apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Acorduri/analiza... · Raport privivind Impactul asupra Mediului „CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD ELECTRIC

RRAAPPOORRTT PPRRIIVVIINNDD IIMMPPAACCTTUULL AASSUUPPRRAA MMEEDDIIUULLUUII

PPEENNTTRRUU

““CCOONNSSTTRRUUIIRREE PPAARRCC EEOOLLIIAANN,, AAMMEENNAAJJAARREE DDRRUUMMUURRII SSII RRAACCOORRDD EELLEECCTTRRIICC LLAA SSIISSTTEEMMUULL

EENNEERRGGEETTIICC NNAATTIIOONNAALL”” CCOOMMUUNNAA TTOOPPOOLLOOGG,, JJUUDDEETTUULL TTUULLCCEEAA

BBeenneeffiicciiaarr:: SS..CC DDIINNAAMMIICC 9999 AAGGRROO SS..RR..LL EEllaabboorraattoorr:: CCAABBIINNEETT EEXXPPEERRTT MMEEDDIIUU -- PPEETTRREESSCCUU TTRRAAIIAANN

22001100 PPRROOPPRRIIEETTAATTEE IINNTTEELLEECCTTUUAALLAA::

AAcceesstt mmaatteerriiaall nnuu ppooaattee ffii rreepprroodduuss ssaauu uuttiilliizzaatt ffaarraa aaccoorrdduull ssccrriiss aall aauuttoorruulluuii

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

„CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI

SI RACORD ELECTRIC LA SISTEMUL ENERGETIC

NATIONAL”

comuna Topolog, judetul Tulcea

Beneficiar:

S.C. DINAMIC 99 AGRO S.R.L.

Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2010

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport privivind Impactul asupra Mediului „CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD ELECTRIC LA SISTEMUL

ENERGETIC NATIONAL”, Judetul Tulcea, Comuna Topolog

Expert Evaluator Principal TRAIAN PETRESCU Constanta, Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Ap.1

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 7 1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 8

1.1. TITULARUL PROIECTULUI ...................................................................... 8 1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI................................................................... 12 1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 12

1.4.1. Accesul public pe amplasament ....................................................................13 1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului..........................................................13 1.4.3. Vecinatati. Zone locuite ................................................................................14 1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ...............................................18 1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia ..............................18 1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor ......19

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 19 1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive ......................................19 1.5.2. Durata etapei de functionare .........................................................................28 1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati ................28 1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei...................................................................................................32 1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice ...............33 1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic.............................................................33 1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului...........................................................................44 1.5.8. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ..............................................................................................51 1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele ...........................................................................62 1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,





2

valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara .....................................................................................................65 1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului ..............66 1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta...................................................................................................................66

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................... 68 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ......................................... 68 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 75

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate .............75 2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB) .................................75 2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta...............................................................75 2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie ................................................76

3. DESEURI........................................................................................................... 77 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA................................................................................................................................. 80

4.1. APA .............................................................................................................. 81 4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ........................................81 4.1.2. Alimentarea cu apa........................................................................................85 4.1.3. Managementul apelor uzate ..........................................................................86 4.1.4. Prognoza impactului......................................................................................88 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ................................................................91 4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA” ...............................................................92

4.2. AERUL......................................................................................................... 93 4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona............................93 4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona...............................................97 4.2.3. Surse si poluanti generati ..............................................................................98 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .......................................................................101





3

4.2.4.Masuri de diminuare a impactului ...............................................................104 4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer” ...............................................................106

4.3. SOLUL ....................................................................................................... 106 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ............................................................106 4.3.2. Conditii chimice din sol ..............................................................................109 4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante ......................................110 4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ...............................................112 4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ..................................113 4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti ................................113 4.3.7. Prognoza impactului....................................................................................116 4.3.8. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................121 4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL”..............................................................123

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 124 4.4.1. Caracterizare generala .................................................................................124 4.4.2. Impactul prognozat......................................................................................133 4.4.3. Masuri de diminure a impactului ................................................................134 4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ......................................................135

4.5. BIODIVERSITATE ................................................................................... 136 4.6. PEISAJUL .................................................................................................. 136

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia...............................................................................................136 4.6.2. Impactul prognozat......................................................................................141 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................145 4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ”.........................................................146

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 146 4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice...............................................................................................................................146





4

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului ..............................................................151 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL . 152

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale.......152 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice......................................................152

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................. 153 5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR, ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA ............................................................. 153 5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU........................................................................................................ 154

