.ro

CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................... 1

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2018 1

CAPITOLUL I ....................................................................................................... 13

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI JUDECĂTOREȘTI

................................................................................................................................ 13

I.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei ........................................................... 15

I.1.1 Volumul de activitate al Secției Civile I ....................................................... 26

I.1.2 Volumul de activitate al Secției Civile II ...................................................... 29

I.1.3 Volumul de activitate al Secției Contencios Administrativ și Fiscal ............ 32

I.1.4 Volumul de activitate al Secției Litigii de muncă și Asigurări Sociale ........ 46

I.1.5 Volumul de activitate al Secției Penale și pentru cauze cu minori ............... 56

I.2. Încărcătura pe judecător şi pe scheme ................................................................ 57

I.2.1 Secția Civil I .................................................................................................. 60

I.2.2 Secția Civil II ................................................................................................ 63

I.2.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal .................................................... 65

I.2.4 Secția Litigii de muncă și Asigurări Sociale ................................................. 67

I.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori ........................................................ 71

I.3. INDICATORII DE EFICIENȚĂ ........................................................................ 74

a) Rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele nou

intrate. .................................................................................................................... 76

b) Vechimea dosarelor în stoc; .............................................................................. 82

c) Ponderea dosarelor închise într-un an .............................................................. 88

d) Durata medie de soluţionare ............................................................................. 90

e) Hotărâri redactate peste termenul legal ............................................................ 96

I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti ............................................. 105

I.4.1. Secția Civil I ............................................................................................... 106

I.4.2. Secția Civil II ............................................................................................. 106

I.4.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal ................................................. 107

I.4.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale......................................... 108

I.4.5. Secția Penală și pentru cauze cu miori ....................................................... 108

I.5. Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti ............................................... 110

I.5.1. Secția Civil I ............................................................................................... 111

I.5.2. Secția Civil II ............................................................................................. 112

I.5.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale......................................... 115

CAPITOLUL II .................................................................................................... 118

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA NIVELUL

INSTANȚEI ......................................................................................................... 118

II.1. Situația posturilor la Tribunalul Dolj: ............................................................. 120

II.2 Situaţia sacţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2018 pe fiecare

categorie de personal ............................................................................................... 134

CAPITOLUL III ................................................................................................... 142

Formarea profesională a personalului ..................................................................... 142

III.1. Secția Civil I ............................................................................................... 144

III.2 Secția Civil II ............................................................................................... 151

III.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal ................................................... 155

III.4. Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale ......................................... 161

III.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori ...................................................... 169

CAPITOLUL IV................................................................................................... 173

INFRASTRUCTURA INSTANȚEI .................................................................... 173

I. Cheltuieli de personal: .................................................................................... 186

Structura plăţilor nete de casă: ............................................................................. 186

II. Bunuri şi servicii: .......................................................................................... 186

Structura bunurilor şi serviciilor: ......................................................................... 186

CAPITOLUL V .................................................................................................... 188

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII

ACTIVITĂȚII ...................................................................................................... 188

1

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI

ÎN ANUL 2018

Tribunalul Dolj este instanţă cu personalitate juridică, aflată în raza teritorială a

Curţii de Apel Craiova, având sediul în municipiul Craiova, str. Brestei, nr. 12.

Funcţionarea Tribunalului Dolj se desfăşoară în baza Legii nr. 304/28 iunie

2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României din 13

septembrie 2005 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu

prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin

Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al

României din 29 decembrie 2015.

De-a lungul timpului, la fel ca si celelalte instanțe de judecată, actualul Tribunal

Dolj a avut etape de tribunat, de perioade în care și-a început activitatea sub o formă sau

denumire și apoi să-și înceteze această activitate.

Prin Legea nr. 5/1952 pentru organizarea judecătorească devine Tribunalul

Regional, denumirea de tribunal fiind atribuită și altor instanțe, astfel, existând tribunale

populare de raion, tribunale populare de oraș și tribunale populare de raion orășenesc.

Prin Legea nr. 58/1968 devine Tribunal Județean, urmând ca prin Legea nr.

92/1992 să devină Tribunalul Dolj.

Istoria instanțelor judecătorești este strâns legată de viaţa comunităţilor în care

au funcţionat. Reforma activităţii instanţelor judecătoreşti a început din 1700 în sensul

separării atribuţiilor administrative de cele judiciare.

În Monitorul Oficial al Munteniei nr. 1 din 1804 este prezentată componenţa

instanţelor din Craiova, fapt ce dovedeşte specializarea completelor de judecată în urmă

cu peste 200 de ani, respectiv: Divanul Judecătoresc Civil; Divanul Judecătoresc

Criminal; Divanul Judecătoresc Comercial.

2

În perioada 1700-1912, tribunalul a funcţionat în mai multe clădiri, precum Casa

Băniei, Muzeul istoriei medicinii, Clădirea în care a funcţionat Baroul de avocaţi,

Clădirea unde a funcţionat Banca Transilvaniei.

În anul 1912 a fost inaugurat Palatul de Justiţie din Craiova, actuala clădire în

care funcţionează Universitatea, unde instanţele judecătoreşti au lucrat până în 1944.

În anul 1952 instanţele din Craiova au revenit în Palatul de Justiţie unde au

funcţionat până în anul 1968 când au fost evacuate, întrucât clădirea proprietate a

Ministerului Justiţiei a fost preluată abuziv de guvern şi transferată Ministerului

Învăţământului.

Până în luna aprilie 2016, Tribunalul Dolj a funcţionat într-un imobil alcătuit

din 3 corpuri de clădire: subsol, parter şi un etaj înscris în Lista monumentelor istorice

(1991) stabilită de Direcţia Monumentelor Ansamblului şi Siturilor Istorice – fiind

selectat în Categoria monumentelor istorice de valoare naţională excepţională "Casa

Glogovenilor", datorită valorii istorice, arhitecturale neo-clasice, urbanistice şi

simbolice.

În prezent, Tribunalul Dolj funcţionează într-o clădire modernă, cu un design

inovator, alcătuită din subsol, parter şi 4 etaje, în care îşi desfăşoară activitatea zilnic un

număr de 202 persoane dintre care 73 de judecători, 15 asistenţi judiciari, 93 de grefieri,

grefieri arhivari, grefieri registratori, documentarişti, statisticieni, informaticieni, 9

funcţionari publici, personal conex 9 persoane, respectiv aprozi, agenţi procedurali,

şoferi şi alte persoane din cadrul personalului contractul.

Noul sediul se află la aproape de Km. 0 al Craiovei, în aproprierea Grădinii

Botanice a Craiovei, înfiinţată în anul 1952 sub conducerea ştiinţifică a profesorului

universitar doctor Al Buia, renumită atât prin colecţii de provincii floristice, de plante

cultivate, de rosarium, sere sau plante ornamentale, ce a fost renovată în cursul anului

2016, în împrejurimi aflându-se Fântâna Jianu datând din anul 1800 şi amplasată pe

locul în care legenda spune că s-a odihnit marele haiduc Iancu Jianu, precum, şi

Grădiniţa Mihai Bravu.

În imediata apropriere a sediului Tribunalului Dolj se află edificii cu arhitectură

monumentală datând din secol XIX și început de secol XX, respectiv Liceul " Gheorghe

Chiţu" si Facultatea de Agronomie, precum şi construcţii din ultima perioada a secolului

3

trecut - Camera de Comert și Industrie Oltenia, precum şi noul sediul al Curţii de

Conturi.

Prezentul raport de activitate își propune să prezinte succint acțiunile întreprinse

pe parcursul anului 2018 și rezultatele obținute la nivelul Tribunalului Dolj, în scop de

a evalua progresele înregistrate, de a identifica vulnerabilitățile ivite și de a stabili

obiectivele de atins pentru perioada următoare.

Însă întocmirea unui raport care să reflecte, în mod real și obiectiv, activitatea

unei instanțe de judecată, precum Tribunalul Dolj, reprezintă o provocare, întrucât datele

statistice nu sunt relevante, prin ele însele, cu privire la suma efortului depus de toți

membrii justiției-judecători,personal auxiliar și conex- în decursul unei an întreg.

Dincolo de cifrele care indică numărul dosarelor nou intrate, stocul de dosare,

numărul de puncte de complexitate, numărul ședințelor de judecată și numărul de

hotărâri pronunțate, vorbim despre o echipă de oamneni care a contribuit, într-o manieră

profesionistă, la înfăptuirea justiției pe parcursul anului ce a trecut.

În anul 2018, deciziile Curții Costituționale a României, atât în materie civilă

cât mai ales în materie penală, au produs schimbări importante în activitatea de

înfăptuire a justiției, în lipsa intervenției legiuitorului.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exercitat, în mod costant,

rolul constituțional de instanță supremă care asigură interpretarea și aplicarea unitară a

legii de către celelalte instanțe judecătorești, pronunțând atât decizii în interesul legii,

cât și decizii pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În același sens, hotărâri importante, care au produs implicații juridice în dreptul

intern, au fost pronunțate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de

Justiție a Uniunii Europene.

În atare condiții, este lesne de observat că toate aceste împrejurări au necesitat,

din partea personalului implicat în realizarea justiției, o abordare caracterizată prin

rigoare și maturitate profesională, iar personalul care și-a desfășurat activitatea în cadrul

Tribunalului Dolj, a depus eforturi considerabile sub acest aspect.

Instanța de judecată, ca organizație, este asemenea unui mecanism complex

alcătuit din multiple componente, fiecare element având un rol bine stabilit în structură.

Or, randamentul activității globale a instanței depinde, în principal, de eficiența fiecărui

4

judecător și a fiecărui membru din categoria personalului auxiliar de specialitate și

conex. Însă randamentul este influențat în mod substanțial de modul în care este

organizată instanța și de calitatea interacțiunii membrilor săi.

După criteriul volumului de activitate şi numărul personalului ce funcţionează

în cadrul instanţei, Tribunalul Dolj este cea mai mare instanţă din raza Curţii de Apel

Craiova și pe locul 2 al instanțelor de gradul său din țară.

Conducerea tribunalului este asigurată de preşedinte, care exercită atribuţiile

manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia, ajutat de doi

vicepreşedinți, cinci preşedinţi de secţii, colegiul de conducere şi adunarea generală

formată din judecătorii instanţei.

În cadrul instanţei funcţionează 5 secţii: Secţia I Civilă pentru cauze cu minori

şi de proprietate intelectuală, Secţia Penală şi pentru cauze cu minori, Secţia Conflicte

de muncă şi asigurări sociale, Secţia II Civil şi pentru litigii cu profesionişti şi Secţia

Contencios administrativ şi fiscal.

Secţiile de la nivelul tribunalului sunt conduse de câte un preşedinte de secţie

numit de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, cu

avizul colegiului de conducere, care exercită atribuţiile prevăzute de art.26 din

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor, ajutat de câte un grefier şef de secţie.

Modificarea continuă a numărului de judecători la această instanţă a creat un

dezechilibru în activitatea desfăşurată pe toate cele cinci secții, cu consecinţe directe

asupra volumului de activitate aferent fiecărui judecător, dar şi a calităţii activităţii.

Astfel, prin plecarea unor judecători din instanţă, fie definitiv prin transfer sau

promovare, fie temporar prin efectuarea concediului medical, s-a recurs la efectuarea

serviciului de permanenţă la completele rămase fără titulari şi, în cele din urmă, la

desfiinţarea unuia dintre acestea, stocul de câteva zeci de dosare fiind repartizat

judecătorilor din secţie.

Asupra activităţii instanţei se reflectă pozitiv existenţa unui climat de muncă

adecvat, având la bază relaţii interumane bazate pe încredere şi respect reciproc, buna

comunicare dintre judecători şi personalul auxiliar de specialitate, eforturile conjugate

şi atenţia deosebită acordată pregătirii şedinţelor de judecată şi respectării drepturilor

procesuale ale părţilor şi receptivitatea la nou a personalului relativ tânăr al instanţei.

5

Activitatea Tribunalului Dolj se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile

Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotarârea

nr. 352/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul următoarelor

structuri organizatorice:

Preşedinte

Vicepreşedinți

Colegiul de conducere

Adunarea generală a judecătorilor

Complete de judecată

Compartimentele auxiliare ale instanţei

Biroul de informare şi relaţii publice

În cursul anului 2018, conducerea instanţei a fost asigurată de doamna judecător

Dobrin Rodica Mihaela, în calitate de preşedinte, domnul judecător Iliescu Cristian

Nicolae și doamna judecător Gavrilă Elena Mariana, în calitate de vicepreşedinți.

Conducerea secțiilor din cadrul Tribunalului Dolj în anul 2018 a fost asigurată

astfel:

- președinte Secție Civil I doamna judecător Pătru Alina;

- președinte Secție Penală și Pentru cauze cu minori doamna judecător

Macamete Elena Camelia;

- președinte Secție Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale doamna judecător

Dinu Claudia;

- președinte Secție Contencios Administrativ și Fiscal doamna judecător Scurtu

Jana;

- președinte Secție Civil II domnul judecător Hartmann Tiberiu până pe data de

06 decembrie 2018 iar începând cu aceeași dată funcția a fost ocupată de către doamna

judecător Colceag Isabela Cristina numită prin Hot.CSM 1377/05.12.2018.

Colegiul de conducere al instanţei în anul 2018 a fost constituit prin Hotărârea

nr.4/25.10.2017 a Adunării Genrale a Judecătorilor, din 7 membri, respectiv:

Dobrin Rodica Mihaela – preşedinte instanţă;

Vlad Marinela – judecător secţie litigii de muncă;

Macamete Elena Camelia – președinte secţia penală;

6

Scurtu Jana – președinte secţia contencios administrativ și fiscal;

Dinu Claudia – judecător secţie litigii de muncă;

Filimon Gabriela – judecător secție civilă;

Dinculescu Raluca Elena – judecător secție civilă II.

De asemenea, în cursul anului 2018, activitatea colegiului de conducere, cu

privire la problemele generale de conducere ale instanţei, s-a concretizat în 28 şedinţe

în care au fost adoptate 28 hotărâri, acestea fiind aduse la cunoştinţa personalului prin

publicarea pe intranetul instanţei şi totodată, păstrate la o mapă specială.

În cursul anului 2018, întregul colectiv – judecători şi personal de specialitate

şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea standardelor impuse de Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judecătorească, Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti şi

Codurile Deontologice. Conducerea instanţei a luat măsuri interne, în conformitate cu

Legea de organizare judecătorească şi Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor

Judecătoreşti, măsuri ce au vizat cunoaşterea sarcinilor de serviciu, organizarea

activităţii de judecată, respectarea programului de muncă, adoptarea unei atitudini

demne de către judecători şi personalul auxiliar în îndeplinirea atribuţiilor specifice,

sens în care prin cele 32 ordinele de serviciu emise la începutul și pe tot parcursul

anului 2018, precum și prin cele 35 de decizii, au fost stabilite atribuţiile de serviciu ale

tuturor judecătorilor, personalului auxiliar şi celorlalţi salariaţi.

De menţionat faptul că schema posturilor efectiv ocupate a suferit fluctuaţii,

temporare sau de lungă durată, ca urmare a unor împrejurări diverse (ex: concedii pentru

creşterea copilului, concedii medicale de lungă durată etc).

La nivelul tribunalului, funcţionează registratura şi arhiva, în care îşi desfăşoară

activitatea grefieri arhivari și grefieri, grefa compusă din toţi grefierii, biroul de

informare şi relaţii cu publicul, compartimentul economico-financiar şi administrativ,

compartiment personal, compartiment executări penale, compartimentul IT, o bibliotecă

și o magazie care aprovizionază cu materialele necesare desfășurării bunei activități atât

a tribunalului cât și a instanțelor din raza sa de activitate.

Modificarea continuă a numărului de judecători și grefieri în cadrul instanței

dea lungul anului 2018, fie definitiv prin promovare sau pensionare, fie temporar prin

7

efectuarea concediului medical sau a concediului posnatal, a creat un dezechilibru în

activitatea desfășurată de secțiile din cadrul tribunalului, cu consecințe directe asupra

volumului de activitate aferent fiecărui judecător și grefier dar și a calității activității.

Activitatea tuturor compartimentelor menţionate se desfăşoară sub coordonarea

conducerii instanţei, dar atribuţiile privind supravegherea activităţii unor compartimente

au fost delegate unor judecători.

În cadrul Tribunalului Dolj funcţionează un Birou de informare şi relaţii

publice, condus de un judecător desemnat prin ordin de serviciu al preşedintelui

instanţei, atribuţiile prevăzute de art. 79 din Hotărârea CSM nr. 387/2005 modificată

fiind exercitate de doamna judecător Ghervase Denis, pînă la data de 14 mai când

doamna judecător a fost transferată la Tribunalul Constanța. Cu data de 25 mai prin

ordinul de serviciu nr.11/2018 emis de președintele instanței funcția a fost ocupată de

către domnul vicepreședinte Iliescu Cristian Nicolae, având ca locţiitor pe doamna

judecător Filimon Gabriela.

Grefierul delegat la acest birou respectiv doamna Prim Grefier Nicu Daniela,

administrează, sub coordonarea conducătorului Biroului, portalul Tribunalului Dolj, pe

care sunt publicate informaţii de interes pentru public referitoare la activitatea instanţei.

Activitatea Tribunalului Dolj, pe parcursul anului 2018 a fost reflectată corect

în mass-media şi în presa scrisă.

În vederea realizării unei transparenţe a activităţii judiciare Biroul de informare

şi relaţii publice a asigurat legăturile tribunalului cu mass-media.

S-au transmis periodic comunicate de presă pentru aducerea la cunoştinţă a

informaţiilor de interes public, au fost acreditaţi ziarişti şi reprezentanţii mijloacelor de

informare în masă.

Raporturile cu mass-media au fost deschise pentru comunicarea promptă şi

corectă către opinia publică a activităţilor instanţei noastre, prin purtătorul de cuvânt sau

locţiitorul acestuia.

Tribunalul a dovedit şi trebuie să dovedească în continuare, că implicarea în

implementarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

nu este conjucturală. A fost înţeles faptul că legea induce în mod explicit un maximum

8

de responsabilitate pentru instanţele de judecată, pentru a stabili cadrul unei relaţii

durabile şi eficiente cu cetăţenii.

În anul 2018, la nivelul Tribunalului Dolj a fost întocmit, ca şi în anii anteriori

"Buletinul informativ" unde sunt prezentate principalele prevederi ale Legii nr.

544/2001, Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi Legii de

organizare judiciară, programul de funcţionare al instanţei, precum şi programul de lucru

cu publicul, coordonatele de contact ale tribunalului şi judecătoriilor din raza sa de

activitate, datele de contact ale purtătorilor de cuvânt ai instanţelor.

S-a pornit de la ideea că legea instituie accesul la informaţie drept regulă, iar

limitarea accesului drept excepţie, precum şi faptul că a fost instituţionalizată

transparenţa în relaţiile dintre cetăţeni şi instanţele de judecată.

La data de 23 octombrie 2018, la sediul Tribunalului Dolj, a fost organizată

Conferinţa cu tema "UNITATE ŞI LEGALITATE DUPĂ MAREA UNIRE".

Conferinţa a avut drept scop aniversarea celor 100 de ani de la evenimentul

major al anului 1918: desăvârşirea Statului Naţional Român realizată prin unirea

Provinciilor Româneşti cu România

Pe parcursul anului 2018 Tribunalul Dolj a avut raporturi de colaborare

instituţională foarte bune cu Consiliul Local Craiova, Primăria Craiova, Inspectoratul

de Jandarmi al Judeţului Dolj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Dolj,

DGASPC Dolj, Consiliul Județean și Prefectura Dolj.

Un alt compartiment important din cadrul Tribunalului Dolj este cel de IT, unde

își desfășoară activitatea un număr de șase informaticieni dintre care unul este șeful

compartimentului. Acest compartiment se ocupă de informatizarea atât a tribunalului

cât și a instanțelor din raza de activitate cu excepția Judecătoriei Craiova care și ea la

rândul ei are doi informaticieni dat fiind faptul că este o judecătorie cu un volum mare

de activitate.

Este de necontestat că informatizarea reprezintă un important instrument de

eficientizare a activităţii, ea având rostul de a favoriza şi consolida atât performanţa

judiciară (în principal, prin asigurarea accesului judecătorilor la programele de legislaţie

şi jurisprudenţă, dar şi la alte baze de date utile), cât şi pe cea administrativă a instanţei.

9

Tribunalul Dolj este dotat cu patru autoturisme folosite pentru transportul

consumabilelor necesare funcţionării instanţei, deplasarea dosarelor şi registrelor

instanţei la sediul altor instanţe.

Tribunalului Dolj are în circumscripţia sa administrativ – jurisdicțională 5

judecătorii, şi anume: Judecătoria Craiova, Judecătoria Filiaşi, Judecătoria Băileşti,

Judecătoria Segarcea şi Judecătoria Calafat.

În ce privește instanțele arondate, situația sediilor acestora este deosebit de grea.

O problemă a cărei rezolvare depinde de Ministerul Justiției o reprezintă

alocarea unor sume suficiente pentru efectuarea reparațiilor capitale atât la clădirea

monument istoric, cat şi la sediile instanțelor arondate, precum și pentru achiziționarea

mijloacelor materiale și a obiectelor de inventar necesare bunei funcționări a instanțelor

din raza de competenţă a Tribunalului Dolj.

Sediile judecătoriilor Filiași şi Craiova au necesitat efectuarea de reparații

precum și vechiul sediu al Tribunalului Dolj.

Sediul Judecătoriei Calafat este impropriu desfășurării activității, demersurile

conducerii acestei instanțe şi ale conducerii Tribunalului Dolj orientându-se inițial spre

obținerea de la autoritățile locale a unui nou sediu. Întrucât nu s-a reușit identificarea

unei clădiri adecvate funcționării unei instanțe, Ministerul Justiției a alocat sumele

necesare demarării operației de reparații capitale la sediul existent.

Prin urmare, la data de 29.12.2016 s-a obținut autorizația de construire nr. 72

emisă de Primăria Municipiului Calafat privind Reparații capitale și consolidare a

Judecătoriei Calafat.

Ministerul Justiției prin compartimentul D.I.P.F.I.E în urma proiectului făcut de

către Tribunalul Dolj urmează să lanseze procedurile de achiziție lucrări R.K.

Judecătoria Craiova, una din cele mai încărcate instanțe din ţară, are, la rândul

său, o situație dificilă atât în ce privește spațiul de arhivă, cât şi în ce privește spațiul

destinat activității efective de instanță.

În ceea ce privește spațiul pentru arhivă, în anul 2018, a fost obținut un spațiu

pentru arhiva de conservare, încheindu-se în acest sens, în data de 08.01.2018, un

Protocol cu Primăria Municipiului Craiova pentru preluarea unui etaj al imobilului situat

în Craiova, strada Nicolae Julea, nr. 1.

10

Spațiul a fost amenajat, cu toate dotările necesare impuse de legislație, de

Tribunalul Dolj.

De asemenea, tot la sediul Judecătoriei Craiova, au fost efectuate reparații la

mansardă, trepte intrare, parțial instalații termice și sanitare.

Având în vedere schema de personal a acesteia, gradul de aglomerare al

încăperilor din instanță, numărul mereu crescător de cauze, pentru Judecătoria Craiova

s-au demarat demersuri specifice în vederea edificării unui nou sediu.

Astfel, urmare demersurilor întreprinse de către conducerile administrative ale

Curții de Apel Craiova și a Tribunalului Dolj, Guvernul României a adoptat un

Memorandum cu privire la transmiterea imobilului – teren în domeniul public al statului,

în vederea dării în administrare Ministerului Justiției.

Prin Ordinul nr.3476/C/19.09.2016 au fost mandatate persoanele care să

reprezinte Ministerul Justiției în vederea efectuării operaţiunilor de preluare de la

Consiliul Local al Municipiului Craiova a imobilului – teren în suprafață de 8.000 mp,

situat în municipiul Craiova, Bulevardul Decebal, nr.101 B.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 95 din 25.08.2016

s-a aprobat trecerea din domeniul public al municipiului Craiova și administrarea

Consiliului Local al Municipiului Craiova, în domeniul public al statului a imobilului -

teren, în suprafață totală de 8500 mp. din acte și 8000 mp. din măsurători, cu valoare de

inventar de 4.083.672,00 lei, situat în municipiul Craiova, b-dul Decebal, nr. 101B, în

vederea dării în administrare către Ministerul Justiției.

La data de 12.04.2017 conform procesului verbal nr.13716 s-a preluat terenul

în suprafață de 8000 mp din Craiova, Bulevardul Decebal, nr.101 B.

Terenul a fost preluat pentru construirea Palatului de Justiție (Sediu Curte de

Apel Craiova și Judecătoria Craiova), care v-a fi finanțat de către Bugetul de Stat prin

Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene/SC

Compania Națională de Investiții SA.

Ulterior, prin HG nr. 826/24.10.2018, terenul a fost transmis în administrare,

Curții de Apel Craiova.

11

Faza la momentul actual în ce privește construcția, prin avizul nr. 15/01.11.2017

emis de Ministerul Justiției-Consiliul Tehnico - Economic, este de aprobare Note

conceptuale și Teme de Proiectare.

Cele expuse anterior denotă ca în anul 2018 relațiile instituționale cu Ministerul

Justiției au fost extrem de bune, ordonatorul principal de credite demonstrând o

înțelegere reală a problemelor cu care se confruntă nu doar instanța noastră, ci şi

instanțele din raza de competenţă, şi efectuând eforturi de substanță pentru rezolvarea

acestor probleme.

În cursul anului 2018, Consiliului Superior al Magistraturii si Tribunalul Dolj

au colaborat institutional, în coordonatele stabilite de Legea nr. 317/2004, Legea nr.

303/2004 şi Legea nr. 304/2004. Comunicarea instantei cu Consiliul Superior al

Magistraturii a fost foarte bună, membrii Sectiei de judecatori manifestand un real

interes pentru activitatea noastră, prin participarea la sedința de bilant a anului 2017,

precum și prin vizite ulterioare și discutii cu colectivele de judecători, precum si pentru

opiniile judecatorilor atât în ce priveste problemele activitatii curente, cât și în ce

priveste numeroasele schimbari ale legislatiei secundare în materia organizarii activitatii

instantelor și a judecătorilor în general.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a desfăşurat acţiuni de

informare în legătură cu hotărârile relevante luate atât de Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii cât şi de Secţia pentru judecători, hotărâri ce au fost transpuse în activitatea

instanţei.

Relaţiile solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii au fost discutate în

Adunarea generală a judecătorilor, iar răspunsurile întocmite şi înaintate au reprezentat

punctul de vedere comun al tuturor magistraţilor din cadrul instanţei.

Totodată, pentru o mai bună colaborare, s-a urmărit punerea la dispoziţia

inspectorilor din cadrul Inspecţiei Judiciare - Secţia pentru judecători- într-un termen

foarte scurt a tuturor datelor solicitate.

Apreciem că, în anul 2018, modalitatea de lucru adoptată de către Secţia de

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin membrii săi, a denotat o reală

implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă sistemul de justiţie - pe

diferitele sale coordonate - şi o reală preocupare pentru situaţia instanţelor.

12

De asemenea, în ceea ce priveşte colaborarea cu Parchetul de pe lângă

Tribunalul Dolj, D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova şi D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Craiova, aceasta s-a desfăşurat în condiţiile legii, fără disfuncţii, în vederea

îndeplinirii corespunzătoare a competenţelor ce revin instituţiilor noastre.

Aceleași relații de bună colaborare instituțională au avut loc cu Baroul Dolj,

acestea desfășurându-se în condiţiile legii, fără disfuncţii, în vederea îndeplinirii

corespunzătoare a competenţelor specifice.

13

CAPITOLUL I

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI

JUDECĂTOREȘTI

Perioada 2010 - 2018 a fost caracterizată de modificări legislative majore, care

au impus schimbări majore în modul de organizare a activităţii instanţei, fiind necesare

măsuri pentru punerea în aplicare a noilor coduri, iar anul 2018 este un an în care se pot

face evaluări ale modului în care implementarea noilor coduri a fost pusă în aplicare,

rezultatele fiind suficient de bune, raportându-ne la o schemă de personal relativ

subdimensionată.





Prezentarea şi analizarea datelor statistice pentru anul 2018 necesită câteva

consideraţii prealabile referitoare la indicatorii statistici şi modul de culegere a datelor,

având în vedere că, începând cu anul 2015, judecătoriile au intrat în modul de statistică

furnizat de aplicaţia ECRIS.

Din această perspectivă trebuie menţionat că indicatorul "dosare soluţionate"

are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută în vedere iniţial, în

sensul că, până la nivelul anului 2014, indicatorul "dosare soluţionate" reprezenta

totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei perioade de evaluare, în timp ce în prezent

acest concept este definit ca totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul

perioadei de evaluare.

Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea

indicatorilor privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a cauzelor.

După cum se cunoaşte, aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele

înregistrate începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai vechi,

astfel încât, deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic, dosarele

14

înregistrate anterior anului 2011 nu sunt luate în considerare în statistică, chiar dacă sunt

soluţionate în perioada de referinţă.

Tribunalul Dolj a luat măsuri de instruire a personalului auxiliar, astfel încât, pe

parcursul anului 2018 au fost continuate activităţile de instruire a grefierilor privind

modul corect de închidere a dosarelor şi s-au luat măsuri de identificare a dosarelor care

figurau încă neînchise, însă la acest moment se impune, în continuare, monitorizarea

închiderii corecte a datelor, precum şi identificarea acelor dosare în care documentul sau

soluţia dosarului nu au fost corect completate.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că, până la instalarea aplicaţiei

STATIS, nu au existat rapoarte care să indice pentru fiecare complet dosarele neînchise,

astfel încât identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor a fost dificilă

şi consumatoare de timp şi resurse.

Modulul de statistică din ECRIS furnizează date privind hotărârile restante

(documente neînchise şi documente în curs de redactare), însă în ceea ce priveşte

încheierile prin care s-a soluţionat cauza, rapoartele aferente nu conţineau date privind

completul sau redactorul documentului, astfel încât pentru un număr mare de documente

a fost dificilă identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor.

Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bug-uri în exportul datelor şi

în autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite documente, deşi redactate

şi închise, figurează în modulul de statistică ca nefiind închise, întrucât data

documentului nu a fost autocompletată în tabela corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.

De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit

introduse, în sensul că, deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a tipului

de document nu a fost actualizată în modulul de statistică, astfel încât unele dosare, în

care au fost ataşate alte tipuri de documente decât cele care închid formal dosarul, nu au

fost luate în considerare ca dosare redactate deşi documentul a fost corectat, fiind

necesară ştergerea documentului iniţial şi reintroducerea lui corectă. Această activitate

va continua pe măsură ce alte dosare vor fi identificate.

Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare şi

corectarea a fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a acestor

dosare şi rectificarea datelor.

15

Cu toate acestea, după instalarea aplicaţiei STATIS (care furnizează două

rapoarte referitoare la dosarele fără dată de document şi fără dată de redactare, rapoarte

care furnizează şi date privind completul şi persoana responsabilă) a fost posibilă

corectarea datelor, astfel încât numărul de documente redactate şi închise să se apropie

de realitatea scriptică.

Aceste operaţiuni de corectare, deşi extrem de necesare, au necesitat un efort

suplimentar din partea grefierilor şefi de secţie şi a personalului auxiliar, cu atât mai

mult cu cât unele corecturi, deşi realizate, nu au fost corect regăsite în modulul de

statistică, fiind necesară revenirea de mai multe ori asupra operaţiei de închidere.

De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor statistice,

în aplicaţia STATIS, s-a realizat semestrial, apoi trimestrial, iar în prezent săptămânal,

astfel încât datele disponibile nu reflectă statistica la zi şi nu se poate realiza o verificare

în timp real a modului de completare a datelor. Cu toate acestea, prin grija specialiştilor

IT din cadrul instanței, au fost create rapoarte, care să genereze diferite situaţii statistice

şi care să permită corectarea în timp util a datelor.

Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul de

monitorizare, completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor înregistrate, dar

necesită şi corectări în aplicaţiile utilizate care să permită, persoanelor responsabile cu

verificarea şi colectarea datelor, instrumente flexibile şi cu date în timp real.

Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor modificarea, în

special a aplicaţiei ECRIS, care să devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, prezentarea datelor statistice în

acest an va avea în vedere, în principal, datele furnizate de aplicaţia STATIS, dar şi

situaţia scriptică, urmând ca pe parcursul analizării datelor să fie explicate şi diferenţele

înregistrate între parametrii care pot uneori avea valori diferite.

I.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL INSTANŢEI

Așa cum s-a arătat mai sus, în cadrul Tribunalului Dolj, funcţionează cinci

secţii: civil I, civil II, contencios administrativ și fiscal, penală și pentru cauze cu minori

și conflicte de muncă și asigurări sociale.

16

Pentru a avea o imagine de ansamblu a activității Tribunalului Dolj prezentăm

următoarele date:

R13.Q02Statisticavolumactivitate,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Curte: {} Tribunal: {} Componenta: {numar dosare} Criteriu ordonare: {Componenta: Valoare Volum} Directie ordonare: {descrescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilela:05ianuarie2019

Export Excel

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATESTOC FINALTOTAL DIN CARE TOTAL DIN CARE DIN

STOC INITIAL INTRATE STOC INITIAL INTRATE 26722 8824 17898 20768 8017 90,9% 12751 71,2% 5954

Persoanaconectata:instanta

LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE STOC FINAL TOTAL

DIN CARETOTAL

DIN CARE DIN STOC

INITIAL INTRAT

E STOC INITIAL INTRATE

1 Tribunalul DOLJ 2672

2 8824 178982076

8 801790,9

% 1275

1 71,2

% 5954

După cum se poate observa pe rolul Tribunalului Dolj, în anul 2018, au fost

înregistrate un număr de 17898 dosare cu 5767 cauze mai puține decât în anul precedent.

Dacă adăugăm și 8824 dosare existente în stoc la începutul anului la dosarele nou intrate,

se observă că Tribunalul Dolj a avut de soluţionat un volum de 26722 cauze, cu 7077

mai puține decât în anul 2017.

Din totalul cauzelor deduse judecății, 16769 au reprezentat activitatea de fond,

7716 activitatea în apel, 462 activitatea în recurs și 1775 contestații în materie penală.

Situaţia statistică se prezintă astfel:

Stoc la

01.01.2018

Înregistrate în

2018

Total rol

2018

Soluţionate

2018

Stoc la

31.12.2018

8824 17898 26722 20768 5954

17

Din perspectiva volumului de activitate Tribunalul Dolj se încadrează în

prezent, la nivel de țară, între instanțele cu un volum mare de activitate, chiar dacă se

observă o ușoară scădere a numărului de dosare față de anul 2017, situându-se pe locul

4 la nivel de țară așa cum se poate observa din extrasul STATIS:

R13.Q02Statisticavolumactivitate,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Componenta: {numar dosare} Criteriu ordonare: {Componenta: Valoare Volum} Directie ordonare: {descrescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilecelputinpanala:28decembrie2018

Export Excel

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATESTOC FINALTOTAL DIN CARE TOTAL DIN CARE DIN



LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE STOC FINAL TOTAL

DIN CARE TOTAL

DIN CARE DIN STOC

INITIAL INTRAT

E STOC

INITIAL INTRATE

1 Tribunalul BUCURESTI

143813

63950 79863 87433

47320

74,0%

40113

50,2%

56380

2 Tribunalul CONSTANTA

28184 10858 173261842

4 8160

75,2%

10264

59,2%

9760

3 Tribunalul IASI 27112 10813 162991715

5 834777,2

% 8808 54,0

% 9957

4 Tribunalul DOLJ 26722 8824 178982076

8 801790,9

% 1275

1 71,2

% 5954

5 Tribunalul TIMIS 23415 9397 14018 15885

7571 80,6%

8314 59,3%

7530

6 Tribunalul PRAHOVA

22782 9402 13380 16340

7549 80,3%

8791 65,7%

6442

7 Tribunalul ARGES 22029 8280 13749 15002

7160 86,5%

7842 57,0%

7027

8 Tribunalul ILFOV 21130 10226 109041277

3 7833

76,6%

4940 45,3

% 8357

9 Tribunalul BRASOV 19963 9135 108281282

4 719878,8

% 5626 52,0

% 7139

10 Tribunalul CLUJ 17457 5903 115541240

8 508686,2

% 7322

Dacă ne raportăm strict la numărul de dosare intrate observăm că de fapt suntem

pe locul 2 pe țară după Tribunalul București,celelalte două tribunale din fața noastră au

18

un număr de dosare pe rol mai mare decât noi datorită stocului mare de dosare cu care

au intrat la începutul anului 2018.

Dacă ne raportăm și la numărul de dosare soluționate ocupăm același loc 2 pe

țară.

În ceea ce privește activitatea Tribunalului Dolj, raportată la tribunalele din

cadrul Curții de Apel Craiova, acesta are cel mai mare volum de activitate după cum se

observă în situația extrasă din Statis Ecris:

R13.Q02Statisticavolumactivitate,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Componenta: {numar dosare} Criteriu ordonare: {Componenta: Valoare Volum} Directie ordonare: {descrescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilecelputinpanala:02ianuarie2019

Export Excel

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE STOC FINALTOTAL DIN CARE TOTAL DIN CARE DIN



LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE STOC FINAL TOTA

L

DIN CARE TOTAL

DIN CARE DIN STOC

INITIAL INTRAT

E STOC INITIAL INTRATE

1 Tribunalul DOLJ 26722

8824 17898 20768

8017 90,9%

12751

71,2%

5954

2 Tribunalul GORJ 13540

4393 9147 10381

3795 86,4%

6586 72,0%

3159

3 Tribunalul MEHEDINTI

9650 2132 7518 8256 184886,7

% 6408

85,2%

1394

4 Tribunalul OLT 9057 2615 6442 6841 233389,2

% 4508 70,0

% 2216

Din totalul de 26722 cauze aflate spre soluţionare pe rolul instanţei, au fost

soluţionate în cursul anului 2018 un număr de 20768 cauze mai puțin cu 4659 de cauze

față de anul 2017, stocul de dosare rămase nesoluţionate fiind de 5954, înregistrându-se

o scădere cu 2870 cauze faţă de stocul final al anului precedent.

Printr-o reprezentare în diagramă, situaţia statistică se prezintă astfel:

19

Potrivit datelor statistice comparative pentru anii 2017 şi 2018, culese din

programul de Statis CENTRAL, se poate observa o scădere a dosarelor nou înregistrate

cu circa 5767 dosare şi, totodată, scăderea numărului dosarelor aflate pe rolul instanţei

cu 7077 dosare.

Trebuie avut în vedere faptul că, din stocul de 5954 dosare aflate pe rolul

instanței la sfârșitul anului 2018, un număr de 1300 dosare se aflau în procedura

regularizării cererii de chemare în judecată, iar un număr de 340 dosare, în materia

penală, se aflau în procedura de cameră preliminară, ceea ce duce la concluzia că stocul

real al dosarelor nesoluționate, în anul 2018, este de 4314 dosare, incluzând și cele 938

dosare suspendate.

În cele ce urmează, va fi prezentată, în mod grafic, evoluţia numărului de dosare

din punct de vedere al numărului de dosare înregistrate, al numărului de dosare aflate pe

rolul instanţei, al cauzelor soluţionate pe perioada anilor 2016-2018, dar şi sub aspectul

stocului de dosare:

101348824

23665

17898

33799

2672225427

20768

8372 5954

Volumul de activitate comparativ pentru anii2017‐2018

Stoc la inceputul anului Intrate Rol Solutionate Stoc la finele anului

20

0

5000

10000

15000

20000

25000

2016 2017 2018

2102423665

17898

Evoluția dosarelor înregistrate în perioada anilor 2016‐2018

dosare înregistrate

0

10000

20000

30000

40000

2016 2017 2018

3009833799

26722

Evoluția cauzelor aflate pe rolul instanței în perioada anilor 2016‐2018

Dosare aflate pe rolul instanței

21

0

10000

20000

30000

2016 2017 2018

2036425427

20768

Evoluția cauzelor soluționate de Tribunalul Doljîn perioada anilor 2016‐2018

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2016 2017 2018

10134

8824

5954

Evoluția stocului de dosare pe perioada anilor2016‐2018

STOC LA FINELE ANULUI

22

Analizând cele 4 diagrame, se poate observa că, sub aspectele - dosare nou

înregistrate, dosare aflate pe rolul instanţei, dosare soluţionate au existat creșteri și

descreșteri. În ce privește stocul de dosare acesta a înregistrat o scădere foarte mare.

Trebuie menționat că o importantă parte a activității instanței nu este evidențiată

statistic, şi anume dosarele asociate din toate materiile.

În materie penală, însă, deși la acest moment nu este permisă evidențierea

statistică a cauzelor, dosare asociate și încheieri pronunţate de judecătorul de drepturi şi

libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară, reprezentând un număr de 2481 de

dosare pe anul 2018.

Deşi, chiar din evidenţele Statis ECRIS rezultă un volum mare de activitate, în

general, stocul înregistrat în Statis este mai mare decât stocul scriptic înregistrat la

finalul anului 2018, situaţie datorată faptului că, în noua concepţie, sunt considerate

nesoluţionate dosarele în curs de redactare şi dosarele neînchise.

Sub acest aspect trebuie menţionat că numărul de dosare în curs de redactare

este variabil lunar în raport de numărul de dosare pronunţate în luna respectivă, iar

termenul de redactare în majoritatea cauzelor este de 30 de zile.

Pe de altă parte, discrepanţa dintre stocul scriptic şi stocul informatic este

explicabil, pe de o parte, prin schimbarea modalităţii de calcul a numărului de dosare

soluţionate, dar şi prin aceea că nu au fost închise corect toate dosarele înregistrate în

anii 2011 – 2013. Prin urmare, s-a depus o activitate uriaşă de corectare a datelor, în

special prin modificarea documentului de soluţionare al dosarului, realizându-se

constant, începând cu anul 2013, însă la sfârșitul anului 2018 exista încă o discrepanţă

între stocul scriptic şi stocul informatic.

Deşi au fost corectate datele, încă mai sunt erori şi se impune şi pe viitor

monitorizarea şi eliminarea erorilor datelor.

Totodată menționăm faptul că este necesară o atitudine disciplinată a

personalului auxiliar în ceea ce priveşte închiderea dosarelor în aplicaţia ECRIS şi

crearea unor tipare de lucru corecte, generarea documentului corect şi închiderea

dosarului la timp ridicând cele mai multe probleme.

Numărul mare de dosare aflate în faza de procedură scrisă/cameră preliminară

şi în faza de judecată poate afecta calitatea actului de justiţie în contextul în care, pe

23

lângă activitatea desfăşurată în legătură cu şedinţa de judecată, magistraţii au de

îndeplinit şi alte îndatoriri (ex.activitatea judecătorului desemnat purtător de cuvânt al

instanţei, activitatea judecătorilor delegaţi la diferite compartimente ale instanţei,

executări civile, evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Trebuie menţionat că volumul de activitate în sistemul judiciar nu se măsoară

doar în cifre, ci şi în ore de muncă, ceea ce presupune studierea temeinică a dosarelor, a

legislaţiei aplicabile în fiecare cauză şi care este în continuă schimbare, a doctrinei şi a

practicii judiciare, pentru pronunţarea unor hotărâri legale şi temeinice.

Pe lângă toate acestea, se soluţionează un număr foarte mare şi divers de cereri,

care necesită un studiu atent, dar această activitate nu se reflectă în evidenţele statistice

şi anume: cereri ajutor public judiciar, cereri de îndreptare eroare materială, cereri pentru

soluţionarea diverselor incompatibilităţi, reexaminare anulare cerere, reexaminare

amendă, reexaminare ajutor public judiciar şi reexaminare taxă timbru, cereri care sunt

în număr foarte mare.

Prin urmare, pe lângă activitatea voluminoasă care se reflectă în evidenţele

ECRIS, s-a mai desfăşurat o activitate apreciabilă, fără a se reflecta în evidenţele ECRIS

ale instanţei, aspect care este cu mult peste capacitatea normală de lucru a unui om şi cu

repercusiuni asupra sănătăţii personalului implicat.

Structura cauzelor, în raport de stadiul procesual, este următoarea:

Anul Cauze directe pe rol

2015 22155 2016 21084 2017 24731 2018 18544

Modificarea structurii, din punct de vedere al stadiului procesual, a avut drept

consecinţă transformarea tribunalului în instanţă care judecă preponderent cauze directe.

Anul Cauze pe rol în apel

24

2015 7133 2016 8175 2017 8479 2018 7716

Se remarcă o scădere a numărului de dosare înregistrate în apel cu 763 față de

anul 2017, dar cu 583 mai mult față de anul 2015.

De asemenea, prin intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală se

consfințește rolul tribunalului ca instanță de fond, soluționarea căii de atac a apelului

ramânâd preponderent în competența curții de apel.

