Upload
others
View
14
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Pagina 1 din 100
ACADEMIA ROMÂNĂ
Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru
Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi
implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi -
SIPOCA 5
Denumire rezultat R2.1.: Analiză cu privire la reactivitatea
administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii și ale
mediului de afaceri, conform principiilor Small Business Act.
„Propunere de politică publică privind eficientizarea
activității administrației publice în domeniul sprijinirii
dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri,
vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”
Elaborată de către autorii:
Experți B: GAFTEA VIOREL NICOLAE
HORGA MIHAELA PETRUȚA
București (Februarie 2020)
Pagina 2 din 100
CUPRINS
PARTEA I. PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ .......................................................... 6
CAPITOLUL 1. ARGUMENTAREA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ ................. 7
1.1. Definirea problemei care necesită acțiunea Guvernului ......................................................... 7
1.2. Cadrul actual privind implementarea politicilor publice......................................................... 8
1.3. Prezentarea datelor statistice relevante ................................................................................... 9
1.4. Grupurile de beneficiari ......................................................................................................... 10
CAPITOLUL 2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE PROPUSE ............ 12
2.1. Scopul propunerii de politică publică .................................................................................... 12
2.2. Domeniul de aplicare și durata de implementare .................................................................. 12
2.3. Obiectivul general, obiectivele specifice și operaționale ..................................................... 12
CAPITOLUL 3. SCENARII DE SOLUȚIONARE .................................................................. 15
3.1. Descrierea scenariului nr.1 „inacțiunea autorităților statului” ............................................ 15
3.2. Descrierea scenariului nr.2 „acțiunea parțială a autorităților statului” .............................. 15
3.3. Descrierea scenariului nr.3 „acțiunea deplină a autorităților statului” .............................. 16
CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................ 20
4.1. Impactul aferent scenariului nr.1 „inacțiunea autorităților statului” ................................... 20
4.2. Impactul aferent scenariului nr. 2 „acțiunea parțială a autorităților statului” .................... 22
4.3. Impactul aferent scenariului nr. 3 „acțiunea deplină a autorităților statului” .................... 24
CAPITOLUL 5. SELECTAREA OPȚIUNII ........................................................................... 28
CAPITOLUL 6. PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ ............................................. 30
CAPITOLUL 7. MĂSURI POST-ADOPTARE ...................................................................... 31
CAPITOLUL 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA POLITICII PUBLICE ............... 41
I. Monitorizarea ............................................................................................................................. 41
II. Evaluarea .................................................................................................................................. 44
Concluziile evaluării ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
Pagina 3 din 100
PARTEA II. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE A PROPUNERII DE POLITICĂ
PUBLICĂ ..................................................................................................................................... 46
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 46
CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL ȘI ARGUMENTE PENTRU INIȚIEREA
PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ ............................................................................... 50
CAPITOLUL 2. CONCEPTUL, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ÎN UTILIZAREA
POLITICILOR PUBLICE ÎN GUVERNARE ......................................................................... 64
CAPITOLUL 3. CERINȚE, PERSPECTIVE ȘI OPȚIUNI, DE IMPLEMENTARE A
POLITICILOR PUBLICE ......................................................................................................... 76
CONCLUZII GENERALE ......................................................................................................... 84
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 86
LISTA ACRONIME ................................................................................................................... 88
ANEXE ......................................................................................................................................... 90
Anexa I. Seturi de autorizări prin procedura aprobării tacite la nivel de municipii .................... 90
Anexa I. a. Listă circuite de autorizare și autorizații la înființarea unei firme............................ 92
Anexa II. Studiu de caz: Autorizarea în cadrul Primăriei Municipiului București ...................... 93
Anexa III. Inventar autorizații și instituții sub incidența procedurii aprobării tacite ................. 97
Anexa IV. Număr de autorități-servicii cu obligații de implementare PAT și SBA....................... 98
Pagina 4 din 100
LISTĂ ABREVIERI
APT Autorități publice teritoriale cu atribuții economice
CE Comisia Europeană
DMA Direcția Mediul de Afaceri din cadrul MEEMA
FE Fonduri Europene
FI Fonduri Internaționale
FN Fonduri Naționale
HG Hotărâre de Guvern
IMM Intreprinderi Mici și Mijlocii
MEEMA Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
PAT Procedura Aprobării Tacite
PIB Produs Intern Brut
PP Politică publică
SBA Small Business Act
SNEP Sistemului Național Electronic de Plată online
UE Uniunea Europeană
LISTĂ FIGURI
Figura nr.1.1. Identificarea segmentelor de populație și evoluția demografică
Figura nr.1.2. Identificarea relațiilor existente între mediul real și cel digital
LISTĂ TABELE
Tabel nr.2.1. Obiectivele specifice și operaționale
Tabel nr.3.1. Planul de acțiuni
Tabel nr.4.1. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr.1
Tabel nr.4.2. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 2
Tabel nr.4.3. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 3
Tabel nr.5.1. Implementarea scenariului nr. 3
Tabel nr.7.1. Indicatori cheie specifici conform scenariului nr. 3
Tabel nr.8.1. Respectarea termenelor
Pagina 5 din 100
Tabel nr.8.2. Costurile implementării
Pagina 6 din 100
Partea I. PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ
„Propunere de politică publică privind eficientizarea
activității administrației publice în domeniul sprijinirii
dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri,
vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”
De la:
Conducătorul instituției: Virgil-Daniel POPESCU, Ministrul Economiei, Energiei și
Mediului de Afaceri
Numele instituţiei: Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (fostul Minister
pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat)
Avizatori:
Conducătorul instituției:
Numele instituţiei:
Titlul propunerii de politică publică:
Propunere de politică publică privind eficientizarea activității administrației publice în domeniul
sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea
utilizării procedurii aprobării tacite
Departament inițiator: Direcția Mediul de Afaceri (DMA)
Persoane responsabile şi date de contact:
Darius VODĂ, Director adjunct DMA, [email protected]
Cezar ILIU, Șef serviciu DMA, [email protected]
Stadiu (anunțare, avizare, primă lectură): Elaborare propunere de politică publică
Pagina 7 din 100
CAPITOLUL 1. ARGUMENTAREA PROPUNERII DE POLITICĂ
PUBLICĂ
1.1. Definirea problemei care necesită acțiunea Guvernului
Ca urmare a multiplelor semnale provenite din economia națională, precum și din mediul
economic internațional (de exemplu, prin interviuri, diverse luări de poziție sau dezbateri publice
transmise de mass-media ori a unor cercetări, studii, analize, statistici interne sau europene etc.)
se constată că există o relație ineficientă și ineficace, deci per ansamblu deficitară, în ceea ce
privește colaborarea actuală a administrației publice cu mediul de business din România, în
special în sfera afacerilor mici și mijlocii. Cazuistica bunelor practici existente în acest domeniu
la nivel european sau intenațional, și uneori chiar la nivel național, demonstrează indubitabil că
ar putea fi puse în aplicare pe scară largă o serie de concepte, metode și tehnici moderne care să
crească eficiența și să îmbunătățească eficacitatea unei astfel de colaborări, deosebit de amplă și
complexă, în contextul unei globalizări tot mai accelerate și a schimbărilor majore produse de
introducerea noilor tehnologii, îndeosebi a celor digitale.
Problema importantă pe care prezenta propunere de PP încearcă să o soluționeze într-un
termen mediu de șapte ani constă în nevoia imperioasă a unei îmbunătățiri semnificative a
modalității de ansamblu în care administrația publică relaționează, pe multiple planuri, cu
reprezentanții și cu structurile reprezentative ale mediului de afaceri intern, și în particular cu
IMM-urile, în vederea realizării unei creșteri economice sustenabile și a sporirii atractivității
climatului investițional din România. În subsidiar, se dorește și eficientizarea utilizării pe scară
largă a PAT în domeniul economic și al afacerilor.
Problema deosebit de complexă a digitalizării în economie este unanim recunoscută la
nivel european și național, serviciile electronice publice fiind orientate, în cea mai mare măsură,
pe eficientizarea administrației publice în relația cu mediul privat. Spre exemplificare,
menționăm câteva astfel de servicii publice puse la dispoziția întregii societăți, precum și a
IMM-urilor ori a mediului de business:
- Punctul de Contact Unic electronic (PCUe);
- Sistemul Electronic Național (SEN);
- Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP);
- Sistemul National Electronic de Plată taxe și impozite utilizând cardul bancar (SNEP).
Pagina 8 din 100
1.2. Cadrul actual privind implementarea politicilor publice
Elaborarea, în cursul anului 2019, a trei proiecte generatoare de propuneri de PP cu un
impact direct și benefic asupra eficientizării activității administrației publice și a utilizării mai
bune a PAT pune presiune pe o abordare sinergică a chestiunilor în cauză la nivel
guvernamental. Aceste proiecte sunt următoarele:
Proiectul nr. 1. STAREA-NAȚIUNII1 - Construirea unui instrument inovator pentru
fundamentarea politicilor publice, cod SIPOCA 11;
Proiectul nr. 2. ECOM2 - Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare
Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea continuării
dezvoltării sectorului de comerț electronic, cod SIPOCA 18;
Proiectul nr. 3. EGOV3 - Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-
Guvernare, cod SIPOCA 20.
De asemenea, o serie de alte propuneri de PP cu privire la pătrunderea digitalizării într-o
mulțime de domenii economice și sociale din țara noastră au făcut necesară o abordare distinctă
pe dimensiunea „securitate informatică” prin Proiectul nr. 4 - Sistemul național de combatere a
criminalității informatice Cyber Crime4, cod SMIS 37595, realizat de către Centrul Național de
Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO. Studiile efectuate arată că
eficientizarea utilizării PAT necesită o abordare pe două paliere:
a) Impactul tehnologiei informației prin aportul de servicii, facilități, soluții oferite de:
- Ghidul5 privind realizarea paginilor web pentru administraţia publică centrală şi
locală din România;
- Ghidul6 pentru accesibilizarea paginilor web ale instituţiilor publice din România.
Prin aceste ghiduri, se propune utilizarea de cuvinte cheie pentru standardizarea accesului
și facilitarea găsirii de către motoarele de căutare pe internet a informațiilor referitoare la PAT și
listele afișate, cu trimitere standardizată cu cuvinte cheie de tipul ...<pagina
web>/aprobarea_tacita sau ...<pagina web>/aprobari_autorizatii.
1 http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/despre-proiect 2 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiectul-ecom/ 3 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-egov/ 4 https://www.cert.ro/vezi/document/set-propuneri-politici-publice-cyber-crime) 5 http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/2_Studii_POSCCE/8_MCTI_Ghid_Website_2008.pdf 6 http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2017/07/Web-Ghid-A4-19-pagini-4-iulie-cu-text.pdf
Pagina 9 din 100
- Catalogul național al soluțiilor IT pentru e-Guvernare, ca rezultat al proiectului nr. 3
EGOV de mai sus, descrie evenimentele de viață referitoare la mediul de afaceri ( cum se începe
o afacere, vânzarea sau cumpărarea afacerii, modificări apărute în funcționarea afacerii,
internaționalizarea afacerii, accesarea de surse de finanțare, obținerea de garanții pentru
întreprinderi, falimentul și lichidarea, transferul de proprietate, încheierea contractelor,
căutarea unui loc de muncă, accidentele de muncă și incapacitate de muncă).
- Volumul și dinamica solicitărilor de servicii publice electronice prin Sistemul
Electronic Național și Punctul Unic de Contact Electronic pentru un număr foarte mare de
autorizații, licențe, permise eliberate în diverse scopuri (de pildă, transport marfă și/sau
persoane). Rezultatele sondajului electronic propus pot fi accesate la adresa:
www.isondaje.ro/res/63728320437217/ .
Pentru stabilirea unui canal de comunicare între instituțiile furnizoare de servicii de
autorizare și portalul dedicat utilizării PAT se propune semnarea unui protocol de colaborare,
desemnarea persoanelor responsabile cu înscrierea instituției si a listei de autorizatii accesibile
PAT în portal, precum și configurarea procedurilor administrative asociate acestora.
b) Impactul socio-economic și educațional care influențează mediul de afaceri.
Realitatea economică și reorganizarea actuală mai sintetică a administrației publice
centrale crează premiza la o reactivitate instituțională mai eficientă și orientată spre digitalizare.
1.3. Prezentarea datelor statistice relevante
Datele provizorii privind activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi
servicii de piaţă, în anul 2018, arată că 47,7% din numărul total de întreprinderi active au avut
activitate principală în sectorul servicii de piață. Cel mai mare număr mediu anual de salariaţi s-a
înregistrat în același sector, reprezentând 36,1% din total.
Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în proporţie de 34,6% în
industrie, 7,4% în construcţii, 22,8% în comerţ şi 35,2% în servicii de piață. Autorizarea
activităților constituie, conform sondajelor și a studiilor efectuate, cea mai puternică condiționare
în mediul privat. Aplicarea PAT în domeniul autorizării în construcții aduce numeroase avantaje
atât mediului instituțional public, cât și în cel privat, prin scăderea costurilor, reducerea timpului
de răspuns și creșterea eficienței activității în ansamblu.
Un motiv extrem de important pentru aplicarea în regim de urgență a diverselor PP în
domeniul economic și social, printre care se numără și prezenta propunere de PP, îl constituie
Pagina 10 din 100
nivelul foarte scăzut, în general, al PIB-ului regional pe locuitor (exprimat la paritatea puterii de
cumpărare) în România, astfel:
- Bucuresti - Ilfov - poziția 24 din 315 regiuni europene;
- Vest - poziția 226 din 315 regiuni;
- Centru - poziția 249 din 315 regiuni.
- Nord-Vest - poziția 259 din 315 regiuni;
- Sud-Est - poziția 265 din 315 regiuni;
- Sud - Muntenia - poziția 271 din 315 regiuni;
- Sud-Vest Oltenia - poziția 287 din 315 regiuni;
- Nord-Est - poziția 298 din 315 regiuni.
La 1 iulie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22.155 mii persoane, cu 0,1% mai
mică faţă de anul 2018. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv
51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi
peste depăşind cu 471 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (37.02 mii persoane faţă de
3.231 mii). Structura populației pe categorii de vârstă, în anul 2019, indică, în figura de mai jos,
care sunt segmentele de populație activă cărora se recomandă adresarea PP privind dezvoltarea
sectorului instituțional, IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri.
Figura nr.1.1. Identificarea segmentelor de populație și evoluția demografică
Sursa: Institutul calitatea vieții și prelucrări autori
1.4. Grupurile de beneficiari
Principalul grup de beneficiari ai prevederilor prezentei propuneri de PP îl constituie
autoritățile și instituțiile din cadrul administrației publice cu atribuții legale în domeniul
Tineret
Pensionari
Populația activă
Grup țintă politică publică
Pagina 11 din 100
economic și al afacerilor, care există atât la nivel central, cât și la nivel județean ori local. În mod
indirect, beneficiază, de asemenea, IMM-urile, precum și diverse alte organizații private ale
mediului de afaceri, inclusiv sub aspectul unei mai bune utilizări a PAT. Spre exemplificare,
politica publică orientată pe „Evenimente de viață” din proiectul EGOV, SIPOCA 20) detaliază:
Serviciile electronice pentru cetățeni și mediul de afaceri;
Sistemele de e-guvernare pentru mediul de afaceri.
Figura nr.1.2. Identificarea relațiilor existente între mediul real și cel digital
Aprecierile exprimate de diverse persoane avizate în cadrul sondajelor de opinie ce au
fost efectuate au condus către propuneri pe următoarele teme:
1. Revizuirea politicilor publice referitoare la IMM-uri și mediul de afaceri;
2. Elaborarea unei noi PP pe termen mediu și lung, prin care să poată fi stimulate IMM-
urile și încurajat mediul de afaceri intern sub deviza „dezvoltare prin digitalizare”;
3. Realizarea sinergiei între toate PP în domeniul economic și de afaceri.
Astfel de aprecieri publice estimează:
Cadrul legal actual privind antreprenoriatul și IMM-urile Insuficient
Capacitatea guvernamentală de a sprijini dezvoltarea IMM-urilor Medie și scăzută
Accesul IMM-urilor la finanțare Relativ dificil
Sursa: sinteze autori
Necesitatea creșterii reactivității administrației publice la nevoile, cerințele IMM-urilor
și, în general, ale mediului de afaceri autohton transpare în special din diverse rapoarte, analize
sau statistici europene, care evidențiază uneori și ținte potențialele, necesar a fi avute în vedere.
Sursele bibliografice europene indicate mai jos, oferă o multitudine de date importante
cu privire atât la evoluția, cât și la perspectivele IMM-urilor și ale mediului de afaceri: Annual
report on European SMEs 2018/20197, 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA8.
7 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38365/attachments/2/translations/en/renditions/native 8 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38662/attachments/24/translations/
Pagina 12 din 100
CAPITOLUL 2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE POLITICII
PUBLICE PROPUSE
2.1. Scopul propunerii de politică publică
Scopul prezentei propuneri de PP este îmbunătățirea reactivității administrației publice la
nevoile, doleanțele sau dorințele IMM-urilor și ale mediului de afaceri intern. În particular,
această îmbunătățire se referă la respectarea obligativității administrației publice de a informa
publicul interesat (de exemplu, prin afișarea pe site-ul fiecărei instituții publice implicate) a
tuturor procedurilor de autorizare, licențiere, avizare etc., care se supun aprobării tacite în
condițiile legii.
Propunerea de PP urmărește, totodată, să eficientizeze colaborarea existentă între
administrația publică și reprezentanții mediului de afaceri, îndeosebi cei ai IMM-urilor.
2.2. Domeniul de aplicare și durata de implementare
Toate prevederile acestui document ce urmează a fi puse în aplicare pentru realizarea
scopurilor mai sus menționate privesc în exclusivitate structurile instituționale și organizatorice
ale administrației publice, centrale, județene și locale, care au atribuții legale în domeniul
economic și al afacerilor și aflate pe întregul teritoriu al României.
În același timp, trebuie subliniat faptul că această propunere de PP nu urmărește să
realizeze schimbări de foarte mare anvergură la nivel național, și care să fie de natură
instituțională, legislativă ori procedurală, ca de pildă, să reformeze în profunzime administrația
publică respectivă.
Prezenta propunere de PP se aplică în perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2027,
aflându-se într-o deplină corelare cu cadrul financiar multianual al UE aferent aceleiași perioade.
2.3. Obiectivul general, obiectivele specifice și operaționale
Obiectivul general al propunerii de PP constă în eficientizarea activității administrației
publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri din
România. În particular, acest obiectiv se traduce în eficientizarea utilizării PAT pentru a
contribui la simplificarea și fluidizarea relației administrației publice cu mediul de afaceri,
asigurându-se, totodată, și continuitatea implementării principiilor SBA în vederea dezvoltării pe
mai departe a sectorului IMM.
Pagina 13 din 100
Obiectivele specifice, care derivă din obiectivul general, precum și obiectivele
operaționale, care sunt defalcate cantitativ și calitativ din obiectivele specifice, sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
Tabel nr.2.1. Obiectivele specifice și operaționale
Obiectivele specifice Obiectivele operaționale
1. Îmbunătățirea
informării și
consultării IMM-
urilor și a mediului
de afaceri
1.1 Asigurarea unui număr predefinit de instrumente digitale și
nondigitale de o calitate satisfăcătoare pentru comunicarea online și
offline (ex. siteuri și platforme: prevenire.gov.ro imm.gov.ro,
immoss.ro, email)
1.2 Stabilirea unui număr agreat de părți de întâlniri periodice și,
eventual, extraordinare ale specialiștilor din mediul public și privat
pe teme bine definite (ex. runde de consultări, grupuri de lucru)
1.3 Stabilirea unui număr suficient de evenimente publice dedicate
IMM-urilor și/sau mediului de afaceri (ex. conferințe, mese rotunde,
forumuri, campanii în teritoriu)
1.4 Îmbunătățirea utilizării instrumentelor nonverbale de comunicare
în dialogul cu mediul public și/sau cu mediul de afaceri (ex. petiții,
memorii, interpelări)
2. Asigurarea
predictibilității
legislative pentru
mediul de afaceri
2.1 Aplicarea, an de an, a unui plan de inițiative legislative pentru
IMM și mediul de afaceri (afișat pe site-ul MEEMA pentru
asigurarea transparenței decizionale)
2.2 Efectuarea de evaluări ex-ante a impactului proiectelor de acte
normative asupra IMM-urilor (ex. Testul IMM)
2.3 Îmbunătățirea aplicării PAT
3. Debirocratizarea și
ușurarea sarcinilor
administrative
aplicabile IMM-
urilor
3.1 Aplicarea, an de an, a unui plan de simplificare și/sau reducere a
procedurilor administrative aplicabile IMM-urilor, cu respectarea
principiului ”one in, two out”
3.2 Stabilirea unui număr de sesiuni de instruire a personalului
interesat în diseminarea bunelor practici în domeniul debirocratizării
3.3 Optimizarea numărului de controale efectuate periodic de
organele abilitate ale statului la IMM-uri (ex. monitorizarea și
actualizarea Legii Prevenirii nr. 270/2017)
4. Asigurarea
consilierii primare
și acordării de
sprijin financiar
IMM-urilor
4.1 Stabilirea unui număr de sesiuni de instruire/consiliere primară
pe teme predefinite a antreprenorilor și a altor persoane interesate
(ex. în obținerea de ajutor financiar de la stat)
4.2 Asigurarea implementării, an de an, a unui număr de programe/
scheme publice de ajutor financiar (ex. „de minimis”), bine ținte ca
scop și rezultate, și bazate pe alocarea de fonduri naționale,
europene și/sau internaționale
Pagina 14 din 100
Obiectivele specifice Obiectivele operaționale
4.3 Întocmirea unui număr de suporturi informative (ex. ghiduri,
linii directoare) pentru diverși aplicanți
4.4 Sprijinirea efortului de interconectare (ex. căi și mijloace) a
fondatorilor/asociaților cu investitorii (ex. networking inclusiv în
cadrul incubatoarelor și acceleratoare de afaceri, pitching sessions,
demo days, diseminarea poveștilor de succes)
5. Digitalizarea
administrației
publice cu atribuții
legale în domeniul
IMM și mediului de
afaceri
5.1 Asigurarea infrastructurii tehnice în privința IT și conectivității
(ex. servere, PC, webcam, email, internet)
5.2 Asigurarea funcționării online a instrumentelor digitale (ex. site,
portal, aplicatii de tip Skype, canale de tip youtube)
5.3 Asigurarea funcționării de circuite electronice pentru documente
și arhivarea electronică a acestora
5.4 Asigurarea funcționării de baze/bănci de date în domeniu și
backup
5.5 Asigurarea creșterii competențelor digitale ale angajaților din
mediul public
5.6 Elaborarea și aplicarea unui număr de propuneri de PP (ex.
programe, proiecte, campanii) care să sprijine transformarea digitală
a întreprinderilor (ex. Digital Innovation Hubs)
Prin realizarea acestor obiective, sectorul IMM și, în general, mediul de afaceri din
România va fi consolidat, adăugând mai multă valoare în economie și creând noi locuri de
muncă ori menținând cât mai multe dintre cele deja existente, în contextul globalizării. Tocmai
de aceea autoritățile statului trebuie să intervină pentru îmbunătățirea reactivității administrației
publice la nevoile, doleanțele sau dorințele IMM-urilor și ale mediului de afaceri.
