19
STUDIU ASUPRA INDUSTRIEI MARITIME ȘI NAVALE DIN BELGIA PREAMBUL Studiul își propune să analizeze industria navală și fluvială din Belgia, utilizând datele și cifrele publicate în documentele o ficiale, situ-rile companiilor și rapoartele anuale din 2017/2018. Astfel, sunt prezentate principalele porturi maritime și fluviale, rețeaua de canale din Belgia și sectorul de construcții, reparații și întreținere nave. Au fost accentuate sursele și facilitățile oferite de Portul din Anvers, atât pentru perspectiva dezvoltării unei colaborări fructuoase cu C.N. Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A. dar și pentru că este în prezent a doua cea mai importantă poartă de acces pentru Europa, cel mai mare hub pentru industria chimică și cel mai important hub logistic. Autoritatea Portului Anvers urmărește prin diverse inițiative să-și dezvolte în continuare această poziție de lider în următorii ani. Una dintre aceste inițiative implică trecerea de la un rol de proprietar pasiv la unul proactiv, de dezvoltator și creator de oportunități. Astfel, printre pri oritățile strategice 2014 2018 prezentate în Raportul anual 2017 al Autorității Portuare din Anvers 1 se numără și stimularea valorii adăugate prin colaborarea cu alte porturi, vizand și porturile de la Marea Neagră și cu diverse comunități în vederea atingerii obiectivului de a deveni ”top-of-mind” porturi din lume. Coroborând prioritățile strategice ale Portului Anvers cu proiectele strategice 2014 2020 ale Portului Constanța S.A. prezentate la finalul studiului, consider că sunt perspect ive promițătoare pentru o viitoare colaborare.

STUDIU ASUPRA INDUSTRIEI MARITIME ȘI NAVALE DIN ...imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Studiu-ind...conducte de transport (în special produse petroliere), 157 km de cheuri, 6

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • STUDIU ASUPRA INDUSTRIEI MARITIME ȘI NAVALE DIN BELGIA

    PREAMBUL

    Studiul își propune să analizeze industria navală și fluvială din Belgia, utilizând datele

    și cifrele publicate în documentele oficiale, situ-rile companiilor și rapoartele anuale din

    2017/2018. Astfel, sunt prezentate principalele porturi maritime și fluviale, rețeaua de canale din

    Belgia și sectorul de construcții, reparații și întreținere nave.

    Au fost accentuate sursele și facilitățile oferite de Portul din Anvers, atât pentru

    perspectiva dezvoltării unei colaborări fructuoase cu C.N. Administrația Porturilor Maritime

    Constanța S.A. dar și pentru că este în prezent a doua cea mai importantă poartă de acces pentru

    Europa, cel mai mare hub pentru industria chimică și cel mai important hub logistic. Autoritatea

    Portului Anvers urmărește prin diverse inițiative să-și dezvolte în continuare această poziție de

    lider în următorii ani. Una dintre aceste inițiative implică trecerea de la un rol de proprietar pasiv

    la unul proactiv, de dezvoltator și creator de oportunități. Astfel, printre prioritățile strategice

    2014 – 2018 prezentate în Raportul anual 2017 al Autorității Portuare din Anvers1 se numără și

    stimularea valorii adăugate prin colaborarea cu alte porturi, vizand și porturile de la Marea

    Neagră și cu diverse comunități în vederea atingerii obiectivului de a deveni ”top-of-mind”

    porturi din lume.

    Coroborând prioritățile strategice ale Portului Anvers cu proiectele strategice 2014 –

    2020 ale Portului Constanța S.A. prezentate la finalul studiului, consider că sunt perspect ive

    promițătoare pentru o viitoare colaborare.

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    2

    CUPRINS

    1. Principalele porturi maritime și fluviale ....................................................................................... 3

    1.1. Portul Anvers ............................................................................................................................. 3

    1.1.1. Descriere ............................................................................................................................... 3

    1.1.2. Mărfuri tranzitate .......................................................................................................... 4

    1.1.3. « Facts and figures » ...................................................................................................... 5

    1.1.4. Principalii actori ............................................................................................................. 8

    1.2. Portul Gand (Ghent) .............................................................................................................. 9

    1.2.1. Descriere ............................................................................................................................... 9

    1.2.2. Activități și produse de bază în portul Gand ............................................................... 10

    1.2.3. « Facts and figures » ..................................................................................................... 10

    1.3. Portul Bruges-Zeebrugge ..................................................................................................... 11

    1.3.1. Descriere ............................................................................................................................. 11

    1.3.2. Activități și mărfuri în portul Zeebrugge .................................................................... 12

    1.3.3. « Facts and figures » ..................................................................................................... 12

    1.4. Portul Ostende .......................................................................................................................... 13

    1.5. Porturi fluviale Bruxelles și Liège ............................................................................................ 13

    2. Rețeaua de canale din Belgia ....................................................................................................... 14

    2.1. Gestionari .................................................................................................................................. 15

    2.2. Canalul Albert........................................................................................................................... 16

    3. Sectorul de construcții, reparații și întreținere nave .................................................................. 16

    3.1. Principalele șantiere navale și centre de reparație din Belgia ................................................. 16

    4. Concluzii ...................................................................................................................................... 18

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    3

    BELGIA – INDUSTRIA NAVALĂ ȘI FLUVIALĂ

    1. Principalele porturi maritime și fluviale

    În Belgia există trei mari porturi maritime: Anvers, Gand și Bruges-Zebrugge. Mai

    există un port important pentru transportul de pasageri din și spre Marea Britanie, la Ostende.