Anul Cauze pe rol în recurs

2015 1475 2016 839 2017 589 2018 462

Volumul de activitate pe secţii:

Secţia Stoc la

01.01.2018

Înregistrate

în 2018

Total rol

2018 Soluţionate

Stoc la

31.12.2018

I Civilă 1966 3687 5653 3923 1730

II Civilă 1265 1841 3106 2380 726

Contencios

administrativ

şi fiscal

2315 3700 6015 4616 1399

Conflicte de

muncă şi

asigurări

sociale

2651 4388 7039 5440 1599

Penal 627 4282 4909 4409 500

TOTAL 8824 17898 26722 20768 5954

25

Evoluţia volumului de activitate pe secţii în 2018, comparativ cu 2017:

Secţia Volumul de activitate Evoluţia

2017 2018 Plus Minus

I Civilă 5994 5653 341

II Civilă 5242 3106 2136

Contencios administrativ şi fiscal 10526 6015 4511

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 7007 7039 32

Penal 5030 4909 121

TOTAL 33799 26722 32 7109

Volumul de activitate pe secţii/materii:

Conform indicatorilor statistici, în anul 2018 s-a înregistrat o scădere de 7077

de dosare aflate pe rolul celor 5 secții din cadrul Tribunalulul Dolj.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Total

33799

26722

32 7109

Volum de activitate 2017

Volum de activitate 2018

Evolutia Plus

Evolutia Minus

26

Cu toate acestea, volumul de activitate al Secţiilor Conflicte de muncă şi

asigurări sociale şi respectiv de Contencios administrativ şi fiscal rămâne cel mai ridicat

din instanţă.

Volumul de activitate pe faze de judecată a cunoscut următoarea evoluţie:

Secţia Faza de

judecată

Nr. dosare Evoluţia


I civilă

fond 1144 1196 52

apel 4396 4122 274

recurs 454 335 119

penală

fond 3395 3131 264

apel 2 1 1

recurs 2 2

contestatii 1631 1775 144

II civilă

fond 3432 1780 1652

apel 1691 1220 471

recurs 119 106 13

contencios

administrativ

fond 8122 3623 4499

apel 2390 2373 17

recurs 14 19 5

conflicte de muncă fond 7007 7039 32

I.1.1 Volumul de activitate al Secției Civile I

În anul 2018, pe rolul Secţiei I Civil, cu cauze cu minori şi familie şi de

proprietate intelectuală au fost înregistrate un număr total de 3687 dosare nou intrate,

la acestea adăugându-se stocul la data de 01.01.2018 de 1966 dosare, astfel încât s-a

înregistrat pe rolul secţiei un număr total de 5653 dosare.

27

Din acestea au fost soluţionate un număr de 3923 dosare. La data de 31.12.2018

s-a înregistrat un stoc de 1730 de dosare incluzând şi dosarele suspendate în număr de

266. Mai puțin cu 168 de dosare în stoc față de anul 2017.

Raportat la anul 2017, la nivelul Secţiei I Civil se observă o scădere

nesemnificativă a numărului de dosare nou intrate şi implicit a numărului de dosare

aflate pe rol dar și o creștere a numărului de dosare nou intrate pe fond cu un număr 52

dosare.

De la început trebuie menţionat că, la nivelul secţiei, întregul personal a făcut

eforturi pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare.

Astfel, pentru dosarele nou intrate a fost începută procedura de regularizare

imediat după înregistrarea fiecărui dosar.

Au fost repuse pe rol din oficiu toate cauzele suspendate în baza art. 520 alin 4

NCPC, imediat după ce ICCJ s-a pronunţat şi a dezlegat problema de drept care a stat la

baza suspendării.

Au fost identificate şi repuse pe rol pentru soluţionare cauzele suspendate în

baza Legii 85/2014 a insolvenţei, în care hotărârea de deschidere a procedurii

falimentului a rămas definitivă, în conformitate cu prevederile art. 75 lin 1 teza finală

din Legea 85/2014.

De asemenea, au fost verificate şi cauzele în care judecata a fost suspendată

până la soluţionarea altei cauze.

Cauzele nou intrate care nu au primit o soluţionare în cursul anului 2018 sunt

cele de o complexitate ridicată, care au necesitat atât parcurgerea procedurii de

regularizare dar şi administarea unui probatoriu complex.

Deciziile Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în dezlegarea unor

probleme de drept şi în recurs în interesul legii au generat o serie importantă de litigii în

anul 2018.

Nu au existat decizii pronunţate de CEDO sau CJUE în 2018 care să aibă un

impact asupra activităţii secţiei.

De asemenea, rata de soluţionare a fost influenţată de faptul că pe rolul ICCJ au

existat mai multe probleme de drept ce au necesitat o dezlegare unitară. Cauzele aflate

pe rolul secţiei au fost suspendate până la dezlegarea problemei de drept de către ICCJ.

28

A urmat repunerea lor pe rol, o nouă citare corespunzătoare, administrarea probatoriului

şi abia apoi soluţionarea.

De asemenea, nu au putut fi soluţionate în cursul anului 2018 cauzele care au

intrat în ultimele luni ale anului, deoarece a fost necesar să se parcurgă procedura de

regularizare care durează aproximativ 2 luni. Astfel, 242 de dosare s-au aflat la sfârşitul

anului în procedură de regularizare, iar 525 de dosare au primit prim termen în 2019.

Independent de voinţa instanţei nu au putut fi soluţionate nici cauzele

suspendate pentru lipsa părţilor, pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina

reclamanţilor sau pentru dezlegarea unei alte pricini.

Evoluţia volumului de activitate pe secţie în 2018, comparativ cu 2017:

Secţia Faza de

judecată



I civilă

fond 1144 1196 52

apel 4396 4122 274

recurs 454 335 119

Secţia

civil I

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2018

Dosare

înregistrate

în 2018

Total dosare

pe rol în anul

2018

Soluţionate

Stoc la

31.12.2018

directe 249 947 1196 974 222

apel 1582 2540 4122 2709 1413

recurs 135 200 335 240 95

Total 1966 3687 5653 3923 1730

29

I.1.2 Volumul de activitate al Secției Civile II

În anul 2018, activitatea secţiei s-a desfăşurat prin efortul susţinut şi constant,

atât al judecătorilor precum şi al personalului auxiliar, determinat de cazuistica

complexă a litigiilor cu profesioniştii sub imperiul legislaţiei şi jurisprudenţei

comunitare, noutăţile legislative în domeniul insolvenţei.

Cu toate acestea, s-a asigurat, indiferent de calitatea părţilor un tratament juridic

nediscriminatoriu tuutror participanţilor la procedurile judiciare, egalitatea persoanelor

în faţa legii, respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, supremaţia legii.

La nivelul secţiei s-au desfăşurat întâlnirile lunare ale judecătorilor, în care au

fost discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, în

baza studiului întocmit în acest scop, minutele întocmite fiind transmise Curţii de Apel

Craiova.

De asemenea, au fost supuse atenţiei instanţei de control judiciar problemele de

drept a căror aplicabilitate a suscitat discuţii în cadrul secţiei, acestea fiind discutate cu

ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul acestei instanţe.

Cu ocazia întâlnirilor lunare a fost prezentată de către judecătorul desemnat

practica instanţei de casare, în baza referatului întocmit de către acesta, după cum au

fost discutate şi noile reglementări legale apărute şi modul de interpretare a acestora.

Totodată, în cadrul acestor întâlniri au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor

problemele de practică neunitară discutate în cadrul întâlnirii trimestriale privind

practica judiciară neunitară organizate de către Curtea de Apel Craiova trimestrial pe

parcursul anului 2018, fiind discutate şi însuşite materialele întocmite de către Curtea

de Apel Craiova – Secţia a II a Civilă în vederea interpretării şi aplicării unitare a

legislaţiei în materia litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei.

În materia învăţământului profesional mai trebuie menţionat că s-au comunicat

fiecăruia dintre magistraţii Secţiei a II a Civile noutăţile legislative apărute, precum şi

deciziile adoptate de Curtea Constituţională, Deciziile pronunţate în recursurile în

interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CEDO şi CJCE şi publicate în

Monitorul Oficial, pe măsura apariţiei lor.

30

S-au respectat dispoziţiile menţionate în Regulamentul de Ordine Interioară al

Instanţelor Judecătoreşti referitoare la repartizarea aleatorie, incidente procedurale, etc.,

preşedintele de secţie coordonând această activitate deosebit de importantă.

Activitatea secţiei a fost analizată permanent de preşedintele secţiei, iar fiecare

judecător în funcţie de sectorul său de activitate menţionat în ordinul de serviciu a

efectuat diferite controale despre care s-a făcut vorbire în procesele verbale încheiate

lunar şi s-au menţionat deficienţele constatate în rapoartele de control.

Secţia II Civil beneficiază de un personal calificat care prin eforturile susţinute,

dedicaţie şi profesionalism reuşeşete aproape întotdeauna să contribuie la înfăptuirea

unui act de justiţie de calitate, în standardele impuse de o justiţie europeană.

Judecătorii secţiei au avut planificate, pe durata unei luni, câte două şedinţe de

litigii cu profesionişti directe concomitent cu şedinţe privind cauze de faliment, câte

două şedinţe de cauze în apeluri, câte două şedinţe de recursuri, rareori şedinţe privind

cererile în anulare.

La data de 01.01.2018, stocul de dosare în Materia Litigii cu Profesionişti era

de 717 dosare, au fost înregistrate în cursul anului, 1237 dosare, aflându-se astfel pe rol,

1954 dosare. Din totalul de 1954 dosare, au fost soluţionate 1476 dosare, rămânând la

finele anului 2018 un stoc de 478 dosare, din care 106 dosare se aflau în procedura

prealabilă.

La data de 01.01.2018, stocul de dosare în Materia Falimente era de 548

dosare, au fost înregistrate în cursul anului, 604 dosare, aflându-se astfel pe rol, 1152

dosare. Din totalul de 1152 dosare, au fost soluţionate 904 dosare, rămânând la finele

anului 2018 un stoc de 248 dosare.

Redăm, mai jos, datele statistice pe secţie:

Secţia Civil II Stoc la

01.01.2018

Înregistrate

în 2018

Total

rol 2018 Soluţionate

Stoc la

31.12.2018

Litigii cu

profesioniști 717 1237 1954 1476 478

31


01.01.2018

Înregistrate

în 2018

Total

rol 2018 Soluţionate

Stoc la

31.12.2018

Falimente 548 604 1152 904 248

Volumul de activitate pe secţie/materii:


01.01.2018

Intrate în

2018

Total rol

2018

Soluţionate

2018

Suspendate

2018

Stoc la

31.12.2018 Materia

Litigii cu

profesion

iști și

faliment

fond 723 1057 1780 1386 70 394

apel 511 709 1220 921 29 299

recurs 31 75 106 73 12 33

Total II civil 1265 1841 3106 2380 111 726

Evoluţia volumului de activitate pe secţie în 2018, comparativ cu 2017:

Secţia Civilă II Volumul de activitate Evoluţia


Litigii cu profesioniști 3972 1954 2018

Falimente 1270 1152 118

TOTAL 5242 3106 2136

Noul Cod al Insolvenţei a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2014, fapt ce a

dus la o scădere a numărului de dosare înregistrate în materia procedurii insolvenţei, una

dintre cauze fiind aceea a creşterii valorii prag a creanţei, pentru a putea fi introdusă

cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, valoarea prag fiind de 40.000 lei atât

pentru creditori precum şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de

lichidatorul numit în procedura de lichidare prev. de Legea nr.31/1990 (art.5.72 din

Legea insolvenţei).

De asemenea, o altă cauză a scăderii numărului de dosare fiind sancţiunea prev.

de art. 67 alin.2 din Legea insolvenţei, respectiv respingerea cererii de deschidere ca

urmare a nedepunerii de către societăţile debitoare a documentelor prevăzute la art.67

alin.1. lit.a-g, k, l şi m.

32

Mai precizăm faptul că în sistemul ECRIS apar pe rol mai puţine dosare (cu

obiect procedura insolvenţei) ca în realitate întrucât în momentul soluţionării cererii de

deschidere a procedurii se alege la documente de soluţionare, sentinţă respectiv

încheiere finală de dezinvestire, documente care mai apoi se închid.

Dosarul continuă cu termenele stabilite prin sentinţa de deschidere pentru

rapoarte, tabele ş.a.

Aceste dosare se află în continuare pe rolul instanţei însă în statistică ele

figurează ca fiind soluţionate.

Se dau mai multe sentinţe sau încheieri finale de dezinvestire pentru deschidere

procedură, trecere la faliment, etc. Se mai dau şi alte sentinţe în cadrul dosarelor fără a

se forma dosare asociate.

Un alt lucru, important de evidenţiat: în statistică, la sfârşitul anului 2018, stocul

în materia Faliment este de 248 dosare, iar în realitate (după ce au fost numărate toate

dosarele amânate în semestrul I 2019), stocul este de 737 dosare. Rezultă o diferenţă de

489 dosare care nu se regăsesc în statistică, dar care există, în fapt.

În materia Faliment, potrivit art.142 alin.2 din Regulamentul de Ordine

Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, se creează dosare asociate, dosare asociate care

până la sfârşitul anului 2015 se regăseau în statistică, dar începând cu anul 2016, nu se

mai regăsesc. De asemenea, exista şi o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii,

potrivit căreia dosarele asociate se contabilizau.

În cursul anului 2018, pe rolul Secţiei II Civil, în Materia Faliment au fost create

297 dosare asociate.

I.1.3 Volumul de activitate al Secției Contencios Administrativ și

Fiscal

În anul 2018, pe rolul Secţiei contencios administrativ şi fiscal au fost

înregistrate un număr total de 3700 de dosare nou intrate, având un stoc la data de

01.01.2018 de 2315 de dosare, astfel încât volumul de activitate al secției a fost de 6015

de dosare.

Din acestea, au fost soluţionate un număr de 4.616 dosare, rămânând un stoc de

1.399 dosare la sfârșitul anului 2018, din care 529 dosare se află în procedura de

33

regularizare, iar 705 dosare au primit prim termen în anul 2019 iar 165 dosare sunt

suspendate.

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2018

Dosare

înregistrate

în 2018

Total

dosare pe

rol în anul

2018

Soluţionate

Stoc la

31.12.2018

directe 1797 1826 3623 2824 799

recurs 3 16 19 16 3

apel 515 1.858 2.373 1.776 597

Total 2315 3700 6015 4616 1399

Evoluţia volumului de activitate pe secţie comparativ cu anul 2017:

Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal

Volumul de activitate Evoluţia 2017 2018 Plus Minus 10526 6015 4511

Potrivit indicatorilor statistici, comparativ cu anul 2017, în anul 2018 a scăzut

numărul dosarelor înregistrate pe rolul Secţiei contencios administrativ şi fiscal cu 4511

dosare, constatându-se, în schimb, o creștere a cazuisticii cu obiect complex și, în acelaşi

timp, înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului dosarelor având ca obiect

drepturi salariale ale funcţionarilor publici, urmare a modificărilor legislative intervenite

în anul 2017, prin noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice nr.

153/2017.

De asemenea, un deosebit impact privind volumul de activitate al secției l-a avut

intrarea în vigoare a Legii nr. 71 din 3 aprilie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, care a

influențat semnificativ activitatea secției, în anul 2018 fiind înregistrate un număr foarte

mare de cauze cu obiect drepturi salariale, având un impact negativ în ceea ce priveşte

34

aglomerarea activităţii desfăşurate atât de către judecători, cât şi de către personalul

auxiliar.

În acest sens, Î.C.C.J, prin Decizia nr. 23/2016 – prin care a fost soluţionată o

cerere de pronunţare a unei hotărâri prealabile - a decis că, ”În interpretarea şi aplicarea

dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în

domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma ”salarizat la acelaşi nivel”,

are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din

cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte

autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr.

284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu

modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în

interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor

art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice”.

De asemenea, în aceeași materie, trebuie amintită și Decizia Curții

Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029

din 21 decembrie 2016, definitivă şi general obligatorie, prin care Curtea Constituţională

a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (12) din OUG nr.

57/2015 şi a constatat că aceste prevederi sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 31

alin. (1) din OUG nr. 57/2015, "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de

încadrare", care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri

judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare

la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii

de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale,

indiferent de instituţie sau autoritate publică.

În final, Curtea Constituţională a constatat că, în ceea ce priveşte obligativitatea

deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate, puterea de lucru

35

judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se

ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel,

Curtea a reţinut că atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general

obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi

forţă tuturor subiectelor de drept.

Curtea a statuat că atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi

instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în

considerentele şi dispozitivul Deciziei nr. 794/2016.

Potrivit art. 31 alin. (11) din OUG nr. 57/2015, sintagma "fiecare funcţie"

reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în

Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară.

Trebuie menţionat şi faptul că Noul Cod de Procedură Fiscală (Legea nr.

207/2015) şi Noul Cod Fiscal (Legea nr. 227/2015) au intrat în vigoare de la data de 1

ianuarie 2016, aducând cu ele schimbări importante în ceea ce privește raporturile dintre

autoritatea fiscală și contribuabil.

Este de amintit și forma în vigoare a Legii nr. 554/2004, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 212/2018, conform căreia, la cererea de suspendare prevăzută

de art. 14 din lege, procedura prevăzută de art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă,

nu este aplicabilă, iar conform art. 17 alin. 1 din lege, întâmpinarea se va comunica

reclamantului cu cel puțin 15 zile înainte de primul termen de judecată.

De asemenea, numeroasele modificări ale Regulamentului de ordine interioară

a instanţelor judecătoreşti (inclusiv cele aduse prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 1375/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 970/28.12.2015) au

multiplicat excesiv complexitatea operaţiunilor şi responsabilităţile personalului

auxiliar, acesta trebuind să efectueze operaţiunile procedurale pe care îl presupune

fiecare dosar, fiecare grefier trebuind să lucreze dosarele din şedinţa de judecată

(încheieri, practicale, comunicări, adrese etc.), precum şi celelalte dosare aflate în

diferite stadii din procedura scrisă, premergătoare fixării primului termen de judecată,

toate având termene scurte de lucru, în condițiile în care fiecare grefier intră, prin rotație,

cu două completuri de judecată din cele 16 completuri de directe, 8 apeluri și 3

recursuri).

36

Astfel, deşi raţiunile vizează implementarea unor proceduri menite să asigure

celeritatea judecării cauzelor şi să urmărească responsabilizarea justiţiabililor, prin

instituirea procedurii scrise a verificării cererii şi regularizării acesteia, reglementată de

dispoziţiile art. 200 şi următoarele Cod de procedură civilă, s-a produs o multiplicare a

operaţiunilor ce trebuie efectuate cu privire la o cauză, dată fiind corespondenţa ce se

poartă între instanţă, pe de o parte, şi părţile din dosar, pe de altă parte, toate aceste

măsuri fiind dispuse de către completul de judecată desemnat aleatoriu şi executate de

către grefier care are şi sarcina păstrării mini-arhivei, ceea ce a acutizat şi problematica

spaţiului de depozitare a dosarelor.

Totodată, instituirea unor noi reglementări prin Codul de procedură civilă a

determinat apariţia în practică a unor noi situaţii ce reclamau o abordare diferită decât

vechea practică şi a avut un impact negativ în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată

atât de către judecători, cât şi de către personalul auxiliar.

Astfel, dat fiind că şedinţele de judecată se înregistrează, prin art. 231 Cod

procedură civilă (în forma în care se afla la data intrării în vigoare a Codului de

procedură civilă la 15.02.2013) s-a reglementat şi posibilitatea părţilor de a obţine

transcrierea înregistrărilor din şedinţele de judecată.

Această prevedere a generat o serie de dificultăţi privind punerea în practică a

acestei dispoziţii legale, presupunând un volum enorm de muncă din partea personalului

auxiliar care trebuie să procedeze la transcrierea înregistrărilor din şedinţele de judecată.

Totodată, un impact negativ în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor

şi reglementarea procedurii de soluţionare a incidentelor procedurale au avut şi

numeroasele modificări ale Regulamentului de organizare a instanţelor judecătoreşti (cu

desele schimbări ale regulilor), aşa cum acestea au fost interpretate prin hotărârile

pronunţate de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a dus la o

excesivă reglementare, dăunătoare bunei desfăşurări a activităţii de repartizare a

cauzelor (în încercarea de menajare a susceptibilităţilor justiţiabililor).

Pentru anul 2019 se estimează o creștere a numărului de cauze înregistrate în

materie de contencios administrativ şi fiscal, în fond, variabilele fiind în legătură directă

cu modificările legislative care influenţează numărul dosarelor nou intrate, având în

vedere şi specificul secţiei – de judecare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu

37

al funcţionarului public, dată fiind și noua reglementare în domeniul salarizării

personalului plătit din fonduri publice, conform Legii nr. 153/2017, precum şi a cauzelor

care au ca obiect anularea actelor administrativ-fiscale.

În ceea ce priveşte căile de atac se constată o scădere semnificativă a dosarelor

de recurs, urmare firească a modificărilor aduse Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravenţiilor prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vigoare începând cu

15.02.2013, potrivit cărora, după această dată, plângerile contravenţionale înregistrate

pe rolul instanţelor judecătoreşti vor fi soluţionate cu apel, în vreme ce plângerile

contravenţionale înregistrate anterior acestei perioade să fie în continuare supuse

recursului.

Corelativ, a crescut semnificativ numărul dosarelor de apel, aceste noi

reglementări făcând să coexiste cele două căi de atac, urmând ca, în timp, să se realizeze

o diminuare a căii de atac a recursului (pe măsură ce vechile cauze vor fi soluţionate),

însă nu o eliminare a acestei căi de atac, în condiţiile în care vor exista în continuare

incidente şi situaţii ce reclamă calea de atac a recursului (ex.: atacarea încheierii de

suspendare a cauzei având ca obiect plângere contravenţională sau renunţarea la

judecată sau la drept).

Aceste situaţii vor necesita menţinerea completurilor de recurs, chiar dacă

activitatea acestora va fi mult redusă.

O altă cauză de încărcare a volumului de activitate al secţiei o constituie

adoptarea Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a

contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune

de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea

Consiliului Naţional de soluţionare a contestaţiilor, astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 212/2018, astfel încât, începând cu data de 26.05.2015 a revenit secţiei de

contencios administrativ şi fiscal şi competenţa de soluţionare a proceselor şi cererilor

privind contestaţia împotriva răspunsului primit la notificarea prealabilă sau care nu a

primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, pe lângă cea privind competenţa de

soluţionare a proceselor şi cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea

38

prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea

sau nulitatea contractelor de achiziţie publică.

O altă cauză de încărcare a volumului de activitate al secţiei o constituie

pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C - 586/2014 Vasile

Budişan împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj, cu privire la

timbrul de mediu instituit prin reglementarea română şi care se aplică vehiculelor cu

ocazia primei lor înmatriculări într-un stat membru.

Soluţii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de

Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul

acestora asupra sistemului judiciar.

Cunoașterea jurisprudenței Curții de Justiţie a Uniunii Europene constituie o

preocupare constantă și chiar o necesitate pentru judecătorul ce soluționează cauze în

materia contenciosului administrativ și fiscal, dat fiind impactul semnificativ pe care îl

poate avea aceasta în special în domeniul fiscal.

1. Astfel, o deosebită importanță, în materia restituirii timbrului de mediu, a

avut-o pronunțarea HOTĂRÂRII CJUE în cauza C - 586/2014 Vasile Budişan împotriva

Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

s-a pronunţat cu privire la timbrul de mediu instituit prin reglementarea română şi care

se aplică vehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări într-un stat membru.

Astfel, instanţa europeană a apreciat că această ordonanţă este contrară dreptului

Uniunii, arătând că 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat

membru să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost

plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu

dreptul Uniunii.

Curtea a statuat deja că un regim de taxare care prevede că autovehiculele rulate

care au fost supuse unor asemenea taxe incompatibile cu dreptul Uniunii vor fi scutite

de o nouă taxă, în speţă timbrul de mediu, este incompatibil cu articolul 110 TFUE (a

se vedea în acest sens Hotărârea din 14 aprilie 2015, Manea, C-76/14, EU:C:2015:216,

punctele 47-51).

Astfel, potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii, valoarea taxei percepute

cu ocazia înmatriculării unui autovehicul se încorporează în valoarea acestui

39

autovehicul. Atunci când un autovehicul înmatriculat cu plata unei taxe într-un stat

membru este ulterior vândut ca autovehicul rulat în acest stat membru, valoarea sa de

piaţă include valoarea reziduală a acestei taxe. Dacă valoarea taxei aplicate la data

înmatriculării unui autovehicul rulat importat de acelaşi tip, având aceleaşi caracteristici

şi aceeaşi uzură depăşeşte valoarea reziduală menţionată, se încalcă articolul 110 TFUE

(Hotărârea din 19 decembrie 2013, X, C-437/12, EU:C:2013:857, punctele 30 şi 31,

precum şi jurisprudenţa citată).

În aceste condiţii, o taxă incompatibilă cu dreptul Uniunii, precum cele

menţionate la punctul 35 din prezenta hotărâre, trebuie să fie restituită cu dobândă (a se

vedea în acest sens Hotărârea din 18 aprilie 2013, Irimie, C-565/11, EU:C:2013:250,

punctele 20 şi 21, precum şi Hotărârea din 15 octombrie 2014, Nicula, C-331/13,

EU:C:2014:2285, punctele 27 şi 28), iar valoarea sa trebuie, în consecinţă, considerată

ca nemaifiind încorporată în valoarea de piaţă a autovehiculelor cărora li se aplică

această taxă. întrucât valoarea reziduală a taxei menţionate în valoarea acestor vehicule

este egală cu zero, ea este, prin urmare, în mod necesar inferioară noii taxe, în speţă

timbrul de mediu, aplicată unui autovehicul rulat importat de acelaşi tip, având aceleaşi

caracteristici şi aceeaşi uzură (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 aprilie 2015,

Manea, C-76/14, EU:C:2015:216, punctul 50).

Desigur, în cauza principală, articolul 4 litera d) din OUG nr. 9/2013 are în

vedere situaţia în care, pentru un anumit vehicul, taxa de înmatriculare care îl grevează

a fost restituită efectiv şi prevede că, în acest caz, transcrierea dreptului de proprietate

asupra vehiculului respectiv determină plata timbrului de mediu.

Este necesar să se considere însă că valoarea reziduală a unei taxe incompatibile

cu dreptul Uniunii încetează să fie încorporată în valoarea de piaţă a unui vehicul din

moment ce proprietarul acestui vehicul dispune, în temeiul acestui drept, de posibilitatea

de a obţine restituirea acestei taxe, independent de faptul că ea a fost sau nu a fost efectiv

restituită la data vânzării vehiculului menţionat.

Astfel, această simplă posibilitate este de natură să îi încurajeze pe proprietarii

vehiculelor rulate româneşti vizate să propună pentru aceste vehicule, chiar dacă taxa

vizată nu a fost încă restituită, un preţ de vânzare care să nu ţină seama de taxa

respectivă. Or, în cazul în care taxa nu a fost încă restituită, cumpărătorii vehiculelor

40

menţionate vor fi, în temeiul articolului 4 litera c) din OUG nr. 9/2013, scutiţi de timbrul

de mediu. în schimb, vehiculele rulate importate dintr-un alt stat membru vor fi

invariabil supuse timbrului de mediu prevăzut de OUG nr. 9/2013 la înscrierea în

România a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule. Astfel, o scutire precum cea

rezultată din această dispoziţie este de natură să ofere un avantaj concurenţial

vehiculelor rulate prezente deja pe piaţa românească şi, în consecinţă, să descurajeze

importul de vehicule similare din alte state membre.

2. O altă soluție pronunțată de instanța europeană cu impact în materie fiscală,

a avut pronunțarea HOTĂRÂRII CJUE în cauza C – 183/14 (cauza SALOMIE şi

OLTEAN) prin care s-a stabilit că ”1) Principiile securităţii juridice şi protecţiei

încrederii legitime nu se opun, în împrejurări precum cele din litigiul principal, ca o

administraţie fiscală naţională să decidă, în urma unui control fiscal, să supună anumite

operaţiuni taxei pe valoarea adăugată şi să impună plata unor majorări, cu condiţia ca

această decizie să se întemeieze pe reguli clare şi precise, iar practica acestei

administraţii să nu fi fost de natură să creeze în percepţia unui operator economic

prudent şi avizat o încredere rezonabilă în neaplicarea acestei taxe unor astfel de

operaţiuni, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere. Majorările

aplicate în astfel de împrejurări trebuie să respecte principiul proporţionalităţii. 2)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al

taxei pe valoarea adăugată se opune, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul

principal, unei reglementări naţionale în temeiul căreia dreptul de deducere a taxei pe

valoarea adăugată datorate sau achitate în amonte pentru bunuri şi servicii utilizate în

cadrul operaţiunilor taxate îi este refuzat persoanei impozabile, care trebuie în schimb

să achite taxa pe care ar fi trebuit să o perceapă, pentru simplul motiv că nu era

înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atunci când a efectuat aceste

operaţiuni, şi aceasta atât timp cât nu este înregistrată în mod legal în scopuri de taxă pe

valoarea adăugată şi nu a fost depus decontul taxei datorate”.

În motivarea acestei hotărâri – pronunţată în data de 09.07.2015, la pct. 56-63,

au fost evidenţiate următoarele aspecte: 56. Potrivit unei jurisprudențe constante a

Curții, dreptul de deducere constituie un principiu fundamental al sistemului comun al

41

TVA-ului, care, în principiu, nu poate fi limitat și se exercită imediat pentru totalitatea

taxelor aplicate operațiunilor efectuate în amonte (a se vedea în acest sens în special

Hotărârea Gabalfrisa și alții, C-110/98-C-147/98, EU:C:2000:145, punctul 43, precum

și Hotărârea Idexx Laboratories Italie, C-590/13, EU:C:2014:2429, punctele 30 și 31).

57. Acest regim urmărește să degreveze în întregime întreprinzătorul de sarcina

TVA-ului datorat sau achitat în cadrul tuturor activităților sale economice. Sistemul

comun al TVA-ului garantează, în consecință, perfecta neutralitate în ceea ce privește

sarcina fiscală a tuturor activităților economice, indiferent de scopurile sau de rezultatele

acestor activități, cu condiția să fie ele însele supuse TVA-ului (a se vedea în acest sens

Hotărârea Gabalfrisa și alții, C-110/98-C-147/98, EU:C:2000:145, punctul 44, precum

și Hotărârea Idexx Laboratories Italie, C-590/13, EU:C:2014:2429, punctul 32). 58. Pe

de altă parte, Curtea a statuat deja că principiul fundamental al neutralității TVA-ului

impune ca deducerea taxei în amonte să fie acordată dacă cerințele de fond sunt

îndeplinite, chiar dacă anumite cerințe de formă au fost omise de persoanele impozabile

(a se vedea în acest sens Hotărârea Ecotrade, C-95/07 și C-96/07, EU:C:2008:267

punctul 63, Hotărârea Uszodaépítő, C-392/09, EU:C:2010:569, punctul 39, Hotărârea

Nidera Handelscompagnie, C-385/09, EU:C:2010:627, punctele 42 și 43, precum și

Hotărârea Idexx Laboratories Italie, C-590/13, EU:C:2014:2429, punctul 38). 59. În

consecință, în cazul în care administrația fiscală dispune de informațiile necesare pentru

a stabili că cerințele de fond sunt îndeplinite, aceasta nu poate impune, în ceea ce

privește dreptul persoanei impozabile de a deduce această taxă, condiții suplimentare

care pot avea ca efect anihilarea exercitării acestui drept (a se vedea Hotărârea Idexx

Laboratories Italie, C-590/13, EU:C:2014:2429, punctul 40). 60. Înregistrarea în scopuri

de TVA prevăzută la articolul 214 din Directiva 2006/112, precum și obligația persoanei

impozabile de a declara când își începe, când își modifică sau când își încetează

activitatea, prevăzută la articolul 213 din această directivă, nu constituie decât cerințe

de formă în scopul controlului, care nu pot pune în discuție în special dreptul de deducere

a TVA-ului, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile materiale care dau naștere

acestui drept (a se vedea în acest sens în special Hotărârea Nidera Handelscompagnie,

C-385/09, EU:C:2010:627, punctul 50, Hotărârea Tóth, C-324/11, EU:C:2012:549,

punctul 32, și Hotărârea Ablessio, C-527/11, EU:C:2013:168, punctul 32). 61. De aici

42

rezultă în special că o persoană impozabilă în scopuri de TVA nu poate fi împiedicată

să își exercite dreptul de deducere pentru motivul că nu ar fi înregistrată în scopuri de

TVA înainte de a utiliza bunurile dobândite în cadrul activității sale taxate (a se vedea

în acest sens în special Hotărârea Nidera Handelscompagnie, C-385/09,

EU:C:2010:627, punctul 51). 62. În plus, măsurile pe care statele membre le pot adopta

în temeiul articolului 273 din Directiva 2006/112 pentru a asigura colectarea în mod

corect a taxei și pentru prevenirea evaziunii fiscale nu trebuie nici să depășească ceea ce

este necesar pentru atingerea unor astfel de obiective, nici să repună în discuție

neutralitatea TVA-ului (a se vedea în acest sens în special Hotărârea Gabalfrisa și alții,

C-110/98-C-147/98, EU:C:2000:145, punctul 52, Hotărârea Collée, C-146/05,

EU:C:2007:549, punctul 26, Hotărârea Nidera Handelscompagnie, C-385/09,

EU:C:2010:627, punctul 49, precum și Hotărârea Idexx Laboratories Italie, C-590/13,

EU:C:2014, 2429, punctele 36 și 37). 63. Astfel, faptul de a sancționa nerespectarea de

către persoana impozabilă a obligațiilor contabile și a celor privind declarațiile cu

refuzul dreptului de deducere depășește în mod evident ceea ce este necesar pentru

atingerea obiectivului de asigurare a executării corecte a acestor obligații, din moment

ce dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să impună, dacă este cazul, o amendă

sau o sancțiune pecuniară proporțională cu gravitatea încălcării. O asemenea practică

depășește totodată ceea ce este necesar pentru a asigura colectarea în mod corect a

TVA-ului și prevenirea evaziunii fiscale, în sensul articolului 273 din Directiva

2006/112, întrucât poate determina chiar pierderea dreptului de deducere dacă

rectificarea declarației de către administrația fiscală nu se produce decât după expirarea

termenului de decădere de care dispune persoana impozabilă pentru a proceda la

deducere (a se vedea prin analogie Hotărârea Ecotrade, C-95/07 și C-96/07,

EU:C:2008:267, punctele 67 și 68).

În consecinţă, instanțele române au dat eficienţă disp. art. 110 TFUE, înlăturând

de la aplicare prevederile art. 1471 alin. 1 din Codul Fiscal care contravin reglementărilor

comunitare, în măsura în care nu permit exercitarea dreptului de deducere a TVA şi

pentru acei contribuabili care nu solicitaseră anterior înscrierea în scopuri de TVA,

conform prevederilor art. 152 Cod Fiscal.

43

3. O altă soluție pronunțată de instanța europeană cu impact în materie fiscală o

reprezintă cauza C-565/11, Irimie c. Statul Român prin care s-a statuat că ”Dreptul

Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional, care limitează

dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului

Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de

restituire a acestei taxe”.

CJUE a apreciat că un regim care limitează dobânzile la cele care curg începând

din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei,

nu îndeplineşte principiul efectivităţii care impune, într-o situaţie de restituire a unei

taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naţionale

care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea

persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata

nedatorată a taxei.

Aşadar, reglementarea naţională, art. 124 alin. 1 C. pr. fiscală, contravine

dreptului comunitar în măsura în care nu permite unui contribuabil căruia i-au fost

încasate anumite sume la bugetul de stat prin încălcarea dreptului comunitar, să nu

obţină, atunci când trebuie a i se rambursa respectivele sume, şi dobânzi la sumele plătite

decât de la momentul trecerii unui interval de 45 de zile de la momentul formulării

cererii de restituire, şi nu de la data achitării acelor sume.

De asemenea, în cauza (C-431/12 - S.C. Rafinăria Steaua Română), CJUE a

statuat că ”Articolul 183 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006

privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se

opune ca o persoană impozabilă care a solicitat rambursarea excedentului de taxă pe

valoarea adăugată achitată în amonte din taxa pe valoarea adăugată pe care o datorează

să nu poată obţine din partea administraţiei fiscale a unui stat membru dobânzi de

întârziere aferente rambursării efectuate tardiv de această administraţie pentru o

perioadă în care erau în vigoare acte administrative care excludeau rambursarea şi care

au fost anulate ulterior printr-o decizie judecătorească”.

Curtea a statuat deja că modalităţile de rambursare a excedentului de TVA nu

pot aduce atingere principiului neutralităţii sistemului fiscal al TVA-ului făcând ca

persoana impozabilă să suporte, în tot sau în parte, sarcina acestei taxe, ceea ce implică

44

în special ca rambursarea să fie efectuată într-un termen rezonabil (Hotărârea Enel

Maritsa Iztok 3). Pentru aceleaşi motive, atunci când rambursarea în favoarea persoanei

impozabile a excedentului de TVA intervine după trecerea unui termen rezonabil,

principiul neutralităţii sistemului fiscal al TVA-ului impune ca pierderile financiare

astfel generate, în detrimentul persoanei impozabile, prin indisponibilizarea sumelor de

bani în cauză să fie compensate prin plata unor dobânzi de întârziere. În această privinţă,

din jurisprudenţa Curţii reiese că un calcul al dobânzilor datorate de la buget care nu ia

în considerare ca punct de plecare ziua în care excedentul de TVA ar fi trebuit în mod

normal să fie restituit conform Directivei TVA este, în principiu, contrar articolului 183

din această directivă (Hotărârea Enel Maritsa Iztok). Pe de altă parte, trebuie să se

constate că, din punctul de vedere al persoanei impozabile, motivul pentru care

rambursarea excedentului de TVA a intervenit cu întârziere este lipsit de importanţă. În

acest context, nu există vreo diferenţă pertinentă între o rambursare târzie intervenită

din cauza unei soluţionări administrative cu depăşirea termenelor prevăzute şi cea

intervenită din cauza unor acte administrative care au exclus în mod nelegal rambursarea

şi care au fost anulate ulterior printr-o decizie judecătorească.

Ca atare, în contextul în care jurisprudenţa CJUE consacră principiile

echivalenţei şi efectivităţii – în ceea ce priveşte restituirea sumelor plătite cu titlu şi

impozite, în mod nedatorat, este indubitabil că sunt datorate și dobânzi la sumele

reprezentând TVA, respectiv majorări şi penalităţi calculate pentru întârzierea la plata

sumei datorate cu titlu de TVA - cuvenite de la momentul plăţii şi până la data

rambursării.

4. În materia restituirii taxelor de înmatriculare auto, se menționează

HOTĂRÂREA pronunţată de către CJUE în cauza C – 76/2014 (cauza MANEA) prin

care a stabilit că,,art. 110 trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru

să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu

ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate

în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de

proprietate asupra acestora din urmă, că se opune ca statul membru respectiv să

45

scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o

taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”.

5. Tot în materia restituirii taxelor de înmatriculare auto, se menționează

HOTĂRÂREA pronunţată de către CJUE în Cauza C-200/14 Câmpean, potrivit căreia

eșalonarea rambursării taxelor auto pe o durată de 5 ani contravine dreptului Uniunii.

Astfel, s-a statuat că principiul cooperării loiale trebuie să fie interpretat în

sensul că se opune ca un stat membru să adopte dispoziții care supun rambursarea unui

impozit care a fost declarat contrar dreptului Uniunii printr-o hotărâre a Curții sau a

cărui incompatibilitate cu acest drept rezultă dintr-o astfel de hotărâre unor condiții

care privesc în mod specific acest impozit și care sunt mai puțin favorabile decât cele

care s-ar fi aplicat, în lipsa lor, unei asemenea rambursări, respectarea acestui

principiu trebuind să fie verificată în speță de instanța de trimitere.

Principiul echivalenței trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat

membru să prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru cererile de

rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât

cele aplicabile acțiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern.

Principiul efectivității trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de

rambursare cu dobândă a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii al căror

cuantum a fost constatat prin decizii judecătorești executorii, precum sistemul în

discuție în litigiul principal, care prevede o eșalonare pe cinci ani a rambursării acestor

taxe și care condiționează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea

fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justițiabilul să dispună de

posibilitatea de a constrânge autoritățile publice să își îndeplinească obligațiile dacă

acestea nu și le îndeplinesc de bunăvoie.

Instanței de trimitere îi revine sarcina de a verifica dacă o reglementare precum

cea care ar fi aplicabilă în cauza principală în lipsa unui astfel de sistem de rambursare

îndeplinește cerințele principiului echivalenței și a efectivității.

În esență, mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei

hotărâri judecătoreşti date pentru protecția unui drept conferit de dreptul Uniunii, nu este

considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii de Justiție a

Uniunii Europene.

46

I.1.4 Volumul de activitate al Secției Litigii de muncă și Asigurări

Sociale

În anul 2018, pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale au fost

înregistrate un număr total de 4011 de dosare nou intrate la litigii de muncă şi 377

dosare nou intrate la asigurări sociale, în total 4388 dosare nou intrate.

La acestea s-a adăugat stocul existent la începutul anului de 2651 dosare, astfel

încât au existat pe rolul efectiv secţiei un număr total de 7039 dosare.

Din acestea au fost soluţionate un număr de 5008 dosare în materia litigiilor de

muncă şi 432 dosare în materia asigurărilor sociale, în total 5440 dosare soluţionate,

rămânând un stoc de 1599 dosare, din care 396 dosare suspendate și 379 în procedură

prealabilă.

La acestea se adaugă 20 de dosare asociate care au avut ca obiect reexaminare

anulare cerere, reexaminare amendă judiciară, reexaminare taxă de timbru, care deşi nu

sunt evidențiate în Statis presupun desfăşurarea de activitate suplimentară, specifică, atât

din partea judecătorului cât şi din partea grefierului.

În raport de datele menţionate, din punct de vedere statistic, activitatea secţiei a

fost foarte eficientă, atât pe ansamblu indicatorilor de eficienţă, cât şi pe fiecare indicator

în parte, fiind important de evidenţiat, în mod special, indicatorul care se referă la rata

de soluţionare, care a avut valoarea de 124%, adică o valoare foarte mare care reflectă

pe deplin seriozitatea şi munca susţinută de care a dat dovadă întregul personal al secţiei,

precum şi stabilitatea, buna organizare şi climatul de bună înțelegere care au existat în

cadrul secţiei şi în cadrul tribunalului.

De la început trebuie menţionat că, a fost un an deosebit de greu, în care întregul

personal al secţiei (judecători, asistenţi judiciari şi grefieri) s-a mobilizat în mod

deosebit, a depus tot efortul, atât pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare,

cât şi pentru îmbunătăţirea organizării activităţii pe toate compartimentele: arhivă, în

mod special, grefă, registratură şi repartizare, astfel încât să fie soluţionate cu celeritate

dosarele nou intrate, dar şi cele din stocul iniţial, precum şi cele suspendate; astfel încât

47

circuitul actelor şi al dosarelor să fie cât mai bun şi eficient, să fie eliminate întârzierile

de orice fel în soluționarea dosarelor.

Astfel, în ce priveşte activitatea din arhivă s-a adoptat şi s-a pus în practică o

procedură operaţională comună pentru toate secţiile, pentru verificarea efectivă şi

eficientă a dosarelor suspendate.

S-a creat un program informatic pentru evidenţa dosarelor suspendate pe

complet de judecată, prin complet înțelegându-se completul ca și număr, conform art.

111 alin.5 din ROI, pe temei de drept. Fiecare complet de judecată a putut astfel să

cunoască situaţia reală, concretă a dosarelor suspendate şi a putut să verifice efectiv

dosarele suspendate pentru a stabili dacă mai subzistă motivul suspendării, dacă a

intervenit perimarea cererii.

În toate dosarele suspendate în baza art. 244 din vechiul cod de procedură civilă

sau în baza art. 413 ncpc, până la soluționarea unui alt dosar, precum şi în toate dosarele

suspendate în baza art.36 din legea 85/2006 s-au făcut verificări privind stadiul de

soluţionare a dosarului care a generat suspendarea dosarului înregistrat la litigii de

muncă şi pe baza referatului arhivei, judecătorul fiecărui complet a dispus măsurile

corespunzătoare: fie păstrarea dosarului în continuare în arhivă, la dosare suspendate,

fie repunerea pe rol pentru perimare dacă a fost cazul sau pentru judecare.

Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor

sume reprezentând venituri de natură salarială nr. 78/2018 adoptată în martie 2018 a

contribuit la soluționarea unui număr foarte mare de dosare ce fuseseră suspendate în

baza art. 413 Cod procedură civilă, până la soluționarea unui alt dosar. Astfel, două

loturi de dosare în care angajatorii promovaseră acţiuni în urma controlului Curţii de

Conturi, acţiuni în răspundere patrimonială împotriva salariaților pentru recuperarea

unor sume de bani plătite drept salariu, dosare care erau suspendate până la soluționarea

contestației împotriva raportului Curţii de Conturi, au fost soluţionate, fiind astfel redus

semnificativ numărul de dosare suspendate şi stocul de dosare vechi, înregistrându-se la

finele anului 2018 cel mai mic număr de dosare suspendate şi cel mai mic stoc de dosare

al Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, prin comparaţie cu toti anii trecuţi.

Se reţine că, independent de voinţa judecătorilor, dintre dosarele suspendate, nu

au putut fi soluţionate dosarele suspendate în baza art.36 din legea 85/2006. Din această

48

categorie de dosare, există pe rolul secţiei un număr de aproximativ 250 dosare

suspendate care depind de finalizarea procedurii falimentului unor societăţi comerciale,

care în litigiile de muncă au calitatea de pârâţi - angajatori. Procedura falimentului acelor

societăţi, durează deja de mulţi ani, în cazul PSV Petromservice durează de 10 ani, ceea

ce face ca dosarele de la litigii de muncă care au ca obiect drepturi salariale pretinse de

reclamanții salariați să nu poată fi finalizate şi să figureze în continuare în categoria

dosarelor suspendate.

Dosarele suspendate pentru lipsa părților sau neîndeplinirea unei obligaţii

impusă de instanţă în sarcina reclamantului nu au comportat probleme în ce priveşte

verificarea lor. Pentru acestea exista deja un program electronic de alertă în registrul de

dosare suspendate care semnala momentul împlinirii termenului de perimare de 6 luni,

moment la care dosarele respective erau scoase şi prezentate completului cu propunere

de perimare. A fost folosit în continuare acest program dovedindu-se foarte eficient şi

de ajutor în verificarea dosarele suspendate în temeiul art. 242 cpc/411 ncpc și art. 155

indice 1 cpc/242 Cod procedură civilă, utilizarea sa contribuind la creşterea ratei de

soluţionare a dosarelor.

Au fost repuse pe rol din oficiu toate cauzele suspendate în baza art. 520 alin 4

NCPC, imediat după ce ICCJ s-a pronunţat şi a dezlegat problema de drept care a stat la

baza suspendării. Au fost identificate şi repuse pe rol pentru soluţionare cauzele

suspendate în baza Legii 85/2014 a insolvenţei, în care hotărârea de deschidere a

procedurii falimentului a rămas definitivă, în conformitate cu prevederile art. 75 lin 1

teza finală din Legea 85/2014. Aceste două măsuri au contribuit de asemenea la

creșterea ratei de soluționare a dosarelor.

Tot pentru buna organizare a activităţii secţiei şi creşterea eficienţei, a

soluţionării cu celeritate a dosarelor, s-au luat măsuri pentru ordonarea întregului fond

de dosare din arhiva de conservare, pe ani şi pe numere de dosare, verificându-se ca

dosarele arhivate să conţină dovezile de comunicare a hotărârilor, iar în situaţia în care

acestea nu erau ataşate s-au luat măsuri să fie ataşate în mod corespunzător, personalul

grefei şi cel al arhivei lucrând împreună în acest sens, sub coordonarea responsabilului

de arhivă, al grefierului şef şi al preşedintelui de secţie. De menţionat că, această măsură

s-a impus ca urmare a faptului că arhiva secţiei, ca şi arhiva întregului tribunal a suferit

49

două mutări, cu prilejul construirii sediului nou al Tribunalului şi că volumul foarte mare

de dosare şi de activităţi desfăşurate la compartimentul arhivă, de un număr mic de

persoane, doar 2 grefieri arhivari, la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale, nu a permis finalizarea mai devreme a ordonării corespunzătoare a întregului

fond de dosare.

De asemenea, a fost realizată şi finalizată selecţia dosarelor pentru care s-a

împlinit termenul de păstrare în arhiva, dosarele respective fiind puse în colete cu liste

corespunzătoare, urmând să fie predate.

O atenţie deosebită a fost acordată şi înaintării la timp şi în mod corespunzător

a dosarelor în calea de atac, ceea ce a contribuit de asemenea la eficientizarea activităţii

secţiei. În legătură cu acestea nu au existat disfuncţii, înaintarea dosarelor în calea de

atac făcându-se în marea majoritate a cazurilor, cu respectarea termenului legal, cu

respectarea prevederilor referitoare la completarea corespunzătoare a menţiunilor

privind circuitul extern, în aplicaţia Ecris, completarea corespunzătoare a registrelor de

apeluri şi recursuri, cu întocmirea corespunzătoare a adreselor de înaintare, adrese

semnate de președintele de secţie şi de persoana desemnată cu aceste atribuţii din

compartimentul arhivă, dosarele fiind numerotate, cusute, sigilate corespunzător.

Circuitul dosarelor restituite din calea de atac a fost de asemenea atent

monitorizat, în special în situaţia în care instanţa de control judiciar a dispus

anularea/casarea cu trimitere spre rejudecare.

Pentru cele 25 de dosare în care instanţa de control judiciar a dispus

anularea/casarea cu trimitere spre rejudecare, s-a avut în vedere repartizarea imediată

(în ziua primirii), la completul de judecată inițial investit conform art. 111 alin.8 din

ROI, iar în situaţia în care judecătorul a constatat că sunt incidente prevederile legale

privind incompatibilitatea sa, a formulat în aceeași zi cerere de abținere, care a fost

soluţionată în ziua formulării, după care, dacă cererea de abţinere a fost admisă s-a

procedat în aceeaşi zi la repartizarea aleatorie a cauzei, cu blocarea completului care s-

a abţinut, iar completul investit după acea repartizare a fixat imediat termen de judecată

pe şedinţa proprie. A fost astfel redus timpul total de soluţionare a dosarului cu 2

săptămâni faţă de modalitatea de lucru din anii anteriori. De menţionat că în anii

anteriori dosarele casate cu trimitere spre rejudecare erau repartizate imediat (în ziua

50

primirii) la completul de judecată inițial investit conform art. 111 alin.8 din ROI, acesta

acorda termen în prima sedinţă de judecată a completului respectiv, termen care nu era

mai mare de 2 săptămâni (la secţie ședințele de judecată fiind planificate din două în

două săptămâni), iar în situaţia în care judecătorul constată că sunt incidente prevederile

legale privind incompatibilitatea sa, formula în ziua şedinţei cerere de abținere, care era

soluţionată în ziua formulării, după care, dacă cererea de abţinere era admisă se proceda

în aceeaşi zi la repartizarea aleatorie a cauzei, cu blocarea completului care s-a abţinut,

iar completul investit după acea repartizare fixa imediat termen de judecată pe şedinţa

proprie, părţilor comunicându-li-se completul şi noul termen fixat pentru judecată.

Prin adoptarea măsurilor menţioante mai sus s-a următit pe lângă eficientizarea

activităţii secţiei şi să se dea curs măsurilor stabilite de Inspecţia Judiciară în urma

controlului de fond realizat la Tribunalul Dolj în luna aprilie 2018, măsuri menţionate

în raportul de control.

În ce priveşte activitatea grefei este de mentionat că fiecare grefier de sedinţă în

parte, sub supravegherea directă a judecătorului şi controlul periodic al grefierului şef

de secţie, a urmărit realizarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, întocmirea

încheierilor de şedinţă, a practicatelor hotărârilor în termenele prevăzute de ROI,

efectuarea şi expedierea imediată a adreselor dispuse de judecător necesare pentru

soluţionarea dosarelor.

De asemenea, fiecare judecător în parte s-a implicat în supravegherea directă a

dosarelor aflate în procedură de regularizare, verificând ca grefierii să întocmească în

termenele prevăzute de lege actele de procedură, să dea curs dispozițiilor judecătorului,

procedura de regularizare să nu treneze şi să nu întârzie nejustificat judecarea cauzelor.

Astfel, pentru dosarele nou intrate a fost începută procedura de regularizare

imediat după înregistrarea fiecărui dosar, fără să se aştepte data recomandată alocată de

programul Ecris. Grefierii au urmărit în permanenţă dosarele aflate în procedură

prealabilă şi imediat ce s-au împlinit termenele de depunere a întâmpinării, a răspunsului

la întâmpinare au prezentat dosarele judecătorilor pentru a dispune măsurile

corespunzătoare. În situația în care judecătorul a apreciat că se poate, a scurtat termenul

de depunere a întâmpinării sau a răspunsului la întâmpinare, tot în ideea de a soluţiona

51

un număr cât mai mare de dosare dintre cele nou intrate. Au fost acordate termene scurte

de către fiecare complet în parte.

Redactarea hotărârilor în termen a fost o preocupare constantă a judecătorilor

secţiei care au antrenat corespunzător grefierii desemnaţi cu atribuţii privind

tehnoredactarea precum şi pe asistenţii judiciari care au contribuit la tehnoredactarea

stărilor de fapt sau a sentinţelor în dosarele de lot, repartizate de judecătorul titular de

complet, care a procedat apoi la verificarea acestora, corectarea lor dacă a fost cazul sau

realizarea efectivă a motivării.

O atenție sporită a fost acordată închiderii documentelor după redactarea lor,

stiut fiind faptul că din punct de vedere statistic, data închiderii hotărârii are relevanţă

în ce priveşte considerarea dosarului ca fiind soluţionat, respectiv ca fiind redactat în

termen.

Foarte importantă a fost şi comunicarea corectă şi la timp a hotărârilor. Cu

prilejul controalelor efectuate de președintele de secție delegat cu controlul activităţii

grefei au fost constate şi unele deficienţe în ce priveşte comunicarea hotărârilor, fiind

dispuse măsuri corespunzătoare pentru evitarea repetării unor astfel de greşeli.

Scanarea documentelor şi constituirea dosarului electronic, program adoptat în

cursul anului 2017 şi continuat în cursul anului 2018, pentru toate dosarele, toate

documentele, a fost de mare ajutor nu doar justițiabililor, care au avut acces direct la

dosarul propriu şi la documentele din acesta, ci şi personalului secţiei care a putut folosi

acţiunile, întâmpinările scanate pentru redactarea hotărârilor, fiind ușurată munca de

tehnoredactare, fiind scurtat timpul de redactare a hotărârilor.

Volumul de activitate, respectiv de dosare înregistrate şi soluţionate în cursul

anului 2018 la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale trebuie analizat

în primul rând din perspectiva faptului că la Secţia Conflicte de muncă şi Asigurări

Sociale se judecă cauze numai în primă instanţă, ceea ce presupune o durată mai mare

de timp pentru soluţionare, rezultată din timpul necesar pentru parcurgerea procedurii

de regularizare, dar şi pentru administrarea completă a probelor.

În al doilea rând volumul de activitate al secţiei este fundamental influențat de

modificările legislative care au loc în domeniul salarizării personalului bugetar, în

special, de modificările legislative care au loc în domeniul asigurărilor sociale. Ori după

52

cum este cunoscut aceste domenii au stat în centrul preocupărilor puterii legislative din

România şi au suferit mari şi multe modificări în anii care au trecut, iar punerea în

aplicare a noilor prevederi legale a generat şi nemulțumiri urmate de litigii.

Prevederile legale care au avut drept scop egalizarea salarizării pentru

personalul care ocupă funcţii identice au generat mai multi ani la rând, inclusiv în anul

2018, litigii promovate de personalul din toate unitățile bugetare, din rândul tuturor

categoriilor de salariaţi plătiţi de la bugetul de stat, litigii prin care s-a urmărit obţinerea

nivelului maxim de salarizare pentru aceeași categorie de personal având aceeaşi

funcţie, grad, treaptă, gradaţie de salarizare. Astfel, au fost înregistrate acţiuni din partea

sindicatului medicilor, pentru medicii din toată țara, acţiuni din partea sindicatului

administraţiei publice pentru personalul din diferite unităţi din administrația publică –

DGASP, Biblioteca, acţiuni din partea personalului din justiţie, etc.

Legea salarizării 153/2017 a dus la rândul ei la numeroase litigii privind

sporurile prevăzute de această lege şi neacordate corespunzător de către angajatori.

Prin legea bugetului anual au fost menţinute limitările din anii anteriori privind

plata orelor suplimentare, a muncii prestate în zilele de sâmbătă, duminică sau de

sărbători legale, plata unor sporuri, plata premiului anual, plata indemnizaţiilor cuvenite

cu ocazia pensionării etc, ceea ce a determinat pe salariaţi să încerce să obţină pe cale

judecătorească drepturile băneşti corespunzătoare muncii prestate.

În anul 2018 nu au existat loturi de acţiuni, semnificative ca număr, pe aceeaşi

problemă de drept sau cu acelaşi angajator, ci majoritatea cauzelor au fost cauze

individuale, care au necesitat parcurgerea procedurii de regularizare şi apoi

administrarea probelor pentru verificarea susținerilor reclamanților şi a apărărilor

formulate de pârâți. Au fost dosare din ce în ce mai complexe faţă de anii anteriori,

dosare în care s-au ridicat probleme de fapt şi de drept din ce în ce mai diverse şi mai

dificile.

Se remarcă existenţa unui număr foarte mare de contestaţii privind măsurile de

concediere disciplinară sau de aplicare a altor sancţiuni disciplinare, de unde se poate

trage concluzia că angajatorii au devenit mai exigenţii în ce priveşte modul în care

salariaţii îşi îndeplinesc sarcinile de lucru, mai ales în mediul privat, dar şi concluzia că

53

salariații sunt din ce în ce mai conştienţi de drepturile pe care le au şi pe care angajatorul

trebuie să le respecte.

Legea 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum

şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, apărută în aprilie 2015 cu scopul de a

pune capăt unor discriminări salariale generate de legile de salarizare 330/2009 şi

284/2010, împreună cu ordonanţa de urgenţă nr. 57/2015 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum

şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ordonanţa de urgenţă 20/2016 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum

şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

au generat numeroase acţiuni din partea salariaților bugetari, prin care s-a solicitat

înlăturarea inechităţilor salariale dintre persoanele care fac parte din aceeași categorie

profesională, cu aceeaşi funcţie, grad, treaptă şi gradaţie, acţiuni care au continuat să fie

înregistrate pe rolul Secţiai Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi în anul 2018.

Decizia nr. 794/2016 pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia

de neconstituționalitate a dispozițiilor art 31 alin. 11- 14 din OUG 57/2015 a fost de

asemenea invocată de salariaţii care au solicitat salarizarea la nivelul maxim al salariului

de bază din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de

instituţie sau autoritate publică.

În materia asigurărilor sociale majorarea punctajului pentru activitatea

desfăşurată în grupele superioare de muncă, măsură adoptată în anii anteriori, a

determinat şi în 2018 promovarea a numeroase acţiuni pentru obligarea Casei Judeţene

de Pensii la valorificarea adeverinţelor de grupă emise de angajator, dar şi acţiuni

împotriva angajatorului pentru constatarea grupei de muncă, după 28 de ani de la apariţia

Ordinului 50/1990 privind grupele de muncă şi la 17 ani după abrogarea actului

normativ respectiv.

Deciziile Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în dezlegarea unor

probleme de drept şi în recurs în interesul legii au generat şi ele o serie de litigii în anul

2018.

54

Nu au existat decizii pronunţate de CEDO sau CJUE în 2018 care să aibă un

impact asupra activităţii secţiei. Şi-au găsit însă aplicabilitate şi în 2018 decizii

pronunţate în anii anteriori de aceste instituii europene, potrivit cărora statul poate să

stabilească politicile salariale care corespund scopului său, nu are obligaţia de a menţine

drepturi existente la un moment dat în legislaţie – ex. sporul de doctorat.

Rata de soluţionare a fost influenţată şi de faptul că pe rolul ICCJ au existat mai

multe probleme de drept ce au necesitat o dezlegare unitară. Cauzele aflate pe rolul

secţiei au fost suspendate până la dezlegarea problemei de drept de către ICCJ. A urmat

repunerea lor pe rol, o nouă citare corespunzătoare, administrarea probatoriului şi abia

apoi soluţionarea – exemplu acţiunile personalului din învăţământ privind modalitatea

de calcul a sporurilor.

De menţionat că, nu au putut fi soluţionate în cursul anului 2018 cauzele care

au intrat în ultimele luni ale anului, deoarece a fost necesar să se parcurgă procedura de

regularizare care durează aproximativ 2 luni.

Independent de voinţa instanţei nu au putut fi soluţionate nici cauzele

suspendate pentru lipsa părţilor, pentru neîndeplibnirea obligaţiilor stabilite în sarcina

reclamanților, pentur care nu a trecut termenul de perimare de 6 luni sau cauzele

suspendate până la judecarea altei cauze de care depindea dezlegarea pricinii.

Numărul de dosare nou intrate şi respectiv soluţionate a fost influențat destul de

mult şi de împrejurarea că reclamanții salariați ai aceluiași angajator au formulat acţiuni

comune, câte 5-10-20 reclamanți într-un dosar, sau chiar mai mulţi. Din cauza

personalului auxiliar insuficient şi pentru a nu îngreuna foarte mult activitatea grefierilor

de şedinţă, care oricum sunt puţini şi intră cu câte 2 completuri de judecată, majoritatea

completelor de judecată nu au procedat la disjungerea acţiunilor, chiar dacă aceasta

măsură s-ar fi impus. De exemplu în situația acţiunilor întemeiate pe legea 71/2015 în

care se invoca identitatea de funcţie, gard/treaptă de salarizare, etc, fiecare reclamant

avea propria situaţie şi ar fi fost necesar să promoveze o acţiune individuală.

Un rol deloc de neglijat în obţinerea rezultatelor foarte bune din anul 2018 îl are

şi personalul din registratură şi de la repartizare care, deşi nu face parte expres din cadrul

Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, îşi aduce aportul pentru buna

desfăşurare a activităţii la toate secţiile, inclusiv la Secţiei Conflicte de Muncă şi

55

Asigurări Sociale. Astfel, prin activitatea personalului de la registratură corespondența

pentru dosare a ajuns în cea mai mare parte, la timp la dosare, fără incidente, s-a realizat

scanarea acțiunilor şi a corespondenței primite pentru dosare, toate acestea contribuind

la soluționarea cu celeritate a dosarelor.

De menționat este şi faptul că asistenţii judiciari din cadrul Secţiei Conflicte de

Muncă şi Asigurării Sociale au contribuit esențial la desfășurarea activității la aceste

două compartimente, registratură şi repartizare. Au participat la calificarea obiectului

acţiunilor sub îndrumarea preşedinţilor de secţie, aspect esențial pentru realizarea

repartizării cauzelor şi au participat de asemenea la deschiderea şi sortarea

corespondenței sosite prin poştă, pentru a scurta cât de mult se poate timpul în care

corespondența sosită prin poștă ajunge la dosare.

Trebuie menționat faptul că datorită volumului de activitate Secţia Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale s-a situat pe locul 1 în anul 2018 față de celelalte secții din

cadrul tribunalului.

Evoluţia volumului de activitate pe secţie comparativ cu anul 2017:

Secţia Faza de

judecată



Litigii de muncă și

asigurări sociale fond 7007 7039 32

Secția Stadiu

procesual

Stoc la

01.01.2018

Dosare

înregistrate

2018

Total

dosare pe

rol în anul

2018

Soluţio

nate

2018

Stoc la

31.12.2018

Litigii de

muncă și

asigurări

sociale

directe 2651 4388 7039 5440 1599

Stocul de dosare la sfârștul anului este mai mic față de anul 2017 cu 1052 dosare.

56

I.1.5 Volumul de activitate al Secției Penale și pentru cauze cu minori

Prezentarea generală a Secţiei penale şi pentru cauze cu minori nu poate fi

concepută fără a evidenţia activitatea desfăşurată, prin prisma calităţii şi volumului acesteia,

fiind important de remarcat şi trendul crescător sau descrescător în ceea ce priveşte volumul,

în condiţiile în care previziunea este una din funcţiile esenţiale ale managementului.

În cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori au fost înregistrate în cursul anului

2018 un număr de 4282 de dosare și 2481 dosare asociate la care adăugăm stocul de

627 de dosare rezultând un număr de 7390 dosare pe rolul secției, în scădere față de

anul 2017, când au fost înregistrate un număr de 8445 de dosare.

Din totalul de dosare aflate pe rolul secției, au fost soluţionate un număr de 6890

dosare din care 2481 au fost dosare asociate care nu se regăsesc evidențiate în statistică,

rămânând un stoc de 500 dosare la sfârșitul anului 2018.

Trebuie avut în vedere şi faptul că din stocul de 500 dosare aflate pe rolul secției

la sfârșitul anului 2018, un număr de 340 au fost înregistrate după data de 01.12.2018 și

au primit prim termen de judecată în luna ianuarie 2019, ceea ce conduce la concluzia

că stocul real al dosarelor nesoluționate în anul 2018 este de 160 de dosare.

Stoc la

01.01.2018

Înregistrate în

2018

Total rol pe

anul 2018

Soluţionate în

anul 2018

Stoc la

31.12.2018

627 6763 7390 6890 500

Situația statistică a secției pe stadii procesuale fără dosarele asociate:

Secția

penală

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2018

Dosare

înregistrate

2018

Total dosare

pe rol în

anul 2018

Soluţionate

2018

Stoc la

31.12.2018

direct 418 2713 3131 2764 367

apel 1 - 1 1 -

recurs - 2 2 1 1

57

contestații

Total

208

627

1567

4282

1775

4909

1643

4409

132

500

Având în vedere că în modulul de statistică STATIS, actualizat la data de

29.09.2017, la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori au figurat mai multe

dosare mai vechi de un an, care erau de fapt soluţionate, dar care figurau ca fiind

neînchise, datorită selectării unor documente finale necorespunzătoare şi având în

vedere că prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Dolj, s-a avizat

referatul privind operațiunea de închidere a acestor dosare, grefierul şef al Secţiei penale

şi pentru cauze cu minori a procedat, pentru toate aceste dosare, la adăugarea

documentului "încheiere finală dezinvestire" la ultimul termen de judecată şi apoi la

închiderea acestui ultim document.

I.2. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR ŞI PE SCHEME

Ca indice statistic, încărcătura pe judecător poate fi examinată, fie în forma

încărcăturii pe judecător (posturi ocupate), fie ca încărcătură/post de judecător prevăzut

în schema de personal.

Încărcătura pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat

un judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de

dosare la numărul posturilor ocupate.

Încărcătura pe schemă se determină prin raportarea volumului de activitate la

numărul total de posturi prevăzut în statele de funcţii ale instanţelor.

Tribunalul Dolj a avut prevăzut, în anul 2018, în schema funcţională, un număr

de 73 de judecători.

Cu toate acestea, încărcătura pe judecător nu se poate raporta la numărul de

judecători din schemă, dată fiind fluctuaţia de personal şi concediile medicale pe o

perioadă lungă de timp, încărcătura fiind astfel mult mai mare decât o prezintă cifrele.

Prin asigurarea serviciului de permanenţă, conform art. 110 alin.8 din ROI,

judecătorii rămaşi în cadrul instanţei au fost expuşi unui volum mai mare de muncă,

împrejurare de natură a impieta asupra calităţii activităţii instanţei.

58

Astfel, în materie civilă, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, ce

reclamă monitorizarea dosarului de către judecător, anterior primului termen de

judecată, impune în mod necesar ca, dincolo de asigurarea serviciului de permanenţă în

cadrul şedinţelor de judecată, judecătorii rămaşi în cadrul Tribunalului Dolj să asigure

şi luarea măsurilor administrative în aceste cauze înregistrate pe rolul completelor fără

titular, împrejurare de natură a îngreuna şi mai mult activitatea magistraţilor.

În materie penală, absenţa, chiar şi temporară, a unui judecător implică

repartizarea judecătorilor rămaşi la serviciul permanenţă - măsuri preventive cu o

frecvenţă sporită.

Prin urmare, încărcătura pe schema și încărcătura efectivă raportată la numărul

judecătorilor în activitate, în anul 2018 a fost următoarea:

Posturi de judecător

Dosare IntrateVolum de activitate

Operativitate

Schemă - 73 17898 366,1 116

Media prezență

efectivă - 66 17898 404,9 116

Încărcătura mare de dosare a avut ca efect depăşirea termenului de redactare a

hotărârilor judecătoreşti şi eforturi deosebite din partea judecătorilor în activitate pentru

soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, aspect relevat de scăderea constantă a

numărului de hotărâri redactate în termen, dar şi de creşterea termenului de soluţionare

a cauzelor.

Pentru anul 2018, aplicaţia Statis a creat doar încărcătura sub aspectul dosarelor

rulate şi al numărului de şedinţe, aspecte care sunt mai puţin relevante, fiind o activitate

subiectivă care ţine de gestionarea activităţii completului. Datele care sunt, în realitate,

relevante şi comparabile, sunt cele care privesc numărul dosarelor aflate pe rolul

completului şi a dosarelor soluţionate.

Potrivit aplicaţiei Statis Ecris, în anul 2018 încărcătura pe judecător şi grefier,

la nivelul instanţei, în ceea ce priveşte numărul dosarelor rulate şi numărul şedinţelor de

judecată, a fost următoarea:

59

SITUATIE STATISTICA

R02-Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:{Indicele de alocare Grefieri-Judecator Sedinta} Directie ordonare: {descrescator}


Export Excel

C: medie cumulata; I: medie instanta MEDIE LUNARA

PARTICIPARE SEDINTAMEDIE LUNARA

DOSARE RULATE INDICE ALOCARE GREFIERI-JUDECATOR

SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI C I C I C I C I

54,8 54,8 66,0 66,0 74,69 74,69 80,74 80,74 0,83


LISTA REZULTATE

ORDINE TIP INSTANTA MEDIE LUNARA


DOSARE RULATE INDICE ALOCARE

GREFIERI-JUDECATORSEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI

1 Tribunalul DOLJ 54,8 66,0 74,69 80,74 0,83

Potrivit aplicaţiei Statis Ecris, în anul 2018 încărcătura pe judecător şi grefier,

la nivelul secţiilor, a fost următoarea:

STATISTICA

R02-Q.Q06Dosarerulate&Indicedealocare,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare: {Indicele de alocare Grefieri-Judecator Sedinta} Directie ordonare: {descrescator}


Export Excel

C: medie cumulata; I: medie instanta MEDIE LUNARA


DOSARE RULATE INDICE ALOCARE GREFIERI-JUDECATOR

SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI C I C I C I C I

54,8 54,8 66,0 66,0 74,69 74,69 80,74 80,74 0,83


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE MEDIE LUNARA


DOSARE RULATE INDICE ALOCARE

GREFIERI-JUDECATORSEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI

1 Secţia Penală 14,3 10,9 45,80 68,56 1,31 2 Secţia a II-a Civilă 8,3 9,0 51,76 65,04 0,92

60

3 Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal 12,8 15,3 66,92 69,24 0,84

4 Secţia I Civilă 11,7 18,3 67,38 81,09 0,64

5 Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

7,8 12,8 119,04 70,80 0,61

Având în vedere aceste date statistice rezultă cu prisosinţă faptul că instanţa s-

a confruntat cu un volum de activitate mare. Or, gestionarea unui asemenea număr de

dosare a presupus un efort deosebit din partea judecătorilor şi a personalului auxiliar.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat impactul considerabil adus activităţii

judecătorilor şi a personalului auxiliar ca urmare a aplicării dispoziţiilor Codului de

procedură civilă şi a Codului de procedură penală. Astfel, deşi neevidenţiat statistic,

trebuie menţionat efortul depus zilnic de judecător şi grefier, în materie civilă, în

activitatea de regularizare a cererilor de judecată, iar în materie penală - în cazul cererilor

aferente judecătorului de drepturi şi libertăţi, respectiv cele din procedura de cameră

preliminară.

Totodată, deşi sunt formate dosare asociate pentru o serie de cauze civile

(reexaminare ajutor public judiciar, reexaminare taxă judiciară de timbru, reexaminare

amendă, reexaminare anulare cerere etc.), acestea nu sunt cuantificate din punct de

vedere statistic.

Ori, pe termen mediu şi lung, această situaţie generată de volumul de activitate

şi multitudinea îndatoririlor profesionale poate conduce la o stare de suprasolicitare

fizico-psihică a judecătorilor şi personalului auxiliar, cu nedorite consecinţe atât asupra

sănătăţii lor, cât şi asupra calităţii actului de justiţie pe care îl înfăptuiesc.

I.2.1 Secția Civil I

Media dosarelor la care a participat un judecător din cadrul Secţiei I Civil a fost

de 551 iar media dosarelor soluţionate a fost de 409 dosare în condiţiile în care numărul

mediu de judecători la secţie a fost de 17.

61

Potrivit datelor culese din aplicaţia Statis ECRIS, încărcătura pe judecător la

nivelul Secţiei Civil I, este următoarea:

Secţia Nr. dosare pe rol în

2018

Nr.

judecători

Încărcătura

medie/judecător

Civil I 5653 17 551

Deşi la nivelul secţiei au existat 21 posturi de judecători, nu au fost ocupate tot

anul 2018, existând pe parcursul anului o fluctuaţie a personalului care a influenţat

această medie.

Astfel, doamnele judecător Liliana Alexandru şi Daniela Grigoraşcu au

funcţionat în cadrul secţiei până la data de 01.06.2018 când s-au transferat la Curtea de

Apel Craiova, doamna judecător Irina Olivia Călinescu s-a aflat în concediu de sarcină

şi lăuzie şi în concediu de odihnă, doamna judecător Marioara Georcotină a funcţionat

în cadrul secţiei până la data de până la 01.12.2018 când s-a pensionat, doamna judecător

Violeta Florescu a funcţionat în cadrul secţiei până la 01.12.2018 când s-a transferat la

Curtea de Apel Craiova, doamna judecător Alina Mariana Marinescu s-a aflat aproape

tot anul 2018 în concediu de risc maternal şi în concediu de odihnă, iar doamna Ruslana

Sorbală a fost repartizată în cadrul secţiei începând cu data de 03.12.2018, însă în cursul

lunii decembrie 2018 s-a aflat în concediu medical.

Redăm mai jos încărcătura pe judecător în ce privește dosarele la care a

participat pe care le-a soluționat precum și operativitatea la nivel de secție și respectiv

pe judecător:

Operativitatea pe secţie:

106,40%

62

Nr. crt. Judecător

Nr.

dosare

distincte

la care a

participat

Soluționate Operativitate

1.

Liliana Alexandru (până la data de

01.06.2018) 235 177 111,3%

2. Adi Bărbulescu 490 329 75,6% 3. Irina Olivia

Călinescu (concediu de maternitate)

294 163 68,2%

4. Camelia Cojocaru Bichea

620 541 93,3%

5. Loredana Cristiana Colțan

475 346 84,0%

6. Rodica Mihaela Dobrin

250 170 71,4%

7. Gabriela Catrinel Filimon

472 351 91,4%

8. Violeta Florescu (până la

01.12.2018) 458 342 91,7%

9. Marioara Georcotină (până

la data de 01.12.2018)

609 554 96,3%

10. Daniela Grigorașcu (până

la data de 01.06.2018)

255 170 110,4%

11. Simona Lucia Marinescu

512 374 84,4%

12. Marilena Mihai 468 353 93,4% 13. Mirela Elena

Negoiță 595 421 85,7%

14. Daniel Otovescu 501 367 101,7% 15. Alina Pătru 488 386 105,5% 16. Viorica Popa 524 384 99,2% 17. Daniel Fănel

Stancu 508 384 88,7%

63

I.2.2 Secția Civil II


nivelul Secţiei civile II- materia litigii cu profesioniști, este următoarea:

Secţia Civil II Nr. dosare pe rol în

2018

Nr. judecători Încărcătura

Litigii cu profesioniști 1954 9 218

Faliment 1152 8 144

TOTAL 3106 9 345

Redăm mai jos încărcătura pe judecător în ce privește dosarele la care a participat pe

care le-a soluționat precum și operativitatea la nivel de secție și respectiv de judecător:

- Operativitatea pe secţie

- materia litigii cu profesionițti – 119,3%

- materia faliment -149,7%

18. Ionela Gabriela Șapcă

396 287 82,9%

19. Andreea Cornelia Tițoiu

532 380 86,6%

20. Ramona Liana Zglimbea 554 406 93,5%

21. Alina Mariana Marinescu

(concediu de risc maternal)

128 84 101,2%

22. Ruslana Sorbală (începând cu 03.12.2018-

concediu medical)

0 0 -

64

Secţia Civil II

Nume şi prenume

judecător

Nr.dosare

distincte la

care a

participat

Soluţionate Operativitate

Litigii cu

profesioniști

Anghelina Paula 329 274 83,3%

Colceag Cristina 291 263 90,4%

Dinculescu Raluca 111 109 98,2%

Dragomir Liliana 310 263 84,8%

Hartmann Tiberiu 500 468 93,6%

Mischianu Alina 244 234 95,9%

Pricină Constanța 307 280 91,2%

Sprânceană Daniela 352 292 83%

Vasile Valentina 306 294 96,1%

Secția Civil II

Nume și prenume

judecător

Număr

dosare

distincte la

care a

perticipat


Faliment Anghelina Paula 104 139 133,7%

Colceag Cristina 86 84 97,7%

Dinculescu Raluca 70 47 67,1%

Dragomir Liliana 80 90 112,5%

Hartman Tiberiu 68 10 14,7%

Mischianu Alina 91 108 118,7%

Pricină Constanța 160 161 100,6%

Sprînceană Daniela 145 124 85,5%

Vasile Valentina 110 117 106,4%

65

I.2.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal


nivelul Secţiei Contencios Administrativ și Fiscal, este următoarea:

Secţia Nr. dosare pe rol în

2018

Nr.

judecători

Încărcătura

medie/judecător

Contencios

Administrativ şi

Fiscal

6.015

16

376



de judecător:

- Operativitatea pe secţie -124,76

- fond – 154,65%

- apel – 95,59%

- recurs – 100,0%

NR.

crt.

JUDECĂTOR

Nr. dosare

distincte la

care a

participat


1. Dijmărescu Ion Cosmin 459 389 94,90%

2. Grecescu Cristian Marius 443 393 113,9%

3. Grecu Dorin Lucian 480 418 111,5%

4. Harega Cornelia 495 431 102,6%

5. Iliescu Cristian Nicolae 352 302 94,1%

6. Ivănuș Monica Daniela 465 398 111,2%

66

7. Marinescu Alina Mihaela 412 341 95,0%

8. Marusciac Lelia 389 313 87,4%

9. Petcu Gabriela 424 364 108,7%

10. Rotaru Carmen 471 409 113,6%

11. Sandu Ecaterina 468 414 107,3%

12. Scumpieriu Alina

Mariana 527 453 102,7%

13. Scurtu Jana 415 366 107,3%

14. Stoiculescu Natalia 451 395 106,2%

15. Vârtopeanu Mariana

Cristina 452 412 115,7%

16. Vasilescu Aurelia

Gabriela 460 415 111,3%

Se constată că dosarele soluţionate la nivelul secţiei, pe toate stadiile

procedurale, sunt în număr de 4.616, însă hotărârile pronunţate în stadiile procesuale

apel şi recurs sunt soluţionate de câte doi respectiv trei judecători, astfel că rezultă un

total hotărâri de 6.324 [2.824 + (16x3)+ (1.776x2)], media dosarelor soluţionate de

fiecare judecător fiind de 396.

Se constată că dosare rulate la nivel de secţie au fost efectiv un număr de 6.015

iar media/judecător este de 376 dosare, însă, efectuând un calcul cumulat pe stadii

procesuale/judecător, în sensul că dosarele rulate pe complete de recurs constituite din

3 judecători şi dosarele rulate pe complete de apel constituite din 2 judecători, sunt rulate

de fiecare judecător, rezultă:

- Numărul de dosare rulate este de 8.426, media /judecător fiind de 527

dosare rulate în cursul anului 2018.

Menţionăm că, datele de mai sus reflectă doar o parte din activitatea depusă de

personalul Secţiei CAF - judecători şi personal auxiliar - dată fiind multitudinea

rezolvării altor cereri precum: restituire cauţiune, reexaminare amendă, ajutor public

judiciar, reexaminare ajutor public judiciar, reexaminare taxă timbru, reexaminare

anulare cerere, diferite incidente procedurale etc.

67




soluţionarea diverselor incompatibilităţi, reexaminare anulare cerere, reexaminare



În cursul anului 2018 au fost înregistrate un număr de 63 dosare asociate, care

au avut ca obiect restituire cauțiune, reexaminare amendă, reexaminare ajutor public

judiciar, reexaminare taxă timbru, reexaminare anulare cerere, dosare care nu se

regăsesc în statistică.








repercusiuni asupra sănătăţii personalului implicat.

Trebuie relevat faptul că secția a înregistrat la sfârșitul lui 2018 un stoc final de

1399 dosare, din care 165 de dosare suspendate.

În ce privește rata de soluționare, Secția CAF a soluționat pe anul 2018 un

număr de 4.616 dosare și au intrat 3700 dosare, la care s-au adăugat cele 2.315 dosare

din stocul de la sfârșitul anului 2017, rezultând un total pe rolul secţiei de 6.015 dosare,

astfel că gradul de eficienţă în soluţionarea cauzelor este foarte eficient.

I.2.4 Secția Litigii de muncă și Asigurări Sociale

Potrivit datelor culese din aplicaţia Statis ECRIS, încărcătura pe judecător şi grefier

la nivelul Secţiei litigii de muncă și asigurări sociale- litigii de muncă, este următoarea:

68

Secţia Nr. dosare pe rol

în 2018

Nr.

judecători

Încărcătura

medie/judecător

Conflicte de Muncă și

Asigurări Sociale 7039 14 503

Media dosarelor la care a participat un judecător din cadrul Secţiei Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale a fost de 503, iar media dosarelor soluţionate şi motivate de

fiecare judecător în parte a fost de 389 dosare, calculată în funcţie de numărul de judecători

care au funcţionat efectiv la secţie respectiv, 14 judecători.

De menţionat că, în cazul judecătorilor de la Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale numărul dosarelor soluţionate reprezintă şi numărul de dosare motivate de fiecare

judecător în parte, spre deosebire de secţiile care judecă şi apeluri şi recursuri, care judecă în

complete colegiale şi la care beneficiază fiecare judecător din complet de raportarea statistică

a numărului de dosare rulate şi pronunţate, iar dosarele pronunţate se împart apoi la 2 sau la

3 pentru motivat.

Este foarte important să nu se facă comparaţii intre secţii doar pe aceste date statistice

care privesc numărul de dosare rulate şi pronunţate, ci să se tină seama şi de dosarele efectiv

motivate de fiecare judecător în parte, precum şi de specificul activității fiecărei secţii în parte.

Este important să se aprecieze munca desfăşurată de personalul fiecărei secţii în parte raportat

la specificul acelei secţii, să nu se considere că o secţie sau alta este mai importantă şi să se

ţină seama că, dacă legiuitorul a considerat necesar să reglementeze organizarea de secţii,

distincte unele de altele, toate sunt la fel de importante pentru bunul mers al justiţiei şi

rezolvarea problemelor cetățenilor.

De asemenea, trebuie să se tină seama de faptul că în evaluarea activității unei

instanţe pe lângă calitatea hotărârilor, contează foarte mult şi numărul de dosare rulate şi

pronunțate, iar numărul mare de dosare, specific Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale contribuie la volumul total de activitate al tribunalului în funcţie de care se stabileşte

numărul de posturi al întregului tribunal, atât în ce priveşte posturile de judecători, cât şi

posturile de personal auxiliar.

69

Sub aspectul schemei de personal trebuie spus că în cursul anului 2018 Secţia

Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a funcţionat cu 14 judecători dintr-o schemă de 15,

că după pensionarea doamnei judecător Gabriela Simion în decembrie 2017, la secţie nu a

mai fost repartizat niciun judecător până în acest moment, de fiecare dată acordându-se

prioritate secţiilor care au avut un deficit mai mare de personal, care s-au confruntat cu

plecarea mai multor colegi judecători, prin pensionare sau promovare la instanţa superioară.

Transferurile la Tribunalul Dolj au fost puține şi ca număr de judecători transferaţi, fiind

insuficient numărul celor transferați pentru a acoperi posturile rămase vacante şi ca număr de

sesiuni de transferuri organizate în decursul anului.

Trebuie menţionat de asemenea că judecătorii secţiei au fost prezenți la toatee

sedinţele de judecată programate, nu au existat absenţe în zilele de şedinţă, nu a fost nevoie

să se intre la permanenţă pe absenţa vreunui titular de complet, ceea ce a contribuit la buna

desfăşurare a activităţii, dar şi la menţinera unui climat de bună înţelegere în colectiv şi la

obţinerea unor indicatori de eficienţă foarte buni

Operativitatea pe secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a fost de 124%,

încadrându-se ca şi eficienţă la gradul "foarte eficient", iar operativitatea pe materii a fost

următoarea:

- materia litigii de muncă - 124,9%

- materia asigurări sociale - 114,6%



de judecător:

Nr. Judecător

Nr. dosare

distincte la

care a

participat


1 Caimac Maria Adriana 680 556 99,6%

2 Comănescu Cristina 439 350 107,4%

3 Dinu Claudia 330 274 92,3%

4 Firu Marga 360 306 128,6%

70

5 Gașpar Rodica 447 340 105,6%

6 Gavrilă Mariana 152 133 104,1%

7 Hartmann Maria Roxana 497 405 118,8%

8 Ilie Melania 776 722 109,2%

9 Nedelcu Manuela 567 482 100,2%

10 Preoteasa Carmen 498 373 96,4%

11 Spiridon Doina 484 395 105,3%

12 Uncheașu Cecilia 435 302 99,3%

13 Vărzaru Eugenia 586 400 85,1%

14 Vlad Marinela 518 416 105,3%

Suspendarea judecării cauzelor până la dezlegarea unor probleme de drept de

către ICCJ (cele având ca obiect acţiunile formulate de personalul din învățământ

privind modalitatea de calcul a sporurilor) sau suspendarea judecării cauzelor până la

soluţionarea unei alte cauze aflate pe rolul instanţei au constituit de asemenea cauze

importante care au influenţat operativitatea în sens negativ.

De asemenea în materia asigurărilor sociale operativitatea a fost influenţată de

faptul că Legea 263/2010 privind pensiile publice reglementează o procedură specială

de contestare a deciziilor de pensie mai întâi la Comisia Centrală de Contestaţii Pensii

şi apoi contestarea la instanţă a hotărârii emise de această comisie.

În condiţiile în care contestatorii nu au aşteptat emiterea hotărârii de către

Comisia Centrală de Contestaţii Pensii şi s-au adresat instanţei de judecată, instanţa a

acordat mai multe termene pentru a solicita Comisiei Centrale de Contestaţii Pensii

comunicarea hotărârii.

După comunicarea hotărârii, în condiţiile contestării acesteia, instanţa a introdus

în cauză Comisia Centrală de Contestaţii Pensii dispunând citarea acesteia. Au fost

formulate întâmpinări de către Comisia Centrală de Contestaţii, au fost comunicate

întâmpinările contestatorilor şi abia după aceea s-a trecut la soluţionarea cauzelor

respective. Toate aceste demersuri au dus la întârzierea soluţionării dosarelor din

materia asigurărilor sociale, astfel că dosare intrate în anul 2017 au fost soluţionate în

71

anul 2018 şi au influenţat astfel operativitatea, în sensul că au dus la creşterea

operativităţii în materia asigurărilor sociale în anul 2018.

Trebuie menţionat că la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

fiecare judecător în parte a făcut demersuri pentru creşterea operativităţii, pentru

soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare şi fără întârzieri nejustificate, procedând

în acest sens la efectuarea procedurii de regularizare imediat după înregistrarea cauzelor,

fără să se ţină seama de data recomandată alocată de Ecris, la încuviinţarea tuturor

probelor necesare pentru soluţionarea unui dosar, pe cât se poate în același timp şi la

administrarea lor în termen cât mai scurte.

Au fost repuse pe rol din oficiu dosarele suspendate în baza art 520 alin 4 din

NCPC, imediat după pronunţarea ICCJ pe problema de drept de care depindea

soluţionarea cauzelor respective.

Au fost identificate şi repuse pe rol dosarele suspendate în baza legii insolvenţei

în care hotărârea de deschidere a procedurii falimentului a rămas definitivă. S-a procedat

conform art 75 alin 1 teza finală din Legea 85/2014 la pronunţarea unor soluţii de

încetare a procesului astfel că secţia nu a mai rămas încărcată şi cu aceste dosare

suspendate. Nu s-a putut proceda la fel în cazul dosarelor suspendate în baza Legii

insolvenţei nr 85/2006 care nu cuprindea dispoziţia de încetare a procesului la data

rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. În continuare

avem încă suspendate foarte multe dosare pe acest temei, de exemplu lotul cu pârâtul

Petromservice, cu dosare suspendate din 2009.

