arbore planetar cap 3-4.docx

8/10/2019 arbore planetar cap 3-4.docx

1/19

Capitolul 3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si

control a piesei

3.1 Analiza proceselor similare existente

Arborii planetari din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare fac parte din

categoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetari cu flanse, tehnologia de

fabricatie este mai simpla decat in cazul arborilor cu brate.

In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executa urmatoarele grupe de

operatii: la alegerea bazelor de asezare; strunjire de degrosare si de finisare pentru

realizarea formei constructive; executarea canelurilor; rectificarea canelurilor;

prelucrarea suprafetelor interioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul

arborelui planetar cu brate.

Procesul tehnologic similar ce va fi prezentat va fi procesul tehnologic de

prelucrare mecanica a arborelui planetar cu flansa fiind foarte asemanator cu procesul

de obtinere al unui arbore planetar cu brate.

Tabelul .! Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica a

arborelui planetar cu flansa

"r #enumirea operatiei $asina unealta %bservati

i! &runjire'centruire Agregat de strunjit si

centruit

( &trunjirea suprafetei exterioare )*+ a

fetei )+ si a suprafetei frontale a

flansei )-+

&trung normal

&trunjirea fetei )+ a flanse &trung normal

/ &trunjirea de degrosare prin copiere

a partii cilindrice

&trung de copiat

0 &trunjirea de degrosare a suprafetei)1+

&trung normal


2/19

2 &trunjirea de degrosare a suprafetei

)&+

&trung normal

3 &trunjire flansa pe suprafata )T+ &trung normal

4 5urghiere a !2 gauri Agregat de gaurit

6 Adancire succesiva a !2 gauri sitesirea acestora pe o parte si pe

cealalta

$asina de gaurit

!7 Tarodarea succesiva a doua gauri in

flansa diametral opuse

5anc de lucru

!! 8ontrolul intermediar 5anc de lucru

!( Tratamentul termic '

! &trunjirea de finisare pe cele doua

fete

&trung normal

!/ &trunjirea de finisare prin copiere a

axului propiu'zis

&trung de copiat

!0 &trunjirea de finisare a suprafetei

frontale a flansei si a suprafetei

cilindrice de contur

&trung normal

!2 9unstruirea arborelui pe portiunea

cilindrica

#ispozitiv si

instalatie de lustruit

!3 rezarea canelurilor $asina de frezat

caneluri

!4 8ontrol ferolux Agregat de control

ferolux

!6 #ebavurare 5anc de lucru

(7 &palare Instalatie de spalare

(! 8ontrol final 5anc de lucru


3/19

3.2 Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a

rugozitatii prescrise in desenul de executie

In aceasta etapa se vor stabili acelor procedee de prelucrare care vor fi aplicate

pentru fiecare supafata pentru a asigura conditiile tehnice impuse prin desenul de

executie.Prelucrarea semifabricatelor in scopul obtinerii unei precizii determinate nu

este posibila daca piesa semifinita, asezata direct pe masa masinii'unelte sau in

dispozitiv, nu este orientata si fixata intr'o pozitie strict determinata. #e asemenea,

conditia orientarii pieselor, ca unitati distincte, la asamblare, in vederea asigurarii unei

pozitii reciproce precise, ceruta de conditiile functionale, este la fel de importanta.

In acest scop trebuiesc definite etapele de lucru:

' enumerarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei, impreuna cu conditiile

tehnice impuse;

' stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile, compatibile cu forma si

conditiile tehnice mentionate, pentru fiecare suparafata;

' analiza gradului in care respectivele procedee satisfac cerintele tehnice si cele

economice;

' adoptarea variantei optime de procedeu de prelucrare, pentru fiecare suprafata.

Tabelul .( %rganizarea analizei

"r.

supr

fata

Tip

suprafata

8onditii tehnice

impuse Procedee

posibile de

aplicat

#imensi'

une si

precizia

Abaterir

i de

forma sipozitie

1ugozi'

tate

&!

&uprafata

cilindrica

exerioara 0

0.44,5 11h 2,

&trunjire de

degrosare

&trunjire de

finisare

&(

&uprafata

cilindrica

exterioara

0

0.543

,(

&trunjire de

degrosare

&trunjire de

finisare


4/19

&&uprafata

canelurilor

00.16

44,5 11h2,

$asina de

frezat caneluri.

