ANUL VII. No. 10—12. Innie—Apgnst, 1938.

SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU

EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT • H H M f

S U M A R U L :

Dimitrie Goga; Octavian Goga 289 * * * Octavian Goga 290

Octavian Goga: Gh. Coşbuc 291 E. Pretorián : O. Goga şi generaţia din preajma războiului 305 Arhitect G. M. Cantacuzino : Construirea unei ferme 307 loan Chelcea : Asupra formelor de sat în Ardeal şi Banat 310 Gh. Bica-Velu: Educaţia în Familie 313 Ludwig Detter: O istorie din zilele noastre (Traducere de Şt. O. losif). . 3 1 7 Ana C. Iencica : Munca fti echipe 325 f Nicolae Bembea : Gânduri de ziua eroilor 329 Elena Tătaru : Cuvântare pentru ziua de 10 Mai 332 Florian Stanică: Caietul poveştilor 334

Cronica :

încheiem al şaptelea an. (C. I . ) — Satul Românesc. (E. Bernea.) — Cul­tura noastră naţionala. (N. C.) — Congresul profesorilor de filosofie. — Car­tea cea mai mică din lume. — Poruncile căsătoriei. •— Intelectualii satelor şi legea administrativă. — Lichidul miraculos. — Populaţia Clujului. (D. G.) — Premiul naţional de literatură. — Casa Naţională de Economie şi abece­darul. — Raid transoceanic. — Locuitorii Iugoslaviei. — Câinii delà St. Gothard au fost trimişi în Tibet. — Expoziţia românească delà Londra. — Comemorarea lui Panait Cernea. (D. G.) — Şcolile normale agricole. — O nouă întrebuinţare a hârtiei. — Suferinţele Românilor din Bulgaria. — Ma­ghiarizarea Românilor din Secuime. Căsătoriile mixte din oraşele din Ardeal.

— Modificarea legii „Străjii Ţării".

Cărţi — Heviste :

A reapărut o carte de Folclor, (I. Chelcea). — O. A. Erich-Bichard Beitl : Wörterbuch der Deutschen Volkskunde. (I. Chelcea).

l s t t i t u t u l de Arte Grafice „ARDEALUL" C lu j , s t r a d a Memorandului No . 2 2

1 9 3 8

Satul şi Şcoala Redactată de C. 1JENCICA şi O. GOGA, profesori.

Corespondenţa pentru redacţie :

Constantin Iencica Str . Mârzescu Nr. 2 1 , Cluj.

Corespondenţa pentru administraţie :

Dimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj.

Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comi­tetele şcolare.

I N T B L K C T U A L I ! 117.747 publicaţii străina —

„ S E R V I C I U L G A Z E T E L O R " , a g e n ţ i e in ternaţ iona l lă de p r e s ă şi publ i ca te , Dir . Emil Samoiilă. B u c u r e ş t i , s t r . Sf. Con­s t a n t i n 24, telefon 3-16-15, u r m ă r e ş t e t o t c e se p u b l i c ă în ce le c i r c a 1400 p u b l i c a ţ i i d in R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l c e l o r 102 agenţ i i s i m i l a r e d in s t r ă i n ă t a t e , t o t

2.253 publicaţii româneşti ce s e s c r i e î n ipresa d i n toată lumea şi p r o c u r ă t ă i e t u r i de p r e s ă a s u p r a oricărei p e r s o n a l i t ă ţ i s a u subiect. — Cere ţ i tele* fonic s a u în s c r i s p r o s p e c t e lămuritoare s u b o p r o b ă g r a t u i t ă d e o săptămână,, i n d i c â n d subiec tu l c a r e v ă i n t e r e s e a z ă .

C e l m a i f r u m o s c a d o u : m a ş i n a d e s c r i s p o r t a b i l i

H E R M E S B A B Y L e i 6 . 5 0 0 -

T o c u r i , păpuşi 2 0 % reducere î a l i b r ă r i a

Remus Cioflec

J u c a ţ i c u î n c r e d e r e ia „Colectară Oficiali" Cluj

S t r a d a R e g i n a M a r i a 4 6 .

SATUL ŞI ŞCOALA" — No. 10—12. Anul VII. Innie—August 1938.

OCTAVIAN GOGA

Mormântul lui Octavian Goga este uniul dintre cele puţine, la marginea căruia sentimentul durerii ş i al re­cunoştinţei, poate uni pe prietenii de totdeauna şi pe adversarii de o cli­pă, pentrucă sufletul său străbate drumul veşniciei fără apel la îngă­duinţa şi ier tarea omenească.

Durerea morţii lui O c t a v i n Goga nu este iriíumiai a Ardealului, din sâ­nul căruia s'a zămislit acest crainic al răzvrătirii şi al biruinţei româ­neşti, ci a întregului neam, căci el a fost un viteaz, un neînfricat viteaz, oare a înfruntat istoria, împlântând în inima duşmană steagul pe care era scrisă dreptatea noastră.

In lupta pentru afirmarea naţio­nală niciunul „dintre scriitorii noştri n 'a avut un destin mai măreţ decât al lud Octavian Goga: versurile siale n'au creiat numai o dispoziţie de luptă, ci însăşi lupta.

'Când bubuiau tunurile şi sclipeau baionetele; când oamenii » două luimi se încleştau în setea lo r de a-suprire sau de libertate, noi, Româ­nii, datoram o bună parte din avân­tul nostru la luptă poetului Octavian Goga.

R a r se va putea găsi o vieaţă mai plină de nelinişte, dar şi de izbânzi^, ca a sa şi cine-şi dă silinţa să o cu­noască, străbate însăşi istoria R o ­mânilor asupriţi, drama războiului de întregire, sforţarea pentru inte­grarea fiecărei frânturi româneşti în marele suflet al neamului şi, ca o apoteoză a activităţii sale, acea e-

nergică afirmare a românismului!, din scurta sa guvernare, care rămâ­ne, într 'adevăr, o pagină întoarsă în istoria Românilor , pe oare nimeni şi niciodată m/o va puitea da î napo i

In pieptul lui Octavian Goga a bă­tut totdeauna o inimă nobilă, pe oa­re el, cel dintâiu a eunosout-o şi a preţuit-o ca o înaltă expresîe a sufle­tului românesc . Nobleţea sa o îni-scrisese în car tea vieţii iacei lung şir de cărturari , care au fost strămoşii săi; acel părinte al său, care sluţea ou egală cucernicie lui Dumnezeu şi neamului său; .acea vrednică în­văţătoare, m a m a sa, oare a trudit zeci de ani îni şcoala pr imară confe­sională delà Răşinari , îndrumând copii i poporului pe drumurile înţe­lepciunii şi toţi ţăranii români, asu­priţi dar neînfrânţi, mândri şi cute­zători în faţa duşmanului milenar , îin mijlocul că ro ra a trăit.

In ima sa nobilă, pe care au do-ritio Ungurii, pe oare a r fi plătit-o cu iaur, 1-a împins curând la răsvră-tire: întâiu la liceul unguresc de là Sibiiu; apoi la universitatea din B u ­dapesta; apoi în presa naţionalistă diin Ardeal şi, c ine a r fi crezut, î n ţara visurilor sale,- în România , pe care n o voia neutrală, c i războini­c ă , oa ma i târziu să n 'o voiască r e ­semnată în fiaţa puhoiului de vene­ticii, c i energică şi activă.

Sentimentele sale, întrupate în. versiuni în t rar ipa te , au încântat şi au tulburat; au semănat în largul pământului românesc nelinişte şi dârzenie; aur ridicat In picioare o>

generaţie şi i-a arătat drumul, la ca­pătul căruia cei trecuţi peste rugul, de jertfă al războiului aveau să va­dă împlinirea visului de aur în care el, poetul, a crezut mai mult decât toţi.

Alţii in locul său şi-ar fi, socotit misiunea împlinită, dar pentru Oc-tavian Goga, a doua zi dună biruin­ţă, a început o luptă nouă, mai aspră şi pentru s'ne mai nimicitoare, a-ceea a cimentării sufletului româ­nesc.

Nu vremelnicele treceri prim gu­verne vor însemna opera politică a lui Octavian Gcga, ci înţelegerea su­perioară a intereselor naţionale, bântuite de infiltraţia semită într 'o măsură care punea in primejdie de moar te viitorul poporului nostru.

Şcoala românească pierde în Oc­tavian Goga pe un mare educator, care ne-a condus pe toţi pe căile iu­bi rei de patrie şi pe căile frumosu­lui. El însuşi s'a socotit un mare în­drumător al tineretului şi dintre cei vârstnici, nimeni n 'a înţels sbuciu-mul tinerei generaţii şii n'a spriji­nit-o cu mai multă căldură decât el. Nu poate fi nicio îndoială că din gri­j a pentru urmaşi, Octavian Goga fă­cuse uinicul rost al agitatei sale exis­tenţe.

Pe învăţători Octavian Goga i^a iubit şi le-a închinat pagini; dintre-, ceïe mai frumoase. Acest sentiment -al său faţă de slujitorii şcoalei ve­nia din tot ce, poetul avea mail deli­cat : din iubirea faţă de mama sa, • din amintirea scumpă pe care o pur­ta surorii sale, învăţătoare, moartă în primăvara vieţii şi dim ideea înal­tă pe care o avea despre misiunea învăţătorilor, în care el vedea crea­tori de suflete şi de idealuri.

Opera sa întruneşte toate elemen­tele care-i pot da o permanentă ac­tualitate şi pr.n ea spiritul lui Octa­vian Goga poate fi prezent şi activ şi de dincolo de mormânt. De aceea Statul va trebui să se îngrijească de tipărirea şi răspândirea 1 scrierilor sale în straturi cât mai largi.

O mişcătoare coincidentă, care ri­dică smeritul nostru gând până la voile cele neînţelese ale C.iealoruhr, a făcut ca Ia puţine zile după moar­tea lui Octavian Goga să scoboare în mormânt şi mama sa, venerab'la învăţătoare şi ea însăşi o delicată poetă în tinereţea sa, Doamna Au­relia Goga.

Piosul omag u al revistei noastre se îndreaptă deopotrivă către Mamă şi către Fiu.

D I M I T R I E GOGA

OCTAVIAN GOGA

A fost dintre aceia rari — rari nantes — care, în vraja sufletului lor , au prins un neam şi o epocă. Din adâncimile sufletului său, el a-ducea la vieaţă energiile strămoşeşti încătuşate de veacuri şi trăia răsvră-t i rea uniuii neam, care-şi căuta orân-duială mai dreaptă. Profet al între­girii neamului, poezia lui a fost cân­tarea sbuciumată de viziunea pa­triei, spre care vâsli a ca spre un li­man depărtat: Avem uni vis neîmpli­

nit, asemenea exilatului îmniedicat să calce în pământul sfânt. Dar, când clipa marei desrobiri se apro­pia şi a simţit mai puternic chema­rea patriei visate, nimic n'a mai pu­tut opri vijelioasa lui înflăcărare. A fost un tumult de energie pornit pe drumurile largi ale neamului negă­sit, căci ceasul marei biruinţi suna­se... Nu s'a văzut încă atâta risipă de suflet pentru o cauză atât de ma­re, slujită cu un entuziasm neîn-..

áráiit. II găsiai oriunde, — alături <de celait mare iluminat, Barbu Dela-vrancea, la Turnu-Severin, la Craio­va, la Bucureşti , ca şi la Galaţi, la .Boman sau Dorohoi ; pretutindeni ducea cu el văpaia sufletului său, mistuit de un singur dor? E l vroia să trezească neamul său la lupta pentru desrobirea fraţilor. E r a mo­mentul intrării în acţiune peirutru realizarea idealului naţional. Visul era atât de aproape să se împliniasr

-•că şi... s'a împlinit. • ^ Poet al versului, Goga se transfor­

mase în poetul verbului elocvent şi a l acţiunii nemijloci te asupra sufle­telor. Când poezia, nu i-a mai ajuns, e l a vorbit şi a răscolit suflete; a-ceasta era menirea vieţii sale. iClriti-cul şi filozoful francez Hippolyte Ta ine spunea despre marele poet en­glez Byron că , după ce poezia 1-a părăsit, a mers în Grecia să moară pentru libertate... Da r Goga a rămas până Ia moarte în slujba patriei şi neamului său — poet al acţiunii, pe c a r e a îndiguit-o toată în realiză­r i l e de viaţă ale neamului acum în­

tregit. Când, sunt mulţi ani de a-tunci, în Sala Teatrului naţional din Cluj, el vestia studenţimii „Ideia na­ţională în marş", din verbul lui în­flăcărat, din ritmul sbuciuimat al s"'u-fletului său se desprindea pasul ca­denţat al unei mişcări nationale ca­re n avea să se mai oprească de a-tunci.^A fost o suflare de vieaţă, pornită dintr'un suflet, care trebuia să se cheltuiască mereu panitriul ide­ia neamului său...

Goga nu sé s imţea b ine deCâtî în eroic... Purtat în vieaţă de un suflu eroic, el avea ceva din barzii de o-dinioară, care îmbinau laolaltă poe­zia cu aeţioilnea... Iar , când moar tea k a frânt în sbuciumatul lui avânt, el s'a plecat la glia s t rămoşească a Ardealului — acum în ţara lui. B les ­temul încredinţat odinioară Oltului din poiezia sa oul versurile:

...Şi să-ţi aduni apele toate Să ine mutăm în t ra l t ă ţară.

S 'a transformat în binecuvântare, căci Oltul nu mai curge de-acum de­cât în pământ românesc, unde ţă­râna lui va fi istrăjuită de veci...

O C T A V I A N G O G A Dl

Sire,

Domnilor Colegi,

Zilele pe car i le trăim astăzi sunt pline de emoţii. Sub ochii noştri de câţ iva ani se ţese istoria neamului svâcnind palpitările e i de fiecare •clipă ou o putere necunoscută încă. Sunt generaţii privilegiate în vieaţa tuturor popoarelor, că rora le este dat şă primească roadele unor înde­lungi acumulări de energii şi în a •căror fericire fulgerătoare se răs-

* ) D i s c u r s d e r ecep ţ i e l a A c a d e m i a R o m â n ă , r o s t i t l a 30 M a i u 1923.

i P R E G H . C O Ş B U C * )

plătesc veacuri întregi de amărăciu­ne. Noi suntem o asemenea genera­ţie, pe care destinul acestui neam a dărui t -o-cu mâinile amândouă, fă-cand-o să vadă împlinirea gândului urzit în suferinţe de o mie de ani...

Unitatea naţională de astăzi este încoronarea unei opere de strădu-iinlţi necurmate. E a a venit ca o re ­zultantă ia frământări lor de ieri, c a o consecinţă logica a unui proces normal de evoluţiune, un ultim a-cord într 'o sbuetumată simfonie.

Trecutul , din a căru i e laborare continua s'a desprins această stră­lucitoare isfoândă târzie, e întunecat

292 S A T U L Ş I S C O A L Ă

şi trist. Neamul nostru şi-a răscum­părat în cursul vremii existenţa pe preţul unor jer tfe şi încordări mari. După gloria proaspătă de tinereţe, încununată de razele legendei, vitre­gia sorţii 1-a fărâmiţat sub diverse stăpâniri străine, tot atâtea pietre pe pieptul lui, cari i-u oprit respiraţia l iberă veacuri de-a-rândul. Graniţele înfipte în încheieturile acestui orga­nism din copilărie; au durut ca nişte piroane în carne şi au fost mai pri­mejdioase ca orice boală vremelni­că , fiindcă au stânjenit în perma­nenţă creşterea unui trup viguros. Am trăit perioade tulburi de apăsa­re, sub loviturile lor ar fi putut uşor să intervie stingerea noastră. Tot­deauna îimsă, cu rezistenta îndârjită a sănătăţilor robuste, massele ro­mâneşti de pretutindeni au păstrat şi în cele mai amărîte zile instinctul sigur ai unei înrudiri organice. Uni­tate de suflet ni s'a menţinut astfel fără ştirbire de-a-lungul v r e m i . Ca­la un lac cu adâncimi mari, viforele au bătut valurile delà suprafaţă şi au pătat adese oglinda lor, în alvia de jos însă unda a rămas limpede şi pură. Trebuia totuş pe lângă această frăţietate a păturii populare, trebuia şi conştiinţa unităţii de aspiraţii: crezul care smulge gândul din amor­ţ i re şi-1 fortifică, trâmbiţa fermecată menită să răscolească rândurile şi să le Mtişirue în linie de bătaie, tre­buia o sinteză a solidarităţii militan­te, un foc pururea treaz care arde pe culme, vestind tuturora că în văi­le dimprejur lupta se ţine încă. A-cest fluid miraculos, din care beau forţele creatoare ale tuturor opri­maţilor, a fost şi la noi ca şi în alte părţi: literatura.

S'a zis cu drept cuvânt, că la în­ceputul oricărei mişcări de libertate, e o poezie, la începutul tuturor bi­ruinţelor mari ale revendicărilor naţionale un mare triumf literar. E an profund adevăr în această axio­

mă curentă. Literatura a fost tot ­deauna o energie precursoare. Ia , câmpul ei s a u adunat mai întâi ş i * au cerut cuvânt puterile latente alej uniui popor, indicând prin propor­ţiile lor raza de întindere a măr i r i ­lor viitoare. In acest chip Elada l u î Homer a luminat înaintea Atenei lui Per ic le ; gloria lui Daiite s'a ri­dicat ca un stâlp de foc îniainteEÇ strălucirii lui Lorenzo de Medicis-; orizonturile nemărginite ale lui S h a ­kespeare au avansat cuceriri le co lo ­niale ale Engliterei şi astfel, u rmând o orânduială consacrată, nu este nu ­mai o întâmplare că România Uni­tă, Sire, reîntregirea solului na ţ io­nal sub sceptrul Maiestăţii Voastre,, nu s'a putut îndeplini decât după ce* gândul românesc s'a sbătut în avân­turi înfrigurate, după ce poezia cvr culmile ei eterne a săvârşit logodna^ dându-ne de o parte geniul lui E m i -nescu si de alta oaginile nepier i toa­re ale lui Gheorghe Coşbuc.

Ardealul nostru în acest sbuciun* istoric al neamului a trăit printr'urr popor de ţărani.

Vrăjmăşia stăpânirilor străine,, care-şi pusese ca ţintă desfiinţarea noastră, ne-a supus unei despoerî metodice vremuri îndelungate. Cla ­sa conducătoare nie-au absorbit-o» elementele dominante, Biser ica a; tânjit în umbră subt persecuţii ruş i ­noase, şcoala nu ne-a împărtăşit eus binefacerile ei. Nu ne-a rămas decât-, ţăranul, rob al gliei, secătuit de r e ­gimul „Aprobatelor şi Compila te­lor" sub principii Transilvaniei, a— ceasta „misera plebs contribuons", răsleţită prin satele de munte şi de j

câmpie şi devenită mai târziu un» rezervoriu de forţe risipite când de' dragul politicei din ... Burgul d e l * Viema, când de năzuinţele recente ale imperialismului unguresc. î n t r ' o vreme când cele două principate - ' dunărene, cu tot cortegiul de mize­rii al vasalităţii turceşti, aveau t o -

t u ş i <q pătură conducătoare de Stat şi ;un impuls de civilizaţie proprie, în ,Ardeal românismul nu trăia decât ;în cadrul unei vieţi patriarhale. A-• ceasta izolare a iobăgknei noaslre linsă veacuri întregi s'a prefăcut în­tr 'o cetate nepătrunsă » apărării na­ţionale. Oropsiţii plugari şi ciobani s 'au retranşat în părăsirea lor şi o :mie de ani păstrându-şi datinele, cântecele, superstiţiile, torcând fire­l e de argint ale poveştilor din stră­buni iau trecut neatins din generaţie în generaţie patrimoniul sufletesc ^specific al rasei. I n acest chip aspe­r i ta tea sorţii s'a transformat în su­premul nostru scut, connservându-•se o puritate de sânge intacta în toa­te nuainiţele -ei şi păzită de neajunsu­rile oricărui contact străin, ca un tezaur acoperit de ruine. Viforul vremi i în Ardeal a trecut astfel ca toate furtunile bătând culmile, frân-gând crestele copacilor, dar lăsând nemişcate şi în deplina lor podoabă firicelele de iarbă.

Aşa ne-au rămas ţăranii, singura raţ iune de existenţă a neamului snios-t ru , sub ocrotirea politică duşmană.

