of 18/18
ASAMBLĂRI SUDATE ȘI NITUITE ASAMBLĂRI SUDATE (SR EN 22553, SR EN ISO 4063) Asamblările sudate realizează o legătură permanentă între două sau mai multe piese prin topirea și fuziunea lor. Prin acest procedeu piesele își pierd conturul geometric inițial. De regulă, pentru a îmbunătăți legătura dintre piese, se folosește un material de adaos. REPREZENTAREA SUDURILOR De fiecare dată când scara desenului permite este recomandabilă desenarea și cotarea detaliată a sudurii. În cazul sudurii discontinue se cotează lungimea utilă a unui element de cordon precum și distanța dintre elemente. În secțiune transversală cordoanele de sudură discontinuă nu se vor hașura. Dacă scara desenului nu permite reprezentarea detaliată și cotarea separată a elementelor, se va folosi reprezentarea simbolică. Reprezentarea simbolică Simbolurile amintesc de forma cordonului de sudură, dar nu dau informații despre procedeul ce trebuie folosit. Ele trebuie să aibă cel puțin 2.5 mm înălțime. Fiecare reprezentare simbolică a unei suduri conține obligatoriu:

ASAMBLĂRI SUDATE ȘI NITUITE - desen.utcluj.ro - sudate+nituite.pdf · Asamblarea nituită permite obținerea unei legături de încastrare nedemontabilă a unui ansamblu de piese

  • View
    18

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ASAMBLĂRI SUDATE ȘI NITUITE - desen.utcluj.ro - sudate+nituite.pdf · Asamblarea nituită permite...

  • ASAMBLRI SUDATE I NITUITE

    ASAMBLRI SUDATE (SR EN 22553, SR EN ISO 4063)

    Asamblrile sudate realizeaz o legtur permanent ntre dou sau mai multe piese prin topirea i fuziunea lor. Prin acest procedeu piesele i pierd conturul geometric iniial. De regul, pentru a mbunti legtura dintre piese, se folosete un material de adaos.

    REPREZENTAREA SUDURILOR

    De fiecare dat cnd scara desenului permite este recomandabil desenarea i cotarea detaliat a sudurii.

    n cazul sudurii discontinue se coteaz lungimea util a unui element de cordon precum i distana dintre elemente.

    n seciune transversal cordoanele de sudur discontinu nu se vor haura.

    Dac scara desenului nu permite reprezentarea detaliat i cotarea separat a elementelor, se va folosi reprezentarea simbolic.

    Reprezentarea simbolic

    Simbolurile amintesc de forma cordonului de sudur, dar nu dau informaii despre procedeul ce trebuie folosit. Ele trebuie s aib cel puin 2.5 mm nlime. Fiecare reprezentare simbolic a unei suduri conine obligatoriu:

  • 2

    sgeat de indicaie;

    o linie de identificare (nu i la sudurile simetrice);

    un simbol. Pot fi adugate opional:

    un simbol suplimentar;

    cote convenionale;

    indicaii complementare. Vrful sgeii de indicaie arat spre zona de contact dintre piesele ce vor fi sudate.

    Dac numai una din margini este pregtit pentru sudare atunci sgeata va fi orientat spre aceasta.

    SIMBOLURILE ELEMENTARE DE SUDARE

    Nr. Denumire Reprezentare simplificat Simbol

    1. Sudur cu margini rsfrnte complet ptrunse

    2. Sudur cap la cap

    3. Sudur n V

    4. Sudur n semi V

    5. Sudur n Y

    6. Sudur n semi Y

    7. Sudur n U (sau lalea)

    8. Sudur n semi U (sau J)

    9. Custur pe dos

    10. Sudur n col

  • 3

    11. Sudur n guri

    12. Sudur n puncte

    13. Sudur n linie continu cu suprapunere

    Poziia simbolurilor fa de linia de referin

    Explicaii Reprezentare simplificat Simbolizare

    Simbolul este plasat deasupra liniei continue de referin daca sudura se face pe partea indicat de sgeat.

    Simbolul este plasat sub linia ntrerupt de identificare dac sudura se face pe partea opus celei indicate de sgeat.

    Simbolul este plasat pe linia de referin dac sudura se face n planul de separare a pieselor asamblate.

    Not: Reprezentarea simbolic se plaseaz pe o singur vedere.

