ANEXE Anexa 1 Definirea claselor de expunere a constructiilor conform EC 2 Tabel 1Clasa de Conditii de mediu Exemple expunere 1. Fara risc de coroziune a armaturilor sau agresivitate asupra betonului XO - Pentru beton fara armatura sau metal inglobat ; toate conditiile de expunere cu exceptia acelora unde sunt posibile fenomene de inghet-dezghet, de erodare sau atac chimic Beton in interiorul - Pentru beton fara armatura sau metal constuctiilor cu umiditate a inglobat : mediu inconjurator foarte aerului foarte redusa uscat 2. Coroziunea cauzata de carbonatare XC1 Umiditate redusa sau umiditate Beton in interiorul permanenta constuctiilor cu umiditate redusa a aerului - Beton aflat permanent in apa XC2 Mediu umed, rareori uscat - Suprafete ale betonului in contact cu apa pe durate mari de timp - Majoritatea fundatiilor XC3 Umiditate moderata Beton in interiorul constuctiilor cu umiditate moderata sau ridicata a aerului - Beton exterior protejat de ploaie XC4 Mediu alternant umed si uscat - Suprafete ale betonului supuse contactului cu apa, altele decat cele din clasa de expunere XC2 3. Coroziunea cauzata de cloruri XD1 Umiditate moderata - Suprafete ale betonului expuse vaporilor continand cloruri XD2 Mediu umed, rareori uscat - Piscine - Elementedin beton expuse apelor industriale continand cloruri XD3 Mediu alternant umed si uscat - Elemente ale podurilor expuse vaporilor continand cloruri - Imbracaminti rutiere - Placi de beton ale parcajelor I

auto 4. Coroziunea cauzata de clorurile din apa de mare XS1 Expunerea la vapori bogati in sare, dar - Structuri aflate in apropierea nu in contact direct cu apa de mare sau pe zonele de coasta XS2 Elemente scufundate permanent in apa - Parti ale structurilor marine XS3 Zona litorala afectata de flux si reflux, - Parti ale structurilor marine zone cu stropire cu apa de mare sau zone de vapori cu apa de mare 5. Fenomene de inghet-dezghet XF1 - Suprafete verticale de beton expuse ploii si inghetului XF2 - Suprafete verticale de beton ale structurii drumurilor expuse inghetului si agentilor de dezghetare sub forma de vapori XF3 Saturatie ridicata cu apa, fara agenti de - Suprafete orizontale de beton dezghetare expuse ploii si inghetului XF4 Saturatie ridicata cu apa, cu agenti de - Tablierele podurilor expuse dezghetare sau apa de mare agentilor de dezghetare - Suprafete de beton expuse pulverizarii directe cu agenti de dezghetare si inghetului - Structuri marine aflate in zone expuse valurilor si la inghet 6. Atacul chimic XA1 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape redusa subterane XA2 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape moderata subterane XA3 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape ridicata subterane Saturatie moderata cu apa, fara agenti de dezghetare Saturatie moderata cu apa, cu agenti de dezghetare

II

Anexa 2 Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate conform SR 438-3 [2] Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma neteda Tabel 1Diametrul ( mm ) 3...4 4.5...5.6 6.0...7.1 8.0...10 Limita de curgere Rp0.2 min (N/mm2) 490 440 440 390 Rezistenta la tractiune Rm min (N/mm2) 590 540 540 490 Alungire la rupere A 10 min % 6 7 8 8 Forta de forfecare a nodului sudat Pf min N Pf 0.35Smaxx Rp0.2 pentru dmin/dmax0.8 Pf 0.5Smaxx Rp0.2 pentru dmin/dmax>0.8

Smax este aria sectiunii nominale cu diametrul cel mai mare, in mm2 Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma cu profil periodic Tabel 2Diametrul ( mm ) 4...12 Limita de curgere Rp0.2 min (N/mm2) 460 Rezistenta la tractiune Rm min (N/mm2) 510 Alungire la rupere A 10 min % 8 Forta de forfecare a nodului sudat Pf min N Pf =0.35Smaxx Rp0.2

