Stiri 13 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 10.01.2020

1 EUR 4.7795

1 USD 4.3088

APIA si SUBVENTII

CALENDARUL PLĂȚILOR APIA ÎN IANUARIE: VAL DE SCHEME DEBLOCATE pentru FERMIERI! agrointeligenta.ro - 10 ianuarie 2020

Luna ianuarie aduce continuarea plăților din Campania 2019, sumele finale pe hectar și cap de animal, dar și o serie de scheme noi ce vor fi deblocate odată cu transferul banilor din Bugetul Național pe anul 2020 în conturile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Cele mai așteptate plăți sunt cele pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT-uri) dar și ajutorul de stat pentru motorină, plată rămasă restantă de anul trecut.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt plățile programate de APIA în luna ianuarie astfel încât să știți pe ce sume să vă bazați în această lună dacă aveți de încasat bani din subvenții:

Luna Ianuarie: APIA a reluat autorizarea la plata finală

1

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că luni – 6 ianuarie, funcționarii APIA s-au întors la lucru după mini-vacanța de sărbători iar primii bani din subvențiile din Campania 2019 vor pleca spre conturile fermierilor.

”Din 6 ianuarie reluăm în forță plățile către fermieri”, ne-a specificat șeful APIA. Conform celor mai noi date, APIA plătise deja până la 17 decembrie 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară. Între acești beneficiari se numără producătorii agricoli cu suprafețe de teren, cu ovine și caprine, dar și cu bovine de lapte și de carne, precum și cu bivolițe de lapte.

Astfel, în perioada 2-17 decembrie, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel:

– 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

În prezent APIA autorizează subvențiile pentru următoarele scheme directe:

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha.

În afară de schemele de plăți directe APIA plătește și măsurile compensatorii, plăţi finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Pentru sectorul zootehnic se achită banii aferenți Sprijinului Cuplat în următoarele cuantumuri:

SCZ – sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte: 164,5207 euro/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 237,4446 euro/cap de animal;

2

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria ovine/caprine: 17,71 euro/cap de animal.

Luna Ianuarie: APIA deblochează plata Ajutoarelor Tranzitorii

După 15 ianuarie ar urma ca APIA să deblocheze plata Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) atât pentru sectorul vegetal cât și zootehnic. Ministerul Agriculturii a făcut deja publică lista plafoanelor alocate pentru anul 2019 din care se plătesc ANT-urile, atât pentru sectorul vegetal cât și zootehnic. Potrivit informațiilor obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO la APIA se calculează sumele pe hectar și cap de animal pe care ar urma să le primească fermierii care au depus cererea unică în Campania 2020. Sumele alocate pentru banii fermierilor trebuie însă aprobate în ședință de Guvern și publicate ulterior în Monitorul Oficial.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut un calcul pentru fermierii care banii achitați din Bugetul de stat iar singura schemă pentru care putem face o estimare orientativă este ANT 1, Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil. Astfel, dacă ne raportăm la numărul de hectare anunțate de APIA la finalul campaniei de depunere a cererii unice, adică 9.711.211,43 ha și plafonul alocat acestui sprijin, adică 93.831.650 de euro rezultă un cuantum minim de 9,66 de euro pe hectar presupunând că toată suprafața declarată este eligibilă pentru plată.

Luna Ianuarie: APIA deblochează plățile pentru ajutorul de stat pentru motorină

În cazul plăților pentru motorină APIA a rămas cu restanțe din 2019 când a ajuns cu plata la trimestrul II pentru care s-a achitat peste jumătate din sumă. Concret, pe 18 octombrie APIA a plătit sprijinul aferent perioadei 01.04 – 30.06.2019 (trimestrul II/2019).

Suma plătită este de 102.599.740 lei (reprezentând 52,67% din valoarea totală de 194.767.889 lei) pentru un număr de 17.703 beneficiari și o cantitate de motorină de 54.116.690,999 litri (din 102.730.950,503 litri). Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

APIA are de recuperat plata pentru restul de bani din trimestrul II dar și trimestrele III și IV.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o

3

încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Vești bune pentru români! Ministrul Agriculturii a făcut anunțul! ”Voi lupta împotriva ”vânătorilor de subvenţii”Corina Chiriac 12 ianuarie 2020

Ministrul Agriculturii a făcut un anunț important pentru toți românii! Adrian Oros dorește să scape de cei care profită de pe urma subvențiilor de la stat, facilitând posibilitatea ca cei care au nevoie de aceste subvenții să beneficieze de ele.

Noul program va ajuta la evitarea vânătorilor de subvenții

„Avem de gând ca în noul Program Naţional Strategic să evităm cât mai mult banii care merg spre aceşti vânători de subvenţii, adică oameni sau fonduri de investiţii care îşi plasează banii în agricultură doar cu scopul de a vâna aceste subvenţii şi mai puţin de a face treabă în agricultură. Vrem să direcţionăm cât mai mulţi bani către cei care au o tradiţie în a cultiva pământul şi în a creşte animale, care au făcut acest lucru şi înainte de a apărea subvenţiile şi care cu siguranţă vor face această activitate şi după ce subvenţiile vor dispărea”, a spus Adrian Oros, la Cluj-Napoca.

El a arătat că în privinţa ”vânătorilor de subvenţii” suntem „campioni” în Europa.

S-au trimis deja banii pentru plata subvențiilor APIA

Comisia Europeană a rambursat marţi, 7 ianuarie, peste 1,024 miliarde de euro, suma reprezentând plăţile în avans efectuate de către APIA în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie 2019, aceasta fiind cea mai mare sumă pe care agenția a tranferat-o în conturile fermierilor din 2009 până în prezent.”Este cea mai mare sumă pe care a dat-o APIA ca avans din 2009 şi până astăzi, respectiv 1,024 miliarde de euro, 2009 fiind primul an în care s-a acordat avans pe schemele de plăţi directe.

Declaraţia de cheltuieli pe care o facem la începutul lunii decembrie aferentă perioadei de avans 15 octombrie – 30 noiembrie 2019 se rambursează de către Comisie în a doua zi lucrătoare, respectiv marţi, 7 ianuarie”, a explicat șeful APIA.

4

Ministrul Agriculturii Adrian Oros: Voi lupta împotriva vânătorilor de subvenţii. În România suntem campioni Vasile Magradean 12.01.2020,

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că va lupta împotriva vânătorilor de subvenţii, investitori care nu urmăresc să facă performanţă în domeniu, ci doar să încaseze subvenţiile pentru terenurile sau animalele deţinute.

Adrian Oros a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că intenţionează redirecţionarea banilor către cei care au o tradiţie în a cultiva pământ şi a creşte animale.

„Avem de gând ca, în noul Program Naţional Strategic, să evităm banii care merg spre vânătorii de subvenţii, persoane, companii sau fonduri de investiţii care îşi plasează banii în agricultură nu pentru a face performanţă, ci doar cu scopul de a vâna aceste subvenţii în agricultură. Vrem să redirecţionăm cât mai mulţi bani către cei care au o tradiţie în a cultiva pământ şi a creşte aninale. Voi lupta împotriva acestor vânătorilor de subvenţii, la noi în ţară suntem campioni. Când subvenţiile vor dispărea, ei vor pleca din acest domeniu, dar până atunci în jurul lor distrug totul, iar cei care au tradiţie în creşterea animalelor şi în cultivarea pământului sunt sufocaţi de aceşti investitori”, a spus Oros.

Potrivit acestuia, la nivelul CE se va legifera ca un fermier veritabil să fie cel care obţine 80% din venituri din agricultură şi doar în aceste cazuri să poate beneficia de subvenţii.

SUMA URIAȘĂ PE CARE O PIERD FERMELE MARI DIN SUBVENȚIILE APIA! TRANSFER către FERME MICI!Agroinfo  12 ianuarie 2020 -

OFICIAL! Subvențiile agricole nu vor mai depăși suma de 100.000 de euro pe fermă și beneficiar, în perioada 2021-2027. Asta înseamnă plafonarea subvențiilor, propunere făcută de Comisia Europeană pentru următorul exercițiu financiar cu scopul acordării unui sprijin mai mare fermelor mici. Suma pe care o pierd fermele mari și medii din România este uriașă, susține Achim Irimescu, ministru plenipotențiar Reprezentanța permanentă a României la UE, Bruxelles, într-un document.

Potrivit documentului elaborat de Achim Irimescu, plafonarea înseamnă risc și dificultate pentru fermele mari și medii din România. Efectul ei va fi

5

problematic. Fermele mari și medii  din România vor pierde anual suma de 445 de milioane de euro.

Contrar afirmațiilor Comisiei Europene, conform căreia impactul plafonării va fi redus, în cazul României, aceasta va avea un efect problematic. Introducerea plafonării de la 100.000 de euro va conduce la reducerea cu 445 de milioane de euro/an a subvențiilor fermelor medii și mari, ce va afecta grav competitivitatea acestor ferme, cele mai competitive din România. Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar, care ar urma să fie redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea competitivității fermelor mici, spune Irimescu.

Un alt risc al noii Politici Agricole Comune (PAC) îl reprezintă deviza: vom face mai mult cu mai puțin! Concret, agricultorilor li se vor pretinde să crească măsurile de protecție a mediului, de exemplu, în condițiile în care bugetul pentru dezvoltare rurală se reduce semnificativ. În prezent, plățile pentru angajamentele pe măsurile de agromediu și climă le sunt achitate fermierilor români din bugetul alocat dezvoltării rurale.

Complexitate și birocrație mai mare pentru statele membre, mai ales datorită sistemului de guvernanță - Rapoartele anuale de performanță, spune Achim Irimescu. Adică, în loc să scadă birocrația, să fie eliminată, va fi și mai stufoasă.

Mulți fermieri vor fi sancționați și vor pierde din subvenții, este un alt pericol asupra căruia atrage atenția Achim Irimescu. Riscul de naționalizare a PAC este punctat și el în documentul de la Bruxelles.

6

Fiecare dintre statele membre poate alege măsuri de intervenție diferită, ceea ce poate duce la 27 (sau 28) Planuri Strategice diferite și dispariția astfel a conceptului de politică agricolă comună, cea mai integrată politică europeană. Riscul de renaționalizare crește și mai mult odată cu propunerea de introducere a cofinanțării de către statele membre pentru noi măsuri. Propunerea de reformă schimbă radical actuala PAC, pe care fermierii de abia începuseră să o înțeleagă, deci vor fi dificultăți mari ce vor avea ca efect penalizări și reduceri ale subvenției pentru mulți fermieri, avertizează Irimescu.

AFIR si FINANTARI

Adrian Oros: La AFIR lucrau coafeze 12 ianuarie 2020, 14:13 (R.C.) 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că 15% din posturile din minister și din instituțiile subordonate vor fi reduse, în condițiile în care s-a constatat că sunt angajați care nu au nicio legătură cu domeniul, printre care coafeze, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

7

Adrian Oros a declarat, duminică, la Cluj-Napoca într-o conferință de presă, că au fost sute de persoane detașate de la firme private, fără concurs, iar aceste detașări au fost sistate de la 1 ianuarie 2020.

„Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii și a instituțiilor din subordine și, în opinia noastră, cel puțin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar și locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută. În aparatul propriu avem 708 angajați, iar în total, la toate instituțiile și agențiile din subordine, avem 14.239 de angajați. La AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – n.r.) au fost zeci și sute de transferuri de la entități private, fără concurs, foarte mulți dintre angajați neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfășurată. Am găsit și coafeze și tot felul de <> angajați și mulți milițieni, transferați de la firme private, cazuri de meserii mai puțin obișnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detașări au încetat de la 1 ianuarie 2020”, a spus Oros.

Potrivit acestuia, la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) este cel mai mare „dezastru”, fiind primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peștilor în zone unde se cultiva rapiță.

„Discuția cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în piscicultură de cormorani. Legislația europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau fie despăgubite doar anumite entități cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantități de pește, pierderi pe 2019, mai mari decât producția vândută în ultimii 5 ani. E puțin probabil să ai o asemenea pierdere. E corpul de control acolo și verifică. Avem hărți satelitare și dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut pește pentru că nu au avut apă, ei cultivau rapiță, orez și raportau pierderi la pește”, a explicat Oros.

Oros anunta disponibilizari masive! ”Avem coafeze si militieni la AFIR”

In ian. 12, 2020   Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că 15% din posturile din minister și din instituțiile subordonate vor fi reduse, în condițiile în care s-a constatat că sunt angajați care nu au nicio legătură cu domeniul, printre

8

care coafeze, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), transmite Mediafax.

 Adrian Oros a declarat, duminică, la Cluj-Napoca într-o conferință de presă, că au fost sute de persoane detașate de la firme private, fără concurs, iar aceste detașări au fost sistate de la 1 ianuarie 2020.

 „Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii și a instituțiilor din subordine și, în opinia noastră, cel puțin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar și locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută. În aparatul propriu avem 708 angajați, iar în total, la toate instituțiile și agențiile din subordine, avem 14.239 de angajați. La AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – n.r.) au fost zeci și sute de transferuri de la entități private, fără concurs, foarte mulți dintre angajați neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfășurată. Am găsit și coafeze și tot felul de <<specialiști>> angajați și mulți milițieni, transferați de la firme private, cazuri de meserii mai puțin obișnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detașări au încetat de la 1 ianuarie 2020”, a spus Oros.

 Potrivit acestuia, la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) este cel mai mare „dezastru”, fiind primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peștilor în zone unde se cultiva rapiță.

 „Discuția cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în piscicultură de cormorani. Legislația europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau fie despăgubite doar anumite entități cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantități de pește, pierderi pe 2019, mai mari decât producția vândută în ultimii 5 ani. E puțin probabil să ai o asemenea pierdere. E corpul de control acolo și verifică. Avem hărți satelitare și dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut pește pentru că nu au avut apă, ei cultivau rapiță, orez și raportau pierderi la pește”, a explicat Oros.

Ministrul Agriculturii: discuţia cu cormoranii nu a fost întâmplătoare. Unii cultivau rapiţă, orez şi raportau pierderi la peşte Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat azi   că au fost primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peştilor pe terenuri unde se cultiva rapiţă. 12 ian, 2020 | ECONOMICA.net "Discuţia cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în

9

piscicultură de cormorani. Legislaţia europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau să fie despăgubite doar anumite entităţi, cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantităţi de peşte, pierderi pe 2019, mai mari decât producţia vândută în ultimii cinci ani. E puţin probabil să ai o asemenea pierdere. E Corpul de control acolo şi verifică.

Avem hărţi satelitare şi dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut peşte, pentru că nu au avut apă; ei cultivau rapiţă, orez şi raportau pierderi la peşte", a precizat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres. El a anunţat că urmează să fie reduse 15% din posturile din minister şi din instituţiile subordonate, printre care şi Agenţia pentru pescuit, în mod special.

Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii şi din instituţiile din subordine. În opinia noastră, cel puţin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar şi locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută.

În aparatul propriu avem 708 angajaţi, iar în total, la toate instituţiile şi agenţiile din subordine, avem 14.239 de angajaţi. La AFIR au fost zeci şi sute de transferuri de la entităţi private, fără concurs, foarte mulţi dintre angajaţi neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfăşurată. Am găsit şi coafeze şi tot felul de 'specialişti' angajaţi şi mulţi miliţieni, transferaţi de la firme private, cazuri de meserii mai puţin obişnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detaşări au încetat de la 1 ianuarie 2020", a declarat Adrian Oros, la Cluj-Napoca.

ALTELE

Premieră: Tinerii vor primi terenuri în arendă de la ADS. Redevenţele vor fi modificate - ministrul Agriculturii Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la ADS. 12 ian, 2020 | Agerpres "Pentru prima dată, în 2020, pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi acestui

10

program de sprijin, vom încerca să alocăm şi câte 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră în anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze şi cei care se încadrează în această categorie de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură", a spus Adrian Oros.

El a menţionat că Agenţia Domeniilor Statului gestionează 319.390 ha, terenul statului român, din care 111.640 ha sunt cadastrate. "De asemenea, avem 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri", a arătat Adrian Oros. Potrivit acestuia, vor fi modificate şi redevenţele obţinute de pe aceste terenuri concesionate, despre care spune că sunt "ridicole", fiind cuprinse între 300 şi 800 kg grâu/ ha, în condiţiile în care se obţin 10.000 - 12.000 kg de grâu/hectar. "Sunt terenuri concesionate către firme din ţări ale UE şi extra UE, care sunt şi beneficiare de subvenţii", a completat ministrul Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii: Alocam terenuri pentru tinerii fermieri In ian. 12, 2020  

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la ADS, transmite AGERPRES.

„Pentru prima dată, în 2020, pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi acestui program de sprijin, vom încerca să alocăm şi câte 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră în anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze şi cei care se încadrează în această categorie de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură”, a spus Adrian Oros.

El a menţionat că Agenţia Domeniilor Statului gestionează 319.390 ha, terenul statului român, din care 111.640 ha sunt cadastrate.

11

„De asemenea, avem 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, a arătat Adrian Oros.

Potrivit acestuia, vor fi modificate şi redevenţele obţinute de pe aceste terenuri concesionate, despre care spune că sunt „ridicole”, fiind cuprinse între 300 şi 800 kg grâu/ ha, în condiţiile în care se obţin 10.000 – 12.000 kg de grâu/hectar.

„Sunt terenuri concesionate către firme din ţări ale UE şi extra UE, care sunt şi beneficiare de subvenţii”, a completat ministrul Adrian Oros.

Dezmăț în mandatul lui Daea: sporuri de 2.400 lei pentru directorii din Ministerul Agriculturii DE PETRE BĂDICĂ | Actualizat: 12.01.2020 -

Inquam Photos

Sporurile pentru condiții de muncă ajungeau aproape la nivelul unui salariu mediu pe economie.

Pe 30 martie 2019, în mandatul lui Petre Daea, salariile angajaților din Ministerul Agriculturii înregistrau sporuri uriașe.  

Petre Daea avea 21.840 de lei pe lună, adică 3.600 de euro.

Directorul general adjunct primea un salariu de 16.820 de lei, dar și 2.416 lei „spor pentru condiții de muncă”.

Acesta câștiga 16.820 de lei, la care se adăuga un spor pentru condiții de muncă de 2.523 de lei sau 2.239 de lei. Un șef de birou primea un salariu de 14.688, iar sporul pentru condiții de muncă era de 1.848 de lei.

12

Un șef serviciu avea salariu de 14.688 de lei și un spor de salariu de 2.203 lei.

Un auditor primea spor de salariu de 1.117 lei, iar un consilier principal 960 de lei.  

Un auditor superior primea spor de muncă de 1.579 de lei, iar un consilier juridic un spor de 500 lei.

Managerul principal lua un salariu de 14.709 lei și un spor de 2.200 de lei.

Un consilier personal câștiga 6.552 de lei, la care se adăuga un spor de aproape 1000 lei.

Directorul de cabinet primea același spor.

Muncitorii luau cel mai mic spor – doar 200 de lei pe lună.  

Banii erau dați conform OUG 11/2018, articolul 34, aliniatul 2.

Acesta prevede:

(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Fiecare doctor din Ministerul Agriculturii primea și 950 de lei lunar la salariu.  

La Agricultură au loc concedieri. „Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii și a instituțiilor din subordine și, în opinia noastră, cel puțin 15% din aceste posturi vor fi reduse.

Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar și locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută.

În aparatul propriu, avem 708 angajați, iar în total, la toate instituțiile și agențiile din subordine, avem 14.239 de angajați. La AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – n.r.) au fost zeci și sute de transferuri de la

13

entități private, fără concurs, foarte mulți dintre angajați neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfășurată.

Am găsit și coafeze și tot felul de ”specialiști” angajați și mulți milițieni, transferați de la firme private, cazuri de meserii mai puțin obișnuite pentru activitatea în AFIR.

Toate aceste detașări au încetat de la 1 ianuarie 2020”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.  

Adrian Oros:   15% din posturile Ministerului Agriculturii şi din instituţiile subordonate vor fi reduse Financial Intelligence   12 ianuarie 2020,  

 Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că urmează să fie reduse 15% din posturile din minister şi din instituţiile subordonate, potrivit Agerpres.

„Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii şi din instituţiile din subordine. În opinia noastră, cel puţin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar şi locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută.