Din căsuţele lor, în a doua jumă­t a t e a veacului al 19-lea după înlă­turarea întocmiri lor feudale, au în­ceput să se pornească pe ici pe colo copi i cu ochii limpezi tiviţi în la-crămi , duşi să înveţe car te în oraşe­le din vecini. Cele câteva l icee ro­mâneşti din Ardeal au devenit foca­re le umile ale unui început de cul­tu ră , în vreme ce molohul străin; îşi întindea de pretutindeni reţelele o-t răv i t e ca să ne sugrume. Opera de desnaţionalizare a guvernelor din Budapesta s'a deslămiţuit cu o conti­nu i ta te programatică. Din toate păr--ţile pândea o cursă, un gând ostil, •o primejdie pentru noii. Cărturarul ardelean cu frământarea lui de a-

"proape un veac, truda de a-şi mesw-4ine moştenirea de acasă paralel cu

'preceptele civilizaţiei primite pr in prismă străină, lupta surdă cu în­treg aparatul puterii de stat, protes­tările necontenite ale instinctelor se­culare în plină revoltă, toate aceste constituie un capitol din cele mai triste din povestea noastră. Câţi n'au rătăcit pe acest cavaler al luminei, greşind drumul şi trezindu^se în ta­b ă r a adversă, câţi nu s'au oprit l a calea jumătate, biete făpturi hibride, apariţii, inutile în economia unui nieam şi câţi nu-şi pl imbă stăzi sub ochii noştri plăgile sufleteşti ale tre­cutului bolnav... Pe seama unui in­telectual român ţărănimea rămânea deci şi pe mai departe unicul azil în care trebuia să se retragă dinaintea puhoiului ucigaş. Nu era altă scă­pare, decât a-i. smulge civilizaţiei tot ee-ţi putea da şi încărcat de pradă, scuturând praful din drum, a te în­toarce din nou după zidul din b ă ­trâni, a duce mai departe firul unei continuităţii mi lenare şi a simţi res­pirând în jurul tău eternitatea. Ţ ă ­rănimea deci, singura clasă consti­tuită, cu larga ei armonie primitivă era însăş afirmarea vieţii noastre. Din sânul ei plecau unde de ene r ­gie, solii călătoare, care reveniau ia­răşi la matcă cu toată agoniseala lor . To t ce cădea dincolo de raza aces­tui câmp erau sbucniri răsleţe, va­luri deplasate, aşchii sărite departe de tulpina neamului...

Din această ţărănime ardeleană a răsări t şi cântecul ei 1-a împletit mai departe Gheorghe Coşbue. A-mintirea lui aş dori s'o evoc în cu­viinţe pioase sub cupola Academiei Române, unde mlî-aţi făcut onoarea de a răsplăti străduinţele mele, che -mândurimă la scaunul lui văduvit.

In judeţul Bistriţa-Năsăud se gă­seşte satul Hordau, de câteva sute de fumuri. Case albe l a poala de deal, strânise împrejurul unei b ise­ricuţe cu turnul ţuguiat între plopi.

Sătenii, toţi români plugari temă­tori de Dumnezeu, harnici, aloşi, uscăţivi, cu lum'nă în ochi şi cu s u ­fletul muiat în basme. Sunt din nea­mul grăniţerilor, un fel de răzeşi paznici de hotare care ş i -au semă­nat oasele pe toate câmpiile Euro­pei sub pajura Habsburgilor. De pe vremea Măriei Terezia soarta li-s 'a uşurat şi corvezile iobăgiei au scă­zut în jurul lor. Satul Hordou însă e sărăcuţ şi puţintel. Cam la mijlocul lui este o căsuţă cu acoperişul de paie, cu umerii gârbovi, cu gard de nuele împrejurul ogrăzii scunde şi cu grădiniţă în faţă. Aci trăia încă părintele Sebastian Coşbuc şi preo­teasa Maria acum o jumătate de veac. Ceaslovul însă şi darul preo­ţiei se adăposteau de vreo 2 0 0 de ani sub tavanul de grinzi. Părintele Sebastian, ca şi înaintaşii săi, era preot de legea veche, chipul cunos­cut al istoricului „popă românesc" , aşa cum l-am văzut pe prispă aproa­pe cu toţii în copilăria noastră, tâl-c i r to r de psaltire, îndrumător al po­porului şi cel mai puternic stâlp al vieţii noastre în Ardeal.

Copilul lui e Gheorghe Coşbuc, născut l a 8 Septemvrie 1866. In mi j ­locul unui pe'saj câmpenesc deci, în aer şi în lumină iau privit penttru în­tâia oară împrejur ochii poetului. Tabloul acestei clipe, cu misterul lui, nu 1-a mai părăsit niciodată.

Z ă r i l e de f a r m e c p l ine S t r ă l u c e s c în l u m i n i ş . Z b o a r ă mierleile 'n tuf iş . . .

Sunt primele rânduri din „balade şl id ; le", sunt c ine ştie un ecou în,-târziat al clipei când i-a căzut pe frunte cea dintâi rază în leagănul delà Hordou, sunt sinteza operei lui Coşbuc,

A fost o copilărie sen'nă la curtea părintească alături de frate!» său, rămas ţăran şi astăzi în brazda dm

bătrâni. Atmosferă de linişte şi î m ­păcare patriarhală. Copilul a învăţat, mai întâi slovele la dascălul Tă r i a -sucă, ajutorul părintelui, cântăreţ d e r strană, care-1 purta pe genunchi. \ -trecut apoi la şcoala primară àhh. vecini în comuna Telciu şi în c u ­rând la Năsăud. Liceul românesc deacolo, susţinut de fondul vechim-al grăniţerilor, a fost cel mai pr i in­cios cuib pe seama poetului adoles­cent. Lumea dimprejur era o conti— nuare normală a vieţii de acasă, î n ­făţişarea rustică delà Hordou re în­via pe uliţele strâmte cu case ţ ă r ă ­neşti din micul orăşel înfundat du­pă colinele munţilor Bistriţei. E r a aceeaşi lume, acelaşi port şi graiu, un> colţ de românism ferit de orice i n ­filtraţie străină. Câteva sute de e-levi, copii delà ţară, veniţi din toate-, părţile cu mâncare în desagi, aciuiţi in gazdă la câte im gospodar din c a ­pul satului. Coşbuc ne-o spune U n ­deva: „Doispiezece din patruspre­zece, câţi urmam clasa a 8-a a l i ceu­lui din Năsăud, eram băieţi de ţ ă ­rani oieri şi purtam căciuli şi iţari-Vacanţele ni le petreceam prin pă— duri şi prin munţi, căci numai la. şcoală eram „domnişori", iar 'acasă» eram ţărani". O caldă înfrăţire p o ­pulară însemna acest liceu pr ive-ghiat de dascăli crescuţi pe vremea ' absolutismului austriac pe la univer­sităţile germane, cunoscuţii buni pe" dagogi ardeleni, naţioinialişti mi l i ­tanţi, propagatori entuziaşti ai des­cendenţei noastre latine şi oameni" oneşti în! slujba lor. Sub conducerea acestora la Năsăud stăruia un spir if de îndrăsneală a revendicărilor" noastre şi societate de lectură „Vir ­tus romana rediviva" a elevilor, c o n ­stituită la 1870, cu activitatea ei e o-oglindă a măzuinţelor li terare de pe* atunci.

Aici a început Coşbuc să-şi u r ­zească cele dintâi versuri. Dacă a r ft rămas analfabet în „căciulă şS

i ţari" totdeauna, s'ar fi ales din el un colăcar la munţi, un mare meşter anonim, ca autorul „Mioriţei" şi su­flarea lui de foc s'ar fi topit în fla­căra pururea primenită a folklori-.-lui. Pe băncile liceului însă impul­sul conştient al creatluniL ba cerce­tat de grabă şi încurajat de profe­sori înţelegători, cari i-au ghicit de cu bună vreme talentul, la cincispre­zece ani elevul delà Năsăuid, scutit de studiile ştiinţifice şi mai ales de matematici pentru cari nu avea nici' o tragere de inimă, — cum ne-o spune dânsul, — fiindcă era isgoni-tă fantezia, publica versuri' în „Mu­za Someşană". Un actual profesor universitar din Cluj, distinsul filolog N. Drăgan, a avut buna idee să pu­blice într 'o broşură o amănunţită şi interesantă 'dare de seamă despre activitatea literară a elevului Coş-buc în liceul delà Năsăud, a cărei so­cietate de lectură 1-a proclamat pre­şedintele ei. Im cartea acestei socie­tăţi, între anii 1882—84, când a luat bacalaureatul, is'a introdus un nu­măr considerabil de versuri de ale lui. Sunt de sigur strofe începătoare, asperităţi şi nelămurir i destule, aşa cum sunt însă, inspiraţii din balade populare sau reminiscenţe din c la­sicii germani, frânturi de înţelepciu-iiie primitivă sau accente calde din imnul luminos al naturei pe oare 1-a cântat o viaţă întreagă, ele anunţă pe cântăreţul de mai târziu.

Smulg câteva rânduri din „Ta­blou de seară":

B l â n d ă r a z ă L u c i t o a r e , S c â n t e i a z ă Ş i - o culoar© P u r p u r i e , S e a r u n c ă P e c â m p i e Ş i pe luncă . . . .

E poezia lui Coşbuc în scutece, un acord avansat din „Noaptea de va­

ră". Ceea ce se resimte însă l impede din îndeletnicirile-i l i terare de pe a-, tunci e Îndrumarea spre geniul e-pic, pecetea de căpeteme a artei lui. O lungă poveste în versuri „Pepelea din cenuşe", voinicul care se bate cu smeul şi pleacă la „Sorbul pă­mântului", o apropiere de Prâs lea lui Ispirescu, indică jocul de gân­duri şi imagini care se ţesea în jurul tânărului rapsod. F i r e de ţăran iu­bi toare de basm şi. pitoresc, cu ima­ginaţia fecundă şi cu ochii înfipţi în .nemărginire, Coişbuc s'a înfăşurat delia început în tortul argintat al mi­tului popular care 1-a fermecat mai întâi ea un cântec de leagăn şi b a urmărit mai târziu ca o vastă pro­b lemă de creaţiune artistica, Toa te l-au ajutat pe acest drum stropit cu pulbere de stele şi cu arătăr i le vi­sului fugar. Mai întâi origina lui, va­tra delà Hordou. In cenuşa ei t re­murau basme de veacuri, spuse de oameni ai câmpului, instincte stră­vechi păstrate în savoarea lor virgi­nală într 'o căldare de munţi, pan­teismul estetic al primitivilor cald şi colorat , o tainică moştenire pitită din lumea lui Homer într'un ascuns ungher t r aco- romanic E r a apoi e-ducaţiiai particulară a cărturarului ferit de toate aspectele frământări­lor moderne, abstracţiunea de esen­ţă pură fără sgomot şi complicaţii , prelungirea binefăcătoare a unui basm. Toate aceste, brodându-se pe ura temperament de visător deslegat de obezile realităţii, au • dat naştere unei poezii impersonale, al cărei

4ond se pierdea cu vechimea lui in negura vremii, dar era susţinut de mij loace artistice no ui şi superioare.

iQoşbuc scăpat de pe băncile li­ceului, t recând un an şi jumătate pe la Universitatea din Cluj, care 1-a desgustat cu atmosfera ei străină şi respingătoare a gentrylor ungurii de pe atunci, s'a închis în túróiul lui vrăjit şi pe unde s'a dus a întins-

pretutindeni Împărăţia satului cu svon câmpenesc şi cu freamăt de pădure. La S'biu, unde s'a ocrotit la ziarul „Tr ibuna" vreo trei ani' şi mai bine, talentul lui precoce a în­ceput să închege într 'un mănunchiu fragment ele mitului şi o întreagă se­rie de poveşti în versuri a văzut lu­mina tiparului. E o adevărată epo­pee populară care a făcut şcoală în Ardeal, plină de imagini şi coloare. In „Izvor de apă vie, Pe pământul Turcului, Blăstăm de mamă, Fata Craiului din Cetini, Fulger, Tihnea, Patru portărei, si Crăiasa Zânelor" autorul lui Pepelea din cenuşe ţese mai departe beteala de aur. E o nă­vală de eroi din basme în scrisul lui, o nomenclatură sugestivă pe lângă cea consacrată, Trăsnet bătrâ­nul. Crai încetinat, Tabără împărat, o invenţie specială, în conducerea acţiunii, frânturi de graiu delà ţară, crâmpeie de învăţături din bătrâni si res te tot o înrudire organică cu delicatele producţii ale folklorului nostru... Coişbuc s'a gândit, ne-o spu­ne el, la un mare epos national în care să se încadreze mitologia ro­mânească ş ! care să reoglindească, ca o Iliadă sau Eneidă, însăşi copi­lăria neamului, perioada de legendă şi mister, când în intimitate cu na­tura se plămădia sufletul nostru. F ă r ă îndo'ală, că pentru resonanţa acestui trecut, viziunea lui era cea mai indicată, nimeni nu s'a coborît aşa de adânc în regiunile înflorite ale celuilalt tărâm, nimeni nu ve­nia aşa de departe ca dânsul.

într 'un avânt capricios al tinereţii înfrigurate, într 'o tensiune de nervi şi într 'o năvală de sânge la tâmple, Tânărul de douăzeci de ani, călător în ţara basmelor, ducând cu el cine ştie ce icoană, „frumoasă ca un gând răsleţ", ascultând um cântec ca re se ridica dinăuntru şi era che­

mat de patima lui, s'a lăsat prins vrejurile norocului visat şi s'a gân­dit la... nuntă. Fiorul trubadurului a cutremurat lumea întreagă pe un­de s'a p l m b a t mintea lui în „patrvr margini de pământ". Pe toţi priete­nii copilăriei lui fermecate, pe toţi stăpânii imaginaţiei populare i-a poftit la ospăţ. Şi s'a întâmplat o mi­nune. S'a pornit să alerge potop „din cât afund o mie de crăimi as- . cund" s'au urnit la glasul ciudatului :

vrăjitor care a scormonit din me­leagurile lo r împăraţi, feţi-logofeţi porniţi din „nouăzeci de ţări", cră­iese şi „ghinărari" şi sfetnici, s'a ur­nit ca într'un val imenis de văltoare cosmică firea întreagă...

Ş i s ' au p o r n i t b ă r b o ş i i r eg i S i s f e t n i c i i ' nvech i ţ i în legi S i p a t r u z e c i de zile î n t r e g i A u tot nunt i t . . .

Feciorul popii din Hordou a făcut o nuntă cum n'a mai fost, balada nunţii ţărăneşti: „Nunta Zamfirei. Ca în Teogoinia lui Hesiod. unde se fixează ierarhia zeilor Eladei, 3n poezia lui Coşbuc, cea mai străluci­toare creaţiune epică a noastră, se redă cu o vigoare elementară şi cu o diabolică alhimie a versului, cea mai veritabilă incarniaţie a mitului românesc. Admirabilul poem a fost remarcat de Mai or eseu şi retipărit în „Convorbiri l i terare", a consa­crat gloria li terară a poetului.

P e atunci Ardealul e sbătea sub apăsarea guvernării intolerante delà Budanesta. Pr intre Isiuiii 80—90 ai veacului trecut, so1' ritul lui Col oman Tisza, inaugurând opera de maghiar^ rizare. au început protestările noas­tre, diair vieaţa oublică a resimţit lo--viturile date. Atunci ni s'a picurat otrava educaţiei ungureşti cu pus­tiirea ei, ale cărei consecinţe fatale ca, proiecţ 'uni postume, se întrevăd

• S A T U L Ş î Ş C O A L A •29T

şi astăzi în unele divagaţii de ale «clasei noastre conducătoare. O at­mosferă de tendinţă intelectuală s'a aşternut peste provincia năpăstuită, spiritile l ibere se mişcau greu sub 'tentaculele ei. Deasupra graniţei în­să pătrunsese suflul dezrobitor al li-teraturei proiaspăte, care svâcnea în cugetele primitoare şi fermentul ei le fructifica. Eminescu, ca un bo­tez de foc, atinsese sufletul căr tură-r imii ardelene. Scri i tori de seamă îşi aruncau zilnic peste baionetele neputinciose dela Predeal reţeaua fermecată a atâtor opere de artă. Grăbi tă şi sigură se modela unitatea "literară, iar Bucureşti i devenise în -cunoştinţa tuturora capitala cultu­re l noastre integrale. Se va găsi oa­r e cineva ca re să ridice vălul de pe f rământarea unui creier de artist •din această perioadă sbucîumată şi "fecundă, când din Ardealul încătu­şat c a printr 'o surdă prăvălire sub­terană se porneau valuri de energie spre Regatul fraţilor liberi şi din a-Aântul lor impetuos se desprindea inform şi tulbure, da r măreţ şi con­şt ient , preludiul strălucirilor viitoa­r e ? Pentru noi soarele la Bucureşt i răsare, — acesta era în Ardeal dic­tonul curent ca re ne scăpa ca un miracol de ravagiile Budapestei. F i ­reşte , in acest vârtej de patimi, Coşbuc, mai mult c a or ica re altul, s imţea chemările de peste munţi; «pre marele atelier al luminei noas­t re , de unde ispitele atâtor speranţe î l eopleşiau în fiecare zi. Plin de vi­suri şi de armonii , sguduit ixi toate f ibrele de cântecul m a r e al neamu­lu i , el a lăsat în urmă graniţa şi a plecat la Bucureşt i pentru totdeau-jia...

De-aeum o lume nouă împre j --muie vieaţa lui Gheorghe iGosbuc.

După firidele cu muşcată dela că­su ţa din satul lui, dună sburdalnica ""veselie copilărească dela Năsăud şi

după planurile îndrăsneţe de b o e m , visător la redacţia „Tr ibunei" din Sibiu, deodată vălmăşagul de oraş mare cu sgomot de târg şi de ca r e , şiraguri de oameni grăbiţi, negoaţe, indiferenţă, o vâltoare atât de i&bi-toare şi de necunoscută. Desigur, dacă ar fi avut cât de puţină supleţe de târgoveţ, câteva dispoziţii d e transacţii cu împrejurări le^ lucrul a r fi mers lesne... Da r el venia oa u » tip rezumativ al unei rase, n'iavea concesii de făcut. E l proclamase a-totputernicia satului, de oare gându­rile nu i s'au deslipit niciodată. Coşbuc era un inadaptabil. Dârz, în­dărătnic, concent ra în protestarea lui reţinută mândria grăni ţer i lor purtaţi prin atâtea lupte. I n cl ipele ce le dintâi a privit cu timiditate în jurul lui, cu oarecare nepăsare apoi şi cu o linie de amărăciune l a ur ­mă... In alergarea nepotolită a Capi­talei, cine să-1 fi ocrotit pe pr ibea­gul vânturător de rime, frate de cruce cu „Pepelea din cenuşe", dar atât de dezarmat în faţa vietni? O sinceră recunoaştere a talentului Ia început, o strângere de mâină, — lu­mea e atât de grăbită cu tinerii noeţi! — si în curând o slujbă Ia Minister, a jutor de inginer, dacă nu mă înşel, o răzbunare postumă a m atematieilor...

Dar şi eonfiguraţ'ia l i terară a ani­lor nouăzeci era puţin pr ie lnică concepţiei lui Cosbuc. Geniul lui Eminescu îşi proiecta pe toată în­tinderea lumina orbitoare. Poezia lui, asemeni unui samum cutropi-tor, oârjolise toată vegetaţia l i tera­ră dirrrorejur şi deasupra al tarelor căzute In ruine strălucia aureola ca­re încununa fruntea bolnavă a ma­estrului. O tristeţe vapă stăruia pes­te tot, strofele lui Eminescu îşi furi­şau îmi inimi m â n d r e a lo r în surd"-nă. floarea albastră îsi scutura peta­lele ofilite şi o morbideţă ostenita

se răspândea în zare. Literatura în­treagă primise un aspect ele doliu, decepţionismul devenise o manieră artistică la modă şi un aer de spital te prindea din vitrinele librăriilor, pline de „File rupte" şi de „Foi veş­tede" . . . In descurajarea generală care năvălise intelectualitatea româ­nească, ca o extenuare subită, poate, după sforţarea pripită a trecerii noastre delà stările patriarhale la civilizaţia occidentului, se afişau şi multe dureri închipuite, teorii de import de peste Prut, alături cu a-tâtea doctrine de circumstanţă din f ierberea fără răgaz ia Parisului.

Toate acestea au contribuit şi mai mult la izolarea lui iCoşbuc. Din strigătul pestriţ al bulevardelor el se cerea în svon de mirişti şi pădu­re, iar împotriva tânguirii unanime care năpădise literatura curentă, se ridicau inst'inctele de sănătate vân-joasă moştenite din munţii Bistriţei. Zi cu zi se mărea distanţa între el si mediu, devenise un soliloc, un singuratec cu ochii rătăciţi în larg. Când l-am zărit întâia oară, — sunt vreo doăzeci de ani de atunci, — strecurându-se pe Calea Griviţei cu trupul lui uscăţiv adus puţin de spate, cu privirile pierdute sub pălăria cu borduri largi, am simţit că nu vede nimic dini apropiere, n'aude nimic, că îna'ntează ca un iluminat cu fa­natism spre o ţintă care e undeva departe, foarte departe.. Aşa ml-l închiDui, că g fost delà început. Co­pilăria, amintirile, barba de apostol a părintelui; Sebastian, glumele delà Năsăud, mama- de pe prispă, bas­mele cu Pipăruş şi Pricolici , toate au venit cu el, toate le ducea ca o nemărturisi tă povară pe umerii în­doiţi prea de vreme. El le alinta în f e o a r e ceas, le orânduia, le mete-ziia cu patima, şi cu delicateţe se în­făşură în dantelele lor uşoare, le stropia cu plâns şi cu flori de bu­suioc, iar într 'o zi le-a adunat una

lângă alta, scumpeturi într 'o iadăV de zestre ţărănească, minunata C U L crestături şi arabescuri M i o r i ţ e şi le-a zis: Balade şi Idile.