#ebavurare

3.3 Stabilirea succesiuni logice a operatiilor de prelucrare mecanica si tratament

termic si control

Arborii planetari din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare fac parte dincategoria arborilor lungi in trepte. In cazul arborilor planetari cu flanse, tehnologia de

fabricatie este mai simpla decat in cazul arborilor cu brate.

%rdinea operatiilor se stabileste avand in vedere anumite criterii tehnico'

economice, se stabileste ordinea tuturor operatiilor , de la preluarea semifabricatului ,

pana la obtinerea piesei finite.

8riteriile economoce se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic

cu caracterul productiei.

8riteriile tehnologice sunt prezentate sub forma de indicatii tehnologice,astfel

mentionam cateva criterii tehnice amanuntite:

' in primele operatii se prelucreaza suprafetele ce vor servi ulterior ca baze

tehnologice,cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce pot duce descoperirea

eventualelor defecte de semifabricare;

' toate operatiile de degrosare se executa inaintea celor de finisare;

' suprafetele cu precizia cea mai ridicata au care se pot deteriora usor seprelucreaza ultimele;

' prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii se executa la finalul procesului

tehnologic;

' prelucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelor termice, pe

suprafetele respective;

' dupa etapele mai importante se prevad operatii de control intermediar.


5/19

In principiu la prelucrarea arborilor planetari se executa urmatoarele grupe de

operatii: alegerea bazelor de asezare; strunjire de degrosare si de finisare pentru

realizarea formei constructive; executarea canelurilor; rectificarea canelurilor;

prelucrarea suprafetelor interioare a capului sferic si a cailor de rulare in cazul

arborelui planetar cu brate.

%peratiile care se executa la prelucrarea unui arbore planetar cu flansa se

prezinta in succesiunea lor in tabelul . .

Tabelul . Principalele operatii ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica a

arborelui planetar cu brate

"r. #enumirea operatiei $asina unealta %bservatii

! 8ontrol defectoscopic

nedistructiv si

tratament termic

&emifabricatul este

matritat, se elimina

operatia de debitare

( &trunjirea suprafetelor

de capat si centruirea

Agregat de strunjit si centruit

&trunjirea de degrosare

si finisare a interiorului

capului sferic

&trung semiautomat cu un

singur ax si mai multe cutite;

&trung semiautomat de capat;&trung semiautomat cu

comanda program;

/ &trunjirea de degrosare

a arborelui

&trung semiautomat cu un

singur ax si mai multe cutite;

&trung semiautomat de capat;

&trung semiautomat cu

comanda program;

Piesa se prinde in

universal si are un

singur grad de

libertate rotatia in

jurul axei.

0 &trunjirea de finisare la

unul din capetelearborelui

Acelasi utilaj ca la operatia

precedenta

2 Prelucrarea cailor de

rulare sferice

reza sferica de degrosare


6/19

melc deformare plastica

urmata de o

prelucrare mecanica

!( Ajustarea tuturor

muchiilor

$asina de ajustat

! Tratament termic Instalatii pentru tratament

termic

8arbonitrurare

pentru diferite zone

ale piesei

!/ 1edresare 5ataia radiala admisa

7,! mm

!0 8ontrol feroflux

!2 #emagnetizare

!3 1ectificarea de finisare

a suprafetelor cilindricesi frontale

$asina de rectificat exterior

!4 1ectificarea canelurilor $asina de rectificat exterior

!6 8ontrol final 5anc de lucru

(7 $arcare

(! 8onservare

Axele prelucrate ca la punctul 2 sunt cuplate perechi si controlate la marimea

momentului de rotire. #aca este necesar articulatia poate fi rodata cu un unghi variabil

de la 7...7 grade, timp de 3...4 minute sub sarcina de incercare. 9a rodare se

recomanda ca turatia sa nu depaseasca !07...!47 rot=min.


7/19

#upa efectuarea procesului tehnologic urmeaza un proces de tratament termic

termochimic ,tratament termic de carbonitrurare pentru diferite zone ale piesei.

8alire cu, curenti de inalta frecventa mentionand faptul ca piesa trebuie a fi

tinuta in pozitie verticala.

#upa tratamentul termic urmeaza o rectificare de finisare cu ajutorul pietrelor

profilate pentru caneluri si o rectificare cilindrica pentru suprafata de etansare.