6. MONITORIZARE.......................................................................................... 155 7. SITUATII DE RISC ....................................................................................... 163

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.) ............................................................................................ 163 7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 163 7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII ......................................................................................... 164 7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC................................................ 164 7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ................................... 164

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR............................................................ 165 NU ESTE CAZUL............................................................................................... 165 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................. 165





5

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII .................................................................. 165 9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI............................................................................ 166 9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI................................. 167 9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL....................................................................................................... 171 9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU .............................................................................................................. 171 9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT ............................................................................................................ 175 9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI............................................................. 175

10. CONCLUZIILE REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV ............... 177 10. BIBLIOGRAFIE........................................................................................... 190





6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





7

SCOPUL LUCRARII Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului generat

de o noua investitie, respectiv construirea unui parc eolian. Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

• Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007; • H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*); • H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie (*actualizata*); • Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi; • Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei de

certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori. Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza careia a

fost realizata evaluarea impactului asupra mediului este urmatoarea: • ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

• Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru protectia mediului , cu modificarile si completarile ulterioare;

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

• Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul Bibliografie al lucrarii.





8

1. INFORMATII GENERALE 1.1. TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului: S.C. DINAMIC 99 AGRO S.R.L

Adresa: Jud. / Loc. Bucuresti, Str. Argesului nr. 3 Bl. A4, Sc 2, et.4, ap. 29

Reprezentata de: Cires Marin

1.2. AUTORUL LUCRARII

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat in

Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM, RIM,

BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr.

1026/2009.

Adresa: Jud. / Loc. Constanta, Str. Decebal nr. 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395; Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected]; [email protected]

www.expert-mediu.ro





9

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

5 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

6 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

7 Biolog Pahon Anca Mariana RM, EA

8 Biolog Vasile Andreea RM, EA

9 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

10 Postolache Danut BM

11 Ecolog Cugut artur

12 Biolog Stanescu Florina

13 Ecolog Muntean Alina

14 Biolog Iordache Daniela

15 Biolog Milian Maria Madalina





10





11





12

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului este „CONSTRUIRE PARC EOLIAN SI RACORD

ELECTRIC LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL” si este localizat in comuna

Topolog, judetul Tulcea.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 4 centrale eoliene tip Nordex de 2,5 MW cu o putere totala

de 10 MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Topolog, satul

Fagarasul Nou, judetul Tulcea, pe un teren cu suprafata de 129,32 ha.

Pozitionarea turbinelor in zona





13

Din punct de vedere al regimului juridic

Amplasamentul este situat pe un teren in extravilanul comunei Topolog si

partial in intravilanul satului Magurele, in temeiul reglementarilor documentatiei de

urbanism nr. 39/1999, faza Plan Urbanistic General, aprobat prin HCL Topolog nr.

28/2002. Tipul de proprietate: domeniu public si privat al comunei si partial

proprietate privata.

Terenul este identificat prin:

- F 12 EXTRAVILAN: T17, A138; T18, A140; De 139, De 93, De 83, De 90,

De 67, Nb 137 si F12 intravilan Magurele, De 89, Ds 632m, Ds 623 (Conform

Certificatului de urbanism nr. 24/2004 din 26.07.2010);

Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele avand o suprafata totala de

129,32 ha.

1.4.1. Accesul public pe amplasament

Structura retelei de transport in zona este reprezentata prin drumuri judetene,

drumuri comunale si drumuri de exploatare.

Accesul in zona se va face din DJ Topolog.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului

Structura retelei de transport in zona este reprezentata prin drumuri judetene,

drumuri comunale si drumuri de exploatare. Pe traseele acestor drumuri nu exista alte

instalatii sau amenajari speciale. In Sud-estul amplasamentului se afla DJ 222G.

Drumurile de exploatare existente in teren si materializate in documentatia

topografica a proiectului nu au trasee sigur stabilite, pozitia acestora modificandu-se





14

in functie de torentii de ape pluviale si de cararile pe care se deplaseaza turmele de oi

la pasunat.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face preponderent pe drumuri

de exploatare existente si amenajate prin lucrari specifice – terasamente, consolidari,

taluzari, etc.

Drumurile de exploatare au calea de rulare cu latimea de 5 m, panta de

maximum 9 %, raze de curbura de 50 m si va asigura capacitatea de 15 tone f /osie.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite

Amplasamentul este situat pe un teren in extravilanul comunei Topolog si

partial in intravilanul satului Magurele la circa 1,8 km sud de satul Magurele si la

peste 3,3 km nord – vest de satul Fagarasu Nou.