Grupurile afectate, dacă autoritățile statului nu intervin pentru realizarea scopului mai
sus amintit, sunt următoarele:
- în special, antreprenorii și IMM-urile, indiferent de forma lor de organizare, și, în
general, mediul de afaceri;
- autoritățile publice, care păstrând o relație ineficientă cu IMM-urile și cu mediul de
afaceri, vor avea bugete diminuate prin neîncasarea unor taxe și impozite datorate de acestea,
prin stagnarea, reducerea sau stoparea unor activități economice, precum și prin desfășurarea
unor activități necompetitive în raport cu alți competitori regionali ori globali;
- populația, ca urmare a reducerii numărului de locuri de muncă, precum și în calitate de
masă de consumatori de bunuri și servicii, în general, ale sectorului IMM.
Pagina 15 din 100
CAPITOLUL 3. SCENARII DE SOLUȚIONARE
În legătură cu gradul de implicare a autorităților statului ce sunt abilitate în soluționarea
problemelor identificate anterior, opțiunile posibile de intervenție sunt abordate sub forma a trei
scenarii de lucru, și anume:
1. Inacțiunea autorităților statului cu privire la implementarea recomandărilor
experților;
2. Acțiunea minimală a autorităților statului cu privire la implementarea
recomandărilor;
3. Acțiunea deplină a autorităților statului cu privire la implementarea recomandărilor.
3.1. Descrierea scenariului nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”
În condițiile în care autoritățile abilitate ale statului nu acționează în niciun fel pentru a
implementa recomandările experților, problemele identificate ca urmare a efectuării cercetării
aplicative „Analiză cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile IMM-urilor și ale
mediului de afaceri, conform principiilor Small Business Act (eficiența utilizării procedurii
aprobării tacite)” din cadrul Proiectului cod SIPOCA 5, vor rămâne nesoluționate, astfel încât
relaționarea administrației publice cu mediul de afaceri intern, și implicit cu IMM-urile, nu se va
putea îmbunătăți și dezvolta în contextul economic dinamic existent la nivel național și
internațional.
În consecință, urmând acest scenariu nu se va realiza niciunul dintre obiectivele amintite
și, în ultimă instanță, vor fi nerealizate toate oportunitățile de conlucrare cu statul și de
dezvoltare competitivă a IMM-urilor, precum și de consolidare a mediului de afaceri din țara
noastră.
3.2. Descrierea scenariului nr.2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”
Implementarea exclusivă a unui număr minimal de recomandări ale experților va avea ca
efect, în mod cert, realizarea doar parțială a obiectivelor specifice și operaționale, ceea ce va
conduce într-o măsură, foarte probabil, la atingerea insuficientă a obiectivului general și, drept
urmare, la neîndeplinirea scopului prezentei propuneri de PP.
Pagina 16 din 100
Spre exemplificare, menționăm ca având în general efecte negative, nepunerea în aplicare
a unora dintre recomandările experților ce vizează îndeosebi următoarele obiective specifice:
Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri;
Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM-urilor.
În astfel de situații, pe termen scurt și mediu, predictibilitatea în mediul de afaceri intern
va scădea, ceea ce va îndepărta potențialii investitori, iar activitatea curentă a multor IMM-uri
din diverse ramuri economice va fi destul de dificilă, sau chiar puternic îngreunată în caz de
recesiune, ceea ce va conduce, printre altele, și la reducerea numărului de întreprinderi active
impactând negativ evoluția șomajului și, respectiv, a PIB-ului.
De asemenea, un efect extrem de negativ, în acest caz pe termen mediu și lung, îl va avea
ratarea în totalitate a obiectivului privind digitalizarea administrației publice cu atribuții legale în
domeniul IMM și mediul de afaceri. Privind din perspectiva unei treceri tot mai susținute către o
economie digitală la nivel mondial, un astfel de eșec va avea consecințe dramatice, foarte greu
de estimat în prezent, nu numai asupra economiei naționale, dar și a societății românești în
ansamblul său.
În consecință, este foarte probabil ca aplicarea acestui scenariu să nu asigure o
convergență reală a evoluției sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri către o așa-
zisă „medie” europeană în astfel de domenii în decurs de numai șapte ani.
3.3. Descrierea scenariului nr.3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”
Transpunerea în practică a acestui scenariu, considerat ca fiind de referință, va permite
realizarea tuturor obiectivelor asumate și îndeplinirea scopului prezentei propuneri de PP prin
implementarea recomandărilor experților și, eventual, ale altor măsuri suplimentare, apărute
ulterior (de exemplu, ca urmare a consultării publice), așa după cum se prezintă în tabelul
următor:
Pagina 17 din 100
Tabel nr.3.1.Planul de acțiuni
pentru eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării
sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri din România, în perioada 2021-2027
Nr.
crt.
Activități
Subactivități
Termen
limită
Responsabili
(instituții/
persoane)
Surse de
finanțare
(buget)
Rezultate
(indicatori de rezultat)
Monitorizare
(explicații)
Evaluare
(explicații)
Obiectivul specific 1. Îmbunătățirea informării și consultării IMM-urilor și a mediului de afaceri
1. Asigurare funcționare instrumente de
comunicare și realizare a unora noi
Operaționalizare Birou unic pentru IMM-
uri de tip ”one-stop shop”
T4/2021
T2/2024
MEEMA
Ministere
economice
APT
FN
FE/FI
Număr instrumente:
- digitale
- nondigitale
Raport semestru
Raport anual
Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
Rapoat parcurs
2. Organizare întâlniri cu specialiști pe teme
bine definite
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr întâlniri:
- periodice
- extraordinare
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
3. Organizare evenimente publice cu privire
la IMM și mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr evenimente:
- la nivel național
- la nivel județean
- la nivel local
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
4. Îmbunătățire utilizare instrumente
nonverbale de comunicare în dialogul cu
mediul public și mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr instrumente:
- petiții, memorii
- interpelări
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
Obiectivul specific 2. Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri
1. Aplicare plan de inițiative legislative
pentru IMM și mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr inițiative legislative:
- lansate
- intrate în vigoare
Site MEEMA Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
2. Efectuare evaluări ex-ante a impactului
proiectelor de acte normative asupra IMM
(Testul IMM)
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr Teste IMM aplicate Site MEEMA Raport ex-ante
Pagina 18 din 100
Nr.
crt.
Activități
Subactivități
Termen
limită
Responsabili
(instituții/
persoane)
Surse de
finanțare
(buget)
Rezultate
(indicatori de rezultat)
Monitorizare
(explicații)
Evaluare
(explicații)
3. Îmbunătățire aplicare PAT T4/2022 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr PAT aplicate Raport anual Raport parcurs
Obiectivul specific 3. Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM-urilor
1. Aplicare plan simplificare/ reducere
proceduri administrative aplicabile IMM
respectând principiul ”one in, two out”
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr proceduri:
- simplificate
- eliminate
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
2. Organizare sesiuni instruire personal
interesat în diseminare bune practici
pentru debirocratizare
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr sesiuni:
- la nivel național
- la nivel județean
- la nivel local
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
3. Optimizare controale organe de stat
abilitate la IMM
Monitorizare aplicare și actualizare Legea
prevenirii nr. 270/2017
T4/2023 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr controale:
- anuale
- la sesizare
Lege modificată
Site-uri organe de
control
Raport ex-ante
Raport parcurs
Obiectivul specific 4. Asigurarea consilierii primare și acordării de sprijin financiar IMM-urilor
1. Organizare sesiuni instruire/consiliere
antreprenori și alte persoane interesate
(ex. în obținere ajutor financiar de la stat)
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr sesiuni:
- la nivel național
- la nivel județean
- la nivel local
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
2. Asigurare implementare programe/
scheme publice de ajutor financiar (ex.
„de minimis”)
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr programe: Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
3. Întocmire suporturi informative pentru
aplicanți
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr instrumente:
- ghiduri
- linii directoare
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
4. Sprijinire interconectare între
fondatori/asociați și investitori
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr căi și mijloace:
- networking în cadrul
incubatoare/acceleratoare
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
Pagina 19 din 100
Nr.
crt.
Activități
Subactivități
Termen
limită
Responsabili
(instituții/
persoane)
Surse de
finanțare
(buget)
Rezultate
(indicatori de rezultat)
Monitorizare
(explicații)
Evaluare
(explicații)
de afaceri
- pitching sessions
- demo days,
- diseminarea povești de
succes
Obiectivul specific 5. Digitalizarea administrației publice cu atribuții legale în domeniul IMM și mediului de afaceri
1. Asigurare infrastructură tehnică IT și
conectivitate
T4/2021 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Inventar infrastructură:
- servere, PC-uri
- internet, webcam
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
2. Asigurare funcționare circuit electronic
documente și arhivare
T2/2022 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
- circuit electronic
- arhivare electronică
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
3. Asigurare funcționare online instrumente
digitale
T2/2023 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr instrumente digitale:
- siteuri, portaluri
- aplicatii de tip Skype
- canale de tip youtube
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
4. Asigurare funcționare baze/bănci de date
și backup
T4/2025 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr instrumente:
- baze/bănci de date
- cybersecurity
Raport anual Raport ex-ante
Raport parcurs
5. Elaborare propuneri de PP pentru
transformarea digitală a întreprinderilor
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Număr propuneri de PP:
- programe, proiecte,
campanii (ex. Digital
Innovation Hubs)
Raport semestru Raport ex-ante
Raport parcurs
Raport ex-post
Pagina 20 din 100
CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Impactul aferent fiecărui scenariu sus menționat a fost identificat și va fi monitorizat prin indicatori cheie, specifici, cu scopul de a putea fi
supus, ulterior evaluării. Ca urmare, evaluarea ex-ante a impactului a fost efectuată pe următoarele tipuri de impact și este prezentată în tabelele de mai
jos:
4.1. Impactul aferent scenariului nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”
Tabel nr.4.1. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
1. Impactul economic și asupra mediului de afaceri
1.1 Impactul macroeconomic Stagnarea veniturilor bugetare și creșterea scăzută a PIB-ului
Limitarea numărului de IMM-uri noi
Lipsa de noi locuri de muncă
1.2 Impactul asupra investițiilor publice Neatragerea fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate din bugetele publice
Absența stimulării antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri
1.3 Impactul asupra mediului
concurențial și domeniului ajutoarelor
de stat
Creșterea zero a asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice
Lipsa de structuri de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor
1.4 Impactul asupra mediului de afaceri,
inclusiv asupra IMM-urilor
Nesprijinirea incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești
Inexistența de acceleratoare de afaceri cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri
Inexistența de servicii guvernamentale online oferite pentru IMM-uri
Inexistența variantei de a plăti online impozitele și taxele de către IMM-uri
Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile (ajutoare de
Pagina 21 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
stat, minimis)
Descreșterea numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor
Inexistența de produse și servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Inexistența infrastructurii de servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Inexistența de facilități pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale
Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător
Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice
Descreșterea numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative
Inexistența de facilități fiscale pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative
Inexistența de servicii publice digitizate în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri
Inexistența de produse și servicii digitale oferite de IMM-uri
1.5 Impactul asupra serviciilor publice
furnizate de instituțiile administrației
centrale și locale
Servicii publice ineficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii
aprobării tacite
1.6 Cuantumul beneficiilor economice Inexistența de produse și servicii digitale oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători
Inexistența de servicii publice online oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili
1.7 Cuantumul costurilor economice Inexistența de programele bugetate anual pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor
2. Impactul bugetar și financiar
2.1 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetului de stat
Menținerea costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin nedigitizarea și neoferirea de servicii
publice online pentru contribuabili
Creșterea zero a veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a nedezvoltării sectorului IMM-urilor și a
mediului de afaceri, în general
2.2 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetelor locale
Menținerea costurilor de funcționare ale administrației locale prin neoferirea de servicii online pentru contribuabili,
persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori
Creșterea zero a veniturilor bugetului local ca urmare a ineficientizării serviciilor publice locale
3. Impactul social
3.1 Impactul asupra grupurilor țintă
identificate
Nedezvoltarea competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună practică în
mediul de afaceri
Nedezvoltarea abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și inovare
3.2 Impactul asupra grupurilor Creșterea zero a numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile
Pagina 22 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
vulnerabile Neintegrarea persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor
3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Menținerea presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de asigurări sociale
4. Impactul asupra mediului înconjurător
4.1 Impactul asupra utilizării resurselor
naturale
Nepromovarea dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv nestimularea antreprenoriatului din perspectiva
dezvoltării durabile
4.2 Impactul asupra speciilor protejate,
habitatelor naturale, ariilor protejate
și peisajelor
Nu se aplică
4.3 Impactul asupra calității mediului Menținerea ridicată a amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a nedigitizării, neoferiririi
de produse și servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite
4.2. Impactul aferent scenariului nr. 2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”
Tabel nr. 4.2. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
1. Impactul economic și asupra mediului de afaceri
1.1 Impactul macroeconomic Creșterea parțială a veniturilor bugetare și creșterea PIB-ului sub potențial
Creșterea parțială a numărului de IMM-uri noi
Crearea parțială de noi locuri de muncă
1.2 Impactul asupra investițiilor
publice
Atragerea parțială a fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate parțial din bugetele publice
Stimularea parțială a antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor de afaceri și acceleratoarelor de afaceri
1.3 Impactul asupra mediului
concurențial și domeniului
ajutoarelor de stat
Creșterea parțială a asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice
Număr redus de IMM-uri noi înființate asociate cu IMM-uri pentru participare la procesul de achiziții publice
Structuri parțiale/reduse de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor
Facilități fiscale insuficiente pentru IMM-uri cu structuri de cercetare-dezvoltare și inovare
Ajutoare de stat insuficiente/reduse pentru pregătire profesională a salariaților-cercetători din cadrul IMM-urilor
1.4 Impactul asupra mediului de
afaceri, inclusiv asupra IMM-urilor
Cetățeni/adulți care consideră că antreprenorii de succes beneficiază insuficient/nu sunt promovați ca bună practică,
de un statut privilegiat în societate
Pagina 23 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
Sprijinirea insuficientă/parțială a incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor
meșteșugărești
Acceleratoare de afaceri insuficiente cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri
Servicii guvernamentale online parțial oferite pentru IMM-uri
Impozite și taxe plătite online parțial de IMM-uri
Creșterea insuficientă a numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile
(ajutoare de stat, minimis)
Creșterea insuficientă a numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor
Produse și servicii online parțiale pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Infrastructură de servicii online parțiale pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Facilități insuficiente pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale
Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător
Creșterea parțială a numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice
Creșterea parțială a numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative
Facilități fiscale insuficiente pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative
Servicii publice digitizate parțiale în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri
Produse și servicii digitale parțiale oferite de IMM-uri
1.5 Impactul asupra serviciilor publice
furnizate de instituțiile
administrației centrale și locale
Servicii publice ineficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii
aprobării tacite
1.6 Cuantumul beneficiilor economice Produse și servicii digitale parțial oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători
Servicii publice online parțial oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili
1.7 Cuantumul costurilor economice Programele bugetate anual insuficiente pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor
2. Impactul bugetar și financiar
2.1 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetului de stat
Scăderea parțială a costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin digitizarea parțială și oferirea
de servicii publice online parțial pentru contribuabili
Creșterea insuficientă a veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a dezvoltării parțiale a sectorului
IMM-urilor și a mediului de afaceri, în general
2.2 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetelor locale
Scăderea parțială a costurilor de funcționare ale administrației locale prin oferirea de servicii online pentru
contribuabili, persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori
Pagina 24 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
Creșterea insuficientă a veniturilor bugetului local ca urmare a ineficientizării serviciilor publice locale
3. Impactul social
3.1 Impactul asupra grupurilor țintă
identificate
Dezvoltarea insuficientă a competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună
practică în mediul de afaceri
Dezvoltarea insuficientă a abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și
inovare
3.2 Impactul asupra grupurilor
vulnerabile
Creșterea insuficientă a numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile
Integrarea parțială a persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor
3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Scăderea insuficientă a presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de
asigurări sociale
4. Impactul asupra mediului înconjurător
4.1 Impactul asupra utilizării
resurselor naturale
Promovarea insuficientă a dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv stimularea antreprenoriatului din perspectiva
dezvoltării durabile
4.2 Impactul asupra speciilor protejate,
habitatelor naturale, ariilor
protejate și peisajelor
Nu se aplică
4.3 Impactul asupra calității mediului Scăderea insuficientă a amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a digitizării, oferiririi de
produse și servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite
4.3. Impactul aferent scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”
Tabel nr. 4.3. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
1. Impactul economic și asupra mediului de afaceri
1.1 Impactul macroeconomic Creșterea veniturilor bugetare și creșterea la potențial a PIB-ului;
Creșterea numărului de IMM-uri noi
Pagina 25 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
Crearea de noi locuri de muncă
1.2 Impactul asupra investițiilor publice Atragerea fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate din bugetele publice
Stimularea antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor de afaceri și acceleratoarelor de afaceri
1.3 Impactul asupra mediului concurențial
și domeniului ajutoarelor de stat
Creșterea asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice
Număr de IMM-uri noi înființate asociate cu IMM-uri pentru participare la procesul de achiziții publice
Structuri de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor
Facilități fiscale pentru IMM-uri cu structuri de cercetare-dezvoltare și inovare
Ajutoare de stat pentru pregătire profesională a salariaților-cercetători din cadrul IMM-urilor
1.4 Impactul asupra mediului de afaceri,
inclusiv asupra IMM-urilor
Cetățeni/adulți care consideră că antreprenorii de succes beneficiază de un statut privilegiat în societate
Sprijinirea incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești
Acceleratoare de afaceri cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri
Servicii guvernamentale online oferite pentru IMM-uri
Impozite și taxe plătite online de IMM-uri
Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile (ajutoare de
stat sau de minimis)
Creșterea numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor
Produse și servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Infrastructură de servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri
Facilități pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale
Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător
Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice
Creșterea numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative
Facilități fiscale pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative
Servicii publice digitizate în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri
Produse și servicii digitale oferite de IMM-uri
1.5 Impactul asupra serviciilor publice
furnizate de instituțiile administrației
centrale și locale
Servicii publice eficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii
aprobării tacite
1.6 Cuantumul beneficiilor economice Produse și servicii digitale oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători
Servicii publice online oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili
Pagina 26 din 100
Nr.
crt.
Tip de impact Identificare impact
1.7 Cuantumul costurilor economice Programele bugetate anual pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor
2. Impactul bugetar și financiar
2.1 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetului de stat
Scăderea costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin digitizarea și oferirea de servicii
publice online pentru contribuabili
Creșterea veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a dezvoltării sectorului IMM-urilor și a
mediului de afaceri, în general
2.2 Costurile și veniturile generate de
inițiativă asupra bugetelor locale
Scăderea costurilor de funcționare ale administrației locale prin oferirea de servicii online pentru contribuabili,
persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori
Creșterea veniturilor bugetului local ca urmare a eficientizării serviciilor publice locale
3. Impactul social
3.1 Impactul asupra grupurilor țintă
identificate
Dezvoltarea competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună practică în
mediul de afaceri
Dezvoltarea abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și inovare
3.2 Impactul asupra grupurilor vulnerabile Creșterea numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile
Integrarea persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor
3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Scăderea presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de asigurări sociale
4. Impactul asupra mediului înconjurător
4.1 Impactul asupra utilizării resurselor
naturale
Promovarea dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv stimularea antreprenoriatului din perspectiva dezvoltării
durabile
4.2 Impactul asupra speciilor protejate,
habitatelor naturale, ariilor protejate
Nu se aplică
4.3 Impactul asupra calității mediului Scăderea amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a digitizării, oferiririi de produse și
servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite
Aplicarea prezentei propuneri de PP este de așteptat să aducă o serie de avantaje îndeosebi IMM-urilor și mediului de afaceri, cum ar fi de pildă:
- Eliminarea efortului și reducerea timpului de lucru la diverse ghișee fizice;
- Reducerea costurilor și a timpului necesar pentru soluționarea cererilor sau pentru obținerea de avize, autorizații, permise, licențe etc.;
- Punerea în funcțiune a unui sistem integrat de notificări în legătură cu soluționarea, în termenul legal, a solicitărilor de orice natură;
- Asigurarea unei memorii instituționale sau a trasabilității în ceea ce comunicarea purtată în timp între cetățeni sau mediu de afaceri cu administrația;
Pagina 27 din 100
- Asigurarea transparenței și a accesibilității serviciilor oferite de către autoritățile publice cetățenilor, întreprinderilor și mediului de afaceri.
Pagina 28 din 100
CAPITOLUL 5. SELECTAREA OPȚIUNII
Varianta selectată de către experți pentru prezenta propunere de PP este scenariul nr. 3 de
soluționare a problemelor identificate ca urmare a rezultatelor cercetării aplicative desfășurate la
nivel național.