Volumul lui Coşbuc, ca un proas­păt vânt de primăvară pătruns, brusc în liniştea obosită a unui i a ­tac, a sguduit puternic nervii diseor-daţi dimprejur, a înv : orat atmosfe­ra, a deschis un orizoait nou şi a a -vut marele merit de a reintroduce principiul sănătăţii în l i teratura noastră. Autorul baladelor şi idile­lor a descins din lumea basmelor,, dar a făcut popas în satul lui. Ne-a dat o luminoasă monogra f e poetică a satului românesc. Fireşte, el nu venia cu concepţia de intelectual chinuit a lui Eminescu. cu un sis­tem f'losofic sau cu o doctrină so­cială menite să-1 facă anab'stul crud' de fiecare clipă, nu era nici ferici­ţi:! excursionist coborît d : n ba lco­nul caselor boereşti în mijlocul unei lunci, pentru care distanţa topeşte co-p.iturele, pipernicindu-le vieaţa in­trinsecă şi rezumând totul în nota decorativă, ca veselul Alexandri. D a ­că poate fi vorba de vreo influenţă străină, atunci ela-iri-in.,1 greco-ro-man şi rreo-clasicismul german i-au împrumutat din mijloacele lor . c a să-şi realizeze cu mai multă înles­nire opera intuiţiei lui sigure şi pr i ­cepute. Dar aceste înrudiri sunt şi manifestările organice ale igeniului epic, care e partea de căpetenie a-creaţiunu lui. Coşbuc era înregistra­torul obiectiv ial satului, un miracu­los seismograf al vieţii delà tară în aspectele ei senine, idilice, cele mai potrivite cu temperamntul lui şi dealtfel cele mai apropiate de cia>-racterul fundamental al poporului nostru. Dini primul lui volum ca şi din celelalte — Fire de tort, din Ziarul unui Pierdevară şi Cântece de Vitejie,- menţinute toate în a-ceeaşi înlănţuire programatică, ca dintr'o subtilă monografie s'ar pu-

tea reconstrui psiholog'a unui sat în toate ipostazele ei. Zugrăvind acest microcosm, pars pro toto, poetul ne dă însuşi tabloul sintetic al neamu­lui.

Cântarea lui se desfăşură în im­nul vast a l maturei.

•Pe seama lui Coşbue însă natura are o specială semnificare. E a nu e cadrul pentru un sentiment su­biectiv, decorul care se ataşează propriei frământări a autorului. E a trăieşte pentru sine, imens laborato-riu de supremă orânduire, în care omul e un element subordonat slu­j ind o ţintă a ei, asemeni unei stânci, uniui copac, sau unui fulger care despică văzduhul. Nimic din egocentrismul maladiv al liricei mo­derne care în tremurul unei frunze nu vede decât radiaţiunea unei du­reri dinăuntru. Poezia lui Coşbue e o harfă eoliană pe care natura cân­tă în dragă voie. E concepţia omului delà ţară, în intimitate străveche cu cerul şi pământul, deaceea pulsaţii­le vii, multitudinea de senzaţii, päint-teismul estetic ca~e se revarsă din aceste pagini pline de mişcare. F i e ­ca re anotimp îşi desface bogăţiile prodigioase ce se risipesc sub ochii noştri stropite cu pulbere de aur. E o încrucisiare de forţe ascunse, un uriaş erotism al firii, o măreaţă în­vălmăşeală de energii active, printre ca r i omul anare c a un atom ce se pierde în infinit.

P r i v e a m f ă r ă d e ţ i n t ă 'n s u e î n t r ' o s ă l b a t e c ă s p l e n d o a r e , V e d e a m C e a h l ă u l l a Apus , " D e p a r t e 'n z ă r i a i lbastre dus , U n u r i a ş c u f r u n e t a 'n s o a r e De p a z ă ţ ă r i i n o a s t d e pus. . . S i c a o t a i n ă c ă l ă t o a r e Urn n o r c u m u n t e l e vec in P l u t e a ' n t r ' nces t i m e n s s e n i n Ş i n ' a v e a a r i p i s ă m a i zboare . Ş i to t v ă z d u h u l e r a p l i n

• D e c â n t e c e c i r i p i t o a r e .

P r i v i r i l e de f a r m e c betb M i l e - a m în to r s c ă t r e p ă m â n t Ş i s p i c e l e j u c a u în v â n t C a 'n h o r ă d u p ' u n vese l c â n t . Copi le le eu b londe plete C â n d s a l t ă l a r g u l l o r v e ş m â n t .

Poetul privea „fără fn tă" , zice elU dar ţinta era pr 'velişiea însăş. o-sirălucită apoteoză.

Astfel pe o claviatură largă c â n ­tecul naturii se împleteşte răsună­tor. Peisaje, icoane răsleţe, detalii intime se înşiră într'un caleidoscop-pitoresc şi- delicat. Apropierea din­tre om şi natură îi face să se con -funde, minunile ei se personifică _si iau înfăţişări de fiinţe rustice, c a l ­de, pine, rumene, comunicative. Seara e o fată delà ţară, soarele flă­cău, vântul holtei şiret, vara femeie-robustă, Prahova fecioară năvalni­că. Toate-,şi vorbesc, se agită, se hârjonesc. îş i spun păsul, îşi strigă durerea lor. Din când în când făsir de întuneric cad pe câmpul plin de soare. Orizontul se întunecă, neguri­le se întretaie brusc, furtunile se în­ca ieră şi grindirna aspră loveşte pă­m â n t u l din ca re ţâşnesc mugete în­fricoşate... Orchestra unui vifor în-codru, sbuciumul uriaş al adâncuri­lor, stâncile car i se despică, apar cu-o putere elementară zugrăvite plas­tic şi lapidar ca în Cartea Facerii, toate supuse unei veşnice şi chibzui­te rotiri în ca re aştrii, plângerii,, sori, stele, purced după o tainică p o ­runcă de sus, căci...

—• L a D u m n e z e u S u n t t oa t e c â t e s u n t să fie

şi —• t u l a u d ă m e r e u

Suf le te , pè Domnu l . . .

In această horă nesfârşită a n a ­turii se înşirue şi oameni cu ochii 7

limpezi, glumeţi, cuviincioşi, iubi—

tor i de snoave, cucernici, răbdurii, -ştiutori de dreptul lor şi turbaţi ca j ua rea inviforată când nedreptatea le-a umplut paharul. Sunt ţăranii noştri pe care Coşbuc, solul IOT, ni-i arată într 'o lungă şi variată apolo­gie. E i vin delà muncă seara hău-l ind, când carele scârţâie şi fumul ie­se alene din cămin, ei iubesc, ei cân> tă, ei se sbat, ei se duc la războiu şi mor făcând trei cruci, iar peste oase­le lor creşte iarba verde ca o bine­cuvântare de sus. i E oglinda seninăţa sufletului delà ţară în aceste strofe vioaie, pe care criticii le vor dră­mui, vor descifra din ele o erotică populară cu toată gama ei de simţire, vor cântări maestria alcătuirilor epi­ce delà povestirile sprintene ţără­neşti până la evocările arhaice ale trecutului istoric, toate în cea mai românească l imbă şi cu o particula­ră prozodie, cu o structură de vers când turnată în bronz, când gravă c a un dangăt de clopot în ceasul morţii, când uşoară şi l ină ca un pi­curat de fluer păstores ' în pacea a-dormită a unei păduri. Credincios şi neînduplecat cântăreţ al satului, el îmbracă haina, în obiceiurile şi î n graiul lui, scene smulse din negura veacurilor, file de cronici şi pagini de istorie, pretutindenii cu o rară in­tuiţie de artist făcând să vorbească sufletul nostru, fie că încalecă Şte-fănită Vodă, fie că delà Musel'm Se-lo rănitul trimite carte acasă la ai săi. Mai mult: chiar şi eroii din bas­me se îmbracă ţărăneşte, înţelepciu­nea lor e a poporului, până şi ritua­lul mortuar păstrează formele con­sacrate din vechime.

Fulger moare, e plâns şi îngropat ţărăneşte:

"Pe .piept c o l a c de g r â u de-un a n Şi ' r i loc de g a l b e n b u z d u g a n . F ă c J i i de c e a r ă t i - a u f ă c u t

"In d r e a p t a cea f ă r ă t e m u t " Ş i n m â n a c a r e p o a r t ă scu t

Ţ i - a u pus un b a n . C u f ă c l i o a r a pe-un.de t r ec i D a i z a r e n e g r e l o r po tec i I n n o a p t e a l a r g u l u i p u s t i u , I a r banu - i v a m ă pes t e r â u , M e r i n d e a i c o l a c de g r â u . ~

P e - u n d r u m de vec i .

Nu e nici o mirare, că urmărind astfel un popor în toate cărările lui el i-a deslegat taine adânci şi a prins pe alocuri adevăruri mari din însăşi fiinţa lui dându-ne poezii r e ­zumative cum e Doina, o cântare a cântări lor noastre de totdeuana.

Vieaţa în acest timp, ca o perfidă ursitoare din baladele lui i-a luat pe rând măcinişul energiilor zilnice. Coşbuc s'a risipit înainte. Munca lui literară tumultoasă la Început o ur­mat într 'o continuitate neîntreruptă. A tradus Aeneicla, 1-a atras fluviul larg al lui Homer cu splendoriile lui întinse. A scris „Povestea unei Co­roane de otel" şi „Războiul nostru pentru Neatârnare", tâlcuit pe înţe­lesul tuturor. Spirit militant, <a în­ceput să-şi propage credinţele la r e ­viste pe cari le-a redactat alături cu alţii. Literatura pe atunci apărea c a un apostolat. Scrii torul credea în misiunea lui de reprezentant /ales el unui neam, el se ivia pe a rena de luptă de câte ori o mare proble­mă preocupa mulţimea. Pleiada Ca-ragiale, Delavrancea, Vlahuţă, dispă­rută prea de vreme dintre noi, în­tr 'o nobilă solidaritate răscolia va­luri agitate în opinia publică, păs­trând însă pe .seama scrisului un respect religios, menţinând totdeau­na scrupulele onestităţii artistice şi prestigiul de atelier. Coşbuc se fră­mânta alături de ei. Mi-a fost dat a-desea să-1 văd în casa lui Vlahuţă, unde în vecinătatea pânzelor Iui Grigorescu se rosteau judecăţi şi se înfir'pau planuri, se încrucişau gân­duri, se comentau teorii, fie că l e rostia amfitrionul cu fraza lui sa-

cadată de meşter socotitor, fie că într 'o împletitură de fulger Garagia-le îşi asvârlia în faţa noastră verva orbitoare. iCioşbuc cu buzele strânse îndărătnic, in ochi cui o strălucire pătimaşe care-i lumina fruntea lar­gă de filosof antic, vorbi» ra r şi a-păsat. Ne aducea snoave din călăto­riile lui delà ţară, din nenumăratele rătăcir i cu trenul cu care pleca fără ţintă, diseca încet o cestiune de filo­logie. Curând însă se cufunda în tă­ce re , toată figura i se muia în me­lancolie şi cădea pe gânduri. Abia după miezul nopţii se scutura de a-patia lui obişnuită, cuvântul îi e r a mai pripit, colţul gurei îi t resăria de un tic nervos şi o . fosforescenţă stranie i se ivea în pupilele aprinse. Nu, atunci nu mai era modestul re-ferendar delà Minister, cu timidita­tea stângace a săteanului descon-centrat. O deplină conştiinţă, a pro­priei valori îi ridica fruntea şi vor­b a lui se desfăcea în fraze scurte, repezi, sentenţioase. Ne vorbia de ce i mulţi, de cei din umbra satelor, de obida lor, de politiciani venali, de subprefecţi nebuni, de suprema dreptate care se aşteaptă acolo jos şi de grozava judecată din urmă. Mi-se părea atunci, că din noaptea asuprirei noastre seculare, ţâşnesc accentele lui de revoltă, ca nişte pumnale ascuţite car i se înfig în coaste. Atunci ne mijia pe dinaintea ochilor caierul de foc din care se smulgeau firele de tort şi do'na lui, doina noastră, ne înfiora în creştet:

C â n d ş t i i h a i d u c i î n c o d r u T e p r i n z i cu e i f â r t a t , L e - a r ă ţ i po tec i a s c u n s e P e s t â n c i le a ş t e r n i t u pa t . C â n d pom p i c i o r u 'n s c a r ă v

Ţ i i ro ibu l l o r de f râu , G r ă b i t c â n d p r i n d ei puşca. S c o ţ i p 'uimbii de l à b r â u :

/ I a r c â n d o c h e s c c u h o h o t

T u r âz i , c ă c i p l u m b i i anoi S ' a u d u s d e a d r e p t in p iep tu l S p u r c a t u l u i c i o c o i .

Coşbuc n ' a rămas până la sfârşi­tul vieţii sale numai un poet al id i ­lelor delà ţară.

Li teratura întreagă dealtfel şi-a. dat tributul ei pentru înfăptuirea revendicărilor populare. E un in te ­resant fenomen, cum într 'o vreme-când concepţia politică diriguitoare din România modern^, părăsincE principiile democraţiei ideologilor delà 1848, şi-a strămutat punctul de-gravitaţiune la oraş , având c a ultim» scop crearea repede prin orice m i j ­loace a unei burghezia româneşti , în t r 'o vreme când kt ),mecanis<muF vieţii de stat massele mu-şi aveau greutatea lor, scriitorii şi artiştii noştri nu s'au despărţit de ţăran şi" l-au urmat în toate nenorociri le lui. In deceniile din urmă ale istoriei* noastre contemporane, literatura şr arta s'au refugiat la ţară şi aproape singurul lor subiect a fost acest om. al pământului. Este , desigur, o înal­tă justificare pe seama lor, faptuL că mai târziu conştiinţa obştească. Ie-a verificat unanim intuiţia şi că. în bătaia tunurilor, în zile de cum­plită răstrişte, realitatea s'a desprins, aşa cum au văzut-o acei care mânu­ind un penel, o daltă, ori un condei, au crezut în torentul energiilor po­pulare. Este nu numai o confirmare a caracterului profetic pe ca re 1-a avut totdeauna o operă de iartă, este târzia revenire şi o recunoaştere a legitimităţii artiştilor în afirmarea mari lor adevăruri ale neamului.

Coşbuc, poate, în mai mare m ă ­sură decât or icare altul, a slujit a-ceastă idee. Pentru dânsul des rob i -rea satelor era mai mult decât o problemă de ordin literar, jera o» convingere fanatică de luptător. T . T măsură ce se depărta de vieaţa p a -

t r 'arhală el orăşeanul deplasat sim-ţia şi umbrele cari fàlfâiau departe. Deodată cu perspectiva distanţei a început să înregistreze realitatea. Ca alungate de un duh rău se d ă d e m la o parte viziunile fermecate, fu-giau ielele şi glumele, ca să-i apară înainte chipul stors de vlagă al mun­citorului trudit, rezemat pe coarne­le unui plug, ca re ara pentru nlţi ;-

Şi ga lben , române, ţ.j-e s t e a g u l I a r g a l b e n u l s p u n e de voi , De cei delà p lugu r i , ţ ă r a n i i . Vo i g a l b e n i ele f o a m e s ă r m a n i i , De b o a l ă pu r t a t e cu ani i . . .

Ş i t oa t ă n ă d e j d e a - i l a voi.

Cum să nu se fi cutremurat de groaznică arătare, el apologetul "vrăjilor id : l ice, smuls din feeria u-nui vis frumos şi lasAârlit în faţa tabloului brutal de mizerie şi neo­menie?

întrebări de conştiinţă l-au năvă­lit, protestarea i-a sguduit toate fi­brele , a fixat răspunderi, a pipăit rănile, a scormonit răul cu întreagă otrava lui şi atunci din demnitatea lui sbiciuită, din dragostea lui în­frigurată pentru cei cari l-au trimis în lume, ca un ţipăt desnădăjduit, c a o trâmbiţă de alarmă, ca un pro­gram de luptă, s'a închegat cântecul furtunos:

Voi ce-ave ţ i î n g r o p a t a i c i ? V o i g r â u ? D a r noi s t r ă m o ş i şi t a ţ i , Noi m a m e şi s u r o r i si f ra ţ i !

î n l ă t u r i vene t i c i !

P ă m â n t u l nos t ru - i s c u m p şi s f â n t C ă c i el ni- i l e a g ă n şi m o r m â n t , . C u s a n i e c a l d l^am a p ă r a t S i c â t e ape l - au u d a t

: S u n t n u m a i l a c r ă mi c e - a m v ă r s a t ; Noi v r e m p ă m â n t !

Spre gloria poetului şi spre bine­le tuturor trâmbiţa s'a auzit şi o largă transformare a intervenit în structura ţării.

Pentru l'.oşbue satisfacţia a venit prea târziu, el a concretizat însă cel dintâi într 'o superioară formă artis­tică nevoia acestei transformări.

In vuetul oraşului în care s'a ză­mislit euritmia versurilor sonore el mai purta cu sine un fir ascuns, o neîntreruptă chemare pasionată, puternică. E r a dragostea de. ai lui, rămaşi acasă, acolo în înfundătura delà Hordou, dorul de Năsăudul c o ­pilăriei cu grăniţerii îşi cu plopii, erau amintirile ce se deslipeau dim neguri şi-i băteau la geam în nopţi de insomnie. Ce crize, ce sbuciumă-ri, se vor îi deslănţuit în acest su­flet sensitiv purtat în pribegie, ce valuri de îndoieli îl vor fi străbătut în saltul vretiginos care 1-a dus de­là dascălul Tănăsucă până la filo­zofia sanscrită si la terzinele lui Dante? De câte ori nu va fi privit înapoi, de câte ori nu 1-a oprit în drum pâlpâierea sângelui din vine, de câte ori nu l-au durut poverile msiterioase ale moiştenirii din stră­moşi? In astfel de clipe optimismul lui ţărănesc cădea înfrânt:

M a i t r ă e ş t i şi-ţ i m e r g e b i n e V e c h i s t r ă j e r , n u m ' a i u i t a t ?

\ E de m u l t de c â n d n ' a m s t a t U l m u l e , s u b t i n e .

T o t a i c i ? A m a r e g â n d u l V e ş n i c n e m i ş c a t s ă s t a i : Vez i d e - a t u n c i eu a l e r g a i

L u m i l e d e a r â n d u l ! Ce te m i r i ? E u vin f â r t a t e T r i s t a ş a şi l i n i ş t i t — S u n t b ă t r â n ! M ' a u obosi t

C ă i l e - a l e r g a t e . T u c â n t a i şi n d e p ă r t a r e E u p r i v e a m r â z â n d pe lunc i , C u m m ' a m c u m i n ţ i t de - a tunc i R â d a ş a de-arare! . . . /

Cu cât se strângea mai tare cer­c u l oraşului împrejurul lui. cu atât m a i des îl cercetau vedeniile de de­mult ca- o blândă mustrare uneori, ca o adiere caldă şi binefăcătoare câteodată:

I n v a d u r i ape repez i c u r g Ş i vu et d a u to va le . I a r p lop i to u m e d u l "amurg D o i n e s c e t e r n a j a l e . P e m a l u l a p i i . se 'mpl-etesc C ă r ă r i ce duic l a m o a r ă , Acolo , m a m ă , te z ă r e s c P e t i n e n t r ' o c ă s c i o a r ă .

Coşbuc se gândia acasă cu stă­ruinţă, cu patimă. Nu numai că nu . e r a desrădăcinatul care şi-ar fi ucis trecutul, dar îşi scurgea vieaţa de î iecare clipă dim- acest trecut, era o Tire conservatoare ale cărei rădăci­n i erau mai puternice decât copacul însuş. E l era Ardeleanul nedesfă­cut de glia lui, — de sigur nu în sensul ba rba r şi inoportun; al unui regionalism miop scos la suprafaţă uneor i în zilele noastre de către drumeţi întârziaţi ai şcolilor ungu­reşti, pe care sunt convins că s'ar Însărcina bucuros să-i scuture şi să-i treacă prin botezul unităţii de suflet aşa cum a cântat-o el, dar ardelean prin strânsa legătură cu toată comoara de simţire a acestui minunat colţ de pământ. In interio­ru l lui delà Bucureşti , alături de o soţ ie devotată şi de un copil adora­b i l pe care-1 iubia cu o dragoste fanatică de părinte, era o atmosfe­ră de simplicitate şi cuviinţă seve­r ă ca în vrednicele familii ale ve­ch i lor dascăli ardeleni, podoaba in­telectualităţii noastre de ieri. Ardea­lul 1-a tulburat încontinuu cu toate problemele lui culturale şi politice. L e urinaria cu pricepere şi devota­ment. L a procesul Memorandului din Çluj studenţii delà Bucureşti au

venit cu poezia lui „In opresores" răspândită pe foi volante miilor de asistenţi, uni patetic strigăt al ireden-tei:

D u m n e z e u ni-e î n t r ' a j u t o r , D a c ă Şi el e de-al lor , Nu-1 m a i v r e m o c r o t i t o r

Ne ' n f r ă ţ i m cu i adu l .