Distantele aproximative pana la cele mai importante puncte de interes

biogeografic sunt:

- 7, 5 km pana la bratul Dunarea Veche

- 8,7 km pana la Padurea Babadag

- 37 km pana la Complexul Razelm Sinoe

- 23 km pana la Muntii Macin.

Astfel:

Turbina 1 - situata la 22 m in interior fata de limita comuna a SCI Podisul Nord

Dobrogean si SPA Dunarea Veche – Bratul Macin

- aflata la 3,3 km fata de limita SPA Padurea Babadag

Turbina 4 – situat ala 230 m fata de limita comuna a SCI Podisul Nord Dobrogean si

SPA Dunarea Veche – Bratul Macin

- aflata la 6,5 km fata de limita SPA Stepa Casimcea





15

Zona luata in studiu are urmatoarele vecinatati:

- nord – traseul drumului de exploatare

- est – drum de exploatare

- sud-vest – drum de exploatare si canalul de irigatie.

Comuna TOPOLOG este situata in partea de sud -vest a judetului Tulcea, la o

distanta de 56 de km de orasul Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale:

• Topolog-resedinta de comuna

• Simbata Noua-situat la 4km fata de resedinta de comuna

• Cerbu-situat la 8 km fata de resedinta de comuna

• Calfa-situat la 7 km fata de resedinta de comuna

• Fafarasu Nou-situat la 7 km fata de resedinta de comuna

• Magurele-situat la 17 km fata de resedinta de comuna

• Luminita-situat la 5 km fata de resedinta de comuna

Parcul eolian este situat in zona dealurilor Topologului, spre limita de vest a

acesteia.

Distanta pana la cea mai apropiata locuinta este de peste 1,8 km (Magurele).

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

amplasament)

Retele electrice

Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi





16

amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este structurata

pe patru sucursale de retele:

Constanta

Tulcea

Calarasi

Slobozia

Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua nationala

electrica de transport se realizeaza prin statiile:

Tulcea 400/110kV 2x2250MVA

Constanta 400/110kV 2x2250MVA

Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA

Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA

Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona + 1x250MVA

pentru combinat)

Mostistea 220/110kV 1x200MVA

Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul

energetic de distributie sunt:

LEA 110 kV Urziceni – Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE

Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;

LEA 110 Oltenita Nord – Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud si

care in regim normal este deconectata.

Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex

buclata, functionarea in regim normal fiind – in anumite zone radiala.

Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la 110

kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare 400/110 fiind





17

integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar cealalta sectie de bare

fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia Nord.

Parcul eolian analizat este amplasat in zona sucursalei Tulcea denumita in

continuare zona Dobrogea, in zona de retea aferenta UTR Tulcea.

Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu sistemul

energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea – Varna, functionand la 400 kV si Isaccea

– Dobruja).

Reteaua de 400 kV din aceasta zona a fost construita (istoric) pentru:

- alimentarea zonei (incepand cu statia 400/220/110 kV Gura Ialomitei);

- interconectarea cu fosta URSS si Bulgaria;

- racordarea la SEN a CNE Cernavoda in conditii de siguranta

corespunzatoare.

Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de 400

kV (Smardan) – Isaccea – Tulcea – Constanta Nord – CNE Cernavoda – Gura

Ialomitei – (Lacu Sarat) – (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in

alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV din

Gura ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud (2x250

MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA)

Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW conform

citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007.

Singura zona pe care exista retele edilitare, de pe acest amplasament este cea

reprezentata de linia electrica aeriana de 20 kv.

Echiparea edilitara existenta va fi utilizata pentru preluarea energiei electrice

produsa si pentru transportul acesteia. Parcul eolian va avea propria structura de dotari

edilitare.





18

Alimentare cu apa

Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare (nici nu este necesar in cazul unor

astfel de activitati).

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

Folosinta actuala a terenului pe care va fi amplsasat parcul eolian este de:

drumuri de exploatare, drumuri satesti, teren arabil si teren neproductiv conform

incadrarii cadastrale (Certificatul de Urbanism 24/2004 din 26.07.2010)

Activitatile specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

Zona studiata, asa cum a fost prezentata mai sus face parte dintr-un areal mai mare

de teren agricol.

Pe amplasament exista terenuri agricole de clasa inferioara si terenuri fara vegetatie

– grohotisuri, stancarii, ravene de mici dimensiuni.