Prin atingerea obiectivelor operaționale, activitatea administrației publice în domeniul
sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri va cunoaște o
dezvoltare semnificativă în perioada 2021-2027, inclusiv în ceea ce privește mai bună utilizare a
PAT. În vederea implementării scenariului nr. 3 se vor realiza următoarele activități și
subactivități cu respectarea termenelor limită, așa cum se prezintă în tabelul următor:
Tabel nr. 5.1. Implementarea scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”
Nr.
crt.
Activități/
Subactivități
Termen
limită
Responsabili
(instituții/
persoane)
Surse de
finanțare
(buget)
1. Asigurare funcționare instrumente de
comunicare și realizare a unora noi
Operaționalizare Birou unic pentru IMM-uri
de tip ”one-stop shop”
T4/2021
T2/2024
MEEMA
Ministere
economice
APT
FN
FE/FI
2. Organizare întâlniri cu specialiști pe teme bine
definite
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
3. Organizare evenimente publice pentru IMM și
mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
4. Îmbunătățire utilizare instrumente nonverbale
de comunicare în dialogul cu mediul public și
mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
5. Aplicare plan de inițiative legislative pentru
IMM și mediul de afaceri
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
6. Efectuare evaluări ex-ante a impactului
proiectelor de acte normative asupra IMM
(Testul IMM)
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
7. Îmbunătățire aplicare PAT T4/2022 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
8. Aplicare plan simplificare/reducere proceduri
administrative aplicabile IMM respectând
principiul ”one in, two out”
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Pagina 29 din 100
Nr.
crt.
Activități/
Subactivități
Termen
limită
Responsabili
(instituții/
persoane)
Surse de
finanțare
(buget)
9. Organizare sesiuni instruire personal interesat
în diseminare bune practici pentru
debirocratizare
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
10. Optimizare controale organe de stat abilitate la
IMM
Monitorizare aplicare și actualizare Legea
prevenirii nr. 270/2017
T4/2023 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
11. Organizare sesiuni instruire/consiliere
antreprenori și alte persoane interesate (ex. în
obținere ajutor financiar de la stat)
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
12. Asigurare implementare programe/scheme
publice de ajutor financiar (ex. „de minimis”),
bine țintite ca scop și rezultate
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
13. Întocmire suporturi informative pentru
aplicanți
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
14. Sprijinire interconectare între
fondatori/asociați și investitori
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
15. Asigurare infrastructură tehnică IT și
conectivitate
T4/2021 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
16. Asigurare funcționare circuit electronic
documente și arhivare
T2/2022 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
17. Asigurare funcționare online instrumente
digitale
T2/2023 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
18. Asigurare funcționare baze/bănci de date și
backup
T4/2025 MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
19. Elaborare propuneri de PP pentru
transformarea digitală a întreprinderilor
Anual MEEMA
Ministere
economice
FN
FE/FI
Pagina 30 din 100
CAPITOLUL 6. PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ
Procesul de consultare publică a prezentei propuneri de PP a constat într-un dialog purtat
între autoritatea publică centrală cu atribuții legale în sectorul IMM și mediul de afaceri,
împreună cu autoritățile aferente ale administrației publice locale, cu antreprenori, IMM-uri,
potențiali investitori, ONG-uri și alte părți interesate din mediul de afaceri.
De asemenea, în cadrul procesului de consultare publică, într-un interval de cinci zile s-au
desfășurat patru ateliere de lucru în care au fost formulate și înaintate un număr mare de
observații și propuneri în privința formei și a conținutului prezentei propuneri de PP, din partea
unui număr de cca. 170 de persoane participante, reprezentând atât instituții publice, cât și
organizații private care și-au manifestat interesul. Workshop-urile au fost organizate în
următoarele orașe reședințe de județ: Drobeta Turnu-Severin, Ploiești, Brașov și Brăila.
Discuțiile au vizat, în principal, tematica cercetării „Analiza reactivității administrației
publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM-urilor și îmbunătățirii mediului de
afaceri prin utilizarea procedurii aprobării tacite.”
În urma analizei și a deciziei privitoare la toate contribuțiile venite prin consultare
publică, experții au finalizat prezentul document care urmează a fi supus aprobării factorilor
decidenți de la nivel guvernamental. Totodată, a fost necesar să se realizeze o coordonare a
acțiunilor organizatorice cu cadrul legal (OUG9 nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, în
vigoare de la 10 mai 2003 și a cărei ultimă amendare a avut loc la 1 februarie 2014; Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea
mediului de afaceri din România – Orizont 2020”, aprobată prin HG nr. 859/2014), cu cadrul
instituțional (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Autoritatea pentru
Digitalizarea României10, ce urmează a fi implicată în procesul de implementare a prezentei PP).
Concluziile finale workshop-urilor au condus la promovarea prezentei propuneri de PP
sub forma scenariului nr.3 - „acțiunea deplină a autorităților statului”.
După lansarea PP se va constitui un sistem integrat public și privat care să asigure
legătura necesară între administrația publică centrală și locală cu asociațiile reprezentative ale
mediului de afaceri (patronate, asociații profesionale, camare de comerț și industrie, ONG-uri).
9 http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/O.U.G._27_2003_Aprobare_tacita.pdf 10 https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Proiect-de-HG-privind-organizarea-func%C8%9Bionarea-
%C8%99i-atribu%C8%9Biile-ADR.pdf
Pagina 31 din 100
CAPITOLUL 7. MĂSURI POST-ADOPTARE
Măsurile post-adoptare a prezentei propuneri de PP constau, în general, în elaborarea de acte normative subsecvente, în
întocmirea, monitorizarea și evaluarea programelor propuse în vederea implementării PP destinate sprijinirii dezvoltării sectorului IMM
și îmbunătățirii mediului de afaceri, în elaborarea de rapoarte anuale privind performanțele acestor programe, în măsurarea și raportarea
indicatorilor cheie specifici în acest domeniu. În tabelul următor sunt prezentate măsurile post-adoptare.
Tabel nr. 7.1. Indicatori cheie specifici conform scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
0 1 2 3
1. Îmbunătățirea informării și consultării IMM-urilor și a mediului de afaceri
1.1. Funcționarea platformelor online
Crearea, implementarea,
funcționarea și monitorizarea
platformelor online
Pondere platforme online existente/
funcționale și accesate de utilizatori
Număr platforme online funcționale
Număr platforme online totale
70%
Pondere accesări platforme online
Număr platforme online accesate
Număr platforme online funcționale
70%
Pondere chestionare de feedback de
la utilizatori
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
Pondere actualizări informații
disponibile pe platformele online
funcționale
Număr informații online actualizate
Număr total informații online 90%
1.2. Întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru
Organizarea, desfășurarea și Pondere întâlniri/reuniuni/ grupuri de Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru
Pagina 32 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
monitorizarea întâlnirilor/
reuniunilor/ grupurilor de
lucru
lucru organizate organizate
Număr necesar de întâlniri/reuniuni/grupuri
de lucru totale
70%
Pondere întâlniri/reuniuni/ grupuri de
lucru desfășurate
Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru
desfășurate
Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru
organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la întâlniri/reuniuni/
grupuri de lucru
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
1.3. Evenimente publice (conferințe, mese rotunde, forumuri)
Organizarea, desfășurarea și
monitorizarea evenimentelor
publice destinate sectorului
IMM și mediului de afaceri
Pondere conferințe/mese rotunde/
forumuri organizate
Număr conferințe/mese rotunde/forumuri
organizate
Număr necesar de conferințe/mese
rotunde/forumuri totale
70%
Pondere conferințe/mese rotunde/
forumuri desfășurate
Număr conferințe/mese rotunde/forumuri
desfășurate
Număr conferințe/mese rotunde/forumuri
organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la conferințe/mese
rotunde/forumuri
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
1.4. Răspunsuri la petiții/memorii
Organizarea, implementarea
și funcționarea unui modul de
gestionare electronică a
Pondere petiții/memorii depuse
online prin interfața de pe site-ul
MEEMA
Număr petiții/memorii depuse online
Număr petiții/memorii total (inclusiv la
70%
Pagina 33 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
petițiilor/ memoriilor registratura autorității publice)
Pondere petiții/memorii soluționate/
cu răspuns online
Număr petiții/memorii soluționate online
Număr petiții/memorii total
70%
Pondere petiții/memorii descărcate în
termenul legal de răspuns
Număr petiții/memorii soluționate online în
termenul legal
Număr petiții/memorii depuse online
100%
2. Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri
2.1. Plan anual de inițiative legislative
Elaborarea, aprobarea și
publicarea pe site-ul
MEEMA a unui Plan anual
de inițiative legislative
Pondere inițiative legislative incluse
în Planul anual aprobat și publicat
online
Inițiative legislative aprobate în Planul
anual
Inițiative legislative necesare
50%
Pondere inițiative legislative realizate
la finele anului
Inițiative legislative realizate la final de an
Inițiative legislative din Planul anual
100%
2.2. Evaluare ex-ante a impactului proiectelor de acte normative
Elaborarea de rapoarte de
evaluare ex-ante a impactului
proiectelor de acte normative
Pondere proiecte anuale de acte
normative evaluate
Proiecte anuale de acte normative propuse
Număr necesar de proiecte de acte
normative
50%
Pondere proiecte anuale de acte
normative evaluate ex-ante
Proiecte anuale de acte normative evaluate
ex-ante
Proiecte de acte normative propuse
100%
Pondere rapoarte de evaluare anuale
elaborate
Rapoarte de evaluare anuale elaborate
Proiecte anuale de acte normative evaluate
ex-ante
100%
Pagina 34 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
3. Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM
3.1. Plan anual de simplificare a procedurilor administrative pentru IMM-uri
Elaborarea, aprobarea și
publicarea pe site-ul
MEEMA a unui Plan anual
de simplificare a procedurilor
administrative pentru IMM-
uri
Pondere proceduri administrative
simplificate incluse în Planul anual
aprobat și publicat online
Proceduri administrative simplificate
aprobate în Planul anual
Proceduri administrative simplificate
necesare
50%
Pondere proceduri administrative
simplificate realizate la finele anului
Proceduri administrative simplificate
realizate la final de an
Proceduri administrative simplificate din
Planul anual
100%
3.2. Sesiuni de instruire pentru diseminarea bunelor practici în domeniu
Organizarea, desfășurarea și
monitorizarea sesiunilor de
instruire pentru diseminarea
bunelor practici destinate
sectorului IMM și mediului
de afaceri
Pondere sesiuni de instruire de bune
practici în domeniu organizate
Număr sesiuni de instruire de bune practici
organizate
Număr necesar sesiuni de instruire de bune
practici totale
70%
Pondere sesiuni de instruire de bune
practici în domeniu desfășurate
Număr sesiuni de instruire de bune practici
desfășurate
Număr sesiuni de instruire de bune practici
organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la sesiuni de instruire
de bune practici în domeniu
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
3.3. Eficientizarea/optimizarea controalelor efectuate la IMM-uri
Publicarea pe pagina de
internet de materiale
Pondere materiale documentare și
ghiduri în domeniul IMM și mediu de
Număr materiale documentare și ghiduri
publicate online
100%
Pagina 35 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
documentare și ghiduri
specifice domeniului,
drepturile și obligațiile IMM-
urilor supuse controalelor
afaceri Număr ghiduri totale elaborate
Pondere actualizări legislație
specifică domeniului, publicată
online pe site-ul autorității
responsabile de sectorul IMM și
mediu de afaceri
Legislație actualizată publicată online
Total legislație actualizată
100%
Pondere chestionare de feedback de
la utilizatorii informațiilor publice
existente pe site
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
4. Consilierea primară și acordarea de sprijin financiar IMM
4.1. Sesiuni de instruire/consiliere pentru acordarea de sprijin financiar
Organizarea, desfășurarea și
monitorizarea sesiunilor de
instruire pentru acordarea de
sprijin financiar
Pondere sesiuni de instruire/
consiliere organizate
Număr sesiuni de instruire pentru sprijin
financiar organizate
Număr necesar sesiuni de instruire totale
70%
Pondere sesiuni de instruire/
consiliere desfășurate
Număr sesiuni de instruire pentru sprijin
financiar desfășurate
Număr sesiuni de instruire pentru sprijin
financiar organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la sesiuni de
instruire/consiliere pentru acordarea
de sprijin financiar
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
4.2. Programe/scheme de ajutor acordate
Elaborarea, aprobarea și
publicarea pe site-ul
MEEMA a programelor/
schemelor de ajutor
Pondere programe/scheme de ajutor
acordate publicate pe site-ul
autorității responsabile de sectorul
Număr programe/scheme de ajutor acordate
publicate pe site
Număr total programe/scheme de ajutor
100%
Pagina 36 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
IMM și mediu de afaceri acordate
Pondere accesări online a
programelor/schemelor de ajutor
acordate
Număr accesări online a
programelor/schemelor de ajutor acordate
Număr accesări online site autoritate
publică în domeniu
50%
Pondere cereri de solicitare finanțare
în cadrul programelor/ schemelor de
ajutor acordate
Număr cereri de solicitare finanțare
Număr accesări online a
programelor/schemelor de ajutor acordate
30%
Pondere cereri de finanțare aprobate
în cadrul programelor/ schemelor de
ajutor acordate
Număr cereri de finanțare aprobate
Număr cereri de solicitare finanțare 80%
4.3. Ghiduri aferente programelor destinate aplicanților
Elaborarea, aprobarea și
publicarea pe site-ul
MEEMA a ghidurilor pentru
aplicanți
Pondere ghiduri publicate pe site-ul
autorității
Număr ghiduri publicate
Număr total ghiduri elaborate
100%
Pondere descărcări ghiduri publicate
Număr ghiduri descărcate
Număr ghiduri publicate
100%
4.4. Facilitarea interconectării fondatorilor/asociaților cu investitorii
Sprijin logistic prin
networking, pitching
sessions, demo days,
incubatoare și acceleratoare
Pondere sesiuni pitching, demo days
organizate
Număr sesiuni pitching, demo days
organizate
Număr necesar sesiuni pitching, demo days
totale
70%
Pagina 37 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
de afaceri Pondere sesiuni pitching, demo days
desfășurate
Număr sesiuni de pitching, demo days
desfășurate
Număr sesiuni pitching, demo days
organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la sesiuni pitching,
demo days
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
Pondere interconectări realizate cu
investitorii
Număr interconectări funcționale
Număr interconectări realizate 100%
4.5. Sesiuni de instruire pentru diseminarea poveștilor de succes
Organizarea, desfășurarea și
monitorizarea sesiunilor de
instruire pentru diseminarea
poveștilor de succes
Pondere sesiuni de instruire pentru
diseminare povești de succes
organizate
Număr sesiuni de instruire pentru
diseminare povești de succes organizate
Număr necesar sesiuni de instruire totale
70%
Pondere sesiuni de instruire pentru
diseminare povești de succes
desfășurate
Număr sesiuni de instruire pentru
diseminare povești de succes desfășurate
Număr sesiuni de instruire diseminare
povești de succes organizate
90%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții la sesiuni de instruire
pentru diseminare povești de succes
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
5. Digitalizarea administrației publice cu atribuții în domeniul IMM și mediului de afaceri
5.1. Asigurarea infrastructurii IT și a conectivității
Implementarea și
funcționarea infrastructurii IT
și a conectivității
Pondere entități din administrația
publică cu infrastructură IT
Număr entități din administrația publică cu
infrastructură IT
Număr total entități din administrația
publică
50%
Pagina 38 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
Pondere IMM cu infrastructură IT
care comunică cu autoritățile publice
online
Număr IMM cu infrastructură IT care
comunică cu autoritățile publice online
Număr total IMM
50%
Pondere IMM conectate la rețeaua
digitală aferentă domeniului de
interes al administrației publice
Număr IMM conectate la rețeaua digitală
Număr total IMM
50%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții conectați la rețeaua
digitală aferentă domeniului de
interes al administrației publice
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
5.2. Asigurarea circuitului electronic al documentelor și arhivarea acestora
Funcționarea și monitorizarea
circuitului electronic al
documentelor, arhivarea
electronică a acestora
Pondere documente depuse electronic
de IMM la autoritățile publice
Număr documente depuse electronic de
IMM
Număr total documente depuse de IMM
80%
Pondere documente solicitate
electronic de IMM la autoritățile
publice
Număr documente solicitate electronic de
IMM
Număr total documente solicitate de IMM
80%
Timpul de răspuns la solicitările IMM Număr zile calendaristice/lună de răspuns la
solicitările IMM
Număr totale de zile calendaristice/lună
mai puțin de 30 zile
Pondere documente arhivate
electronic
Număr documente arhivate electronic
Număt total documente arhivate
80%
Pondere chestionare de feedback de
la participanții care au depus/solicitat
documente electronic/online la
autoritățile publice
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
Pagina 39 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
5.3. Platforme online
Crearea, implementarea,
funcționarea și monitorizarea
platformelor online
Pondere platforme online ale
autorității publice în domeniu,
existente/funcționale și accesate de
utilizatori
Număr platforme online funcționale
Număr platforme online totale
70%
Pondere accesări platforme online ale
autorității publice în domeniu
Număr platforme online accesate
Număr platforme online funcționale
70%
Pondere actualizări informații
disponibile pe platformele online
funcționale ale autorității publice
Număr informații online actualizate
Număr total informații online
90%
Pondere chestionare de feedback de
la utilizatorii platformelor online ale
autorității publice în domeniu
Număr chestionare de feedback completate
Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
5.4. Baze de date în domeniu
Crearea, implementarea,
funcționarea și monitorizarea
bazelor de date în domeniu
Pondere baze de date create pe
secțiuni de interes pentru IMM
Număr baze de date create
Număr baze de date necesare 80%
Pondere accesări baze de date pe
secțiuni de interes pentru IMM
Număr de accesări baze de date
Număr baze de date disponibile 90%
Pondere actualizări baze de date în
domeniu
Număr de actualizări baze de date
Număr baze de date create 100%
Pondere arhivarea pe ani a bazelor de
date destinate IMM, create/
implementate
Număr baze de date arhivate
Număr baze de date create 100%
Pondere (%) chestionare de feedback Număr chestionare de feedback
Pagina 40 din 100
Nr.
crt.
Obiective specifice/
operaționale
Acțiuni
Indicatori cheie specifici
Formula de calcul pentru
indicatorii cheie specifici
Valoare
recomandată
pentru indicatori
cheie specifici
de la utilizatorii bazelor de date Număr chestionare de feedback
solicitate/accesate
80%
5.5. Inițiative în sprijinul transformării digitale a întreprinderilor
Organizarea și funcționarea
de centre de inovare digitală
(DIH) pentru servicii
destinate IMM
Pondere (%) centre de inovare
digitală funcționale față de cele create
Număr centre de inovare digitală
funcționale
Număr centre de inovare digitală necesare
70%
Pondere actori implicați în
funcționarea centrelor de inovare
digitală (universități, camere de
comerț, autorități publice)
Număr actori interesați de domeniul IMM
Număr actori implicați în centrele de
inovare digitală
Mai mult de 5 actori
Pe baza acestor indicatori cheie specifici care măsoară gradul de implementare al PP propuse, se va cuantifica ulterior, evoluția
stadiului de implementare în România a principiilor SBA în raport cu celelalte state membre ale UE.
Pagina 41 din 100
CAPITOLUL 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA POLITICII
PUBLICE
Activitatea de monitorizare și evaluare are rolul de a verifica dacă implementarea PP în
varianta recomandată se realizează conform cadrului de referință elaborat și de a stabili dacă
intervenția funcționează și își atinge obiectivele propuse.
I. Monitorizarea
1. Denumirea politicii publice
Eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării
sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii
aprobării tacite.
2. Instituţii şi departamente însărcinate cu monitorizarea politicii publice
La nivel guvernamental, monitorizarea PP se realizează de către Ministerul Economiei,
Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), prin Direcția Mediul de Afaceri (DMA).
3. Metodologia monitorizării
Cu ajutorul unei grile de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea PP se
urmăresc indicatorii specifici domeniului:
- indicatori administrativi;
- respectarea termenelor-limită;
- utilizarea raţională a resurselor;
- indicatori de rezultat aferenți activităților;
- indicatori de performanţă (economici, politici şi sociali, ecologici, ai dezvoltării umane etc.).
4. Respectarea termenelor
Plan de acțiune 0. Implementarea obiectivului general. Termen de realizare 2027;
Plan de acțiune 1. Implementarea obiectivelor specifice. Termen 2021-2027;
Plan de acțiune 2. Implementarea obiectivelor operaționale. Termen 2021-2027;
Plan de acțiune 3. Monitorizarea implementării. Termen anual, în perioada 2021-2027.