  • 4

    Exemple de aplicare a simbolurilor elementare

    Gro

    sim

    e

    pie

    se

    Descriere Reprezentare simplificat

    Simbolizare

    sub

    1,5

    mm

    Sud

    ur

    cu

    mar

    gin

    i rs

    frn

    te

    com

    ple

    t p

    tru

    nse

    Executat pe partea sgeii

    Executat pe partea opus sgeii

    Sudur cu margini rsfrnte incomplet ptrunse

    1,5

    5

    mm

    Sudur cap la cap

    b

    g

    g b g b

    1,5 0,5 3,5 2,5

    2 1 4 3

    2,5 1,5 4,5 3

    3 2 5 3

    6

    15

    mm

    Sudur n V

    Sudur n V n unghi exterior

    3040

    1

    4

    1 2,5

    30

    1

    4

    1 2,5

  • 5

    Exemple de aplicare a simbolurilor elementare

    Gro

    sim

    e

    pie

    se

    Descriere Reprezentare simplificat

    Simbolizare

    6

    15

    mm

    Sudur n semi V

    6

    15

    mm

    Sudur n semi V n unghi exterior

    Sudur n dublu V (n X)

    Sudur n U (sau lalea)

    1

    4

    1 2,5

    10

    15

    R 36

    Sudur n semi U(sau J)

    SIMBOLURI SUPLIMENTARE

    Simbolurile elementare pot fi completate, dac se consider necesar din punct de vedere funcional sau estetic, cu alte simboluri suplimentare prezentate n tabelul alturat

    1

    31 2,5 5

    0

    60

    0 1

    0

    1 3

    50 6

    0

    0-

    10

    1 2,5

    3

    3040

    1

    3

    1 2,5R 36

    30

    40

    0

    10

  • 6

    Simboluri suplimentare

    Forma suprafeei sau a sudurii

    Simbol Forma suprafeei sau a

    sudurii Simbol

    plan

    marginile sudurii netezite prin retopire superficial

    concav

    sudur pe suport permanent M convex

    sudur pe suport detaabil

    Exemple de cotare

    Denumire Reprezentare Cotare simbolizat

    Sudur cu margini

    rsfrnte incomplet ptrunse

    Sudur cap la cap n I

    Sudur cap la cap n V

    MR

    4

    grosimeasectiunii lungime cordon

    50

    simbol sudura

    S m

    in

    s

    S m

    in

    s

    S m

    in

    s

  • 7

    Exemple de cotare

    Sudur n col continu

    Sudur n col discontinu

    Sudur n col discontinu cu elemente alternante

    Sudur n canale (guri alungite)

    a

    ela n x l x (e)

    el

    a n x l x (e)a n x l x (e)

    el

    c

    c n x l x (e)

  • 8

    Exemple de cotare

    Sudur n buoane (guri rotunde)

    d n x (e)

    Sudur n puncte

    Sudur n linie

    INDICAII COMPLEMENTARE

    SUDUR PERIFERIC (PE CONTUR)

    Dac sudura se va efectua pe tot conturul de mbinare dintre cele dou piese, aceasta se va indica printr-un cerc poziionat ca n figur.

    SUDUR EFECTUAT PE ANTIER Faptul c o sudur se va face la montaj (pe antier i nu n atelier) se indic printr-un stegule nnegrit.

    e

    d

    ed

    d n x (e)c

    l e

    c n x l x (e)

  • 9

    INDICAREA PROCEDEULUI DE SUDUR

    Indicarea procedeului de sudur, necesar n anumite situaii, se va face printr-un numr (ISO 4063) pus ntr-o bifurcaie la captul liniei de indicaie.

    PROCEDEE DE SUDARE

    1 Sudur cu arc electric 3 Sudur cu gaz

    11 Electrod fuzibil 311 Oxiacetilen

    111 Electrod nvelit 312 Oxipropan

    112 Gravitaional, electrod nvelit 313 Oxihidric

    113 Cu electrod gol 4 Sudur n stare solid

    12 Cu flux n pudr 41 Ultrasunete

    13 Electrod fuzibil, n mediu protector de gaz

    42 Prin friciune

    131 Electrod fuzibil, gaz inert (MIG) 7 Alte procedee

    135 Electrod fuzibil, gaz activ (MAG) 71 Aluminotermie

    14 Electrod refractar, n mediu protector de gaz

    74 Inducie

    141 Electrod de tungsten, gaz inert (TIG)

    751 Laser

    181 Electrod de carbon 781 Sudur prin bol cu arc

    2 Sudur prin rezisten 782 Sudur prin bol prin rezisten

    21 n puncte 9 Sudur prin lipire (Brazare)