19

Vegetatia de pe amplasament este dominata de specii cultivate printre care se

dezvolta si specii segetale (insotitoare) care profita de conditiile speciale create in

fitocenozele agricole si pentru a caror combatere se folosesc metode specifice agriculturii

intensive fiind considerate plante daunatoare. Pe amplasament exista si mici suprafete

necultivate pe care se regasesc atat plantele ruderale fara valoare conservativa cat si specii

din flora spontana din zonele invecinate. Aceste suprafete nu prezinta asociatii vegetale

primare datorita ruderalizarii accentuate rezultate din activitatile agricole anterioare din

aceasta zona si pasunatului practicat cu precadere pe astfel de terenuri cu vegetatie

spontana. Astfel consideram ca vegetatia de pe amplasament este puternic afectata de

practicare agriculturii fapt confirmat de dominanta speciilor caracteristice

agroecosistemelor si de absenta speciilor protejate.

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor

Pe amplasamentul studiat nu exista cursuri permanente de apa.

Nu s-au constatat baltiri pe terenurile vizate de proiect, iar scurgerea apelor pluviale

se face natural, in modul caracteristic terenurilor agricole.

Nu s-au inregistrat alte ape de suprafata care sa strabata amplasamentul.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Topolog si partial in

intravilanul satului Magurele, pe un teren cu suprafata de 129,32 ha

Se monteaza 4 turbine NORDEX N 90 – 2,5 MW si cate un post de

transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana,

intr-o cabina cu o suprafata de 7,44 mp de unde energia electrica este transportata la





20

punctul de conexiuni cu dimensiunile de (40 x 55 m) care face legatura cu linia de

inalta tensiune. Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular cu un

diametru la baza de 4 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de

comanda si rotorul cu cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie. Amplasarea turbinelor

se va studia in limita unor zone care au centru conform coordonatelor stereo 1970.

Avand in vedere conditiile speciale de amplasare a echipamentelor in bilantul

teritorial se considera intreaga suprafata – suprafata construita.

Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare.

Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor

de executie cat si perioada de functionare.

Drumurile existente si cele propuse vor fi amenajate si echipatate functie de

categoria proprie

Parcul va fi dotat cu o organizare de santier amplasata pe o platforma in

suprafata de 5.000 mp.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton.

O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.

Pentru turbina NORDEX N 90 – 2,5 MW care este o turbina inalta, din otel,

este utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu precizie

cu suruburi de ajustare.

Fundatia este de forma circulara, avand un diametru de 19.00 m si o adancime

Nr. turbina Y X 1 755710 380909 2 755535 380534 3 755630 380020 4 755460 379592





21

de 3,5 m sub nivelul initial al situ-lui.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat

conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a

unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure

forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,2

m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu

pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant vegetal

se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de

catre autoritatile competente.

Suprafata construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 28,3 m² si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 m².

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata construita

la sol de (28,3 + 18) mp x 4 turbine = 185 m².

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 4,8032 ha, suprafata

care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi schimba

destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune din punct de vedere calitativ.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare nou





22

amenajate pe terenul agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare rezultate in urma amenajarii este de 4,9848

ha.

Suprafata cu care se extind drumurile existente este de 0,1816 ha.

Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 1,7880 ha.

Ansamblarea turbinelor pe amplasamentele stabilite se va face cu macarale

speciale pentru care se vor amenaja platforme de montaj cu suprafata de 1.200 mp

pentru fiecare turbina. Dupa terminarea lucrarilor de montaj platformele vor ramane

functionale pentru asigurarea situatiilor in care este nevoie de interventie la turbine.

Drumurile de exploatare raman in functiune si vor fi intretinute pe toata perioada de

functionare a parcului. Platformele de montaj raman scoase definitiv din circuitul

agricol.

Dupa desfiintarea parcului, pentru aducerea la forma initiala a terenului vor

trebui demolate inelele supraterane din beton, desfacerea drumurilor de exploatare noi,

a platformelor de montaj si a platformei statiei de conexiune.

Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente de 2,5

MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare generator este

independent din punct de vedere geografic, structural si electric. Totodata este

independent in ceea ce priveste functiile de control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de

viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de

cerintele impuse de beneficiar.

Cabluri de legatura

Racordarea grupurilor generatoare (turbinele eoliene) la reteaua interna se va





23

face printr-un post propriu de transformare (transformatoare ridicatoare de tensiune

pentru fiecare grup generator). Racordul intre posturile de trafo individuale si statia

electrica se va realiza cu cabluri subterane.

Conectarea grupurilor eoliene intre ele ca si racordarea ramurilor de grupuri la

barele de medie tensiune a statiei electrice a parcului eolian se va realiza cu cabluri

electrice pozate subteran, montarea cablurilor de conexiune subterane se va face pe

terenul proprietate privata a beneficiarului si pe traseul drumurilor de exploatare

existente, cu acordul primariei comunei Topolog

In zonele in care pachetul de cabluri subtraverseaza drumuri de exploatare sau

drumuri de alta categorie, cablurile vor fi protejate in mod special , conform

documentatiilor de executie de specialitate.

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:

• cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate

• trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei accidentelor

• cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de tensiune si

curent care le vor strabate

Liniile de cabluri vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de

scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee .

In aceleasi transee, deasupra cablului electric si separat de un strat de nisip, va

fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei

eoliene, la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se

monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Cablurile variaza in functie de tipul miezului (aluminiu sau cupru) si izolatia

lor. Dimensiunile tipice ale cablurilor sunt in gama de la 75 la 100 mm diametru.





24

Cablurile de fibra optica vor avea acelasi traseu ca si cele de forta.

Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Fundatii

In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la adancimea

recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat conditiilor

concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata .

Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand cont

de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul de baza

al fundatiei.

In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat

suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand la

baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.





25

Figura: model de fundatie

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se pot utiliza de catre

administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de

catre autoritatile competente.

Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara

stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in asa

fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea in

functionare a turbinei.





26

Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa

realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare

realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei de

fundare.

Pentru etapa actuala s-au efectuat studii geotehnice preliminare privind

amplasarea viitoarelor obiective proiectate.

Pentru turbinele NORDEX N 90 pot fi utilizate fundatii grele (pentru presiuni

de minim 120 kpa – terenuri de tip loess).

Drumuri de acces

Drumuri de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile climaterice

si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.

Criteriul care trebuie sa stea la baza construirii drumurilor este sa asigure

transportul pentru incarcaturi mari si grele, cum ar fi containerele care transporta

palele, nacelele, transformatoarele si sectiunile de turn. Capacitatea drumurilor trebuie

sa asigure traficul pe o scurta perioada de timp deoarece pe perioada de mentenanta

utilizarea drumurilor va fi minima.

Drumurile trebuiesc proiectate si realizate tinand cont de supradimensionarea

trailerelor si a macaralelor. In interiorul incintei s-au propus drumuri ce vor servi ca

drumuri de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene.

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor specifice.

Drumurile de exploatare existente care vor fi consolidate si adaptate pentru

transport. Au fost stabilite trei trasee:





27

1- traseul de est drumul care porneste din drumul de exploatare De 576 si se

termina in De 538.

2- traseul de sud-vest -drumul de exploatare De 576 care porneste din

drumul comunal Dc 18.

3- traseul de nord- drumul De 574 care porneste din De 576, - urca pe

directia sud-nord spre De 567. Nici acest drum nu este amenajat, el apartinand

categoriei de drumuri de exploatare agricola, fapt pentru care vor fi prevazute lucrari

de amenajare, consolidare, profilare, impietruire, etc.

In zona, in sud-estul parcului eolian se afla drumul judetean DJ 222G.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor

Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care

cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele, lagarele

si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata curentilor

de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc) si turbulentele

adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat si

analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru

fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %

intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la o

viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei

turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de

viteze care au loc in zona amplasamentului.





28

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea impactului

turbulentelor.

O regula comuna impune in general:

• spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;

• spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.

1.5.2. Durata etapei de functionare

Perioada de exploatare a parcului eolian se considera in jurul a 49 ani.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau utilitati,

cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea energiei

electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada de timp

functioneaza in regim de consumator.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale

sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL

DOBROGEA.





29

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Suprafata aferenta obiectivului este de 129,32 ha. Aceasta suprafata de teren

este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile

cadastrale.