Graniţa, Coşbuc n'o mai putea trece înapoi, nu se prezentase la serviciul militar şi conta ca dezertor din armata austriacă. Se ducea în­să în fiecare vară la Predeal şicânid îl vedeam la Bucureşti toamna n e spunea cu un zâmbet obosit că ,a fost până la stâlpul de frontieră şi că 1-a alungat deacolo un jandarm cu pente de cocoş. Ce furtuni mute vor fi bătut atunci în adâncurile din care au ţâşnit accentele sumbre de baladă? Abia prin anii 1910 o am-nestie colectivă i-a deschis poarta. Cu cel dintâi treni s'a dus la Nă­săud şi apoi înfrigurat a luat centre­le noastre dearândul. Mi-aduic a-minte la Sibiu, când a călcat întâi după douăzeci şi câţiva de ani, pa­lid, bolnav, oeurastenic. copleşit de amintir i le tinereţii, voluptatea reve­derii îl durea. Se nemerise tocmai o serbare culturală, lumea dimpre­j u r era adunată într 'o sală de con­ferinţă. Mi-a cerut să-1 duc acolo, fără să suflăm un cuvânt. L-am dus. S'a retras intram colţ de ba l ­con şi s'a pitit să nu-1 vadă nimeni. Pr ivia cu un t remur de pleoape în toate părţile, la ţăranii din Băş inar i , la costumele delà Sălişte, la ceata de preoţi, b râne albastre, b râne ro ­şii... O mişcare s'a produs subit în sală, cineva 1-a recunoscut, lumea întreagă s'a ridicat în picioare să-1 vadă, să-1 aclame. Deodată un glas de popă tărăgnat a început cântecul şi într 'o clipă femei, bărbaţi , copii s'au asociat si a cântat toată l umea şi cânta şi el plângând:

P e u m e r i ipletcle-i c u r g r â u , M l ă d i e c a u n s p i c de g r â u A t â t a m i - e de d r a g ă . .

In inima lui Coşbuc a svâcnit cu putere idealul împlinirii hotarelor. In poezia, lui Spadă şi Corăbii, dedi­cată A. S. Principelui Carol, pe vre­m e a cântd m x copil îl vedea jucân-du-se în parcul Castelului Peleş, el întrevede sfârşitul luminos de epo­pee.

(Cu glas de proroc, despică taina vremi lor :

Şi e u ş i - a c e i ce pe a v ie ţ i i c a l e D e p a t r u o r i f ă c u r ă m d r u m m a i l u n g D e c â t a l t ău , m a i po t s p e r a s ă a j u n g S ă v ă d pe c u l m i i z b â n d a vieţ i i t a l e ? T u c r e ş t i a c u m v o i n i c şi D u m n e z e u D e n u - i m â h n i t pe noi ca s ă ne b a t ă C u ce -a ş t i u t m a i a s p r u ei v r e o d a t ă . S ă b a t ' u n n e a m . va i n e a m r o m â n al m e u D e ce c h i a r t u s ă ai o j u d e c a t ă A ş a de g r e a ? —• de nu-i m â h n i t pe no i C a b ine- ţ i v a spor i 'ndelumg şi an i i C u b r a ţ v o i n i c î ţ i vei opri d u ş m a n i i Ş i ' n l u p t e vei e o n d u c e - o s t a ş i eroi . V i s ă m şi no i , v i s ă m de m u l t v o i n i c u l U r s i t s ă s c a p e - o f a t ă de ' m p ă r a t , C u m făt f r u m o s u r s i t a fost s'o s c a p e E l i a r o s ă r i d i ce -un n e a m f u r a t D e - a i săi d u ş m a n i ş i - ap roape a r u n c a t Sutot b u l g ă r i i ' n m o r m â n t ă t o a r e i s a p e . V e n i - v a el ş i pe s t e m u n ţ i şi a p e S u m e ţ , v a s t ă p â n i în vest. ş i 'n o s t I n inimă^mi o ş t iu , o ş t iu eu b i n e ! S i v a veni , ş i -un t i m p dorit , C â n d c e l e ' ngus te - ş i v o r m ă r i c u p r i n s u l . C â n d c e l e c e a u fost j o c vo r f i ' n t r a d i u -

sul

Ş i n u ne v a ' n g r ă d i n pu t e r i î n v i n s u l Ş i r a g de m u n ţ i .

T u R e g e p r e a m ă r i t , Al v r e m i l o r de a t u n c i , T u m â n d r e n u m e , Vo i fi 'n m o r m â n t c u suf le t t r e s ă r i t , Ş t i i n d c ă ' n lup te p o r ţ i c u m p l i t e sătoii Ş i d r u m , m ă r e ţ t u d a i s c i m b a t e i s o r ţ i C ă ' n l a r g pe P o n t u l E u x i n T u p o r ţ i U n i t e ' n s to l p u t e r n i c e c o r ă b i i .

Minunea Tisului s'a împlinit, Coş­buc însă şi-a profeţit şi prăbuşirea lui, el n',a mai fost să cânte isbâm-da: balada cea din urmă.

Viforul năprasnic 1-a frânt lângă, groapa copilului lui, în zilele de u -milinţă când Bucureştii gemeau sub-călcâiul invaziei duşmane şi cântî poetul rătăci» ca un spectru din In ­fernul lui Dante cu ai cărui fiori şi-a încins ani îndelungaţi tâmplele cărunte. ~ " î

Ce a fost Coşbuc în ' evoluţia' noastră li terară? Să ni-o spuie el:

S u n t suflet. în sufe l tu l n e a m u l u i m e u Şi c â n t b u c u r i a ş i - a m a r u l .

Noi stăm smeriţi în faţa geniu­lui creator al neamului c a r e si-a răscumpărat cu jertfe actul de justiţie de care s'a împărtăşit, şi acum când stăruie înaintea noastră umbra lui Gheorghe Coşbuc îi în­chinăm şi ei cuvintele scrise pe mormântul marelui florentin în Biser ica Santa Croce:

Onorate l'altissimo poeta!

Citiţi şi răspândiţi

S A T U L ş i Ş C O A L A

B I B L I O T E C A Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R

C . G O G A Ş I G E N E R A Ţ I A D I N P R E A J M A R Ă Z B O I U L U I .

Ziua de 10 Mai a acestui an, prin desfăşurarea măreaţă şi impresio­nant de fastuoasă a paradei armatei noastre în Cluj, îmi răscolea sume­denie de amintiri, din vremea când România îşi pregătea intrarea iîn războiul cel mare. E r a prilej deose­bit şi cea mai plăcută îmbiere pen­tru fiecare de a reconstitui acele vremi eroice, când un suflu specific anima mulţimile şi armata în năzu­inţele lor l iberatoare.

Tră iam aevea clipele când ca elevi de şcoală defilam şi noi în ritmul cadenţat al marşuri lor militare sau al cântecelor patriotice, care ne-au mânat puţin mai apoi de pe băncile -şcoalei în tranşeele şi baricadele Moldovei.

Involuntar mă simţeam cuprins de atâtea aduceri aminte, dar pe măsură ce le adânceam, simţeam cum alături de gânduri fugare şi evocări duioase, prilejuite de elanul comunicativ al mulţimii fascinată de fastul zilei, încercam cu toţii un sen­timent de profundă durere de a fi pierdut pe unul din cei mai mari ctitori ai -înfăptuirilor româneşti .

Infrapevăr acest 10 Mai era de­osebit: bucuria şi j a lea stăruiau de­opotrivă în sufletele noastre şi pe haina de sărbătoare aveam parcă zăbranic de durere, căci exact la acea oră a defilării, trenul' .aducea în gara Cluj corpul fără vieaţă al celui mai fanatic răscolitor al ener­giilor româneşti, întruchipate în a r cel moment în vioiciunea soldaţilor noştri, după cum odinioară prin verbul lui înaripat ne-a dat nouă toată vigoarea în lupta de realizare a dreptăţii istorice.

In plinul sărbătorii, Octavian Go-I ga, care nu şi-a găsit o clipă de ră-I gaz în cea mai dramatică luptă din I Vieaţa aceasta, era dus în liniştea

morţii pe un catafalc lângă ca re străjuiau simplu, sguduitor de sim­plu, o cruce şi o candelă, simbol al credinţei lui în biruinţa neamului.

Şi nu puţini au fost cei care şi-au dat seama de coincidenţa impresio­nantă a sosirii trenului mortuar în gara Clujului, cu defilarea plină de maiestate a armatei noastre.

Era ceva din taina Providenţei, c ă din depărtare să i se dea onorul mai ales aici, în cetatea asupririlor de odinioară, a proceselor haine cu ră-sfjiniet în lumea întreagă şi unde el a cunoscut asprimile închisorii . Cău­tam, ca o supremă consolare în faţa realităţii sguduitoare şi ireparabile* să evadez în acele vremi din preaj­ma războiului, când o generaţie în­treagă creştea in cultul acestui poet erou, hărăzit anume să întreţină fla­căra speranţelor tămăduitoare ale Românilor . '

Intradevăr două generaţii: una într 'un moment de sacrificii al i s ­toriei naţionale, cea de acum într 'al­tul, proectată în punctul cel mai lu­minos al ei, aşa cum el a presimţit Cu viziunea lui profetică.

Era, şi-mi place să-mi aduc amin­te, în acel timp de pregătire a ma­réi răfueli istorice în latura de din­colo de Carpaţi, o generaţie neas­tâmpărată în dorurile ei de a r ă s ­punde chemăr i lo r imperioase a l e vremii.

Clocotul ei sufletesc era expresiu-nea cugetului celor care au conc re ­tizat în scrisul lor cutezător, în vor­ba lor plină de vraje, în fapta l o r pilduitoare, în versurile lo r măes-trite, în permanenta lor grijă de vii­torul de aur a l ţării, tot ce n e t re ­buia pentru ziua c a r e ia urmat să vie. Dintre toţi aceştia, desprindeam dintr 'un nimb deosebit de strălucir tor figura poetului dispărut, ca re a

3 0 6 S A T U L Ş I ŞCOALA

covârşi t toate minţile şi al cărui tri­butari am fost până la fanatizare. Deşi poezia lui în ceea ce ea are etern şi spiritual intra în patrimoniul tu­turora, noi cei care îmbinam atunci copilăria cu adolescenţa, s'mţim în mod deosebit imboldul de a-i recla­m a paternitatea spirituală, ca unii care am încercat primul freamăt a l Tersurilor sale. Ş ! i e firesc să fie aşa: generaţiile sunt patronate de anu­miţi oameni aleşi, care insuflă idea­luri, formează minţile ş ; modelează sufletele, lăsând urme vădite pentru toată vremea: Tineri i de azi îl văd la o depărtare mare, îl înţeleg nu­mai prin rostul altora, pe când noi ne^am adăpat direct din izvorul gân­durilor sale.

Exista atunci o unire tainică în a-ceeaşi credinţă, o învolburare a min­tii eare-şi avea obârşia în poezia şi tot scrisul lui Oct. Goga.

Alături de alte reviste, Luceafărul era cea de predilecţie, căci în ea simţeam scrisul lui mintos şi îndru­mător în vieaţa care ni se deschidea cu cele mai nobile speranţe. La ser­băr i şcolare, la şezători culturale, în timpul vacanţei şi pretutindeni du­ceam poezia şi piesele lui.

Ne întreceam în recitări şi mai ales în improvizaţii de melodii du­ioase cu versurile făcute anume să fie doinite ialnic. Şi ce doream mai mult era să-1 vedem. Un fel de do­rinţă idolatră ne stăpânea de a auzi glasul poetului ardelean, care sinte­tiza toate aspiraţiile unui neam.

Stăruie şi acum amintirea când ca elevi, cu toată severitatea şcoalei dinainte de război, am nărăsit inter­natul pentru a merge să vedem şi mai ales să auzim vorbind pe Oct. Goga, care în primii aur ai sosirii lui pe plaiurile de dincolo, îşi susţi­nea la o întrunire politică un loc de deputat. Ne-am atras după aceasta necruţător pedeapsa, care pe atunci

nu consta în doieneli dulcege, mai mult că am provocat prin frenezia aplauzelor noastre grupul advers politic.

F ă r ă să idealizăm la atâţia ani de distanţă o epocă a tinereţii, care era produsul şi altor poeţi şi scriitori cu renume deosebit în literatura noas­tră, poezia lui Octavian Goga ne-a mânat pe un făgaş anume, din care vremea n u ne-a scos.

Nimic la el din acele abateri ale imaginaţiei practice! N ; mic din pre­ocupările pur erotice, din melanco­lia întunecoasă, nimic în afară de li­ma naţionalismului integral, după-cum şi cu puţin înainte de moarte a scris în cea mai duioasă şi; tainică poezie ,.ce-ar- fi putut să fie în câm­pul aceluiaş naţionalism, în care n'a şovăit o clipă de-a-lungul vieţii.

Iată de ce îl reclamăm cu mân­dria unei întregi generaţii, care nici­odată nu se va înstrăina de exem­p l u l faptei lui. Cât timp vor dăinui n e g u r i 1 pe c e r u l României si sufletul m o i s t r u va fi răvăşit de străinii ve­niţi să î l destrame. î n el vom £?ăsi toată vigoarea pentru a ne apăra unitatea.

E l 3 dat atunci un suflet unitar ti­nerimii, un avânt şi o încredere conştientă în puterile noastre, o în­drumare cinstită, după cum bătrâ­nilor Ie-a alinat necazurile, plugari­lor le-a binecuvântat munca şi das­călilor le-a fericit menirea în sânul Naţiunii.

E l a imnrimat adânc în i n i m i i noastre sentimentul celei mai nobi 1 f" da tor i si •> lămurit roiturile în v i f " -fă. Câţi din aceia, nnmane con", n'au rămas pe c â n r n n r i l p de hăta"* ri c â ţ i (pn cei p.rnrt,citi nu aduc ^ • H i n c t i ' l e lo r chibzuinţă nuci n r c j formată în PTwra c e a m^i înce rc» ' a . n ' R o m â n i p i ! De nc-eea 1*» m " ţ > r t " i ' lui. l ac r imi le noastrp a u fost k ^ « ^ ; -tor de dureroase. Noi am p^'erdi't

«1 un frate mai mare, care ne-a că­lăuzit şi cu ca re am trăit atunci <;ând a rodit primele versuri. Când 5n al te ţări a u fost generaţii chinuite d e „boala secolului" care blestemau-, î n dezechilibrul lor sufletesc, pe ci •care au distrus în ei o r ice noţiune «de Dumnezeu, «Patrie şi Famil ie , noi

suntem fericiţi să ne aşezăm sub scutul oblăduitor al celui mai ales dintre poeţii noştri, care ne-a c res ­cut armonios în cultul adevărat şi cinstit al iubirii de ţară.

E . P R E T O R I Á N .

C O N S T R U I R E A U N E I F E R M E . * )

O fermă este o exploatare rurală în ca re agricultura, creşterea vite­

lor şi a păsărilor compun o gospo­dă r i e totală. Deci , o fermă bine or­ganizată este expresia c e a mai com­plectă a uiniui aşezământ rural. Gu*-vântul fermă este franţuzesc. E de mi ra re că l imba românească, l imbă «de agricultori, de crescător i de vite şi de păstori, să mu fi găsit şi dânsa un cuvânt pentru acest soiu de gos­podărie. Dar lipsa cuvântului româ-snesc e um indiciu că ferma, în sen­sul occidental al cuvântului, nu e-xistă la noi şi a luat fiinţă de-abea -după marea expropriere.

In România arhaică de altădată, se făcea mai multă crescător ie de­cât agricultură. Caii din România ,

/ porc i i , boii şi alte vite, e rau princi­p a l a bogăţie a unei moşii din şes.

- După tratatul delà Adrianopole din 1829, agricultura a venit pe pla­nul pr im al preocupări lor noastre. Atuinicea .s'au tăiat multe păduri, pen­tru a da spaţii nouă lanuri lor de grâu. To t atuncea a încetat în bună pa r t e şi creşterea vitelor. Pământu­ri le au fost exploatate în funcţia ve­nituri lor maxime. Conacele se în­conjurau numai de magazii şi remi­ze. Celelalte erau neînsemnate. To t pe atuncea a încetat şi apicultura. Ţ ă r a n i i prea săraci , cu mici le lo r

* ) C o n f e r i n ţ ă ţ i n a t ă în S t u d i o u l S o c . de D i f u z i u n e Rad io -Te l e fon ieă d in R o m â n i a

gospodării, miu se puteau gândi Ia întocmirea unor ferme ch ia r cât de reduse. F e r m a este 'deci un pro­gram actual şi cât se poate de mo­dern, integrându-se în economia noastră socială. Ca orice lucru, fer­ma a fost, la um moment dat, la mo­dă. Făeându-se multe ferme în pripă şi fără prea multă judecată, după era modei a venit aceea a denigrării.

Să analizăm deci problema fer­mei fără a ne lăsa impresionaţi de cei care, pentru a dormi mai liniş­tiţi, au hotărît, cu multe altele, că în România fermă nu ße poate.

Să vedem întâi de c e unele ferme n'au reuşit. Mai toate aceste gospo­dării au fost în general concepute prea luxos. în t r 'o fermă, capitalul se învesteşte treptat. To t treptat se constraeşte, se măreşte şi se com-plectează ferma. Cei ca re au conce-put-o delà început pe o scară prea monumentală, s'au ruinat ma i întot­deauna, sau au trebuit să vândă în pierdere. D a r ^ d a c ă nu e bine c a să se construiască o fermă deodată, e totuşi nimeri t ca planul general să fie conceput delà început, în totali­tatea lui.

Cum să construim deci o fermă? Dacă ne găsim într 'o regiune de

şes şi dacă topografia moşiei o "în­găduie, ferma va fi aşezată în afară de sat. Conacul va păstra caracterul caselor ţărăneşti şi se va găsi în m i j -

locul unei grădini. Pentru a da aces­tui grup de clădiri, care compun o fermă, o unitate, va trebui observa­tă în unitatea de concepţie şi o oare­ca re unitate în întrebuinţarea ma­terialelor. Toate acoperişurile vor fi de şindrilă sau de ţiglă, dar în orice caz nu de tablă; toate zidurile vor fi văruite. Tâmplăr ia va fi toată vopsită în aceeaşi culoare.

In trasarea pe teren a unei ferme, trebue încercată o categorică hotăr­nicire intre curţile rezervate agri­culturii şi cele trebuincioase cres­cătoriei de vite ori de păsări. Cres­cătoria de păsări, care are un spa­ţiu relativ mare, porcăria, grajdu­rile nu trebue să dea in aceeaşi cur­te. F iecare e o mică gospodărie ,a-parte ou personalul său, cu rosturi­le sale, cu speciala ei higiena. E le ­mentul de legătură între aceste di­ferite curţi poate fi grădina plantată cu pomi fructiferi şi cu florile utile apiculturii. Stupii vor fi răspândiţi printre copaci. Grajdurile vitelor de muncă se vor grupa cu remizele. Magaziile se vor aşeza deoparte, pre­cum şi locuinţele personalului.

Toate aceste case. grajduri, adă­posturi, locuinţe, fântâni, jgheaburi , grădini pot prilejui cel mai frumos subiect d-e arhitectură rurală. A da însă sfaturi generale pentru con­struirea unei astfel de organizaţiuni e foarte greu. O fermă tip nu există ia r fermele model (care de altfel nu sunt niciodată modele de arhitectu­ră') variază după regiuni şi după fe­lul exploatării. In ţara noastră, tre­bue să mărturisesc că n'am văzut nicăieri o fermă care sa ma mulţu­mească pe deplin şi care ar putea -ùuii drept pildă pentru cei ca re ar fi dornici să construiască una nouă.

Vom încerca deci să ne închipuim ceea ce n 'am văzut si să refacem cu gândul ce nu ne-a fost dat să pri­vim.

In şesul Munteniei, nu prea depar­te de Bucureşti , în acea regiune ca­re se întinde între Snagov şi apele leneşe ale Colentinei, la vreo cinci sute de metri de un sat, porţile de stejar ale unui conac s'ar deschide-pe o curte adâncă.

Conacul se găseşte în fundul aces­tei curţi umbrită de mai multe gru­puri de copaci. Casa aceea păstrează-proporţiile generale ale unei case ţărăneşti, sub apăsarea unui acope­riş dc ţigle ori de olane, din care ar ieşi masivitatea coşurilor. Casa n 'are cat. In spre curte e o intrare* cu pridvor; dincolo, spre grădină,, un cerdac. Un zid jos desparte cur­tea de sosire de grădină. In dreapta curţii sunt casele personalului şi o mică cancelar ie; pe stânga grajdu­rile. Pridvoare cu stâlpi de lemn premerg aceste construcţii joase pe toată lungimea lor. Conacul e ceva mai înalt şi domină această curte. Totuşi el n'are nimic dintr'o casă orăşenească şi se integrează linişti­tei armonii a curţii. Dincolo de-grajduri se desvoltă o curte drept­unghiulară cu magaziile şi remizele-simetrice; o altă curte de proporţii mai mici se întinde în dosul casei personalului. Acolo e lăp'tăria. După construcţiile lăptăriei se întinde o grădină de zarzavaturi ale cărei alei se întâlnesc în jurul unui puţ. Din­colo de magazii se găseşte porcăria şi casa porcarului. Insfârşiî. curtea păsărilor dominată de un turn ci-* lindric de cărămidă, pentru a adă­posti porumbei, îşi înşiră căsuţele-de diferite mărimi pentru gâşte, curcani, raţe şi găini.