În tabelul nr.8.1 se prezintă modul de monitorizare a termenelor preconizate pentru realizarea
activităților:
Pagina 42 din 100
Tabel nr.8.1.Respectarea termenelor
Activitatea Termen
preconizat
Termen realizat
Activitatea 1
Asigurare, funcționare instrumente de comunicare și
realizare a unora noi
Operaționalizare Birou unic pentru IMM-uri de tip
”one-stop shop”
T4/2021
T2/2024
- în Raportul semestrial de
monitorizare
-stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 2
Organizare întâlniri cu specialiști pe teme bine
definite
Anual -în Raportul semestrial de
monitorizare
Activitatea 3
Organizare evenimente publice pentru IMM și
mediul de afaceri
Anual -în Raportul semestrial de
monitorizare
Activitatea 4
Îmbunătățire utilizare instrumente nonverbale de
comunicare în dialogul cu mediul public și mediul de
afaceri
Anual -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 5
Aplicare plan de inițiative legislative pentru IMM și
mediul de afaceri
Anual Site MEEMA
Activitatea 6
Efectuare evaluări ex-ante a impactului proiectelor de
acte normative asupra IMM (Testul IMM)
Anual Site MEEMA
Activitatea 7
Îmbunătățire aplicare PAT
T4/2022 - stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 8
Aplicare plan simplificare/ reducere proceduri
administrative aplicabile IMM respectând principiul
”one in, two out”
Anual -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 9
Organizare sesiuni instruire personal interesat în
diseminare bune practici pentru debirocratizare
Anual -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 10
Optimizare controale organe de stat abilitate la IMM
Monitorizare aplicare și actualizare Legea prevenirii
nr. 270/2017
T4/2023 Site-uri organe de control
Activitatea 11
Organizare sesiuni instruire/consiliere antreprenori și
alte persoane interesate (ex. în obținere ajutor
financiar de la stat)
Anual -stabilit în Raportul semestrial
de monitorizare
Activitatea 12
Asigurare implementare programe/scheme publice
de ajutor financiar (ex. „de minimis”), bine țintite ca
scop și rezultate
Anual -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 13
Întocmire suporturi informative pentru aplicanți
Anual -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 14
Sprijinire interconectare între fondatori/asociați și
investitori
Anual -stabilit în Raportul semestrial
de monitorizare
Activitatea 15 T4/2021 -stabilit în Raportul anual de
Pagina 43 din 100
Asigurare infrastructură tehnică IT și conectivitate monitorizare
Activitatea 16
Asigurare funcționare circuit electronic documente și
arhivare
T2/2022 -stabilit în Raportul semestrial
de monitorizare
Activitatea 17
Asigurare funcționare online instrumente digitale
T2/2023 -stabilit în Raportul semestrial
de monitorizare
Activitatea 18
Asigurare funcționare baze/bănci de date și backup
T4/2025 -stabilit în Raportul anual de
monitorizare
Activitatea 19
Elaborare propuneri de PP pentru transformarea
digitală a întreprinderilor
Anual -stabilit în Raportul semestrial
de monitorizare
5. Costurile implementării
În tabelul nr.8.2 se prezintă costurile necesare implementării activităților pentru realizarea
obiectivelor specifice:
Tabel nr.8.2.Costurile implementării
Activitatea Cost preconizat Cost realizat
Activitățile nr. 1 ...1911 Minime, realizare în cadrul
atribuțiilor curente și/sau cu note
de fundamentare pentru alocări
bugetare suplimentare
-stabilite cu ocazia monitorizării și
consemnate în Rapoartele
semestriale/anuale elaborate
6. Descrierea desfăşurării activităţilor care sunt cuprinse în planul de acţiune şi compararea
acestora cu conţinutul activităţilor prezentate în propunerea de PP corespunzătoare. Activităţile
desfăşurate se descriu pentru implementare pe două categorii mari de acțiuni recurente:
I.Realizarea unui portal dedicat, implementării cerințelor procedurii aprobării tacite:
- Proiectarea și realizarea unei platforme online, portal unitar dedicat PAT.
- Realizare proiect, caiet de sarcini, găsirea tipului de finanțare, organizare licitație și
achiziție publică.
II. Măsuri pentru îmbunătățirea reactivității administrației publice la nevoile IMM și
mediului de afaceri realizate prin implementarea obiectivelor specifice:
- Informarea și consultarea IMM-uri și a mediului de afaceri;
- Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri;
- Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM;
- Consilierea primară și acordarea de sprijin financiar IMM;
- Digitalizarea administrației publice cu atribuții în domeniul IMM și mediului de afaceri.
11 Activitățile definite în cadrul capitolului 3, Tabelul nr.3.1.Plan de acțiuni și prezentate și în Tabelul
nr.8.1.Respectarea termenelor
Pagina 44 din 100
7. Întârzieri, neconcordanţe, depăşiri de buget (motivaţii)
Se vor preciza principalele întârzieri în respectarea termenelor propuse față de:
Plan de acțiune 0. Implementarea obiectivului general. Termen de realizare 2027;
Plan de acțiune 1. Implementarea obiectivelor specifice. Termen 2021-2027;
Plan de acțiune 2. Implementarea obiectivelor operaționale. Termen 2021-2027;
Plan de acțiune 3. Monitorizarea implementării. Termen anual, în perioada 2021-2027.
Eventualele depăşiri de buget se precizează cu motivele de producere a acestora după
alocarea respectivă.
8. Recomandări
Se va crea o sinergie cu acțiunile propunerilor de PP ce vor fi aprobate în anul 2020, și
care afectează IMM-urilor și mediul de afaceri.
II. Evaluarea
1. Denumirea politicii publice
Eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării
sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii
aprobării tacite.
2. Tema de evaluare
- măsurile pentru eficientizarea activității administrației publice;
- măsurile pentru îmbunătățirea mediului de afaceri;
- măsurile pentru o mai largă implementare a utilizării procedurii aprobării tacite.
3. Metodologia de evaluare
- Măsurarea situației la începutul fiecărei acțiuni;
- Întocmirea rapoartelor de progres anual.
Indicatorii de performanță asociați:
- administrativi și de utilizare raţională a resurselor
- de respectare termene-limită.
4. Realizarea obiectivelor realizate în raport cu cele precizate în propunerea de PP.
Realizarea obiectivelor propuse se împletește cu politicile de digitalizare:
- eficientizarea activității administrației publice în domeniu;
- sprijinirea dezvoltării sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri;
Pagina 45 din 100
- eficientizarea utilizării PAT.
Realizarea unui portal unic pentru digitalizarea modului de lucru cu documentaţia şi
obţinerea autorizaţiilor necesare întreprinzătorilor prin intermediul PAT va permite:
- afișarea pe site-ul instituției publice și pe portal a listei autorizațiilor, proceselor și
procedurilor de autorizare, licențiere și a altor lucrări supuse autorizării, cu termenele și
procedurile specifice menționate;
- generalizarea utilizării PAT în toate instituțiile administrației publice din România (ex.
primării și alte autorități emitente de autorizări).
Obiective stabilite
Obiective realizate
Obiectivele specifice nr. 1-5 din Planul de
acțiuni stabilit12
Stadiul implementării Obiectivelor specifice 1-5
consemnate în Rapoartele de monitorizare întocmite
semestrial/anual, după caz
5. Descrierea activităţilor desfăşurate şi evaluarea acestora în funcţie de indicatorii precizaţi
Obiective realizate (activităţilor desfăşurate) Evaluarea
Stadiul implementării Obiectivelor specifice
1-5 consemnate în Rapoartele de
monitorizare întocmite semestrial/anual, după
caz
Valoarea indicatorilor cheie specifici determinată pe
baza formulei de calcul, atașată fiecărui indicator
calculat în vederea realizării activităților propuse
pentru atingerea obiectivelor specifice
Concluziile evaluării
Propunerea și adoptarea politicii publice vizând și implementarea tot mai largă și
utilizarea PAT în administrația publică, va permite realizarea de îmbunătățitiri în diverse procese
și activități, dintre care evidențiem:
• Cadrul de reglementare stimulativ și coerent;
• Furnizorii și beneficiarii serviciilor publice degrevați de povara birocratică;
• Campanii de informare online a mediului de afaceri;
• Procese de consultare publică rapide și mult mai ușoare;
• Capacitate de răspuns și aliniere sau preluare a noului val tehnologic dat de impactul
tehnologiei 5G, cerințele educaționale STEM, tendința spre ”smart everything” (i.e. device,
home, city, services, economy), noua strategie privind inteligență artificială anunțată, în data de
10.12.2019, cu privire la deschiderea consultării publice pentru proiectul de hotărâre privind
organizarea, funcționarea și atribuțiile Autorității pentru Digitalizarea României.
• Capacitate de monitorizare, evaluare și măsurare a impactului.
12 Obiectivele specifice definite în cadrul capitolului 2, Tabelul nr.2.1.Obiectivele specifice și operaționale
Pagina 46 din 100
Partea II. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE A PROPUNERII
DE POLITICĂ PUBLICĂ
INTRODUCERE
Lucrarea cu titlul „Propunere de politică publică privind eficientizarea activității
administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii
mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, reprezintă în
cadrul proiectului „Analiză cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile
întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri, conform principiilor Small Business
Act ”, o agregare a concluziilor rezultate din modulele:
1 - Analiza cadrului legal european și național referitor la procedura aprobării tacite;
2 - Analiza interacțiunii între IMM și mediul de afaceri și instituțiile administrației publice;
3 - Propuneri și recomandări pentru o politică publică în domeniu.
Temele au fost reluate sintetic și prezentate în lucrarea de sinteză constituind rezultatele
proiectului cu titlul „Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de
Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de dezvoltare și implementare a sistemului de politici publice
bazate pe dovezi”, cod SIPOCA 5, finanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă (POCA), proiect implementat de Ministerul pentru
Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu Academia Română.
În cadrul studiului realizat de o echipă de experți, s-a urmărit o argumentare bazată pe
dovezi, pe cercetare în teren, pe sondaje și interviuri. Calitatea actului administrativ, domeniile
de interes legate de principiile Small Business Act și eficiența utilizării procedurii aprobării
tacite, eliminarea deciziilor adoptate arbitrar și revizuirea actului administrativ sunt țintele de
fond ce au fost urmărite în lucrarea prinipală.
Principalele coordonate ale analizei realizate urmăresc propunerile UE, bazându-se pe
date concrete, dintr-o perspectivă globală, dar cu impact local vizându-se dezvoltarea sectorului
IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri, urmărind:
Sistemul legislativ și legislația specifică care reglementează în mare parte aspectele
specifice subiectului abordat;
Mediul de afaceri din România;
Pagina 47 din 100
Atingerea mediilor europene la cei mai mulți indicatori de dezvoltare.
România are în UE ponderea cea mai mare a populației ocupate, dar se impune
restructurarea calitativă a mediului de afaceri și orientarea către cetățean a politicilor publice.
Adoptarea unei politici de modernizare a locurilor de muncă, a cadrului de instruire și
calificare medie, reducerea ratei abandonului școlar, continuarea introducerii educației
antreprenoriale la toate nivelurile de educație, sunt câteva din obiectivele lucrării, care au fost
prezentate ca ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ; instituțional, operațional”, pentru
”politici publice privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de afaceri din România”.
Cadrul de abordare metodologică
Tematica principală, „Propunere de politică publică privind eficientizarea activității
administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii
mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite” este în acord cu
Strategia pentru consolidarea administrației publice din România, îmbinându-se cu cerințele
realiste ale mediului de afaceri:
Necesitatea elaborării de politici publice bine fundamentate;
Consultarea cu mediul de afaceri;
Colectarea informațiilor, percepției;
Precizarea beneficiilor;
Asigurarea sustenabilității prin luarea deciziilor corecte, adaptate la nevoile cetățenilor și a
mediului de afaceri.
În România, documentele elaborate privind reglementarea politicilor publice au adus în
atenție începând cu Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor
mici și mijlocii și îmbunatățirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020, principalele
măsuri de implementare.
La nivelul Comisiei Europene propunerile de politici publice orientate pe domeniile:
inovarea în guvernare, transport, mediu, resurse, apă, alimente, piață unică digitală, economie
circulară, digitalizare, au fost aliniate cu principiile Small Business Act.
Politicile publice reprezintă pentru Europa un cadru particular pentru politica privind
întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Scopul este de a îmbunătăți mediul privat.
La nivel de politici publice se urmăresc priorități strategice:
Promovarea spiritului antreprenorial;
Pagina 48 din 100
Reducerea sarcinii de reglementare;
Accesul la finanțare;
Accesul la piețe și internaționalizare.
Implementarea principiilor SBA joacă un rol important și recent conștientizat ca urmare a
marilor schimbări legate de demografie, migrație, tehnologie, șomaj și globalizarea economiei.
Pentru atingerea obiectivelor lucrării, analiza s-a focalizat pe impactul componentelor
majore amintite mai sus, ce pot fi caracterizate prin mobilitatea existentă în toate domeniile. În
această etapă, se urmărește realizarea și propunerea unei politici publice instituţiilor
administraţiei publice centrale și organizațiilor profesionale pentru a reflecta într-o imagine mai
clară cerințele mediului privat și percepţia instituţiilor administraţiei publice centrale cu privire
la politicile publice necesare în domeniu.
Metodologia de lucru
Lucrarea a folosit o abordare complexă cu privire la tematica politicilor publice, luând în
calcul evoluțiile și recomandările de la nivel european la cel local, de la inițiativă până la
sustenabilitatea în piață, precum și răspunsul la provocările tehnologice, demografice și globale.
Abordarea privind elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice la nivel
central este realizată prin informații care conduc la estimarea impactului unei politici publice, dar
și pe conformitatea cu cadrul legal specific:
HG nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare,
monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările şi completările
ulterioare ,
HG nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării ,
HG nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare,
coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.
Este utilizat instrumentarul statistic privitor la evoluția dezvoltării IMM-urilor și a
principalilor indicatori economici, dar procesul de elaborare este caracterizat de realism și are ca
subiect principal:
Pagina 49 din 100
Promovarea și dezvoltarea sectorului privat;
Coerența politicilor publice generate în administrația publică;
Absorbția fondurilor structurale;
Reformarea administrativă prin promovarea SBA.
Prezenta abordare a politicilor publice pentru IMM și mediul de afaceri este realizată în
contextul principiilor SBA. Pentru a estima corect, pe bază de dovezi acest context, s-a
participat la conferințele proiectelor naționale generatoare de politici publice din cadrul
diferitelor ministere și a Secretariatului General al Guvernului, au avut loc discuții și interviuri
cu reprezentanții legali ai multor asociații de profil, s-au folosit diverse rapoarte și studii
internaționale și naționale, ce au contribuit la fundamentarea, construcția și recomandarea
propunerilor necesare de politici publice.
Dinamica societății, a economiei, trasformarea tehnologică și digitalizarea ramurilor
economiei și serviciilor intervin cu o viteză uimitoare în decizia umană și de aceea orice
propunere trebuie să se alinieze la momentul lansării pe contextul prezent, cel global și o
proiecție de timp controlabilă social, economic și politic. Propunerea de politică publică vine în
contextul în care la nivelul sectorului IMM-urilor și al mediului de afaceri din România au fost
definite obiective strategice în Planul Strategic Instituțional (PSI) elaborat pentru perioada 2018-
2021 pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Obiectivele
strategice definite în cadrul acestui document poziționează în prim plan sectorul IMM-urilor și al
mediului de afaceri urmărind „eficientizarea activității administrației publice”, vizând
„eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, sprijinirea „dezvoltării sectorului IMM” și
„îmbunătățirea mediului de afaceri”, toate acesta în contextul principiilor Small Business Act.
Pagina 50 din 100
CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL ȘI ARGUMENTE PENTRU
INIȚIEREA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ
Cadrul general este definit în conformitate cu cadrul legal specific și analize de
poziționare a subiectului urmărind:
eficientizarea activității administrației publice;
sprijinirea dezvoltării sectorului IMM;
îmbunătățirea mediului de afaceri;
tematici abordate prin eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite, respectiv SBA.
Evoluția mediului de afaceri în prezent și în perspectivă, în context global, european și
național, este marcată de impactul tehnologic, al digitalizării, dar și de contextul aplicării
principiilor de dezvoltare socială și economică corespunzătoare acestor noi condiții.
Considerații cu privire la adoptarea politicilor publice la nivel european
Abordarea Comisiei Europene, Comunicările Comisiei, subliniază că politicile
antreprenoriale, de finanțare, educație antreprenorială și susținerea afacerilor reprezintă câteva
dintre domeniile principale de expertiză ale administrațiilor locale la nivel naţional.
Chiar dacă există diferențe între țările din UE în ceea ce privește stadiul de dezvoltare
economică (patru țări sunt eficiente, șapte sunt în tranziție de la eficiență la inovare, puține sunt
bazate pe inovare) datele nu prezintă diferențe majore în ceea ce privește cadrul antreprenorial.
Recomandările Comisiei Europene și politicile publice sunt create cu rolul de a deveni
instrumentele politicilor pentru IMM-uri în UE, Comisia colectând exemple de bune practici.
Alte aspecte legate de politici publice care merită menționate
Asigurarea unei finanțări suficiente reprezintă o resursă importantă pentru fiecare afacere,
în special pentru întreprinderile nou înființate și pentru întreprinderile aflate în creștere. Având în
vedere că finanțarea pentru micile întreprinderi vine adesea din familii sau investitorii informali,
tinerii, femeile și oamenii din mediul rural sunt pe un loc dezavantajos în încercările lor de a
primi un sprijin financiar sau în a iniția afaceri.
Programele guvernamentale care sprijină întreprinzătorii sunt insuficiente, iar pentru
România, căreia experții îi acordă un rating scăzut rolului cercetării, parcurilor industriale,
Pagina 51 din 100
accelaratoarelor și incubatoarelor de afaceri, sunt necesare în administrație calificări
profesionale de susținere a personalului, a numărului de programe și eficiența acestora.
Politicile publice aliniate principiului SBA „Gândiți mai întâi la scară mică” și măsurile
strategice noi sunt necesare pentru punerea în acțiune a tuturor principiilor Small Business Act.
1.1 Cadrul prezent de transpunere şi implementare a politicilor publice
Problemele critice pentru România sunt legate de demografie (în scădere), de capital
(lipsă cel autohton), de educație (slabă pregătire mai ales pe tehnologiile moderne).
Elementele care influențează politicile publice sunt indicatorii de percepție luați în
considerare, traseele care se urmează și tendințele globale:
Indicatorii de percepție măsoară relația între cerințe și masivele schimbări tehnologice:
sustenabilitate
realizări factori ce generează schimbările sociale impuse de tehnologie.
decalaje
Trasee de dezvoltare și sustenabilitate sunt parcurse pe căile de teorie (a) și practică (b):
a) potențial procese rezultate evaluare: conduc spre dezvoltare socială;
b) resurse scop economie eficiență: conduc spre eficiență economică;
iar tendințele globale sunt marcate de digitalizare, managementul datelor și a informației,
continuând cu serviciile și platformele digitale globale.
Contextul general este generat azi de mobilitate, concept care domină domeniile care
gestionează: forța de muncă, capitalul financiar, comunicațiile dar și producția și comerțul.
Digitalizarea economiei este astăzi o realitate și obligativitate sub toate aspectele.
Politicile publice sunt generate sub influența programelor de guvernare, de dezvoltare,
dar în context cu mulți factori: dinamica pieței interne și externe, accesul la informație, climatul
economic, normele culturale și sociale, antreprenoriatul, cu capacitatea antreprenorială,
educația antreprenorială, finanțările antreprenoriale, relația cu autoritatea fiscală
guvernamentală. Este nevoie de măsuri de informare pentru mediul de afaceri cu accent pe
politici din domeniile antreprenoriatului.
O politică publică este elaborată în conformitate cu trei documente principale:
Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, alte documente, în
Pagina 52 din 100
context cu Hotărârea Guvernului nr. 870/2006, acestea referindu-se la sistemul de elaborare,
coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.
În România, așa cum este reglementată în prezent procedura de formulare a unei politici
publice, se constată că unele deficiențe apar din următoarele cauze:
Fundamentarea insuficientă a politicilor publice;
Insuficientă coordonare şi corelare a politicilor publice cu bugetul alocat;
Capacitatea redusă de formulare a politicilor publice în context cu cerințele specifice.
Se constată că modul de generare și legiferare a politicilor publice se efectuează prin trei
categorii de documente şi acte normative, de: elaborare, prezentare şi adoptare.
1. Documente de politici publice:
HG nr. 775/2005 – proceduri elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice;
HG nr. 870/2006 – privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de
elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice
centrale
2. Acte normative:
Legea nr. 24/2000 cu modificări – norme de tehnică legislativă;
HG nr. 1361/2006 – conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de
acte normative
3. Proceduri
HG nr. 1226/2007.
În principiu, Unităţile de politici publice din ministere, asigură normele privind politicile
publice, de la redactare, gestiunea și circulația documentelor până la responsabilități,
monitorizare și planificarea strategică. H.G. nr. 1226/2007 definește procedurile de prezentare,
consultare şi adoptare a documentelor de politici publice şi a actelor aprobate de Guvern.
Regulile generale privind politicile publice urmăresc scopul acestora: propunerea, strategia și
planul, iar structura şi conţinutul acestora se elaborează după următoarele reglementări:
Propunerea de politică publică, conform prevederilor H.G. nr. 775/2005, H.G. nr.
870/2006;
Strategia şi planul, conform prevederilor H.G. nr. 870/2006.
Pagina 53 din 100
În context cu Strategia, privind dezvoltarea politicilor publice la nivelul administraţiei
publice locale 2011 – 201613, dar și a obiectivelor de dezvoltare durabilă14, constatăm că
decalajele economice ale României comparativ cu alte țări est-europene pe un termen lung 1989-
2019 s-au accentuat comparativ, că marile puteri economice pun accentul pe întâietate (First
country), că reindustralizarea este un proces care trebuie pornit de la o bază ce a devenit în multe
domenii inexistentă, că alternativa la dezvoltare rămâne deschiderea totală ca piață de consum.
Ca element de referință a activității guvernamentale continue în domeniul politicilor
publice, în perioada 21-22 martie 2019, la Cluj-Napoca, sub egida Președinției României la
Consiliul UE, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a organizat evenimentul
Startup Europe Summit (SES 2019), vizând ecosistemul de business european, reunind peste 850
de participanți din 150 de entități de business din 35 de țări. Abordarea startup-urilor se
orientează spre ecosisteme de startup-uri la nivelul întregii Europe și nu local, o viziune nouă
față de acum cinci ani. Aceste abordări trebuie susținute prin noi politici publice și prin cadrul
legal.
Pentru IMM-uri, reformarea ca proces socio-economic este singura opțiune de a nu fi
reformate/desființate potrivit altor interese și adoptarea unui model multilateral de dezvoltare sau
al unuia cu specific strict național, devine o problemă structurală, de competitivitate și capacitate
de a exista și ieși la export.
1.2 Proiecte generatoare de politici publice privind o reglementare mai bună
În România, politicile publice au debutat în perioada imediat post-aderare (2007-2008)
ca răspuns la recomandările Comisiei Europene cu măsuri de îmbunătățire a formulării politicilor
publice la nivel central.
În perioada de după aderare 2008-2014, tema principală a constat în alinierea și preluarea
în legislația națională, a celei europene.
Politicile publice au fost aliniate sau integrate în cadrul strategiilor sectoriale. În cele mai
multe cazuri abordările au fost fără o implicare multisectorială, din această cauză a rezultat atât
un impact mai scăzut al acestora cât și un grad de implicare insuficent pentru implementarea
acestora cu rezultate.
13 http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/Strategia%20dezvoltarea%20politicilor%20publice%202011-
2016.pdf
14 https://www.mae.ro/node/35919
Pagina 54 din 100
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, a
implementat în perioada octombrie 2012 – iulie 2014 un set de politici publice. Procesul de
elaborare fiind unul complex, a avut în vedere:
Structurile instituționale și ale mediului de afaceri;
Propunerile de acte normative; sondaje, consultări ale beneficiarilor;
Analiza vulnerabilităților, utilizării dovezilor, exemplelor de bună practică,
Stabilirea scopului și consolidarea condițiilor și mecanismelor suport cu respectarea
cadrului normativ;
Stabilirea soluțiilor posibile versus opțiuni, cerințe de finanțare, de dezvoltare regională sau
ținte macroeconomice.
