Bazele analizei sistemelor

8/18/2019 Bazele analizei sistemelor

1/51

1

CAPITOLUL II

Concepte de baza ale analizei sistemelor

În analiza sistemelor se folosesc o serie de concepte de baza cum ar fi: sistem/subsistem,

stare, traiectorie, structura, conexiuni, obiectie, mediu, procese, resurse, comportament,funcUionalitate, ar!itectura etc", cu a#utorul carora anali$tii de sistem inesti%!eazamodul de funcUionare a unor sisteme &n ederea proiectarii sau a reproiectarii unor sisteme mai performante"

2.1. Concepte sistemice utilizate în analiza $iproiectarea sistemelor

'onceptul de baza al analizei sistemelor &l constituie noUiunea de sistem" Acestconcept este folosit &n mod frecent &n diferite domenii de actiitate exist(nd astfel: sisteme deafaceri, sisteme politice, sisteme informatice, sisteme de producUie, sisteme biolo%ice,

sisteme educaU

ionale etc" Toate sistemele au &n comun faptul ca sunt alcatuite dintr)unnumar de elemente ce interacUioneaza at(t &ntre ele c(t $i cu mediul &ncon#urator &n ederearealizarii unui obiecti"

Prima definiUie ri%uroasa a conceptului de sistem apar Uine fondatorului T*+,Ludi% on -ert!alanff., care considera ca sistemul este o mulUime de elemente &ntrecare exista relaUii sau raporturi neîntâmplatoare care interacUioneaza &n ederea realizariiunui obiectiv comun, care poate fi o le%e a naturii sau un obiecti stabilit de catre om"

Astfel, &n domeniul economiei, &ntreprinderea poate fi definita ca un sistem alcatuit dintr)omulUime de elemente oameni, ma$ini, materii prime, instalaUii, ener%ie, informaUii etc"0, &ntrecare exista o serie de relaUii te!nolo%ice, economice, sociale, informaUional)decizionale,interumane etc" $i care au ca obiecti predeterminat realizarea unor produse $i/sau sercii a caror desfacere trebuie sa asi%ure obUinerea unui profit ce trebuie maximizat"

În %eneral, pentru a putea defini un sistem din orice domeniu de actiitate trebuiestabilite elementele componente $i conexiunile existente &ntre elementele sistemului pe de o parte $i &ntre sistem $i mediu pe de alta parte, precum $i obiectivele sistemului"

Un sistem, &n absenUa obiectiului sau reprezinta doar o mulUime deelemente interconectate" La r(ndul ei, o mulUime de elemente neconectate nu a aeareleanUa pentru analiza sistemelor"

ealaUiile dintre elemente includ $i comunicaUiile dintre ele $i limiteazacomportamentul acestora &n cadrul sistemului" În acest sens, sistemul trebuie izolat pentru a puteascoate &n eidenUa restricUiile care exista $i care acUioneaza $i influenUeaza comportamentulelementelor din sistem" Identificarea acestora este dificil de realizat $i depinde de obseratorulsistemului, care introduce un anumit %rad de subiectiism numit principiul incertitudinii"'onform acestui principiu, un acela$i sistem poate fi descris &n mod diferit de doi obseratoridiferiUi" Astfel, daca un sistem te!nic poate fi descris la fel de catre obseratori cu niele de pre%atire apropiate, nu acela$i lucru se &nt(mpla atunci c(nd ei sunt diferiUi din punct de edereobiecti sau subiecti &n ceea ce prie$te iziunea pe care o au asupra sistemului"

În cazul sistemelor economice, mult mai complexe dec(t cele te!nice, %radul deincertitudine cu care sunt percepute este mai ridicat $i de aceea este necesara introducerea unuifactor al percepUiei multiple a sistemului, care reprezinta iziunea proprie analistului asuprasistemului" În acest sens, &n modelarea conceptuala se introduce o definUie de baza asistemului, care, pe l(n%a reformularea obiectiului sistemului include $i iziunea analistului &n


2/51

2

raport cu care se face descrierea sistemului $i care eidenUiaza caracteristicile esenUiale aleacestuia"


3/51

23

'um orice sistem poate fi descris din mai multe puncte de edere te!nic, economic,informaUional)decizional etc"0, rezulta ca este posibila existenUa mai multor definiUii)radacina pentru unul $i acela$i sistem" Analistul de sistem trebuie sa alea%a o anumita iziuneasupra sistemului, proprie percepUiei sale, a sistemului sau de alori $i sa exploreze implicaUiileiziunii alese asupra sistemului priit ca obiect al analizei &n cadrul unui proces complex demodelare"

Elementele unui sistem sunt entitaUi de diferite tipuri $i cu caracteristici diferite, cumar fi oameni, ec!ipamente, procese de producUie, te!nolo%ii, or%anizare etc", implicate&ntr)o mulUime de actiitaUi specifice sistemului" 4ntitatea este un element de abstractizare arealitaUii caracterizata prin atribute care o descriu $i o definesc funcUional" 4lementelesistemului pot fi ele &nsele considerate ca sisteme &n sensul definirii acestui concept"

În T*+ exista o le%itate, formulata de '!urc!mann, conform careia orice sistem poate ficonsiderat &n alte condiUii ca subsistem, fapt ce eidenUieaza caracterul relati al acestor doua concepte de baza &n analiza sistemelor" Un sistem alcatuit din unul sau mai multe elemente &l putem considera ca subsistem al unui sistem mai complex !ipersistem0" Apare astfel problemadefinirii unor elemente primare despre care sa nu mai putem afirma ca sunt sisteme sausubsisteme, ci doar elemente componente ale unui sistem, iar &n celalalt sens, apare problemadefinirii unui !ipersistem care sa includa toate sistemele existente, iar el sa nu fie inclus &ntr)un

alt sistem de ordin superior" 4ste clar ca raspunsul la cele doua probleme este ne%ati $i ca numai&n mod abstract, din necesitaUi practice de cercetare, om considera existenUa acestor cazuri ) limita de sisteme"

În analiza sistemelor, descompunerea unui sistem &n subsisteme se face p(na la un nielde la care mai departe acest lucru nu mai este posibil sau faptul &n sine nu mai este releant $i niciutil scopului analizei" 4lementele la care ne oprim cu descompunerea sunt esenUiale &nanaliza de sistem $i sunt numite sisteme-atomi, sau, utiliz(nd concepte T*+, black-boxes cutiine%re0"

Astfel, o &ntreprindere productia, considerata ca sistem &n cadrul analizei, poate fidescompusa din punct de edere structural &n subsisteme care sa reprezinte secUii, ateliere,locuri de munca, procese, actiitaUi, operaUii, iar din punct de edere funcUional, &n subsistemecare sa reprezinte funcUiile de baza ale acesteia cum ar fi: studiul pieUei, aproizionare,

producUie, desfacere, financiar)contabil, %estiunea calitaUii, reizii)reparaUii etc"Te!nica de descompunere a sistemelor &n elementele lor componente, este numita

decompoziUie funcUionala/structurala $i reprezinta un instrument fundamental ceizeaza &ndeosebi aspectele analitice din cadrul analizei de sistem" 5escompunerea sistemului &nsubsisteme se poate realiza cu a#utorul unor proceduri, &n funcUie de obiectiul sistemuluiGoal Analysis0, sau de comportamentul acestuia Behavioral Analysis0"

4lementele)atomi ale unui sistem sunt conectate &ntre ele &n timp $i spaUiu, prin intermediul unor fluxuri informaUional)decizionale $i a unor fluxuri de resurse materiale,umane, te!nolo%ice etc", &ntr)o arietate de moduri, realiz(nd a$a numitele relaUii/conexiunicare pot fi fizice, lo%ice, temporale, cauzale, continue, tranzacUionale, interne, externeetc" Le%atura conexiunea0 reprezinta interacUiunea dintre doua componente, eoluUia

uneia depinz(nd de starile celeilalte" Obserarea acestor conexiuni este &n mod eident supusa principiului incertitudinii $i depinde de nielul $i tipul de specializare al obseratorului" Astfel, &ntimp ce economistul a eidenUia &n special conexiunile financiar)contabile,informaticianul pe cele referitoare la fluxurile informaUionale, te!nicianul pe cele priindfluxurile te!nolo%ice, analistul de sistem are sarcina de a reliefa $i analiza aspectele releante aletuturor tipurilor de conexiuni existente &n sistem"


4/51

21

În cadrul unui sistem pot sa existe at(t conexiuni cu caracter intern &ntre subsisteme, caresa reliefeze aspecte te!nolo%ice, informaUional)decizionale, financiar)contabile etc", c(t$i conexiuni cu caracter extern care se manifesta &ntre subsisteme $i mediul sistemului"


5/51

21

Un exemplu &l constituie le%aturile interne dintre subsistemul de desfacere cu cel de producUie, precum $i le%aturile externe ale subsistemului de desfacere cu beneficiariisistemului"

Pentru un sistem producti conexiunile &ntre subsisteme trebuie analizate &n funcUie de:

) modul de interconectare a compartimentelor/subsistemelor6) perioadele &n care au loc sc!imburile de informaUii &ntre subsisteme6

) %radul de subordonare $i modul de coordonare a subsistemelor6) existenUa unor decizii flexibile &n conducerea $i funcUionarea sistemului"'onexiunea sistemului cu mediul sau este reliefata de mulUimea elementelor

care alcatuiesc ectorul de intrare input)uri0 $i ectorul de ie$ire output)uri0" 'omplexitateaconexiunilor la niel de sistem este data de complexitatea rezultatului compunerii conexiunilor interne, existente &ntre elementele sistemului $i &ntre subsistemele acestuia, cu conexiunileexterne existente &ntre subsisteme $i mediu $i respecti, &ntre sistem $i mediul acestuia"