Au fost repuse pe rol şi judecate dosarele în care au putut fi aplicate prevederile

legii 78/2018 legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata

unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

I.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori

În cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori au fost soluționate în cursul

anului 2018 un număr de 7586 de dosare, ca urmare si a crearii unui număr însemnat

de dosare asociate conform noilor dispoziții ROI, dar majoritatea judecătorilor secției

au soluționat un număr de cauze peste media pe secție (așa cum se poate vedea în tabelul

72

menționat mai jos), media pe judecător de dosare soluţionate fiind de 689 de dosare,

numărul dosarelor rulate a fost de 8794, în timp ce media pe judecator de dosare rulate

a fost de 880 dosare.

Referitor la personalul auxiliar al secției, volumul dosarelor rulate a fost un

număr de 7226 cauze, motiv pentru care volumul de activitate pentru singurul grefier

care își desfășoară activitatea în prezent în cadrul secţiei a crescut, în sensul că media

dosarelor rulate de fiecare grefier al secției a fost de aproximativ 481 dosare.



de judecător:

- Operativitatea pe secție comparată cu anul 2017.

Anul Operativitatea %

2017 103,61%

2018 102,97%

Operativitatea pe stadii procesuale în anul 2018

Stadiu procesual Operativitatea %

fond 101,88%

apel 100%

recurs 50%

contestații 104,85 %

73

Nr.

crt.

Nume şi prenume

judecător

Nr. dosare

intrate Soluționate Operativitate

1. Alexandroiu Gabriela 340 330 97,0%

2. Bărbuți Adela Ileana 899 856 95,2%

3. Călușaru Cristina 334 324 97,0%

4. Ciontu Gabriela 277 278 100,3%

5. Cîrstea Marcu Aurelian 34 26 76,4%

6. Florea Elvis 812 774 95,3%

7. Ghervase Denis Gabriela 243 235 96,7%

8. Macamete Elena Camelia 862 790 91,6%

9. Mititelu Cătălin

Constantin 720 634 88,0%

10. Nicola Maria 450 434 96,4%

11. Oțel Daniel 674 630 93,4%

12 Stănilă Dan Verginica 712 645 90,5%

13 Tiugan Veronica 582 558 95,8%

14 Udrea Laura Luminița 800 751 93,8%

15 Veselin Florin Cristian 431 381 88,3%

Soluționarea fiecărui dosar într-un termen adecvat, reprezintă un obiectiv al

fiecărei secții, dar nu un scop în sine, având în vedere că, scopul primordial rămâne

supremația legii.

Reforma judiciară este doar mijlocul prin care trebuie promovată supremația

legii, iar aceasta există când:

- fiecare persoană din societate este egală în fața legii;

- demnitatea umană a fiecărui individ este recunoscută și protejată de lege;

- justiția este accesibilă tuturor.

Aprecierea caracterului adecvat al duratei procedurii se face în funcție de

circumstanțele concrete ale cauzei și se apreciază după mai multe criterii, cum ar fi:

- complexitatea cauzei;

74

- comportamentul părților;

- comportamentul autorităților precum și importanța, pentru părți, a obiectului

procesului.

Datele statistice relevă faptul că în cadrul Secției penale și pentru cauze cu

minori operativitatea la sfârșitul anului 2017 a fost de 101,79% pe stadiul procesual fond

şi 107,43% pe stadiul procesual contestaţie.

Indicele general de operativitate al secției în anul 2018 a fost de 102,97%, iar în

anul 2017 a fost de 103,61 % și reprezintă un barometru al modului cum a funcționat

secția, precum și reflectarea răspunderii și pasiunii dovedite de judecători și grefieri în

desfășurarea actului de justiție, volumul de activitate implicând eforturi deosebite.

I.3. INDICATORII DE EFICIENȚĂ

Indicatorul de performanta general al activitatii Tribunalului Dolj este

FOARTE EFICIENT, magistratii din instanta noastra denotând o preocupare reala

pentru o buna realizare a actului de jusitite si pentru realizarea sa într-un termen

rezonabil.

E06.Q02IndicatoriEficienta,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE

Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu

ordonare: {alfabetic} Directie ordonare: {crescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilela:31decembrie2018

Export Excel

GRAD DE EFICIENTA

F E S I

E01 E02 E03 E04 E05


LISTA REZULTATE

75

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL GRAD DE EFICIENTA

F E S I

1 Tribunalul DOLJ E01 E02 E03 E04 E05

E06.Q09IndicatoriEficienta,analizaSectieinInstanta.

CRITERII DE CAUTARE

Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ}

Criteriu ordonare: {alfabetic} Directie ordonare: {crescator}

Export Excel

GRAD DE EFICIENTA

F E S I

E01 E02 E03 E04 E05


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE GRAD DE EFICIENTA

F E S I

1 Secţia a II-a Civilă E01 E02 E03 E04 E05

2 Secţia Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale E01 E02 E03 E04 E05

3 Secţia Contencios

Administrativ şi Fiscal E01 E02 E03 E04 E05

76

4 Secţia I Civilă E01 E02 E03 E04 E05

5 Secţia Penală E01 E02 E03 E04 E05

6 Secţia pentru Minori şi Familie

Analizând activitatea secţiilor prin prisma indicatorilor de eficienţă stabiliţi de

CSM, respectiv indicatorul de eficienţă totală E 06 din programul de statistică STATIS

care cumulează toţi cei cinci indicatori de eficienţă, se constată că în anul 2018, au avut

un grad de eficienţă FOARTE EFICIENT.

În mod distinct, raportat la fiecare parametru în parte, situaţia este următoarea:

a) Rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele nou

intrate.

În perioada de referinţă, 01.01.2018 - 31.12.2018, instanţa a înregistrat un

număr de 17898 dosare nou intrate şi un număr de 20768 dosare soluţionate, având

valoare indicator de 116,0%, încadrându-se la acest indicator în gradul ”FOARTE

EFICIENT", potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014

a Secţiei pentru judecători.

E01.Q02Ratadesolutionare,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE




77

Export Excel

STOC INITIAL

INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL RAPORTAT LA INTRATE

TOTALDIN CARE

DIN INTRATEF E S I

8824 49,3% 17898 20768 71,2% 116,0%


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

STOC INITIAL

INTRATE

SOLUTIONATE

VALOARE INDICATO

R

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

RAPORTAT

LA INTRATE

TOTAL

DIN CAREDIN

INTRATE F E S I

1 Tribunalul DOLJ 8824 49,3% 178982076

8 71,2% 116,0%

E01.Q09Ratadesolutionare,analizaSectieinInstanta.

CRITERII DE CAUTARE




Export Excel

STOC INITIAL

INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA


TOTALDIN CARE

DIN INTRATEF E S I

8824 49,3% 17898 20768 71,2% 116,0%


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE SECTIE

STOC INITIAL INTRAT

E SOLUTIONATE

GRAD DE EFICIENTA

78

TOTAL

RAPORTATLA

INTRATE

TOTAL

DIN CAREDIN

INTRATE

VALOARE INDICATO

R F E S I

1 Secţia a II-a

Civilă 1265 68,7% 1841 2380 69,4% 129,3%

2

Secţia Conflicte

de Muncă şi

Asigurări Sociale

2651 60,4% 4388 5440 68,9% 124,0%

3

Secţia

Contencios

Administrativ şi

Fiscal

2315 62,6% 3700 4616 64,9% 124,8%

4 Secţia I Civilă 1927 52,3% 3688 3885 59,8% 105,3%

5 Secţia Penală 625 14,6% 4281 4406 89,8% 102,9%

6 Secţia pentru

Minori şi Familie41 0 41

E01.Q06Ratadesolutionare,analizaMaterieJuridica.

CRITERII DE CAUTARE

Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Tip Instanta: {tribunal} Instanta:

{Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare: {alfabetic} Directie ordonare: {crescator}


Export Excel

STOC INITIAL

INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA


TOTALDIN CARE

DIN INTRATEF E S I

8824 49,3% 17898 20768 71,2% 116,0%


79

LISTA REZULTATE

ORDINE

MATERIE JURIDICA

STOC INITIAL

INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE INDICATO

R

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

RAPORTATLA

INTRATE

TOTAL

DIN CAREDIN

INTRATE F E S I

1 Asigurări sociale 295 78,2% 377 432 41,9% 114,6%

2 Civil 1709 66,9% 2554 2734 49,6% 107,0%

3

Contencios

administrativ şi

fiscal

2315 62,6% 3700 4616 64,9% 124,8%

4 Faliment 548 90,7% 604 904 72,4% 149,7%

5 Litigii cu

profesioniştii 717 58,0% 1237 1476 67,9% 119,3%

6 Litigii de muncă 2356 58,7% 4011 5008 71,4% 124,9%

7 Minori şi familie 254 22,5% 1131 1187 82,9% 105,0%

8 Penal 627 14,6% 4282 4409 89,8% 103,0%

9 Proprietate

Intelectuală 3 150,0% 2 2 0,0% 100,0%

Analizand indicatorii de eficienţă în ce privește rata de soluționare a dosarelor

pe secţii, se vor obţine următoarele valori:

Secția Civil I, cu cauze de minori şi familie şi de proprietate intelectuală,

soluționează atât dosare de civil general, cât şi dosare de minori şi familie şi de

proprietate. Ca urmare, adunând dosarele nou intrate la toate cele trei materii rezultă un

număr de nou intrate de 3687 și un număr de dosare soluţionate de 3923 avem un

indicator de 106,40 deci FOARTE EFICIENT.

Indicatorul foarte eficient în ce priveşte rata de soluţionare, acest procent mare

reflectă eforturile depuse pentru soluţionarea cauzelor aflate pe rolul secţiei, cauze ce au

o complexitate deosebită, fiind atacat stocul existent la începutul anului.

80

Numărul total al dosarelor luate în pronunţare de către judecătorii din cadrul

secţiei este unul mult mai mare, dar, întrucât acestea nu au fost redactate până la data

realizării analizei, nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii indicatorilor. În

condiţiile în care în prezent hotărârilor neînchise a scăzut foarte mult, apreciem că

valoarea indicatorilor a înregistrat o creştere.

Secţia Litigii de muncă și Asigurări Sociale solutionează atât litigii de

asigurări sociale, cat şi de litigii de munca, rezultând un volum de dosare nou intrate de

4388, din care au fost soluţionate un număr de 5440 de dosare, avem un indicator de

123,97% deci FOARTE EFICIENT

În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, în materia litigiilor de muncă,

procentul de soluţionare a fost de 124,90%, dosare intrate 4011, dosare soluţionate 5008,

indicator FOARTE EFICIENT

În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, în materia asigurărilor sociale,

procentul de soluţionare a fost de 114,60%, dosare intrate 377, dosare soluţionate 432,

indicator FOARTE EFICIENT.

Din acest punct de vedere trebuie să menţionez că litigiile din materia

asigurărilor sociale au un caracter special deoarece presupun o procedură prealabilă de

contestare a deciziei de pensie mai întâi la Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul

CNPAS, comisie care este una singură pe toată ţara şi care nu reuşeşte să soluţioneze în

termenul legal contestaţiile cu care este investită.

Toate completele de judecată efectuează adresă către această comisie pentru

comunicarea hotărârii şi majoritatea aşteaptă comunicarea hotărârii după care dacă

contestatorul precizează că înţelege să conteste şi hotărârea comisiei se dispune

introducerea în cauză ca intimată a acesteia, citarea cu copie după acţiune şi după

precizare, se formulează întâmpinare care de asemenea se comunică contestatorului şi

abia după întregirea cadrului procesual se soluţionează cauza. Ori în acest fel se ajunge

ca un dosar de asigurări sociale să fie soluţionat cam într-un an de zile sau mai mult.

Sectia Civil II, magistraţii din cadrul secției soluţionează dosarele de faliment

cât şi cele cu litigii cu profesionişti. Ca urmare, în cadrul sectiei s-au înregistrat un număr

total de 1841 dosare nou intrate. Din totalul acestora, un număr de 2380 dosare au fost

81

soluționate, rezultând un indicator de eficienţă de 129,27% încadrându-se la FOARTE

EFICIENT.

În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, în materia litigiilor cu

profesioniști, procentul de soluţionare a fost de 119,3%, dosare intrate 1237, dosare

soluţionate 1476, FOARTE EFICIENT.

În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, în materia faliment, procentul de

soluţionare a fost de 149,7 dosare intrate 604, dosare soluţionate 904, FOARTE

EFICIENT.

În ce privește rata de soluționare, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a

soluționat un număr de 4616 dosare și au intrat 3700 de dosare, astfel că secția are

valoare indicator de 124,8%, încadrându-se la acest indicator în gradul FOARTE

EFICIENT.

Indicatorul E01 Rata de soluţionare – Secţia Contencios Administrativ şi

Fiscal, în anul 2018, a avut un grad de eficienţă F - foarte eficient pe toate stadiile

procesuale.

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2018

Dosare

înregistrate

în 2018

Dosare

Soluţionate

Indicator

de

eficienţă

directe 1.797 1.826 2.824 foarte eficient

recurs 3 16 16 foarte eficient

apel 515 1.858 1.776 foarte eficient

Total 2.315 3.700 4.616 foarte eficient








82

soluţionarea diverselor incompatibilități, reexaminare anulare cerere, reexaminare






repercusiuni asupra sănătății personalului implicat.

La Sectia penală și pentru cauze cu minori, adunând dosarele nou intrate atât

cu privire la inculpații majori, cât și la inculpații minori, rezultă un număr de dosare

intrate de 4282 și un număr de dosare soluționate de 4409 deci avem un indicator de

103,0 deci EFICIENT spre deosebire de anul 2017, când s-a obținut gradul foarte

eficient.

Această scădere a gradului de operativitate în soluţionarea cauzelor s-a datorat

unei cauze obiective constând în aceea că pe parcursul anului 2018 a existat o fluctuaţie

mare de judecători în cadrul Secţiei penale astfel încât începând cu data de 01.01.2018

şi până la finele anului au fost transferaţi, eliberaţi din funcţie prin pensionare sau intraţi

în concediu de creştere a copilului un număr de opt judecători dintr-o schemă totală de

13 judecători, iar în locul acestora au ocupat posturile rămase vacante numai un număr

de 6 judecători, schema rămânând neacoperită şi în acest moment.

b) Vechimea dosarelor în stoc;

La sfârșitul anului 2018, din totalul de 5954 dosare aflate în stoc, un număr de

182 dosare au o vechime mai mare de 1,5 ani, reprezentând un procent de 3,1 %,

încadrându-se la acest indicator în gradul " FOARTE EFICIENT".

În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul " FOARTE

EFICIENT", potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014

a Secţiei pentru judecători.

E02.Q02Vechimedosareinstoc,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE

83

Stoc la data: {31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:

{alfabetic} Directie ordonare: {crescator}


Export Excel

STOC DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1,5 ANI

F E S I

5954 182 3,1%

Persoanaconectata:

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL

STOC DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1,5 ANI

F E S I

1 Tribunalul DOLJ 5954 182 3,1%

La Tribunalul Dolj se menţine un stoc de dosare destul de mare, dar trebuie avut

în vedere că din stocul de 5954 de dosare,182 dosare sunt mai vechi de 1,5 ani și 938

dosare suspendate. Ca atare, obiectivele instanței pentru anul 2019 sunt de reducere a

duratei de soluţionare, creştere a operativităţii corelativ cu reducerea stocului de dosare

la fel ca și în anul 2018.

E02.Q09Vechimedosareinstoc,analizaSectieinInstanta.

CRITERII DE CAUTARE

Stoc la data: {31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:

{alfabetic} Directie ordonare: {crescator}


84

Export Excel

STOC DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1 sau 1,5 ANI

F E S I

5954 182 3,1%

Persoanaconectata:

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE

STOC DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1 sau 1,5 ANI

F E S I

1 Secţia a II-a Civilă 726 50 6,9%

2 Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale 1599 15 0,9%

3 Secţia Contencios Administrativ şi

Fiscal 1399 10 0,7%

4 Secţia I Civilă 1730 76 4,4%

5 Secţia Penală 500 31 6,2%

La Secția II-a Civilă avem indicatorul eficient datorită dosarelor de faliment

care nu se pot soluționa în termen util datorită procedurii.

Prin efortul susţinut şi constant, atât al judecătorilor din cadrul Secției Civil II

precum şi al personalului auxiliar, au fost obţinute toate aceste grade de eficient şi foarte

eficient .

Considerăm că o contribuţie importantă la obţinerea acestor rezultate, a avut-o

şi stabilirea şedinţelor din căile de atac la o perioadă de două săptămâni, reducându-se,

astfel, considerabil, termenele acordate pentru soluţionarea cauzelor.

În materia Faliment, nu toţi indicatorii sunt Foarte Eficient deoarece procedura

de reorganizare se desfăşoară pe baza unui plan de reorganizare cu durată de executare

85

de 3 ani, iar procedura de faliment prin lichidare de bunuri se întinde pe o perioadă mai

mare de timp datorită imposibilităţii valorificării bunurilor, etc.

În cadrul secţiei şi-au desfăşurat activitatea un număr de nouă judecători şi

respectiv, 9 grefieri de şedinţă. În cadrul Secţiei II Civil sunt zece complete care judecă

în Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual direct, cinci complete care judecă

în Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual apel, trei complete care judecă în

Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual recurs, cinci complete care judecă

acţiunile care au ca obiect cerere în anulare, 9 complete care judecă în Materia Faliment.

Având în vedere faptul că din luna septembrie 2018 până în luna decembrie

2018, au participat la şedinţele de judecată doar opt judecători dintr-o schemă de zece

judecători, efortul de a obţine aceste grade de eficient şi foarte eficient, a fost uriaş.

Reducerea stocului de dosare aflate pe rolul Tribunalului Dolj a reprezentat o

preocupare permanentă atât a conducerii instanţei, cât şi a conducerii secţiilor. Pe tot

parcursul anului 2018 și până în prezent, conducerea instanţei, împreună cu preşedinţii

secţiilor au monitorizat situaţia dosarelor aflate pe rolul fiecărui complet, în vederea

soluţionării, într-un termen rezonabil a acestora fapt ce a dus la scăderea stocului pe anul

2018 față de anul 2017 cu un număr de 2418 dosare.

Indicatorul E02 Vechime dosare în stoc - Secţia Secţia Contencios

Administrativ şi Fiscal, în anul 2018 a avut un grad de eficienţă F - foarte eficient,

având o valoare a indicatorului de 0,7 %:

Dosare mai vechi în stoc la nivelul secţiei:

Secţia

Total

dosare

în stoc la

31.12.2018

Dosare

mai vechi de

1,5 ani

Indicator

de eficienţă

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

1.399

10

foarte eficient

86

Din totalul de 1.399 dosare, 165 dosare sunt suspendate, rămânând un stoc

efectiv de dosare de 1.234 dosare.

Pe stadii procesuale, dosare mai vechi la nivelul secţiei sunt:

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu procesual

cumulat

Total

dosare

în stoc la

31.12.2018

Dosare

mai

vechi de

1,5 ani

Indicator

de eficienţă

fond

contestaţie în anulare –

fond

revizuire - fond

799

10

foarte

eficient

apel


apel

revizuire - apel

597

0

foarte

eficient

recurs


recurs

revizuire - recurs

3

0

foarte

eficient

Indicatorul E02 Vechime dosare în stoc- Secţia I Civil în anul 2018 a avut un

grad de eficienţă - foarte eficient, având o valoare a indicatorului de 4,4%.

În ce priveşte indicatorul vechimea dosarelor în stoc se constată că indicatorul

este foarte eficient, la sfârşitul anului 2018 la nivelul secţiei fiind înregistrat un stoc de

1730 de dosare. Din acestea 266 sunt suspendate, 242 dosare în procedură de

regularizare, 525 dosare cu prim termen în 2019 şi restul cu mai multe termene de

judecată.

În ce priveşte indicatorul vechimea dosarelor în stoc se constată că indicatorul

este foarte eficient atât în materia litigiilor de muncă, cât şi în materia asigurărilor

87

sociale. La sfârşitul anului 2018 la nivelul secţiei s-a înregistrat un stoc de 1599 de

dosare ceea ce reprezintă doar 26,9% din stocul total al tribunalului. Dintre acestea doar

15 dosare sunt mai vechi de 1 an şi jumătate, ceea ce reprezintă 1,7% din volumul de

activitate al secţiei, procent considerat a fi nesemnificativ, cu menţiunea că la nivelul

secţiei nu există dosare mai vechi de 5 ani şi nici mai vechi de 10 ani.

La indicatorul vechime dosare în stoc Secția penală și pentru cauze cu minori

se încadrează la calificativul ” eficient", spre deosebire de anul 2017, cand s-a obţinut

calificativul „foarte eficient”.

Judecarea fiecărei cauze într-un termen rezonabil protejează părțile împotriva

duratei excesive a procedurilor și contribuie la asigurarea eficienței și credibilității

actului de justiție.

Așadar, este important ca fiecare secție să analizeze cauzele nejustificate ce țin

în mare parte de o administrare defectuoasă a probatoriului care au condus la amânarea

judecății și implicit la un rulaj mare al dosarelor, precum și creșterea cheltuielilor

materiale.

De asemenea, creșterea numărului de litigii nu poate fi controlat de secție, astfel

încât, președintele secției a asigurat identificarea stocului de dosare și a luat măsurile

administrative pentru reducerea volumului de activitate la un nivel rezonabil, folosind

pârghii cum ar fi:

- reducerea termenelor de judecată între ședințe;

- analiza cauzelor obiective și subiective care au determinat nejustificat

amânarea judecării;

- monitorizarea situației dosarelor mai vechi de 1 an;

- monitorizarea ședințelor de judecată și planificarea acestora;

- prevenirea înregistrării unor cereri formulate de justițiabili care nu îndeplineau

condițiile cerute de lege;

- verificarea activității grefierilor de ședință;

- aplicarea normelor de procedură privind sancționarea faptelor prevăzute de

lege care împiedică desfășurarea în bune condiții a proceselor și implicit întârzierea

nejustificată a soluționării cauzelor.

88

Astfel, în anul 2018 Secţia penală a depus eforturi susţinute pentru solutionarea

cauzelor cu o vechime mai mare de 1 an, astfel încât s-a obţinut calificativul " eficient",

în condiţiile în care dintr-un stoc de 500 dosare, doar 31 dosare au o vechime mai

mare de 1 an, spre deosebire de anul 2017 când dintr-un stoc de 579 dosare, un număr

de 18 dosare aveau o vechime mai mare de 1 an.

De asemenea, această scădere a gradului de operativitate a vechimii dosarelor

în stoc s-a datorat unor cauze obiective constând atât în aceea că pe parcursul anului

2018 a existat o fluctuaţie mare de judecători în cadrul Secţiei penale, dar şi necesităţii

readministrării nemijlocite a probelor esenţiale în faţa noilor judecători titulari ce au

preluat un număr de 6 complete de judecată rămase vacante pe parcursul anului 2018

faţă de rigorile impuse în materia desfăşurării procesului penal de cauzele CEDO Cutean

şi Beraru, fapt ce a condus la o tergiversare justificată a soluţionării unor dosare în care

poate anterior probatoriul fusese administrat în proporţie de 90%.

c) Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, 01.01.2018- 31.12.2018, din totalul de 20768 dosare

soluţionate, un număr de 19654 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an

de zile de la înregistrare, reprezentând un procent de 94,6% instanţa încadrându-se la

acest indicator în gradul "foarte eficient".

E03.Q02Ponderedosareinchiseintr‐unan,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE




Export Excel

DOSARE SOLUTIONATEVALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

INTR-UN ANF E S I

20768 19654 94,6%


89

LISTA REZULTATE



INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

INTR-UN ANF E S I

1 Tribunalul DOLJ 20768 19654 94,6%

E03.Q09Ponderedosareinchiseintr‐unan,analizaSectieinInstanta.

CRITERII DE CAUTARE




Export Excel


INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

INTR-UN ANF E S I

20768 19654 94,6%


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE


INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

INTR-UN ANF E S I

1 Secţia a II-a Civilă 2380 2038 85,6%

2 Secţia Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale 5440 5254 96,6%

3 Secţia Contencios Administrativ şi

Fiscal 4616 4458 96,6%

4 Secţia I Civilă 3885 3624 93,3%

5 Secţia Penală 4406 4280 97,1%

6 Secţia pentru Minori şi Familie 41 0 0,0%

90

La acest indicator Secţia pentru minori și familie se încadrează la calificativul

"ineficient" datorită faptului că a fost desfiinţată la data de 15.04.2014 prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii. În urma desfințării au rămas dosare suspendate

care la momentul perimării au fost repuse pe rol în cadrul secției civil I și soluționate

dar rămase nerezolvate în cadrul secției mai sus amintite. Prin Hotărârea de Colegiu nr

21 din 05.10.2018 a fost remediat acest lucru și toate dosarele care mai figurau în stocul

secției au fost închise conform hotărârii de colegiu.

Ponderea dosarelor închise la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu

minori în anul 2018 a obţinut, de asemenea, gradul de validitate " foarte eficient".

Astfel dintr-un total de 4409 dosare solutionate (fără a fi contorizate şi un

număr de 2481 de dosare asociate) au fost închise un nr. 4281 de dosare (fără a fi

contorizate dosarele asociate), obţinându-se un procent de 97,1%, iar în anul 2017,

dintr-un total de 8600 dosare solutionate (în care au fost contorizate dosarele asociate),

au fost închise un nr. 8251 de dosare (în care au fost contorizate dosarele asociate),

obţinându-se un procent de 95,94%, motiv pentru care se observă o constantă

preocupare în soluţionarea şi închiderea acestor dosare obţinându-se acelaşi grad de

validitate.

În ce priveşte indicatorul ponderea dosarelor închise atât în materia litigiilor

dee muncă, cât şi în cea a asigurărilor sociale indicatorul este foarte eficient,

reprezentând un procent de 96,6%. Menţionăm că au fost pronunţate 5440 de hotărâri

din care au fost redactate şi închise 5254 dosare, conform menţiunilor din Statis.

În ce privește indicatorul Ponderea dosarelor închise toate Secţiile din cadrul

Tribunalului Dolj se încadrează la acest indicator în gradul FOARTE EFICIENT.

d) Durata medie de soluţionare

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod direct,

de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea dosarelor de către

91

judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de asigurarea resurselor

materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în realizarea operativităţii.

Din totalul de 20768 dosare soluţionate, un număr de 16359 de dosare au fost

non penal, durata medie de soluţionare fiind de 5,5 luni, instanţa încadrându-se în gradul

"foarte eficient", iar un număr de 4409 de dosare au fost penale, durata medie de

soluţionare fiind de 1,8 luni, instanţa încadrându-se în gradul "foarte eficient".

E04.Q02Duratamediedesolutionare,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE

Perioada analizata: {01.01.2018 - 31.12.2018} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu

ordonare: {alfabetic} Directie ordonare: {crescator}


Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE DURATA SOLUTIONARE GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

PENAL NON PENAL F E S I PENAL NON PENAL

20768 4409 16359 1,8 5,5

P C


LISTA REZULTATE


DOSARE SOLUTIONATE DURATA SOLUTIONARE GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE

PENAL NON PENAL F E S I PENAL NON PENAL

1 Tribunalul DOLJ 20768 4409 16359 1,8 5,5

P C

Indicatorul E04 Durata medie de soluţionare - Secţia Contencios

Administrativ şi Fiscal, în anul 2018, a avut un grad de eficienţă F – foarte eficient,

având o valoare a indicatorului de 4,9 luni.

92

Durata medie de soluţionare a cauzelor poate oferi indicii obiective cu privire

la complexitatea relativă a dosarelor, respectiv complexitatea cumulată a cauzelor la

nivelul instanţei.

La nivelul secţiei, durata medie de soluţionare a cauzelor este următoarea:

Secţia

Total

dosare

soluţionate

Durată

soluţionare

Grad

de eficienţă

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

4.616

4,9 luni

foarte eficient

Pe stadii procesuale, durata medie de soluţionare a cauzelor la nivelul secţiei

este următoarea:

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu procesual

cumulat

Total

dosare

soluţionate

Durată

soluţionare

Gradul

de

eficienţă

fond contestaţie în anulare –

fond revizuire - fond

2.824

5,7

foarte

eficient

apel

contestaţie în anulare – apel

revizuire - apel

1.776

3,7

foarte

eficient

recurs contestaţie în anulare –

recurs revizuire - recurs

16

3,8

foarte

eficient

93

Întrucât una dintre componentele utilizării eficiente a timpului în justiţie este

soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, pornind şi de la imperativele pe care le

presupune o justiţie europeană, existenţa unei durate rezonabile de soluţionare a

cauzelor trebuie să reprezinte o preocupare constantă în activitatea fiecărui judecător.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră în art. 6, dreptul pentru

orice persoană la judecarea cauzei sale într-un termen rezonabil, drept care se regăseşte

şi în dispoziţiile art. 21 alin. 3 din Constituţie.

Noţiunea de „termen rezonabil” este una dinamică, la aprecierea ei trebuind să

se ţină cont, atât de complexitatea concretă a cauzei, cât şi de conduita părţilor şi a

celorlalţi participanţi la proces. Mai mult, dezideratul soluţionării cauzelor într-un

termen rezonabil, presupune şi existenţa unei legislaţii care să permită desfăşurarea

rapidă a procedurilor judiciare şi care să descurajeze cererile şi comportamentele de

tergiversare a soluţionării cauzelor.

S-ar impune, de asemenea, creşterea efortului pentru stabilirea la nivel naţional,

în mod unitar, a termenelor optime de soluţionare a diferitelor tipuri de cauze, ca un

prim pas spre raţionalizarea şi normarea activităţii judecătorului.

Sistemul actual, după care se urmăreşte exclusiv vechimea cauzei în sistem, nu

răspunde pe deplin diferitelor motive de tergiversare a soluţionării cauzelor şi nici nu

reuşeşte să surprindă particularităţile fiecărei cauze şi dificultăţile soluţionării ei intr-un

interval rezonabil.

Un obiectiv explicit ar trebui să devină soluţionarea cauzei folosind un număr

cât mai mic de termene de judecată. Avantajul unei asemenea metode de cuantificare a

duratei rezonabile, în comparaţie cu cel al soluţionării cauzei într-un termen rezonabil

de un an, aşa cum se urmăreşte acum, se referă la reperul pe care judecătorul îl ia în

calcul.

În primul caz, el ar trebui să se raporteze la nevoia justiţiabilului de a petrece

cât mai puţin timp în sala de judecată, iar pentru al doilea deziderat, judecătorul se

raportează la limitele obiective (standardul de timp) pe care instanţa le stabileşte fără a

indica un număr optim de termene de judecată necesar pentru soluţionarea unui anumit

tip de cauză. Chiar dacă un asemenea standard este greu de obţinut, orientarea

judecătorului pentru schimbarea reperului este absolut necesară.

94

Justiţia este un serviciu public care trebuie să accepte că în activitatea faţă de

justiţiabil trebuie să ţină cont de susceptibilităţile, aşteptările şi percepţiile subiective ale

acestuia cu privire la timpul de soluţionare a litigiului său.

În concluzie, judecătorul, având acest nou reper, al satisfacerii într-o

măsură cât mai mare a interesului justiţiabililor, trebuie să se implice în mod activ în

clarificarea litigiului, să depună diligenţe pentru a reduce pe cât posibil conflictul dintre

părţi şi apoi să procedeze la administrarea probelor şi respectiv, judecarea cazului,

folosind un număr cât mai mic de termene de judecată.

Judecătorii şi personalul auxiliar au dreptul de a nu fi supraîncărcaţi cu un

volum de muncă ce excede programului lor de lucru prevăzut de lege. O supraîncărcare

constantă pune în pericol eficienţa şi calitatea muncii lor în detrimentul sistemului

judiciar şi a justiţiabililor, reduce motivaţia şi duce la riscuri din punct de vedere al

sănătăţii. Mai mult, o supraîncărcare constantă poate însemna încălcarea independentei

justiţiei dacă magistraţii nu pot dedica timpul necesar asigurării unui proces echitabil şi

unei soluţionări juste pentru fiecare cauză în parte.

Dreptul constituţional al cetăţenilor români de a avea acces liber la justiţie,

precum şi dreptul la un proces echitabil şi la o soluţionare a cauzelor lor într-un termen

rezonabil poate fi realizat numai dacă numărul judecătorilor şi al personalului auxiliar

corespunde necesităţilor şi volumului optim de lucru din instanţe.

Cu excepţia unor reglementări speciale în materia ordonanţei preşedinţiale, a

suspendării actelor administrative etc, în care legiuitorul a prevăzut un termen de

soluţionare a cauzelor, normele care guvernează procesul civil în dreptul românesc, nu

stabilesc un termen previzibil de soluţionare definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Durata rezonabilă a procesului constituie una din garanţiile principale ale

exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al omului privind liberul acces la justiţie.

Din această perspectivă durata rezonabilă a unui proces, apreciată în raport de

complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii actului de justiţie.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod direct,

de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea dosarelor de către

judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de asigurarea resurselor

materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în realizarea operativităţii.

95

În ceea ce privește durata optimă de soluționare a cauzelor, în materia specifică

de activitate a secțiilor de contencios administrativ, este de amintit forma în vigoare a

Legii nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, conform

căreia, la cererea de suspendare prevăzută de art. 14 din lege, procedura prevăzută de

art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă, nu este aplicabilă, iar conform art. 17 alin.

1 din lege, întâmpinarea se va comunica reclamantului cu cel puțin 15 zile înainte de

primul termen de judecată.

În ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor în cazul litigiilor de muncă

potrivit Statisului, durata medie de soluţionare este de 4,9 luni (din care 2 luni în

procedură prealabilă), durată apreciată ca fiind foarte bună.

În cazul dosarelor de asigurări sociale durata medie de soluţionare a fost de 7,8

luni, mai mare decât în cazul litigiilor de muncă deoarece în toate contestaţiile la

deciziile de pensie a fost nevoie ca instanţa să solicite Comisiei de Contestaţii Pensii din

cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice să se pronunţe aceasta mai întâi asupra

contestaţiilor formulate de contestatori, conform prevederilor legii 263/2010, să

comunice hotărârea adoptată şi abia după aceea să se întregească cadrul procesual şi să

se procedeze la administrarea probelor şi soluţionarea cauzei.

Cu privire la situaţia dosarele mai vechi de 1 an, precizăm că există doar un

număr de 44 de dosare din volumul de activitate al secţiei.

Existenţa acestor pe rolul secţiei s-a datorat casărilor/anulărilor cu trimitere spre

rejudecare, pentru lămurirea diferitelor aspecte privind starea de fapt sau de drept,

precum şi înregistrarea unor cereri de lămurire dispozitiv în dosarele mai vechi având

ca reclamanţi personalul din justiţie, magistraţi sau personal auxiliar.

La nivelul secţiei nu există dosare mai vechi de 5 ani şi nici mai vechi de 10 ani.

Indicatorul E04 Durata medie de soluţionare- Secţia I Civil în anul 2018 a

avut un grad de eficienţă- foarte eficient, având o valoare a indicatorului de 4,9 luni.

La indicatorul durata medie de soluționare Secția penală și pentru cauze cu

minori se încadrează la calificativul "foarte eficient", constatându-se o evidentă

îmbunătăţire a activităţii secţiei, având în vedere că, în cursul anului 2018, durata de

soluționare a cauzelor a fost în medie de maxim 1,8 luni, spre deosebire de anul 2017

în care durata medie de soluţionare a cauzelor a fost de 3,3 luni.

96

Pentru a stabili durata medie de soluționare a cauzelor au fost monitorizate:

- durata de la sesizarea secției până la primul termen;

- durata dintre termenele de judecată;

- respectarea termenului de redactare a hotărârii;

- durata pentru transferul dosarului în calea de atac;

- durata și modul de comunicare a hotărârilor.

Principiul termenului rezonabil este o componentă esențială a dreptului la un

proces echitabil, consacrat de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului. În acest context trebuie aplicat și respectat principiul independenței

judecătorilor, care, pe de o parte, prohibește orice imixtiune administrativă în activitatea

de judecată, iar, pe de altă parte, impune ca numai în exercitarea controlului judiciar să

poată fi puse în discuție aspecte legate de judecată.

În acest sens, se impune ca fiecare magistrat să cunoască foarte bine dosarele ce

îi sunt repartizate, să vegheze la respectarea întocmai a normelor de procedură, să se

preocupe de înlăturarea tuturor deficiențelor constatate în activitatea de judecată și să

sprijine legal punerea în executare a titlurilor.

Astfel, în cursul anului 2018 durata de soluționare a cauzelor a fost în medie

de maxim 1,8 luni, dar pe materii durata de soluționare a cauzelor a fost diferențiată în

funcție de complexitatea cauzelor, respectiv în cazul cauzelor soluționate de judecătorul

de drepturi și libertăți durata de soluționare a cauzelor directe și contestații a fost de

maxim 48 ore; în cazul cauzelor soluționate de judecătorii de cameră preliminară și fond

durata de soluționare a cauzelor directe a fost de maxim 6 luni (numai excepțional durata

soluționării cauzelor directe complexe a fost de maxim 1 an), iar durata de soluționare a

contestațiilor pe cameră preliminară și fond a fost de maxim 7 zile.

e) Hotărâri redactate peste termenul legal

În perioada 01.01.2018 - 31.12.2018, din totalul de 18236 dosare soluționate,

un număr de 2727 dosare au fost redactate peste termenul legal, având valoare indicator

97

15,0% în ce privește ponderea şi cu o medie a numărului de zile depășite de 34,9 zile,

determinând încadrarea instanței în gradul "FOARTE EFICIENT".

E05.Q02DocumenteredactatepesteTermen,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE




Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

DIN CARE REDACTATE PESTE TERMENUL

LEGAL F E S I

NUMAR DOSARE

PONDERE MEDIE ZILEDEPASIRE

1823

6 2727 15,0% 34,9 29,4 20,1

P M


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

DIN CARE REDACTATE PESTE TERMENUL LEGAL

F E S I NUMAR

DOSARE

PONDEREMEDIE ZILE

DEPASIRE

98

1 Tribunalul DOLJ1823

6 2727 15,0% 34,9 29,4 20,1

P M

05.Q10DocumenteredactatepesteTermen,analizaSectieinInstanta.

CRITERII DE CAUTARE




Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL


LEGAL F E S I

NUMAR DOSARE

PONDERE MEDIE ZILEDEPASIRE

1823

6 2727 15,0% 34,9 29,4 20,1

P M


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE SECTIE

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL


LEGAL

F E S INUMAR

DOSARE

PONDEREMEDIE ZILEDEPASIRE

99

1 Secţia a II-a

Civilă

216

2 339 15,7% 32,5 28,4 20,0

P M

2

Secţia

Conflicte de

Muncă şi

Asigurări

Sociale

531

7 219 4,1% 17,0 32,0 13,6

P M

3

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

442

4 405 9,2% 13,2 32,0 17,5

P M

4 Secţia I Civilă 378

7 1582 41,8% 40,9 26,7 36,0

P M

5 Secţia Penală 254

6 182 7,1% 57,6 24,7 14,7

P M

Indicatorul hotărâri redactate peste termen este satisfăcător în perioada de

referinţă la Secția Civil I datorită valorii ridicată a acestui indicator care este dată de

diversitatea şi complexitatea cauzelor civile, ceea ce implică alocarea unui timp mai

mare pentru redactarea hotărârilor, acestea neputând fi redactate în termenul legal de 30

de zile, în condiţiile în care există cauze la nivelul secţiei care au termen de redactare de

7 zile şi care trebuie redactate cu prioritate, de încărcătura pe judecător, de împrejurarea

că la nivelul secţiei, pe parcursul anilor anteriori, au existat judecători care au intrat în

compunerea a două completuri de apel.

Faţă de anul anterior se constată o îmbunătăţire a acestui indicator, datorată

eforturilor depuse de personalul secției în acest sens.

Întârzieri în redactarea hotărârilor au fost determinate şi de împrejurarea că doi

judecători s-au aflat în concediu pentru îngrijirea copilului, alţi doi judecători s-au aflat

în concediu medical, efectuarea concediului de odihnă în perioada vacanţei judecătoreşti

100

și faptul că începând cu data de 01.06.2018 doi judecători au promovat la Curtea de

Apel, posturile fiind ocupate decât la data de 01.12.12018 un post și la 01.01.2019 cel

de al doilea post. Totodată cu data de 01.12.2018 o doamnă judecătoare din cadrul secției

s-a pensionat.

Situaţia a fost discutată atât cu judecătorii secţiei cât şi cu grefierii, urmând ca

fiecare să ia măsuri pentru a urmări atât redactarea în termen, cât şi închiderea dosarelor

redactate, imediat după predarea dosarului de către judecător grefierului de şedinţă.

Încadrarea Secţiei Civil II la gradul eficient la documente redactate peste

termen a fost determinată de factori obiectivi: insuficienţa resurselor umane,

complexitatea cauzelor etc.

În cursul anului 2018, Secţia II Civil a funcţionat cu schema incompletă, atât în

rândul judecătorilor, precum şi în rândul grefierilor.

Astfel, judecătorii secţiei au depus eforturi sporite, redactându-şi singuri

hotărârile judecătoreşti.

Se are în vedere şi complexitatea cauzelor în litigiile cu profesionişti, în stadiu

apel, deciziile fiind redactate pe o medie de 10-15 pagini.

A fost asigurată identificarea stocului de dosare şi au fost luate măsuri

administrative pentru reducerea volumului de activitate la un nivel rezonabil, folosindu-

se pârghii cum ar fi:

analiza cauzelor obiective şi subiective care au determinat nejustificat

amânarea judecării (şi aici putem vorbi de nendepunerea rapoartelor de

expertiză- au fost amendaţi experţii care nu au întocmit la timp lucrările);

au fost monitorizate dosarele mai vechi de 1 an;

au fost monitorizate şedinţele de judecată şi planificarea acestora;

a fost verificată activitatea grefierilor de şedinţă;

Pentru a stabili durata medie de soluţionare a cauzelor au fost monitorizate:

durata de la sesizarea secţiei până la primul termen;

durata dintre termenele de judecată;

respectarea termenului de redactare a hotărârii;

durata pentru transferul dosarului în calea de atac;

durata şi modul de comunicare a hotărârilor.

101

O componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6

alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este principiul termenului

rezonabil. În acest sens, se impune ca fiecare magistrat să cunoască foarte bine dosarele

ce îi sunt repartizate, să vegheze la respectarea întocmai a normelor de procedură, să se

preocupe de înlăturarea tuturor deficienţelor constatate în activitatea de judecată şi să

sprijine legal punerea în executare a titlurilor.

Reducerea numărului de cauze ajunse pe rolul instanţelor de control judiciar ar

trebui să aibă un efect pozitiv al procedurii regularizării, însă această procedură are si

un efectiv negativ.

În acest sens, arătăm că datorită perioadei relativ mari în care se desfășoară

etapa scrisă are efecte negative în ceea ce privește durata de soluționare a cauzelor.

Faptul că pragul valoric pentru cauzele date în competenţa Tribunalului a scăzut

de la 500.000 la 200.000 a dus la o creştere a numărului de dosare care trebuie

soluţionate de Tribunal în primă instanţă, acesta soluţionând şi cauzele cu o frecvenţă

mai redusă în practică, fără o bază în jurisprudenţă.

Intrarea în vigoare, la data de 30 iunie 2014 a Noului Cod al Insolvenţei, a dus

la o scădere a numărului de dosare înregistrate în materia procedurii insolvenţei, una

dintre cauze fiind aceea a creşterii valorii prag a creanţei, pentru a putea fi introdusă

cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, valoarea prag fiind de 40.000 lei atât

pentru creditori precum şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de

lichidatorul numit în procedura de lichidare prev. de Legea nr.31/1990 (art.5.72 din

Legea insolvenţei).

O altă cauză a scăderii numărului de dosare fiind sancţiunea prev. de art. 67

alin.2 din Legea insolvenţei, respectiv respingerea cererii de deschidere ca urmare a

nedepunerii de către societăţile debitoare a documentelor prevăzute la art.67 alin.1. lit.a-

g, k, l şi m.

În ce priveşte indicatorul hotărârii redactate peste termen în materia litigiilor

de muncă indicatorul este foarte eficient, înregistrându-se o medie zile de redactare

peste termen de doar 12,8 zile de întârziere în 158 de dosare redactate peste termenul

legal, din 4911 dosare redactate (conform datelor Statis), astfel că termenul mediu de

redactare a fost de 32 de zile.

102

În materia asigurărilor sociale indicatorul hotărârii redactate peste termen este

foarte eficient, înregistrându-se o medie de zile de redactare de doar 23,4 zile de

întârziere, în 61 de dosare redactate peste termenul legal, din 406 dosare redactate

(conform datelor din Statis), astfel că termenul mediu de redactare a fost de 32 de zile.