Suplimentar, au fost derulate câteva proiecte care își propun elaborarea unor politici
publice15 pe problematică în context și cu domeniul mediului de afaceri și al IMM:
Proiect 1. STAREA-NAȚIUNII, SIPOCA 1116, Starea Națiunii – construirea unui
instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice (SIPOCA 11).
Titlul proiectului: Starea Națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru
fundamentarea politicilor publice.
Beneficiar: Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Strategii
Guvernamentale, Departamentul pentru Strategii Guvernamentale din Secretariatul General al
Guvernului.
Valoarea totală a proiectului: 16.475.774,00 lei, Finanțare nerambursabilă: 13.844.922,41 lei
(84,032%), Perioada de implementare: 7.04.2016 – 7.04.2019
Proiect 2. ECOM, SIPOCA 1817, Îmbunătățirea normelor, procedurilor și
mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în
vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM), cod SIPOCA 18,
Beneficiarul proiectului: Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională
Data de începere: 4 aprilie 2016, Perioada de implementare: 4 aprilie 2016 – 04 februarie 2019,
Valoarea totală: 3.773.199,21 lei (3.168.878,46 lei contribuție UE + 604.320,75 lei bugetul de
stat).
15 https://sgg.gov.ro/new/politici-publice-si-programe/programe-si-parteneri/ 16 http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/despre-proiect
17 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiectul-ecom/
Pagina 55 din 100
Scopul proiectului: Proiectul vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a
sistemului de comerţ electronic prin îmbunătățirea capacitații administrative a Ministerului
Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în special prin activitatea A8. Redactarea
propunerii de politică publică în domeniul e-comerț;
Proiect 3. EGOV, COD SIPOCA 2018, Secretariatul General Al Guvernului, prin
Cancelaria Primului-Ministru, implementează, în calitate de partener al Ministerului
Comunicațiilor și Pentru Societatea Informațională, Proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a
instrumentelor de e-Guvernare (EGOV)”, COD SIPOCA 20.
Valoarea proiectului este de 19.384.792,44 lei cu TVA, din care 16.289.428,78 lei reprezintă
finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă și cofinanțare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 3.095.363,66 lei cu
TVA.
Câteva din obiectivele acestui proiect sunt importante pentru mediul de afaceri:
– Reducerea fragmentării și gruparea serviciilor publice electronice sub forma conceptului de
evenimente de viață, conform obiectivelor stabilite în Agenda Digitală pentru România.
– Asigurarea cadrului legislativ, instituțional, procedural și operațional pentru utilizarea
instrumentelor de e-guvernare.
În cadrul proiectului, cei doi parteneri își propun să obțină următoarele rezultate:
– Să elaboreze o propunere de politică publică în domeniul e-guvernării în parteneriat cu cât
mai mulți actori implicați;
Proiectul se adresează în special personalului de conducere și execuție din cadrul
autorităţiilor şi instituţiilor publice, reprezentanţi ai instituţiilor cu rol de reglementare şi executiv
din domeniul celor 36 de evenimente de viaţă, așa cum au fost identificate în Strategia Națională
privind Agenda Digitală pentru România 2020. Se așteaptă rezultate pe măsură, deși colaborarea
interministerială nu este menționată conform cerințelor din piață.
Domeniul digitalizării fiind unul foarte important în partea socială și economică a
societății a beneficiat de un proiect de generare a unei politici publice legate de securitatea
cibernetică. Proiectul19 este destinat să genereze un set de propuneri de politici publice cyber-
crime, „Sistemul național de combatere a criminalității informatice Cyber Crime” cod SMIS
37595, derulat de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO
18 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-egov/ 19 https://www.cert.ro/vezi/document/set-propuneri-politici-publice-cyber-crime
Pagina 56 din 100
în anul 2014. Proiectul a avut o valoare de 7.675.000 lei, din care 6.523.750 lei o reprezenta
asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar 1.151.250 lei reprezenta
contribuția CERT-RO.
Importanța acestor abordări este importantă în contextul digitalizării economiei,
serviciilor și activității mediului instituțional și cel de afaceri, creșterii eficienței pe ansamblu.
1.3 Reactivitatea instituțională și a mediului de afaceri la politici publice
Aspecte care necesită acțiunea Guvernului
Trebuie să se constate că dezvoltarea economică este condiționată de o serie de factori
pornind de la PIB, dezvoltarea regională și cea sectorială (industrie, comerț, transport) VAB,
export, dependența de import, de capital, de decalajele existente.
Discrepanțele de dezvoltare la nivel regional (Regiunea București-Ilfov față de restul
țării), impactul sectoarelor și forței de muncă ocupate, investițiile industriale și structurale
conduc la cerințe specifice în ceea ce privește crearea de politici publice, aliniate local sau
sectorial. Factorii de producție trebuie angrenați împreună cu dezvoltarea „sistemelor financiare
și economice, respectiv piețele de desfacere și servicii” pentru a crea un instrument comun
pentru fundamentarea și susținerea politicilor economice.
Oportunitatea creării de politici poate fi confirmată cu barometre, instrumente de
agregare a indicatorilor și urmărirea riguroasă a tendințelor locale și globale. Stabilirea
modelului de dezvoltare: prin datorie guvernamentală, investiții, creditare, promovare consum,
suplimentare venituri; poate susține politica publică.
La nivel european avem o inițiativă laborioasă, „Policy-development in the age of big
data: data-driven policy-making, policy-modelling and policy-implementation20”, tocmai datorită
faptului că în prezent dezvoltarea pe toate planurile socio-economice este determinată de
tehnologii noi și în special de cea a informației. Reingineria proceselor a devenit necesară.
Conferința Reuniunii Ambasadorilor IMM (SME Envoys) din data de 18-19 martie 2019,
care a avut loc în perioada în care România a deținut Președinția Consiliul Uniunii Europene,
organizată cu sprijinul DG-GROW din cadrul Comisiei Europeane, a pus în discuție modificarea
” Small Business Act, cu scopul de a adapta ecosistemul IMM-urilor din Europa la evoluţiile în
20 https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/co-creation-06-
2017
Pagina 57 din 100
domeniul digitalizării, să faciliteze investițiile private, să elimine blocajele birocratice și să
creeze o infrastructură digitală la nivel european”.
1.4 Probleme neatinse, efectele și implicațiile în politicile publice
Procedurile de generare a unor politici publice au scos în evidență, în afară de problemele
structurale, sociale, economice, educaționale, și pe cele generate de problemele majore de natură
demografică sau slaba pregătire profesională în special în noile tehnologii. Chestionarele
transmise către IMM-uri și interviurile derulate au adus în atenție probleme fără răspuns
momentan.
Răspunsul la aceste probleme ar putea veni printr-o politică publică, care să țină cont și
de șomerii proveniți din slaba reutilizare a forței de muncă (cei cu reținerea de a schimba locația
spre orașe cu oferte unde investitorii trebuie să își redimensioneze capacitățile de producție, din
refuzul de a face naveta, din lipsa calificării necesare pentru ceea ce se cere pe piaţa muncii
acum).
În acest context, rolul antreprenorilor dinamici este vital. Performanța de inovare este un
factor foarte important, este procesul accelerat de dezvoltare tehnologică, care va conduce într-
un timp relativ scurt la o schimbare radicală în structura activităților productive.
Procesele de automatizare, robotizare, fabricarea de aditivi, drone, gestiunea de „date
mari” (Big Data) și internetul lucrurilor (IoT), ingineria genetică și progresele în generarea de
energie (fotovoltaică, eoliană și biomasă), reformulează modul de aplicare a unei politici noi în
producție. Cerințele de securitate informatică devin cu statut obligatoriu.
Din anul 2008, IMM-urile au intrat într-o competiție directă cu companiile
multinaționale prin faptul că marii operatori au trecut la interogarea și stocarea masivă a
informațiilor, la prelucrarea lor analitică, protecția algoritmilor proprii ca secrete de piață.
Încercările de a fi prezent sau în competiție cu platformele globale au fost blocate, sunt
condiționate de o plată de publicitate care a creat condiții prohibitive pentru concurență. În
condițiile actuale de acces la internet, IMM-urile au acces la comerțul electronic (e-commerce) și
există mici competiții pe piețele locale cu giganți ca Amazon, Alibaba, eBay, etc.
Rămâne însă ca un factor important pentru economiile în dezvoltare, pentru un echilibru
în competiții, deținerea proprietății asupra datelor proprii sau naționale ca un factor de creștere în
competitivitate și control în economie.
În România, aceste obstacole sunt de actualitate și trebuie examinate:
Pagina 58 din 100
1. Existența unor sincope, suprapuneri sau supra-reglementări în cadrul legislativ;
2. Lipsa de informații cu privire la operatorii de servicii online şi percepția unei lipse de
securitate;
3. Diferențe valorice, de modalități de plată, de livrare, tratarea abuzurilor și litigiilor sau
coordonarea instituțională.
Economia digitală poate fi privită prin perspectiva automatizării, robotizării proceselor de
producție, prin discontinuități tehnologice generate de revoluțiile industriale, procese care
reformulează relațiile sociale, industriale și economice.
Sunt câteva probleme care se pun în analiza digitalizării accentuate:
invizibilitatea deliberată a valorii economice a datelor,
lipsa de tratare a datelor ca o resursă, ca o materie primă a economiei digitale,
depășirea intimității și alte declarații ale valorii individuale a datelor,
proprietatea colectivă a datelor, date comunitare, datele geo-economice,
adăugarea de valoare datelor prin inteligența artificială,
definirea unui nou statut pentru date, identificarea lor ca patrimoniu al insituțiilor publice și
facilitarea accesului imm-urilor și a altor instituții la acestea.
Găsirea unor noi căi alternative de gestiune și utilizare, de deținere și control a datelor și
informațiilor în același formă ca ceva individual va constitui noua provocare în politicile publice.
1.5 Impactul generat de lipsa de reactivitate a administrațiilor la nevoile IMM-urilor
Abordarea problemelor IMM în politicile publice este o preocupare majoră la nivel
global. Problema începe de la antreprenoriat. Lanțul dezvoltării antreprenoriale este:
Potenţial antreprenor Antreprenor intenționat Antreprenor Nou Stabil.
Fiecare etapă are pierderi numerice și calitative pentru cei care o inițiază, care intră în
sarcina unei politici publice de a fi minimizate, de a îmbunătății și menține viabile un număr cât
mai mare de inițiative. Atitudinile socio-culturale față de spiritul antreprenorial în România
diferă în percepția respondenților la chestionare și interviuri și este recunoscută starea de
neîncredere pe ansamblu în foarte mulți factori, inclusiv în capacitatea proprie de a gestiona o
afacere.
Penultima etapă pe lanțul antreprenorial (cel Nou) include întreprinzătorii care sunt
proprietarii unei afaceri care au plătit salarii, sau orice altă remunerație pentru angajați și/sau
Pagina 59 din 100
proprietari pentru mai mult de trei ani, dar mai puțin de 42 de luni. Ultima etapă include
propietarii și managerii maturi de afaceri, cu o vechime de peste 42 luni.
Pentru mulți antreprenori, internaționalizarea este un mijloc de acces la piețe mai mari și
mai diverse. În economiile cu piețele interne relativ dezvoltate, pot exista mai puține stimulente
pentru antreprenorii începători pentru a ajunge la piețele internaționale. Crearea unui ecosistem
național, ar urmări și un principiu SBA și poate încuraja tot mediul local de afaceri să crească
progresiv.
Analiza modului în care politicile publice sunt tratate actual în economia globală, indică
o adresabilitate către mediul privat responsabil de economie și dezvoltare, respectiv mediul
IMM, dar în contextul dezvoltării tehnologice și a digitalizării se pune problema politicilor
publice aplicabile platformelor tehnologice, implicit serviciilor online.
Platformele de servicii electronice de tipul transport tip ride-sharing, e-commerce,
vânzari cu amănuntul de produse agricole sau altele manufacturate, turism și cazare, cosmetice și
înfrumusețare, etc, impun intervenția unor politici publice, impun un context de autorizare, dar și
un cadru de principii aliniate la SBA.
Abordarea generată de impactul PAT impune de asemenea reglementări, acorduri pluri-
laterale, deoarece cadrul de reglementare predigital nu mai este adecvat noilor cerințe și
comportamente de firmă sau consumator.
1.6 Susținerea statistică
Cauzele problemei constau într-o multitudine de factori dintre care enumerăm: 65%
dintre participanții la cercetarea efectuată Nu cunosc principiile Small Business Act (SBA) și
măsurile procedurii aprobării tacite (PAT), 77% din respondenți nu au utilizat inițiativa Small
Business Act (SBA) și măsurile procedurii aprobării tacite (PAT), iar 57% din participanții la
cercetare nu respectă cadrul legal aferent inițiativei SBA și PAT; cadrul legal național actual
privind antreprenoriatul și IMM-urile a fost apreciat ca fiind insuficient tocmai de către IMM-uri;
capacitatea guvernamentală de a stimula dezvoltarea IMM-urilor a fost evaluată la nivel mediu și
scăzut de către participanții la studiu, în timp ce mediul economic actual a fost apreciat ca fiind
nefavorabil dezvoltării afacerilor.
Din punct de vedere al accesului la finanțare, cercetarea aplicativă a evidențiat faptul că
accesul la finanțare este dificil și mediu în proporție de peste 60%.
Pagina 60 din 100
Efectele generatoare ale problemei identificate care necesită acțiunea Guvernului constau
în implementarea insuficientă în sectorul IMM-urilor a inițiativei SBA și măsurilor PAT, aspect
evidențiat în Fișa SBA publicată în anul 2018, Profilul SBA al României21 continuă să prezinte o
imagine mixtă. Pornind de la rolul IMM-urilor în economia României, unul din instrumentele
cadrului strategic sunt principiile SBA alături de noi propuneri legislative conform principiului
Gândiți mai întâi la scară mică și noi măsuri strategice de transformare a principiilor SBA în
acțiune strategică.
Astfel, datele statistice care susțin definirea problemei argumentează caracterul
insuficient de implementare a inițiativei SBA și a măsurilor PAT.
Principiul „spiritul antreprenorial” este singurul domeniu în care România se situează
peste media UE, în timp ce alte patru principii se conformează mediei UE, respectiv principiile
SBA „a doua șansă”, „administrație publică receptivă”, „ajutoare de stat și achiziții publice” și
„internaționalizare”.
Pe de altă parte, patru zone sunt sub media UE: „accesul la finanțare”, „mediu”, „piață
unică” și „competențe și inovare”. De fapt, România este unul dintre cei mai slabi performeri
din UE în ceea ce privește piața unică, competențe și inovare. Pe parcursul anului 2017 și al
primului trimestru al anului 2018, România a implementat o serie de măsuri noi de politică care
acoperă nouă din cele zece principii SBA.
Procentul de antreprenori care au intenția de a porni o afacere în România este sub
nivelul european care înregistrează 12-15%, conform Global Entrepreneurship Monitor 2015/16.
Dintre aceștia doar 5% deschid efectiv o afacere, 4% rezistă primii trei ani. Procentul de
întrerupere a activității este de 3%,
În cercetarea aplicativă, din totalul IMM-urilor participante la studiu, reiese că 66% au
fost microîntreprinderi caracterizate printr-un număr mai mic de 10 angajați, 17% au fost
întreprinderi mici (sub 50 angajați), 8% au fost întreprinderi mijlocii (sub 250 angajați) și restul
de 9% au fost respondenți organizați sub formă de întreprindere individuală, persoană fizică
autorizată, alte forme de antreprenoriat.
De asemenea, circa 60% dintre participanții la cercetare au menționat că își desfășoară
activitatea de bază în mediul urban, în special în municipii reședință de județ, 48% au menționat
că vechimea lor în piață este de peste 10 ani, 34% au specificat că activitatea lor de bază se
21 Romania-2018 Fact Sheet disponibil online la adresa https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en#sba-fact-sheets
Pagina 61 din 100
desfășoară în domeniul comerțului, 27% în zona serviciilor și industriei mici și sub 10% în
domenii precum industrie, agricultură, construcții, turism ș.a.m.d. .
KeysFin Business Focus 2019 estimează că impredictibilitatea legislației fiscale va
influența semnificativ apetitul investitorilor români și mai ales străini, pentru deschiderea unor
noi afaceri. Cele peste 800 de modificări realizate în anul 2018 în legislația fiscală, au influențat
semnificativ percepția investitorilor privind evoluția economică a României în 2019.
Statisticile arată că dintre cele peste 41.000 de companii cu o cifră de afaceri între
300.000 și un milion de euro, în anul 2018, 37% aveau comerțul ca principal domeniu de
activitate, 13% industria prelucratoare si aproape 10% transport si depozitare.
Una dintre categoriile de contribuabili afectați de măsurile fiscale adoptate în 2018 este
cea a SRL-D-urilor, firme care beneficiau de anumite stimulente, anulate de noua legislație.
Potrivit datelor ONRC, aproape 42.000 de firme au fost afectate, iar ritmul înființării
unor astfel de societăți a încetinit dramatic. SRL-D-urile, înființate în baza unui program
guvernamental demarat în 2013, beneficiau, printre altele, de scutirea de la plata contribuțiilor de
asigurări sociale (CAS) datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului
lucrat de cel mult 4 salariați, angajați pe perioadă nedeterminată. Facilitatea era valabilă pentru
salariile sub media pe economie din anul anterior.
Profilul României reflectat prin studiul realizat de Ziarul financiar22, prezintă un mediu
de afaceri autohton cu pondere în scădere la 45% deși profitabilitatea firmelor private românești
a fost de 2-3 ori față de a firmelor străine, dar cu o productivitate de 16% față de 24% a firmelor
străine cu o slabă dominare în două sectoare (alimentar și mobilă) față de 25 sectoare din cele 27,
dominate de firmele străine. Sunt prezentați în studiu numeroși indicatori și evoluția pe ultimii
ani (2014-2017), inclusiv ponderea pe județe a cifrelor de afaceri cumulate, care marchează
decalajele regionale și argumentează necesitatea de echilibrare prin politici publice.
Capitalul privat românesc este minoritar din punct de vedere al cifrei de afaceri în cele
mai mari județe ale țării, în București reprezentând doar 32% deși municipiul are o treime din
totalul cifrei de afaceri a firmelor din România. Județul Ilfov în care se derulează afaceri de 94
mil. euro, respectiv 7% din cifra de afaceri pe România, capitalul privat românesc reprezintă
40%. Disparitățile din economie sunt evidențiate de rapoarte de 1 la 10 între unele județe.
22 http://edition.pagesuite.com/html5/reader/production/default.aspx?pubname=&edid=9a8b88ed-41cb-4ac9-8f59-
d4729c221baa
Pagina 62 din 100
Direcționarea ajutoarelor de stat și promovarea unor politici publice de sprijinire a producătorilor
și exportatorilor locali poate dubla ritmul de creștere, cotele de piață pierdute la unele produse.
Dezvoltarea mediului de afaceri a căpătat o dependență de mediul online, de comerțul
electronic. Numărul magazinelor online active în România s-a dublat de la 7.000 în 2017, la
14.000 în 2018, iar faptul că peste 8 milioane de români au făcut cel puțin o dată cumpărături
online, arată că România depășește la procentul de clienți online din total populație, țări precum
Grecia, Portugalia, Italia, Croația și Bulgaria. Cifrele23 arată o dezvoltare a mediului privat și o
internaționalizare în comportament. Comerțul online a depășit 3 miliarde de euro în 2018, cea
mai mare parte fiind totuși importul de produse.
Raportul SBA ne aduce și viziunea comparativă europeaană.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/tgs00004
Rezultatul brut al exerciţiului 2018 a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru
sectoare de activitate economică.
23 https://www.armo.org.ro/
Pagina 63 din 100
Această pictură a economiei poate fi pusă în balanță cu datele PIB pe regiuni de
dezvoltare - calculate conform CAEN Rev.2 - SEC 2010.
Sursa: analize si calcule cu date din statistici INS și Topchecks http://www.topchecks.ro/ ( date
in mil. ron)
Sursa: INS și studii realizate de Institutul Calitatea Vieții
Numărul cel mai mare de autorizații sunt în domeniul construcțiilor și reflectă mersul
economiei.
Pagina 64 din 100
CAPITOLUL 2. CONCEPTUL, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ÎN
UTILIZAREA POLITICILOR PUBLICE ÎN GUVERNARE
În vederea implementării de politici publice în România se folosesc legislația, practicile
europene, recomandările și experiența acumulată, precum și alinierea cu noile cerințe generate de
avansul tehnologic, dezvoltarea tehnologiilor, mobilitatea factorilor umani și economici.
2.1. Abordarea globală - elemente generale privind politicile publice
Sunt cunoscute câteva elemente care generează schimbările majore în plan social și
economic, cu primele influențe în partea de infrastructură economică susținute de mediul privat,
IMM-uri și antreprenoriat. Infrastructura este constituită dintr- un complex de factori fizici dar și
umani, sociali, de comunicații și relații care împreună crează o ambianță economiei și societății.
Fiindcă joacă un rol foarte important, reamintim de impactul generat de demografie (în
scădere), de capital (lipsă cel de investișii, autohton), de educație (slabă pregătire mai ales pe
tehnologiile moderne), de lipsa de competitivitate, capacitate de producție și inovare, ce conduc
la creșterea importului și creează dependență economică. Dar impactul generat de accesul la
tehnologie, decalajele în acoperirea cu infrastructuri (de transport sau comunicații), decalajele
digitale, sunt cele care dictează puternic prezentul și viitorul dezvoltării.Economia digitală este
singura modalitate de a fi astăzi în pas cu prezentul. Faptul că managementul datelor și a
informației, tehnologiile IoT, AI, 3D Print, 5G în comunicații dictează prin robotică, servicii
informatizate și e-commerce întreg lanțul producție-desfacere-plată-distribuție, nu ne rămâne
decât opțiunea de aliniere la acest „trend” global. Implicarea PAT pe acest lanț valoric se poate
identifica la nivelul fiecărei verigi sau principiu SBA.