'onexiunile externe, esenUiale pentru desfa$urarea normala a actiitaUilor uneifirme, sunt materializate &n special prin fluxurile de resurse materiale ac!iziUionate de lafurnizori, prin fluxurile de produse $i sericii lirate beneficiarilor, precum $i prinfluxurile informaUionale recepUionate din mediu sau transmise &n mediu piaUa, instituUii%uernamentale, competitori0"

Orice sistem este supus unor sc!imbari permanente &n cadrul ciclului de iaUa, care pun &n eidenUa conceptul de sistem dinamic" Aceasta caracteristica proine dininfluenUa sc!imbarilor asupra interacUiunilor dintre elementele componente $i a conexiunilor dintre sistem $i mediu, &n ederea atin%erii obiectielor sale" +istemul interacUioneaza cumediul sau, care este alcatuit din elemente ce nu fac parte din sistem, dar care &l pot influenUa"5istincUia dintre sistem $i mediu este realizata de conceptul de raniUa/frontiera, care lar(ndul ei poate fi considerata un sistem format dintr)o mulUime de elemente al caror comportament este exclusi determinat at(t de obiectiele sistemului c(t $i de comportamentulunor elemente ecine din mediu sau din interiorul sistemului"

În timp ce %raniUa unui sistem poate fi de natura fizica, este mai bine sa se determineo %raniUa de tip cauza-efect" 5aca un aspect al unui sistem este complet determinat de

influenU

e din afara sistemului, atunci acel aspect este &n afara %raniU

elor sistemului" Înterminolo%ia sistemica, tot ceea ce este &n afara %raniUelor sistemului, dar care &l poateinfluenUa, constituie mediul sistemului"

7rontiera are un caracter relativ, deoarece poate fi definita &n funcUie deobiectiele analizei de sistem, $i unul subiectiv deoarece reflecta punctul de edere al analistului"5elimitarea incorecta sau prea restrictia a frontierei poate sa conduca la plasarea unor elementereleante ale sistemului &n mediul acestuia $i prin urmare, o serie de cauze, fenomene $i procesefiind excluse din domeniul analizei se poate a#un%e la concluzii eronate"

De exemplu, sa presupunem ca firma ! realizeaza anumite produse pe care firma " lecumpara pentru a fi &ncorporate &n produsele sale pe care le a inde pe piaUa" 7ixareafrontierei firmei ! la nielul ie$irilor acesteia este eronata, deoarece, atunci c(nd firma " seconfrunta cu dificultaUi priind desfacerea producUiei pe piaUa, a solicita produsele firmei ! &n

mod neritmic, perturb(nd actiitatea acesteia" 'onexiunea dintre cele doua firme este ilustrata &nfi%ura 2"1"

4lementele situate de)a lun%ul frontierei au memorie $i inteli%enUa proprie $isunt capabile sa reacUioneze la influenUele mediului asupra sistemului" 4lementeleaflate &n apropierea frontierei sunt mai predispuse de a fi influenUate de mediu, &n timpce celelalte elemente ram(n mai mult sau mai puUin neafectate, referitor la ceea ce sistemulrealizeaza &ntr)o anumita perioada" olul elementelor de pe %raniUa sistemului este de a


6/51

22

facilita ca sistemul sa faca faUa cu u$urinUa influenUelor din mediul sau, care semanifesta cu predilecUie la nielul frontierei sale"


7/51

A B

ya yb

frontiera sistemului A

Element puternicconectat

A

STEM B

F

C

nt izolatE

X

D

Mediu/piata

Fig.2.1 ) O delimitare restrictiva a frontierei

*radul de cuplare/conectare al unui element este diferit de la element la element $ireflecta modul &n care comportamentul acestuia depinde de comportamentul celorlalte elementesituate pe frontiera sau &n interiorul sistemului fi%" 2"20"

Influente

din

MEDIU

Fig.2.2 Conceptul de conectare a elementelor sistemului

4lementul ! este puternic conectat iar comportamentul sau este &n totalitate determinat $i

poate fi preizionat pe baza informaUiilor referitoare la elementele ", C $i # cu careeste conectat" 4lementul C este liber-conectat deoarece este influenUat de mediu$i de comportamentul elementului ", care la r(ndul lui este conectat doar cu mediul" 4lementul$, care nu este conectat cu nici)un alt element sau cu mediul, este un element izolat" Un element

puternic conectat nu a apar Uine %raniUei, dupa cum elementele liber)conectate se afla numai pe %raniUa sistemului" +tabilirea %radului de conectare depinde de modul &n care obseratorul poate sa faca predicUii asupra comportamentului fiecarui element" Un sistem este puternicconectat, daca ma#oritatea elementelor sale sunt puternic conectate depind de multe alte elemente


8/51

din sistem0 $i este slab conectat, daca conUine mai multe elemente izolate, iar influenUelereciproce se manifesta &ntre c(tea elemente care au un %rad redus de cuplare" Predictibilitateacomportamentului elementelor unui sistem $i a conexiunilor dintre acestea este direct

propor Uionala cu %radul de conectare a sistemului"Astfel, pentru inesti%area unui sistem puternic conectat este suficienta cunoa$terea

unui numar mic de elemente, &n timp ce pentru stabilirea conexiunilor specifice care semanifesta &n


9/51

cadrul unui sistem slab conectat este necesara cercetarea detaliata a fiecarui element component"4lementele aflate pe frontiera sunt de asemenea predictibile, comportamentul acestora fiinddeterminat pe baza inesti%arii le%aturilor existente &ntre elementele respectie cu alte elementedin sistem $i cu mediul"

elaUiile dintre elemente influenUeaza scopurile sistemului $irestricUioneaza comportamentul lor &n realizarea obiectiului, precum $i comportamentul

sistemului &n raport cu mediul" Astfel, &n interiorul unei societaUi comerciale $i &ntre aceasta $imediu, anumite relaUii $i comportamente sunt permise, iar altele interzise, acestea fiind precizate&n mod expres prin le%islaUie, re%ulamente de or%anizare $i funcUionare, re%ulamente deordine interioara, norme metodolo%ice, normatie, decrete etc", sau presupuse &n mod implicit prin respectarea unor le%i nescrise, cum ar fi modul de prezentare $i acUiune al unui funcUionar care lucreaza cu publicul"

În priinUa obiectielor sistemului, principiul incertitudinii acUioneaza &n sensiners celui descris anterior" 4ste practic imposibil de a determina obiectiele sistemului doar dininteriorul lui fara a obsera interacUiunea cu mediul $i comportamentul lui &n acestcaz" +copurile sistemului pot fi cunoscute numai din afara acestuia" 5e aici poate fi obseratainteracUiunea sistemului cu mediul $i poate fi &nUeles comportamentul elementelor sale" Aicieste esenUial rolul analistului de sistem de a eidenUia din exterior obiectiele %enerale ale

sistemului, el a(nd experienUa $i instruirea necesara, precum $i un punct de edere neutru"5eoarece scopurile nu sunt direct cunoscute de catre elementele sistemului, afirmaUii

ale unor elemente din sistem de tipul 8scopul elementului 4 este x8, sunt tratate doar ca ipoteze delucru &n analiza de sistem" Obiectiele locale ale elementelor nu se &nsumeaza pur $i simplu pentru a furniza obiectiul %lobal" Atunci c(nd mana%erul unei firme spune: "vom cre$te vânz arilecu ! #n anul urmator" , aceasta afirmaUie reprezinta doar o translatare a obiectiuluisistemului &ntr)o directia orientata spre nielele inferioare ale sistemului"

Analistul de sistem are menirea de a eidenUia &n mod obiecti scopul sistemului, pe baza relaUiilor din interiorul sistemului $i a celor stabilite &ntre sistem $i mediu"'unoa$terea $i perfecUionarea conexiunilor interne $i externe ale sistemului constituie unobiecti principal al analizei de sistem &n ederea &mbunataUirii performanUelor sistemuluianalizat"

PerformanUa reflecta %radul de &ndeplinire a obiectielor sistemului $i sere$tetotodata mecanismului de control prin care acesta aduce corecUiile necesare pentru luareadeciziilor"

Orice sistem pentru a funcUiona &n sensul atin%erii obiectielor sale are neoiede anumite resurse" 5istribuUia acestor resurse &n cadrul sistemelor, &n %eneral nepredictibila,

poate fi unificata sau neunificata, iar resursele pot fi proprii sau atrase, completabile saunecompletabile din afara sistemului" 5istribuUia lor poate &mbraca forma unor punctede concentrare a acestora numite serere" -una funcUionare a sistemelor, cre$terea $idezoltarea acestora sunt determinate &n mare masura de distribuUia resurselor, dedisponibilitatea lor &n spaUiu $i timp" 9odul &n care sunt distribuite $i utilizate acesteresurse influenUeaza direct realizarea scopului sistemului"

De exemplu, &ntr)un sistem producti existenUa unui stoc de materii primeasi%ura continuitatea procesului de producUie $i contribuie la atin%erea scopului acestuia"'um orice produs necesita c!eltuieli de stocare, supradimensionarea stocului poate conduce ladiminuarea profitului6 de asemenea $i &n cazul lipsei de stoc pentru unul sau mai multe produse seaduc at(t pre#udicii financiare firmei c(t $i &n ceea ce prie$te presti%iul/ima%inea acesteia"

9ana%ementul eficient al resurselor unui sistem reprezinta un obiecti important pe careanaliza de sistem &$i propune sa)l eidenUieze &n proiectarea unor sisteme performante"


10/51

2.2. !ctivitaUi specifice sistemelor în raport cu tipurile

de medii

'unoa$terea mediului ambiant, a factorilor de influenUa din mediu, ainterdependenUelor dintre ace$tia $i firma, are o importanUa deosebita pentru atin%ereaobiectielor, &n contextul mutaUiilor economice surenite &n mediul firmelor &n procesultranziUiei spre economia de piaUa"

