Upload
adina-tulvan
View
220
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 1/7
Universitatea din Oradea
Facultatea de Arte
Arta romanică
Arhitectura de cult
Student: Pantiș Șerban
Anul II, Pictură
Oradea-2!"
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 2/7
Arta romanică, sau stilul romanic este un curent artistic ce a evoluat din a
doua #umătate a secolului al $-lea %&nă la s'&rșitul veacului al $III-lea !,
(ind re)ultatul evolu*iei social-economice al societă*ii 'eudale din +uro%a
centrală și a%useană
incolo de construc*iile de ti% castel, ce a%ar*ineau 'eudalilor care doreau
să se di'eren*ie)e de clasele sociale in'erioare dar in acelasi tim% să aibă
un mi#loc de a%ărare 'a*ă de alte ast'el de 'amilii care vroiau să-i
stă%&nească, remarcăm construc*iile de cult, care aduc dovada evolu*iei
arhitecturii .n %erioada romanicului /iserica este cea care se remarcă, %rin
trei ti%olo0ii: biserica-sală, ba)ilica și biserica de %lan central
1n această %erioadă incă se mai 'olosea lemnul ca material %entru
construc*ia bisericilor, .nsă tre%tat se introduce %iatra ca material
%rinci%al, care duce s%re noi %osibilită*i de construc*ie ce vor creea stilul
s%eci(c al romanicului
/iserica din %erioada romanică o%tea)ă in mod absolut %entru vechiul ti%
ba)ilical, acesta a%ăr&nd .n ma#oritatea clădirilor im%ortante: mănăstiri,
catedrale, etc
/a)ilici sim%le se 0ăsesc .n Italia, continu&nd vechile tradi*ii, alcătuite din
trei nave des%ăr*ite %rin coloane și o absidă semicirculară, unde se
0ăsește altarul Un eem%lu de astel de ba)ilică este San 3iniato din
Floren*a, reconstituită inte0ral %e la s'&rșitul secolului al $I-lea2 1n această
biserică .nt&lnim o nouă inova*ie, și anume %erechi de st&l%i ase)a*i lan0ă
coloane ce sus*in un arc transversal cu un %erete scund deasu%ra care
sus*ine 0rinda centrală, lon0itudinală care s%ri#ină tavanul, .n ca)ul unei
nave mai lar0i A%are ca element arhitectural transe%tul care duce la
a%ari*ia de noi nave .n %lanul ba)ilicii, structură %re)entă .n bisericile din
! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, % 2""
2 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, % 2"7
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 3/7
orms și ;lun<, cea din urmă (ind o lucrare a meșterului bi)antin
/us=etos
Pe lan0ă ba)ilicile de)voltate in %lan lon0itudinal, concomitent se
des)voltă și eem%le de %lan central, de di'erite 'orme și .ntrebuin*ări:ca%ele cimiteriale mici si circulare5;a%ela S'&nta ;ruce din Pra0a9,
tre>at5S'&nta 3aria din ;a%itol9și %olilobe
?Ast'el, a%ari*ia %lanurilor centrale amintite mai sus ilustrea)ă .ncercarea
de a .m%ăm&nteni .m%reună cu ele sistemele de boltire bi)antine Prima
ada%tare inte0rală a unui model bi)antin de dimensiuni monumentale o
.nt&lnim .n 4ene*ia, unde se hotăr&se .nlocuirea vechii ba)ilici San 3arco
cu o clădire nouă, imit&ndu-se celebra biserică a S' A%ostoli din
;onstantino%ol Inten*ia aceasta a 'ost reali)ată in cursul anilor !7@-!@
cu a#utorul unor meșteri bi)antiniB@ Solu*ia de construc*ie ado%tată la San
3arco se dovedește viabilă, ca dovadă re0ăsindu-se .n biserici din
Acvitania5Fran*a, secolul al $II-lea9
Anterior, se .ncercase .n Fran*a introducerea unei bol*i lon0itudinale
aderente bisericilor cu nave des'ășurate lon0itudinal ar aceste bol*ia%licau 'or*e mari asu%ra %ere*ilor laterali risc&nd cola%sul boltei, așa că a
'ost introdus un element menit să con'ere su%ort bol*ii, și anume arcul
dublou, %re)ent .n biserica Saint /eno.t-sur-Coire5!6"-!!@!D9 Se trece
a%oi la bolta .n arc 'r&nt care o'eră mai multă stabilitate și mai %u*ine
'or*e .n %ere*ii laterali5biserica Saint-Ca)are, Autun, secolul $II"9
@ 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 27
D 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 27@
" 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 27@
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 4/7
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 5/7
biserici %recum aba*ia din Enechsteden, ermanania, catedrala din