În aparatul propriu avem 708 angajaţi, iar în total, la toate instituţiile şi agenţiile din subordine, avem 14.239 de angajaţi. La AFIR au fost zeci şi sute de transferuri de la entităţi private, fără concurs, foarte mulţi dintre angajaţi neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfăşurată. Am găsit şi coafeze şi tot felul de ‘specialişti’ angajaţi şi mulţi miliţieni, transferaţi de la firme private, cazuri de meserii mai puţin obişnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detaşări au încetat de la 1 ianuarie 2020”, a declarat Adrian Oros, la Cluj-Napoca.

14

El a spus că la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) este cel mai mare „dezastru”, pentru că au fost primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peştilor în zone unde se cultiva rapiţă.

„Discuţia cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în piscicultură de cormorani. Legislaţia europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau să fie despăgubite doar anumite entităţi, cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantităţi de peşte, pierderi pe 2019, mai mari decât producţia vândută în ultimii cinci ani. E puţin probabil să ai o asemenea pierdere. E Corpul de control acolo şi verifică. Avem hărţi satelitare şi dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut peşte, pentru că nu au avut apă; ei cultivau rapiţă, orez şi raportau pierderi la peşte”, a precizat ministrul Agriculturii. 

Deficitul comercial la bunuri al României în primele 11 luni din 2019 a ajuns la 15,5 mld. euro, mai mare cu 16%. Exporturile au fost de 64,2 mld. euro, în creştere cu 1,4%, în timp ce importurile au fost de 79,7 mld. euro, în creştere cu 4,1% Răzvan Botea 10.01.2020,

România a exportat bunuri în valoare de 64,2 mld. euro în primele 11 luni din 2019, în creştere cu 1,4% faţă de perioada similară din 2019, şi a importat bunuri de 79,7 mld. euro, în creştere cu 4,1% faţă de 2018. Astfel, deficitul balanţei comerciale la bunuri a ajuns la 15,5 mld. euro, în creştere cu circa 16% faţă de deficitul comercial de 13,4 mld. euro

15

înregistrat în primele 11 luni din 2018, arată datele Institului Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte luna noiembrie 2019, deficitul comercial la bunuri al României a fost de 1,5 mld. euro, mai mic decât deficitul din luna precedentă de aproape 2 mld. euro. Exporturile româneşti din noiembrie au avut o valoare totală de aproape 6 mld. euro, în vreme ce importurile de bunuri au fost de circa 7,5 mld. euro. Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1,0%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

Avansul importurilor a fost impulsionat în acest an de creşterea veniturilor populaţiei care a generat o cerere mai mare decât poate acoperi producţia internă, în vreme ce exporturile s-au lovit de turbulenţe din piaţa principalilor parteneri comerciali reprezentaţi de ţări ale Uniunii Europene. Deficitul comercial la bunuri cântăreşte în deficitul de cont curent şi este o presiune suplimentară pe deprecierea leului. Economiştii Băncii Transilvania sunt de părere că în perioada 2020-2022 va exista o atenuare a decalajului dintre importurile şi exporturile româneşti ca urmare a politicilor economice interne şi a deprecierii leului.

„În scenariul macroeconomic central al BT (actualizat recent) ne aşteptăm la atenuarea decalajului dintre ritmurile anuale ale exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) în perioada 2020-2022 pe fondul rebalansării politicii economice interne (îndeosebi prin consolidare fiscal-bugetară) şi deprecierii cursului real efectiv al monedei naţionale. Astfel, exporturile şi importurile totale ar putea creşte cu ritmuri medii anuale de 5,5%, respectiv 6,9% în intervalul 2020-2022“, scrie Andrei Rădulescu, economistul-şef al BT. Răzvan Botea

  Bucureştiul (248 mld. lei), Clujul (50 mld. lei) şi Timişul (49 mld. lei) au produs mai bine de o treime din PIB-ul României în 2019, de 1.040 mld. lei (220 mld. euro) Răzvan Botea 10.01.2020, 18:37 12619

16

♦ Judeţele Neamţ, Bacău şi Teleorman au înregistrat cea mai mare creştere a PIB-ului în 2019 ♦ Brăila, Dâmboviţa şi Prahova au crescut cel mai puţin în 2019 din punct de vedere economic.

Economia Bucureştiului a crescut în 2019 cu 3,4% şi a avut un aport la PIB-ul României de 1.040 mld. lei de 248 mld. lei, adică aproape un sfert din economia României. PIB-ul judeţului Cluj a crescut cu 6,1% în 2019 şi a ajuns la 50,4 mld. lei, în vreme ce economia judeţului Timiş a ajuns la 49,3 mld. lei în urma unei creşteri de 1,9%. Aceşti primi trei poli de dezvoltare economică a României au un aport de mai bine de o treime (33,5%) la PIB-ul României, arată datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Previziunile Comisiei de Prognoză pentru 2020: 5,26 milioane de salariaţi, o rată a şomajului de 3% şi un salariu mediu brut de 5.400 de lei, adică 3.159 lei net. Numărul de salariaţi va înregistra o creştere de circa 2% pe an şi va ajunge la aproape 5,6 milioane în 2023  Ramona Cornea 12 ianuarie 2020

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României a avut un număr de 5,17 milioane de salariaţi în 2019, cu 2% mai mulţi decât în 2018.

17

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României a avut un număr de 5,17 milioane de salariaţi în 2019, cu 2% mai mulţi decât în 2018. În 2020, numărul de angajaţi va ajunge la 5,268 milioane, în creştere cu 1,9% comparativ cu 2019, conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Până în 2023, numărul de salariaţi din economia locală va ajunge la aproape 5,6 milioane.

„Este foarte posibil să fi trecut pragul de 5 milioane de angajaţi în 2019. Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară. De asemenea, în multe industrii precum HoReCa sau construcţii a crescut mult numărul de angajaţi, în mare parte şi datorită cadrului legislativ. Este foarte posibil să ajungem la 5.3 milioane de angajaţi în 2020, dar este greu de prognozat“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria, liderul pieţei locale de recrutare.

Topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi în 2019 a fost condus de regiunea Bucureşti – Ilfov cu 1,1 milioane de salariaţi, în creştere cu 2,3% comparativ cu 2018, conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză.

Numărul de angajaţi din economie este important pentru creşterea populaţiei ocupate şi pentru creşterea ratei de activitate. România are doar circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 20 de milioane de locuritori, în timp ce Bulgaria şi Cehia au o populaţie de 10 milioane de locuitori şi un număr de angajaţi similar cu al României. Creşterea numărului de angajaţi din economie aduce mai multe venituri la buget prin plata unor contribuţii sociale şi impozite mai mari şi încetineşte migrarea românilor peste hotare.

„O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă“, adaugă Florin Godean.

Noile angajări făcute în sectoarele construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, real estate şi IT&C au condus la creşterea numărului de salariaţi

18

din economie cu 41.000 între septembrie 2018 şi septembrie 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Rata şomajului va fi de 3% la sfârşitul anului 2020 şi va atinge 2,6% în 2023, conform sursei citate. Numărul de şomeri înregistrat la sfârşitul anului 2019 a fost de 287.000 de persoane, iar la sfârşitul anului 2020 va ajunge la 275.000. Până în 2023, rata şomajului va ajunge la 2,6%, iar numărul de şomeri va fi de 250.000, conform previziunilor CNSP. „Cred că şomajul va rămâne la o rată foarte mică. Oricum, nivelul şomajului din prezent nu este unul sănătos, este unul cauzat de deficitul de forţă de muncă de pe piaţă“, concluzionează Godean. Salariul mediu brut va fi de peste 5.400 de lei anul acesta, adică 3.159 lei net, în creştere cu aproape 10% comparativ cu anul precedent. În 2023, CNSP preconizează că angajaţii români vor primi un salariu mediu brut de 6.700 de lei. Cele mai mari salarii medii brute sunt cele ale angajaţilor din regiunea Bucureşti – Ilfov, cu o medie de 6.600 de lei în 2019 şi de aproape 7.200 previzionată pentru anul 2020.

Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria: Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă

precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară.

O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă

……………………….

LEGISLATIV

ÎN VIGOARE! LEGE pentru FERMIERI, PROMULGATĂ DE PREȘEDINTE! Agroinfo  12 ianuarie 2020 - OFICIAL. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. AGROINFO vă spune care sunt modificările din lege de mare interes pentru agricultori și crescători de animale.

Principalele modificări din lege:

DESPĂGUBIRI PENTRU FERMIERI ÎN CAZUL ATACURILOR SĂLBĂTICIUNILOR

19

„Art. 13. – (1) Pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

Despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 (mistreți, căprioare, iepuri, dihori, șacal, vulpe, ciori, lișițe, rațe sălbatice etc.) se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care gestionarul şi-a realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat, a asigurat hrana complementară, apa după caz, şi a efectuat 3 acţiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepţia pachetelor de agro-mediu, despăgubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună cinegetică cuprinse în anexa nr. 1, se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(4) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturile agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.

(5) Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 (urși, lupi, râs, hamster etc.) se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean.

(6) Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin în baza derogării acordate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în vederea relocării unui exemplar din speciile de faună cuprinse în anexa nr. 2 vor primi despăgubiri ce vor fi suportate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Dacă există un protocol interinstituțional cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, plata se poate face și prin intermediul consiliului județean. Modalitatea de calcul a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

20

(7) Despăgubirile pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 se suportă de către administratorul drumului, dacă nu sunt montate indicatoare «atenţie animale» sau de către conducătorul autovehiculului în cazul existenţei acestui indicator.

(8) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către comisia de constatare în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba şi/sau dauna.

(9) Plăţile despăgubirilor către beneficiari se fac în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării deciziei de plată de către conducătorul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare sau ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în funcţie de domeniul de competenţă. Decizia de plată se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la constatarea pagubelor şi/sau daunelor.”

După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 13(1), cu următorul cuprins:„Art. 13(1). – (1) În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale.(2) Daunele morale prevăzute la alin. (1) vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate.(3) În cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării.”

INTERZIS PĂȘUNATUL ÎN PERIOADA 6 DECEMBRIE - 24 APRILIE

La articolul 23 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:„c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială;”

21

INTERZISĂ UTILIZAREA SUBSTANȚELOR CHIMICE PE TERENURI

La articolul 42 alineatul (1), literele m) si o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:,,m) vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, cu excepţia situaţiilor de urgenţă stabilite prin derogări acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu pentru recoltarea exemplarelor din specia mistreţ în vederea prevenirii pagubelor sau pentru combaterea epizootiilor, şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad);

o) utilizarea, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 1 lit. ad);”

Art. 1 lit. ad) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate; nu constituie acțiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora, precum și îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora ori imobilizarea animalelor a căror viaţă ori integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenţii umane realizate cu orice mijloace legale de protecţie şi imobilizare, de către personalul autorizat al Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele sau daunele produse de speciile de faună cinegetică din anexele nr. 1 şi 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

………………….

INTERNE

Nava cu oi eşuată în Portul Midia Posted: 10 Jan 2020 Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa are în derulare o a doua procedură privind atribuirea contractului pentru ranfluarea navei încărcate cu peste 14.000 de oi care a eşuat în noiembrie 2019, în Portul Midia, şi totodată pentru realizarea serviciului de ecarisaj, la bordul vaporului fiind cadavrele animalelor,

22

după ce prima licitaţie nu s-a soluţionat din cauza neîncadrării ofertelor firmelor în bugetul alocat de companie, de aproape 4 milioane de euro.

Reprezentanţi ai CNAPM Constanţa au declarat, pentru AGERPRES, că la începutul săptămânii viitoare va fi desemnat câştigătorul licitaţiei, la care participă nouă firme. În caietul de sarcini al licitaţiei, bugetul alocat pentru respectivele operaţiuni este de 19,2 milioane de lei, adică aproape 4 milioane de euro, cu un termen maxim de finalizare de 45 de zile, în condiţiile în care, în funcţie de soluţiile tehnice oferite, firmele pot termina mai repede ranfluarea şi ecarisajul.

După eşuarea navei, au fost salvate circa 250 de oi, dintre acestea în prezent fiind vii 180, animale care până în ziua în curs s-au aflat la o fermă din Nuntaşi, judeţul Constanţa.

Reprezentanţi ai asociaţiei de salvare a animalelor Arca au informat că pe 10 ianuarie preiau de la Nuntaşi cei 180 de berbecuţi care au supravieţuit, urmând să îi transporte la o fermă special amenajată, în apropiere de Bucureşti.

Conform CNAPM, luna trecută au fost finalizate operaţiunile de ecologizare a zonei din dreptul navei Queen Hind, monitorizarea efectuată continuu arătând că nu sunt probleme cu poluarea mediului.

Nava Queen Hind, încărcată cu circa 14.600 de oi, s-a răsturnat pe 24 noiembrie 2019, la plecarea din Portul Midia, scufundându-se parţial. Echipajul format din 22 de marinari sirieni a fost salvat, scoase vii de la bordul vaporului fiind, în zilele de după incident, şi câteva sute de oi. Sursa: Financiarul.ro.

Cele 180 de oi salvate de pe Vasul Morții au ajuns ACASĂ, într-o FERMĂ-SANCTUAR de lângă București Ramona Dascălu - 12 ianuarie 2020

Oile salvate de pe Vasul Morții au ajuns ACASĂ, mai exact la o fermă-sanctuar amenajată special pentru a le găzdui. În final, în urma accidentului din portul Midia, unde un vas s-a scufundat cu peste 14.000 de ovine la bord, numai 180 de berbecuți au supraviețuit. Vineri, între efectivul salvat a fost mutat într-un adăpost lângă București, iar președintele ANSVSA, Robert Chioveanu a fost în vizită la noua fermă pentru a se asigura că ovinele au toate condițiile necesare.

23

Cele 180 de oi salvate de pe nava scufundată în portul Midia, au fost tranferate vineri, 10 ianuarie, la un adăpost din localitatea Burias, județul Ilfov, aparținând asociației „ARCA – ANIMAL RESCUE AND CARE”, asociație care le-a preluat în custodie.

Președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dr. Robert Chioveanu s-a deplasat la adăpostul unde au fost transferate animalele, pentru a verifica personal că sunt respectate toate condițiile de bunăstare și protecție a animalelor, se arată într-un comunicat al Autorității.

Înainte de a fi transferate, inspectorii sanitari veterinari s-au asigurat că animalele vor fi cazate într-un adăpost înregistrat sanitar veterinar, care dispune de toate condițiile necesare pentru asigurarea bunăstării acestora.

Transportul animalelor s-a realizat cu un mijloc de transport autorizat sanitar veterinar, iar încărcarea și descărcarea animalelor au fost supravegheate de medici veterinari care s-au asigurat că operatiunile se desfășoară cu respectarea normelor de bunăstare și protecție a animalelor.

Preluarea animalelor s-a efectuat în baza unui proces verbal de predare-primire, semnat de inspectori sanitari veterinar din cadrul DSVSA Ilfov, de persoana care a preluat cu titlu de custodie animalele şi medicul veterinar de liberă practică contractat să asigure asistenţa sanitară veterinară pentru animale.

Pentru întreţinerea animalelor, asociația are obligaţia de a asigura asistenţa sanitară veterinară pentru respectivele animale şi de a permite accesul medicilor veterinari oficiali de la DSVSA, pe rază căreia este amplasat adăpostul, pentru inspecţia animalelor şi a condiţiilor, ori de câte ori este necesar.

Ovinele nu vor putea fi vândute sau abatorizate

Aceste animalele vor beneficia de condiții de bunăstare, vor fi îngrijite până la sfârșitul vieții și nu vor putea fi comercializate sau abatorizate.

24

Până să fie aduse la ferma-sanctuar, ovinele salvate s-au aflat într-o fermă din satul Nuntați, din comuna Istria, județul Constanța, iar cei de la Asociația ARCA spun că în noul adăpost, situat la nord de București, berbecuții vor avea parte de condiții mai bune.

”Condițiile de care se vor bucura oile în acest nou spațiu vor fi excelente, așa cum v-am promis. Vor fi permanent sub supravegherea noastră și se vor bucura de o viață liniștită și departe de exploatarea umană”, susțin cei de la ARCA.

Animalele nu sunt gata de adopție

”Nu deținem încă proprietatea acestor animale. Berbecuții salvați se află în custodia noastră până la lămurirea juridică a proprietății pe care sperăm să o obținem. Berbecuții salvați nu sunt încă pregătiți pentru adopție. Ei urmează să fie evaluați din punct de vedere medical, tratați, deparazitați, sterilizați și monitorizați. În același timp, vom face toate demersurile pentru a obține proprietatea lor și a ne asigura că aceștia nu vor mai fi niciodată exploatați. De abia cand vom deveni proprietarii lor și ei, într-o stare perfectă de sănătate, vom începe procesul de adopție. Prin adoptatori înțelegem sanctuare vegane, sanctuare dedicate care protejează animalele și care le pot asigura absolut toate condițiile de bunăstare (spațiu adecvat, hrană corespunzătoare, asistență medical veterinară, îngrijire corectă și iubire). Persoanele particulare care pot demonstra că le pot asigura un trăi în regim de sanctuar, se pot înscrie în baza noastră de date a doritorilor”, au anunțat oficialii ARCA pe Facebook.

”Vă asigurăm că selecția va fi riguroasă, că nu vom face excepții sau compromisuri și că niciun animal nu va primi mai puțin decât ceea ce merită: o viață lungă, respect, demnitate și cele mai bune condiții de trai. Toți berbecuții care nu-și vor găsi loc în astfel de sanctuare, vor rămâne în grija noastră pe termen nelimitat, vor fi promovați în online pentru găsirea unor adoptatori la distanță care le pot susține măcar o parte dintre cheltuielile de întreținere”, mai arată oficialii ARCA.

Asociația care a preluat berbecuții cere donații

În ultimele postări pe Facebook, reprezentanții Asociației ARCA solicită sprijin prin donații pentru acțiunile sale.

”Sprijinul vostru a contat enorm și ne bazăm pe el în continuare. Ca mulțumire, va vom ține periodic la curent cu situația lor, vom posta imagini cu ei, vom încerca să-i individualizam și să vi-i facem cunoscuți pe fiecare în parte. Credem că vă vor aduce bucurie și pe viitor, mai presus de bucuria

25

salvării lor de pe “nava morții”. Protect what you love este deviza noastră, iar noi, mai mult decât oricine, îi iubim încă din prima clipă în care ne-am cunoscut”, se arată într-un dintre postări.

Înainte de încheierea anului, Asociația ARCA a făcut un apel pentru donații, indicând și conturile unde cei care doresc pot contribui financiar:

”Dacă doriţi să ne sustineţi activitatea, o puteţi face printr-o simplă donaţie în conturile ARCA, deschise la Raiffeisen Bank: RON: RO60 RZBR 0000 0600 1990 7787; EUR: RO33 RZBR 0000 0600 1990 7788 ; USD: RO08 RZBR 0000 0600 2147 9541 ; Beneficiar: Asociaţia ARCA – Animal Rescue and Care”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Presedintele ANSVSA in vizita la adapostul oilor norocoase In ian. 11, 2020  

Ieri, cele 180 de oi salvate de pe nava scufundată în portul Midia, au fost tranferate la un adăpost din localitatea Burias, județul Ilfov, aparținând asociației „ARCA – ANIMAL RESCUE AND CARE”, asociație care le-a preluat în custodie.

Președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dr. Robert Chioveanu s-a deplasat la adăpostul unde au fost transferate animalele, pentru a verifica personal că sunt respectate toate condițiile de bunăstare și protecție a animalelor.

26

Înainte de a fi transferate, inspectorii sanitari veterinari s-au asigurat că animalele vor fi cazate într-un adăpost înregistrat sanitar veterinar, care dispune de toate condițiile necesare pentru asigurarea bunăstării acestora.

Transportul animalelor s-a realizat cu un mijloc de transport autorizat sanitar veterinar, iar încărcarea și descărcarea animalelor au fost supravegheate de medici veterinari care s-au asigurat că operatiunile se desfășoară cu respectarea normelor de bunăstare și protecție a animalelor.

Preluarea animalelor s-a efectuat în baza unui proces verbal de predare-primire, semnat de inspectori sanitari veterinar din cadrul DSVSA Ilfov, de persoana care a preluat cu titlu de custodie animalele şi medicul veterinar de liberă practică contractat să asigure asistenţa sanitară veterinară pentru animale. 