III

Anexa 3 Caracteristicile mecanice ale sarmelor utilizate la fabricarea plaselor sudate ( firma Ductil Steel Buzau ) [10] Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata neteda Tabel 1Diametrul ( mm ) 410 Greutate ( kg ) max1800 Rezistenta rupere ( N/mm2 ) min 550 Limita curgere (N/mm2) min 500 Alungire A10 (%) min 8 Diametrul interior ( mm ) 500550 Diametrul exterior ( mm ) 9501000 650670 Inaltime ( mm )

Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata profilata Tabel 2Diametrul ( mm ) 410 510 Greutate ( kg ) max2000 max2500 Rezistenta rupere ( N/mm ) min 550 min 5502

Limita curgere (N/mm ) min 500 min 5002

Alungire A10 (%) min 8 min 8

Diametrul interior ( mm ) 480490 610620

Diametrul exterior ( mm ) 10001050 10001150

Inaltime ( mm ) 600620 770780

IV

Anexa 4 Factorul de forma (fR) conform standardului ENV 10080 [1] si SR 438-4 [6] Standardul european ENV 10080 recomanda, in cazul barelor profilate, urmatoarea formula pentru fR :1 m sin s( n ,1 ) F 1 K m l = 1 R( n ,1 ) 1 i fR = + hl( n ) n = 1 c s( n ) j n = 1

(1)

Sectiune A-B (nervura este prezentata in intregime)

Fig.1 Forma profilelor barelor unde : - diametrul barei s unghiul dintre directia nervurii si axul barei fig. 1 cs pasul, distanta dintre nervuri in lungul barei hl inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la suprafata barei j lungimea pasului nervurii longitudinale la o bara rasucita k numarul de nervuri masurate pe un perimetru al sectiunii transversale m numarul de nervuri transversale asezate pe un singur sir pe distanta considerata i numarul de nervuri longitudinale p numarul de segmente considerat pe nervura transversalaV

FR aria sectiunii nervurii in planul axului ei definit conform fig. 1 FR = ( hsn l )n =1 p

unde: hs inaltimea nervurii masurata la mijlocul segmentului l, pe directie perpendiculara suprafetei barei l valoarea incrementala pentru determinarea lui hs masurata in lungul axei nervurii In forma mai simpla factorul fR poate fi calculat mai simplu fR = hs / cs unde: - constanta dependenta de geometria barei care este furnizata de producator ( in cazuri uzuale 0.5 ) hs inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la suprafata barei cs distanta dintre nervuri in lungul barei Standardul romanesc SR 438-4 [6] precizeaza pentru aria specifica a proiectiilor nervurii ( fR ) aceleasi valori minime in functie de diametrul nominal al barei, ca si standardul european ENV 10080 [1]. Expresia (3) pentru calculul factorului fR este recomandata in SR 438-4 [6] in situatia in care nu sunt respectate valorile date pentru inaltimea nervurii ( h1/2 ; h1/4 si h3/4 ). Valorile calculate astfel pentru fR trebuie sa fie mai mari decat cele prevazute in [6]. fR = (2)

(d f )[h + 2(hs i

1/ 4

+ h3 / 4 )]

6d s c

(3)

unde : ds diametrul nominal al sarmei cu profil periodic c pasul nervurii ( distanta dintre doua nervuri in lungul barei ).

VI

ANEXA 5 Verificarea la starea limita de fisurare si de deformatie in conformitate cu STAS 10107/0-90 [3] 5.1 Verificarea la starea limita de fisurare Calculul deschiderii medii a fisurilor normale Deschiderea medie a fisurilor normale se calculeaza cu relatia: f = f aEa

(1)

in care: f - distanta medie intre fisuri = am indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala a

am - alungirea specifica medie a armaturii intre doua fisuri consecutive a - alungirea specifica a armaturii intre dreptul fisurii a - efortul unitar in armatura longitudinala intinsa, in dreptul fisurii, sub

actiunea incarcarilor de exploatare, in gruparile fundamentale. Pentru elementele cu procente mici de armare ( sub 0.3% la elementele solicitate la incovoiere, respectiv sub 0.4% la cele solicitate la intindere ), se verifica suplimentar deschiderea fisurilor si cu relatia :2 d a f = 4 E a a