Precizăm că în ambele materii nu este vorba de întârzieri reale, ci de

împrejurarea că nu s-a urmărit închiderea dosarelor imediat ce au fost redactate de

judecător, ci doar după ce au fost semnat şi de asistenţii judiciari. Fiecare judecător s-a

preocupat de redactarea efectivă a dosarelor în termenul legal.

Având în vedere că predarea dosarelor redactate către grefier la expirarea

termenului de redactare, nu este suficientă, fiecare judecător a urmărit şi dacă se

procedează la închiderea hotărârii.

Foarte puţine dosare din cele reţinute de statis sunt cu adevărat redactate peste

termenul legal şi asta rezultă şi din împrejurarea că numărul de zile de depăşire a

termenului legal de soluţionare este relativ mic 12,8, respectiv 23,4 zile.

La indicatorul hotărâri redactate peste termenul legal Secția penală și pentru

cauze cu minori se încadrează la calificativul ”foarte eficient", datorită faptului că în

cursul anului nu au existat situații în care să fie depășit termenul de redactare, în ciuda

complexităţii cauzelor şi a perioadelor mari de absenţă a judecătorilor titulari ai unor

complete de judecată.

Astfel, astfel media zilelor depăşite la redactarea cauzelor a fost de 57,6 dosare

la nivelul Secţiei Penale, cu un termen mediu de redactare de 24,7 şi cu o mediu de zile

redactare de 14,7, acest lucru datorându-se unui efort susţinut şi unei colaborări strânse

între judecătorii şi grefierii de şedinţă ai acestei secţii.

Măsurile stabilite de instanţă în vederea îmbunătăţirii performanţei

În perioada 01.01.2018 - 31.12.2018 se resimte stringent necesitatea unei

scheme lărgite de personal auxiliar.

Așadar, prin cumularea, tuturor celor 5 indicatori, se înţelege că din îmbinarea

rezultatelor aplicării acestor indicatori avem o imagine unică, de o instanță FOARTE

EFICIENTĂ pentru perioada analizată.

103

Utilitatea generală a indicatorilor rezidă în măsurarea performanţei judiciară din

punctul de vedere al duratei rezonabile de soluţionare a dosarelor; asigurarea

standardelor unitare la nivel de sistem; necesitatea de a avea analize de sistem, dar şi

analize ale instanţelor, pe grade de jurisdicţie, atât semestrial, cât şi anual; nevoia de a

cunoaşte cauzele întârzierilor în soluţionarea proceselor.

În orice caz, simplul rezultat, fără o analiză a datelor indicate de cumularea

indicatorilor, nu este îndeajuns pentru a avea o perspectivă îndeajuns de corectă asupra

problemelor cu care se confruntă o instanţă sau chiar sistemul judiciar.

Aparent, analiza poate implica factori subiectivi, însă tocmai cumularea în sine

a celor 5 indicatori poate obiectiva analiza ce urmează a fi făcută. De asemenea, un alt

aspect ce va obiectiva rezultatul analizei va fi modul în care va fi făcută aceasta: adică

o comparaţie cu alte instanţe de acelaşi calibru privind rezultatul dat de indicatori

(încărcătură, scheme de personal etc.); o comparaţie temporală la aceeaşi instanţă pe

fiecare indicator în parte, dar şi indicatorii cumulaţi (analiză a indicatorilor în evoluţia

lor multianuală); identificarea cauzelor rezultatelor date de cei indicatori (atât cumulaţi,

cât şi pe fiecare indicator în parte); discuţia, dezbaterea acestor rezultate şi găsirea de

măsuri pentru îmbunătăţirea acestora cu colectivul instanţei.

Nu în ultimul rând, monitorizarea acestor rezultate, ca al treilea instrument, va

trebui făcută de conducerea instanţei, la diverse intervale de timp.

La baza acestor instrumente analitice va sta instrumentul cantitativ, adică

colectarea datelor (al patrulea instrument), dar şi prin intermediul ECRIS sau modulului

STATIS.

Un efect pozitiv al procedurii regularizării ar trebui sa fie reducerea numărului

de cauze ajunse pe rolul instanţelor de control judiciar însa această procedura are si un

efectiv negativ.

În acest sens, arătăm că datorită perioadei relativ mari in care se desfasoară

etapa scrisa are efecte negative in ceea ce priveste durata de solutionare a cauzelor.

Mai mult, pe lângă cauzele înregistrate, se soluţionează un număr foarte mare şi

divers de cereri, care nu se reflectă în evidenţele statistice şi anume: cereri ajutor public

judiciar, cereri de îndreptare eroare materială, cereri pentru soluţionarea diverselor

incompatibilităţi, cereri reexaminare amendă, reexaminare ajutor public judiciar şi

104

reexaminare anulare cerere de chemare în judecată, cereri restituire cauţiune etc.

Soluţionarea acestora necesită nu numai o atenţie deosebită, dar şi o perioadă mare de

timp alocată cu redactarea, comunicarea, precum şi efectuarea altor activităţi pentru

soluţionarea acestora, fapt ce presupune că, în mod continuu, judecătorii şi grefierii de

şedinţă să desfăşoare activităţi peste programul normal de lucru, pentru a putea face faţă

volumului mare de muncă existent.

Pe de altă parte, Tribunalul Dolj nu are un compartiment special care să se ocupe

de tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti, astfel încât grefierii să fie degrevaţi de

această atribuţie.

În plus faţă de acest aspect, instanţa are un număr redus de grefieri şi grefieri

arhivari în compartimentele auxiliare – exemplificam, în acest sens, un număr de 3

grefieri arhivari. Lipsa personalului auxiliar are un efect direct asupra duratei de redactare

a hotărârilor judecătoreşti.

Resursele umane sunt un factor cheie pentru performanţa sistemului judiciar pe

toate zonele de măsurare a performanţei. Pentru a avea succes, managementul strategic

are nevoie de capacitate adecvată. Cantitatea resurselor umane la locul potrivit, pentru

a face faţă eficient cererii, contribuie la eficienţa generală sistemului. Resursele umane

trebuie să existe acolo unde sunt cereri, pentru a asigura accesul la justiţie.

Cu privire la resursele umane, situaţia actuală demonstrează atât lipsuri, cât şi

dezechilibre. Completarea lipsurilor înseamnă angajarea mai multor grefieri.

Dezechilibrele înseamnă schimbarea competenţei teritoriale ori redistribuirea posturilor,

astfel încât să existe o încărcătură echitabilă.

Rolul grefierilor în influenţarea dezvoltării organizaţionale are dimensiunea

acceptării şi adoptării de către aceştia a elementelor de organizare juridică, în funcţie de

elementele care le-au fost comunicate. Modul în care aceştia au înţeles să participe la

realizarea corectă a sarcinilor de serviciu i-a influenţat şi pe cei mai tineri, care i-au luat

drept model, crescând în mod semnificativ calitatea actului de justiţie.

Prin urmare, dacă la stabilirea schemei de personal în instanţă se va ţine seama

de cel puţin trei criterii şi anume: volumul de activitate al instanţei, complexitatea

acesteia şi factorul neprevăzut, atunci şi indicatorii de eficienţă se vor situa în totalitate

și permanent la gradul “FOARTE EFICIENT".

105

I.4. INDICII DE ATACABILITATE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Finalitatea activităţii de judecată se materializează prin hotărârile judecătoreşti,

acestea fiind proiecţia înfăptuirii actului de justiţie în cadrul puterii judecătoreşti.

În activitatea profesională a judecătorului este imperios ca magistraţii să fie

conştienţi de consecinţele pe care hotărârile pronunţate le au asupra drepturilor şi

libertăţilor cetăţenilor.

Percepţia generală asupra justiţiei este influenţată de calitatea actului de justiţie

prin care se reflectă calitatea funcţionării sistemului judiciar şi de asemenea se asigură

prestigiul autorităţii judecătoreşti.

Pregătirea profesională a judecătorilor acestei instanţe, preocupările acestora

pentru asimilarea şi aprofundarea noilor modificări legislative şi pentru cunoaşterea

practicii judiciare s-au concretizat în muncă susţinută care a avut drept consecinţă

soluţionarea în mod corect şi cu celeritate a cauzelor, ce se reflectă în procentul de

atacabilitate a hotărârilor.

Din totalul de 20768 hotărâri pronunţate de Tribunalul Dolj, în anul 2018 au

fost atacate un număr de 5046 hotărâri, rezultând un procentaj de atacabilitate de

24,30%.

106

I.4.1. Secția Civil I

Secţia Nr. hotărâri Indicele de

atacabilitate Pronunţate Atacate

CIVILĂ I 3923 615 15,67%

Se constată că ponderea de atacabilitate este mai crescută decât în anul anterior

cu 5%, dat fiind faptul că s-a modificat legislaţia referitoare la căile de atac în ceea ce

priveşte cauzele evaluabile în bani.

Din totalul de 3923 de hotărâri pronunţate, au fost atacate 615 hotărâri, ponderea

atacabilităţii fiind de 15,67%.

I.4.2. Secția Civil II



Litigii cu

profesioniști 1476 401 0,27%

Faliment 904 233 0,25%

75,70

24,30

Total dosare soluționate 20768

Nerecurate Căi de atac promovate

107

Raportând, în Materia Litigii cu profesionişti numărul hotărârilor pronunţate de

Secţia II Civil- 1476 la numărul hotărârilor atacate – 401 dosare rezultă un indice de

atacabilitate de 0,27%, un rezultat foarte bun pentru secţie.

Raportând, în Materia Faliment numărul hotărârilor pronunţate de Secţia II

Civil- 904 la numărul hotărârilor atacate – 233 dosare rezultă un indice de atacabilitate

de 0,25%, un rezultat foarte bun pentru secţie.

I.4.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal



Contencios

Administrativ și

Fiscal

4616 1680 36,4%

Din totalul de 4.616 de hotărâri pronunţate, au fost atacate 1.680 hotărâri,

ponderea atacabilităţii fiind de 36,4 %.

Încrederea justiţiabililor în calitatea actului de justiţie este generată de ponderea

hotărârilor modificate în căile de atac din numărul total al hotărârilor pronunţate de

instanţe.

De regulă, calea de atac este uzitată atunci când justiţiabilul, în mod subiectiv,

apreciază că soluţia instanţei nu este corectă.

Faptul că, în general, doar un procent de 36,4% din numărul total al hotărârilor

pronunţate sunt atacate cu o cale de atac, relevă gradul real de încredere al justiţiabililor

în modul cum este realizată justiţia.

Pe cale de consecinţă, înseamnă că restul de cca. 63,6 % din hotărâri sunt, de

asemenea, în principiu, de natură să mulţumească cetăţenii care au apelat la justiţie, fie

pentru că li s-a răspuns în mod corect şi potrivit aşteptărilor lor subiective, problemei de

drept dedusă judecăţii, fie că argumentarea instanţei i-a convins de corectitudinea

soluţiei pronunţate. Evident, nu se poate face abstracţie şi de alte motive care pot

108

determina neatacarea unei hotărâri judecătoreşti, doar o cercetare sociologică completă

putând face o evaluare strictă şi ştiinţifică.

I.4.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale



Conflicte de Muncă

și Asigurări sociale 5440 2025 37,22%

Din totalul de 5440 hotărâri pronunţate, au fost atacate 2025 hotărâri, ponderea

atacabilităţii fiind de 37,22%, în condiţiile în care trebuie să ţinem seama de faptul că

toate hotărârile pronunţate la secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sunt hotărâri

pronunţate în primă instanţă, supuse apelului. Se constată că ponderea de atacabilitate este

mai mică decât anul anterior (57,37%).

I.4.5. Secția Penală și pentru cauze cu miori

Pentru evaluarea calităţii actului de justiţie, cât de cât ştiinţific ai nevoie de cel

puţin două criterii, respectiv unul de ordin cantitativ - ponderea atacabilităţii hotărârilor

şi altul de ordin calitativ - indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac.

Pregătirea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor constituie o condiţie

necesară pentru asigurarea calităţii actului de justiţie.

Raportat la numărul de sentinţe pronunţate în anul 2018 în materie penală,

respectiv 6891, au fost atacate un număr de 902 de cauze, ceea ce reprezintă procentual

o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 13,08 %.

Stadiu

procesual

Hotărâri

pronunţate Hotărâri atacate

Ponderea

atacabilităţii

109

Directe 2354 902 38,31%

Contestaţii 4536 0 0%

Apeluri 0 0 0%

Recursuri 1 0 0%

TOTAL 6891 902 13,08%

Faptul că, în general, doar un procent de până la 24,30 % din numărul total al

hotărârilor pronunţate sunt atacate cu o cale de atac, relevă gradul real de încredere al

justiţiabililor în modul cum este realizată justiţia.

Pe cale de consecinţă, înseamnă că restul de cca. 75,70 % din hotărâri sunt, în

principiu, de natură să mulţumească cetăţenii care au apelat la justiţie, fie pentru că li s-

a răspuns în mod corect şi potrivit aşteptărilor lor subiective, problemei de drept dedusă

judecăţii, fie că argumentarea instanţei i-a convins de corectitudinea soluţiei pronunţate.

Evident, nu se poate face abstracţie şi de alte motive care pot determina neatacarea unei

hotărâri judecătoreşti, doar o cercetare sociologică completă putând face o evaluare

strictă şi ştiinţifică.

Analizând datele statistice comparativ cu gradul de încredere al populaţiei în

general, în justiţie, se poate concluziona că percepţia publicului despre funcţionarea

sistemului judiciar este diferită.

Astfel imaginea asupra justiţiei, prin prisma opiniei publice, este distinctă după

cum raportarea se face la public, în general, sau la publicul care a interacţionat, în mod

concret, cu sistemul judiciar.

În scopul proiectării unei imaginii corecte a justiţiei este necesară dezvoltarea

unei strategii naţionale şi unitare de imagine dezvoltată de Consiliul Superior al

Magistraturii, prin care să se comunice către public datele şi informaţiile reale privind

sistemul judiciar.

Având în vedere ca justiţia nu se realizează centralizat, ci dimpotrivă la nivelul

fiecărei instanţe, trebuie găsite resurse materiale pentru dezvoltarea serviciului public

pe care trebuie să-l primească cetăţeanul la nivelul instanţelor, într-un mod

descentralizat.

110

Acest lucru nu se poate face decât prin crearea unei autonomii decizionale şi

financiare cât mai mari pentru instanţele de la baza sistemului judiciar şi prin

reorientarea politicii bugetare de la obiectivele de supravieţuire la cele de dezvoltare.

În mod corespunzător, instanţele, prin managementul lor, trebuie să se

reorienteze de la simpla administrare şi gestiune a activităţii de judecată, care trebuie să

revină exclusiv în responsabilitatea judecătorilor, la strategii de dezvoltare a serviciului

public prestat către cetăţean.

I.5. INDICII DE DESFIINŢARE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Indicele de desfiinţare este obţinut prin raportarea numărului de hotărâri

modificate/desfiinţate la numărul total de hotărâri pronunţate.

Pe parcursul anului 2018, dintr-un număr total de 20768 hotărâri pronunţate, un

număr de 674 hotărâri au fost modificate/desfiinţate de instanţele de control judiciar,

rezultând astfel un indice de modificare/desfiinţare de 3,24 %.

96,763,24

Total dosare soluționate 20768

Recurate Desființate/Modificate

111

În concluzie, numărul hotărârilor desfiinţate/modificate este nesemnificativ în

raport cu numărul hotărârilor pronunţate în decursul anului.

Preocuparea judecătorilor pentru asimilarea şi aprofundarea noilor modificări

legislative şi pentru cunoaşterea practicii judiciare constituie o condiţie necesară pentru

asigurarea calităţii actului de justiţie.

În evaluarea calităţii actului de justiţie, se face raportare la două criterii,

respectiv unul de ordin cantitativ - ponderea atacabilităţii hotărârilor şi altul de ordin

calitativ - indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac.

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor:

Întrucât, sistemul statistic actual nu permite înregistrarea riguroasă a motivelor

de modificare/casare, situaţia acestora nu poate rezulta decât din înregistrările efectuate

în registrul special, precum şi din lectura hotărârilor judecătoreşti propriu-zise. Pe viitor,

apreciem că se impune standardizarea modului de colectare şi prelucrare a motivelor de

casare, inclusiv prin referire la situaţiile juridice concrete care le-au determinat, simpla

enumerare a acestora fiind nerelevantă.

Astfel, fiecare dosar trebuie să aibă atașat o fișă electronică din care să rezulte,

în mod explicit și detaliat, motivul sau motivele care au dus la modificarea, desființarea

ori casarea hotărârii, astfel încât să se permită indexarea informatizată, în acest fel

realizându-se și responsabilizarea sistemului judiciar, dar și a fiecărui judecător

individual, fată de aplicarea normelor care permit reluarea ciclului procesual.

I.5.1. Secția Civil I

Secția Civil I

Nr. hotărâri Indice de

desființare Pronunțate Desființate

3923 35 0,89 %

Se poate spune că nu au fost foarte multe hotărâri anulate şi modificate raportat

la numărul hotărârilor atacate de 615 şi cu atât mai mult raportat la numărul de 3923 de

hotărâri pronunţate.

112

I.5.2. Secția Civil II

Secţia Nr. hotărâri Indice desfiinţare

% Pronunţate Desfiinţate

A II A CIVILĂ 2380 51 0,02

SECŢIA a

II a Civilă-

Litigii cu

profesionişti

Pronunţate Desfiinţate Modificate Indice

desfiinţare

Indice

modificare

1476 13 5 0,01 0,003

Raportând, în Materia Litigii cu profesionişti numărul hotărârilor pronunţate

de Secţia II Civil- la numărul hotărârilor desfiinţate rezultă un indice de casare de

0,02%.

Secţia

Nr. hotărâri Indice desfiinţare

% Pronunţate Desfiinţate

A II A CIVILĂ 904 33 0,03

SECŢIA a

II a Civilă

Falimente

Pronunţate Casate Modificate Indice

desfiinţare

Indice

modificare

904 23 10 0,02 0,001

Raportând, în Materia Faliment numărul hotărârilor pronunţate de Secţia II

Civil- 904 la numărul hotărârilor desfiinţate rezultă un indice de casare de 0,03.

113

Principalele cauze care au determinat modificarea/casarea sentințelor

pronunțate de Secția a II a Civilă în anul 2018 au fost:

- activitatea lichidatorului în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC SUD-

VEST CEREALE SRL SRL nu a condus la îndeplinirea scopului procedurii, cum este

cel prev. de art. 2 din Legea 85/2014. S-au apreciat întemeiate şi criticile apelantei

referitoare la lipsa diligenţelor lichidatorului judiciar cu privire la identificarea bunurilor

debitoarei şi neîndeplinirea scopului procedurii insolvenţei, închiderea procedurii în

temeiul art. 174 din Legea 85/2014 fiind nelegală;

- starea de fapt ce rezultă din cuprinsul dosarului fiind diferită de cea reţinută

de judecătorul sindic în motivare, fapt ce echivalează că o necercetare a fondului;

- oferta de despăgubire reprezintă numai rezultatul unor negocieri amiabile, fără

a avea în vedere că prin această ofertă s-a recunoscut dreptul la despăgubire;

- măsura închiderii procedurii insolvenţei este neîntemeiată întrucât nu au fost

epuizate toate mijloacele în scopul identificării tuturor bunurilor din patrimoniul

debitoarei;

- lichidatorul judiciar nu şi-a îndeplinit atribuțiile prev.de art.64 din Legea

nr.85/2014 în sensul că nu a lămurit situaţia activelor înregistrate în bilanțul contabil al

debitoarei la 31.12.2016 şi în balanţa de verificare la 28.02.2017;

- neîndeplinirea de către lichidator a atribuţiilor prevăzute de art. 64 din Legea

85/2014, respectiv analizarea evidenţei contabile, a elementelor de activ şi pasiv, a

operaţiunilor şi transferurilor patrimoniale;

- nerespectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi egalităţii armelor nu

poate fi reţinută ca motiv al refuzului de recunoaştere a hotărârii străine, în condiţiile în

care singurul principiu a cărui respectare este impusă de art. 1097 alin.1 lit. f din Noul

Cod de procedură civilă este principiul dreptului la apărare, respectat de Curtea de Apel

de la Paris, părţile fiind asistate de apărători aleşi, iar art. 1129 din Noul Cod de

procedură civilă nu indică nerespectarea acestor principii ca împrejurare de natură a

determina refuzul recunoaşterii şi executării hotărârilor arbitrale străine;

- judecătorul sindic nu a analizat modul în care lichidatorul judiciar şi-a

îndeplinit atribuţiile prevăzuze de lege, astfel cum au fost rezumate mai sus, cu

114

consecinţa nesocotirii scopului procedurii reglementat de art. 2 din Legea nr. 85/2014 şi

deci încălcarea drepturilor creditorilor;

- faptul că lichidatorul judiciar nu a formulat cererea de antrenare a răspunderii

prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 nu poate fi imputată lichidatorului judiciar în

condiţiile în care prerogativa formulării acţiunii în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006

revine administratorului/lichidatorului judiciar şi, în cazul în care acesta a omis să

indice, în raportul sau asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de

insolvenţă a patrimoniului debitorului persoana juridică ori dacă a omis să formuleze

acţiunea şi răspunderea persoanelor din fosta conducere a societăţii ameninţă să se

prescrie, comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic să fie autorizat să

introducă acţiunea. Atâta timp cât lichidatorul judiciar a înteles să nu promoveze

acţiunea de antrenare a răspunderii fostului administrator social, iar comitetul

creditorilor nu a întreprins niciun demers pentru a uza de calea prevăzută de art.138

alin.3 din Legea nr.85/2006, nu se poate critica măsura de închidere a procedurii pe

motiv că acesta nu a formulat cerere de antrenare a răspunderii împotriva

administratorului debitoarei;

- obligaţia privind plata sumelor reprezentând TVA se raportează la dispoziţiile

art.127 şi art.137 alin. 3 lit.b din Codul fiscal şi la calitatea sa de persoană impozabilă,

conform obiectului de activitate dar, fiind aferentă obligaţiei de plată a despăgubirilor

pentru prejudiciul produs de intimatul pârât, neasigurat, şi această sumă se impune a fi

acoperită pe calea acţiunii în regres, conform principiului acoperirii integrale a

prejudiciului.

Numărul sentinţelor reformate în calea de atac raportat la numărul sentinţelor

soluţionate corelat cu complexitatea şi multitudinea dosarelor, dovedeşte că judecătorii

s-au preocupat de soluţionarea corectă a raporturilor juridice dintre părţi în cauzele

deduse judecăţii.

Majoritatea hotărârilor pronunţate au fost menţinute în căile de atac, ceea ce

denotă că a existat preocupare din partea judecătorilor pentru studierea atentă a dosarelor

şi a practicii judiciare în materie.

I.5.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal

115

Secţia

Contencios

Administrativ și Fiscal

Nr. hotărâri Indicele de

atacabilitate Pronunţate Desfințate

4616 180 3,89%

În anul 2018 din numărul de 4616 hotărâri pronunțate:

- au fost casate 180 hotărâri

- au fost modificate 0 hotărâri.

În ceea ce priveşte dosarele casate, este de observat că un număr de 180 dosare

au fost desființate, reprezentând un procent de 3,89 % din totalul dosarelor soluționate.

I.5.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale

Secţia Conflicte de

muncă și asigurări

sociale

Nr. hotărâri Indice de

desfiinţare Pronunțate Desființate/Modificate

5440 321 1,2 %

Din totalul de 2025 hotărâri atacate, au fost anulate cu trimitere spre rejudecare

un număr de 25 hotărâri şi 296 modificate, rezultând un indice de casare de 1,2%.

Se constată că nu au fost foarte multe hotărâri anulate şi modificate raportat la

numărul hotărârilor atacate şi cu atât mai mult raportat la numărul de 5440 de hotărâri

pronunţate.

Pe de altă parte trebuie să arătăm că din cele 296 de hotărâri modificate un

număr apreciabil de modificări s-a datorat faptului că în apel reclamanții au înțeles să

renunțe de tot la judecarea cauzei, astfel că instanţa de control judiciar a admis apelul, a

anulat sentinţa şi a luat act de renunţarea reclamanților la judecarea cauzelor respective.

Este vorba de acţiuni având ca obiect constatarea desfășurării activității în condiţiile

grupei I sau a II a de muncă, acţiuni care au fost respinse la instanţa de fond şi împotriva

cărora reclamanții au declarat apel. Modificarea sentinţelor în această situaţie nu este

imputabilă judecătorilor de la fond.

O serie de hotărâri având ca obiect constatarea desfășurării activității în

condiţiile grupei I sau a II a de muncă, acţiuni care au fost respinse la instanţa de fond

116

au fost modificate de instanţa de control judiciar care a apreciat că din probatoriul

administrat se impune admiterea acţiunilor.

Tot pentru aprecierea diferită a probatoriului a stat la baza modificării unor

sentinţe pronunţate în dosarele având ca obiect valorificarea unor adeverinţe, la

stabilirea pensiei de către Casa Judeţeană de Pensii.

În unele situaţii, modificările au fost determinate de schimbarea practicii

instanţei de control judiciar pe o problemă de drept pe care la nivel de tribunal se

adoptase o anumită practică în concordanţă cu practica iniţială a instanţei de control

judiciar - exemplu valorificarea la pensie a sumelor în acord global şi regim prelungit

sau alte sporuri.

I.5.5. Secția Penală și pentru cauze cu minori

Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

SECŢIA

Penală

Nr. hotărâri Indice desfiinţare

%

Pronunţate Casate Modificate Indice

desfiinţare

Indice

modificare

6891 9 78 0,13% 1,13%

Din analiza practicii instanţei de control judiciar în materie penală reiese că

principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor au fost cele referitoare la:

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate (fie sub aspectul cuantumului

pedepsei aplicate, fie sub aspectul modalităţii de executare a sancţiunii penale,

fie în ceea ce priveşte aprecierea pericolului social concret al faptelor).

sub aspectul soluţionării laturii civile (fiind majorate sau micşorate

despăgubirile acordate părţilor civile),

117

necesitatea completării probatoriilor în ceea ce priveşte soluţionarea laturii

civile a cauzei,

aprecierea greşită asupra părţilor ce trebuiau introduse în cauză pentru

soluţionarea în mod legal a laturii civile sau penale a cauzei,

nepronunţarea pe toate infracţiunile deduse judecăţii.

118

CAPITOLUL II

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE

UMANE LA NIVELUL INSTANȚEI

Conform art. 43 Legea 304/2004 şi art.4 alineatul 2 din Regulamentul de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti în vigoare în anul 2015, conducerea tribunalelor

este asigurată de Preşedinte şi de unul sau doi Vicepreşedinţi (2 vicepreşedinţi la nivelul

Tribunalului Dolj), la fiecare instanţă funcţionând Colegiul de conducere şi Adunarea

generală a judecătorilor. Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţii de secţie.

Numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui are loc în condiţiile art. 48 din Legea nr.

303/2004.

Preşedintele de tribunal exercită atribuţiile manageriale descrise la art. 9

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în vigoare pe parcursul

anului 2018, în scopul realizării obiectivelor organizării eficiente a activităţii instanţei

şi al coordonării şi controlului administrării instanţei unde funcţionează şi ale instanţelor

din circumscripţie. Pentru îndeplinirea atribuţiilor trebuie avute în vedere activităţile

fundamentale care, în succesiunea logică, reprezintă procesul de management şi anume:

stabilirea obiectivelor, elaborarea planului de acţiune pe compartimente şi domenii,

organizarea resurselor umane, coordonarea în timp a diferitelor activităţi, antrenarea

întregului personal şi implicarea lui în realizarea deciziilor luate, controlul activităţilor

desfăşurate în raport de sarcinile stabilite, stabilirea şi corectarea abaterilor prin

măsuri operative. Pentru obţinerea unui progres clar în exercitarea atribuţiilor de

management, este nevoie de o reală comunicare şi conlucrare atât cu colegii cât şi cu

întreg personalul instanţei, şi un stil de conducere majoritar participativ.

Managementul resurselor umane este o abordare strategică şi coerentă a

modului în care sunt gestionate cele mai importante resurse ale organizaţiei – oamenii.

Managementul instanţei, în anul 2018, a fost unul viabil, care s-a sprijinit pe o

cunoaştere exactă a atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor fiecărui post din

schemă, precum şi o abilitate aparte în împărţirea eficientă a acestor atribuţii şi

119

competenţe urmărindu-se constant creşterea calităţii actului de justiţie cu consecinţa

sporirii încrederii cetăţenilor în acesta.

Din această perspectivă, managementul instanţei s-a supus nu numai

respectării etapelor generale ale activităţii manageriale: previzionare, organizare,

decizie, coordonare şi evaluare, ci şi adaptării acestora la necesităţile şi situaţiile

concrete ivite în activitatea instanţei.

Cu privire la activitatea Colegiului de conducere, trebuie subliniat că, în anul

2018, acesta s-a întrunit într-un număr de 28 şedinţe, în cadrul cărora au fost dezbătute

aspecte vizând organizarea secţiilor instanţei, stabilirea completelor de judecată şi a

completelor specializate, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât

cele privind activitatea de judecată, analiza şi luarea unor măsuri pentru desfăşurarea în

condiţii optime a activităţii instanţei.

În conformitate cu prevederile art.16 lit a) din Regulamentul de organizare

interioară al instanţelor a fost convocată Adunarea generală ori de câte ori a fost necesar

pentru dezbaterea unor probleme de drept, a deciziilor CEDO, ale Curţii Constituţionale

şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întocmindu-se procese verbale şi minute în care

au fost consemnate dezbaterile din şedinţele respective.

Pe parcursul anului 2018, preşedintele instanţei a emis decizii, privind

activitatea non-jurisdicţională, ordine de serviciu, privind activitatea grefierilor şi a

celuilalt personal auxiliar al instanţei, a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar de

specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei.

De asemenea, prin Ordinul de Serviciu nr.1 al Preşedintelui instanţei, au fost

stabilite atribuţii specifice judecătorilor, fiecare compartiment relevant din instanţă fiind

coordonat de cel puţin un judecător, având în vedere atât volumul de activitate al fiecărui

compartiment, cât şi necesitatea continuităţii exercitării acestor atribuţii în timpul

vacanţei judecătoreşti sau în cazul absenţei temporare a unor judecători.

Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii decât

cele de judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea următoarelor

compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale, compartimentul de

executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul. De asemenea, au fost delegaţi

judecători la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalităţii

120

juridice asociaţiilor de proprietari, judecători delegaţi cu analiza practicii judiciare,

precum şi cu coordonarea activităţii de formare continuă descentralizată a judecătorilor

din cadrul instanţei.

În egală măsură s-a urmărit ca fiecare compartiment relevant din instanţă să fie

coordonat de către un judecător desemnat în acest scop, care sa verifice și să îndrume

activitatea specifică. Rezultatele activităţilor desfăşurate de aceştia se reflectă în

verificările consemnate în registrul de control al instanţei, precum şi în măsurile luate

ce au avut ca scop eficientizarea activităţilor specializate și degrevarea celorlalţi

judecători.

La nivelul instanţei, s-au consolidat relaţiile de colaborare între judecători şi

personalul auxiliar, care au acordat sprijin în ceea ce priveşte sarcinile auxiliare, cu

precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată.

II.1. SITUAȚIA POSTURILOR LA TRIBUNALUL DOLJ:

La data de 01.01.2018, Schema de personal a Tribunalului Dolj, cuprinde

un total general de 202 persoane reprezentând:

- Judecători – 74 (1 post transferat temporar de la Judecătoria Segarcea -

domnul judecător Oţel Daniel conform Ordinului MJ nr. 324/C/23.01.2018. Acest post

a fost restituit începând cu data de 14.05.2018 prin revenirea postului la Judecătoria

Segarcea conform Ordinului MJ nr. 2124/C/24.05.2018);

- Asistenţi judiciari – 15 (din care 1 post vacant din data de 19.01.2018 prin

pensionarea doamnei Velican Adriana. Acest post a fost ocupat începând cu data de

26.02.2018);

Personal auxiliar de specialitate - 93, din care:

- grefieri – 84

- specialişti IT – 6 (din care unul suspendat din data de 17.11.2016-07.03.2018

când este eliberată din funcţie Ionescu Mihaela. Acest post a fost ocupat începând cu

data de 01.07.2018),

- grefieri arhivari – 3

Personal conex -9, din care:

121

- agenţi procedurali – 2

- aprozi – 3

- soferi – 4.

Funcţionari publici – 9 (din care 1 post vacant prin pensionarea doamnei Voica

Mariea începând cu data de 14.12.2017. Acest post a fost ocupat începând cu data de

02.04.2018),

Personal contractual – 2

La data de 31.12.2018, Schema de personal a Tribunalului Dolj, cuprinde

un total general de 201 persoane reprezentând:

- Judecători – 73 (din care sunt vacante 4 posturi Florescu Violeta transferată

la CA Craiova cu data de 01.12.2018, Baciu Alina exclusă din magistratură cu data de

29.11.2018, Tiugan Veronica, Georcotină Marioara pensionate cu data de 12.12.2018),

- Asistenţi judiciari – 15

Personal auxiliar - 93, din care:

- grefieri – 84

- specialişti IT- 6

- grefieri arhivari – 3

Personal conex – 9 din care:

- agenţi procedural – 2

- aprozi – 3

- soferi – 4.

Funcţionari publici – 9 (din care 1 post a fost vacant în perioada 14.07.2018-

11.12.2018 ocupat prin reîncadrea doamnei Tudor Victoria),

- Personal contractual (muncitori) – 2 (din care 1 post vacant Crivăţ Marian

pensionat cu data de 01.06.2018),

În cursul anului 2018 au intervenit modificări de componenţă în cadrul secţiilor,

în funcţie atât de volumul de activitate al fiecărei secţii, cât şi de modificările survenite

în activitatea instanţei, toate acestea fiind evidenţiate pe portalul instanţei în

conformitate cu prevederile HCSM 1375/2015.

Schema de judecători pe secţii la data de 01.01.2018 a fost următoarea:

122

Secţia Număr judecători

schemă

Număr judecători

efectivi

I Civilă 21 20

Penală 12 12

II Civilă 10 9

Contencios administrativ şi fiscal 16 16

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 14 14

TOTAL 73+1 Oțel D 71

* În schema de personal a Tribunalului Dolj figurează şi doamna judecător

Oţel Simona, delegată în funcţia de preşedinte la Judecătoria Filiaşi nerepartizată pe

nicio secţie.

- I Civilă, doamna judecător Marinescu Alina Mariana a fost în concediu pentru

risc de sarcină şi ulterior sarcină şi lăuzie începând cu data de 09.04.2018 – prezent;

- II Civilă, doamna judecător Baciu Alina Manuela a refuzat să mai intre în

şedinţele de judecată, ulterior nu s-a mai prezentat la serviciu, începând cu data de

06.12.2017 – până la 29.11.2018, dată la care a fost exclusă din magistratură;

- doamna judecător Dinculescu Raluca Elena a avut un număr de 117 zile

concediu medical.

La 31.12.2018, schema de judecători a fost următoarea:

Secţia Număr judecători

schemă

Număr judecători

efectivi

I Civilă 21 17

Penală 12 9

II Civilă 10 9

Contencios administrativ şi fiscal 16 16

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 14 14

TOTAL 73 65

123

Astfel la data de 31.12.2018 au fost 4 posturi efectiv vacante de judecător la

care se adaugă şi postul doamnei Oţel Simona pentru care a încetat delegarea din funcţia

de preşedinte la Judecătoria Filiaşi începând cu data de 01.01.2019 conform Deciziei

Curţii de Apel Craiova nr. 4/DJ/10.01.2019.

Precizăm că doamna judecător Oţel Simona este repartizată la Secţia Penală.

Secţia I Civilă

Deşi la nivelul secţiei au existat 21 de posturi de judecători în schemă, nu toate

posturile au fost ocupate la data vacantării.

- doamna judecător Marinescu Alina Mariana a fost în concediul medical de risc

maternal şi ulterior sarcină şi lăuzie începând cu data de 09.04.2018 – prezent;

- doamna judecător Grigoraşcu Daniela a fost a fost transferată începând cu data

de 01.06.2018 la Curtea de Apel Craiova;

- doamna judecător Alexandru Liliana a fost a fost transferată începând cu data


- doamna judecător Florescu Violeta a fost transferată începând cu data de

01.12.2018 la Curtea de Apel Craiova;

- doamna judecător Georcotină Marioara s-a pensionat începând cu data de

13.12.2018;

- doamna judecător Sorbală Ruslana a fost transferată de la Judecătoria Craiova

începând cu data de 01.12.2018;

Secţia Penală

Deşi la nivelul secţiei au existat 12 posturi de judecători în schemă, nu toate

posturile au fost ocupate la data vacantării.

- doamna judecător Croitoriu Cătălina Genua a fost transferată începând cu data


- doamna judecător Ileana Niţă Vali Ştefania a fost transferată începând cu data


- doamna judecător Ghervase Denis Gabriela a fost transferată începând cu data

de 14.05.2018 la Tribunalul Constanţa;

124

- doamna judecător Ciontu Gabriela a fost transferată începând cu data de


- doamna judecător Nicola Maria s-a pensionat începând cu data de 01.06.2018;

- doamna judecător Alexandroiu Gabriela a fost transferată începând cu data de


- doamna judecător Tiugan Veronica s-a pensionat începând cu data de

13.12.2018;

- domnul judecător Oţel Daniel a fost transferat de la Judecătoria Segarcea

începând cu data de 01.01.2018;

- domnul judecător Mititelu Cătălin Constantin a fost transferat de la Judecătoria

Bălceşti începând cu data de 14.05.2018;

- domnul judecător Veselin Florin Cristian a fost transferat de la Judecătoria


- domnul judecător Cîrstea Marcu Aurelian a fost transferat de la Judecătoria


- doamna judecător Tălpăşanu Lavinia a fost transferată de la Judecătoria

Craiova începând cu data de 01.12.2018;

Secţia II Civilă

- doamna judecător Baciu Alina Manuela a refuzat să mai intre în şedinţele de

judecată, ulterior, începând cu data de 06.12.2017, nu s-a mai prezentat la serviciu, iar

la data de 29.11.2018 a fost exclusă din magistratură.

- doamna judecător Ghiţă (Dinculescu) Raluca Elena a avut un număr de 117

zile concediu medical, iar în prezent se află în concediu de sarcină şi lăuzie;

Ca aspect de vulnerabilitate la nivelul resurselor umane ale Tribunalului Dolj

trebuie semnalată existența în continuare a perspectivei de pensionare la judecătorii care

îndeplinesc condițiile de pensionare.

125

Din punct de vedere al personalului auxiliar, situația posturilor se prezenta astfel

la 01.01.2018:

Personal auxiliar de specialitate

Grefieri Specialist IT Grefier

arhivar

Agent

procedural Aprod Sofer

Total pers.

auxiliar

84 6 3 2 3 4 102

și astfel la 31.12.2018

Personal auxiliar de specialitate

Grefieri Specialist

IT

Grefier

arhivar

Agent

procedural Aprod Sofer

Total pers.

auxiliar

84 6 3 2 3 4 102

Cu privire la personalul auxiliar de specialitate, compartimentul ”grefă” se

poate constata existența unui uşor dezechilibru între numărul de grefieri de ședință și

numărul de judecători – sunt 66 de grefieri de ședință și 73 de judecători.

Apreciem că pentru o funcționare optimă a compartimentelor judiciare se

impune asigurarea unei scheme de personal în privința grefierilor de ședință în

corespondență de 1-1 cu judecătorii.

Ca urmare, considerăm că schema de personal a compartimentului ”grefă” ar

trebui să includă cel puțin 73 grefieri de ședință (în condiţiile ocupării tuturor posturilor

vacante de judecători), în afara grefierilor care ocupă funcții de conducere și a celor cu

activități delegate la compartimentele specializate (arhivă, birou executări penale etc.).

La cele ce preced trebuie adăugată și tendința de degrevare a judecătorilor de

sarcinile administrative, prin preluarea acestora de către grefieri, ceea ce ar fi posibil

doar în cazul existenței unui număr mai mare de personal auxiliar de specialitate.

Personalul auxiliar de specialitate este insuficient pentru desfășurarea în bune

condiții a activității de judecată. Volumul mare de activitate desfășurat la Tribunalul

126

Dolj, modificările legislative intervenite justifică o suplimentare a schemei de personal

auxiliar de specialitate. Insuficiența personalului auxiliar se reclamă şi în cadrul

compartimentului arhivă, volumul mare de activitate determinând deficiențe în ceea ce

privește activitatea curentă şi circuitul dosarelor în instanță, ceea ce afectează actul de

justiție.

Dintre persoanele incluse în categoria personalului auxiliar de specialitate şi

care au funcționat în instanța pe parcursul anului 2018, doar cca 66 au participat la

ședințele de judecată având atribuţiile specifice grefierului de ședință, diferenţa de

personal fiind repartizată în cadrul compartimentelor instanţei respectiv 5 posturi fiind

repartizate grefierilor şefi.

Reiterăm susţinerile referitoare la numărul de grefieri de şedinţă insuficient,

raportat la numărul de judecători existent în schemă, revenind practic 0,83

grefier/judecător. La majoritatea secţiilor tribunalului grefierii de şedinţă au şi atribuţii

în ceea ce priveşte tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti, astfel că, volumul de

activitate al acestora depăşeşte cu mult durata unei zile normale de lucru.

Resursele umane sunt un factor cheie pentru performanţa sistemului judiciar pe

toate zonele de măsurare a performanţei. Pentru a avea succes, managementul strategic

are nevoie de capacitate adecvată.

Menţionăm că la nivelul Tribunalului Dolj, lipsa de grefieri arhivari atrage

repartizarea grefierilor de şedinţă pe compartimentele auxiliare, cu consecinţa reducerii

lor din sectoarele de grefă ale secţiilor. Ca urmare, la un număr de 73 de judecători

funcţionează cca 66 de grefieri de sedinţă, personal care trebuie să realizeze atât sarcinile

obişnuite pentru mai multe complete de judecată, cât şi sarcini auxiliare. Din aceşti

grefieri, o parte sunt în concedii de maternitate, de îngrijire copil, de boală, astfel încât

numărul real al celor aflaţi în activitate este mai mic.

Astfel, deși schemele de personal auxiliar au fost complete, în fapt au existat

situații în care unii grefieri s-au aflat în anumite perioade de timp în concedii medicale

prelungite.

Referitor la managementul resurselor umane, din perspectiva personalului

auxiliar, s-au efectuat constant demersuri în vederea ocupării posturilor temporar

vacante. Pentru ca activitatea instanței să nu fie perturbată, demersurile au vizat măsuri

127

de ocupare a acestor posturi (devenite vacante temporar), prin valorificarea rezultatelor

concursurilor anterioare desfășurate la nivelul Curții de Apel Craiova.

În plus, deși s-au repartizat cu promptitudine recrutaţi direct pe post în locul

celor care lăsau posturile vacante pe durată determinată, aceştia necesitau pregătire la

locul de muncă, neputând fi extrem de eficienţi în rezolvarea sarcinilor de serviciu cel

puţin o perioadă de câteva luni.

Personalul contractual de la Tribunalul Dolj are alocat în statul de funcţii 2

posturi (muncitor), un post fiind vacant începând cu data de 01.06.2018.

Schema de personal de 9 funcţionari publici este ocupată în procent de 100% la

sfârşitul anului 2018.

La Secţia Litigii de muncă şi Asigurări Sociale, au funcţionat în anul 2018 un

număr de 15 judecători, 15 asistenţi judiciari și 16 12 grefieri plus un aprod.

Sub aspectul schemei de personal trebuie spus că în cursul anului 2018 Secţia

Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a funcţionat cu 14 judecători dintr-o schemă de

15, că după pensionarea doamnei judecător Gabriela Simion în decembrie 2017, la secţie

nu a mai fost repartizat niciun judecător până în acest moment, de fiecare dată acordându-

se prioritate secţiilor care au avut un deficit mai mare de personal, care s-au confruntat cu

plecarea mai multor colegi judecători, prin pensionare sau promovare la instanţa

superioară. Transferurile la Tribunalul Dolj au fost puține şi ca număr de judecători

transferaţi, fiind insuficient numărul celor transferați pentru a acoperi posturile rămase

vacante şi ca număr de sesiuni de transferuri organizate în decursul anului.

În plus, ceea ce priveşte pe judecătorii secţiei, trebuie menţionat că nu au existat

fluctuaţii, toţi cei 14 judecători desfăşurându-şi activitate întregul an în cadrul secţiei,

ceea ce a avut o reflectare directă şi pozitivă în rezultatele obţinute de fiecare judecător

în parte şi de secţie în ansamblul său.