O cate%orie importanta de factori cu impact semnificati asupra firmei o reprezintafactorii economici, concretizaUi &n principal prin pâr$hiile economico%financiare& piaUainterna $i piaUa externa" +tudiul pieUei furnizeaza informaUii releante despre nielul $istructura cererii, nielul preUurilor, concurenUa etc", pe baza carora conducerea firmei &$i

poate fundamenta deciziile referitoare la aproizionare, producUie $i desfacere, precum$i unele aspecte ale strate%iei %enerale" În cadrul p(r%!iilor economico)financiare, cointeresareamateriala are un rol important $i se realizeaza &n principal prin intermediul sistemului de salarizare$i a profitului, firmele fiind condiUionate sa se &ncadreze &n anumite limite cantitatiecontrolate de instituUiile bancare $i trebuind sa respecte anumite modalitaUi de repartizare a

profitului"

5in cate%oria factorilor de manaement exoeni, care influenUeaza funcUionalitatea$i eficienUa firmei, fac parte mecanismul de planificare macroeconomica & sistemul deor$anizare a economiei& modalit aUile de coordonare& mecanismele motivaUionale $i de

control& calitatea metodelor $i tehnicilor mana$eriale etc" Planificarea macroeconomica areun pronunUat caracter orientati, de preiziune $i corectare a unor eentuale dispropor Uii,numarul de indicatori $i balanUe reduc(ndu)se substanUial faUa de cel necesar &n economiacentralizata, ceea ce conduce la cre$terea competiUiei &ntre firme &ntr)un mediu dinamiccare deine din ce &n ce mai concurenUial" +istemul de or%anizare, prin olumul $istructura atribuUiilor, responsabilitaUilor $i a deciziilor adoptate, precum $i prin umarul relatimare al eri%ilor ierar!ice superioare &ntreprinderii, se pot constitui &ntr)un factor blocant &n caleadescentralizarii mana%eriale specifice economiei de piaUa"

%actorii te&nici $i te&noloici au o influenUa directa asupra %radului de

&nzestrare te!nica $i a ritmului de modernizare a te!nolo%iilor de fabricaUie $i a produselor,cu implicaUii sensibile &n mana%ementul &ntreprinderii"

ImportanUa factorilor demorafici este data de poziUia prioritara pe care o au resurseleumane, de calitatea $i competenUa lor depinz(nd succesul actiitaUilor desfa$uratede &ntreprindere"

Un factor socio-cultural &l constituie &naUam(ntul, care contribuie at(t la&mbunataUirea structurii socio)profesionale c(t $i la formarea unei mentalitaUi specificeeconomiei de piaUa"

9ana%ementul microeconomic este influenUat $i de factorii politici, prinimpactul acestora asupra fundamentarii strate%iilor, politicilor $i a deciziilor de realizare aobiectielor stabilite"

În condiUiile accentuarii crizei de materii prime $i de resurse ener%etice, are loco diersificare $i o cre$tere a complexitaUii interdependenUelor dintre factoriinaturali/ecoloici $i unitaUile economice, fapt ce necesita utilizarea unor te!nici moderne deinesti%are $i de analiza pentru cunoa$terea $i alorificarea acestor interdependenUede catre mana%ementul microeconomic"

'ei mai semnificatii factori 'uridici sunt le%ile, decretele, !otar(rile de %uern, ordinelemini$trilor etc" Trebuie remarcat faptul ca ceilalUi factori ai mediului &$i exercita


11/51

influenUa prin intermediul unor acte normatie sau re%lementari, factorii #uridici put(ndfi abordaUi ca un corolar al acestora, facilit(nd sau &mpiedic(nd acUiunea lor"

4xpresia amplificarii interdependenUelor cu mediul, o reprezinta accentuareacaracterului desc!is al &ntreprinderii priita ca sistem cibernetic, eidenUiat prinfluxurile de intrare materiale, informaUionale, umane, ener%etice0 $i cele de ie$ire bunurimateriale, sericii etc"0


12/51

Piata Institutiiguvernamentale

Sistem(frma)

Banci

Alte frme

prin care se conecteaza cu mediul ambiant"

'unoa$terea $i alorificarea mediului constituie un obiecti important al analizei desistem $i totodata o premisa pe baza careia se poate ealua $i determina propriul comportament alunitaUii economice, precum $i modul &n care aceasta &$i &ndepline$te funcUiile sale economico)sociale" 'unoa$terea &n detaliu, de catre or%anismele de conducere a firmelor, a caracteristicilor $ia mutaUiilor surenite &n mediul ambiant este necesara, daca aem &n edereurmatoarele aspecte:

• analiza eoluUiei mediului reprezinta o condiUie fundamentala a satisfaceriiunor neoi sociale de catre o unitate economica $i &n acela$i timp o condiUienecesara de supraieUuire a acesteia prin elaborarea de strate%ii $i politicifundamentate $tiinUific prin alorificarea conexiunilor cu factorii din mediu6

• analiza factorilor din mediul specific unitaUii economice permite asi%urareacu resursele necesare &n ederea funcUionarii $i dezoltarii eficiente a acesteia6

• cunoa$terea eoluUiei factorilor din mediu constituie o premiza pentru conceperea$i funcUionarea eficienta a unor subsisteme or%anizatorice $i informaUional)

decizionale care sa satisfaca necesitaUile $i oportunitaUile prezente $i de

perspectia ale mediului"

9ediul unui sistem cuprinde toate elementele aflate &n afara %raniUelor sale, dar care auinfluenUe directe sau indirecte &n stabilirea obiectielor, obUinerea resurselor necesare,adoptarea $i aplicarea deciziilor etc", menite sa faorizeze sau sa perturbe desfa$urarea normala aactiitaUilor sistemului considerat"

De exemplu, mediul unei firme productie este format din piaUa, banci,instituUii %uernamentale, alte firme etc", cu care aceasta se afla &n relaUii economico)financiarefi%"2"0"

Fig. 2.3 % 'ediul unei firme

În funcUie de probabilitatea producerii eenimentelor putem considera:• medii deterministe/certe, &n care probabilitatea producerii eenimentelor Ai poate

fi maxima eenimente certe0, p(Ai ) * 6• medii cu perturbaUii/riscante, &n care probabilitaUile de realizare a eenimentelor

sunt cunoscute( p(Ai ) * pi( ) pi * 1( pi ≥ 3 )


13/51

• medii turbulente/incerte, &n care probabilitaUile de realizare a eenimentelor sunt necunoscute"

9a#oritatea sistemelor economice reale au medii nedeterministe &n care eenimentele se


14/51

produc cu probabilitaUi care sunt foarte %reu de estimat"

+pre exemplu, daca pentru o firma, mediul este format din piaUa, banci, altefirme $i instituUii %uernamentale, atunci numai considerarea c(tora ariabile specifice

acestora, cum ar fi: cererea de produse $i sericii manifestata pe piaU

a, oferta de bunuri$i sericii a firmei respectie $i a celorlalte firme, preUurile bunurilor $i sericiilor practicatede firma $i de firmele competitoare, politicile de &mprumuturi $i dob(nzi practicate de banci,le%ile $i actele normatie &n i%oare etc, arata &n mod elocent caracterul incert al mediuluiconsiderat"

+upraieUuirea unui sistem &n mediul sau depinde de strate%iilecomportamentale adoptate $i de natura mediului" +istemul &$i dezolta strate%ii de cooperare cuunele elemente din mediul sau care sunt dependente de abilitatea sa de a)$i or%aniza $i controla propriul comportament, precum $i de calitatea estimarii ariabilelor ce caracterizeaza mediul perturbat" 'um fiecare sistem are elemente specializate &n fundamentarea unor decizii deconducere, rezulta ca elaborarea strate%iilor de funcUionare a sistemului &n raport cumediul sau este &n ultima instanUa o problema decizionala"

În mediile puternic perturbate, sistemele &$i definesc strate%iile prin ealuarea posibilitaUilor de acUiune a alternatielor0 pe baza de obseraUii $i analize complexe"În cadrul sistemului decizional apare necesitatea estimarii probabilitaUilor pentru

fiecare stare a naturii $i a probabilitaUilor de realizare a eenimentelor, precum $i aadoptarii unor decizii &n condiUii de risc $i incertitudine" În acest sens, analiza de sistem aaea &n edere:

• identificarea ariantelor din care mana%erul o a selecta pe cea optima6• eidenUierea starilor naturii $i a probabilitaUilor aferente6• stabilirea strate%iilor de acUiune conform unor criterii economice, te!nice,

sociale, ecolo%ice0 independente ca sens $i cauzalitate, specifice sistemului6• eidenUierea consecinUelor rezultate prin ale%erea unei strate%ii din punct de

edere al unui criteriu $i &n condiUiile realizarii unei anumite stari ale naturii6• stabilirea obiectielor ca niele ale consecinUelor ce se urmaresc a fi realizate

din punct de edere al fiecarui criteriu &n parte"+istemul &$i dezolta acele elemente capabile sa acumuleze informaUii referitoare

la natura mediului $i printr)un proces continuu de &naUare are loc adaptarea acestuia la mediulsau" 9onitorizarea mediului deine astfel una din atribuUiile de baza ale oricarui sistem" În%eneral sistemele fac faUa cu %reu mediilor nedeterministe dar $i celor puternic perturbate &ncare pot fi distruse" 9ediile puternic perturbate sunt accesibile sistemelor puternice, flexibile, bo%ate &n resurse $i cu disponibilitaUi informaUionale suficiente referitoare la mediu"7iecare sistem are &nsa anumite limite de supraieUuire &n raport cu mediul sau, care estecomplex, nepredictibil sau foarte %reu predictibil"

ActiitaUile sistemelor au loc &n &ntre%ime &n cadrul %raniUelor lor, iar &n raport

cu resursele utilizate $i cu mediul sau se distin% actiitaUi de mentenanUa, de protecUie($i de dezvoltare.

a* Actiitatea de mentenanUa menUinere, &ntreUinere0 consta &n asi%urarea realizarii de catreelementele sistemului a funcUiunilor adecate scopurilor existente $i implica:

• capacitatea sistemului de a recunoa$te $i de a sesiza situaUia &n care apare o anumita problema/disfuncUionalitate6


