Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI

Inventar nr. 2540 Fond nr. 1040

ŞCOALA PRIMARĂ RURALĂ ŢIBĂNEŞTI

I N V E N T A R

(1867-1929; 39 u.a.)

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

PREFAŢĂ

Şcoala primară rurală din Ţibăneşti s-a înfiinţat în 1867, ca urmare a aprobării Legii instrucţiunii publice din 1864, din timpul domniei lui Al. I. Cuza, care a promovat introducerea obligativităţii ciclului primar de patru ani atât pentru fete cât şi pentru băieţi. Instituţia îşi continuă existenţa şi astăzi, sub denumirea de Grup Şcolar “P.P. Carp”, fiinţând, aşa cum îi menţionează şi numele, pe fostul domeniu al mentorului său cultural, în Ţibăneşti, Judeţul Iaşi.

Documentele au o certă valoare istorico-documentară şi au fost preluate în 2009 de către subsemnata, în urma depistării şi evaluării lor în timpul unui control de fond desfăşurat în această unitate de învăţământ. Acestea se aflau într-o stare satisfăcătoare şi bună de conservare, fiind depozitate, într-un dulap de lemn de la etajul întâi al şcolii. Astfel, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale a devenit deţinătorul a 39 de unităţi arhivistice, ordonate cronologic pe probleme (cu respectarea datelor în care se desfăşoară activitatea unui an şcolar), din perioada 1867-1929, însumând, în urma inventarierii, 0,45 m.l.

Genurile reflectate sunt specifice activităţii şcolare (cataloage, matricole şcolare, liste de prezenţă a elevilor, situaţii referitoare la rezultatele la examene, informări adresate Revizoratului Şcolar Vaslui, corespondenţă cu autorităţile locale, registre de intrare-ieşire ş.a.), dar, datorită vechimii documentelor, apar în plus elemente ştiinţifice cu o valoare istorico-documentară certă. Astfel, potenţialului cercetător i se deschid numeroase perspective deoarece actele scot la iveală numele primilor învăţători ai satului, precum Gheorghe Arbore, Mihail Cristescu, Grigore Georgescu, Ion Vasiliu, Nicolae Teodorescu, C. Gh. Sandovici, A.M. Corivan. Aşadar, cel puţin din perspectiva istoriei locale, se oferă posibilitate reconstituirii perioadei în care au activat aceştia, gradul lor de implicare şi chiar de erudiţie, dacă se apreciază calitatea documentelor întocmite.

Bineînţeles că, înainte de toate, activitatea învăţătorului se desfăşoară în clasă. Ne-au rămas, astfel, mostre de cataloage realizate de mână, din primii ani ai funcţionării şcolii, pentru note, prezenţă (chemare) şi notele la examenele şcolare, apoi, spre sfârşitul secolului, tipizate, inclusiv pentru matricole. Acestea sunt întregite de alte diverse situaţii, despre copii de vârstă şcolară, despre dotarea clasei, vechimea şcolii, numărul de elevi care o frecventează, în funcţie de sexe, etnie, religie etc. Foarte frecvent, drept o dovadă a gravităţii problemei, sunt semnalate primarului, revizorului şi subprefectului lipsurile materiale ale şcolii, care fie nu are lemne pentru foc iarna, acoperişul reparat, podele, bănci suficiente când creşte numărul elevilor, fie nu este îndeajuns frecventată. În general, întâlnim date despre prezenţa cu regularitate a unui număr de 3-13 copii, dintr-un număr înscris la începutul anului şcolar de cca. 30. Lupta cu îmbunătăţirea frecvenţei se dă permanent, este monitorizată, raportată la primar şi la revizor lunar, iar amenzile date părinţilor care nu-şi trimiteau copiii la şcoală sunt numeroase şi reprezintă o mare parte din corespondenţa păstrată în acest fond. Se poate urmări, astfel, şi o devenire a mentalităţii colective, deoarece, frecvenţa, foarte slabă în primii ani după înfiinţarea şcolii, începe să crească moderat spre sfârşitul secolului.