Pentru întreţinerea animalelor, asociația are obligaţia de a asigura asistenţa sanitară veterinară pentru respectivele animale şi de a permite accesul medicilor veterinari oficiali de la DSVSA, pe rază căreia este amplasat adăpostul, pentru inspecţia animalelor şi a condiţiilor, ori de câte ori este necesar.

Aceste animalele vor beneficia de condiții de bunăstare, vor fi îngrijite până la sfârșitul vieții și nu vor putea fi comercializate sau abatorizate.

Reamintim faptul că preşedintele ANSVSA a comunicat public faptul că mandatul său va fi unul activ, în teren, cu implicare personală în toate situaţiile deficitare ale sistemului sanitar veterinar, aşa cum a fost cazul implicării în cadrul operaţiunii de extragere a animalelor de pe nava eşuată în portul Midia, precum şi asigurarea unor condiţii adecvate de bunăstare şi tratament pentru oile salvate. 

OFICIAL! POLONIA, FOCAR DE GRIPĂ AVIARĂ! ANSVSA controlează toată carnea de pui și ouăle aduse din import! Ramona Dascălu - 10 ianuarie 2020

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat zilele trecute semnalul

27

de alarmă tras de Asociația Crescătorilor și Exporatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) privind extinderea gripei aviare în Polonia și stoparea importurilor din această țară către România, ANSVSA anunță o serie de măsuri care au ca scop prevenirea introducerii virusului gripei aviare în țara noastră. În lista de măsuri prezentată de instituție nu se regăsește însă și stoparea importurilor din Polonia, așa cum au cerut fermierii români.

”Comisia Europeană a informat despre evoluția unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia. Adoptarea Deciziei privind măsurile de protecție și regionalizarea, consecutivă declarării acestor focare de către Polonia, a fost demarată la nivelul Comisiei Europene”, a anunțat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Potrivit comunicării ANSVSA pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, instituția a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

– trasabilitatea produselor și subprodusele de pasăre (carne, ouă, produse din ouă) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;

– documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;

– respectarea cerinţelor generale și specifice de igienă.

De asemenea, ANSVSA informează că va monitoriza permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  apariția și evoluția focarelor, precum și neconformitățile apărute în comerțul intracomunitar cu produse și subproduse de pasăre (RASFF), precum și transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinație România, în cadrul comerţului intracomunitar.

”Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre”, se arată în comunicatul ANSVSA.

28

Polonia a oferit asigurări în urma unor discuții purtate de președintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare poloneze precum că au fost aplicate toate măsurile legale și că din zonele supuse restricțiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre măsurile de protecție și restricțiile impuse în focarele de boală din Polonia.

ANSVSA reamintește că, în perioada 16-17 ianuarie, experți din cadrul instituției vor participa la Bruxelles, la o sesiune specială dedicată acestei teme.

In Maramureş Culturile Legumicole Cresc Cu 200 De Hectare De Redactia Financiarul Data ian. 10, 2020  

Suprafeţele cultivate cu legume în zonele de şes a judeţului Maramureş se extind din această primăvară cu peste 200 de hectare, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Asociaţiei Legumicultorilor din Maramureş, Daniel Tinc.

„Suprafeţele care urmează a fi cultivate cu legume au fost achiziţionate sau arendate din toamna anului trecut. Terenurile au fost curăţate, drenate, acolo unde a fost cazul, au fost efectuate arături şi dus gunoiul de grajd pentru a pregăti corespunzător terenul destinat viitoarelor culturi (…)Estimăm că legumicultorii au achiziţionat aproape 200 de hectare de teren, însă e posibil ca suprafaţa luată în lucru să fie întrebuinţată şi pentru alte culturi pe lângă cele legumicole. Cele mai importante terenuri se află în zona de şes, dar avem terenuri luate şi-n zona de deal sau terenuri luate la mari distanţe de cursurile de apă, fapt care ar putea complica întreţinerea culturilor pe durata verii când de nevoie de multă apă”, a spus Daniel Tinc.

29

Potrivit acestuia, legumicultori asociaţi din judeţul Maramureş, investesc anual şi-n tehnologiile necesare întreţinerii culturilor.

„Întreţinerea culturilor înseamnă să ai mereu în atenţie tehnologiile care te ajută, altfel nu poţi răzbi. Anual, sume apreciabile trebuie alocate în achiziţionarea de echipamente pentru irigat, motopompe, folie pentru solarii, garduri de protecţie acolo unde se impune. În cazul serelor de mică sau mare capacitate pe lângă asigurarea apei necesare, trebuie asigurat permanent un microclimat corespunzător, adică aproape aceiaşi temperatură pe toată durata anului, dar cu precădere în timpul iernii. Asta înseamnă o sursă de căldură asigurată printr-o centrală pe lemn sau păcură, iar de aici încep să crească unele costuri. Fără aceste investiţii minimale, legumele n-au cum să ajungă pe piaţă”, a declarat Daniel Tinc.

Primăria municipiului Baia Mare, susţine fermierii din judeţul Maramureş prin acordarea unor tarife minimale practicate în pieţele agroalimentare pe spaţiile închiriate sau pe locurile în care au loc târgurile micilor producători.

„Măsura noastră e de-a încuraja agricultura locală, micul sau marele producător din judeţ pentru a veni pe piaţă cu produse proaspete, produse din fermele noastre şi a mai reduce avalanşa de produse similare importate când avem atâţia producători implicaţi. Trebuie să avem grijă şi de cei din jurul nostru, să avem produsele noastre pe piaţa locală şi oameni care să simtă că sunt apreciaţi pentru efortul acesta”, a spus primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. În judeţul Maramureş există aproape 80 de legumicultori autorizaţi care lucrează în formă asociativă, iar terenurile cultivate cu legume se întind pe câteva sute de hectare, predominând culturile aşezate în satele şi comunele din câmpia Someşului şi Lăpuşului.

Cea mai importantă investiţie într-o seră legumicolă, 1,2 milioane de dolari a fost derulată de un fermier din localitatea Cerneşti.

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-10   Uniunea Europeană finanțează din bugetul comunitar campanii pentru promovarea

30

produselor agro-alimentare, atât pe piața internă și comunitară, cât și în țări din afara spațiului european.

Instituția care gestionează aceste fonduri se numește Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimentație ( Consumers, Health, Agriculture and Food Executive Agency – CHAFEA ), iar sloganul este ”Enjoy it s from Europe”.

Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică din România, pe scurt BIO ROMANIA, a început să deruleze din 2015, pentru o perioadă de 3 ani, o campanie de promovare a produselor organice din România ( cereale, ulei, miere, vin, lactate și produse lactate ), atât pe piața internă, cât și în Germania și Franța. Bugetul total al campaniei a fost de 3 581 423,00 €, din care 1 790 711,00 € contribuție de la bugetul european.

Asociația beneficiară a banilor europeni trebuia să sprijine dezvoltarea sectorului bio din România, să crească nivelul de conștientizare a importanței agriculturii bio europene în rândurile tinerilor, producătorilor/procesatorilor, comercianților cu amănuntul și consumatorilor finali, precum și creșterea pe piața franceză și germană de produse bio românești, potrivit prezentării de pe siteul https://ec.europa.eu/chafea/agri/en/campaigns

Campania urma să se desfășoare atât în mediul on line: site web, social media și publicitate online, cât și print: broșuri, tricouri, șorțuri și pălării cu imprimate cu mesaje eco, dar și sacoșe eco. De asemenea, era prevăzută participarea la târguri cu profil agricol: BIOFACH , INDAGRA, ANUGA și SIAL, dar și susținerea de seminarii / prezentări pentru profesioniști și seminarii în unități de învățământ), organizarea de festivaluri cu tematică bio dîn București, promovarea în reviste, la TV și prin bannere stradale.

Sectorul agriculturii bio din România nu a progresat semnificativ în perioada 2015 – 2018, în ce privește numărul operatorilor. Ba dimpotrivă: în 2016, numărul operatorilor a scăzut de la 12231 la 10562, iar în 2017 a scăzut la8434. În anul 2018 a cunoscut un reviriment, ajungând la 9008. A crescut, în schimb, suprafața totală certificată, de la 245923,9 ha în 2015, la226309 ha în 2016, ajungând la 258470,927 ha în 2017 și la 326.259,55 ha în 2018.Nu deținem informații despre volumul produselor eco livrate din România pe piața germană și franceză.

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu din România a câștigat în 2017 un proiect cu un buget de 1 635 964,00 €, din care contribuție UE 1 145

31

174,80 €, pentru promovarea, timp de trei ani, a salamului de Sibiu, ca produs cu Indicație Geografică Protejată ( IGP ) recunoscut la nivel european. Campania urma să pună accentul pe diversele aspecte și caracteristici specifice ale metodei de producție IGP Salam de Sibiu (în ceea ce privește siguranța alimentelor, trasabilitatea, autenticitatea, aspectele nutriționale, respectul pentru mediu și durabilitatea), precum și caracteristicile sale unice din punct de vedere al calității, gustului, diferenței față de alte produse similare și tradiției. Obiectivele specifice au fost creșterea valorii adăugate a produsului și stimularea cererii sale pe piața internă, precum și în Italia și Spania.

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu are un site salamdesibiu.ro, de unde aflăm că președinte al asociației este Carmen Gavrilescu, iar vicepreședinte este Sorin Minea. Din asociație face parte procesatorii: Agricola, Aldis, Angst, Reinert, Scandia Food și Cris-Tim.

Organizația Interprofesională Națională Prodcom Legume-Fructe din România, împreună cu alte trei organizații similare din Bulgaria, Grecia și Cipru au avut un buget total de 4.587.452.2 euro pentru promovarea fructelor și legumelor proaspete pe piețele din Germania, Polonia și Republica Cehă. Bugetul total al organizației din România a fost 689 059,00 €, din care contribuție europeană 551 247,201 euro. Organizația din Grecia a avut un buget total de 1 550 342,00 €, din care 1 240 273,60 € contribuție europeană. Bulgarii au avut un buget total de 1 338 225,00 €, din care contribuție europeană de 1 070 580,00 €, iar ciprioții au avut un buget total de 1 009 826,20 €, din care 807 860,96 € bani europeni. În urma campaniei desfășurate de cele patru țări, este estimată o creștere a exporturilor de fructe și legume în Germania, Polonia și Republica Cehă cu 6% în perioada 2019 – 2022! Precizăm însă că în ultimii ani, România a devenit importator de fructe și legume, mai ales de mere și tomate.

Procesatorul Romconserv SA a accesat bani europeni pentru promovarea fructelor și legumelor proaspete și procesate, pe piațele din Azerbaijan, Belarus, China și Federația Rusă. Campania este derulată împreună cu o organizație din Grecia și o societate din Cipru. Bugetul total al companiei românești este de 1 462 251,00 €, din care 992 029,00 € contribuție europeană. Campania, numită PAN-DORA , a fost demarată în 2015 și a inclus crearea unui site web, tipărirea de materiale promoționale, organizarea de prezentări de produse, misiuni de afaceri, invitații, publicitate și participarea la târguri de profil.

Asociația Națională a Producătorilor de Legume în Sere, Solarii și Câmp LEGROM a câștigat în 2018 un proiect cu buget total de 936 580,00 €, din

32

care 749 264,00 € contribuție europeană, pentru a crește competitivitatea sectorulul de producere a legumelor proaspete din România, mai ales pentru producția de tomate, ardei roșu și salată verde. Campania, numită EUVEGME, ar trebui să crească cota de piață a legumelor proaspete livrate pe piața din Emiratele Arabe Unite și din Arabia Saudită, pentru ca valoarea exporturilor să atingă 2,1 milioane de euro în 2021.

Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică BIO ROMANIA a mai câștigat un proiect pentru promovarea sucurilor bio din România pe piețele din Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Proiectul este derulat în comun cu o organizație din Bulgaria și una din Grecia. Bugetul BIO ROMANIA este de 668 161,00 €, din care 534 528,80 € contribuție europeană. Președintele BIO ROMANIA a declarat pentru Lantulalimentar.ro că nu a fost vândut până în prezent niciun litru de suc bio din România.

Făină de conifere în furajarea vacilor: creștere a producției de lapte cu 15% Ramona Dascălu - 12 ianuarie 2020

În hrana vacilor sunt adăugate adesea suplimente nutritive, ca amestecuri minerale sau vitamine, care de multe ori sunt destul de costisitoare, iar în unele cazuri pot conține chiar și substanțe periculoase pentru sănătatea animalelor.

Cercetătorii ruși propun însă înlocuirea unor astfel de vitamine sintetice cu făina de conifere, care este mai ieftină și mai eficientă. Introdusă în furajul vacilor, făina de conifere ajută la creșterea producției de lapte cu 15%, dar și la reducerea costului de producție a laptelui cu 20%, arată studiile făcute în ferme din Federația Rusă.

„Producția de lapte a vacilor în a căror hrană este inclusă și făina de conifere a fost mai mare, iar conținutul fracției în masă de grăsime a crescut. O astfel de creștere a productivității în calculele economice va reduce costul unui litru de lapte cu 2 ruble (0,14 bani)”, spune Evgeny Ivanov, angajat al Centrului Științific Krasnoyarsk (KSC) SB RAS, potrivit nauka.tass.ru.

33

Făina de conifere este bogată în clorofilă, xantofilă (pigment ce se găsește în plante) și fitoncide (substanțe microbiene), toate trei elemente biologice active care reglează metabolismul, protejează animalele de bolile intestinale și au un efect bactericid, adaugă cercetătorii. O nutriție bogată în făină de conifere normalizează funcționarea intestinelor, îmbunătățește procesele redox și compoziția sângelui animalului.

Ce conține făina de conifere

Conținutul făinei de conifere este cheia beneficiilor sale pentru vacile de lapte. Astfel, un kilogram de substanță uscată din ace de pin conține: caroten = 350-360 mg; vitamina E = 340-350 mg; vitamina K = 12-20 mg; vitamina B1 = 8-19 mg; vitamina B2 = 10-11 mg; B3 = 16-28 mg; vitamina B6 = 1,1 – 2 mg; vitamina BC = 7-8 mg; vitamina H = 0,06-0,15 mg; vitamina C = 10.000 – 15.000 mg și vitamina P = 2.180-3.810. În plus, acele de pin conțin și oligoelemente: Fe = 150-180 mg, Mn = 320 mg, Co = 10 mg.

Doza zilnică recomandată de făină de conifere este de 3 kg pentru vaci și 2 kg pentru juninci.

Cum se produce făina de conifere pentru furajarea vacilor

Făina de conifere se obține din ace de pin și molid uscate și se fabrică în Rusia încă din anii `50.

Pe lângă creșterea producției de lapte la vaci, făina de conifere poate fi utilzată și pentru prevenirea și tratarea diferitelor boli intestinale și respiratorii. Prin urmare, făina obținută din ace de pin are și efect bactericid.

2020, anul sănătății plantelor   Mihaela Prevenda 10 Ianuarie

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat anul 2020 ca fiind Anul Internațional al Sănătății Plantelor. Astfel, se urmărește creșterea gradului de conștientizare a producătorilor și a consumatorilor cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor prin folosirea produselor de protecție puse la dispoziție de industrie poate ajuta la

34

scăderea gradului de înfometare a populației, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului înconjurător și la stimularea dezvoltării economice.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA), dedică anul 2020 sănătății plantelor. Prin urmare, AIPROM anunță că evenimentele organizate în acest an se vor desfășura sub sloganul „2020 – anul internațional al sănătății plantelor” și vor avea ca principal obiectiv creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care industria de protecția plantelor îl are în asigurarea sănătății plantelor, precum și contribuția industriei la furnizarea necesarului de hrană în continuă creștere a populației. „Astfel, politicile și acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, se precizează într-un comunicat de presă al asociației.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania a luat ființă în anul 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră.

Anual, pierderi de până la 40% din cauza dăunătorilor și a bolilor

AIPROM menționează că plantele de cultură reprezintă 80% din cantitatea de alimente pe care le consumăm și împreună furnizează 98% din oxigenul pe care îl respirăm. Odată cu evoluția cercetărilor în domeniul cultivării plantelor, au apărut boli și dăunători ce pun în pericol obținerea unor producții stabile.

În fiecare an, până la 40% din culturile globale se pierd din cauza dăunătorilor și a bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comerțul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari. Tot aici pot fi însumate și milioane de oameni care nu au ce mânca, dar și afectarea gravă a veniturilor comunităților rurale sărace, unde singura sursă de venit este reprezentată de activitatea agricolă desfășurată.  

Schimbările climatice și activitățile umane intense modifică ecosistemele, reduc biodiversitatea și creează condiții în care dăunătorii pot prolifera. În același timp, călătoriile și comerțul internațional s-au triplat ca volum în ultimul deceniu și pot răspândi rapid dăunători și boli în întreaga lume, provocând mari pagube plantelor native și mediului.

„SCAPA de ambalaje”, gratuit

AIPROM se implică activ în protejarea mediul și a producătorilor agricoli. Acțiunile de protejare a mediului se concentrează în jurul proiectului SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, care presupune colectarea, transportul și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic,

35

metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!”.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorului Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor ridicate din cele 70 de Centre de Colectare răspândite în toate județele. „Orice fermier sau distribuitor care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor ale membrilor SCAPA poate preda gratuit cantitatea de ambalaje pe care o deține, respectând Condițiile de Preluare la cele 70 de Centre de Colectare SCAPA în timpul campaniilor de colectare. Cele două campanii de colectare anuale se desfășoară în perioadele mai-iunie, respectiv octombrie-noiembrie”, arată reprezentanții AIPROM.

Toleranță zero față de produsele contrafăcute

Pentru asigurarea sănătății plantelor se recomandă utilizarea de produse sigure, care provin de la producători autorizați. AIPROM se implică activ în combaterea utilizării de produse contrafăcute de protecția plantelor prin proiectul SCUT, susținut la nivel european de ECPA. Proiectul se adresează distribuitorilor și utilizatorilor de PPP în special, dar și autorităților și publicului larg. „Este important ca toți actorii implicați în acest proces, producători, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autorități competente, să manifeste toleranță zero față de produsele contrafăcute de protecția plantelor”, spun cei de la AIPROM.

Important, echipament de protecție în timpul aplicării tratamentelor

Protejarea fermierilor la aplicarea tratamentelor de protecția plantelor este la fel de importantă precum este protejarea mediului. SUI – Utilizarea în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor reprezintă proiectul prin care Asociația AIPROM își propune să aibă grijă de sănătatea producătorilor agricoli prin îmbunătățirea cunoașterii principiilor corecte de folosire a PPP, a utilizării echipamentelor de protecție certificate, a respectării regulilor de transport, depozitare și aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicării produselor de protecția plantelor trebuie să cuprindă: combinezon, mănuși, cizme, pălărie/șapcă, mască și ochelari de protecție. AIPROM lucrează cu furnizori acreditați de echipament de protecție și îi ajută pe cei interesați să intre în contact cu aceștia.

TOPPS, prevenirea poluării surselor de apă

36

Asociația Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) împreună cu AIPROM își propune să protejeze mediul, dar și sursele de apă, de contaminarea cu produse de protecția plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât și difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat și implementat proiectul TOPPS (Pregătirea Operatorilor pentru Prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale) în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

TOPPS identifică și definește cele mai bune practici pe care, ulterior, le promovează prin recomandări, instruire și demonstrații în toată Europa.

Bursa profitabilității, la simpozioanele de iarnă BASF 2020  Joi, 09 Ianuarie 2020 Mihaela Prevenda

Din 14 ianuarie, compania BASF începe seria simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, marcând astfel startul sezonului 2020 în agribusiness.Vor fi nouă simpozioane, la nivel național, desfășurate, ca în fiecare an, în marile orașe din țară. „În acest an, simpozioanele vor fi axate pe modul în care fermierii pot obține maximum de profitabilitate în condițiile specifice regiunii noastre. Conceptul care va reuni ideile și sfaturile discutate este strâns legat de activitatea bursieră, domeniu cu care mulți fermieri se intersectează în momentul valorificării recoltelor. Așadar, le propunem agricultorilor o introducere în fascinanta lume a jocurilor de bursă, în care vom afla împreună informații utile despre cum se poate opera o afacere agricolă într-un mod profitabil, dar și cum pot ajuta produsele de ultimă generație BASF la obținerea rezultatelor scontate. Și, nu în ultimul rând, participanții vor avea ocazia să liciteze la bursa profitabilității, la fel ca un broker profesionist, luând în considerare numeroși factori și variabile, într-o competiție antrenantă pentru profitabilitate maximă. Fermierii sunt așteptați la simpozionul Bursa profitabilității BASF, alături de cele mai mari companii listate la bursă: Flexity Duo, Biathlon 4D, Medax Top, Priaxor, Wing P, Loris CLP, Coloris CL, Pulsar Plus, Pictor și Retengo”, a arătat Mircea Chetrone, director marketing BASF.Andreea Butaru, Marketing Communication Teamleader BASF, a precizat că, în toate locațiile, simpozioanele vor începe la ora 10.

37

Primul simpozion de iarnă BASF va avea loc în 14 ianuarie 2020, la Hotel Del Mar, în stațiunea Mamaia, fiind adresat fermierilor din regiunea Dobrogei. Al doilea simpozion se va desfășura în 16 ianuarie, la Brăila, la Regal Events Ballroom. Fermierii din zona de sud a țării vor putea participa la simpozionul de la Călărași, în 21 ianuarie, la Centrul Cultural Călărași. Următoarea oprire va avea loc la Giurgiu, în 23 ianuarie, la restaurantul Perla. De aici, echipa BASF va merge la Craiova, în 28 ianuarie, la Hotel Ramada. Tot în regiunea Olteniei, la Alexandria, în 30 ianuarie, la Hotel Edma, se va desfășura următorul simpozion. Fermierii din Transilvania vor putea participa la simpozionul de la Timișoara, din 4 februarie, la Venue Ballroom, sau la cel de la Oradea, din 6 februarie, la Opera Events. Ultima oprire din turneul național al simpozioanelor BASF va avea loc la Iași, în 11 februarie, la Hotel Internațional.

Primii din UE la risc, ultimii la masuri de siguranta – ce fac autoritatile? In ian. 11, 2020  25 0

În ultimele săptămâni, mai multe ferme de păsări poloneze au fost afectate de un focar de gripă aviară extrem de patogenă (subtipul H5N8). În urma acestor evenimente, mai multe țări din regiune, inclusiv Belarus și Letonia, au suspendat temporar importurile de păsări de curte din Polonia.

Acum, Asociația Română a Crescătorilor și Exportatorilor de Porci, Bovine și Ovine îndeamnă autoritățile române să adopte o măsură similară pentru a proteja consumatorii și industria.

„Autoritățile din statele membre ale UE au luat deja măsuri de precauție pentru a opri virusul să intre pe teritoriul lor. Ca evaluare a riscurilor, România este în prim-plan datorită volumului mare de importuri de păsări de curte și ouă din Polonia. Atât cu PPA, cât și cu gripa aviară în țara, ar fi un dezastru pentru producători și procesatori”, a explicat Mary Pană, președintele ACEBOP, într-un comunicat de presă emis de Asociație.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Disponibilizările Colective Vor Afecta 222 De Angajaţi Ai Unor Firme Din Domeniul Construcţiilor Şi Panificaţiei In Olt De Redactia Financiarul Data ian. 10, 2020  

222 de angajaţi ai unor firme din domeniul construcţiilor şi panificaţiei, în condiţiile în care, iarna, firmele de construcţii îşi restrâng activitatea,

38

a informat purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt, Elena Iordache.

Dintre angajaţii care vor fi disponibilizaţi în ianuarie, 185 lucrează la o firmă de construcţii, iar 37 la o unitate din domeniul panificaţiei care are, în total, 39 de salariaţi.

Potrivit unor surse, firma de panificaţie care disponibilizează 37 de angajaţi este una dintre cele mai vechi fabrici de pâine din Slatina şi ar fi fost cumpărată de unul dintre marii producători din domeniu.

În judeţul Olt au fost efectuate disponibilizări colective şi în luna precedentă, când au fost concediaţi, în total, 354 de salariaţi. Dintre aceştia, 32 lucrau de la o firmă de confecţii din Caracal, 96 la o fabrică de îmbrăcăminte din Slatina, care a renunţat astfel la un sfert din personal, iar 226 de persoane lucrau de la o firmă din Balş de fabricare a componentelor pentru automobile, care va fi închisă.

În anul 2019, în judeţul Olt au fost concediaţi colectiv 612 angajaţi, disponibilizările fiind efectuate în perioada ianuarie – martie şi în luna decembrie.

Anul trecut, au reuşit să se angajeze, prin intermediul AJOFM Olt, peste 8.000 de persoane, iar rata şomajului a fost la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, numărul şomerilor fiind mai mic de 10.000 de persoane.

Oferta de locuri de muncă, vineri, a fost de 131 de posturi, dintre care jumătate în industria confecţiilor textile.

Primul producător de alimente care anunţă recrutări de muncitori străini: producătorul dulciurilor Rom şi Măgura, deţinut de familia austriacă Meinl, angajează 20 de muncitori vietnamezi în fabrica din Bucureşti Mădălina Panaete 10.01.2020, Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată din România, va angaja 20 de muncitori vietnamezi pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă.

39

Producătorul de ciocolată este primul jucător din industria alimentară care anunţă recrutarea de muncitori străini, în condiţiile în care în general la lucrători din Asia şi Ucraina şi Moldova au apelat companiile din construcţii şi cele din turism şi hoteluri.

„Vom continua să generăm noi locuri de muncă şi pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă din producţie ni se vor alătura 20 de colege vietnameze începând cu luna februarie 2020”, a spus Dragoş Militaru, director general al Kandia Dulce. De exemplu, în prima jumătate a anului trecut România a atras peste 11.000 de cetăţeni din afara spaţiului european

care au venit să lucreze aici.

ZF Cele mai valoroase 100 de companii din România. Producătorul berii Ursus şi-a majorat valoarea cu 13% în 2018 şi îşi păstrează fotoliul de cel mai valoros business din sectorul berii  Mădălina Panaete 10.01.2020,

Compania are peste 1.400 de angajaţi şi deţine trei fabrici în Braşov, Timişoara, Buzău şi o microberărie în Cluj-Napoca.

Ursus Breweries, cel mai mare jucător de pe piaţa berii, se menţine pe po-ziţia a doua în topul celor mai valoroase companii din industria bunurilor de larg consum, însă pierde şapte poziţii în topul general al celor mai valoroase

40

businessuri din România, arată catalogul ZF Cele mai valoroase 100 de companii din România, apărut pe piaţă la finalul lunii noiembrie.

În 2018, Ursus Breweries a avut o cifră de afaceri de peste 1,8 miliarde de lei (397 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de anul precedent. Ca nivel al cifrei de afaceri, anul 2018 a fost cel mai bun din istoria producătorului berilor Ursus, Timişoreana şi Ciucaş. De asemenea, şi profitul net al companiei a ajuns la un nivel record. Astfel, Ursus Breweries a avut în 2018 un profit net de 175,5 mil. lei (circa 38 mil. euro), rezultat mai mare cu 11% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe. De anul trecut, compania este condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Constantinescu, care a lucrat anterior pentru producătorul de ţigarate British American Tobacco, unde şi-a început cariera acum 16 ani, ocupând diverse funcţii, toate pe plan internaţional. El a plecat din România în 1998, la vârsta de 18 ani, pentru a studia în Olanda.

  O importanta fabrica de lactate din Romania, in pragul falimentului In ian. 10, 2020  

Una dintre cele mai cunoscute fabrici de produse lactate din Iași a ajuns în pragul falimentului după aproape 30 de ani de producție continuă.

Fosta companie de stat se confruntă cu dificultăți financiare, motiv pentru care conducerea a cerut intrarea în insolvență după ce a vândut mai multe spații comerciale. Înființată în urmă cu aproape 30 de ani, în momentul de față, în acționariatul societății se găsesc zece persoane fizice și juridice. Romlacta SA a furnizat pentru multă vreme produse lactate, în special brânzeturi, către unitățile spitalicești din zona Moldovei. Aproape 20 de salariați, câți mai lucrează în prezent la Romlacta SA Iași, își pierd locurile de muncă, transmite bzi.ro.

Cunoscuta fabrică de produse lactate Romlacta SA este în prag de faliment. Din cauza problemelor financiare, conducerea societății a solicitat la începutul acestui an intrarea în insolvență a companiei, depunând în acest sens un dosar la Tribunalul Iași. Specializată mai ales în fabricarea brânzeturilor, compania cu o vechime de aproape 30 de ani a livrat în ultima perioadă produse în spitalele din zona Moldovei. În ultimul an de activitate, conducerea firmei a raportat un profit de doar o mie de euro la o cifră de afaceri de circa 1,3 milioane de lei. Aceasta a fost și tendința ultimilor ani a

41

cifrei de afaceri, ținând seama de faptul că profitul Romlacta SA nu a depășit în ultimii ani 2 mii de euro din 2013 și până în prezent. Datoriile totale ale companiei se ridică la doar 575.927 lei, însă nu mai are bunuri cu care să poată fi acoperite.

Compania înființată în 1994 a rămas cu 20 de angajați care sunt acum concediați.

Firma a avut inițial sediul central în Pașcani, acolo unde a deținut mai multe spații comerciale care au fost vândute în ultimii ani. Între timp, compania și-a mutat sediul social la Lețcani și, cu toate că a înregistrat o ușoară creștere financiară după mutare, nu a reușit să se mențină pe piață.

Practic, compania a reușit să treacă de la pierderi de 243.522 la un profit minim în doar un an, însă asta nu a fost suficient. „Romlacta SA este o întreprindere din România, cu sediul central în Lețcani. Aceasta operează în industria fabricarea brânzeturilor. Compania a fost înființată la 19 iulie 1994… în prezent are un număr total de 17 (2018) angajați. Din ultimele date financiare, compania Romlacta SA a raportat o creștere a venitului net de vânzări de 25,91 la sută. Total active au înregistrat creștere de 11,15 procente. Marja profitului net a companiei Romlacta SA a crescut cu 0,55 la sută”, după cum se arată în prezentarea și în raportul financiar contabil al Romlacta SA.

UNELE MEZELURI POT CONȚINE ȘI CARNE!Agroinfo Publicat: 12 ianuarie 2020 -

CU URME DE CARNE. Aproximativ 18% dintre români declară că mănâncă salam, parizer, kaizer, crenvuşti și alte preparate de acest fel în fiecare zi, iar cel puțin 72%, măcar o dată pe săptămână.

Cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani și au venituri medii. Anual, un român consumă aproape 70 de kilograme de carne. Din păcate, cele mai multe mezeluri conțin un procent nesemnificativ de carne, avertizează europarlamentarul Daniel Buda (PPE).

În conformitate cu legislația europeană, denumirea generică de carne de porc înseamnă tot ce este comestibil de la animalul respectiv, de la porc, însemnând și lipide și țesut adipos, și țesut cartilaginos ş.a.m.d.. Calitatea îndoielnică a mezelurilor poate duce la diverse probleme de sănătate. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetarea transparentă a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

42

Având în vedere aceste aspecte, am solicitat Comisiei Europene, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune instituție în vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

Astăzi (vineri, 10 ianuarie 2020 n.r.) am primit răspuns din partea doamnei Stella Kyriakides, Comisar European pentru Sănătate și Siguranța Alimentară. Vă redau mai jos răspunsul integral:

„Legislația UE nu prevede cerințe specifice privind conținutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabilește cerințe generale referitoare la etichetarea produselor alimentare și conține o serie de dispoziții care le permit statelor membre să acționeze atunci când anumite mențiuni, sau etichetarea în ansamblu, îi induc în eroare pe consumatori.

În ceea ce privește carnea, regulamentul stabilește dispoziții specifice pentru definirea cărnii și criterii conexe privind conținutul maxim de grăsime și țesut conjunctiv pentru indicarea cărnii în lista de ingrediente. Termenul „carne” poate fi folosit numai în cazul în care este în conformitate cu această definiție. În plus, acest regulament impune indicarea cantității unui ingredient (respectiv a cărnii), dacă ingredientul respectiv (a) figurează în denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de către consumator, (b) este scos în evidență în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice sau (c) este esențial pentru a caracteriza un produs alimentar și pentru a-l diferenția de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului său.

Aceste informații trebuie să figureze în denumirea produsului alimentar, imediat lângă acesta ori în lista ingredientelor. Comisia consideră că legislația actuală oferă cadrul necesar și instrumente suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea în aplicare a dispozițiilor de mai sus este responsabilitatea autorităților competente din statele membre.”  A scris europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Producătorul de ţigări JTI România are un nou şef, din Kazahstan

Evgeny Nikolsky s-a alăturat JTI (Gallaher) în 2001, în echipa de vânzări din Kazahstan. De atunci, a continuat să-și dezvolte cariera și expertiza în mărci și trade marketing, devenind Director de vânzări în

43

această țară, în 2009. În 2014, s-a mutat în Rusia pentru a administra distribuitorul Megapolis, după care a devenit Director de vânzări în JTI Rusia. În 2016, s-a întors în Kazahstan, la conducerea JTI, iar din 2018, a coordonat și activitatea JTI din Asia Centrală și Mongolia. 12 ian, 2020 | ECONOMICA.net

„Sunt bucuros că am privilegiul să trăiesc și să muncesc în România. JTI a intrat în cel de-al treilea deceniu de existență în această țară și cred că românii ar trebui să fie mândri de realizările lor, foarte apreciate și recunoscute în grupul JTI. Am ajuns la peste 28% cotă de piață, iar în 2019 am intrat și în categoria produselor cu potențial de risc redus, cu LogicCompact. Exportăm peste 70% din producția fabricii din București, în aproape 50 de țări din toată lumea. JTI are o reputație solidă, datorită implicării companiei în viața comunității, fiind un partener de încredere al autorităților din România. Avem, așadar, toate motivele să continuăm să investim pe plan local, în oamenii noștri și în mărci. Sunt impresionat de echipa puternică de aici și de performanțele ei extraordinare, ca urmare abia aștept să fiu parte din această poveste de succes”, a declarat Evgeny Nikolsky.

Noul General Manager a preluat funcția de la Mark Rock, care va conduce în continuare JTI Germania. Echipa de management din România coordonează și afacerile JTI din Moldova și Bulgaria. JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds), și a fost una dintre primele companii multinaționale înființate pe plan local. JTI are peste 1.200 de angajați care lucrează în sediul din București, în fabrică și în birourile de vânzări din întreaga țară. În 2019, pentru a șasea oară consecutiv, JTI România a fost certificată Top Employer datorită condițiilor excelente de muncă oferite angajaților.

Nicoleta Eftimiu, managerul care conduce businessul Coca-Cola pe şase pieţe: Lucrez cu mai multe echipe, trebuie să înţeleg dinamica lor, dar şi a celor şase pieţe noi  Mădălina Panaete  12 ianuarie 2020

Nicoleta Eftimiu, care lucrează de 16 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, a fost promovată în august în funcţia de franchise director Central Europe în cadrul The Coca-Cola Company, conducând astfel businessul de pe şase pieţe, respectiv Elveţia, Austria, Liechtenstein, Cehia, Slovacia şi Ungaria.

44

Nicoleta Eftimiu, managerul care conduce businessul Coca-Cola pe şase...

Nicoleta Eftimiu, care lucrează de 16 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, a fost promovată în august în funcţia de franchise director Central Europe în cadrul The Coca-Cola Company, conducând astfel businessul de pe şase pieţe, respectiv Elveţia, Austria, Liechtenstein, Cehia, Slovacia şi Ungaria.

În rolul său de franchise director Central Europe, Nicoleta Eftimiu, 42 de ani, coordonează şi asigură implementarea unor strategii de business, trebuie să îndrume şi să fie aproape de echipele cu care lucrează.

„Este diferit cadrul de lucru şi responsabilitatea care vine cu această poziţie regională, plus un rol mai puternic de integrator – fiind vorba despre 6 pieţe diferite. Lucrez cu mai multe echipe, trebuie să înţeleg dinamica lor, dar şi a celor 6 pieţe noi şi, mai ales, modul în care businessul nostru poate răspunde nevoilor specifice din fiecare piaţă. Mutarea mea în Viena face parte din schimbare şi sunt convinsă că va fi un catalizator al tranziţiei în noul rol“.

Nicoleta Eftimiu subliniază că aceasta este o regiune diferită de sud-estul Europei în ceea ce priveşte profilul consumatorilor, tendinţele de consum, dinamica pieţei.

Citiţi un interviu cu Nicoleta Eftimiu în anuarul ZF Who’s who in business România – 2019. Cei mai importanţi 1000 de oameni din business

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Un start-up pe zi. Laurenţiu Ştefan a deschis cafeneaua şi prăjitoria DropShot Coffee Roasters în 2019 şi a făcut afaceri de 900.000 lei în primul an Alexandra Cepăreanu 10.01.2020,

Cafeneaua se întinde pe o suprafaţă de circa 140 mp, iar în cadrul acesteia lucrează o echipă de nouă colegi.

DropShot Coffee Roasters distribuie cafea prăjită, măcinată şi ambalată intern în 120 de magazine Mega Image şi în alte 20 de spaţii de tip cafenea.

45

Cafeneaua şi prăjitoria de cafea DropShot Coffee Roasters, deschisă în 2019 în Capitală de antreprenorul Laurenţiu Ştefan împreună cu alţi trei parteneri, a încheiat primul an de activitate cu afaceri de aproximativ 900.000 de lei, potrivit fondatorilor.

Cafeneaua se întinde pe o suprafaţă de circa 140 mp, iar în cadrul acesteia lucrează o echipă de nouă colegi.

Cafeaua comercializată de DropShot Coffee Roasters este importată din Etiopia. Laurenţiu Ştefan, unul dintre fondatorii businessului, a spus într-un interviu pentru ZF că în 2019 în cadrul cafenelei DropShot s-au măcinat peste 10 tone de cafea.

UNIUNEA EUROPEANA

GERMANIA

Germania se baricadeaza impotriva „invaziei” virusului PPA In ian. 12, 2020  

Organizația Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) avertizează că virusul pestei porcine africane (PPA) din Polonia se apropie de granița germană, punând în pericol industria porcină a unuia dintre principalii producători din UE.

Cazuri de PPA la mistreți au fost confirmate în ultima perioadă în Polonia, la 30 de kilometri distanță de graniță, iar Germania și-a accelerat deja măsura de prevenire împotriva bolii prin construirea de garduri de-a lungul frontierei și relaxarea reglementărilor de vânătoare pentru mistreți în unele

46

provincii ale sale. Câini de vânătoare germani sunt antrenați pentru a detecta mistreții morți iar guvernul din Berlin solicită șoferilor să nu arunce resturi de sandwich cu șuncă pe ferestrele mașinilor.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care cel mai mare producător de carne de porc din Europa le ia pentru a încerca să zădărnicească intrarea pestei porcine africane care se apropie tot mai mult de granițele sale. După ce a fost depistat în Belgia anul trecut, boala virală a apărut recent în vestul Poloniei, situând-o la câteva zeci de kilometri de Germania.

Un eventual focar de PPA în Germania va avea un impact profund asupra industriei porcine europene avertizează specialiștii. „Trebuie să acordăm o atenție deosebită răspândirii PPA în Europa, în special în Germania. Dacă Germania ar contracta boala, China va continua probabil să cumpere carne de porc din Germania, dar la un preț considerabil mai mic. Acest eveniment ar produce un efect în lanț asupra pieței porcine a Europei în ansamblu”, a comentat Philippe Malletroit, directorul Genesus pentru Franța.

Comparativ cu SUA sau China, Germania este un jucător mic pe piața mondială a cărnii de porc. Cu toate acestea, în 2017, țara a realizat 15% din exporturile mondiale de carne de porc. În acest moment, 13 țări din Europa sunt afectate de pesta porcină africană.

AUSTRIA

DIÁRIO DE NOTÍCIAS: Triumful Verzilor în Austria 12 Ianuarie 2020 În loc de clase, în loc de identități, planeta. Intrarea Verzilor în guvernul Austriei, în coaliție cu conservatorii, este un semn de schimbare a politicii europene: Verzii, la fel ca noua stângă ce răspunde activismului celor mai tineri sunt compatibili cu viziunea despre economie a socialiștilor mai în vârstă.