15/51

• disponibilitatea informaUiilor necesare $i a tuturor resurselor materiale, financiare, umane, timp etc"0 necesare identificarii unor anumite probleme specificesistemului6

• utilizarea unor procese de restaurare a conexiunilor dintre elemente afectate de unele disfuncUionalitaUi interne sau externe cauzate de mediul sistemului etc"

În unele sisteme exista subsisteme specializate care au caracter permanent &n actiitatea


16/51

de mentenanUa subsistemul de reizii)reparaUii, staUiile de tip serice, %estiunea bazelor de date0"

b* Actiitatea de protecUie deria din faptul ca obiectiele subsistemelor componente pot aeaun caracter conflictual, competiUional, cel puUin din punct de edere al caracteruluilimitat al resurselor pe care $i le disputa &n ederea atin%erii propriilor obiectie" Un sistem poate reprezenta pentru un altul, mai dezoltat, o simpla resursa, iar daca aceasta &i este $inecesara apare &n mod eident necesitatea dezoltarii unei funcUii de aparare"Actiitatea de protecUie are loc la nielul frontierei sistemului, iar &n mediile puternic

perturbate, cu multe eenimente impreizibile, efortul de prote#are deine critic6 daca frontieraeste distrusa, sistemul deine ulnerabil $i poate fi ani!ilat sau asimilat de un alt sistem maidezoltat"

+istemele puternic cuplate au cele mai critice frontiere $i ele pot fi distruse atuncic(nd anumite elemente)c!eie ale actiitaUii de prote#are sunt afectate" +istemele cu un %radmai redus de cuplare, &ndeplinesc mai bine funcUia de aparare $i sunt mai puUinulnerabile" În %eneral, sistemele se autoprote#eaza prin consolidarea elementelor de pefrontiera $i prin dezoltarea unor actiitaUi de protecUie pentru fiecare subsistem supusinfluenUelor din mediu sau unor sisteme ecine mai dezoltate" Un sistem lipsit de aceasta

posibilitate de protecU

ie deine practic un sistem-resursa.Astfel, ca actiitaUi de prote#are specifice unor subsisteme putem menUiona:) aproizionarea ritmica cu resursele necesare, respectarea normelor de &ncarcare $i utilizare a

capacitaUilor de producUie, pastrarea secretului priind te!nolo%iile de fabricaUie, reUetelede fabricaUie, inenUiile, inoaUiile etc", pentru subsistemul de producUie6

) pro%rame de pre%atire profesionala, cre$terea cointeresarii materiale, masuri priind respectareanormelor de securitate $i protecUia muncii etc", pentru subsistemul resurselor umane6

) urmarirea respectarii termenelor de &ncasare $i de plata a facturilor, a &mprumuturilor de la banci$i a altor obli%aUiuni financiare etc", pentru subsistemul financiar%contabil 6

) protecUia datelor &nre%istrate, asi%urarea securitaUii datelor etc", pentru subsistemul informaUional%decizional etc"

c* ActiitaUile de cre$tere/dezvoltare se manifesta &n %eneral la nielul %raniUelor

sistemului prin dezoltarea unor elemente, sau prin adau%area de noi elemente $i/sau conexiuniat(t &n interiorul c(t $i &n exteriorul sistemului, &n mediul acestuia" Un sistem are propria saor%anizare $i se dezolta pe baza unui sc!imb permanent de resurse, ener%ie $i informaUiicu mediul, stabilind relaUii &ntre elementele sale $i cele din mediu" 're$terea $idezoltarea, considerate ca actiitaUi specifice ale funcUionarii normale a oricaruisistem, conduc la modificari de natura or%anizatorica, la dezoltarea unor strate%ii de cooperare$i implica competiUia $i prote#area sa" '(nd resursele sunt insuficiente &n raport cuneoile sistemului, competiUia este puternica, iar c(nd ele prisosesc, ea este mai puUinacerba" În mediile bine or%anizate toate resursele sunt structurate &n sisteme $i exista unfenomen de cooperare &ntre sisteme, &n sensul ca &ntre ele au loc sc!imburi de resurse laec!ilibru numite tranzacUii. ;atura ec!ilibrului depinde de natura tranzacUiilor, de influenUamediului $i de %radul de specializare a sistemului" 9enUinerea ec!ilibrului rezulta din

dezoltarea $i specializarea unor subsisteme pe diferite funcUiuni aproizionare, producUie, desfacere, mar


17/51

economica faciliteaza eforturile de proiectare a unor sisteme economice eficiente, competitie"7elul &n care un sistem face faUa mediului sau depinde de modul &n care esteor%anizat, de


18/51

MEDIUInterpretarea actiunii

SISTEMEecuta ! actiune

relaUiile dintre elementele componente, adica de ar!itectura sa"

2.+. ,ipuri de ar&itecturi ale sistemelor

În %eneral, conceptul de or%anizare, cunoscut sub numele de arhitectura sistemului, serefera la modul &n care elementele unui sistem sunt interconectate pentru a face faUa

influenU

elor din mediu &n ederea atin%erii obiectiului %lobal" În funcU

ie decomplexitatea structural) funcUionala a sistemelor $i de modul &n care reacUioneaza la influenUafactorilor de mediu, se pot defini urmatoarele tipuri de ar!itecturi: simple( cibernetice(cu învaUare( cu structuri stratificate.

a* isteme cu ar&itectura simpla cu bucla primara*'aracteristica principala a acestor sisteme o constituie structura lor simpla $i faptul ca &ntre

sistem $i mediul &n care &$i desfa$oara actiitatea au loc tranzacUii elementare, &n special subforma de fluxuri de natura fizica materiale, financiare, ener%etice0" -ucla de acUiune)reacUieimplicata de tranzacUia dintre sistem $i mediu e numita bucla primara fi%" 2"=0"

Reactie

Bucla

primara Actiune

Fig. 2.4 % +istem cu arhitectur a simpl a

De exemplu, bucla primara poate fi reprezentata de finalizarea unui proiect de sistemacUiunea0 de catre un a%ent economic sistem0 $i de aizarea proiectului $iac!itarea contraalorii preazute &n contractul de colaborare reacUia0 de catre beneficiar mediu0" Pentru un astfel de sistem, starea de ec!ilibru este atinsa &n funcUie demarimea $i puterea sa, ca potenUial economico)financiar, precum $i de natura mediului cucare este interconectat"

+pecific acestor sisteme este faptul ca funcUioneaza dupa pro%rame prestabilite, carenu se pot adapta rapid la sc!imbarile de mediu" În %eneral, sistemele slabe sub aspector%anizaUional supraieUuiesc numai &n mediile deterministe $i nu)$i sc!imba comportamentulla orice acUiune a factorilor din mediu, a(nd un %rad mare de iner Uie comportamentala"Pentru astfel de sisteme, sc!imbarile bru$te, puternice ale principalilor factori de mediu cu caresunt interconectate pot conduce la distru%erea lor"

+pre exemplu, o firma de comer U de dimensiuni mici ca cifra de afaceri, personal,spaUii de depozitare0 care plate$te c!irie pentru suprafaUa ocupata $i care nu reu$e$te sa


19/51

menUina un stoc optim pentru (nzare, a fi %ra afectata a#un%(nd c!iar la faliment0, &nsituaUia &n care &n mediu apar perturbaUii puternice cum ar fi: cre$terea repetata ac!iriilor, a preUurilor de ac!iziUionare, a transportului, scaderea cererii pentru produselerespectie $i a puterii de cumparare etc"


20/51

"eceptare# prelucrare $ate

MEDIU

b* istemele cibernetice cu bucla secundara*+istemele cu ar!itectura cibernetica, conUin &n afara buclei primare $i o bucla secundara

de control0 care realizeaza conexiunea inersa specifica funcUionarii acestor sisteme fi%" 2">0"

Domeniul actiunii Domeniul

analizei

Date/inf.

Domeniul

continutului

procesului

(CE?)

Bucla

primara

Bucla secundara

(de control) Informatii

(semnale)

Decizii/comenziDomeniul

procesului

(CUM?)

Fig. 2.5 % +istem cu arhitectur a cibernetica

Aceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca ele conUin, &n afara fluxurilor denatura fizica prezente &n bucla primara, fluxuri informaUionale $i procese informaUional)decizionale care se manifesta &n bucla de control" InteracUiunile specifice buclei primare auloc &n domeniul acUiunii sau al realitaUii $i pot fi caracterizate de olumul $i tipultranzacUiilor dintre sistem $i mediu" -ucla de control arata cum poate fi coordonat

comportamentul elementelor sistemului de catre subsisteme celule0 specializate &n acest sens, pentru a contracara influenUele ne%atie ale mediului asupra sistemului, prin adaptareafuncUionarii sistemului la condiUiile mediului sau" 'elulele sesizeaza eenimentele produse &nmediu, le analizeaza $i declan$eaza o informaUie) semnal catre elementele specializate &nelaborarea deciziilor" -locul de control analizeaza fiecare semnal pe baza unui pro%ram sau

politici de acUiune $i ca urmare a unui proces decizional, selecteaza acUiunea/decizia ceamai eficienta dupa criteriile utilizate" ezulta ca sesizarea eenimentelor are loc &ndomeniul conUinutului procesului ce s)a &nt(mplat0, iar interpretarea eenimentelor $ireacUia inersa ulterioara au loc &n domeniul procesului cum a reacUiona sistemul0" 'ele

patru domenii acUiune, analiz?, conUinut, proces/execuUie0, caracterizeaza orice sistemcibernetic $i sunt puse &n aloare atunci c(nd sistemul trebuie sa faca faUa mediului sau, de celemai multe ori puternic perturbat"

'!iar $i un sistem cibernetic poate deeni ulnerabil $i poate fi distrus &n mediile puternic perturbate datorita unor cauze cum ar fi:

• nesesizarea la timp sau deloc, a unor eenimente din mediu, importante pentrurealizarea obiectielor sistemului6