De asemenea, adesea, apar şi multe date colaterale privitoare la problemele legate de casa oferită de autorităţi învăţătorului, de lipsurile materiale ale şcolii semnalate

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

primarului, dar, mai important, despre spectrul activităţilor în care acesta trebuia să se implice în comunitatea locală, conform ordinelor Ministerului Instrucţiunii şi ale Revizoratului Şcolar Vaslui. Prin urmare, învăţătorului îi reveneau o serie de acţiuni, ca de exemplu, realizarea recensământului populaţiei cu vârstă şcolară, în fiecare vacanţă pascală, inventarierea monumentelor istorice din regiune, realizarea unor descrieri ale elementelor de geografie locală, cu scopul centralizării lor, instruirea dorobanţilor în şcolile duminicale, participarea, alături de elevi, la slujbele religioase de duminică sau la mari sărbători, precum 10 mai, răspândirea valorilor morale în rândul comunităţii, prin prelegeri împotriva consumului de alcool, al jocului de cărţi, aducerea la cunoştiinţă a unor sfaturi practice referitoare la cultivarea unor plante cu o productivitate mai mare, reamintirea semnificaţiilor unor fapte istorice glorioase etc. Un aspect particular pentru şcoala primară din Ţibăneşti îl reprezintă şi prezenţa în curtea sa a punctului meteorologic, ceea ce a condus la o activitate specifică şi la o amplă corespondenţă cu institutul de profil. Se pot investiga, astfel, nivelul cunoştinţelor de specialitate de la acea vreme, principalele fenomene meteo întâlnite în regiune, implicarea învăţătorului în ţinerea unor statistici riguroase, pentru care a fost premiat câţiva ani consecutiv de către institutul mai sus amintit, înglobarea rezultatelor strânse pe plan local în lucrări de sinteză, precum cele despre ploi, dezgheţ ş.a. Activitatea extraşcolară a învăţătorului era completată de conferinţele metodice la care trebuia să asiste sau chiar să aibă o prezenţă activă şi care se desfăşurau pe perioada vacanţei de vară, în luna august, dar şi în cea de iarnă. Mai mult, spre finalul secolului observăm apariţia unor periodice cu caracter didactic, apărând şi obligativitatea impusă de revizorat învăţătorilor de a se abona la cel puţin una dintre acestea.

Din cele menţionate mai sus, se conturează şi imaginea activităţii învăţătorului satului, dar şi evoluţia organizării tot mai riguroase a procesului de învăţământ spre sfârşitul secolului al XIX-lea. De asemenea, îi revine cercetătorului sarcina de a estima câte dintre activităţile impuse învăţătorului au avut efect concret, adică s-au finalizat cu redactarea unor situaţii sau a unor rapoarte de informare şi câte au rămas doar la nivel declarativ, utopic sau propagandistic sau câte dintre acţiunile care i se solicitau erau benefice pregătirii lui, şcolii sau comunităţii şi câte ascundeau doar mici afaceri ale revizoratului, precum obligativitatea de a se abona la publicaţiile didactice şi de a anunţa în scris despre aceasta.

Fondul mai păstrează şi informaţii cu o certă valoare documentară pentru cei care sunt interesaţi să cerceteze evoluţia tipizatelor pentru uzul şcolar (cataloage, matricole), a materialelor didactice (caiete tip, diverse hărţi), a manualelor şcolare folosite, a preţurilor acestora, a principalelor titluri care erau recomandate la premierea elevilor, a programelor şcolare folosite, a orarului de funcţionare al şcolii sau a calendarului sărbătorilor legale. Se mai poate analiza apariţia bibliotecilor şcolare, modul în care se stimulau elevii săraci, dar silitori, prin suplimentarea numărului de cărţi dăruite în timpul anului pentru a-i antrena în lectură, dar şi implicarea, uneori foarte superficială, alteori consistentă, a autorităţilor locale, în sprijinirea şcolii, prin creşterea numărului de cărţi oferite pentru premiere, prin diferite dotări oferite şcolii şi prin participarea în comisiile examenelor finale, cum este cazul lui Nicolae şi P.P. Carp. Deşi un fond de dimensiuni relativ reduse şi care dezvăluie aspecte legate de istoria locală, acesta poate fi folosit şi în analizarea istoriei sociale, prin cercetarea, de exemplu, a prezenţei tot mai numeroase, în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, a familiilor evreieşti, putându-se urmări mărimea

3

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

acestora, starea lor materială, ocupaţiile părinţilor, fenomenul impunerii taxei de şcolaritate pentru copii străini, precum desele scutiri acordate de revizoratul şcolar.

