Stiri 21 iulie 2020, prima parte

Cursul de schimb 21.07.2020 1 EUR 4.8417

1 USD 4.2317

APIA si SUBVENTII

CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM CU SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo 21 iulie 2020

DOUĂ VARIANTE! România a negociat zilele acestea suma pe care o va primi de la UE. Ce se va întâmpla cu subvențiile fermierilor români, cu banii pentru dezvoltare rurală? În timp ce europarlamentarul Carmen Avram (S&D) anunță pe pagina sa oficială că România a pierdut, că subvențiile vor fi mai mici și că Europa ne-a tăiat din banii pentru dezvoltare rurală, președintele României, Klaus Iohannis, declară că țara noastră a obținut o sumă colosală.

Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială.

Alții, printre care și noii "copii neascultători" ai Europei, Polonia și Ungaria, au câștigat. Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari. Asta, după 4 zile și 4 nopți de negocieri dure, în care președintele României a fost, practic,

1

inexistent. Vocea sa nu s-a auzit deloc. Spre deosebire de a altora, care au fost vocali și de neclintit.

Când o sa vedeți declarațiile victorioase ale PNL, să știți că sunt cosmetizate, elegant spus. România n-a existat la aceste negocieri pentru viitorul Europei post-covid, susține europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membru în Comisia AGRI, Parlamentul European.

La polul opus, vine declarația președintelui României, Klaus Iohannis, care spune că România a ieșit învingătoare din negocieri și a obținut o sumă colosală din bugetul european.

Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România.

Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare.

Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice.

Este, de asemenea, foarte important de știut că o parte semnificativă din acești bani va fi folosită pentru relansare, pentru revigorare economică.

Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.

Iată, deci, că până acum ne-am pregătit bine, am obținut un rezultat frumos. Încă o dată, este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european, și vom merge mai departe, fiindcă acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția României, susține președintele Iohannis, în declarația făcută la încheierea summit-ului.

2

Premierul Orban anunta cand vor fi despagubiti fermierii afectati de seceta iulie 21, 2020

Premierul Ludovic Orban asigura toti fermierii afectati de seceta ca vor fi despagubiti odata cu rectificarea bugetara, iar agricultorii isi vor primi banii imediat ce Comisia Europeana isi va da acordul.

„Aici nu putem sa dam despagubirile imediat, cand vrem noi, pentru ca foarte multi fermieri lucreaza pamantul sub diferite forme juridice, societati comerciale si acordarea ajutorului imbraca forma unui ajutor de stat si are nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Noi la rectificare vom aloca sumele necesare, peste 1,2 miliarde, pentru a putea face platile si imediat cand vom primi acordul Comisiei Europene, vom face platile catre toti fermierii care au fost afectati de seceta”, a afirmat Orban, aflat intr-o vizita de lucru in judetul Calarasi.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, aproape 1,17 milioane de hectare cu culturi de toamna au fost afectate de seceta, 80% din suprafata cultivata fiind cu grau. Tot ministrul a mai spus ca vor fi despagubiti 34.647 fermieri, care isi vor primi banii pana la sfarsitul lunii august.

Valoarea fondurilor alocate pentru despagubirea fermierilor

Valoarea totala a schemei de ajutor de stat privind despagubirile acordate fermierilor afectati de seceta se ridica la 1,088 miliarde de lei, iar fondurile vor fi asigurate de Ministerul Agriculturii prin rectificare bugetara. „Cuantumurile pe hectar le-am mai comunicat: pentru grau 925 lei, graul reprezinta aproape 80% din suprafata insamantata, pentru secara tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaica – 951 lei, ovaz – 772 lei si rapita – 1.002 lei. Acestea sunt sumele pe care prin APIA toti fermierii le vor primi”, a mentionat ministrul.

Pentru a diminua in viitor efectele secetei asupra agricultorilor, guvernul promite ca va investi puternic in infrastructura destinata irigatiilor, iar o parte din bani vor veni de la Uniunea Europeana.

3

„Vor fi bani europeni, vom fi pregatiti sa ii absorbim cat mai repede, bani europeni atat pentru irigatii, cat si pentru desecari, pentru combaterea eroziunii solului. Speram sa putem obtine finantari si pe combaterea desertificarii, pentru ca ne confruntam cu un pericol de desertificare, in special in zone din sudul Romaniei”, a anuntat Orban.

Ce planuri are Guvernul pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii

In „Planul National pentru Investitii si Relansare Economica”, prezentat de guvern la inceputul lunii iulie, Executivul a inclus investitii de peste 5 miliarde de euro in infrastructura de irigatii, desecare si pentru combaterea eroziunii solului.

Astfel, in urmatorii ani, Guvernul isi propune reabilitarea unor amenajari de irigatii ce deservesc aproximativ 2,4 milioane hectare, in urma unor investitii de 3,4 miliarde de euro. In plus, guvernantii doresc construirea unui proiect gandit cu decenii in urma – Canalul Siret-Baragan.

De asemenea, Guvernul a prevazut investitii de 1,1 miliarde de euro in reabilitarea amenajarilor de desecare-drenaj care deservesc o suprafata de peste 2,8 milioane de hectare si investitii de 500 milioane de euro in amenajari de combaterea eroziunii solului pe o suprafata de 500.000 de hectare.

MESAJ URGENT ȘEF APIA pentru FERMIERI! Agroinfo21 iulie 2020

PREZENTAȚI-VĂ LA APIA! Fermierii sunt chemați să se prezinte de urgență la APIA! Cererile unice pentru subvențiile din acest an, depuse online, trebuie semnate fizic! Mesajul este transmis de directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Satu Mare.

Pentru a beneficia de plățile subvenției APIA pentru anul în curs, fermierii care au depus cerere unică de plată în formatul on-line sunt obligați să semneze fizic cererile de plată.

Nesemnarea cererii unice de plată duce la respingerea de la plata subvenției.

În acest sens, fermierii sunt rugați ca până cel târziu în data de 10 septembrie 2020, să treacă pe la sediile centrelor locale APIA unde sunt arondați pentru a semna cererile depuse.

Accesul în sediile APIA se va face respectând regulile sanitare împotriva COVID-19 (purtarea obligatorie a măștii de protecție, dezinfectarea mâinilor la intrarea în unitate, păstrarea distanței, prezența unui singur

4

fermier/funcționar pentru evitarea aglomerării, etc.), precizează comunicatul transmis de conducerea APIA Satu Mare, publicat de sătmăreanul.ro

OBLIGAȚII pentru PLATA SUBVENȚIEI APIA pentru PĂȘUNE! Agroinfo 21 iulie 2020

SUBVENȚII APIA 2020! Subvenția APIA pe hectar este plătită anul acesta și pentru pășunile pe care nu se asigură încărcătura minimă de animale. Pentru a încasa banii însă, crescătorii de animale, fermierii, asociațiile crescătorilor sau composesoratele au obligații care trebuie îndeplinite până la data de 1 august 2020 și respectiv 15 octombrie 2020.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoană fizică, nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe suprafeţele de pajiști permanente aflate în proprietate până la data limită de 1 august 2020. Fermierul este obligat să prezinte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) documentele privind depozitarea /valorificarea fânului pentru consumul cu animalele deținute şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care vor fi prezentate până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Aceleași obligații le au și persoanele juridice care au solicitat subvenția APIA pentru pășune, iar documentele pe care trebuie să le prezinte la APIA sunt documentele doveditoare ale valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul în care formele asociative de proprietate în calitate de fermier activ, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, până la data de 1 august 2020.

Pentru formele de organizare asociaţii şi composesorate, care nu respectă încărcătura de 0,3 UVM/ha cu animalele membrilor, şi activitatea agricolă minimă constă asigurarea unui cosit anual până la data de 1 august 2020, fermierii vor prezenta la APIA: facturile valorificării fânului și/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

5

Informațiile au fost comunicate de APIA pentru AGROINFO pentru a fi puse la dispoziția fermierilor interesați de obținerea subvenției pentru pășune.

CRESCĂTOR DE ANIMALE: NE PUN BEȚE-N ROATE ÎN LOC SĂ NE AJUTE! OARE CE SE URMĂREȘTE?! Agroinfo 21 iulie 2020 -

DEBLOCAȚI ADEVERINȚELE APIA PENTRU SUBVENȚII! Stăm cu fânul în câmp, lucrătorii din ferme ne pleacă pentru că nu avem cu ce să-i plătim, brânza nu se vinde, iar cei de la APIA ne pun bețe-n roate în loc să ne ajute. Oare ce se urmărește?! Ne-a scris revoltat crescătorul de animale Ion Jinaru din județul Timiș.

Crescătorul de animale ne spune, în mesajul pe care l-a scris către AGROINFO, că în toată țara sunt probleme cu eliberarea adeverințelor APIA cu care fermierii garantează împrumuturile pe care le iau de la bănci în contul subvențiilor care li se cuvin pentru acest an. Fermierii așteaptă o lună pentru o semnătură, iar adeverințele ar fi blocate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În Timiș suntem mulți fermieri care așteptăm de o lună și jumătate pentru o semnătura și să trimită la bănci pentru a lua subvenția. Stăm cu fânul în câmp, ne pleacă oamenii fiindcă nu avem cu ce plăti, brânza nu se vinde, vorbesc de sectorul zootehnic! Am mers azi (luni, 20 iulie 2020 n.r.) la APIA Timiș nici nu m-au lăsat să intru în instituție, spunându-mi scurt să aștept că directorul nu a avut timp pentru o semnătură ...

Să fim serioși! Am vorbit în toată țara, pentru că fac parte dintr-o asociatie de crescători, ce să vedeți?! Este exact la fel! Sunt foarte puțini care au primit adeverințele pentru bănci și aceia cu intervenție, nu vreau sa dau nume, dar lucrurile acestea trebuie să le spuneți! La bănci, am vorbit și eu și colegii mei, la băncile de care aparținem au spus ca nu este problemă doar sa trimită APIA adeverințele. Oare ce se urmărește?! Cum suntem noi mai sunt poate sute de fermieri din toată țara! Este inadmisibil așa ceva, ei ar trebui să ne ajute, nu să ne pună bețe-n roate! Ne-a scris revoltat crescătorul de animale Ion Jinaru.

Şef APIA: Fermierii care nu semnează fizic cererea unică își vor pierde subvențiile!Angelica Lefter Angelica Lefter - 20 iulie 2020

Semnătura fermierului este obligatorie pe cererea unică de la APIA! Anunțul este făcut în premieră la nivel național de către conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Filiala Județeană Satu Mare, centru condus de către directorul executiv Virgil Dragoș.

6

”Pentru a beneficia de platile subventiei APIA pentru anul în curs, fermierii care au depus cerere unica de plata în formatul on-line sunt obligați sa semneze fizic cererile de plata. Nesemnarea cererii unice de plata duce la respingerea de la plata subvenției”, se arată în comunicarea oficială a APIA Satu Mare, mediatizată de publicația sătmăreanul.net.

În acest sens, fermierii sunt rugati ca până cel târziu în data de 10 septembrie 2020, să treacă pe la sediile centrelor locale APIA unde sunt arondați pentru a semna cererile depuse. ”Accesul în sediile APIA se va face respectând regulile sanitare împotriva COVID-19 (purtarea obligatorie a măștii de protecție, dezinfectarea mâinilor la intrarea în unitate, păstrarea disptanței, prezența unui singur fermier/funcționar pentru evitarea aglomerării etc.)”, se mai arată în comunicatul APIA Satu Mare.

MADR: Există riscul ca fermierii români să renunțe la o parte din subvențiile APIA! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 20 iulie 2020

Adrian Oros, la prima reuniune cu prezență fizică a Consiliului AgriFish de la începutul pandemiei de coronavirus! Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat astăzi, luni – 20 iulie, la Bruxelles, la prima reuniune în cadrul Consiliului AgriFish desfășurată în timpul președinției germane. Acesta a declarat, în cadrul intervenției sale, că trebuie continuată convergența externă a plăților directe și că aceste plăți către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru livrarea bunurilor publice, pentru implementarea obiectivelor noilor strategii, dar și pentru reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor.

Miniștrii agriculturii și pescuitului din UE au desfășurat un schimb de opinii cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discuția s-a axat, în principal, pe regulamentul privind planurile strategice PAC și arhitectura verde.

Una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish a vizat Strategia „De la fermă la consumator”, care a fost prezentată de Comisia Europeană anul acesta în data de 20 mai. Obiectivul strategiei este creșterea

7

durabilității sistemelor alimentare din Europa. Reamintim ca la 8 iunie, miniștrii au desfășurat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, în combinație cu propunerea privind o strategie a UE în domeniul biodiversității. Ambele fac parte din inițiativa Comisiei intitulată „Pactul verde european”.

Referindu-se la abordarea propusă de Comisie pentru punerea în aplicare a Strategiei „De la fermă la consumator” („F2F”), ministrul Adrian Oros a afirmat în cadrul intervenției sale că soluțiile trebuie să fie pe măsura ambițiilor, atât din perspectiva bugetului, cât și a cerințelor pentru transformarea durabilă a modului de producție agro-alimentară a UE.

”Strategia „F2F” propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului și climei, prin stimularea aplicării unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni. Apreciem inițiativa Comisiei de a sprijini statele membre cu recomandări care să faciliteze transpunerea obiectivelor celor 2 Strategii, dar acestea trebuie să rămână doar recomandări, să nu condiționeze aprobarea Planului Strategic și să țină cont de specificitatea fiecărui stat membru”, a subliniat ministrul Adrian Oros, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.

În opinia sa, atingerea obiectivelor F2F constituie o mare provocare și ar putea conduce la ineficiența acestei strategii deoarece cerințele sunt foarte ambițioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea, prin urmare, există riscul ca fermierii să nu fie interesați de accesarea măsurilor. De asemenea, potrivit acestuia, reducerea utilizării inputurilor chimice va conduce la reducerea productivității și, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate soluții care să evite punerea în pericol a siguranței alimentare și falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respectă standardele UE.

În discursul său, Adrian Oros a declarat că România consideră că prioritățile și măsurile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil reprezintă o oportunitate întrucât încurajează lanţurile de aprovizionare mai scurte, oferă posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai sănătoase şi sustenabile. Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie să compromită în nici un fel securitatea și siguranţa alimentară.

”PAC are ca obiectiv și garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură. Dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forței de muncă, diferențe de sprijin comunitar între statele membre, diferențe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergența externă a plăților directe. Plățile

8

către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-și susține poziția în cadrul lanțului alimentar”, a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisia a susținut în cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situația actuală a pieței agricole, ce a fost urmată de un schimb de opinii. În plus, președinția germană și-a prezentat programul de lucru în domeniul agriculturii și pescuitului pe durata mandatului său.

Grafic oficial al subvențiilor, trimis la Bruxelles! Valoarea plății rămâne sub 233 euro!/ha Roxana Dobre Roxana Dobre - 20 iulie 2020

Procesul de convergență este în continuare necesar, se atrage atenția într-un document oficial al Ministerului Agriculturii. În urma procesului de convergență, la nivelul României valoarea medie/ha a plății directe a ajuns în 2018 la aproximativ 194 euro/ha, comparativ cu aproximativ 49 euro/ha (la nivelul 2007). Cu toate acestea, valoarea plății/ha la nivelul României este în continuare sub valoarea medie la nivelul UE de 233 euro/hectar.

În analiza SWOT (supusă consultării), care stă la baza elaborării Planurilor Strategice (PS) se arată că în cazul plăților pe suprafață SAPS, la nivelul anului 2015, se poate observa o concentrare în categoriile < 5 ha și 5-50 ha, peste 282 milioane euro, având în vedere și numărul mare de beneficiari aferenți acestor categorii, la polul opus situându-se valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, în valoare de peste 219 milioane euro.

Acest trend a continuat și în anul 2018, când plățile pentru categoriile <5 ha și 5-50 ha s-au situat la peste 379 mil euro, existând în continuare un număr mare de beneficiari aferenți acestor categorii, în timp ce, valoarea plăților aferente exploatațiilor de peste 500 ha, s-a ridicat la o valoare de peste 290 mil euro. {50} Totodată, la nivelul anului 2015, se poate observa faptul că 31,05% din totalul plăților SAPS a fost încasat de 0,26% din solicitanți, respectiv exploatațiile din categoria >500 ha (2.469 exploatații). În același timp categoria >1000 ha (0,09% din solicitanți) a încasat 132 mil. euro, ceea ce reprezintă un procent de 18,74% din totalul plăților SAPS.

Același trend a continuat și în anul 2018, când se poate observa faptul că 30,35% din totalul plăților SAPS a fost încasat de 0,28% din solicitanți, respectiv exploatațiile din categoria >500 ha (2.470 exploatații). În același

9

timp categoria >1000 ha (0,10% din solicitanți) a încasat 179 milioane euro, ceea ce reprezintă un procent de 18,71% din totalul plăților SAPS. În ceea ce privește totalul plăților acordate din FEGA (SAPS, Plata redistributivă, Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, Schema pentru tinerii fermieri, Sprijinul cuplat), se observă o menținere a modului de distribuție (similar cu cel pentru plățile SAPS), existând mici variații, între anul 2018, comparativ cu 2015.

10

11

Convergența plăților, obligatorie

Textul citat mai precizează că, în datele prezentate se poate observa că la momentul aderării României la UE în primul an de depunere cererii de plată au fost, un total de 1.166.123 beneficiari, numărul acestora reducându-se la 869.185 în anul 2018, o diminuare de aproximativ 25%, reducere ce poate fi atribuită și politicii RO de asociere și comasare a terenurilor, astfel încât fermele foarte mici (sub 5 ha) să devină rentabile.

Această evoluție se poate observa și din analiza datelor referitoare la numărul beneficiarilor și suprafața solicitată la plată, din categoria sub 5 ha, unde de la un total de 960.533 beneficiari (82,37% din beneficiarii la nivelul anului 2007) cu o suprafață totală solicitată la plată de 2.275.2543 (25,99% din suprafață în anul 2007), în anul 2018 s-a ajuns la un număr de 607.693 beneficiari (69,92%) cu o suprafață aferentă de 1.419.128 (15%).

În cadrul aceleiași analize se mai arată că sprijinul mediu PAC/ha (plăți directe, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice) încasat în perioada 2016-2017 atingea 221 euro pentru România, în timp ce la nivelul UE media sprijinului era de 325euro/ha. Din totalul exploatațiilor existente la nivelul UE 28, un procent de 60,9% au încasat plăți directe în perioada 2016-2017, în timp ce în România doar 24,4% din totalul exploatațiilor existente au încasat plăți directe, fapt ce arată o discrepanță majoră între România și media UE.

Se închid conturi bancare! Fermierii trebuie să dovedească sursa banilor cu documente! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 19 iulie 2020

12

Fermieri, atenție la documentele care vă pot justifică veniturile! Potrivit unei noi politici bacnare, clienții a cel puțin una dintre băncile din România sunt obligați să justifice de unde au bani, iar cei care refuză se pot trezi cu conturile închise. Până la acest moment, doar clienții ING s-au plâns de acest lucru, dar este posibil ca și alte bănci să aplice acceași politică, în baza unei directive europene.

Băncile pot cere clienților inclusiv facturi, contracte, documente contabile sau acte de proprietate în privința bunurilor sau tranzacțiilor efectuate astfel încât aceștia să justifice banii. Sunt vizate tranzacțiile în numerar de peste 10.000 de euro, tranzacțiile online de peste 15.000 de euro și remiterile de bani de la 2.000 de euro în sus.

Un client al ING România s-a plâns că banca l-a sunat să vadă care este situația sa financiară și ce face cu banii. A refuzat categoric să ofere astfel de detalii, considerându-le un amestec în viața sa privată. La câteva luni de la conversație, s-a trezit că banca i-a închis contul. Persoana respectivă susține că nu i-a fost trimisă o notificare privind întreruperea relațiilor comerciale.

Un alt client care nu a dat detalii despre proveniența banilor spune că după o perioadă a primit un mesaj în care era anunțat că a fost introdus într-o bază de date și că timp de 5 ani nu va mai putea fi client al ING Bank.

Banca se apără și spune că este vorba despre o directivă europeană care obligă instituțiile financiare să își actualizeze datele despre clienți. Este vorba de Directiva (UE) 2015/849, scopul final al acesteia fiind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, scrie Libertatea.

”Aceste verificări sunt obligatorii, iar suplimentar informațiilor de identificare, clienții trebuie să ofere și o serie de informații precum ocupația, scopul și natura relației de colaborare cu banca, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, etc. Aceste informații permit băncii să își îndeplinească obligația legală de a avea un profil al clientului astfel încât să detecteze comportamente neobișnuite și să le poată raporta autorităților relevante atunci când este nevoie”, a transmis ING.

Potrivit unor surse bancare, clienții pot face plângeri la BNR, dar aceasta nu poate interveni în relația dintre client și bancă, astfel că nemulțumiții trebuie să se adreseze justiției dacă se consideră nedreptățiți. ”Dacă informațiile solicitate sunt în baza directivei, atunci nu au ce face, trebuie să spună proveniența banilor”, a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, potrivit Libertatea.

13

Clienții acuză însă că datele colectate sunt excesive și iau în calcul sesizarea Avocatului Poporului și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Ei mai spun că închiderea conturilor echivalează cu o ”pedepsire” a lor fără a exista vreo decizie în justiție cum că ar spăla bani.

Legea cere raportarea către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a oricărei tranzacții în numerar de peste 10.000 de euro și a datelor privind părțile implicate în tranzacțiile online de peste 15.000 de euro. Pentru remiterile de bani, rapoartele se fac pornind de la suma de 2.000 de euro în sus.

Băncile pot cere clienților inclusiv facturi, contracte, documente contabile sau acte de proprietate în privința bunurilor sau tranzacțiilor efectuate astfel încât aceștia să justifice banii.

Legea mai cere și întreruperea (sau neînceperea) relației comerciale cu clienții atunci când banca nu dispune de informații suficiente despre ei. ”ING Bank România trimite trei notificări pentru actualizarea datelor la adresa de e-mail specificată la deschiderea contului, precum și telefonic, sms sau fizic (la adresa de corespondență) dacă este cazul. Aceste notificări se trimit cu trei luni, respectiv două luni și imediat înainte de închiderea contului, specificându-se explicit faptul că, în lipsa acestei actualizări, contul urmează să fie blocat”, mai susține banca.