• informaUiile de tip semnal, culese din mediu $i prelucrate, nu sunt orientate catre subsistemele informaUional)decizionale adecate6

Bloc de control

--------------------Proces decizional

SISTEM


21/51

• acUiunea)decizia nu este corect selectata sau este inadecata situaUiei reale &n care se afla sistemul etc"

Un sistem cibernetic poate sa 8citeasca8 mediul sau, sa identifice situaUia reala creata laun anumit moment $i sa alea%a cea mai potriita arianta decizionala, din cele care alcatuiesc pro%ramul decizional curent" Un sistem cibernetic nu)$i poate sc!imba strate%ia, &n timp ce


22/51

"eceptare# prelucrare $ate

P!litici anteri!are %!l!site

Bl!c $e c!ntr!l

Pr!ces $eci&i!nal

Bucla secundara(de control)

InformatiiBucla tertiara(semnale)(a politicilor)

Decizii Politica selectataEM

3

mediul sau poate sa)$i sc!imbe tactica"

c* isteme cu învaUare cu bucla terUiara*Aceste sisteme au o ar!itectura mai complexa dec(t sistemele cibernetice $i conUin &n

plus faUa de acestea, o bucla ter Uiara denumita $i bucla a politicilor fi%" 2"@0"

Domeniulpoliticilor

MEDIU Date/inf

Bucla

primara

Fig. 2.6 % +istem cu #nvaUare

-ucla ter Uiara conUine un bloc de memorare a politicilor folosite anterior, caresunt analizate $i &n funcUie de succesul/insuccesul aplicarii lor se da sistemului

posibilitatea sa)$i pastreze sau sa)$i sc!imbe pro%ramul de raspuns, respecti politica folosita"+c!imbarea unei politici, folosite &ntr)o anumita situaUie concreta, cu o alta din

domeniul politicilor, se face pe baza &mbo%aUirii experienUei decizionale $i a acumularii decatre sistem a noi cuno$tinUe $i informaUii despre mediu, despre situaUii $i procesedecizionale asemanatoare similare0, printr)un proces de &naUare iteratia"

Politica selectata a aea efecte pozitie asupra blocului de control al procesuluidecizional, &n sensul ca ea a conduce la ale%erea rapida a deciziei optime, din punct de edere alcuno$tinUelor acumulate p(na la acel moment, pentru situaUia data"

-ucla ter Uiara permite sistemului sa se autoinstruiasca $i sa se reor%anizeze periodic,&n special din punct de edere informaUional)decizional, pe baza celor mai recentecuno$tinUe acumulate referitoare la ultimele tranzacUii"

Acest lucru este limitat de mai mulUi factori restrictii dintre care menUionam:• perturbaUiile din mediu $i din sistem6• disponibilul de memorie pentru acumularea experienUei trecute6• abilitatea $i acurateUea factorilor de decizie &n a sc!imba politicile6• capacitatea de memorare $i de explorare a unor politici noi etc"

În sistemele reale cele trei tipuri de bucle de reacUie sunt asociate unor a%enUi

economici sau unor persoane %rupuri0 cu funcUii concrete &n cadrul unei or%anizaUii"Astfel, pentru o &ntreprindere producti?, bucla primara a acUiunii0 esteasociata muncitorilor direct implicaUi &n actiitatea de producUie, bucla secundara decontrol0 este asociata mana%erilor, iar bucla ter Uiara a politicilor0 este asociata administraUieiexecutiului0"

d* isteme cu structuri stratificate

Pentru cre$terea performanUelor unor sisteme cu &naUare care funcUioneaza &nmedii nedeterministe riscante sau incerte0 puternic perturbate, se pot adau%a niele suplimentare


23/51

1

de control, complic(nd ar!itectura sistemului" Un astfel de sistem poate fi obUinut prinadau%area unei bucle de planificare $i ealuare a rezultatelor sistemului fi%" 2"0"


24/51

1 ! "

DIUSE'"

*SE'"

+SE'"

,

actii #ontrol$decizii

Politici$decizii

Plani%carea$e&aluarea rezultatelor

TEMDECIDE'T

*DECIDE'T

+DECIDE'T

,

Fig. 2.7 % +istem cu structur a stratificat a

-uclele multiniel, specifice sistemelor cu structuri stratificate, reflecta proprietatea deconexiune inersa &n sensul ca informaUiile referitoare la actiitaUile realizate sunt folosite

pentru selectarea acUiunilor $i deciziilor iitoare"-ucla primara I0, reprezinta interacUiunea sistemului cu mediul, prin care are

loc sc!imbul de resurse" Intensitatea $i eficienUa tranzacUiilor determina calitatea acestei bucle"-ucla de control II0, transmite informaUii despre actiitaUile curente sau din

trecut, realizate &n bucla I, prin intermediul blocului de control pentru a face posibile anumite&mbunataUiri &n funcUionarea buclei principale" 4ficienUa buclei de control depinde deabilitatea adaptarii noilor decizii asupra acUiunii sistemului"

-ucla de politici III0, prin fenomenul de conexiune inersa, aduce informaUiireferitoare la aloarea politicilor precedente catre unitatea de control)decizii de pe nielul doi, pentru a sc!imba o eentuala politica inadecata" +copul acestei bucle este de a corectadiferenUele dintre starile realizate $i cele a$teptate, iar eficienUa ei depinde de abilitateadecidentului de a sc!imba deciziile &n funcUie de informaUiile $i #udecaUile de aloarereferitoare la politicile anterioare"

-ucla de niel suplimentar IB0 are ca scop planificarea $i ealuarea funcUiilor $i a rezultatelor obUinute, de la nielul sistemului p(na la nielele inferioare alestructurii or%anizaUionale"

În %eneral, sistemele reale au o or%anizare multiniel, eficienUa acesteiar!itecturi complexe depinz(nd de funcUionarea corecta $i de eficienUa fiecarei bucle"

O clasa speciala de ar!itecturi cu bucla ter Uiara, care apar Uin domeniuluiinteli%enUei artificiale $i care soluUioneaza probleme reale pentru care nu exista rezolarial%oritmice, o constituie sistemele expert.

'unoa$terea obiectielor $i a ar!itecturii unui sistem, eidenUierea buclelor specifice sunt actiitaUi deosebit de utile &n analiza $i proiectarea sistemelor economice"


25/51

A B

DC

S

2.. 0roblema controlului-relarii în analizasistemelor

Orice sistem poate fi descompus &n subsisteme p(na la un anumit niel &n care acestesubsisteme pot fi u$or manerate $i analizate" Acest lucru este important &n special &n analizaunor sisteme economice deosebit de complexe" 5escompunerea &n subsisteme conduce la problema comunicarii &ntre subsisteme"Astfel, un sistem S format din patru subsisteme poate sa conUina cel mult $ase canale de comunicare/conexiuni fi%" 2"C0"

Fig.2.8 % Conexiunile unui sistem alcatuit din patru subsisteme

+e poate arata ca pentru 8n8 subsisteme, exista din punct de edere teoretic maxim C 2

conexiuni" 5eoarece numarul de conexiuni este foarte mare $i cum nu oricare doua subsistemecomunica &ntre ele, &n proiectarea sistemelor se pune problema reducerii numarului de conexiuni pentru realizarea unei comunicari c(t mai bune" 4xista doua te!nici orientate &n acest scop:cluster analsis $i decuplarea subsistemelor"

a* Te!nica de cluster analsis, consta &n stabilirea unor %rupe de subsisteme dupa anumite proprietaUi, pastr(nd le%aturile dintre ele $i de a defini un sin%ur canal de comunicare, deci osin%ura conexiune &ntre un %rup $i altul"

De exemplu, un sistem format din subsisteme poate aea maxim C 2 = 21 de

conexiuni &n timp ce prin clasificarea acestora &n doua %rupe de c(te = $i respecti subsisteme 2

sunt necesare doar C = + C + 1 = 13 conexiuni fi%" 2"D0"

CLUSTER A CLUSTER B

Fig.2.9 % ,educerea conexiunilor prin clasterizare

b* A doua te!nica const? &n reducerea $radului de coordonare cerut &ntre doua subsisteme prindecuplarea lor & fapt care &n sistemele reale conduce la mic$orarea dependenUei funcUionale

n


26/51

dintre subsisteme" Un sistem puternic cuplat necesita coordonare $i sincronizare &ntresubsistemele sale, deci un cost ridicat- +pre exemplu, decuplarea unui sistem producti se poaterealiza prin:


27/51

st * Su-st +

st , Su-st .