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren dupa cum

urmeaza: BILANT TERITORIAL

Nr. crt. Tip Suprafata Ha Procent Observatii

1 Suprafata studiata a obiectivului 129,32

- -

2 Suprafata fundatii 4x284 0,1136 0,0878 -

3 Suprafata sapatura fundatii 4x531 0,2124 0,1642 Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

4 Suprafata inel suprateran 4x28,3 0,0113 0,0087 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

5 Suprafata platforma transformator 4x18 0,0072 0,0055

Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

6 Suprafata platforma de montaj 4x1.200 0,4800 0,3711


7 Suprafata platforma organizare de santier 5.000 0,5000 0,3866

Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

8 Suprafata drumuri de exploatare existente 4x12.008ml4,8032 3,7141 -

9 Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente

1x1816ml 0,1816 0,1404


10 Suprafata drumuri de exploatare rezultate in urma amenajarii

4.8030+0.1816 4,9848

3,8546 -

11 Suprafata drumuri de exploatare noi 5x3576ml 1,7880 1,3826


12 Suprefata teren scos definitiv din circuitul agricol 2,4681 1,9082 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

13 Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol 0,7124 0,5508 Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol





30

Procentul de ocupare a terenului POT – 0,014%

Coeficientul de utilizare a terenului CUT – 0.00014%

Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de

exploatare si amenajarile necesare acestora, precum si platformele de montaj ale

fiecarei turbine, platforme care dupa realizarea montajului turbunelor vor fi inierbate.

Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil pentru

utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasament analizat. Nu exista

nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o influenta negativa

asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de sustinere.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

Realizarea obiectivului presupune o perioada de aproximativ 2 ani (minim) si se

imparte in doua etape:

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic): b. Etapa de executie

Durata de executie a parcului eolian analizat se va intinde pe aproximativ 18

luni si este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua etape (orientative ca

perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete durata procedurilor de

obtinere a diverselor avize, acorduri):

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian care consta in:

• realizarea drumurilor de exploatare;

• realizarea platformelor de montaj;

• montarea cablurilor subterane;

• montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriu-zisa a parcului care consta in:





31

• realizare sapatura pentru fundatie;

• montarea sistemului de ancorare al turnului;

• turnarea betonului in radier;

• montarea sectiunilor turnului;

• montarea nacelei;

• echiparea statiei de conexiune

• asamblarea palelor;

• liftarea si fixarea rotorului;

• punere in functiune si testare;

• restaurare site;

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

Etapa de exploatare – pe o perioada de maxim 49 ani

• operare, mentenanta;





32

Etapa de exploatare presupune operarea instalatiilor eoliene si mentenanta

necesara acestora.

d. Etapa de dezafectare – 1 an

Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor si eliberarea

amplasamentului de elementele folosite pentru functionarea obiectivului (echipamente

subterane - cabluri, echipamente supraterane) precum si readucerea suprafetelor

afectate la folosinta initiala. Procesul de dezasamblare este in mod firesc, reversul

etapei de constructie, insa nu presupune activitati de anvergura etapei de constructie

propriu-zisa a parcului, derulandu-se astfel pe o perioada de timp mai scurta

(aproximativ un an sau mai putin, in functie de conditii meteo, efectivul si utilajele

disponibile etc.).

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana provenita de la cele 4 centrale eoliene, cu o putere totala instalata de

10 MW.

Producatorul va integra echipamentele de 2,5 MW de la punctul de conexiune,





33

in sistemul de telecontrol al S.C. ENEL ELECTRICA DOBROGEA. Centralele

eoliene moderne recupereaza rapid toata energia cheltuita in timpul constructiei,

instalarii si intretinerii. O centrala in mod uzual recupereaza energia cheltuita in 3 - 4

luni de functionare.

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

NU ESTE CAZUL.

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,

deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza

de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul

cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul

lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse

unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele

sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si

da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de

manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.





34

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse





35

regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena

arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei

este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au

viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul

unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie

au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel utilizat

in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.





36

Sistemul de racire

Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce

transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt

constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este utilizata

pentru multiplicatoare.

Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,

sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana

mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul

unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata

(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea" acesteia

pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.

Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a mecanismului de

orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor, franarea, ca si

orientarea nacelei in raport cu vantul.

Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate atinge

6MW pentru cele mai mari eoliene.

Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita

pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent

alternativ.

Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand la

viteza fixa sau variabila.

Generatorul sincron: generatorul sincron sau masina sincrona (MS) se poate





37

utiliza in cazul antrenarii directe, respectiv legatura mecanica dintre arborele turbinei

eoliene si cel al generatorului se realizeaza direct, fara utilizarea unui multiplicator. In

consecinta, generatorul este conectat la retea prin intermediul unui convertor static.

Daca generatorul este cu magneti permanenti, el poate functiona in mod autonom,

neavand nevoie de excitatie.