    Prin poziția lor geografică acestea aparțin porturilor din Marea Nordului. Principalele porturi

    fluviale sunt Bruxelles și Liège care sunt accesibile micilor nave.

    Prin poziția lor geografică, porturile deservesc un teritoriu (hinterland) care cuprinde

    toată Belgia, Olanda, Luxemburg, Nordul și Nord-Estul Franței, Germania și într-o mare masură

    Elveția, Austria, Cehia și Slovacia.2

    1.1. Portul Anvers

    1.1.1. Descriere

    Portul Anvers (Port d’Anvers, Haven van Antwerpen) este considerat al 10-lea port din

    lume (2018)3 și al doilea din Europa, după Rotterdam, legat de Marea Nordului prin gura de

    vărsare a râului Escaut Occidental (nl: de Westerschelde) lung de 80 km printr-un estuar.

    Particularitatea poziției geografice – situat la 80km în amonte pe râu – face ca portul să se afle la

    o distanță relativ apropiată de principalele centre industriale ale Europei Occidentale și este legat

    de acestea prin autostrăzi, cale ferată și cale fluvială printr-un sistem de canale (Fig 1).

    Figura 1. Portul Anvers

    2 https://fr.wikipedia.org/wiki/Port_d%27Anvers

    https://fr.wikipedia.org/wiki/Port_d%27Anvers

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    4

    În toată zona portului Anvers s-a dezvoltat, în primul rând, o intensă activitate comercială

    (producție primară, depozitare, distribuție și expediere de mărfuri, de asigurare de mărfuri, de

    investiții financiare în noi proiecte de dezvoltare zonală, etc.), precum și o industrializare a unei

    largi zone periferice.

    Portul Anvers are o suprafață de 13.057 ha (echivalentul a 20.000 de terenuri de fotbal) și

    este deja considerat unul dintre cele mai mari porturi din lume. Această suprafață este împarțită

    în aria din partea dreaptă, totalizând 7.239 ha și aria din partea stângă totalizând 5.818 ha.

    Infrastructura portului este formată din: 409 km de soșele, 1.061 km de cale ferată 350 km de

    conducte de transport (în special produse petroliere), 157 km de cheuri, 6 ecluze în uz, 25 de

    poduri, 48 de docuri, 266 de balize pe râul Schelde.4 Este în construcție în acest moment docul

    Deurganck care va fi cel mai mare din lume: o investiție estimată la 340 milioane de euro, cu o

    lungime de 2,5 km, iar pentru construcția sa s-au folosit 1.200.000 metri cubi de beton. Este

    conceput pentru a deservi nave de transport din ce în ce mai mari și se integrează în sistemul de

    infrastructură al malului stâng.

    1.1.2. Mărfuri tranzitate

    Toate produsele folosite în viața de zi cu zi sunt tranzitate prin portul din Anvers. Fiecare

    produs necesită metode specifice de ambalare și transport. De aceea mărfurile care tranzitează

    porturile sunt clasificate dupa criteriul transportabilității. Există terminale specializate în

    încărcarea/descărcarea navelor foarte mari (ULCS – ultra large container ships). De exemplu

    nave de tipul Triple-E Class au o lungime de 400 de metri și o capacitate de transport de 18.000

    de containere de 19,68 ft lung, 7,87 ft inalta și 7,87 ft largă.

    Există mărfuri transportabile:

    în containere (de exemplu: electronice, haine);

    în vrac- lichid (petrol, benzină, ulei vin);

    în vrac –uscat (fier, ciment, grâu, zahăr);

    mărfuri fragile sau perisabile care necesită ambalare, manipulare și transport în

    condiții speciale (lemn, produse metalurgice, produse finite de mari dimensiuni-

    turbine) ;

    mărfuri de tipul ro-ro (roll on – roll off, se referă la vehicule pe roți, autoturisme

    sau utilaje agricole).

    Toate aceste produse pot fi aduse/depozitate în port sau luate din port folosind o

    infrastructură formată din autostrăzi, canale fluviale, cale ferată și conducte (în special pentru

    produse petrochimice).

    4 http://www.portofantwerp.com/en/port-area

    http://www.portofantwerp.com/en/port-area

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    5

    1.1.3. « Facts and figures5 »

    1.1.3.1. Destinații și cantitatea de mărfuri tranzitată prin port

    În anul 2018 prin port au tranzitat mărfuri în total de 223,655,000 tone, dintre care: s-au

    descărcat 50 milioane de tone de mărfuri provenind din Europa (44%) și s-au încărcat 30,1

    milioane de tone mărfuri care au plecat pe mare către alte porturi europene (30%). Spre America

    Centrala și de Nord s-au încărcat în Portul Anvers 17.0 milioane de tone mărfuri (16%) și s-au

    descărcat 17.8 milioane de tone mărfuri (15%) provenind din aceeași destinație. Spre țările

    Orientului îndepărtat și de mijloc s-au încărcat 18.1 milioane de tone (15%) și s-au descărcat

    18.5 milioane de tone mărfuri (10%). Spre țările Orientului apropiat au plecat din port 16.8

    milioane de tone de mărfuri (15%) și s-au descărcat 11.8 milioane de tone mărfuri (10%). Spre

    Africa au plecat 18.1 milioane de tone mărfuri (17%) și din continentul african au ajuns în

    Europa prin portul Antwerp 8.4 milioane de tone de mărfuri (7%).