    22 Cu molet 91 Brazare tare

    23 Prin suprapunere 94 Brazare moale

    24 Prin scnteiere 951 Brazare moale cu flux

    25 Cap la cap 97 Sudobrazare

    311

  • 10

    TRATAMENTE TERMICE APLICATE SUDURILOR

    Pentru a mbunti calitatea granulaiei i a reduce tensiunile interne provocate de sudur se poate face un tratament de :

    recoacere de normalizare (amelioreaz calitatea fizic a granulelor i elimin tensiunile interne)

    recoacere de detensionare (reduce tensiunile interne)

    Recoacerile sunt recomandate tuturor construciilor sudate asigurnd stabilitatea geometric)

    RECOMANDRI DE REALIZARE A SUDURII

    Piesele sudate sunt realizate din profile laminate, turnate sau n construcii mixte. Grosimea pereilor pieselor sudate ar trebui s fie egal. Dac acest lucru nu este posibil se recomand adoptarea unor soluii de tipul celor alturate.

    Trebuie evitate solicitrile de ncovoiere sau torsiune ale sudurii. Se recomand plasarea sudurii n zonele mai puin solicitate la aceste eforturi.

    Sudarea presupune, din principiu, deformaii termice pronunate ce trebuie serios avute n vedere la proiectarea acestor tip de mbinri. n cazul pieselor prismatice trebuie evitate sudurile pe col.

    60

    e

    2e

    e

    e

    nclin

    are

    25%

    max.

    E

    F F

    Inestetic

    Deformatii

  • 11

    Evitai aglomerarea local masei de sudur i concepei eficient nervurile cu repartizarea uniform a cordonului de sudur n jurul lor.

    Pentru a mri durata de via a sculelor, evitai prelucrarea cordoanelor de sudur

    Controlai posibilitatea de acces a sudorului, a electrodului sau a suflaiului. Accesul poate fi greoi n cazul sudurilor n X sau la cele pe fa i dos.

    SUDURA N BUON

    Sudura n buon permite efectuarea de suduri locale n plin. In anumite cazuri orificiul este un canal longitudinal de lrgime minim 15 mm.

    Posibila ruptura

    Nervura

    50 min. 35 min.

    sau

    sau

    lm2 m

    in.

    Una din sudurieste imposibila

    d =3e

    e =

    5m

    m

  • 12

    SUDURA ELECTRIC PRIN REZISTEN

    La sudura electric prin rezisten nu exist n principiu limite privind diferena de grosime dintre piesele ce trebuie mbinate.

    SUDUR N PUNCTE

    Pentru a evita ciupiturile i scurgerea de metal topit distana minim L ntre punctul de sudur i bordur trebuie s fie:

    L 3e+2

    Diametrul punctului de sudur

    emin 0,5 1 2 3 4 5 6 8 10

    d 4,5 5,5 7,5 9,5 12 14 15 17 19

    Distana minim dintre dou puncte de sudur consecutive va fi:

    Em 10emin +10

    SUDUR N PUNCTE CU BOSAJE

    Sudura in puncte cu bosaje permite executarea simultan a mai multe puncte de sudur

    Dimensiunea bosajelor pentru dou piese de egal grosime

    e 0,5 1 2 3 4 5

    H 0,55 0,75 1,2 1,5 1,65 1,8

    D 2,9 3,7 4, 6,6 7,2 7,8

    d 4,1 5,2 6,5 9,3 10,1 11

    L L

    de

    min

    D

    H

    25

    e

    40

    H

    D

    e

    e < 3 mm e = 3 mm

  • 13

    BRAZAREA

    Brazarea este un procedeu de lipire asimilat n literatura de specialitate cu sudura.

    Piesele de asamblat nu ating punctul de topire al materialului.

    Se folosete un aliaj moale cu punct de topire sczut (~1500C) pe baz de staniu ca element de mbinare.

    Datorit proprietilor mecanice reduse ale acestui aliaj se recomand ca suprafeele de mbinat s fie relativ mari.

    Jocul dintre suprafee variaz ntre 0,05 0,2 mm.

    METALE UZUALE FOLOSITE LA SUDARE

    Oeluri Oelurile cu coninut sczut de carbon (C

  • 14

    PROBLEME PROPUSE DE ASAMBLRI SUDATE

  • 15

    ASAMBLRI NITUITE

    Asamblarea nituit permite obinerea unei legturi de ncastrare nedemontabil a unui ansamblu de piese prin refularea sau expansiunea de material a unui element maleabil ( aluminiu, cupru, alam, oel moale, oel inoxidabil, aliaj de zinc etc.).

    mbinrile nituite sunt folosite la:

    Asamblri supuse la sarcini vibratorii;

    Asamblarea metalelor greu sudabile;

    Asamblri de profile pentru construcii metalice;

    Asamblri de piese confecionate din materiale diferite. n acest capitol vor fi prezentate nituirea propriu zis, asamblarea prin sertizare i asamblarea prin tanarea la rece (clinching).