În ce priveşte pe asistenții judiciari trebuie menționat că la secţie există un număr

de 15 asistenți judiciari, dintre care în cursul anului 2018 au desfășurat efectiv activitatea

doar 14 (7 fiind reprezentanții sindicatelor şi 7 reprezentanții patronatelor), o colegă

asistent judiciar fiind în concediu medical tot anul. Astfel, fiecare asistent judiciar a fost

desemnat să facă parte din câte 2 completuri de judecată, asigurându-se un echilibru al

sarcinilor acestora.

128

Pentru asistenţii judiciari anul 2018 a fost un an cu foarte multe schimbări.

Astfel: în luna ianuarie 2018 s-a pensionat d-na asistent judiciar Adriana Velican,

iar în luna februarie 2018 în locul său a fost numită d-na asistent judiciar Băloiu Maria

Nicoleta;

În luna iulie 2018 a încetat mandatul doamnei asistent judiciar Claudia Ignat, iar

în locul său, în aceeaşi lună, a fost numită d-na asistent Pirlogea- Truţă Oana Camelia.

La începutul lunii iulie 2018 au expirat mandatele pentru majoritatea asistenţilor

judiciari, astfel că până la emiterea ordinelor Ministrului Justiţiei pentru un nou mandat

aceştia nu au putut să intre în şedinţele de judecată şi nici să asigure peramnenţa pentru

absenţe şi incompatibilităţi. În ultima săptămână de şedinţe de judecată asistenții judiciari

ale căror mandate expiraseră au fost înlocuiţi în şedinţă de asistenţii din planificarea de

permanenţă ale căror mandate erau valabile. Asistenților judiciari li s-au aplicat aceleași

reguli ca şi în cazul judecătorilor, în cazul absenţei, incompatibilității, etc, fiind înlocuiţi

dacă a fost cazul pentru absenţă sau pentru incompatibilitate de asistentul judiciar din

planificarea de permanență, planificare care se întocmeşte semestrial şi se aprobă de

Colegiul de Conducere, ca şi pentru judecători.

Asistenţii judiciari au fost implicaţi mai mult în activitatea secţiei, fiind un real

ajutor pentru judecători, realizând proiecte de hotărâri la cererea şi sub controlul

judecătorilor din complet, tehnoredactând stări de fapt sau dosare de lot, după modelul

judecătorului.

În plus asistenții judiciari au asigurat serviciul de primire a acțiunilor alături de

grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor pe instanţă.

Asistenții judiciari au fost implicaţi în mod activ şi în realizarea temelor de

învăţământ profesional lunar şi pentru prima data au avut posibilitatea să participe la

seminariile organizate de Tribunalul Dolj şi Curtea de Apel Craiova, ceea ce a contribuit

la formarea lor profesională.

D-na asistent judiciar Didu Marinela a întocmit şi a prezentat personal o temă în

cadrul seminarului organizat de Tribunalul Dolj în onoarea Centenarului Marii Uniri,

prezentând aspecte referitoare la evoluţia dreptului în general şi a dreptului muncii în

special în cei 100 de ani de la marea unire, de la formarea statului național român,

prezentarea sa bucurându-se de o bună apreciere din partea participanţilor la seminar.

129

De asemenea, la secţie şi-au desfăşurat activitatea şi 16 grefieri şi un aprod.

Din cei 16 grefieri, 2 grefieri lucrează în arhivă, unul este grefier şef, fiind

degrevat de şedinţele de judecată, două doamne grefier au desfăşurat activitate de

tehnoredactare, activitate absolut necesară în continuare Secţia Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale, activitate care a contribuit la redactarea în termen a hotărârilor,

numărul dosarelor în care a fost depăşit termenul de redactare fiind foarte mic la secţie,

iar două doamne grefier Mişcodan Roxana şi Cătălina Paraschivescu s-au aflat în cursul

anului 2018 în concediu pentru creşterea copilului.

În luna februarie 2018 a fost repartizată pe secţie d-na grefier Secu Silvia, care

anterior desfăşurase activitate în arhiva secţie Contencios Administrativ şi Fiscal a

Tribunalului Dolj, nu avea experienţă ca şi grefier de şedinţă. Sub îndrumarea grefierului

şef de secţie şi al colegelor de birou a reuşit în foarte scurt timp să desfăşoare o foarte

bună activitate ca şi grefier de sedinţă, devenind titulară pentru completul CM 11.

În luna iulie 2018 a fost repartizată pe secţie, pentru o perioadă determinată - în

locul d-nei grefier Mişcodan Roxana, d-na grefier Parpală Daniela Mădălina care, grefier

debutant fiind, nu a intrat în şedinţele de judecată ca şi titular de complet, ci a desfăşurat

activitate privind procedura de regularizare, de observare a modului de desfăşurare a

şedinţelor de judecată şi a activității grefierului după şedinţa de judecată, de redactare a

proiectelor de încheieri pentru dosarele din şedinţele la care a asistat, de familiarizare cu

operaţiunile care se fac în aplicaţia Ecris, urmărindu-se pregătirea sa profesioanală pentru

a prelua ca şi titulară, un complet de judecată la începutul anului 2019.

În aceste condiţii, 8 grefierii au desfăşurat efectiv activitate ca şi grefieri de

şedinţă, dintre care 6 au intrat în şedinţe de judecată cu câte 2 completuri de judecată

efectuând procedura de regularizare pentru 1 complet, iar ceilalți 2 au intrat în şedinţe de

judecată cu 1 complet şi au efectuat procedura de regularizare pentru 2 completuri.

De menționat că s-a încercat echilibrarea pe cât posibil a volumului de activitate

a grefierilor, iar la stabilirea grefierilor cu o singură şedinţă de judecată s-a ţinut seama

de faptul că acei grefieri aveau repartizate şi alte atribuţii, cum ar fi evidenţa executărilor

civile, apostilele, atribuţii ca şi grefier documentarist, înlocuitor pentru grefierul șef de

secţie.

130

Un aspect ce trebuie evidenţiat în legătură cu activitatea grefierilor de la secţie

este acela că au participat prin rotaţie la activităţile care au vizat ordonarea fondului de

dosare din arhiva de conservare, ataşarea dovezilor de comunicare a hotărârilor în

dosarele aflate în arhiva de conservare şi identificarea fizică a dosarelor al căror termen

de păstrare a expirat şi care au fost selectate pentru predare, înțelegând că arhiva secţiei

face parte din secție şi că secţia trebuie să funcționeze ca un tot unitar, fiind foarte

important ca toate compartimentele registratură, repartizare, arhivă, grefă să funcţioneze

în mod corelat, ca activitatea secţiei să fie una foarte bună.

Ori, în condiţiile în care personalul din arhiva secției a fost insuficient şi în

condiţiile în care nu s-a putut realiza suplimentarea personalului din arhivă singura soluţie

a fost implicarea grefei în finalizarea activităţii de ordonare a dosarelor după mutarea în

sediul cel nou al Tribunalului Dolj.

Nr. crt. Nume şi prenume Funcţia

1 Popescu Camelia grefier

2 Şuhan Mădălina grefier

3 Papae Elena grefier

4 Jieanu Mariana grefier

5 Ştefan Mihai grefier

6 Popa Silvia grefier

7 Staicu Lucia grefier

8 Mişcodan Loredana – aflată în CCC grefier

9 Paraschivescu Cătălina – aflată în CCC grefier

10 Vintilă Georgiana grefier

11 Belu Simona grefier

131

12 Alecsandru Adina grefier

13 Parpală Daniela Mădălina din iulie 2018 grefier

14 Secu Silvia din februarie 2018 grefier

15 Gugu Victor grefier - coordonator

arhivă

16 Gherghe Marius grefier - arhivă

17 Mehedinţu Ilie aprod

Ca şi în anii precedenţi susţinem că situaţia ideală este aceea în care există câte

un grefier pentru fiecare judecător, grefier cu care judecătorul să realizeze procedura de

regularizare, să intre în şedinţa de judecată şi să tehnoredacteze.

De asemenea, susţinem că personalul din arhiva secției este insuficient având în

vedere volumul foarte mare de dosare specific acestei secţii, numărul mare de dosare

care necesită să fie înaintat în calea de atac, numărul mare de hotărâri pentru care se

solicită eliberarea de copii cu menţiunea definitive, numărul mare de dosare suspendate

care se verifică la 6 luni pe baza informațiilor oferite judecătorului de către arhivă.

De la mutarea în sediul cel nou activitatea de judecată s-a desfăşurat în două săli

de judecată, câte 2 complete pe zi, ambele în timpul I, de dimineaţă, ceea ce a ajutat

mult la buna organizare a activităţii, acesta fiind un aspect pozitiv demn de menţionat.

La nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori, funcționează un număr

de 13 judecători, 17 grefieri de şedinţă, un grefier şef secţie, un grefier desemnat cu

repartizarea aleatorie si 3 grefieri la Biroul Executări Penale și 12 grefieri de ședință.

În cursul anului 2018 la nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori, a

existat o fluctuaţie mare în ceea ce priveşte posturile de judecatori, în sensul că secția

a funcționat în cea mai mare parte a anului, în medie doar cu 8 judecători, care au

constituit 13 complete de fond, 12 complete de judecători de drepturi și libertăți- stadiul

procesual fond, 13 complete de cameră preliminară- stadiul procesual fond, 13 complete

de contestații, 4 complete de judecători de drepturi și libertăți- stadiul procesual

contestaţie, 4 complete de cameră preliminară şi fond stadiu procesual contestaţie, 3

132

complete de apel, 3 complete de recursuri şi 2 complete de judecători delegaţi în materia

executărilor penale.

De asemenea, şi în anul 2018, ca şi în anii anteriori, au existat grefieri de şedinţă

care au intrat cu câte două sau mai multe complete de judecată, stadiul procesual fond

şi contestaţie, iar în vederea îmbunătăţirii activităţii şi asigurării unei dimensionări

echilibrate a volumului de activitate la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori,

se impune ca celor 13 complete de judecată existente în secţie, să le fie alocate câte un

singur grefier de şedinţă, având în vedere că procedura de Cameră preliminară, cât şi

cea a judecătorului de drepturi şi libertăţi, presupune un volum mare de activitate, atât

pentru grefierii de şedinţă, cât şi pentru judecători, că şedinţele de judecată sunt

încărcate, iar aceştia mai efectuează şi câte 2-3 zile serviciu de permanenţă, pentru

completele de drepturi şi libertăţi- stadiul procesual fond, ceea ce este foarte mult şi

dificil sub aspect organizatoric.

Urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 207/2018 au fost înfiinţate în luna

august 2018 patru complete colegiale care soluţionează contestaţiile împotriva

hotărârilor pronunţate de judecătorii de cameră preliminară şi de judecătorii de fond în

primă instanţă, precum şi patru complete colegiale care soluţionează contestaţii

împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi, fapt ce a condus

la o aglomerare a activităţii celor opt judecători şi a celor opt grefieri care participă la

soluţionarea cauzelor repartizate acestor complete.

De asemenea, în arhiva secţiei personalul existent este insuficient faţă de

volumul mare de dosare rulate, corespondenţa expediată şi primită, numărul mare de

dosare ce trebuie trimise în căile de atac exercitate de părţi, toate acestea presupunând

un volum imens de activitate pentru singurul grefier arhivar, ce îşi desfăşoară activitatea

în prezent în cadrul secţiei. De altfel, acest lucru a fost evident cu ocazia desfăşurării

unei ample activităţi de ordonare a fondului dosarelor arhivate în arhiva de conservare

ce a avut loc la finalul anului 2018 când grefierul arhivar a avut nevoie de ajutorul

nemijlocit în desfăşurarea acestei activităţi atât de participarea grefierului şef de secţie

cât şi al celorlalţi grefieri de şedinţă pe baza unei planificări realizate la nivelul secţiei

în acest sens.

133

Şi în ce priveşte judecătorii, se constată un volum mare de activitate, rezultat

din numărul mare de dosare intrate, rulate, soluţionate, din faptul că, fiind primă

instanţă, pentru un număr mare de cauze penale aceştia efectuează atât procedura de

cameră preliminară, cât şi participarea la soluţionarea cererilor, propunerilor şi

sesizărilor privind luarea, menţinerea, prelungirea, revocarea, încetarea şi modificarea

măsurilor preventive, precum şi contestaţiile formulate potrivit dispoziţiilor art. 204,

205, 206 C.pr.pen, soluţionarea cererilor şi propunerilor privind luarea, confirmarea şi

prelungirea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare (art. 139 C.pr.pen.),

cererile de autorizare a obţinerii de date conform art. 152 şi 153 c.pr.pen. şi a

percheziţiilor domiciliare şi informatice, iar judecarea cauzelor în primă instanţă

presupune acordarea mai multor termene de judecată pentru administrarea probelor,

ceea ce duce la încărcarea şedinţelor şi sporirea volumului de muncă.

În anul 2018 s-a continuat implementarea şi la nivelul Secţiei penale a aplicaţiei

Infodosar, iar dosarul electronic s-a realizat pentru toate dosarele nou intrate, pentru care

sesizarea instanţei s-a făcut prin rechizitoriu sau cereri, cu stadiul procesual Fond,

dosarele cu stadiul procesual Contestaţie şi cererile privind revocarea, înlocuirea şi

încetarea de drept a măsurilor preventive depuse de părţi în faza de Cameră preliminară

şi fond, urmând ca pe termen lung acest lucru să se realizeze implementarea aplicaţiei

pentru toate tipurile de obiecte.

Ca şi procedură operaţională avizată în Colegiul de Conducere al instanţei,

actele de sesizare, înscrisurile ataşate cererii, precum şi toate înscrisurile depuse prin

registratură, au fost scanate de către serviciul Registratură în momentul depunerii

acestora.

Actele depuse de părţi în şedinţa de judecată au fost scanate de către grefierii de

şedinţă, după redactarea încheierii de şedinţă.

Actele primite prin e-mail şi fax la serviciul Arhivă, după ce au primit dată certă,

au fost relaţionate în sistemul Ecris de către grefierii arhivari, apoi vor fi au fost

identificate obiectele mai sus menţionate, iar actele ce privesc aceste obiecte au fost

înaintate către registratură în vederea scanării. După scanare actele îşi urmează circuitul

obişnuit.

134

Căile de atac au fost scanate de către fiecare grefier de şedinţă, la momentul

repartizării cauzei.

II.2 SITUAŢIA SACŢIUNILOR DISCIPLINARE ŞI PENALE APLICATE ÎN

CURSUL ANULUI 2018 PE FIECARE CATEGORIE DE PERSONAL

Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar.

Conform art. 1 din Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor

şi procurorilor, "Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în

scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale

societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".

Judecătorii sunt inamovibili, independenţi şi se supun numai legii. Ei trebuie să fie

imparţiali.

Magistraţii, atât judecătorii cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor

activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor,

egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor

participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora şi să respecte

Codul deontologic.

Aceste prevederi sunt în concordanţă cu dispoziţiilor art. 124 alin. (3) din

Constituţia României, potrivit cărora "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai

legii".

Independenţa judecătorilor trebuie respectată de celelalte puteri în stat. Aceasta

nu este reglementată ca un scop în sine nici ca un privilegiu al judecătorilor, ea reprezintă

o garanţie oferită cetăţenilor pentru o bună înfăptuire a justiţiei. Aceştia trebuie să aibă

certitudinea că magistraţii sunt independenţi de reprezentanţii puterii legislative şi

executive şi că, indiferent de statutul lor special, se supun legii.

Prin Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Reţelei

Europene a Consiliilor Judiciare, în cadrul întâlnirii de la Londra, 2 – 4 iunie 2010, se

subliniază că independenţa nu este de fapt pentru judecător ci "independenţa este dreptul

fiecărui cetăţean într-o societate democratică de a beneficia de o justiţie care este (şi este

percepută ca fiind) independentă de puterea legislativă şi executivă şi care ocroteşte

135

libertăţile şi drepturile cetăţenilor într-un stat de drept" şi "depinde de fiecare judecător

să respecte şi să lucreze în scopul menţinerii independenţei justiţiei, atât în ceea ce

priveşte aspectul individual, cât şi instituţional".

Normele care consacră răspunderea disciplinară s-au introdus cu scopul declarat

de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate.

Conform art. 98 din Legea nr. 303/2004, judecătorii răspund disciplinar pentru

abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul

justiţiei.

Art. 101 din aceeaşi lege menţionează că sancţiunile disciplinare se aplică

numai de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Procedura de aplicare a acestora este reglementată de Legea nr. 317/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din legea 303/2004 republicată, privind

statutul judecătorilor şi procurorilor şi a art. 45 indice 1 din legea 317/2004 republicată

privind Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul anului 2018 ca urmare a

petiţiilor formulate cu privire la corpul profesional al judecătorilor din cadrul

Tribunalului Dolj au fost efectuate verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă există indicii privind

săvârşirea unor abateri disciplinare din cele prevăzute de art. 99 din legea 303/2009.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti răspunde

disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările

care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

Abaterile disciplinare ale personalul auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti sunt reglementate în art. 84 din Legea nr. 567/2004.

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit

măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării

lor abuzive în procese penale şi proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de

altă natură.

De menţionat, în acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o

constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a

infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.

136

De asemenea, aşa cum s-a mai arătat, magistraţii, nu pot fi percheziţionaţi,

reţinuţi sau arestaţi preventiv fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Justiţia este unul dintre pilonii care susţine orice societate democratică dar, în

acelaşi timp, este şi un serviciu public al cărui principală misiune este aceea de a

satisface interesele membrilor societăţii. Din această perspectivă, cetăţenii aşteaptă ca

judecătorii să-şi desfăşoare activitatea de judecată în mod cinstit, corect şi imparţial,

aceste calităţi impregnându-se, practic, întregii activităţi desfăşurate în instanţe de

personalul care participă, direct sau indirect, la înfăptuirea actului de justiţie.

Fundamentată pe teoria separaţiei puterilor în stat, independenţa justiţiei

semnifică că atât justiţia ca instituţie, ca sistem, cât şi judecătorii individuali care decid

în cazuri specifice, trebuie să fie capabili să-şi exercite responsabilităţile profesionale

fără a fi influenţaţi de puterea executivă, puterea legislativă sau de grupuri economice

sau de interese.

Principiile internaţionale statuează în mod explicit că judecătorii trebuie să ia

decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi obiectul unor

influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii nelegale, directe sau indirecte,

indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv. Judecătorul, în calitate de

deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita funcţia sa în deplină

independenţă în raport cu toate constrângerile de natură socială, economică şi politică şi

chiar în raport cu alţi judecători şi în raport cu administraţia judecătorească.

Independenţa unei instanţe se apreciază din acest punct de vedere atât faţă de executiv

şi de părţi, cât şi faţă de puteri exterioare, cum ar fi mass-media.

Justiţia, ca sistem, dar şi judecătorii în mod individual, trebuie să-şi exercite

atribuţiile fără a fi influenţaţi de celelalte puteri, ori de diverse grupuri de interese şi

persoane. În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de subordonare

şi ierarhie.Judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate, să acţioneze fără restricţii,

fără influenţe, presiuni, ameninţări indiferent din partea cui vin.

Chiar dacă sunt independenţi în exercitarea funcţiei, judecătorilor le revin o

serie de obligaţii şi responsabilităţi a căror încălcare poate duce la promovarea de acţiuni

disciplinare.

137

Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, conform

dispoziţiilor din Legea nr.317/2004, republicată se exercită de Inspecţia Judiciară, prin

inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie.

În cursul anului 2018 nu au fost identificate situaţii în care să fi fost afectată

independenţa magistraţilor Secţiei I Civil şi nu au fost sesizate situaţii în care să fi fost

exercitate presiuni de orice natură, care să afecteze independenţa judecătorilor în ceea

ce priveşte adoptarea soluţiilor, în cererile cu care au fost învestiţi sau în activitatea

desfăşurată de aceştia în general.

Valorile etice existente în cadrul profesiei, modul în care acestea au fost

reflectate în comportamentul judecătorilor, educarea acestora în spiritul acestor valori,

înţelegerea şi conştientizarea valorilor precum şi raportarea fiecărui judecător la aceste

valori au determinat inexistenţa sancţiunilor disciplinare pentru judecătorii din cadrul

Secţiei I Civil.

Art. 82 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea statuează că

personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal.

Răspunderea disciplinară a acestei categorii de personal poate fi angajată pentru

abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează

intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei, legea prevăzând expres faptele care

constituie abatere disciplinară şi sancţiunile care se pot aplica într-o astfel de situaţie.

Întregul personal al instanței, format din judecători şi grefieri, s-a preocupat în

mod constant de cunoaşterea şi respectarea normelor de procedură civilă, a normelor din

Legea de funcţionare şi organizare, statutul magistraţilor, statutul personalului auxiliar,

a normelor din Regulamentul de ordine Interioară al instanţelor, Codul deontologic,

ordine şi decizii interne, hotărâri de colegiu.

S-au respectat prevederile legale atât în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor

cu aplicarea normelor şi principiilor generale de drept (soluţionarea cu celeritate cu

respectarea principiului contradictorialităţii, al publicităţii, cu respectarea dreptului la

apărare, redactarea în termen a hotărârilor şi încheierilor) cât şi în ceea ce priveşte

raporturile de muncă, raporturile cu colegii, cu părţile şi apărătorii acestora.

138

În ceea ce priveşte personalul auxiliar acesta a fost instruit în cadrul şedinţelor

de învăţământ profesional în privinţa drepturilor şi îndatoririlor sale cu privire la

atribuţiile de serviciu dar şi cu privire la relaţiile cu justiţiabilii. De asemenea în cadrul

unor mici şedinţe informale au fost s-au purtat discuţii pe marginea jurisprudenţei

referitoare la abaterile disciplinare la nivel de ţară, ce a fost afişată pe intranetul

instanţei.

La nivelul Secţiei I Civil nu au existat cazuri de abatere disciplinară sau de altă

natură, personalul auxiliar secţiei având un comportament exemplar atât în relaţiile

interne cât şi în relaţiile cu justiţiabilii şi avocaţii.

Concluzionând, sub aspectul răspunderii disciplinare a personalului, apreciem

că, la nivelul Secţiei I Civil, situaţia este foarte bună, nicio persoană nefiind sancţionată

în anul 2018.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi penal judecătorii şi personalul

auxiliar.

În cursul anului 2018, la nivelul Secţiei contencios administrativ şi fiscal nu au

existat situaţii care să pună în discuţie răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de

specialitate din cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal, se reţine, pentru anul

2018, că nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

În cursul anului 2018, la nivelul Secţiei contencios administrativ şi fiscal nu

au existat situaţii care să pună în discuţie răspunderea penală a judecătorilor și

personalului auxiliar de specialitate și conex.

În ceea ce privește situația sancțiunilor disciplinare și penale aplicate în cursul

anului 2018, în cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori a fost sancționată

doamna grefier Cristiana Jura, în calitate de grefier delegat la Biroul de Executări Penale

prin decizia Curţii de Apel Craiova nr. 64/DJ/14.05.2018 cu reducerea salariului cu 5%

pentru o perioadă de o lună, neexistând sancţiuni disciplinare aplicate judecătorilor

secţiei.

Deşi activitatea judiciară în cursul anului 2018 a presupus un efort susţinut

pentru întreg personalul Secţiei civil II, a existat, situaţia care a implicat luarea măsurii

139

excluderii din magistratură a doamnei judecător Alina Manuela Baciu(dosarul

nr.1/J/2018- Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii).

Pentru o justiţie eficientă şi responsabilă este nevoie de evaluări obiective care să

permită îmbunătăţirea activităţii nu numai prin autodezvoltare ci şi prin identificarea

vulnerabilităţilor şi a măsurilor eficiente de înlăturare a lor.

Comisia de evaluare constituită la nivelul Tribunalului Dolj a continuat procesul

de evaluare anuală a activităţii, la finalizarea ciclului de evaluare fiind întocmite rapoarte

de evaluare finale.

În cadrul procesului de evaluare au fost avute în vedere criteriile de competenţă

şi performanţă profesională, în speţă eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi

obligativitatea în ce priveşte formarea profesională continuă.

Prin rapoartele de evaluare întocmite, s-a notat capacitatea de organizare,

capacitatea de planificare a activităţilor, gestionarea informaţiilor, comportamentul şi

comunicarea cu persoanele implicate în actul de justiţie.

A fost evaluată şi activitatea personalului auxiliar de sepcialitate constatându-se

că şi la acest nivel se respectă standardele de conduită şi performanţă profesională.

Nu au fost sesizate acte sau fapte de natură să compromită demnitatea

personalului secţiei în profesie şi societate.

Fiind atitudini fireşti, responsabilitatea şi moralitatea, acestea au condus la

desfăşurarea muncii cu onestitate, profesionalism şi conştienţi de importanţa activităţii

desfăşurate.

Atât magistraţii precum şi grefierii au avut un comportament adecvat în relaţiile

cu justiţiabilii, neexistând niciun fel de indicii privind săvârşirea vreunei fapte care să

atragă răspunderea penală a acestora.

Întregul personal al Secției conflicte de muncă și asigurări sociale format din

judecători, asistenţi judiciari, grefieri, s-a preocupat în mod constant de cunoaşterea şi

respectarea normelor de procedură civilă, a normelor din Legea de funcţionare şi

organizare, statutul magistraţilor, statutul personalului auxiliar, a normelor din

Regulamentul de ordine Interioară al instanţelor, Codul deontologic, ordine şi decizii

interne, hotărâri de colegiu.

140

S-au respectat prevederile legale atât în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor

cu aplicarea normelor şi principiilor generale de drept (soluţionarea cu celeritate cu

respectarea principiului contradictorialităţii, al publicităţii, cu respectarea dreptului la

apărare, redactarea în termen a hotărârilor şi încheierilor) cât şi în ceea ce priveşte

raporturile de muncă, raporturile cu colegii, cu părţile şi apărătorii acestora.

Întregul personal a contribuit la crearea unui climat favorabil desfăşurării

activităţii la locul de muncă, bazat pe respect reciproc, seriozitate în îndeplinirea

sarcinilor de serviciu, operativitate şi corectitudine.

A existat o foarte bună colaborare între judecători, asistenţi judiciari şi grefieri

în cadrul secţiei, dar şi în cadrul instanţei, cu ceilalţi colegi.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi disciplinar judecătorii şi

personalul auxiliar.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi penal judecătorii şi personalul

auxiliar.

Profesionalismul judecătorilor nu trebuie să se rezume doar la o bună pregătire,

ci şi la o conduită onestă în afara oricăror suspiciuni de lipsă de integritate.

Integritatea este o trăsătură lăuntrică a fiecărui magistrat care implică

exercitarea funcţiei în mod cinstit, corect şi conştiincios şi cu bună credinţă.

Coordonatele integrităţii în justiţie au în vedere efectuarea actelor judiciare cu

maximă obiectivitate, în condiţii de egalitate şi demnitate a părţilor, respectându-se

termenele prevăzute de lege.

Întărirea integrităţii trebuie să pună accent pe componenta de prevenire a

săvârşirii faptelor de corupţie şi incidentelor de integritate, activitate care trebuie să

privească întregul personal care îşi desfăşoară activitatea în instanţă.

În anul 2018 activitatea judecătorilor şi personalului auxiliar s-a desfăşurat cu

respectarea dispoziţiilor legale şi statutare, niciuna din persoane nefăcând obiectul unor

acţiuni disciplinare. Comunicarea permanentă dintre persoanele cu atribuţii manageriale

şi judecători sau personal auxiliar a contribuit în cea mai mare parte la asigurarea unui

climat de muncă favorabil desfăşurării în condiţii optime a activităţii.

141

În anul 2018 a avut loc evaluarea activităţii magistraţilor, care au îndeplinit

condiţiile de evaluare şi a fost finalizată prin acordarea calificativului „foarte bine” la

toţi judecătorii secţiei, evaluarea având în vedere şi acest criteriu.

142

CAPITOLUL III

FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI

Formarea profesională continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a

activităţii profesionale, este şi o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată şi republicată. Formarea profesională

continuă constituie, de asemenea, garanţia independenţei şi imparţialităţii magistraţilor

în exercitarea funcţiei, conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Studierea particularităţilor și implicaţiilor procesului de aderare a ţării noastre

la Uniunea Europeană a determinat judecătorii să caute să implementeze cele mai

adecvate metode de satisfacere a cerinţelor vieţii comunitare, având în vedere că pe rolul

Tribunalului Dolj s-au aflat în anul 2018 numeroase cauze pentru a căror justă

soluţionare se impunea efectuarea de activităţi specifice asistenţei judiciare în materie

penală şi în materie civilă, precum cereri de efectuare a unor comisii rogatorii, transfer

de proceduri, transfer al persoanelor condamnate, emiterea de mandate europene de

arestare, recunoaşterea unor hotărâri sau acte judiciare emise de autorităţi judiciare

străine, pe cale incidentală, soluţionarea unor cauze civile cu element de extraneitate.

Toate aceste activităţi presupun cunoaşterea detaliată atât a normelor legale interne

privind cooperarea judiciară în materie civilă şi în materie penală, dar şi a numeroaselor

instrumente legale internaţionale.

Preocuparea judecătorilor pentru formarea profesională continuă prin

aprofundarea instituţiilor nou reglementate de dreptul naţional, dar şi a instituţiilor,

principiilor şi jurisprudenţei CEJ şi CEDO s-a reflectat, în cadrul Tribunalului Dolj, în

motivarea hotărârilor judecătoreşti şi a măsurilor luate pe parcursul soluţionării

cauzelor.

Când vorbim de formare profesională continuă la nivel centralizat, judecătorii

şi personalul auxiliar care activează în sistemul judiciar au la dispoziţie două instituţii

de formare: Institutul Naţional al Magistraturii, pentru judecători şi Şcoala Naţională de

Grefieri, pentru grefieri şi alt personal din cadrul instanţelor.

143

Dincolo de faptul că reprezintă unul din factorii care influențează esențial

calitatea actului de justiție, pregătirea profesională a judecătorilor reprezintă garanția

independenței și imparțialității în exercitarea funcției.

În ce privește perfecționarea continuă descentralizată, la nivelul instanței s-a

întocmit un plan de învățământ profesional pentru anul 2018. Lunar, au fost realizate

referate de analiză a practicii instanțelor de control judiciar, cu evidențierea problemelor

de drept soluționate în mod diferit în cadrul instanței.

În cadrul Tribunalului Dolj, în anul 2018, s-a manifestat o preocupare constantă

asupra formării profesionale a întregului personal, în contextul unei legislații în continuă

schimbare.

În cadrul activităților de formare profesională continuă au fost abordate teme de

interes ridicat pentru activitatea judecătorilor, în special aspecte care privesc elemente

de noutate ca urmare a modificărilor legislative sau ca urmare a adoptării unor acte

normative noi, conform desemnării efectuate de Președintele instanței prin Ordinul de

serviciu,temele prezentând importanță prin prisma cauzelor deduse judecății.

Tematica lunară de dezbateri a fost întocmită de președinții de secții, astfel încât

să asigure atât actualizarea cunoștințelor teoretice cât și valorificarea deciziilor Curții

Costituționale, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și a jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului.

Un element important în cadru ședințelor de formare profesională îl constituie

discutare jurisprudenței Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului care,

împreună cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și ale protocoalelor sale adiționale, sunt direct aplicabile în sistemul de

drept românesc, având forță constituțională și supralegislativă de aplicare efectivă în

dreptul intern, cât și a reglementărilor legislative de la nivelul dreptului comunitar, de

asemenea aplicabil direct în legislația noastră.

În concluzie, Tribunalul Dolj asigură un înalt nivel de pregătire profesională a

judecătorilor care fucționează în cadrul instanței, organizarea ședințelor de instruire

profesională lunară urmând să aibă incidență directă asupra calității și credibilității

actului de justiție.

144

La nivelul Tribunalului Dolj s-a avut în vedere conţinutul obligaţiei de formare

profesională a judecătorilor şi realizarea acestor obiective, prin participarea la şedinţele

de învăţământ profesional, la cursuri de pregătire profesională, la seminarii de formare

continuă, conform tematicii prestabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, inclusiv

în domeniul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii Europene a

Drepturilor Omului, după cum urmează:

III.1. Secția Civil I

Potrivit art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, formarea

profesională continuă a judecătorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii

în exercitarea funcţiei şi aceasta trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ

constând, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor

europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor

judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor

Omului şi a dreptului comparat, a normelor deontologice, precum şi în cunoaşterea şi

aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Art. 34 din acelaşi act normativ stabileşte responsabilitatea pentru formarea

continuă a magistraţilor, la nivel central, în sarcina Institutului Naţional al Magistraturii,

descentralizat această obligaţie revenind conducerii instanţei şi fiecărui judecător, prin

pregătire individuală.

Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii

actului de justiţie, raportat la diversitatea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune

cunoaşteri a acestora, astfel că pregătirea judecătorilor prin sesiunile organizate,

constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă a justiţiei.

Organizarea studiului profesional al judecătorilor a fost îndeplinită de

preşedintele de secţie, potrivit art. 26 lit. c din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti.

Judecătorii au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională, pe

lângă studiul individual participând la diferite seminarii de perfecţionare profesională,

la învăţământul profesional lunar, la întâlnirile informale organizate la nivelul secţiei ori

145

de câte ori au fost probleme de drept de dezbătut, la întâlnirile trimestriale de la Curte

ce au vizat unificarea practicii judiciare.

Pe parcursul anului 2018, magistraţii au beneficiat atât de programe de formare

profesională proprii, organizate în cadrul instanţei, cât şi de posibilitatea participării la

programe de formare organizate de alte instituţii.

Astfel, judecătorii s-au putut înscrie pentru participarea la seminariile de

formare continuă organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii, iar judecătorii

selectaţi au participat la aceste activităţi.

Formarea profesională în anul 2018 s-a desfăşurat atât la nivel centralizat, prin

participarea judecătorilor la seminarile organizate de către Institutul Naţional al

Magistraturii, cât şi descentralizat prin participarea judecătorilor la seminarile

organizate de către Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj.

Formare continuă la nivel descentralizat s-a concretizat printre altele şi în

susţinerea referatelor lunare întocmite de judecătorii delegaţi, cu temele propuse pentru

învăţământ profesional, teme dezbătute cu toţi judecătorii secţiei.

Seminarii:

Alexandru Liliana

Drept civil.Executare obigațiilor-25 aprilie 2018, Curtea de Apel Craiova

Grigoraşcu Daniela

Drept civil.Executare obigațiilor-25 aprilie 2018, Curtea de Apel Craiova

Filimon Gabriela

EJTN-LanguageTrining of the Vocabulary of Judiciar Cooperation in Civil Matters – 04 iunie 2018,Sofia

Cooperare judiciră în materie civilă- 18 octombrie 2018, Curte de Apel Craiova

Popa Viorica

146

Aplicare Convenției Europene a Drepturilor Omului.Aspecte Civile-19 octombrie 2018 Curtea de Apel Craiova

Transmiterea și notificarea sau comunicarea actelor juridice în materie civilă și comercială.Regulamentul CE 1393/2007 – 13-14 decembrie 2018, Curtea de Apel Craiova

Florescu Violeta

Drept civil.Executarea obligațiilor-25 aprilie 2018-Curtea de Apel Craiova



Rodica Mihaela Dobrin

Conferința Națională Drept procesual civil-16 martie 2018-Facultatea de Drept Craiova

Comunicarea organizațională-13 iunie 2018-Curtea de Apel Craiova

Management judiciar-12 iunie 2018-Curtea de Apel Craiova


Daniel Otovescu


Camelia Cojocaru Bichea



147

Cooperarea statelor membre UE în vederea soluționării cauzelor civile referitoare la deplasarea sau deținerea ilicită a unui copil – 13-14 martie 2018, București

Daniel Fănel Stancu



Marilena Mihai


Comunicarea organizațională-13 iunie 2018-Curtea de Apel Craiova



Loredana Cristiana Colțan



Deontologie și etică profesională- 18 octombrie, Curtea de Apel Craiova

Ionela Gabriela Șapcă


Deontologie și etică profesională- 18 octombrie, Curtea de Apel Craiova

148

Zglimbea Ramona Liana


Deontologie și etică profesională-18 octombrie 2018 Curtea de Apel Craiova

Combaterea discriminării- 13-15 iunie, Brașov

Bărbulescu Adi


Andreea Cornelia Tițoiu



Alina Pătru



Mirela Elena Negoiță


Importanţa acestor seminarii derivă din necesitatea menţinerii pregătirii

judecătorului la un nivel cât mai înalt, având în vedere modificările legislative fără

precedent, precum şi din faptul că, în prezent, relaţia dintre magistraţi şi societatea civilă

contemporană impune, din ce în ce mai acut, crearea unui nou tip de magistrat, adaptat

realităţilor şi adaptabil în perspectiva provocărilor dezvoltării alerte a societăţii.

149

Pe parcursul anului 2018 a fost menţinută activitatea de informare a

judecătorilor cu privire la apariţiile legislative, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi a instanţelor europene.

Organizarea învăţământului profesional al judecătorilor a reprezentat o altă

preocupare căreia, în anul 2018, i s-a acordat o atenţie deosebită.

Astfel, pe Secţia I civil s-au întocmit programele de învăţământ, după prealabila

consultare a judecătorilor şi pe baza propunerilor formulate de aceştia, acordându-se

preponderenţă subiectelor de actualitate, cu posibilitatea modificării sau completării

programului pe parcursul anului în situaţia apariţiei unor noi reglementări legislative ce

necesită dezbateri.

Judecătorul delegat pentru organizarea studiului profesional al judecătorilor a

fost doamna judecător Mirela Elena Negoiţă. Lunar s-au desfăşurat şedinţe de

învăţământ profesional conform planului de formare continuă la nivel descentralizat

pentru anul 2018, după cum urmează:

Alina Mariana Marinescu

Efectele divorțului – ianuarie 2018

Gabriela Catrinel Filimon

Perimarea executării silite-februarie 2018

Marilena Mihai

Costituirea și exercitarea servituților în Noul Cod Civil – martie 2018

Ramona Liana Zglimbea

Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor – aprilie 2018

Ionela Gabriela Șapcă

Aspecte jurisprudențiale din materia încuviințării silite – mai 2018

Rodica Mihaela Dobrin

Incompatibilități în Noul COD de Procedură Civilă– iunie 2018

150

Camelia Cojocaru Bichea

Instituirea măsurii plasamentului.Exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la copilul instituționalizat– septembrie 2018

Violeta Florescu

Prescripția în Noul Cod Civil– octombrie 2018

Marioara Giorcotină

Adopția majorului.Efecte- noiembrie 2018

Alina Pătru

Comparație între servitute și limitele dreptului de proprietate în Noul Cod Civil – decembrie 2018

Loredana Colțan

Ipoteca în Noul Cod Civil –decembrie 2018

Pe lângă temele din planul de învăţământ susţinute de judecători, la întâlnirile

lunare au fost dezbătute şi problemele de drept controversate precum şi practica

instanţelor de control judiciar, judecătorii cu atribuţii în acest sens întocmind rezumate

ale hotărârilor în cauză pe marginea cărora s-au purtat discuţii. De asemenea, s-au

organizat dezbateri în care judecătorii au fost informaţi cu privire la hotărârile

pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pregătirea profesională a personalului auxiliar

Strategia de formare continuă a vizat şi personalul auxiliar de specialitate.

Formarea profesională s-a realizat în cursul anului 2018 la nivel centralizat şi la nivel

local.

La nivelul Secţiei I Civil cele două modalităţi principale de formare profesională

continuă au fost valorificate cu succes.

Pregătirea profesională continuă a grefierilor la nivel descentralizat s-a

desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 567/2004 privind Statutul

personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor

151

de pe lângă acestea, prin organizarea unor sesiuni trimestriale de pregătire, circumscrise

unei tematici prestabilite la începutul anului, specifică domeniului în care activează

aceştia, coordonate de judecătorul cu atribuţii în această materie, după cum urmează:

Trimestrul I - Cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi cererea

reconvenţională. Verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată. Fixarea

primului termen de judecată şi măsurile pentru pregătirea judecăţii. Grefieri: Costela

Săvulescu, Sandica Vărzaru, Alexandra Dumitru, Monica Golfiţă

Trimestrul II - Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea

dosarelor la instanţa de control judiciar. Codul de procedură civilă şi Regulamentul de

ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Grefieri: Ligia Ciobanu, Elena Bulacu,

Cristina Szilagyi, Larisa Trandafir

Trimestrul III - Ajutorul public judiciar. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor

legale cuprinse în O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Evidenţa ajutorului public judiciar. Grefieri: Daniel Rujan, Adrian Barbu, Denisa

Cismaru, Luminiţa Stoian

Trimestrul IV - Dispoziţii referitoare la activitatea premergătoare şedinţei de

judecată art. 114-117 ROI. Activitatea în timpul şedinţei de judecată şi ulteriorară

şedinţei de judecată art. 118-131 din ROI. Grefieri: Georgeta Drăguşin, Florentina

Cotulbea, Florineta Mitu.

Formarea profesională la nivel centralizat a personalului auxiliar a presupus

participarea la seminarii organizate de Şcoala Naţională de Grefieri şi, deşi, la cursurile

de formare profesională continuă s-au înscris mai mulţi grefieri, acestia nu au fost

selectaţi. A fost selectat un singur grefier, după cum urmează:

Seminarii:

Cristina Szilagyi

Managementul dosarului în procesul civil-01-04 octombrie 2018- Cheia

III.2 Secția Civil II

152

Pe parcursul anului 2018, judecătorii din cadrul Secţiei a II a Civilă au

manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională, participând la diferite forme

de perfecţionare profesională.

Perfecţionarea formării continue a judecătorilor şi personalului auxiliar este un

deziderat care ar conduce la realizarea obietivului principal de îmbunătăţire a calităţii

actului de justiţie, prin acordarea unei importanţe deosebite activităţii de cunoaştere şi

înţelegere eficientă a dispoziţiilor privind procedurile judiciare prevăzute de noile coduri

civil şi de procedură civilă, a noii legi de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi

asumarea de către fiecare judecător a rolului de manager al dosarelor ce iu-au fost

atribuite imediat după repartizarea aleatorie, luând în considerare procedura scrisă

instituită prin noul cod de procedură civilă.

Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar se desfăşoară

pe două coordonate, respectiv prin participarea la seminariile organizate prin Institutul

Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri dar şi întâlnirile profesionale

organizate la nivelul secţiei.



baza studiului întocmit în acest scop, minutele întocmite fiind transmise Curţii de Apel

Craiova.



ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul acestei instanţe.

Cu ocazia întâlnirilor lunare a fost prezentată de către judecătorul desemnat


fost discutate şi noile reglementări legale apărute şi modul de interpretare a acestora.





de Apel Craiova – Secţia a II a Civilă în vederea interpretării şi aplicării unitare a

legislaţiei în materia litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei.

153

În materia învăţământului profesional mai trebuie menţionat că s-au comunicat

fiecăruia dintre magistraţii Secţiei a II a Civile noutăţile legislative apărute, precum şi

deciziile adoptate de Curtea Constituţională, Deciziile pronunţate în recursurile în

interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CEDO şi CJCE şi publicate în

Monitorul Oficial, pe măsura apariţiei lor.

Mai jos, sunt redate participările magistraţilor la diferite forme de

perfecţionare profesională.

Seminarii:

Paula Anghelina

Ajutorul de stat.Testul creditorului privat.Aspecte particulare în materia insolvenței– noiembrie 2018, Craiova

Procedura insolvenței– noiembrie 2018, Craiova

Cristina Colceag

CEDO- hotărîri împotriva României în materia civilă- noiembrie 2018, Craiova

Tiberiu Hartman

Dreptul concurenței – decembrie 2018 București

Alina Mischianu

Procedura insolvenței– noiembrie 2018, Craiova

Ajutorul de stat.Testul creditorului privat.Aspecte particulare în materia insolvenței– noiembrie 2018, Craiova

Constanța Pricină

Transmiterea și notificarea sau comunicarea actelor juridice în materie civilă și comercială-Regulamentul CE nr.13,93/2007;clauze abuzive,Legea nr.77/2016-decembrie 2018,Craiova

Valentina Vasile

Procedura insolvenței – noiembrie 2018, Craiova

154

Programele de formare continuă pe anul 2018 au fost adecvate din punct de

vedere al materiilor şi subiectelor abordate.


Pregătirea profesională a personalului auxiliar la nivelul secţiei a fost

coordonată de judecătorul delegat, doamna judecător Raluca Dinculescu. Au fost

întocmite următoarele lucrări ce au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor de pregătire

profesională:

- martie 2018 – Reorganizarea judiciară

- iunie 2018 – Cererea de chemare în judecată

- septembrie 2018 – Insolvența. Administratorul special

- decembrie 2018 – Apelul în lumina dispozițiilor Codului de procedură civilă

Prin şedinţele de învăţământ, s-a urmărit sporirea gradului de responsabilizare

a personalului auxiliar de specialitate, care are un rol important în buna desfăşurare a

activităţii instanţei şi a secţiei.