    Datorită localizării sale, 80 km în interiorul Europei, portul din Anvers este considerat și un port

    pe mare în inima Europei, oferind cea mai rapidă și durabilă legătură cu țările europene.

    60% din puterea de cumpărare europeană este situată pe o rază de 500 de kilometri fata de

    Anvers. Printre cele mai importante orașe se numară: Bruxelles, Amsterdam, Hamburg,

    Düsseldorf, Frankfurt, Luxembourg, Strasbourg, Paris, Londra, Lyon, Berna.

    1.1.3.2. Tipuri și volumul de marfă ce tranzitează portul

    Volumul de marfă încărcată sau descărcată în Anvers s-a dublat în ultimii 20 de ani

    însemnând mai mult de 200 de milioane de tone. Acest lucru face ca Anvers să fie cel mai mare

    port din Belgia și al doilea din Europa.

    Tipuri de transport maritim de marfă:

    1. Containere (102.325.934 tone)

    Anvers este cunoscut în întreaga lume pentru productivitatea mare de manipularea a

    containerului, cu până la 40 de mișcări de macara pe oră.

    Portul Anvers deține 7 terminale pentru containere: PSA Noordzee, PSA Europa, MSC Home,

    PSA Churchill, Independent Maritime, PSA Deurganck, Antwerp Gateway.

    2. Vrac lichid (59.493.776 tone)

    Derivați din petrol 43.129.916 tone

    Produse chimice 11.203.776 tone

    Țiței 4.680.763 tone

    Altele 479.321 tone

    Portul Anvers deține 11 terminale specializate pentru manipularea Vrac lichid.

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    6

    3. Mărfuri uscate vrac (14.376.834 tone)

    Îngrășăminte 4.084.326 tone

    Minereu 2.851.703 tone

    Nisip, pietriș și minerale 2.544.699 tone

    Carbune 2.178.213

    Semințe de cereale 820.890

    Altele 1.897.003

    Anvers oferă nu mai puțin de 1.43 de milioane de m² de spațiu de stocare acoperit și

    descoperit pentru produse în vrac. În plus, această capacitate poate fi extinsă rapid pentru volume

    suplimentare. Portul Anvers deține 11 terminale specializate pentru manipularea de Mărfuri

    uscate in vrac.

    4. Vrac convențional (10.090.138 tone)

    Anvers este cel mai mare port in vrac din Europa. Nu numai că este lider pe piața europeană

    pentru manipulare de oțel și fructe, dar este, de asemenea, numărul unu în lume pentru stocarea

    de cafea.

    Portul Anvers deține 17 terminale pentru Vrac convențional.

    5. Ro/ro (4.562.397 tone)

    50% din mașinile noi livrate prin Anvers sunt pregătite pentru drum, în port.

    În portul Anvers există diverse centre de prelucrare a autovehiculelor, unde mașinile sunt

    spălate, inspectate, reparate, echipate cu accesorii și, în final transportate la noul proprietar.

    Portul Anvers deține 3 terminale specializate pentru Ro/ro.

    1.344.900 autovehicule expediate prin portul Anvers in anul 2018, capacitatea de stocare fiind de

    2.000.000 autovehicule.

    Pentru totalul mărfurilor tranzitate în Europa, portul din Anvers se află pe locul 2, după

    Rotterdam și este numărul unu în Belgia (Tabel 1).

    Port (Europa) Tonaj

    1. Rotterdam 467,354,000

    2. ANTWERP 223,655,000

    3. Hamburg 476136,476,000

    4. Amsterdam 100,804,000

    5. Bremen 73,104,000

    6. Le Havre 71,932,000

    7. Duinkerke 50,288,000

    8. Zeebrugge 37,114,000

    9. Zeeland Seaports 34,153,000

    10. Gent 50932,509,000

    11. Wilhelmshaven 22,662,000

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    7

    Tabel 1. Clasificarea porturilor în funcție de tonajul tranzitat

    Portul Anvers iese în evidență ca fiind un port multifuncțional de clasă mondială datorită

    prezenței nu numai a companiilor de manipulare și logistică, dar și industriei în port. În nici un

    alt port serviciile diferite nu sunt atât de strâns coordonate. Acest lucru face ca portul Anvers să

    fie prin excelență centrul european de distribuție:

    - 6.1 milioane m² spațiu acoperit de stocare

    - 680.000 m³ capacitate de stocare pentru polimeri

    - 7 centre de prelucrare a oțelului

    - capacitate de 15 milione de containere TEU

    - 3 centre de procesare pentru autovehicule.

    1.1.3.3. Modalități de transport și procente

    Posibilitățile de transport în port și în hinterlandul european includ: transport maritim de

    coastă, transport pe barje pentru râuri și canale, transport pe calea ferată, transport pe autostrăzi

    și transport prin conducte, mai ales pentru industria pertochimică.

    Din 223 milioane de tone de marfă: - 47% este adusă sau preluată de autocamioane

    - 37% este adusă sau preluată de barje

    - 11% se transportă cu trenuri de marfă

    - 5% prin conducte

    Din 8.6 milioane de containere standard TEU (twenty-foot equivalent unit):

    - 57% sunt aduse cu autocamioanele

    - 36% cu barjele de transport

    - 7% cu trenurile de marfă.

    Din 106 milioane de tone de materii prime industriale :

    - 56% se transportă prin conducte (produse petro-

    chimice)

    - 36% se transportă cu barjele pe râuri și canale

    - 6% cu autocamioane

    - 2% cu trenurile de marfă utilizând calea ferată.