Cu excepția evidentă a Portugaliei și Spaniei și a țărilor nordice, în ultimii ani partidele socialiste și social-democrate tradiţionale din Europa au pierdut sprijin electoral în țări precum Franța, Grecia, Germania sau Regatul Unit. Iar la alegerile europene, deși nu au fost singurele care au pierdut, au fost cele care au pierdut cel mai mult.

Dimpotrivă, la alegerile europene din luna mai, când mai mulți analiști au prezis că un val de extremă-dreapta va invada Parlamentul European, a existat o jumătate de maree a verzilor. Germania, Franța, Regatul Unit, Irlanda. În toate aceste țări, ecologiştii au înregistrat rezultate extraordinare.

47

Efectul a fost, însă, difuz. Pe de o parte, agenda de mediu a intrat în lexicul priorităților noii Comisiei Europene (de fapt, “candidatul” socialist Timmermans îl inclusese în campania sa), imediat cu așa-numitul Green Deal. Pe de altă parte, în Parlamentul European, Verzii au anunțat că nu susțin această Comisie. Ei nu ar face parte din “coaliția” care guvernează la Bruxelles. Nu vor ceda și nici nu vor face compromisuri. La Viena, Verzii au dorit să intre în guvern alături de conservatori. Aceasta este diferența.

Oricât de relevantă ar fi, agenda ecologică este, în mod tradițional, nu prea cuprinzătoare. Aceasta a justificat un minister, eventual două, cu greu mai mult decât atât. De altfel, ONG-urile ecologiste sunt adesea mai vizibile decât partidele, tocmai pentru că tema este circumscrisă. Situația se schimbă însă.

Agenda verde pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor sale are urmări în aproape toate domeniile și se prezintă ca un program în conflict potențial cu capitalismul și cu economia de piață. Prin intrarea în guvern alături de un partid conservator, Verzii austrieci nu doresc şi nici nu pot fi doar ecologiști radicali sau utili. De la industrie la transporturi, de la energie la comerțul internațional, ambiția lor este, evident, generalistă, iar rezultatul este la vedere. O promisiune de neutralitate a carbonului încă din 2040 și creşterea costului călătoriei cu avionul reprezintă primele măsuri anunțate. Pe de altă parte, aceștia trebuie să își asume și angajamente.

Liderul de dreapta al coaliției de la Viena a dat asigurări cu privire la aspectul fundamental al agendei sale politice: combaterea imigrației. Cele două formaţiuni consideră amestecul compatibil.

Deși Verzii austrieci au fost al patrulea partid la alegerile de acum trei luni, dacă noul guvern austriac va fi confirmat și se va menţine, ar putea însemna că electoratul de stânga a regăsit o mare îngrijorare și pe cine îl reprezintă. Se pot întâmpla trei lucruri: Verzii îi înlocuiesc pe socialiști; socialiștii îşi asumă complet agenda verde și se transformă fundamental; sau agenda climatică figurează printre prioritățile tuturor partidelor tradiționale, iar Verzii sunt, așa cum au fost în trecut, influenți, dar marginali. Partide guvernamentale sau consensuale, Verzii vor rămâne.

Articol de Henry Burnay Traducerea: Iulia Baran/R Costea

48

ASIA

Gripa aviara o ia pe urmele PPA si tinde sa ameninte si Asia In ian. 11, 2020  

Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE) a confirmat un focar de gripă H5N1 în India. Cazul a fost semnalat la o fermă de păsări din Chhattisgarh, unde a ucis 5.634 din 21.060 de păsări. Restul păsărilor vor fi sacrificate pentru a opri răspândirea bolii, potrivit India Today.H5N1 este un tip de virus gripal care determină o boală respiratorie extrem de infecțioasă și severă la păsări, numită gripa aviară. Cazurile umane de gripă aviară H5N1 apar ocazional, dar este dificil să se transmită infecția de la persoană la persoană. Atunci când oamenii se infectează, rata mortalității este de aproximativ 60%.

Reamintim ca, in Polonia, cazurile de gripa aviara sunt cauzate de o varianta a acestui virus, si anume H5N8, cu virulenta mult mai mare si mai periculos pentru oameni.

În 2019, Nepal și Taiwan au fost, de asemenea, afectate de cazuri grave de gripă aviară care au redus performanțele sectorului în ambele țări și au crescut rata importurilor de păsări de curte.

OLANDA – MAREA BRITANIE

Takeaway.com și-a asigurat preluarea Just Eat, pentru 8 miliarde de dolari MUST READ Profit.ro scris astăzi, 12:56

Compania olandeză pentru comenzi online de mâncare Takeaway.com și-a asigurat preluarea firmei britanice Just Eat, cu o ofertă de 6,2 miliarde de lire sterline (8 miliarde dolari), sub formă de acțiuni, prin care va crea una dintre cele mai mari companii de livrare a mâncării la nivel mondial, transmite Reuters.

49

Takeaway a anunțat că 80,4% din acționarii Just Eat au acceptat oferta sa în acțiuni, depășind pragul de 50% necesar pentru a face o ofertă necondiționată, scrie News.ro. ”Sunt încântat”, a afirmat directorul general și fondatorul Takeaway, Jitse Groen. “Just Eat Takeaway.com este o combinație de vis și abia aștept să conduc compania în anii următori”, a mai spus Groen.

Oferta Takeaway a fost de 906 pence pe acțiune, la închiderea de vineri, peste oferta de 800 de pence în numerar făcută de compania de investiții în sectorul tehnologiei Prosus. Compania formată prin fuziune, care va fi condusă de directorul general al Takeaway, Jitse Groen, va avea sediul central la Amsterdam și va fi listată la Londra, cu 23 de filiale, majoritatea în Europa, dar și în Canada, Australia și America Latină. Takeaway a arătat că noua companie va gestiona comenzi mai mari decât al unor companii concurente cum ar fi GrubHub, Delivery Hero și Uber Eats, pe o piață unde compania chineză Meituan este cea mai mare în funcție de volum. Victoria Takeaway va începe sarcina dificilă de integrare a Just Eat.

Takeaway a arătat că noua companie va realiza economii de costuri în valoare de circa 20 de milioane de euro, prin centralizarea comenzilor pe platforma sa, unificarea brandurilor și îmbunătățirea sistemului de achiziții. În cadrul planurilor de fuziune, Takeaway a anunțat că va vinde probabil participația de 33% la iFood, cel mai mare site de comenzi pentru mâncare din America Latină, inclusiv cea mai solidă filiala a sa din Brazilia.

KOREA DE NORD

Cuplu de nord coreeni, arestat pentru că făcea produse de patiserie ”în mod capitalist” Stirileprotv.ro Sambata 11 Ianuarie 2020

Un cuplu din Coreea de Nord care deținea o brutărie în Wangjaesan-ri a fost arestat pentru că și-a condus afacerea după “metode capitaliste”.

Potrivit unor surse nord-coreene, cei doi au fost arestați în luna noiembrie pentră că “au făcut o avere” din vânzarea unui produs de patiserie cu specific chinezesc, numit “Prăjitura Lunii”, scrie DailyNK.

50

În cei trei ani cât au deținut brutăria, cei doi au beneficiat și de fonduri prin programe guvernamentale, prin care au reușit să își extindă afacerea și să își crească nurmărul de angajați.

Phenianul importă acest tip de patiserie chinezească direct din țara vecină, însă prăjiturile produse de cei doi ar fi fost de o calitae mai bună, iar asta a atras foarte mulți clienți în brutăriile lor.

“Poliția i-a luat și în urma investigațiilor au fost exilați în mediul rural. Cei doi erau acuzați că au produss prăjituri ‘contrafăcute’, prin ‘metode capitaliste’, cum ar fi plătirea salariilor angajaților”, a declarat o sursă nord-coreeană pentru DailyNK.

Cei doi au fost acuzați și de furt, după ce autoritățile din Coreea de Nord au găsit patru saci de făină în locuința acestora.

În timpul interogațiilor, cuplul ar fi fost bătut atât grav de autorități, încât bărbatul și femeia au fost desfigurați.

Aceleași surse din Coreea de Nord susțin că afacerea celor doi a fost închisă de persoane din guvern, invidioase pe succesul lor.

SANATATE si GASTRONOMIE

Câte calorii are o felie de pâine albă, integrală, de secară, graham De Andreea Dogar -ian. 12, 2020

Dacă vă întrebați câte calorii are o felie de pâine, în acest articol veți găsi informații detaliate despre diferite sortimente de pâine și aportul lor caloric.De regulă, 100 de grame de pâine au în jur de 230-260 de calorii, iar o felie de pâine (ne referim la pâinea pe care o cumpărăm deja feliată, de tip toast), are aproximativ 25 de grame (dacă nu a fost prăjită).

Prin urmare, dacă 100 de grame de pâine au 230-260 de calorii, atunci o felie de pâine de 25 de grame are 58-65 de calorii.

Câte calorii are o felie de pâine prăjită

51

Dacă veți prăji feliile de pâine respective și apoi le veți cântări veți observa că, după ce au fost prăjite, ele cântăresc ceva mai puțin (pentru că o parte din pâine se pierde prin ardere). O felie de pâine toast de 25 de grame cântărește 21-22 de grame după ce a fost prăjită, așadar are mai puține calorii (49-55 de calorii).

Iar acum, haideți să luăm pe rând câteva tipuri de pâine și să vedem exact câte calorii are o felie din fiecare sortiment.

Câte calorii are o felie de pâine albă De exemplu, 100 de grame de pâine albă Velpitar (de tip toast) au 257 de calorii. Rezultă că o felie de pâine albă de 25 de grame are 64 de calorii.

Câte calorii are o felie din pâinea integrală  100 de grame de pâine din făină de grâu integrală de la același producător au 254 de calorii. Deci o felie de 25 de grame are 63-64 de calorii, cam același număr precum o felie de pâine albă.

Câte calorii are o felie din pâinea graham  100 de grame de pâine graham Lidl – Castello au 247 de calorii. Prin urmare, o felie de pâine graham de 25 de grame are 62 de calorii.

Câte calorii are o felie de pâine de secară  100 de grame de pâine din făină de secară au 264 de calorii. Așadar, o felie de pâine de secară de 25 de grame are 66 de calorii.

Câte calorii are o felie din pâinea neagră  Pâinea neagră este o altă denumire pentru pâine din făină integrală sau pentru pâinea din făină de secară. Aceste sortimente mai sunt numite și pâine neagră deoarece sunt mai închise la culoare decât pâinea albă clasică.

Așadar, o felie de pâine neagră are 63-66 de calorii. Este important de ținut minte că toate aceste valori sunt orientative. Pe piață există numeroase alte sortimente de pâine, iar valorile nutriționale pot fi diferite. De pildă, un sortiment numit „pâine boierească neagră” are doar 229 de calorii la 100 de grame, ceea ce înseamnă că o felie de pâine de 25 de grame are 57 de calorii.

Câte calorii au 2 felii de pâineProbabil că la o masă nu consumați o singură felie de pâine, așa că iată câte calorii veți introduce în corp dacă veți mânca două felii de pâine:

52

– albă: 128– din făină integrală: 126-128– din secară: 132– graham: 124

De asemenea, merită menționat faptul că pâinea integrală, cea graham sau cea din secară au cam același număr de calorii precum pâinea albă. Faptul că ele îngrașă mai puțin decât pâinea albă este un mit (este adevărat însă că au mai multe fibre și că sunt făina integrală este recomandată pentru beneficiile pe care le aduce organismului).

Câte calorii are o felie de pizza. 9 tipuri de preparate explicate De către Andreea Dogar ian. 11, 2020

Probabil v-ați întrebat de multe ori câte calorii are o felie de pizza. Ei bine, răspunsul variază în funcție de dimensiunile pizzei (mică, medie, mare), de tipul de blat și de ingredientele folosite.Pentru a afla cât mai precis câte calorii are o felie de pizza vom folosi informațiile nutriționale puse la dispoziția clienților de Pizza Hut, unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante din lume specializate în vânzarea de pizza, precum și aplicația MyFitnessPal.

Să le luăm pe rând (țineți însă minte că toate aceste valori sunt estimări deoarece nu există 2 pizze identice):

1. Câte calorii are o felie de pizza Margherita 

53

O felie dintr-o pizza Margherita mică (când pizza a fost împărțită în 6 felii) are 151 de calorii.O felie dintr-o pizza Margherita medie (când pizza fost împărțită în 8 felii) are 160 de calorii.O felie dintr-o pizza Margherita mare (când pizza fost împărțită în 10 felii) are 187 de calorii.

Este important de menționat că pizza Margherita este una dintre cele mai „ușoare” pizze, deoarece în afară de blat are doar brânză mozzarella, sos de roșii, sare și ulei de măsline. Așadar, nu are cărnuri grase și nici multe feluri de brânză.

Prin urmare, numărul de calorii este redus și este o pizza ideală pentru cei care au grijă de silueta lor.

2. O altă soluție pentru cei care sunt la dietă este pizza Vegetariană. O felie dintr-o pizza Vegetariană mică (când pizza a fost împărțită în 6 felii) are 141 de calorii.O felie dintr-o pizza Vegetariană medie (când pizza fost împărțită în 8 felii) are 146 de calorii.O felie dintr-o pizza Vegetariană mare (când pizza fost împărțită în 10 felii) are 176 de calorii.

3. Câte calorii are o felie de pizza cu pui Deși puiul nu este un ingredient din rețetele originale italiene de pizza, pizza cu pui a devenit de-a lungul timpului tot mai populară, iar acum se regăsește în meniurile mai tuturor restaurantelor care livrează pizza.

Este o soluție ideală pentru cei care au poftă de o pizza care să conțină carne, dar preferă carnea slabă, alegând să evite grăsimile din cârnați, șuncă sau bacon. O felie dintr-o pizza cu pui mică (când pizza a fost împărțită în 6 felii) are 147 de calorii.O felie dintr-o pizza cu pui medie (când pizza fost împărțită în 8 felii) are 155 de calorii.O felie dintr-o pizza cu pui mare (când pizza fost împărțită în 10 felii) are 178 de calorii.

4. Câte calorii are o felie de pizza Texan BBQ O felie dintr-o pizza Texan BBQ mică (când pizza a fost împărțită în 6 felii) are 161 de calorii.O felie dintr-o pizza Texan BBQ medie (când pizza fost împărțită în 8 felii) are 169 de calorii.

54

O felie dintr-o pizza Texan BBQ mare (când pizza fost împărțită în 10 felii) are 200 de calorii.

5. Câte calorii sunt într-o felie de pizza Pepperoni O felie dintr-o pizza Pepperoni mică (6 felii) are 175 de calorii.O felie dintr-o pizza Pepperoni medie (8 felii) are 195 de calorii.O felie dintr-o pizza Pepperoni mare (10 felii) are 234 de calorii.

6. Câte calorii are o felie de pizza Hawaiană O felie dintr-o pizza Hawaiană mică (împărțită în 6 felii) are 144 de calorii.O felie dintr-o pizza Hawaiană medie (împărțită în 8 felii) are 151 de calorii.O felie dintr-o pizza Hawaiană mare (împărțită în 10 felii) are 176 de calorii.

7. Câte calorii sunt într-o felie de pizza Capricciosa Pizza Capricciosa este una dintre cele mai populare tipuri de pizza. De regulă, se prepară cu brânză mozzarella, șuncă, ciuperci, măsline și sos de roșii.

Potrivit aplicației MyFitnessPal, o pizza Capricciosa cu diametrul de 30 de centimetri are aproximativ 1.000 de calorii. Dacă o împărțim în 6 felii, rezultă că o felie de pizza Capricciosa are în jur de 167 de calorii.

8. Câte calorii are o felie de pizza Quattro Stagioni Un alt tip de pizza foarte îndrăgit este pizza Quattro Stagioni, în care pizza este împărțită în 4 „sectoare”, fiecare cu câte un singur ingredient în afară de mozzarella. În România, foarte răspândită este pizza în care cele 4 zone sunt acoperite cu salam, șuncă, ciuperci și măsline.

O astfel de pizza are tot în jur de 1.000 de calorii, așadar numărul de calorii pentru o felie este aproximativ același cu cel al unei felii de pizza Capricciosa (dacă ingredientele au fost amestecate; dacă nu, este clar că felia cu ciuperci va avea mai puține calorii decât felia cu salam).

9. Câte calorii are o felie de pizza Quattro Formaggi Poate că cea mai „grasă” pizza este Quattro Formaggi. Deoarece ea conține nu mai puțin de 4 feluri de brânză, este în mod evident o bombă calorică deoarece brânza este un aliment foarte gras. De obicei, ea se prepară cu următoarele tipuri de brânză: mozzarella (întotdeauna), stracchino, fontina, gorgonzola, însă uneori una dintre ultime 3 tipuri poate fi înlocuită de ricotta sau parmezan. În funcție de cât de multă brânză conține o felie, aceasta din urmă poate să aibă în jur de 170-250 de calorii.

55

Mihaela Bilic: ”Nu s-a inventat un aliment mai complet și mai echilibrat decât acesta. Este dietetic și ieftin” Irina Lungu·

Nutriționistul Mihaela Bilic a explicat pe pagina sa de Facebook care este cel mai sănătos aliment, pe care orice gospodină îl poate face ușor și economic.Exista un aliment care, din fericire, face parte din traditia culinara a romanului insa si-a pierdut locul de cinste la masa noastra. Este vorba de banala ciorba/supa gatita din ce in ce mai putin din pacate, chiar si in familiile unde exista copii.

Nutritionistii din toata lumea au recunoscut ca ” de la supa incoace, nu s-a inventat nimic mai echilibrat in materie de nutritie”. In Franta masa de seara nu se numeste cina, ci „souper” deoarece exista obiceiul ca seara sa mananci doar o supa.

Tot supa ca unic fel de mancare se servea si la primele restaurante, acest produs fiind considerat ideal pentru ” restaurarea” puterii de munca.In Romania orice gospodina stie ca nimic nu satura mai bine si nu e mai economicos decat o oala de ciorba. Iar daca ati facut armata sau ati mancat la autoservire si voi stiti ce gust minunat are ciorba facuta la cazan:)

Dpdv nutritiv ciorba este un fel de mancare complet si echilibrat. Avem in ea legume, paste fainoase/orez sau cartofi, un pic de carne sau peste si muuuulta apa. Ciorba hidrateaza, incalzeste si hraneste cu putine calorii. V-ati dat seama ca nu vorbesc de ciorba cu 2 degete de grasime la suprafata si nici de cea in care punem 4 linguri de smantana.

Fie ca e de legume sau are si carne, fie ca o mancati calda sau rece, fie ca e acra sau dulce, reconsiderati ciorba/supa in alimentatia zilnica. E cea mai simpla forma de a consuma legume in cazul copiilor si batranilor, e facuta in casa de mana voastra si tine cateva zile.Marele avantaj al ciorbei este faptul ca satura si tine burta plina timp de 2-3 ore.

Daca se urmareste ecografic timpul de golire al stomacului se observa o intarziere de 30% in cazul supei comparativ cu situatia in care alimentele ar fi consumate separat. Deci supa tine de foame mai bine decat daca am manca o bucatica de carne cu legume si cartofi si am bea un pahar de apa.Aceasta curiozitate nu a putut fi explicata, insa este un lucru cert: mixate intre ele, ingredientele din ciorba stau mai mult in stomac! Nu ne ramane

56

decat sa profitam, daca tinem la silueta.Va recomand cu drag o portie generoasa de ciorba aburinda, ca fel unic pentru oricare din mesele voastre. Si puneti langa ea si un ardei iute, intensifica arderile si accelereaza metabolismul cu 25% timp de 3 ore dupa masa:) Pofta buna!

Cine bea acest ceai trăiește mai mult! Despre ce plantă este vorba Valentina Drăgoi 11 ianuarie 2020

Vești bune pentru băutorii de ceai. S-a concretizat într-o cercetare. Se pare că persoanele care consumă frecvent ceai prezintă un risc mult mai redus la bolile cardiovasculare și la deces. 

Potrivit unui studiu publicat recent, consumul de ceai de cel puţin trei ori pe săptămână poate contribui la o viaţă mai lungă şi o stare mai bună de sănătate, scrie Press Association, citată de agerpres.De asemenea, potrivit unei noi cercetări publicate în European Journal of Preventive Cardiology, consumul ”obişnuit” de ceai este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare şi deces în urma unei afecţiuni.Totuși, oamenii de știință avertizează că există o diferență majoră între consumul de ceai verde şi ceai negru.

Peste 100.000 de participantiAnaliza a inclus date prelevate de la 100.902 participanţi din China care nu aveau în istoricul medical atac de cord, accident vascular sau cancer.Astfel, participanții au fost împărţiţi în două grupuri: consumatori de ceai – persoane care beau ceai de trei sau mai multe ori pe săptămână şi persoane care nu obişnuiau să consume des sau deloc această băutură. Subiecţii au fost monitorizaţi o perioadă medie de 7,3 ani.Studiul sugerează că o persoană cu vârsta de 50 de ani care bea în mod obişnuit ceai se va confrunta cu boală coronariană şi/sau accident vascular

57

cerebral, în medie, cu 1,41 ani mai târziu şi va trăi cu 1,26 ani mai mult decât o persoană care consumă ceai rar sau deloc.De asemenea, s-a observat că persoanele care beau în mod obişnuit ceai prezentau un risc cu 20 de procente mai mic de boli de inimă şi accident vascular cerebral şi un risc cu 22 procente mai mic de afecţiuni cardiovasculare fatale.Totodată, cei care beau frecvent ceai au prezentat un risc cu 15 procente mai mic de deces, sugerează studiul.”Consumul obişnuit de ceai este asociat cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare şi deces din toate cauzele”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Xinyan Wang de la Academia de Ştiinţe Medicale din China. ”Efectele favorabile pentru sănătate sunt cele mai semnificative în cazul ceaiului verde şi pentru persoanele care au consumat ceai în mod obişnuit, pe termen lung”, a precizat el.

DOSAR

Regina fructelor, Cătina, domnește la Târgu Cărbunești 12 ianuarie 2020 Rona David România care merge 0

Pe o suprafață de 44 de ha, lie Potecaru (45 de ani) a reușit să obțină, în localitatea gorjeană Târgu Cărbunești, cea mai mare cultură de cătină ecologică din România. Cu o investiție de 10.000 euro la hectar, cătina bine valorificată, numită și ginseng-ul portocaliu, poate fi un adevărat tezaur. Producția ajunge la 14-23 de tone de fructe la un hectar.

 Am cerut ajutorul lui Dumnezeu, deci aveam experiența miracolului.

Ilie Potecaru: ”Totul a început în 2013, când l-am operat a doua oară pe tatăl meu de cancer, la un spital din Viena. Imediat după operație am aflat că avea metastază generalizată. Practic, a fost supus intervenției parțial pentru că s-a considerat la nivelul echipei care a făcut operația că nu avea sens eliminarea unor țesuturi, fiind metastază generalizată. Mi s-a comunicat în acea zi că mai are maximum trei –patru luni de trăit. A fost un moment foarte greu,

58

simțeam că nu pot să fac nimic pentru el, că nu depinde de mine. Mă mai confruntasem cu o astfel de situație la un moment dat și atunci am cerut ajutorul lui Dumnezeu, deci aveam experiența miracolului. De data aceasta însă mă gândeam și ce ar trebui să fac pentru a-i ușura suferința, psihologic și fizic. Firește, tatăl meu înțelegea situația în care se afla, însă pe mine mă preocupa intens dorința de a nu îl vedea în suferință, mai ales în acel stadiu ultim, de dinaintea morții, cu tot ceea ce ține de el… Nu sunt deloc genul care să caute interpretări în vise, nici nu mă pricep și nici nu sunt astfel construit, însă, probabil din pricina încărcăturii sufletești din acea zi, am avut pur și simplu un vis prin care mi s-a transmis ”să stau liniștit, voi primi vești bune”. Am povestit familiei acest vis, mai mult cu scopul de a-i mai liniști. Ei sunt reticenți la astfel de înțelesuri, mai mult sperau să fie așa, decât să accepte acest lucru ca pe o asigurare. Îmi amintesc că am ajuns la spital cu puțin înainte de prânz, absolut toți oamenii implicați îmi zâmbeau și-mi transmiteau”good news”. Practic, nu înțelegeau ce se întâmpla, marcării și indicatorii arătau altceva, pentru care nu aveau nici un fel de explicație. Toate analizele de după operație se schimbau în bine, din ce în ce mai bine… Cu o zi înainte de intervenție, sunasem sau am fost sunat de prieteni apropiați și de rude, fiecare încerca să găsească o soluție de tratament pentru următoarele luni. După toate veștile bune, care erau cu mult mai bune decât tot ce îmi puteam eu imagina după acel vis, primesc un telefon de la o doamnă din Italia care îmi spune că este cadru medical, colaboratoare a unui medic oncolog de la o importantă clinică din acea țară, și că ar vrea să discutăm, să îmi propună o rețetă pentru recuperarea tatălui meu, după operație. Nu știa că intervenția a fost in mare parte o constatare a dezastrului, urmată de închiderea pacientului. După aproximativ o săptămână, am ajuns în Italia, m-am văzut cu respectivul medic și mi-a dat rețeta, spunându-mi că în România avem cea mai bună cătina din lume, o miere foarte bună și apă pură. Medicul Italian mi-a mai vorbit despre albina românească, curenții de aer care străbat România, calitatea apei din sol, lucruri pe care nu le știusem, activitatea mea de până atunci neavând nici un fel de incidență cu această zonă. Aceasta era rețeta: cătină, miere pură și apă de izvor alcalină. Cum m-am întors acasă, am procurat cătina, am căutat miere, vorbind cu un apicultor pe care îl cunoșteam, și am făcut ”rețeta”. Tatăl meu trăiește, este perfect sănătos, nu a mai avut niciodată reveniri ale bolii. După acel moment, am înțeles că asta trebuie să fac, să pun la dispoziția oamenilor produsul respectiv, fie că sunt sau că nu sunt bolnavi. De atunci, mi-am schimbat în mare domeniul afacerilor și, indirect, viața. ”Cătina va deveni produsul primordial al alimentației omuluiIlie Potecaru: ”Eu cred că această plantă, cătina, va avea o importanță din ce în ce mai mare pentru noi și nu am în vedere doar spațiul românesc, cătina va deveni în scurt timp produsul primordial al alimentației omului. Timpul

59

de așteptare reprezintă doar timpul până când oamenii vor înțelege asta și aici nu mă refer la specialiștii medicinei alternative, la nutriționiști, aceștia deja știu beneficiile cătinei, ci la oamenii simpli în general, nepreocupați de aceste lucruri. Din acest motiv am hotărât să investesc într-o fermă, să cumpăr mult pământ, să cultiv în mod ecologic cătină, fără nici un fel de tratament chimic, să cumpăr familii de albine și să încep producerea rețetei respective pentru toată lumea care dorește cel puțin să o încerce. Așa am ajuns la băutura Melissimo. Chiar și cei sănătoși pot constata o energie absolut incredibilă, produsul asigură vitaminele și o bună parte din elementele necesare funcționării organismului, o deosebită rezistență la oboseală. În tinerețe, am făcut sport, știu foarte bine comportamentul corpului la efort și parametrii fizici ai unui sportiv. Cătina are aproape toate vitaminele și mineralele necesare corpului uman. Melissimo este acum în marile lanțuri alimentare. Produsul nu are conservanți, nu are coloranți artificiali, nu este pasteurizat, nu are potențatori de gust, nu are zahăr, gustul este dat strict de cătina în amestec cu mierea naturală. În plus, este un produs 100% românesc, cum puține se mai găsesc. ”

10.000 euro pentru un hectar cultivatIlie Potecaru: ”Am identificat terenul în județul Gorj, o zonă în apropierea Munților Parâng, nepoluată de industrie sau de un alt tip de agricultură, terenul fiind situat între dealuri, practic o luncă a Râului Gilort, una dintre terasele făcute de acest curs de apă. Terenul nu fusese prada unor culturi intensive, era format în general din pășuni, folosite de crescătorii de animale. Am cumparat aproximativ 55 hectare, comasate, aici, satul Cojani, legat administrativ de orașul Târgu Cărbunești. ”Cultivatorul spune ca este foarte greu de găsit un teren cu o astfel de suprafață si că după 1989 s-a facut o mare greșeală cu fragmentarea terenurilor și desființarea asociațiilor agricole. Cătina are avantajul plantei semisălbatice care se adaptează foarte bine, făra mulți dăunatori sau boli specific, iar dacă pregătești bine terenul, faci lucrările la timp, folosești material de calitate, planta se comportă foarte bine în orice condiții. . În plus, pivotul plantei se duce pana la 6m, având ca efect o foarte bună rezistență la secetă.

60

Ilie Potecaru: ”Costul este aproximativ 10.000 euro pentru un hectar cultivat, incluzând absolut tot, de la pregătirea terenului, material certificat, plantarea,  sistem irigare performant, împrejmuire, pana la sistemul de supraveghere. După plantare, urmează 3 ani în care trebuie să îngrijești foarte bine plantația, în acest timp există doar costuri și nici un fel de profit. In anul 3 începi recoltarea, dar trebuie să investești in tunelul de congelare rapidă, depozitul de congelare , sistemul de batozare și condiționare. După toate aceste investiții și timp, incepi să culegi roadele pentru urmatorii 20 de ani. ”Românii au fost atât de mințiți înainte și după 1989, încât e foarte greu să mai creadă ceva Ilie Potecaru: ”În ultimii ani, tot mai mulți propietari de terenuri au înființat culturi de cătină. Sunt mulți cu plantații relativ mici, fără depozite de pastrare la minus 20 grade, fără tunel de congelare rapidă la minus 40 grade, fără condiționare și fără a avea tot lanțul de producție, acolo sunt probleme cu vânzarea.  Plantațiile mari și cooperativele agricole au contracte externe. În țară cererea este relativ mică din multe motive. În principal, cred că este o problemă de informare. Apoi, românii au fost atât de mințiți înainte și după 1989, încât e foarte greu să mai creadă ceva, chiar și în ceea ce înseamnă aceste lucruri simple, ușor accesibile, despre hrană și modul de viață. Tot ca o scuză poate funcționa și situația alimentelor de pe piața românească, foarte puține sunt reale, foarte puține respectă condiția primară a ideii de aliment pentru om, goana isterică după bani a dus la o industrie a falsificării roduselor greu de imaginat. Pe piața externă însă cererea crește continuu, an de an. Trebuie doar să ai cantitate, calitate și continuitate. ”

Cine este Ilie Potecaru, cultivatorul român a celei mai mari suprafete de catină ?Ilie Potecaru: ”Sunt un om care s-a ocupat de comerț, construcții, servicii, imobiliare și agricultură. Dacă vă referiți la nou înființata Mănăstire Cojani, din vecinătatea fermei mele, plecând de la repunerea în circuit a bisericii construite de familia Generalului Gheorghe Magheru, trebuie făcută în mod obligatoriu precizarea că eu am construit această mănăstire ca antreprenor, fondurile fiind în marea lor majoritate de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Contribuția personală a fost pentru lucrări care nu pot fi decontate din bani publici. Împreună cu un prieten, ne îngrijim de cele necesare funcționării acestei mănăstiri. E adevărat însă că, de-a lungul timpului, înainte de întâmplările cu un mare conținut de miracol din viața mea, am fost atent cu spațiul spiritual al neamului nostru, cel creștin ortodox, sunt lucruri pe care le-am finanțat integral, enumăr doar trei, nu pentru lauda care anulează fapta, ci pentru ca și alți oameni care au această posibilitate să facă la fel. Cele trei pe care le enumăr acum sunt proiecte în care am fost implicat

61

sufletește mai mult: am finanțat pictura unei foarte mari biserici din Drumul Taberei, fiind impresionat de vocația preoților slujitori de acolo, doi frați, am plătit racla din argint în care se află moaștele Sfântului Antonie de la Iezer, un sfânt de origine aromână.

Mereu am fost impresionat de ce au făcut aromânii pentru noi. Și cei din trecut, dar și cei din prezent. În mod real, familiile Gojdu, Mocioni și Șaguna ne-au redat Ardealul în mod indirect, au salvat viața culturală din acea parte a României, care atunci se confunda cu viața religioasă, au finanțat educația românilor care, ulterior, au fost actanții Unirii. Nu în ultimul rând, jugul austro-ungar a fost semnificativ ușurat prin contribuția și prin statutul acestora în cadrul pârghiilor de putere ale imperiului. Și astăzi este cam la fel cu importanța lor, vedeți ce se întâmplă inclusiv în sport, cine sunt cei care creează și cei care furnizează jucătorii de fotbal. Mai mult, și asta este cu adevărat amuzant pentru noi, românii, deși aromânii sunt cunoscuți a fi cei mai zgârciți cu putință, ei sunt totuși cei mai darnici pentru noi. A treia mențiune este refacerea parțială a bisericii din comuna în care s-a născut tatăl meu. ” Cătina hrănește celulele sănătoase făcând organismul invincibil in competiția cu boala”Descoperiți cătina” este sloganul care îl animă pe Ilie Potecaru în a merge mai departe si a împartasi celorlalti, beneficiile extraordinare ale acestui miracol pe care natura l-a oferit oamenilor.Ilie Potecaru: ” Îmi doresc să descopere cât mai mulți oameni Melissimo, să fie sănătoși și voioși. Proprietățile cătinei sunt suficiente pentru o alimentație corectă, cătina este o bombă de vitamine, are efect cicatrizant, imunostimulator, depurativ, citoprotector, apărând celulele de tot ce este toxic și nociv, are efect antiinflamator și antibacterian, ajută la refacerea

62

rănilor, mai ales în caz de arsuri. Practic, cătina hrănește și întărește celulele sănătoase făcând organismul invincibil in competiția cu boala. Descoperiți cătina! Cu mențiunea că aceea care se vinde în piețe la tarabe este oxidată din cauza procedeului de recoltare, cătina are un singur defect, oxidează imediat in momentul rănirii fructului, pierzându-și proprietățile. Recoltarea ei se face prin sacrificarea arborelui pentru un an, prin tăierea crengilor, anul următor fiind doar pentru refacerea sa, apoi, cu fructele pe crengi, se procedează la congelarea rapidă în tuneluri de congelare rapidă, fructele fiind scuturate ulterior de pe crengi, după ce în prealabil au fost înghețate la minus 40 grade Celsius. ”Un milion de euro, cifra de afaceriPentru 2020, Ilie Potecaru si-a propus să creeze o fabrică, de data asta pe fonduri europene, în care să transforme cătina în tot ce se poate și în tot ce face bine organismului uman, în special, uleiul de cătină, pur, obținut din sâmburi, care are un proces mai greu de producție , dar care are beneficii multiple. În prezent, toate produsele sunt procesate în fabrica de la Valenii de Munte.Ilie Potecaru: ” Productia, propriu-zis, a început în toamna anului trecut, fiind primul an cu recoltă, până acum doar s-a investit. Practic din prima producție cifra de afaceri este în jur de un milion de euro. ”Cătina atrage atenția multor cercetători din întreaga lume, în special pentru valorile sale nutritive și medicinale. Concentrația de vitamina C a fructelor sale este mult mai mare decât cea a portocalei, de 25 de ori mai mare decât a căpșunilor și de 5 ori mai mare decât cea a kiwi-ului. Conținutul de vitamina E îl depășește pe cel de grâu, porumb și soia. În Europa și Asia, preparatele de ulei de cătină sunt utilizate în spitale pentru tratarea arsurilor, a plăgilor și a altor complicații ale pielii. Pentru uz intern, cătina este folosită pentru tratamentul și prevenirea ulcerelor stomacale și duodenale, hiperlipemiei sângelui, ochilor duși, gingivitei și bolilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea sau boli arteriale și coronariene.

* * *

Povestea celui mai bătrân florar din România! Are şofer personal şi conduce afacerea de peste 75 de ani Claudiu Popa11 ianuarie 2020

63

Weil Alois este cel mai bătrân florar din Arad şi la aproape 92 de ani conduce afacerea familiei începută în anii ‘20. Cultivă sute de mii de zambile și lalele și spune mândru că vrea să continue afacerea începută de tatăl său în 1921.

Weil Alois crede că ar putea fi chiar cel mai bătrân florar din România. La cei 91 de ani împliniți, bărbatul susține că a cultivat milioane de plante. Pe toate le-a îngrijit cât e ziua de lungă în serele construite în gospodăria sa, potrivit jurnalaradean.ro.Cel mai bătrân florar din Arad lucrează de 75 de ani

Weil Alois a descoperit pasiunea pentru cultivarea florilor pe când era adolescent. În urmă cu 75 de ani, spune că „furat”de la tatăl său, care a înființat o seră în 1921. Își amintește că, la mijlocul anilor 30, familia sa a avut chiar și o florărie în Palatul Neuman din Arad. Acum, are clienți care pleacă de la el cu remorci pline de ghivece cu flori care ajung în piețe și în florăriile din toată România.Deși a împlinit 91 de ani, Weil Alois nu vrea să renunțe. Este administratorul firmei și are chiar propriul șofer pentru că a renunțat la condus. În serele sale, florarul senior are peste 200.000 de zambile și lalele pe care la distribuie în toată țara la prețutri modice. Un fir de lalea se vinde un 1 leu, în timp ce o zambilă mică este 3,3 lei, iar una la ghiveci costă 4,5 lei. După o iarnă de muncă și cheltuieli pe măsură, cel mai bătrân florar din Arad spune că ar putea încasa aproape 500.000 de lei dacă și-ar vinde toată marfa.„Vânzările sunt mari, avem clienţi peste tot, dar profitul nu este prea mare. Sunt ani în care ieşim în pierdere, dar mergem mai departe. Anul acesta am avut o iarnă foarte grea, ceea ce ne-a adus costuri mari cu încălzirea serelor. Pe clienţi nu-i interesează asta, aşa că trebuie să menţinem preţurile ca şi în anii trecuţi”, a explicat Weil Alois, pentru sursa citată.Florarul arădean importă bulbi de lalele din Olanda, ţara cea mai renumită în cultivarea acestei flori. Preferă lalelele albastre, galbene şi roşii, respectiv culorile drapelului României, care ajung să crească în parcurile din diverse parcuri ale țării.

64

Ce vis are afaceristul

Weil Alois vrea să trăiască măcar până în 2021, pentru a sărbători împlinirea a 100 de ani de la înființarea afacerii de către tatăl său.

* * *

Descoperire uluitoare! Din ce va fi făcută mâncarea viitorului. Nimeni nu putea să ghicească Alecsandru Ion 11 ianuarie 2020

O proteină, care nu are gust, a fost produsă de oamenii de știință în condiții de laborator, pentru a înlocui hrana obținută prin producția clasică de alimente, despre care cercetătorii spun că distruge lumea. Prin intermediul ei, alimentele vor putea fi cultivate cu emisii de gaze cu efect de seră aproape de zero.

Oamenii de știință finlandezi au produs o proteină ”din aer”, ce va sta la baza alimentelor produse în laborator și va concura la preț cu soia, până la finalul acestui deceniu. Proteina este produsă din bacteriile din sol alimentate cu hidrogen.Efect de seră neglijabilCercetătorii spun că, dacă energia electrică provine de la energia solară și eoliană, alimentele pot fi cultivate cu emisii de gaze cu efect de seră aproape zero.O fabrica pilot de la periferia capitalei Helsinki a atras investiții de 5,5 milioane de euro. Cercetătorii prezic că, în funcție de prețul energiei electrice, costurile pentru producerea acestui tip de hrană vor fi aproximativ egale cu cele pentru producția de soia, până la sfârșitul deceniului, notează presa internațională, preluată de digi24.ro.

Tehnologie testată încă din anii ’60”Producția de produse alimentare distruge lumea. Pescuitul și agricultura sunt, de mult, cea mai mare cauză de dispariție și pierdere a diversității și abundenței faunei sălbatice. Agricultura este o cauză majoră a defrișărilor. Hrana fără ferme creează posibilități uimitoare de salvare atât a oamenilor, cât și a planetei”, susțin cercetătorii finlandezi.Ideea din spatele tehnologiei a fost inițial testată pentru industria spațială în anii ’60.

Proteina nu are gustPentru a produce acest tip de hrană, apa este ”împărțită”, folosind electroliza pentru a face hidrogen. Hidrogenul, dioxidul de carbon din aer și mineralele sunt alimentate de bacterii, care apoi produc proteina.