S-a încercat identificarea domeniilor care necesită o atenţie deosebită, a

problemelor care generează neajunsuri, în vederea stabilirii soluţiilor ce se impun pentru

remedierea rapidă a acestora, cu scopul eficientizării activităţii şi în aşa fel încât sarcinile

să fie autoimpuse şi în mod competent îndeplinite.

Totodată, în cadrul supravegherii activităţii personalului auxiliar şi ca o garanţie

a desfăşurării acesteia în bune condiţii, s-a pus accentul pe respectarea disciplinei şi pe

construirea unei atitudini corespunzătoare în relaţiile de serviciu, sub toate aspectele

prevăzute în detaliu în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

În stabilirea acestor reguli şi raporturi cu personalul auxiliar, s-au avut în vedere

prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate,

precum şi ale codului deontologic al acestuia, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr.

145/2005, care pun accentul pe faptul că munca personalului auxiliar de specialitate

constituie un sprijin pentru magistraţi, iar competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor

ce revin acestei categorii de personal joacă un rol important în buna desfăşurare a întregii

activităţi a instanţelor judecătoreşti.

155

În exercitarea acestei atribuţii grefierul şef de secţie a verificat periodic

îndeplinirea de către personalul auxiliar de specialitate al secţiei a atribuţiilor prevăzute

de Regulament.

De asemenea, grefierul şef de secţie a propus repartizarea grefierilor în şedinţele

de judecată şi a organizat pregătirea profesională a personalului auxiliar, trimestrial,

împreună cu magistratul desemnat, pregătire ce se realizează în completarea formării

continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

S-a urmărit, de asemenea, folosirea unei metode de lucru pozitive, bazate pe

respectul reciproc, care să permită o responsabilizare mai accentuată, o conştientizare a

statutului, rolului şi importanţei activităţii pe care grefierul o desfăşoară în cadrul

instanţei.

III.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Pornind de la premisa că judecătorii joacă un rol crucial în garantarea respectării

dreptului naţional, dar şi al dreptului Uniunii Europene şi a Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, pentru o mai bună dezvoltare a unei culturi judiciare naţionale şi

europene, formarea profesională continuă a magistraţilor a vizat realizarea unor

obiective generale precum: contribuţia la dezvoltarea unei culturi judiciare veritabile,

bazate pe diversitatea sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre şi pe unitatea

asigurată de dreptul european; urmărirea dinamicii procesului legislativ, având în vedere

emiterea continuă a normelor juridice şi, în special, intrarea în vigoare a noilor coduri

de procedură fiscală şi fiscal; aprofundarea noilor instituţii şi proceduri reglementate de

noul Cod Fiscal şi noul Cod de procedură fiscală; cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei

interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a

jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii

Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a

dreptului comparat, a normelor deontologice; abordarea multidisciplinară a instituţiilor

cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi

operarea pe calculator; promovarea, printr-o formare profesională corespunzătoare, a

aplicării dreptului european de către judecători care să respecte pe deplin drepturile

156

fundamentale şi principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea

Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

promovarea reflecţiei comune asupra dezvoltării spaţiului de libertate, securitate şi

justiţie şi a implicaţiilor acestuia pentru buna funcţionare a justiţiei.

Pe parcursul anului 2018, judecătorii şi grefierii din cadrul Secţiei contencios

administrativ şi fiscal au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională,

participând la diferite forme de perfecţionare profesională, alături de studiul individual,

astfel:

JUDECĂTORI:

Rotaru Carmen

Achiziții publice- categorii de contracte ce intră în sfera de aplicare

a Legii nr.98/2016-remedii și căi de atac ce intră în sfera

achizițiilor publice – 05 noiembrie 2018, Craiova

Petcu Gabriela




Sandu Ecaterina




Marusciac Lelia




157

Harega Cornelia




Scurtu Jana




Dijmărescu Cosmin Ion




Iliescu Cristian

Comunicarea organizațională – 13 iunie 2018, Craiova

Totodată, în cadrul şedinţelor lunare de învăţământ profesional au întocmit

referate, după cum urmează:

Iliescu Cristian Nicolae

Actul administrativ fiscal – 31 ianuarie 2018

Rotaru Carmen

Contestația în anulare în noua reglementare a Codului de

procedură civilă– 28 februarie 2018

Cristina Vârtopeanu

Efectele actelor administrative – 29 martie 2018

158

Ivănuș Monica

Actele administrativ-financiare și operațiunile dreptului financiar

public – 27 aprilie 2018

Grecu Dorin

Controlul instanței de contencios administrativ asupra actelor pe

calea excepției de nelegalitate, reflectate în doctrină și

jurisprudență – 31 mai 2018

Harega Cornelia

Verificarea proporționalității sancțiunii complementare în

procedura contravențională – 28 iunie 2018

Alina Scumpieriu

Regimul juridic al actelor administrative – 28 septembrie 2018

Sandu Ecaterina

Raporturile de drept administrativ – 31 octombrie 2018

Stoiculescu Natalia

Căile extraordinare de atac în materia contenciosului administrativ

– 29 noiembrie 2018

Dijmărescu Cosmin Ion

Scurte considerații asupra prescripției dreptului de a constata și

aplica contravențiile prevăzute de Legea nr.50/1991 R – 17

decembrie 2018

Unificarea practicii judiciare reprezintă un aspect al predictibilităţii actului de

justiţie şi conduce la îmbunătăţirea imaginii justiţiei prin oferirea posibilităţii de

159

evaluare a şanselor de câştigare a unui proces şi prin eliminarea suspiciunilor în situaţii

de hotărâri contrare în situaţii identice sau similare.



baza studiului întocmit în acest scop de judecătorul desemnat, minutele întocmite fiind

transmise Curţii de Apel Craiova.



ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul Curţii de Apel Craiova.

Cu ocazia întâlnirilor lunare au fost prezentată de către judecătorul desemnat


fost discutate şi noile reglementări legale apărute şi modalitatea de interpretare a

acestora.





de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea interpretării şi

aplicării unitare a legislaţiei în materia contenciosului administrativ.

La unificarea practicii secţiei au contribuit şi discuţiile informale purtate între

judecătorii secţiei, fiind expuse argumentele fiecăruia, avându-se în vedere şi discuţiile

expuse pe forumurile de specialitate, precum şi noţiunile însuşite de către judecătorii

care au participat la diferite seminarii organizate (în ţară şi în străinătate) şi împărtăşite

apoi colectivului secţiei în vederea diseminării acestor informaţii.


În ceea ce priveşte formarea profesională a personalul auxiliar, conform

prevederilor art. 2 din Legea nr. 576/2004, în înfăptuirea actului de justiţie, munca

personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin

pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea

corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii

activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

160

Chelu Ana Gica

Abaterile disciplinare și hotărâri pronunțate la nivel de țară în

materia răspunderii disciplinare a grefierilor – 09 martie 2018

Ene Alexandru

Comunicarea actelor judiciare între statele membre ale

U.E.Cooperarea între instanțele statelor membre ale UE în

domeniul obținerii de probe.Recunoașterea și executarea

hotărârilor judecătorești în materie civilă în statele

membre.Cooperarea judiciară statele terțe – 28 iunie 2018

Morozan Mariana

Dispozițiile referitoare la activitatea premergătoare ședinței de

judecată art. 114-117 ROI.Activitatea în timpul ședinței de

judecată și ulterioară ședinței de judecată art.118-131 ROI – 28

septembrie 2018

Păun Claudiu Ionuț

Citarea și comunicarea actelor de procedură – 30 noiembrie 2018

Seminarii la care au participat grefierii:

Mărculescu Cristina Florentina

Managementul dosarului în procesul civil-12-15 noiembrie 2018-

Cheia

Hîrceanu Claudia

Managementul dosarului în procesul civil-12-15 noiembrie 2018-

Cheia

161

III.4. Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale

Pe parcursul anului 2018, judecătorii şi grefierii din cadrul Secţie conflicte de

muncă şi asigurări sociale au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor

profesională, pe lângă studiul individual participând la diferite seminarii de

perfecţionare profesională, la învăţământul profesional lunar, la întâlnirile informale

organizate la nivelul secţiei ori de câte ori au fost probleme de drept de dezbătut, la

întâlnirile trimestriale de la Curte ce au vizat unificarea practicii judiciare.

Formarea profesională în anul 2018 s-a desfăşurat atât la nivel centralizat, prin

participarea judecătorilor la seminarile organizate de către Institutul Naţional al

Magistraturii, cât şi descentralizat prin participarea judecătorilor la seminarile

organizate de către Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj.

Formare continuă la nivel descentralizat s-a concretizat printre altele şi în

susţinerea referatelor lunare întocmite de judecătorii delegaţi, cu temele propuse pentru

învăţământ profesional, teme dezbătute cu toţi judecătorii secţiei.

Temele dezbătute la formarea profesională lunară au fost publicate lunar pe

intranetul instanţei.

Pregătirea profesională a judecătorilor constituie o garanţie a creşterii încrederii

în actul de justiţie şi a reprezentat o preocupare constantă a întregului corp de judecători.

Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi

constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor

europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor

judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor

Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor

deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum

şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

În cursul anului 2018, colegii care au activat în cadrul secţiei s-au preocupat în

mod real de adoptarea unor rezolvări de drept unitare cu privire la spetele deduse judecăţii.

Prevenirea existenţei unei practici diferenţiate în aceeaşi categorie de speţe este

un proces complex, care necesită în vederea soluţionării sale o abordare pe mai multe

162

coordonate, atât sub aspectul teoretic al învăţământului profesional, cât şi sub aspect

practic, al analizării hotărârilor pronunţate de toate de instanţele de toate gradele care

funcţionează în raza Curţii de Apel Craiova, de instanţe reprezentative care funcţionează

în ţară, precum şi al deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Curtea

Constituţională, de CEDO şi de CJUE.

În acest sens, atât prin tematica abordată la nivelul învăţământului profesional

lunar, cât şi prin tematica discutată în cadrul seminariilor realizate cu participarea

formatorilor INM prin Programul de formare profesională la nivel descentralizat, s-a

urmărit să se discute probleme juridice de actualitate în activitatea practică, atât pentru a

se identifica soluţii unitare de rezolvare, cât şi pentru a preveni pronunţarea unor soluţii

neunitare inclusiv prin aplicarea prevederilor noilor coduri.

În fiecare luna au loc şedinţe de învăţământ profesional, de discutare a practicii

neunitare, de aducere la cunoştinţa magistraţilor a noilor prevederi legislative, şi a noilor

decizii relevante, precum şi de discutare a practicii de casare.

La aceeaşi dată la care se desfăşoară şedinţa de învăţământ profesional a avut loc

şi întâlnirea magistraţilor pentru studiu profesional, în cadrul căreia s-au prezentat de

judecătorii delegaţi modificările legislative intervenite în domeniu, deciziile date de ICCJ

în recursuri în interesul legii, hotărârile CEDO, hotărârile CJCE şi deciziile de Curte

Constituţională cu relevanţă în domeniul de activitate al secţiei, precum şi actele

administrative adoptate de Guvernul României şi care sunt de interes pentru judecătorii

secţiei.

De asemenea, tot la data la care s-a desfăşurat şedinţa de învăţământ profesional

s-a prezentat şi discutat şi practica de casare a instanţelor superioare şi problemele de

practică neunitară, întocmindu-se şi minutele aferente când au existat cazuri de practică

neunitară.

În ce priveşte practica neunitară, judecătorul delegat a prezentat la fiecare şedinţă

de învăţământ profesional referatul sau, fiind analizate comparativ, în vederea stabilirii

cazurilor de practică neunitară toate hotărârile pronunţate de magistraţii secţiei.

O altă modalitate de prevenire a practicii neunitare a fost prin participarea la

întâlnirile trimestriale la şedinţele de practică neunitară realizate de către Curtea de Apel

Craiova cu respectarea procedurii operaţionale stabilite de Curtea de Apel Craiova în

163

acest sens, precum şi organizarea unor întâlniri informale între judecătorii secţiei cu

reprezentanții Secției I Civilă din cadrul Curţii de Apel Craiova.

Ulterior participării la aceste şedinţe de practică neunitară, colegii delegaţi de

către secţii au prezentat în cadrul secţiei discuţiile purtate pe marginea problemelor de

drept supuse dezbaterilor.

Minutele trimestriale întocmite la nivelul Curţii de Apel Craiova au fost

prezentate de preşedintele de secţie în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional lunare.

În ce priveşte modalitatea de arhivare şi consultare atât a minutelor de practică

neunitară, cât şi a referatelor de învăţământ profesional, menţionăm următoarele:

Pe intranetul instanţei, există două secţiuni – învăţământ profesional şi practică

neunitară -, secţiuni în cadrul cărora s-au afişat distinct, pe secţii, procesele verbale

întocmite cu ocazia învăţământului profesional, referatele de învăţământ profesional

întocmite de magistraţii delegaţi care au acceptat postarea pe intranet, minutele de

practică neunitară atât ale fiecărei secţii a instanţei, cât şi ale Curţii de Apel Craiova,

grupate pe materii relevante, acestea putând fi consultate în orice moment atât de

magistraţii instanţei, cât şi de magistraţii de la instanţele arondate.

Deciziile de interes ale instanţelor naţionale sunt trimise tuturor preşedinţilor de

secţii şi apoi de către fiecare preşedinte de secţie în parte către toţi magistraţii din cadrul

acesteia, în căsuţele de e-mail profesionale organizate pe reţeaua "just.ro".

Toate documentele relevante - referatele judecătorilor delegaţi, procese verbale,

minute, hotărâri prezentate – se păstrează şi de preşedintele de secţie pe format de hârtie

în dosare arhivate pe fiecare lună în parte.

S-a respectat planificarea realizată la începutul anului cu privire la referatele de

învăţământ profesional, de studiu profesional şi de practică neunitară şi de casare stabilite

a se prezenta, toate modificările în persoana judecătorilor delegaţi fiind aprobate.

Formarea profesională s-a desfăşurat lunar la nivelul secţiei, în baza programului

anual avizat de Curtea de Apel Craiova.

Temele din cadrul programului de formare profesională continuă au fost stabilite

şi repartizate la începutul anului, prin discuţii purtate cu judecătorii secţiei, urmărindu-se

realizarea unor lucrări de actualitate şi de mai mare interes pentru materia dreptului civil

164

şi dreptului procesual civil, tratarea unor subiecte vizând cu preponderenţă dispoziţiile

codului muncii, legii pensiilor şi Noului Cod de Procedură Civilă.

Lunar s-a realizat şi analiza practicii instanţei de control judiciar, soluţiile şi

argumentele relevante din deciziile de casare, urmărindu-se punerea în concordanţă a

practicii judiciare a secţiei cu practica instanţei de control judiciar; s-a realizat analiza

actelor normative relevante, a recursurilor în interesul legii, a jurisprudenţei CEDO şi

CEJ, sinteza acestora fiind cuprinsă în procesul-verbal întocmit şi publicat pe intranetul

instanţei, fiind accesibil tuturor judecătorilor, ca de altfel şi recursurile în interesul legii,

jurisprudenţa CEDO şi CEJ, publicate în integralitate pe intranetul instanţei şi transmise

judecătorilor secţiei de preşedintele secţiei prin e-mail.

JUDECĂTORI

Dinu Claudia

Management judiciar –12 iunie 2018, Curtea de Apel Craiova

Comunicare organizațională-13 iunie 2018 Curtea de Apel

Craiova

CEDO-Hotărâri împotriva României în materia civilă – 19

octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova

Unitate și legalitate după Marea Unire-23 octombrie 2018-

Tribunalul Dolj, Craiova

Dreptul muncii-încehierea,modificarea și suspendarea contractului

individual de muncă-11 decembrie 2018 Curtea de Apel Craiova

Preoteasa Carmen



Firu Marga

165





Spiridon Doina



Uncheaşu Cecilia



Hartmann Roxana





Caimac Adriana



Ilie Melania



Vărzaru Eugenia



166



Gașpar Rodica



Vlad Marinela







Comănescu Cristina



Nedelcu Manuela



Gavrilă Mariana

Comunicare judiciară în materie civilă- 18 octombrie 2018-Curtea

de Apel Craiova



167



Dreptul muncii-încheierea,modificarea și suspendarea contractului


De mentionat este faptul că pentru prima dată asistenţii judiciari din cadrul

secţiei au fost antrenați în activitatea de pregătire profesională, fiind invitaţi de

preşedintele de secție să participe la seminarul organizat de Tribunalul Dolj "Unitate şi

legalitate după Marea Unire", seminar la care doamna asistent judiciar Marinela Didu a

şi susţinut, prezentat o temă.

De asemenea, cu acordul şi sprijinul doamnei Laura Beucă, vicepreședinte a

Curţii de Apel Craiova, care s-a ocupat de organizarea seminarului "Dreptul muncii-

încheierea, modificarea şi suspendarea contractului individual de muncă", asitenţii

judiciari au putut participa la seminarul menţionat, care a fost în strânsă legătură cu

activitatea pe care o desfăşoară zi de zi.


Formarea profesională a grefierilor s-a desfăşurat în baza programelor anuale

întocmite la nivelul fiecărei secţii, a programelor Şcolii Naţionale de Grefieri şi conform

programului Curţii de Apel Craiova.

De asemenea s-a concretizat şi în susţinerea referatelor trimestriale, întocmite

de grefierii desemnaţi în acest sens, cu temele propuse pentru învăţământ profesional,

teme dezbătute cu toţi grefierii secţiei sub îndrumarea judecătorului delegat Firu Marga.

Seminarii Grefieri

Popescu Camelia

Unitate și legalitate după Marea Unire-23 octombrie 2018- Tribunalul Dolj, Craiova

Jieanu Mariana


168

Staicu Lucia


Alecsandru Adina


Șuhan Mădălina Delia


Papae Elena


Parpală Mădălina


Ștefan Mihai


În planul perfecționării profesionale a personalului auxiliar se impune ca o

corelare a măsurilor deja existente, supravegherea grefierului de complet de către

judecatorii din complet si aducerea la cunostiință deficiențelor din pregătirea acestuia

judecatorului delegat și, eventual, grefierului șef. Suplimentar, judecătorii de pe complet

pot solicita grefierului să se documenteze cu privire la prevederile legale pe care nu și

le-a însușit, să îi indice sediul acestora, să verifice dacă activitatea lui s-a remediat în

punctele deficitare. În plus fată de aceste aspecte, compartimentul IT a alcătuit până în

prezent, în funcție de necesități, diferite rapoarte de auditare a modului de completare a

aplicației ECRIS de către grefieri, rapoarte care sunt ușor de monitorizat atât de grefierii

șefi, cât și de conducerea instanței. În baza datelor furnizate de aceste rapoarte, grefierii

169

șefi vor supraveghea modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de către grefierii din

subordine, vor observa deficiențele în activitate și îi vor învăța să le remedieze.

III.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori

a) Formarea profesională a judecătorilor s-a desfăşurat cu respectarea

următoarelor principii:

- cunoaşterea regulilor dreptului comunitar prevăzute în actele normative

comunitare, completate cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, în mod special în

materia procedurii preliminare;

- abordarea în cadrul şedinţelor de perfecţionare la nivelul secţiei penale şi

pentru cauze cu minori a problemelor de drept de actualitate, apărute datorită

modificărilor legislative succesive generate de implementarea aquis-ului comunitar;

- responsabilitatea judecătorilor şi a personalului auxiliar în ceea ce priveşte

studiul individual, care este de fapt forma de bază a pregătirii şi perfecţionării

profesionale;

- asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii.

În afara participării la cursurile de pregătire centralizată, la nivelul secţiei,

activitatea de perfecţionare profesională a judecătorilor s-a desfăşurat potrivit

programelor anuale aprobate de Curtea de Apel Craiova.

Temele au fost stabilite pe materii şi specializări în baza consultării

judecătorilor, care au fost responsabilizaţi asupra faptului că în acest domeniu neştiinţa

este asimilată în marea majoritate a cazurilor cu încălcarea legii.

Temele privind pregătirea profesională a judecătorilor Secţiei penale şi

pentru cauze cu minori sunt următoarele, aşa cum au fost aprobate de preşedintele

Curţii de Apel Craiova:

Elena Camelia Macamete

Metode speciale de supraveghere sau cercetare – 30 ianuarie 2018

Daniel Oţel

170

Aspecte privind aplicarea principiului " ne bis in idem" în practica

CJUE -28 februarie 2018

Gabriela Ciontu

Dreptul la apărare în procesul penal – 30 martie 2018

Adela Ileana Bărbuţi

Utilizarea investigatorului sub acoperire –27 aprilie 2018

Veronica Tiugan

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere –29 mai 2018

Elvis Florea

Percheziția domiciliară– 28 iunie 2018


Aspecte privind drepturile şi rolul avocatului în procesul penal– 28

septembrie 2018

Laura Luminița Udrea

Amânarea aplicării pedepsei–30 octombrie 2018


Măsurile asiguratorii în procesul penal- 27 noiembrie 2018

Verginica Stănilă Dan

Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei

juridice –14 decembrie 2018

Formarea unei identități profesionale, pe temeiul însușirii cunoștințelor

teoretice de specialitate este în esență și în mod firesc un demers individual, dar depinde

171

de fiecare judecător în parte, de formarea acestuia, de existența obișnuinței de a studia,

de atracția față de profesie, de colectivul în care lucrează, modul și ritmul de realizare a

acestei forme de pregătire profesională.

Un rol important în pregătirea profesională l-a avut Institutul Național al

Magistraturii, Ministerul Justitiei, EJTN și Curtea de Apel Craiova prin organizarea

centralizată a unui număr de 5 cursuri, seminarii și simpozioane la care au participat

judecătorii secției, după cum urmează:

Denis Gabriela Ghervase

EJTN-International Judicial Cooperation in Criminal Matters

Practical Cases Based Simulation on Migrant Smuggling – 26-

28 februarie 2018 Madrid-CEJ, Spania

Veronica Tiugan

Metode alternative de soluționare a procesului penal pentru

minorii și tinerii aflați în conflict cu legea,organizat în cadrul

Proiectului AWAY -Modalități alternative în Administrarea

Justiției-de către Fundația Terre des Hommes,Elveția–07

noiembrie 2018,Craiova

Elvis Florea

Îmbunătățirea investigării și recuperării produsului infracțiunii

de trafic de persoane– 21-23 martie 2018-Sinaia

Cătălin Constantin Mititelu

Dreptul Concurenței–05-06 decembrie, București


Procedura anulării înscrisurilor falsificate prevăzută de art.549/1 Cod

procedură penală și aspecte relevante privind procedura de Cameră preliminară –10

decembrie 2018, Curtea de Apel Craiova

172


b) În ceea ce privește formarea profesională a personalului auxiliar, se poate

preciza că în anul 2018 grefierii secţiei penale nu au participat la seminarii de pregătire

profesională organizate de Școala Națională de Grefieri, întrucât nu au fost selecţionaţi

în acest sens, dar şi într-un caz contrar, considerăm că absenţa vreunuia dintre aceştia

din planificările de permanenţă pe completele de drepturi şi libertăţi cât şi din

planificările şedinţelor de judecată ar fi produs un colaps la nivel de secţie.

Temele de învăţământ profesional ale personalului auxiliar în anul 2018,

au fost următoarele:

1."Aspecte procesuale şi procedurale specifice activităţii grefierului de

şedinţă în materie penală", (19.03.2018),

2. "Reguli generale în materia audierii persoanelor" (25.06.2018)

3. "Camera preliminară. Acte de procedură" (24.09.2018)

4. "Asistenţa judiciară obligatorie" (10.12.2018),

fiind susţinute de grefieri sub coordoarea judecătorilor delegaţi cu pregătirea

profesională a grefierilor, respectiv domnii judecători, Adela Ileana Bărbuţi şi Cătălin

Mititelu.

De asemeneam, în anul 2018 la nivelul secţiei au fost organizate pe lângă teme

trimestriale de învăţământ profesional, numeroase şedinţe de învăţământ profesional

atunci când situaţia a impus-o, şedinţe în care au fost discutate diverse teme privind

punerea în executare a hotărârilor sau alte aspecte practice referitoare la activitatea

grefierului de şedinţă, sub îndrumarea a celor doi judecători delegati prin Ordin de

serviciu.

173

CAPITOLUL IV

INFRASTRUCTURA INSTANȚEI

În România justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti, conform

ierarhiei stabilită de legea 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

Tribunalul Dolj funcţionează, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca instanţă

cu personalitate juridică, având în subordine următoarele judecătorii:

- Judecătoria Craiova;

- Judecătoria Filiaşi;

- Judecătoria Băileşti;

- Judecătoria Segarcea;

- Judecătoria Calafat.

În prezent, Tribunalul Dolj funcţionează într-o clădire modernă, cu un design

inovator, alcătuită din subsol, parter şi 4 etaje, în care îşi desfăşoară activitatea zilnic un

număr de 202 persoane dintre care judecători, asistenţi judiciari, de grefieri, grefieri

arhivari, grefieri registratori, documentarişti, statisticieni, informaticieni, funcţionari

publici, personal conex, respectiv aprozi, agenţi procedurali, muncitori şi şoferi.

La nivelul tribunalului, funcţionează registratura şi arhivele, în care îşi

desfăşoară activitatea grefieri arhivari și grefieri, grefa compusă de toţi grefierii, biroul

de informare şi relaţii cu publicul, compartimentul economico-financiar şi administrativ,

compartiment personal, compartiment executări penale, compartimentul IT, o bibliotecă

și o magazie care aprovizionază cu materialele necesare desfășurării bunei activități atât

a tribunalului cât și a instanțelor din raza sa de activitate.

Un alt compartiment important din cadrul Tribunalului Dolj este cel de IT, unde

își desfășoară activitatea un număr de șase informaticieni dintre care unul este șeful

compartimentului. Acest compartiment se ocupă de informatizarea atât a tribunalului

cât și a instanțelor din raza de activitate cu excepția Judecătoriei Craiova care și ea la

174

rândul ei are doi informaticieni dat fiind faptul că este o judecătorie cu un volum mare

de activitate.





Sub aspectul resurselor materiale, situaţia Tribunalului Dolj este una foarte bună

atât în privinţa spaţiului, cât şi în privinţa echipamentelor IT aflate în dotarea instanţei,

odată cu construirea noului sediu al Tribunalului Dolj.

Astfel, începând cu luna aprilie 2016, toate secţiile Tribunalului Dolj îşi

desfăşoară întreaga activitate în sediul Tribunalului Dolj din Craiova, str. Brestei, nr. 12,

un imobil P+4, care dispune de toate dotările necesare desfăruşării activităţii şi asigură

un mediu de lucru adecvat pentru personalul instantei.

Clădirea este mobilată si dotată cu cele necesare unei funcţionări adecvate,

astfel:

- Săli de sedinţă în sediul nou: 6, dotate cu sisteme SIIISJ si de afisaj a

proceselor in curs de solutionare si cu intrare distinctă pentru judecători si public

- Camere de consiliu: 5, dotate cu sisteme SIIISJ si de afisaj a proceselor în curs

de soluționare

- Camere de deliberari: 7

- Birouri judecători: 40

- Birouri grefieri: 27

- Birouri asistenți judiciari: 5

- Birou contabilitate: 1

- Birou personal şi statistică judiciară: 1

- Birou IT: 2

- Birou tehnic: 1

- Sală şedinţe adunarea generala a judecătorilor, ședințe de colegiu: 1, dotată cu

sistem de conferință și sistem de videoconferință

175

- Săli conferințe: 1 cu posibilitatea de împărțire si eventual schimbare de

funcționalitate în 2 sau 3 încăperi prin pereți retractabili; sala de conferințe este dotată

cu sistem de conferință și cu sistem de traducere simultană în 4 limbi străine

- Sală audiere minori – dupa model francez, fiind singura sală de audiere minori

edificată în acest fel într-o instanță din Romania. În țară mai exista 5 astfel de săli date

în folosință în cadrul direcțiilor județene de protecție a copilului și una în curs de

realizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

- Spații de arhivă pentru arhiva de conservare – 880 mp pentru arhivă prevăzuți

în noul sediu, cu dotări fără precedent la instanțele doljene;

- 2 lifturi;

- sistem integrat de climatizare;

- mobilier complet nou pentru sălile si birourile noului sediu; o sistem de

supraveghere interioară si exterioară;

- dotări moderne de PSI (protecție și siguranță la incendiu)

- posibilitatea de a asigura fluxurile corecte specifice oricărei instante: 4 intrări

separate pe categorii de persoane,

- sisteme de siguranță adecvate.

Accesul în sediul Tribunalului Dolj (clădirea nouă)se realizează după cum

urmează:

- intrarea nr.l, care este si intrarea principală in instituţie, situată pe latura de est

a clădirii, dinspre str. lancu Jianu. Această intrare este destinată accesului justițiabililor

în ”sala paşilor pierduţi”, holurile de la parter, sălile de ședinţă si registratură. La intrarea

respectivă sunt montate ”porţi detectoare metal”.

- intrarea nr.2, situată pe latura de est, dinspre str. lancu Jianu, este destinată

persoanelor private de libertate aflate sub escorta organelor de poliție sau persoanelor

din cadrul penitenciarelor. Intrarea este securizată cu porţi şi garduri metalice, cu

supraveghere video, făcând legătura cu sălile de aşteptare pentru persoanele private de

libertate, aflate în spatele sălilor de şedinţă ce deservesc Secţia Penală.

- intrarea nr.3, situată pe latura de sud, este destinata accesului personalului

propriu și altor persoane sosite în interes de serviciu pentru activitatea instanţei. Intrarea

se realizează pe bază de cartelă de acces sau cu acordul conducerii instanţei, după

176

verificarea identităţii si înscrierii în registrul aflat în posesia jandarmilor, la postul de

control situat în aceeaşi locaţie. Și la această intrare este montată o poartă detectoare de

metal.

- intrarea nr.4, situată pe latura de vest, este închisă, fiind folosită doar pentru

personalul autorizat de conducerea instanţei pentru introducerea diferitelor materiale si

pentru mentenanță.

Accesul autoturismelor în curtea Tribunalului Dolj se realizează pe poarta de

intrare aliată pe laterală din partea de sud, dinspre str. Brestei, pe bază de telecomandă

si prin recunoaşterea numerelor de înmatriculare ale autoturismelor avizate de

conducerea instanţei. Porţile de acces pedestru sunt închise, accesul în curtea interioară

se realizează pe poarta de acces dinspre str. Iancu Jianu.

Accesul autovehiculelor apartinând Poliției, Penitenciarelor si care asigură

prezența deţinuţilor sau arestaţilor, se realizează pe poarta specială, dinspre str. Iancu

Jianu.

În situaţii de urgențe civile, accesul autovehiculelor aparținând Pompierilor,

Salvării si Jandarmeriei se realizează pe poarta de acces dinspre str. Iancu Jianu.

Personalul instanţei foloseşte, din raţiuni de asigurare a securităţii personale și

respectare a fluxurilor, exclusiv intrarea nr.3 a clădirii.

La subsol si etajele 1-4 - au permisiune de acces doar membrii personalului din

cadrul instituţiei, pe baza cartelei acces.

Accesul persoanelor din afara instanţei care are au interes în rezolvarea unor

probleme ce au legătură cu activitatea instanţei (în intervalul programului de lucru) și

care intră în contact cu personalul instanţei este permis, de asemenea, doar pe intrarea

nr.3, evidența acestora fiind ținută de către personalul de pază, în registrul special

destinat aflat la punctul de control-acces, după identificare.

Acei membri ai personalului instanţei și persoanele de mai sus care folosesc

celelalte intrări ale clădirii A își asuma în mod personal riscul de a fi subiectele unor

incidente cu justițiabilii și publicul aflat în incintă.

Personalul unităţilor arondate, persoane din cadrul Ministerului Justiţiei sau alte

persoane care au legătura cu activitatea instanţei primesc permisiune de acces in

Tribunalul Dolj, la etajele menţionate, doar cu acordul conducerii instanţei.

177

Persoanele care vizitează membrii personalului instanţei primesc acord de acces

după ce este contactată persoana care se doreşte a fi vizitată și își dă acceptul în acest

sens. Aceştia vor fi legitimaţi si înscriși în evidențele corpului de jandarmi, fiind

menţionată persoana care și-a dat acordul.

Accesul avocaţilor, consilierilor juridici, experţilor, si oricăror alte persoane

care participă la actul de justiţie este permis la etajele menţionate, dacă aceştia sunt

vizitatori.

Accesul avocaţilor, consilierilor juridici, experţilor, si oricăror alte persoane

care participa la actul de justiţie în interes de serviciu nu este permis la etajele

menţionate decât cu acordul expres al conducerii instanţei / secţiei la care doresc să

ajungă.

Hotărârile adoptate de membrii instanţei, măsurile luate în cadrul activității de

judecată sunt aduse la cunoştinţa celor de mai sus și a părților doar prin modalităţile

legale: pronunţare, prin punere la dispoziţie prin intermediul Compartimentului Arhivă,

sau afişare pe portalul "just".

Accesul publicului, al justițiabililor, al participanţilor la actul de justiţie -

avocaţi, experţi, consilieri juridici, etc. - în incinta Tribunalului Dolj este permis pe

intrarea principală a clădirilor A și B, in ”sala paşilor pierduţi”, arhivă, registratură,

cabinet avocaţi, sălile de judecată și pe holurile aferente sălilor de consiliu de la parterul

instituţiei, cu respectarea ordinii si solemnităţii aferente activițatii specifice, în timpul

orelor de program (08,00-16,00).

Justițiabilii și participanţii la actul de justiţie au acces în incinta instanţei și după

ora 16,00, dacă şedinţele de judecată ale cauzelor în care sunt implicaţi se prelungesc.

Accesul la compartimentele Arhivă şi Registratură, se realizează cu respectarea

programului stabilit, prin ”sala paşilor pierduţi”.

De menţionat este faptul că alături de noua clădire, pe teren mai este amplasată

clădirea ce a constituit vechiul sediu al Tribunalului, respectiv Casa Glogoveanu, care

are regim de monument istoric, fiind clasificată în categoria A.

În prezent, aceasta nu mai este folosită de personalul instanţei, însă, în urma

contractelor de comodat, este utitlizată de Serviciul de Probaţiune, INEC şi deserveşte

Cabinetul Medical.

178

Curtea interioară dispune de locuri de parcare pentru toţi angajaţii, iar grădinile

sunt amenajate modern, cu flori, copaci, cu sistem de irigare automat integrat.

Aceasta a constituit un obiect de preocupare al conducerii instanţei, care a

efectuat demersuri în vederea amenajării.

În virtutea bunelor relaţii instituţionale avute cu Primăria Municipiului Craiova,

s-a realizat activitatea de amenajare a curţii interioare, sens în care s-au plantat arbuşti

ornamentali, flori sezoniere şi gazon, iar în cursul anului 2018 s-a montat un sistem

automat de irigaţii, acesta din urmă fiind achiziţionat cu sursă financiară proprie (cu

contribuţia colectivului instanţei).

Totodată, în mod constant se asigură întreţinerea ordinii şi curăţeniei, în vederea

asigurării unui spaţiu de confort pentru personalul instanţei şi justiţiabili.

Odată cu mutarea la noul sediu, toate secţiile au fost dotate cu calculatoare de

ultimă genereaţie pentru toţi judecătorii şi grefierii, imprimante Lexmark pentru

judecători şi multifuncţionale Lexmark pentru birourile grefieri. În prezent, principalul

program utilizat în evidenţa informatizata a instanţei fiind programul ECRIS 4. La acest

program se adaugă şi programul de statistică judiciară STATIS, programul de legislaţie

SINTACT 3.0, programul de înregistrare a şedinţelor de judecată INTRAC şi programul

de gestionare şi ascultare a înregistrărilor DUALIS.

Toate secţiile sunt dotate cu poştă electronică şi echipamente fax pentru

primirea corespondenţei de la justiţiabili pe fiecare secţie.

În anul 2018, dotarea cu echipamente IT a instanţelor din raza de activitate a

Tribunalului Dolj a fost următoarea:

Nr. crt. Instanţa Servere Calculatoare

1. Tribunalul Dolj 13 253

2. Judecătoria Craiova 10 190

3. Judecătoria Băileşti 8 34

4. Judecătoria Calafat 8 36

5. Judecătoria Filiaşi 8 32

6. Judecătoria Segarcea 8 23

Total 55 568

179

În general echipamentele au funcţionat în parametrii normali, excepţie făcând

câteva staţii de lucru la care au cedat componente datorită vechimii şi uzurii

echipamentelor, probleme ce au fost rezolvate cu succes de Biroul IT.

Activitatea biroului IT, pe parcursul anului 2018 a fost următoarea:

Pe parcursul anului au fost instalate pachete de actualizare ale aplicaţiei Ecris,

furnizate de Ministerul Justiţiei. Aceste pachete rezolvă cea mai mare parte a

problemelor sesizate în funcţionarea aplicaţiei Ecris.

Biroul IT a procedat la actualizarea sistemelor de operare şi a soluţiei antivirus

la staţiile de lucru de la toate instanţele din raza de competenţă a Tribunalului Dolj.

Biroul IT a reuşit, datorită cooperării strânse între membrii acestuia precum şi

a mobilizării exemplare, să ducă toate operaţiile la bun sfârşit, fără întârzieri şi avarii,

şi, mai mult, să ofere sprijin şi altor instanţe pentru buna desfăşurare a activităţii

acestora.

Biroul IT s-a implicat asiduu în activitatea instanţelor de judecată prin

realizarea de rapoarte care au ajutat, pe de o parte, la verificarea şi îmbunătăţirea

modului de lucru cu aplicaţia Ecris, şi pe de altă parte la culegerea datelor statistice,

necesare diferitelor situaţii referitoare la dosare şi activitatea de judecată, anterior

implementării modului de statistică.

În ceea ce priveşte pagina de intranet a instanţei, au fost publicate pe intranet,

la solicitarea conducerii următoarele:

- Hotărâri de colegiu

- convocatoare

- Jurisprudenţa (CEDO, Curtea Constituţionala, ICCJ, CEJ)

- Învăţământ profesional

- practică neunitară

- norme PSI

- modele de procese verbale utile

- materiale referitoare la seminariile organizate de Tribunalul Dolj

- şi alte materiale de interes pentru personalul instanţelor

180

Biroul IT a continuat să îmbunătăţească aplicaţiile dezvoltate în anii anteriori,

respectiv:

- aplicaţie de inventar utilizată de biroul IT pentru o gestiune cât mai eficientă

a echipamentelor IT

- aplicaţie de pontaj electronic, implementată la toate instanţele din raza de

activitate a Tribunalului Dolj

- aplicaţie de telefoane

- aplicaţia de registratură folosită pentru evidenţa documentelor administrative

ale instanţei

- aplicația de evidență a dosarelor suspendate

- aplicaţie pentru evidenţa dosarelor mai vechi în sistem, aplicaţie ce culege o

parte din date din Ecris, ajutând astfel la un mod de lucru cât mai corect în Ecris. Această

aplicaţie a uşurat mult munca persoanelor desemnate să realizeze situaţiile solicitate

privitoare la vechimea dosarelor în sistem, mai ales prin faptul că marea majoritate a

datelor sunt culese din Ecris, iar vechimea este calculată automat dacă se completează

data înregistrării în sistem a dosarului.

- aplicaţia de incidente procedurale

- registrele prevăzute de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotarârea nr.

1151 din 17 decembrie 2015

Prin aplicaţiile dezvoltate de Biroul IT (Registre, Incidente, Rapoarte, Inventar,

Carte de Telefoane, Pontaj, Dosare Vechi, Registratură, Dosare suspendate etc.), s-a

îmbunătăţit considerabil activitatea instanţei, fiind puse la dispoziţia utilizatorilor

diverse instrumente pentru uşurarea sarcinilor de serviciu şi îmbunătăţirea rezultatelor.

La solicitarea conducerii Tribunalului Dolj s-au realizat rezoluţii precompletate

cu datele existente în aplicaţia ecris, folosite în faza procedurii prealabile.

Aplicaţiile pentru pontaj, incidente şi registre sunt puse la dispoziţia tuturor

instanţelor de judecată din România, asigurându-se mentenanţă şi suport în utilizarea

lor.

Nu au fost omise nici operaţiile de mentenanţă şi back-up ale aplicaţiilor care

rulează în cadrul instanţelor, pentru a fi evitate situaţii neplăcute cauzate de pierderea

accidentală a datelor, respectiv pentru:

181

- aplicaţia Ecris

- aplicaţiile folosite de Biroul Contabilitate

- aplicaţiile dezvoltate local (cele enumerate mai sus)

- aplicaţia de înregistrare a şedinţelor de judecată

Securizarea reţelei interne LAN reprezintă o prioritate pentru Biroul IT, astfel

că s-au luat masuri suplimentare de siguranţă, care implică:

- teste interne de siguranţă

- instalarea, configurarea şi actualizarea software-ului antivirus şi a sistemelor

de oprerare.

În ce priveşte instanţele arondate, situatia sediilor acestora este deosebit de grea.

Judecatoria Craiova, una din cele mai încarcate instanţe din ţară, are, la rândul

său, o situaţie dificilă atât în ce priveste spaţiul de arhiva, cât şi în ce priveşte spaţiul

destinat activităţii de instanţă efective.

Clădirea în care se află sediul Judecătoriei Craiova este una foarte veche,

edificată în anul 1915 şi chiar dacă, în urmă cu aproximativ 20 ani, s-a realizat o renovare

şi o compartimentare a spaţiului existent, rezultatul nu reprezintă un spaţiu

corespunzător desfăşurării activităţii normale a instanţei.

Problemele pe care le ridică acest spaţiu, în activitatea curentă, vizează atât un

aspect legat de disconfortul pe care îl creează personalului instanţei, cât şi unul privind

lipsa de funcţionalitate, conform destinaţiilor date pentru activitatea instanţei (săli de

judecată, registratură, arhivă, birouri etc.).

Având în organigramă, în prezent, 62 posturi de judecători, din care unul vacant

(schema fiind mărită de la un număr de 56 posturi cât erau la începutul anului) şi dat

fiind faptul că instanţa nu dispune decât de 6 săli de judecată, în fiecare din zilele

săptămânii este necesar ca activitatea de judecată să se desfăşoare în doi timpi, respectiv

trei timpi, adică în trei şedinţe succesive în aceeaşi sală, una care se desfăşoară dimineaţa

(timpul 1), una care se desfăşoară după ora 10,30 (timpul 2) şi una care se desfăşoară

după ora 13,30 (timpul 3).

Mai mult decât atât, imobilul în care se desfăşoară activitatea nu mai poate

asigura în prezent funcţionarea normală a instanţei, deoarece spaţiile existente sunt fie

insuficiente, fie improprii necesităţilor ridicate de volumul actual de muncă.

182

Reţeaua electrică este veche şi dacă este solicitată, alimentarea cu energie

electrică se întrerupe destul de des, fiind necesară intervenţia persoanelor de specialitate,

intervenţie care implică suspendarea activităţii, inclusiv a şedinţelor de judecată;

Mobilierul este insuficient şi destul de vechi (mai ales cel din sălile de judecată),

precum şi toate celelalte bunuri din instanţă (perdele, mochete, rafturi, scaune,etc.).

De asemenea, computerele din instanţă şi majoritatea aparaturii de birou sunt

vechi şi nu mai fac faţă cerinţelor sistemelor de operare şi aplicaţiilor actuale, necesitând

în permanenţă reparaţii.

Un obiectiv este repararea şi întreţinerea clădirii, cu prioritate efectuarea

reparaţiilor urgente, operaţiunea de mentenanţă având caracter permanent. Reparaţiile

urgente sunt acelea care pun în pericol activitatea zilnică a instanţei şi, mai ales,

activitatea de repartizare a dosarelor şi desfăşurare a şedinţelor de judecată.

De asemenea, este necesară realizarea reparaţiilor urgente şi de întreţinere la

celelalte elemente, respectiv instalaţii termice (calorifere, ţevi), aparate de aer

condiţionat şi instalaţii sanitare, pentru a se evita, atât situaţiile de pericol care pot apărea

prin proasta funcţionare a acestora, cât şi un consum ridicat nejustificat la utilităţi – apă,

energie electrică.

Înlocuirea tocăriei la majoritatea geamurilor clădirii este o alta necesitate, în

anul 2018 fiind realizate lucrări de întreţinere a acestora fără a înlătura în totalitate

neajunsurile existente.

În Judecătoria Craiova, există o arhivă de conservare aflată la subsolul clădirii,

cu o suprafaţă de 1200 mp, iar arhiva curentă, aflată la parterul clădirii cuprinde 3

încăperi, astfel: biroul de relaţii cu publicul, sala de studiu a instanţei şi arhiva curentă.

Pe lângă acestea, în cadrul Judecatoriei Craiova, mai funcţionează biroul în care

îşi desfăşoară activitatea judecătorul de serviciu.