Su-st /

Su-st 0

st 1

st *

• crearea unor depozite de stocare6• utilizarea unor resurse flexibile care permit subsistemelor sa fie relati independente $i

mai puUin sensibile atunci c(nd output)ul unui subsistem este input pentru un altsubsistem6

• standarde specificaUii sau costuri standard0 care permit unui sistem sa se planifice$i sa funcUioneze a(nd neoi reduse de comunicare cu celelalte subsisteme"

În fi%ura 2"13 este ilustrat un exemplu de reducere a %radului de cuplare &ntre dou?subsisteme productie prin crearea unui depozit de stocare a materialelor prin care sunt le%atefuncUional cele doua subsisteme"

rad inalt

de cuplare

produse/piese

finiteasam!leaza

produsele

Subst

3

Depozitde

stocare

Fig.2.10 % ,educerea $radului de cuplare #ntre dou. subsisteme

Procesul de decuplare confera subsistemelor un $rad #nalt de independenUa#n conducerea lor, &nsa la un anumit cost al mecanismului de decuplare"

+istemele centralizate au o serie de avanta/e comunicare mai rapida, posibilitaUimai bune de modelare $i optimizare0, dar $i unele dezavanta/e cost ridicat al coordonarii,

posibilitaUi reduse de a raspunde la perturbaUii mari, uneori put(nd c!iar sa se dezor%anizeze0"Pentru ca un sistem economic sa funcUioneze efectiv trebuie sa fie controlat,

ceea ce necesita comunicarea. InformaUia furnizata trebuie sa fie oportuna, suficient detaliata$i precisa $i sa poata fi transmisa &ntre un subsistem $i altul pentru a fi utilizata ca baza adeciziilor de control a starii sistemului" 9esa#ul transmis de la sursa este codificat $i prinintermediul canalului de comunicaUie a#un%e la destinaUie, fiind &n prealabil recepUionat$i decodificat fi%"2"110" 'analul poate fi supus unor distorsiuni/interferenUe aleatoare carealtereaza conUinutul mesa#ului"

DI"#$R"IU%I

Fig.2.11 % ,eprezentarea unui sistem de comunicare

În or%anizaUiile cu structuri ierar!izate, mesa#ele transmise de la sursa sunt filtrate pentru ca doar cele importante sa a#un%a la nielele superioare" 7iltrarea prezinta risculdistorsionarii informaUiilor transmise, unele informaUii importante fiind omise, iar altele, mai

puUin importante despre subsisteme $i eenimente particulare, a(nd prioritate faUa de celeefecti necesare"

Subst

2

SURSA#ransmiterecodificata

CAAL DE

C!MUICATIE

ReceptieDecodificare DESTIATIE


28/51

Un element important &n conducerea sistemelor economice &l constituie cunoa$terea scopului urmarit de sistem, acesta furniz(nd mana%erilor criteriile ce trebuie aute &n edere pentru atin%erea scopurilor propuse"


29/51

Orice sistem real funcUioneaza dupa un plan de activitate pe baza caruia serealizeaza coordonarea tuturor actiitaUilor subsistemelor componente $i inte%rareasistemului &n mediul sau"

'ontrolul sistemului este un proces care presupune urmatoarele acUiuni:• stabilirea scopurilor specifice sistemului6• realizarea planurilor detaliate $i a bu%etelor pentru atin%erea performanUelor cerute6

• proiectarea $i implementarea dispozitielor de masurare senzori0 $i aec!ipamentelor de colectare a datelor &n raport cu output)ul sistemului6

• comunicarea informaUiei6• ealuarea performanUelor actuale $i compararea lor cu standardele6• %enerarea unui semnal de intrare corector, necesar pentru re%larea sistemului"

InteracUiunea cu mediul poate sa perturbe funcUionarea normala a sistemului $i &nacest caz apar ca necesare o serie de acUiuni corectie" !baterile de la plan sedatoreaza unor cauze/factori cum ar fi:

) sc!imbari nepreazute &n mediul sistemului cre$eterea exa%erata a preUurilor,sc!imbari nea$teptate &n fluxurile de materiale etc"06

) planuri incorecte datorate, spre exemplu, lipsei unor preiziuni sau a unor preiziuni eronate priind cererea pentru un nou produs6

) ineficienUa funcUional a &n cadrul sistemului instalaUii, utila#e $i te!nolo%ii &nec!ite,calificare inferioara a for Uei de munca etc"0

) lipsa de motivare a for Uei de munca $i/sau a mana%erilor/conducerii etc"+istemele au frecent capacitatea de a se autore%la, proprietate explicata prin conceptul

de feed)bac


30/51

Input $utput

%i.2.12 ) Controlul sistemului prin feed%bac0

Atunci c(nd pentru buclele inferioare se selecteaza o decizie, &n raport cu un pro%ramfixat, &n ederea reducerii diferenUelor respectie, modul de manifestare a conexiuniiinerse formeaza un feed-back neativ" +pecific pentru bucla de feed)bac< ne%ati este faptul ca&ncearca sa deplaseze marimea unei ariabile de stare catre un niel dorit, %ener(nd acUiuni &ndirecUia opusa faUa de diferenUa dintre aloarea dorita $i cea reala"

Un exemplu &l constituie re%larea ritmului producUiei pentru menUinerea unuianumit niel al stocului de produse finite" 're$terea descre$terea0 nielului stocului de produsefinite a determina prin intermediul buclei de feed)bac< ne%ati, o diminuare sporire0 aolumului producUiei"

Un dezaanta# al feed)bac


31/51

inesti%aUiile bazate pe simularea buclelor feed)bac< pozitie sau ne%atie sunt deosebit de utile&n studiul predictibilitaUii sistemului, a eoluUiei acestuia, precum $i &n modelarea $i

proiectarea unor sisteme noi, mai stabile adaptabile0 la perturbaUiile mediului $i mai performante"


32/51

Bl!c $e m!nit!ri&are2 pre$ictie

EM

ese pr!$uctive

InputDate'Inf

#uanti%cari(Indicatori)

Predic

utput

b* Controlul/relarea anticipativa feed-forard*

4xista te!nici care filtreaza datele ireleante transmise de la un sistem la altul, reducând numarul intr arilor sau cantitatea de informaUii transmisa altui sistem- 5e modul &n care suntcontrolate intrarile unui sistem depinde arietatea comportamentala a ie$irilor" 'ontrolul intrarilor trebuie realizat prin intermediul unor elemente specializate, cu atribuUii $i

responsabilitaUi bine precizate, care sa nu afecteze alte intrari de natura diferita $i care nu suntnecesare sistemului" 5aca un element din sistem iese &n afara controlului, atunci trebuie saexiste un mecanism care sa raspunda de acest control particular de stare, &n mod independent $ifara a afecta alte elemente din cadrul sistemului sau alte subsisteme"

De exemplu, daca nielul stocului unui reper iese din limitele de control0 normale,atunci o persoana/ma$ina trebuie sa fie capabila sa readuca nielul &n limitele normale fara aafecta celelalte repere" Acest lucru se poate realiza daca sistemul a fost proiectat astfel &nc(t safie posibila luarea unor decizii priind fluxul de materiale $i sa existe responsabilitatea luariiunor astfel de decizii"

+istemele care funcUioneaza pe baza unei conexiuni de tip feed)forard presupuno monitorizare $i o cuantificare permanenta a intrarilor &n sistem $i a actiitaUii acestora"Pentru aceasta &n ar!itectura lor este inclus un bloc de monitorizare)predicUie care are un rol

predicti &n asistarea $i funcUionarea sistemului fi%" 2"10"

tii

Decizii deBloc de

re"lare

or#e

Standarde

Criterii

Analize&

Comparatiicorectare

Fig. 2.13 % +chema de control anticipativ (feed%for1ard)

InformaUiile despre intrarile &n sistem $i datele obUinute prin cuantificareaactiitaUii sistemului sunt recepUionate de subsistemul de monitorizare)predicUie care

pe baza lor elaboreaza predicUii referitoare la output)ul sistemului pe perioade iitoare"PredicUiile rezultate sunt preluate de blocul de re%lare, care pe baza unor analize $i comparaUiiefectuate &n raport cu unele norme, standarde, criterii specifice actiitaUii sistemului,elaboreaza decizii de corectare a parametrilor de funcUionare a sistemului atunci c(nd aceste


33/51

comparaUii indica o posibil a abatere semnificatia" În felul acesta, prin punerea &naloare a posibilitaUilor de control)re%lare anticipatia a buclelor feed)forard se poatea#un%e la &mbunataUirea sensibila a performanUelor sistemului"


34/51

'a exemple de subsisteme care funcUioneaza folosind conexiuni de tip feed)forard pentru control)re%lare putem menUiona actiitaUile subsistemului de mar


35/51

Între %radul de or%anizare al unui sistem $i nielul entropiei exista o le%atura directa:sistemul economic este eoluti $i are tendinUa sa)$i creasca entropia daca nu este

bine or%anizat" 're$terea starii entropice poate fi cauzata de introducerea pro%resului te!nic daca personalul nu a fost instruit pentru a face faUa noilor te!nolo%ii, sau daca sistemul estecomplex $i controlul nu este bine or%anizat" 5e asemenea, exista o le$ atur a direct a &ntrecalitatea deciziei $i nivelul entropic al sistemului" În cazul sistemelor cibernetice $i a celor cu

auto&naUare exista posibilitatea adoptarii unor decizii &n funcUie de caracterul dinamical sistemului $i de entropia introdusa de acestea" 4ste deci important $i necesar cainformaUiile care stau la baza fundamentarii deciziilor sa fie culese din punctele cu cea mai micaentropie" Astfel, &n unitaUile productie, terminalele trebuie amplasate &n punctele &ncare au loc transformari importante ale procesului de producUie $i &n acela$i timp, &ncare entropia este minima, iar &n unitaUile comerciale amplasarea acestora trebuie sa sefaca &n punctele de desfacere $i la personalul de conducere care administreaza reUelele dema%azine"

+. Complexitatea sistemelor este o proprietate %enerala care are un caracter obiectiv ce Uine despecificitatea sistemului analizat $i unul subiectiv, %enerat de raportarea obseratorului lasistemul inesti%at, de felul &n care analistul inesti%!eaza acel sistem" Complexitatea poate fidefinita &n funcUie de un ansamblu de cauze $i factori, cum ar fi:

• numarul de elemente subsisteme0 componente6• comportamentul nedeterminist al subsistemelor componente6• posibilitatea de a raspunde unor perturbaUii nedeterministe interne/din mediu06• orientarea sistemelor spre realizarea unor multitudini de scopuri, concurente sau

c!iar contradictorii". Caracterul aleator al sistemelor: aceasta proprietate este determinata de modalitatea prin care

un sistem &$i ale%e dintr)o mulUime de stari posibile, o anumita stare" Ale%erea unei stari pentru eoluUia sistemului depinde de structura sa interna, de obiectiele sale, de naturainteracUiunilor interne $i externe, de turbulenUa factorilor de mediu, de deciziile anterioareluate pentru conducerea sa etc" 'aracterul aleator este specific sistemelor de stocare, de a$teptare,de producUie, de informare etc" &n care intrarile &n sistem, procesele/prelucrarile $i ie$irile din

sistem urmeaza dierse le%i statistice Poisson, exponenU

iale, normale etc"0"3. !utorelarea( exprima capacitatea unui sistem de a reacUiona cu mi#loace proprii la perturbaUiile interne sau la cele din mediu" Aceasta proprietate este caracteristicasistemelor cibernetice care au &n componenUa lor un sistem efector2activ de exemplu, unsistem producti care transforma un set de resurse &n produse finite0 $i un bloc de re$lare care poate fi un subsistem al sau subsistemul de %estiune a calitaUii, financiar)contabil0 sau unsubsistem din mediul sau piaUa0"