    Port (Belgia) Tonaj

    1.ANVERS 223,655,312

    2. Zeebrugge 37,114,299

    3. Gand 32,508,855

    4. Ostende 1,373,598

    Total 294,652,064

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    8

    Portul Anvers se află la distanțe scurte și relativ scurte de principalele centre industriale

    continentale europene: 222 km de Köln, 413 km de Frankfurt, 780 km de München, 168 km de

    Valenciennes, 132 km de Lille, 362 km de Paris, 491 km de Strasbourg, 151 km de Venlo, 128

    km de Geleen, 160 km de Amsterdam, 623 km de Basel.

    1.1.4. Principalii actori

    Nu mai puțin de 150.000 de oameni lucrează direct sau indirect în fiecare zi pentru portul

    Anvers. Ei fac parte din organizații precum Autoritatea Portuară, autorități vamale și autorități

    locale, regionale și federale belgiene, dar și aproape 900 de întreprinderi private care deservesc

    sau au activități economice legate de port: transport, depozitare, procesare, asigurări, investiții,

    sisteme informatice etc.6

    1.1.4.1. Autorități publice

    Autoritatea Portuară din Anvers (organigrama este prezentată în Anexa 3)

    The Flemish department Maritime Access (Departamentul Flamand al Accesului

    Maritim);

    The Flemish Agency for Maritime Services and the Coast (Agentia Flamanda

    pentru Servicii Maritime si de Coasta);

    The Federal Customs and Excise Administration (Administratia Vamala Federala);

    The Federal Agency for the Safety of the Food Chain (Agentia Federala pentru

    Siguranta Alimentara);

    The International Scheldt commission with members from the Netherlands,

    Belgium and France (Comisia international Scheldt);

    The Federal Shipping Police (Politia Federala in Transport);

    1.1.4.2. Autorități private

    Cele aproximativ 900 de întreprinderi private care operează în port sunt unite sub

    umbrela federației de asociații Alfaport Antwerp: KBRV – Royal Association of Shipowners,

    ASL – Antwerp Shipping Federation, ABAS -Antwerp Stevedores Association, VEA-

    Association for forwarding, logistics and freight interests in Antwerp, KVBG-Royal Association

    of Traffic flow Controllers.

    În port operează 5 companii care oferă servicii specializate pentru service și mentenanță

    nave:

    ENGINE DECK REPAIR (EDR) (www.edr-antwerp.eu), servicii de reparații întreținere

    cală nave, reparații mecanice ale motoarelor, reparații electrice, curățări speciale și

    vopsea.

    6 http://www.portofantwerp.com/en/players-in-the-port

    http://www.edr-antwerp.eu/http://www.portofantwerp.com/en/players-in-the-port

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    9

    SHIPCARE (www.shipcare.be), servicii de reparaţii ale punţii, cală navă, motoare, rețea

    de țevi, echipamentul de cargo, testări ale bărcilor de salvare, reparații ale pieselor

    hidraulice, reparații subacvatice (sudura UW, polisare, inspecții), etanșare de conducte în

    rezervoare, etanșare cameră de pompare, sudare și tăiere, asamblare și dezasamblare și

    reparații la instalații și echipamente, măsurători de grosime, curățare cu ultrasunete,

    curățarea și reapărarea prizelor de apă, lucrări de construcție din oțel pentru industria

    maritimă (cadre din oțel inoxidabil, unități de filtrare).

    HYDREX www.hydrex.be, servicii de inspecții, reparații și mentenanță subacvatice,

    tratamente speciale pentru protecție subacvatică a navelor (coca), «ecospeed » cu

    proprietăți anticorozive și durabile, întreținere și mentenanță echipamente industriale ale

    porturilor supra și subacvatice (docuri, ecluze).

    D'HONDT FRANS & CO, distribuție de piese pentru motoare și nave.

    MOORDTGAT BVBA www.moordtgaat.be, dispune de 6 docuri de lucru, reparații și

    întreținere navale (îndeosebi ale elicelor); prezenți în Portul Anvers din 1972.

    1.2. Portul Gand (Ghent)

    1.2.1. Descriere

    Portul din Gand este conectat la râul Escaut Occidental (nl: de Westerschelde) și Marea

    Nordului prin canalul Gand-Terneuzen (Olanda). Datorită extinderii canalului și a costruirii unei

    noi ecluze la Terneuzen, portul Gand este accesibil navelor de peste 60.000 de tone. Marea parte

    a tranzitului din port este format din mărfuri vrac uscat și bunuri de consum.

    Industria a ajuns să se alăture transportului: pe ambele maluri ale canalului dezvoltându-

    se zone industriale importante.

    Figura 3. Portul Gand

    http://www.shipcare.be/http://www.hydrex.be/http://www.moordtgaat.be/

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    10

    1.2.2. Activități și produse de bază în portul Gand

    Hârtie și produse din lemn

    Producția și reciclarea, precum și importul si distribuția de celuloză și hârtie reprezintă o

    activitate majoră în portul Gand. De asemenea lemnul, indiferent dacă este adus din Nordul

    Europei, America, Asia sau Africa, atât timp cât acesta este ecologic recoltat, își găsește

    importatorii via Gand. Produsele tranzitate în creștere sunt așchiile de lemn, peleții și turba.

    Bio-energie

    Portul Gand participă activ în cadrul "Gent Bio-Economy Valley", inițiată de Ghent

    University și diverse companii publice și private pentru dezvoltarea și comercializarea de

    combustibili bio și bio-energie. În acest moment mai multe proiecte de bio-energie sunt

    operaționale în portul Gand, iar altele sunt în curs de pregătire.

    Container și ro / ro de transport maritim

    Terminalele de containere-congestie garantează manipularea rapidă a transportului maritim

    pe distanțe scurte și servicii interioare regulate cu Rotterdam, Anvers si Zeebrugge.

    Industrie și producție

    Mai multe companii, cum ar fi Volvo Cars Europa, ArcelorMittal Gent, Cargill, Louis

    Dreyfus Commodities, Fischer Group și Stora Enso Langerbrugge, dețin fabrici proprii în portul

    Gand. Datorită locației sale centrale (în inima Europei) și având o multitudine de conexiuni de

    transport, Portul Gand este un hub gigant pentru automobile, produse chimice, oțel, energie,

    produse alimentare și producători de hârtie. 7

    1.2.3. « Facts and figures »

    Portul Gand se întinde pe 4,700 ha, 28 km de chei, 128 km de drum, 111 km de cale ferată, 5

    docuri mari și 3 docuri mici.

    In port funcționează 300 companii, în care își desfășoară activitatea 27.500 de angajați. In

    mod indirect acesta mai oferă slujbe la încă 33.500 de persoane.

    Traficul total de mărfuri din 2018 a fost de 32.509.000 de tone : 25.800.000 de tone au fost

    transportate de vase maritime (2900), iar 6.709.000 de tone, de vase ape interioare (14.600).

    Portul Gand are în desfășurare două proiecte: primul pentru accesul la calea maritimă canalul

    Ghent-Terneuzen se mărește, iar pentru anul 2021 va fi un canal de 32 km lungime (15 km în

    Belgia și 17 km în Olanda), de 13,5 m profunzime care va fi accesibil navelor de mare tonaj-

    92.000 DWT vase Panamax. Al doilea proiect este Proiectul European Sena-Escaut, dorindu-se

    construirea unui canal ce permite navigarea navelor de până la 4500 tone.

    Mărfurile care tranzitează portul Gand ajung în procent de 46 % pe calea apelor, 45 % pe

    autostrăzi și 9 % pe calea ferată.

    7 http://www.portofghent.be/Activities%20and%20commodities

    http://www.portofghent.be/Activities%20and%20commodities

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    11

    Mărfurile care tranzitează portul Gand vin sau pleacă spre : Suedia (2.5 milioane tone), Rusia

    (2.4 milioane tone), Brazilia (2.1 milioane tone), Canada (2 milioane tone), SUA (1.8 milioane

    tone), Norvegia (1.6 milioane tone), Letonia (1.6 milioane tone), Ukraina (1.4 milioane), Turcia

    (1.2 milioane tone) și Marea Britanie (1.1 milioane tone).

    Mai multe detalii in Anexele 6,7, 8, 9 – Portul din Gand (Ghent) – statistici.

    In portul din Gand nu există niciun șantier naval de reparații și întreținere nave.

    1.3. Portul Bruges-Zeebrugge

    1.3.1. Descriere

    Bruges-Zeebrugge este singurul port din Belgia cu deschidere la mare. Adaptarea canalelor și

    îmbunătățirea infrastructurii face posibilă accesul la vasele mari (mai mult de 100.000 de tone).

    Această capacitate este utilizată în principal pentru importul de petrol și produse petroliere.

    Mai mult decât atât, Zeebrugge a fost desemnat în 1976 ca un port de intrare pentru gazele

    naturale din Algeria. Zeebrugge are, de asemenea, o nouă ecluză la mare.

    Zeebrugge reprezintă o importanță în domeniul de transport cargo general (containere și "ro/ro"),

    precum și de transport de călători în Marea Britanie (total pasageri în 1984: 2.106.477). În 1985,

    suprafața bazinelor a fost de 395,0 ha cu chei lung de 10,4 km și 49 de dispozitive de ridicare.

    Figura 4. Portul Bruges-Zeebrugge

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    12

    1.3.2. Activități și mărfuri în portul Zeebrugge

    Principalele activități de trafic prin port sunt :

    ro/ro (1,2 milioane de camioane tranzitează Zeebrugge mai ales spre Marea Britanie,

    Scandinavia, dar și Țările Baltice și Sudul Europei) ;

    automobile și utilaje agricole (aproximativ 2.2 milioane anual) ;

    containere ;

    produse alimentare (fructe, legume, cafea) ;

    transportul de pasageri spre Marea Britanie (800.000 anual) și croaziere (432.500 turiști

    în 2018) ;

    transportul de gaz natural via platfoma de distribuție (acoperă 15 % din piața de

    distribuție de gaz din Europa N-V);

    transport vrac uscat (materiale de construcție, fertlizatori, grâu și orez) și lichid (gaze

    lichefiate, produse petroliere) ;

    pescuitul (terminale specializate în procesarea peștelui și a fructelor de mare).8

    1.3.3. « Facts and figures »

    Portul Zeebrugge avea angajați în mod direct în 2018, 26.415 persoane, iar indirect prin

    intermediul care își desfășurau activitatea cu portul 19.570 persoane.9

    In port 61.3% din mărfuri sunt transportate de autocamioane pe autostrazi, 15.7% din mărfuri

    sunt aduse de nave și pleacă cu nave maritime, 0.5% folosesc barjele și canalele, 13.4% trenurile

    și calea ferată, 2.6% conducte de gaz și produse petroliere.