Peste tot se văd plantaţii dese. Grădina de zarzavaturi are ca ho ta r o plantaţie de salcâmi. De-a-lunguF zidului care împrejmueşte curtea porcăriei se înşiră nişte duzi. D e - a -lungul drumurilor ce duc spre c o ­nac sunt plopi. Toată ferma nu ©

S A T U L S I Ş C O A L » 3 0 9

decât o mare şi stufoasă grădină, din care se înalţă acoperişurile de

. ţiglă ale construcţiilor. In faţa casei, grăd.na pomilor roditori îşi desvol­tă geometria aleelor între care, ca un joc de şah, sunt dispuşi stupii. O bordură de flori desemnează aleele. Câte un grup de stejari ori de mes-teacăni prilejueşte popasuri um­broase. In această fermă nu există hotar între frumos şi util, nu există casa de plăcere şi pe urmă ferma. Gri ja construcţiilor nu se limitează la conace, ci la absolut toate cons­trucţiile până şi la cele mai umile, cum sunt acelea ale păsărilor şi ale porcilor. Pentru arhitect fiecare obiect a fost un prilej de frumuseţe care s'a integrat unui tot armonios. Totul nu e decât o grădină sau mai b ine zis un parc utilitar.

Cine n'a auzit vorbindu-se de fer­m a Măriei Antoinette delà Versailles? Cine n'a auzit vorbindu-se de jucă­riile reginei? Insă prea puţină lume ia tras concluzii valabile din acest efort făcut pe vre'mmtri de arhitectul M'c , urmaşul lui Mansard şi a lui Gabriel . Lumea vizitează aceste spi­rituale şi gingaşe arhitecturi, le con­sideră cu milă şi nostalgie, oftează şi pleacă înainte. Totuşi „le hameau" Măriei Antoinetta poate să ne înve­ţe ceva. Dincolo de partea puerilă a concepţiei, de aspectul teatral al a-cestui mic grup de clădiri, de consi­deraţiile sociale ori istorice care s 'ar putea face cu destulă gratuitate, mi­ci le edificii exprimă totuşi o grijă a amănuntului, o înţelegere a umilu­

l u i , o delicateţă în faţa naturii, o subordonare a formelor arhitectu­

rale peisajului; însfârşit o preocupa­re a utilului niciodată uitată, un soiu de spirit bucolic şi fraged, îin-tr'uin cuvânt o adâncă înţelegere a subiectului.

Ce caută jucări i le unei regine în treburile unei gospodării serioase din câmpia valahă, se vor gândi poate cei care ascultă această confe­rinţă. Dar lecţii poţi să iei câte oda­tă şi de la copii şi nu-i rricio ru­şine.

In Persia, în grădinile regale cele mai măreţe, turnurile de veghe al­ternau cu turnurile de adăpost ale porumbeilor. Grădinile de zarzavat, de fructe şi de flori alternau, graj­durile erau palate. Dar să revenim la ferma noastră. Dacă am pomenit de ferma din Versaille, e ca să atrag atenţiia celor ca re au de gând să construiască sau să îmbunătăţească o fermă, să ştie că toate pot fi fă­cute cu grijă, că frumosul nu costă mai scump decât ' urâtul. Şi, dacă au anevoie de modele de gust şi bună cuviinţă arhitecturală nu e nevoie ca să se ducă la Versailles, dar să facă o pl imbare prin sat, să vadă cum îşi c roesc ţăranii gospodăriile, să Înţeleagă această metodă bine gândită a construcţiei, să se sfătuias­că cu aceşti gospodari români care îşi strică gustul inumai în contact ou oraşele şi să înceapă treaba în ace-laş spirit de armonizare cu natura. V o r cheltui mai puţin, vor avea un lucru mai frumos si nu vor strica şi înstrăina priveliştele ţării lor.

A r h i t e c t G. M. C A N T A C U Z I N O .

A S U P R A F O R M E L O R D E S A T I N A R D E A L Ş I B A N A T .

In lumea satelor noastre, am co-borî t pe rând, ca culegători de fol­c lor — mai puţin însă ca cercetă­tori atenţi ai vieţii noastre naţiona­le, în ceea ce priveşte cultura mate­rială... privind casa, gospodăria, ori satul în întregime.

Cauza? O vedem în desvoltarea prea mare pe care au luat-o la noi fi­lologia şi istoria, care au influenţat mai mult cercetări din domeniul spiritual. Numai târziu, din partea geografiei şi socioloigei, ne-au venit complectări —- şi cartea 1 ) Dlui Romul Vuia va trebui privită sub acest uni-ghiu de evoluţie, a ştiinţei etnogra­fice la moi.

In adevăr, la baza formelor de cultură materială, avem de-a-face, mai mult ca în oricare domeniu, cu factori determinanţi, de natură ex­ternă. Aici se manifestă cu putere, mediul geografic; relieful. Şi forme­le de sate, de case, de curţi, aveau să fie studiate, ca o condiţie, sub imperiul acestui factor, la care con­lucrează într 'o măsură apreciabilă şi factorul etnic. Factorul etnic are însă un caracter intern, dar i se a-daugă acea experienţă colectivă, seculară, a neamului, alături şi mâ­nă în mână cu cel extern, geografic.

De fapt, etnografia îşi fundează existenţa pe baza acestui din urmă factor, care se afirmă organic — şi dispune direct de propria putere a neamului, în numele căruia lucrează sau în numele căruia se referă.

După articolul din Revue de

*) Bomul Vuia: L e v i l l a g e r o u m a i n de T r a n s y l v a n i e e t d u B a n a t . E x t r a s d i n „ L a T r a n s y l v a n i e " B u c . 1937 — 85 p. — f i i n d î n s o ţ i t ă de p l a n u r i , f igur i şi h ă r ţ i .

Transylvanie2), şi această broşură,, deşi ceva mai amplificată, este to t un rezumat, dintr'o lucrare mai m a ­re, care îşi aşteaptă lumina zilei. Alt—, fel, în limitele sale rezumative, n e dă în întregime măsiuirai însăşi gc problemei pusă în discuţie. In to t cazul, mu e vorba de ceea ce ne anun­ţă titlul cărţi i : „Satul românesc dar Transilvania şi Banat" — fiindcă aici găsim tratate, pe rând, t ipurile de sate, comparativ — proprii mar multor neamuri din Ardeal şi B a ­nat. Deci e ceva mai mult decât me spune titlul. Dealtfel, latura compa­rativă este o calitate a acestui studiu şi a întregei activităţi a autorului.

Evident, va trebui să intrăm îm obiect, însă mai înainte, să ne în ţe ­legem asupra felului cum autorul îşî împarte materialul. Tipologia sa te­lor este pe primul plan, primul ca— pitol. Delà sat, privit astfel, se t r e c e la curte şi numai apoi la casă, con­siderată deasemenea tipologic, cir care ocazie, ne oprim şi asupra câ­torva ustensile casnice: „mâţii" s a » suporţii de fier pe vatră — frigări,, tigăi, pirostrii şi în rândul acestora, ne este prezentat şi „ţestul" de copt pâinea •— primul cuptor folosit. A-cestea complectează şi dă variaţ ie unei clasificări pur formale. ...

Vasăzică, să subliniem delà în.-: ceput: aiutorul, m'a tratat gospodăria ca o unitate, acolo în mediul geogra--fie în ca re se găseşte, ci separat, fragmentar: mai întâi satul, apot curtea, casa, formând capitole sepa­rate. Cu aceasta însă, cred că fac-

2 ) C h r o n o l o g i e dos t ypes d e s v i l l ages-d a n s l e B a n a t e t l a T r a n s p l v a n i e , Bevu*-de Transylvanie T o m . I I I . Nr . 1. 1936.

torii hotări tori în determinarea a-cestor forme de habitat, nu suini semnalaţi mai puţin, distingându-se, în general, mai multe tipuri de sate — plecând delà tipul de sat cu case izolate3).

Desigur, că principiul în cerceta­re, caută să ine dea forma satului, structura lui, planul — fie al casei, fie al satului. In acest înţeles, s'au folosit hărţi la scară mare şi1 răs­punsuri la chestionare, lucrate anu­me. Acestea nu au putut îndeajuns satisface şi s'a cerut deplasarea di­rectă pe teren. Undeva trebuia con­trolată o spusă — în altă parte, ră­măsese pe hartă un gol. De aceea zic, metoda şi tehnica nu sufere întru n 'mic — ar fi deci vorba de o cali­tate anticipat recunoscută acestei lu­crări , fiindcă documentaţia este pre­zentă sub toate raporturile.

*

După ce-am văzut şi mij loacele şi princ piui — am arătat apoi şi cum se situiază problema în stadiul ac­tual al cercetăr i lor la noi, mai rămâ­ne clasificarea. Am şi amintit tipul de sat cu case izolate. Autorul pri­veşte această formă de ,aat, ca o fază de început în aglomerările săteşti la noi. Initr'adevăr, e vorba de satul înălţimilor până la 1300 m. deasupra nivelului mării, unde locuitorii nu trăiesc decât în mică măsură din a-pricultură, ocupaţia lor principală fiind creşterea vitelor. Or, vieaţa pastorală necesită spaţii cât mai în-t'nse. De aici, în forma lui: o casă ici. alta colo — gospodării de sine stătătoare, la depărtări mari. Ca exemplu, avem comunele Măguri şi

3 ) U r m e a z ă apo i <cel îsinprăştiat, de-a-lungul văii, aglomerat, de-a-lungul dru­mului, geometric, (satul în fotrmă de fus şi cel circular, su/nt d o a r men ţ ioamte c a f i i n d e x p l i c a ţ i i l a no i ) .

Mărişel din Munţii Apuseni. în t rea ­gă regiunea Moţilor e dealtfel ca rac ­teristică acestei forme de sat. Cine face o excursie primi aceste părţi, au ­de vorbindu-se de „cringuri", c e nu-s decât cătunele noastre, însă ş i mai reduse ca număr.

Satul împrăştiat, e formă de t ran­ziţie. In clasificarea autorului, cade între tipul de sat cu case izolate ş i cel aglomerat. Aria sa de răspândire e în Nordul Ardealului. Sporadic îl mai aflăm şi în alte părţi. Situaţia sa de tranziţie ,îl împinge spre o t r e ­ce re înceată până la a se contopi cu satul concentrat sau aglomerat. I n t e ­resant că acest tip de sat acoperă zo­n a colinelor, unde ocupaţia locuito­ri lor e mixtă; creşterea vitelor se menţine, dar agricultura ajunge a fi de aceiaşi valoare ca şi creşterea vi­telor.

Cum însă rel'eful ţării e brăzdat de cursurile de apă, — în lung şi în lat, aceste forme de teremi, atrag du­pă ele o altă formă de sat, numită de-a-lungul văii. In acest noui caz, ca~ sele urmează firul apei, nu numai ţinând cursul văii principale dar şi al văilor secundare, formând prin fréquenta cazurilor o Caracteristică a satului românesc din Ardeal. Ori­cum, se poate enunţa de acum, că, atât satul cu case izolate cât si cel împrăştiat ca şi cel de-a-lungul văii, sunt privite ca tipuri proprii de lo ­cuire a poporului român.

Mai există şi un alt tip de sat, ce se poate privi c a atare: e satul în­grămădit, fără nicio ordine, care do­mină cui răspândirea sa în spaţiu, Ţ a r a Haţegului, Făgăraşului, S u r u ­lui — şi interesant de spus, şi ţinu­tul Secuilor. Dar acolo unde-şi atin­ge apogeul săui de desvoltare, e Câm­pia Ardealului. E l e satul depresiu­nilor circulare, ferite de vânt, cu apa la îndemână. In vestul ţării, lip­seşte — ici colea de se mai găsesc —

resturi — dintr o extindere mai mare. A ïost dii-iocat de tipuri de sale mai nouă şi de alia origină decât cea ro­mâneasca. Zonele de contact, fie în­tre munte şi deal, fie intre munte şi şes, atrag şi oferă deasemenea me­diu prielnic de desvoltare pentru a-cest tip de sat. Apoi, iarăş interesant de subliniat, e faptul că Saşii din Ardeal, nu au satul îngrămădit — îl au insă Ungurii şi Secuii. Şi dacă m;;i cunoaştem că această formă de sat populează regiuni prin excelenţă unde neamul românesc şi-a păstrat caracterele sale etnografice, mai cu deosebire, explicaţia nu poate fi alta decât, că acest tip de sat a fost când­va accîo, atunci când fie Secuii, fie Ungiuii au ven't şi şi l-au însuşit. Iată unde. glasul factorului elnic îşi află expies 'unca sa cea mai fidelă.

Săsesc şi mai apoi unguresc se a-rată a fi alt tip de sot: satul de-ci-lun-gul dramului. Până acum. ordinea, dispoziţia caselor fată de stradă; în­chegarea gospodăriilor una faţă de alia. nu «e fineau de un anumit plan. Am n i t ° " c n r - ^ pm plural delà o-anumită formă de «at care abea îşi merita numele si a iun gem la un sat d:n ce în ce mai bine ordonat dini p. d. v. al alinierii si al sistematiză­rii sale: satul de-a-Iungul drumului, arată si această etapă. Acesta mar­chează o adevărată regularitate, cu o axă principală constantă: drumul se poate deci privi ca un tip de sat unitar. Dar tocmai din această cau­ză el ne dă de bănuit. Şi pe bună dreptate, fiindcă, luându-se în consi­deraţie factorul geografic, rezultă că

această formă de sat populează ace­le zone, care coincid cu mari ártere­dé comunicaţie, ajungându-se la con­cluzia că e un sat de colonizare^ fiindcă, începând cu această formă de sal, am ieşit d'n forma de vieaţă specific românească şi am intrat în-tr una de origină recentă şi care îşi află altă justificare. Regiunile colo­nizate, văile largi, atrag acest tip de sat. Locuitorii acestei forme de sat sunt Saşi. Maghiari şi numai în al trcMea rând Români . Acestora, veci­nătatea le-a impus modelul. Ocupa-ţiunea locuitorilor e agricolă.

In regularitatea dispoziţiei caselor, a străzilor, delà acest tip de sat, .tre­cem la satul geometric, cu o tendin­ţă şi mai marc clin ocesl n. d. v. deci, din care cauză, j «t'n s' dat numele de mai sus. Şi ace-tq este de daţă mai recentă, şi corespunde în bună parte cu zona colonizară a Şvabilor din Banat — el fiind impus de ad-m'nistratia austriacă în sec. al XVTÏ-lea. Se înţelege că ocupaţiunea lo­cuitorilor este tot oaricultura.

C\i altă ocazie vom vorbi despre casă şi curte din Ardeal si R?;nat. Şi acestea vor oferi constatări d :ntre. cele mai interesante. Putem, pentru sfârşit, adăuga că s'a neglijat în cercetările noastre baza delà care trebuia să plecăm în cunoaşterea, poporului nostru, întrucât satul este o mărturie directă a lepăturii indes­tructibile ce avem, nu numai cu pă­mântul, dar şi cu istoria.

ION C H E L C E A .

Rugăm pe cititorii noştri să achite abonamentul pe trecut şi anul

curent,

EDUCAŢIA IN F A M I L I E .

încheiam, în ultimul caiet al aces­tei reviste, articolul meu despre „Educaţ ia îra familie", cu promisiu­nea că într'un .articol viitor, am să caut a trata, mai mult latura poziti­vă şi practică a acestei importante probleme: creşterea copa i lo r — ş i 'n general a tineretului — în familie. Te rminam atunci, cu două întrebări care puneau problema din următoa­rele puncte de vedere:

1. Fo rmarea intelectuală şi mora­lă a părinţilor, pentru a fi în măsu­

ră , să-şi crească bine copiii. 2. Legăturile ce trebuie să existe

între şcoală şi familie, pe tărâmul educativ.

3. Influenţa şcoalei asupra familiei şi cum şcoala poate forma familia, -din punctul de vedere care ne pre­ocupă pe noi.

1. Românul nostru:, datorită poate parte faptului că este înzestrat cu

un adânc spirit de observaţie, nuan­ţat de-o fină ironie, este puţin cam superficial. Priveşte lucrurile — şi uneori chiar cele mai importante — cu foarte multă uşurinţă, aproape, totdeauna fugitiv. Numa ;; la urmă după ce faptul s'a consumat, îl dise­c ă retrospectiv si-1 vede în adevăra­ta Iui lumină. Aici în Ardeal. Saşii au observat acest lucru, alcătuind cunoscutul proverb: „Dă-mi, Doam­ne, mintea Românului cea din ur­mă!".

Aşa au privit şi problema creşterii copiilor, Ini mod superficial. Mai mult. de când li s'a trâmbiţat c ă şcoa la este îndatorată să le crească copiii, şi-au declinat ori şii ce sar­cină, lăsând totul pe seama şcoalei.

P rob lema creşterii copiilor îi pre­ocupă într 'un mod cu totul secun­dar. Copiii se ridică copăcei în iurul căminului, se pomenesc într 'o bună

I I .

z\ cu ei mari, dacă nu se'ntâmplă — Doamne fereşte! — ca molima să se incuibe între ei şi în câteva zile să-i ducă pe toţi în mormânt. • Atunci, fatalist cum este Românul , încrezător în destinul hărăzit de steaua sorţii, se resemnează, arun­când totul în spatele lui „aşa a fost să fie!" Destinul... şi iar destinul... pe care, de cele mai multe ori, ind-1 croim noi şi părinţii noştri. Aceştia din urmă, mai ales, când suntem mici.

Părinţi i sunt de drept şi de fapt, primii educatori ai copiilor. Vor ­bind despre- formarea educatori lor în general, Ligthart spune: „In acest scop, educaţia copiilor trebue să în­ceapă cu aceea a educatorilor. Nu­mai când aceştia vor fi bine formaţi din punct de vedere intelectual şi mai cu seamă moral, educaţia se va face aşa cum trebue".

Deci, la formarea părinţilor c a buni educatori, se cere să avem în vedere două lucruri :

a) formarea intelectuală a părin­ţilor;

b) şi în special — după cum a c -centuiază şi Ligthart — formarea lor morală.

a) Vorbind despre cunoştinţe. H. Spencer crede că cele ca re ajută l a formarea şi desvoltarea familiei sunt cele mai de preţ; mai de preţ chiar decât cele care ne ajută şi asi­gură existenţa noastră ca fiinţă.

Care sunt cunoştinţele care ajută Ia desvolairea familiei? Sunt ştiinţele educaţiei descendenţilor.

A căuta să-ţi creşti copiii, fără a avea anumite cunoştinţe de pedago­gie, este identic oui a stabip. diagnos­ticul boli lor, neavând nici idee de medicină. Câţi ignoranţi nu suint v ic­timele babelor „atotştiutoare" în ale

medicinei? Câţi copii nu sunt victi­mele părinţilor ignoranţi în ştiinţa educaţiei?...

Pentrucă intervenţia educativă a părinţ i lor să fie cu folos, se cere ca aceştia să cunoască legile de desvol­tare ale vieţii copiilor. „Ca să ne fa­cem o idee de răul pe care-1 fac pă­rinţii Care nu cuino.sc legile vieţii, n 'avem decât să ne uităm la miile de copii ca re mor; la sutele de mii, care trăiesc slăbănogi şi bolnavi; la mi­lioanele care cresc cu constituţiile mai puţin tari decât ar trebui să fie". (H. Spencer : Despre Educaţ ' e ) .

Un părinte trebue să posede ur­mătoarele cunoştinţe:

Cunoştinţe de biologie: legile de desvoltare ale vieţii copilului şi con­diţiile optime pe care le cere;

Cunoştinţe de fiziologie: fenome­nele vieţii şi funcţiile organelor la copii ;

Cunoştinţe de anatomie: cunoaşte­rea corpului copilului şi a structurii Iui;

Cunoştinţe de higiena infamtilă: curăţenia şi alimentaţia copilului. In deosebi problemele de alimentaţie şi higiena infantilă sunt cele mai sub­tile.

Toa te aceste cunoştinţe ne va du­ce la frumosul rezultat, de-a face din copiii noştri, tineri robuşti şi frumoşi — „am bun animal" cum pretinde Emerson.

Atât nu este suficient. Trebue să ne îngrijim c'a în acest corp sănătos, să sălăşuiască minte sănătoasă şi su­flet ales. Iată deci necesitatea unui alt soiu de cunoştinţe, pe care tre­bue să-şi le însuşească părinţii: cu­noştinţe de psihologie si pedagogie.

Es te ştiut că spiritul omenesc în evoluţia lui. respectă anumite legi. Ar fi absurd să pretinzi a-ţi creşte copiii, şi să nu cunoşti- aceste legi elementare de psihologie infantilă şi generală. Majoritatea părinţi lor nu

le cunosc; şi atunci, comit greşeli d e neiertat.

Exemplu: Vin la şcoală copi i , -că-rora părinţii, în nepriceperea l o r educativă, la cinci ani le-a pus a b e ­cedarul în mână şi ine trezim cu e i „doctori în abecedar şi socoteli". D e unde la început, ne uimesc cu tăişul minţii lor, vedem că pe zi ce trece, li, ,se slăbeşte capacitatea de înţelegere», par obosiţi continuu' fiindcă au de­pus prea mare efort, ca să asimileze ceea ce era peste puterile lor, la vâ r ­sta de cinci ani. E un caz dintre cele mai notorii. <!

Deci fiecare părinte să cunoască stadiul de desvoltare al funcţiunilor mintale ale copilului, la diferite vâr­ste şi capacitatea de asimilaţie.

Trebue să ştie şi cel mai simplu părinte, că până la şapte ani — fie-copilul chiar gen'u — singura car te admisă este cartea sfântă a naturi i r

care prin farmecul ei şi curiozitatea ce-o stârneşte în sufletul copilului, avid de cunoştinţe captivează îrt mod absolut pe copii.

Copilul trebue condus şi ajutat l a " observarea naturii. C:a atare este de dorit, ca părinţii să aibă unele cu­noştinţe didactice şi în deosebi sa şt ie întrebuinţa metoda intuitivă şi so­cratică.

Să ştie fiecare părinte rolul covâr­şitor pe care-1 ocupă jocul în vieaţa copiilor. Deviza fiecărui părinte a r trebui să fie: „Jucaţi-vă copii, asta-i datoria voastră!..."

Nu este vorba ca părinţii să pose­de cunoştinţe amănunţite din tot ce s'a spus până aci. Este suficient dacă se cunosc principii generale, însoţi te decât mai multe exemple concrete, care înlesnesc priceperea. Atât e su­ficient, pentrucă intelectul şi fizicul copilului să beneficieze de pe urma s

infuenţei educative a părinţilor. b) T recem acum la altă latură a

problemei: formarea sentimentelor

S A T U L Ş I Ş C O A L A 315*

şi voinţii copiilor, în familie. Am ac­centuat şi in trecut şi repet: forma­rea morală, adică sentimente nobile, deprinderi bune, virtuţi alese se în­suşesc aproape exclusiv numai în fa­milie.

Chiar dacă alte instituţii cu scop educativ vor tinde să formeze carac­terul copii lor şi familia va fi ura cuib de infecţie şi desfrâu moral , pălămii-da viciului va copleşi în ciuda tutu­ro r stăruinţelor, totul.

Un proverb bătrânesc spune: „Aş­chia nu sare departe de copac". Cu alte cuvinte, copiii sunt şi ca indivi­dualitate, dar mai ales c a buină creş­tere, cum sunt şi părinţii.

P e latura moralităţii, copiii sunt copia fidelă a părinţilor. Observă şi imită tot ce văd la părinţii, ca cel ma i perfect aparat fotografic. Deci t rebue să ştie fiecare Dărinte, că în faţa copii lor, să fie totdeauna model de cinste, bunătate ' şi hănnieie.

Copiii vor fi nu aşa cum le pre­tindem să fie ci aşa cum văd ei c ă suntem noi. Dl prof. R. Gosmin po­vesteşte c ă a întâlnit printre deţinuţii delà Văcăreşti un tânăr de condiţie socială foarte bună, care i-a spus: „Am ajuns în puşcărie, din cauza părinţi lor mei, care în loc să-mi dea o bătaie sdravănă, când vedeau că trag şcoala la fit, c ă fur ceasornice, bijuteri i şi bani de acasă, că excro-chez prietenii familiei, îmi luau apă­rarea când tata, când mama. Am fost prea răsfăţat şi prea puţin con­trolat în educaţia ce mi s'a dat. Azi iată uinde am ajuns".

In satul meu natal, din Ţ a r a F ă ­găraşului, circulă o legendă tristă: Mai de mult, când se pedepseau ne­legiuiţii cu moartea, un hoţ a fost condamnat la ştreang. Ultima lui do­rinţă a fost să îmbrăţişeze pe m a m a lui. Dorinţa i-a J o s t satisfăcută. L a apariţ ia mamei sale în celulă, s'a re­pezit asupra ei şi a ucis-o pe loc. La

interogatoriul judecătorilor, a răs­puns: „Dacă atunci când am venit cu primul lucru furat, n 'aşi fi avut. aprobarea ei mută, azi n'aşi fi în. faţa ştreangului".

Cu privire la greşelile ce se comit , în educaţia familiară, opera lui Cr.-G. Salzmann, Cartea Racului, este cu . adevărat revelatoare. Este un adevă­rat îndreptar, în care se trec la i n ­dex toate greşelile comise de părinţi, şi educatori.

Recomand călduros această cărţu­lie tuturor ce lor care n'au citit-o.. Salzmamn se foloseşte de pilde u ş o a ­re, de mici istorioare, uşor inteligi­bile pentru toate minţile. L a s fâ r ş i ­tul fiecărei istorioare, în modul c e t mai natural, scoate o învăţătură. Cred că această carte pusă în mânia părinţilor ar face mult pentru e d u ­caţie.

Pentru ca educaţia morală în f a ­milie, să reuşească pe deplin, se cere-ca familia să fie cu adevărat un c ă ­min. Cât spune de mult acest cuvânt „cămin", la propriu şi figurat! F a ­milia să fie căminul ocrotitor, la ale cărui raze dogoritoare, să se căleas­că sufletul copiilor.

Pentru această misiune sfântă, se­cere ca familia să fie un patrimoniu* sacru. S e ce re ca trăirea soţilor^ şi ' educaţia copiilor să fie străbătută de-duhul creştin purificator de suflete.

In trecutul nostru de robie, stră­moşii noştr i au trăit în post şi în ru­găciune. Nu se pomenea de concubi­naj sau divorţ — considerate lucruri spurcate —şi atât de obişnuite în vremurile noastre!

Să reînălţăm familia, la rangul ei? de taină bisericească, rânduită de Dumnezeu!

2. Şcoala şi> familia sunt ca doi pictori, oare lucrează la uin singur-tablou. O condiţie sine qua non, este ca ambii să aibă vederi asemănătoa—

re, dacă nu chiar identice, în mate­rie de arta.

Şcoala şi i'amilia au un ogor co­mun de cultivat: acesta este copilul. Este natural deci, ca să se ceară o cât mai strânsă legătură între aceşti doi factori de bază în educaţie, legă-tuiă, din care să rezulte un plan u-nic de educaţie.

Se cere însă ca părinţii să aibă pregătirea mai sus amintită. Trebue ca şi familia să se conformeze în e-ducaţie unui plan, bine stabilit, în deplin acord cu şcoala. Ia r atunci, când copilul a ajuns de şcoală, fa­milia trebue să păstreze contactul intim şi permanent cu aceasta, să-şi coordoneze activitatea cu aceea a şeoalei, pentru a desăvârşi educaţia copiilor. Să asculte sfaturile ce le primesc delà învăţător şi să-i urme­ze sugestiile.

Părinţii să se intereseze în gene­ral de şcoală. Ar fi o dovadă dintre cele mai convingătoare, că V preo­cupă problema creşterii copiilor. L e . giuitorul a căutat să materializeze a-cest diziderat, prin comitetele şcola­re şi adunarea generală formată din părinţii elevilor.

Comitetele şcolare, de multe ori, nu-şi înţeleg rostul. Cred că îşi fac dator'a, punând beţe îm roată direc­torului şi chiar învăţătorilor. Adu­narea generală, convocată odată pe an — în deosebi la şcolile secunda­re — se întruneşte la a 2-a sau a 3-a convocare, cu un sfert din membri , ceea ce denotă un complect desinte-res din partea părinţilor.

De multe ori, raportul dintre fa­milie şi şcoală este concretizat prim amenzile şcolare. E ruşinos şi foarte grav, atât pentru noi dascălii, cât şi pentru părinţi, dar adevărul trist, acesta este. Cât timp părinţii îsi dau cornii la şcoală de teama pedepsii, nu ne putem mândri cu părinţi care se interesează de copiii lor. Cât timp

trebue să le războeşti cu ei, c a să cumpere carii la copiii — deşi fu> mează zilnic un tutun — nu putem decât să ne alarmăm de soartea cul­turii la sate.

In alte ţări, situaţia este cu totul alta şi asta datorită faptului că pă­rinţii sunt formaţi. Şcoala şi familia lucrează într 'o armonic desăvârşită. Comitete formate din părinţi se în­grijesc cu adevărat ele mersul şeoa­lei. B a în unele lari, statul a lăsat totul iniţiativei particulare, păstrând pcmtru sine doar dreptul de control.

Toate neajunsurile care rezultă din desacordul dintre familie şi şcoală, vor cădea delà sine, când pă­rinţii vor fi pregătiţi aşa cum se cu­vine. "*

3. In articolul de faţă, am. înşirat un adevărat pomelnic de cunoştin­ţele şi însuşirile pe care trebue să le posede un părinte. Se pune acum di-f : cila întrebare: Cine să formeze fa­milia şi pe părinţi in sensul arătat?... Sarcina revine întreagă şeoalei şi slujitorilor ei.

Scoală poate forma pe viitorii pă­rinţi, de când aceştia sunt încă pe băncile ei. Rămâne şi azi în pi­cioare — cu atât mai mult în ţara noastră — critica aspră adusă de H. Spencer faptului, că în şcoală nu se predau niciun fel de cunoştinţe de­spre îngrijirea copiilor. Fetele mai ales, ar trebui pregătite, ca să dev'-nă în primul rând, excelente mame de copii. Li se încarcă memoria, cu tot felul de cunoştinţe, dar despre a-ceastă sfântă datorie, de a şti să-şi crească copiii, li se spun prea puţi» sau chiar deloc. Deci şcoala prin cu­noştinţele pe care le predă, p o a t e s ă ajute da formarea părinţilor, chiar de ne băncile ei.

Fo rmarea părinţilor şi iniţierea lor în ştiinţele educaţiei, trebue sa ocupe un loc de frunte, în progra­mul de activitate extra-şcolară al în-

văţătorului. Conferinţe în cadrul şe­zătorilor culturale sau la cercurile culturale, aduc un folos nebănuit problemei.

Cu ocazia compleetării fişelor in­dividuale, când mergem la locuinţe­le copiilor, putem da multe sfaturi părinţilor, în mod binevoitor. învă­ţătoarea şi conducătoarea-" satului pot îndruma pe mame cu mai multe şanse de isbândă, arătând remediul multor boli de care suferă copiii. Pot face mult în direcţia aceasta şi suro­rile de caritate şi moaşele.

Şi acum o ultimă părere. S'au cre­iat în ţara noastră tot soiul de şcoli,

(4)

C e a s u l d i m i n e ţ i i , a u r u l v ie ţ i i . A c e a s t ă z i c a l ă F r a n c i s c a n u l o de sena ­

s e ou c a r a c t e r e m a r i , r o n d e . pe o j u m ă ­t a t e d e c o a l ă de h â r t i e — m â z g ă l i t ă t o a ­t ă c u c i f r e X, y ai z ş i cu su f ixe g r a m a ­t i c a l e — c ă c i e r a e c o n o m — şi o p r i n s e ­se c u ţ i n t e pe u şă .

C u v i n t e l e s ă r e a u în o c h i o r i c u i s t a l a m a s a de s t ud iu .

G a z d a îl l ă u d a s e f o a r t e m u l t p e n t r u i d e e a a c e a s t a .

Ş i î n i a t a c u l Ge r t rude i , î n t r ' o zi, c â n d e a l i p s e a de - aoasă , î l p r i n s e s e l a u ş ă a-cd laş p l a c a t F r a n c i s c a n u l . D e d e s u p t d e ­s e n ă u n c a p d e î n g e r . V r e m e de un. s f e r t de c e a s , c â t l u c r ă l a d e s e n u l a c e s t a , F r a n c i s c a n u l z â m b i .

C u t o a t e c ă a v e a ş a p t e s p r e z e c e a n i î n ­c h e i a ţ i , î n f i i n ţ a l u i î n t r e a g ă , î n fe lul de

avându-se în vedere, diferitele ra­muri de activitate. Multe dintre ele,, poate că nu au nicio raţiune de a fi.

Nu ştiu dacă sunt cu totul origi­nal, când susţin că. şcolile care n e lipsesc şi mxe ne trebue, ar fi „Şco­lile pentru formarea părinţilor". Da, ar umplea un gol simţit şi care se soldează cu un îngrozitor de ridicat procent de mortalitate infantilă, sau în cazuri mai puţin grave cu schilo­dirile psihice şi corporale, pricinui­te copiilor de părinţi nepricepuţi.

GH. B I C A - V E L U înv. G i j o a s a de S u s — T â r n a v a M a r e . ,

a g â n d i şi s imţ i , p ă s t r a s e î n c ă M u l t ă ; n e v i n o v ă ţ i e d e copi l .

E r a u n s u f l e t c i n s t i t şi c u r a t . J u m ă t a t e a de c o a l ă o l u ă d in coş, unde

o a r u n c a s e B e r a r u l . P e o p a g i n ă eva d e s e n a t ă cu Cre ionul"

o f i g u r ă , c a r e a v e a p r e t e n ţ i a s ă î n c h i p u -i a s c ă u n p o r c . y _

I n t i m p u l u n e i ore de l a t i n ă , c u t o a t ă s u p r a v e g h e r e a c e a a s p r ă , B e r a r u l dese­n a s e po rcu l c e l m a r e , c a r e s e t ă i a l a ei a c a s ă î n to ţ i a n i i l a C r ă c i u n , c a să-tt" c u n o a s c ă şi v e c i n u l s ă u de b a n c ă , P ă -d u r e a n u l .

A t e n ţ i a P ă d u r e a n u l u i î i e r a a s i g u r a t ă ; c ă c i ş i l a ei a c a s ă , pe v r e m e a so l s t i ţ iu ­lu i de i a r n ă se î n d e p l i n e a a c e l a ş i a c t so­l e m n , deş i î n p e r s o a n a umor porc m a i ' m i c .

O I S T O R I E D I N Z I L E L E N O A S T R E .

R O M A N

de LUDWIG DETTER T R A D U C E R E de Ş T . 0 . I O S I F .

P L A C A T U L .

D i n c e a u n se r i d i c a u nor i i de a b u r d i n - „ p o m a n a p o r c u l u i " şi c a n i ş t e p a n g l i c i c o l o r a t e se î n c o l ă c e a u cu m i r o d e n i i l e de

• c â r n a ţ i ş i de s a r m a l e . Ast fe l se î n f ă ţ i ş a în m i n t ; a P ă d u r e a -

n u l u i t ab lou l a c e l o r z i le de s ă r b ă t o a r e şi -se u i t a l a el c u o c h i i p l i n i de b u c u r i e , p r e c u m I o s u a se u i t a o d i n i o a r ă de" pe

? m u n i e depa r t e , î n p ă m â n t u l f ă g ă d u i n ţ i i . F r a n c i s c a n u l , cu î n v o i r e a s p e c i a l ă a

gazde i , p r i n s e de u ş ă a c e l p l a c a t şi pe • u r m ă se d e p ă r t a pe fur iş .

D a r pe s c ă r i se î n t â l n i cu s e m i n a r i s t a ş i d â n s a î n ţ e l e se n u m a i d e c â t din zâm-'be tu l lu i r u ş i n a t , că s ' a p u s l a oale un ^complot î m p o t r i v a ei.

I n t r ă în oda ie şi văzu . î n g e r u l c h i o r a c u m p l i t —• ce e drept

— d i n t r ' u n o c h i u şi u n o b r a z î i s p â n z u r a ' î n t o c m a i c a u n a l u a t c r e s c u t p r e a t a r e •şi i e ş i t a i a r ă din c a l u p .

D a r e a s e b u c u r ă to tuş i de a t e n ţ i a de­l i c a t ă ce i-o arătă F r a n c i s c a n u l . J e r t f i s e d o a r v r eo j u m ă t a t e de c e a s d in t i m p u l lui l i b e r şi ea ş t i a s ă p r e ţ u i a s c ă a c e a s t ă j e r t f ă : c ă c i ş t i a c â t de s g â r c i t e r a F r a n ­c i s c a n u l cu t i m p u l lu i .

î n t r ' o zi d o a m n a B a u m g a r t j n s p u s e s e : .„Copi i , ah . cop i i , voi n u ş t i ţ i c â t sun te ţ i de b o g a ţ i ; t i m p u l e b o g ă ţ i a v o a s t r ă — şi n e m ă s u r a t e t i m p u l ce-1 ave ţ i î n c ă î n a ­i n t e a v o a s t r ă ! " F r a n c i s c a n u l p u s e de-a t u n c i c a m o t t o , cu l i t e r ă m ă r u n t ă , pe t o a t e c ă r ţ i l e l u i : „ T i m p u l e s t e b o g ă ţ i a m e a ! "

Ş i el j e r t f i s e o j u m ă t a t e de c e a s pen ­t r u o a t e n ţ i e d e l i c a t ă ! G e r t r u a a luă doi t r a n d a f i r i din b u c h e t u l c e s e a f l a pe m a ­s a ei , u n u l gaîlben ş i a l t u l a l b , î i puse î n t r ' o s t i c l u ţ ă g o a l ă de c e r n e a l ă , o u m ­plu c u a p ă ş i a ş e z ă f lor i le , d i m p r e u n ă cu preţiosM ': vas , pe m a s a de s t u d i u l a l o c u l u n d e s t a de o b i c e i u F r a n c i s c a n u l .

C â n d c e i l a l ţ i î l î n t r e b a r ă c i n e 1-a c i n s ­t i t c u t r a n d a f i r i , e l s e f ă c u r o ş u , z â m b i t a i n i c , îş i f r e c ă s u b m a s ă m â i n i l e lu i s u b ţ i r i şi f i ne — ş i î ş i u r m ă l i n i ş t i t s tu­d i u l m a i depai te.

.Be ra ru l l u ă de pe po l i ţ ă un c a i e t şi î n g â n ă c a p&ntru s ine î n s u ş i — d a r a ş a , - c a s ă f ie a u z i t de t o t i :

Nu e foc, nu e cărbune. Ca să ardă mai cumplit Ca amorul tăinuit, Când iubeşti şi nu poţi spune.

D a r F r a n I s c a m i [ n u auzea .

E l î n c h i s e s e och i i şi l ă s a s ă defi leze pe d i n a i n t e a o c h i l o r s ă i suf le teş t i r eg - j -l i l e c a r e p r i v e a u oratio obliqua ş i c o m - , b i n a ţ i i l e p r o p o z i ţ i i l o r r e l a t i v e ş i d e m o n ­s t r a t i ve . E r a o s o c i e t a t e f o a r t e a m e s t e c a ­t ă : u n e l e se t â r a u c a n i ş t e u m b r e l u ­gubre , ş o v ă i n d , t u ş ind , b ă l ă b ă n i n d u - s e ; c e l e l a l t e în pa s s ă l t ă r e ţ , cu g â t u l ţ e a p ă n şi n a s u l — n a s r o ş u de be ţ iv — î n t i n s î n a i n t e s u b f r u n t e a î n g u s t ă , c u m a r t r e ­ce n i ş t e b u r g h e z i î n g â m f a ţ i pe l â n g ă c e i ­l a l ţ i m u r i t o r i , cu t o a t e c ă n u v ă d m a i depar t e d e - a - l u n g u l n a s u l u i .

A ş a defn^n*#egule le ,pe d i n a i n t e a o c h i ­lo r suf le teş t i a i F r a n c i s c a n u l u i .

Ş i el l e î m b ă r b ă t a cu u n z â m b e t . Azi avea e x t e m p o r a l . P r o f e s o r u l de la t ină, e r a u n f i lolog b ă ­

t r â n şi foa r t e c o n ş t i i n c i o s .

R e g u l i l e şi excep ţ i i l e a l c ă t u i a u p e n t r u el c o n ş t i i n ţ a unu i b u n l a t i n i s t .

F r a n c i s c a n u l ş t i a a s t a . E r a m a r e d ip loma t .

F u r a t de a s e m e n e a v iz iun i , f i r e ş t e c ă n u p u t e a s ' a u d â c â n t e c u l b a t j o c o r i t o r afl B e r a r u l u i .

S e s c u l ă şi c u p a ş i domol i , c a s ă mu o p ă c e a s c ă pe c e i l a l ţ i de l a î n v ă ţ ă t u r ă , p ă ­r ă s i o d a i a pe c â t e v a m i n u t e .

B e r a r u l , s e r i d i c ă . E l ş edea a p l e c a t p e s ­t e c a i e t ş i p â n d e a t oa t e m i ş c ă r i l e F r a n ­c i s c a n u l u i .

C â n d descope r i c ă vorbe le şi m e l o d i i c â n t e c u l u i s ă u n u a t i n s e r ă u r e c h e a F r a n c i s c a n u l u i b a r i c a d a t ă de r e g u l i g r a ­m a t i c a l e , a l e r g ă l a o n o u ă ş i r e t e n i e , e* să-1 p l i c t i s e a s c ă cu t r a n d a f i r i i . E l r u p s s o foa ie din c a i e t u l de ş c o a l ă şi s c r i s e de­a s u p r a a p ă s a t şi c u l i t e re m a r i , s i m a n ­d i c o a s e :

amor suavis — d u l c e i u b i r e S c r i s e apoi a d r e s a ş i p r e s ă r â n d c u n i ­

sip, v â r î f o a i a repede s u p t s t i c l a de c e r ­n e a l ă , în c a r e s t r ă l u c e a u t r a n d a f i r i i v i

-doi, u n u ] g a l b e n şi a l t u l alt». Apoi iu te *ca fu lgeru l t r e c u i a r l a loc .