AFIR si FINANTARI

Cum poti obtine finantare europeana pentru procesarea produselor agricole iulie 21, 2020 Fermierii care sunt organizati in intreprinderi care realizeaza investitii pentru procesarea si marketingul produselor agricole pot accesa sprijinul aferent submasurii 4.2 – „Sprijin pentru procesarea produselor agricole, prin care pot obtine finantare europeana, in procent de 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este sprijinirea intreprinderilor care realizeaza investitii corporale si necorporale pentru

14

procesarea si marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, cu exceptia produselor pescaresti.

Obiectivele submasurii:

Infiintarea si/ sau modernizarea unitatilor de procesare si comercializare;

Introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese;

Aplicarea masurilor de protectia mediului inclusiv scaderea consumului de energie si a emisiilor GES;

Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

Cresterea numarului de locuri de munca.

Beneficiarii:

Intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Cooperativele, grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

Sprijinul  nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri si grupuri de producatori/cooperative sau de 40% pentru alte intreprinderi si nu va depasi:

– 1.000.000 Euro/ proiect pentru IMM, in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

– 1.500.000 Euro/ proiect pentru alte intreprinderi pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

– 2.500.000 Euro/ proiect pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum si pentru forme asociative (cooperative si grupuri de producatori) in cazul proiectelor care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat.

Guvernul lasează programul IMM Leasing pentru achiziția de echipamente și utilaje agricole!Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 20 iulie 2020

IMM Leasing de echipamente și utilaje, program de sprijin pentru fermieri! IMM Leasing de echipamente și utilaje este al patrulea

15

program de sprijin guvernamental acordat sectorului IMM în cadrul Planului National de Investitii si Relansare Economica, implementat de Ministerul Finanțelor Publice și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

FNGCIMM își diversifică oferta de garantare, în vederea susținerii accesului la finanțare a IMM-urilor, precum și a întreprinderilor afiliate, prin participarea în cadrul noului program guvernamental IMM Leasing de echipamente și utilaje, care va fi operaționalizat în perioada imediat urmatoare. Această noua inițiativă de sprijin vine ca răspuns la necesitatea intervenției guvernamentale în piața, prin instrumente anticiclice adecvate a fi folosite în contextul actual, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Programul guvernamental își propune stimularea accesării finanțărilor de tip leasing financiar în vederea achiziționării de active noi sau second-hand pentru desfășurarea activității companiilor, în special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie în procesele de productie.

Programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE reprezintă un instrument flexibil și eficient, prin care vor fi acordate facilități de garantare de către stat sub forma punerii la dispoziția instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul Special la BNR a unor plafoane anuale de garantare pentru finanțările de tip leasing financiar pentru achiziționarea de bunuri noi sau second-hand, necesare în derularea activității IMM-urilor, precum și a întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați.

Garantiile vor fi acordate de către FNGCIMM și vor fi garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării pentru achiziția de echipamente IT și tehnologia informației și în procent de maximum 60% din valoarea finanțării pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice, vehicule pentru transport mărfuri și persoane utilizate în scop comercial în cadrul unei operațiuni de leasing financiar.

16

Conform programului, valoarea maximă cumulata a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități va fi de 5.000.000 lei, iar perioada și modalitatea de rambursare a finanțărilor vor fi stabilite de finanțatori, conform normelor interne ale acestora.

Durata maximă a perioadei de leasing va fi de 72 de luni, cu posibilitatea acordării unei perioade de grație cuprinsă între 3 și 12 luni, iar avansul achitat de utilizator este de 0%, și, în funcție de solicitarea beneficiarului, poate ajunge până la maximum 20% din valoarea de achiziție a bunului finanțat (exclusiv TVA).

Sunt eligibile pentru acordarea de garanții în cadrul programului întreprinderile mici și mijlocii precum și întreprinderile afiliate, din toate sectoarele de activitate, cu excepția următoarelor: intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activitaţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool cu excepția vinului și berii, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de investigare şi protecţie.

Se pot acorda facilități de natura subvenției de dobânda în procent de până la 50% pentru finanțarile garantate în cadrul programului, precum și garanții de stat în condițiile subvenționării în procent de 100% a comisionului de administrare și a comisionului de risc. Facilitățile prevăzute în cadrul programului se acordă în baza unei scheme de ajutor de minimis.

”Programul guvernamental IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este al doilea program pentru IMM-uri devenit funcțional, din cele patru programe derulate de Ministerul Finațelor Publice prin FNGCIMM IFN SA, în cadrul Planului Național de Investiții și Relansare Economica lansat de Guvernul României. Este un plan de investiții fără precedent care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare cu cele de stimulare. Este exact ceea ce are nevoie economia românească, un plan vizionar de RECONSTRUCȚIE și stimulare a competitivității economiei, bazat pe investiții care să duca la bunăstare și consum (exact opusul planului promovat în perioada 2017-2019 „wageledgrowth”). În starea de urgență, Guvernul a răspuns prompt și a sprijinit IMM-urile prin programele guvernamentale care au sustinut șomajul tehnic, amânarea obligațiilor fiscale și a ratelor bancare și facilitarea accesului la capital financiar prin – IMM INVEST. Complementar programului IMM Invest, cel mai de succes program de finanțare cu garanții de stat din istoria României, care a trecut deja în etapa a IV a de implementare și se apropie cu pași repezi de epuizarea plafonului de 15 miliarde lei, Guvernul a operaționalizat

17

Programul guvernamental IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, iar săptamâna viitoare pentru a completa tabloul Guvernul va operaționaliza: deblocarea accesului la creditul comercial (obținerea de produse/servicii cu plata la termen), principalul canal de finanțare al firmelor din Romania, respectiv IMM Factoring cu regres (schema de garantare de către stat a creditului commercial) și IMM Scontare cu garantarea de catre stat. IMM Invest (accesul la capital financiar), IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, IMM Factoring cu regres (schema de garantare de către stat a creditului commercial), IMM Scontarea cu garantarea de către stat (accesul la creditul furnizor), pot deveni pilonii de relansare a economiei românești și reprezintă răspunsul FNGCIMM la necesitățile crizei actuale, care a adus multe provocări, dar și multe oportunități de resetare a sectorului IMM și de deschidere a sistemului bancar către finanțarea economiei”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către FNGCIMM.

ALTELE

Klaus Iohannis, la Bruxelles: Am obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru proiectele europene! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 21 iulie 2020

Acord privind pachetul de redresare economică la Bruxelles! Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, astăzi, marţi – 21 iulie, că a obținut pentru România 79,9 miliarde de euro, sumă ce va destinată proiectelor europene, după patru zile și patru nopți de negociere.

„După discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European.

Şeful statului a adăugat că pentru punerea în practică a planului pentru bugetul comunitar multianual 2021 – 2027, Guvernul Orban lucrează de la începutul anului. „În cel mai scurt timp, va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de o vreme bună deja la

18

planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică”, a spus Iohannis.

Liderii ţărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

În plus,a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.

Micii fermieri și veniturile reduse ale acestora – puncte slabe ale agriculturii românești! Roxana Dobre Roxana Dobre - 20 iulie 2020

Micii fermieri, cei care lucrează sub 5 hectare, reprezintă unul dintre ”punctele slabe” ale agriculturii românești, se subliniază în analiza SWOT (supusă consultării), care stă la baza elaborării Planurilor Strategice (PS). În plus, se mai arată în documentul oficial lansat de Ministerul Agriculturii, și distribuirea neuniformă a sprijinului pe suprafață, SAPS, indică un punct slab din moment ce 0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață.

În România, un sprijin important pentru încurajarea micilor fermieri a fost acordat în perioada de programare 2014-2020 şi prin Pilonul II, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. Analizând gradul de depunere a proiectelor pentru solicitarea sprijinului financiar în cadrul celor 5 sesiuni încheiate (2015-2019), se constată o atractivitate mare pentru sprijinul acordat prin această submăsură, cu o tendință ascendentă, de la 41.48% în 2015 -primul an de implementare a submăsurii ajungând la 87,90% în anul 2017.

Situația în ceea ce privește schema de mici fermieri, a cărei implementare a început în anul 2015 este următoarea:

Se poate observa astfel că, în campania aferentă anului 2016, aproape 64% din beneficiarii plăților directe au intrat în schema nou introdusă în perioada 2014-2020 (având dreptul la o plată de până la 1.250 euro/an), lucrând o suprafață de aproximativ 17% din totalul suprafeței pentru care se acordă plăți din Pilonul I.

În textul citat se mai arată că agricultura României are următoarele puncte slabe:

19

– Venituri mici în special în cazul fermelor zootehnice mixte (creşterea mai multor specii), precum şi în cazul exploatațiilor mixte de tip vegetal și animal, dar şi la nivelul exploatațiilor mixte vegetale/horticole

– Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)

– Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE

– Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE)

– Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități

– O pondere ridicată a suprafeţelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor, în special în zona montană

– Gradul de dotare tehnică scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației

– Dotare/utilizare redusă cu sisteme de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse

– Reticența fermierilor de a se organiza în structuri asociative cu rol economic

– Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață

– O volatilitate mare a veniturilor (cauzată de secetă, inundații, boli).

– Vulnerabilitatea crescută a fermierilor în gestionarea riscurilor

– Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și servicii de consiliere și consultanță precare.

-Nivel scăzut de informare asupra posibilitatilor de dezvoltare.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice se constată că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România. Se poate observa că, un număr foarte mare de

20

exploatații sunt aferente grupei de până la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploatațiilor înregistrate. În mare măsură, terenul agricol utilizat este în proprietate și exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără

a fi desfășurată activitate economică orientată către piață. Aceste exploatații utilizează în total 1,53 milioane ha (12,24% din Suprafață Aagricolă Utilizată (SAU) totală). Aceeași situație o regăsim analizând toate categoriile de până la 5 ha. Din numărul total de explotații (3.422.030) exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 milioane, reprezintă 91,81 din totalul exploataţiilor şi utilizează 28,7% din SAU. Dintre acestea, în categoria 2-5 ha se regăsesc 660 mii de exploatatii.

Odată cu creșterea dimensiunii peste 5 ha, numărul fermelor este în scădere astfel că, ponderea acestora din total pentru categoria 5-50 ha este de 7,7% (262.930), respectiv 0,17% pentru 50-100 ha (6.010) și doar 0.36% revine fermelor cu dimensiunea peste 100 ha (12.310). Suprafața exploatată pe grupe de mărime este: 20,2% din SAU pentru categoria 5-50 ha, 3.3% din SAU pentru exploatațiile de 50-100 ha și 48% din SAU pentru cele mai mari de 100 ha.

Pe lângă aceste vulnerabilități se precizează și care sunt ”punctele tari” ale agriculturii noastre, inferior numerice comparativ cu cele slabe:

– Suprafață agricolă semnificativă cu pondere crescută a terenurilor arabile

– Valoare adăugată netă crescută în cazul exploatațiilor comerciale care utilizează peste jumătate din suprafaţa agricolă

– Condiții agro-pedoclimatice deosebit de favorabile unor culturi de nișă în special în fermele mici.

Abandonarea activității agricole, printre amenințările care bat la poarta exploatațiilor din România

La capitotul amenință se arată că pe fermierii români îi poate paște abandonarea activității agricole din cauza veniturilor mici și variațiilor mari ale acestora.

Printre alte amenințări se mai numără:

-Fluctuația prețurilor pentru produse agricole și expunerea fermierilor la riscuri de piață

21

– Creșterea prețurilor la energie și inputuri;

– Creșterea numărului de fenomene climatice extreme și a intensității acestora

– Reticența fermierilor în utilizarea tehnologiilor noi, datorată incapacității susținerii financiare,

precum și interesul scăzut asupra formării și școlarizării în vederea folosirii tehnologiilor avansate.

– Impactul negativ asupra exploatațiilor cauzat de dezastrele naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catrastofale

– Încetinirea fenomenului de schimbare a generațiilor în managementul fermelor ca urmare a menținerii fenomenului de migrare a populației tinere.

Europarlamentarul Daniel Buda: România va primi în perioada 2021-2027 mai multe fonduri decât a primit în ultimele două exerciții bugetare al Uniunii Europene Financial Intelligence 21 iulie 2020,

România va primi în perioada 2021-2027 mai multe fonduri decât a primit în ultimele două exerciții bugetare al Uniunii Europene, ne-a declarat europarlamentarul Daniel Buda.

În opinia domniei sale, negocierile intense din ultimele 4 zile au dus la un acord istoric pentru România, un acord istoric pentru Europa.

 Daniel Buda a adăugat: “Datorită eforturilor remarcabile ale președintelui Klaus Iohannis, România va primi în următorii ani cele mai consistente fonduri din istoria apartenenței țării noastre la Uniunea Europeană. România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE și Pachetul de redresare.

România va primi în perioada 2021-2027 mai multe fonduri decât a primit în ultimele două exerciții bugetare al Uniunii Europene. Avem șansa istorică de a reconstrui România prin intermediul acestor fonduri, de a dezvolta

22

infrastructura în sănătate și educație, de a investi în infrastructura rutieră, de a moderniza toate sistemele publice și de a relansa economia.

Acest buget va permite României să continue finanțarea proiectelor din Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, dar și să sprijine actualele priorități ale Uniunii Europene, respectiv transformarea climatică și agenda digitală. Este o zi extrem de importantă pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană în ansamblul ei. Acest acord istoric va permite investiții substanțiale în relansarea Europei și reconstrucția sa astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare o Europă sustenabilă, puternică și rezistentă în fața crizelor”.

Europarlamentarul Mircea Hava: România are garantat și va primi un sprijin enorm din partea UE în următorii ani – 80 de MILIARDE de EURO care vor schimba total paradigma, fața României și viața noastră Financial Intelligence 21 iulie 2020,

Istoria nu se scrie fără diplomație, iar 5 zile de negocieri mai dure ca oricând mi se par un sacrificiu mic pentru un rezultat uriaș în dreptul României şi Europei, ne-a declarat europarlamentarul Mircea Hava, cu privire la rezultatul summit-ului de la Bruxelles care s-a încheiat în această dimineaţă.  

Mircea Hava ne-a transmis: “Felicitari sincere Președintelui Klaus Johannis și echipei sale de negociatori pentru ceea ce se conturează – și va fi, în mod clar- cel mai mare succes diplomatic şi economic din istoria modernă.

Bineînțeles că nu vorbim de o situaţie ideală, ar fi fost imposibil să rezulte un unicorn perfect după atâtea zile și nopți de negocieri “la sânge”. România, însă, are garantat și va primi un sprijin enorm din partea UE în următorii ani. Vorbim de fonduri europene mai mari ca oricând, destinate României. În cifre: 80 de MILIARDE de EURO care vor schimba total paradigma, fața României și viața noastră.

Mai este nevoie doar de votul final în Parlamentul European. Voi fi acolo, joi, pentru fiecare român!

Ce ne mai lipsește acum e o echipă serioasă, formată din profesioniști, care să susțină performanța pe terenul absorbției. Măsuri și proceduri simplificate radical, care să ne garanteze un rezultat fără să intrăm în prelungiri, să ne

23

scoata din liga secundă a țărilor în curs de dezvoltare.  Să rămânem pe calea europeană, nu să ajungem în fundătura cu scuze tipic românească. Curat eficiență, și atât! În interesul românilor și a economiei românești. România poate fi ca Alba Iulia: un exemplu în atragerea fondurilor europene!”

 Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică, potrivit Agerpres.

“După discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”, a declarat Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European.

Siegfried Mureşan: România va primi în următorii ani mai multe fonduri europene decât a primit oricând până acum de la Uniunea Europeană, aproape 80 de miliarde de euro Financial Intelligence 21 iulie 2020,

Acordul la care a ajuns Consiliul European este bun pentru Europa și foarte bun pentru România, spune europarlamentarul Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare a UE de 560 de miliarde de euro. 

Acesta explică: “România va primi în următorii ani mai multe fonduri europene decât a primit oricând până acum de la Uniunea Europeană,

24

aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE și Pachetul de redresare .

Pachetul de redresare economică al Uniunii Europene devine principala sursă de finanțare a planului de relansare al Guvernului României. Bugetul final al Uniunii Europene pe următorii 7 ani va fi adoptat în Parlamentul European ca urmare a negocierii dintre Parlament și Consiliu.

 Vă anunț că poimâine, joi, 23 iulie, va avea loc o reuniune extraordinară a Parlamentului European în care vom dezbate acordul din Consiliul European și vom adopta o rezoluție care va constitui poziția Parlamentului pentru negocierile finale cu Consiliul.

În această dimineață începem lucrul pe textul concret al rezoluției. Eu o negociez din partea Grupului PPE”.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD: ”Cu capul plecat spre bugetul european” (OPINIE) Actualizat: 2020.07.17   : Victor Negrescu

La finalul acestei săptămâni are loc un nou Consiliu European în care se va discuta despre viitorul buget european și despre planul de relansare economică.

Diviziunile încă sunt substanțiale între statele membre, în special în privința sumelor alocate ca și granturi și condiționalităților impuse privind cheltuirea banilor europeni. Ultima propunere de buget avansată de președintele Consiliului European, Charles Michel, deși menține volumul financiar pentru planul de relansare, conține tăieri substanțiale din bugetul multianual european. Proiectul propus pentru discuții nu diferă foarte mult de varianta respinsă la începutul anului de liderii europeni și ridică multe probleme de concepție, cu riscuri ridicate pentru țara noastră. Practic, se externalizează fondurile din bugetul european pentru un plan de relansare limitat în timp și mai greu de accesat pentru state cu o capacitate redusă de absorbție, cum din păcate este cazul României.

Dar nu o să auziți aceste lucruri din partea celor care reprezintă România în aceste negocieri. Tot ce se va transmite public va fi de o banalitate absolută, deși legea care reglementează domeniul afacerilor europene este clară și

25

prevede obligativitatea dialogului cu celelalte instituții, precum și nevoia unei comunicări publice transparente.

Reamintesc faptul că atunci când eram ministru al afacerilor europene transmiteam frecvent rapoarte Parlamentului și prezentam direcțiile de urmat – era o atitudine de normalitate și deschidere, care ar trebui să fie regulă. Revenind, România merge la aceste negocieri, din nou, fără o strategie. Reprezentanții României sunt bucuroși că, deși nu au făcut nimic, formula Comisiei Europene a generat o alocare de 33 de miliarde de euro în planul de relansare pentru România, și se mulțumesc cu atât – deși am putea comenta formula, uitându-ne la indicatorii folosiți și la faptul că țara noastră abia acum începe să resimtă impactul real al crizei COVID-19, fără ca actuala situație să fie luată în calcul în distribuția inițială a sumelor. Aici ar fi trebuit să intervină capacitatea de negociere a României.

Rezultatul probabil al acestor negocieri din Consiliul European (care, dacă nu se vor finaliza zilele acestea, cu siguranță se vor închide în următoarele săptămâni), va fi menținerea sumei alocate pentru relansare, dar cu o cotă mai mare de împrumuturi, în timp ce în viitorul buget european vor fi scăderi în privința anvelopei bugetare acordate țării noastre. România are, pentru actualul buget, alocate spre 50 de miliarde de euro, în diferite forme, cu posibilitate de extindere prin formula N+3. O spun cu dezamăgire, dar este foarte probabil că o să primim mai puțin.

Evident, o să fim anunțați, de către reprezentanții noștri, de victoria României, însumându-se, nejustificat, alocările din bugetul european cu cele din planul de relansare. Important însă va fi să ne uităm dincolo de aceste cifre la alte elemente esențiale, mai exact la creșterea contribuției la bugetul european, la timpul limitat de accesare a fondurile de relansare (fără nicio regulă N+3), la noile taxe europene aplicate multor operatori economici din țară sau la faptul că o parte din sume vor trebui rambursate. Detaliile contează, dar cum nu se va pune accent pe ele, vor deveni probleme pe care probabil “alții” vor fi nevoiți să le rezolve.

România pierde, din nou, prin atitudinea auto-suficientă a unor actori politici și pseudo-experți guvernamentali. Ar fi fost atât de simplu să te consulți cu toți cei care știu subiectul și să faci echipă pentru România. Țara noastră are o ocazie importantă să își joace cartea pentru a negocia alocări suplimentare, dar și să împingă înainte câteva elemente esențiale cu caracter strategic.

Mai exact, putem să negociem o formulă N+3 aplicată tuturor fondurilor europene, putem să solicităm o repartizare națională a unor fonduri disponibile direct la Bruxelles (Orizont Europa sau EFSI), putem să solicităm o finanțare extra-anvelopă națională pentru anumite proiecte de

26

interes național (ex. Laserul de la Măgurele, noile reactoare la centralele nucleare, anumite autostrăzi sau linii de cale ferată etc.) sau de dezvoltare regională (ex. Strategia Dunării, ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Munții Apuseni etc.), putem să solicităm ca banii alocați României în actualul ciclu bugetar să nu fie pierduți (ex. Bulgaria a transferat din sumele din precedentul ciclu financiar în scheme de finanțare prin Banca Europeană de Investiții), și lista poate continua.

Acest plan de relansare este un efort major și benefic al UE, o expresie a solidarității concrete într-un moment de criză fără precedent, și poate reprezenta oportunitatea de consolidare a proiectului european. Fiecare stat a avut ocazia, în acest proces prelungit de dezbatere, să-și susțină cauza, prioritățile, proiectele la Bruxelles, pentru a-și sprijini cât mai bine cetățenii, economia, societatea.

Din nou, ratăm o ocazie și ne lăudăm cu o înfrângere, mințind oamenii că altele erau regulile și, eventual, că ne-a furat arbitrul. Celelalte state partenere se așteptau ca România să negocieze și ne-ar fi respectat mai mult pentru asta. Însă, noi mergem pe principiul capul plecat, sabia nu-l taie. Dar dincolo de expresia populară, poezia lui Dimitrie Bolintineanu, de unde este preluată fraza, evocă nevoia de a-ți promova drepturile și curajul de a te exprima.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD

„Dilema” cheltuirii banilor UE: Opinia specialiştilor versus cea a PSD. Ce condiţii a pus Comisia Europeană 21 iulie 2020, 13:02 de Afrodita Cicovschi

Fondurile de aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană alocate României au aprins din nou imaginaţia liderului PSD, Marcel Ciolacu, care ar vrea să fie cheltuiţi în scopuri sociale, în ciuda condiţiilor impuse de oficialii europeni.