    In 2017 un număr de 7.810 de nave maritime au tranzitat portul Zeebrugge, transportând

    14.962.878 tone de marfă. In același an, 1270 de vase fluviale au tranzitat portul cu încărcătură

    de 598.453 tone.

    Dintr-un total de 43 milioane de tone de cargo-uri au venit și au plecat spre continentul

    african 1.087.349 tone (2 %), spre/înspre America 1.193.975 tone (3%), spre Asia 14.643.769

    tone (33%), în/din Europa 25.028.086 tone (56 %).

    Traficul de containere din portul Zeebrugge a ajuns in 2018 la un volum de peste 2.3 mil de

    containere reprezentând peste 25 milioane tone (TEU). Având deschidere la mare și investind în

    construcția unui nou doc – Albert II – destinat descărcării/încărcării navelor ultra mari (ULCCs)

    autoritatea portuară prevede o dublare a traficului de containere. In port operează deja 12

    companii de transport maritim specializate pe containere.

    8 http://www.portofzeebrugge.be

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    13

    1.4. Portul Ostende

    Ostende este în principal un port de pasageri (10 ha de parcare doc cu 5 dane pentru ferry),

    dar are și un terminal de mărfuri vrac și containere și o zonă industrială în expansiune. In

    imediata apropiere se află 2 autostrăzi – E40 și A10, cale ferată și canalul Ooostende – Gant

    (navigare posibilă a vaselor de transport de până la 3.500 tone și a vaselor de apă interioare de

    până la 1350 tone. In 2018 au tranzitat portul 11.690 pasageri, 440425 tone de Ro/Ro și mărfuri

    vrac și 1.431.450 tone mărfuri în containere.

    1.5. Porturi fluviale Bruxelles și Liège

    Portul din Bruxelles este important în depozitarea și distributia mărfurilor prin plasarea sa

    în apropierea nodurilor de autostrăzi și în centrul celei mai dezvoltate rețele feroviare din nordul

    Europei. Se află la 120km de mare, 5 ore de navigare de la Anvers, 14 km de canale în regiunea

    Bruxelles. Are 5.6 km de chei, 85 ha de suprafețe utile, 160.000 metri pătrați de depozite10

    . Pot

    naviga vapoare de până la 4.5 tone. 360 de întreprinderi publice și private desfășoară activitatea

    în port și au angajați peste 12.000 lucrători direct și indirect.

    Prin portul Bruxelles s-au tranzitat în 2017, 6.6mil tone de marfuri, 11.450 de barje și

    vapoare și 50.000 de turiști. Cele mai tranzitate mărfuri sunt materialele de construcții – 54.6%,

    produsele petroliere – 27.0%, produse agricole – 7.4%, containere – 4.3% (16.000

    containere/luna în 2017), produse chimice 3%, minereuri și fier vechi – 2.9% etc. Cel mai mare

    partener este Olanda cu 58.7% din schimburile economice, Belgia – 28.5%, Germania – 9.4% ,

    Franța – 3.2% din volumul mărfurilor ce tranzitează portul.

    Portul din Liège este cel mai mare port fluvial din Belgia și al treilea din Europa. Pe aici au

    tranzitat in 2018, 18 mil tone de mărfuri. Portul este așezat pe râul Meuse și este împărțit în 32

    de arii pe 370 hectare și 26km de chei. Portul generează 9.603 locuri de muncă directe și 13.917

    generate de tot complexul portuar.

    Din Portul Antwerp se face pe Canalul Albert 15ore, iar din Rotterdam (Olanda) 24 de ore.

    Autoritatea portuară dezvoltă un proiect de 100 ha pe canalul Albert – Liège Trilogiport - trei

    căi de acces la mare: prin Dunkerque (48h), prin Anvers (14h), prin Rotterdam (24h), trei moduri

    de acces: pe apă, cale ferată și autostrăzi, trei piețe vizate : Franța, Olanda și Germania. Pentru o

    mai eficientă activitate în port, Autoritatea portuară și Guvernul wallon a concesionat arii din

    port. De exemplu terminalele de containere sunt concesionate la trei mari societăți specializate:

    Manuport Group, Water Container Transport (WCT), Dubai Ports World.

    10 http://www.portdebruxelles.be

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    14

    2. Rețeaua de canale din Belgia11

    Rețeaua de căi navigabile din Belgia are o lungime totală de 1.532 km și poate fi descrisă (I)

    pe trei axe ce leagă centre industriale de la sud şi est de porturile din nord după cum urmează:

    Axa Anvers-Liège, leagă centrele industriale din sud şi est de nordul ţării prin Canalul

    Albert ;

    Axa Anvers-Bruxelles-Charleroi este deservita de râul Escault, Canalul maritim și

    Canalul Bruxelles-Charleroi ;

    Axa Antwerpen-Gent-Borinage este deservita de râul Escault și Canalul Nimy-Blaton-

    Péronnes ;

    Şi (II) pe alte două axe transversale care sunt orientate de la est la vest:

    în primul rând, în partea de nord a ţării canalele leagă porturile de coasta Gant și Anvers

    pentru a ajunge în portul de Liège;

    a doua reţea de canale asigură navigarea între Dunkirk (Dunkerque) și Liège trecând prin

    Mons, Charleroi și Namur. Acest sistem se formează din canalul Nimy-Blaton-Péronnes,

    de Canalul central, Canalul Bruxelles-Charleroi, de râurile Sambre și Meusa de Jos.