65

Proteina, care nu are gust, ar putea imita uleiul de palmier folosit la producerea înghețatei, biscuiților, pastelor, sosurilor sau a pâinii. Inventatorii spun că poate fi folosită ca mediu pentru cultivarea cărnii obținute în laborator. De asemenea, proteina ar putea fi folosită ca hrană pentru animale, astfel încât să nu mai fie distrus mediul înconjurător pentru pășuni.

* * *

Iridex Depozitează Abuziv Deşeuri De Redactia Financiarul Data ian. 10, 2020  93

Firma Iridex depozitează ”abuziv” deşeuri pe o suprafaţă de 53.000 mp, care aparţine domeniului public şi pentru care nu are acte, reiese dintr-o expertiză topometrică realizată, la solicitarea Primăriei Sectorului 1, de un expert autorizat, se arată într-un comunicat de presă al administraţiei locale transmis vineri.

Potrivit sursei citate, Primăria Sectorului 1 se află de doi ani în proces cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru anularea Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru Groapa de gunoi Iridex. În ciuda faptului că avocaţii agenţiei şi cei ai Iridex s-au opus oricăror expertize solicitate de către Primăria Sectorului 1, instanţa a aprobat, printre altele, şi expertiza topometrică pentru stabilirea suprafeţei şi volumului gropii de gunoi Iridex-Chiajna, se precizează în comunicat.

Primăria Sectorului 1 cunoştea că Iridex depozitează deşeuri pe o suprafaţă de 16,5 ha, teren concesionat de la Chiajna, şi pe încă aproape 10 ha teren, proprietatea sa privată, deşi depozitarea deşeurilor pe un teren privat încalcă legislaţia în vigoare, arată autoritatea locală. Din acest motiv, primăria a solicitat în instanţă anularea Autorizaţiei Integrate de Mediu.

„Rezultatele expertizei depăşesc cele mai negre scenarii: pe lângă suprafeţele deja cunoscute (16,5 ha domeniu public şi 10 ha teren privat), firma Iridex depozitează ilegal deşeuri pe alte 5 ha de teren care aparţin statului. Calitatea aerului din Bucureşti nu se îmbunătăţeşte numai prin publicarea unor simple rapoarte sau prin declaraţii de presă pompoase, ci prin măsuri concrete de stopare a acţiunilor ilegale ale celor care ne otrăvesc de ani buni aerul pe care-l respirăm. Sper ca actuala conducere a Ministerului Mediului să reacţioneze la acest atentat la sănătatea bucureştenilor şi să ia urgent măsurile care se impun”, a declarat primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, potrivit comunicatului.

Primăria Sectorului 1 menţionează că expertul parte Iridex, referindu-se la suprafaţa de 5 ha, a susţinut că este vorba despre o eroare materială.

66

„Ne întrebăm, în mod legitim, cum poate ocupa cineva, persoană fizică sau juridică, o suprafaţă imensă de teren aparţinând statului, fără să observe nimeni, în condiţiile în care, atunci când s-au concesionat cele 16,5 ha, acestea au fost predate cu proces-verbal de predare-primire între Chiajna şi Iridex. Putea să fie vorba despre o eroare materială dacă ar fi fost doar o cifră scrisă greşit pe o hârtie, fără a produce consecinţe, cum a fost cazul Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. 15, emisă tot de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru acelaşi operator Iridex, în care volumul depozitului menţionat a fost majorat cu 1.500.000 mc (de la 4.500.000 mc la 6.000.000 mc) dintr-o ‘regretabilă eroare’, corectată ulterior, în 2017, la insistenţele Primăriei Sectorului 1”, se mai arată în comunicat.

Primarul Dan Tudorache a afirmat că ar putea exista consecinţe legate de mediu şi de afectarea sănătăţii cetăţenilor din Bucureşti şi din Ilfov.

„În afară de prejudicierea bugetului de stat, ar putea exista consecinţe a căror gravitate nici măcar nu o putem anticipa, legate de mediu şi de afectarea sănătăţii cetăţenilor din Bucureşti şi din Ilfov. Neexistând o autorizaţie de construire şi pentru suprafaţa acoperită abuziv, nu ştim dacă înainte de a se depozita deşeuri pe aceste zeci de mii de metri pătraţi s-au respectat normele pentru protecţia mediului”, a susţinut Tudorache.

* * *

Floarea-soarelui PIONEER: P64LE136 și P64LE137, noii hibrizii ExpressSun® ce pot fi semănați din această primăvară agrointeligenta.ro - 10 ianuarie 2020 În ultimii patru ani, cu ajutorul a doi hibrizi arhicunoscuți: P64LE25 și P64LE99, Corteva Agriscience domină piața de floarea-soarelui din România și Republica Moldova. Cei doi hibrizi Pioneer® s-au remarcat prin stabilitate, productivitate și rezultate extraordinare în conditii de secetă, calități ce au făcut din aceștia lideri de piață, ocupând prin rotație locurile 1 și 2 în vânzări.

Producțiile extraordinare de peste 5 t/ha in condiții optime, dar și peste 3 t/ha în condiții de secetă cumplită, au arătat capacitatea pe care o are germoplasma Pioneer® și au dat încredere fermierilor în acestă cultură.

Investițiile în cercetare au confirmat din nou, iar în 2019 am lansat un nou hibrid extraordinar – P64LE136, urmat în acest sezon

67

de cel mai adaptat hibrid pentru condițiile specifice țării noastre – P64LE137.

Cei doi hibrizi vin să completeze actualul portofoliu și vor deveni în scurt timp alegerile favorite ale fermierilor. Din punct de vedere al productivității și stabilității aduc noi standarde în cultura florii-soarelui în România.

Sunt o generație de hibrizi noi, cu caractere îmbunătățite, mai performanți și mai bine adaptați condițiilor specifice din fermele noastre, ce vor valorifica la maxim resursele oferite, pentru a satisfice cele mai exigente așteptări ale fermierilor români.

O scurtă caracterizare a celor doi hibrizi:

Hibridul de floarea-soarelui P64LE137

– Hibrid ExpressSun® cu rezistență la erbicidul Express® 50 SG.

– Cea mai bună toleranță la secetă și arșiţă din România, foarte bine adaptat condițiilor locale, cu productivitate excepțională .

– Nivel maxim posibil de rezistență genetică la lupoaie din România (Orobanche cumana) peste la rasa G (BR1, BR2 & BR3), pachet complet de gene ce îi permite să fie cultivat și în zonele cu rotație scurtă din SE țării, unde sunt probleme mari cu acest fitoparazit.

– Toleranță și rezistență genetică la pricipalele boli ale culturii prezente la noi și în special la rasele de mană cunoscute în România.

– Masa hectolitrică mult îmbunătățită depășind frecvent 42-43.

– Arhitectură superioară a plantelor, cu calatidii pendule și caractere agrotehnice îmbunătățite.

– Grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fără a avea probleme în anii în care entomofauna nu reușește din diferite motive să ajute la procesul de polenizare.

Acest hibrid va înlocui uriașul P64LE25, depășindu-l cu ușurință la toate capitolele: productivitate, agrotehnică, stabilitate etc.

Hibridul de floarea-soarelui P64LE136

– Hibrid ExpressSun® cu rezistență la erbicidul Express® 50 SG.

68

– Potențial productiv extraordinar cu rezultate foarte bune în anii cu favorabilitate pentru cultura florii-soarelui, fiind recomandat fermierilor ce doresc performanță.

– Arhitectură îmbunătățită a plantelor, talie mai redusă și poziție pendulă a calatidiilor.

– Tolerant la lupoaie (Orobanche) rasa G (BR1 și BR2), cultivarea sa fiind nerecomandată în S-E țării, unde terenurile sunt infestate cu rase superioare.

– Rezistenţă genetică la rasele de mană cunoscute în România, tolerant la Phomopsis şi Sclerotinia.

– Productivitate excepțională, grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fără a avea probleme în anii în care entomofauna nu reușește din diferite motive să ajute la procesul de polenizare.

Ca element de noutate, cei doi hibrizi vor fi disponibili în exclusivitate cu cel mai complet tratament sămânță din piață, LumiGEN™, ce asigura un start bun pentru cultură, datorită legăturii mai bune între sol și tinerele plante, lucru ce va accelera și consolida dezvoltarea și uniformitatea culturii.

Cei doi hibrizi sunt disponibili la comercializare încă din toamna anului 2019. Pentru informații legate de disponibilitatea acestora, vă rugăm să luați legătura cu reprezentanții companiei din zona dumneavostră.

Încercați și cultivați cea mai performantă genetică Pioneer®!

Andrei Ciocoiu

Category Marketing Manager Oilseeds Corteva Agriscience

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

* * *

Cezar Ioan lansează volumul “Connaisseur fără ifose, tot ce ai vrea să știi despre vin. Și ceva în plus” Last updated Jan 7, 2020

69

Cezar Ioan este jurnalist, publisher și fondator al revistei vinul.ro, una dintre cele mai cunoscute voci din presa oenologică și gastronomică de la noi. Cezar Ioan este co-inițiator alături de Cosmin Dragomir și Nico Lontras al Congresului Național de Gastronomie și Vin, al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România și a mai multor proiecte dedicate industriei ospitalității.

Volumul său este adresat publicului larg, iar prima parte a cărții este o introducere în lumea vinului, pe înțelesul tuturor, cu un scurt dicționar explicativ de termeni uzuali în limbajul de profil ori sfaturi utile despre cum să ne alegem un vin de la raft.  Este prima carte scrisă de un autor român care abordează industria oenologică din acest punct de vedere.

“Iată-ne la cel de al doilea titlu din colecția GastroArt dedicată cărților de specialitate din atât de fertilul și robustul domeniu al gastronomiei. În calitate de editor sunt fericit că pot lansa un volum despre vinuri cu rol inițiatic, adresat, mai ales, celor care vor să descopere acest univers fabulos. De atât de multe ori, lumea cunoscătorilor de vin este prea ermetică, elitistă (chiar snoabă) și intimidantă. Ei bine, aceste rânduri o fac accesibilă și sunt o invitație sinceră la descoperiri empirice ale vinurilor cu ceva habar despre ele. În calitate de prieten, regăsesc în cartea lui Cezar sutele de ore de discuții prin care m-a familiarizat cu noțiunile elementare. Îi mulțumesc pe această cale pentru răbdare. Am fost exact unul dintre cei despre care vorbește la începutul textului: un individ care nu credea că va putea vreodată să diferențieze vinurile și după criterii ceva mai subtile. Ei bine, astăzi pot percepe arome secundare. Până la un nou tiraj, sper să le simt și pe cele terțiare”, explică Cosmin Dragomir inițiatorul editurii și site-ului Gastroart.ro.“Truismul că adevărul se află-n vin îmi pare tot mai misterios pe măsură ce piața de vinuri se dezvoltă exponențial. Doar Universul întreg mai cunoaște o expansiune în asemenea chip implacabilă ca piața vinurilor. Așadar, în care vin e adevărul? În lumea advărurilor multiple, a fake-urilor mai reale decat ceea ce imită și a relativismului total, cartea lui Cezar Ioan este un ghid, o lumină, un traseu cu repere limpezi. O carte foarte folositoare, ca nu cumva rătăcirea printre vinuri să-ți rătăcească drumul spre adevăr. Adevărul tău, firește…”, scrie Sever Voinescu, redactor șef Dilema Veche, pe coperta IV.

70

Editura GastroArt anunță și tipărirea unui alt volum, de data asta sub semnătura lui Dan Iancu și intitulată “Ospătăria lu’ Iancu, Bucate Vechi”. Dan Iancu este scriitor și gastronom și a mai publicat: Bostonmylove (ed. Eminescu, 2002), O piatră de spus (ed. Vinea, 2004), Discursuri (ed. Liternet), Tata doar fotografii (ed. Agol, 2009), Noi, o jumătate de zeu (ed. Agol, 2011), Despre înțeles (ed. Agol 2012), Aspecte inedite din viața lui (ed. Agol 2017) și Poemul orașului târziu (ed. Agolo 2017).

Volumul său de povestiri gastronomice cu rețete inserate pare desprins din cărțile lui Păstorel Teodoreanu. Selecția de “bucate vechi”, rețete culese din cărți interbelice, evidențiază o bucătărie de zahana, pe timpuri la mare căutare la noi, și care, încet, încet e pe cale de reapariție prin localurile cu specific tradițional.

Cele două volume sunt disponibile în acest moment pe bioshopromania.com și la Blid – locantă românească (strada Fluierului nr. 33), urmând ca în viitorul apropiat să le putem găsi în librăriile din țară.

Cele două volume recent lansate fac parte dintr-un proiect editorial ambițios dedicat gastronomiei care mai cuprinde tipărirea a încă șase titluri de restituiri gastronomice care se află deja în tipar și care vor fi lansate în ianuarie 2019. Celelalte volume aflate în lucru sunt:

Mihail Kogălniceanu & Costache Negruzzi – 200 de rețete cercate și alte trebi gospodărești (1841) cu o prefață a lui Mihai Kogălniceanu;

Maria Maurer – Carte de Bucate (1849), ediție transliterată și îngrijită de Simona Lazăr;

Constantin Bacalbașa – Bucate interbelice, ediție îngrijită de Simona Lazăr;

71

J. C. Hințescu – Bucătăreasa Națională (1874), reeditare în premieră, prima carte de bucate în limba română din Ardeal, ediție îngrijită de Simona Lazăr;

Antologie de texte esențiale pentru istoria Gastronomiei Românești, de Cristina Elena Andrei;

Christ Ionnin Bucătăria Română (1863) ediția a III-a completată și adăugită, ediție îngrijită de Simona Lazăr.

* * *

5 tendințe ale anului 2019 în piața cafenelelor din perspectivă antreprenorială Vasile Andreica

2019 a fost cel mai dinamic an pentru industria cafenelelor îndeosebi pentru business-urile antreprenorilor români. Din perspectiva tendințelor, s-a conturat un interes mai mare de investiții în domeniu, cuplat cu emanciparea clienților.

Interes mai mare pentru francizeInteresul pentru business-ul în franciză a crescut simțitor în ultimii ani, modelul fiind importat din economiile dezvoltate unde sistemul funcționează la o scară mare. Suntem încă la început de drum și estimez creșteri spectaculoase în anul 2020.

Din experiența mea antreprenorială, există mai multe tipologii de antreprenori francizati sau de de viitori întreprinzători care își fac un business propriu datorită unei francize. În primul rând, am întâlnit numeroși oameni de business care lucrează sau au lucrat în corporații și vor să își deschidă o franciză. În corporațiile din România sunt mulți profesioniști caracterizați de spirit antreprenorial. Acești viitori foști angajați (unii dintre ei rămân și angajați în timp ce își dezvoltă o franciză) își folosesc ideile pentru a inova într-un anumit sector. Ei își aplică ideile și expertiză acumulate pentru a satisface o nevoie identificată pe piață O altă tipologie de francizati care s-a lărgit că număr este aceea a proprietarilor de afaceri de familie care vor să crească și să investească și în alte industrii și, evident, HoReCa a fost în 2019 o piață cu mare potențial pentru aceștia.

72

A crescut numărul cafenelelor în centre de birouri noi datorită unor noi investiții pe zona de officeÎn mod categoric, numărul cafenelelor din centre de birouri a crescut odată cu deazvoltarea accelerată a acestora din anul 2019. Piaţa birourilor din marile orașe a avut în 2019 un an record în ceea ce priveşte livrările. Dezvoltarea de proiecte noi a venit în mod natural, pe principiul cererii și a ofertei, în contextul în care firmele încearcă să reducă timpul de tranzit al angajaţilor. Mai mult decât atât, unele clădiri de birouri privesc cafeneaua și, eventual cantina din cadrul acestor clădiri, nu neapărat ca un centru de profit din închirierea spatiior, ci mai degrabă ca furnizori de servicii pentru chiriași, care la final pot să aleagă o clădire sau altă și prin prisma acestor servicii conexe oferite de către landlord. Aceste lucruri nu se întâmplau cu câțiva ani în urmă.

Mai multe prăjitorii și specialty coffee shopsPiața cafelei și a cafenelelor a devenit foarte emancipată în 2019, printre cele mai inovatoare din regiune: prajitoriile de cafea sunt profesioniste, brandurile locale sunt puternice, în timp ce consumatorii au o cultură a cafelei dezvoltată, cu o agendă bine completată în domeniul de gust al cafelei. Suntem cuprinși de febra Third Wave, ca multe alte orașe importante din Europa!. Avem o nouă cultură a cafelei cu câteva locații care fac lucruri frumoase în sensul acesta, și aici nu mă refer doar la calitatea produsului, cât și la pareta de învățare a clienților despre ce înseamnă o cafea bună. Dar indiferent de expansiune, cred că sectorul cafenelelor de specialitate va rămâne la nivel de nișă. Cred că piața cafelei ar trebui segmentată după cum urmează: cafenele independente de specialitate, lanțuri mici de cafenele , și aici mă refer la maxim 5 locații operate direct, lanțuri de cafenele dezvoltate în francize și lanțuri internaționale prezente în România.

Interes din partea românilor din Diaspora să investească într-o cafenea Cred că pentru o persoană care vrea să se întoarcă acasă cu un capital pe care l-a dobândit prin muncă în afara țării, accesarea unei francize poate fi o soluție foarte bună, minimizand riscurile unui start-up. O altă idee ar fi accesarea francizei de către români care stau în diaspora și vor să ducă acolo un brand românesc. La TED’S am avut cereri din ambele direcții, fără a se concretiza vreuna, dar asta înseamnă că interes există. Să nu uităm că 47% dintre emigranții români își doresc să revină acasă, potrivit unui studiu RePatriot. Dintre cei care vor să se întoarcă în țară, foarte mulți vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere.

73

Coffee for Younger AudiencesAm observat un nou trend în ultimii ani, cu precădere în 2019. Vârsta consumatorilor de cafea a scăzut semnificativ, elevii și studenții majori încep să frecventeze cafenelele zilnic. Tendința este globală: în Statele Unite ale Americii, 48% dintre tinerii cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani consumă cafea în mod constant. Ce aduce bun acest lucru? În primul rând ceea ce consumă ei, băuturile noi gen nitro coffee sau cold brew cât și alte cafele gourmet fiind printre preferatele lor. Astfel, clienții sunt atenți la ce comandă și pentru ei calitatea este esențială.

Cu peste 15 ani de experiență de business, antreprenorul Vasile Andreica este fondatorul lanțului de cafenele TED’S Coffee Co.

* * *

Clubul Fermierilor Români lansează programul «Tineri Lideri pentru Agricultură»

 

Programul are ca obiectiv pregătirea tinerilor, copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români (CFR), pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii autohtone în structurile administraţiei publice româneşti şi europene, asigurarea continuităţii afacerilor în agricultură şi creşterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială.

Viitorul depinde de pregătirea prezentului

Lansarea programului a avut loc pe 22 noiembrie a.c., la Bucureşti, şi a cuprins o serie de prezentări care s-au concentrat pe necesitatea pregătirii noii generaţii de fermieri, rolul acesteia în viitorul agriculturii, măsurile de sprijin dedicate prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), modele de succes, şi nu numai. „Programul «Tineri Lideri pentru Agricultură» vine ca o soluţie la principala provocare atât pentru agricultura românească, cât şi pentru cea europeană: îmbătrânirea populaţiei active şi interesul tot mai scăzut al tinerilor faţă de activităţile agricole, care determină o tot mai mare incertitudine în ceea ce priveşte succesiunea afacerilor. «Tineri Lideri pentru Agricultură» oferă un cadru structurat de pregătire pentru cei înscrişi în program în perspectiva continuării carierei în afacerea familiei sau desfăşurarea activităţii în domeniile comerciale conexe agriculturii sau în

74

cadrul instituţiilor naţionale şi europene responsabile pentru agricultură. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, aşa că avem încredere că programele noastre vor clădi o fundaţie solidă pentru agricultura inovativă a viitorului“, a afirmat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. Nicuşor Şerban, preşedintele Clubului Fermierilor Români, a declarat: „«Tineri Lideri pentru Agricultură» este printre primele proiecte pe care asociaţia şi le-a propus să-l dezvolte şi implementeze. Putem să spunem că este un proiect care s-a aşezat pe un drum bun şi sperăm ca pentru tinerii care participă sau vor participa la acest proiect să fie un ajutor pentru a prelua şi duce mai departe afacerile agricole, un domeniu care are şi va avea o importanţă deosebită pentru România. Le transmit tinerilor fermieri că pot să realizeze tot ce şi-au propus, dar să fie conştienţi de faptul că trebuie să fie bine pregătiţi, să aibă încredere în ei, să ceară sfaturi de la cei experimentaţi şi să înţeleagă că fără aportul lor agricultura românească nu poate să ajungă departe, acolo unde îi este locul în Europa, şi să fie considerată o sursă importantă de hrană pentru populaţia europeană, şi nu numai.“ Preşedintele organizaţiei a afirmat că afacerea sa în agricultură a demarat în urmă cu 21 de ani, când lucra 100 ha, iar în prezent exploatează o suprafaţă însemnată, de aproximativ 3.500 ha şi deţine o fermă zootehnică performantă, cu un efectiv de 2.600 de vaci. Pentru a aduce valoare adăugată mare s-a îndreptat spre procesarea laptelui: „Suntem prezenţi pe piaţa românească şi sper ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să fim şi pe cea europeană cu produse lactate româneşti de calitate“. Dan Hurduc, membru în Consiliul Director al CFR, a vorbit despre importanţa fondurilor europene în dezvoltarea propriei ferme, care acum se întinde pe o suprafaţă de 2.200 ha şi este localizată în judeţul Vaslui, dar şi despre pericolul divizării fermelor agricole mari ca urmare a propunerii CE de a plafona sprijinul acordat acestora.