    CLASIFICAREA NITUIRII

    1. Modul de execuie al nituirii Nituire manuala

    Nituire mecanic

    2. Temperatura la care se executa nituirea Nituire la cald

    Nituire la rece

    3. Numrul de rnduri

    Nituire pe un rnd

    Nituire pe doua rnduri in linie

    Nituire pe doua rnduri in zig-zag.

    4. Modul de aezare al tablelor Nituire prin suprapunere

    Nituire cap la cap cu eclise

    5. Destinaia nituirii

    Nituire de rezisten

    Nituire de etanare

    Nituire de rezistenetanare.

    REPREZENTAREA NITURILOR I A ASAMBLRILOR NITUITE

    Nit cu cap semirotund

    STAS 97-80

    D

    SR

    r

    d

    k l

  • 16

    Nit cu cap necat la 900

    STAS 3165-80

    Nit cu cap cilindric plat

    STAS 9232-80

    Nit cu tija gurit

    STAS 8734-80

    Nit cu tija tubular

    STAS 8496-80

    Determinarea lungimii nitului (l)

    Exemple de notare a niturilor

    Nit 8x12 STAS 797-80

    Nit gurit A4x10 STAS 8734-80

    D=

    2d

    d

    l

    90

    D=

    2d

    d

    k l

    D=

    2d

    d

    k l

    h min.=d

    a

    d

    k l

    d

    E 1,5d

    l

    d

    E 0,8d

    l

  • 17

    MBINAREA PRIN SERTIZARE

    Acest procedeu de mbinare poate fi asimilat nituirii principiul de lucru fiind acelai.

    Asamblarea prin sertizare se realizeaz prin deformarea unui element de tabl (de regul) n prealabil tanat.

    Jocul de 0,1mm permite o deformare mai bun, fr tensiuni i fisuri.

    Piesa ce urmeaz a fi sertizat se recomand s fie teit sau rotunjit pentru ca elementul deformat ce se muleaz pe ea s nu fie supus unor tensiuni ce pot duce la rupturi.

    MBINAREA CU NITURI TUBULARE CU CAP BOMBAT SI TIJA DE TRAGERE (SR EN ISO 15979:2003)

    Avantajul folosirii acestui tip de nit este c operaia de nituire se poate face cu acces dintr-o singur parte.

    Prin tragerea tijei centrale (cu un clete special, se deformeaz captul inaccesibil al nitului, iar la un moment dat tija, ce are o cresttur pe ea, se rupe realizndu-se astfel asamblarea.

    Pentru etanarea asamblrii se pot folosi nituri tubulare cu cap plat si tija de tragere, cu capt nchis.

    nainte desertizare

    dupa sertizare

    45

    0,1

    e

    0,1

    e

  • 18

    MBINAREA PRIN TANARE (CLINCHING) ISO 15785

    Procesul de mbinare prin tanare este o metod de mbinare a tablelor sau extrudarea lor prin deformarea local la rece a materialelor. Rezultatul este un suprafa de friciune, format prin interblocarea a dou sau a mai multor straturi de materiale, format de ctre un perforator ntr-o matri special.

    Pot fi mbinate table cu suprafaa complet finisat fr ca acestea s fie deteriorate n urma procesului de mbinare.

    Cu ajutorul combinaiei poanson /matri se produce o mbinare extrem de rezistent.

    n procesul de mbinare RIVCLINCH materialele care urmeaz a fi mbinate sunt forate ntr-o matri de ctre un poanson.

    Din momentul n care materialul atinge fundul matriei acesta ncepe s curg n direcie lateral.

    Acesta cauzeaz ca seciunile mobile ale matriei s fie mpinse n afar i s permit curgerea materialului pentru a forma un buton. Apoi poansonul se retrage.

    Avantajele mbinrii:

    * mbinrile pot fi verificate fr deteriorri * Nu sunt necesare consumabile * Consum sczut de energie * Nu exist solicitri termice n zona mbinrii * Suprafeele finisate nu se deterioreaz * n cele mai multe cazuri pot fi incorporate straturi intermediare de pelicule sau

    adezivi * Nu se necesit tratament anterior sau posterior (ex. curirea zonei) * Reproducere bun a mbinrilor * Punct de lucru prietenos mediului, fr emisii de gaze, fum sau zgomot * Cost sczut de mentenan.