Pe de altă parte, cu toate că, la o primă vedere, operaţiunile arhivistice specifice păreau simple, date fiind cantitatea documentelor şi faptul că erau constituite în unităţi arhivistice de către creator, totuşi s-au ivit mai multe probleme legate, în primul rând, de prezenţa a numeroase file rupte din cadrul dosarelor. Adesea, acestea erau foarte deteriorate, lipsindu-ne de posibilitatea de a identifica partea superioară, adică cea cu denumirea şi data actului respectiv. Prin urmare, reintegrarea lor la dosarele iniţial constituite s-a realizat prin cercetarea tuturor filelor acestora, făcându-se comparaţii între mai multe elemente specifice, precum genul documentului respectiv, duct, cerneală, continuitatea informaţiei, tipul hârtiei ş.a. Uneori, însă, degradarea nu a mai permis refacerea datării, astfel încât filele respective au fost lăsate la sfârşitul unităţii arhivistice unde au fost descoperite, făcându-se şi o menţiune specifică în inventar, la rubrica Observaţii. Prelucrarea acestui fond a presupus introducerea în mijloace de protecţie (cămăşi, cutii), inscripţionarea lor cu datele specifice, introducerea foilor de folosinţă, respectiv completarea lor, eliminarea filelor albe, paginarea, certificarea, cotarea provizorie (într-o primă etapă), inventarierea fiecărei unităţi arhivistice în parte, cotarea definitivă (fondul fiind de mici dimensiuni, s-a aplicat principiul numerotării în continuare), restaurarea (în unele cazuri) a unor file, iar, în final, legarea acestora şi transcrierea inventarului în format electronic, precum şi realizarea fişei în format electronic pentru Repertoarul fondurilor şi al colecţiilor arhivistice ale Arhivelor Naţionale ale României. Mai menţionăm că, în afara operaţiunilor de legătorie şi de restaurare, toate celelalte au fost realizate de subsemnata. În consecinţă, aduc mulţumirile mele călduroase profesionistelor mele colege de la cele două ateliere de specialitate, şi anume doamnelor Marina Adelina Marian, Maria Hăulică, Doina Budacă şi Mihaela Popa, care manifestă un respect profund faţă de document şi care au ajutat la definitivarea prelucrării arhivistice a acestui fond şi, prin urmare, la intrarea lui în circuitul ştiinţific. De asemenea, mai adresez mulţumirile mele doamnei secretar a şcolii, Maria Cain, care s-a implicat cu responsabilitate în depozitarea, prezentarea la control a documentelor şi predarea acestora la Arhivele Naţionale din Iaşi.

Arhivist,

20 ianuarie 2011 Suzana BODALE

SB/SB-3 ex.

4

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

1. Cataloage şcolare, pe clase sau cataloage semestriale de examen, corespondenţă cu REVIZORATUL ŞCOLAR VASLUI privitoare la situaţia şcolară, la drepturile salariale ale învăţătorilor, corespondenţă cu primarul referitoare la frecvenţa elevilor, înştiinţarea adresată primăriei că pentru anul şcolar 1868-1869, cărţile necesare elevilor sunt donate de Neculai Carp.

1867-1868 72

2. Corespondenţă între învăţătorul preot Mihail Cristescu şi primar privitoare la solicitarea de statistici despre copiii cuprinşi între 7-12 ani, care trebuie şcolarizaţi, cererea de a se institui amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală; adrese trimise de acelaşi învăţător către subprefectul Plăşii Fundurile, în care informează punctual despre necesitatea îmbunătăţirii dotării şcolii; răspunsul primit; informări din partea revizoratului şcolar despre remiterea unui nou regulament şcolar, a unei broşuri despre medicina veterinară; cererile primăriei către învăţător prin care i se solicită concursul în implicarea în predarea instrucţiunii militare în şcoli, în studierea istoriei României, la participarea şcolarilor la slujbele religioase de sărbători.

1870-1872 27

3. Registru de ieşire a corespondenţei. 1870-1899 69 4. Cataloage clasele I şi a II-a. 1871-1873 20 5. Corespondenţă cu REVIZORATUL

ŞCOLAR VASLUI despre schimbarea învăţătorului preot Mihail Cristescu, despre realizarea unor situaţii statistice privitoare la copiii de vârstă şcolară; despre convocarea învăţătorilor la o întâlnire unde se va expune “metoda logică”, despre lipsurile şcolii; raport de inspecţie şcolară din partea revizorului D. Agura, unde se analizează prezenţa,

1874-1875 44

5

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

neimplicarea primăriei în realizarea şi înmânarea listei elevilor de vârstă şcolară, sublinierea eforturilor învăţătorului, obligativitatea şcolarizării călăraşilor în timpul lor liber, pe parcursul orelor desfăşurate cu ceilalţi elevi; situaţii şcolare numerice despre mişcarea elevilor, problema absenteismului, înscrierea la început de an; modele de tablouri statistice folosite în acei ani, cu date despre şcoală, învăţător şi elevi; răspunsul întocmit, care dezvăluie numele lui Gheorghe Arbore, învăţător din 1869.