    Căile navigabile sunt menținute la nord de Regiunea flamandă și în sud de Regiunea Walonă.

    Regiunea Bruxelles-Capitală gestionează 14 km, de la ecluza din Anderlecht de pe Canalul

    Bruxelles-Charleroi până la podul din Vilvoorde pe canalul Bruxelles-Scheldt.

    Managementul căilor navigabile în Regiunea flamandă a fost transferat in unele cazuri

    specifice (a se vedea mai jos). Regiunile sunt responsabile pentru managementul căilor

    navigabile: ore de navigare, programe de manevră de structuri, piste de viteză pentru practica de

    navigație de mare viteză, eliberarea autorizațiilor pentru deplasarea cu un vehicul pe căile de

    tracţiune, locurile în care acostarea şi stationarea bărcilor este permisă, notificările către

    comandanții navelor, autorizații pentru evenimente.12

    11 Retea canale Belgia, Anexa 4 12 http://mobilit.belgium.be/fr/navigation/reseau_belge/reseau

    http://mobilit.belgium.be/fr/navigation/reseau_belge/reseau

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    15

    Regiunea Walona

    Regiunea Flamanda

    Regiunea Bruxelles Capitala

    Departamentul Schelde de sus

    Departamentul acces maritim- Anvers

    Transport maritim

    2.1. Gestionari13

    Regiunea Walona

    Filiala operațională "Mobilitate și căi navigabile"

    Regiunea Bruxelles Capitala

    Regiunea Flamanda-Bruxelles

    Departamentul de Mobilitate și lucrări publice

    Departamentul de porturi și căi navigabile

    Departamentul acces maritim- Anvers

    13 Gestionari canale Belgia, Anexa 5

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    16

    Transport maritim –Hasselt

    Agenția pentru Servicii maritime și de coastă

    Divizia Coasta-Ostende

    Căi navigabile și canal maritim

    Departamentul pentru coordonare și suport, Bruxelles

    Departamentul Schelde-mare, Anvers

    Departamentul Schelde de sus, Merelbeke

    Departamentul canale maritime, Willebroek.

    2.2. Canalul Albert

    Canalul Albert este situat în nord-estul Belgiei, a fost numit de regele Albert I al Belgiei.

    Acesta leagă Anvers de Liège, și râul Meuse cu râul Scheldt. De asemenea, se conectează cu

    Canalul Dessel-Turnhout-Schoten, iar lungimea sa totală este de 129,5 km.14

    3. Sectorul de construcții, reparații și întreținere nave

    Tradițional, susținută de statul belgian, industria constructoare de nave angaja în 1975,

    10.245 de oameni, ca în anul 1995 să ajungă la 300 oameni15

    . Cifrele indică un declin al

    industriei constructoare după falimentul în 1992 a companiei BOELWERF, iar apoi a

    holdingului GIMVINDUS la care a participat financiar statul flamand și care a închis porțile în

    1994 dupa ce a încheiat toate comenzile.

    3.1. Principalele șantiere navale și centre de reparație din Belgia

    Antwerp Shiprepair NV

    Hydrex NV - reparatii si intretinere

    Longueville Gebr NV

    Maintenance Partners/ETAMO

    Navitec Marine Services

    Union Marine Ltd

    14 https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Canal

    15 http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/documentation/studies/documents/belgium_employment_trends_en.pdf

    https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Canalhttp://ec.europa.eu/maritimeaffairs/documentation/studies/documents/belgium_employment_trends_en.pdf

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    17

    Regiunea Anvers16

    ENGINE DECK REPAIR (EDR), companie de reparații și întreținere nave, furnizează clientului

    o soluție "All-in-one", inclusiv docuri uscate, dane de reparații, atelier, piese de schimb și sprijin

    logistic.

    HYDREX oferă soluții de reparație și întreținere subacvatice.

    D'HONDT FRANS & CO distribuie piese și accesorii pentru nave.

    MOORDTGAT BVBA

    Brugges și regiunea West Flandres

    SCHEEPSWERF I.D.P., companie de reparații și întreținere nave.

    Bruxelles și regiunea Brabant

    Groupe CHANIC, cu sediul în Bruxelles, dar șantierul naval se află în Republica Democrata

    Congo.

    Gand și regiunea East Flandres

    CARRON MARINE, companie de reparații și întreținere pentru barje, bărci de agrement și case

    plutitoare.

    Mons și regiunea Hainaut

    CHANTIER NAVAL PLAQUET companie de reparații și întreținere nave.

    Namur

    MEUSE & SAMBRE SA, companie de producție de ambarcațiuni de pasageri (ambarcațiuni de

    râu, restaurante și locuințe plutitoare).

    16 http://www.europages.co.uk/companies/Belgium/Antwerp%20and%20region/shipyard.html

    http://www.europages.co.uk/companies/Belgium/Antwerp%20and%20region/shipyard.html

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    18

    4. Concluzii

    Porturile maritime și fluviale din Belgia sunt prezente în topul primelor zece porturi din

    Europa, reușind prin facilitățile pe care le oferă, infrastructura pe care o au, poziția georgafică să

    integreze foarte bine activitățile pe verticală și orizontală și să ofere prin intermediul companiilor

    ce deservesc sau au activități economice legate de port, servicii de transport, depozitare,

    procesare, asigurări, investiții, sisteme informatice, etc.