(2)

in care : d - diametrul barelor de armatura a = 2.4Rt pentru bare cu profil periodic a = 1.5Rt pentru bare netede Se ia in considerare valoarea f cea mai mare dintre cele calculate cu relatiile (1) si (2). Valoarea a din relatiile (1) si (2) se stabileste pentru elementul considerat in stadiul II de lucru. Se admite sa se ia in mod simplificat : a 0.85 R aAanec Aaef

(3)

in care : Aa nec - aria sectiunii de armatura, necesara in calcul la starea limita de rezistenta Aa ef - aria sectiunii de armatura prevazuta efectiv. Distanta medie intre fisuri f in relatia (1) se calculeaza cu relatia:VII

f = 2(c+0.1s)+A

d pt

[mm]

(4)

in care: d - diametrul armaturilor, in milimetri c - grosimea stratului de beton de acoperire a armaturii, in milimetrii s - distanta intre axele barelor de armatura, in milimetrii, dar cel mult 15 d A - coeficient cu valorile din tabelul 1pt = Aa 100(% ) Abt

Abt - aria de inglobare, definita de fig. 1 si care in cazul elementelor solicitate la incovoiere nu trebuie sa fie mai mare de 1/2 din aria sectiunii de beton Aa - aria armaturilor longitudinale intinse. Tabel 1 Elemente solicitate la : Tipul de otel Incovoiere, compresiune Intindere centrica sau excentrica sau intindere excentrica cu excentricitate excentrica cu excentricitate mica mare Coeficientul A OB 37 10.0 20.0 PC 52, PC 6.5 10.0 60

c

d

7,5 d

7,5 d

15 d

7,5 d

s

s

Fig.1 Aria de inglobare a armaturilor

VIII

In relatia (4), in cazul cand barele de armatura sunt de diametre diferite, se inlocuieste :Abt d = pt 25 d

(5)

In cazul placilor armate cu plase sudate din STNB, distanta intre fisuri se ia egala cu un numar intreg nt de distante intre barele de armatura transversale, care se calculeaza cu relatiile : nt nt hp 30d t h p lt 900d t2

pentru ll 30dt pentru ll 30dt

(6)

in care : hp - grosimea placii lt - distanta dintre axele armaturilor longitudinale dt - diametrul armaturilor transversale. Pentru coeficientul din relatia (1) pot fi luate valorile aproximative din tabelul 2, care sunt calculate cu relatia (7): = 1 (1 0.5v )Abt Rtk 1 (1 0.5v ) Aa a

(7)

in care: =0.3 pentru armaturi din OB 37 si 0.5 pentru armaturi din PC 52 sau PC 60 v - raportul intre efortul sectional ( N, M ) de exploatare de lunga durata si cel total. Tabel 2 Tipul de otel vpt = Aa 100(% ) Abt

0.5 OB 37 PC 52, PC 60 OB 37 PC 52, PC 60 < 0.5 0.5 0.78 0.65 0.85 0.76

0.51.0 1.01.5 1.52.0 0.90 0.92 0.85 0.83 0.90 0.88 0.93 0.95

>2.0 1.00 1.00

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB se ia =0.8 daca nt2 si v0.5, respectiv =1 in celelalte cazuri.IX

Valorile raportului pt/d ( d in milimetri ), de la care nu este necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale, sunt date in tabelul 3. Tipul de otel Incovoiere, compresiune excentrica sau intindere excentrica cu excentricitate mare f adm=0.2mm f adm=0.3mm f adm=0.2mm f adm=0.3mm pt/d 0.071 0.039 0.142 0.078 0.092 0.043 0.142 0.066 0.135 0.056 0.208 0.086 Tabel 3 Intindere centrica sau excentrica cu excentricitate mica