Astfel, pentru o &ntreprindere, piaUa reprezinta blocul de re%lare care asi%uraanaliza informaUiilor $i compararea parametrilor priind actiitatea de producUie $idesfacere a produselor, cu cei standard" 4xistenUa unor abateri semnificatie conduce la%enerarea unor decizii de re%lare care acUioneaza asupra intrarilor sistemului, produc(ndmodificari de natura materiala, ener%etica, informaUional)decizionala $i care tind, &n timp,

la apropierea ie$irilor efectie de cele standard"5. O alta proprietate definitorie pentru sistemele cu autore%lare, o reprezinta caracterul

informaUional-decizional al acestora" InformaUia reprezinta elementul de baza aloricarui proces de conducere indiferent de ar!itectura sistemului" 'omplexitatea $i diersitateamediului &n care acUioneaza a%enUii economici %enereaza probleme a caror soluUionare necesitaelaborarea $i luarea unor decizii adecate" Procesul decizional este o succesiune de cicluri procedurale, fiecare a(nd trei componente principale: decizia, acUiunea $i efectul (consecinUa)" În cadrul procesului decizional se pot eidenUia at(t elemente raUionale c(t


36/51

SISTEM

Sen&!r

Bl!c $e "eglare

$e c!ntr!l Plan# '!rme# Stan$ar$e# Bugete

$i elemente influenUate de rutina, de intuiUie, de !azard, precum $i de comportamentuldecizional indiidual sau colecti"


37/51

'a forma rafinata a informaUiei, decizia reprezinta opUiunea pentru o anumita arianta deacUiune strate%ii, politici0 din mai multe alternatie posibile, care corespunde cel mai bineobiectiului sistemului scopului dorit0"

În practica economica exista o mare diersitate de procese decizionale fiecareconUin(nd cinci tipuri de actiitaUi: #ntâmpl atoare bazate pe informaUii culesenesistematic $i pe reacUii spontane ale decidenUilor presaUi de timp sau supu$i unui stres

puternic0, pe baz a de rutina &n cazul repetarii unor situaUii decizionale similare sau aexistenUei unor analo%ii puternice cu cele din trecut0, pe baz a de intuiUie& pe baz a de

paradi$me prin utilizarea unor modele decizionale eficiente0, precum $i pe baz a de analiz a sistemica, modelare $i previziune cele mai eoluate0"

Analiza de sistem trebuie sa porneasca de la situaUia informaUional)decizionala asistemului existent $i prin metodolo%iile specifice sa o &mbunataUeasca, acesta fiind de fapt unobiecti important al proiectului de sistem ce trebuie elaborat"

6. Caracterul antientropic al sistemelor cu structura cibernetica este le%at &n special de posibilitatea perfecUionarii conducerii $i a reducerii %radului de dezor%anizare interna a sistemelor desc!ise prin ameliorarea proprietaUilor structurale $i a celor informaUional)decizionale precum $i prin intensificarea sc!imbului de informaUii $i a tranzacUiilor cu mediul"

II. 0roprietaUi structural-comportamentale $i funcUionale interne ale sistemelor

Aceste proprietaUi depind at(t de structura c(t $i de natura relaUiilor,a intercondiUionarilor dintre subsistemele ce formeaza sistemul"

1. !ccesibilitatea unei stari x< presupune existenUa unei intrari u< xo,I0 pe interalul to,0care conduce sistemul din starea xo &n starea x


38/51

externa0" Aceasta proprietate face ca, la ariaUii mari ale intrarilor sa corespunda ariaUii miciale ie$irilor" 5aca un sistem, &n eoluUia sa, sufera o perturbaUie, el iese din starea de ec!ilibruspecifica momentului respecti, trec(nd &n timp la o alta stare, diferita de cea iniUiala"


39/51

=3

Astfel, o inestiUie modifica starea de ec!ilibru existenta, &nscriind sistemul peo traiectorie de cre$tere" 5upa o perioada de timp &n care inestiUia este asimilata $i

pusa &n funcUiune are loc un proces de refacere a starii de ec!ilibru care a fi diferita de ceaanterioara" 5e fapt, sistemul se afla &ntr)o stare de ec!ilibru dinamic, care reprezinta succesiuniale unor stari de ec!ilibru statice"

5. !daptabilitatea este proprietatea prin care sistemele raspund prin anumite ie$iri la anumite intrari

date" 9odificarea structurii interne a unor sisteme &n contextul dat de aceasta proprietate senume$te autoadaptabilitate "

6. Compozabilitatea $i decompozabilitatea se refera la proprietatea unui sistem de a se compunedintr)un numar finit de subsisteme $i respecti, de a se descompune &n acela$i mod"5ecompozabilitatea sta la baza analizei de sistem, iar compozabilitatea la proiectarea nouluisistem" Aceste doua proprietaUi sunt esenUiale &n analiza $i sinteza sistemelor"

8. tructurabilitatea define$te necesitatea ca orice sistem sa aiba o mulUime de elementecomponente intercorelate, deci o structura specifica" Un sistem &$i menUine structura caexpresie a menUinerii naturii calitatie a sistemului sisteme inariante structural0" În cazul&n care sistemele raspund diferit prin alorile luate de starile lor &n raport cu intrarile comenzile0 $i&$i modifica structura &n timp, aem sisteme variante structural "

9. %initudinea este proprietatea sistemelor de a fi finite, &n sensul ca sistemele reale au spaUiileintrarilor, ie$irilor $i a starilor finite"

Utilizarea acestor proprietaUi &n analiza de sistem permite definirea conceptuala aunor cate%orii de sisteme $i alcatuirea pe aceasta baza a unor tipolo%ii structurale $ifuncUionale a sistemelor"

2.5. ,ipoloii structurale $i funcUionale ale sistemelor

Un sistem ale carui procese $i subsisteme nu sunt definite deoarece obiectiul cercetariinu necesita acest lucru, este numit sistem blac


40/51

=1

anumite ie$iri or putea fi obUinute din intrari specifice $i este dificil de precizateenimentele care se or produce precum $i influenUa acestora asupra proceselor interne"


41/51

S* y

S*

S, b* 5in punct de edere al structurii comportamentale a conexiunilor interne se pot eidenUiasisteme cu structura desc&isa $i sisteme cu structura înc&isa. +istemele cu structuradesc!isa pun &n eidenUa dependenUa funcUionala dintre intrari $i ie$iri u → .0, precum $iinfluenUa perturbaUiilor externe π0 asupra actiitaUilor de baza fi%ura 2"1=0"

u

Fig. 2.14 % +isteme cu structur a deschisa

În astfel de sisteme exista un subsistem informaUional +20 care recepUioneaza intrarile %eneraleu0 $i produce o marime informaUionala/decizie d0 cu care, &mpreuna cu perturbaUiile externe

π0, influenUeaza subsistemul principal +10, care produce ie$irea %enerala a sistemului .0"+istemele cu structura &nc!isa pun &n eidenUa, pe l(n%a dependenUa funcUionala dintreariabilele de ie$ire $i cele de intrare u → .0, conexiunea iners? prin care intrarile suntinfluenUate de natura ie$irilor .→ u0" 5aca aceasta conexiune este prelucrata de unul sau maimulte subsisteme &nainte de a influenUa direct intrarea, suntem &n cazul sistemelor cu reacUie, acaror structura %enerala este ilustrata &n fi%ura 2"1>"

u '

Fig. 2.15 % +istem cu structur a #nchisa (cu reacUie)

În sistemele cu reacUie exista trei subsisteme distincte din punct de edere funcUional:• un subsistem de baza/acti +10, care %enereaza ie$irea %enerala a sistemului .0 pe

baza unor comenzi $i decizii primite la intrare6

S2

d

S2

d


42/51

• un subsistem de comanda +20, care recepUioneaza intrarea %enerala &n sistemu0, prime$te intrarea de reacUie z0 $i pe baza unor proceduri decizionaleelaboreaza decizia d0 destinata re%larii actiitaUii subsistemului de baza6

• un subsistem de reacUie +0, care colecteaza informaUiile priind ie$ireasistemului .0, le prelucreaza $i le transmite, sub forma ariabilei z, subsistemului decomanda" '(nd &ntr)un sistem &nc!is lipse$te blocul +, conectarea dintre ie$ire $i

intrare deine directa $i rezulta un sistem automat "


43/51

7iecare din cele doua tipuri de sisteme structurale cu reacUie, automat0 poate aea,&n funcUie de modalitatea concreta &n care subsistemul de comanda +20 compuneconexiunea inersa cu intrarea &n sistem, un comportament aditi, multiplicati liniar, neliniar0,un comportament strate%ic %lobal etc"

Aceste clase de sisteme deduse pe baza proprietaUii de structurabilitate dau posibilitatea explicariii modului de funcUionare a ma#oritaUii sistemelor din economie, te!nica,

societate etc"c* O alta tipolo%ie poate fi obUinuta pe baza existenUei proprietaUii de adaptabilitate a

sistemelor la mediu, caz &n care putem eidenUia sisteme neadaptive(convenIionale), caracterizate prin lipsa acestei proprietaUi, respecti sisteme adaptive care lar(ndul lor pot aea structura desc&isa sau structura înc&isa.