„Odată cu accesarea de fonduri europene (SAPARD, FEADR, GAL), cifra noastră de afaceri a crescut continuu, ajungând de 10 ori mai mare, şi astfel putem spune că programele europene şi-au atins scopul. Am introdus permanent know-how-ul tehnologic, însă acum, când am ajuns la acest nivel de dezvoltare, suntem consideraţi latifundiari şi există riscul de a ne fragmenta fermele pentru a nu intra sub incidenţa plafonării. Conform unei publicaţii financiare, gradul de îndatorare al fermierilor a crescut şi asta, pentru că noi investim continuu în tehnologie. Consider că fermele de familie şi cele mari sunt complementare, pot contribui la crearea de performanţă şi fac ca România să prospere. Consider că tinerii din agricultură trebuie să devină lideri, să convingă autorităţile naţionale şi europene să crească competitivitatea fermelor agricole.“ Programul dedicat tinerilor fermieri dezvoltat de Clubul Fermierilor Români setează obiective concrete şi urmăreşte rezultate de durată pentru creşterea siguranţei şi

75

predictibilităţii afacerilor în agricultura României, prin atragerea de oameni pregătiţi, calificaţi, motivaţi şi proactivi în sectorul agricol. De asemenea, programul are misiunea de a promova integrarea noilor tehnologii agricole şi de a asigura buna reprezentare a intereselor agriculturii româneşti la nivel naţional şi al Uniunii Europene. Programul dezvoltă totodată iniţiative pentru creşterea implicării afacerilor din agricultură în proiecte de responsabilitate socială care susţin dezvoltarea comunităţii agricole. În cadrul evenimentului au fost prezentaţi patru tineri antreprenori de succes în agricultură, respectiv Alexandru Degianski, Ciprian Andrei Olteanu, Claudia Reinders şi Loredana Lungu, a căror experienţă în domeniul agricol o vom prezenta în numărul următor al revistei. Despre sprijinirea companiilor româneşti din domeniul agricol prin intermediul finanţărilor a vorbit Cristian Nacu, director IFC (Banca Mondială) pentru România şi Moldova, iar despre succesul unui grup de producători a vorbit prof. dr. Felix Arion, reprezentant al AgroTransilvania Cluster.

Scriitorul Alexandru Mironov a vorbit despre resursele planetei şi importanţa protejării acestora, iar în privinţa viitorului în agricultură, domnia sa a precizat că acesta nu poate exista fără digitalizare, inteligenţă artificială, utilizarea de roboţi, senzori şi drone.

Posibilitatea creşterii sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri la 100 mii euro

Informaţii despre situaţia tinerilor fermieri din UE şi măsurile de sprijinire dedicate noii generaţii a vorbit Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, director al secţiei Agricultură în cadrul Rerezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană. În 2016, doar 11% din fermierii UE aveau sub 40 de ani, adică aproximativ un milion de tineri fermieri. În pofida schemelor PAC de susţinere a tinerilor fermieri, în medie, aceştia beneficiează de subvenţii europene de doar 1.000 euro/an în plus faţă de fermierii mai în vârstă, ceea ce nu reprezintă cu adevărat un stimulent. În perioada 2007-2013 susţinerea medie pentru tinerii fermieri a fost de numai 28.000 de euro, mult sub nivelul maxim prevăzut. Veniturile medii din agricultură continuă să fie în UE cu 40% mai reduse decât în cazul altor categorii de activităţi profesionale. Tinerii fermieri au probleme mult mai mari în a obţine credite faţă de fermierii mai în vârstă. Pentru a se stabili în mediul rural, ar trebui create condiţii care să garanteze tinerilor nu doar unele stimulente economice, dar şi premisele unei vieţi sociale comparabile cu cea din mediul urban. Sunt zone rurale unde accesul la internet reprezintă încă o problemă şi de aici dificultăţi în introducerea agriculturii digitale. Stabilirea unei familii reprezintă încă o problemă pentru tinerii fermieri.

76

Referitor la necesitatea sprijinirii tinerilor fermieri, Achim Irimescu a declarat că un ajutor financiar suplimentar pentru aceştia în Pilonul I s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013. Mai mult, în propunerea actuală de reformă a PAC post-2020 s-a recunoscut importanţa fermierilor tineri şi, în mod explicit, reînnoirea generaţiilor a fost declarată drept obiectiv esenţial al PAC. Astfel, tinerii fermieri vor beneficia de o gamă largă de instrumente, printr-o combinaţie de aspecte obligatorii şi voluntare: Stabilirea unor sume minime pe fiecare stat membru al UE pentru „Atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale“. Pentru România, suma alocată pentru 2021-2027 va fi de 39,827 milioane de euro, respectiv de circa 2%. În prezent, suma se cifrează la 0,8%.

Suma respectivă trebuie să fie alocată sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I (plăţi directe suplimentare), fie din pilonul II - prima de instalare. În actualul cadru financiar, sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri este de 50.000 de euro, iar propunerea în viitoarea reformă a PAC este de 100.000 de euro. Tinerii pot beneficia şi de o preferinţă la selecţia proiectelor de investiţii din fondurile de dezvoltare rurală printr-un sistem de punctare mai avantajos. Complementar plăţilor directe, se introduce opţiunea de a sprijini diferite forme de cooperare între tinerii fermieri, dar şi parteneriate între generaţii diferite de fermieri, pentru transferul de cunoştinţe de exemplu.

Statele membre pot planifica plăţi forfetare pentru fermierii în vârstă care îşi transferă permanent exploataţia tinerilor fermieri. Susţinerea tinerilor pentru preluarea fermelor prin accesul la instrumente financiare derulate prin intermediul pilonului II al PAC (dezvoltare rurală): credite avantajoase, facilităţi pentru achiziţia de terenuri, dar şi politici naţionale fiscale pentru a-i încuraja să menţină activităţile agricole în zona rurală şi să se asocieze cu scopul de a valorifica producţia agricolă. În încheierea evenimentului, invitaţii au avut ocazia să asiste la o lansare de carte, autor fiind Mircea Dinescu. Acesta a recitat câteva poezii şi a acordat autografe pe noul săul volum de poezii intitulat „Colierul din bomboane de colivă“.Ana IONIŢĂ

* * *

Rezistența la ger a principalelor specii pomicole Sâmbătă, 11 Ianuarie 2020 Publicat în Pomicultura Maria BOGDAN Măr: Limita de rezistență la ger a pomului este de -40°C. În sezonul de repaus specia însumează între 400 și 1.200 ore de frig, calculând teoretic regimul termic din grupa 0-7°C. Florile rezistă la -5°C în faza de boboc, la -1,6°C și până la -2°C în faza de deschidere, iar fructele abia formate

77

suportă temperaturi de -1,1°C.

Păr: Rezistă, iarna, la -28°C, prag dincolo de care pomul are de suferit. Așa-zisul necesar de frig oscilează, de la soi la soi, între 600 și 800 de ore. Mugurii de rod degeră la -23°C, -26°C, iar ramurile anuale, la -26/-28°C. Florile în faza de buton au de suferit la temperaturi mai scăzute de -3,3% (cu daune minore), iar când sunt deschise degeră la -2,2 °C. Uneori rezistența ajunge și la -4,4°C, caz în care apar totuși pierderi de producție.

Prun: Pomul rezistă la temperaturi de -35°C, iar necesarul de frig este de 800-900 de ore în toată perioada de repaus. Mugurii florali suportă geruri de până la -31 către -33°C. Spre deosebire de măr și păr, florile sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume târzii de primăvară. În faza de boboc, rezistă la -3,3 până la -5,5°C, iar când sunt deschise total degeră la -2,2°C. La -5,5°C recolta este compromisă în proporție de 90%. Fructul abia format este distrus, în funcție de soi, la temperaturi de 0,5°C până la -1,1°C.

Cireș: Mugurii florali fac față temperaturilor negative de până la -20°C. La geruri mai mari (-24°C) este posibil ca aceștia să fie distruși în masă. Florile încă nedeschise rezistă la -2,8°C. Potrivit practicienilor, temperaturile mai scăzute de -4,4°C duc la compromiterea lor în proporție de 85-90%. În faza de deschidere, minimele agreate nu pot depăși -2,2°C (la -3,9°C recolta este compromisă aproape total). Pomul suportă în anotimpul rece temperaturi de până la -27°C.

Vișin: Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C. Florile încă nedeschise (buton alb) suportă pană la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt pierduți), iar când sunt complet deschise, degeră la temperaturi mai scăzute de -2,2°C.

Cais: Mugurii florali încep să degere la -20/-22°C. În perioada de buton alb, florile rezistă la -4,4°C, cu o pierdere de recoltă de 10%; la temperaturi de -10%, paguba este de 90%. Când sunt deschise, tolerează temperaturi de -

78

2,7°C (pierderi de 10%) și până la -5,5°C (pierderi de 70-90%). Fructele abia formate suferă la temperaturi cuprinse între zero grade și -2,8°C.

Piersic: Pomul rezistă la minime de -25°C, iar mugurii florali la temperaturi de -24°C. Ca și la cais, înghețurile de primăvară, după o perioadă de căldură, sunt mai periculoase decât gerurile din repausul obligatoriu. Butonii florali rezistă la -3,9°C, dar pentru o perioadă scurtă de timp florile deschise suferă la -2,7/-3,3°C, iar fructele abia formate sunt distruse la -2,2°C.

Nuc: Se comportă bine la geruri de până la -24 sau -26°C. Soiurile cu fructificare terminală sunt afectate la valori termice de -25°C până la -27°C (la aceste temperaturi degeră mugurii micști și amenții), la temperaturi mai joase de -28 sau -29°C au de suferit ramurile anuale, iar la 30°C până la -33°C degeră ramurile multianuale; pomii tineri sunt compromiși în totalitate la aceste temperaturi. Soiurile cu fructificare laterală, provenite din zone mai calde ale globului, încep să sufere la -20/22°C, fiind distruse complet la -26/28°C. În timpul înfloritului, pierderile încep de la minime de -2°C.

* * *

Cele mai răspândite grupuri de soiuri de mere în lume Sâmbătă, 11 Ianuarie 2020

Știați că vestitul măr Jonathan este soi de bază doar în România și Ungaria, preferat în consumul intern, dar care nu are pic de succes la export? Producătorii europeni au renunțat la poate cel mai vechi soi din lume din cauza termenului redus la păstrare. De asemenea, știați că, din principalele opt grupuri de soiuri de măr, cinci își au originea în Statele Unite ale Americii?

Grupul Jonathan (cu derivatele ulterioare Jonathan M41, Watson, Jonathan de Szatmarcseke) a fost descoperit în SUA, prin anul 1800. Vreme de un secol a fost cel mai cultivat soi din lume, dar după anii 1900 a pierdut competiția cu Red Delicious. În Europa, doar România și Ungaria l-au

79

adoptat ca soi de bază, fiind preferat în consumul intern; dacă vreți, la noi este un fel de „măr național“.

Descriere: gust excepțional al fructului, echilibru perfect zahăr/aciditate, aromă specifică puternică, pieliță intens colorată în roșu. Pomul prezintă plasticitate, adaptabilitate pe orice tip de sol și în condiții climatice diferite, este puțin sensibil la ger, coroana poate fi condusă fără dificultăți, soiul prezintă precocitate în rodire, fructifică de-a lungul anilor constant, productivitatea este ridicată.

Dezavantaje: este sensibil la făinare și arsură bacteriană. În plus, odată cu intensivizarea culturii, care urmărea și cantitate și calitate deopotrivă, soiul nu a dat randamentul așteptat de pomicultori. Pe de altă parte, fermierii urmăresc și păstrarea cât mai îndelungată a fructelor, iar Jonathanul rezistă 1-2 luni, după care începe să-și piardă aspectul comercial (apar pete brune și depresiuni la suprafață, care se brunifică ulterior).

Grupul Red Delicious: A fost obținut în SUA în primele decenii ale secolului trecut; în prezent, ocupă locul I în producția mondială de mere. În Statele Unite este grup de bază în producție, iar în Italia, al doilea cel mai preferat soi. Sunt utilizate toate variantele ameliorate: Starkrimson Delicious, Redsupr, Delicious, Vellspur Delicious, Ace spur Delicious, Topspur Delicious, Redchief, Super Chief Sandidge, Red King, Jeromine, Starkspur Ultra Red.

Descriere: fructul roșu, cu intensități de culoare diferite și dungi longitudinale închise, este dulce, dispune de aromă puternică, se păstrează bine și este rezistent la manipulare. Prezintă aspect comercial. Soiul are o prodictivitate ridicată, iar alternanța de rodire poate fi eliminată prin normarea la tăierile de fructificare.

Dezavantaje: din cauza conținutului redus de suc nu se pretează la prelucrare industrială, iar prin păstrare pulpa devine făinoasă. Are intrare mai târzie pe rod și o rezistență redusă la ger, florile fiind sensibile și la temperaturi de 0°C, periclitându-se, astfel, legarea fructelor. Este sensibil, de asemenea, la

80

rapăn.

Grupul Golden Delicious: a fost obținut tot în SUA și ocupă locul al II-lea pe piața mondială de fructe după Red Delicious. Soiul, cu diversele sale varietăți (Lysgolden, Belgolden, Reinders, clona B), constituie baza sortimentului în Franța, Spania și Italia.

Descriere: fructul este atractiv, de culoare alb-verzui, galben la maturitatea de consum, pulpă gălbuie, dulce, puțin acidulată, aromată; se păstrează bine în condiții clasice de depozitare, cu atmosferă controlată. Pomul se pretează la orice formă de coroană, rodește abundent, intră precoce pe rod.

Dezavantaje: este foarte sensibil la rapăn și făinare, iar aplicarea excesivă a tratamentelor pe bază de cupru în condiții de însorire accentuează rugozitatea pe pielița merelor, provocând un aspect comercial neplăcut. Umiditatea insuficientă la păstrarea în depozit duce la deprecierea calității merelor prin deshidratare.

Grupul Jonagold (variante roșu deschis-Goldpurpuriu, New Jonagold, Jonica King Jonagold, Jonabel, Highwood și roșu aprins spre închis- Jonagored, Jonagored Supra, Decosta, Jamured, Romagold, Jonaweld, Narvajo NPspur, Dalingny, Dalings, Dalinjeam, FirstRed, Rubinstar): a fost obținut în SUA, în 1943, din genitorii Golden Delicious și Jonathan. În Belgia este soi de bază, fiind

81

răspândit deopotrivă în Olanda, nordul Italiei, Germania, Ungaria și Marea Britanie.

Descriere: pomul are vigoare supramijlocie, intră timpuriu pe rod, se pretează la tăieri moderate, este sensibil la rapăn și făinare. Fructul este mare, conic, de culoare galben-verzuie, acoperit 35-40% cu roșu deschis. Gustul este excelent. Rezistă la păstrare îndelungată, fiind pretabil și la prelucrare industrială.

Dezavantaje: pomul este sensibil la ger, iar fructul la arsuri solare.

Grupul Idared: a fost obținut în anul 1926, în SUA, din încrucișarea soiurilor Jonathan cu Wagner. Este răspândit în Ungaria, Polonia, Elveția și Austria.

Descriere: pomul prezintă vigoare mijlocie, înflorește eșalonat, timpuriu, intră precoce pe rod, are productivitate constantă, superioară soiurilor din care provine. Este sensibil la rapăn și făinare. Fructul ușor acrișor, fără arome deosebite, este mijlociu spre mare, bicolor, acoperit cu un strat subțire de ceară. Se păstrează poate cel mai bine, până prin iunie-iulie.

Dezavantaje: fructul este sensibil la loviri mecanice, deci presupune atenție sporită la manevrare.

82

Grupul Gala (Royal Gala, Imperial Gala, Mitchgala, Regal Gala, Rega Queen Gala, Gala Gored, Gala Must, Scarlet Gala, Galaxy,Gala Tardiva, Jugala, Mondial Gala): a fost obținut în 1962, în Noua Zeelandă. Are pondere însemnată pe piața globală, răspândindu-se rapid în Franța, Elveția, Italia.

Descriere: pomul de vigoare mijlocie are o capacitate mare de rodire, motiv pentru care este nevoie adesea de rărirea fructelor. Rodește timpuriu întâi pe nuielușe, apoi pe țepușe. Este foarte sensibil la rapăn și arsura bacteriană, tolerant la făinare. Înflorește tardiv, ceea ce face ca soiul să scape de riscul înghețurilor târzii de primăvară. Fructul are la bază pielița galbenă, acoperită integral cu roșu-orange, dar majoritatea varietăților sunt colorate în roșu intens. Pulpa este crocantă, suculentă, cu gust dulceag, aromat.

Dezavantaje: rezistență scăzută la boli, tendință de crăpare a mărului la nivelul cavității pedunculare; la recoltare există un procent mare de fructe substas, ceea ce aduce dificultăți la valorificare, mai ales că soiul nu se pretează nici la prelucrare industrială.

În afară de aceste cele mai importante 6 grupuri, în lume se mai cultivă soiuri din Grupul Elstar (Olanda) și Fuji (obținut în Japonia), ultimul cu mare răspândire în China. Maria BOGDAN

* * *

Vinul de azi: Zâna Zânelor Fetească Neagră 2017 Profit.ro scris astăzi, Apărută din pasiunea pentru vinuri a lui Dan Muntean, un pionier al vinului românesc, și din dorința de a crea vinuri unice, Domeniul Muntean este astăzi un producător de referință pe plan local, dar nu numai. Recomandarea noastră, Zâna Zânelor 2017, este o Fetească

83

Neagră din regiunea Dealu Mare, care farmecă mai întâi prin buchetul care aduce în prim plan note de mure, coacăze și prune uscate.

Gustul este și el fructat, catifelat și elegant, în vreme ce finalul lung păstrează toate aceste arome. Se recomandă degustarea acestui vin la 18-20 de grade Celsius, alături de preparate din carne roșie, friptură de vită, miel la grătar, rată la cuptor, paște sau brânzeturi fine. 

* * *

Acțiune pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în Vâlcea

 Autor 11 ianuarie 2020 Acțiune a polițiștilor vâlceni împreună cu specialiști din cadrul D.S.V.S.A. Vâlcea, pentru prevenirea și combaterea răspândirii virusului pestei porcine africane.  Ieri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Călimănești au oprit pentru control, pe raza comunei Sălătrucel, o autoutilitară condusă de un bărbat de 30 de ani, din județul Dâmbovița.

 În urma controlului efectuat autoutilitarei polițiștii au descoperit 40 de suine, de diferite greutăți, pentru care bărbatul nu deținea documente de proveniență și transport.

 Specialiștii din cadrul D.S.V.S.A ajunși la fața locului au procedat la confiscarea, eutanasierea și îngroparea suinelor. Totodată au fost recoltate probe biologice pentru efectuarea examenului virusologic.

 Bărbatul a fost sancționat contravențional conform H.G. 984/2005 cu amendă în valoare de 720 de lei și a fost întocmit un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de răspândirea bolilor la animale sau plante.

84

* * *

85

86