Stiri 10 iulie 2020 , prima parte

CURSUL DE SCHIMB 10.07.2020

1 EUR

4.8418

1 USD

4.2893

ESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR ÎN INTERVALUL 06 - 19 IULIE 2020 Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor. BANAT Răcirea vremii din data de 7 iulie va determina înregistarea unor valori termice sub cele normale ale perioadei, cu o medie a maximelor de 20...21 de grade şi a minimelor de 10...11 grade, iar pentru 8 şi 9 iulie sunt prognozate 24...27 de grade ziua şi 10...12 grade noaptea. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 11 iulie se vor atinge la amiază 32...33 de grade, iar noaptea vor fi 14...18 grade, mediat regional. Pentru perioada 12 - 19 iulie sunt estimate uşoare variaţii în regimul termic, dar va predomina caracteristica de vreme caldă, cu medii ale maximelor de 29...30 de grade şi ale minimelor de 15...17 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în zilele de 6 şi 7 iulie şi în perioada 12-15 iulie. CRIŞANA În data de 7 iulie, vremea se va răci accentuat, determinând înregistarea unor valori termice sub cele normale în prima decadă a lunii iulie, respectiv maxime de 18...20 de grade şi minime de 8...10 grade, iar pentru zilele de 8 şi 9 iulie de 22...24 de grade ziua şi 10....12 grade noaptea. Apoi temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 11 iulie se vor atinge la amiază 31...33 de grade, iar noaptea vor fi 15...17 grade, mediat regional. Pentru perioada 12-19 iulie sunt estimate uşoare variaţii în regimul termic, dar va predomina vremea caldă, cu medii ale temperaturilor maxime de 28...30 de grade şi ale minimelor de 15...17 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în zilele de 6 şi 7 iulie şi din nou în perioada 12-16 iulie. TRANSILVANIA Vremea va fi răcoroasă în intervalul 7 - 9 iulie, local chiar rece pentru această perioadă a anului dimineaţa şi noaptea; astfel, în medie, maximele termice vor fi de 21...24 de grade, iar minimele de 7...10 grade, cu valori mai mici în depresiuni. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 11 iulie se vor atinge la amiază 29...32 de grade, iar noaptea vor fi 11...15 grade, mediat regional. Pentru perioada 12 - 19 iulie sunt estimate uşoare oscilaţii în regimul termic, dar în general valorile vor fi apropiate de cele normale ale perioadei, cu medii ale maximelor de 26...28 de grade şi ale minimelor de 13...15 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în jurul datei de 7 iulie şi în perioada 12 - 16 iulie. MARAMUREŞ Intervalul 7 - 9 iulie va fi caracterizat de o vreme în general răcoroasă, cu maxime termice de 19...23 de grade şi minime de 7...10 grade. Ulterior, temperatura aerului va fi în creştere, astfel că în data de 11 iulie se vor atinge la amiază 29...32 de grade, iar noaptea vor fi 14...15 grade, mediat regional. Pentru perioada 12 - 19 iulie sunt estimate variaţii în regimul termic, zilele cu vreme caldă alternând cu cele în care valorile pot fi mai mici decât cele normale la mijlocul lunii iulie, cu medii ale temperaturilor maxime de 24...28 de grade şi ale minimelor de 13...16 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în zilele de 6 şi 7 iulie şi în perioada 12-17 iulie. MOLDOVA În data de 7 iulie în jumătatea de nord, iar în zilele de 8 şi 9 iulie în mare parte a regiunii, regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de normal, local chiar mai mici decât acestea, cu maxime în medie de 22...27 de grade şi minime de 11...13 grade. Apoi, vremea va fi în încălzire, astfel că în jurul datei de 11 iulie va deveni călduroasă, local caniculară în sud, cu valori la amiază, în medie, de 30...33 de grade, iar noaptea de 16...18 grade. Pentru cea de-a doua săptămână, estimările indică alternanţe de zile mai călduroase cu perioade în care valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale (respectiv 27...29 de grade). Vor fi averse pe arii mai extinse în data de 7 iulie, apoi probabilitatea pentru ploi locale va fi relativ ridicată în perioada 12 - 16 iulie. DOBROGEA În cea mai mare parte a intervalului, va predomina vremea călduroasă, cu zile caniculare în vestul regiunii (în perioadele 6 - 7 iulie şi 11 - 12 iulie), când media maximelor va depăşi 30...32 de grade, iar a minimelor de 19...20 de grade. În perioada 8 - 9 iulie şi în jurul datei de 15 iulie este estimat un regim termic mai ponderat, cu valori diurne de 26...29 de grade, mediat regional. Manifestări specifice instabilității atmosferice se vor semnala local în data de 7 iulie, însă în general probabilitatea de ploaie va fi redusă în majoritatea zilelor din intervalul de referinţă. MUNTENIA Vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a intervalului, cu zile caniculare la câmpie (în 6 şi 7 iulie şi din nou în perioada 11 - 12 iulie), cu o medie a temperaturilor maxime de peste 32...33 de grade. Minimele termice vor fi cuprinse, în general, între 16 și 19 grade. O răcorire a vremii se va resimţi în jurul datei de 8 iulie şi, posibil, şi în 14 şi 15 iulie. Averse locale se vor semnala în data de 7 iulie, în restul timpului (cu excepţia zilelor de 13 şi 14 iulie) probabilitatea de ploaie fiind redusă. OLTENIA Majoritatea zilelor din interval vor fi caracterizate de o vreme călduroasă, cu medii ale maximelor de peste 30 de grade şi local caniculă la câmpie (în special în ziele de 11 şi 12 iulie), în timp ce minimele se vor situa între 16 şi 19 grade. O uşoară răcorire se va resimţi în perioada 7-8 iulie şi, posibil, în zilele de 14 şi 15 iulie. În jurul datei de 7 iulie şi din nou în perioada 13-14 iulie vor fi averse pe arii relativ extinse, în restul intervalului probabilitatea pentru fenomene de instabilitate atmosferică fiind redusă. LA MUNTE Vremea caldă va predomina pe parcursul celor două săptămâni de prognoză, media maximelor termice urmând a fi de 18...22 de grade, iar a minimelor de 8...14 grade. Vor fi şi scurte perioade de vreme răcoroasă (chiar rece dimineaţa şi noaptea), în zilele de 8 şi 9 iulie şi, posibil, 14 - 15 iulie. În intervalele 6 - 7 iulie şi 12 - 15 iulie, probabilitatea pentru fenomene de instabilitate atmosferică local accentuată va fi mai ridicată.

APIA si SUBVENTIITermenul limită pentru depunerea acestor documente este 31 iulie. Se pot trimite prin mijloace electronice: Corina Chiriac 10 iulie 2020    

Aceste documente trebuie depuse până la data de 31 iulie. În plus, instituția în cauză a specificat că aceste documente pot fi trimise și în format electronic.

Fermierii pot depune până la data de 31 iulie deconturile sau documentele justificative aferente trimestrului II pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) – plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, informează vineri Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Ce se arată în comunicat

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează potenţialii beneficiari că, în perioada 01 – 31.07.2020, la Centrele judeţene ale APIA unde este depusă cererea de plată, se primesc deconturile/documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 -„Bunăstarea animalelor” – pachetul a) – plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) – plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020″, potrivit comunicatului APIA.

Deconturile justificative sau documentele justificative pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poştă electronică, fax), servicii poştale sau pot fi încărcate pe serverul extern pus la dispoziţie de APIA (accesibil la adresa http://213.177.4.194:8084/).

Ce însoțesc deconturile

În funcţie de pachetul solicitat, deconturile justificative sunt însoţite de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 „Bunăstarea animalelor” – pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a şi în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 „Bunăstarea animalelor” – pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a, aprobate prin OMADR nr. 15/14.01.2020 şi postate pe site-ul oficial al APIA, apia.org.ro.

Documentele postate sau transmise vor sta la baza operării sau verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a măsurii sprijinului financiar şi efectuării verificărilor administrative ulterioare, se menţionează în comunicatul APIA.

Depune cererea pentru programele de promovare a produselor agricole! 9 Iulie 2020

Pana la data de 27 august 2020 ora 17:00 CET, se pot transmite electronic cereri de propuneri de granturi pentru programe simple si pentru programe multinationale, de promovare a produselor agricole, puse in aplicare pe piata interna si in tari terte in vederea restabilirii situatiei pietei, in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.