OB 37 PC 52 PC 60

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB, la care conditia de limitare a deschiderii fisurilor este f 0.3 mm, nu este necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale daca sunt satisfacute conditiile din tabelul 4. Tabel 4 hp ll dt lt dt mm mm mm mm mm 3.55 200 7.1 100 100 4 200 7.1 120 120 5 200 7.1 150 150 4 150 > 7.1 200 140 4 150 > 7.1 150 180 3 120 > 7.1 150 120 in care : hp - grosimea placii dl, ll - diametrul barelor de armatura longitudinale si distanta intre axele lor dt, lt - diametrul barelor de armatura transversale si distanta intre axele lor. 5.2 Verificarea la starea limita de deformatie Verificarea la starea limita de deformatie se face punand conditia ca sub incarcarile de exploatare, sageata totala sau o fractiune din aceasta sa nu depaseasca valoarea admisa, precizata in functie de destinatia elementului.X

Valorile admise ale sagetilor sunt date in tabelul 5. Valoarea sagetilor se determina dupa regulile calculului structurilor omogene-elastice, introducand pentru modulul de rigiditate valoarea corespunzatoare stadiului II de lucru : a) in cazul elementelor solicitate la incovoiere ( placi, grinzi ) : EI = EbIbi (8) in care Eb, Ibi se calculeaza cu relatiile (9), (10) si (11). In relatiile de calcul, modulul de elasticitate al betonului se introduce cu valoarea corectata : - pentru beton cu agregate obisnuite : Eb = Eb =0.8 Eb 1 + 0.5v 0.9 Eb 1 + 0.75v

(9) (10)

- pentru beton cu agregate usoare : in care : v - raportul dintre momentul incovoietor din incarcarile de exploatare de lunga durata si cel din incarcarile de exploatare totale - caracteristica deformatiei in timp a betonului. Tabel 5Tipul de element Partea din Relatia de sageata care se ia verificare in considerare la verificare Elemente Sageata de lunga fld(qE)- fsd(q1E) componente durata fld din fadm ale incarcarea totala planseelor de exploatare (qE), minus sageata de scurta durata fsd din incarcarea de exploatare care actioneaza inainte de executarea elementelor nestructurale (q1E) Caracteristici de utilizare a elementului structural Plansee care sustin sau sunt atasate unor elemente nestructurale care pot fi deteriorate de deformatiile mari ale planseelor Plansee care nu sustin sau nu sunt atasate unor elemente nestructurale care pot fi deteriorate de deformatiile mari ale planseelor Sageata ( fadm sau diferenta de sageata fadm ) L fadm = 400

fadm =

L 250

XI

Sageata de scurta durata fsd din incarcarea utila produsa de aglomeratie de oameni Grinzi de rulare Sageata totala din incarcarile considerate in calculul la oboseala (qo)

fsd(qE)- fsd(q1E) fadm

f(qo) fadm

Planseele salilor de spectacole, inclusiv cele ale balcoanelor acestora. Gradenele tribunelor Poduri rulante manuale Poduri rulante electrice

fadm =

L 350

fadm =

L 500 L fadm = 700

Observatie : Incarcarile notate cu indicele E reprezinta valorile de exploatare ale incarcarilor ( pentru incarcarile permanente se iau valorile normate, iar pentru incarcarile variabile se iau valorile normate afectate cu coeficienti subunitari nd din STAS 10101/0A-77 ). Momentul de inertie al sectiunii ideale de beton se determina cu relatia : Ibi = Ibc+(ne-1)Aa(x-a)2+neAa(ho-x)2 (11) in care Ibc = b y y 2 dy este momentul de inertie al zonei comprimate de0 x

beton in raport cu axa neutra. b) in cazul elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune sau intindere ( cu excentricitate mare ) : EI =ME

=

' M E xEb

b max

(12)

in care : - curbura fibrei medii deformate ( rotirea specifica ) ME momentul incovoietor dat de incarcarile de exploatare x pozitia axei neutre in stadiul II de lucru al betonului b max efort unitar maxim in beton in stadiul II de lucru care se calculeaza cu relatia (13) : b max =ME x I bi

(13)

Pentru grinzile si placile simplu rezemate si in mod general pentru portiunile de element cu moment incovoietor de acelasi semn, EI se poate considera constant. La elementele continue, la care valorile EI calculate pentru zonele cu moment pozitiv si negativ nu difera intre ele cu mai mult decat 50%, se admite sa se ia in calcul pentru EI o valoare unica egala cu semisuma valorilor respective.XII

In calculul deformatiilor axiale ale elementelor din beton armat se utilizeaza urmatoarele valori pentru modulul de deformatie axiala EA: - pentru elemente solicitate preponderent la compresiune : EA = EbAb + EaAa (14) - pentru elemente solicitate preponderent la intindere : EA =E a Aa

(15)

XIII

ANEXA 6 Calculul lungimii de innadire prin suprapunere in conformitate cu EC 2 [4] Lungimea de innadire prin suprapunere de calcul se determina cu relatia urmatoare: l0 = 1 2 3 5 6 lb l0,min unde: 1 coeficient care tine seama de forma barei 1 = 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone comprimate 2 coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton 0,7 2 = 1- 0,15(cd ) / 1,0 pentru ancorare in zone intinse 2 = 1,0 pentru ancorare in zone comprimate unde : cd depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor si de distanta dintre acestea fig.1 diametrul armaturilor de rezistenta (6.1)

Fig. 1 Valoarea cd = min (a/2,c1,c) 3 coeficient care tine seama de efectul de confinare al armaturii transversaleXIV

3 = 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone comprimate 5 coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul 0,7 5 = 1- 0,04 p 1,0 pentru ancorare in zone intinse unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima pe lungimea de ancorare lbd 6 coeficient care tine seama de raportul procentual dintre aria armaturilor innadite prin suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din centrul lungimii de suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor din sectiunea respectiva tabel 1 6 = ( 1 / 25 )0.5 1,5 unde 1 este raportul procentual dintre aria armaturilor innadite prin suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din centrul lungimii de suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor din sectiunea respectiva - fig. 2

A sectiunea considerata Fig.2 Raportul procentual al barelor innadite intr-o sectiune

XV

Tabel 1 Raportul procentual al armaturilor < 25 % innadite si aria totala a armaturilor din sectiune 6 1 1,15 1,4 1,5 Nota: Pentru valori intermediare se interpoleaza. l0,min valoarea minima a lungimii de innadire prin suprapunere este egala cu l0,min > max { 0.3 6lb ; 15 ; 200 mm }. 33 % 50 % >50 %

XVI

ANEXA 7 Notatii si simboluri utilizate in indrumator As,min aria minima a sectiunii transversale a armaturii din zona intinsa c deformatia specifica a betonului cu deformatia specifica ultima a betonului comprimat uk deformatia specifica caracteristica ultima a armaturii, pentru elemente din beton armat, la atingerea efortului unitar maxim Ec, eff modulul efectiv de elasticitate al betonului fbd efort unitar ultim de aderenta fctm valoarea medie a rezistentei betonului la intindere axiala fct,eff valoarea rezistentei efective la intindere a betonului fctm,fl valoarea medie a rezistentei la intindere din incovoiere a betonului fck rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata pe cilindri la 28 de zile fR raportul dintre aria nervurii si aria sectiunii barei de armatura profilata ftk rezistenta caracteristica la intindere a armaturii din otel beton fyk rezistenta limita de curgere caracteristica a armaturii din otel beton l0 lb lbd lungimea de innadire prin suprapunere lungimea de ancorare de referinta lungimea de ancorare de calcul diametrul barei

p,eff - coeficient de armare pentru armatura longitudinala 0.2 rezistenta conventionala pentru deformatie remanenta de 0.2% a armaturii din otel beton s efort unitar de intindere din armatura wk deschiderea de calcul a fisurii wmax valoare limita calculata a deschiderii fisurilorXVII