6. Corespondenţă între diverse instituţii privitoare la distribuirea gratuită a unor materiale şcolare (“Metozi”) elevilor nevoiaşi, despre solicitarea unor situaţii şcolare privitoare la date despre locaţia şcolii, populaţia şcolară, personal, despre soldele primite de învăţătorul Gr<igore> Georgescu, despre programul orelor, al examenelor de la sfârşitul anului şcolar, rezultatele acestui examen.

1877 <mai-iulie>

36

7. Corespondenţă între mai multe instituţii referitoare la solicitarea învăţătorului Gr<igore> Georgescu către primărie de a i se pune la dispoziţie, la începutul anului şcolar, o listă cu toţi copiii aflaţi la vârsta şcolarităţii obligatorii; răspunsul aferent; adrese legate de acordarea soldei, state de prezenţă şi de solde, cumpărarea de către primărie a treizeci şi şapte de manuale pentru elevii nevoiaşi, care vor fi distribuite cu titlu gratuit; revenirea învăţătorului cu adrese la primărie privitoare la mai vechea problemă a necesităţii acoperirii şcolii şi a îmbunătăţirii condiţiilor, la acordarea de avertismente pentru părinţii ai căror copii nu frecventează; cataloage de examene semestriale; situaţia de la sfârşitul anului.

1877-1878 44

6

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

8. Corespondenţă cu primăria şi REVIZORATUL ŞCOLAR VASLUI privitoare la începutul anului şcolar, sfinţirea apei care se realiza cu această ocazie, la listele de elevi ajunşi la vârsta şcolară; avertismente, propuneri de amendare şi chitanţe pentru plata unor avertismente primite de părinţii care nu-şi trimiteau copiii la şcoală; situaţii cerute de revizorat referitoare la numărul de elevi care frecventează şi la stadiul reparaţiilor şcolii; state de prezenţă şi de solde; plângerea învăţătorului Gr<igore> Georgescu către primărie prin care anunţă că, noaptea, i se fură nuielele de la gardul casei oferită lui pentru a locui, că plouă prin acoperiş şi, pe de altă parte, solicită lemne pentru foc şi implicarea mai energică a primăriei în a-i determina pe părinţi să-şi trimită copiii la şcoală, deoarece situaţia este îngrijorătoare; acelaşi învăţător continuă plângerile la revizor, pe care îl informează că primăria tratează superficial problema implicării în şcolarizarea copiilor şi îi solicită sprijinul, în luna octombrie 1878, şcoala fiind frecventată regulat doar de trei elevi.

1878 <septembrie-noiembrie>

39

9. Cataloage clasele I şi a II-a; situaţii şcolare.

1878-1879 16

Dosarul cuprinde şi documente a căror dată nu se mai poate reconstitui în urma degradării.

10. Corespondenţă cu diferite instituţii privitoare la mai multe informări, procese-verbale întocmite de învăţătorul Gheorghe Arbore despre frecvenţa elevilor, plângeri adresate de acesta, în acest sens, atât primăriei cât şi

1879-1880 43

7

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

revizorului; oprirea cursurilor pe 15 ianuarie 1879, din cauza lipsei lemnelor; anunţul primăriei că toţi elevii între 13-15 ani trebuie să facă instrucţie militară, în fiecare joi şi duminică, îmbrăcaţi în “uniforma regulamentară”; exmatricularea elevului Vasile Capeţina pentru “reaua sa conduită”; raportul îngrijorător al revizorului C. Chiriţă despre “cea mai rea şcoală din judeţu în toate privinţele”; circularele MINISTERULUI CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNEI PUBLICE, semnate de ministrul N<icolae> KREŢULESCU, prin care se precizează că învăţătorii pot opta pentru oricare dintre manualele care au primit aprobarea ministerială, chiar dacă, pe unele dintre acestea, s-a menţionat că sunt “obligatorii şi aprobate prin decret domnesc”; o altă circulară adresată înainte de începerea anului şcolar, prin care se recunosc importanţa, dificultăţile profesiei de dascăl, dar prin care se fixează, de asemenea, direcţiile şi metodele de urmat în procesul educaţiei obligatorii.

11. Matricole ale şcolii. 1880-1883 15 12. Cataloage şcolare, de examen semestrial

sau de finalul anului şcolar; liste absenţe; procese-verbale prin care primarul şi învăţătorul certifică frecvenţa elevilor, în fiecare lună de la sfârşitul anului 1881; o fişă de aritmetică a elevei Timofte Safta.

1881-1882 19 Dosarul cuprinde şi documente a căror dată nu se mai poate reconstitui în urma degradării.

13. Adrese şi răspunsuri în probleme specifice şcolii, care au circulat între instituţiile răspunzătoare de aceasta despre necesarul de obiecte materiale şi de manuale, despre amendarea părinţilor care nu permiteau copiilor să frecventeze şcoala, despre fixarea datei examenului

1882-1883 15

8

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

final, precum şi a comisiei aferente, despre trimiterea a trei diplome semnate de revizorul C. Chiriţă, pentru a fi înmânate absolvenţilor; situaţii şcolare relative la prezenţa lunară a elevilor.

14. Corespondenţă alcătuită din circulare, adrese şi răspunsuri între instituţiile abilitate, precum cele ale MINISTERULUI CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE, semnate de ministrul P.S. Aurelian despre instituirea unor noi programe şcolare, stabilirea liberelor legale, fixarea orarului şcolilor rurale, despre explicarea sistemului metric; tabel nominal realizat pentru copiii ajunşi la vârsta şcolarizării, cererea către primărie a învăţătorului Ion Vasiliu de a se dota şcoala cu încă două bănci de 2,5 m lungime şi de a se repara cele vechi, deoarece numărul elevilor a crescut, aceştia trebuind să stea în picioare; cererea MINISTERULUI FINANŢELOR de a se populariza în şcoală serviciile CASEI de ECONOMIE a STATULUI; situaţii şcolare realizate lunar referitoare la frecventarea orelor; fixarea examenului final pentru data de 17 iunie 1884.

1883-1884 39

15. Cataloage de la examenul final; raportul din 28 iunie 1885 către revizorul şcolar, realizat de preotul învăţător Ion Vasiliu, prin care oferă date despre numărul total de elevi care au frecventat şcoala, despre repartizarea lor pe clase, despre data susţinerii examenului final, a componenţei comisiei şi a promovabilităţii, precum şi despre starea materială a lăcaşului de învăţământ.

1884-1885 4

16. Cataloage şi situaţii şcolare despre copiii ajunşi la vârsta de şcoală, despre prezenţă.

1884-1885

15

17. Corespondenţă despre înmânarea de 1885-1886 13

9

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

avertismente familiilor care refuzau să-şi şcolarizeze copiii, raport de control al revizorului C. Chiriţă despre faptul că vin regulat la ore doar 12 din cei 31 de înscrişi, că frecvenţa e o problemă de la înfiinţarea şcolii, că e mizeră, are mobilierul într-o stare proastă şi că se află în acelaşi local cu primăria; raportul preotului învăţător Ion Vasiliu către revizor privitor la examenul final, susţinut pe 22 iunie 1886, în prezenţa unei comisii din care a făcut parte şi P.P. Carp, se oferă date despre înscrişi, promovaţi, starea materială precară a şcolii; situaţii şcolare lunare privitoare la frecventarea orelor.

18. Proces-verbal încheiat la deschiderea noului an şcolar, cataloage şi situaţii şcolare despre efectivul copiilor ajunşi la vârsta şcolară, frecvenţa lunară a acestora; amenzile pe care unii părinţi trebuiau să le plătească; raportul înaintat de învăţătorul Ion Vasiliu către revizor privitor la examenul final, care cuprinde date despre cei 16 elevi care au frecventat efectiv din cei 22 înscrişi, despre promovabilitatea pe clase, despre componenţa comisiei de examen, din care a făcut parte şi P.P. Carp, despre înmânarea premiilor, despre situaţia precară din punct de vedere material a şcolii.

1886-1887 27

19. Corespondenţă care a circulat între instituţiile responsabile cu privire la maniera în care trebuie predată geografia locală, la ţinerea unei conferinţe la ŞCOALA NORMALĂ “VASILE LUPU” din Iaşi, pe teme de învăţământ înainte de începerea noului an şcolar; semnalul tras de învăţătorul Ion Vasiliu către primărie referitor la starea de degradare a şcolii şi la reparaţiile care se

1887-1888 27

10

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

impun înainte de începerea noului an şcolar, astfel încât să nu se producă întreruperea cursurilor după aceea; procesul-verbal încheiat cu ocazia redeschiderii şcolii, în prezenţa unor oficialităţi şi după ce s-a făcut sfinţirea apei; trimiterea în şcoală a cărţilor de istorie scrise de Gr. Tocilescu; situaţie centralizatoare solicitată de PREFECTURA JUDEŢULUI VASLUI despre cărţile didactice întrebuinţate în şcoală, care, pentru clasa I cuprinde ediţia din 1883 a Metodicii noi de cetire şi scriere elaborată de Ion Creangă; tabelul nominal cu elevii ajunşi la etatea şcolară; situaţii şcolare realizate pe marginea fluctuaţiei elevilor; registrul de intrări-ieşiri a corespondenţei, realizat prin copierea adreselor primite şi a răspunsurilor oferite.