Anunturile privind lansarea cererilor de propuneri si documentatia tehnica au fost publicate in cadrul Programului anual de lucru 2020, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 216 din data de 30.06.2020 si pe site-ul CHAFEA.

Durata programelor este de un an, iar contributia financiara a Uniunii Europene este de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile, diferenta fiind contributia proprie a beneficiarilor.

Bugetul disponibil este de:

·

· 5.000.000 euro pentru programele simple;

· 5.000.000 euro pentru programele multinationale.

 

Beneficiarii sunt: organizatii profesionale sau interprofesionale stabilite intr-un stat membru si grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European si al Consiliului; organizatii de producatori sau asociatii de organizatii de producatori, recunoscute de un stat membru sau organisme din sectorul agroalimentar care au fost insarcinate de statele membre sa indeplineasca misiuni de serviciu public clar definite in acest sector, infiintate cu cel putin doi ani inainte de data lansarii cererii de propuneri, toate categoriile trebuie sa fie reprezentative, in conditiile mentionate in cererile de propuneri.

Sectoarele de produse vizate sunt: fructe si legume, excluzand fructele si legumele procesate; vin; plante vii si alte plante, bulbi, radacini si alte asemenea, flori taiate si frunzis ornamental; lapte si produse lactate; cartofi pentru procesare cu exceptia cartofilor proaspeti, iar in relatie cu produsele mentionate, pot fi avute in vedere si sistemele prevazute la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014. Programele pot fi implementate pe piata interna sau in orice tara terta.

Mai multe informatii se gasesc pe site-ul APIA www.apia.org.ro, la link-ul:

http://www.apia.org.ro/ro/cereri-de-propuneri-pentru-programe-simple-si-pentru-programe-multinationale-de-promovare-a-produselor-agricole-puse-in-aplicare-pe-piata-interna-si-in-tari-terte-in-vederea-restabilirii-situatiei-pietei.

APIAAgentia de Plati si Interventie pentru Agricultura

  

APIA VĂ ANUNȚĂ ASTĂZI! Agroinfo : 10 iulie 2020 -

COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31.07.2020, la Centrele județene ale APIA unde este depusă cererea de plată, se primesc deconturile / documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014-2020.

Deconturile justificative / documentele justificative pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice ( poștă electronică, fax etc), servicii poștale / încărcate pe serverul extern pus la dispoziție de APIA (accesibil de pe internet explorer la adresa http://213.177.4.194:8084/).

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro.

Documentele postate / transmise vor sta la baza operării / verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a măsurii / sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare

APIA face anuntul. Documentele pentru obtinerea subventiei la animale se depun pana la 31 iulie Iulie 10, 2020

APIA informeaza potentialii beneficiari ca, in perioada 01 – 31.07.2020, la Centrele judetene ale APIA unde este depusa cererea de plata, se primesc deconturile / documentele justificative aferente trim. II pentru Masura 14 –„Bunastarea animalelor” – pachetul a) – plati in favoarea bunastarii porcinelor si pachetul b) – plati in favoarea bunastarii pasarilor, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020.

Deconturile justificative / documentele justificative pot fi transmise de catre fermieri prin mijloace electronice ( posta electronica, fax etc), servicii postale / incarcate pe serverul extern pus la dispozitie de APIA (accesibil de pe internet explorer la adresa http://213.177.4.194:8084/).

Deconturile justificative sunt insotite in functie de pachetul solicitat, de documentele prevazute in Ghidul solicitantului pentru Masura M14  Bunastarea animalelor – pachet a)  Plati in favoarea bunastarii porcinelor, editia a III a si in  Ghidul solicitantului pentru Masura M14  Bunastarea animalelor – pachet b) Plati in favoarea bunastarii porcinelor, editia a III a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 si postate  pe site-ul oficial al APIA.

Documentele postate / transmise vor sta la baza operarii / verificarii datelor in aplicatiile electronice de gestionare a masurii / sprijinului financiar si efectuarii verificarilor administrative ulterioare.

APIA: Se depun deconturile pentru Masura 14 „Bunastarea Animalelor” In iul. 10, 2020  40 0

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 01 – 31.07.2020, la Centrele județene ale APIA unde este depusă cererea de plată, se primesc deconturile / documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor”:

· pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor

· pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.

Deconturile justificative / documentele justificative pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice ( poștă electronică, fax etc), servicii poștale / încărcate pe serverul extern pus la dispoziție de APIA (accesibil de pe internet explorer la adresa http://213.177.4.194:8084/). 

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor – pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor – pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate  pe site-ul oficial al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro.

Documentele postate / transmise vor sta la baza operării / verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a măsurii / sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

AFIR si FINANTARICondițiile de accesare a măsurilor de relansare pentru IMM-uri meatmilk 10 iulie 2020

Material de opinie de Florentina Munteanu,Partener, Andrea Grigoraș, Avocat Coordonator, și Miruna Stanciu,Avocat Senior, Departamentul de Concurență și Ajutor de Stat, Reff &Asociații | Deloitte Legal

Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistență pentru redresarea societăților comercialeși pentru ieșirea din criză.

Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depășite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi,însă, accesat de societățile vizate doar pe baza unor proiecte concrete și a unor planuri de afaceri pe termen lung.

Oparte dintre măsurile prezentate sunt deja în vigoare și au avut drept scop accesul rapid la resurse financiare pentru perioada martie-mai, astfel încât să se asigure păstrarea locurilor de muncă pentru salariații care activau în industriile puternic afectate de restricțiile impuse în contextul pandemiei.

Este vorba, în principal, de programul IMM Invest, plata șomajului tehnic de către guvern, plata unei indemnizații de re-inserție a salariaților aflați în șomaj tehnic, avantaje fiscale precum suspendarea obligației de plată a unor taxe, bonificații la plata impozitelor etc.

Astfel, planul de relansare vine în completarea măsurilor deja adoptate, axându-se, printre altele, pe o nouă filosofie socială, de promovare a capitalului autohton și digitalizare a economiei, abordări noi pentru România.

Când vor putea fi accesate măsurile?

În principiu, schemele de sprijin care se aplică întregii economii, fără a avea caracter selectiv, nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, deci ar putea fi implementate foarte rapid în legislația națională. Dacă, însă, schemele respective se limitează la anumite sectoare, regiuni sau tipuri de întreprinderi, se consideră căle oferă întreprinderilor beneficiare un avantaj selectiv și, în această situație, ele se califică drept măsuri de ajutor de stat și trebuie notificate Comisiei Europene în vederea aprobării.

Spre exemplu, măsurile adoptate deja pentru susținerea și protejarea locurilor de muncă afectate de criză (precum plata de către stat a șomajului tehnic, a indemnizației de 41,5% din salariul brut pentru reluarea activității angajaților care au fost în șomaj tehnic) nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, întrucât nu au caracter selectiv.

Pe de altă parte, acordarea granturilor directe anumitor companii sau schemele de garanție și instrumentele de asigurare a lichidităților oferite în sprijinul anumitor companii reprezintă măsuri de ajutor de stat, și, ca atare, se supun obligației de notificare la Comisia Europeană.

Având în vedere că măsurile de sprijin de tipul ajutoarelor de stat trebuie aprobate de către Comisia Europeanăși ulterior transpuse în legislația națională, este de așteptat să mai treacă cel puțin câteva săptămânipână când fondurile prezentate vor fi accesibile agenților economici.

Măsurile concrete pentru IMM-uri cuprinse în planul de relansare

În primul rând, sunt de menționat măsurile de tipul „helicopter money”. Acestea fac parte din categoria celor mai așteptate măsuri de ajutor în cazul societăților puternic afectate, mai ales că este pentru prima dată de la începutul crizei generate de pandemia de COVID-19 când guvernul intenționeazăsăacorde granturi pentru companii (sume nerambursabile acordate direct beneficiarilor). În principiu, acestea se adresează microîntreprinderilor și IMM-urilor, considerate a fi cele mai vulnerabile în contextul crizei și cu cea mai mare nevoie de lichiditate.

Totodată, în plan este prevăzută finanțarea chiriilor pe durata stărilor de urgență și de alertă. Măsuri de ajutor în sprijinul chiriașilor prin acordarea unor granturi directe au luat și alte state membre, precum Republica Cehă, Lituania, Suedia etc.