2.2 Caracteristicile generale ale politicilor publice
Activitatea în domeniul economic este sprijinită prin politici publice care se aplică pe
baza strategiilor sectoriale și a planurilor de implementare. Deciziile de dezvoltare, de guvernare,
se reglementează prin politicile publice la nivel central. Obiectivele politicilor publice constau în
identificarea unui set de probleme care urmează apoi a fi rezolvate prin parcurgerea etapelor
ulterioare ale procesului elaborării politicii publice. Stabilirea agendei politicilor publice se
realizează în conformitate cu priorităţile stabilite la nivel politic, prin Programul de Guvernare,
de un set de probleme care urmează a fi propuse pentru rezolvare. Setul de probleme identificate
Pagina 65 din 100
şi acceptate, poate fi integrat într-un program viitor de priorităţi strategice pe care o anumită
instituţie guvernamentală îl propune spre realizare în cadrul unei politici guvernamentale.
Conceptul de politici publice fiind unul general acceptat ca necesar, este și în atenția Unităţii de
Politici Publice, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului-SGG, care a fost
înfiinţată prin Decizia Primului-Ministru nr. 258/06.11.2003 şi îşi desfăşoară activitatea în baza
art. 9 din Hotărârea Guvernului nr.405/2004, privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului
General al Guvernului. Prin elaborarea Ghidului privind elaborarea, implementarea şi evaluarea
politicilor publice la nivel central, s-a realizat un instrument practic pentru îndrumarea echipelor
tehnice din cadrul instituţiilor guvernamentale.
În cadrul procesului elaborării politicilor publice au fost definite etapele mari:
1. Stabilirea agendei;
2. Identificarea, formularea şi alegerea opţiunii de politici publice;
3. Formularea opţiunii de politici publice;
4. Implementarea opţiunii de politici publice;
5. Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice.
Rolul ghidurilor în cadrul instituţiilor guvernamentale este de a ajuta pentru a:
Sistematiza activităţile specifice procesului de elaborare;
Creşte coerenţa şi eficienţa procesului de guvernare;
Îmbunătăţi modul în care sunt elaborate şi formulate politicile publice;
Colabora cu reprezentanţi ai societăţii civile;
Reduce probabilitatea de contestare a actelor normative prin care sunt implementate
politicile publice.
Procesul generării politicilor publice cuprinde trei faze aliniate la agenda publică:
Elaborarea;
Implementarea;
Evaluarea.
Politica guvernamentală privind trecerea de la un antreprenor la nivel de intenție, la unul
care de fapt începe o afacere, este complexă și mulți antreprenori nu o trec în practică din mai
multe motive. Importanța politicilor guvernamentale pentru creșterea activităților antreprenoriale
este recunoscută în întreaga lume. Deși nu este o responsabilitate guvernamentală directă de a
începe noi afaceri și de a oferi locuri de muncă în mediu privat, este responsabilitatea
administrației de a oferi un mediu favorabil în care orice nou antreprenor să fie capabil să
Pagina 66 din 100
înceapă și să susțină o nouă afacere. Prin reforme și reglementări se urmărește diminuarea
sarcinilor birocratice inutile, se pot iniția politicile publice necesare.
Educaţia este legată în mod nemijlocit de intențiile antreprenoriale și de creșterea
economică care influențează încrederea antreprenorilor în ceea ce privește calitatea acestora și
cunoștințele necesaare pentru a începe o afacere.
2.3 Obiectivele și rolul politicilor publice în viața IMM-urilor
Reexaminarea Small Business Act din anul 2011 a evidențiat începând cu aplicarea
conceptului „Gândiți mai întâi la scară mică” la toate nivelurile, necesitatea procesului de
elaborare de politici publice începând cu mediul de afaceri de la nivelul IMM-urilor.
Caracteristicile politicilor publice sunt orientate spre dezvoltare, economia și serviciile digitale,
accesul liber la resurse, pe piețe și la informație. Crearea acestor mecanisme se face în temeiul
sprijinului acordat mediului de afaceri prin intermediul politicilor publice ce sunt materializate în
strategiile sectoriale. Obiectivele propunerii prezente vizează eficientizarea utilizării procedurii
aprobării tacite și implementarea principiilor SBA, menite a fluidiza, simplifica, debirocratiza și
eficientiza relația administrației publice cu mediul privat. Propunerea de politică publică vizează
perioada 2021-2027 și presupune asigurarea de fonduri publice în vederea implementării, în
cadrul financiar multianual 2021-2027.Obiectivul general constă în consolidarea reactivității
administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri,
conform principiilor Small Business Act (eficiența utilizării procedurii aprobării tacite).
Obiectivele specifice atașate obiectivului general în vederea atingerii acestuia constau în:
1. Consolidarea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată
prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat.
2. Consolidarea inițiativei A doua șansă ca principiu de bază pentru dezvoltarea afacerilor
la nivel local.
3. Stimularea principiului O singură dată care trebuie să constituie baza îmbunătățirii
condițiilor de desfășurare a afacerilor în România.
4. Îmbunătățirea reactivității administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și
mijlocii și ale mediului de afaceri.
5. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la ajutoare de stat și la procesul de
achiziții publice, executarea fără întârziere a contractelor încheiate între autorități publice și
întreprinderile mici și mijlocii pentru a crea premisa dezvoltării acestora.
Pagina 67 din 100
6. Stimularea asigurării accesului la finanțarea pentru întreprinderi mici și mijlocii, în
special, la programele cu finanțare nerambursabilă.
7. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la piața unică europeană digitală.
8. Stimularea principiului Competențe și inovare pentru întreprinderi mici și mijlocii.
9. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la programele de mediu în vederea
dezvoltării de afaceri ecologice.
10. Stimularea principiului Internaționalizarea activității pentru întreprinderi mici și
mijlocii care aduce valoare adăugată.
11. Introducerea principiului Digitalizarea administrației publice centrale și locale, precum
și a sectorului IMM-urilor și mediului de afaceri.
2.3.1 Durata procedurii și efectului unei politici publice
Durata unei proceduri administrative este determinată de perioada de cercetare,
consultare, elaborare, validare guvernamentală, reconsultare publică, propunere și adoptare,
etape după care urmează implementarea. Legislația de elaborare al politicilor publice prevede
etapele în timp de la inițiere, avizare, transmiterea pe circuitul de avizare. Termenele instituite
prin noul Regulament specifică pentru consultarea publică de la 15 zile – maxim 3 luni, după
care avizările au termene maxim 5 zile. Luând în considerare durata studiilor menționate pentru
politicile prezentate ca fiind în derulare în prezent, constatăm că proiectele, întreg procesul se
desfășoară pe parcursul a 1-2 ani. Derularea politicii publice este continuată prin strategii și
planurile de aplicare. Structura planului pe termen mediu (2-3 ani) va urmării indicatorii și
implicațiile bugetare în cadrul activităților de monitorizare și evaluare. Rapoartele anuale la care
se face referință, rapoartele și a indicatorii aferenți implementării politicilor publice, trebuiesc de
asemnea întocmite.
2.3.2 Conținutul propunerii, transpunerea şi implementarea politicilor publice
Inițierea este generată de nota de fundamentare al cărei conținut prevede:
Motivul emiterii proiectului de act normativ;
Impactul proiectului de act normativ;
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, pe termene;
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare;
Consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ;
Pagina 68 din 100
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului;
Măsuri de implementare.
Documentul de politică trebuie să redea viziunea generală și să includă:
Analiza preliminară a impactului;
Planificarea acţiunilor viitoare;
Planificarea măsurilor de implementare.
Propunerea de politică publică este un document pe baza căruia se răspunde și se rezolvă
problemele de pe agenda publică. În cazul în care există mai multe probleme sau soluţii posibile
sau dacă este nevoie de un acord conceptual asupra deciziei publice, pot să rezulte mai multe
acte normative.
Structura documentelor Propunerii de Politică Publică conține:
Formularea problemei;
Obiective generale/Obiective specifice;
Variante de soluţionare; Varianta de soluţionare recomandată;
Procesul de consultare; Documentele de avizare;
Planul de acţiune al politicii publice.
În urma avizării politicile publice primesc: Aviz favorabil /cu observații sau Aviz
nefavorabil ceea ce în cazul transpunerii principiilor SBA crează un complex de operații care
trebuie mult mai riguros optimizate și evaluate.
Cele mai multe avize au fost înregistrate din anul 2007 pe domeniile:
Educaţie, cultură şi relaţii interetnice;
Agricultură şi dezvoltare rurală;
Politici sociale şi de sănătate;
Mediu;
Administraţie publică şi justiţie;
Economie, finanţe şi mediu de afaceri.
Manualul de elaborare a propunerilor de politici publice24 aduce în atenție analize cost-
beneficiu, cost-eficacitate, diagrame PERT si GANTT pentru planurile de acțiune.
24 http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_elaborare_propunere_politici_publice.pdf
Pagina 69 din 100
2.4 Factorii de impact și promovarea politicilor publice în România
România a făcut pași importanți cu privire la implementarea politicilor publice fiind creat
un cadru informațional, legal, strategic pentru domeniile principale sociale și economice. Profilul
României prezintă un mediu de afaceri autohton cu pondere în scădere. Capitalul privat
românesc este minoritar din punct de vedere al cifrei de afaceri. Studiul recent elaborat de
PIAROM, relevă elemente concrete privind evoluția mediului privat în România, disparitățile
între capitalul străin si cel local. Disparitățile din economie sunt evidențiate de rapoarte de 1 la
10 între unele județe. Impactul generat de PAT poate face ca administrația publică locală și
centrală să adopte o politică reactivă la nevoile IMM-urilor, prin care sa se răspundă la cerințele
mediului de afaceri:
1. Crearea unor instrumente digitale puse la dispoziția IMM-urilor care să le permită
economisirea de timp și resurse financiare sau umane în obținerea documentațiilor
necesare desfășurării activității curente.
2. Crearea unor instituții specializate în comunicarea cu reprezentanții mediului de afaceri,
cu abilități de preluare a informațiilor și transpunerea lor în proiecte legislative care sa
vină în întâmpinarea problemelor.
3. Acomodarea funcționarilor administrației publice cu noile tehnologii disponibile pentru a
ușura volumul de muncă ce necesită intervenție umană și crearea unor baze de date unice,
accesibile oricărei instituții publice.
4. Înființarea unui ghișeu de informare online în cadrul Registrului Comerțului de unde
antreprenorii să își poată lua toate informațiile necesare referitoare la avizele,
autorizațiile, permisele sau acordurile obligatorii pentru desfășurarea diverselor activități.
5. Reducerea poverii fiscalității și simplificarea modalităților de plată a taxelor, impozitelor
și oricăror alte sume datorate de către antreprenori bugetului local sau național.
6. Elaborarea unor ghiduri complete având o terminologie inteligibilă pentru familiarizarea
antreprenorilor cu cerințele și documentațiile necesare accesării de fonduri europene.
7. Implementarea unei reglementări reformate a procedurii acceptării tacite, care să
răspundă cerințelor actuale ale mediului de afaceri.
8. Crearea unui cadru legislativ care să faciliteze angajarea forței de muncă din afara
Uniunii Europene.
Pagina 70 din 100
9. Înființarea de programe de educație antreprenorială axate pe înființarea unei societăți,
administrarea acesteia și modalitățile de rezolvare a problemelor administrative ce pot să
apară.
10. Coerența decizională la nivel politic, transpusă într-o predictibilitate și transparență a
obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung.
Cerințe la infrastructura existentă pentru implementarea unei politici publice
Portalul național de Administrație Publică și portalul Fonduri-structurale.ro oferă doar
unele pachete de informații necesare în formularea unor politici publice în domeniul IMM-urilor
și a mediului privat, incluzând și administrația publică locală cu proiectele de tipul smart cities,
wi-fi gratuit în mijloace de transport, index de acte normative, mediu și probleme ale
comunității.
Planul de afaceri, ca cerință în procedura de implementare a programelor de sprijin ale
IMM-urilor, indiferent de forma acestora, necesită câteva componente care trebuie să fie luate în
considerare ca probleme specifice pentru rezolvare și la propunerea unei politici publice adresate
mediului privat: analiza pieței, poziţia produselor/serviciilor ce vor fi dezvoltate comparativ cu
cele ale concurenţei, descrierea principalelor avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor în
raport cu cele oferite de concurenţă, piaţa şi promovarea noului produs/serviciu .
Proiectul „Starea Națiunii” a realizat un agregator informatic online pentru o evaluare
riguroasă, proiect ce rămâne în sarcina Secretariatului General al Guvernului, conținând 12
domenii de referință și 100 de indicatori relevanți. Servicii digitale de informare, care indexează
hotărârile de consiliu local HCL ( hcl.usr.ro) pentru a permite căutarea cu ușurință după cuvinte
cheie a actelor normative relevante pentru un anumit subiect. Aceste tipuri de proiecte este
necesar să fie precizate în politicile publice și îmbunătățite pe parcurs deoarece nu funcționează
la nivelul cerințelor reale ale mediului privat.
Propunerile și recomandările formulate în această secțiune sunt făcute pentru a susține
eforturile ulterioare de realizare a unei “propuneri de politică publică privind eficientizarea
administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii
mediului de afaceri”, inclusiv prin „eficientizarea utilizării” procedurii aprobării tacite.
1. Raportându-ne strict la procedura aprobării tacite și la modul în care poate fi îmbunătățită
funcționarea mediului de afaceri prin intermediul ei, apreciem că ar fi utilă modificarea
legii nr. 157/2010 prin introducerea unor sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor
Pagina 71 din 100
înscrise la art. 4 al. 1 din lege (“Autoritățile Administrației publice care au competența de a
emite autorizații au obligația de a afișa la sediul acestora și, după caz, pe pagina proprie de
internet lista autorizațiilor cărora li se aplică procedura aprobării tacite din domeniul de
activitate al autorităților respective”). Absența unor astfel de sancțiuni face ca ducerea la
îndeplinire a cerințelor legii să fie evitată.
2. În ceea ce privește eliberarea autorizațiilor la termen putem nota observația că acestea
tind a fi eliberate aproape de expirarea termenului legal,
3. În contextul elaborării unor propuneri de politică cu obiectivele menționate anterior
apreciem că extinderea procedurii aprobării tacite are o utilitate limitată, în situația în
care procesul de acordare a autorizațiilor este întârziat, atunci este necesară o procedură
care să permită începerea sau continuarea activității agenților economici.
4. Susținerea realizării unei platforme online în care să se regăsească toate autoritățile
responsabile cu emiterea de autorizații necesare mediului privat.
5. Realizarea unui calculator privind evaluarea poverii administrative prin care să se
determine costurile conformării cerințelor legale de către mediul de afaceri. Poate fi folosit
ca reper instrumentul de acest tip realizat în Estonia (https://hkm.mkm.ee),
6. Îmbunătățirea procedurilor de desfășurare a controalelor realizate la agenții
economici prin accentuarea dimensiunii de constatare a deficiențelor și consiliere pentru
remedierea acestora.
7. Realizarea unei proceduri de evaluare a activității funcționarilor din administrația
locală de către reprezentanții agenților economici cu care intră aceștia în contact.
8. Integrarea mediului de afaceri în procesul decizional la nivelul administrației locale
prin realizarea unor proceduri de consultare a acestuia.
9. Consultarea cu mediul de afaceri trebuie să plece de la înțelegerea adecvată a noțiunii de
consultare, pornind chiar de la definiții: a consulta = a cere o părere sau un sfat, a lua
avizul unei persoane autorizate, a întreba, a se sfătui.
10. Reactivitatea administrației publice, prin îmbunătățirea cadrului legislativ
relevant, îmbunătățirea procesului de consultare a IMM-urilor.
11. Digitalizarea trebuie văzută ca una dintre cheile progresului în relația dintre
administrația locală și mediul de afaceri.
12. Eficientizarea administrației publice prin indicatori privind performanța
administrației publice.
Pagina 72 din 100
13. Instituțiile publice să utilizeze o bază de date comună, care să cuprindă informații
necesare despre agenții economici și care să permită eliminarea solicitărilor de documente
redundante.
14. Simplificarea legislației relevante este un demers foarte dificil, dar și foarte
necesar.
Factorii de piață cu impact în evoluția mediului de afaceri
Se cunoaște tendința politicilor publice noi de a fi aliniate principiului SBA „Gândiți mai
întâi la scară mică” și a măsurilor nou întreprinse pentru punerea în acțiune a principiilor SBA.
Prin existența jucătorilor interni pe piața internă a comerțului online se reușește crearea
unei mase critice de producători și comercianți autohtoni pe online și implicit apare necesitatea
sprijinirii acestui domeniu printr-o politică publică. Există în acest context politica publică
ECOM (e-commerce) elaborată de Ministerul Comunicațiilor.
2.5 Obiective pentru o politică publică de aplicare a PAT și principiilor SBA
Atenția este dedicată identificării relaționării politicilor publice existente în context cu
principiile Small Business Act, identificarea efectelor formale și substanțiale ale politicilor
publice în SBA.
Small Business Act for Europe (SBA), este un cadru de politici pentru întreprinderile
mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. SBA a fost adoptat prin comunicarea COM (2008)394
din 25.06.2008 și revizuit în anul 2011, reflectând preocuparea Comisiei Europene de a întări
rolul central al întreprinderilor mici şi mijlocii în economia europeană pornind de la cea locală.
Principiul nr.1 „Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată
prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat”
Principiul nr.2 „Asigurarea antreprenorilor cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod
rapid de o a doua șansă”
Principiul nr.3 „Definirea regulilor după principiul Gândiți mai întâi la scară mică”
Principiul nr.4 „Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor”
Principiul nr.5 „Ajutoare de stat și achiziții publice pentru IMM-uri”
Principiul nr.6 „Acces la finanțare pentru IMM-uri”
Principiul nr.7 „Piața unică pentru IMM-uri”
Principiul nr.8 „Competențe și inovare pentru IMM-uri”
Principiul nr.9 „Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități pentru IMM-uri”
Principiul nr.10 „Internaționalizarea pentru IMM-uri”
Pagina 73 din 100
S-au identificat corelațiile între propunerile de politici pentru mediul de afaceri din
România, ale ministerului de resort și cele ale Comisiei Europene, transpuse prin legislație, prin
politici publice europene, astfel:
Tabel 2.1. Asocierea politicilor publice cu principiile 1 -10 SBA
Principii SBA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Politici
Proiecte de politici publice aflate în atenția Comisiei Europene
„Reinforcing synergies
between public policies,
support e-business for SMEs,
Digital Single Market”
"Markets and public policy in
the information society"
„Help SMEs go digital”
Proiecte de politici publice aflate în dezbatere publică și propuse de MMACA
Proiect Lege incubatoarele și
acceleratoarele de afaceri
Proiect actualizare Ordonanța
de urgență nr. 10/2017 pentru
stimularea înființării IMM
Proiect privind transparenţa în
domeniul lobby-ului
Proiect al programului de
internationalizare
Proiect privind regimul juridic
al francizei
Proiectul Legii nr. 233/ 2016
parteneriatul public-privat
Sursa: Analiză autor
Proiectele de politici publice aflate în atenția Comisiei Europene aduc în atenție cu
prioritate digitalizarea activitățiilor și comerțul electronic:
-"Consolidarea sinergiilor dintre politicile publice, sprijinirea comerțului electronic pentru
IMM-uri, piața unică digitală";
-"Piețele și politica publică în societatea informațională";
-"Ajutați IMM-urile să adopte digital-ul".
Diagrama confirmă justețea noii propuneri a României la Conferința SME Envoys și a
unui studiu aprofundat și baza unei politici publice orientate spre digitalizare. România a propus
Pagina 74 din 100
actualizarea Small Business Act, prin introducerea conceptului de digitalizare. Propunerea se
poate materializa fie prin adăugarea unui nou principiu la cele zece existente, fie prin adăugarea
de precizări la principiul 8, „Competențe și inovare pentru IMM-uri”-”Skills and innovation”.
Pentru politicile publice destinate IMM-urilor din perioada 2011-2018, s-a considerat
necesară realizarea unei analize retrospective a acestora. Având ca punct de plecare
recomandările Comisiei Europene cu privire la politicile publice raportate la Programele
guvernamentale destinate IMM-urilor putem aprecia că există încă discrepanțe instituționale
privind abordarea proiectelor și propunerilor într-o sinergie și interoperabilitate deplină.
Formularea obiectivelor politicii publice trebuie „ să țină cont de principalele cerințe ale
IMM-urilor ”:
insuficiența capitalului circulant pentru a finanța exporturile;
dificultatea de a identifica oportunități de afaceri în străinătate;
insuficiența informațiilor pentru a localiza/ analiza piețele;
incapacitatea de a contacta potențialii clienți de peste mări;
dificultatea de a obține reprezentare externă de încredere;
lipsa de timp managerial pentru a aborda internaționalizarea;
insuficiența și/sau lipsa de instruire a personalului.
Formularea politicii publice trebuie „ să țină cont de faptul că este necesar ”:
Spiritul antreprenorial să fie recompensat;
Promovarea SBA în media;
Informare mai detaliată privind inițiativa SBA;
Asigurarea consilierii IMM-urilor;
Mediatizarea ajutorului oferit de stat în sprijinul IMM-urilor;
Acces la finanțare mai facil și accesarea de mai multe piețe;
Crearea unui mediu în care întreprinzătorii să poată prospera.
Fișa SBA publicată în anul 2019, profilul SBA al României, prezintă principiul „spiritul
antreprenorial” ca fiind singurul domeniu în care România se situează peste media UE.
Pagina 75 din 100
Sursa: 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38364/attachments/24/translations/en/renditions/native
Pagina 76 din 100
CAPITOLUL 3. CERINȚE, PERSPECTIVE ȘI OPȚIUNI, DE
IMPLEMENTARE A POLITICILOR PUBLICE
Formularea politicii publice nu poate fi făcută în contextul actual fără a lua în seamă
propunerile existente de politici publice la nivel guvernamental. Lansarea unei politici publice
cu adresabilitatea atât administrației publice, cât și mediului privat nu poate avea impact,
asimilare și abordare pe segmente separate. De aceea, sintetizând proiectele de politici publice
aflate în atenția Comisiei Europene, cu proiectele de politici publice aflate în dezbatere publică la
MMACA și cu propunerile identificate alături de cele ale proiectelor instituționale în curs de
derulare putem să cumulăm opțiunile menționate, spre evidențiere și agregare unitară.
Astfel avem câteva categorii de propuneri menționate în continuare.
Propunerile UE pentru consolidarea politicilor publice:
sprijinirea comerțului electronic pentru IMM-uri, piața unică digitală,
consolidarea piețelor și politicilor publice în societatea informațională,
ajutor pentru IMM-urile să adopte digital-ul.
Proiecte legislative privind politici publice ale ministerului:
incubatoarele și acceleratoarele de afaceri,
actualizare Ordonanța de urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării IMM,
transparenţa în domeniul lobby-ului,
programul de internationalizare,
regimul juridic al francizei,
Legea nr. 233/ 2016 parteneriatul public-privat,
Politici publice propuse ca suport al strategiei sectorului IMM:
Politica de digitalizare accentuată – o măsură pe termen scurt,
Politica de promovarea externă a IMM-urilor – o măsură pe termen lung,
Politica de sprijin a IMM-urilor nou înființate – o măsură pe termen mediu,
Politica pentru Educație și Antreprenoriat – măsură pe termen lung,
Politici publice guvernamentale, ale altor ministere privind instrumente statistice,
comerțul și serviciile electronice e-guvernare, securitatea cibernetică, trebuie agregate sinergic
Pagina 77 din 100
mai ales din punctul de vedere al eficientizării activității administrației publice în domeniul
sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri în România.
3.1 Evaluarea ex-ante, proces necesar propunerii politicilor publice
Perspectivele privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM sunt condiționate de
diverși factori, sunt diversificate de premize care influențează:
Premizele interne
Influența unor factori favorizanți ca:
- Epuizarea oportunităților naturale (resurse materiale, umane, logistice);
- Temporizarea în dezvoltare dată de infrastructură, demografie, capitalizare redusă;
conduce la o percepție de confuzie, o perspectivă de incapacitate și autoînfrânare în acțiuni.
Propunerile cu privire la schimbarea modului de abordare: social, tehnologic, cultural, vor genera
o acțiune politică concretizată prin o politică publică mult mai complexă.
Premizele externe
Este cunoscută evoluția globală într-o masivă creștere a ofertei de bunuri de larg consum
și produse industriale a unor țări care inundă piețele la prețuri competitive, sunt cunoscute
tendințele de liberalism economic și guvernamental, erodarea multilateralismului economic
național. Renunțare la incheierea acordului de comerț și investiții între SUA și UE (TTIP), la
acordul de comert liber nord-atlantic (NAFTA) și la acordul comercial transpacific (TPP), sunt
moduri de exprimare a dezacordului față de aranjamentele multilaterale conscarate,
argumentarea fiind că numerose țări au practici "incorecte" sau cel puțin protecționiste. Agenda
2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de comunitatea internațională în anul 2015, este un
plan global de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate. În centrul său se află 17 obiective
de dezvoltare durabilă. Există o sinergie între cele 17 obiective și cele 10 principii SBA care se
poate indentifica și este utilă unei viziuni profunde de politică publică, oferind viziunea la o scală
mai mare. Aceste premize externe acționeză ca reglementări comerciale, juridice.
3.1.1 Condiționări ale politicilor publice generate de economia digitală globală
Analizele pe module au menționat politicile publice derulate de MMACA, dar în prezent
principalele căi de răspuns la cerințelor IMM-urilor sunt dictate de tehnologia digitală, de
digitalizarea industriei și a altor ramuri ale economiei, de digitalizarea serviciilor și dependența
de informatizare a tuturor activităților.
Pagina 78 din 100
Este de menționat că o liberalizare digitală prematură la nivel național, în domeniul
serviciilor de comerț electronic, turism, curierat, desfacere și piață unică digitală, trebuie
cântărită valoric și ca impact al efectului asupra pieței interne.
Conceptul de „open economy” împreună cu o creștere a importurilor conduce la o
decimare sistematică a micilor întreprinzători și IMM-urilor. Lipsa producției și produselor
autohtone, decalajele digitale de la comunicații, servicii, infrastructuri, generează distrugerea de
locuri de muncă și conduc spre decizia de emigrare a forței de muncă active, calificate.
Politicile publice trebuie să compenseze comerțul digital, puterea platformelor digitale cu
o prioritate în dezvoltarea capacităților productive, îmbunatățirea infrastructurii fizice și a
interconectivității regionale la nivel național și apoi la cel european sau global, conform și
principiului SBA, „gândiți mai întâi la scară mică”!.
Mesajul societății civile, extras din interviurile cu responsabilii asociațiilor de profil,
mesajul venit din partea comunităților similare de pe alte continente este că o liberalizare în sfera
digitală fără crea mediul de investiții local în capacități productive, inovative, sustenabile, va
distruge locurile de muncă, va decima IMM-urile și noile inițiative start-up, va altera dezvoltarea
pe termen mediu și lung.
Cerințe privitoare la generarea politicilor publice
Cerințele specifice pentru procedurile de elaborare cuprind un set de metode şi tehnici
utilizate în cadrul procesului de identificare, inițiere și generare a politicilor publice. Aceste
proceduri au rolul de a eficientiza activitatea din cadrul instituţiilor guvernamentale, în vederea
asigurării coerenţei actului guvernării, participării mediului de afaceri la procesul decizional și
adaptarea acestuia la propriile nevoi.
Digitalizarea industrială, indică necesitatea unor politici publice care să prevină
controlarea și utilizarea datelor proprii, strategice, în interesul marilor corporații și necesitatea de
a promova și dezvolta suportul digital național necesar mediului de afaceri, includerea IMM-
urilor în transferul tehnologic, incluziune socială și tehnologică în economia digitală, un sistem
de taxare facil, echitabil, investiții pentru a diminua decalajele digitale (digital divide) regionale,
educaționale sau de altă natură. Astfel se poate asigura producătorului și consumatorului
protecția datelor, propietății intelectuale, interesului economic și lupta cu monopolurile sau
spargerea monopolului marilor platforme digitale.
Pagina 79 din 100
Aprecierea tendințelor in raport cu cerințele
Continua evoluție tehnologică, dezvoltarea noilor servicii și a piețelor digitale sunt
tendințele principale care influențează major economia și sectorul IMM. Piața Unică Digitală
este o cerință europeană care impune alinierea la cerințe care cel puțin pentru țările cu un grad
mai redus de dezvoltare sunt mai greu de acceptat.
Evoluția demografică a populației și cea a numărului de întreprinderi active, după
numărul de salariați, pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare fiind în scădere între anii de
referință 2008-2016, dar continuă și în prezent, drept care se cer măsuri noi, inovative de
stimulare și ușurare a demersurilor de înregistrare, autorizare, licențiere, obținere de permise,
deci, cunoașterea și implementarea SBA.
Compensarea unor situații generate de exodul de capital uman, o piață a muncii inegal
dezvoltată și repartizată, de formarea unui capitalism de periferie, al unor afaceri și activități de
foarte mica anvergură, o redistribuire a câștigurilor disproporționată între marii competitori și
micii competitori ( sau întreprinzători), sunt probleme care impun crearea unor politici publice
care să echilibreze, să dezvolte echilibrat mediul de afaceri.
Cerințele majore actuale ale mediului de afaceri se identifică pe forța de muncă,
modificările fiscale și sprijinul la export. Aceștia sunt factori care generează încrederea indusă
mediului de afaceri dar care trebuie susținută prin învățământul dual, accesul la finanțare și la
lucrările din investițiile publice.
Un aspect care nu este suficient de marcat pentru mediul de afaceri legat de finanțare, pe
lângă cea oferită prin programele ministerului și a altor soluții, este participarea la piețele de
capital sub toate aspectele.
Perspectiva implementării unei politici publice adresată IMM-urilor
Mesajele exprimate în cadrul analizelor aduc în atenție tematica: de la digitalizare la
dezvoltare ce poate fi asimilată ca propunere pentru o politică publică adresată IMM-urilor
fiindcă a adus în discuție capacitatea mediului privat de a parcurge o dezvoltare sustenabilă, rolul
politicilor centrate pe strategii de industrializare.
Având în vedere numărul de amenințări care planează asupra mediului privat de la
demararea unei afaceri până la valorificarea produsului final, operație care este dependentă de
faptul că tot comerțul autohton este acaparat de oferta externă, de marile lanțuri comerciale sau
procesatori de comerț electronic, că există practici comerciale incorecte, achiziții publice după
Pagina 80 din 100
bunul plac, creșterea nesustenabilă a importurilor și multe altele, al prezenței pe piață a unor
competitori globali (numeroși și giganți) cu care micul antreprenor și întreprinzător local nu are
capacitatea de a lupta decât poate în comerțul stradal sau de subzistență, politica publică la nivel
național trebuie prin PAT să simplifice și asigure mediului IMM un acces mai ușor la autorizații,
licențe, permise, o mai facilă relație cu instituțiile statului.
Impactul asupra autorităților administrației publice locale
Autoritățile administrației publice locale din România au unele structuri asociative:
Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din
România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.
Aceste structuri asociative reprezintă o bună opțiune și singura cale în formularea și
implementarea politicilor publice în România.
Obligarea utilizării PAT, a informării și utilizării sistemelor de informare online și
prezentarea serviciilor supuse autorizării prin PAT pot contribui la creșterea încrederii mediului
privat și încurajării inițiativelor acestuia, înfrânate de multe ori de complicațiile birocratice.
3.2 Identificarea și propunerea temei de politică publică
Politicile publice au ca prim obiectiv implementarea și derularea strategiei, evaluarea și
monitorizarea rezultatelor, adresându-se la nivel instituțional și cu impact la nivel de firmă, de
IMM, prin eficiență, sustenabilitate și urmărirea indicatorilor individuali și instituționali.
Stratificarea firmelor pe grupe valorice bune, dată de firme veterane, de elită și de stat și
pe grupe care doar rezistă în piață, explică polarizarea puternică la nivel regional, de capacitate și
acces la bunăstare a firmelor.
Continuarea analizei privind reactivitatea administrației publice la nevoile
întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri, privind atitudinea mediului de afaceri
și răspunsul la impactul măsurilor propuse, prin intermediul răspunsului la sondajul electronic,
chestionare și interviuri, ne indică sustenabilitatea propunerilor de măsuri și politici publice
indentificate și recomandate ca Politici publice suport al strategiei sectorului IMM.
Politicile propuse au în vedere crearea unui set de oportunități pentru înființarea,
dezvoltarea și adaptarea afacerilor pentru producție, comerț și servicii electronice, acces la piețe.
Politica de evaluare a strategiei și monitorizare a indicatorilor, devine o cerința legată de
sarcinile publice cumulate de urmărire a țintelor strategiei și realizărilor MMACA.
Pagina 81 din 100
Extinderea acțiunilor la urmărirea implementării principiilor SBA va crea un cadru
umbrelă și suport pentru politica de promovare a mediului privat și IMM-urilor ce poate garanta
rezultate mai bune.
Focalizarea acțiunilor de implementare PAT în cadrul principiilor SBA va crea un salt
calitativ cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și
mijlocii și ale mediului de afaceri. De asemnea, se va crea un salt în procesul privind
eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM
și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”.
Existând o dinamică trebuie reactualizate valoric și corelate țintele din strategie cu cele
din politicile publice dezvoltate de alte instituții sectoriale într-un paralelism puternic.
Gruparea țintelor din strategie într-o acțiune unitară de monitorizare a IMM-urilor (active
economic, densitatea regională, valoarea adãugatã brutã (VAB) creată de IMM-uri,
productivitatea muncii și numărul de angajați în IMM-uri, trebuie suplimentată cu analize
intermediare și ajustarea sau impunerea unor noi paliere de rezultate.
3.3 Implementarea PAT și a principiilor SBA prin politică publică
În fundamentarea recomandărilor pentru politicile publice, s-a plecat de la contextul
actual al mediului de afaceri din România și de la situația concretă a sectorului productiv și cel
industrial al IMM-urilor. S-au luat în considerare cerințele de dezvoltare a sustenabilă a IMM-
urilor productive, evidențiate în urma analizei cantitative și calitative efectuate (statistică,
documente strategice, studii publice), dar și a centralizării opiniilor exprimate de către exponenți
ai mediului de afaceri și de către organismele de reprezentare a IMM-urilor.
O propunere de politică publică „privind eficientizarea activității administrației publice
în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând
eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, ar adresa la rândul ei trei niveluri:
organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor,
mediul de afaceri și
politicile publice referitoare la IMM-urile inovative.
Dar aceste probleme identificate vizează o mai bună reglementare a cadrului instituțional
privit în general, opțiune care poate fi mai eficientă prin implementarea tuturor principiilor SBA
și prinderea lor într-o politică publică cu prim accent pe PAT.
Pagina 82 din 100
În acest context am urmărit o unificare a recomandărilor, crearea unei sinergii între
propunerile identificate de politici publice și astfel ca impact, un mesaj și o acțiune mult mai
puternică și ușor de preluat.
Răspunsul la această abordare de implementare a pricipiilor SBA prin politică publică a
rezultat dintr-o complexitate de factori care se petrec simultan și din propunerile rezultate în
urma discuțiilor purtate pentru interviuri cu reprezentanții principalelor asociații profesionale din
mediul tehnologiei informațiilor, comunicațiilor și serviciilor electronice.
Pe subiectul Principiile SBA, întrebarea „care sunt mai des întâlnite, care prezintă un
grad de interes mai mare?” a permis o recunoaștere în comportamentul mediului de afaceri că
autorizarea și relația cu mediul instituțional sunt generatoare de probleme.
Deoarece există în derulare, proiecte pentru elaborarea unor seturi de politici publice,
recomandarea este să fie creată la acest moment de conștientizare, o sinergie cu celelalte
propuneri, o recomandare în context cu acestea și de interoperabilitate pentru acțiunile
viitoare al Secretariatul General al Guvernului și ministerului de profil.
Sinteza propunerilor și recomandărilor de politică public va permite crearea unei viziuni
documentate și sustenabile, cu impact major în administrația public și mediul de afaceri.
Alinierea principiilor SBA la cerințele din mediul de afaceri și agregarea unitară va permite
asigurarea unui succes pe toate palierele de acțiune.
Recomandările de fond sunt pentru încadrarea în politica publică a PAT și a
principiilor SBA:
1. Promovarea SBA în media prin regândirea întregului sistem de informare și difuzare de
informații utile și ușor de înțeles către IMM-uri și întreg mediul de afaceri prin toate
sursele de comunicare de care dispun instituțiile din administrația publică centrală și locală.
2. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind incubatoarele de afaceri din mediul rural cu
accent pe dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești cu o activitate inovatoare din punct de
vedere al afacerilor și care promovează tradiția zonelor țării; Crearea cadrului legislativ
privind acceleratoarele de afaceri cu activități de mentorat, networking, activități
educaționale.
3. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind crearea unei baze de date unice care să cuprindă
documentele uzuale, un dosar fiscal unic, accesibile din orice locație pentru completare și
informare cu privire la datoriile fiscale și scadențele acestora și cu privire la plata online a
datoriilor scadente, precum și avizele și autorizațiile necesare unei bune funcționări.
Pagina 83 din 100
4. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind stimularea dezvoltării IMM-urilor prin acordarea
de servicii guvernamentale online, accesibile din orice locație și creșterea capacității
instituțiilor din administrația publică locală și centrală de a reacționa prompt la nevoile
IMM.
5. Facilitarea participării la procesul de achiziții publice a asocierilor de IMM-uri, incluzând
IMM-uri de tip start-up în vederea stimulării dezvoltării IMM-urilor și implicit, a creșterii
ratei de supraviețuire a IMM-urilor noi înființate.
6. Creșterea capacității autorităților publice pentru sprijinirea IMM-urilor și a mediului de
afaceri în accesarea fondurilor guvernamentale nerambursabile; Reducerea documentației
necesare obținerii de informații și accesării fondurilor necesare finanțării pentru dezvoltare.
7. Crearea cadrului legal național privind accesul IMM-urilor la produse și servicii online de
pe piața unică digitală; Dezvoltarea infrastructurii serviciilor digitale aferente pieței unice
digitale; Acordarea de facilități pentru IMM-urile care utilizează serviciile digitale.
8. Crearea cadrului legal național privind constituirea structurilor de cercetare-dezvoltare și
inovare la nivelul IMM-urilor; Acordarea de facilități fiscale pentru IMM-urile acestora;
Sprijinirea financiară a IMM-urilor pentru pregătirea profesională a angajaților.
9. Creșterea capacității autorităților publice pentru sprijinirea IMM-urilor și a mediului de
afaceri în accesarea fondurilor destinate protecției mediului înconjurător și dezvoltării de
afaceri ecologice.
10. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind internaționalizarea IMM-urilor care aduc
valoarea adăugată ridicată, în special pentru IMM-urile care au dezvoltat produse și servicii
inovative; Acordarea de facilități fiscale acestora.
Introducerea conceptului de digitalizare a IMM-urilor și mediului de afaceri, inclusiv a
administrației publice în cadrul unui nou Principiu nr. 11 „Digitalizarea administrației publice
centrale și locale, precum și a sectorului IMM-urilor și mediului de afaceri”.
Pagina 84 din 100
CONCLUZII GENERALE
Lucrarea constituie rezultatul final al unui proiect vast, prin propunerea de politică
publică privind eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării
sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii
aprobării tacite.
Principalele revizuiri ale politicilor publice actuale referitoare la IMM-uri, urmăresc să
permită dezvoltarea sectorului IMM și propunerea unei politici publice fundamentate, răspuns la
impactul generat de:
organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor
mediul de afaceri,
dezvoltarea IMM-urilor inovative.
Digitalizarea IMM-urilor este prioritatea principală, definind lanțul de viață și valoric:
„înregistrare- autorizare- licențiere-producție- plăți- desfacere- distribuție”.
Politicile de dezvoltare a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România, sunt
corelate cu strategia la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește sectorul IMM de la
promovare și susținere pâna la Piața Unică Digitală. Comerțul digital devine factor prioritar pe
tot lanțul de activitate al IMM-urilor iar adoptarea SBA este necesară în acest sens.
Dezvoltarea sustenabilă ca motivație principală a unei politici publice adresată mediului
IMM depinde de gestionarea fluxurilor proprii de informație:
- Pierderea capacității de a controla și exploata propria bogăție a datelor;
- Nevalorificarea internă a datelor, resurselor creatoare, potențialului uman, economic și
antreprenorial local.
Mesajul global de la nivel de UNCTAD arată că toate țările cu succes industrial au
utilizat protecții industriale, de propietate intelectuală, de brevet invenție. În acest context, sunt
necesare politici de promovare a inovării în cadrul IMM, protecția datelor și implicit a
consumatorilor în contextul mediului online.
Recomandări cu privire la implementarea unei politici publice
În contextul prezentat mai sus, recomandările privesc îmbunătățirea pârghiilor de
dezvoltare ale sectorului IMM-urilor și a mediului de afaceri din România.
Pagina 85 din 100
Existența unui mediu privat este condiționată de existența unui sector productiv, creator
și a unei piețe de desfacere.
Viziunea în cadrul acestui document se adresează „eficientizării activității administrației
publice”, prin „eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, pentru sprijinirea
„dezvoltării sectorului IMM” și „îmbunătățirea mediului de afaceri”, toate acesta având loc în
contextul principiilor Small Business Act.
Utilizarea instrumentului statistic pentru fundamentarea politicilor publice“, propus prin
proiectul Cod SIPOCA 11/Cod MySMIS 2014+: 118305, a unui sistem de analiză și sinteză
statistică a unor date preluate de la furnizorii oficiali, de la INS, EUROSTAT, OECD, WTO,
WHO, ITC, pentru a permite să măsurăm rezultate, indicatori și ținte, constituie un model de
abordare și în cazul propunerii prezente. Funcționalitatea lui la parametrii specificați va permite
obținerea de rezultate concrete în cunoaștere, ce trebuie valorificate.
În condițiile în care infrastructura fizică și de comunicații sau digitală este foarte
dezvoltată și permite extragerea facilă a datelor, resurselor, fapt ce împinge economia locală spre
un statut de consumator în loc de a produce valoare adaugată, se impune ca politicile publice să
echilibreze exodul de resurse naturale și umane, exodul unei piețe de muncă calificate și să pună
în aplicare o dezvoltare orientată pe politici de industrializare digitală, politici echitabile de
acces la platformele de comerț electronic, plăți electronice și servicii electronice, dezvoltarea
sectorului local al IMM-urilor și îmbunătățirea mediului de afaceri intern.
Pagina 86 din 100
BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI, ARTICOLE, PUBLICAȚII, LEGISLAȚIE, SITE-uri WEB
1. PROFIROIU M, IORGA E, Manual de politici publice, Editura Economică, ISBN
978-973-709-479-7,
http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_Politici_Publice_IPP.pdf
2. CE, Raport de țară pentru România, Februarie 2017, Semestrul european: Evaluarea
progresului reformelor structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, și
rezultatele unor analize mai aprofundate […]
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0088 ;
3. CE, „Small Business Act” pentru IMM-urile din Europa,
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:et0001&from=RO ,
4. European Commission, 2018 SBA Fact Sheet Romania,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/32581?locale=en
5. European Commission, 2018, 2018 SBA Fact Sheet & Scoreboard – European
Union,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/32581?locale=en
6. European Commission, 2018c, Annual Report on European SMEs 2017/2018. SMEs
growing beyond borders, noiembrie,
https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en
7. European Commission, 2018d, SME Performance reviwe,
https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en.
8. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, 2008, Ghid privind realizarea
paginilor web pentru administrația publică centrală și locală din România,
http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/03/MCTI_-_Ghid_website_2008.pdf.