Preşedintele României, Klaus Iohannis a anunţat marţi dimineaţă, după patru zile şi patru nopţi de negocieri cu oficialii europeni, suma record de aproape 80 de miliarde de lei obţinută de ţara noastră de la Uniunea Europeană, bani care trebuie folosiţi pentru stimularea economiei, conform cerinţelor europene. „Iată că, după discuţii foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, am obţinut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene.

Negocierile ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde de euro pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale şi şcoli, pentru a moderniza marele sisteme publice. Până

27

acum ne-am pregătit bine, am obţinut un rezultat frumos. Este o zi importantă pentru toţi, o zi importantă pentru proiectul european”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după finalizarea negocierilor. Mircea Coşea: Alocarea este pentru 7 ani Contactat telefonic, economistul Mircea Coşea a declarat pentru „Adevărul” că alocarea provine din două fonduri europene, unul destinat dezvoltării economice, iar celălalt pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027.

„Cele 80 de miliarde de euro sunt pentru 7 ani. Cele patru ţări care au blocat negocierile au pus anumite condiţii, respectiv respectarea statului de drept, despre care preşedintele Iohannis a dat asigurări că România va respecta cerinţele, şi stabilirea unor obiective specifice de dezvoltare economică. Guvernul a elaborat programul „Reclădirea economică a României”, dar sta reprezintă mai mult o dorinţă, decât un plan con cret de dezvoltare economică”, a explicat economistul.

„Sunt trei direcţii clare în care trebuie acţionat”

Potrivit economistului, „sunt trei direcţii clare în care trebuie acţionat.

„În primul rând fondurile europene trebuie investite în reindustrializare. România trebuie să prelucreze direct materiile prime, mineralele, să nu mai fim subcontractori.

În al doilea rând, agricultura românească trebuie transformată în sursă de alimentaţie sigură, astfel încât să se diminueze deficitul comercial, România să prelucreze materiile prime în ţară şi să importe cât mai puţin.

Este foarte importantă şi dezvoltarea sectorului de cercetare. Trebuie pus accent pe învăţământ şi cercetare ştiinţifică. Proiectele trebuie orientate pe câteva domenii clare, nu numai pe recuperarea decalajului cu alte state europene, ci şi pe o creştere economică bazată pe dezvoltare economică. Proiectele trebuie întocmite până la sfârşitul acestui an şi trebuie să fie foarte bine argumentate pentru ca România să poată obţine fondurile”, a încheiat Mircea Coşea.

PSD vrea să fie cheltuiţi în scopuri sociale, nu de dezvoltare economică

În ciuda tuturor recomandărilor şi condiţiilor UNiunii Europene privind accesarea acestor fonduri, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu spune că, dacă ar fi să credem anunţul lui Iohannis privind banii pe care îi primeşte România în urma acordului de la Summitul UE, atunci Guvernul "trebuie să dubleze alocaţiile şi să crească pensiile".

"Dacă ar fi să dăm crezare anunţului triumfalist al preşedintelui Iohannis de la Bruxelles, Guvernul PNL trebuie să dubleze alocaţiile şi să crească

28

pensiile cu 40%. Nu mai are nicio scuză! Faceţi investiţiile din bani europeni şi creşteţi puterea de cumpărare a românilor", a scris Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. Ciolacu îi transmite premierului Orban că îl aşteaptă "să le spună românilor câţi din aceşti bani sunt de fapt împrumuturi şi nu alocări nerambursabile, câţi sunt pentru relansarea economică rapidă şi câţi sunt pentru exerciţiul financiar 2021-2027". Au fost patru zile de negocieri Liderii europeni au reuşit, în a cincea zi a summitului de la Bruxelles, să ajungă la un acord privind bugetul multianual şi pachetul de relansare economică post-coronavirus.

Noua propunere este, după cum a spus Charles Michel, preşedintele Consiliului European, rezultatul negocierilor colective. Între condiţiile impuse pentru acordarea de granturi şi împrumuturi, respectarea statului de drept. Şefii de state şi de guverne ale ţărilor membre Uniunii Europene au căzut de acord marţi dimineaţă asupra planului prin care sunt împrumutaţi 750 de miliarde de euro ca răspuns la pandemia care a ucis 135.000 de oameni în Blocul Comunitar şi a afectat economia pe continent, scrie politico.eu. Fondul de relansare economică a UE, compus din granturi în valoare de 390 de miliarde de euro şi împrumuturi de 360 miliarde de euro, se adaugă bugetului pentru următorii şapte ani, Cadrul Financiar Multianual, de 1.074 de miliarde de euro, pentru care, de asemenea, liderii au ajuns la un acord comun.

Astfel, pachetul financiar este de 1.820 de miliarde de euro. Înţelegerea a fost încheiată marţi, la ora locală 05.30, astfel că acest summit a devenit cel mai îndelungat din istoria UE. Potrivit unor surse europene consultate de G4Media, cele 79,9 miliarde de euro sunt împărţite astfel: - 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual pentru perioada 2021- 2027 - 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU (fondul pentru relansare economică).

Din aceştia, granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar împrumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro

Mai departe, în ce priveşte cele 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual, acestea sunt defalcate astfel: - 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune - 18,7 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună. Din aceştia, Pilonul I (plăţi directe) va primi 12,3 miliarde de euro, Pilonul II (dezvoltare rurală) va prmi 6,2 miliarde de euro. Pescuitul va primi 160 milioane euro.

În plus, Fondul pentru Tranziţie Justă (special dedicat modernizării industriei poluatoare în vederea aplicării Green Deal) va aduce 760 milioane euro.

29

În ceea ce priveşte cele 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU, fondurile vor fi defalcate astfel:

- 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru Redresare şi Rezilienţă (reforme structurale şi investiţii)

- 1,4 miliarde euro pentru programul ReactEU (politică de coeziune)

- 650 milioane euro fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală

- 1 miliard euro pentru Fondul pentru o Tranziţie Justă

................

Ministrul Oros, discutii cu reprezentantii UE despre viitoarea politica agricola. Ce obiective s-au urmaritiulie 21, 2020

Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a participat in 20 iulie 2020, la Bruxelles, la prima reuniune in cadrul Consiliului AgriFish desfasurata in timpul presedintiei germane. Aceasta este totodata prima reuniune cu prezenta fizica de la inceputul pandemiei de COVID-19.

Ministrii agriculturii si pescuitului din UE vor desfasura un schimb de opinii cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discutia va viza, in special, regulamentul privind planurile strategice PAC si arhitectura verde.

Una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish vizeaza Strategia „De la ferma la consumator”, care a fost prezentata de Comisia Europeana anul acesta in data de 20 mai. Obiectivul strategiei este cresterea durabilitatii sistemelor alimentare din Europa. Reamintim ca la 8 iunie, ministrii au desfasurat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, in combinatie cu propunerea privind o strategie a UE in domeniul biodiversitatii. Ambele fac parte din initiativa Comisiei intitulata „Pactul verde european”.

Referindu-se la abordarea propusa de Comisie pentru punerea in aplicare a Strategiei „De la ferma la consumator” („F2F”), ministrul Adrian Oros a afirmat in cadrul interventiei sale ca solutiile trebuie sa fie pe masura ambitiilor, atat din perspectiva bugetului, cat si a cerintelor pentru transformarea durabila a modului de productie agro-alimentara a UE.

”Strategia „F2F” propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului si climei, prin stimularea aplicarii unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni. Apreciem initiativa

30

Comisiei de a sprijini statele membre cu recomandari care sa faciliteze transpunerea obiectivelor celor 2 Strategii, dar acestea trebuie sa ramana doar recomandari, sa nu conditioneze aprobarea Planului Strategic  si sa tina cont de specificitatea fiecarui stat membru”, a subliniat ministrul Oros.

In opinia sa, atingerea obiectivelor F2F constituie o mare provocare si ar putea conduce la ineficienta acestei strategii deoarece:

➢ cerintele sunt foarte ambitioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, exista riscul ca fermierii sa nu fie interesati de accesarea masurilor.

➢ reducerea utilizarii inputurilor chimice va conduce la reducerea productivitatii si, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate solutii care sa evite punerea in pericol a sigurantei alimentare si falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respecta standardele UE.

In discursul sau, Adrian Oros a declarat ca Romania considera ca prioritatile si masurile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil reprezinta o oportunitate intrucat incurajeaza lanturile de aprovizionare mai scurte, ofera posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai sanatoase si sustenabile. Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie sa compromita in nici un fel securitatea si siguranta alimentara.

”PAC are ca obiectiv si garantarea unui venit decent care va permite fermierilor sa reziste la crize de orice natura. Dar fermierii europeni se confrunta deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respecta standardele UE, lipsa fortei de munca, diferente de sprijin comunitar intre statele membre, diferente de capitalizare a fermelor etc. In acest sens trebuie continuata convergenta externa a platilor directe.

Platile catre fermieri trebuie sa acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepantelor de venit fata de alte sectoare si mai ales pentru livrarea de produse la preturi accesibile tuturor consumatorilor.

Nu in ultimul rand, trebuie stimulata consolidarea cooperarii dintre producatorii primari pentru a-si sustine pozitia in cadrul lantului alimentar”, a afirmat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

31

Comisia a sustinut in cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situatia actuala a pietei agricole, ce a fost urmata de un schimb de opinii. In plus, presedintia germana si-a prezentat programul de lucru in domeniul agriculturii si pescuitului pe durata mandatului sau.

ANUNȚ DE ULTIMĂ ORĂ MINISTERUL AGRICULTURII! OBLIGATORIU pentru TOȚI FERMIERII! AMENDĂ PÂNĂ LA 15.000 LEI! Agroinfo: 21 iulie 2020 -

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Fermierii, producătorii agricoli care nu raportează date la Ministerul Agriculturii, ori de câte ori li se cer, despre stocurile de hrană pe care le dețin, de produse agricole, riscă amenzi până la 15.000 de lei, anunță un proiect de Ordonanță de Urgență publicat astăzi, 21 iulie 2020, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Având în vedere experiența României din timpul pandemiei generată de COVID-19, precum și situaţiile de urgenţă de sănătate publică internaţionale previzionate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru perioada următoare, ținând cont de dificultățile întâmpinate de sectorul de creștere a animalelor pe perioada pandemiei generată de COVID-19, respectiv scăderea prețului cărnii, imposibilitatea livrării animalelor către sacrificare și procesare, creșterea prețului de achiziție a animalelor și furajelor, scăderea cantităților de carne comercializată prin vânzare directă pe piață și HoReCa, care au condus la diminuarea numărului de animale de reproducție și a efectivelor pentru abatorizare, precum și la perturbarea lanțurilor de aprovizionare, având în vedere responsabilitățile și sarcinile obligatorii, atât pentru autoritățile administrației publice, cât și pentru operatorii economici, în scopul cunoașterii stocurilor de produse agricole de importanță vitală pentru populație pe timpul situației de urgență,

Pentru reducerea impactului asupra securității alimentare în timpul unei epidemii, se impune instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legislativ menit să asigure informațiile necesare privind cantitățile produselor agricole și alimentare existente pe teritoriul României, este argumentată, în proiectul de ordonanță, obligativitatea raportării stocurilor de produse agricole.

Luând în considerare, atât frecvența calamităților produse la nivelul culturilor agricole din ultima perioadă, cât și posibilitatea afectării unei părți din producția agricolă a anului 2020, este necesară luarea unor măsuri pentru a preîntâmpina eventualele efecte în ceea ce privește asigurarea populației cu produse agroalimentare și materii prime pentru industria alimentară, (...) se impune instituirea unui cadru legal în vederea obținerii de informații exacte și complete privind stocurile de produse agricole din depozite și

32

pentru a ne asigura că operatorii economici furnizează informaţiile solicitate în termene corespunzătoare în perioadele de instituire a stării de asediu și a stării de urgență și ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, mai precizează proiectul de act normativ.

Potrivit proiectului de Ordonanță, raportarea informațiilor exacte și complete privind stocurile de produse agricole este obligatorie pentru toţi producătorii agricoli, depozitarii și procesatorii.

În vederea asigurării trasabilității produselor agricole pe piață, partenerii din sectorul agricol au obligaţia furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole, bilunar sau ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, către centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul acestuia, prin direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.

Proiecte de acte normative Marți, 21 Iulie 2020 11:06

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricoleCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri,

33

sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf) https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Premierul Orban, dialog cu Oros despre medicii veterinari: ”Să le dăm banii la care au dreptul prin lege!” agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 20 iulie 2020

Premierul Ludovic Orban i-a cerut recent ministrului agriculturii, Adrian Oros, la începutul unei ședințe de Guvern, să clarifice relațiile între medicii veterinari și concesionari și pentru circumscripțiile concesionate și de asemenea, să urgenteze proiectul de lege prin care se alocă sumele de bani ”la care au dreptul”.

Iată dialogul dintre premier și ministrul agriculturii din ședința de Guvern din 9 iulie:

Adrian Oros: ”Proiectul este iarăși în avizare…”

Orban: dar fără passing shot-ul pe care l-am avut până acum, sper..

Oros: ”Asta este și speranța mea”

Orban: Dacă nu nu se înțeleg ministerele avizatoare, solicitarea mea este să veniți cu actul normativ în guvern și vom decide împreună care este punctul de vedere corect.

Oros: ”Da, așa vom face! Mulțumesc, domnule prim-ministru!”

Indemnizație lunară de 10.000 de lei

34

Prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, au discutat și pe 2 iulie cu reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari despre legislația care reglementează activitatea în acest domeniu. Reprezentanții Colegiului au solicitat sprijinul Guvernului pentru asigurarea cadrului necesar aplicării Legii 236/2019, care modifică OUG 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, astfel încât medicii veterinari de liberă practică să beneficieze cât mai rapid de indemnizația lunară de 10.000 de lei pe care această lege o prevede.

Aplicarea acestei măsuri ar veni în sprijinul medicilor veterinari, mai ales în mediul rural, unde se simte nevoia unui număr mai mare de specialiști în acest domeniu. Un subiect la fel de important abordat în cadrul întâlnirii a fost legat de combaterea pestei porcine africane, cu care se confruntă o parte din crescătorii de porci din România și care îi afectează pe toți producătorii.

Premierul Ludovic Orban a subliniat disponibilitatea Guvernului de a sprijini activitatea sectorului veterinar, având în vedere importanța pe care o are pentru zootehnia românească și pentru siguranța alimentară.

MADR: Întâlnire de lucru cu reprezentanții mediului academic Marți, 21 Iulie 2020

Secretarii de Stat din MADR au participat în data de 20 iulie la întâlnirea de lucru cu conducerea principalelor universități de științe agronomice și medicină veterinară din țară. La întâlnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fițiu, directori și experți din cadrul MADR, reprezentantul Forumului Inventatorilor.  

Subiectele dezbătute au vizat: prezentarea politicii de sprijin a Ministerului privind finanțarea liceelor agricole, adaptarea curriculei din învățământul superior agronomic românesc la noile provocări ale PAC, inventarul cercetărilor implementate referitoare la secetă, menținerea apei în sol,

35

prevenirea fenomenelor de deșertificare, schimbările climatice, agricultura ecologică.

Secretarul de stat Emil Dumitru a prezentat stadiul de elaborare a Planului Național Strategic (PNS), afirmând că Ministerul dorește crearea unui PNS care să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale agriculturii.

În deschiderea dezbaterilor, subsecretarul de stat Fițiu a declarat că se dorește ca universitățile să fie alături de Minister în această perioadă în care se pun bazele viitorului PNS, îndemnând cadrele universitare să transmită sugestii pentru fundamentarea unor puncte de vedere, a unor strategii și măsuri specifice din noua PAC.

Proiectele prezentate s-au referit la: cercetări cu privire la secetă, menținerea apei în sol, prevenirea fenomenelor de deșertificare, schimbări climatice, biodiversitate și agricultură ecologică.

În cadrul întâlnirii, experți din cadrul MADR au susținut o prezentare referitoare la situația învățământului liceal agricol. În urma apariției Legii 57/2019 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 s-a creat cadrul legislativ de susținere financiară a 57 licee tehologice cu profil preponderent agricol și s-a elaborat un plan de măsuri în acest sens. Ministerul va avea atribuții privind finanțarea de investiții și a unor cheltuieli materiale, precum și îmbunătățirea calității învățământului liceal agricol. Astfel, se are în vedere susținerea înființării de noi specializări profesionale care să fie în concordanță cu noile cerințe din agricultură și industrie alimentară, fundamentarea cifrei anuale de școlarizare, perfecționarea cadrelor didactice de specialitate, organizarea stagiilor de practică în funcție de cerințele și opțiunile elevilor și ale angajatorului, promovarea învățământului dual.

Conducerea MADR a subliniat importanța parteneriatului cu mediul academic și rolul educației din învățământul primar și universitar pentru promovarea unui stil de viață sănătos prin consumul de fructe și legume.

Subsecretarul de stat Fițiu a transmis necesitatea ca toate acțiunile întreprinse la nivelul universităților și al Ministerului să se poată concretiza în politici publice care să fie înțelese și acceptate de consumatori. Participanții au agreat să organizeze o nouă întâlnire pe grupuri de lucru în cadrul căreia să poarte discuții aplicate.

În încheierea dezbaterilor, subsecretarul de stat a afirmat că stând la aceeași masă împreună cu reprezentanții mediului academic se va reuși identificarea unor răspunsuri și soluții la problemele din agricultură.     

36

MADR: Toti fermierii au probleme, nu doar cei romani Agroromania.ro 20 Iul. 2020

Ministrul Oros anunta ca fermierii europenii se confrunta cu probleme si este o situatie complicata la nivelul intregului bloc comunitar.

In discursul sau, Adrian Oros a declarat ca Romania considera ca prioritatile si masurile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil reprezinta o oportunitate intrucat incurajeaza lanturile de aprovizionare mai scurte, ofera posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai sanatoase si sustenabile.

 Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie sa compromita in nici un fel securitatea si siguranta alimentara, spune oficialul.

 "PAC (Politica Agricola Comuna, n.r.) are ca obiectiv si garantarea unui venit decent care va permite fermierilor sa reziste la crize de orice natura. Dar fermierii europeni se confrunta deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respecta standardele UE, lipsa fortei de munca, diferente de sprijin comunitar intre statele membre, diferente de capitalizare a fermelor etc. In acest sens trebuie continuata convergenta externa a platilor directe. Platile catre fermieri trebuie sa acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepantelor de venit fata de alte sectoare si mai ales pentru livrarea de produse la preturi accesibile tuturor consumatorilor. Nu in ultimul rand, trebuie stimulata consolidarea cooperarii dintre producatorii primari pentru a-si sustine pozitia in cadrul lantului alimentar", a afirmat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Referindu-se la abordarea propusa de Comisie pentru punerea in aplicare a Strategiei „De la ferma la consumator” (F2F), ministrul Adrian Oros a afirmat in cadrul interventiei sale ca solutiile trebuie sa fie pe masura

37

ambitiilor, atat din perspectiva bugetului, cat si a cerintelor pentru transformarea durabila a modului de productie agro-alimentara a UE.

"Strategia F2F propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului si climei, prin stimularea aplicarii unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni. Apreciem initiativa Comisiei de a sprijini statele membre cu recomandari care sa faciliteze transpunerea obiectivelor celor doua strategii, dar acestea trebuie sa ramana doar recomandari, sa nu conditioneze aprobarea Planului Strategic  si sa tina cont de specificitatea fiecarui stat membru", a subliniat ministrul Oros.

In opinia sa, atingerea obiectivelor F2F constituie o mare provocare si ar putea conduce la ineficienta acestei strategii deoarece cerintele sunt foarte ambitioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, exista riscul ca fermierii sa nu fie interesati de accesarea masurilor.

 In plus, reducerea utilizarii inputurilor chimice va conduce la reducerea productivitatii si, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate solutii care sa evite punerea in pericol a sigurantei alimentare si falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respecta standardele UE, potrivit ministrului.

 Comisia a sustinut in cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situatia actuala a pietei agricole, ce a fost urmata de un schimb de opinii. In plus, presedintia germana si-a prezentat programul de lucru in domeniul agriculturii si pescuitului pe durata mandatului sau.

 Ministrii agriculturii si pescuitului din UE vor desfasura un schimb de opinii cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discutia va viza, in special, regulamentul privind planurile strategice PAC si arhitectura verde.

Noua lege a vânzării terenurilor, la un pas de blocaj! Se cere reexaminarea ei în Parlament! Angelica Lefter Angelica Lefter - 20 iulie 2020 Companiile de producție petrolieră sunt nemulțumite de noua lege a vânzării terenurilor și susțin că le afectează activitatea! Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că legea care modifică condițiile de vânzare și de utilizare a terenurilor agricole ar putea bloca investiții noi. După ce a fost declarată constituțională, legea nouă a vânzării terenurilor a fost transmisă Președintelui României care poate decide să retrimită actul normativ înapoi în Parlament, pentru reexaminare.

38

Potrivit ROPEPCA, dacă legea va intra în vigoare, doar fermierii actuali cu activitate agricolă în România vor mai putea cumpăra terenuri agricole. Noul act normativ ar face imposibil ca un român sau un cetăţean străin care nu are afaceri în agricultură să mai poată deveni proprietar de teren şi fermier, potrivit hotnews.ro.

ROPEPCA cere reexaminarea legii în Parlament, astfel încât să fie eliminate impedimentele aduse noilor investiții atât în agricultură, cât și în alte sectoare de activitate.

Legea adoptată prevede că, dacă cei care care au drept de preempţiune pentru cumpărarea unui teren agricol scos la vânzare de proprietar (rude, arendaşi, vecini, tineri fermieri) nu îşi exercită dreptul de preempţiune, atunci terenul respectiv nu poate fi cumpărat decât de alţi fermieri, români sau străini, cu activitate în România.

Această lege interzice tuturor cetăţenilor, români şi străini, care nu sunt fermieri cu activitate în România în ultimii cinci ani să cumpere terenuri agricole, arată ROPEPCA.

În plus, odată cumpărat, terenul trebuie folosit numai pentru activități agricole.

Astfel, companii românești cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren în extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu îl vor putea achiziționa ori închiria pentru derularea de operațiuni petroliere, conform legii adoptate. De asemenea, legea adoptată va schimba complet modul în care acest drept este exercitat, ducând Statul în imposibilitatea de a exploata resursele în beneficiul consumatorului, dar va priva și proprietarul privat de a dispune cum dorește de proprietatea sa și de posibilele beneficii financiare, mai arată ROPEPCA.

Potrivit Asociației, nu numai companiile petroliere sunt afectate de această lege. Orice companie care nu desfășoară activități agricole și dorește să investească în teren agricol se află în aceeași situație, inclusiv companii de logistică, de telecomunicații etc.

Membrii ROPEPCA dețin în prezent cea mai mare parte a acordurilor de concesiune petrolieră pentru perimetrele de dezvoltare și producție onshore din România, cumulând pentru anii 2014-2018 investiții de peste 24 miliarde lei.

39

Cum a evoluat puterea de cumpărare a românilor 20 iulie 2020 (R.C.) Economie 4

Un angajat român care câştigă salariul mediu pe economie de circa 780 de dolari net lunar (3.300 de lei net pe lună) îşi permite să cumpere circa 340 de hamburgeri Big Mac din încasările pe o lună, arată calculele ZF pe baza datelor din The Big Mac Index realizat de publicaţia The Economist.

Prin comparaţie, un polonez are bani suficienţi pentru aproape 360 de Big Mac, iar un cetăţean al zonei euro îşi permite să cumpere aproape 480 de burgeri din câştigul său lunar.

Indicele Big Mac, lansat de publicaţia The Economist acum mai bine de trei decenii, compară preţul acestui produs în câteva zeci de ţări diferite din lume. Ea ilustrează astfel diferenţele dintre puterea de cumpărare din fiecare stat şi totodată analizează dacă monedele acestor ţări sunt sub sau supraevaluate în raport cu dolarul american.

Acelaşi indice permite însă şi o comparaţie a puterii de cumpărare dintr-o anumită ţară dacă este făcută o analiză pe mai mulţi ani.

Spre exemplu, cu salariul mediu net astăzi se pot cumpăra lunar 340 de sendvişuri Big Mac, faţă de 300 acum doi ani şi 230 acum patru ani.

România, lider în UE la salariile plătite bugetarilor 21 iulie 2020, de Elena Deacu

Adevarul România a rămas şi în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaţilor statului din veniturile strânse prin taxe şi impozite de la populaţie şi firme, venituri care sunt printre cele mai reduse în rândul ţărilor membre, scrie profit.ro.

Cheltuielile pentru salarii, plătite angajaţilor din administraţia centrală, dar şi celor din administraţia locală, au reprezentat anul trecut 35,44% din veniturile statului român, în urcare de la 34,22% în 2018. Iar asta în condiţiile în care şi veniturile au crescut, relevă ultimele date, analizate de profit.ro. Ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile angajaţilor din sectorul public s-a situat anul trecut la 11,2%, cu puţin peste media UE de 10,1%. Veniturile statului român, colectate în principal din taxe şi impozite, sunt,

40

însă, reduse, de 31,7% din PIB anul trecut, faţă de o medie UE de 46,2% din PIB. Altfel spus, statul român este sărac, dar încearcă să-şi plătească bine salariaţii, semnificativ mai bine remuneraţi comparativ cu sectorul privat. Citeşte articolul complet pe profit.ro.

Fundaţia Friedrich-Ebert: România se află pe primul loc în UE la productivitate ajustată la salarii; chiar şi cu menţinerea creşterilor salariale la ritmul din 2010-2019 ar avea nevoie de 62 de ani pentru a scădea până la media UE, Roxana Rosu , 21.07.2020,

România a înregistrat în perioada 2013-2018 cea mai rapidă creştere a remunerării salariaţilor şi totodată una dintre cele mai puternice creşteri ale productivităţii din UE, dar partea din valoarea adăugată care revine angajaţilor rămâne foarte redusă, piaţa locală având cea mai mare productivitate ajustată la salarii, arată un studiu realizat de Fundaţia Friedrich-Ebert (FES) România a lansat studiul realizat împreună cu Syndex România.

”Productivitatea înregistrează în România cea mai mare rată de creştere după Irlanda, considerabil mai mare decât a celorlalte ţări din est şi foarte mult în faţa ţărilor occidentale. Remunerarea salariaţilor a crescut însă mai rapid decât productivitatea. Chiar şi aşa, faptul că remunerarea salariaţilor rămâne redusă în raport cu valoarea adăugată anulează orice idee că salariaţii primesc sau vor să primească prea mult în raport cu cât produc”, menţionează autorul studiului.

Astfel, analizând productivitatea ajustată la salarii (valoarea adăugată orară /cost orar), piaţa locală se află pe primul loc în UE, cu o medie de 1,78 în perioada 2008-2019.

41

Practic, fiecărui leu plătit angatului îi corespunde în medie 1,78 lei în valoare adăugată.

Concret, raportul dintre productivitate şi remunerare (productivitatea ajustată la salarii) a crescut de la 205% în 2010 la 226% în 2015, scăzând apoi până la 197% în 2018, nivel la care s-a menţinut şi în 2019.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", Guvernul României Modificat de HG 544/2020 la 17.07.2020

Hotărârea nr. 544/2020 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", Guvernul României Publicat în Mof I nr. 632 din 17.07.2020. A intrat în vigoare la 17.07.2020

Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, Parlamentul României Va intra în vigoare la 21.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1017/2020 de stabilire, pentru anul 2020, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.07.2020

………………….

INTERNE

Ministrul Agriculturii: Fermierii europeni se confruntă cu o serie de probleme privind importurile ieftine care nu respectă standardele UE 20 iulie 2020, 19:52 de News.ro Ministrul Agriculturii: Fermierii europeni se confruntă cu o serie de probleme privind importurile ieftine care nu respectă standardele UE

42

Adrian Oros FOTO gov.ro

Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat luni, la Bruxelles, la prima reuniune în cadrul Consiliului AgriFish desfăşurată în timpul preşedinţiei germane, ocazie cu care a declarat că fermierii europeni se confruntă cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forţei de muncă, diferenţe de sprijin comunitar între statele membre. Ştiri pe aceeaşi temă Importul de alimente a devenit o vulnerabilitate majoră pentru România... Legea vânzării terenurilor agricole, criticată de petrolişti: Pot fi c... Fermierii afectaţi de secetă trebuie să aştepte acordul Comisiei Europ... Aceasta este totodată prima reuniune cu prezenţă fizică de la începutul pandemiei de Covid-19.

În discursul său, Adrian Oros a declarat că România consideră că priorităţile şi măsurile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil reprezintă o oportunitate întrucât încurajează lanţurile de aprovizionare mai scurte, oferă posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai sănătoase şi sustenabile. Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie să compromită în nici un fel securitatea şi siguranţa alimentară, spune oficialul. ”PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.) are ca obiectiv şi garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură. Dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forţei de muncă, diferenţe de sprijin comunitar între statele membre, diferenţe de capitalizare a fermelor etc.

În acest sens trebuie continuată convergenţa externă a plăţilor directe. Plăţile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanţelor de venit faţă de alte sectoare şi mai ales pentru livrarea de produse la preţuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-şi susţine poziţia în cadrul lanţului alimentar”, a afirmat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Referindu-se la abordarea propusă de Comisie pentru punerea în aplicare a Strategiei „De la fermă la consumator”

43

(F2F), ministrul Adrian Oros a afirmat în cadrul intervenţiei sale că soluţiile trebuie să fie pe măsura ambiţiilor, atât din perspectiva bugetului, cât şi a cerinţelor pentru transformarea durabilă a modului de producţie agro-alimentară a UE.

”Strategia F2F propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului şi climei, prin stimularea aplicării unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni. Apreciem iniţiativa Comisiei de a sprijini statele membre cu recomandări care să faciliteze transpunerea obiectivelor celor două strategii, dar acestea trebuie să rămână doar recomandări, să nu condiţioneze aprobarea Planului Strategic şi să ţină cont de specificitatea fiecărui stat membru”, a subliniat ministrul Oros. În opinia sa, atingerea obiectivelor F2F constituie o mare provocare şi ar putea conduce la ineficienţa acestei strategii deoarece cerinţele sunt foarte ambiţioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, există riscul ca fermierii să nu fie interesaţi de accesarea măsurilor.

În plus, reducerea utilizării inputurilor chimice va conduce la reducerea productivităţii şi, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate soluţii care să evite punerea în pericol a siguranţei alimentare şi falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respectă standardele UE, potrivit ministrului. Comisia a susţinut în cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situaţia actuală a pieţei agricole, ce a fost urmată de un schimb de opinii. În plus, preşedinţia germană şi-a prezentat programul de lucru în domeniul agriculturii şi pescuitului pe durata mandatului său. Miniştrii agriculturii şi pescuitului din UE vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discuţia va viza, în special, regulamentul privind planurile strategice PAC şi arhitectura verde. Una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish vizează Strategia „De la fermă la consumator”, care a fost prezentată de Comisia Europeană anul acesta în data de 20 mai. Obiectivul strategiei este creşterea durabilităţii sistemelor alimentare din Europa. La 8 iunie, miniştrii au desfăşurat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, în combinaţie cu propunerea privind o strategie a UE în domeniul biodiversităţii. Ambele fac parte din iniţiativa Comisiei intitulată „Pactul verde european”.

LAPAR: „Un 2020 greu, vine 2021 cu probleme! România suferă serios la capitolul competitivitate” De Food Biz iul. 20, 2020 Agricultura din România va avea de suferit în viitorul imediat din cauza unor factori negativi ce se suprapun în mod nefericit – seceta care afectează o mare parte din țară și pandemia de coronavirus, care a făcut să scadă semnificativ cererea de produse alimentare dar și nealimentare, produse finite și materii prime, în mai multe domenii. În

44

plus, orientarea tot mai multor state către o economie centrată pe resursele proprii, interne, face ca activitățile de export și comerț intracomunitar să cunoască o evoluție negativă.Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, federație la nivel național și care reprezintă interesele producătorilor agricoli, atrage atenția că România suferă serios la capitolul competitivitate în acest domeniu și că nu este de ajuns să produci suficient pentru acoperirea nevoilor interne dacă economia este mereu sub asaltul importurilor de alimente din alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană.

În ciuda optimismului afișat de cei care fac agricultură, nu putem să nu atragem atenția asupra previziunilor care anunță o potențială criză economică, chiar dacă nu de amploarea celei precedente. Orice perturbare a pieței va avea însă consecințe grave asupra unui domeniu – agricultura din România, care este încă în faza de dezvoltare, ca să nu spunem de revenire la valorile de producție anterioare. Estimările actuale vorbesc de o scădere a cererii interne de produse alimentare și o reducere a cantităților exportate, amândouă situațiile urmând a aduce importante deservicii și pierderi financiare economiei și implicit agriculturii românești. De aceea LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România susține că acum este poate cel din urmă moment în care lucrurile să fie puse la punct în agricultură.

Avem nevoie de o analiză serioasă și pertinentă, plecând de la datele puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică, în strânsă corelare cu acelea ale fermierilor. Nu mai sunt nici suficiente, nici de ajutor, declarațiile publice și intențiile anunțate; este deja prea târziu în anumite domenii, dar asta nu înseamnă că nu mai sunt căi de acțiune care să ducă, de exemplu, la creșterea competitivității. Să amintim că, folosind 1 kilogram de materie primă sau materiale, România produce plus-valoare de 0,21 euro, în vreme ce la nivelul Uniunii Europene plus valoarea adăugată aceleiași cantități de materie primă este de 1,58 euro (adică de șapte ori mai mult)! Iar asta se întâmplă în vreme ce România și celelalte state comunitare concurează în aceeași piață.

Ce va face concret Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România în perioada imediat următoare? Înțelegând că acțiunile individuale nu au sorți de izbândă și știind că este nevoie de un efort coordonat la nivel național, LAPAR, prin Președintele Nicu VASILE, va avea o întâlnire cu Președintele

45

Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, domnul Nicolae Cristian STĂNICĂ, intenția fiind de a propune organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea mediului rural cu o temă bine definită – Dezvoltarea Industriei Locale Conexe.

Este doar una dintre căile de acțiune, care, alături de multe altele la nivel național, împreună cu autoritățile și toți cei care se ocupă cu agricultura în România, ar permite păstrarea acestui domeniu economic pe un curs ascendent, cu reducerea la minim a efectelor negative. De asemenea, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România consideră că este nevoie de o reală corelare a legislației naționale cu necesitățile economiei, și asta într-un termen rezonabil.

LAPAR, în numele producătorilor din agricultură, își arată disponibilitatea, necondiționat, de a fi partea a unui proces rapid de adaptare a domeniului la noile realități, menționând în acest sens rezultatul unei recente cercetări de piață ce dovedește că încă mai există suficient optimism în domeniu. Chiar dacă provocările nu au fost și nu sunt puține și minore, cei care fac agricultură în România, aproape jumătate dintre managerii chestionați se declară optimiști privind domeniul de activitate, ba chiar 65% dintre ei sunt orientați către creșterea productivității.

Avertizare AGROSTAR: Daca despagubirile de SECETA nu vin la timp, multi agricultori vor intra in FALIMENT 21 iulie 2020

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR a avertizat că seceta și deciziile curții constituționale referitor la despăgubirile la secetă au un impact deosebit de greu asupra agriculturii din România. Potrivit unui comunicat al federației transmis redacției AGRO TV, dacă aceste despăgubiri nu vor veni la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecinţe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. 

46

Prin urmare, Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. Redăm mai jos mesajul transmis de federație și măsurile propuse de aceasta.

„Creşterea temperaturilor medii multianuale, dar și prelungirea perioadelor de secetă prelungită au dus la scăderea recoltelor dar şi la pierderi financiare pentru fermieri. 

Anul agricol a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, o iarnă și o primăvară la fel de secetoase. Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, ne referim la păioase și rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi mult mai mici decât în anii trecuți. 

Asistăm de circa trei săptămâni la o creştere foarte mare de temperaturi în multe zone ale țării şi la instalarea fenomenului de caniculă, fapt care se reflectă negativ în acest moment la porumb, floarea soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și vița de vie. 

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri: 

– la nivelul fiecărei localități, – UAT afectat de seceta pedologică și atmosferică, să se treacă la identificarea acelor suprafete care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantităților și calității recoltelor obţinute pe unitatea de suprafață. Fermierii mari și mici să fie scutiți cu un anumit procent din taxele şi impozitele datorate la bugetul local şi naţional; 

– asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, ştiind că România cultivă anual circa 2.000.000 ha cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă; 

– crescătorii de animale să fie scutiţi de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate păşunatului pentru acest an; 

– în legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomenul meteo (secetă, inundații, etc.), continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoi și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă şi la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor; 

– în pomicultură şi viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantaţiilor îmbătrânite și neprofitabile, înfiinţarea de noi plantaţii, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod pentru a permite fermierilor capitalizarea; 

47

– raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura în privința secetei se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat fără alte aprobări de la unele instituţii care ar întârzia această măsură; 

– bugetarea şi continuarea programelor antigrindină şi de stimulare a precipitațiilor, contrar unor declarații apărute în mass-media; Federația Agrostar

– instituţiile agricole județene să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-l ajute și îndrume pentru rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers cum s-a mai întâmplat; 

– banii de la APIA primiți sub formă de subvenție să fie dați la timp aşa cum au promis guvernanții; 

– continuarea programului de refacere a sistemului național pentru irigații, precum şi lucrările Canalului Siret – Bărăgan. 

Toate aceste neajunsuri din agricultură vor avea un impact major şi asupra forței de muncă, care și așa este deficitară în agricultură. 

Dacă nu se vor lua măsuri rapide, mulți agricultori din toate sectoarele de activitate vor da faliment, primii vor fi cei mici implicând și pierderea multor locuri de muncă. 

Piața forței de muncă în România a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională cu referire strictă la agricultură în general. 

Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: şcoli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural pentru ca aceştia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze şi mai tare și să moară. 

În 14 iulie 2020 Curtea Constituțională a dezbătut şi s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri agricultorilor afectați de secetă, deliberând Curtea Constituțională în unanimitate de voturi a declarat-o neconstituțională în ansamblul ei. 

Ca atare, Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. 

48

Dacă aceste despăgubiri nu vor veni la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecinţe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. 

A fost promulgată legea de vânzare-cumpărare a terenurilor în România cu ultimele modificări. 

Noi, Federația AGROSTAR am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din Parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare considerăm că este un act de dreptate pentru România şi pentru fermierul român. 

Federația AGROSTAR, organizaţie sindicală reprezentativă la nivelul sectorului agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, cercetare agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. 

Federația AGROSTAR este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.”

Atac de Helicoverpa armigera la porumb! Fermieri, aplicați tratamentul cu insecticide în următoarele 5-7 zile! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020

Buletin de avertizare pentru fermierii care cultivă porumb! Dacă sunteți în zonele de sud, est și sud-est ale țării, aplicați tratamentul cu insecticide în următoarele 5-7 zile (20-27 iulie) pentru combaterea celei de-a doua generații de Helicoverpa armigera din culturile de porumb.

49

Urmăriți online capturile dăunătorilor Helicoverpa armigera și Ostrinia nubilalis în cultura de porumb cu ajutorul aplicației Evalio® AgroSystems: http://www.evalioagrosystems.fmc.com

Evoluția capturilor fluturilor de Helicoverpa armigera în perioada 1 – 17 iulie 2020, în punctele de monitorizare cu cele mai multe capturi înregistrate

FMC România a amplasat pe întreg teritoriul țării peste 430 capcane (clasice și automate, pe bază de feromoni) în aproximativ 80 puncte de monitorizare. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse în aplicația EVALIO® Agrosystems, după ce acestea sunt validate de către specialiștii FMC și cercetătorii entomologi de la INCDA Fundulea și SCDA Lovrin.

La emiterea prezentului buletin de avertizare s-a ținut cont de cele trei criterii: biologic, fenologic și ecologic.

Primii adulți de Helicoverpa armigera – generația II au fost observați la începutul lunii iulie, în perioada 10-17 iulie s-a observat zbor continuu, urmând ca în intervalul 17-24 iulie să se atingă curba maximă de zbor, iar în anumite puncte de monitorizare s-au observat deja larve de Helicoverpa armigera și atac al acestora în culturile de porumb.

50

Datorită condițiilor de climă specifice din zona dumneavoastră, înainte de a aplica tratamentul vă recomandăm să vizitați culturile de porumb, în vederea identificării stadiului de dezvoltare al dăunătorului.

Foto: FMC Romania

Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) este un dăunător polifag extrem de periculos, răspândit în toate regiunile țării, care prezintă 2-3 generații de adulți pe an și care poate provoca pagube însemnate culturii de porumb. De obicei, generația I de Helicoverpa armigera apare în luna mai-început de iunie, moment în care nu se întrunește criteriul fenologic la porumb (fenologia plantei: stadiul de mătăsit-ieșirea paniculului) pentru atacul dăunătorului și aplicarea tratamentului. La generația a II-a, larvele din primele două stadii de dezvoltare se hrănesc cu aparatul foliar, mătasea și paniculul plantelor de porumb, iar din stadiul al treilea pătrund în interiorul ştiuleţilor de porumb.

Foto: FMC Agro Romania

Odată intrate sub pănuşe, combaterea larvelor devine greoaie şi costisitoare. În urma atacului, se instalează o serie de ciuperci din genul Fusarium spp. sau Aspergillus flavus, care contaminează boabele de porumb cu micotoxine (exemplu: aflatoxina) şi astfel acestea devin toxice pentru alimentaţia umană şi animală.

O recoltă contaminată cu micotoxine va fi greu sau chiar imposibil de valorificat.

51

Foto: FMC Agro Romania

Aceste informații sunt cu titlu informativ, iar pentru aplicarea corectă a tratamentelor vă rugăm să efectuați un control fitosanitar culturilor dumneavoastră, pentru a determina prezența adulților, a pontei depuse sau a larvelor eclozate și, ulterior, efectuați tratamentele necesare.

Utilizați produsele de protecția plantelor în siguranță și cu responsabilitate. Când aplicați produse pentru protecția plantelor, urmați întotdeauna instrucțiunile menționate pe etichetă. Pentru informații suplimentare contactați echipa FMC aici.

Ce producție de grâu la hectar a obținut în acest an ing. Dimitrie Muscă la CAI Curtici! Daniel Befu Daniel Befu - 20 iulie 2020

Ing. Dimitrie Muscă este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fermieri români (foto: Agrointeligența)

Directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad are parte de un sezon agricol binecuvântat. Vremea a fost de partea lui și în sinergie cu experiența de o viață a fermierului, se traduce în producții record la hectar. Deși Dimitrie Muscă manageriază concomitent două unități de producție, CAI Curtici și CAI Olari, însă cele două ferme au reacționat diferit la tehnologia aplicată.

”S-ar putea să fie cea mai mare producție pe țară. Am recoltat 7.109 kg/ha. Această cifră e producția medie de pe o suprafață de 1690 ha. La lucratul pământului discutăm de tehnologie și de profesionalism. Dar asta nu e totul. Uite, la mine, la CAI Olari, nu am reușit acest lucru. Spre deosebire de CAI Curtici, unde sunt director general, la firma mea personală, am reușit să am o producție medie de doar 5130 kg/ha. Asta deoarece la Olari a fost o ploaie în minus, sau pot să o exprim și invers, la Curtici a fost o ploaie în plus, o

52

ploaie de vreo 19 l/mp, dacă nu mă înșel, fiindcă nu am hârtiile în față. Și mai este un factor care a făcut ca producția de la Olari să difere de cea de la Curtici. Aici, la CAI Curtici, lucrez pământul din 1987, acolo îl lucrez numai de câțiva ani. Iată dovada că pământul foarte greu se pune în drepturi.

E cel mai ușor să-l strici dar e foarte greu să-l aduci la starea de productivitate maximă. La Olari solul nu este de calitatea celui lucrat de CAI Curtici. Acolo humusul nu este atât de bogat. Deși eu i-am dat tot ce trebuie și n-am făcut deosebire de tehnologie între Curtici și Olari, totuși acolo n-am reușit să obțin o producție similară”, explică fermierul.

Pe rapiță, unde încă se recoltează, Dimitrie Muscă a obținut o producție medie pe 1015 ha, care la acest moment o estimează ca încadrându-se undeva între 3800 și 4000 kg/ha. Muscă se declară optimist și în privința roadelor pe care le va culege la toamnă, La soia, pe care a cultivat-o pe o suprafață mult mai mică, de doar 168 ha, se așteaptă la o producție de 4000 kg/ha în condiții de neirigat, dacă vine ploaia prognozată la noapte (n.r. vizita Agrointeliogența la CAI Curtici a avut loc în ziua vineri, 17 iulie 2020, moment în care norii cuprinseseră orizontul și sistemul de prognoză meteo la care e abonat fermierul, prevedea că urmează să plouă).

La porumb se așteaptă să recolteze 12 t/ha și la soia 4 t/ha

În același registru a previzionat și producția așteptată la porumb. ”Ploaia de noaptea care vine ne va duce porumbul la o producție de 12 t/ha. La CAI Curtici am 2000 ha cultivate cu porumb, iar la Olari am alte 800 ha”, declară Muscă.

”Tot vestul țării are o producție bună. Deci venim cu treburi bune. Anul ăsta pentru noi a fost un an bun. Venim cu o cultură bună și sperăm și prețuri bune. Eu nu mă grăbesc să vând, pentru că nu avem credite, nu avem datorii, nu avem nimic. În plus, noi folosim 20.000 de tone cereale la hrana animalelor. Mai mult de 50% din ce producem. Aspirațional, aș vrea să vând cu 1 leu grâul și 2 lei rapița. În realitate o să fie 90 bani kilogramul la rapiță și 91 bani la grâu. Dar să ne înțelegem, acest preț va fi posibil cu condiția să nu să-l vinzi acum. N-am vândut niciodată așa, ci să îl vinzi atunci când vine cel care are și oferă bani mulți. Porumbul ca și cost, estimez că nu se modifică în acest an. Prețul e destul de constant, însă cheltuielile la hectarul de porumb au crescut puțin. Costul total la hectar a ajuns în acest sezon undeva între 3500-3800 lei”, calculează directorul CAI Curtici, care subliniază însă că orice calcul făcut înainte de finalul sezonului, e supus revizuirilor ulterioare. ”Sigur că dacă ai producții mari la hectar în toamnă și transporți 12 tone de porumb ai un cost, iar dacă transporți 5-6 tone de pe hectar, ai un alt cost”, mustăcește fermierul.

53

Pe ce genetică se mizează la CAI Curtici

La grâu fermierul a cultivat pentru grâu de consum exclusiv soiul Glosa. La rapiță fermierul a mers pe hibrizii Dekalb în procent de 100%. A cultivat în proporții relativ egale DK EXTIME, DK EXCEPTION și DK EXTORM. La porumb a mers de asemenea în integralitate pe hibrizi Dekalb. A cultivat hibridul DKC4943 pe 68-70% din suprafață, hibridul DKC3969 pentru timprietate pe 10% din sole și hibridul DKC5092 pe apoximativ 20% din suprafața de 2700 ha alocată în acest an porumbului. Pe lângă porumbul de boabe, Dimitrie Muscă are și 300 ha de porumb siloz cultivate cu hibridul DKC 5542. La soia a mers exclusiv pe Pioneer. De menționat că fermierul nu cultivă deloc floare.

Paza cu pușcă, o dezamăgire

Un aspect sensibil pentru fermier îl reprezintă presiunea uriașă pusă pe CAI Curtici, ca de altfel pe toți producătorii și procesatorii de carne, în contextul pandemiei de COVID-19, dublată de riscul răspândirii pestei porcine africane. ”Am băgat pază militarizată la fermele de porci și la abatorizare. Pază cu pușcă și până la urmă i-am și dat afară pentru că n-au făcut nimic. Au dormit în mașină. De asemenea am băgat gard electric la Olari ca să ne păzim de animale și de infractori, ceea ce înseamnă un 15% în plus ca cheltuială”, detaliază acesta.

Are un stoc generos de sămânță de grâu pentru fermierii din sudul țării

Deși e animat de o mare bucurie în privința producțiilor obținute și prognozate, Dimitrie Muscă e conștient că oricât de bun tehnolog ai fi, mâna lui Dumnezeu e cea care face diferența între succes și eșec în agricultură. Din acest motiv insistă să transmită mesajul că ”se bucură”, în loc de ”se mândrește”, atâta timp cât sudul și sud-estul României stau sub spectrul pârjolului secetei. ”Îi compătimesc pe confrații mei din sud, altfel ce altceva pot să fac? Îi rog pe ăștia de la Guvern să îi înțeleagă și să șe dea drumul la despăgubiri, pentru că ministrul finanțelor spune doar «Noi n-avem bani pentru mistreți, n-avem bani pentru porci, n-avem bani pentru culturile compromise, n-avem bani pentru nimic». Pentru problemele cu care se confruntă acum sudul țării pot să spun că am sămânță, 5.000 tone de sămânță din soiurile Glosa și Pitar și chiar și din soiul Anapurna, pe care pot să o vând către fermierii din sud. Și nu vreau de dragul profitului să fac prosții, și să cer prețuri mari, ci încerc să fiu decent, știindu-i prin ce greutăți trec. Aș vrea să ajut pentru că știu că au nevoie și desigur, fiindcă am sămânță de grâu de o calitate deosebită”, conchide Dimitrie Muscă.

54

Daniel Crăciunescu, tânărul care s-a întors în satul natal pentru a dezvolta ferma familiei! Angelica Lefter Angelica Lefter - 20 iulie 2020

Daniel Crăciunescu este un fermier tânăr, de 35 de ani, din comuna Romos, sat Romoșel, județul Hunedoara, care a reușit să facă față cu brio provocărilor noi apărute pe piața din România. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă din generație în generație a reușit să pună pe picioare și un atelier de procesare, unde iubitorii de lactate pot găsi cele mai apetisante produse: lapte covăsit, cașul copt sau smântână proaspătă.

Mai nou, fermierul hunedorean s-a arătat încântat de faptul că produsele sale vor putea fi menționate ca ”produse montane”.

”Cașul copt, laptele, smântâna și laptele covăsit au dreptul, de la începutul lunii iulie, să utilizeze mențiunea ”Produs montan”, acordată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția Zonei Montane. Produsele montane respectă o schemă de calitate recunoscută la nivel european și sunt apreciate datorită faptului că zona montană este mult mai puțin poluată. Le mulțumim doamnelor care au făcut, prin strădania lor, ca acest lucru să se împlinească!”, a anunțat tânărul fermier pe pagina sa de Facebook.

Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO l-au contactat pe tânărul fermier pentru a afla povestea ”Fermei Crăciunescu” și modalitatea prin care a reușit să ducă tradiția creșterii animalelor și procesării laptelui, chiar și în vremurile dificile pe care le trăim.

Crescătorul de animale spune că, deși a terminat o universitate tehnică și este inginer la bază, a revenit în satul natal pentru a dezvolta afacerea familiei, care, personal, se ridică la statutul de pasiune.

55

”Am moștenit ferma, suntem țărani din generație în generație, crescători de vaci. Întotdeauna în familia mea s-au crescut vaci într-un număr mai mare. Acum avem 60 de văcuțe din rase diverse, dar de aici, din localitate achiziționate, dintre care peste 30 sunt pe lactație. Lucrăm 110 hectare, 47 sunt pajiști concesionate de la primărie. Vacile le hrănim tradițional, cu nutreț cultivat de noi, tărâțe, și sunt libere pe pășune, la păscut. Cășăria este autorizată de 2 ani – și până acum am fost autorizați, dar de 2 ani suntem ca și centru independent de fermă, nu integrat. Acest lucru ne oferă posibilitatea să vindem cam oriunde în țară, nu ne limităm doar la piețe, putem intra și în magazine. În momentul de față hipermarketurile nu au deschidere către micul producător. De aceea nu colectăm lapte, nu vrem să facem stocuri mari. Avem suficient lapte produs în fermă încât să acoperim rețeaua noastră de clienți, peste 100, cu care ne vedem și la care livrăm de două ori pe săptămână. Mai avem spațiu închiriat într-o piață modernă din Orăștie, recent deschisă, de un an și jumătate”, spune Daniel Crăciunescu.

Crescătorul de animale spune că i-a fost destul de greu în perioada cât a fost decretată stare de urgență, pentru că piața nu a mai funcționat așa cum ar fi trebuit și s-a ocupat personal de vânzare, deși până atunci avusese o persoană care făcea acest lucru.

”Când a apărut coronavirusul, în martie, vânzătoarea ne-a părăsit, nu a mai lucrat. M-am ocupat personal, pentru că un client îl câștigi foarte greu și îl pierzi dacă lipsești de la piață de două ori. Noi colaborăm și cu magazinul Asociației de produse tradiționale și ecologice din județul Hunedoara, e un magazin înființat din fonduri europene acum 3-4 ani, este situat în piața centrală din Deva, un avantaj foarte mare”, ne-a povestit tânărul fermier.

Daniel Crăciunescu ne-a explicat că apartenența la Asociația de produse Tradiționale și Ecologice i-a conferit o oarecare siguranță pe piață datorită clienților care-i cunosc de multă vreme. Și prezența în online i-a fost benefică. ”Oamenii fac comenzi. Nu am avut o sumă minimă pentru comenzi deoarece oamenii au fost în majoritate în șomaj tehnic și e greu să ceri așa ceva. Pagina de Facebook ne-a ajutat să ne facem cunoscute produsele de calitate”, mărturisește fermierul hunedorean.

Pentru a-și face și mai vizibilă afacerea, Daniel Crăciunescu spune că a depus la începutul lunii iulie, la Agenția Zonei Montane a reușit să obțină atestarea de produs montan pentru 4 dintre cele 17 produse ale cășăriei de familie.

56

Foto: Produse montane de hunedoara din Ferma Crăciunescu

Producție de 60-70 kg de brânză pe zi, producție de lapte de până la 600 de litri

”Este o chestiune facultativă, dar eu i-aș îndemna pe toți cei care trăiesc în zona montană și se încadrează în aceste standarde, să o obțină, pentru că este o certificare, recunoscută la nivel european. Este un lucru bun. Vedem că micului producător i se cere aproape imposibilul când e vorba de ambalare etichetare și toate aceste lucruri, dar marilor producători știm toți că fac artificii și merge și fără aceste lucruri. Denumire de ”produs montan” ne ajută să ne delimităm de ceilalți. Suntem mai greu de a fi confundați. Noi avem pe stoc mereu 2.000-3.000 de kilograme de produse maturate. Zilnic producem 60-70 de kilograme de brânză. Văcuțele dau în jur de 400 și 600 de litri pe zi”, spune fermierul.

Fermierul hunedorean a mai declarat că nu ferma nu este certificată ecologic, dar nu exclude în viitor un demers în acest sens.

Pasul următor ar putea fi certificarea ecologică

”În urmă cu 4-5 ani, când era în trend certificarea ecologică, subvenția nu prea acoperea costurile cu firmele care făceau analizele de produs. Noi am investit foarte mult în linia de procesare. Nu poți să investești și în marketing și în furajare corectă și în desfacere! Oricum, noi avem tendința de a crește vacile în mod tradițional, cu riscul de a avea o producție mai mică. În viitor, poate vom face demersurile și pentru certificarea ecologică”, a explicat Crăciunescu.

57

Brânză maturată – Ferma Crăciunescu

Foto: Facebook/ Ferma Crăciunescu

În 2011, fermierul hunedorean a accesat bani europeni prin programul ”Tânărul fermier” și spune că i-au venit în sprijin acești bani, dar costurile sunt mult mai mari. Are și un mesaj ferm pentru autorități: susținerea producătorilor autohtoni!

”O instalare a tânărului fermier cu 25.000 de euro înseamnă puțini bani în comparație cu sumele care revin tinerilor fermieri din alte țări europene. Poate pe ultimii metri realizează și conducerea țării, ar trebui să se deștepte și să vadă că într-o situație ca aceasta, de pandemie, toate țările și-au păstrat alimentele pentru ele. Noi ce vom face în crize mai serioase? Nu înțeleg de ce nu acordă cineva din minister (MADR) girul tinerilor de la țară? Trebuie văzut cine mișcă și cine vrea să facă bani cu reguli stricte și plan de afaceri, cine merită să primească bani, cine nu, să li se ia înapoi!”, a conchis Daniel Crăciunescu pentru

Șeful ANZ: Nu există încă sursă bugetară pentru testele de filiație! Oierii pot suporta costul de 100 lei/ovină! Roxana Dobre Roxana Dobre - 19 iulie 2020

Foto: YouTube.com

58

Testele de filiație ar urma să fie făcute în timp și berbecilor care au deja eliberate certificate de origine. În timp, spune directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), ing. Vaida Bela, toți reproducătorii trebuie să fie testați astfel încât să fie ”eliminate toate suspiciunile”. Sumele ar putea să fie suportate din Bugetul de stat, dar șeful ANZ spune că acestea ar trebuie plătite de crescătorii care vând reproducătorii.

Vaida Bela, directorul ANZ

Cei care au certificatele de origine eliberate mai fac testul de filiație? Este întrebarea pe care ne-au trimis-o foarte mulți crescători de ovine care au berbecii înscriși pentru subvenții și se tem că certificatele ar putea deveni ”nule” dacă nu corespund noilor reguli care prevăd cu documentele care atestă originea reproducătorului trebuie să aibă obligatoriu testul de filiație și cel de rezistență la Screpie.

”După părerea mea și pentru a elimina toate îndoielile, încet, încet, toți reproducătorii trebuie să aibă testul de filiație. Acum, în cât timp se va putea face…și sigur că nu mai are rost să cheltuim bani să facem test de filiație la un berbec de 8 ani (berbecii sunt acceptați la plata SCZ doar până la vârsta de 6 ani n.r). Iar este o chestiune de înțelegere pentru că berbecul nu beneficiază de sprijin cuplat, dar dacă proprietarul declară că folosește la reproducție un berbec de 10 ani, nimeni nu poate să spună că nu îl poate folosi. Este aberant ce vă spun acum, dar din păcate, legislativ, în România aici suntem!”, a subliniat șeful ANZ.

Vaida Bela este convins că ciobanii nu au nimic de ascuns. Testele de filiație ar putea fi suportate din Bugetul de stat

Toți crescătorii de oi sunt corecți, este convins șeful ANZ. Acesta subliniază că își dorește să aibă o bună colaborare cu liderii din zootehnie astfel încât să fie ”eliminate divergențele și toate acuzele”. ”Acum, în realitate, dacă nu s-au făcut teste de filiație, nu pot eu să mă pronunț, dar în viziunea mea toți cei care au vândut berbeci cu certificat de origine, în opinia mea eu îi consider oameni corecți, oameni onești. De la acest principiu plec”.

Șeful ANZ a mai spus că în momentul de față, conform legislației în vigoare, ANZ-ul poate să facă gratuit 2.000 de probe din testul pentru scrapie.

59

Ministerul Agriculturii intenționeză să suporte din fonduri bugetare și testele de filiație.

”În momentul de față încă nu avem găsită sursa (bugetară n.r). Am vorbit cu domnul ministru (n.r. Adrian Oros) și dânsul susține că inclusiv testul de filiație să-l putem face din surse bugetare. Acum, părerea mea personală este că nu cred că ar fi sănătos să grevăm bugetul național sau bugetul statului pentru că orice berbec care a fost comercializat cu 2.000-2.500 de lei, cred că 100 de lei nu e capăt de lume ca să nu poate să suporte un test de filiație, măcar până la părinți. Asta este părerea mea personală, dacă ar fi surse financiare, sigur, ar fi bine, dar în momentul de față în zona registrelor genealogice s-au băgat bani destul de mulți. Ajutorul de stat pentru registrele genealogice, sprijinul cuplat, prețul la berbeci. În zona aceea au intrat foarte mulți bani și nu trebuie să ne îngrijorăm pentru 100 de lei cât poate costa un test de filiație, cu atât mai mult cu cât, în momentul de față, și așa prevede și ordinul, este obligatoriu să fie executat testul de filiație într-un procent de 3% dintre berbeci cu certificat de origine eliberat în 2020. Discutăm în momentul de față doar de aceștia sau, cel puțin, așa este proiectul de ordin, dacă alții vor modifica proiectul de ordin și va fi altfel, noi trebuie să ne supunem legislațiilor naționale și europene, evident”, a mai spus Vaida Bela.

Cazuri de scrapie? Mai sunt în țară!

Potrivit acestuia, în prezent în România mai există focare active de scrapie, boala care a făcut unele țări să fie reticente în privința importurilor de oi din țara noastră. ”Sunt focare active, nu mă întrebați unde, pentru că ANSVSA se ocupă de acestea, dar sunt. E o boală periculoasă, dar nu e așa de periculos că un animal are screpie, ci faptul că sunt țări care au eradicat screpia și din cauza asta nu fac import de animale din România pentru că ei știu că la noi este screpie și nu vor să mai introducă, să aibă screpie în țară. Efectul acestei boli este mai mult financiar și de piață.”

Exportul de animale vii este în scădere faţă de aceeași perioadă a anului trecut! Angelica Lefter Angelica Lefter - 19 iulie 2020 Exporturile de animale vii au scăzut în primul trimestru din anul 2020 față de aceeași perioadă din anul 2019, în schimb au crescut importurile de animale vii! România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în scădere cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), scrie agerpres.ro.

Cantitatea de animale vii exportată de România a fost de 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai puţin decât în acelaşi interval

60

de timp din 2019. Pe de altă parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat 43,018 milioane de euro.

Cantitativ, în primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar în 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 39,38 milioane de euro în primul trimestru, însă acesta s-a redus faţă de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

În perioada ianuarie-martie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro.

De asemenea, pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

Lucian Vișan, Agro Nevada TIM: Echipa câștigătoare nu se schimbă! Folosim produsele ADAMA pe toată suprafața cultivată! Angelica Lefter Angelica Lefter - 19 iulie 2020

Fermierul Lucian Vișan, director tehnic al Agro Nevada TIM din localitatea Voiteg , județul Timiș, a fost gazda întâlnirii organizate de ADAMA România sub titulatura ”Secrete din fermă cu ADAMA: Patru fermieri – Patru strategii”. În cadrul întâlnirii mediatizate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Lucian Vișan a precizat că pe toată suprafața cu grâu folosește doar produse ADAMA.

”Am o relație apropiată cu ADAMA și folosim mult produsele de la ei. Cel mai mult pentru grâu folosim erbicidul Trinity care se aplică în toamnă. Îl folosesc de când a apărut și dacă îl folosesc înseamnă că e ce trebuie. M-a determinat eficacitatea lui în primăvară când pot să fie multe ploi – am

61

nimerit an ploios când nu am putut intra la erbicidat, am avut un efect foarte bun al el. Fiind anul acesta mai secetos, am avut parcele pe care nici n-a trebuit să intervenim cu erbicid. În jurul stâlpilor s-a văzut cel mai bine efectul produsului. A avut un efect extraordinar în acest an, de la secetă, nu știu, dar anul acesta a avut efectul cel mai bun. Am avut multe parcele pe care n-a mai trebuit să le erbicidez în primăvară”, a spus fermierul.

La rapiță, directorul tehnic al Agro Nevada TIM merge pe pachetul de erbicidare cu Sultan Extra. ”La rapiță, lucrăm cu Sultan și cu Kalif, cu pachetul Sultan Extra – sunt foarte mulțumit de el. Am avut efecte chiar dacă nu am avut așa ploi, dar efectul s-a văzut, a fost foarte bun. În primăvară am folosit în samulastră Agil, cu un efect foarte bun, iar ca regulator în tratamentul din toamnă am avut și Toprex”, a explicat fermierul.

Lucian Vișan nu își propune schimbări pe suprafețele cultivate cu grâu și rapiță pe viitor. ”O să continuăm cu aceleași produse. Echipa câștigătoare nu se schimbă și o să mergem în continuare cu Kalif și cu Sultan la rapiță și Trinity pe toată suprafața la grâu”, a mărturisit fermierul.

Revenind la cultura de grâu, Lucian Vișan a precizat că tratamentele pe care le alocă acestei culturi sunt cu fungicidele Kantik și Zakeo Extra.

”Primul tratament l-am făcut cu Kantik: cele 3 substanțe active s-au făcut observate. Și anul trecut l-am folosit. Este un produs de top pe care probabil că o să-l folosim și anul viitor. Zakeo am aplicat în tratamentul al doilea, acum din nou, a ținut planta mult mai verde. Noi am avut și avantajul ploilor mai multe, s-a observat imediat efectul. O să folosim și la anul tot Zakeo”, a mai spus fermierul Lucian Vișan, directorul tehnic al Agro Nevada TIM.

Întreaga discuție despre tehnologiile din ferme o puteți urmări în video de mai jos:

https://youtu.be/kSe2yvOrlCA

62

Apicultorii pot afla dacă albinele lor mor din cauza utilizării ilegale de neonicotinoide! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 20 iulie 2020

Cum își pot da seama apicultorii dacă fermierii respectă legislația și nu mai folosesc neonicotinoide la cultura de floarea-soarelui! Un crescător de albine îi îndeamnă pe toți apicultorii români care se confruntă cu mortalitate în rândul efectivului de albine pe care îl dețin, să nu arunce albinele moarte, ci să le adune într-o pungă, pe care să o bage la congelator, ca mai apoi să meargă cu ele la un laborator de analize, care să stabilească dacă în câmpul de floarea-soarelui, unde au fost în pastoral, s-au folosit sau nu neonicotinoide.