Din categoria pârghiilor oferite de autorități IMM-urilor pentru a ieși din criză mai fac parte și schemele de garantare și instrumentele de asigurare a finanțării. Pe lângă programul IMM Invest, aflat în derulare la nivel național, regăsim în planul de relansare schema de garantare pentru creditarea companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei pentru capital de lucru și investiții, pe careMinisterul Finanțelor Publice a anunțat-oîncă de la începutul lunii iunie și care este foarte așteptată de către mediul privat.

Comisia Europeană a anunțat, pe data de 2 iulie, că a aprobat această schemă de ajutor de stat. În plus, în cadrul programuluiIMM leasing,se oferă garanții pentru leasingul financiar acordat IMM-urilor cu scopul de a achiziționa echipamente necesare derulării activității.

Dincolo de aceste măsuri, ceea ce este cu adevărat important pentru IMM-uri este faptul că, pentru prima dată, Guvernul României își stabilește ca prioritate digitalizarea IMM-urilorși decide acordarea unor granturi pentru agenții economici în vederea automatizării fluxurilor economice și a educației digitale a angajaților. Accesarea acestor granturi ar trebui să fie o prioritate, deoarece doar prin digitalizareIMM-urile românești vor putea să fie competitive în raport cu societățile mari.

Ce riscă agenții economici dacă nu își fundamentează corect solicitarea de finanțare?

Sumele prevăzute în planul anunțat de guvern nu vor putea fi accesate fără un plan de afaceri solid, realizat pe termen lung, astfel că este esențial ca IMM-urile săgândească proiecte concrete de accesare a fondurilor, să decidă cu privire la investițiile pe care le urmăresc, să identifice fluxurile economice care pot fi automatizate și săîși facă un plan de dezvoltare profesională a salariaților. Totodată, societățile trebuie să își evalueze îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru accesarea ajutorului de stat.

Cu siguranță condițiile de eligibilitate vor fi diferite în funcție de facilitateaaccesată, dar, în ceea ce privește măsurile adresate IMM-urilor,cel puțin două trebuie să fie îndeplinite de solicitant, respectiv să se califice drept IMM și să nu se afle în dificultate financiară. Aceste două noțiuni, însă, trebuie clar definite în actele normative ce urmeazăsă fie adoptate în perioada următoare.

Deși aparent este simplu de determinat dacă o întreprindere este sau nu IMM pe baza definiției legale, experiența practică arată că procesul nu este unul la fel de simplu precum pare. Legăturile dintre întreprinderi,deținerile pe verticală și orizontală, structura grupului și relațiile dintre beneficiarii finali și companiile pe care le controlează sunt elemente ce trebuie luate în considerare la calificarea drept IMM a unei societăți. Acest aspect este de interes atât pentru finanțatori (care analizează documentația depusă odată cu aplicarea pentru credit), cât și pentru beneficiari.

În privința noțiunii de „întreprindere în dificultate”, trebuie definit clar momentuldin care societatea se află în această situație. Comisia Europeană prevede, în cadrul temporar privind ajutorul de stat, că potențialul beneficiar poate accesa finanțarea dacănu seafla în dificultate financiară la 31 decembrie 2019.

Comisia a exceptat recent de la această condiție microîntreprinderile. În plus, din criteriile pentru accesarea IMM Invest s-a eliminat condiția cu privire la faptul că întreprinderea trebuie să demonstreze că se află în dificultate financiară ca urmare a pandemieide COVID-19. Acesta a fost unul dintre cele mai controversate criterii de aplicare și a pus probleme de interpretare în practică.

Așadar, efectuareaunui raționament corect este esențial din două perspective. În prima fază, când se stabilește eligibilitatea beneficiarilor de a accesa anumite scheme de finanțare, și, ulterior, când, în elaborarea documentației de accesare a programului, beneficiarii semnează și depun declarații pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condițiilor, cu toate consecințele legale ce decurg de aici. Pentru că, în cazul în care raționamentul la momentul analizei a fost unul eronat, beneficiarul riscă anularea garanției/ solicitarea returnării granturilor acordate și/sau a sumelor subvenționate, după caz. 

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

GHID AFIR pe intelesul tuturor! Oportunitatile si conditiile de accesare a fondurilor UE In iul. 10, 2020  

Versiunea finală a Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost publicat pe site-ul AFIR, secțiunea Investiții PNDR. Submăsura 6.1 este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură.

„Felul în care este accesat PNDR 2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și a celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate”, a declarat Mihai-Liviu MORARU, directorul general AFIR.

Acesta susține că a ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa – în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program.

În acest context, pentru submăsura 6.1, pe lângă Ghidul Solicitantului tehnic și detaliat, directorul AFIR a solicitat colegilor conceperea unui material construit special pentru a înlesni asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii.

Materialul conține, în mod clar și concis, informațiile de bază, și anume:

· cuantumul fondurilor care pot fi accesate,

· beneficiarii eligibili,

· criteriile de selecție sau condițiile de accesare.

Acest material este disponibil pe pagina AFIR la adresa: https://bit.ly/38EJcYi.O noua aplicație suport pentru fermieri

O altă inițiativă pe care am concretizat-o în aceste zile este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții sa-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct la http://so.afir.info/.

Măsurile întreprinse vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare, transmite AFIR.

BENEFICIARI

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

CONDIȚII

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/ manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

 

· au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE cât și din țări terțe UE;

· au avut un loc de muncă atât în țări membre UE cât și din tări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

· Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

 

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO. și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

 

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe.

 

· 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare

· 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploataţie agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condiţiile prevăzute în Ghidul Solicitantului şi în Fişa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziţia de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potenţialul agricol (dacă e cazul) precum şi activităţile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

 

Tânărul fermier (care se instalează) trebuie să îşi stabilească domiciliul în UAT-ul în care exploataţia este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeaşi UAT în care este înregistrată exploataţia.

 

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info., la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

 

SO = Standard Output, ceea ce reprezintă Valoarea Producţiei Standard; calculul SO se realizează pe baza coeficienţilor din Cererea de finanțare, conform tabelului de SO, anexat la Ghidul solicitantului sau prin consultarea aplicației disponibile pe pagina de internet a AFIR (www.afir.info), respectiv http://so.afir.info/

ALTELEStrategiile de atenuare a efectelor secetei, discutate la nivelul MADR. Consultati proiectele prezentate In iul. 9, 2020   A doua serie a întâlnirilor în cadrul Planului sectorial al MADR privind seceta avut loc! Ministrul Ministrul Adrian Oros a participat în data de 6 iulie 2020 la întâlnirea organizată la sediul MADR privind elaborarea unei strategii sectoriale referitoare la atenuarea efectelor secetei și prevenirii fenomenelor de deșertificare. La întâlnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fițiu, Președintele ASAS, Prof. dr. Valeriu Tabără, cercetători, fermieri, reprezentanți ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR. 

Proiectele prezentate au vizat:

· optimizarea altorii speciilor de legume cu pondere în cultură pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor,

· obținerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice și economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă,

· elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice,

· conservarea resurselor genetice,

· ameliorarea și crearea de noi genotipuri la plantele textile: in, cânepă și bumbac,

· creșterea competitivității tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condițiile pedo-climatice din România,

· conservarea și gestionarea resurselor genetice și biodiversității agroecosistemelor vitipomicole,

· evaluarea și conservarea surselor de germoplasmă legumicolă tolerante la stresul termic și hidric,

· cercetări privind conservarea și valorificarea biodiversității la plantele legumicole, floricole, energetice, aromatice și medicinale. 

Alte subiecte abordate s-au referit la:

· rolul esențial al cercetării în elaborarea Planului Național Strategic și al provocărilor de mediu,

· îmbunătățirea legii muntelui,

· soluții pentru reducerea utilizării pesticidelor,

· scheme de calitate și agricultură ecologică,

· necesitatea modificării legii 69/2016, în vederea posibilității ca primăriile să achiziționeze de la producători locali sau stațiuni de cercetare fructe pentru a fi distribuite în școli.   

În cadrul întâlnirii, ministrul Adrian Oros a susținut că pentru a răspunde provocărilor este necesar ca pe viitor cercetarea să-și dezvolte mai bine componenta de extensie, precum și pe cea de marketing. De asemenea, ministrul a relevat oportunitatea ca în cadrul PNS, Ministerul să aibă în vedere măsuri clare privind gestionarea apei și combaterea deșertificării. 

În urma prezentării și analizei proiectelor de cercetare-dezvoltare s-a constatat necesitatea unei alocări bugetare crescute în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării în cadrul noului PNS și îmbunătățirea cadrului legal necesar întreprinderii măsurilor şi acțiunilor prevăzute pentru reducerea efectelor secetei și combaterea deșertificării.

Ministrul Oros, discutii pentru sprijinirea legumicultorilor romani. Ce masuri se propun Iulie 10, 2020

Ministrul Ministrul Adrian Oros a participat in data de 6 iulie 2020 la intalnirea organizata la sediul MADR privind elaborarea unei strategii sectoriale referitoare la atenuarea efectelor secetei si prevenirii fenomenelor de desertificare.

La intalnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fitiu, Presedintele ASAS, Prof. dr. Valeriu Tabara, cercetatori, fermieri, reprezentanti ai mediului asociativ, precum si directori si experti din cadrul MADR.

Proiectele prezentate au vizat: optimizarea altorii speciilor de legume cu pondere in cultura pentru imbunatatirea productivitatii si a calitatii fructelor, obtinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificarilor climatice si economice cu randament superior in gestionarea resurselor de apa, elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce in contextul schimbarilor climatice, conservarea resurselor genetice, ameliorarea si crearea de noi genotipuri la plantele textile: in, canepa si bumbac, cresterea competitivitatii tehnico-economice in pomicultura prin tehnologii adaptate la conditiile pedo-climatice din Romania, conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatii agroecosistemelor vitipomicole, evaluarea si conservarea surselor de germoplasma legumicola tolerante la stresul termic si hidric, cercetari privind conservarea si valorificarea biodiversitatii la plantele legumicole, floricole, energetice, aromatice si medicinale.

Alte subiecte abordate s-au referit la: rolul esential al cercetarii in elaborarea Planului National Strategic si al provocarilor de mediu, imbunatatirea legii muntelui, solutii pentru reducerea utilizarii pesticidelor, scheme de calitate si agricultura ecologica, necesitatea modificarii legii 69/2016, in vederea posibilitatii ca primariile sa achizitioneze de la producatori locali sau statiuni de cercetare fructe pentru a fi distribuite in scoli.

In cadrul intalnirii, ministrul Adrian Oros a sustinut ca pentru a raspunde provocarilor este necesar ca pe viitor cercetarea sa-si dezvolte mai bine componenta de extensie, precum si pe cea de marketing. De asemenea, ministrul a relevat oportunitatea ca in cadrul PNS, Ministerul sa aiba in vedere masuri clare privind gestionarea apei si combaterea desertificarii.

In urma prezentarii si analizei proiectelor de cercetare-dezvoltare s-a constatat necesitatea unei alocari bugetare crescute in domeniul cercetarii-dezvoltarii-inovarii in cadrul noului PNS si imbunatatirea cadrului legal necesar intreprinderii masurilor si actiunilor prevazute pentru reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii.

ASAS AVERTIZEAZĂ: AU SCĂZUT DRASTIC EFECTIVELE DE ANIMALE și NUMĂRUL DE FERME! Agroinfo 10 iulie 2020 -

SEMNAL DE ALARMĂ! Au scăzut drastic efectivele de animale, s-a redus numărul fermelor, suntem dependenți de importuri și asta ne mai lipsea o lege a mirosurilor care să ne închidă fermele zootehnice, avertizează Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Observații asupra „Legii de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului‟

În data de 17 iunie 2020 a fost adoptată în Camera Deputaților Legea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificări cunoscute sub denumirea de „Legea mirosului‟.

În Expunerea de motive, inițiatorii legii arată că „Legea Mirosurilor este un instrument mult așteptat de către cetățenii din toată țara, oameni ajunși în situația în care nu pot deschide ferestrele, nu pot ieși în parcuri, nu pot beneficia de dreptul fundamental la aer curat, din cauza poluării olfactive generată de activitatea unor operatori industriali, ferme zootehnice sau gropi de gunoi, amplasate în proximitatea zonelor rezidențiale‟.

Cu privire la fermele zootehnice, subiectul nu este nou, deoarece în ultimii ani a existat tendința realizării unor construcții civile în apropierea exploatațiilor zootehnice, deși multe dintre acestea pe fonduri europene, cu respectarea tuturor normelor de mediu în vigoare. La data respectivă, când au fost realizate casele de locuit, „oamenii care nu pot acum deschide ferestrele pentru a putea beneficia de dreptul fundamental la aer curat‟ nu au fost deranjați de problema disconfortului olfactiv, pentru că unitățile zootehnice erau acolo. Nici o fermă zootehnică nu a fost construită lângă zone rezidențiale, ci invers. Facem precizarea, că toate unitățile zootehnice construite în timp, atunci când au fost realizate, au avut avizele și aprobările necesare conform legislației în vigoare la data respectivă (disciplina în construcții, mediu etc.).

Considerăm că inițiatorii legii ar fi trebuit să solicite, în prealabil, și efectuarea verificărilor necesare pentru toate construcțiile civile și complexele rezidențiale, dacă la data realizării construcției au avut toate avizele, autorizațiile și aprobările necesare, pentru amplasarea acestor construcții, ținând cont de faptul că în zonă existau exploatații zootehnice care funcționau acolo de foarte mulți ani, dacă au respectat legislația în domeniu.

Apariția acestui act normativ, care face referire și la fermele zootehnice fără a consulta specialiști și experți în domeniu și care a creat numeroase discuții în spațiul public, arată, dacă mai era necesar, modul în care a fost tratată și abordată zootehnia românească în ultimii 30 de ani, neluându-se în seamă rolul fundamental în securitatea alimentară a cetățenilor români. Au scăzut drastic efectivele de animale, s-a redus numărul exploatațiilor și a producțiilor, suntem dependenți de import și, în același timp, la insecuritate și creșteri de prețuri ale produselor animaliere de toate categoriile.

În țara noastră, valoarea producției zootehnice reprezintă în prezent circa 28 – 30% din valoarea globală a producției agricole, față de cel puțin 50% cât ar trebui să reprezinte în mod normal. Gripa aviară, pesta porcină africană, dar și altele, iar mai recent criza sanitară, vor determina și mai mult scăderea producției zootehnice naționale, făcându-ne și mai dependenți de importuri. Asta ar mai lipsi acum, să închidem fermele zootehnice și pentru unele mirosuri, pe baza unor aprecieri subiective ale unora, în condițiile în care noi nici nu dispunem de aparatura și dotarea necesară pe teritoriul României, pentru determinarea disconfortului olfactiv, existând doar un laborator acreditat RENAR, la nivel central.

În domeniul protecției mediului, România are reglementări specifice, sunt norme de protecție a sănătății umane, precum și norme sanitar-veterinare, pe care toți crescătorii de animale din fermele familiale sau din fermele mai mari trebuie să le respecte. Fără discuție că este obligatoriu din partea agenților economici, a cetățenilor, respectarea legislației, a normelor tehnice privind protecția mediului, astfel încât să nu fie depășite limitele minime admise ale poluanților, privind solul, apa și calitatea aerului, care pot pune în pericol sănătatea umană.

În  țara  noastră, amplasamentele exploatațiilor agricole sunt reglementate de Legea  nr. 204  din  anul  2008  și  de Ordine ale Ministerului Sănătății (nr. 536/1997 și nr. 119/2014). Această lege stabilește păstrarea amplasamentelor exploatațiilor agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Toate activitățile de creștere a animalelor sunt supuse normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, instituite prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. Articolul 11 din OM nr. 119/2014 stabilește distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației. Controlul în acest caz este realizat de către Direcțiile de sănătate publică.

În zona de protecție sanitară a exploatațiilor agricole existente și care funcționează conform prevederilor legale se interzice eliberarea autorizațiilor de construcție și construirea clădirilor destinate locuințelor și altor obiective socio-economice. Zonele de protecție sanitară și distanțele minime de protecție sunt definite și stabilite de Norme de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. De ce nu s-au respectat și de ce nu se respectă ? Este inadmisibil ce se întâmplă și mai ales cum se încearcă reglementarea – PRIN ABUZ.

În perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând exploatații agricole sau anexe gospodărești ale acestora, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanțelor de protecție în care s-a instituit un regim de restricții privind amplasarea de locuințe sau obiective socio-economice, solicitantul va obține avizul conform al Direcției pentru agricultura județeană, respectiv a municipiului București. Așa scrie Legea:204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole

Deținătorii de exploatații agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale și în perimetrul cărora s-au construit locuințe sau alte obiective socio-economice cu nerespectarea restricțiilor impuse de Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare, pot iniția proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcții neautorizate, sau a celor autorizate, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu scopul exclusiv de a preveni și limita disconfortul și riscurile sanitare.

Încălcările grave ale unor legi nu pot fi rezolvate prin emiterea altor legi care să impună măsuri de forță împotriva acelora care, cu eforturi extraordinare, au construit sau au menținut în funcțiune unități producătoare de SECURITATE ALIMENTARĂ. Este incredibil ce se întâmplă în România. Chiar agricultura, producția alimentară și cei care o fac chiar la nivel de performanță au ajuns pe treapta cea mai de jos, ca importanță.

Pentru aplicarea acestei legi este necesar să avem stabilite niște standarde și de luat niște măsuri, chiar și de organizare a teritoriului național, lucru care nu s-a făcut, care să prevadă prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător, precum și aparatura și dotarea necesară, care să poată constata depășirea unor valori minim admise.

Din informațiile pe care le deținem, în România există doar un sigur laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, deținut de un Institut Național de Cercetare - Dezvoltare.

Considerăm că promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protecției mediului, ci dimpotrivă, creează numeroase confuzii și posibile litigii și abuzuri, cu consecințe grave, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depășiri a disconfortului olfactiv.

În sensul celor spuse mai sus, cerem Președintelui României să nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului să reia analiza ei și să o respingă.

PREȘEDINTE,Prof. univ emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ

Crescatorii de bovine cer DEMISIA Ministrului Agriculturii! “Este ABERANT!”In iul. 9, 2020  Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Revolta crescătorilor de bovine din România! Aceștia cer demisia ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, din cauza prevederilor din Ordinul MADR care stabilește regulile pentru monta naturală autorizată.

Prezenți în emisiunea ”Agricultura la Raport”, mai mulți crescători importanți din România i-au cerut expres lui Adrian Oros să retragă Ordinul respectiv sau să își dea demisia. Aceștia susțin că prevederile sunt aberante și că au fost autorizați la montă tauri aduși din alte țări, fără certificate zootehnice. 

Puteți consulta Ordinul emis de ministrul agriculturii cu un click AICI.

Adrian Oros: Sistemul antigrindina este in perfecta stare de functionare In iul. 10, 2020  Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcționare, iar lansarea rachetelor nu este una haotică, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Reacția șefului MADR vine la scurt timp după ce reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) s-au plâns că sistemul anti-grindină alungă precipitațiile și provoacă secetă, amenințând cu proteste de amploare dacă Ministerul Agriculturii nu ia măsuri în acest sens.

“Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Este o monitorizare, atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile”, a declarat ministrul agriculturii la un post de televiziune.

Potrivit șefului de la Agricultură, în afară de reclamațiile venite din județul Prahova, restul fermierilor sunt mulțumiți de funcționarea sistemului, ba chiar au cerut extinderea lui. În județul Vrancea, fermierii au cerut încă 8 puncte de lansare suplimentare, pentru a acoperi toată raza județului, spune ministrul. De altfel, planurile actuale ale MADR includ extinderea sistemului antigrindină astfel încât, în 2024, întreaga suprafață agricolă a României să fie protejată de aceste rachete.

Oros a mai subliniat că sistemul de rachete antigrindină a fost verificat în repetate rânduri, pentru a se asigura funcționarea optimă a acestuia, reiterând, în același timp, că toți fermierii afectați de seceta din acest an vor primi despăgubirile promise.

Sistemul National Antigrindina, motiv de polemica intre autoritati si fermieri. Cine sa aiba dreptate? Agrostandard | 10 July, 2020 |

Sistemul National Antigrindina constituie de ceva vreme un motiv de polemica intre autoritati si fermieri. La nivel declarativ, cel putin, tensiunea pare sa fie la cote inalte! Gheorghe Caunei Florescu, presedinte director general al Autoritatii pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor (AASNACP), a declarat recent, de exemplu, ca interventiile realizate prin Sistemul National Antigrindina nu produc niciodata seceta, dar unii fermieri urmaresc sa cada grindina pentru a incasa bani de la asigurari, ceea ce este o forma de smecherie! De parca cine stie ce mari sume ar curge de la asigurari, ca sa nu mai vorbim de cate documente si dupa cat timp se primesc banii!

“Noi nu facem altceva decat sa stopam grindina si in niciun caz nu luam apa de la un fermier si o dam la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasam dintr-o parte in alta. Astea sunt cuvinte scrise de catre oameni care nu stiu. Noi avem sistem de comunicare pe infrastructura STS-ului, avem aparatura de ultima generatie care ne da toate informatiile si de la Administratia Nationala de Meteorologie vedem efectiv tot ceea ce se intampla si ne ofera anumiti parametri prelucrati deja, Adica, ne spun exact ce se intampla si din centrul de comanda, de la unitatea din Ploiesti, se trimit informatii catre punctele de lansare unde avem operatorii. Ei pun lansatoarele pe coordonatele respective si racheta ajunge exact in zona indicata. Acum trei zile a fost un fenomen extrem in Prahova, unde am actionat cu 88 de rachete si am protejat in totalitate”, a declarat pentru Agerpres Caunei.

Potrivit specialistului, Romania nu este singura tara care deruleaza activitati menite sa protejeze culturile agricole de fenomenele meteorologice extreme.

“Acesti domni (reprezentantii LAPAR, n.r.) urmaresc sa cada grindina si sa incaseze bani de la asigurari. Aceasta este o forma de smecherie. Afirmatiile acestea nu le facem numai noi, ci si anumite autoritati ale statului. Sunt alte interese, asta e problema. Interventiile noastre nu produc niciodata seceta, iar acest lucru este demonstrat si la nivel mondial. Nu suntem singura tara care face aceasta activitate si nu am inventat roata carutei. Am pus in aplicare practicile si din alte tari. De cate ori intervenim, de atatea ori creste gradul de umidificare. Gradul de umidificare creste precipitatia. Majoritatea fermierilor fac interventii la Ministerul Agriculturii, la mine, sa marim numarul de puncte si sa putem interveni sa stapanim aceste fenomene extreme”, a precizat seful AASNACP.

Ce spun fermierii?

In replica, fermierii sustin ca sistemul national antigrindina, prezentat drept cea mai buna solutie in vederea stoparii fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi, este in realitate total deficitar, avertizeaza Liga Asociatiilor de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR). Mai mult, agricultorii ameninta cu proteste pentru a arata ca utilizarea acestuia in forma actuala provoaca seceta.

“Inaintea perioadei ploioase din acest an, s-a tras cu rachete in norii care se formau spontan, cu incarcatura de precipitatii. Este clar ca nu am avut o evaluare detaliata a situatiei atmosferice, in prealabil. Se trage si acum cu rachete la intamplare, de fiecare data cand se semnaleaza un front atmosferic cu o posibila incarcatura de grindina. Dupa tragere, acesta se disperseaza brusc, iar ploaia nu se mai formeaza. Daca in zona noastra avem astfel de situatii odata la cateva zile, atunci toate ploile care se formeaza spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindina, mii de hectare de productie sunt distruse in fiecare an. Si asta pentru ca toate ploile care scapa de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt indepartate cu rachete, astfel ca nu mai ajung in zona de campie a judetului Prahova”, sustine Adrian Mocanu, vicepresedintele LAPAR.

In viziunea reprezentantilor producatorilor agricoli din Romania, sistemul national antigrindina este prezentat ca fiind cea mai buna solutie in vederea stoparii fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi, dar “adevaratele consecinte ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de guvernanti”.

“De ani de zile de cand acest sistem este activ la noi in zona, urmarim nivelul precipitatiilor si efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. In perioada in care lucram cu o tehnologie foarte simpla, cu o singura fertilizare in toamna si una in primavara, niciodata nu am avut productii mai mici de 5-6 tone la hectar la grau si 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexa, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grau si 6-8 la porumb, din cauza secetei. Am semnalat aceasta problema catre Ministerul Agriculturii si chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros ca se va intalni cu noi pentru a-i expune problema, insa nici pana la acest moment nu avem o discutie clara, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, daca acest sistem antigrindina a fost conceput pentru a ne ajuta, sa fim totusi si noi ascultati in legatura cu efectele pe care le produce”, a afirmat Mocanu.

Cea mai mare problema a fermierilor este scaderea drastica a productivitatii culturilor, ceea ce poate duce la o adevarata criza alimentara in Romania si chiar incepand din acest an.