In urma terminarii tuturor operatiilor de mai sus urmeaza un control de

conformitate,de verifiare a calitatii operatiunilor tehnologice efectuate dupa care

urmeaza o operatie de marcare si conservare.

3.4 Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologice

Pentru fiecare operatie in parte se vor alege masinile'unelte si utilajele necesare in

functie de:

' tipul prelucrarii;

' dimensiunile de gabarit ale piesei;

' caracteristicele functionale ale utilajului prevazute a fi necesare ;' precizia si rigiditatea utilajului ;

' tipul de productie si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de incarcare a

utilajului;

' costul utilajului si productia interna a utilajelor.

In cazul productiei de serie mare se poate analiza si gradul de aplicabilitate a

strungurilor semiautomate multicutite, masinilor de copiat, a masinilor'unelte cu

comanda program.

Prelucrarea arborilor prin strunjire


8/19


9/19

#upa operatiile de degrosare se executa un tratament termic corespunzator

materialului din care este confectionat arborele canelat.

Pentru a asigura precizia necesara a canelurilor si in special a suprafetelor

dupa care se face centrarea, prelucrarea de finisare sa executa prin rectificare dupa

tratamentul termic . &e obtine astfel precizia dimensionala in treapta 2'a si a 3'a si

rugozitatea la 1a?,(..7,( @m.

3. Adoptarea schemelor de orientare si !ixare a piesei

&emifabricatul de prelucrat, fiind un corp rigid in spatiu, poseda sase grade de

libertate in raport cu cele trei axe de coordonate perpendiculare intre ele. &tabilireapozitiei static determinate a piesei se realizeaza prin eliminarea tuturor celor sase

grade de libertate cu ajutorul a sase puncte de reazam .

Prin bazarea piesei se intelege orientarea acesteia pe masina'unealta sau in

dispozitiv, adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria muchiei aschietoare,

tinand seama de conditiile impuse prelucrarii si de sistemul de referinta al celor trei

axe la care se raporteaza gradele de libertate ale piesei ce se prelucreaza .


10/19

igura ./ #eterminarea pozitiei spatialelor cilindrice tip arbore

Piesele cilindrice lungi se caracterizeaza printr'o suprafata de dubla ghidare !,(, si

/ grade rapite piesei si doua suprafete de reazam 0' rapeste un grad de libertate in

translatie si 2 > un grad de libertate in rotatie. *l se bazeaza in mandrine, bucse

elastice si intre varfuri.

In vederea prelucrarii mecanice semifabricate trebuiesc bazate orientate si

fixate. 5azarea orientarea piesei asigura realizarea dimensiunilor suprafetelor care

se prelucreaza si a cotelor ce coreleaza suprafetele prelucrate, in lanturi de dimensiuniformate .

Pentru prelucrarea arborilor asezarea si fixarea pe masina unealta se face

folosindu'se suprafata exterioara cand prinderea are loc in universal si varful papusii

mobile.

igura .0 &chema de bazare si fixare a arborilor

a' pe suprafata exterioara ; b'intre varfuri.


11/19

3." Alegerea S.#.$. % urilor

Alegerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul ,

forma,dimensiunile si conditiile tehnice de precizie si calitate ale suprafetei impuse

piesei de prelucrat, avand in vedere criteriul economic.

9a alegerea &.#.. ' urilor trebuie avuta in vedere diferentierea , in aceasta privinta

, adiferitelor tipuri de productie:

' in productia de masa ' grad de utilizare cu &.#.. ' uri ridicat, dispozitive de

control automat si activ, verificatoare speciale;' in productia de serie ' grad mediu de utilizare cu &.#..'uri , cu tendinta de

utilizare a &.#.. 'urilor compuse din elemente demontabile si utilizarea

verificatoarelor speciale;

' in productia individuala ' grad redus de utilizare cu &.#.. ' uri si utilizarea

instrumentelor de masura universale.

Tabelul .0 Prezentarea &.#..'urilor adoptate

"r. de ordine si

denumirea

opreratiei

&cule #ispozitive erificatoare

&trunjire de

degrosare

Placute

8.$.& tip P

#ispozitiv port'scula

%&8 !7

&ubler

&trunjire dedegrosare

Placute8.$.& tip P

#ispozitiv port'scula %&8 !7

&ubler1ugozimetru

Prelucrarea

gaurilor flansei

&cule de gaurit

1p

$asina de gaurit

multi ax simultan

8alibre

dimensionale

rezarea

canelurilor

reza tip melc rezare cu role

tip melc

Pe langa dispozitivele de bazare si fixare mentionate se adopta celelalte

dipozitive si verificatoare, recomandabil, dintre cele standardizate. #ispozitivele

speciale se proiecteaza odata cu proiectarea tehnologiei de fabricatie.


12/19

&culele utilizate la fiecare operatie se adopta din cataloage de scule standardizate

sau speciale, definite prin :

' materialul propus pentru scula ;

' destinatia sculei ;

' forma, dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule, prin

simbolizarea &TA&;

3.& Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare ai al dimensiunilor

intermediare

#upa cum s'a mentionat in capitolele precedente adaosurile de prelucrare

stabilite prin metoda experimental'statistica , au valori neeconomice. #in acest, motiv

la productia de serie mare si masa se recomanda calculul analitic, pentru determinarea

adaosurilor intermediare Aisi apoi a celui total:

=

=m

i

iT AA

!

,

unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicate suprafetei

respective. 8alculul se bazeaza pe premisa ca marimea adaosului intermediar trebuie

sa acopere erorile de prelucrare la faza precedenta si cele de asezare, la

faza curenta, componentele acestuia fiind, deci: adancimea medie a rugozitatii, 1zp,

adancimea stratului superficial defect , &psi abaterile spatiale , Bp; eroarea de bazare si

fixare la operatia curenta, Cc.

9a stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilor

intermediare , se mai recomanda:

' adaosurile trebuie sa fie cat mai mic atat pentru obtinerea unui coeficient ridicat

de utilizare a materialului, cat si pentru reducerea duratei prelucrarii;

' adaosurile pentru operatiile ce se executa dupa tratamente termicetrebuiesa fie

marite cu valoarea deformarii piesei in timpul tratamentului;

' in cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea piesei datorita

fortelor de fixare si de aschiere;

' tolerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie un trebuie sa treaca de

limitele preciziei economice a prelucrarii respective , au valori de


13/19

(0'/7 D din dimensiunea medie a adaosului si se considera, pentru arbori si suprafete

plane, in minus, iar pentru alezaje , in plus , adica ) in corpul piesei+,

de la dimensiunea intermediara respectiva.

$etodologia de calcul , presupune determinarea succesiva a adaosurilor de

prelucrare la fiecare operatie , incepand cu ultima si,implicit, determianrea

dimensiunilor intermediare. Aceste valori se mentioneaza in schitele planului de

operatii si sunt utile la calculul regimurilor de aschiere

Capitolul 4 #eterminare regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice

de timp

4.1 #eterminarea regimurilor optime de aschiere

#eterminarea valorilor optime ale regimurilor de aschiere se bazeaza pe

optimizarea unui parametru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv:

minimizarea costului prelucrarii sau maximizarea productivitatii. 1egimul de aschiere

optim se determina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la

urmatorii parametrii:

' adancimea de aschiere ' t EmmF este grosimea stratului indepartat prin aschiere,

de pe suprafata piesei la o singura trecere;

' avansul ' s Emm=min, mm=rot, mm=cursa dubla, mm=dinteF este marimea

deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr'un interval de timp, in cursul miscarii

secundare;

' viteza de aschiere ' v Em=min, m=sF viteza relativa a taisului sculei in raport cu

suprafata de prelucrat.

In corelatie directa cu regimul de aschiere se defineste si durabilitatea sculei

intre reascutiri > T EmmF.

In functie de multitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca, in functie

de masura in care instrumentul matematic este utilizat si in functie de modul in care se

determina durabilitatea sculei, calculul regimurilor optime de aschiere se face prin

doua metode: metoda clasica si metoda moderna.

In proiect se utilizeaza metoda clasica care presupune stabilirea preliminara a

valorii durabilitatii sculei, determinarea succesiva a parametrilor de aschiere inordinea t, s, v , urmata de un numar redus de verificari ale conditiilor restrictive.


14/19

In literatura de specialitate sau in normative , sunt prezentate diferite variante

ale metodei: variante bazate, in primul rand, pe calcule analitice, pe alegerea valorilor

din tabele normative, completata prin calcule analitice sumare.

In cadrul proiectului nostru se va utiliza metoda clasica, in varianta bazata pe

calcule analitice. Astfel , se vor efectua aplicatii pentru cate o operatie din fiecare tip

cate o strunjire , frezare , gaurire, alezare, brosare, rectificare, mortezare, danturare ,

filetare etc. .

Etapele de parcurs

' stabilirea durabilitatii sculei T, fie prin utilizarea unor recomandari cu caracter

general, a unor tabele normative sau , mai bine, prin calcul, cu ajutorul unor relatiiempirice de optimizare, in raport cu costul sau cu productivitatea prelucrarii.

' pe baza relatiei generalizate Time > TaGlor:

yvxv

vm

stvkcT

=

in care coeficientii cv si H dependenti de conditiile concrete ale aschiere si

exponentii m, xv,Gv, se stabilesc pe baze experimentale, se pot determina parametrii

regimului de aschiere t, s ,v prin alegerea a doi dintre ei si calculul celui de'al treilea.

&uccesiunea stabilirii celor trei parametrii este dictata de gradul in care acestiainfluenteaza functia de optimizare:

a. alegerea adancimii de aschiere , t , in functie de marimea adaosului de

prelucrare si de tipul prelucrarii degrosare, finisare; acum se stabileste si numarul de

treceri;

t ? 7,( mm , pentru degrosare ;

t ? 7,70 mm , pentru finisare.


15/19

b. stabilirea a'ansului,s,din considerentele de crestere a productivitatii, este

necesar un avans cat mai mare; tinand seama de limitarile impuse, acestea se

determina prin una din metodele:

' alegerea din tabele normative , urmata de verificari ale satisfacerii restrictiilor

referitoare la rezistenta sculei, rezistenta mecanismului de avans, rugozitatea

suprafetei s.a.;

' calculul valorilor limita maxime rezultate din fiecare restrictie in parte si

adoptarea celei mai mici dintre aceste valori.

& ? 7,(0 mm , pentru degrosare ;

& ? 7,! mm , pentru finisare.

In ambele cazuri , valoarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca in gama avansurilor

realizabile de catre masian unealta.

c. calculul 'itezei de aschiere, ', cu relatia

[ ]min=!777

mDn

V

=

,

unde , n este turatia;

# diametrul piesei de prelucrat .

Aleg turatia piesei 207 Erot=minF de prelucrat la strunjire.

' calculul turatiei , n , a piesei de prelucrat , in functie de viteza calculata si

dimensiunea pisei, urmat de alegerea celei mai apropiate valori n a, din gama de turatii

a masinii'unelte;

' recalcularea vitezei de aschiere, va, cu valoarea reala a turatiei , na;

' verificarea puterii necesar pentru aschiere.

Pentru restul operatiilor , parametrii regimului de aschiere se adopta, fara

calcule de optimizare sau verificare, din tabele cu recomandari de regimuri de aschiere

sau pe baza regimurilor aplicate in intreprinderea constructoare a piesei auto

respective. Trebuie si in acest caz, totusi, avute in vedere valorile discrete realizabile

de catre masinile'unelte, in privinta avansului si turatiei.

Tabelul /.! 1egimurile de aschiere adoptate


16/19

#enumirea

operatieiaza

t

EmmF

s

EmmF

Em=minFns %bs.

&trujire de

degrosare! 7,( 7,(0 !7(,70Em=minF 207 Erot=minF

&trujire definisare

( 7,70 7,! !7(,70Em=minF 207 Erot=minF

4.2 #eterminarea normelor tehnice de timp

"orma tehnica de timp reprezinta timp necesar pentru executarea unei operatii

tehnologice in anumite conditii de productie tehnico'organizatorice dintre cele mai

favorabile. &e stabileste in functie de posibilitatile de exploatare ale utilajului, &.#..'

urilor, in conditiile aplicarii metodelor de lucru moderne, tinand seama si de gradul de

calificare al muncitorilor , corespunzator acestor metode.

#eterminarea normelor tehnice de timp se poate face:

' prin calculul analitic sau pe baze statistice al fiecarei parti componente si

insumarea acestora;

' pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite la operatiile similare si

preluarea acestora sau calculul prin interpolare, tinand seama de diferentele specifice.

&tructura normei tehnice de timp, semnificatia componentelor si recomadari

privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, in continuare; la elaborarea

proiectului este necesara consultarea lucrarilor de specialitate.

&emnificatia componentelor normei tehnice de timp este prezentata incontinuare:

' tb' timpul de baza durata prelucrarii propriu'zise, se determina , in functie de

regimurile de lucru adoptate si de parametrii geometrici ai suprafetelor prelucrate, prin

calculul analitic, cu relatii de forma:

tb? 9p=s,


17/19

unde 9peste drumul pe care'l parcurge scula, in directia miscarii de avans EmmF si s

este viteza de avans Emm=minF. Pentru fiecare tip de prelucrare realatia tb ia forme

specifice.

Pentru alte operatii decat cele de aschiere , pentru timpul de baza pot fi deduse

relatii similare sau aceasta poate fi adoptata pe baze statistice.

' ts' timpul auxiliar' durata prinderii'desprinderii piesei, apropierii'indepartarii

aschiilor, efectuarii masuratorilor s.a. pentru fiecare componenta se retrag valorile

recomandate din normative, in functie de conditiile specifice ale prelucrarii sau se

determina, global, pe baze statistice.

' top' timpul operati' ' top?tbta se calculeaza ca si componentele sale pentru

fiecare faza a operatiei, dupa care se insumeaza , pentru determinarea timpului

operativ total, la fiecare operatie.

' tdo ' timpul de deser'ire organizatorice ' timpulconsumat pentru asezarea

semifabricatelor, sculelor, primirea si predarea schimbului etc. , se determina, in

general,ca procent 7,0J.3D din top, in functie de tipul si marimea masinii'unelte.

' tdt' timpul de deser'ire tehnica' timpul consumat pentru inlocuirea sculelor,

reglarea masinii'unelte, indepartarea periodica a muchiei aschietoare a sculei etc.; se

determina din normative, pe componente sau global, ca procent (J4D din tb.

' ton ' timpul de odihna si necesitati !iziologice ale operatorului uman se

determina ca procent J.3D din top.

' tto' timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si organizarea muncii se

determina ca procent din top.

' tu' timpul unitartimpul total corespunzator prelucrarii unei piese se obtine ca

insumare a componentelor:

tu ? top tdt tdo ton tto EminF

' tpi' timpul de pregatire' incheiere ' durata activitatilor desfasurate de muncitor

la inceputul si sfarsitul prelucrarii lotului de nlotpiese ; se stabileste , pe componente,

din normative. $arimea lotului, nlot, la care se refera tpise poate considera egala cu

numarul mediu de piese prelucrate intr'un schimb n lot? tsKLM sau marimea optima a

lotului de piese prelucrate, in productia de serie n lot? "lot.

' tn> norma tehnica de timp timp normal :


18/19

tn ? tu tpi = nlot EminF

"lot ?!62/ Epiese=lotF

In cadrul proiectului se vor determina analitic normele de timp pentru

principalele operatii din procesul tehnologic in primul rand, pentru cele la care

regimurile de aschiere s'au determinat analitic . Pentru celelalte operatii inclusiv

cele pentru care nu exista recomandari in normative , normele de timp se vor stabili

comparative cu procesele tehnologice similare existente.

In final, avand in vedere faptul ca normele de timp stabilite vor fi utilizate in

elaborarea capitolelor urmatoare si la completarea planului de operatii , se prezinta

centralizat principalele componente.

Tabelul /.( Principalele componente ale normelor de timp

"r. de

ordine sienumirea

operatiei

aza tb

EminF

ta

EminF

tu

EminF

tpi= nlot

EminF

tn

EminF

%bs.

! &trunjire !,72 7,/ !,3 7,( !,6

( 5urghiere ,6 !,( 2,4 2,/2 !,(2

&trunjire !,72 7,/ !,3 7,( !,6

/ rezare !2,0 (,/ (0,3 ! 4,3


19/19

()(*)+,-A)E / Capitolul 3 si 4

!. 5ejan, ". , Iozsa, #.Fabricarea si repararea industriala a autovehiculelor

Indrumar de proiect, !660

(. $arincas, #. , Abaitancei, #.Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere,

!64(

. ratila , -h. > 8alculul si constructia automobilelor, *ditura #idactica siPedagogica , 5ucuresti !633.

/. http:==NNN.masiniunelte'optimum.ro

Documents

arbore planetar cap 3-4.docx