Pe parcursul anului 2018, o mică parte din aparatură a fost înlocuită, fie cu

bunuri provenind de la alte instanţe, fie cu bunuri noi, în acest din urmă caz, însă, acestea

nefiind performante tehnic, ca urmare a bugetului în care s-au încadrat. Totuşi, trebuie

menţionat că, fără eforturile susţinute şi priceperea membrilor compartimentului IT din

cadrul instanţei şi ai Tribunalului Dolj, care au reuşit să recondiţioneze prin eforturi

183

proprii multe din elementele de tehnică de calcul aflate în dotarea instanţei, nu s-ar fi

putut desfăşura activitatea curentă în condiţii optime.

Tot pe fondul lipsurilor evidenţiate este de adăugat că, mobilierul este relativ

uzat şi insuficient pentru numărul de persoane care funcţionează în cadrul instanţei.Nu

există suficient mobilier pentru păstrarea în condiţii de siguranţă a dosarelor, nici la

grefieri şi nici la judecători şi cu toate că s-au făcut eforturi considerabile,

aprovizionarea cu consumabile a cunoscut sincope.

Ca priorităţi, în ce priveşte dotarea instanţei, de către conducere se au în vedere

aducerea în stare de funcţionare a aparaturii care poate fi reparată, înlocuirea aceleia

care nu mai poate fi reparată, eficientizarea dotărilor şi a cheltuielilor cu consumabilele

şi dotarea instanţei cu aparatura necesară activităţii de judecată şi arhivarii electronice a

dosarelor. Aceste obiective pot fi realizate prin adoptarea în trepte a unor măsuri

graduale şi realizabile din punct de vedere al prevederilor bugetar, în strânsă legătură cu

ordonatorii de credite.

Problemele de arhivare cu care se confruntă instanţa sunt majore. Deşi în

perioada anterioară s-a efectuat activitate de sortare şi predare la topit sau tocat a unora

din dosarele pentru care a expirat termenul de păstrare (cu referire la termenul de

păstrare de 1-5 ani), acest lucru nu a avut un impact de substanţă asupra spaţiului de

arhivare, mult supraaglomerat. Este de notat ca modul de păstrare al acestor dosare,

coroborat cu lipsa până în acest moment a unei instalaţii anti-incendiu la nivelul întregii

instanţe (excepţie: camera serverelor), creează un real şi acut pericol pentru instanţă din

perspectiva normelor de protecţie fata de incendii. În plus, este necesară

redimensionarea schemei de personal a instanţei prin prisma măririi numărului de

posturi, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al grefierilor, pentru desfăşurarea actului de

justiţie în condiţii optime cu consecinţe directe asupra calităţii acestuia.

Urmare demersurilor făcute la nivelul instanţei, împreună cu ordonatorii de

credite, s-a obţinut repartizarea de către autorităţile locale a unui spaţiu, în care să fie

relocată arhiva de conservare a instanţei, a cărei situaţie locativă este deficitară, astfel

încât, după efectuarea reabilitării spaţiului pus la dispoziţie, parte din arhiva veche a fost

relocate, urmând ca în anul 2019 să fie continuată activitatea de relocare a arhivei de

conservare a instanţei.

184

În acest context, este de punctat că demersurile întreprinse au avut finalitatea

scontată, fiind decongestionat, cel puțin parțial spațiul ocupat de dosarele depozitate în

arhiva de conservare a instanţei.

Instanţa are în dotare un mijloc de transport în măsură să asigure înaintarea

urgentă şi în condiţii de siguranţă a dosarelor către instanţele de control judiciar în cazul

căilor de atac formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materia măsurilor

preventive, totodată, în cursul ultimilor doi ani instanţa a fost dotată cu aparate de aer

condiţionat.

Urmare a demersurilor efectuate de conducerea instanţei, la sediul Judecătoriei

Craiova au fost prezenţi reprezentanţi ai CSM şi MJ, inclusiv ministrul justiţiei, care au

observat în concret condiţiile materiale în care se derulează activitatea zilnică a

judecătorilor şi personalului auxiliar.

Din consultarea bugetului Ministerului Justiţiei, rezultă că au fost prevăzute

fonduri în vederea asigurării unui nou sediu pentru Judecătoria Craiova, situaţie în urma

căreia s-ar putea înlătura neajunsurile expuse anterior, sub acest aspect, urmând să

continue demersurile în vederea demararii efective a operaţiunii specifice, în vederea

realizării unui sediu nou.

Față de cele expuse, ca priorități se au în vedere intensificarea demersurilor

privind formalitățile aferente edificării noului sediu, iar pe termen mediu și scurt,

identificarea unor spații adecvate în vederea relocării activităţii uneia din secțiile

instanţei sau a întergii instante, în măsura în care ar putea fi alocate fondurile necesare.

Sediile Judecătoriei Filiași și al Judecătoriei Segarcea au necesitat de asemenea

efectuarea de reparații. De altfel, pentru sediul Judecătoriei Segarcea s-a realizat

expertiză tehnica de evaluare în vederea efectuării de reparații capitale, fară, însă, ca

pânăîin prezent să se poată continua această procedură, din lipsa de fonduri.

Sediul Judecătoriei Calafat este impropriu desfășurării activității.

Întrucât, din lipsa unei clădiri adecvate nu s-au putut concretiza demersurile

conducerii acestei instante si ale conducerii Tribunalului Dolj cu privire la obținerea de

la autoritatile locale a unui nou sediu, și având în vedere că și pentru acest sediu s-a

intocmit o expertiză de reparații capitale, s-a reușit obținerea de fonduri de la Ministerul

Justiției pentru demararea acestor lucrări.

185

În ce privește Judecatoria Băilești, aceasta nu a beneficiat de sediu propriu.

Ca atare, demersurile conducerii Tribunalului Dolj s-au concretizat în anul

2018 prin dezmembrarea imobilului care adăpostește atât Judecătoria Băilești, cât și

Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești, în vederea stabilirii spațiului deja ocupat de

instanță cu titlu de sediu propriu.

În acest context, se au în vededere intensificarea eforurilor financiare necesare

în vederea cel puțin a igienizării sediului, respectiv, efectuarea reparațiilor curente și a

toaletelor destinate jusițiabililor.

De remarcat sub aspectul situației sediilor instanțelor din circumscripția

Tribunalului este necesitatea stringentă a obținerii fondurilor necesare în vederea

reabilitării acestora, fiind o necesitate obiectivă și justificată de condițiile precare în

care se desfășoară activitatea, condiții care se reflectă în mod negativ inclusiv sub

aspectul desfășurării activității de judecată.

Resursele materiale aflate la dispoziţia Tribunalului în anul 2018

Bugetul total alocat Tribunalului Dolj în anul 2017 CAP 61.01 si CAP 54 a fost

de 90058421 lei, fiind deschise credite în valoare de 88050844 lei.

Bugetul a fost structurat astfel:

1) Capitol 61.01

I. 85530945 – cheltuieli de personal;

II. 1812070 lei – bunuri şi servicii;

XI 500487 lei – alte cheltuieli (despăgubiri civile şi sume aferente persoane cu

handicap neîncadrate)

2) Capitol 54.01 Alte servicii publice generale (onorarii avocaţi oficiu şi ajutor

public judiciar)

II. 2214919 lei – bunuri şi servicii

186

Execuţia bugetară totală a fost de 98,54 % (plati nete totale 86763891 lei, credite

totale 88050844 lei)– Raportul plăti nete casa faţă de creditele acordate şi pe titluri se

prezintă astfel:

I. Cheltuieli de personal:

- Buget propus – 85138000 lei

- Buget alocat total – 85530945 lei

- Credite deschise – 85523722 lei

- Plăţi nete de casă – 82239594 lei

- Execuţie bugetară – 96,16 %

Structura plăţilor nete de casă:

1. Salarii, delegaţii, chirii, contravaloare transport – 75853226 lei

2. Contribuţii aferente plătite de angajator – 5553576 lei

3. Medicamente – 832792 lei

II. Bunuri şi servicii:

- Buget propus – 2630000 lei

- Buget alocat -1812070 lei lei



- Execuţie bugetară – 99,84 %

Structura bunurilor şi serviciilor:

1. Bunuri şi servicii – 1671653 lei

2. Reparaţii curente – 32688 lei, astfel:

- reparatie (diferenţă) CT Judecătoria Calafat=188,13 lei

- reparatie autoturism Judecătoria Băileşti=2649 lei

- reparatie uşă arhivă Judecătoria Segarcea =2319,25 lei

- reparatii mansardă, trepte intrare, instalaţii sanitare şi termice Judecătoria

Craiova =29851 lei

187

3.Bunuri de natura obiectelor de inventar = 4980 lei

- cv jaluzele Judecătoria Craiova = 2624 lei

- cv stampile Judecătoria Craiova = 384 lei

- cv stampilă Tribunalul Dolj = 74 lei

- cv robe Judecătoria Craiova, Tribunalul Dolj, Judecătoria Filiaşi= 999 lei

- cv scaune sală şedinţe Judecătoria Craiova =359 lei

- cv stampilă Judecătoria Calafat = 45 lei

- cv rafturi Judecătoria Segarcea = 495 lei

4. Deplasări – 7407 lei

5. Alte cheltuieli – 92517 lei din care:

- prime de asigurare non-viaţă – 15877 lei - RCA şi asigurări Casco pentru

autoturisme

- alte cheltuieli cu bunuri şi servicii –76640 lei (traduceri şi expertize medico-

legale)

Capitol 54.01 Alte servicii publice generale (onorarii avocaţi oficiu, ajutor

public judiciar, curatori, traduceri)

- Buget alocat total – 2214919 lei



- Execuţie bugetară – 100 %

Plati efectuate:

- ajutor public judiciar – 1335093 lei – onorarii avocaţi oficiu şi ajutor public

judiciar

- onorarii curatori- 34126 lei

- traduceri- 154193 lei

188

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII

ACTIVITĂȚII

În pragul intrării României în Uniunea Europeană, sub presiunea evidentă a

acestui moment, justiţia română a cunoscut ample transformări, structurări şi

restructurări instituţionale, proces numit la vremea respectivă ca fiind unul de reformă.

În timp, sub efectul acestor schimbări majore pentru justiţia din România, dar

şi datorită schimburilor de idei, experienţe, modele cu sisteme de justiţie ale statelor din

Uniunea Europeană, sistemul judiciar din România, componentele justiţiei româneşti au

devenit conştiente că principala misiune a justiţiei este satisfacerea interesului public, a

cetăţenilor, a apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora.

Principalul mijloc în acest sens este, evident, recurgerea şi punerea în practică

a principiilor şi valorilor justiţiei, şi anume independenţa şi imparţialitatea justiţiei, a

judecătorilor, dar şi a eficienţei acestora în îndeplinirea actului de justiţie.

De la semnarea în primăvara anului 2005 de către România a Tratatului de

Aderare la Uniunea Europeană, precum şi de la aderarea efectivă la data de 01.01.2007

şi până în prezent, justiţiei i s-a acordat un rol de maximă importanţă, atât în procesul

de aderare, cât şi după aceea, în perioada de monitorizare a ţării noastre de către Comisia

Europeană, strategia de reformă a sistemului judiciar având ca obiective consolidarea

statului de drept, respectarea principiului supremaţiei legii, realizarea unei reale separaţii

a puterilor în stat, asigurarea echilibrului acestora, prin consolidarea independenţei

puterii judecătoreşti, respectarea drepturilor omului, adoptarea celor mai bune practici

europene legate de funcţionarea sistemului judiciar, asigurarea transparenţei şi

îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, sporirea eficienţei şi responsabilizării sitemului

judiciar, garantarea liberului acces la justiţie, prevenirea şi combaterea corupţiei din

sistemul judiciar, obiective care conduc la crearea unui sistem judiciar modern şi

189

credibil, capabil să implementeze acquis-ul comunitar şi să se adapteze rapid la toate

cerinţele comunitare.

Importanţa justiţiei, ca serviciu public, a fost sintetizată în Strategia de

dezvoltare a sistemului judiciar în perioada 2015-2020, afirmându-se că „Asigurarea

unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate reprezintă o aşteptare legitimă a

cetăţenilor unei societăţi întemeiate pe respectul normei de drept. Modul în care este

înfăptuită justiţia influenţează în mod direct coordonatele fundamentale de funcţionare

a societăţii româneşti, precum separaţia puterilor în stat, securitatea juridică, dezvoltarea

economică. Toate aceste elemente sunt reflectate, în final, în standardul de viaţă al

cetăţenilor.“

Nu întâmplător, la nivelul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, prin

Rezoluţia (2002)12, s-a creat Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (The

European Commission for the Efficiency of Justice – CEPEJ), al cărei scop este de a

îmbunătăţi eficienţa şi funcţionarea justiţiei în statele membre şi de a dezvolta

implementarea instrumentelor adoptate de Consiliul Europei în acest sens.

Preocuparea Uniunii Europene, a Comisiei Europene în special, este în acelaşi

sens: în luna martie 2014 Comisia a publicat al doilea Tablou de bord (the Justice

Scoreboard) privind justiţia, menit să promoveze calitatea, independenţa şi eficienţa

sistemelor de justiţie din Uniunea Europeană. Prin astfel de instrument, UE afirmă că,

în ce priveşte justiţia, continuă să sprijine statele membre, ca şi instituţiile UE în

atingerea obiectivului de a avea sisteme de justiţie mai eficiente, contribuind astfel la

favorizarea creşterii economice în cadrul Uniunii.

Acesta este, foarte sumar prezentat, contextul intern şi extern care fac ca justiţia,

prin instanţe şi judecători, precum şi prin Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia de

judecători, să aibă ca o preocupare esenţială, eficienţa şi eficacitatea justiţiei, în ideea

satisfacerii cerinţelor îndeplinirii unui act de justiţie de calitate, independent şi imparţial,

în interesul cetăţenilor.

La un nivel primar de discuţie, eficienţa se poate defini ca fiind raportul dintre

rezultatele constatate şi eforturile depuse la nivel instituţional (instanţele judecătoreşti

în cazul de faţă), iar eficacitatea se defineşte ca fiind acele eforturi depuse care dau un

rezultat pozitiv şi pot fi valorizate în evaluarea performanţei instituţionale.

190

Eficienţa – raportul dintre rezultatele constatate şi eforturile depuse la nivel

instituţional

Pasul următor definirii acestor concepte este cel al conştientizării, al

raţionalizării situaţiei efective, de fapt, cu care se confruntă o instanţă sau instanţele în

ansamblu, dar şi a mijloacelor ori instrumentelor pe care acestea le au la îndemână sau

le pot dezvolta pentru o performanţă adecvată în înfăptuirea actului de justiţie.

Eficacitate – eforturile instituţionale depuse care dau un rezultat pozitiv şi pot

fi valorizate în evaluarea performanţei instituţionale

Nu în ultimul rând, în ideea de a raţionaliza şi instrumentaliza procesul de

eficienţă şi eficacitate al activităţii instanţelor, este necesar ca instanţele, C.S.M., prin

Secţia de judecători în special, Î.C.C.J., Ministerul Justiţiei – adică toţi factorii de

decizie, să identifice dificultăţile, mijloacele de rezolvare a acestor dificultăţi şi

evaluarea lor permanentă.

Raportat la volumul de activitate al instanţei în anul 2018, la resursele umane şi

materiale avute la dispoziţie, apreciem că activitatea Tribunalului Dolj a fost foarte

bună, în acest sens fiind şi indicatorul general ”foarte eficient”, iar rezultatele cuprinse

în acest bilanţ reprezintă efortul depus de judecătorii, grefierii şi echipa managerială a

acestei instanţe, ce nu poate fi cuantificat doar în cifrele statistice prezentate.

Acelaşi efort a condus la asigurarea unui termen scurt de repartizare pentru

cauzele urgente, menţinerea indicelui general de atacabilitate precum şi a celui de

modificare/casare a hotărârilor în căile de atac în parametri optimi, soluţionarea

dosarelor într-un termen rezonabil şi mai ales pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti de

calitate reprezintă realizări deosebite, împrejurări ce denotă o încredere ridicată a

justiţiabililor în actul de justiţie înfăptuit la nivelul Tribunalului Dolj şi o bună pregătire

profesională a magistraților și grefierilor acestei instanțe.

În raport de rezultatele înregistrate, se poate concluziona că întreg colectivul

instanţei şi-a manifestat interesul pentru pregătirea şi formarea continuă (prin studiu

individual, participări la învăţământul profesional şi sesiuni de specialitate) pentru

îmbunătăţirea standardului profesional şi câştigarea respectului în comunitate.

Desigur, în activitatea desfăşurată, au fost identificate o serie de

disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi despre care am făcut, de asemenea, referire în

191

cuprinsul raportului de activitate, de altfel inerente, în condiţiile modificărilor legislative

de substanţă intervenite, iar judecătorii nu au fost degrevaţi de activităţile extrajudiciare

pentru a-şi rezerva tot timpul activităţii de judecată, aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în

ceea ce priveşte personalul auxiliar, ale cărui atribuţii au sporit considerabil, în raport

de prevederile noilor coduri de procedură civilă şi penală şi de modificările aduse

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pentru a veni în întâmpinarea colectivului instanţei, în scopul creşterii indicilor

de performanţă, echipa de conducere va căuta să aprofundeze înţelegerea complexităţii

relaţiilor profesionale interpersonale, ca astfel să găsească cele mai bune metode de

abordare a dificultăţilor întâlnite în activitatea instanţei, să descopere potenţialul

fiecăruia şi să îl pună în valoare şi se va continua pregătirea şi perfecţionarea continuă a

fiecăruia dintre noi pentru a dobândi calităţi şi aptitudini şi nu în ultimul rând, ne

propunem să continuăm activitatea, în acelaşi ritm susţinut, cu acelaşi spirit de echipă

pentru a putea face faţă tuturor provocărilor adresate justiţiei.

Din perspectiva resurselor materiale, arătăm că în anul 2018, Tribunalul Dolj

și-a desfășurat activitatea în noul sediu, clădire ce a asigurat un mediu de lucru adecvat

pentru personalul instanţei. Clădirea este mobilată şi dotată cu cele necesare unei

funcţionări adecvate, astfel: sălile de şedinţă sunt dotate cu sisteme SIIISJ şi de afișaj a

proceselor în curs de soluționare şi cu intrare distinctă pentru judecători şi public;

camere de consiliu; camere de deliberari; 40 birouri judecători: 65 birouri grefieri; 7

birouri asistenţi judiciari; birou contabilitate; birou personal şi statistică judiciară; birou

IT; birou tehnic; o sală şedinţe pentru adunarea generală a judecătorilor, şedinţe de

colegiu, dotată cu sistem de conferinţă şi sistem de videoconferinţă; o sală de conferințe

cu posibilitatea de împărţire şi, eventual, schimbare de funcţionalitate în 2 sau 3 încăperi

prin pereți retractabili; sala de conferințe este dotată cu sistem de conferinţă şi cu sistem

de traducere simultană în 4 limbi străine; o sală audiere minori – după model francez,

fiind singura sală de audiere minori edificată în acest fel într-o instanţă din România;

spaţii de arhivă pentru arhiva de conservare – 880 mp pentru arhivă, cu dotări fără

precedent la instanţele doljene; 2 lifturi; sistem integrat de climatizare; mobilier complet

nou pentru sălile şi birourile noului sediu; sistem de supraveghere interioară şi

exterioară; dotări moderne de PSI (protecţie şi siguranţă la incendiu); posibilitatea de a

192

asigura fluxurile corecte specifice oricărei instanţe: intrări separate pe categorii de

persoane, sisteme de siguranţă adecvate.

Făcând o retrospectivă a activităţii desfăşurate în cursului anului 2018, se

constată, pe lângă progresele înregistrate, că activitatea instanţei a fost marcată de unele

disfuncţionalităţi, din care o parte se menţin şi în prezent, cu toate eforturile depuse de

echipa managerială, cauzele datorându-se în principal existenţei unor resurse umane

insuficiente.

Principala vulnerabilitate identificată, cu repercusiuni asupra operativităţii şi a

calităţii actului de justiţie şi generatoare de suprasolicitare fizică şi neuropsihică a

personalului, o constituie încărcătura mare de dosare pe judecător/grefier, aspect ce nu

poate fi remediat decât prin creşterea schemei de personal, judecători şi grefieri.

Pe lângă dificultăţile de natură obiectivă, legate de volumul de muncă, schemele

de personal şi aşa subdimensionate, nu sunt niciodată acoperite integral, din cauza unor

motive obiective, determinate în principal de faptul că personalul instanţei este tânăr, şi

atunci există în permanenţă situaţii de concedii de îngrijire copil, atât în rândul

judecătorilor cât şi al grefierilor.

Faţă de situaţia actuală, cu privire la volumul de activitate al instanţelor, gradul

de încărcare pe judecător, resursele umane şi de infrastructură existente, obiectivul

noilor coduri, şi anume acela al scurtării duratei proceselor, poate fi realizat numai prin

alocarea de resurse umane suplimentare necesare punerii în aplicare a noilor dispoziţii

legale.

Numărul mare de dosare din fiecare şedinţă de judecată, poate afecta calitatea

actului de justiţie, în contextul în care pe lângă activitatea desfăşurată în legătură cu

şedinţa de judecată, magistraţii au de îndeplinit şi alte îndatoriri cum ar fi cele legate de

soluţionarea cererilor în cursul urmăririi penale date în competenţa judecătorului secţiei

penale (activitate ce se realizează uneori şi în afara orelor de program sau în zilele

nelucrătoare), activitatea judecătorului desemnat purtător de cuvânt al instanţei,

activitatea judecătorilor delegaţi la diferite compartimente ale instanţei (ex. executări

penale, executări civile, evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Faţă de creşterea constantă a volumului de activitate se poate observa că se

impune reajustarea schemei de personal, atât în ceea ce priveşte magistraţii, cât şi în

193

ceea ce priveşte personalul auxiliar şi de asemenea, este necesar a se acorda o importanţă

deosebită şi calităţii actului de justiţie corelat cu soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Ca şi până acum, şi pentru anul 2018, colectivul instanţei a avut ca priorităţi:

- asigurarea evidenţei lunare a dosarelor mai vechi de 1 an şi monitorizarea

acestora, astfel încât să se diminueze numărul dosarelor mai vechi de 1 an şi, dacă se

poate să nu mai existe dosare mai vechi de 5 ani;

- supravegherea activităţii compartimentelor auxiliare şi efectuarea de controale

lunare evidenţiate în registrul unic de control;

- monitorizarea permanentă a modului de repartizare aleatorie a cauzelor;

- urmărirea respectării stricte de către întregul personal a prevederilor statutare,

regulamentare şi a codurilor deontologice;

- formarea profesională continuă prin studiu individual, prin dezbaterea temelor

înscrise în programele proprii şi prin participarea la formele centralizate de pregătire;

- evidenţierea şi analizarea tuturor problemelor de drept controversate şi a

cazurilor de neaplicare unitară a legii;

- informarea permanentă a judecătorilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi ale

I.C.C.J., precum şi cu hotărârile CEDO;

- asigurarea cunoaşterii jurisprudenţei instanţei judecătoreşti;

- identificarea practicii neunitare, pe materii, la nivelul instanţei, prin reluarea

analizei soluţiilor, lunar, în care să fie discutate cu argumente juridice fără a afecta în

vreun fel independenţa, numai astfel putându-se stabili o jurisprudenţă unitară în fiecare

materie;

- eficienţa şi responsabilizarea, pe de o parte, precum şi deprinderea abilităţilor

de management al dosarelor pe de alta, constituie preocuparea esenţială pentru perioada

următoare, în condiţiile în care judecătorul trebuie să aibă permanent controlul propriu

asupra volumului de dosare, a evoluţiei acestora, a motivelor de amânare şi a măsurilor

pe care le dispune în vederea finalizării judecăţii.

- repartizarea aleatorie a dosarelor, cunoaşterea şi utilizarea curentă de către

judecători a sistemului informatic sunt deosebit de importante pentru că asigură

monitorizarea întregii proceduri judiciare, de la termenele de judecată acordate, la

194

motivele de amânare şi apoi la elaborarea hotărârii şi expedierea corespondenţei şi a

procedurilor dispuse în dosar.

Totodată, pentru anul 2019, urmează să se pună un accent mai mare pe

comunicarea organizaţională, dar şi pe stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi

justiţiabili şi să dezvoltăm, în continuare, un management participativ care implică

consultarea şi antrenarea întregii echipe, la realizarea obiectivelor propuse.

Aspectele expuse mai sus privitoare la volumul de activitate, cât şi modificările

procedurale survenite ca urmare a adoptării Noului Cod Civil, dar şi modificările aduse

Noului Cod de procedură civilă, de Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală,

care edictează norme procedurale care impun soluţionarea urgentă a numeroase cauze,

ne fac să apreciem ca insuficientă schema de personal a instanţei atât în ceea ce priveşte

magistraţii, cât şi personalul auxiliar şi de specialitate al acestei instanţe.

Considerăm că la acest volum de activitate un număr adecvat de personal va

avea ca rezultat reducerea substanţială a duratei de soluţionare a cererilor adresate

instanţei şi scăderea stocului.

Între problemele identificate, importanţă prezintă şi durata de soluţionare a

cauzelor, factor care afectează definitoriu percepţia pe care publicul şi societatea civilă

o au asupra actului de justiţie.

Deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este scăzut şi există motive obiective

care justifică numărul dosarelor mai vechi de un an, apreciem că se impune în continuare

monitorizarea acestora, în vederea sporirii eforturilor din partea magistraţilor pentru

eliminarea din activitatea lor a cauzelor care duc la tergiversarea soluţionării dosarelor

în termen.

Subdimensionarea schemei de personal, în special în privinţa grefierilor de

şedinţă şi a grefierilor arhivari, în raport cu cerinţele din ce în ce mai complexe ale

introducerii unor informaţii suplimentare în sistemul ECRIS, ale furnizării unor date

statistice, are efecte asupra tuturor secţiilor Tribunalului Dolj.

În plus, toate cauzele civile şi penale au devenit tot mai complexe, cu tot mai

multe părţi implicate şi o problematică juridică tot mai complexă.

Schimbările intervenite în sfera civilului nu au condus la degrevarea majoră a

activităţii de judecată din perspectiva volumului de dosare. Problema esenţială o

195

constituie creşterea mare a numărului de dosare atât în cauze directe cât și în calea de

atac a apelului, dar şi situaţia tranzitorie care îngreunează foarte mult activitatea de

judecată în condiţiile în care judecătorii trebuie să facă faţă la două proceduri.

Intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală/procesual penală, ca şi

reaşezarea competenţelor pe grade de jurisdicţie au avut un impact direct asupra

organizării instanţelor, volumului de muncă şi specializării judecătorilor.

În condiţiile date, este evident că pentru reducerea numărului de

cauze/judecător, dar şi pentru operaţionalizarea activităţii personalului auxiliar,

suplimentarea schemelor de personal este absolut necesară.

Se impune şi suplimentarea în privinţa posturilor de grefier pentru a se putea

vorbi de un raport între schema de grefieri şi schema de judecători de cel puţin 1/1, dar

asigurând şi funcţionalitatea corespunzătoare a unor sectoare auxiliare, cum ar fi

protecţia muncii şi protecţia împotriva incendiilor, protecţia informaţiilor clasificate,

gestiunea fondului bibliotecii, scanarea şi introducerea în format electronic a

documentelor în dosar, toate acestea necesitând personal suplimentar.

Rezolvarea problemelor legate de lipsa de personal ar fi de natură să conducă la

îmbunătăţirea actului de justiţie prin rezolvarea cauzelor într-un termen mai scurt şi

implicit la creşterea încrederii populaţiei în activitatea instanţelor.

Îmbunătăţirea activităţii la nivelul Tribunalului Dolj se va face în continuare

prin:

- organizarea, coordonarea şi controlul activităţii

- comunicarea optimă atât în interiorul instanţei cât şi cu justiţiabili şi ceilalţi

participanţi la proces şi alte instituţii

- transparenţa actului decizional şi a activităţii instanţei.

Buna desfăşurare a activităţii impune fără echivoc organizarea eficientă a

activităţii prin folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea

necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, organizarea pregătirii şi perfecţionării

profesionale şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în cadrul instanţei, precum şi

evaluarea permanentă a raportului dintre resurse investite şi rezultatele obţinute.

Responsabilizarea personalului auxiliar presupune, totodată, atenţionarea

acestora cu privire la atribuţiile ce le revin, importanţa activităţii pe care o desfăşoară,

196

impactul deloc de neglijat al activităţii acestora asupra activităţii întregii instanţe,

aspecte reiterate constant în cadrul şedinţelor cu grefierii şi subliniate prin solicitarea

notelor explicative pentru deficienţele constatate.

Folosirea adecvată a resurselor umane şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în

cadrul instanţei va constitui o preocupare constantă a conducerii tribunalului. Pentru

implementarea acestor măsuri se vor avea în vedere, în primul rând, necesităţile fiecărei

secţii, precum şi evoluţia volumului de activitate pe materii avându-se în vedere secţiile

cu volumul cel mai mare/complex de activitate.

În ce priveşte activitatea grefierilor arhivari, s-a remarcat pe parcursul timpului

necesitatea suplimentării numărului acestora la Tribunalul Dolj dat fiind volumul de

activitate atras de numărul în creştere al operaţiunilor ce trebuie efectuate în programul

ECRIS, de modul de îndeplinire a procedurilor de citare şi comunicare acte procedurale,

conform noilor coduri de procedură, de necesitatea desemnării unor grefieri arhivari cu

atribuţii principale în gestionarea arhivării dosarelor conform Legii nr. 16/1996 a

arhivelor naţionale.

O altă coordonată majoră a conducerii administrativ-judiciare a Tribunalului

Dolj, o constituie îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie care presupune abordarea mai

multor componente care vizează: pregătirea şi perfecţionarea profesională a

judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate, unificarea practicii judiciare,

respectarea duratei rezonabile de soluţionare a cauzelor precum şi redactarea hotărârilor

în termen legal.

În vederea pregătirii profesionale la nivelul fiecărei secţii vor fi organizate

şedinţe de secţie lunare, şedinţe ce vor includ pe ordinea de zi teme de învăţământ

profesional referitoare la probleme de drept ce suscită analize în contradictoriu.

Distinct de învăţământul profesional organizat la nivelul fiecărei secţii, în care

se va pune accentul pe pregătirea profesională continuă, se va asigura participarea

judecătorilor şi la seminarele organizate prin intermediul Institutului Naţional al

Magistraturii, în funcţie de opţiunile exprimate. Nu în ultimul rând, se remarcă

preocuparea judecătorilor pentru pregătirea individuală, constând în absolvirea unor

cursuri de masterat sau limbi străine, înscrierea la diferite seminarii internaţionale sau

publicarea unor lucrări de specialitate în publicaţiile de profil.

197

La nivelul secţiilor, învăţământul profesional al grefierilor se va desfăşura sub

coordonarea grefierilor şefi de secţie şi a judecătorilor delegaţi în acest scop, conform

atribuţiilor stabilite prin fişa postului, urmând a se pune un accent deosebit pentru

însuşirea de către personalul auxiliar de specialitate a noilor reglementări prin care

atribuţiunile grefierilor de şedinţă sunt mult sporite.

Un alt obiectiv major îl constituie unitatea de practică judiciară a instanţelor din

circumscripţie şi cea proprie prin monitorizarea permanentă a problemelor de drept

controversate şi a practicii de casare.

Respectarea duratei rezonabile de soluţionare a cauzelor constituie o

componentă esenţială a eficientizării sistemului judiciar, şi totodată, un indicator

important al calităţii actului de justiţie. Acest obiectiv poate fi atins prin identificarea

cauzelor generatoare de tergiversare a soluţionării, stabilirea unor măsuri legale şi

urmărirea aplicării lor.

Pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor au fost luate o serie de măsuri menite

să răspundă acestui deziderat. Astfel, în toate dosarele suspendate sunt efectuate

trimestrial verificări sub aspectul subzistenţei temeiului suspendării, cauzele fiind

repuse pe rol în acest scop. S-a constatat că măsura suspendării în multe din aceste cauze

este menţinută. Sunt întocmite fişe individuale ale fiecărei cauze mai vechi de 3 ani în

sistem pentru a se verifica mai facil şi pentru a se evidenţia eficient circuitul dosarului,

durata în care acesta a fost inactiv, cauzele de amânare şi de suspendare a judecăţii.

În vederea eficientizării activităţii, vor fi adoptate în continuare o serie de

măsuri specifice, de natură a asigura soluţionarea cu celeritate a cauzelor, respectiv:

întocmirea trimestrială a situaţiei statistice la nivelul secţiilor, situaţie în care se vor

evidenţia pe fiecare complet, dosarele mai vechi de trei ani şi respectiv 10 ani în sistem,

aflate în curs de judecată sau în stare de suspendare şi prezentarea acestor situaţii

judecătorilor pentru adoptarea măsurilor în vederea soluţionării lor cu celeritate;

acordarea unor termene mai scurte, dar cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor;

aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind lipsa de apărare şi sancţionare a

faptelor prevăzute de lege care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a procesului şi,

implicit, întârzierea nejustificată a soluţionării acestora.

198

Numărul mare de dosare pe complet la fiecare termen de judecată (între care

sunt şi cele nesoluţionate în anii anteriori) generează mai mulţi factori negativi ai

funcţionării instanţei: volum de muncă sporit la fiecare termen pentru judecătorii şi

grefierul din complet; costuri materiale suplimentare constând în valoarea trimiterilor

poştale (citaţii, adrese), hârtia şi consumabilele IT folosite, etc; volum de muncă sporit

pentru grefierii arhivari, constând în gestionarea acestor dosare, aşezarea corespondenţei

în ele; ocuparea spaţiilor din arhivele curente, deja aflate la limita superioară de utilizare.

Fenomenul atrage şi o percepţie negativă din punct de vedere al justiţiabilului, atât

acesta cât şi avocatul fiind nevoit să aştepte timp îndelungat până la apelarea cauzei sale,

iar timpul afectat dezbaterilor fiind limitat.

Operativitatea soluţionării cauzelor trebuie însă privită şi din perspectiva

operativităţii în redactarea hotărârilor pronunţate. Astfel, este neîndoielnic că acest

segment al activităţii magistraţilor este tot atât de important ca şi activitatea de

pronunţare propriu zisă a hotărârii, sub aspectul celerităţii actului de justiţie, câtă vreme,

de cele mai multe ori, de termenul de redactare sunt legate efecte cum ar fi înaintarea

dosarului în căile de atac, obţinerea hotărârii pentru a fi învestită cu formulă executorie

şi pusă în executare, etc.

Din acest punct de vedere, activitatea de la secţiile tribunalului a evidenţiat că

au existat şi depăşiri, chiar dacă cel mai adesea justificate obiectiv de volumul mare de

muncă, al termenelor de redactare a hotărârilor pronunţate. Situaţia redactării peste

termen a hotărârilor va fi monitorizată permanent de conducerile instanţei, sens în care,

lunar vor fi întocmite situaţii cu evidenţa hotărârilor neredactate, în scopul comunicării

acestora completelor de judecată, pentru adoptarea măsurilor de urgentare a redactării.

Remedierea deficienţelor constatate în activitatea instanţei şi aplicarea unor

măsuri de natură să conducă la îmbunătăţirea activităţii nu este posibilă fără exercitarea

funcţie de control-reglare. În exercitarea acestei funcţii se vor avea în vedere, înainte de

toate, independenţa judecătorului şi împiedicarea oricărei ingerinţe în desfăşurarea

actului de justiţie. Verificările iniţiate în acest sens vor pune accentul în continuare pe

activitatea compartimentelor auxiliare şi pe respectarea dispoziţiilor legale privind

celeritatea soluţionării cauzelor.

199

Totodată trebuie amintit că în cursul anului 2018, prin Ordinul nr. 29/2018 emis

de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare la data de 20.03.2018, s-a dispus efectuarea

unui control la Tribunalul Dolj, având ca obiectiv ”verificarea modului de îndeplinire

de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare,

organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor

prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea

corespunzătoare a serviciului public şi verificarea respectării de către judecători şi

personalul auxiliar de specialitate a normelor procedurale şi regulamentare privind

primirea şi înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea

termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi

comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în

executare a hotărârilor penale şi civile”.

Obiectivele controlului au vizat:

- verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere

a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi

comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente pentru

a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public;

- verificarea respectării de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate

a normelor procedurale şi regulamentare privind primirea şi înregistrarea cererilor,

repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de

judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la

instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile.

În ceea ce priveşte durata verificărilor, acesta a avut loc în perioada 07 mai 2018

– 15 mai 2018, iar verificările au vizat activitatea instanţei începând cu data de 03

ianuarie 2017, la zi. Perioada verificărilor a fost prelungită prin Ordinul Inspectorului-

şef nr. 48/14.05.2018, până la 17 mai 2018.

Verificările efectuate la Tribunalul Dolj cu privire la organizarea instanţei ca

serviciu public şi la modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere

de către persoanele învestite cu astfel de competenţe, au relevat că activitatea

200

tribunalului este în general bine organizată, ea desfășurându-se în baza unui mod de

lucru bine stabilit.

Referitor la organizarea instanţei ca serviciu public, verificările au relevat că

activitatea de înregistrare şi repartizare aleatorie a cauzelor şi activitatea Biroului de

informare şi relaţii publice se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale şi

regulamentare. Constatări similare s-au făcut şi cu privire la modul de gestionare a

dosarelor aflate în procedura prealabilă, respectiv în procedura de cameră preliminară.

În ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor, un aspect pozitiv îl

constituie standardizarea anumitor proceduri, practicile administrative fiind, în general,

unitare în acest domeniu. Măsurile dispuse de Colegiul de conducere, la propunerea

preşedinţilor de secţii, cu privire la toate aspectele ce vizează înregistrarea şi repartizarea

cauzelor şi toate incidentele ce se pot ivi pe parcursul operaţiunilor de repartizare

aleatorie, şi-au dovedit eficienţa, faptul că nu au fost identificate deficienţe cu privire la

această activitate, fiind relevant în acest sens, mai ales dacă ne raportăm la volumul de

activitate al instanţei.

Referitor la gestionarea dosarelor aflate în procedura prealabilă, respectiv în

procedura de cameră preliminară, un aspect pozitiv îl constituie faptul că se asigură

celeritatea procedurii, atât prin durata mică a datei recomandate, pentru dosarele aflate

în procedura prealabilă, cât şi prin ritmicitatea măsurilor dispuse de judecătorii învestiţi,

pentru ambele situaţii amintite.

Referitor la organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare, verificările

efectuate au relevat că activitatea arhivelor, registraturii, de punere în executare a

hotărârilor civile şi penale, precum şi activitatea celorlalte compartimente se desfăşoară,

în general, în conformitate cu dispoziţiile legale şi regulamentare, judecătorii şi grefierii

delegaţi îndeplinindu-şi atribuţiile corespunzător.

În ceea ce priveşte modul de exercitare a atribuţiilor manageriale, verificările

efectuate au condus la concluzia că regula o constituie îndeplinirea corespunzătoare a

atribuţiilor prevăzute în Regulamentul de ordine interioară în sarcina judecătorilor şi

grefierilor care au fost învestiţi cu funcţii de conducere.

201

În ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor manageriale de către preşedintele

instanţei, verificările au relevat că aceasta a exercitat corespunzător atribuţiile referitoare

la organizarea şi buna funcţionare a tribunalului şi instanţelor din circumscripţia

acestuia, cele privind organizarea, repartizarea şi controlul personalului din cadrul

compartimentelor auxiliare, precum şi cele referitoare la verificarea modului de

respectare a programului de activitate şi folosirea eficientă a timpului de lucru, atribuţie

realizată prin intermediul celorlalte persoane cu funcţie de conducere din cadrul

instanţei.

Prezentele obiective privind activitatea viitoare a Tribunalului Dolj - reprezintă

un angajament al organelor de conducere – unipersonală şi colegială – pentru punerea

lor în practică. Activităţile prezentate trebuie duse la îndeplinire printr-o conlucrare şi

consultare eficientă cu personalul direct interesat în implementarea lor, dar în acelaşi

timp prin asumarea răspunderii şi iniţiativă personală a conducerii instanţei, astfel încât

să contribuie la îndeplinirea mandatului managerial.

Preocupările privind perfecţionarea profesională a judecătorilor, pregătirea

profesională a personalului auxiliar, respectarea duratei rezonabile de soluţionare a

cauzelor, redactarea hotărârilor în termenul legal, verificarea activităţii personalului

auxiliar şi responsabilizarea acestuia cu privire la activitatea pe care o desfăşoară au ca

scop îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.

O bună activitate de conducere a instanţei este condiţionată, alături de

îndeplinirea cu celeritate şi în condiţii de calitate a atribuţiilor prevăzute de lege şi

regulament, şi de o bună gestionare a resurselor umane şi materiale (mai ales în

actulelele condiţii create prin constrângerile bugetare impuse), de păstrare a unei legături

strânse de către factorii de conducere cu personalul instanţei, atât cu judecătorii cât şi cu

personalul auxiliar printr-o comunicare permanentă şi respectuoasă cu colegii, tratarea

cu seriozitate şi cu răbdare a problemelor ridicate de aceştia, inclusiv explicarea

argumentelor ce au stat la baza luării deciziilor care îi implică.

O bună comunicare încurajează iniţiativele personalului şi identificarea

problemelor cu care se confruntă acesta, inclusiv a greşelilor comise, care, aduse la

cunoştinţă în timp util, pot fi deseori remediate înainte de a produce consecinţe nedorite.

202

Este de asemenea recomandabilă consultarea membrilor colectivului înainte de

a se lua măsuri organizatorice care îi implică, în adoptarea acestora fiind necesar să se

ţină seama pe cât posibil - alături de criteriul fundamental al echilibrului în împărţirea

atribuţiilor de serviciu - şi de abilităţile personale precum şi de opţiunile exprimate.

O importanţă deosebită o are repartizarea, în continuare, pe cât posibil egală, a

sarcinilor de serviciu între membrii colectivului, în urma consultării directe sau mediate-

prin intermediul preşedintelui de secţie- a judecătorilor, fapt de natură să conducă la

crearea unei atmosfere propice desfăşurării activităţilor specifice în instanţă prin

evitarea tensiunilor şi a conflictelor în cadrul colectivului.

În lista de priorităţi se menţin și:

- dezvoltarea unei comunicări pe orizontala şi verticala sistemului, pentru

identificarea problemelor de practică neunitară şi preîntâmpinarea unor interpretări

diferite în aplicarea normelor;

- punerea în aplicare a unei strategii de colaborare cu mass-media şi cu

organismele societăţii civile, în scopul îmbunătăţirii raporturilor dintre instanţe şi

acestea, a asigurării transparenţei activităţii judiciare şi a creşterii încrederii

justiţiabililor în actul de justiţie;

- intensificarea colaborării cu parchetele, barourile de avocaţi, camerele

notarilor publici, în vederea identificării problemelor de drept care au generat

jurisprudenţă neunitară, prin organizarea unor întâlniri comune de lucru şi de formare

profesională;

- respectarea obligațiilor legale, a regulamentelor, a hotărârilor Consiliului

Suerior al Magistraturii date în conformitate cu legea, a hotărârilor adunărilor generale

și ale colegiul de conducere de cătrejudecătorii și personalul auxiliar de specialitate, la

toate instanțele din circumscripție;

- întreprinderea demersurilor specifice în vederea obținerii fondurilor necesare

în vederea reabilitării sediilor instanțelor din circumscripția tribunalului, respectiv

relocării parțiale a activității uneia din judecătorii, fiind o necesitate obiectivă și

justificată de condițiile precare în care se desfășoară activitatea de către aceste instanțe,

condiții care se reflectă în mod negativ inclusiv sub aspectul desfășurării activității de

judecată.

203

Analizând activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă aferenţi

anului 2018, se poate observa că instanţa se situează la nivelul foarte eficient, astfel că

și pe viitor trebuie să fie menținuți toți acești parametri, așa încât să fie reflectat corect

şi obiectiv efortul depus de întregul colectiv în activitatea desfăşurată.

Pornind de la ideea că ”o practică bună are întotdeauna la bază o teorie bună”,

prezentul raport de bilanţ se doreşte a fi exprimarea succintă a ceea ce a însemnat

activitatea Tribunalului Dolj, prin prisma realizărilor şi eşecurilor, astfel încât acestea

să conducă, alături de ceilalţi factori specifici activităţii de judecată, la redobândirea de

către justiţie a autorităţii şi respectului ce i se cuvine ca putere a statului de drept.

În concluzie, apreciem că activitatea Tribunalului Dolj în anul 2018 poate fi

autoevaluată de către colectivul acestei instanţe ca fiind foarte bună şi ne propunem

menţinerea aceloraşi standarde pentru anul în curs.

PRESEDINTE

Judecător RODICA MIHAELA DOBRIN

Documents

Bilant 2018 tribunal 2 Crs - portal.just.ro