Sătenii din România care nu vor să-şi vândă pământul străinilor. „A fost câştigat cu sânge, nu se dă” 10 iulie 2020, Cosmin Pătraşcu Zamfirache Terenurile cu grâu de la Cristineşti FOTO Cosmin Zamfirache Localnicii dintr-o comună botoşăneană aflată la graniţa României cu Ucraina refuză să vândă pământul investitorilor străini. Dacă decid totuşi să-l înstrăineze, îl oferă doar consătenilor. Oamenii trăiesc decent din agricultură şi spun că nu ar renunţa la pământurile părinţilor şi bunicilor pentru nimic în lume. În judeţul Botoşani suprafeţe uriaşe de teren arabil se află fie în proprietatea, fie în concesiunea unor mari firme cu capital britanic, american, austriac sau italian. Mai precis peste 30.000 de hectare sunt lucrate de societăţi agricole din occident. Singurul loc unde investitorii străini nu au reuşit să cumpere aproape nicio palmă de pământ, în judeţul Botoşani, este Cristineşti, o comună situată pe graniţa de nord a României cu Ucraina. Pământurile din Cristineşti sunt renumite pentru întinderea şi bogăţia lor, comuna având nu mai puţin de 6.200 de hectare de teren arabil, fâneţe şi păşuni. Iar cea mai mare pondere o are pământul bun de agricultură. Cu toate acestea, doar oamenii locului se bucură din generaţie în generaţie de aceste soluri. Explicaţia ne-o oferă chiar localnicii din Cristineşti, cei care şi-au jurat tacit că nu-şi vor înstrăina niciodată pământurile primite de la părinţi sau bunici, mai ales către străini.  „Este o formă de patriotism aici la Cristineşti” Aproape toţi oamenii care trăiesc în satele comunei Cristineşti se ocupă de agricultură şi creşterea animalelor. Din cei peste 3.500 de locuitori, 600 sunt fermieri cu peste 20 de hectare de teren şi primesc subvenţie de la APIA pentru cultivarea acestora, în special cu cereale. Restul trăiesc din agricultura de subzistenţă. Mulţi localnici şi-au dat în arendă terenurile fie pentru că nu au ce le lucra, fie că şi-au găsit slujbe în apropiere şi fac naveta, nu mai au timp de agricultură. Cu toate acestea toate pământurile arendate sau vândute ajung mereu în proprietatea consătenilor. Niciodată nu sunt oferite străinilor, mai ales occidentalilor. „La noi există această particularitate, terenurile nu ajung în proprietatea străinilor. Cei care au avut de vândut şi-au vândut terenurile dar la fermierii din zonă. Două hectare doar sunt vândute către antreprenorii străini. Restul este lucrat de localnici şi în special de 600 de fermieri din Cristineşti”, spune Marin Stredie, primarul din Cristineşti. Vasile Maniga, un localnic de peste 60 de ani, a trăit multă vreme la oraş. A terminat liceul, a făcut facultate şi a muncit peste 20 de ani în Braşov şi Sfântul Gheorghe. După ce s-a pensionat, primul lucru pe care l-a făcut a fost să se întoarcă în satul natal, la Poiana, Cristineşti. Nu a vrut să-şi vândă pământul moştenit de la părinţi şi s-a apucat de agricultură. Are peste 20 de hectare pe care le lucrează. Vasile Maniga FOTO Cosmin Zamfirache „M-a tras satul natal. Este locul copilăriei mele. Este un lucru foarte important să fim stăpâni pe terenurile noastre. Deşi am trăit în oraşe mari, mie aici îmi place cel mai mult. Dacă plec din sat, după trei zile trebuie să mă întorc. Este o linişte şi un echilibru aparte aici. Aici, în comuna noastră, putem să producem necesarul zilnic, dar şi să vindem. Este un lucru foarte important să fim stăpâni pe terenurile noastre iar majoritatea se luptă să-şi lucreze pământul şi nu-l instrăinează. Este o formă de patriotism aici la Cristineşti.”, spune Vasila Maniga. Tocmai de aceea fiecare ofertă venită din partea investitorilor străini, aflaţi cu terenuri în comunele învecinate, a fost refuzată tranşant la Cristineşti. Iar cei care aveau deja suprafeţe mari de pământ, au făcut eforturi de a le cumpăra terenurile celor care doreau neapărat să vândă, în special urmaşi de la oraş ai bătrânilor din comună. „Au făcut împrumuturi la bancă, sacrificii pentru ca pământul să rămână aici în comună”, spune Marin Stredie la rândul său fermier de aproape 30 de ani.   „Pământul ăsta a fost câştigat cu sânge, nu se dă” Un alt sătean, cu o suprafaţă de peste 50 de hectare cultivată cu cereale, spune că oamenii din Cristineşti nu-şi vând pământurile şi datorită educaţiei primite. Ţăranii din zonă au muncit secole de-a rândul pe pământurile boierilor, în special a celor din familia Verona. Au fost însă împroprietăriţi după Primul Război Mondial, iar veteranii au primit loturi mai generoase. Săteanul ne explică şi că dorinţa de pământ a fost aşa de mare încât taţii şi-au învăţat fii să nu-l înstrăineze niciodată. Dan, un localnic din Cristineşti FOTO Cosmin Zamfirache „Bunicii mei au primit pământul ăsta după război, ca recompensă pentru lupta pe front. Pământul ăsta a fost câştigat cu sânge şi nu se dă. Aşa i-a spus bunicul lui tata. Şi lui tata i l-au luat comuniştii la colectivizare. Şi a suferit tata că nu şi-a ţinut cuvânt faţă de bunicul. După 1990 le-am primit înapoi. Acum chiar trebuie să ne ţinem de cuvânt”, spune localnicul. Vasile Maniga este şi el convins că pământul strămoşilor nu se înstrăinează. „Este bine să rămână în comună. Bătrânii l-au iubit nespus că din el mâncau şi trăiau. Aici nu este industrie, pământul este singurul care ne poate hrăni şi ar trebui să avem grijă de el”, spune botoşăneanul.  ”Dacă-ţi place munca, trăieşti decent din lucrul pământului” Fermierii din Cristineşti sunt convinşi că din munca pământului se poate trăi decent. Cu 20 de hectare, spune Vasile Maniga, îţi poţi hrăni familia dar şi vinde pentru a câştiga bani. Singurele condiţii, spun sătenii, sunt dragostea de pământ, munca şi investiţiile. „Cu 20 de hectare un om poate trăi decent la ţară. Se moare de foame atunci când nu se munceşte pământul,când nu încerci să găseşti soluţii pentru investiţii, că sunt slavă Domnului de când cu Uniunea Europeană. Când îţi place să fie totul uşor şi fără prea mult efort, atunci se moare de foame la ţară. Aici la Cristineşti nu prea sunt oameni leneşi şi de aceea cu agricultura merge.”, spune Vasila Maniga. Primarul Marin Stredie spune că în ultimii 10 ani oamenii din Cristineşti au început să practice o agricultură modernă şi că deja prosperă din munca pământului, singura lor sursă de venit. Terenuri agricole Cristineşti FOTO Cosmin Zamfirache „În general, în judeţul Botoşani, agricultura a progresat enorm. Nu putem controla apa, că nu prea avem irigaţii dar în rest la nivel de utilaje stăm foarte bine. Fermierii de la noi au făcut investiţii prin diferite programe cu fonduri europene şi au tehnică foarte bună. Deasemenea s-au documentat, au învăţat tehnologii noi, în aşa fel încât pot spune că ogoarele şi culturile arată la fel ca în Occident. Pe deasupra noi avem şi pământ bun. Iar oamenii nu-l vând, îl lucrează în mare parte.”, spune edilul. 

Topul scumpirilor şi ieftinirilor din luna iunie 10 iulie 2020, 10:30de Elena Deacu Produsele de igienă şi cosmetică, mălaiul, fructele proaspete şi combustibilul au fost produsele care au înregistrat cele mai mari scumpiri, în luna iunie, faţă de mai, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Produsele de igienă şi cosmetică s-au scumpit în iunie cu 2,24%, faţă de mai, în timp ce mălaiul, fructele proaspete, combustibilul şi produsele de morărit s-au scumpit cu circa 1%. Ieftiniri au avut însă loc la cartofi, care au un preţ cu 16% mai mic, la legume şi conserve de legume, care s-au ieftinit cu circa 5%, iar biletele de avion sunt cu 3% mai ieftine. Ieftiniri de sub 1% au avut loc la ouă, brânză şi abonament radio şi televiziune şi transport interurban, precum şi la carnea de porc. Faţă de finalul anului trecut, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la fructe proaspete (25%), citrice (19%), fasole boabe (13%), servicii poştale (12%), legume (12%), dar şi făină (6%) şi mălai (5%).