orms, catedrala din /raunschGei0
O solu*ie im%ortantă .n construc*ia bol*ilor .n cruce o re%re)intă o0ivele,
ele (ind arcuri de s%ri#in construite .n cruce și au rolul de a elimina muchiade intersec*ie dintre cele %atru bol*i, ușur&nd ast'el construc*ia bol*ii
Aceste bol*i .nce% să a%ară .n biserici %recum Ca 3adeleine din 4e)ela<,
Hormandia, catedrala din Can0res, catedrala din 3odena, %e la s'&rșitul
veacului al $II-lea6 .n catedrala din orms și la .nce%utul secolului al $II-
lea! la catedralele din 3ain)
evine comun, ast'el, acest sistem de boltire, acest merit revenindu-le
cistercienilor, care deși la .nce%ut .și %ro%un un stil de via*ă sim%lu,
re>ectat (ind %rin bisericile sim%le din lemn, %e măsura trecerii tim%ului și
dob&ndirii de %utere in societate, vor .nce%e să 'olosească strict %iatra ca
material de construc*ie eși bisericile construite de ei au elemente
s%eci(e, ?%lanul de ba)ă este cel de ba)ilică, cu transe%t, cu altar %rinci%al
si altare laterale dre%tun0hiulare, 'ără nici o absidă, 0ru%ate ast'el .nc&t să
'orme)e un cor% unitar mai ușor de aco%eritB!! Se utili)ea)a bolta
cilindrică .n arc 'r&nt, așe)ată %e dublouri și s%ri#inită %e mar0ini de bol*ile
navelor laterale %entru a se evita cola%sul structurii centrale
Acest ti% cistercian este .nsă o trecere de la romanic la 0otic sau 0otic
bur0und, numit ast'el din cau)a elementelor de boltire 0otice
ot .n această %erioadă a romanicului se introduce tre%tarea si %ro(larea
arcurilor si acest lucru este 'oarte e%loatat la intrările %rinci%ale ale
6 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 277
! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 277
!! 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 27
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 6/7
bisericilor, denumite %ortale acă .n %erioada tim%urie vorbim de
%ortaluri sim%le, dre%tun0hiulare, cu un arc de descarcare ce adă%ostește
luneta care este sus*inută de lintel, acum deasu%ra lunetei, se construiesc
mai multe arcuri cu %ro(luri di'erite, reali)ate .n tre%te de la ușă s%re
%erete %entru a elimina tunelul ast'el creat de %ere*ii 'oarte 0roși ai
'a*adei ;a eem%lu, %ortalul bisericii S'&ntul Iacob, Je0ensbur0, %ortalul
bisericii aba*iale din Ka= Uneori, ba)ilicile mari sunt construite cu trei
%ortaluri %e 'a*adă %entru a eviden*ia cele trei nave: cea centrală și %e
cele două laterale5e ;atedrala din Cucca9
Se 'olosesc numeroase ornamente și decora*iuni %entru a ( scoase .n
eviden*ă arhivoltele %ortalurilor și 'erestrelor %recum meandrul, astra0ala,%almeta și semi%almeta in vre#, )i0)a0ul, din*ii, %ătră*elele, romburile,
bilele și stelu*ele, etcL deasemenea și numeroase motive ve0etale din
arta antică
Je0ăsim 0alerii eterioare la biserici %recum catedrala din 3odena,
biserica S'&nta 3aria e onato din 3urano, /a%tisterul și catedrala din
Pisa, care sunt un motiv etrem de %lastic
A%are scul%tura ca mi#loc de .mbo0ă*ire a as%ectului structurilor, %re)entă
.n s%ecial %e %ortalurile bisericilor, %e coloane și %e st&l%ii de sus*inere
eși la .nce%ut vorbim des%re o scul%tură sim%lă, ins%irată din arta
bi)antină, sim%le .ncrusta*ii .n %iatră, dar cu su0estii im%ortante din
%risma ideolo0iei bisericii catolice, cum este lintelul %ortalului %rinci%al de
la Saint-enis-des-Fontaines, mai t&r)iu, %e la #umătatea secolului al $II-
lea!2
a%ar re%re)entări com%lee și reali)ate cu multă măiestrie Peca%itelurile bisercilor Saint-/enoit-sur-Coire și Saint-Austremoine din Issoire
sunt %re)entate scenele Kert'a lui Avram și ;ina cea de taină, reali)ări
remarcabile ale meșterilor vremii, av&nd .n vedere di(cultatea eecu*iei %e
o su%ra'a*ă at&t de restransă Cuneta %ortalului de la catedrala Saint-
!2 4ătășianu, 4ir0il-Istoria artei europene, 4ol I, +ditura idactică și Peda0o0ică
/ucurești5!6789, %-% 268
8/19/2019 Arta Romanică Arhitectura de Cult
http://slidepdf.com/reader/full/arta-romanica-arhitectura-de-cult 7/7
Ca)are, Autun %re)intă scena Kudecă*ii de A%oi, .n centru (ind Iisus %urtat
de .n0eri, arăt&ndu-și rănile m&inilor