20. Corespondenţă referitoare la situaţia zilelor de concediu solicitate de învăţătorul N<icolae> Teodorescu revizorului C. Chiriţă, precum şi la mustrarea primită de la cel din urmă deoarece a absentat mai mult decât îi fusese aprobat; situaţii şcolare despre elevii ajunşi la vârsta şcolarizării; prezenţa lunară; cataloage lunare, de semestru şi de la examenul final; situaţia mediilor anuale; registrul parţial de intrare-ieşiere a corespondenţei realizat prin copierea tuturor documentelor intrate sau ieşite.

1888-1889 19

21.

Proces-verbal realizat pe 15 septembrie 1889, în trei exemplare, cu ocazia deschiderii noului an şcolar; cataloage lunare, de la examenul final; situaţia mediilor anuale; prezenţa elevilor; registrul parţial de intrare-ieşiere a corespondenţei realizat prin copierea tuturor documentelor intrate sau ieşite.

1889-1890 15

11

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

22.

Cererea de transfer în Comuna Chetreşti a învăţătorului N<icolae> Teodorescu adresată revizorului; proces-verbal încheiat cu ocazia transferării; listă nominală de copii care urmează a fi înscrişi în catalog pentru anul şcolar 1890-1891; rapoarte lunare întocmite de primar şi de noul învăţător C. Gh. Sandovici către revizor referitoare la frecvenţa elevilor; fixarea examenului final pentru data de 12 iunie 1892.

1890-1892 21

23.

Situaţii şcolare. 1891 <septembrie-noiembrie>

9

24. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şcolii, realizat prin copierea adreselor sau a situaţiilor şcolare realizate de învăţătorul C. Gh. Sandovici cu primăria sau cu revizoratul privitoare la principalele probleme ale şcolii, ca de exemplu înmânarea avizelor pentru absenteism, semnalarea existenţei tusei măgăreşti şi a celei convulsive, necesitatea reparării hornurilor locuinţei învăţătorului, acordarea de sprijin din partea primăriei pentru a se ridica cele două stoguri de fân din curtea şcolii cu scopul de a se putea amenaja acolo o mică grădină; anunţuri despre susţinerea unei conferinţe pe tema educaţiei obligatorii în şcoală, despre fixarea examenelor finale şi invitaţia publicului doritor de a participa.

1892 <februarie-decembrie>

11

25. Proces-verbal încheiat pe 15 septembrie 1892, cu ocazia deschiderii noului an şcolar; avertizarea unor părinţi care nu-şi trimit copiii la şcoală; solicitarea revizorului Al. Vassiliu de a se trimite de urgenţă situaţia rezultată la sfârşitul anului şcolar 1891-1892; solicitarea ca învăţătorul să prezinte la revizorului Oct<avian> Erbiceanu toate decretele

1892-1893 38

12

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

sale de numire; cereri adresate de şcoală sau către aceasta privitoare la crearea de condiţii pentru desfăşurarea cursului de gimnastică şi educaţie fizică, repertorierea monumentelor istorice din localitate, eliberarea unor certificate de şcolaritate, a unor situaţii privind inventarul instituţiei, a implicării în sprijinirea înrolării în armată prin crearea pregătirii spirituale marcată de sublinierea prin prelegerile de sâmbătă a faptelor de glorie ale armatei române; situaţii şcolare, ca de exemplu, raportarea lunară a frecventării orelor de către elevi; suplimentarea de către Revizoratul Şcolar a premiilor de la sfârşitul anului; date statistice ale şcolii, în care e confirmat anul 1867 ca fiind anul înfiinţării.

26. Corespondenţă cu INSTITUTUL METEOROLOGIC în probleme relative la fenomenele meteorologice, care trebuie observate, la indicaţiile tehnice, ca de exemplu, în ce coloană a tabelului de observaţii urmează să fie trecută prezenţa fenomenelor respective, semnele grafice cu care trebuie marcate; încercări de a face statistici privitoare la numărul de zile umede, cantitatea de umiditate, la numărul zilelor cu zăpadă, comparaţii între localităţile unde se iau astfel de date.

1893 <octombrie-decembrie>

10

27.

Registru cu avertismente şi amenzi date părinţilor care refuză să-şi trimită copiii la şcoală; registru de ieşire a corespondenţei şcolii pe anul 1893, alcătuit prin copierea răspunsurilor emise.