+istemele adaptie au &n componenUa lor un subsistem principal +10, care poate ficu reacUie, automat, cu structura &nc!isa sau desc!isa, precum $i un sistem de adaptare +20,care poate fi o entitate bloc0 de natura informaUionala a(nd ca intrare ectorul criteriilor deadaptare

'0 $i perturbaUiile π 2 0, iar ca ie$ire un ector de adaptare A0" Pentru subsistemul acti +1,input)ul este format din compunerea ectorului de adaptare A0 cu ectorul de intrare u0, la carese adau%a influenUa perturbaUiilor din mediu π

1

0, iar output)ul sau poate fi exprimat printr)o funcUie de adaptare de forma,

. E f a u ∗ A0

Un astfel de sistem adapti cu structura desc!isa este specific sistemelor de conducere &ncare decizia pe care o ia subsistemul de baza depinde de o mulUime de criterii dedecizie" +istemele adaptie cu structura &nc!isa se deosebesc de cele cu structura desc!isa prinexistenUa unei conexiuni inerse prin care funcUia de adaptare impune subsistemului deadaptare, pe baza informaUiilor asupra ie$irii subsistemului de baza, sa produca la ie$ireectorul ariabilelor de adaptare A0 ca input pentru +1 fi%" 2"1@0"

A

'

(

Fig. 2.16 % +istem adaptiv cu structur a #nchisa


44/51

În funcUie de criteriile de adaptare utilizate, putem eidenUia sistemeadaptive convenUionale, &n care criteriile au o aloare fixata $i sisteme optimale, &ncare criteriile reprezinta un obiecti de optimizat" Aceste sisteme pot fi adaptive la intr ari, atuncic(nd &$i pot realiza funcUia de adaptare la mediu doar prin modificarea input)urilor, sauadaptive prin structur a, atunci c(nd adaptarea la mediu este realizabila prin modificarea structuriior%anizatorice, te!nolo%ice, informaUional)decizionale, de mana%ement etc"


45/51

d* O alta tipolo%ie poate fi stabilita dupa funcUionalitatea interna $i externa asistemelor, care se refera la corelaUiile necesare ce trebuie sa existe &ntresubsistemele componente $i &ntre acestea $i mediul lor, &n ederea atin%erii obiectielor stabilite"5in punct de edere al funcUionalitaUii se pot eidenUia sisteme concentrate, &n caresubsistemele componente pot aea funcUionalitaUi identice sau complementare &n edereaatin%erii unui scop unic $i sisteme distribuite, alcatuite din subsisteme cu funcUionalitaUi

distincte care urmaresc obiectie proprii, precise, dar care alcatuiesc elemente subobiectie0 aleunui obiecti %lobal mai %eneral0"

e* O tipolo%ie distincta poate fi stabilita în funcUie de urmatoarele tipuri deconexiuni4

• conexiuni de interacUiune3 sunt cele mai frecent &nt(lnite tipuri de le%aturi $i au proprietatea de a se menUine relati stabile o perioada mai lun%a de timp, pastr(ndu) $i direcUionarea la apariUia sau dispariUia unor elementecomponente fara ca sa afecteze interacUiunile dintre celelalte componente"Aceste conexiuni pot fi de natura materiala, ener%etica, financiara,informaUionala, umana etc $i corespunzator felului lor, &n sistemul respecti coexistastructuri de acela$i tip6

• conexiuni de enerare: au un caracter temporar $i apar &n cazul &n care doua sau maimulte subsisteme interacUioneaza &n ederea realizarii unui obiecti comun sau aunui nou subsistem &ncorporat &n structura sistemului de referinUa de exemplu,cooperarea mai multor firme la realizarea unui proiect complex06

• conexiunile de dezvoltare: sunt un caz particular al conexiunilor de %enerare $i eleimplica sc!imbari esenUiale, de ordin calitati, &n structura sistemului"Aceste conexiuni sunt mai stabile $i acUioneaza pe perioade mai lun%i dec(tcele de %enerare $i din acest moti necesita metode $i te!nici de inesti%are prospectie ale sistemului6

• conexiuni funcUionale4 au caracter informaUional $i apar atunci c(nd exista ocorelaUie &ntre subsistemele care &ndeplinesc funcUiile proprii $i care la r(ndullor reprezinta condiUiile de realizare a funcUiei &ntre%ului sistem" De

exemplu, subsistemele unei &ntreprinderi, prin funcUiile lor specifice contribuiela realizarea funcUiei &ntreprinderii satisfacerea unei cereri pe piaUa0" 'orelareasubsistemelor se face prin planul de fabricaUie $i re%ulamentul de or%anizare$i funcUionare care specifica coordonarea $i subordonarea subsistemelor6

• conexiuni de transformare4 sunt un caz particular al celor de funcUionare $i au&n edere aducerea unora din subsistemele componente dintr)o stare iniUiala &ntr)ostare finala specifica, dat? sau nu" În acest caz subsistemele nu mai aufuncUionalitaUi diferite, ele urmarind atin%erea aceluia$i obiecti" În procesul detransformare aceste conexiuni nu mai au un caracter stabil, ele depinz(nd de etapele procesului de transformare $i de o serie de restricUii specifice sistemului6

• conexiuni decizionale4 au un caracter complex, fiind o combinaUie aconexiunilor de dezoltare $i a celor funcUionale $i se materializeaza pe baza

unor principii, metode sau modele de conducere" Aceste conexiuni sunt stabile pe perioada &n care se urmare$te atin%erea obiectiului $i studierea lor esteesenUiala pentru definirea structurii informaUional)decizionale a sistemului"

Pe baza acestor conexiuni, &n analiza $i proiectarea sistemelor se pot eidenUia, &nraport cu structura lor, sisteme cu structura informaUional-decizionala ierar&ica(neierar&ica $i mixta.


46/51

S+

S*

#

S*

S+ S3+ S33+

S, S3, S33,

S* S+ S,

S. S1

+istemele cu structura ierar&ica sunt or%anizate din punct de edere informaUional) decizional pe mai multe niele ierar!ice, subsistemele componente alcatuind o arborescenUa"'onexiunile specifice acestei structuri izeaza le%aturile &n ambele sensuri existente &ntresubsistemele de pe nielele superioare cu cele de pe nielele inferioare" Între subsistemele de

pe acela$i niel exista doar le%aturi de informare fi%" 2"10"

Fig. 2.17 % +istem cu structur a ierarhica

+istemele cu structura informaUional-decizionala neierar&ica nu pot fi reprezentateca o arborescenUa, subsistemele componente fiind conectate direct sub forma de reUea fi%" 2"1C0"

Fig. 2.18 % +istem cu structur a neierarhica

+istemele cu structura mixta sunt bazate pe reprezentarea arborescenta $i suntalcatuite din subsisteme or%anizate pe niele ierar!ice, iar subsistemele aferente fiecarui niel

pot fi formate din elemente aflate &n structura neierar!ica fi%" 2"1D0"


47/51

S2$

S23

S22

S2

S%2$

S%23

S%22

S%2&

S%2

S3

S%3

S%%3

Fig. 2.19 % +istem cu structur a mixt a

'onceptele prezentate sunt deosebit de utile &n analiza sistemelor $i constituie elementede baza ale limba#ului specific utilizat de analist &n procesul de inesti%are, modelare $i proiectare a sistemelor economice"

2.6. !naliza structurala $i analiza funcUionala în proiectarea sistemeloreconomice

+inteza sistemelor are ca scop realizarea unor sisteme care trebuie sa &ndeplineasca o serie

de proprietaUi determinate aprioric" În timp ce analiza de sistem se refera la sisteme realeexistente, sinteza sistemelor se ocupa de sisteme realizabile care pot fi transformate &n sistemereale &ntr)un iitor apropiat" În funcUie de tipolo%ia sistemelor prezentata anterior se distin%doua %rupe de metode ale analizei de sistem: analiza structurala $i analiza funcUionala.

a* !naliza structurala se bazeaza pe cercetarea detaliata a structurii sistemului, pe analizaelementelor componente $i a conexiunilor interne, fara sa aiba &n edere funcUiilesistemului analizat"

Analiza structurala urmare$te realizarea urmatoarelor obiectie:• definirea &n cadrul sistemului %lobal a subsistemelor componente6• stabilirea interacUiunilor dintre subsistemele identificate $i a rolului acestora

&n cadrul structurii6• determinarea relaUiilor de dominanUa $i interdependenUa structurala6• stabilirea factorilor care cauzeaza modificarile structurale $i determinarea efectelor

acestora asupra diferitelor tipuri de structuri de sistem, precum $i asupraobiectielor urmarite"


48/51

Analiza structurala porne$te de la o ordonare a structurii &n raport cu o serie de criterii cumar fi: natura conexiunilor, eoluUia &n timp a structurii dinamica structurala0,funcUionalitatea $i rolul structurii fiecarui subsistem &n cadrul sistemului analizat"


49/51

b* !naliza funcUionala se concentreaza &n special asupra funcUionalitaUii %lobale asistemului analizat, eidenUiind fiecare funcUie &n parte $i fac(nd abstracUie de structura internaa acestuia" În cadrul acestui tip de analiza se apeleaza la te!nici de descompunere a sistemului &nsubsisteme dupa funcUiile realizate, sau la %ruparea lor dupa o anumita funcUie utiliz(ndte!nici de 8cluster anal.sis8 care permit reducerea numarului de interfeUe conexiuni0 &ntresubsisteme"

Analiza tipolo%ic? pe funcUiuni $i departamente ale firmelor se poate realiza pediferite niele or%anizaUia ca un &ntre%, inestiUii, producUie, aproizionare)desfacere,financiar, personal0 $i presupune efectuarea urm?toarei succesiuni de actiit?Ui prioritare:

• elaborarea unei liste cu problemele prioritare ale nielului analizat6• stabilirea criteriilor de ale%ere a soluUiilor6• selectarea soluUiilor posibile6• adoptarea deciziei de restructurare la nielul or%anizaUiei %enerale"

A(nd &n edere obiectiele specifice urm?rite &n cadrul analizei, metodele analizei desistem pot fi orientate c?tre analiza structural? $i, respecti c?tre analiza funcUional?,analistului reenin

Documents

Bazele analizei sistemelor