APLICAII i METODE DE EVALUARE UTILIZATE N PSIHANALIZA CLASICLuchian Rodica

1.TESTUL ARBORELUIPrima utilizare a desenului arborelui ca test psihologic i-o datoram unui consilier de orientare profesionala din cantonul Ziirich, Emile Jucker.Mai departe, autorul primei carti n ntregime consacrate acestei teme va fi psihologul elvetian Charles Koch. Lucrarea, publicata initial n 1949, a fost tradusa n franceza zece ani mai trziu, n 1959.

1.1.DE CE AVEM NEVOIE PENTRU A FACE TESTUL ARBORELUI?Luati o foaie de hrtie alba, neliniata, format A5.1. Desenati un arbore pe foaia de hrtie asezata vertical. Pentru a desena folositi, de preferinta, un stilou sau un pix (liner). Alegerea speciei arborelui care urmeaza a fi desenat va apartine n totalitate.Nu executati desenul n graba, pentru ca proiectia risca sa devina falsa.Si totusi, nu trebuie sa fiti nici nelinistiti: nu e vorba despre un examen! Numerotati pagina cu 1, semnati pe verso si datati desenul.2 Luati o alta foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, nca un arbore: acelasi sau un altul, dupa cum doriti. Numerotati pagina cu 2, semnati pe verso si datati.3. Luati o a treia foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, un arbore asa cum l visati, "arborele de vis", adica acel arbore pe care l considerati cel mai frumos, cel pe care ati dori sa-I plantati n gradina dumneavoastra, sau arborele care va trezeste cele mai multe amintiri ori pur si simplu unul imaginat n ntregime dupa bunul dumneavoastra plac. Numerotati pagina cu 3, semnati pe verso si datati.

1.2.INTERPRETAREA TESTULUIKoch recomanda ca, nainte de examinarea detaliilor, sa fie notataimpresia globala (aprecierea imaginii de ansamblu a desenului). Apoiar trebui urmate etapele de mai JOS:1. Compararea celor trei arbori desenati:- n mod obisnuit, primul arbore desenat este interpretat ca reprezentare a atitudinii sociale si profesionale a subiectului;- al doilea arbore este considerat o reprezentare a sinelui intim;- cel de-al treilea arbore desenat va reprezenta, n principiu, aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile acestuia.

1.2.1Lista diferitelor parti din arboreimportante n analiza desenului1. Asezarea arborelui n pagina; arborele si cadrul lui; dimensiunilearborelui; aranjarea, punerea n pagina2. Diferite tipuri de arbori ntlniti3. Radacini4. Linia solului5. Trunchiul; articulatia trunchi/radacina6. Coroana7. Ramuri8. Muguri9. Flori10. Frunze11. Fructe12. Peisaj - Accesorii13. Antropomorfisme - Schimbari tematice14. Expresia liniilor trasate - Umbra si colorit nchis15. Indicele lui Wittgenstein16. Proiectie a preocuparilor inconstiente17. Importanta respectiva si valorizarea trunchiului, radacinilor si frunzisului18. Studiu comparat al arborilor l, 2 si 3

1.2.2.Se trece apoi la analiza amanuntita a tuturor elementelor constitutivePasul nr. 1:- se analizeaza asezarea in pagina:- asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)- privim axele + - se indoaie foaia- partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie)- partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism)- partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia spirituala.- partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)

- semnificatia fiecarui cadran;- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale existentei- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului-fiecare colt este dominat de un semn:- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma- coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului- coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

Pasul nr. 2:- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.- un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente dedepresie- un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

Pasul nr. 3:- se analizeaza perspectiva.-copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de support

Pasul nr. 4:- se analizeaza calitatea liniilor:1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge- Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi)- linii subtiri: - fragilitate insecuritate2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat4. Linii prea ingrijite : - rigiditate

Pasul nr. 5:- se urmareste simetria:- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au facut - ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolataOmiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la problema respectiva.Ex.: - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale- nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul

INTERPRETAREI. Dimensiunea desenului n raport cu pagina- imaginea de sine a subiectului n raport cu lumea.a) arbore ce ocup ntreag pagin vivacitate , vitalitate , expansiune , orgoliu , dorina de a iei in evidenb) dimensiuni foarte mici a arborelui in raport cu pagina timiditate , inhibiie , dorina de a trece neobservat.II. Presiunea creionului pe foaie energia subiectului n activitate.a) trsturi uoare lips de vivacitate , teama de afirmare , interiorizare.b) Trsturi energice vivacitate , energie , exteriorizare.III. Forma arborelui.a) arbore realizat in linii ascuite- iritabilitate si agresivitateb) arbore cu linii curbe blndee , buntate , bunvoinc) arbore realizat cu linii ntretiate lupta cu tendinele contrare, inconstan .IV. Direcia arborelui.a) arbore orientat pe vertical raionalitate, obiectivitate, stpnire de sine.b) Arbore inclinat spre dreapta impulsivitate agresivitate.c) Arbore inclinat spre stnga reinere , team.