1893-1895 28

28. Matricole ale şcolii. 1893-1897 94 29. Corespondenţă primită de şcoală în

probleme variate, ca de exemplu listele elevilor ajunşi la etatea şcolară, numărul de elevi înscrişi, străini sau repartizaţi pe

1893-1894 43

13

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

sexe, la înfiinţarea şi dotarea unei staţii meteorologice în şcoală pentru Comuna Ţibăneşti, la precizări privind condiţiile aplicării obligativităţii învăţământului primar şi a amenzilor, la campanii de vaccinare duse prin şcoli, la instrucţiuni despre organizarea şi desfăşurarea recensământului şcolar, la completarea unor statistici despre numărul de inspecţii şi de absolvenţi pe care l-a avut şcoala până în 1894, la probleme financiare (sumele necesare pentru a se plăti servitorul şi pentru achiziţionarea lemnelor pentru foc).

30.

Adrese de la primărie şi de la REVIZORATUL ŞCOALR VASLUI (revizor Al. Vassiliu) primite de şcoală referitoare la programele de urmat în anul şcolar 1894-1895, la scutirea de taxă a unui elev, la însoţirea elevilor de către învăţător în zilele de sărbătoare şi de duminică la biserică, la necesitatea ca învăţătorul să-şi lase un înlocuitor pe perioada concediului la staţia meteorologică, la recrutarea a cinci tineri absolvenţi ai ciclului primar pentru a urma un curs de un an privitor la apicultură, cu scopul de a lucra la stupina deschisă în Panceşti-Dragomireşti (Roman), la obligativitatea participării învăţătorului la conferinţe metodice pe timpul vacanţelor de Crăciun şi de Paşti sau la aceea a implicării acestuia în recensământul copiilor de vârstă şcolară, la invitaţia de a milita, alături de preotul satului, pe lângă societatea “Datoria”, deschisă cu scopul “de a răspândi cultura în rândul maselor de jos”, la invitaţia de a participa cu elevii la slujba de 10 mai, oficiată la biserică, la solicitarea unor informări cu date despre şcoală (ca de exemplu, dacă şcoala are sau nu pământ,

1894-1896 39

14

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

dacă e arendat şi date despre aceasta), la implicarea ministerului de a oferi cărţi morale mai multe premianţilor, precum şi asigurarea bibliotecii şcolii cu un fond de carte, care va trebui trecut într-un catalog al acesteia; solicitarea ministerului către primărie de a achiziţiona dintre cărţile recomandate de acesta, pentru a fi oferite ca îndemn copiilor mai silitori în timpul anului şcolar, cu scopul de a stimula, dar, mai ales, de a-i deprinde să-şi continue educaţia şi după încheierea şcolii (alături se dă o listă a cărţilor recomandate, cu preţurile aferente); solicitarea adresată învăţătorului ca la examenul de la sfârşitul anului şcolar, să nu fie admişi (excepţie, cei scutiţi) elevii străini cărora nu li s-a plătit taxa integral; instrucţiunile revizoratului de a se urmări zilnic şi cu acurateţe parametrii aparaturii din staţia meteorologică.

31. Registru de chemare a şcolarilor şi consemnarea absenţelor.

1894-1896 14

32. Matricola elevilor şcolii. 1894-1897 5 33.

Adresele trimise de INSTITUTUL

METEOROLOGIC privitoare la ajutorul solicitat învăţătorului de a răspunde unui chestionar pe marginea unor probleme de geografie locală (bazinele hidrografice, de exemplu), cu scopul completării hărţilor geografice; solicitarea unor date despre fenomene meteorologice, precum repartizarea şi grosimea zăpezii iarna, dezgheţul şi curgerea sloiurilor mari de gheaţă pe râuri, declanşarea vreunui cutremur; direcţiile din care bat vânturile zonale; indicaţii tehnice despre trecerea datelor în tabloul sinoptic; premierea învăţătorului cu suma de 20 lei din partea MINISTERULUI AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERŢULUI şi DOMENIILOR pentru că s-a înscris

1895-1899 29

15

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

printre observatorii cei mai buni în 1895 (premierea se repetă şi în anii următori); solicitarea institutului adresată învăţătorului de a culege şi transmite toate “zicerile” relative la timp, care circulă în zonă, pentru a fi analizate deoarece ele se leagă de realităţi climatologice ale regiunii; reproşul institutului că, până în septembrie 1896, staţia Ţibăneşti nu a trimis observaţiile sale; institutul donează bibliotecii şcolii volumul Repartiţiunea ploaei pe districte şi basinuri în România pe anul 1896.

34.

Corespondenţă intrată în 1897 despre invitaţia ca învăţătorii să ţină o strânsă legătură cu subprefecţii, care au ordin de la prefect ca să se implice în toate problemele şcolilor, despre acordarea unor dispense de taxe pentru elevi de origine străină, despre obligaţia fiecărui învăţător de a se abona la o revistă metodică de specialitate, despre aplicarea amenzilor şcolare, despre instrucţiunile date învăţătorilor ca în vacanţa pascală să se facă recensământul copiilor de vârstă şcolară, despre cuantumul taxei pentru elevii străini (15 lei) şi despre maniera perceperii ei, despre invitaţia adresată învăţătorului de a participa alături de elevi la slujba în cinstea zilei de 10 mai, despre intenţia din 1897 de a se înlocui coroniţele pentru premianţi cu medalii presate în bronz alb şi galben, despre fixarea datei examenului final şi a solemnităţii premierilor, despre trimiterea de către revizorat a unor imprimate (matricolă, registru de prezenţă) şi material didactic pentru noul an şcolar (1897-1898); instrucţiuni de urmat până la aprobarea noilor programe şcolare şi a orarului; solicitarea revizoratului de a se completa formulare statistice; solicitarea

1896-1898 55

16

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

adresată de revizorat de a se întocmi tablouri cu numele eroilor morţi în războiul de independenţă din 1877-1878, care să fie afişate în şcolile şi în bisericile de baştină ale acestora; registrul listelor de amenzi din anul şcolar 1897-1898.

35. Registru matricol. 1897-1898 122

36. Catalog clasele I-IV. 1898-1899 20 37.

Corespondenţa primită de şcoală în anul

şcolar 1898-1899 referitoare la unele dispense de taxe pentru elevii străini, la înmânarea unor avize de chemare familiilor care nu şi-au trimis copiii la şcoală, indicaţia revizoratului ca elevii să figureze înscrişi în actele şcolare cu numele lor din documentele de stare civilă şi nu cu cele de botez sau de alint; dispoziţie a revizoratului ca învăţătorul să se implice în educaţia morală a comunităţii, abordând teme, de exemplu, de combatere a consumului de alcool printre săteni; invitaţia acordată învăţătorului de a răspunde la un chestionar pe teme de geografie locală, în vederea elaborării unei lucrări cu caracter didactic de către Alexandru Vlahuţă, intitulată Geografia pitorească a României; instrucţiuni despre maniera în care trebuie să se lucreze cu nou introdusul în 1898, Caet special de lucrări lunare ale şcolarului; invitaţia revizoratului de a se completa unele chestionare-tipizate privitoare la realităţi şi statistici specifice; propunerea revizorului L. I. Matasaru (?) de a se organiza cantine şcolare în localul şcolii sau într-o casă particulară din apropiere

1898-1899 37

17

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

Nr. de

inv.

Nr. vechi

al u.a.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Datele extreme

Nr. filelor

Obs.

mai ales pentru elevii de departe, unde să se poată servi mâncarea de acasă sau o masă caldă de 5-10 bani, gătită de soţia învăţătorului, o femeie din sat sau, cu rândul, de mamele elevilor; dispoziţia subprefectului ca toţi învăţătorii să-şi reînnoiască jurământul la sediul prefecturii, chiar dacă l-au mai depus o dată la intrarea în funcţie; solicitarea adresată prin revizorat de a răspândi printre săteni importanţa cultivării trifoiului roşu şi a lucernei, care au o productivitate mare şi care se pot recolta pe tot parcursul anului; fixarea datelor şi a tematicii conferinţelor metodice; liste nominale parţiale cu notele sau prezenţa elevilor.

38. Catalog clasele I-V, completat de învăţătorul A.M. Corivan.

1899-1900 13

39. Instrucţiunile revizoratului cu privire la implicarea activă a învăţătorului în educaţia morală a tinerei generaţii, prin stimularea participării cât mai active la biserică, combaterea jocurilor de noroc, de asemenea, în implicarea educării adulţilor; dovezi înmânate părinţilor pentru a-şi trimite copiii la şcoală, la completarea şi trimiterea unor chestionare şcolare, la întreţinerea grădinii şcolare; apelul Şcolii din Drăguşeni de a se strânge fonduri pentru construirea unui local; invitaţia de a da curs acţiunii “Sădirea pomilor”; trimiterea în şcoli, în 1914, a hărţilor cu Durostor şi Caliacra; congresul general al învăţătorilor de la Focşani, din 1923; deschiderea listei de subscrieri pentru INSTITUTUL DE SURDO-MUŢI “PRINCIPESA ELISABETA” din Focşani; liste nominale parţiale de note, de prezenţă, de inventar; matricolă păstrată parţial.

1900-1929 78 Dosarul cuprinde şi documente a căror dată nu se mai poate reconstitui în urma degradării sau a păstrării parţiale a actelor. Pentru matricola parţială lipsesc elementele care fac posibilă datarea. Există doar o certificare din 14 noiembrie 1899.

18

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

SJAN Ia

si

19