Excitatie electrica. Bobinele circuitului de excitatie (situate pe rotor) sunt alimentate

in curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii si inele colectoare fixate pe

arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin intermediul unui redresor, ce

transforma energia de curent alternativ a retelei, in curent continuu. Exista insa mai

multe metode de realizare a excitatiei. Generatoarele sincrone cu excitatie electrica

sunt cele mai utilizate in prezent. Cu magneti permanenti (MSMP). Sursa campului de

excitatie o constituie magnetii permanenti situati pe rotor, fiind astfel independenta de

retea. Acest tip de masina are tendinta de a fi din ce in ce mai utilizata de catre

constructorii de eoliene, deoarece ea functioneaza autonom, iar constructia in

ansamblu, este mai simpla.

Nacela. Are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele principal,

multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric, sistemul de

racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.

Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru evaluarea

directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt transmise

sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa





38

directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in functie de

directia vantului.

Anemometrul este un dispozitiv de masurare a vitezei vantului. Prin

monitorizarea vitezei vantului el comanda pornirea turbinei cand viteza vantului

depaseste o anumita valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este depasita o

anumita viteza pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare.

Pilonul

Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea

relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei.

In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene si

scarile de acces spre nacela.

Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive

intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant la

inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant

calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.





39

Evolutia in timp a dimensiunii rotorului si a inaltimii pilonului

Limitele tipice de inaltime de constructie sunt cuprinse intre 80 si 119 m.

Pilonii de 100 m sunt ideali pe suprafete departate de coasta in timp ce pilonii de 80 m

sunt de preferat in zonele din apropierea coastei. In interiorul unui pilon se afla liftul

sau scara si platformele de lucru. Protectia la coroziune a turnului este realizata printr-

un strat de rasina epoxidica la suprafata.

Reteaua de Conexiune

Instalatiile prezinta retele de alimentare care satisfac ultimele cerinte in

domeniu si de aceea sunt usor de integrat in orice structuri de alimentare sau

distributie. Acestea ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si controlul





40

tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de scurt-circuite

sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al instalatiilor

de putere.

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere reactiva

nu este necesara in functionarea normala.

Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit. Pe

timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar trebui





41

sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot suporta asemenea

tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind puterea reactiva. Dupa ce

problema este remediata si tensiunea este redresata, turbina eoliana continua sa se

alimenteze.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

- Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere de

putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor de

retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire scazuta

fara restrictii de timp.

- Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul

putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa se

adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie in

retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o tensiune

stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.





42

- Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al retelei

pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din retea.

Controlul functie de viteza vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru furtuna,

care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze mari ale

vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie rezultate din

acestea.

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de furtuna

arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind acela ca viteza

maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din nou, doar daca media

vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos fata de viteza de pornire. In

conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme, ceea ce inseamna ca se

inregistreaza pierderi considerabile de productie.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura metalica,

inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori de

protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin

realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de impamantare

unitar.





43

Monitorizare

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware si

software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibila

monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanta (precum inchiderea si deschiderea).

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de la

eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de referinta. In

cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului la energie a





44

turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in cazul unei

intreruperi de energie.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi

achizitionate in vederea implementarii proiectului

Descrierea solutiei si regimul tehnic al turbinelor eoliene de 2,5 MW Turbina

NORDEX N 90 este o eoliana cu o viteza de rotatie variabila, cu un rotor cu un

diametru de 90 m si o putere nominala de 2500 kW. Ea exista in mai multe variante

constructive, pentru frecvente de 50 Hz si de 60 Hz, ca si tipurile LS si HS (viteza

joasa si viteza mare). Turbina si palele sunt dimensionate conform clasei de vant 1.

Limitarea puterii se face prin variatia unghiului fiecarei pale. Sunt produse certificate

ISO 9001.





45

Caracteristici generale si conditii climaterice ale proiectului

Caracteristici generale si conditii climaterice ale proiectului Tip Rotor cu trei pale cu ax orizontal Controlul puterii Varianta unghi pala Putere nominala 2500 kW Nacela si rotorul certificate dupa LS: DIBt 3, IEC 2a

HS: IEC 1 b





46

Temperatura ambianta -20...+30 °C Optiuni pentru versiunea climaterica calda -20...+40 °C Viteza vantului pentru pornire In jur de 3 m/s Viteza nominala vant LS: in jur de 14 m/s

HS: in jur de 13 m/s Viteza de intrerupere 25 m/s Durata teoretica de viata 20 ani

Rotorul

Rotorul este compus din trei pale, palele rotorului sunt fabricate din materiale

sintetice ranforsate din fibra de sticla de inalta rezistenta.

Fiecare pala a rotorului este comandata si antrenata independent una de alta.

Caracteristici rotor Diametru 90 m Suprafata baleiata 9362 mp Viteza maxima a capatului palelelor LS: in jur de 70 m/s

HS: in jur de 75 m/s Putere specifica 393 W/m2

Viteza de rotatie N 90/2500 LS 9,6...14,85 t/min Viteza de rotatie N 90/2500 HS 9,6...16,00 t. min Unghiul de inclinare al arborelui rotorului

5°

Unghiul de inclinare al palelor 2° Greutate totala In jur de 55 t Palele

Sunt din fibra de sticla. Palele Material Fibra de sticla Lungime pale 43,8 Greutate pale In jur de 10,2 t





47

Arborele rotor

Trenul de antrenare este compus din arborele motor, multiplicatorul, cuplaj cardanic si generatorul. Arbore rotor Material 42 CrMo sau 34 CrniMo6 Greutate In jur de 11,8 t Rulment Rulment cu bile, cu doua randuri de bile Camasa rulment Fonta grafitata Multiplicatorul

Multiplicatorul este de tip multiplanetar cu un etaj. Racirea sa este realizata de un circuit de racire ulei/aer cu putere de racire graduala. Multiplicatorul si angrenajele sale sunt in permaneneta alimentate cu ulei refrigerat. Generatorul

Generatorul este o masina asincrona cu dubla alimentare. Ea este mentinuta la temperatura de lucru optima de un sistem de racire cu apa. Generatorul Tip de protectie Ip 54 Putere nominala 2 500 kW Tensiune nominala 660V





48

Frecventa 50 sau 60 Hz Viteza de rotatie 740…1 310 t/min Elemente 6 Greutate In jur de 12 t Avantajele turbinelor NORDEX

Concept superior al rotorului: una din componentele importante ale turbinei NORDEX N 90 este rotorul cu un diametru de 90 m si o suprafata baleiata de 6,362 mp. Cu aceasta dimensiune este una dintre marile turbine de uscat care exploateaza la maxim energia vantului.

Datorita geometriei palelor, Nordex are marele avantaj referitor la optimizarea zgomotului. Noul profil are ca rezultat o diminuarea semnificativa a zgomotului.

Noile lamele ale rotorului sunt mai rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a profilului palelor putand fi utilizate o perioada mai lunga de timp.

De asemenea, cantitatea mare de aluminiu utilizata la confectionarea palelor

asigura un inalt grad de protectie impotriva radiatiilor. Turbinei i se asigura un sistem de racire al multiplicatorului, generatorului si

convertizorului active, independent unul fata de celalat. Toate sistemele sunt in asa fel construite incat temperatura de functionare

ramane optima chiar si in conditiile unor temperaturi exterioare ridicate.





49

Frana aerodinamica Tip Orientarea fiecarei pale Activare electrica

Frana mecanica Tip Frana cu disc cu actionare activa Amplasare Sub arborele de orientare rapida Diametrul discului 1 030 mm Numarul de etriere 1

Nacela turbinelor este astfel construita incat sa permita o circulatie naturala a

aerului in vederea racirii.

Nacela Tip de suport Fonta Material Fonta grafitata Tip de cabina Cochilie pe cadru sudat Material Material sintetic ranforsat din fibra de sticla

Turbinele au un sistem performant de orientare: directia vantului este masurata

in permanenta de doua aparate diferite. In cazul in care are loc o depasire a ecartului

admisibil, nacela este reorientata. Reorientarea se face prin intermediul a doua

motoare care deplaseaza nacela in mijlocul unei coroane de orientare. De indata ce

nacela nu se mai deplaseaza actioneaza sistemul de franare





50

Exemplu de curba de putere Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere a

turbinei si pe calcule aerodinamice.

Viteza medie

(m/s) Puterea electrica

(kW) 3,5 5 4,0 35 4,5 98 5,0 175 5,5 260 6,0 352 6,5 462 7,0 580 7,5 717 8,0 870 8,5 1045 9,0 1237 9,5 1430 10,0 1623 10,5 1835 11,0 2043 11,5 2200 12,0 2345 12,5 2430 13,0 2475 13,5 2490

14,0.......25,0 2500.........2500



Expert Evaluator Principal TRAIAN PETRESCU Constanta, Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B,

Documents

apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Acorduri/analiza... · Raport privivind Impactul asupra Mediului „CONSTRUIRE PARC EOLIAN, AMENAJARE DRUMURI SI RACORD ELECTRIC