”Cei ce aveți mortalități la floare, adunați albina moartă în pungi și puneți-o în congelator. Apoi trebuie dusă la analize…Să vedem câți au folosit neonicotinoide!”, a scris Florin Dascălu pe grupul de Facebook ”Apicultori din România – Grup Liber”.

Reacțiile la postarea apicultorului nu au întârziat să apară.

”Toți peste tot mai au substanțe ilegale pentru mulți ani”, a scris Dănuț Gavrilă. ”Fără buletin de analize autentic, pe care nu ți-l dă nimeni, nu faci nimic. Și dacă ai 3-4 lanuri puse de 2-3 cultivatori e și mai tare”, a adăugat Constantin Ungureanu.

Alții, precum Daniel Oceanu, sunt de părere că nu ar ajuta cu nimic dacă ar afla că fermierul a folosit sau nu neonicotinoide. De precizat totuși să există o legislație care sancționează practicile agricole ilegale, precum există și una prin care stuparii pot fi despăgubiți pentru pierderi.

De asemenea, mulți apicultori au întrebat unde ar putea merge să facă analizele și au fost îndrumați către Institutul de Cercetare București.

63

Ministerul Agriculturii a luat la începutul acestui an decizia de a nu mai acorda derogare pentru folosirea tratamentelor cu neonicotinoide pentru semințele de floarea-soarelui. Apicultorii români se pare că sunt vigilenți și vor să se asigure că fermierii respectă interdicția impusă de ministerul Agriculturii.

DAJ Mureş nu poate organiza cursul pentru tinerii fermieri care accesează fonduri europene! Angelica Lefter Angelica Lefter - 19 iulie 2020 Tinerii din județul Mureș care vor să acceseze fonduri europene pentru instalarea a se instala ca fermieri vor putea cu greu să beneficieze de programul dedicat lor. Direcția Agricolă Județeană nu poate organiza la acest moment cursurile de calificare, nemaiavând acreditări valabile pentru organizarea acestui program de studiu care le asigură eligibiltatea tinerilor care nu au studii de specialitate.

Cu toate acestea, directorul adjunct al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu, spune că în accesarea acestui sprijin intervine o problemă: viitorii agricultori trebuie să facă, pe banii lor, un curs de trei luni, cu riscul de a nu se putea încadra în termenul final de depunere de dosare.

Mai mult, Direcției Agricole Mureș i-au expirat acreditările pentru aceste cursuri, în domeniile vegetal și animal, și nu se știe când se va întruni Comisia județeană pentru muncă pentru a le reînnoi, a mai declarat Ileana Gușatu pentru radiomureș.ro.

”În sesiunea aceasta avem un singur fermier, pe legume. Pentru tinerii fermieri, cetățeni români dinafara granițelor țării, problema este că au nevoie și de un curs. Nu știu când în vor putea face, ca să depună adeverința până la prima tranșă. Am avut de multe ori astfel de situații, nu au mai depus dosarul pentru accesarea fondurilor europene, că nu se puteau încadra în perioada aceea. Și noi avem o problemă că ne-au expirat acele acreditări, ședința la Direcția Muncii se desfășoară o dată la trei luni. Cu Covidul acesta nu știu în ce condiții se vor strânge membrii care trebuie să ne aprobe această acreditare, și nu putem începe niciun curs”, a menționat directorul adjunct al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu.

La Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Mureș au existat, pe sesiunea anterioară, 15 cereri, în valoare de 600.000 euro, pentru apicultură, ferme de bovine și ovine, respectiv legumicultură, cătină și producere de material săditor.

Directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Mureș, Daniela Lupei, a confirmat condițiile complexe pe care trebuie să le

64

îndeplinească tinerii români care doresc să vină în țară pentru a intra în afaceri agricole. ”Ca element de noutate, vor beneficia de alocare distinct tinerii cetățeni români de cel puțin 18 ani împliniți și până la 41 de ani neîmpliniți la data depunerii cererii de finanțare și care îndeplinesc cel puțin una din următoarele condiții: au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii, un program de studio în domeniul agricol, au avut un loc de muncă în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare, respectiv au absolvit un curs în domeniul agricol”, a declarat directorul AFIR, Daniela Lupei.

Prin AFIR se acordă 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane pentru tinerii din afara ţării, care se instalează pentru prima dată ca şefi de exploataţie. Sesiunea se desfăşoară în intervalul 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, iar Cererile de finanţarea se realizează conform Ghidului solicitantului şi anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole.

Cel mai mare combinat de carne din România își suspendă activitatea! 93 de angajați – confirmați cu coronavirus!Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 20 iulie 2020 Cel mai mare combinat de carne de porc din România îşi suspendă activitatea după ce numărul angajaţilor confirmaţi cu coronavirus a crescut alarmant! Nu mai puţin de 93 de angajaţi din cadrul Smithfield România sunt infectaţi, ceea ce pune mari probleme acestei companii ce funcţionează în județul Timiș.

Smithfield România își suspendă activitatea după ce numărul angajaților confirmați pozitiv cu COVID-19 a crescut amenințător! După ce am scris săptămâna trecută de existența unui focar de coronavirus la Smithfield, iată că acum s-a ajuns la un număr de 93 de angajați din cadrul companiei, care au fost confirmați pozitiv cu noul coronavirus.

La cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii din județul Timiș, Smithfield, au fost confirmate pozitiv, până sâmbătă, 93 de persoane care au COVID-19. Pe acest considerent, s-a decis suspendarea activității întregului obiectiv, pentru o perioada de 7 zile, cu posibilitate de prelungire, în caz de nevoie, informează DSP Timiș.

„Unitatea își va relua activitatea după efectuarea unei igienizări și dezinfecții riguroase, precum și după testarea personalului cu maxim 48 de ore înainte,

65

cu rezultat negativ. Anchetele epidemiologice sunt în desfășurare, personalul de specialitate din cadrul DSP Timiș fiind în teren pentru a lua toate măsurile limitării focarului”, arată DSP Timiș.

Deoarece persoanele depistate pozitiv nu prezintă simptome care să pună probleme medicale deosebite, acestea se afla in izolare, mai informează DSP Timiș.

Până acum, în cadrul unității au fost recoltate 804 teste, iar până la această oră s-au primit 488 de rezultate.

OFILIEREA VĂDITĂ, fenomenul care îi lasă pe fermieri fără producție la cultura de porumb! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 20 iulie 2020

Ofilierea vădită a plantelor din multe câmpuri din sudul țării. În timp ce ultimele zile au adus ploi însemnate în mai multe exploatații, în localitatea constănțeană Săcele, tânărul fermier Raul Marian Mărunțoiu își prezintă porumbul afectat de secetă și fără speranță de producție.

Prezent într-unul dintre lanurile sale de porumb din Dobrogea, tânărul fermier spune că nici cultura de porumb nu va supraviețui secetei cumplite din acest an și asta pentru că semnele stării critice în care se află cultură sunt vizibile cu ochiul liber.

”În anul doi de studii la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV București, la disciplina Agrotehnică, domnul profesor Costică Ciontu ne explica graficul stadiilor de aprovizionare cu apă! În coada graficului se situa OFILIREA VĂDITĂ a plantelor, fiind acel prag de lipsă de apă dincolo de care plantele de cultură nu își mai pot reveni, indiferent de precipitațiile care ar mai veni! La vremea aceea, am văzut fotografii cu plante într-o stare jalnică, stare pe care atunci am crezut-o greu de întâlnit! Din păcate, anul 2020 aduce pe viu această stare critică de ofilire a tuturor culturilor, nefiind „iertate” nici măcar culturile de porumb! 2020 – un an

66

complet ratat…”, a scris pe pagina sa de Facebook, Raul Marian Mărunțoiu, fermier din Săcele, județul Constanța.

Fermierul constănțean a realizat chiar și un video direct din lanul de porumb pentru a arăta tuturor starea în care prezintă cultura de porumb la acest moment. Acesta a prezentat și câteva dintre caracteristicile care prevestesc sfârșitul culturii de porumb, caracteristici printre care se numără talia mică, răsucirea frunzelor, îngălbenirea frunzelor și nu în ultimul rând lipsa știuleților.

”Anul 2020 este clar în momentul de față că este un an agricol ratat din absolut toate punctele de vedere. Seceta din acest an a fost și este atât de cumplită încât nicio cultură nu va supraviețui acestui an. Suntem într-un lan de porumb, care deși, în momentul de față, în a doua jumătate a lunii iulie, nu îmi ajunge nici măcar până la piept, eu nefiind cel mai înalt om. Este un porumb înființat în epocă optimă, la sfârșit de martie, început de aprilie, nu este un porumb înființat după întoarcerea culturii calamitate de grâu, orzoaică sau rapiță, nu.

Doar că din cauza secetei cumplite, acesta nu s-a dezvoltat și iată că la jumătatea lunii iulie avem culturi de porumb a căror talie abia dacă atinge 80 de centimetri. După ce am pierdut în totalitate, culturile de grâu și de orzoaică, producțiile medii situându-se undeva la 400 de kilograme le hectar, vorbim atât de grâu, cât și de orzoaică, la un loc, iată că vine și rândul reprezentantului de primăvară al categoriei de cereale să moară în câmp din cauza deficitului hidric colosal. Vedem că acest lan de porumb este puternic afectat de secetă și de ce spun asta. În primul rând, cu ochiul liber putem să observăm că este o situație anormală deoarece în jumătatea lunii iulie nu te poți ascunde în acest lan, este undeva până la brâu, extrem de mic, piticit și îmbătrânit prematur deoarece la această talie extraordinar de mică, el și-a format deja paniculul ori în cazul de față, producția pe care o va putea da o astfel de plantă este infimă.

Chiar dacă ar veni ploi consistente în momentul de față, mare ajutor nu va mai fi pentru că deja suntem trecuți de un stadiu mult prea avansat al ofilirii, vedem cum plantele se veștejesc efectiv în câmp și este foarte probabil ca în cazul acestei parcele să nu ajungem la recoltare deoarece dacă nu primim ploi în 10-14 zile, acest lan de porumb se va usca, se va ofili cu totul și va pieri. Stresul hidric este foarte mare și asta se vede din cât de răsucite sunt frunzele în încercarea sa disperată de a-și conserva apa în organism. Pe lângă asta, vedem că deja frunzele sunt arse, ofilite, pălite, moarte, nu mai au culoarea verde, e deja un verde spre galben, se vede că suprafețe din ce în ce mai mari din frunze sunt afectate și încep să moară treptat. Vedem, de

67

asemenea, că porumbul este și moale, pălit, nu mai are viață în el. Lucrul cel mai dramatic este că nu găsim niciun știulete pe el. Și este cazul multor plante din cultura de porumb din Dobrogea, de anul acesta, ele nu au legat, din cauza arșiței pronunțate s-a produs și fenomenul de sterilizare al plantelor, polenizarea nu s-a făcut cu trebuie și astfe avem plante care nu au produs nici măcar un știulete. La puținele plante care au produs ceva, vedem că este vorba de un știulete mic, subdezvoltat și care dacă nu va primi în curând apă se va opri din dezvoltare, planta neavând cu ce să-l susțină, iar popular se spune că frunza este bucătăria plantei. Ce producție să mai poată asigura frunzele, aparatul foliar, în momentul când sunt aproape galbene?”, se întreabă fermierul Raul Marian Mărunțoiu.

Pentru a face o comparație, dar și pentru a evidenția importanța apei în agricultură, fermierul din Constanța a mers și într-un alt lan de porumb care îi aparține, situat numai la 500 de metri de parcela precedentă, lan care a beneficiat de două udări. Așa se face că în sola care a fost udată, o dată în luna mai și o dată în a doua jumătate a lunii iunie, situația este cu totul alta întrucât plantele de porumb au doi metri înălțime, frunze verzi și sănătoase, iar știuleții sunt și ei prezenți.

”Într-o altă parcelă de porumb, situată la numai 500 de metri de parcela anterioară, iar peisajul este cu totul altul. Ce s-a întâmplat? Am avut norocul ca această solă de 4,5 hectare să fie plasată lângă un curs natural de apă, pârâul local trecând fix prin capătul de est al solei. Profitând de aceast aspect, am aplicat acestei sole de 4,5 hectare două udări, udarea s-a făcut deci din pârâul local, sisteme de irigații nu mai există aici, pe zonă, dar din pârâu, folosind două motopompe pe benzină am aplicat două udări acestei culturi.

Prima udare am făcut-o la începutul lunii mai, chiar în prima săptămână, prin aspersie, când porumbul avea cam patru frunze și a doua udarea a fost aplicată în a doua decadă a lunii iunie, pe rigole. Efectul se vede, diferența este de la cer la pământ. Vedem că talia acestor plante depășește chiar și doi metri, vedem că frunzele nu au un grad mare de răsucire, culoarea pe care o au este un verde intens, verde sănătos și ce este cel mai important este că observăm o legătură consistentă a acestor plante. Față de ce am văzut anterior, aici vedem un știulete cu adevărat dezvoltat, de dimensiuni mult mai mari. Mai mult decât atât, avem chiar plante care au câte doi știuleți pe plantă și știuleți bine dezvoltați. Iată importanța colosală a apei în agricultură”, a declarat Raul Marian Mărunțoiu.

Vă reamintim că tânărul fermier a realizat la finele lunii aprilie și un video în care prezenta gradul de calamitare la culturile de primăvară.

68

Nu ratați: MACFRUT Digital! Târgul virtual dedicat filierei fructelor și legumelor: 8-10 septembrie 2020! Roxana Dobre Roxana Dobre - 20 iulie 2020

Târg virtual pentru fermieri! Agenția Italiană de Comerț Exterior are plăcerea de a vă prezenta târgul virtual MACFRUT Digital, care va avea loc în perioada 8-9-10 septembrie 2020, dedicat filierei de producție și comercializare a legumelor și fructelor. Acesta va prezenta întreaga filiera, incluzând: semințe, noutăți în horticultură & pepiniere, tehnologii de producție, comerț și distribuție, mașini și tehnologii, materiale și echipamente de ambalat, salate ready-to-eat, fructe uscate, logistică, servicii.

Platforma virtuală vă oferă oportunități de afaceri deosebite prin facilitarea întâlnirilor cu expozanții italieni din domeniu. În special, veți avea posibilitatea de a:

explora pavilioanele de produse și vizita standurile expoziției pentru a afla propunerile companiilor expozante;

interacționa și întâlni expozanții prin intermediul platformei de întâlniri B2B pentru găsirea de noi parteneri de afaceri;

participa la forumurile tehnice pentru a află ultimele noutăți din domeniul horticulturii.

Macfrut Digital vă oferă, de asemenea, informații tehnice multiple, know-how și excelență unică în domeniul producției și al comerțului en-gros și cu amănuntul de legume-fructe, de la echipamente de cultivare, procesare, sortare, ambalare, condimente și plante aromatice/medicinale, sere și irigații, pesticide, îngrășăminte, la fertilizanți, biostimulatori, logistică și servicii.

69

Sunt așteptați să participe: category manager/buyer, persoane de decizie (director general, director import/achiziții) din marea distribuție, retaileri de legume-fructe proaspete și uscate, Ho.Re.Ca., importatori, distribuitori, grosiști reprezentând sectoarele target ale expoziției.

Fiecare vizitator se va putea conecta pe parcursul celor trei zile ale târgului virtual și va putea participa folosind propriul dispozitiv electronic (laptop, smartphone, tabletă, pc).

Înregistrarea este GRATUITĂ, și se poate face online AICI până la dată de 31 iulie 2020, pentru a beneficia de toate avantajele oferite în pachetul VIP Buyer. Pentru mai multe informații vă rugăm să vizități site-ul manifestării macfrutdigital.com și să vizualizați materialul video promoțional:

Culturile agricole distruse de grindină. Fermier: ”În 20 de minute, gheața ne-a terminat tot!” agrointeligenta.ro - 20 iulie 2020

Grindina a ”lovit” din nou culturile agricole și grădinile gospodarilor. După ce săptămâna trecută Agrointeligența-AGROINTEL.RO a prezentat situația din comuna Balcani, judeţul Bacău unde căderi de grindină au transformat o zi de vară într-un peisaj veritabil de iarnă, acum necazul a venit peste fermierii din județul Brăila. Un cititor ne-a tranmis la redacție mai multe poze privind culturile afectate de vremea rea!

Foto: Cristi Mihalache/Facebook

70

”La Brăila s-a dus tot. Nu mai e nimic pe zona Urleasca (localitate din comuna Traian din județul Brăila n.r). Câmpul e alb, este iarnă în plină de zi vară. Iar plantele la pământ, toată munca s-a dus în câteva minute. A fost nevoie de 20 de minute cu grindina foarte mare. Aș întreba unde sunt rachetele anti-grindină? Pe zona noastră nu s-a investit un leu pentru așa ceva!”, ne-a transmis Ionel Gorgovan.

Fermier: Grindina a fost cât oul de porumbel

Bogdan Furfurică, fermier din localitatea Silistraru, județul Brăila ne-a declarat că dimensiunea grindinei a fost cât oul de porumbel iar pentru culturile agricole a fost lovitura ”decisivă” după ce erau deja afectate de secetă.

https://youtu.be/5WHs-i4951k

https://youtu.be/ARhaz0gCm9s

”A venit o grindină foarte, foarte puternică, de dimensiunile unui ou de porumbel, dar în cantități imense, astăzi, în jurul orei 16:00. După ce că oricum porumbul era vai mama lui, crescut în valuri, acum l-a pus la pământ șui grindina. Sute de hectare au fost distruse în zonă. Mie personal din 100 de hectare, cam 80 mi-a distrus. Culturile mele care au fost lovite au fost pe zona satului Urleasca. Cred că mai mult de 20% nu-și mai revin. Parcă era iarnă, așa se vedea gheața. Am avut numai porumb acolo. Deocamdată le lăsăm să vedem ce mai putem culege”, ne-a spus fermierul

Singura speranță a agricultorului este că statul îl va despăgubi pentru pierderile suferite. ”O să fac înștiințare la Primărie să văd dacă mai primim despăgubiri. Acum am făcut cererile pentru secetă, pentru grâu și rapiță. Noi suntem afectați de două ori acum. Nu cerșim nimic la autorități, la Guvern,

71

pur și simplu cerem o amânare la ratele de la bancă pe care tot noi le vom plăti, însă nici asta nu se poate, văd! Am făcut credite agricole, toți banii pe care i-am scos am investit în utilaje. Nu cerșim ajutor, vrem o amânare, dar nu se poate face decât cu o ordonanță. Băncile nu te creditează și nu te reeșalonează decât dacă ducem acte doveditoare, anul acesta nu am făcut nimic, nicio bancă nu ne face reeșalonare!”, ne-a declarat agricultorul brăilean.

O întreagă zonă agricolă ”făcută praf”

Un alt fermier care are culturile în localitatea Urleasca, Valentin Calcan, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că întreaga zona de culturi este distrusă.

”Toată zona pe Urleasca este făcută praf, nu doar eu am culturile calamitate, sunt în total acolo peste 2000 de hectare. A venit piatra în 3 minute, foarte puternic, ploua efectiv cu piatră. Din câte știu eu pe județul nostru nu există sisteme antigrindină. Suprafața pe care o dețin e răspândită pe o distanță de 5 kilometri. Am 4 kilometri dintr-un loc în altul, 70 de loturi semincere de porumb și 150 de hectare de porumb consum, 20 de hectare de soia. Distrugerile sunt mult mai mari, de la mine până la sat sunt foarte mulți agricultori. Și soia e afectată, este doar bățul de ea. Plantele vor produce probabil 20% dacă nu se vor îmbolnăvi total. Vor apărea fungi, marfa nu va mai fi cumpărată de nimeni căci va avea boală pur și simplu. Toate aceste culturi, după o secetă cumplită au fost scoase la irigat”, ne-a spus fermierul.

Acesta spune că fermierii au făcut eforturi mari să aducă porumbul la stadiul care era iar acum au pierdut tot. ”A fost irigat porumbul de 3-4 ori până în acest moment ca să putem obține ce aveam acum. Nu mai am nicio speranță, nu mai aștept nimic, niciodată nu am așteptat nimic de la statul român! Eu am făcut stație de irigat pe banii mei, a durat 2 ani și jumătate să-mi facă niște amărâte de documente. Estimez pierderea la 20 de miliarde de lei vechi. Asta e numai paguba mea, dar va spun cu certitudine că nu vom primi de la autorități nimic! Dacă noi care am irigat am fost așa, dar ceilalți. O să vă dăm, spun autoritățile! Când, căci eu am întors o parte din grâu! Am 94% irigabil, pe cele 6% am avut grâu, l-am întors. Aș fi putut să înghit această pierdere din cauza secetei, dar pe aceasta provocată de grindină nu mai pot!”, a mai completat agricultorul.

Ploile puternice, vijeliile și grindina sunt prognozate până miercuri

Directoarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu a vorbit la Antena 3 despre cea mai nouă avertizare meteo de ploi

72

puternice şi vijelii. Elena Mateescu a spus că până miercuri vom avea parte de o perioadă de instabilitate atmosferică accentuată.

”Cel puţin până miercuri vorbim de o perioadă de instabilitate atmosferică accentuată, astfel încât în următoarele zile discutăm în continuare de cantităţi de precipitaţii ce pot genera la nivel local şi situaţii de natură hidrologică. În 15 judeţe din partea de sud-est şi centru a ţării vor fi averse torenţiale pe intervale scurte de timp. De la ora 12 până în această seară, la ora 21 vorbim de 15 judeţe din partea de sud-est şi centru a ţării, mai precis vestul şi sudul Moldovei, nordul Dobrogei, nordul şi nord-estul Munteniei, estul şi sud-estul Transilvaniei, zone unde instabilitatea atmosferică va fi accentută, vorbim de averse torenţiale pe intervale scurte de timp. Prin acumulare, cantităţile de apă vor putea depăşi 30-40 l/mp şi pe arii restrânse 50-60 l/mp”, a spus Elena Mateescu.

De asemenea, începând de mâine de la 12, va fi în vigoare o informare meteorologică, în special în regiunile nordice, centrale, precum şi în zona de munte. Instabilitatea atmosferică va continua şi vom vorbi în continoare de canităţi de apă ce pot depăşi 20-25 l/mp, izolat 30-35 l/mp.

Cifră alarmantă în agricultură! Circa 7.000.000 de hectare cu sol degradat. Ce este de făcut? Dr. Ing. Bogdan Costea Dr. Ing. Bogdan Costea - 20 iulie 2020

În acest articol vom încerca să explicăm pe înţelesul tuturor, câţiva termeni, folosiţi de majoritatea persoanelor implicate activ în agricultură, dar câteodată, neînţelese suficient de bine, chiar şi de unii profesioniști în domeniu. Apoi vom prezenta câţiva specialiști şi fermieri de succes care au înţeles problematica degradării solului lor şi au luat măsuri pentru rezolvarea problemelor şi implicit creşterea producţiilor.

În primul rând ca şi preambul, după anii 1990, nu am mai investit în sol. Ci strict în cultură pe care am înfiinţat-o şi acest lucru s-a văzut în oscilaţia producţiilor atât cantitativ cât şi calitativ, în utilizarea de maşini şi utilaje tot mai mari şi mai grele. În investiţii tot mai mari pe unitatea de suprafaţă, în îngrăşăminte mai multe, drenaje, foarte multe lucrări/an, diverse utilaje (care altă dată nu trebuiau). Astfel, lipsa fertilizării cu gunoi de grajd, aplicarea în unele cazuri, doar îngrăşăminte cu azot, humusul s-a redus semnificativ. Pe lângă humus, avem un număr alarmant de hectare de sol degradat, în jur de 7.000.000. Dăm vina pe apă, ba e prea multă, ba e prea puțină, dar sunt metode foarte bune pentru conservarea și circulația corespunzătoare în sol, iar cea mai importantă o reprezintă schimbarea structurii solului din compactă, în granulară. Trebuie să facem ceva pentru solul nostru şi trebuie să abordăm problema cu profesionalism!

73

Problema degradării solului. De ce? Ce anume se degradează? Prin ce procese?

Conform definiţiei, degradarea solurilor ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii umane asupra solului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea (compactarea), salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți, deşertificarea, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol. Interesant de ştiut e că, din toate acestea, marea majoritate sunt urmări a acidificării solului: eroziunea solului, ravenatia, alunecările de teren, compactizarea sau tasarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice şi a rezervelor de nutrienţi.

Din punct de vedere agronomic, degradarea solurilor înseamnă diminuarea proprietatilor productive ale acestuia. Problema principală a acestei degradări este că, dacă nu intervenim, se atenuează pe an ce trece. Practic, de exemplu, din analizele noastre, observăm că acumularea argilei creşte de la an la an acolo unde nu luăm măsuri şi ne afectează dezvoltarea plantelor (neuniformitatea), producţia şi calitatea acesteia (nemaipunând la socoteală greutatea cu care lucrăm solul, intrarea mai târziu decât era stabilit la semănat, băltiri, cruste, distrugeri de organe de maşini, consum extra de combustibil şi cel mai important, timpul pierdut).

Este obligatoriu să facem tot ce ne stă în putință pentru a transforma structura solului din compactă în granulară, deoarece astfel, toate procesele se vor îmbunătăți și vom ajunge la producții uniforme și stabile.

Aciditatea solului trebuie să fie măsurată ogligatoriu prin doi indici:

Aciditatea actuală sau pH-ul – este determinată de ionii de hidrogen disociaţi în apă sau în soluţii saline la contactul acestora cu faza solidă. Sau mai simplu, cum o cunoaştem toţi, pH-ul în apă. Aciditatea se stabileşte în raport cu apă distilată care are o reacţie neutră raportul ionilor de H+ şi OH- fiind egal. Dacă valoarea pH-ului este egală cu 6,8-7,2 reacţia este neutră, mai mică de 6,8 acidă şi alcalină la pH mai mare de 7,2. În cazul solurilor

74

din România domeniul de variaţie al pH-ului se încadrează între 3,5 şi 9,5. Atenţie însă, aciditatea actuală (adică pH ul în apă) este fluctuantă în special datorită regimului hidric din sol (adică în momentul în care avem umiditate sporită, soluţia solului se diluează, astfel vom avea valori mai mari de pH. În momentul în care seceta îşi va pune amprentă, soluţia solului va fi concentrată şi astfel vom avea valori mai mici de pH).

Al doilea indice îl reprezintă aciditatea potenţială (indicele aciditatea hidrolitică), ce corespunde ionilor de hidrogen şi aluminiu adsorbiţi în complexul coloidal al solului. Aciditatea potenţială în funcţie de tăria de legare a ionului de hidrogen se împarte în: aciditate uşor schimbabilă, care poate fi desorbită cu ajutorul unei sări neutre (KCl) şi aciditate hidrolitică, care poate fi evidenţiată şi determinată numai cu ajutorul unor soluţii care conţine acceptori de protoni. Cu alte cuvinte, trebuie să ştim şi aciditatea potenţială a solului nostru (pe care o afla prin analiza acidităţii hidrolitice – ea nu este oscilantă). Această aciditate hidrolitică are valori între 0 şi 15 şi este direct proporţională cu conţinutul de argilă din solul analizat.

Altfel explicat, cu cât valoarea acidităţii hidrolitice e mai aproape de 0 cu atât nu avem forţe care să ne acidifice solul. Cu cât e mai departe de zero, cu atât avem acidifiere pronunţată şi un sol mai greu. Cu cât avem un conţinut mai mare de argilă, cu atât valoarea acidităţii hidrolitice creşte.

De ce este foarte important de ştiut acest aspect?

Simplu, pentru că avem o imagine clară a solului nostru și doar așa putem ajunge să avem un sol cu un pH neutru. Cele 2 tipuri de aciditate actuală (de moment) şi potenţială (hidrolitică) trebuie obligatoriu făcute împreună. Pentru că sunt interconectate. De exemplu: Putem avea un sol, cu o valoare a pH-ului în apă de 7 şi o aciditate hidrolitică de 6. Aici am o situaţie clară că ceva e în neregulă. Fermierul are probleme atât de structură a solului (băltiri, cruste etc) cât şi producţii mici. E o situaţie clară care arată că proba de sol a fost recoltată de pe un sol ud zdravăn. Dacă am recolta proba de pe acelaşi sol, dar uscat, atunci valoarea de pH în apă ar fi de aproximativ 5,2-5,3.

Dacă dimpotrivă, avem o valoare a acidităţii hidrolitice de aproximativ 2 (cum e cazul solurilor bune şi foarte bune, dar cu probleme artificiale ca de exemplu aplicarea de fertilizanţi neraţional) şi o valoare a pH ului de 5,2, atunci ştim cu siguranţă că o doză mică sau foarte mică de Terracalco 95, de exemplu, ar duce uşor valoarea pH-ului la 6,5, ceea ce nu ar fi cazul unui sol cu o valoare a acidităţii hidrolitice de 6 (aici avem nevoie de o doză mai mare).

75

Trebuie obligatoriu să facem toate eforturile pentru a ajunge la o valoare a acidităţii hidrolitice cât mai aproape de 1, pentru că atunci pH ul în apă va fi de 7, nu vom avea probleme fizice a solului ca şi băltiri, cruste, probleme cu viaţa microbiană, animalele mici din sol, vom avea un sol afânat care pune la dispoziţia plantelor noastre toate elementele în forme asimilabile. Adică solul ideal, capabil de a obţine randamentul maxim de producţie.

Doamna dr. ing Felicia Chetan -SCDA Turda

Cum este tratată degradarea solului la stațiunile de cercetare agricolă

Dar să ne oprim din teorie şi să continuăm cu practica. V-am prezentat până acum destui fermieri care au folosit, folosesc şi vor folosi Terracalco cu rezultate foarte bune. Vom începe cu redutabilă Staţiune de Cercetare Dezvoltare Agricolă din Turda. Doamna dr. ing Felicia Chetan ne-a transmis că pe suprafaţa de teren predispusă fenomenului de băltire (în ultimii ani) din cadrul unităţii SCDA Turda, s-a constatat faptul că indiferent de plantă de cultură producţiile sunt diminuate considerabil.

”Ȋn funcţie de cantitatea şi distribuţia precipitaţiilor, pierderile de recoltă pot ajunge chiar şi până la 60%, cum a fost cazul culturii de mazăre din anul 2019. Confruntându-ne cu această situaţie ne-am propus să abordăm problema din punct de vedere agrotehnic, prin aplicarea unei tehnologii care să modifice structura solului. O posibilitate la îndemână a fost completarea cu un amendament Terracalco 95 sub formă granulată cu încorporare în sol, înainte de semănatul culturii”, a explicat dr. ing Felicia Chetan.

În practică, s-a înfiinţat un lot comparativ pe cultura grâului de toamnă (soiul Andrada creaţie SCDA Turda) cu tehnologia de cultură specifică unităţii, în care au fost incluse şi două graduări al produsului Terracalco 95: doza de 500 kg/ha şi 1000 kg/ha. ”Ȋn condiţiile anului 2020 s-a observat

76

influenţa pozitivă asupra culturii, favorizând o bună dezvoltare a plantelor în condiţii de vegetaţie îngreunate de băltiri cauzate de precipitaţiile abundente căzute după perioade lungi de secetă. De asemenea la recoltarea grâului am constatat că gradul de compromitere a culturii s-a diminuat, situându-se sub 16%. Acest rezultat ne sugerează că factorul pozitiv poate fi produsul Terracalco 95 introdus în tehnologia practicată la SCDA Turda, cu efect de îmbunătăţire a structurii solului prin susţinerea aglomeratelor solului şi în acelaşi timp favorizează regimul hidric în beneficiul culturii de grâu. Ȋn urma acestor observaţii considerăm important continuarea şi aprofundarea acestor studii şi la culturiile următoare din asolament, pentru a putea concluziona în timp efectul şi eficienţa aplicării acestui produs”, a mai arătat dr. ing Felicia Chetan.

Terracalco, aplicat în toate zonele țării. Ce spun fermierii!

Mergând mai departe în sudul țării, întâlnim un fermier harnic, serios, experimentat, cu state vechi intr’ale agriculturii, dar foarte deschis la idei logice. Justinian Geletu este administrator la Hărnicia SRL și lucrează 450 de hectare. “Mă declar foarte mulţumit de Terracalco. Am observat rezultate bune din primul an în care am folosit. Doza pe care mergem este de 600-800 kg/ha. Chiar şi în acest an atipic producţiile au fost bune, ceea ce m-a convins şi mai mult să continui. Prima achiziţie a fost făcută în 2018!”, a spus fermierul.

Fermierul Gheorghe Cenușă

77

Continuând în Moldova, ajungem la cunoscutul profesionist, Gheorghe Cenuşă, un agronom desăvârşit carea lucrează o suprafață de 1400 de hectare în judeţul Neamț. ”Folosesc Terracalco 95 din anul 2018 şi sunt foarte mulțumit de acest produs. Am administrat 1 tonă de Terracalco 95 pe hectar, pentru cultura de sfeclă de zahăr, iar rezultatele deja încep să apară. Pentru ca să se observe beneficiile lui Terracalco, recomand să se respecte toate verigile tehnologice. Cultura de sfeclă de zahăr arată foarte bine, plantele sunt sănătoase, iar rădăcinile viguroase. Preconizez că în acest an voi avea o producţie de peste 50 de tone pe hectar. Consider că Terracalco 95 este cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea structurii şi texturii solului din punct de vedere pedologic dar şi pentru aportul de calciu oferit plantelor.”

Fermierul Gheorghe Cenușă preconizează o producţie de peste 50 de tone pe hectar la sfeclă

Terracalco 95 – sau soluţia ideală pentru creşterea productivităţii solului

În prezent, în Ungaria, TerraCalco 95 a câştigat deja titlul de ”Produsul anului pentru agricultură”, iar în alte țări europene face parte din tehnologia fiecărui fermier, pentru a obţine un plus de producţie şi a tampona efectele nocive ale fertilizării chimice (acidificarea solului şi scăderea conţinutului de materie organică). În România, TerraCalco 95 a început să fie folosit de fermieri din anul 2014. Inițial a fost introdus pe suprafeţe de test, apoi, după ce s-au convins de beneficiile reale şi vizibile ale produsului asupra solului şi culturii, TerraCalco 95 a fost introdus pe suprafețe tot mai mari şi a devenit prima alegere pentru un număr tot mai mare de fermieri.

Dar ce este TerraCalco® 95?

78

TerraCalco® 95 este cel mai eficient amendament de sol (îmbunătăţeşte solul) granulat, care se aplică cu maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice, pe mirişte sau înainte de o lucrare de bază (arăt, scarificat etc) sau superficială (disc, combinator, freza). Apoi se încorporează în sol, începând să acţioneze. Cel mai important aspect la acest produs, din punct de vedere profesionist, este că nu reacidifică solurile (ca în cazul carbonatelor de calciu folosite în doze mari) pentru ca nu conține CO2.

Câteva caracteristici ale produsului, ce îl fac unic:

• Cea mai mare putere de neutralizare față de orice alt amendament (PNA sau API) – 185;

• Cel mai mare pH/produs 12.7;

• Acţiune imediată (în prima lună de la aplicare);

• O doză mică/unitatea de suprafaţă între 0.2 – 2 to maxim;

• Amortizarea se face atât din utilizarea totală a îngrăşămintelor chimice, cât şi din deblocarea rezervei blocate de ingrasaminte din sol, dar şi din structurarea solului (mai uşor de lucrat, consum mai mic de carburant, piese mai puţine distruse şi timp mai puţin petrecut/lucrare);

• Este granulat, se împrăştie foarte bine la 24-36 metri;

• Ambalat la big bag de 600 kg sau 1.2 tone(refolosibil, cu folie la interior şi gura de descărcare) sau chiar vrac;

• Este produs 100% în România, unde avem 3 fabrici: la Deva, Fieni şi Câmpulung;

• Creşte productivitatea solului pe care e folosit.

Aşadar revenim cu îndemnul nostru, dragă fermierule serios, bun tehnolog, care vrei producţie mai mare şi care eşti conștient că solul este bogăţia ta cea mai de preţ, aplică Terracalco 95! Fă o agricultură ca la carte de care să fi mândru şi scoate maxim randament din solul pe care îl lucrezi. Pentru că fiecare hectar contează. Şi pentru că tu eşti cel mai bun. Şi decizia e în mâinile tale.

Pentru orice detaliu sau dacă aveţi nevoie de mai multe lămuriri, contactaţi-ne. Echipa noastră vă va vizita.

79

Pentru detalii suplimentare, contactaţi-ne: Dr. Ing. Bogdan COSTEA, Team Leader Agricultura Romania & Republica Moldova, Mobil:+40.757 929 157, Email:agricultura@carmeuse.ro, www.carmeuse-agricultura.ro, www.terracalco.ro, https://www.facebook.com/CarmeuseHolding/

Producătorii ecologici din România trebuie să urmeze cererea: retailul modern sau piaţa externă. „Suntem mici, dar trebuie să ne orientăm spre pieţe mari pentru a creşte. Este dificil, dar cu puţină disciplină se poate.“ Florentina Niţu 20.07.2020,

Fermierii mici şi mari din domeniu consideră că agricultura ecologică are potenţial să ajungă la o suprafaţă cultivată de un milion de hectare.

Agricultura ecologică, o nişă ce reprezintă 2-3% din suprafaţa agricolă totală, înseamnă în cifre circa 300.000 de hectare cultivate şi un număr de aproximativ 10.500 de operatori economici. Mai exact, înseamnă volume şi producători mici care ar trebui să se orienteze fie către retailul modern, fie către ţările cu tradiţie în consumul bio, pentru a se dezvolta, consideră Marian Teleoacă, proprietarul businessului Fuente de la Salud Vasmar.

El a pornit afacerea în urmă cu trei ani din dorinţa de a sprijini producătorii de miere ecologică şi alte produse apicole să-şi vândă marfa, având în vedere că în România consumul de miere este scăzut. Astfel, a creat două branduri proprii – unul pentru piaţa din Spania şi unul pentru piaţa din Marea Britanie – şi a început să comercializeze produse apicole de la trei asociaţii de apicultori români, formate din peste 500 de membri, care produc în sistem ecologic.

Adama, unul dintre cei mai mari traderi de inputuri agricole, şi-a majorat businessul cu 15% în 2019, ajungând la 229 mil. lei, dar profitul a scăzut cu 18%, până la 2,2 mil. lei Florentina Niţu 20.07.2020,

Din ianuarie 2020, compania Adama a devenit parte a grupului Syngenta.

Adama Agricultural Solutions, unul dintre cei mai importanţi comercianţi locali de materii prime agricole destinate protejării recoltei, cum ar fi ierbicide, pesticide sau fungicide, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 229 mil. lei (48,2 mil. euro), în creştere cu 15%, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

De altfel, numărul mediu de angajaţi a crescut de la 20 la 23, însă profitul a scăzut cu 18% până la 2,2 mil. lei (478.000 euro), mai arată datele Confidas.

80

Adama Agricultural Solution SRL este deţinută de Makteshim Agan Holding BV (Olanda), iar administratorul companiei este Dimitrios Drisis (cetăţenie greacă), potrivit sursei citate.

În timpul stării de urgenţă, Adama Agricultural Solutions şi-a schimbat modelul de aprovizionare, deoarece unele camioane cu inputuri au fost blocate la graniţe, iar şoferii erau insuficienţi pentru a face faţă creşterii substanţiale a cererii, astfel că au făcut transporturi mai rare, dar cu volum mai mare.

Investitie de 40.000 de euro in piata online pentru agricultori si fermieri: Startup-ul Agritech Center Afaceri agricole 20 Iulie 2020

Startup-ul romanesc Agritech Center investeste 40.000 de euro pentru dezvoltarea unei piete online dedicate producatorilor locali din domeniul agriculturii in relatia cu alte companii care ofera servicii in acest domeniu, dar si cu distribuitori si comercianti interesati de produse romanesti. Platforma Agritech Center va fi disponibila din toamna acestui an. Marketplace-ul Agritech Center se adreseaza, practic, fermierilor, procesatorilor de materie prima, comerciantilor de cereale, distribuitorilor de inputuri pentru agricultura, producatorilor de echipamente si masini pentru agricultura, furnizorilor de servicii logistice in domeniu, dar si bancilor si altor institutii de credit sau asigurare care vizeaza acest sector si chiar furnizorilor de solutii IT care digitalizeaza si automatizeaza diverse procese din lantul de productie si distributie.

„Ideea Agritech Center a pornit dintr-o nevoie acuta a pietei locale de agricultura de a accesa mai usor resursele necesare activitatii agricole. Platforma ofera, astfel, agricultorilor si fermierilor o solutie digitala prin care sa gaseasca mai usor materie prima, echipamente care sa-i

81

ajute in procesele de productie, procesare si stocare, servicii din lantul logistic, dar si solutii financiare sau IT. Si, in acelasi timp, reprezinta pentru ei o piata prin care sa poata ajunge mai usor la mari distribuitori si comercianti interesati de produse din agricultura locala”, a declarat Adrian Badea, fondator Agritech Center. 

Obiectivul Agritech Center este sa scurteze si eficientizeze procesul de vanzare de produse din agricultura locala, oferind producatorilor acces direct la cumparatori interesati si posibilitatea de a-si pune pe piata produsele la un pret corect, prin organizarea de licitatii pentru produsele lor. In acelasi timp, Agritech Center isi propune sa automatizeze organizarea lantului logistic pentru agricultori si sa asigure acces mai simplu si mai rapid la solutii de finantare sau asigurare a culturilor.

Agritech Center este unul dintre cele 8 proiecte din programul de pre-accelerare Food & Agri Tech Challenge lansat la inceputul acestui an de Impact Hub Bucharest si EFSE DF, care se va incheia in iulie odata cu prezentarea proiectelor in fata publicului, a juriului, a investitorilor si specialistilor din domeniu.

Despre Agritech Center

Agritech Center este o piata online B2B integrata pentru toate ramurile agribusiness si agrifood, ce reuneste cumparatorii si vanzatorii de produse agricole, de inputuri, echipamente si servicii pentru agricultura. Platforma poate gazdui plati online intre cumparator si vanzator, optiuni de verificare a calitatii produselor si servicii logistice end-to-end.

 Despre Food & Agri Tech Challenge

Food & Agri Tech Challenge este o initiativa Impact Hub Bucharest si EFSE DF de sustinere a antreprenorilor care isi doresc sa aduca schimbari inovatoare prin tehnologie in industria alimentara si in agricultura. Cu o componenta de bootcamp si una de pre-accelerator de 6 luni, Food & Agri Tech Challenge a ajutat 8 startup-uri sa inteleaga oportunitatile oferite de cele doua industrii si cum sa accelereze procesul de crestere de la idee la prototip validat si intrare in piata. La finalul lunii iulie 2020 ei vor pitch-ui in cadrul unei intalniri cu mentori si investitori.

România - Exporturi de cereale de aproape un miliard de euro în primele patru luni din 2020, creştere de 39% faţă de anul trecut (INS) 21 iul, 2020 | Agerpres România a exportat, în primele patru luni din 2020, cereale în sumă de 988,7 milioane de euro, cu 38,8% mai mult comparativ cu perioada

82

similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică citate de Agerpres. Pe de altă parte, importurile de cereale s-au cifrat la 236,8 milioane de euro (plus 48,3%), rezultând un excedent de aproape 752 milioane de euro. Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 395,834 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 526,941 milioane de euro (53,3% din total). În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 235,9 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Spania (37,1 milioane de euro), Franţa (36,6 milioane de euro) şi Italia (31,8 milioane de euro). În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 221,1 milioane de euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 107,7 milioane de euro), Bulgaria (58,2 milioane de euro) şi Franţa (31 milioane de euro).

Exporturi de animale vii in valoare de 83,21 mil. euro, in primele trei luni , Agrostandard | 21 July, 2020 | Romania a exportat animale vii in valoare de 83,21 milioane de euro, in primul trimestru din acest an, in scadere cu 2,5% fata de perioada similara a anului trecut, cand incasarile au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balantei comerciale cu produse agroalimentare furnizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Cantitatea exportata a fost de 39.018 tone in primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai putin decat in acelasi interval de timp din 2019.

Pe de alta parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, in primul trimestru din acest an, in crestere usoara fata de perioada similara a anului trecut, cand s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ in primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar in 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

Dimitrie Musca, CAI Curtici: 7 tone de grau la hectar este o satisfactie pentru acest an! Agrostandard | 17 July, 2020 |

Chiar daca 2020 este un an dificil pentru

83

agricultori din cauza secetei, la CAI Curtici se asteapta productii bune, ba chiar exceptionale, dupa cum arata acum culturile infiintate in primavara. La grau s-a terminat deja recoltatul si s-a intrat la rapita. N-au mai fost productii de 9 tone/ha, ca in alti ani, ci de 7,1 to/ha, dar cu indici foarte buni de panificatie, dupa cum spune Dimitrie Musca, unul dintre cei mai priceputi fermieri din Romania. Spera ca volumul mai mic de productie sa fie compensat de pret, iar drept urmare are de gand sa nu scoata nimic la vanzare pana cand nu se ajunge la 1 leu/kg.

Si isi permite, din moment ce detine spatii de depozitare si nu are nicio datorie la banci. Oricum, trebuie avut in vedere ca doar o parte din productie ajunge la vanzare, deoarece zootehnia absoarbe cantitati importante de cereale.

“Am obtínut 7.109 kg de grau la hectar, aceasta este media de pe cele 1.690 ha cultivate la Curtici. Pe o suprafata de 40 ha am avut un soi frantuzesc, iar pe restul Glosa cu indici de panificatie foarte buni. Este o productie aproximativ la fel fata de alti ani, dar pentru ca 2020 a fost mai prost, este o satisfactie acest nivel si, mai ales, speram la un pret mult mai bun“, ne-a declarat Dimitrie Musca.

Fermierul este constient ca in acest an va fi cerere mare pe piata, asa ca vrea sa profite cat de mult se poate. Este optimist si are si de ce. La rapita, spera sa obtina undeva la 4 tone/ha, iar soia, porumb si lucerna se anunta “exceptionale”. “Este nebunie si va fi nebunie, toata lumea intreaba de grau. La mine nu se bat, pentru ca stiu ca nu vand la prima mana la recoltare, am spatii de depozitare (circa 70.000 de tone) si imi pot permite sa stochez tot ce produc. Daca ai rabdare sa-l pastrezi, faci bani frumosi. Noi oricum facem bani pentru ca vindem carne“, spune Musca.Fermierul recunoaste ca spera ca preturile sa atinga la momentul de varf 1 leu/kg la grau si 2 lei/kg la rapita. Dupa cum evolueaza lucrurile, nu este deloc exclus sa nu se intample asa.

Iar Dimitrie Musca chiar nu se grabeste sa vanda, o s-o faca cand ii va conveni pretul, dupa cum chiar el marturiseste.

Dimitrie Musca: ”Legea mirosurilor este o nesimtire! Moare jumatate din zootehnia romaneasca” 21 iulie 2020 Legea mirosurilor creează, în continuare, discuții aprinse printre fermierii români, care au cerut regândirea ei de urgență, pentru a excepta agricultura. Subiectul a fost dezbătut și în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, unde Ovidiu Ghinea i-a avut invitați pe Marian Popa, Daniel Botănoiu și Dimitrie Muscă.

84

”Legea mirosurilor este o nesimțire. Vorbim de ferme de vaci, de păsări de oi… se duce jumătate din zootehnia românească, iar cei care au făcut-o sunt părtași. Ei promit că va fi reanalizată legea și va fi rediscutată. Dar Președintele cum și-a putut permite să promulge asemenea lege? Sunt împotriva țării, și unii și alții. (…) Cine din Europa mai face ca noi? Nimeni! Dacă te duci în Danemarca, când încep fertilizările cu îngrășăminte organice, pur și simplu toată Danemarca pute și nimeni nu-și face probleme.

Toată lumea vorbește să reducem cantitățile de îngrășăminte chimice, că poluează și distrug sănătatea umană. Cu alea este într-un fel, îngrășămintele organice n-o să mai avem de unde să le dăm, ce o să facem? Am început să importăm carne de porc, carne de vită, mâine o să importăm și pâinea congelată… asta este țara pe care o avem. Nu că ne-o merităm, ci unii ne-au dus în această situație disperată”, a declarat Dimitrie Muscă, în direct la AGRO TV.

”Dacă mergeți la Viena acum și se plimbă caii aceia și vedeți cum miroase în centrul Vienei… E așa cum e într-o fermă zootehnică de la noi. Într-o capitală europeană, și n-au scos caii de acolo, că e tradiția lor de ani de zile. Chiar se mândresc cu treaba asta. (…) Cred că noi vrem să ne facem rău continuu”, a subliniat și Marian Popa, fermier din județul Teleorman.

”Cred că cel care a inițiat această lege nici n-a trecut pe la școală. Dacă îl întrebi, nu are idee de unde vine laptele, zice că vine de la cutie sau din Germania. Nu poți să dai o astfel de lege pentru agricultură. Putea să o excepteze, să facă o lege pentru gunoaie, deșeuri… Dar nu pui alimentul, securitatea alimentară în pericol. Și așa este greu, pentru că există o lege care nu s-a respectat, legea fermelor agricole. Nu aveau voie să vină cu casele până lângă ferme”, a adăugat și Daniel Botănoiu, fost ministru secretat de stat MADR.

Falimentul bântuie fermele , Revista Fermierului 20 Iulie 2020 22:44 Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la

85

pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și vița-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;

Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;

Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;

În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc, continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;

86

În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;

Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;

Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;

Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nuu invers, cum s-a mai întâmplat;

Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;

Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

87

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

INDUSTRIE ALIMENTARA

FrieslandCampina, producătorul Napolact, a scos pe piaţă Gustul laptelui din satul Viişoara în urma unui parteneriat cu un fermier din satul Viişoara Florentina Niţu 20.07.2020 ♦ Laptele folosit la produsul Gustul laptelui din satul Viişoara provine exclusiv de la ferma Ada Prod Com a lui Ovidiu Onişor aflată în Ardeal, în satul Viişoara, judeţul Cluj.  ♦ Ferma are circa 1.300 de hectare de teren arabil şi 600 de capete de animale,  dintre care 250 de vaci.

Răzvan Orbulescu, director marketing al FrieslandCampina România: Contextul actual a venit cu multe schimbări

88

pentru toate businessurile, companiile au fost nevoite să se adapteze la noua normalitate rapid.

FrieslandCampina România, producătorului brandului românesc de lactate Napolact, a scos pe piaţă un subbrand nou Napolact Gustul laptelui din satul Viişoara, prin care îşi propune să familiarizeze consumatorii cu gustul laptelui din Ardeal, susţine Răzvan Orbulescu, director marketing al FrieslandCampina România.

„Ne-am dorit să aducem produse sănătoase şi nutritive românilor mai ales atunci când au cea mai mare nevoie de ele, în plină criză de sănătate. Această lansare reprezintă un pariu în termeni de business, pentru că e dificil să separi o linie de producţie doar pentru o sursă de lapte.  (...) Noul produs ne-a dat şi oportunitatea de a oferi clienţilor noştri un gust cu totul special, dar şi de a promova o comunitate din Ardeal de unde noi colectăm lapte de peste 25 de ani“, spune Răzvan Orbulescu.

Smithfield România reduce preventiv activitatea abatorului Freidorf meatmilk 21 iulie 2020

Smithfield România informează prin intermediul unui comunicat că a decis voluntar și preventiv reducerea temporară a activității în punctul de lucru – divizia carne proaspătă Freidorf din Timișoara.

Decizia a fost luată voluntar și preventiv de către companie și vine ca urmare a implementării unui program de testare a personalului operațional pentru depistarea precoce a posibilelor infectări cu noul coronavirus. Aceasta este o măsură suplimentară luată pentru siguranța și sănătatea angajaților.

Toți angajații vor fi remunerați integral în această perioadă

Încă de la declanșarea pandemiei, Smithfield România a implementat, conform recomandărilor autorităților de sănătate publică, un amplu program, protocoale și măsuri de protecție și se conformează 100% reglementărilor legale. Suntem în permanent dialog cu autoritățile, ne consultăm cu medici epidemiologi și infecționiști și depunem toate eforturile ce se impun în această situație.

Compania a implementat un plan de prevenție care include măsuri specifice de distanțare socială, dezinfectare riguroasă și obligativitatea purtării echipamentelor de protecție.

Printre măsurile luate, menționăm;

89

implementarea unor măsuri stricte de distanțare socială, reorganizarea rutelor de transport și a orelor de sosire, pentru a preveni aglomerarea parcărilor precum si reorganizarea zonelor de producție și a planului de folosire a cantinei;

instituirea regimului de lucru în sistem de telemuncă, acolo unde activitatea o permite;

igienizarea suplimentară a spațiilor și a mijloacelor de transport; amplasarea unor noi stații de dezinfecție accesibile întregului

personal; oferirea de consumabile și echipamente de protecție individuale

tuturor angajaților, pentru uz la locul de muncă, dar și acasă; toți angajații și colaboratorii trebuie să poarte protecție

facială/mască, care să acopere nasul și gura, pe întreaga durată a zilei de lucru, în cadrul companiei și pe durata transportului la/de la serviciu;

monitorizarea zilnică a temperaturii tuturor angajaților la intrarea în companie și completarea formularelor de screening a stării de sănătate;

limitarea accesului terților în companie la strictul necesar; informări zilnice ale angajaților cu privire la măsurile de prevenție,

prin sistemul de ecrane amplasat în spațiile comune, prin intermediul flyerelor și afișelor și organizarea de sesiuni de instruire tematice.

Toate aceste măsuri implementate de la declararea pandemiei vin în completarea regulilor de igienă specifice domeniului nostru de activitate și a măsurilor HACCP implementate la nivel de companie, care reprezintă standardul în industria de profil.

Totodată, dorim de asemena să specificăm că COVID-19 este o boală respiratorie, și până acum NU există nicio dovadă că virusul se poate transmite prin ingerarea de alimente, conform studiului publicat de Organizația mondială a sănătății (who.com) sau de Centrul european pentru prevenția și controlul bolilor (https://www.ecdc.europa.eu/en). Deși este un virus cu transmitere extrem de rapidă, ruta de infectare rămâne cea de la persoană la persoană.

Compania subliniază importanța măsurilor individuale de protecție care trebuie urmate, inclusiv după orele de program, pentru a asigura eficiența luptei contra acestei pandemii, încurajând atât angajații, cât și publicul larg, să urmeze cu strictețe recomandările autorităților de sănătate publică.

Despre Smithfield România

90

Începând cu anul 2004, Smithfield România a dezvoltat un model de afacere integrată, în urma investițiilor de peste 600 milioane USD.

În cadrul Smithfield România, funcționează în sistem integrat Divizia Ferme, Divizia Carne Proaspătă și Elit.

Principala noastră preocupare este de a oferi produse sigure, de calitate superioară, care să satisfacă până și cei mai exigenți clienți. Astfel, la nivelul tuturor diviziilor Smithfield România, sunt implementate cu succes mai multe Sisteme de management al calităţii (ISO 9001:2015), Siguranţei Alimentelor (ISO 22000:2005), Standardul global de siguranță alimentară (BRC versiunea 7:2015) precum și Standardul Internațional (IFS).

Antreprenori din industria alimentară: Prin refuzul total sau accesul limitat la raft al producătorilor români, retailerii frânează dezvoltarea brandurilor româneşti. „Nu mă dau deoparte în ţara mea, o cale să ajungem la consumator vom găsi. Am fi bucuroşi dacă noi, producătorii români, am pleca de la acelaşi start cu producătorii străini.“ Florentina Niţu 20.07.2020,

Asigurarea unui volum mare de produse, garantarea unei constanţe a cantităţii livrate, discounturile comerciale sau taxele ridicate la raft sunt numai câteva dintre condiţiile pe care producătorii români spun că trebuie să le îndeplinească pentru a ajunge în marile reţele moderne de comerţ, iar uneori accesul este limitat la un număr restrâns de magazine.

„Nu se vrea ca producătorii români să ajungă în supermarketuri. Ca să poţi dezvolta un brand naţional ai nevoie să corelezi distribuţia cu comunicarea. Retailerii, mimând bunăvoinţa, prin accesul producătorilor români într-un număr limitat de magazine, zdrobesc brandul, pentru că nu putem comunica eficient cu consumatorul şi nu putem face performanţă astfel“, susţine Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land, care produce îngheţata Cremola.

Vasile Tofan, Partner, Horizon Capital: Pentru Purcari, România a fost o oportunitate gigantic Proiecte 20/07/2020

”O oportunitate gigantică” a fost țara noastră pentru Purcari, compania de vinuri din Republica Moldova, după cum a

91

declarat Vasile Tofan (foto), Partner, Horizon Capital, în cadrul primei dezbateri video din programul de comunicare profesională transfrontalieră ”Integrare Economică Europeană”. Tema ediției a fost ”Presiunea asupra activității economice în era post Covid -19. Rolul bunelor practici de reglementare și control pentru ieșirea din criză”.

”Vreau să mulţumesc României pentru tot ceea ce a făcut pentru noi”, a mai spus Tofan, arătând că au ajuns în România, abia după cele două embargouri impuse de Rusia.

15 ani de muncă, pierduți peste noapte

”Ca şi în cazul celorlalte crame din Republica Moldova, piaţa noastră de desfacere a fost Rusia. Circa 90% din exporturi mergeau în Rusia, până când a venit primul embargou, din 2006, iar majoritatea vinificatorilor din Moldova și-au pierdut business-ul peste noapte. Purcari a pierdut munca de 15 ani, cu o singură semnătură birocrată la Moscova. Până în 2013, am reuşit să ne punem pe picioare şi, la acel moment, 30% din vânzări ajungeau în Rusia, dar a venit un nou embargou şi ne-am pierdut din nou business-ul. A fost o învăţătură pentru noi şi am început să ne focusăm spre alte pieţe, printre care şi România. Cred că mult timp, potenţialul acestei pieţe nu a fost înţeles pe deplin. Puţine crame din Moldova nu au realizat că, deşi piaţa românească este mult mai mică decât cea rusească ca si populatie, consumul de vin per capita este de circa 3-4 ori mai mare, deci per total, piata vinicola romaneasca se ridica la circa 2/3 din piata Rusiei. Ca tarife şi blocaje economice, evident, piaţa românească este mult mai deschisă”, a povestit Tofan.

Vinurile din Moldova, privite cu simpatie în România

Potrivit acestuia, există o simpatie a consumatorilor români pentru vinurile din Republica Moldova și, deşi în proporţie de 90% se consumă vinuri locale, există loc şi pentru vinurile din Moldova, acestea fiind percepute ca fiind tot româneşti. Purcari trateaza piata din Romania ca pe o piata interna. „In cazul nostru, unirea celor doua maluri s-a produs deja”, spune presedintele consiliului de directori Purcari.

”Pentru noi, Romania este un ansamblu de 3 piețe. Evident, o piaţă mare de consum. Dar pe langa asta, o piata de capital, pe care am valorificat-o listandu-ne la Bursa din Bucuresti, dar si construind relatii cu bancile din Romania, oferindu-ne acces la resurse financiare in conditii mai atractive decat cele din Moldova. In al treilea rand, Romania ofera o piata foarte atractiva de capital uman. Noi investim mult in cresterea talentelor manageriale la Purcari, si Romania extinde semnificativ baza de capital

92

uman la care avem acces. Am fortificat semnificativ pozitia noastra in Romania prin achizitia Cramei Ceptura, in Dealu Mare”, a mai spus Tofan.

Despre Programul ”Integrare Economică Europeană”

Programul ”Integrare Economică Europeană” urmărește coagularea unei comunități de lideri care să susțină schimbul de bune practici și să faciliteze discuțiile și dezbaterile mediului de afaceri din estul Europei, pe calea integrării economice europene, astfel încât, prin cooperarea între regiuni și organizații, să se identifice soluții care pot fi implementate eficient.

La prima ediție, au participat, din Republica Moldova, reprezentanți ai EBA, AMCHAM, FIC, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, ODIM, CALM, Asociția Patronală MĂR, Agenția Națională de Investiții, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, ANOFM și Ministerul Economiei și al Infrastructurii. Au avut alocuțiuni speciale europarlamentarul Dragoș Pîslaru, Președintele Camerei Consultanților Fiscali Dan Manolescu, Rodica Verbeniuc, Director General al Agenției Naționale de Investiții, Nicolae Furtună, Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și Mila Malairău- Amcahm Moldova. Managerii grupului Purcari și ai fondului de investitii EquiLiant Capital și cei ai European Business Association Moldova au avut, de asemenea, intervenții, în timpul dezbaterii.

Programul ”Integrare Economică Europeană”, dezvoltat de Oameni și Companii, în colaborare cu Ad Interim Consultum și Camera de Comerț și Industrie Iași, va continua cu întâlniri lunare și are o secțiune dedicată, pe platforma GlobalManager.ro.

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Florin Stegariu, fondator Strunga Winery: Vrem să dublăm producţia de vin la 200.000 de litri pe an. Anul acesta intră pe rod o plantaţie nouă de 45 de hectare. Strunga vrea să ajungă în 2020 cu vinurile la un târg de profil din China pentru a testa piaţa din Asia 21.07.2020, Alex Ciutacu

Producătorul de vinuri Strunga din regiunea Moldovei plănuieşte să-şi dubleze producţia la 200.000 de litri pe an, din această toamnă, în timp ce anul 2020 aduce şi rodul unei noi plantaţii de viţă de vie de circa 45 ha, a declarat Florin Stegariu, fondator al Strunga Winery, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Am început în 2013 cu prima plantaţie, de 41 ha, care este pe rod din 2017. Anul acesta intră pe rod o plantaţie nouă de 45 ha, cu şase soiuri noi. (...)

93

Producem anual 100.000 de litri de vin, iar din toamnă ne propunem să dublăm producţia“, a explicat Florin Stegariu, fondatorul Strunga Winery, producătorul din spatele brandurilor Strunga şi Reveria.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-florin-stegariu-fondator-19432732

Cu 11 soiuri în portofoliu, jumătate din producţia Strunga se concentrează pe vinuri albe, în timp ce vinurile rose ocupă 30% din total, iar vinurile roşii aduc 20%.

Cele 45 de hectare noi sunt rezultatul programului de reconversie şi restructurare în viticultură, din cadrul Programului Naţional de Sprijin pentru acest sector, aşa cum a explicat Florin Stegariu.

„Proiectele de reconversie şi restructurare în viticultură au fost de bun augur, au avut un grad de absorbţie ridicat în România. Cu siguranţă vor apărea crame noi şi vom fi din ce în ce mai puternici ca şi industrie. Noi ne-am poziţionat într-o piaţă matură, ne adresăm cunoscătorilor şi iubitorilor de vin care pun accent pe calitatea unui vin şi potrivirea sa cu momentul degustării“, a spus el.

Cu un procent de peste 80% din business care venea din HoReCa înainte de criză, producătorul Strunga a fost forţat să pună mai mult accent pe alte canale, cum ar fi retailul sau canelele online.

„Pe noi ne-a afectat foarte mult sistarea activităţii HoReCa, era principalul nostru canal de distribuţie, cu un procent de 80-90%, însă ne-am reinventat şi am început să ne concentrăm mai mult pe celelalte canale pe care activăm, mă raportez aici la retail „ am fost în proiectul regional împreună cu Carrefour România din septembrie 2019, iar de câteva săptămâni suntem în proiectul naţional în peste 100 de magazine. Este un proiect de susţinere şi promovare a producătorilor români, a cramelor mici care produc vinuri de calitate şi oferă diversitate“, a povestit el.

94

În ceea ce priveşte online-ul, acesta a trecut de la un canal complementar la unul esenţial pentru business, a atras atenţia fondatorul Strunga.

Producătorul din Iaşi nu a ieşit încă la export cu vinurile, întrucât consideră că trebuie să îşi construiască o amprentă mai solidă în piaţa locală, unde consumatorii au început să se reîntoarcă spre producătorii români. Cu toate acestea, Florin Stegariu încearcă să ajungă cu Strunga la un târg de profil din China, pentru a testa piaţa.

„Momentan nu vindem la export, dar înainte de pandemie au fost discuţii cu cei din China. Urmează să vedem dacă există posibilitatea de a participa la târgul de vinuri organizat în septembrie acolo, să mergem cu standul cramei şi să prezentăm vinurile. Este un drum lung până acolo. Vrem să consolidăm poziţia internă şi apoi să ne raportăm la export“, a spus el.

Numărul de salariaţi ai companiei fluctuează în funcţie de sezon, de an şi de activitate, iar acesta poate varia între 40 de angajaţi şi un număr de 70 de oameni care ajung să lucreze cu producătorul în perioada campaniei de recoltare.

 Care sunt principalele probleme identificate de Strunga Winery:

►Lipsa oamenilor pentru a dezvolta activităţile sezoniere de întreţinere a viţei de vie. În viticultură este nevoie de zilieri, marea majoritate a lucrărilor sunt efectuate manual, iar tehnologia nu reuşeşte să înlocuiască toată intervenţia umană în totalitate. Nu putem aduce persoane din străinătate datorită costurilor ridicate. Ca măsură de siguranţă, în perioada campaniei de recoltare ne-am gândit să aducem oameni din mai multe zone ale ţări.  

► Lipsa unei strategii de ţară în ceea ce priveşte industria vinului. Susţin ideea ca vinul să devină brand de ţară al României împreună cu turismul. Avem soiuri autohtone cu potenţial, Fetească Neagră, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, o multitudine de soiuri.

Avem diferite stiluri de vinificaţie care redau amprenta locului de provenienţă. Au apărut crame noi datorită proiectelor de care discutam, avem vinuri de calitate, suntem pe locul 6 la nivel european în clasamentul producătorilor de vin. Şi totuşi, nu avem recunoaştere internaţională. Putem pune România pe harta mondială a vinurilor. Consider că este un salt care trebuie să îl facem împreună pentru că suntem cu toţii sub aceeaşi umbrelă.

... citeste si partea a doua ...

95