V. Ritm de execuie.a) Linii realizate lent cu returi scrupulozitate , minuiozitate.b) Linii rapide si micri energice temperament coleric.VI. Simbolismul spaial.Pentru o evaluare ct mai corecta se ncadreaz arborele ntr-un dreptunghi si apoi se caut centrul arborelui( acolo unde se unete coroana cu trunchiul). Se traseaz o linie orizontal si una vertical ce traverseaz centrul arborelui.Obs. Numai la coroan putem vorbi de accentuare de dreapta sau de stnga.

a) Accentuare de stnga introversiune , inhibiie ,depresie , dorina de ndeprtare de societete , via intern ancorat n trecut , rezerv , pruden.b) Accentuare de dreapta contiin de sine exagerat , arogan , nevoia de a fi important , vanitate , concentrare slab , superficialitate , nevoia de via intens.VII. Neregularitate , protuberane , umbre , excese , tendina de a iei din plana) Cnd acestea sunt situate la dreapta raport turburat cu ambiana, discordan cu lumea exterioar.b) Cnd sunt la stnga conflict intern si apartenen la trecut.c) Arbore echilibrat fr accenturi laterale cristalizare ideo-afectiv, armonie intre diferitele valori exterioare.d) Cnd o ramura tinde sa ias din pagin curaj , indiscreie , ndrznealObs. Orice dizarmonie in desenul arborelui semnifica o dizarmonie in personalitate.

VIII. Dislocarea arborelui n unghi .a) desen fcut pe partea de jos a foii sau intr-un unghi dificultate de adaptare la mediu , fric existenial , rezerv timiditate .b) desen ce se extinde pe marginile de sus a foii exuberan necontrolat , hiperautoevaluri, nevoia de a compensa unele lagune intime.IX. Raporturile dintre diferitele elemente ale desenului.a) Accentuarea prii superioare vivacitate intelectual , interese spirituale si ideale .b) Accentuarea prii inferioare afectivitate dezvoltat , eficien instinctiv , imaturitate , ntrziere intelectual.X. Impresia global a desenului.In general armonia echilibrul, denot o persoan relativ echilibrat fr mari tulburri nevrotice sau caracteriale. Armonia este dat de proporia rdcinii, trunchiului, coroanei .

Dac subiectul deseneaz nc un arbore lnga cel pe care l-am rugat s l deseneze , este un semn clar a unui conflict nevrotic acut.Arbore desenat ntr-un peisaj vorbim de fug de realitate , egocentrism, nesiguran.Arbore uscat care moare- pesimism , nevoia de a se simi protejat.

XI. RDCINILEa) Rdcinile cu trasturi duble baze solide ,statornicism , ataament la tradiie , conformism.b) Cu trsturi simple inteligen sczut.XII. TRUNCHIUL 1.Baza trunchiului a) trsturi simple nfipte n baza coroanei imaturitate, infantilism.b) Lrgire ctre stnga inhibiie, ataament la trecut i la mam.c) Lrgire spre dreapta pruden , timiditate.d) Baz larg inhibiie in gndire i dezvoltare.e) Cuneiform persoana practic , concret , expeditiv.

2.Conturul tulpinei.a) realizat n linii punctate excitabilitate , nervozitate , nerabdare , caracter exploziv.b) Cu linii nerregulate - abstinent , conflict cu sinele ,traume psihice , caracter dificil.c) Cu pretuberan indici de traum.d) Trsturi ondulate vivacitate , vitalitate , capacitate de adaptare.

3.Suprafaa trunchiului.a) realizat cu trsturi punctate, unghiulare , dinate sau n trepte caracter critic , o bun capacitate de observaie .b) cu trsturi curbe rotunjite adaptabilitate , nevoia de contact social.c) Haurat sentiment de vinovie , traum psihicd) Umbre pe stnga depresie , tendin spre introversiune.e) Umbre la dreapta uurin n stabilirea contactelor sociale.f) Scorbura minuiozitate , narcisism.

4. nclinaia trunchiuluia) ctre dreapta infuienabilitate , altruism ,spirit de sacrificiu.b) ctre stnga pruden , traum existenial, ataament la trecut , comformism , ariditate afectiv.

5.Lrgiri, forme deschise.a) in trunchi timiditate ,blocaje afective.b) In ramuri ctre extremiti, impulsivitate ,violen primitiv ,arogan , randament calitativ n munc.

6.Trunchi drept cu linii paralele rigiditate , iritabilitate.

7.Trsturi ntrerupte ale trunchiului i ale ramurilor nesiguran ,superficialitate, incontien , tulburri n gndire, nervozitate , eshibiionism .

8.Forme deschise n trunchi i ramurile trunchiului cu extremiti deschise indecizie , infuienabilitate ,fatalism ,voin slab , impulsuri spre ncercri timide .