Ieftiniri faţă de decembrie 2019 au avut loc doar la combustibili (10%), ouă (4%) şi gaze (sub 1%).

Pandemia a scumpit alimentele și produsele cosmetice și de igienă. Prețurile au revenit pe creștere în iunie și au dus rata anuală a inflaţiei la 2,6% : InCont.ro, 10 iulie 2020 10:09

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar mărfurile nealimentare cu 0,68%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iunie 2020, comparativ cu mai, au urcat cu 0,08%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,55%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2018 - iunie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.   

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a precizat într-o postare pe Facebook faptul că prețurile de consum au urcat cu numai 0,08% în iunie, comparatic cu luna mai, subliniind că rata inflaţiei în scădere înseamnă automat dobânzi mai mici în economie.

”În luna iunie 2020 preţurile bunurilor de consum au crescut cu doar 0,08% faţă de luna mai. Faţă de aceeaşi luna a anului trecut preţurile bunurilor de consum au crescut cu 2,6%. Anul trecut, guvernare socialistă, preţurile bunurilor de consum creşteau cu 3,8%! Iar acum doi ani, în iunie, tot guvenare socialistă, preţurile bunurilor de consum creşteau ..ATENŢIE.. cu 5,4%!!! Atunci explodau preţurile şi cei mai afectaţi erau tocmai românii cu venituri mici. Grindeanu, Dăncilă, Ciolacu nu erau interesaţi atunci de cum îi sărăcesc pe români cu preţuri mari pentru că erau prea ocupaţi să-şi umple buzunarele proprii. Mai este o informaţie importantă pe care trebuie să o ştie toţi românii. În iunie preţurile bunurilor alimentare au scăzut faţă de luna mai cu datele oficiale demontează propaganda găştii socialiste”, a mai spus Cîţu.

Potrivit ui Cîțu, mix-ul de politici, fiscală şi monetară, funcţionează pentru prima oară în istoria României.

”Dobânzile mai mici sunt esenţiale în acest moment pentru că susţin efortul pe care îl facem prin creşterea investiţiilor în economie. Mix-ul de politici, fiscală şi monetară, funcţionează pentru prima oară în istoria noastră. Politica fiscală nu mai este prociclică. Este neinflaţionistă. Acest lucru atrage după sine o politică monetară care poate să relaxeze fară riscuri condiţiile monetare (dobânzi mai mici, rezerve minime obligatorii mai mici). Investiţii record, rata inflaţiei în scădere şi condiţii monetare mai relaxate (dobânzi mai mici şi RMO scăzut) garantează o revenire rapidă a economiei”, a subliniat Cîţu.

Produsele de igienă şi cosmetică, mălaiul şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult

Produsele de igienă şi cosmetică, mălaiul şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în iunie faţă de luna mai, în timp ce cartofii, legumele şi conservele de legume şi transportul aerian s-au ieftinit în perioada menţionată.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri, preţurile la produsele de igienă şi cosmetică au crescut cu 2,24% în luna iunie a acestui an faţă de mai 2020, respectiv cu 4,25% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut.

În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 15,86% în iunie, comparativ cu mai, în timp ce faţă de finalul anului 2019 s-au scumpit cu 1,65%.

De asemenea, în iunie, mălaiul s-a scumpit cu 1,02% în comparaţie cu luna mai, şi cu 4,5% faţă de decembrie 2019. Fructele proaspete au înregistrat o creştere a preţurilor de 0,99% în iunie faţă de luna precedentă, şi de 25,88% comparativ cu ultima lună a anului anterior.

În privinţa ieftinirilor, în luna iunie, preţurile la legume şi conserve de legume au înregistrat cel mai important recul, de 5,37% faţă de mai, dar au crescut cu 6,62% în comparaţie cu decembrie 2019.

În acelaşi timp, biletele de avion s-au ieftinit, în iunie vs mai 2020, cu 3,29% dar s-au scumpit cu 2,78% faţă de luna decembrie, anul trecut.

O familie din România câștigă, în medie, puțin peste 1.000 euro/lună și cheltuie aproape tot. Care sunt sursele de venit ale românilor InCont.ro, 10 iulie 2020 12:41

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România, în termeni nominali, au fost de 5.119 lei în primul trimestru al acestui an, din care s-au cheltuit în medie 4.269 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit statisticii, în intervalul ianuarie - martie 2020, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.710 lei lunar pe gospodărie (1.830 lei/persoană), iar veniturile în natură de 409 lei lunar pe fiecare gospodărie (159 lei/persoană).

În acest context, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Totodată, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din agricultură (1,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%) precum şi veniturile în natură (8,0%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,7%).

Datele INS relevă faptul că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,3%.

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I din acest an, în medie, 34,1% din consumul gospodăriilor.

La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în perioada analizată, în termeni nominali, 5.119 lei pentru fiecare gospodărie şi 1.989 lei/persoană.

Din acest total, cheltuielile totale s-au ridicat, în medie, la 4.269 lei/lună/gospodărie (1.659 lei/persoană) şi au reprezentat 83,4% din nivelul veniturilor totale.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească -

Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, Parlamentul României Modificat deşti şi legăturile la drumurile existente", tronsonul 1, OUG 110/2020; L 160/2011 la 08.07.2020

Ordinul nr. 211/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, precum şi a componenţei nominale a acestuia, Ministerul Cercetării şi Inovării Abrogat de Ordin 4655/2020 la 09.07.2020

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării din 19.04.2017, Ministerul Cercetării şi InovăriiAbrogat de Ordin 4655/2020 la 09.07.2020

 

Ordinul nr. 4655/2020 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, precum şi a componenţei nominale a acestuia, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Publicat în Mof I nr. 601 din 09.07.2020. A intrat în vigoare la 09.07.2020

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, din 30.06.2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Publicat în Mof I nr. 601 din 09.07.2020. A intrat în vigoare la 09.07.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 981/2020 de modificare a anexei II la Decizia 2007/777/CE în ceea ce priveşte introducerea Kosovo (^* ) în lista ţărilor terţe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a produselor din carne şi a stomacurilor, vezicilor şi intestinelor tratate şi de modificare a anexei III la decizia respectivă în ceea ce priveşte modelul de certificat pentru importurile acestor produse din ţări terţe [notificată cu numărul C(2020) 4433] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 220 din 09.07.2020. A intrat în vigoare la 09.07.2020

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2020/784 al Comisiei din 8 aprilie 2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte includerea acidului perfluorooctanoic (PFOA), a sărurilor acestuia şi a compuşilor înrudiţi cu acesta (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188 I din 15 iunie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 220 din 09.07.2020. A intrat în vigoare la 09.07.2020

............................................

Propuneri de acte normative, https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Vineri, 10 Iulie 2020 11:58

HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: luminita.stegarescu@domeniilestatului.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente:  detalii proiect (pdf)

...............................................................................

Miercuri, 08 Iulie 2020 10:21

HOTĂRÂRE pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

....................................................................................................................

Marți, 07 Iulie 2020 16:09

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în instituţiile de învăţământCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

.......................................................................................................................

Marți, 07 Iulie 2020 15:57

HOTĂRÂRE privind includerea în domeniul public al statului şi darea în administrarea Centrelor Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a unor construcții rezultate ca urmare a finalizării unor investiții și pentru modificarea și completarea Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării. Persoană de contact: Daniela Avarvarei – adresa de e-mail: patrimoniu@apia.org.ro, de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Direcţia Patrimoniu, Achiziţii Publice şi Administrativ.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

..................................................................

MADR : Finanțare din bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru liceele agricole, Vineri, 10 Iulie 2020 14:07

În ședința Guvernului din data de 9 iulie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea susținerii financiare a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, se creează cadrul legal necesar privind stabilirea modalităților și condițiilor în care se realizează finanțarea celor 57 de licee cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu prevederile Legii nr. 57/2019 care completează Legea educației naționale nr. 1/2011.

Susținerea financiară se realizează în baza unui Program anual de finanțare a investițiilor specifice activității de învățământ, precum și a cheltuielilor materiale necesare funcționării liceelor, aprobat prin hotărâre de către consiliul de administrație al liceului, pe baza unei fundamentări și este avizat de către autoritățile administrației publice locale pe raza cărora funcționează respectivele licee și se aprobă de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Finanțarea cheltuielilor se asigură de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul MADR, fiind aprobate anual prin Legea bugetului de stat.

De asemenea, în vederea relansării învățământului liceal agricol, MADR vizează și îmbunătățirea calității procesului de învățământ printre care: susținerea înființării de noi specializări/calificări profesionale care să fie în concordanță cu noile cerințe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de școlarizare, îmbunătățirea structurii organizatorice a liceelor, perfecționarea cadrelor didactice de specialitate, reactualizarea manualelor școlare, organizarea stagiilor de practică funcție de cerințele și opțiunile elevilor și ale angajatorului, precum și promovarea învățământului dual.

Prin implementarea acestor măsuri de dezvoltare a învățământului liceal agricol românesc, MADR urmărește realizarea obiectivului de întinerire și profesionalizare a forței de muncă din agricultură în concordanță cu progresul realizat în acest sector.

.................................

Lege importanta pentru fermieri, promulgata de presedintele Iohannis In iul. 10, 2020   Lege importantă pentru crescătorii de animale, promulgată de Preșe-dintele României! Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promul-garea Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescă-torilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție.

Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaților pe data de 17 iunie și are ca obiect de reglementare aprobarea unei scheme multianuale de susţinere a activităţii de reproducţie sau creştere ori îngrăşare a suinelor din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru perioada 2020 – 2022.

Scopul legii promulgate de președintele Klaus Iohannis este instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor.

Potrivit proiectului, se aprobă schema multianuală de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru fermierii care desfăşoară activităţi de reproducţie sau creştere ori îngrăşare a suinelor din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, prin investiţii pentru realizarea de locuri noi de cazare în ferme de reproducţie sau ferme de reproducţie aflate în activitate, care îşi măresc capacitatea de cazare, denumite în continuare locuri noi de cazare pentru reproducţie, precum şi de stimulare a asocierii în cooperative, denumit în continuare Programul de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta legea în forma finală cu un click AICI.

………………….INTERNEAMENINȚARE. Coronavirusul sfeclei lovește direct în producția de zahăr a Europei. Rizomania dă fiori fermierilor Nelu Dorobantu  2020.07.09   

Fermierii europeni au un alt motiv să se teamă. Aceștia trebuie să facă faţă virusului îngălbenirii sfeclei de zahăr / Sursă foto: Pixabay / caracter ilustrativ

Mai nou, pe lângă efectele nedorite ale noului coronavirus cu care au fost nevoiți să se confrunte, fermierii europeni au un alt motiv să se teamă, în condițiile în care aceștia trebuie să facă faţă virusului îngălbenirii sfeclei de zahăr care ar putea reduce producţia cu până la 25% în Franţa şi chiar mai mult în Germania.

Asta în condițiile în care agricultorii din Europa au trebuit să facă față inclusiv preţurilor extrem de scăzute şi unei primăveri secetoase care a afectat plantele, scriu cei de la Bloomberg.

Gradul de dificultate al luptei împotriva acestui virus s-a mărit după anul 2018, atunci când decidenții de la Bruxelles au interzis utilizarea neonicotinoidelor, pesticide clasificate drept periculoase pentru albine.

Experții susțin că virusul îngălbenirii sfeclei riscă să reducă producţia de zahăr a UE, pentru al treilea sezon, după ce colapsul preţurilor în urmă cu câţiva ani a dus la diminuarea suprafeţelor cultivate şi a forţat închiderea unor fabrici.

Virusului îngălbenirii sfeclei afectează producția cincinală în Hexagon

Potrivit precizărilor făcute pentru agenția de presă de Timothe Masson, agronom la Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa, vor fi din ce în ce mai greu de obținut randamentele la hectar ale ultimilor cinci ani.

„Chiar dacă vom avea vreme bună în iulie şi august, asta nu va ajuta sfecla afectată să revină la o condiţie normală”, a adăugat specialistul.

Potrivit precizărilor sale, cu toate că impactul variază în funcţie de regiune, există riscul ca producţia de sfeclă de zahăr a Franţei, principalul producător european, să scadă cu 25% până la 3,3 milioane tone în sezonul care va începe în octombrie.

Pierderile ar putea ajunge până la 30% în Germania şi la 50% în Belgia, susţin asociaţiile de cultivatori VSZ şi CBB.

S-a încercat și soluția insecticidelor alternative

Conform precizărilor producătorilor de sfeclă europeni, citați de Bloomberg și de Agerpres, aceștia s-au reorientat către insecticidele alternative, astfel încât să încerce să împiedice răspândirea virusului, dar acestea nu ar fi la fel de eficiente precum neonicotinoidele.

Viteza şi amploarea cu care s-a răspândit virusul i-a luat în surprindere pe mulţi, a adăugat în acest context, Fred Zeller, director la Asociaţia cultivatorilor germani VSZ.

Analiștii din piață spun, pe de altă parte, că o diminuare a producţiei de sfeclă ar trebui să susţină preţurile la zahăr în UE.

În luna mai, producătorul german de zahăr Suedzucker AG estima că preţurile în regiune ar urma să crească în următorul an pe fondul deficitului, iar rivalul Nordzucker AG se aşteaptă ca piaţa să se îmbunătăţească.

Poate cea mai importantă boală a sfeclei de zahăr la nivel mondial – Rizomania – este provocată de puternicul virus al îngălbenirii necrotice a nervurilor sfeclei (BNYVV).

BNYVV se instalează în plantele tinere. Scopul virusului nu este de a ucide planta, ci, mai degrabă, agentul patogen vrea să se înmulțească ca parazit în interiorul acesteia.

Europa: O mare parte din recolta de sfeclă de zahăr riscă să fie distrusă

Fermierii europeni se confruntă cu o nouă amenințare: un virus poate distruge o cantitate semnificativă din recolta de sfeclă de zahăr După ce s-au luptat cu preţurile extrem de scăzute şi cu o primăvară secetoasă care a afectat plantele, cultivatorii de sfeclă de zahăr trebuie să facă faţă acum unui virus care ar putea reduce producţia cu până la 25% în Franţa şi chiar mai mult în Germania, informează Bloomberg, citată de Agerpres.

Lupta împotriva acestui virus a devenit mai dificilă după ce în 2018 Uniunea Europeană a interzis utilizarea neonicotinoidelor, un insecticid vinovat pentru uciderea albinelor. Virusul îngălbenirii sfeclei riscă să reducă producţia de zahăr a UE, pentru al treilea sezon, după ce colapsul preţurilor în urmă cu câţiva ani a dus la diminuarea suprafeţelor cultivate şi a forţat închiderea unor fabrici.

„Este clar că aceasta va fi o problemă uriaşă în Franţa şi situaţia este îngrijorătoare. Nu mai putem să ne aşteptăm la randamente apropiate de media ultimilor cinci ani. Chiar dacă vom avea vreme bună în iulie şi august, asta nu va ajuta sfecla afectată să revină la o condiţie normală’, a declarat Timothe Masson, agronom la Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa, Timothe Masson.

Chiar dacă impactul variază în funcţie de regiune există riscul ca producţia de sfeclă de zahăr a Franţei, principalul producător european, să scadă cu 25% până la 3,3 milioane tone în sezonul care va începe în octombrie, susţine Timothe Masson. Pierderile ar putea ajunge până la 30% în Germania şi la 50% în Belgia, susţin asociaţiile de cultivatori VSZ şi CBB.

ECA: Legislația UE privind pesticidele, una dintre cauzele declinului polenizatorilor sălbatici  Mihaela Prevenda

În plus, politicile esențiale ale UE în materie, printre care Politica Agricolă Comună (PAC), nu cuprind cerințe specifice pentru protejarea polenizatorilor sălbatici. Mai mult, ECA semnalează că legislația UE privind pesticidele constituie una dintre cauzele principale ale declinului polenizatorilor sălbatici.

Polenizatorii, cum ar fi albinele, viespile, sirfidele, fluturii, moliile și coleopterele, contribuie în mare măsură la creșterea cantității și a calității hranei noastre. În ultimele decenii însă, polenizatorii sălbatici au cunoscut un declin în Uniunea Europeană ca abundență și ca diversitate, în mare măsură ca urmare a agriculturii intensive și a utilizării pesticidelor. Ca reacție la această situație, Comisia Europeană a stabilit un cadru de măsuri care se sprijină în mare parte pe Inițiativa sa