    In schimb, la nivelul 2018, sectorul industrial de construcții navale este aproape

    inexistent în Belgia, (încercările de finanțare ale statului din anii 1970 și falimentele ce au urmat)

    reducându-se la inspecții, reparații și mentenanță de nave. Cel mai apropiat și important șantier

    naval, care deservește și armata belgiană se găsește în Olanda (Damen).

    Pe de altă parte, principalele porturi Anvers și Gant au creat zone industriale –

    petrochimică, food, automobile și utilaje agricole, hârtie și carton, metalurgie, etc în continuă

    extindere și dezvoltă proiecte de construire de noi docuri și terminale sau de ecologizare a

    mediului natural în zona porturilor.

    In acest sens, in urma discutiilor intreprinse de BPCE Bruxelles cu reprezentantii

    Asociatiei Constructorilor de Nave românești, am identificat oportunitatea unei misiuni

    economice viitoare in Belgia (pentru anul 2019) deoarece Romania poate furniza: construcții de

    nave, servicii de reparații și mentenanță în industria navală precum și piese de schimb și

    subansamble pentru navele maritime și fluviale, mai ales că în acest sector, construcțiile de nave

    în România au o tradiție de peste 500 de ani.

    Portul Constanţa este un obiectiv de interes naţional, iar în strategia europeană de

    transport 2014-2020 apare ca port principal în Europa. Poate să fie dezvoltat prin investiţii în

    infrastructură şi activităţi ce se pot desfăşura în port, ceea este și preocuparea managementului

    luând în considerare proiectele de investiții finalizate sau în curs de finalizare, precum și cele de

    perspectivă.

    Portul Constanța are încheiate protocoale de cooperare cu alte porturi internaționale,

    printre care și cu portul Rotterdam.

    Perspectivele de cooperare sunt influențate de situația actuală din industria de transport maritim

    ce este dependentă de economia mondială. Are un caracter complex și volatil fiind foarte

    dependentă de fluxurile comerciale de pe tot globul. Industria a cunoscut cicluri de tip ”avânt și

    prăbușire” (boom and bust) urmând fluctuațiile din economia mondială. Turbulențele economice

    recente au dus la diminuarea transportului cu containere ca urmare a scăderii cererii pentru

    materii prime și produse finite. De exemplu volumul schimburilor comerciale pe mare este

    dependent de China. Fitch a avertizat că încetinirea economiei chineze agravează efectul

    supracapacității, conduce la rate scăzute de transport de marfă și pârghii ridicate în industria de

    transport maritim.

    China este o piață cheie, care în 2018 a reprezentat 65% din importul mondial de minereu de fier,

    20% din importurile de cărbune, 16% din importurile de petrol și 40% din exporturile de

  • Studiu asupra industriei navale și fluviale din Belgia

    19

    containere. În consecință, încetinirea economiei chineze va provoca imediat o reducere

    semnificativă a cererii de servicii de transport. De asemenea, ar trebui să se ia în considerare

    faptul că toate industria de transport maritim, cu excepția cisternelor suferă deja de un surplus de

    tonaj, iar ratele de transport de marfă vor continua să scadă.

    Potrivit agenției de rating Fitch sectorul cel mai reflectat transportului maritim va fi cel de

    transport în vrac, pentru că aproximativ o jumătate din volumul total este direcționat către China.

    Importul de cărbune în China s-a încheiat în 2017 cu o scădere de 12%, iar pentru primele opt

    luni ale 2018, situația este chiar mai rea, scăderea fiind de 28%.

    În acest context, Fitch a redus prognoza de creștere a cererii la nivel mondial pentru transportul

    container 4-5% la 2-4%. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă în industria de transport de

    containere va fi exacerbat de faptul că liniile continuă să plaseze comenzi pentru navele mega-

    container, care pot servi doar pentru a transporta pe ruta Asia-Europa. Ei încearcă să reducă

    costurile de transport, dar creșterea capacității excedentare a traseelor a pus ratele de transport

    marfă pe presiuni serioase.

    Diferitele rute de transport către China resimt presiunea asupra ratelor de transport de marfă.

    Acest lucru ar putea împinge foarte bine proprietarii de nave să aleagă diferite rute comerciale

    la niveluri - mai puțin dorite pentru a compensa pierderea.

    In acest sens, bazându-mă pe acest studiu, am inițiat discuții atât conducerea portului din

    Anvers cât și cu cea a portul din Constanța și am identificat împreuna cu managementul celor

    două porturi posibilitatea de a organiza un eveniment de promovare al portului românesc în

    Belgia pentru o posibilă colaborare între Portul din Anvers și Portul Constanta. Mai precis,

    scopul organizării acestui eveniment este atât de a atrage noi investitori belgieni care, împreună

    cu portul Constanța să finalizeze proiectele deja începute sau noi proiecte pe care portul le are în

    vedere dar și de a colabora în domeniul transportului de containere de tip cargo. Portul Constanța

    dorește să reia dezvoltarea unor proiecte precum finalizarea construcției unei insule artificiale

    pentru lărgirea numărului de dane în port dar și inițierea unor noi proiecte de infrastructură,

    construirea de noi terminale (Ro-Ro Ferry, pentru automobile, pentru cereale, etc), construirea

    unui nou parc eolian, a unei noi termocentrale, etc.

    Deschiderea cu care au fost abordate discuțiile inițiale atât de partea română cât și de

    partea belgiană mă îndreptățește să afirm că vor exista propuneri concrete de colaborare pe care

    specialiștii și consultanții ambelor părți le vor identifica după întâlnirea oficială pentru care

    BPCE oferă tot suportul și implicarea necesară.