XIII. COROANA1. Coroana sferic a) ondulat sociabilitate , vivacitate .b) tremurat nesiguran , team .c) in form de fund de sac voin slab , incapacitate productiv ,lipsa agresivitii.d) arcuit sociabilitate , gentilee .e) concentric narcisism ,indiferen.f) turtit inhibiie , nesiguran ,inferioritate ,agresivitate.

2.Coroan cu buchete.a) la extremitatea ramurilor fric de realitate , autocontrol .b) rspndite dinamism , entuziasm , nervozitate , bun gust , sim slab al realiti , nerbdare , superficialitate.

3.Centrarea coroanei.a) desen centriped (ramuri dispuse n jurul unui centru ca foile de ceap) caracter deschis, tenace , independent ,neinfluienabil.b) Desen centrifug (ramuri ce merg din centru spre exterior) agresivitate, extroversiune , initiativ , adaptabilitate , operativitate , zel.

4.Coroan centrifug in form de evantai agesivitate , arogan , capriciozitate, superficialitate, incontien, slab capacitate de control. 5.Coroan cu linii inclcite impulsivitate , exuberan , independen ,neconformism ,iresponsabilitate, confuzie.

6.Direcia coroanei.a) ctre dreapta altruism, adaptabilitate , buntate , impuls de aciune , spirit de aventur.b) Ctre stnga introversiune ,narcisism , nesiguran la experiene negative ,slab acomodare n realitate.c) Arbore btut de vnt agitaie , slbiciune interioar.

7. Semicoroana.a) coninnd fragmente tubulare deschise la ambele capete- inconstien indecizie , absena unor obiective precise.b) cu forme biconvexe tensiune emotiv, influienabilitate, narcisism, ambiguitate, ambivalen.c) fructe regresiune.

8. Coroan ramificat (bogat in ramuri subiri)a) Cu ramificaie simetric i armonioas- sensibilitate , tendina de reacii exagerate.b) Ramificaii subiri minuiozitate , incapacitatea de a suferi mustrri, inconcluden.c) Extremiti cu ramuri agresivitate ,suscebilitate, sarcasm.

9. Ramuri contorsionate disciplin autocontrol ,timiditate , adaptabilitate.- dac sunt mai pronunate, semnific dezinvoltur, diplomaie.

10. Arbore in scri dotare tehnic creativ,sistematic, disciplin, manierism, superficialitatedocilitate dus pn la pierderea propriei independene.

11. Accesorii decorative.a) Flori narcisism, imaturitate afectiv, modificarea mai mult a aparenei dect a realitii.b) Frunze spirit de observaie, vanitate, euforie infantil, narcisism, fantezie.c) Fructe voina de a reui , capacitate mare de observaie nevoia de a fi util, oportunism, perspicacitate, imaturitate.d) Cuiburi ,psrele sau alte obiecte euforie, umor, temperament cntrit, artist, siguran n faa unor situaii de examen.

12.Fructe sau frunze czute, sau care cad depresie,inerie, pesimism, senzaia de nereuit n via.

13.Linia solului.a)Desenat deasupra bazei trunchiului - ndeprtare de realitate.b) Fezionat cu baza rezerv pruden.c) nclinat incertitudine, incontien.d) Form de colina sau rigol nevoia de afeciune, fric de via, vanitate, agresivitate, supraestimare, tulburri ale raportului social.

14. Repetarea unor forme uzuale.- stereotipie mecanic, patrimoniu intelectual srac, lips de sim practic, lipsa capacitii de adaptare, tendina de a acumula noiuni fr rost.

15. regularitate exagerat deficit intelectual si atudinal, automatism , nesiguran, infantilism, incapacitate de expresie.

16. Haurri.a) la trunchi - depresie, team, pasivitate, indiferenb) la coroan - depresie team, pasivitate, indiferen, labilitate emoional, influienabilitate, lips de energie.c) la frunze sau fructe eschibiionism, nevoia de a fi ghidat si susinut.

17. Ingrdirea arborelui nesiguran, dependen.

18. Frorme improprii (arbori stilizai) nesiguran, timiditate, dificulti de adaptare, agresivitate, nonconformism, refuz de a se supune la efort.

STUDIU DE CAZ

Teste proiective de completareUna dintre diversele modaliti utilizate de psihologii pentru a facilita mecanismul proieciei const n a prezenta subiectului o situaie dezvoltat doar parial, acestuia revenindu-i sarcina de a completa cum crede c este mai bine, fr a se gndi prea mult timp.Un test de completare este cel creat de Louisa Duss. El const n a-i pune pe copiii mai mari de 3-4 ani s completeze o povestire deja nceput.

Metoda povestirilor Louisei Duss, conceput nc din 1940, const ntr-o serie de mici povestiri (zece n total) pe care subiectul trebuie s le completeze. Fiecare povestire se refer la o situaie care corespunde unui stadiu de dezvoltare psihic n conformitate cu teoria psihanalitic i trebuie s pun n eviden eventuala problematic (sau complexele) care ar corespunde fiecrui stadiu de dezvoltare.Iat cele zece povestiri ce sunt prezentate subiectului: