Stiri 19 octombrie 2020, a treia parte

Cum a reuşit un tânăr din „patria murăturilor“ să facă afaceri moderne cu reţete tradiţionale 18 octombrie 2020, Oana Şlemco

Lucian Laurus, producător e murături din Milişăuţi FOTO: Oana Şlemco

Lucian Laurus are 27 de ani şi locuieşte în oraşul Milişăuţi, din judeţul Suceava, cunoscut în întreaga ţară pentru hărnicia localnicilor care cultivă legume şi prepară murături pe care ulterior le vând în ţară şi în străinătate.

Ceapă roşie murată, ideală pentru carnea la gratar şi burgeri Lucian Laurus provine dintr-o familie de producători şi comercianţi de murături. În perioada interbelică, străbunicul său îl lua de mână pe bunicul lui Lucian, îl urca în trăsură şi împreună porneau la drum pentru a face schimb de mărfuri în localităţile învecinate.

„Dădea varză şi lua lemne de foc, de exemplu” spus Lucian. Bunicii tânărului sunt legumicultori. De le ei a luat Lucian reţetele pentru prepararea murăturilor cu ajutorul cărora şi-a pus pe picioare o afacere modernă şi din ce în ce mai prosperă. S-a apucat de treabă în 2007, când familia sa punea la murat aproximativ 4 tone de varză pe an. Încet, dar sigur, cantitatea de legume a crescut la 200 de tone de legume/an: varză, castraveţi, gogonele şi conopidă.

O parte din legume le cultivă familia Laurus, cu ajutorul unor zilieri din satele vecine. Ca să poată să îşi vândă marfa şi în străinătate, Lucian şi-a schimbat utilajele pe care le folosea cu ajutorul unui proiect de tip startup în valoare de 40.000 de euro. Între altele, şi-a cumpărat bidoane din plastic alimentar şi bazine din fibră de sticlă care respectă standardele Uniunii Europene. Apoi şi-a creat brandul „Cămara Laurus”, pentru că ştie că partea de marketing este extrem de importantă în dezvoltarea afacerii.

1

Lucian alături de bunicii săi de la care a moştenit reţetele pentru murături FOTO:Oana Şlemco

Acum murăturile din Milişăuţi preparate de familia Laurus ajung în pieţele din România, dar şi în ţări precum Anglia, Spania, Italia şi Germania. Ajung în depozite ale românilor din străinătate care le vând apoi magazinelor şi restaurantelor româneşti.

FOTO: Oana Şlemco Lucian Laurus este un optimist, unul dintre puţinii producători locali care nu se plâng nici de munca grea şi nici de birocraţia stufoasă din ţara noastră. Cu greu a reuşit reporterul „Adevărul” să-i afle nemulţumirile. Este vorba despre faptul că producătorii locali din Milişăuţi nu vor să se asocieze pentru a deveni o forţă în piaţa UE şi faptul că depozitele logistice ale hipermarket-urilor sunt la o distanţă mare de Milişăuţi, motiv pentru care devin inaccesibile pentru legumicultorii din nordul ţării.

FOTO: Oana Şlemco

* * *

2

REPORTAJ Meserii uitate: Lada de zestre fără de care fetele nu se măritau, reînviată de dulgherul Petruţ Chirteş din Mureș Articole • 18 Octombrie 2020 • Redacția •

Unul dintre puţinii dulgheri care mai există pe Valea Gurghiului, Petruţ Chirteş zis ‘Mlaştina’, din comuna Ibăneşti, a reuşit să reînvie meşteşugul sculptării lăzilor de zestre, cunoscute în zonă sub denumirea de lădoaie şi fără de care fetele nu se puteau mărita în trecut, transmite Agerpres.

Meşteşugarul Petruţ Chirteş, în vârstă de 73 de ani, care lucra mai mult la construirea de cabane şi de acoperişuri, ne spune că întrucât nu a dorit ca tradiţia lăzilor de zestre să se piardă din Transilvania s-a apucat de câţiva ani să sculpteze aceste obiecte, deşi nu credea că le mai vrea cineva.

După ce a făcut primele lăzi de zestre a avut însă surpriza să constate că oamenii chiar îşi doresc să se întoarcă la bogăţia moştenirii lăsate de înaintaşii lor, iar acum aproape nu mai face faţă comenzilor.

„Din meseria asta, dacă un tânăr şi-o însuşeşte, la cât e de greu în România acum, trăieşte domneşte, duce o viaţă decentă. Eu cu pensia nu aş putea trăi nici două săptămâni dacă nu aş lucra, aş fi mort. Cred că prin tot ceea ce am făcut, inclusiv prin lăzile de zestre şi numeroase obiecte bisericeşti, am făcut mare lucru. După ce am început să sculptez lăzi de zestre, acestea au început să reintre la modă. Vreau să aduc moda aceasta cât mai mult timp posibil. În anii ’80-’90 era fierul la modă, toţi făceau porţi şi garduri din fier, dar de când am introdus dulgheria modernă, sculptura în lemn, nimeni nu mai lucrează cu fier, la toată lumea place moda veche şi lemnul, care este sănătate. Lăzile de zestre sunt achiziţionate acum în special pentru nunţi,

3

mai ales de către restaurante, le duc ca să pună banii din cinste în ele – rămân la restaurant, nu le ia mireasa acasă. Acum nu mai sunt folosite ca în trecut pentru a pune zestrea miresei în ele, acum sunt folosite la adunatul banilor. Dar ca să ai în casă o ladă de zestre e ceva deosebit. Am comenzi şi pentru acasă, scriu numele mirelui şi miresei şi rămâne în casa lor ca amintire, ca piesă de muzeu”, a declarat meşteşugarul din Ibăneşti.

Nenea Petruţ, aşa cum e cunoscut în Ibăneşti, a revenit la lăzile de zestre, care se lucrează destul de greu, dintr-o dorinţă a sa de a combate tot ce înseamnă materiale realizate din prefabricate, plastic sau din alte elemente care nu sunt naturale.

Meşteşugarul explică faptul că lucrul la o ladă de zestre durează cam două săptămâni, fiindcă le sculptează în lemn de cireş, care e foarte dur, şi în stejar. El crede că în meseria sa beneficiază de inspiraţie şi de protecţie divină.

„Ca să fac o ladă de zestre folosesc lemn de cireş şi stejar. În cireş se lucrează foarte greu fiindcă este lemn de esenţă tare, la stejar şi paltin se lucrează foarte bine, dar nu se scămoşează, pe când ulmul, frasinul, toate se scămoşează. La daltă trebuie să fii foarte atent şi să mergi pe fibre, de aceea lemnul mai dur este mai bun pentru sculptura în lemn. Meseria mea e combinată cu dulgherie, strungărie, nu ştiu dacă e ceva care să văd şi să nu pot face”, a mai spus Petruţ Chirteş, care foloseşte pe aceste lăzi doar motive tradiţionale din zona Văii Gurghiului şi de pe Valea Mureşului Superior.

Soţia sculptorului, Elena Chirteş, îşi aminteşte că lada de zestre era punctul de pornire într-o căsnicie, fiindcă fără de aceasta casa tinerilor căsătoriţi era pustie.

Motivele care se regăsesc pe o ladă de zestre nu sunt întâmplătoare, ci au o simbolistică aparte: partea de sus arată cum sunt şurţele femeii, iar cea de jos, precum modelul de pe cămaşa bărbatului.

„Femeia e deasupra, ea pune mereu capacul – suvenirurile, pana de mire, podoabele şi hainele de nuntă cu toate îşi găsesc locul pentru a fi păstrate în timp”, ne spune tanti Elena Chirteş, cea care şi-a adus contribuţia la realizarea modelelor tradiţionale de pe lăzile de zestre.

Ea ne explică faptul că toată lumea avea ladă de zestre în casă, fiindcă acolo se păstrează ţoalele şi mai ales toată avuţia fetei, dar că şi celelalte obiecte care decorează casele tradiţionale sunt la fel de valoroase.

4

„Mai fac mese şi scaune pliante din stejar, sfeşnice pentru biserici, oale de lemn în care pot fi puse şi sarmale şi legume, am cutii de anafură şi rame de oglinzi şi de tablouri. Meşterii încă nu îşi explică cum fac eu oalele. Dar ce îmi trece mie noaptea prin cap, în somn, aia fac a doua zi. Dacă lucrez trei zile la un proiect şi nu pot să îl rezolv, a treia noapte visez, dimineaţa mă apuc de lucru şi îl fac”, spune meşteşugarul din Ibăneşti.

Între obiectele sale dragi se regăsesc şi rame de tablouri, inclusiv cele sculptate special pentru tablourile în care se regăsesc Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict şi Papa Francisc, „toate făcute din lemn dur, la fel ca lăzile de zestre româneşti”.

„Am o colecţie de tablouri cu toţi papii. Eu nu pot să mă las de Roma, fiindcă acolo e bunicul, acolo e Bazilica Sfântul Petru şi eu dacă port numele de Petru, de acolo cred că e. Am 35 de ani de când lucrez cu scule, nu cred că sunt atâţia meseriaşi în ţară care să aibă mâinile întregi ca mine. Dimineaţa, înainte de a pune mâna pe scule să lucrezi trebuie să îţi faci cruce şi să îi mulţumeşti lui Dumnezeu că mai vezi un răsărit de soare. În caz că nu ai făcut treaba asta, fie te apucă somnul, fie vin alţii în vizită şi te apuci de băut şi ziua aia ţi-e pierdută”, afirmă meşteşugarul.

Nenea Petruţ lucrează cu lemnul de când avea 7 ani şi a fost iniţiat în tainele sculpturii de către un unchi de-al său. După ce s-a pensionat, meşteşugarul şi-a dedicat tot timpul dulgheritului, decorul folosit în majoritatea lucrărilor sale fiind viţa-de-vie, strugurele, cârligul, romburile, triunghiul şi florile rare.

Meşteşugarul este mândru că tradiţia dulgheritului şi a sculpturii din familia sa nu va muri, fiindcă şi cei doi copii ai săi, Petru şi Dana, muncesc şi ei cu lemnul de când se ştiu, băiatul la construcţii mari din lemn, iar fiica la mobilier, panoplii şi la elementele vânătoreşti.

* * *

Un grup de arhitecţi din Galaţi proiectează hoteluri plutitoare, cu 24-30 de locuri de cazare. Ar putea schimba imaginea Deltei. Investiţia într-un hotel plutitor construit de la zero ar putea ajunge la 900.000 euro Miruna Diaconu 19.10.2020,

Unul dintre avantajele unui hotel plutitor este faptul că acesta poate fi relocat, ceea ce înseamnă că nu afectează mediul aşa cum ar face-o o construcţie permanentă.  În Delta Dunării, există deja circa 36 de hoteluri plutitoare, care au aproximativ 700 de locuri de cazare, doar că cel mai vechi dintre acestea are 24 de ani şi cel mai nou cinci ani.

5

Hotelurile plutitoare pot reprezenta soluţia pentru creşterea capacităţii de cazare din Delta Dunării, în contextul în care pe uscat nu mai este foarte mult loc pentru construcţii noi. Glo Marine, o companie de arhitectură navală propune două concepte de hoteluri plutitoare de patru stele destinate operatorilor turistici din Delta Dunării.

“Există două tipuri de investiţii în astfel de concepte. Există investiţia într-o structură plutitoare deja existentă şi transformarea ei

* * *

Ludovic Orban despre candidatul supranumit ”Șmecherul Făureiului”, care a provocat tensiuni la Brăila: ”E la doctorat, e un candidat extrem de serios, un tânăr fermier de succes” Anchete • 19 Octombrie 2020 • Mihai Roman

Ludovic Orban, președintele PNL, a respins criticile legate de plasarea lui Alexandru Popa pe primul loc al listei de candidați pentru Senat la Brăila, spunând că ”îl cunosc personal, are două masterate, e la doctorat în anul 1, e un candidat extrem de serios”.

Reamintim că liberalii din Brăila l-au desemnat pe Alexandru Popa cap de listă pentru Camera Deputaților. El este este fiul primarului liberal din comuna Cireșu și a fost implicat în mai multe scandaluri cu bătăi în diverse

6

localități din județ, fiind supranumit “Șmecherul Făureiului”, potrivit presei locale.

În 2016, un bărbat l-a acuzat pe Popa că l-a bătut într-o discotecă din Făurei, după ce în 2014 avusese loc un scandal similar în care a fost implicat atât actualul candidat Alexandru Popa, cât și fratele său (Sursa).

Legat de aceste scandaluri, premierul Orban a spus că ”nu a existat nici o amendă, nici o sancțiune” legată de faptele lui Popa, adăugând că ”e o știre din 2013, mi-am pus semne de întrebare că a apărut din nou acum”.

Ca urmare a desemnărilor controversate de candidați la alegerile parlamentare, președintele organizației municipale Brăila, Adrian Tabarac, și-a dat demisia din funcție, acuzând nereguli în procesul de vot. Au demisionat din funcțiile politice și mai mulți primari liberali din Brăila.

* * *

Argeş: Evenimentele de Halloween și Focul lui Sumedru, interzise în județ Articole • 19 Octombrie 2020 • Alexandru Mihăescu •

Argeșul, județul cu cea mai mică rată de infectare Covid din țară, ia noi măsuri suplimentare pentru a ține sub control pandemia. Astfel, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Argeş a decis luni să interzică evenimente tradiţionale care ar implica prezenţa unui număr mare de persoane, transmite Agerpres.

„Începând cu data de 20.10.2020, pe raza administrativ-teritorială a judeţului Argeş se interzice organizarea şi desfăşurarea în spaţii deschise a oricărui eveniment şi/sau activitate tradiţională de tipul Focul lui Sumedru, Halloween şi alte asemenea, care generează aglomerări de persoane”, arată un comunicat al Prefecturii Argeș, instituție condusă de prefectul Emanuel Soare.

7

Potrivit sursei citate, hotârârea CJSU mai prevede că „este obligatorie purtarea măştii de protecţie astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice închise şi deschise de pe raza administrativ-teritorială a judeţului Argeş”.

Purtarea măştii de protecţie în toate spaţiile publice din Argeş devenise obligatorie începând din 14 octombrie, conform unei decizii luate la acel moment de CJSU Argeş.

În judeţul Argeş s-au înregistrat 46 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, potrivit datelor comunicate, luni, de Instituţia Prefectului. Numărul persoanelor diagnosticate pozitiv de la începutul pandemiei a ajuns, astfel, la 6.095. În spitale sunt internaţi 358 de pacienţi, dintre care 32 la ATI. De la începutul pandemiei, 5.375 de persoane din judeţul Argeş confirmate cu noul coronavirus s-au vindecat, iar 249 au murit.

În luna septembrie, Argeș ajunsese fruntaș la numărul de infectări, dar o serie de măsuri ferme și clare, urmată de controale pe scară largă, a dus la scăderea rapidă a ratei de infectare.

* * *

Furt ca în codru la Tismana. Bani îngropați și aur confiscat de la hoții de păduri 4 ore în urmă Virgil Burlă

Defrișările ilegale sunt, de cele mai multe ori, rezultatul complicității instituțiilor statului cu hoții de păduri.

Trei ingineri silvici, doi pădurari și un afacerist sunt arestați la domiciliu după ce au fost prinși când marcau ilegal sute de cioturi de arbori furați din Gorj. În timp ce i se percheziționa casa, omul de afaceri își sfătuia nora, prin SMS, să îngroape banii și aurul în grădină. Romsilva tace complice.

8

Pe 15 octombrie, șase lucrători silvici ai Ocolului silvic Tismana Peștișani din Gorj și un om de afaceri local erau arestați la domiciliu după ce ar fi tăiat ilegal mari cantități de arbori.Inițial, în dosar au fost reținuți Șeful Ocolului Silvic Tismana, Ion Tăerel, inginerii silvici Alexandru Grecescu și Tiberiu Nicolae Logăscu, tehnicianul silvic Daniel Văcaru, pădurarul Daniel Tănasie și omul de afaceri Petrișor Tănasie, zis „Pașa”. Ulterior, Tribunalul Gorj a decis doar control judiciar pentru cei șase, dar Curtea de Apel Craiova i-a arestat la domiciliu.

Din referatul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj rezultă că gruparea era foarte bine organizată, existând o înțelegere între personalul silvic de la Ocolul Silvic (OS) Tismana și Brâncuși și agenții economici care exploatează lemnul, pădurarii și inginerii silvici primind mită pentru a închide ochii la furturile din pădure. Mai exact, inginerii silvici marcau arborii subțiri, iar agenții economici îi tăiau pe cei de mari dimensiuni, fiind efectuate mai multe transporturi de lemn în baza aceluiași aviz. Ulterior, inginerii silvici implicați în furt marcau cioturile tăiate ilegal ca fiind arbori doborâți de vânt.

Mita, o mașină de lux

În schimbul acestor servicii, inginerul silvic Tiberiu Logăescu a primit în folosință un autoturism BMW seria 7 de la patronul unei fabrici de cherestea, polițele de asigurare fiind plătite de firma acestuia, SC Șupelnița SRL. Procurorii au mai descoperit că o fabrică de cherestea era administrată de cumnata unui pădurar din ocolul silvic Tismana, de unde se tăia ilegal lemn.

„L-am cinstit pe om, acum putem transporta fie ploaie, fie vânt. I-am dat lui Tăerel cinci bastoane”.

Discuția dintre afaceristul Tănase și șeful Ocolului Silvic Tismana- rechizitoriul procurorilor

La dosar sunt și înregistrări telefonice, în care afaceristul Petrișor , unul dintre inculpați, recunoaște că i-a dat de trei ori mită șefului de ocol din Tismana pentru a-i acorda permisiunea să transporte material lemnos pe timp de ploaie, cu consecința deteriorării drumurilor forestiere. „L-am cinstit pe om, acum putem transporta fie ploaie, fie vânt. I-am dat lui Tăerel cinci bastoane”, se arată în documentele procurorilor.

În ziua în care Parchetul a dispus un control la OS Brîncuși, cei șase inculpați s-au întâlnit și au pus la cale un plan de apărare. Astfel, ei au marcat 137 de cioturi de arbori tăiați ilegal în urmă cu 3 sau patru luni ca

9

fiind „prejudicii”.În același caz, controalele poliției i-au prins pe comercianți cu lemn tăiat în pădure, așa că aceștia au falsificat actele de transport, lăsând locuri libere pe registrele de intrări-ieșiri ale lemnului, registre ce erau completate cu date anterioare controlului.

„Vine taifunul!”

Știind că urmează verificări și la OS Tismana, afaceristul Petrișor Tănasie le-a cerut angajaților silvici să marcheze cât mai multe cioturi de arbori furați și să întocmească acte false, spunându-le să fie uniți. „Numitul T.P. a urmărit să-i reunească pe inginerii silvici și pădurarii cu competență în marcarea arborilor și efectuarea reprimirilor, pentru a-i determina să acopere ilegalitățile săvârșite anunțându-i în același timp că vine taifunul”, se mai arată în referatul procurorilor.

La un moment dat, un pădurar cinstit îi spune luică nu-i măsoară cantitatea de lemn care urma să fie încărcată în camioane și că dacă pleacă fără aviz suna la 112 pentru a fi confiscat lemnul. Patronul îl amenință că este la ușa directorului Tăerel și că va suporta consecințele.

.D: Bă, ai înțeles? Sun 112, dacă plecară și nu au avize... T.P: Ce dracu! Vrei să intru acuma la domn director să-ți fac balamuc pe-aici?”.

Discuție dintre un pădurar și afaceristul Tănasie -rechizitoriu procurori

„T.P: Eu, mă bag acuma la domn director. Uite, eu acum îs la Direcția Silvică. Din cauza ta, nu mai iau un lemn.V.D: Poți să fii și la ministerul Pădurilor!T.P: Deci, bă, tu nu mă cunoști pe mine. Tu nu încerca să-ți bați joc de mine! Punct.V.D: Bă, ai înțeles? Sun 112, dacă plecară și nu au avize...T.P: Ce dracu! Vrei să intru acuma la domn director să-ți fac balamuc pe-aici?”.

Pe 27 iulie 2020, afaceristul Tănasie îl sună pe șeful de ocol Tăerel Ion:T.I: Da, Puiule!T.P: Șăfule? Domne, te rog din suflet! Potolește ursu ăla mata, domn! Că nu mai pot domne! Înțelege! Că nu mai iau un lemn de la mata! Jur pe viața mea de om!T.I: Îl sun acu.....T.P: Dă-l dracu domne, de ursu dracu! Că, dacă pleacă camioanele un metru, sună la poliție....Că sună la 112...

10

T.I: Păi, și nu sună? Să sune la...unde vrea el.T.P: Păi, uite și mata! Uită-te și mata!”

Din referatul procurorilor mai rezultă că la locuința lui Petrișor Tănasie a avut loc o percheziție. Nora afaceristului a mințit polițiștii aflați la locuința ei că trebuie să-și ducă bunica la dializă și că se va întoarce în 5 minute. În realitate, ea s-a întâlnit cu Tănasie în pădure și a reușit să scoată din casă o sumă împortantă de bani. Mai mult, afaceristul o ghida din apropiere și o învăța prin telefon unde să ascundă o serie de bunuri.În acest sens, acesta a trimis un SMS norei sale „Ascunde bani prin gradină toți”. și apoi un alt SMS, „Șă iei aur să ascunz tot bani mama tot”. Răspunsul a venit după 10 minute, tot prin SMS: ”Auru nu putui”. Acuzațiile la adresa celor șase inculpați sunt de luare de mită, fals intelectual, dare de mită, fals material și favorizarea infractorului.

Pădurarul cu averea pe numele cunoscuților

Complicitatea între lucrătorii silvici și prelucrătorii de lemn furat nu este nouă. În ultimul timp au început să apară și dosare penale care atestă legături între firme de exploatare a lemnului și pădurari sau ingineri silvici. Este și cazul pădurarului Mircea Căunei angajat al Ocolului Silvic Sucevița. Despre acesta, presa locală a relatat de mai multe ori că are o avere impresionantă și că se folosește de mai multe utilaje forestiere înmatriculate pe numele unor cunoscuți. De fiecare dată el a scăpat basma curată, această performanță fiind pusă pe seama relațiilor sus-puse pe care Căunei le-ar avea la București.

Căunei a fost surprins și filmat de activiștii de mediu în timp ce măsura arbori care urmau să fie încărcați și transportați ilegal, iar pe numele lui au fost depuse mai multe plângeri penale după ce a emis avize false. Parchetul Curții de Apel Suceava nu știe nimic despre aceste sesizări. Am întrebat instituția dacă unitățile de parchet din subordine au început urmărirea penală față de Căunei. Răspunsul PCA Suceava este de toată jena: „Urmare a solicitării dumneavoastră, vă informăm că nu-i putem da curs, întrucât comunicarea informațiilor privind existența în cadrul unei investigații penale a unui suspect poate fi făcută la cererea reprezentanților mass-media numai după ce persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduce la cunoștință această calitate sau dacă acesta nu este posibilă, numai după luarea măsurilor necesare pentru aducerea la cunoștință”, se arată în răspunsul semnat de procuroarea Daniela Lămășanu.

11

Secretele de la Romsilva

După insistențe, am aflat că pădurarul Căunei este, totuși, cercetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți. „În cauză, s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 2.05.2020, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uzul de fals, iar numitul Căunei Mircea, pădurar în cadrul Ocolului Silvic Sucevița, are calitatea de făptuitor”, ne-a transmis Parchetul d epe lângă Judecătoria Rădăuți.

Ce se întâmplă cu lucrătorii silvici urmăriți penal sau chiar reținuți și apoi cercetați sub control judiciar este o enigmă. Surse din Ministerul Mediului ne-au declarat că, în ciuda sancțiunilor date pădurarilor și inginerilor silvici, în baza unor controale ale ministerului, Romsilva, care este angajatorul acestora, nu ia nicio măsură față de ei, fiind în continuare pe statul de plată și ocupând aceleași funcții în cadrul Regiei. În aceste condiții, am întrebat Romsilva care au fost măsurile luate față de angajații care au încălcat legea în ultimul an. După aproape trei săptămâni, Romsilva ne-a comunicat că informațiile solicitate nu sunt de interes public deși „regia națională a pădurilor este regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului”.Pe 13 octombrie 2020, Consiliul de Administrație al Romsilva l-a numit pe Teodor Țigan în funcția de director general cu un mandat până în 31 decembrie 2021.

* * *

Recomandări pentru elaborarea sesizărilor către autoritățile de mediu Oana Racheleanu in Poluare 19 October 2020

Cristian Țetcu, membru fondator al Asociației RURALIS, din Bistrița, a realizat un ghid cu câteva recomandări pentru persoanele care vor să formuleze sesizări către autoritățile de mediu. După cinci ani în care bărbatul a atras atenția asupra unui depozit ilegal de deșeuri menajere amenajat într-o arie naturală protejată SIT Natura 2000, cele 17 tone de deșeuri au fost adunate în urma unei sesizări făcute după acest ghid.

12

Foto: Cristian Țetcu

„Comunicarea cu autoritățile de mediu, implicit cu personalul angajat, pentru a sesiza și a găsi rezolvare la problemele pe care le întâmpinați, este extrem de dificilă și, de cele mai multe ori, fără rezultat”, și-a început Țetcu postarea pe Facebook.

Membru fondator al Asociației RURALIS (Grup de Acţiune Locală pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistriţa-Şieu-Someş), acesta a depus o petiție către instituțiile statului cu privire la un depozit ilegal de deșeuri menajere pe malul râului Șieu, la confluența cu râul Budac – arie naturală protejată, SIT Natura 2000.

Pentru că inițiativa a avut succes, după cinci ani în care a fost semnalată problema, și după ce un operator de salubrizare a excavat peste 17 tone de deșeuri menajere, bărbatul a primit solicitări de a scrie un ghid cu câțiva pași pentru elaborarea sesizărilor către autorități.

Așadar, Cristian Țetcu recomandă:

1. Adresați sesizarea către autoritatea care are competențe/atribuții cu privire la problema pe care o sesizați. Este posibil să pierdeți câteva zeci de minute pentru a face verificarea, dar vă veți asigura că nu pierdeți câteva zile până se înregistrează, se repartizează și apoi se redirecționează adresa între două instituții publice. În problemele de mediu, câteva zile pot face radical diferența.

2. Țineți cont de faptul că petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiționarului nu se iau în considerare și se clasează, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind activitatea de soluționare a petițiilor. Furnizați numele, adresa fizică (județ, localitate, stradă) și/sau adresa de e-mail, numărul de telefon la care puteți fi contactat.

13

3. În cazul în care sursa problemei poate fi localizată (de exemplu, o companie care depozitează sau arde ilegal deșeuri), furnizați autorităților numele și adresa, cât mai exact posibil. Cu cât mai multe date care să faciliteze identificarea sursei, cu atât mai puține motive pentru ca autoritățile să nu acționeze în cel mai scurt timp. Încercați să transmiteți împreună cu scrisoarea dvs. și coordonatele GPS ale locației unde sesizați o problemă de mediu.

4. Cum aflu coordonatele GPS ale locației unde sesizez o problemă de mediu? Dacă aveți un telefon modern, puteți obține în câteva secunde coordonatele GPS cu ajutorul uneia dintre multele aplicații care oferă acest serviciu sau puteți folosi Google Maps pentru acest lucru. GPS Coordinates sau My GPS Coordinates sunt două dintre ele, disponibile pe Google Play. Tot ce trebuie să faceți este să instalați aplicația, să permiteți aplicației accesul la locația telefonului, iar aceasta vă va oferi imediat coordonatele dvs. Mai departe, tot ce trebuie să faceți este să copiați coordonatele (exista butonul “Copy” pentru acest lucru) și să le inserați în scrisoarea dvs.

5. În cazul în care evenimentul se produce în timpul nopții sau în zilele nelucrătoare, încercați să realizați fotografii și înregistrări video care pot constitui probe în temeiul cărora autoritățile pot să aplice sancțiuni.

6. Atunci când trimiteți sesizarea, solicitați să vi se comunice numărul de înregistrare pentru aceasta. Termenul în care autoritățile sunt obligate să comunice răspunsul la o sesizare este de 30 de zile de la data înregistrării. Excepții: în situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, termenul se poate prelungi cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului. Dacă nu ați primit numărul de înregistrare, reveniți telefonic la autoritatea sesizată pentru a verifica dacă petiția dumneavoastră a ajuns în atenția acesteia.

* * *

Nicu Mateescu, responsabilul pentru marele câștigător al Premiilor de excelență 2020: “Vinul românesc, produs de tradiție cu valoare

strategică” octombrie 19, 2020 Cezar Ioan Anul acesta, Marea Medalie de Aur – singura – a concursului pentru Premiile de excelență Vinul.ro a fost acordată, în urma evaluărilor juriului, unui asamblaj din Cabernet Sauvignon și Fetească neagră din 2016 de la Vincon România (aka Vincon Vrancea), comercializat în gama purtând numele “Mirabilis Machina”. Am considerat oportun să

14

stăm de vorbă – pe această temă, dar nu numai – cu persoana responsabilă de la Vincon: Nicu Mateescu, directorul de producție. Un profesionist și un om pe care îl cunosc personal de aproximativ zece ani și a cărui muncă am avut ocazia să o observ cu plăcere de-a lungul anilor. (Introducerea, titlul și intertitlurile aparțin autorului interviului).

Nu există “noroc” repetabil simultan la 7 oameni diferiți, iar evoluția constant pozitivă a acestui vin de la an la an este deja certificată

– Este, dacă nu mă înșel, a treia oară în 12 ani când un vin de la Vincon Vrancea primește Mare Medalie de Aur la Premiile de excelență Vinul.ro. Te surprinde? Întreb pentru că de fiecare dată aud șușoteli pe la colțuri – ba că e măsluit concursul, ba că jurații sunt incompetenți, ba că Vincon a avut pur și simplu noroc. Cred că subiectul merită abordat frontal.

Într-adevăr, subiectul merită să fie abordat frontal și, dacă ne referim la concursurile de vin, ar trebui să ne fie tuturor clar că acestea au la baza aprecierii valorii unui vin un set de reguli bazat majoritar pe criterii măsurabile, în care conceptul de “noroc” sau de “întâmplare” ar trebui să fie practic inexistent. Dacă în ecuație mai adăugăm și faptul că degustarea vinurilor înscrise într-o astfel de competiție se face în orb, fără a se ști cine este producătorul, aș spune că un vin este valoros prin atributele sale intrinseci. Factorul noroc nu poate fi repetabil pentru toți membrii unei comisii de degustare (7 la număr la concursul nostru – nota autorului), iar “șușoteala” va afecta negativ imaginea produsului și a producătorului, dar și a specialiștilor care au participat la jurizare, fiindcă un vin medaliat cu noroc înseamnă, în fapt un vin medaliat neprofesionist – ori nu cred că acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le comunice rezultatele unui concurs.

15

– Spune-mi un pic despre acest vin, Cabernet Sauvignon cu Fetească neagră 2016 din DOC Huși!

Plantarea soiurilor de struguri negri în podgoria Huși nu a fost o decizie simplu de luat, deoarece în argumentație balanța era înclinată spre criteriile contra unui astfel de demers. Ne-am agățat de acele criterii pro – puține, câte erau – iar rezultatele ulterioare ne dovedesc că nu am greșit. Imediat după campania de recoltare 2016 am realizat că se poate naște un vin de excepție, deoarece Cabernet-ul era exact cum ne spunea regretatul profesor Viorel Stoian că ar trebui să fie în primul an după “facere” – și anume “sălbatic, de nestăpânit, nebăubil”. Pentru a potoli cumva acest caracter, l-am cupajat cu un vin mult mai “cuminte” – Feteasca Neagră – și, după nenumărate încercări, s-au ales procentele acestui amestec. Apoi, timp de doi ani, a stat la barrique, cu urmărire strictă a evoluției, pentru ca în 2019 să fie tras la sticlă și să vedem că parcursul său este pe o curbă ascendentă (anul trecut a luat Medalie de Aur la Premiile de excelență Vinul.ro, anul acesta Mare Medalie de Aur la același concurs).

Viticultura și vinificația din România nu mai pot fi îngrădite în cutume sau în paginile vechilor tratate. Este cazul Podgoriei Huși

– E posibil ca un colos de talia Vincon, care prelucrează în fiecare zi de campanie sute de tone de struguri în diferite centre, să găsească timp pentru “vârfuri de calitate”? Cum anume: se culege și se recoltează, se vinifică și apoi se evaluează diferitele loturi? Sau aveți parcele dedicate pentru acest segment? Sau, cum spun unii, aveți “un butoi pentru concursuri”?

Vincon nu este singurul “colos” din industrie, și cu toate acestea înțeleg din întrebarea ta că pentru foarte mulți, inclusiv pentru unii specialiști, Vincon este un colos de neînțeles – în special atunci când vorbim despre “vârfuri de calitate”. Înclin să cred că neînțelegerea vine în special din lipsa dorinței de a înțelege. Toți producătorii de vin – nu contează daca sunt “coloși” sau sunt firme mici și mijlocii – întâmpină aceleași probleme și pot avea aceleași oportunități. Norocul în industrie se exprimă prin: “Noroc că a plouat!”, “Noroc că nu ne-a bătut grindina!” și altele asemenea. Nu am auzit pe nimeni spunând în această industrie: “Noroc că am făcut un vin bun!”. Nu putem privi serios “povestea” cu butoiul pentru concursuri. Vreau să cred că așa ceva  nu există în nicio cramă. 

– Vreau să vorbim un pic despre Huși, de unde provine acest vin roșu medaliat, “Mirabilis Machina”: senzația mea este că acolo e o zonă extraordinar de bună pentru vinuri albe de volum dar și de caracter și recomand oricărui pasionat de vin să aibă mereu un ochi îndreptat într-

16

acolo… iar acum – surpriză! – veniți voi și mă contraziceți cu un roșu. Explică-mi unde greșesc!

Viticultura și vinificația de astăzi din România nu mai pot fi îngrădite în cutume și nici în paginile unor vechi tratate din domeniu. Schimbările climaterice, reconversia soiurilor de struguri din plantații, selecțiile clonale perfect asociate conditiilor edafice (care au legătură cu natura solului – na), toate acestea au condus la înființarea de către Vincon a unor plantații de viță-de-vie din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Fetească Neagră în podgoria Huși. Rezultatul a fost și peste așteptările noastre – sau, mai exact, ne-a spulberat temerile. Deci nu tu gresești, ci vinul care a câștigat Marea Medalie de Aur la ediția din acest an este expresia perfectă a promisiunii de brand și a potențialului uriaș pe care zona Huși îl posedă.

“Am ales să colectăm pietrele aruncate spre noi pentru fundația viitoarelor valori”

– Cum de Vincon nu alege să promoveze mai mult arealul Huși, să “delimiteze” vinurile produse acolo de cele din Vrancea și să construiască o identitate mai vizibilă pentru ele, una legată de specificul locului?

Vincon, încă din momentul în care a început să obțină primele vinuri din strugurii recoltați din Podgoria Huși, a sesizat potențialul calitativ al vinurilor, doar că era un potențial care în trecut nu fusese exploatat într-o măsură suficientă pentru a genera o amprentă memorabilă pentru consumatori. M-ai întrebat de ce nu încercăm să “delimităm vinurile produse acolo de cele din Vrancea”. Vinurile din Huși se delimitează de restul vinurilor prin însăși tipicitatea lor, prin acele note unice pe care le-am sesizat cu toții atunci când ne-am acordat răgazul de a analiza vinuri din acelasi soi provenite din areale diferite. Valoarea vinului poate fi măsurată de specialiști, dar pentru noi toți, în final, cea mai importantă recunoaștere vine de la consumatori. Vincon nu se va dezice niciodată de rădăcinile ei – și aș vrea să subliniez că vorbim de o companie care a avut curajul de a face atunci când puțini o creditau cu șanse de reușită – a ales să construiască în loc să dărâme și mai mult, a ales să nu arunce cu pietre, ci să le folosească pe cele pe care le încasa pentru fundația viitoarelor sale valori.

“Vrancea deține 1/3 din totalul suprafețelor cu Vitis Vinifera din România. Pentru unii, asta înseamnă volum. Pentru cei care se documentează, înseamnă diversitate”

– Dacă tot am întrebat de identitate distinctă, care crezi că ar fi aceasta în cazul Vrancei, la nivel de regiune viticolă?

17

Hai să pornim de la fapte și să spunem că în Vrancea coexistă de secole trei podgorii: Cotești, Odobești și Panciu. În aceste podgorii și, implicit, în acest județ, sunt concentrate o treime din plantațiile de viță-de-vie cultivate cu soiuri din specia Vitis Vinifera din România. Pentru unii, aceste informații se traduc prin “volum”. Pentru cei care au răbdarea să se informeze, să caute adevărul în pofida cutumelor și a prejudecăților, identitatea distinctă a Vrancei se regăsește în cuvântul “diversitate”.  Diversitatea este cuvântul în care se regăsesc toate acele atribute de unicitate pe care, dacă știi să le reunești și să le pui în valoare, descoperi că te afli într-o lume în care te poți bucura cu adevărat de performanțe din ce în ce mai mari.

JAD 40 XO înseamnă că cel mai tânăr vinars din el are 40 de ani. Timpul este cel care dă noblețea și rafinamentul

– Știu că probabil erai în pantaloni scurți când au luat naștere vinarsurile de bază din celălalt mare medaliat la concursul nostru de anul ăsta, JAD, dar aș vrea câteva detalii despre el pe care sunt sigur că ești în măsură să le dai. Cum poate concura un vinars românesc cu mult mai renumitele cognac-uri sau armagnac-uri pe piața rarefiată a distilatelor scumpe?

Din punct de vedere al tehnologiei de obținere a distilatelor și a maturării acestora, nu există mari diferențe între ceea ce facem noi și ceea ce se întâmplă în Franța. Soiurile din care se obține vinul bază pentru distilare sunt diferite: Ugni Blanc, Colombard, Folle Blanche în Franța, versus Plăvaie, Fetească Regală, Aligote la noi; dar caracteristicile vinurilor sunt cumva asemănătoare – nivel moderat de alcool, aciditate mare, nivel mic de sulf. Dacă vorbim strict de JAD 40 XO, anii trecuți pe etichetă reprezintă vârsta celui mai tânăr distilat intrat în acel blend, iar căldura, eleganța, rafinamentul și noblețea produsului vin ca o rezultantă a timpului. În cazul învechirii distilatelor este nevoie de o calitate de care puțini oameni dau dovadă, și anume RĂBDAREA. Îți dai seama ce efort trebuie să fie să aștepti 40 de ani?Și ce emoție? Rezultatul? Un produs excepțional, ce se poate lupta oricând cu “greii” Franței.

Adevărata provocare este să-i facem pe cei care ne guvernează să înțeleagă cu adevărat valoarea pe care această industrie o poate genera

– Ca profesionist în domeniul vinului, care crezi că va fi cea mai mare provocare pentru tine personal și pentru industria românească de profil, în general? 

Chiar dacă sună a clișeu, în meseria asta fiecare moment reprezintă o provocare, deoarece în fiecare zi, prin ceea ce pui în sticlă, trebuie să “treci” un examen cu evaluatori foarte exigenți: consumatorii.

18

Pentru a vedea care este marea provocare a industriei de profil, am putea pleca de la niște rapoarte oficiale ale Comisiei Europene din ultimii cinci ani. Conform acestor rapoarte, Romania, din punct de vedere al suprafețelor viticole și al producției de vin, este o forță a continentului și a lumii. Simte cineva din industrie lucrul ăsta? Nu cred. Avem un potențial uriaș, care din păcate nu este exploatat așa cum trebuie, și de aceea provocarea este de a-i face pe cei ce guvernează această țară să înțeleagă cu adevărat valoarea pe care această industrie o poate genera. Acest deziderat se va realiza doar dacă toți cei din industrie – crame, oameni, asociații profesionale, entuziaști ai vinului – se vor uni într-o singură voce.

“Sper ca trecerea timpului să ne îndrepte către țelul comun: să auzim de bine despre vinul și vinarsul originare din România”

– O întrebare aproape de final, ca în campania electorală dintre Emil Constantinescu și Ion Iliescu: credeți în promovarea comună a cramelor unei zone viticole, domnule Nicu Mateescu?

Cred în necesitatea de a promova vinul, de a promova o regiune viticolă, de a promova un produs românesc cu îndelungată tradiție ca pe un produs strategic al României. Cred că până nu învățăm să arătăm că avem valoare prin ceea ce facem noi, și nu prin comparație cu ce fac alții, nu vom ști cum să ne promovăm, nici singuri și nici împreună.

Sper că trecerea timpului va însemna pentru noi, oamenii și companiile din care facem parte, o netezire a asperităților, o cizelare și o decantare a priorităților care să ne îndrepte spre acel țel comun: să auzim de bine despre vinul și vinarsul originare din România nu doar în interiorul granițelor, ci și în afara lor.

– Un sfat pentru consumatori?

Să profite de orice experiență legată de vin. Să renunțe la idei preconcepute, să deguste vinuri cât mai multe și cât mai diferite. În felul ăsta își vor lărgi orizonturile și, sigur, vor experimenta momente memorabile.

* * *

ALERTĂ în mediul rural! Autoritățile puse pe jar 19 octombrie 2020 Elena Picu Ca urmare a creșterii numărului înregistrat de îmbolnăviri in mediul rural, cu noul coronavirus din ultima perioadă, comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a emis noi restricții.

19

Din cauza depășirii pragului de 3/1000 de locuitori în comunele Budeasa și Brăduleț, aproape fiind și comunele Drăganu și Sălătrucu, au fost instituite măsuri suplimentare începând cu data de 20 octombrie. 

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Argeş a decis, luni, interzicerea organizării unor evenimente tradiţionale, in mediul rural, care ar implica prezenţa unui număr mare de persoane, pentru a limita răspândirea noului coronavirus, relatează Agerpres.

“Începând cu data de 20.10.2020, pe raza administrativ-teritorială a judeţului Argeş se interzice organizarea şi desfăşurarea în spaţii deschise a oricărui eveniment şi/sau activitate tradiţională de tipul Focul lui Sumedru, Halloween şi alte asemenea, care generează aglomerări de persoane”, se precizează într-un comunicat al Instituţiei Prefectului Argeş.

Așadar, a fost restricționată afacerea agenților economici care desfășoară activități de comercializare a produselor alimentare și/sau a băuturilor alcoolice și nonalcoolice, dar și a sălilor de jocuri. Sunt interzise, de asemenea, pe întreg teritoriul județului Argeș organizarea de evenimente private: nunți, botezuri, aniversări. Iar purtarea măștii de protecție este obligatorie atât în spațiile închise, cât și deschise. 

Totodată se interzice desfășurarea tradiționalei sărbători Focul lui Sumedru, eveniment specific al mediului rural din județul Argeș și nu numai, dar și altor activități specifice de Halloween. 

Aceleași măsuri au fost stabilite în urmă cu ceva vreme și în comunele Cicănești și Râca, unde în acest moment rata îmbolnăvirilor a scăzut, ceea ce înseamnă că suplimentarea restricțiilor a dat rezultate. Ca urmare, măsurile s-au mai relaxat în aceste zone din rural.

* * *

MADR: o noua lista de tratamente ce pot fi aplicate la produsele vegetale octombrie 19, 2020

Ministerul Agriculturii a aprobat „Ordinul privind aprobarea listei utilizarilor minore in Romania”, acesta fiind publicat in Monitorul Oficial.

20

In conformitate cu Regulamentul (CE), utilizarile minore inseamna utilizarea produselor de protectie a plantelor pe plante sau produse vegetale care nu sunt cultivate pe scara larga(ex. culturi de afin, mur, etc.) sau sunt cultivate pe scara larga, pentru a face fata unei necesitati fitosanitare cu caracter exceptional (ex.boli si daunatori care apar rar in culturi de grau, porumb, etc.).

Aceste utilizari ale produselor de protectie a plantelor pe plante sau produse vegetale fara raspandire larga care au o valoare economica ridicata pentru fermieri, dar care pot avea un interes economic scazut pentru industria produselor fitosanitare, s-au reflectat in lipsa produselor fitosanitare autorizate pe piata pentru acest tip de culturi. In timp, lipsa acestor produse de protectie a plantelor autorizate pentru utilizari minore a avut ca efect compromiterea culturii sau a productiei prin folosirea de produse neadecvate sau chiar utilizarea ilegala a unor produse de protectie a plantelor neautorizate.

Aprobarea acestui act normativ faciliteaza autorizarea produselor de protectie a plantelor pentru utilizari minore venind in sprijinul fermierilor romani prin furnizarea de mijloace de gestionare a bolilor si daunatorilor pentru a produce si a mentine o rezerva sigura si stabila a productiei agricole precum si pentru gestionarea mai buna a rezistentei culturilor la boli si daunatori.

Pentru a se tine cont de progresul cercetarii si al dezvoltarii in agricultura si de aparitia de noi boli sau daunatori, lista utilizarilor minore in Romania va fi actualizata la fiecare cinci ani sau ori de cate ori se impune imbunatatirea acesteia.

* * *

Perdele agroforestiere: echipamente pentru implementare De Food Biz La oct. 19, 2020

Perdele agroforestiere: echipamente pentru implementare

21

Perdele agroforestiere pentru redresarea condiţiilor de mediu.

Schimbările climatice, preconizate pentru România, caracterizate prin creşterea frecvenţei de  apariţie a unor valori extreme de temperaturi şi precipitaţii (valuri de căldură, geruri foarte mari, ploi violente, furtuni, grindină, alternanţă rapidă între precipitaţii abundente şi secetă accentuată (în S; SE; E), modificarea condiţiilor de precipitaţii la nivelul anotimpurilor (vara o scădere cu 18 – 20%, iarna a crescut cu 5 – 10%) vor avea efecte ireversibile asupra vieţii şi activităţii umane şi distrugerea biodiversităţii regionale.

Atenuarea acestor efecte şi redresarea condiţiilor de mediu este posibilă prin ameliorare şi reconstrucţie ecologică.

Una din căile principale de reconstrucţie ecologică şi crearea echilibrului natural o reprezintă înverzirea regională pe termen lung prin reîmpăduriri şi crearea sistemului naţional de perdele agroforestiere de protecţie.

În principal beneficiile aduse de perdele agroforestiere au în vedere crearea unui echilibru sănătos între managementul agroindustrial cel ecologic cu avantaje pe termen lung (creşterea producţiilor agricole, creşterea fondului forestier, stocarea carbonului şi degajarea oxigenului, reducerea temperaturii aerului şi stimularea schimburilor de aer (efectul de briză urbană) cu ridicarea umidităţii acestuia, captarea prafului şi filtrarea aerului, reducerea zgomotului şi a poluării gazoase) şi efecte pozitive asupra oamenilor şi biodiversităţii.

În condiţiile accentuării fenomenelor meteorologice extreme apar consecinţe economico – sociale şi de mediu negative (reducerea substanţială a producţiei agricole, pierderea solului fertil, scoaterea parţială/ totală din circuitul agricol a suprafeţelor afectate de eroziune şi alunecări, micşorarea capacităţii de scurgere a viiturilor, colmatarea albiilor etc) care trebuie să fie contracarate prin măsuri pe termen mediu şi lung.

Fenomenele observate la nivelul naţional şi european asupra schimbărilor climatice au condus în ultimii ani la orientarea şi intensificarea activităţilor de cercetare ştiinţifică pentru realizarea de tehnologii de mecanizare şi echipamente tehnice adaptate la noile condiţii climatice şi armonizate la prevederile legislaţiei specifice naţionale, europene şi internaţionale.

Pentru realizarea acestor perdele agroforestiere în condiţii optime este necesară adoptarea unor tehnici adecvate de mecanizare, în cadrul tehnologiilor de împădurire, în care operaţia de plantare a puieţilor forestieri are rolul principal.

22

Pentru a răspunde acestor necesităţi INMA Bucureşti a realizat mai multe echipamente care sunt necesare pentru înfiinţat perdele forestiere de protecţie prin împădurire (ex: înfiinţat perdele de protecţie de-a lungul autostrăzii în localitatea Dragoş Vodă, jud. Călăraşi, alte localităţi în colaborare cu Fundatia “PATRIMONIU; Asociatia “Padurea Copiilor”, etc.).

Realizarea perdelelor se poate face în teren prelucrat total sau prelucrat în benzi cu următoarele utilaje:

Echipament de prelucrare a solului în benzi, EPI

 

Prin utilizarea echipamentului de lucrat solul în benzi (EPI), în cadrul operaţiei de pregătire a lucrărilor de împădurire se realizează cu un singur utilaj o mare parte din operaţiile ce se practică în prezent, după cum urmează: tocarea şi mărunţirea crengilor de până la 12 cm în diametru; distrugerea cioatelor, scarificarea solului, nivelarea terenului, desfundarea prin arătură, mărunţirea şi nivelarea terenului, spargerea crustei, afânarea solului şi distrugerea buruienilor.

Echipamentele de plantat puieţi EPF-1 / MPF 2 sunt destinate mecanizării lucrărilor pentru înfiinţarea perdelelor agroforestiere şi a plantaţiilor în livezile pomicole (sau pepiniere), fiind deservită de unul sau doi operatori.

Fig. 1 – Echipament de plantat puieţi forestieri EPF 1

23

Fig. 2 – Maşina de plantat puieti forestieri MPF 2

Aceste echipamente o  productivitate ridicată (până la 3 ha/zi, funcţie de distanţa de plantare dintre pomi), capacitarea de lucru pe schimb este de  ~11500-15000 plante, realizând în acelaşi timp o lucrare uniformă, la aceeaşi adâncime de lucru şi o calitate superioară a plantării  manuale.

Atunci când materialul săditor provine din pepiniere şi este utilizat pentru realizarea împăduririlor sau a plantaţiilor pomicole, se poate utiliza cu succes echipamentul pentru extras plante cu balot de pământ la radăcină, EXPLANT 500.

       

Fig. 3 – Echipament pentru extras plante cu balot de pământ la radăcină, EXPLANT 500

24

Echipamentul EXPLANT 500 este destinat extragerii de material săditor dendro-horticol, ornamental sau fructifer, cu balot de pământ la rădăcina, în vederea transplantării în zonele verzi, plantaţii şi/sau în câmpurile de formare din pepiniere. Poate fi utilizat la săparea gropilor înainte de a se efectua transplantarea, fie direct a materialului săditor extras cu balot de pământ / a materialului cu radacină nudă.

Prin utilizarea acestui echipament se înlocuieşte munca a 20 persoane, (capacitatea de lucru pe schimb -cca. 108 plante) realizându-se o transplantare uniformă de calitate, conducând la intrarea pe rod mai rapidă a plantaţiei respective şi asigurând totodată condiţiile pentru obtinerea unui material săditor de calitate superioară, cu pierderi minime la transplantare şi un preţ de cost redus.

Articol scris de Nicolae Valentin Vladuț, Director General, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare

* * *

Vinul de azi: Montemajor Equinox Aglianico Rosso Amabile 2017 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Montemajor este proprietatea unui renumit oenolog, Mario Ercolino și a soției sale, Roberta Pirone. Deși podgoria este situată în Campania, cei doi soți au cumpărat, în timp, mai multe vii din sudul Italiei. Atent alese, ele au o expunere extraordinară, vițe vechi și un potențial formidabil. Mario Ercolino a învățat să facă vin de la părinții săi, alături de care a lucrat la cunoscuta lor proprietate Feudi di San Gregorio, cea care a pus Campania pe harta mondială a vinului.

25

Vinurile lui sunt recunoscute pentru corpolență, puritatea fructului și finețea deosebită. De regulă, el recoltează cu 7-10 zile mai târziu, pentru a obține un surplus de maturitate și intensitate. Este foarte iubit de critici și, în special, de Luca Maroni.

Vinul de azi - Montemajor Equinox Aglianico Rosso Amabile 2017- este un cupaj de Aglianico și Piedirosso - struguri culeși manual, de Echinox - 21 septembrie 2017, când ziua a fost egală cu noaptea.

Vinul de astăzi are o culoare roșu-rubiniu strălucitor, nasul este intens, cu note florale, de cireșe, fructe roșii și mirodenii. Gustul este proaspăt, bogat, catifelat și echilibrat, cu arome de fructe roșii și mirodenii. Se recomandă a fi degustat alături de supă de legume, miel, grătar de carne albă, paste sau brânzeturi măturate, la o temperatură de 15-18°C.

* * *Aplicația de management apicol Apiary Book vrea să atragă 200.000 de euro pe SeedBlink. Ionuț Țăranu și Bogdan Iordanche Profit.ro Profit.ro scris astăzi, 10:42

Compania vizează 150.000 de euro prin equity crowdfunding. Povestea business-ului Companii Aplicația de management apicol Apiary Book vrea să atragă 200.000 de euro pe SeedBlink. Compania vizează 150.000 de euro prin equity crowdfunding.

Povestea business-ului

Apiary Book, aplicație pentru managementul stupinei, vizează să obțină 150.000 de euro prin equity crowdfunding pe SeedBlink, cea mai mare platformă din Europa de Sud-Est pentru startup-uri tehnologice. Runda totală de finanțare este de 200.000 de euro, aceasta fiind condusă de fondul de investiții GapMinder. Listarea va fi mâine, 20 octombrie, la ora 10.00.

Apiary Book este o aplicație pentru managementul activităților dintr-o stupină, monitorizarea stupilor, analiza datelor familiilor de albine și a

26

factorilor de mediu care pot afecta sănătatea lor. Aplicația a fost lansată ca un proiect personal în 2015 de către Bogdan Iordache (43 de ani), un antreprenor cu peste 20 de ani de experiență în domeniul IT. Compania a fost însă înregistrată și a devenit un busi-ness în 2018, la finalul aceluiași an alăturându-se și Ionut Țăranu (45 de ani), specialist cu peste două decenii de experiență în IT. În prezent, Apiary Book are 22.000 de utilizatori activi în fiecare lună.

Platforma este disponibilă în Google Play și are versiuni în 18 lim-bi. Până acum a fost descărcată de peste 160.000 de ori. “În 2014, după foarte mulți ani petrecuți în fața calculatorului, mi-am dorit să stau mai mult timp în natură ceea ce m-a făcut să mă înscriu la un curs de apicultură și să cumpăr cațiva stupi. La început am ținut evidența într-un mod clasic: scriam cu pixul pe caiet. Dar, pe măsură ce activitatea creștea, am simțit nevoia de mai multă organizare, de informații care să mă ajute să iau decizii bune și rapid. Aplicația a avut foarte mare succes în toată lumea, devenind lider în domeniu. Listarea pe SeedBlink ne va ajuta să ne mărim echipa de dezvoltatori software, dar și pe cea de marketing & vânzări pentru susținerea creșterii în 2021”, a declarat Bogdan Iordache, co-fondator și CEO al Apiary Book. Pentru suma de 150.000 de euro vizată prin equity crowdfunding SeedBlink, co-fondatorii Apiary Book cedează un pachet de 10,34% dintre acțiuni, evaluarea companiei fiind astfel de 1,25 milioane de euro pre-money.

“Odată cu Apiary, deschidem AgriTech-ul, o verticală nouă de startup-uri pe SeedBlink. Vedem un potențial interesant de investiții în acest domeniu, având în vedere cât loc de tehnologizare are agri-business-ul. Ne bucurăm că demarăm cu Apiary, o aplicație construită cu multă pasiune și deja cu amprente puternice la nivel global”, afirmă Andrei Dudoiu, co-fondator și CEO al SeedBlink. În această rundă de finanțare s-a alăturat și fondul de investiții GapMinder cu o investiție de 50.000 de euro. Este pentru a doua oară când GapMinder investește în Apiary Book, prima oară fiind în 2018, cu suma de 25.000 de euro (investiție pre-seed). “Apiary Book ne-a atras atenția încă de acum doi ani când i-am văzut pe cei doi antreprenori în pro-gramul Techcelerator și ne bucurăm să le fim din nou alături. Credem foarte mult că agricultura efi-cientă se poate face cu oameni pasionați, dar și cu ajutorul tehnologiei, iar Apiary Book este un adevărat pionier în domeniul agritech în România, dar și la nivel mondial. Faptul că este o aplicație extrem de utilă pentru apicultori este dovedit și de faptul că a ajuns lider mondial organic, fără in-vestiții în promovare”, afirmă Alexandru Ruff, partener al fondului de investiții GapMinder. Planurile celor doi co-fondatori sunt ca la finalul anului 2021 să ajungă la 50-60.000 de utilizatori. De asemenea, aceștia estimează că veniturile vor

27

crește de la 10.000 de euro anul acesta la aproximativ 250.000 de euro în 2021. Compania generează venituri de aproximativ jumătate de an, banii provenind din abonamente și publicitate. Dintre utilizatorii Apiary Book din alte țări, predomină cei din Europa (în special Franța, Italia, Rusia), SUA și Canada, aceștia reprezentând 62% dintre clienți. De atlfel, în 2021 managementul vizează extinderea în special pe piața europeană și pe cea nord-americană, iar din 2022 în Brazilia, India și China.

Tot anul viitor, Bogdan Iordache și Ionuț Țăranu își doresc să lanseze versiunea de iOS a aplicației, să creeze Apiary Book Academy - cursuri online pentru apicultori - și să introducă un mar-ketplace care să-i ajute pe crescătorii de albine să își vândă produsele. “Mulți dintre apicultori cresc albinele din pasiune, dar vor să știe cum să gestioneze stupii, vor să știe cum sa facă să nu mai piarda familiile de albine. Când îți dispare o familie de albine, pierzi 100 de euro. Vor să vândă mai ușor, vor rezultate mai rapid”, explică Bogdan Iordache. Co-fondatorii Apiary Book vizează ca la finalul anului viitor să obțină o finanțare de 700 - 800.000 de euro, valoarea companiei urmând să urce de la 1,25 milioane de euro în prezent la 4-5 milioane de euro.

* * *Radu Ionescu, fondator TeamFindery, la Profit TV: Ce vor firmele românești de la fondurile europene Antreprenor de Romania Profit.ro scris 27 sep2020

De la antreprenoriat în anii 90, la consultanță cu fonduri europene.

VIDEO Radu Sebastian Amarie, fondator Findie, la Profit TV: Compania care ajută firmele să-și automatizeze producția de videoclipuri

Radu Sebastian Amarie, fondator Findie, la Profit TV: Compania care ajută firmele să-și automatizeze producția de videoclipuri "Antreprenor de România" este un proiect media și de educație antreprenorială care identifică soluțiile pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Prin conceptul emisiunii "Antreprenor de România", publicul descoperă cum să gândească și să acționeze ca un antreprenor, direct de la fondatorii companiilor românești. Claudiu Vrînceanu descrie, pe baza studiilor de caz, procesele,

28

strategia și tacticile din culisele afacerilor lansate de fondatorii români, invitații emisiunii "Antreprenor de România". Afla mai multe despre.

https://www.profit.ro/antreprenor-de-romania/video-radu-ionescu-fondator-teamfindery-la-profit-tv-ce-vor-firmele-romanesti-de-la-fondurile-europene-19246862

* * *

30.000 de lei profit doar din… dovlecei Paula CIUPAG 18 octombrie 2020 La doar 28 de ani, Marius Vlad din Mavrodin, judeţul Teleorman, îmbină cu succes legumicultura cu… vlogging-ul. 

Tânărul cultivă 4.500 de metri pătraţi doar cu legume. În plus, mai are două hectare cu grâu şi porumb, dar nu este deloc atras de cultura mare. De ce este dovlecelul cultura lui preferată şi cum a luat naştere canalul de youtube “Jurnalul unui Grădinar”?

La fel ca mulţi tineri din zonele rurale, proaspăt absolvent de liceu, Marius nu avea nicio idee despre ce urma să-i rezerve viitorul. Dar... “în anul 2014 a început totul, când eu am decis că vreau să lucrez la propria afacere, să nu fiu angajat, ci antreprenor. Terminasem liceul, promovasem examenul de Bacalaureat, dar nu ştiam ce vreau să fac cu viaţa mea. Am avut rude care lucrau în Spania în legumicultură şi am mers în vacanţă acolo, chiar în solarii, să văd cum se lucrează. Atunci mi-am zis: De ce nu aş putea face şi

29

eu asta la mine acasă? Şi aşa a pornit totul!”, mi-a povestit vădit emoţionat tânărul, de acum, antreprenor.

 TATĂL I-A URMAT VISUL

 Cum Marius nu avea resurse financiare, investiţia iniţială a aparţinut în totalitate părinţilor lui, iar tatăl i-a urmat şi visul, renunţând chiar şi la serviciu. “Eu am muncit mult, dar nu aş fi putut singur, cu bani m-au suţinut părinţii încă de la început. Tata este cel care mă ajută permanent, iar mama doar part-time, pentru că încă lucrează în domeniul confecţiilor. Tata a lucrat în fabrică, apoi paznic la o multinaţională, dar văzând că mă ţin de treabă şi am nevoie de ajutor, a renunţat la serviciul lui şi s-a implicat alături de mine în legumicultură. Ne împărţim sarcinile şi reuşim, chiar neavând o tradiţie de familie în domeniu”, adaugă cu mândrie legumicultorul.

 AUTODIDACT ŞI PERSEVERENT

 Uşor nu a fost. Marius s-a aventurat într-un domeniu total necunoscut, fără minime cunoştinţe de legumicultură, dar a avut curaj şi interes pentru învăţătură. Iată ce spune el despre… începuturi: “A fost greu, neavând studii şi lovindu-mă de anumite situaţii: atacuri de boli şi dăunători, am mai dat şi greş. Am avut chiar şi un moment în care am vrut să renunţ. Era o perioadă în care doar investeam, nu scoteam niciun profit şi mi se mai şi îmbolnăveau culturile şi nu ştiam ce să le fac… Dar m-au susţinut mult părinţii, atât moral, cât şi financiar şi am continuat”. Deşi nu are niciun mentor, niciun specialist în domeniu cu care să se consulte, micul producător de legume se descurcă aşa cum poate. “Mi-am făcut câţiva prieteni legumicultori şi îi întreb pe ei, dar aici, în zona în care locuiesc eu, nu prea sunt legumicultori, pentru că lumea se ocupă mai mult cu creşterea animalelor. Şi, cel mai important: am întrebat mereu inginerii de la fitofarmacii, până când am început să învăţ şi eu. Bolile şi dăunătorii avansează pe zi ce trece, aşa că trebuie să mă informez permanent. Acum se găsesc soluţii”, spune Marius Vlad.

 

30

ÎN SOLARII, DOAR ROŞII ŞI CASTRAVEŢI

 Din cei 4.500 de metri pătraţi de grădină, 1.200 mp sunt ocupaţi de solarii. Acolo a decis să planteze doar roşii şi castraveţi, într-o rotaţie aproape perfectă. „Iniţial puneam de toate în solarii: roşii, castraveţi, ardei, dar din 2018 de când m-am extins şi am accesat şi programul Tomata mă axez pe două culturi: roşii în primul ciclu şi după recoltare pun castraveţi de toamnă”, mi-a spus Marius Vlad.

 

VALORIFICAREA SE FACE EN-GROS

 În ceea ce priveşte piaţa de desfacere, lucrurile merg destul de bine. “Duc marfa la depozitele de en-gros. Dovlecelul în special, pentru că nu se caută foarte mult în pieţele sau în magazinele locale, iar roşiile le-am vândut în pieţe şi în comunitate; mă cunoaşte lumea şi vine şi cumpără direct de la mine. Din 2018, de când accesez programul Tomata, cel puţin 3 tone de roşii recoltez sigur, pentru că acesta este şi targetul. Dar fac mult mai mult. Anul acesta cred că am obținut 5 tone/1.000 mp, deci sunt mulţumit. Iar subvenţia m-a ajutat foarte mult să mă dezvolt, trebuie să recunosc”, a adăugat legumicultorul teleormănean. 

31

DOVLECELUL CU… PROFIT

 “Încă de la începutul activităţii mele am cultivat dovlecel în câmp. Este cultura mea preferată“, îmi spune cu convingere Marius. De ce?, întreb… “Pentru că dă o producţie foarte bună pe o suprafaţă relativ mică. Astăzi am rupt în jur de 700 de kg şi asta se întâmplă undeva la două zile; din aproximativ 3.000 de fire plantate. Depinde şi cum mă ocup de cultură, dar, oricum, merge foarte bine. De asta am ales dovlecelul. Și îl cultiv în grădină, nu în solarii. De asemenea, cultura nu este foarte costisitoare.

De-a lungul anilor am încercat mai mulţi hibrizi: Ismalia, Ardendo… toate cu sămânţă din import. Mi-ar plăcea să revenim şi la soiuri tradiţionale, dar nu ştiu dacă se poate, pentru că genetica a evoluat mult, au apărut hibrizii aceştia super-productivi şi toată lumea se uită la producţie şi profit. Spre exemplu, eu din cultura de dovlecel pe care o cultiv pe tot parcursul anului, adică două cicluri de producţie, am un profit estimativ de 30.000 lei”, îmi argumentează concret tânărul.

Vizionează AICI clipul de recoltare a dovleceilor!

 PANDEMIA NU L-A PĂGUBIT

 În ceea ce priveşte anul pandemic şi toate urmările crizei din primăvară, Marius Vlad nu a avut prea mult de pierdut. “A fost puţin greu la început. Dar nu pot să spun că am simţit foarte tare, pentru că la momentul închiderii pieţelor şi declarării stării de urgenţă eu aveam mult de lucru în solar, eram la plantatul roşiilor timpurii. Am aruncat într-adevăr o anumită cantitate de salată, pe care o cultivasem înainte de roşii şi nu am mai putut să o vând, dar nu a fost o pierdere foarte mare, pentru că mai era puţină. Iar până la recoltarea roşiilor s-au mai liniştit apele”, spune grădinarul.

 UN ROBOT AR FI O INVESTIŢIE BUNĂ

 “Ce părere ai despre tehnologia de ultima oră: drone, roboţi în legumicultura? Ai investi într-un robot care să-ţi culeagă roşiile, spre exemplu? “ - l-am întrebat. “Cu siguranţă as investi în aşa ceva, acesta e viitorul. Un robot mi-ar uşura foarte mult munca, mai ales că se gasesc din ce în ce mai putini oameni care să muncească în agricultură”, mi-a răspuns hotărât Marius Vlad.

 2 SFATURI PENTRU TINERII LEGUMICULTORI:

 1. Să nu înceapă cu suprafeţe foarte mari şi să nu se gândească la profit. Pentru că la început nu câştigi, doar investeşti şi te poţi dezamăgi şi chiar

32

poţi renunţa.

2. Să fie perseverenţi! Dacă nu merge bine într-un an, nu înseamnă că este totul pierdut. Să meargă înainte!

 JURNALUL UNUI GRĂDINAR, UN PROIECT AMBIŢIOS

 Ideea promovării în domeniul online a venit tot în contextul pandemic. „A fost ca un imbold, dacă tot nu aveam voie să ieşim şi să socializăm, am zis să încerc să mă promovez altfel. În plus, stând toată ziua prin solarii, am zis să împărtăşesc şi cu alţii pasiunea mea, poate ajută pe cineva, poate voi încuraja şi alţi tineri... Aşa am făcut şi pagina de Facebook şi canalul de youtube Jurnalul unui Grădinar. Mă filmez singur, tot eu montez filmuleţele, eu încarc, eu promovez, fac totul de unul singur. Este obositor, dar încerc să mă menţin. Am în plan să mă promovez, apoi să deschid un aprozar la nivel local, să accesez bani europeni prin diverse proiecte, să cumpăr teren, să mă extind”, spune încrezător Marius Vlad.

Click AICI şi abonează-te la canalul Grădinarului nostru Marius Vlad!

"Lumea va avea întotdeauna nevoie de hrană. Şi trebuie să o producă cineva, iar în viitor tehnologia ne va ajuta să producem mai mult şi mai uşor ." - MARIUS VLAD, Legumicultor şi vlogger la Jurnalul unui Grădinar

 un reportaj de PAULA CIUPAG

* * *

Robocrop, primul robot care culege zmeură Gheorghe Ghise 18 octombrie 2020

Britanicii mizează pe Robocrop, robotul ce strânge cu 10.000 de fructe mai mult decât un om. El folosește învăţarea automată pentru a identifica şi a culege cu precizie zmeura.

33

Fermierii din Marea Britanie plătesc muncitorilor sezonieri 1-2 lire sterline pentru fiecare kilogram de zmeură culeasă. În condiţiile actuale ale crizei europene de forţă de muncă în agricultură, dezvoltarea unui robot care să culeagă zmeura devine tot mai necesară pentru marile ferme producătoare de fructe de pădure.

 Alege și culege în 10 secunde

Robotul a fost dezvoltat de Universitatea din Plymouth în parteneriat cu Hall Hunter, unul dintre principalii producători de fructe de pădure din Marea Britanie. Varianta actuală a robotului are o înălțime de 1,8 metri şi un singur braţ de recoltare. Ghidat de senzori și camere 3D, dispozitivul de prindere se apropie de fructele coapte, le culege şi le plasează în tava de colectare.

Procesul de lucru este perfecţionat continuu folosind învățarea automată (machinelearning), o formă de inteligență artificială. Practic, sistemul poate „învăţa” sau își poate îmbunătăți performanțele în funcție de datele pe care le procesează. În parametrii normali de lucru, dispozitivul de prindere alege şi culege o zmeură coaptă în circa 10 secunde sau chiar mai puțin și o aruncă într-o tavă unde fructele sunt sortate după maturitate, înainte de a fi ambalate şi livrate către supermarketuri.

Pe prototipuri ale robotului s-au făcute teste în ferme din Marea Britanie pentru recoltarea de zmeură şi încercări în teren, în China, care au arătat că acesta poate culege roșii şi conopidă.

 Robotul „muncește” 20 ore/zi

Fermele mari producătoare de fructe de pădure din Marea Britanie au nevoie de un număr tot mai mare de lucrători pentru recoltare. Dacă un robot poate culege cu 10.000 mai multe fructe/zi decât un om, acesta devine mai profitabil.

Dezvoltarea Robocrop a costat 700.000 de lire sterline şi nu se cunoaşte încă preţul final de vânzare al unei unităţi, dar, după plata inițială, roboții vor avea costuri de funcționare relativ mici și pot lucra 20 de ore în loc de 8 ore pe zi.

Cel mai probabil, va mai dura ceva până când Robocrop va putea fi utilizat în mod fiabil pentru recoltare. Până atunci..., tot oamenii vor culege zmeura!

 25.000 FRUCTE CULESE ÎNTR-O ZI

34

Deoarece roboții nu „obosesc”, aceştia pot lucra timp de 20 de ore pe zi, dar cea mai mare provocare pentru dezvoltatorii proiectului este adaptarea la diferite condiții de lumină/iluminare, astfel încât fructele coapte să fie identificate rapid.

Varianta actuală a Robocrop are un singur braț, însă versiunea finală va avea patru braţe și este proiectat să culeagă circa 25.000 de fructe într-o singură zi, în vreme ce un om culege 15.000 fructe/zi.

* * *

Criza COVID devastează fermele de nurci, iar activiștii pentru protecția animalelor speră la dispariția industriei blănurilor De Adrian Cochino, Duminică, 18 octombrie 2020,

”Să fie ultimul cui din coșciug” Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe Criza COVID devastează fermele de nurci, iar activiștii pentru protecția animalelor speră la dispariția industriei blănurilor: ”Să fie ultimul cui din coșciug”

Coronavirusul care a infectat nurcile din crescătoriile europene a dus la uciderea a milioane de animale și pare să accelereze dispariția unei industrii a blănurilor criticate de organizațiile care militează pentru protecția animalelor, scrie CNN. La începutul acestei luni, guvernul danez a cerut fermelor de nurci să sacrifice peste un milion de animale, ca urmare a unei serii de focare COVID. Mii de animale muriseră și la fermele din Utah sau Wisconsin, în Statele Unite, țară care creștea în 2018 în jur de 3,1 milioane de nurci, potrivit Societății Internaționale Umane (HSI).

Deocamdată, oficialii americani nu au recomandat fermierilor să își sacrifice animalele. În iulie, autoritățile spaniole au ordonat la rândul lor sacrificarea a aproape 100.000 de animale din același motiv, iar în mai, autoritățile olandeze au cerut derularea de teste la fermele de nurci, suspectând că un animal a transmis noul coronavirus unui om. Testele au dus la sacrificarea a 2,6 milioane de animale în Olanda.

Un studiu recent realizat în Olanda a găsit într-adevăr dovezi puternice potrivit cărora cel puțin doi oameni de la o fermă de nurci au fost infectați cu

35

coronavirus de animale. În plus, ”cercetarea a aflat că nurcile transmit coronavirusul de la una la cealaltă mai ușor decât alte animale. Este uimitor cât de ușor se produce această transmitere”, spune Marion Koopmans, virusoloagă la Erasmus University Medical Center în Rotterdam, co-autoare a studiului.

Ce a răspuns Klaus Iohannis când a fost întrebat de Libertatea de ce susține un guvern care minte mai rău ca guvernul Ponta la Colectiv în legătură cu infecțiile nosocomiale Recomandări Ce a răspuns Klaus Iohannis când a fost întrebat de Libertatea de ce susține un guvern care minte mai rău ca guvernul Ponta la Colectiv în legătură cu infecțiile nosocomiale Aceleași simptome cu ale oamenilor Nurcile, care sunt înrudite cu nevăstuicile sau vidrele, par să sufere aceleași simptome COVID cu ale oamenilor. Diferența este că majoritatea animalelor mor până la sfârșitul zilei în care au apărut primele simptome.

Condițiile din fermele de nurci facilitează infectarea în masă. ”Animalele sunt ținute în cuști mici. Sunt rânduri și rânduri de astfel de cuști. Animalele nu pot scăpa unul de celălalt”, spune Jo Swabe, oficial al HSI Europa. În Olanda, există deja o transmitere constantă a virusului între fermele de nurci. Există mai multe ipoteze care explică acest fenomen, cercetătorii spunând că virusul ar putea fi transmis de oameni, de pisici sălbăticite sau de alte animale. ”Nu suntem siguri cum se întâmplă acest lucru. Avem o verigă lipsă”, explică Koopmans. Cum au ajuns partidele să fure startul alegerilor parlamentare: ”Am înțeles să renunț la găleți și tricouri că e mită, dar să nu am voie să mă promovez în campanie e aberant!”.

Reacția AEP Cercetătoarea recomandă acum sacrificarea populației de nurci pentru a elimina virusul din ferme.

”Dacă transmiterea de la om la om ar fi blocată, virusul ar putea să re-apară de la fermele de nurci”, avertizează Koopmans. Ce se va întâmpla cu industria? Potrivit HSI, 60 de milioane de nurci erau crescute pentru blană în 2018. Deocamdată, Uniunea Europeană a evitat să aplice o interdicție asupra creșterii animalelor de blană, din cauza epidemiei. Însă mai multe autorități naționale au intervenit pentru a cere sacrificarea nurcilor, în încercarea de a elimina o sursă suplimentară de infecție. În Olanda, guvernul guvernul a decis totodată să grăbească un plan deja existent de închidere a fermelor. Toate fermele de nurci urmau să se închidă în 2024, dar în lumina noilor evenimente, acestea vor fi închise în martie 2021, potrivit televiziunii publice NOS. Fermierii vor primi compensații financiare. O măsură similară a fost luată de Franța, care a anunțat închiderea fermelor de nurci până în

36

2025. Klaus Iohannis, critici la adresa prefectului de București: „Oamenii au dreptul să fie informați”

Recomandări Klaus Iohannis, critici la adresa prefectului de București: „Oamenii au dreptul să fie informați” Și Polonia pare acum dispusă să interzică creșterea animalelor pentru blană, după ce o lege introdusă de partidul aflat la guvernare a trecut ușor în camera inferioară a parlamentului, la mijlocul lunii trecute. În alte țări, precum Marea Britanie, Austria sau Croația, interdicția este deja de mult în vigoare. Pandemia a lovit într-un moment deja dificil pentru industrie, în condițiile în care creatorii de modă au început să folosească blana animalelor tot mai puțin. Calvin Klein a fost unul dintre primii designeri importanți care a interzis blana în creațiile sale încă din anii 1990.

A fost urmat de alte case de modă precum Prada, Chanel, Burberry sau Versace, potrivit HSI. Iar clienții renunță și ei la produse, preocupați de condițiile în care sunt crescute animalele. În vreme ce industria se lovește de toate aceste obstacole, Jo Swabe, oficialul HSI crede că Danemarca va fi ultimul bastion care va rezista. Statul nordic este cel mai mare producător de blănuri de nurcă, cu 19 milioane de bucăți în fiecare an, potrivit datelor statistice oficiale. Este totodată gazda celei mai mari case de licitație de blană din lume – Kopenhagen Fur. În celelalte țări însă, compensațiile oferite de autorități se dovedesc a fi un stimulent eficient pentru închiderea fermelor, care oricum riscă falimentul, în condițiile pandemiei COVID. ”Sper ca situația actuală să fie ultimul cui din coșciug” pentru industrie, spune Swabe. Citeşte întreaga ştire: Criza COVID devastează fermele de nurci, iar activiștii pentru protecția animalelor speră la dispariția industriei blănurilor: ”Să fie ultimul cui din coșciug”

* * *

8 sfaturi pentru a-ţi dezvolta afacerea ta online Ferma 19 octombrie 2020

Vrei să-ţi dezvolţi afacerea online? Atunci creşte vizibilitatea produselor tale pe reţelele de socializare. Noi te ajutăm cu răspunsuri la opt întrebări esenţiale!

De la începutul crizei sanitare vânzările online au explodat. Micii producători au găsit în spaţiul virtual un loc de vânzare pentru produse proaspete, şi-au făcut o clientelă stabilă şi au scăpat de cheltuielile cu transportul la piaţă. Dar acesta a fost doar primul pas. Pentru a dezvolta o afacere, mică sau mare, este nevoie de marketing. Aşadar, iată câteva

37

întrebări şi răspunsuri despre cum ai putea să faci o treabă mai bună în cazul în care ai deja o pagină profesională de Facebook.

 1. AM NEVOIE DE UN LOGO?

 Cât de important este să ai o identitate vizuală (ăsta-i termenul de specialitate care include şi logo-ul)? În primă fază, poţi folosi imagini făcute cu telefonul şi treptat să începi să investeşti într-un logo, fotografii şi etichete profesionale. E esenţial să dozezi investiţiile şi să le faci atunci când eşti pregătit. Asta nu înseamnă că identitatea vizuală nu e importantă. Dimpotrivă, e foarte importantă. Însă lucrurile trebuie făcute la timpul lor şi logo-ul să fie sincronizat cu o serie de alte elemente.

 2. CUM FAC CU FOTOGRAFIILE?

 E important să ştii că fotografiile de pe internet nu pot fi folosite oricum. De cele mai multe ori, ele au drepturi de autor care trebuie plătite, adică e necesar să contactezi autorul şi să plăteşti pentru dreptul de a utiliza imaginile. Altfel poţi fi tras la răspundere şi ţi se pot cere daune materiale pentru nerespectarea legii. Cel mai bine este să foloseşti fotografii făcute de tine. Chiar dacă nu sunt la cea mai bună calitate, ai dreptul de autor asupra lor şi îţi aparţin integral. Mai mult, clienţii vor aprecia străduinţa ta şi vor avea încredere că ceea ce vor cumpăra de la tine este 100% real şi autentic.

 3. CUM SĂ FIU AUTENTIC PE FACEBOOK?

 Faptul că publici fotografii care sunt 100% în acord cu realitatea înseamnă să fii autentic. Adică le arăţi oamenilor exact cum se întâmplă lucrurile la tine-n ogradă, chiar dacă nu-i totul perfect. De exemplu, poţi să arăţi cum ambalezi tu produsele, să povesteşti cum ai recoltat anul acesta, ce obstacole ai întâmpinat. Toate lucrurile astea aduc o naturaleţe care-l va ajuta pe client să se apropie mai tare de tine, să capete încredere în ceea ce oferi.

Dacă pui o fotografie, scrie şi două - trei rânduri despre ce-i în fotografia respectivă: ce doreşti să transmiţi clientului tău? Ce vrei să ştie despre tine?

 4. CÂTĂ INFORMAŢIE PUN ÎNTR-O POSTARE?

 Nu uita că o postare înseamnă o idee. Nu încerca să transmiţi mai multe idei deodată pentru că e obositor pentru client. Dacă vrei să-l anunţi că ai schimbat preţul la un produs şi că ai adus un utilaj nou, îţi recomand să pui două postări diferite (chiar în zile diferite). În plus, ai mare grijă la modul în

38

care formulezi textul, roagă mereu un prieten să dea un ochi peste ceea ce ai scris.

 5. POT SĂ-MI FAC RECLAMĂ PLĂTITĂ?

 Dacă te gândeşti la varianta de a face reclamă pe Facebook, îţi recomand să apelezi la un specialist. Căile Facebook-ului sunt întortocheate: mereu schimbă aspectul şi setările sau mută butoanele de colo-colo. Aşa că e bine să rogi pe cineva, cu un pic de experienţă în domeniu, să facă asta pentru tine. Rezultatele pot fi foarte bune (adică poţi să creşti vânzările dacă faci reclame pe Facebook), însă e important să fim prudenţi cu propriile resurse şi să lăsăm specialiştii să se ocupe.

 6. CUM RĂSPUND LA COMENTARII?

 Pentru a avea o relaţie strânsă cu fanii tăi, e recomandat să răspunzi la fiecare comentariu. Să le mulţumeşti pentru apreciere, dacă lasă un comentariu cu un compliment şi să-i saluţi dacă-ţi acordă din timpul lor pentru a-ţi arăta ceva ce nu funcţionează. Sigur, nu o să reacţionăm la comentariile abuzive sau cu un limbaj vulgar (avem tot dreptul să interzicem accesul la pagină acelor persoane).

 7. CUM PRIMESC COMENZI FĂRĂ UN MAGAZIN ONLINE?

 Sunt mulţi producători mici care primesc comenzile în mesaje private şi nu-i uşor de gestionat. Un magazin online poate să coste de la 1.000 euro în sus, ceea ce nu-l face foarte accesibil. O soluţie sunt uneltele de la Google, în mod special „Google Form”. E un formular care poate fi completat foarte uşor de către clienţi şi toate informaţiile sunt stocate într-un fel de Excel la care doar tu ai acces. E o unealtă gratuită şi ai nevoie de cunoştinţe medii de utilizare a calculatorului pentru a-l crea (recomand să ceri ajutor pentru setarea iniţială). Pe paginile oferite ca exemplu în continuare găseşti genul acesta de formulare şi te poţi inspira.

 8. DE UNDE MĂ INSPIR?

 Nu avem nevoie să reinventăm roata, ci mai degrabă să învăţăm de la alţii şi să vedem cum putem adapta la afacerea noastră. Asta nu înseamnă să copiem ceea ce găsim pe paginile model, ci să încercăm să vedem ce funcţionează la ei şi să testăm dacă funcţionează şi la noi. Dacă nu reuşiţi, nu ezitaţi să cereţi ajutorul. Sunt studenţi la Publicitate, Jurnalism şi la alte facultăţi, care abia aşteaptă să înveţe lucruri noi; luaţi legătura cu profesorii lor.

39

Alexandra Crăciun este specialist în marketing, cu o experienţă de peste zece ani.

MICI PRODUCĂTORI, AŞI ÎN COMUNICARE

Nu au ferme mari, dar au 10 la comunicare. Sunt fermieri şi asociaţii din România care au învăţat cum să se promoveze online. Iată câteva exemple de pagini ale micilor producători care comunică bine pe Facebook. Caută pe Facebook după numele lor sau dă CLICK pe link-urile de mai jos.

• Bio Farm Recea Cristur: „Suntem doi tineri încăpăţânaţi care şi-au propus să facă ceva în care cred”• Ferma Căţean (Țara Bîrsei) este o afacere de familie cu tradiţie în creşterea animalelor şi fabricarea de produse tradiţionale.• Asociaţia My Transylvania: „Promovăm patrimoniul local şi cultura gastronomică prin evenimente alternative în sudul Transilvaniei”

 • Familia Hoşliag, legumeledeacasa.ro: citiţi povestea tinerilor legumicultori pe www.revista-ferma.ro.

40

POLITEŢE, RESPECT ŞI BUN SIMŢ ONLINE

Când răspundem comentariilor şi mesajelor pe facebook, regula de aur este să scriem ca şi cum am vorbi cu oamenii faţă-n faţă. Politeţea, respectul şi bunul simţ sunt, la fel ca în realitate, reguli de neîncălcat. Legat de mesajele negative, regula numărul 1 este să nu răspunzi în momentul în care le primeşti (mai ales dacă ţi-a ajuns la inimă ce a scris şi ţi-a crescut tensiunea), ci să laşi o noapte să treacă înainte să formulezi un răspuns.

 Irina şi Cornel Hoşliag, din Târgu Frumos, judeţul Iaşi, vând ”Legume de acasă” online

 un articol de ALEXANDRA CRĂCIUN

* * *

Cultivarea plantelor de sărătură, o afacere de nişă care prospera Liviu GORDEA 19 octombrie 2020

Răspunsul la îngrijorările pe care unii specialişti le-au exprimat cu privire la o posibilă criză alimentară vine tocmai din Scoţia, unde a apărut o afacere de nişă cu potenţial ridicat de creştere în următorii ani.

Se spune că producţia de alimente ar trebuie să crească cu 70% în următorii 30 de ani pentru a hrăni o populaţie mondială care se aşteaptă să depăşească pragul de 9 miliarde de oameni. Din păcate, agricultura tradiţională se confruntă cu o criză tot mai mare de apă din cauza schimbărilor climatice. Apa dulce reprezintă doar 2% din toată apa de pe Pământ, iar în multe zone, cum ar fi regiunea sub-sahariană şi subcontinentul indian, apa este foarte puţină sau puternic contaminată.

41

Chiar şi regiuni renumite pentru vremea umedă, cum ar fi Marea Britanie, se confruntă cu secete din cauza precipitaţiilor scăzute şi a consumului crescut de apă. În luna mai, Regatul Unit a înregistrat doar jumătate din precipitaţiile medii la care s-ar aştepta de obicei. Soluţia ar putea veni de la o fermă de pe coasta de vest a Scoţiei, care cultivă plante comestibile în apa din Oceanul Atlantic. Un proiect susţinut de sartup-ul Seawater Solutions, cu sediul în Glasgow.

Ferma Dowhill, situată în Ayrshire, se concentrează pe specii precum samphire, cunoscut şi sub numele de sparanghel de mare, şi aster (un soi de iarbă marină) pentru consumul alimentar. Şi chiar dacă aceste verdeţuri neobişnuite se adresează în special pieţelor de nişă, cum ar fi restaurantele de lux, mai nou se găsesc şi în supermarket.

Aceste culturi, numite halofite, prosperă în apele cu un procent ridicat de sare. Pot fi consumate ca atare, în stare proaspătă sau gătite, dar au utilizare şi în industria cosmeticelor şi pot reprezenta o sursă alternativă pentru producţia de biocombustibil. În plus de asta, Seawater Solutions consideră că fermierii care adoptă acest tip de agricultură ar putea vinde credite de carbon cu peste 2.600 de euro pe an pentru fiecare hectar!

Maramureș, un colț de rai al României profunde Luni, 19 Octombrie 2020 Lumea Satului Maria Bogdan

Când întrebi ce-ar trebui să vizitezi în Maramureș, răspunsul vine instantaneu: Cimitirul Vesel de la Săpânța. Pe Internet se generează 570.000 de rezultate în 65 de secunde.

Sau Bârsana, una dintre cele 8 biserici din patrimoniul UNESCO, cu peste 2 milioane de rezultate în motoarele de căutare. Ori mocănița de pe Valea Vaserului, singura din Europa pe care mai circulă locomotive cu abur. În fine, Maramureșul în sine a fost accesat de vreo 8,5 milioane de ori numai pe cel mai popular brand de Internet din lume.

Adevărul este că acest colț de țară este aproape un tezaur spiritual al nației. Dincolo pe peisajele rurale unice, aici regăsim România pură, așa cum o fi

42

fost ea odată, cu o conservare extraordinară a portului și obiceiurilor populare. Poate soarta Maramureșului Istoric, de a fi retezat între două țări, i-a determinat pe locuitori să nu renunțe la nimic din cultura care i-a adus prin veacuri până astăzi, aproape neschimbați.

Realitatea este că Maramureșul trebuie luat la pas. Văzut aproape loc cu loc, nicicum din goana mașinii. Este fabulos primăvara, în mai-iunie, când mijește colțul ierbii și misterios toamna, în coloritul fascinant al codrilor (45% din teritoriu înseamnă zonă muntoasă, dar păcat, mare păcat, de defrișările masive!), care parcă răscolește însăși istoria locurilor. Probabil mirajul se trage și din veacurile petrecute de români când sub unguri, când sub cehi, când sub austro-ungari, cu tot efortul lor de a păstra valorile cu care s-au născut; și, până la urmă, au făcut să triumfe cultura străbună, chiar și cei strămutați de aievea considerându-se la fel de maramureșeni.

O bogăție a naturii fără cusur

Prima și prima dată este de văzut, cum spuneam, natura. Într-un fel parcă neștirbită de om. Mă rog, cândva, fiindcă astăzi avem secvențial și imixtiuni umane nedorite în ceea ce a creat Dumnezeu. Sau Universul. Sau cine o fi creat-o! Și poate o vacanță ar putea începe cu Rezervația Biosferei-Parcul Național Munții Rodnei (împărțită cu Bistrița-Năsăud), cu drumeții care să nu rateze eventual Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei sau Rezervația naturală Izvorul Bătrâna. Sau cu Parcul Natural Munții Maramureșului, traversați, la sud, de DN 18 (prin Pasul Prislop), cu oprire în Băile Borșa sau Moisei (loc străvechi, cunoscut mai cu seamă pentru Masacrul din Moisei,

43

din 14 octombrie 1944, printre cele mai violente săvârșite de trupele horthyste în Transilvania de Nord), Vișeu de Sus, Vișeu de Jos, cu o călătoria până la Poienile de Sub Munte. În fine, dacă am vorbi despre locuri rare, un traseu ar trebui să cuprindă Cascada Cailor, Poiana cu Narcise Tomnatec-Sehleanu, Peștera cu Oase de la Poiana Botizii (Munții Lăpușului), Mlaștina Vlășinescu și Iezerul Mare, Creasta Cocoșului, Cheile Tătarului (Desești), Lacul Albastru de la Baia Sprie, Peștera Vălenii Șomcutei, Cheile Babei (Coroieni), Arboretele de Castan de la Baia Mare, Defileul Lăpușului, Platoul Igniș, Tisa Superioară, Valea Izei și Dealul Solovan, Coloanele de la Limpedea (Baia Mare), Pădurea cu Pini Comja, Pădurea de Larice Coștiui, Rozeta de Piatră de la Ilba etc. Dar cum spuneam, oricare sătuc din zona muntoasă sau deluroasă merită în sine văzut, pentru peisajele pline de spectacol. De altfel, ONG-iștii din zonă au schițat un traseu pe bicicletă, care ar porni din Sighetu Marmației și ar continua cu Rona de Jos, Rona de Sus, Vișeu de Jos și Vișeu de Sus, Moisei, Săcel, Săliștea de Sus, Bogdan Vodă, Bârsana, Budești, Târgu Lăpuș, Răzoare, Dealu Corbului, Berchezoaia, Coaș, Copalnic Mănăștur, Plopiș, Baia Mare, Firiza, Săpânța, Câmpulung la Tisa, Valea Hotarului și-napoi la Sighetu Marmației. Ajungând la petrecerea timpului liber, începem cu Mocănița de pe Valea Vaserului, cunoscută în întreaga lume, fiind singura cale ferată forestieră din Europa unde mai funcționează locomotive cu abur. Și am putea continua, pentru iarnă,  cu pârtiile de schi Cavnic, Șuior, Mogoșa, Borșa și Izvoare, iar vara, cu Băile Ocna Șugatag, Coștiui (lac sărat) sau Dragomirești (izvoare minerale sulfuroase), lacurile de agrement Bodi-Mogoșa, Firiza, Nistru etc.

Valori din patrimoniul UNESCO și național

Pe urmă, în Maramureș, e musai să urmărești bogăția spirituală și culturală a zonei. Nu? Ce poți mai bine lega de natură decât arta populară, folclorul, autenticitatea arhitecturii, cultura lemnului, meșteșugurile și tradițiile locale bine conservate? Pur și simplu Maramureșul (alături poate de Bucovina, Alba, Bihor) este leagănul muzicii și creației populare românești! Fără exagerare. Nici nu știm cu care să începem. Poate cu cele 8 biserici de lemn (Budești, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud, Surdești, Plopiș și Rogoz) din Țara Maramureșului, Chioarului și Lăpușului, incluse în Lista Patrimoniului

44

Cultural Mondial (UNESCO), toate fiind expresia arhitecturală și a peisajului cultural din zona montană a Maramureșului. Și, în general, nu-s de lepădat toate bisericile din lemn din zonă, vreo 100 cu totul.

Lăcașul din Șurdești este considerat cea mai mare construcție sacrală de lemn din lume (72 m înălțime). Ori poate am porni călătoria de la Cimitirul Vesel din Săpânța, cel mai cunoscut obiectiv turistic din Maramureș și poate din lume (cu referire la România), o parte dintre cruci fiind deja incluse în patrimoniul UNESCO. Acesta a fost înființat în anul 1935 de un artist popular local, care a realizat sute de cruci din lemn sculptat, însoțite de scurte poezii, majoritatea cu caracter umoristic. Pe urmă nu am rata meșterii populari în lemn, artă decorativă, dantelă, ceramică, covoare, pălării, măști, păpuși, sculptură, podoabe. Iar aici capătă însemnătate poarta monumentală, specific maramureșeană, fiecare gospodărie care dispune de așa capodoperă spunând o poveste despre vremuri vechi și oameni care au trăit cu simplitate și credință. Ori sunt de urmărit cele patru tipuri de costume femeiești și bărbătești specifice zonelor etnografice Țara Maramureșului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Codrului. Și să nu uităm de muzica populară a moroșenilor, cu cetera, zongura și doba, însemnând doine și balade, muzica de joc, descântece, țâpurituri, bocete, în general un folclor cu sunete arhaice, provenind probabil din fondul precreștin și înrudindu-se parțial cu muzica din Oaș. Au rămas în arhive melodii ale unor rapsozi de renume, cum ar fi Cioată, din Vadu Izei, Stângău din Borșa, frații Petreuș, din Glod, frații Florea, din Poienile Izei, soții Tudorovici, din Rozavlea, Pop din Săpânța, ceterașul Mițiți Pipaș cu zongurașul Vasalia lui Puțoc, din Iapa, soții Giurgi, din Poienile Izei, Ion Popicu, din Hoteni.

* * *

45