9. Guvernul României, Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2003 privind procedura aprobării
tacite
10. Guvernul României, Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/20.05.2009 privind libertatea de
stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România
11. World Bank Group, Doing Business în Uniunea Europeană 2017: Bulgaria,
România și Ungaria, 2018,
Pagina 87 din 100
http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Subnational-Reports/DB17-
EU-Overview-RO.pdf
12. Managementul politicilor publice, document OECD, Paul E. Collins, Claudiu
Crãciun, http://www.sigmaweb.org/publications/41642481.pdf
13. HG nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului de
Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului;
14. HG nr. 23/2017 - Strategia guvernului dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri din România - Orizont 2020
http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intreprinder
ilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php ;
15. HG nr. 245/2015 - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=2154 ;
16. HG nr. 775/2015 - Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 ;
17. HG nr. 395/2014 – Strategia Națională de Export a României,
http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf;
18. Programe naționale pentru IMM-uri www.aippimm.ro ;
19. Programul de guvernare 2017-2020, Politicile Publice pentru IMM-uri;
20. ANNUAL REPORT ON EUROPEAN SMEs 2015/2016,
https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/annual_report_-_eu_smes_2015-16.pdf
21. 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38364/attachments/24/translations/en/renditions/native
Site-uri web - Asociații
22. Asociația Comunelor din România, https://acor.ro
23. Asociația Municipiilor din România, http://www.amr.ro/ro
24. Asociația Orașelor din România, http://www.aor.ro/
25. Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, http://www.uncjr.ro/
Pagina 88 din 100
LISTA ACRONIME
AADR – Agenţia pentru Agenda Digitală a României
ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
APERO – Asociația de Plăţi Electronice din România
ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online
ANPC – Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor
CCIB – Camera Comerț și Industrie București
CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională
CCIR – Camera de Comerț și Industrie a României
CES – Consiliul Economic și Social
CE – Comisia Europeană
CDI C&D– Cercetare Dezvoltare Inovare
CNIPMMR – Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din
România
CSNR– Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
CNP – Comisia Națională de Prognoză
DESI – Indicele Eeconomiei și Societății Informaționale
GDPR– General Data Protection Regulation (Regulament UE, aplicare 25 mai 2018)
I-DESI – Extended Digital Economy and Society Index
IMCO – Internal Market Committee, Comisia Europeană
IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INCFC – Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
INS – Instititul Naţional de Statistică
ISD – Investiții Străine Directe
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MCSI – Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
MFP – Ministerul Finanţelor Publice
MMACA – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
MSMEs – Micro, Small and Medium-sized Enterprises
NIS – Network Internet Security (Directivă UE, aplicare 9 mai 2018)
Pagina 89 din 100
OECD – Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare
ONG – Organizaţie Non Guvernamentală
ONRC – Oficiul Național Registrul Comerțului
ONU – Organizația Națiunilor Unite
ORDA – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
PFA – Persoană Fizică Autorizată
PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM
PIB – Produsul Intern Brut
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală
POR – Programul Operațional Regional
PPP – Private Public Partnership
PUD – Piaţa Unică Digitală
SBA – Small Business Act
SC – Societate comercială
SNC – Societate în Nume Colectiv
SNC – Strategia Națională pentru Competitivitate
SNCDI – Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare
SRL – Societate cu Răspundere Limitată
TIC – Tehnologia Informației și Comunicațiilor
UE – Uniunea Europeană
UNCTAD - United Nations Conference on Trade and Development
VAB – Valoarea Adăugată Brută
Pagina 90 din 100
ANEXE
Anexa I. Seturi de autorizări prin procedura aprobării tacite la nivel de municipii
1. Primăria Municipiului București – publică pe pagina de internet o listă cu 7
autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite
a. Aviz de circulație – aviz prealabil autorizării desfășurării activității de construire sau
amplasare;
b. Aviz de traseu;
c. Aviz de coordonare a proiectării;
d. Autorizație de lucru;
e. Acord de transport deșeuri provenite din activități proprii pe teritoriul municipiului
București;
f. Autorizație pentru evacuarea și transportul deșeurilor spitalicești pe teritoriul
municipiului București;
g. Autorizație pentru prestări servicii de dezinsecție/dezinfecție/deratizare pe teritoriul
municipiului București;
2. Primăria Municipiului Tulcea – publică pe pagina de internet o listă cu 9
autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite
a. Autorizație/viză de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație publică;
b. Aprobarea orarului de funcționare pentru unitățile de alimentație publică;
c. Autorizație/viză de funcționare pentru desfășurarea activităților din grupa CAEN –
rev.2 – 932;
d. Autorizație/aviz de comerț stradal;
e. Autorizație de funcționare a piețelor din municipiul Tulcea;
f. Acord de funcționare pentru unitățile economice din municipiul Tulcea;
g. Autorizație de funcționare pentru activitățile economico-productive, de turism și de
agrement desfășurate pe teritoriul comun al municipiului Tulcea și al Rezervaţiei Biosferei
"Delta Dunării";
h. Acord de funcționare pentru desfășurarea activității de comercializare a produselor
constând în substanțe care înlocuiesc pe cele stupefiante și psihotrope și care au efect psihoactiv
în municipiul Tulcea;
i. Aprobarea orarului de funcționare pentru structurile de vânzare din municipiul Tulcea;
Pagina 91 din 100
3. Primăria Municipiului Timișoara – nu am identificat o listă propriu-zisă cu
autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite, constatând însă că în cazul fiecărui tip de
document relevant se specifică dacă se supune sau nu (situație preponderentă) procedurii
aprobării tacite. O listă parțială a acestora este următoarea:
a. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activități de alimentație
publică;
b. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activitatea de spălătorie
auto, schimbare de cauciucuri, echilibrare roți și centrele de diagnoză pentru mașini;
c. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de
comerț cu ridicata/ de gros;
d. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de
comerț cu amănuntul, cash and carry și de prestări servicii (altele decât cele de întreținere și
repararea autovehiculelor);
e. Prelungire a acordului de funcționare ambulant;
f. Desfășurarea de activități comerciale în rulote comerciale care funcționează pe
proprietatea personală a persoanelor fizice sau juridice;
g. Avizarea activității de comerț stradal în zona publică a Municipiului Timișoara;
h. Aviz de principiu mediu urban și gestiune deșeuri în vederea obținerii autorizației de
construire/desființare;
i. Avizul pentru publicitate temporară tip mesh, banner, steaguri publicitare pe stâlpi sau
pe suporți independenți existenți, indicatoare publicitare direcționale, montare corturi pentru
campanii umanitare.
În plus față de lista anterioară a primăriilor care au publicat liste cu autorizații supuse
procedurii aprobării tacite, am mai identificat și alte instituții, precum:
- Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, (ANCOM)
care publică o listă conținând două intrări:
o Aprobarea tacită privind eliberarea licenței de emisie;
o Aprobarea tacită privind emiterea licenței de utilizare a frecvențelor radio.
- Inspectorate Teritoriale de Muncă.
Pagina 92 din 100
Anexa I. a. Listă circuite de autorizare și autorizații la înființarea unei firme
La înființarea unei societăți comerciale, pentru autorizarea unei activități pe firmă este
necesară depunerea unei declarații de autorizare la Registrul Comerțului, iar de acolo se
transmite către alte instituții, după cum urmează:
Direcția de Sănătate Publică (DSP);
Direcția Sanitar Veterinară (DSV);
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM);
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITP);
După înființarea firmei, în funcție de obiectul de activitate este posibil să fie necesare alte
autorizații, dintre care o parte emise de primării:
- Autorizația de funcționare, emisă de primărie;
- Acordul de funcționare, emis de primărie;
- Autorizația sanitară, de la Direcțiile județene de Sănătate Publică;
- Autorizația sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, de la Autoritatea
Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
- Avizul de mediu, de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
- Avizul și autorizația de securitate la incendiu, de la inspectoratele județene pentru
situații de urgență;
- Autorizația/acordul/avizul de la administrația publică locală, în cazul anumitor
activități – denumirea, procedurile, taxele și activitățile diferă de la o primărie la alta;
- Autorizație de funcționare eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă;
- Aviz pentru difuzarea de muzică de la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor;
- Aviz pentru amplasarea de reclame luminoase de la primărie;
- Licență de turism și Certificat de clasificare în domeniul hotelier și turistic de la
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;
- Aviz de la Autoritatea Națională pentru Turism, pentru firmele din stațiunile turistice;
- Autorizația care conferă dreptul de a efectua operațiuni cu metale prețioase și pietre
prețioase, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului;
- Autorizația pentru activități de schimb valutar, pentru casele de schimb valutar;
- Licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc;
- Autorizația de funcționare, în cazul farmaciilor, de la Ministerul Sănătății;
Pagina 93 din 100
- Certificat de înregistrare la Direcția pentru Agricultură, pentru comercializare produse
de uz fitosanitar;
- Autorizație ISCIR pentru comercializarea și exploatarea echipamentelor de agrement;
- Autorizație de funcționare pentru activități de broker de asigurare, de la Autoritatea
de Supraveghere Financiară;
- Autorizație tehnică de la Registrul Auto Român, pentru service-uri auto;
- Autorizație de gospodărire a apelor, de la Administrația Națională Apele Române;
- Autorizație pentru comercializarea articolelor pirotehnice, de la Inspectoratul
Teritorial de Muncă și Inspectoratul Județean de Poliție;
- Autorizația pentru comercializarea semințelor și materialului săditor, pentru comerțul
cu acestea;
- Autorizație pentru comercializarea armelor și munițiilor și practicarea meseriei de
armurier;
- Autorizație pentru comercializarea detectoarelor de metale, de la inspectoratul
județean de poliție;
- Autorizație de la Autoritatea Rutieră Română, pentru școlile de șoferi;
- Autorizație emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
pentru activitățile de proiectare și executare a instalațiilor electrice;
- Autorizația de funcționare pentru furnizorii de formare profersională, de la autoritatea
Națională pentru Calificări.
Anexa II. Studiu de caz: Autorizarea în cadrul Primăriei Municipiului București
1. Primăria Municipiului București
În cadrul acestei instituții sunt eliberate diverse autorizații necesare unor categorii de
firme, după cum urmează (detaliere parțială):
a. Autorizație de funționare pentru terase amplasate în zone aflate în competența Primăriei
Municipiului București;
b. Autorizație de funcționare pentru firmele de dezinsecție, dezinfecție și deratizare;
c. Înregistrare firmă pază;
d. Autorizații/licențe activități taxi, maxi-taxi;
Pagina 94 din 100
2. Primăria Sectorului 1
a. Autorizație de funcționare pentru societăți ce prestează activități recreative și alimentație
publică, conform codurilor CAEN:
i. 5610 Restaurante;
ii. 5621 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente;
iii. 5629 Alte servicii de alimentaţie;
iv. 5630 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor;
v. 9321 Bâlciuri şi parcuri de distracţii;
vi. 9329 Alte activităţi recreative şi distractive;
vii. Spații comerciale situate în zone publice;
viii. Acord de comercializare pe domeniul public pentru chioșcuri de presă/flori;
3. Primăria Sectorului 2
a. Autorizație de funcționare pentru societăți ce prestează activități recreative și alimentație
publică, conform codurilor CAEN:
i. 5610 Restaurante;
ii. 5630 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor;
iii. 9321 Bâlciuri şi parcuri de distracţii;
iv. 9329 Alte activităţi recreative şi distractive;
4. Primăria Sectorului 3
a. Această primărie eliberează autorizații de funcționare, avize și acorduri de funcționare
pentru societăți cu o multitudine de activități, între care:
i. 4520 Întreținerea și repararea autovehiculelor;
ii. 4532 Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule;
iii. 4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare, băuturi si tutun;
iv. 4721 Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete, în magazine
specializate;
v. 4722 Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne, în magazine
specializate;
Pagina 95 din 100
vi. 4724 Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase,
în magazine specializate;
vii. 4725 Comerț cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate;
viii. 4775 Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie, în magazine
specializate;
ix. 5610 Restaurante;
x. 5621 Activități de alimentatie (catering) pentru evenimente;
xi. 5629 Alte servicii de alimentație n.c.a.;
xii. 5630 Baruri și alte activităti de servire a băuturilor;
xiii. 9321 Bâlciuri și parcuri de distractii;
xiv. 9329 Alte activităti recreative și distractive n.c.a.;
xv. 9602 Coafură și alte activităti de înfrumusetare;
xvi. 9604 Activităti de întreținere corporală;
b. Eliberare online a unor documente, prin intermediul platformei e-guvernare.ro. Lista acestor
documente, preluată de pe pagina de internet a instituției este următoarea:
i. “autorizaţia de funcţionare - alimentaţie publică (altele decât hoteluri);
ii. emiterea /prelungirea avizului de funcționare activitate comercială - flori naturale pe
domeniul public;
iii. avizul de funcţionare pentru terase sezoniere (cod CAEN 5630, 5610);
iv. emiterea/prelungirea avizului de funcționare pe domeniul public (amplasament stradal)
(altele decât difuzarea presei şi comercializarea florilor naturale);
v. emiterea/prelungirea acordului de funcţionare pentru activitate comercială (pieţe);
vi. prelungirea autorizației de funcţionare - alimentaţie publică (altele decât hoteluri);
vii. prelungirea acordului de funcţionare pentru activitate comercială comerţ produse
alimentare/nealimentare/servicii de piaţă;
viii. prelungirea acordului de funcţionare pentru activitatea comercială -
spălătorii/vulcanizări/service auto/comerţ cu piese auto;
ix. emiterea/prelungirea avizului de funcționare pentru activitate comercială - difuzare
presă pe domeniul public;
x. emiterea acordului de funcţionare pentru activitate comercială comerţ produse
alimentare/nealimentare/servicii de piaţă;
Pagina 96 din 100
xi. emiterea avizului de funcţionare (temporar) privind comercializarea obiectelor
specifice sărbătorilor de iarnă/primăvară;
xii. emiterea acordului de funcţionare pentru activitatea comercială -
spălătorii/vulcanizări/service auto/comerţ cu piese auto;
xiii. emiterea/prelungirea acordului de funcționare pentru activitate comercială la
tarabă/spaţiu în pieţe/bazare;
xiv. emiterea avizului de funcţionare pentru terase sezoniere - amenajate în centrul istoric.
5. Primăria Sectorului 4
Nu s-au identificat alte informații referitoare la aspecte specifice privitoare la eliberarea
autorizațiilor avute în vedere, în afara următoarelor:
- Model cerere pentru eliberarea sau prelungirea acordului de funcționare;
- Ghid pentru eliberarea acordului de funcționare;
- Ghid pentru eliberarea acordului de funcționare sezonier tip terasă;
- Ghid pentru eliberarea/prelungirea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație
publică;
- Ghid pentru eliberarea/prelungirea autorizației privind desfășurarea de activități recreative și
distractive;
- Ghid pentru eliberarea autorizației de funcționare pentru piețe;
6. Primăria Sectorului 5
În cazul acestei primării am identificat următoarele elemente utile:
i. Autorizație privind desfășurarea activităților prevăzute în grupele CAEN 561 –
Restaurante și 563 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor;
ii. Autorizație privind desfășurarea activităților de terase sezoniere;
iii. Acord privind desfășurarea activității de comerț de întâmpinare;
iv. Autorizație privind desfășurarea activității de comercializare flori;
7. Primăria Sectorului 6
În cazul acestei primării am identificat următoarele elemente utile:
i. Acord de funcţionare pentru desfăşurarea de activităţi comerciale;
ii. Acord de funcţionare şi ocupare a domeniului public;
iii. Autorizație de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație publică;
iv. Autorizație pentru desfășurarea activităților recreative și distractive;
Pagina 97 din 100
Anexa III. Inventar autorizații și instituții sub incidența procedurii aprobării tacite
Tabel: Inventarul numărului autorizațiilor care intră sub incidența procedurii aprobării
tacite, pe instituții emitente la nivelul anului 2007
Nr.
Crt. Instituția emitentă
Număr
autorizații
/avize
/licențe
/permise
1 Ministerul Economiei și Finanțelor și instituțiile din subordine 85
2 Ministerul Transporturilor și instituțiile din subordine 74
3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și instituțiile din subordine 39
4 Ministerul Internelor și Reformelor Administrative și instituțiile din subordine 20
5 Ministerul Culturii și Cultelor și instituțiile din subordine 21
6 Ministerul pentru IMM, Comerț, Turism și instituțiile din subordine 20
7 Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și instituțiile din subordine 17
8 Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și instituțiile din subordine 17
9 Ministerul Sănătății Publice și instituțiile din subordine 16
10 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și instituțiile din
subordine 11
11 Ministerul Apărării 6
12 Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului 5
13 Ministerul Justiției și instituțiile din subordine 2
14 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor 1
15 Comisia Națională a Valorilor Mobiliare 86
16 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 13
17 Banca Națională a Românei 12
18 Serviciul de Telecomunicații Speciale 10
19 Serviciul de Informații Externe 7
20 Serviciul de Protecție și Pază 7
21 Serviciul Român de Informații 7
22 Colegiul Medicilor Veterinari 3
23 Consiliul Național al Audiovizualului 2
24 Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale 2
25 Inspectoratul de Stat în Construcții 2
26 Avocatul Poporului 1
27 Colegiul Medicilor din România 1
28 Consiliul Național de Evaluare Academică și de Acreditare 1
29 Casa Națională de Asigurări de Sănătate 1
30 Organism de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor de Opere Muzicale 1
TOTAL 490
Sursa datelor: MECMA, http://www.minind.ro/dma/aptacita.htm
Pagina 98 din 100
Anexa IV. Număr de autorități-servicii cu obligații de implementare PAT și SBA
Numărul de municipii, orașe și comune din România în anul 2017
Regiuni și județe Municipii Orașe Comune
TOTAL 103 217 2861
Regiunea NORD-VEST 15 28 403
Bihor 4 6 91
Bistrița-Năsăud 1 3 58
Cluj 5 1 75
Maramureș 2 11 63
Satu Mare 2 4 59
Sălaj 1 3 57
Regiunea CENTRU 20 37 357
Alba 4 7 67
Brașov 4 6 48
Covasna 2 3 40
Harghita 4 5 58
Mureș 4 7 91
Sibiu 2 9 53
Regiunea NORD-EST 17 29 506
Bacău 3 5 85
Botoșani 2 5 71
Iași 2 3 93
Neamț 2 3 78
Suceava 5 11 98
Vaslui 3 2 81
Regiunea SUD-EST 11 24 355
Brăila 1 3 40
Buzău 2 3 82
Constanța 3 9 58
Galați 2 2 61
Tulcea 1 4 46
Vrancea 2 3 68
Regiunea SUD-MUNTENIA 16 32 519
Argeș 3 4 95
Calarași 2 3 50
Dâmbovița 2 5 82
Pagina 99 din 100
Regiuni și județe Municipii Orașe Comune
Giurgiu 1 2 51
Ialomița 3 4 59
Prahova 2 12 90
Teleorman 3 2 92
Regiunea BUCUREȘTI – ILFOV 1 8 32
Municipiul București 1 8 32
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 11 29 408
Dolj 3 4 104
Gorj 2 7 61
Mehedinți 2 3 61
Olt 2 6 104
Vâlcea 2 9 78
Regiunea VEST 12 30 281
Arad 1 9 68
Caraș-Severin 2 6 69
Hunedoara 7 7 55
Timiș 2 8 89
Sursa datelor: INS, TempoOnline
Grupe de autorizare recomandate pentru a implementa PAT și principiile SBA
Grupa Denumirea
Autorizări
Sistemul de Atribuire Electronică în Transporturi (SAET)
Agenția pentru Agenda Digitală a Romaniei (AADR), instituție publică de
specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, în baza
HG nr. 1173 / 2003 privind atribuirea electronică și distribuirea
autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă și persoane
Licențe Autoritatea Rutieră Română - ARR pentru licenţierea operatorilor de
transport rutier
Permise De transport, de circulație, de port arme, etc
Alte
autorizări Punctul de Contact Unic electronic (PCUe), orice cereri de autorizare
necesare pentru exercitarea activitatilor de servicii. Eliberare atestate AAR
Sursa: https://www.arr.ro/arr_doc_7_despre-autoritatea-rutiera-romana-arr_pg_0.htm, https://www.aadr.ro/sisteme-
operate_0_25.html,
Pagina 100 din 100
Clasificarea activităților (coduri CAEN asociate activităților de construcții) care sunt
principalul subiect al implementării procedurii de aprobare tacită și SBA:
Cod CAEN 41: Construcții de clădiri;
Cod CAEN 42: Lucrări de geniu civil;
Cod CAEN 43: Lucrări speciale de construcții;
Cod CAEN 49: Transporturi terestre și transporturi prin conducte;
Cod CAEN 50: Transporturi pe apă;
Cod CAEN 51: Transporturi aeriene;
Cod CAEN 52: Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi;
Cod CAEN 53: Activități de poștă și de curier.
Evenimentele de viață cuprinse în Strategia EGOV, proiectul cod SIPOCA 20
( sunt marcate cu caractere „bold” cele care adresează direct mediul de afaceri)
EV1 Începerea unei afaceri EV19 Accidente la locul de muncă și incapacitate de
muncă
EV2 Vânzarea sau cumpărarea afacerii EV20 Pensionare
EV3 Modificări în funcționarea afacerii EV21
Înregistrarea persoanelor cu dizabilități în vederea
obținerii drepturilor sociale (indemnizației
lunare/indemnizației de însoțitor) sau alte drepturi
EV4 Obținerea de surse de finanțare EV22 Programarea unui consult medical
EV5 Obținerea de garanții pentru întreprinderi EV23 Naștere
EV6 Faliment EV24 Căsătorie
EV7 Lichidare EV25 Divorț
EV8 Transfer de proprietate EV26 Deces
EV9 Obținerea permisului de conducere auto EV27 Obținerea indemnizației pentru creșterea copilului
EV10 Încheierea de contracte EV28 Obținerea cărții de identitate
EV11 Votarea EV29 Adopții
EV12 Asigurarea viitorului personal EV30 Înscrierea în clase primare/ liceu/ universități
EV13 Înregistrarea pentru plata taxelor EV31 Imigrare în România
EV14 Înregistrarea unui autovehicul EV32 Obținerea cetățeniei
EV15 Cumpărarea/ Închirierea unui spațiu de locuit EV33 Ghiduri și date despre călătorie
EV16 Înscrierea la bibliotecă EV34 Obținerea vizei
EV17 Căutarea unui loc de muncă EV35 Obținerea unui pașaport
EV18 Pierderea locului de muncă EV36 Denunțarea ilegalităților
Sursa: Catalog național al soluțiilor TI pentru e-guvernare, proiect cod MySMIS 119196 - SIPOCA 20