I n c l ipa a s t a F r a n c i s c a n u l se î n t o a r s e îşi p ă ş i n d d o m o l ven i l a l o c u l s ă u . V o i s ă se a p l e c e pes te t r a n d a f i r i c a s ă soa 1 ' -î ) ă r epede p u ţ i n p a r f u m , c â n d dete c u •ochi i de foa ie şi de c u v i n t e l e c e e r a u •scrise pe ea .

C i t i c u v i n t e l e î n c e t ; apo i r ă m a s e o c l i ­p ă d u s pe g â n d u r i ; n u p ă t r u n s e d e l à în-•ceput s e n s u l ş i a t e n ţ i a lor .

D e o d a t ă u n v a l de s â n g e i s e u r c ă în o b r a j i , î m p u r p u r â n d u - I e p a l o a r e a . E r a . m â n i a . D e s l e g a s e e n i g m a . Och i i lu i de şvab , a l t m i n t e r i a ş a de b l a j i n i , s c ă p ă r a -r ă t u r b a ţ i , a ţ i n t i ţ i s p r e B e r a r . A c e s t a în­s ă c u och i i pe j u m ă t a t e î n c h i ş i s t a ap le -•cat p e s t e c a i e t u l s ă u s i p ă r e a a d â n c i t cu t o t u l î n s tudiul ' s ă u .

F r a n c i s c a n u l s m u l s e f W ^ i i b c ă l i m a r ă f o a i a de h â r t i e îşi o r u p s e b u c ă ţ e l e - b u c ă -t e l e p â n ă ce n u m a i r ă m a s e d e c â t u n m o r m a n de pe t i ce .

Apoi , f ă c â n d - o gogoloş , o asvâ.rl i s ub n a s u l B e r a r u l u i şi z ise o u g l a s u l u n u i p ă z i t o r de t e m p l u c ă t r e u n p â n g ă r i t o r :

„ E ş t i u n -süfflet de r â n d ! M i ş e l u l e ! iDar cel ce e r a as t fe l i n t i t u l a t c i t e a în

a c e s t m o m e n t s o l e m n în g r a m a t i c a lu i E n g e l m a n ve rbe l e n e r e g u l a t e de c o n j u ­g a r e a a t r e i a a ş a de repede şi cu a t â t a e n t u s i a s m , î n c â t n u e r a ch ip s ă a u d ă n i ­m i c î n a f a r ă de s o n o r i t ă ţ i l e l o r p l i ne de f a r m e c .

D o u ă s p r e z e c e z i le de-a- , rândul t r a n d a ­f i r u l cel g a l b e n ş i c e l a l b a u s t a t a l ă t u r i î n v a s u l l o r c u un t r e c u t a ş a de n e g r u , a d i c ă î n fo s t a s t i c l ă de c e r n e a l ă . * Ş i ce m i n u n e ! I n z i u a de-a u n s p r e z e ­

c e a t r a n d a f i r i i m i r o s e a u t o t ' aşa d e pu­t e r n i c ş i f r u m o s c ă şi i n p r i m a zi.

P r i c i n a e r a c ă B e r a r u l î i e t r o p e a î n f i e c a r e zi c u p a r f u m de v io r e l e „ H o h e n -z o l l e r n " .

Ş i B e r a r u l zise o d a t ă c ă t r e c e i l a l ţ i : „ P r i v i ţ i l a F r a n c i s c a n u l ă s t a . f iul u n u i n e g u s t o r de f r u c t e u s c a t e d i n W ü r t e n -b e r g , b ă i a t u l ă s t a t a r e î n g r a m a t i c ă şi p r i c e p u t î n m e t r i c ă , î n d o p a t d in c a p şi

p â n ă 'n p i c i o a r e n u m a i c u x, y, ş i z ş i c u l o g a r i t m e , — p r iv i ţ i l a el!

N ic i n u b ă n u e ş t e c ă p a r f u m u l e d e c o n t r a b a n d ă şi s e î n c h i n ă de b u n ă v o i e u n u i idol!"

I n d i m i n e a ţ a a d o u ă s p r e z e c e a , a m â n d o i t r a n d a f i r i i se s c u t u r a r ă ; - î n t r ' u n m o m e n t c â n d n u e r a n i m e n i în oda ie , F r a n c i s c a ­nu l r i d i c ă petaJlă cu p e t a l ă şi le s t r â n s e f r u m o s , aşezânidu-le î n t r ' u n col ţ pe furo-dul c u f ă r u l u i s ă u d e l e m n , p r i n t r e p u ţ i ­n e l e a l b i t u r i c e l e avea .

I n a c e i a ş i zi i se î n t â m p l ă c e v a c e el c rezuse c ă n u i se poa t e î n t â m p l a n i c i ­o d a t ă : î n t r ' u n m o m e n t d e u i t a r e l ă s a s e în b r o a s c ă c h e i ţ a d e l à c u f ă r .

E r a de n e c r e z u t c a B e r a r u l s ă n u p r i n ­dă u n p r i l e j a ş a de b i n e v e n i t .

Şi-1 folosi . Cu zece m i n u t e î n a i n t e d e opt, a l e r g ă o u o g r a b ă p r e f ă c u t ă d u p ă F r a n c i s c a n pe d r u m u l sp re ş c o a l ă .

L a e t a j u l a l do i l ea se r ă s g â n d i î n s ă — ' şi c a şi c u m a r f i u i t a t c e v a f o a r t e i m ­p o r t a n t , de t e b u z n a pe t r ep te în s u s — îndără t . . . s te te p u ţ i n l a p â n d ă ş i c â n d ză r i de l à f e r e a s t r ă pe F r a n c i s o a n c a r e s t r ă b ă t e a zo r i t p i a ţ a , se repez i J n a p o i ta oda i e d r e p t l a cufă r . . . d e s c h i s e r e p e d e isapaeul ş i c e r c e t ă cu d e a m ă n u n t u l n e ­î n s e m n a t a a v e r e a F r a n c i s c a n u l u i ! Ş i a -t u n c i d e s c o p e r i r ă m ă ş i ţ e l e p ă m â n t e ş t i a l e t r a n d a f i r i l o r — ,allb şi g a l b e n — î n m o r ­m â n t a t e p r i n t r e a l b i t u r i . „Uf ! " s u s p i n ă B e r a r u l . Ş t i a î n d e a j u n s .

D e l à d â n s u l a f l ă G e r t r u d a . L a o p t şi zece m i n u t e B e r a r u l i n t r ă î n

c l a s ă g â f â i n d ş i p l i n d e s u d o a r e . „Unde -a i fos t? ' î l a p o s t r o f ă d i r i g i n t e l e . „ M ' a m l u a t c u î n v ă ţ ă t u r a " i n i o r l ă i b ă ­

i a t u l p i t o d e p o c ă i n ţ ă şi c o b o r î s m e r i t g e ­n e l e b o g a t e p e s t e s t r ă l u c i r e a d ră i coasă a o c h i l o r lu i a l b a ş t r i , p a r c ă a r fi v r u t s ă - i f e r e a s c ă de p r i v i r e a s t r ă p u n g ă t o a r e a p r o f e s o r u l u i .

,^Minciuni! Ş a r l a t a n i i ! " t u n ă p r o f e s o ­ru l .

„ S p u n a d e v ă r u l ! " Ş i B e r a r u l î ş i d u s e m â n a c u dege te l e r ă s c h i r a t e l a p iep t , î n s e m n de î n c r e d i n ţ a r e .

„ P e d e a p s ă ! T r e c i l a c a t e d r ă n u m a i de­c â t şi s p u n e l e c ţ i a ! "

O b r a j i i a p r i n ş i a i B e r a r u l u i se f ă c u r ă g a l b e n i - g a i b e n i c a cea ra . . .

C A B I N E T U L

I n l e c ţ i a de I s t o r i e a L i t e r a t u r i i ven i se l a r â n d c a p i t o l u l : „ R o m a n u l " . L a înche ­i e r e a u fost î n ş i r a t e r o m a n e l e c l a s i ce , a-ce le r o m a n e c a r e p r in f o r m a şi c u p r i n s u l l o r t r e b u e s ă s l u j e a s c ă da model .

P r o f e s o r u l M o r o f f n ' a v e a m i g r e n ă in z i u a a c e e a : şi a s t a î n s e m n e a z ă c ă a s t ăz i n u e e i c ă l i t o r şi n u se p ierde în g r a m a ­t i c ă . E r a „în ve rvă" .

î ş i î n c h e i e as t fe l l e c ţ i a : „Astfel de ro­m a n e a u a p ă r u t în su te de edi ţ i i ; ele s 'au v â n d u t p r in u r m a r e în m a i m u l t de o s u t ă de mi i de e x e m p l a r e şi au fost c i t i t e , g u s t a t e şi s t u d i a t e de o a m e n i c u ­g e t ă t o r i . Ide i l e l o r m ă r e ţ e , f igur i l e lo r i d e a l e a u a j u n s ave re c o m u n ă a unu i p o p o r î n r e g — ele a u a v u t o e n o r m ă în­r â u r i r e a s u p r a m o r a v u r i l o r şi c r e ş t e r i i , a s u p r a . in te l igenţ i i şi s i m ţ i r i i — cu u n c u v â n t a s u p r a c u l t u r i i u n u i popor — ş i c u m c e a m a i m a r e p a r t e din ace s t e ro­m a n e a u fost şi sun t t r a d u s e în u n e l e , altefle î n m a i m u l t e l i m b i — p u t e m z ice c ă a u i n f l u e n ţ a t c u l t u r a t u t u l o r p o p o a r e l o r . A s e m e n e a apere m a g i s t r a l e s u n t c a n i ş t e p r e d i c i p r o p o v ă d u i t e de pe c u l m e a uimii m u n t e u r i a ş şi î m p r ă ş t i a t e pe a r i p e l e f u r t u n i i pes t e t oa t e ţ ă r i l e !

Ş i o r i c e o m cu l t e d a t o r s ă c u n o a s c ă a c e s t e ope re ! "

L i n i ş t e p l i n ă de ev lav ie u r m ă după cu­v i n t e l e a c e s t e a .

Ceie p a t r u z e c i şi şap te de copi le p a r c ă n i c i n u m a i s u f l a u .

A t u n c i se r i d i c ă s e m i n a r i s t a A n t o n i a B e n k e r t ş i zise, pe u n ton c h i c o t i t o r şi c u o s m e r e n i e p r e f ă c u t ă în och i i e i l â n ­cez i : „ S c u z a ţ i , d o m n u l e p rofesor , d a r î n b i b l i o t e c a ş c o a l e i n o a s t r e n u se a f l ă n i c i -unrjjl d i n t r e r o m a n e l e m a g i s t r a l e , p o m e -tnâite d e D-voais t ră" .

P r o f e s o r u l M o r o f f r ă m a s e p a r c ă i^ar fi d a J cu c e v a în c a p . C a o a d i e r e de v â n t

lîe/.ultatul? Xota: patru! Teane asta nu sufla n i c i u n cuvânt, s e - :

m-naristei Gertru-îa.

E L E C T U R Ă .

cald 11 atinse chicotituJ clasei î n t r e g i . Simţi patruzeci şi şapte de perechi de­ochi copi lă roşi care î-i răsfrângeau l u m i ­nile în sticla ochelarilor săi şi aş tep tau , răspunsul.

O clipă domni linişte adâncă. Figura profesorului Moroff se făcuse- -

parcă de 'piatra. Deodată u n zâmbet bat­jocoritor răsări pe figura lui; el zise cu glas dcmol şi în clipa areasta v o c e a l u i nu era lipsită de oarecare graţie: „ A m spus aşa: e dator orice „om cult" s ă cu­noască aceste opere; datoria aceasta nur vă priveşte încă. de oarece Dumneavoas- . tră aveţi a. vă cultiva de-a ci înainte"

Figurile celor patruzeci şi şapte de fete-căpătară dintr'odată expresii d i fe r i t e : desamăgire. ciudă şi mânie — fiecare- ' după firea sa. Grăsulia Benkert se a ş e z ă • pe bancă parcă ar fi fost a t rasă de o 'po­vară uriaşă. „Ai a te cultiva de-aci î n a ­inte", fraza aceasta ajunse p rove rb i a l ă - .

După oră, Gertruda şi grăsulia Anto­nie plecară împreună spre casă.

„Mă gândesc la pomul oprit d i n raiu'*' zise grăsulia; „e încărcat cu m e r e f ru­moase; şi la ce sunt b u n e m e r e l e dac St nu-s de mâncat? Titlurile romanelor m a ­gistrale strălucesc în mintea m e a c a me^ re le din pomul oprit! Ş t i i ce , T r a a d e l î " H a i s ă i m i t ă m pe E v a şi s ă g u s t ă m d i n măr". ,

„ S u n t g a t a " r ă s p u n s e G e r t r u d a . ..Dacă s u n t î n t r ' a d e v ă r a ş a de binefă­

c ă t o a r e , după cum s p u n e m a r e l e n o s t r u m a e s t r u p r e d i c a t o r a l g r a m a t i c i i , de c e să n u f a c e m to t c h i p u l c a să c a d ă ş i a-s u p r a n o a s t r ă m a n a l o r c e r e a s c ă ? "

„ D a r c u m vre i t u s ă a b a t e m ş i peste* cape t e l e n o a s t r e a c e s t i s v o r de m â n t u i ­r e ? " î n t r e b ă G e r t r u d a cu îndo i află-'. . „ P r i i t c a b i n e t u l de l e c t u r ă , d r a g a m e a . I n u -l i ţ a s t r â m t ă e s t e „ B o l t a O r i e n t u l u i " p e s -

t e d r u m , s u b o f i r m ă m a r e a u n u i f r a n ­ze la? , e p r i n s ă o t ă b l i ţ ă : C a b i n e t u l de l e c t u r ă L u i s a H o f f m a n . A s t ă s e a r ă es te l u n ă ţplină, d a r u l i ţ a nu^şi d e s m i n t e n u ­mele; l u n a n u p r e a a r e l o c u n d e s ă b a t ă . A ş a d a r , pe a s t ă s e a r ă l a o p t şi j u m ă t a t e în c o l ţ a l ul i ţe i s t r â m t e — t u ş i eu ! L o ­z i n c a : F r i d o l i n ! d a c ă n a te-oiu r e c u n o a ş ­t e d u p ă g las" .

„ F r i d o l i n ? " — r e p e t ă G e r t r u d a înce t . „ C r e d c ă a c e s t c u v â n t i l ve i p u t e a ţ i ­

n e m a i lesne" zise A n t o n i a . Ochi i c e l o r d o u ă p r i e t e n e scânte ia iră

î n t r e ei.

„ N e g h i o a b ă l u n ă ! " şopt i î n ă b u ş i t u n g l ă s c i o r de f a t ă . „ L i n a a s t a n e g h i o a b ă t r e b u i a s ă b a t ă c h i a r a c u m p e u l i ţ a s t r â m t ă , p a r c ă n ' a r fi g ă s i t a l t l o c p e l u m e . L u n ă neghiobă!"

L u n a se r ă s g â n d i a t u n c i . „ T r e b u e s ă v ă d ş i eu p e o b r a z n i c a a s ­

t a c a r e m ă bat jocoreş te" , îşi zise l u n a . Şi v ă z u d o u ă fete c a r e v e n e a u c u paş i

g r ă b i ţ i p e t r o t u a r u l î n g u s t din s t â n g a ul i ţe i s t r â m t e .

A r fi d a t n u şt iu c e s ă le b a t a în f a ţ ă , d a r n u s e v e d e a u d e c â t och i i s t r ă l u c i ­tor i , năisciorul şi g u r i ţ a î n d ă r ă t n i c ă , a ş a d e b ine e r a u î n v ă l u i t e a m â n d o u ă . P e s t e c â t e v a m i n u t e i n t r a r ă pe o p o a r t ă p e s t e d r u m d e „ B o l t a Or ientu lu i" în în­t u n e r i c u l o c r o t i t o r a l u n e i case .

„ H m ! C i u d a t ! Ce p o a t e s ă fie a s t a ? " se ( întreba luna . F i r m a e n o r m ă de p e zid a -r ă t a l ă m u r i t i n s c r i p ţ i a : F r a n z e u ă r i e .

„ H m ! " şi l u n a deite d i n oajp. A t u n c i d e t e p e s t e t ă b l i ţ a a l b ă . P e t ă ­

b l i ţ ă s c r i a : C a b i n e t u l d e l e c t u r ă Luis ia H o f f m a n . L u n a s e l u m i n ă .

„ A h a " zise e a : „ C a b i n e t d e l e c t o r ă ? F e ­t e m a s c a t e ? Voc i o b r a z n i c e , p a ş i sroriţi — a s t e a sumit ş c o l ă r i ţ e ! F ă r ă d o a r ş i p o a ­t e s u n t ş co lăr i ţ e c a r e v o r s ă g u s t e ddn r o d u l o p r i t a l ş t i inţe i ! M u r i t o r i i a u a s e ­m e n e a t o a n e !

B u n ! A m s ă c a u t şi e u s ă .le v ă d — şi m a i

c u s e a m ă pe o b r a z n i c a c e e a c a r e m i - a E i e l u n ă n e g h i o a b ă .

Z i s şi f ăcut . Cu t a c t i c a ei c a r a c t e r i s t i c ă , ce t r ă d a

n u m a i d e c â t pe o b s e r v a t o r u l p l i n de ex ­p e r i e n ţ ă în ta ine l e nopţii , , e a î m p r e s u r ă n u m a i d e c â t toată c a s a şi o b s e r v ă c u deo­seb i tă l a a r e - a m i n t e feres tre le ş i î n c ă ­peri le d i n (fVcndul cur ţ i i .

P â n d e a c u o m i e d e och i . A t u n c i a u z i c lopoţe lu l s u n â n d : o d a t ă t

ue d o u ă o r i ! Repede , î n t r e r u p t şi n e r v o s . S u n e t u l v e n e a d i n etajul! a l doi lea , ûio

fundul cur ţ i i . i u t e ! P r i v i p e - f e r e a s t r ă de-.a-fla.ngul s c ă r i i . In a d e v ă r ! E r a u a m â n d o u ă aco lo . B r o b o a d e l e d e d a n t e l ă le a s c u n d e a c u

to tu l oapul şi u m e r i i . L a c a p ă t u l c o r d i d o r u l u i se v e d e a p e u ş ă .

u n p l a c a t m a r e d e h â r t i e . P e el s t a s c r i s c u c a r a c t e r e r o n d e : Cab ine tu l d e l e c t u ­r ă : Rncţpiraetară L u i s a H o f f m a n .

Cele d o u ă fete .şopteau î n t r e el© şi se-p l i m b a u în s u s şi în jos , nel iniş t i te .

U n a d i n ©le zise: E i , .şi ce? A m să-tmii scot a c u m b r o b o a d a — d e c e s ă n e t ă i -n u i m ou a t â t a f r i c ă d o r u l n o s t i u de o» n e i n s t r u i .

„ A s t a e c e a c u -vocea o b r a z n i c ă d e a -d ineaur i !" zise lunfl.

0 r e c u n o s c u s e d u p ă c e a d i n t â i vorbă . . A c u m îş i s c o a s e şi b r o b o a d a . I n o b s c u r i t a t e a c o r i d o r u l u i , l u n a z ă r f

a t u n c i obra j i i bucăflaţi a i Antonie i .

,*Dar a s t a e-o v e c h e cunoştinţă a mea"" — zise l u n a — „ s e m i n a r i s t a Antonia!* P o f t i m ! "

A l t m i n t e r i mu e r a .aşa n ă z u r o a s ă ! Nir-c i o d a t ă n u m ' a b a t j o c o r i t c a az i !

De c â t e o r i o g ă s e s c s p r i j i n i t a I a fe*-r e a s t r ă , ş i t o a t ă n o a p t e a v i s e a z ă d e ş ­t e a p t ă şî-şi f a c e v i s u r i d e n o r o c , v i sează , zile .frnmoasB, de l i b e r t a t e , d e i n d e p e n ­d e n ţ ă ! T o t d e a u n a î m i f a c e p l ă c e r e c ă - m i î n c r e d i n ţ e a z ă t o c m a i m i e t a i n e l e imamii» sa l e !

E i , i n i m a o m e n e a s c ă a r e ş i e a t o a n e t Asta- i a ş a de c â n d l u m e a ! A ş a ! , ! ; '

322 S A T U L S I S C O A L Ă

Ş i c e a l a l t ă c a r e ş i -a dat l a o p a r t e b ro ­b o a d a , l ă s â n d s ă i se v a d ă cos i ţ e l e boga­te.. . — E i , d a r a s t a e d r ă g u ţ a G e r t r u d a B a u m g a r t e n , oa re s t ă la m a i c ă - s a în t r ' o c ă m ă r u ţ ă m i c ă dim e t a j u l a l t r e i l ea , d in fundul cu r ţ i i o s p ă t ă r i e i S t e i n e r

C u n o s c ! C u n o s c t oa t e su f l e t e l e b u n e c a r e s t a u

a c o l o .

O d a t ă — t r e c u s e poa t e un c e a s d u p ă c â n t a t c d c o c o ş i l o r î n zor i — a m p ă t r u n s î n t r e a g ă în o d a i a m i c u ţ ă şi m ' a m op r i t l â n g ă p a t u l vech iu , m â n c a t de c a r i , î n c a r e d o r m e a iânu- i . U n b r a ţ î i a t â r n a a l b şi r o t u n d pes t e î nve l i t oa r e , c e l ă l a l t îl ţ i n e a sub t p ă r u l ei băl laiu a d u n a t c u în­g r i j i r e . R ă s u f l e t u l ei e r a l in şi du lce c a v â n t u l f l o r i l o r î n nop ţ i l e de p r i m ă v a r ă .

P r i v e a m cu n e s a ţ a c e s t t a b l o u . E r a f r u m o s .

A t u n c i e a d e s c h i s e och i i şi c u m â n a u ş o a r ă î n l ă t u r ă v i su r i l e , m ă ză r i ş i -mi z i se : T u eş t i , l u n ă , tu eş t i? C o b o a r ă e p r e m i n e , a ş a — a p r o a p e — .aproape de to t ! G u r i ţ a m i c ă , f r a g ă , z i se : „Ah, spu­med lu i , l u n ă , spune- i : N i c i u n l a c n u o g l i n d e ş t e a ş a de a d â n c n o u r i i a l b i şi ce­r u l a l b a s t r u , pe c â t de a d â n c p ă s t r e z eu c o m o a r a în su f l e tu l m e u ! I n v e s t m â n t a l b c a c r i n u l , cu (pletele b ă l a i e f l u t u r â n d î n v â n t , cu p a ş i d e c o p i l t r e c e p r i n su f l e ­tu l m e u — î m p r e s u r a t ă şi d e s m i e r d a t ă d e f lor i — i u b i r e a !

A d â n c de m a r e — l i m p e d e oa c r i s t a l u l !

S p u n e - i , l u n ă , sipune-i l u i , i u b i t u l u i ! — C r e d i n ţ ă p e n t r u c r e d i n ţ ă ! D i n c e a s u l a c e s t a G e r t r u d a B a u m g a r -

t e n a v u m a r e t r e c e r e ila l u n ă . P e u r s i ă l u n a a r u n c ă r e p e d e o p r i v i r e

ín o d a i a L u i s e i H o f f m a n n , p r o p r i e t â r e à -s a c a b i n e t u l u i de l e c t u r a .

R o t u n d ă şi g r a s ă , s t ă t e a l a m a s a d i n m i j l o c u l oasei , c u o e n o r m ă c e a ş c ă de c a f e a s u b n a s . A l ă t u r i un m o r m a n de b u c ă ţ e l e d e j i m b l ă . T o c m a i a t u n c i a r u n ­c a s e u n p u m n de f ă r ă m i t u r i î n c a f e a u a f i e r b i n t e , s c o a s e l i n g u r a î n c ă r c a t ă şi se p r e g ă t e a cu p l ă c e r e s 'o t r a n s p o r t e în gu -/•a (larg d e s c h i s ă , c â n d s u n ă c lopot J u l

U n co r ido r : jdac-ă — de două or i — de t re i or i !

„Aufr i s i ţ i ş t r e n g a r i ! " ş u e r ă e a p r i n t r e d inţ i , îşi r i d i c ă ş a l u l pe c a p , d e s c h i s e u ş a ş i s t r i g ă : „N 'a ţ i p u t e a s ă m a i a ş t e p ­t a ţ i o l e a e ă ! " S e f ă c u s e ro ş i e c a p a r a , d e m â n i e . C a v i s c o l u l c â n d t r e c e rpe l a co l ţ , a s p r u , r ece , m u ş c ă t o r , a ş a ţ i u i î n u r e ­c h e a c e l o r d o u ă fete v o c e a L u i s e i Hoff­m a n n , p r o p r i e t a r a c a b i n e t u l u i de l e c t u r ă .

A t u n c i c i t i u i m i r e a pe m u t r e l e s p e r i a t e a l e fe te lor .

„ C r e d e a m " z ise ea — „ c ă o r fi i a r n i s ­c a i v a s t u d e n ţ i t i n e r i c a r e n ' a u r ă b d a r e ; t r a g c lopo ţe lu l de ş a s e o r i pe s e c u n d ă !

„ S ă p o f t e a s c ă d o m n i ş o a r e l e î n ă u n t r u " . E a d e s c h i s e o uşe . G e r t r u d a ş i A n t o n i a

i n t r a r ă î n b i b l i o t e c ă . „ U n m o m e n t , d o m n i ş o a r e l e m e l e !"

V r e a u s ' aduc l u m i n ă ! " G e r t r u d a şi A n t o n i a r ă m a s e r ă s i n g u r e

pe î n t u n e r e e . A m â n d o u ă t r e s ă r i r ă de s p a i m ă . D a r e r a n u m a i l u n a a c ă r e i r a z ă e s c a ­

l a d a s e p r a g u l p r ă f u i t all f e re s t r e i cu g r a ­t i i şi p ă t r u n s e s e în oda ie .

„ S l a v ă D o m n u l u i c ă b a t e l u n a m ă c a r " , z ise G e r t r u d a .

L u n a s e b u c u r ă ş i se î n t i n s e şi se pre­l inse , c a s ă a j u n g ă c â t m a i a p r o a p e d e l o c u l u n d e s t ă t e a u fe te le .

L a l u m i n a l u n e i cefe două ş c o l ă r i ţ e p u t u r ă s ă v a d ă î n c ă p e r e a î n g u s t ă .

D e - a - l u n g u l c e l o r do i pe re ţ i s t ă t e a u ş i r u r i l e d e c ă r ţ i , ţ e a p ă n e şi .drepte c a -n i ş t e s o l d a ţ i b i n e ş m o t r i ţ i c a r e a ş t e a p t ă o i n s p e c ţ i e .

I n u n e l e r a f t u r i c ă r ţ i l e c ă z u s e r ă u n a p e s t e a l t a — î n t r ' u n s o m n a d â n c .

Co lbu l s t a de-o ş c h i o a p ă p e s t e e le^ C â t a u s ă m a i d o a r m ă o a r e ? F e t e l e a u z i r ă a c u m paş i i t â r ş i ţ i ai p ro-

p r i e t ă r e s e i . S e î n t o r c e a cu o l u m â n a r e a p r i n s ă .

„Aşa , d o m n i ş o a r e l e me le , a c u m ce pof-t i ţ i ! "

„ A ş v r e a romaniu l „ W i l h e l m M e i s t e r " de G o e t h e " zise A n t o n i a . — „ S i eu pe E k k e h a r d d e V i c t o r S c h e f f e l " a d a u s e G e r t r u d a .

„ E k k e h a r d ? II a m de t re i or i . E o m a r ­i a f o a r t e c ă u t a t ă ; se p o a t e s ă m a i fie u n • e x e m p l a r p'aici , d a r se p r e a p o a t e s ă n u i i e" . F e m e i a l u m i n ă r a f t u r i l e d e - a - r â n -<dul.

„ I a n t e u i t ă ce n o r o c aveţ i" zise ea, • c â n d se ' n t o a r s e s p r e cele d o u ă fete — „ p o f t i m pe W i l h e l m M e i s t e r şi po f t im p e E k k e h a r d " .

„ C â t t rebue s ă p l ă t i m ? " O m a r c ă p e n t r u f i e c a r e v o l u m , domni ­

ş o a r e l e mele ; — şi de f i e c a r e s ă p t ă m â n ă • c a r e începe , u n a d a o s de c â t e t re i zec i de î>fenigV'.

„ P e t ă b l i ţ ă s c r i e d o u ă z e c i de pfenigi" rzise A n t o n i a .

„ P e n t r u ediţi i le n o u ă se p l ă t e ş t e m a i ^scump, d o m n i ş o a r e l e mele".

G e r t r u d a se u i t ă l a „ E k k e h a r d " - u l ei, ran v o l u m vech iu şi m u r d a r — f o a i a d e "titlu, d i n ă u n t r u l ipsea.

„ E d i ţ i i n o u ă ? " vro i s ă r ă s p u n d ă Anto ­n i a , c â n d se a u z i r ă n i ş te paş i b ă r b ă t e ş t i • 3>e s c a r ă .

B ă t r â n a s t inse l u m â n a r e a şi ieşi în 1>rag.

V o c e a , c a r e a j u n g e a c u m l ă m u r i t p â n ă "la cele d o u ă s é m i n a r i s t e r ă m a s e pe în-t u n e r e c , le f ă c u a p r o a p e s ă le îngheţe -sângele 'n vine. E r a v o c e a f o r n ă i t ă şi •subţire c a de copil, a pede lu lu lu i d e l a s c o a l ă :

„ B u n ă s e a r a , d o a m n ă H o f f m a n n ? " , jDomnule A m e i s m e i e r , c e onoare !" Şi

•din g l a s u l s a c a d a t a l b ă t r â n e i s e p u t e a u ^fbici n u m e r o a s e l e r e v e r e n ţ e c e e a le f 5.--cea rvoribind c u e x c e l e n ţ a s a pedelul .

— , y P e n t r u c ă m ă g ă s e a m p r i n vec in i , •nasul d o m n u l u i pedel a r ă t a î n d i r e c ­ţ i a p ivni ţe i cu v i n u r i „ B o l t a Orienitrjilui" — j^mi-am îndo i t i a r ă ş i p o r ţ i a m e a de s e a ­r ă — !" L i m b a pede lu lu i e r a a s c u ţ i t ă $ i i s e c a m î n c u r c a în g u r ă ; p e f a ţ a l u i (pa­llida l u c e a u n z â m b e t s e a r b ă d .

— „ P e n t r u c ă m ă g ă s e a m .prin vec in i , B c u m p ă d o a m n ă H o f f m a n n , v r o i a m s ă t e Î n t r e b d a c ă a u sosit n o u t ă ţ i l e ele care- îmi . s p u n e a i d e u n ă z i : Bel l iamy,

I n aamil d o u ă mi i . N a n s e n , P r i n n o a p t e

şi g h i a ţ ă şi B r u n s l e y , H a r e m u l Or ien­tului?"

Cele d o u ă s é m i n a r i s t e îşi d e t e r ă c o a t e pe î n t u n e r e c .

„Din n e n o r o c i r e n u , î n c ă n u , d o m n u l e A m e i s m e i e r ; d a r p â n ă l a s f â r ş i t u l s ă p t ă ­m â n i i ă ş t i a c r e d s ă le a m c u s i g u r a n ţ ă " .

„Bine".

„Şi îmi i a u vo ia s ă v ă s p u n D u m n e a ­v o a s t r ă — c a unul din ce i m a i bună m u ş ­ter i i a i m e i — a v e ţ i d r e p t l a î n t â i e t a t e " .

„ î m i p a r e bine, d o a m n ă H o f f m a n n ! D a r p e n t r u c ă u n pedel conş t i inc ios p o a r ­t ă c u s ine p r e t u t i n d e n i c o n ş t i i n ţ a d a t o ­r i e i sa le , a ş d o r i s ă te m a i î n t r e b d a c ă n u eşt i p r e a d e s d e r a n j a t ă d e c ă t r e ele­ve a le instituftulliui n o s t r u ? "

V o c e a pede lu lu i p i e r d u s e o r i c e c ă l d u ­r ă ; — s u n a s e a c ă — n e î n c r e z ă t o a r e şi r e c e , och i i lu i m i c i , ş ireţ i , c ă u t a u s ă c i ­t e a s c ă în n e n u m ă r a t e l e î n c r e ţ i t u r i de p e f a ţ a b ih l io tecărese i — c u e x a c t i t a t e a u -n u i . c o m i s a r de pol iţ ie , o a r e l a p e r c h e z i ţ i a u n e i c a s e f a c e l u m i n ă în t o a t e u n g h e r e l e , c a s ă v a d ă n u c u m v a ipungaşuil c ă u t a t s t ă pi t i t p e u n d e v a . D a r b ă t r â n a e r a bi­n e î n a r m a t ă p e n t r u a c e a s t ă Stotrebare. C e a m a i d e s ă v â r ş i t ă n e v i n o v ă ţ i e se c i t e a în f a ţ a ei s b â r c i t ă , î n moment /u i c â n d r ă s p u n s e c u v o c e a s e r i o a s ă a u n u i a c » j u r ă p e icru'oe: E l e v e a le i n s t i t u t u l u i D u m n e a v o a s t r ă ! ? ! — Nu! —

Cele d e l à şcol i le s e c u n d a r e de fete — p e ici, pe colea, c â t e u n a . D a r d e l à ins t i ­t u t u l d u m n e a v o a s t r ă n ' a m î n c a s a t n i c i u n pfenig m ă c a r ! T o c m a i c ă a v e ţ i o d i s ­c ip l ină p r e a s e v e r ă î n i n s t i t u t u l d u m n e a ­v o a s t r ă ! A ş a c ă a d e s e a o r i m i - a m zis î n m i n e : D a c ă d o m n u l pedel A m e i s m e i e r n ' a r fi u n u l d i n t r e m u ş t e r i i i mei ce i m a i d is t inş i — de m u l t îl d a m d r a c u l u i ! —

P r i s o s u l de vin d i n Orient şl v a n i t a t e a p u r u r e a s u s c e p t i b i l ă c u c e r i r ă a p r o a p e t o t c e m a i r ă m ă s e s e t r e a z în f i in ţa pede lu ­lui. E l z â m b e a , a ş a c ă g u r a i se î n t i n s e înapoi m a i t a r e , to t m a i t a r e , p â n ă - i a -j u n s e lia u r e c h i , c e e a c e s e î n t â m p l a n u ­m a i în m o m e n t e e x t r a o r d i n a r d e f er i c i t e . Ochii lui s u r i se o d i h n e a u c u t o a t ă s t r ă -

l u c i r e a lor, pe f i g u r a s p ă s i t ă a bibliote­c a r esei.

î n d o i a l a m a i î n c e r c ă î n c ă o d a t ă s ă se r i d i c e în suf le tul î n n e g u r a t a l pede lu lu i :

„ D a c ă a r fi s ă v ă c r e d e m ce $puneţ i • o i , femeile!"

„ N u m ă j igni ţ i , d o m n i i l e A m e i s m e i e r , c'apoi...

,^Apoi?" — c â n t ă v o c e a c u r i o a s ă a pe­de lului .

„Apoi n'a.m s ă apun c e e a ce şt iu!" Ce le d o u ă s é m i n a r i s t e , în î n t u n e r e c u l

d i n tocăperea bibliotecii , s i m ţ i r ă c ă le s t ă i n i m a în loc.

„Ne t r ă d e a z ă ! " „Şi a n u m e ? " fonifăi <grav v o c e a pe­

de lu lu i . „Confidenţial".

G e r t r u d a şi A n t o n i a n u m a i r e s p i r a u . „ Ş t i u d e l à o p r i e t e n ă , d i n t r ' u n i zvor si­

g u r şi bine i n f o r m a t c ă de c â t v a t i m p — m a i ales S â m b ă t ă — p r i n u r m a r e şi a s t ă z i —. p e r e c h i de î n d r ă g o s t i ţ i se p l im­b ă pe l u n ă pe a l e e a I s a r u l u i din p i a ţ a t e a t r u l u i B e n l o c h p â n ă d e p a r t e s p r e Ach-d o r f ! S e vorbeş te de elevi şi eleve!"

„De elevi şi eleve?" V o c e a pedeluOui fonfăi şi m a i g r a v ă .

C o n ş t i i n ţ a slujbei sa le se isbăitea d i n t o a ­t e p u t e r i l e c a s ă b i r u i a s c ă a i u r e a l a t o t m a i s t ă r u i t o a r e ce i-o p r i c i n u i a v inul din Orient .

„ S e vorbeşte de g i m n a z i ş t i ş i s é m i n a ­r i s t e de là ins t i tu tu l d u m n e a v o a s t r ă ! "

V o c e a b ă t r â n e i a t insese c u l m e a demni­t ă ţ i i şi a smeren ie i .

P e d e l u l s imţ i u n f ior de sus (până jos . C a o p a i a ţ ă c a r e p â n ă a t u n c i a s t a t f r u ­m u ş e l pe loc în t o a t ă t i h n a — şi din-

t r ' o d a t ă e t r a s ă de s f o a r ă de m â n a baiv-b a r ă a u n u i copil — a ş a s ă r i drept ţu* sus .

„ D o a m n ă Amei sme ier !" fonfăi el gâr-fâ ind de i n d i g n a r e .

„ D o a m n ă Hof fmann" , se îndreaptă i s i n g u r isouzându-se — şi d i s p ă r u c a o» vijel ie pe s c ă r i în jos.

B ă t r â n a d e s c h i s e f e r e a s t r a d i n s p r e c o ­r idor , se u i t ă c u a t e n ţ i e de -a - lungul Uliţefi S t r â m t e în d i r e c ţ i a o r a ş u l u i vech iu şfc s p r e I s a r — şi v ă z u o u m b r ă a lergânda în ga lop .

Z â m b i . Şi z â m b i t o a r e i n t r ă i a r ă ş i î n întuinere-

cul d i n bibl iotecă. „ D o m n i ş o a r e l e mele , puteţ i a c u m a fără»

g r i j ă s ă a p u c a ţ i d r u m u l s p r e c a s ă ; aerufc e c u r a t .

P e d e l u l d u m n e a v o a s t r ă c a u t ă a c u m pe-a leea de pe m a l u l I s a r u l u i p e r e c h i d e î n ­d r ă g o s t i ţ i , c a r e n u e x i s t ă . B o g ipe d o m n i ­ş o a r e l e să-^mi m a i f a c ă o n o a r e a c â t m a » c u r â n d ! "

„Nu-i nevoie s ă n e m a i r o g i c e suntem-d a t o a r e s ă f a c e m ! zise A n t o n i a c u uife e n t u z i a s m pl in de r e c u n o ş t i n ţ ă „Servi--c i u p e n t r u serv ic iu ! A m s ă i a u dim! b i ­b l io teca d u m i t a l e t o a t e r o m a n e l e c las ice-ş i t o a t e drameile şi epopeele de c a r e n r se vorbeş te în şcoală.!".

L u n a se r e t r ă s e s e c u d e s ă v â r ş i r e de pe -U l i ţ a S t r â m t ă .

P l u t e a a r a m a c u discul ei s tră lmci tor-pe a l e e a I s a r u l u i .

E a z ă r i o u m b r ă ş o v ă i t o a r e c a r e se f u ­r i ş a d e l à u n plop l a a l tu l .

Şi l u n a s u r â s e . I s a r u l c â n t a î n c e t i ş o r şi lin...

M U N C A I N E C H I P E .

Ş t i m cu toţi i ce p r o g r e s u i m i t o r a u ' A ă c u t şt i inţele în u l t i m u l t i m p şi c u m •acest avânit a l l or s a r e s i m ţ i t a d â n c to P e d a g o g i e .

î n t e m e i a t ă pe . cerce tăr i l e ş t ienţ i f ice şi a n a i a l e s p e a l e biologi lor, soc io log i lor şi jpsiohologilor şi pe c e r c e t ă r i p r o p r i i , P e ­d a g o g i a a r e u ş i t s ă î n m u l ţ e a s c ă şi s ă î m b u n ă t ă ţ e a s c ă m i j l o a c e l e p e n t r u o e d u ­caţie pe c a r e o voieş te a r m o n i c ă şi inte-i g r a l ă , a r e u ş i t s ă se r e s p e c t e tot m a i m u l t i n d i v i d u a l i t a t e a copi lu lui , s ă se

« c h i m b e în bine a t m o s f e r a d i n <şcoală î n c e p r i v e ş t e disc ipl ina, s ă intereseze t o t anai m u l t s o c i e t a t e a l a o p e r a e d u c a t i v ă , * ă se o c u p e de e d u c a ţ i a t u t u r o r s t r a t u -Tilor soc ia l e , s ă c u p r i n d ă î n g r i j a s a n u T i u m a i p e ş c o l a r u l n o r m a l Î n z e s t r a t ; în S ine s ă l ă r g e a s c ă cu m u l t c a d r u l de a c ­t i v i t a t e a l şcoale i .

Secolul! n o s t r u —• d e b u t â n d c u m e r a î i r e s c — p r i n t r ' o a c ţ i u n e de p r e ţ u i r e m a i m a r e a cu l tur i i , s'a p r o d u s tocă o m o -•dîficare î n s e m n a t ă p e n t r u P e d a g o g i e : în. l o c u l idealului c l a s i c — f o r m a r e a indivi­d u a l i t ă ţ i i m o r a l e — se i m p u s e a c u m o f o r m u l ă n o u ă : formarea conului de cul­tură sau a personalităţilor culturale.

P o t r i v i t n o u l u i ideal , e d u c a ţ i a şi in-<strucţ ia a u s ă t r e z e a s c ă ş i s ă toobileze î n t r e a g a v i e a ţ ă a sp ir i tu lu i , nu. să-1 p r e ­g ă t e a s c ă n u m a i penltru v i e a ţ a m o n a l ă .

A f a r ă d e a c e a s t a , războ iu l a r ă t a s e ce lînsujşiri f a c din sufletul o m e n e s c o f o r ţ ă «de neb iru i t , i a r v i e a ţ a p l i n ă d e « b u c i u m «are i-a u r m a t , Ino ir i l e p â n ă î n a d â n c î n «ele m a i m u l t e domeni i a le ei, n u pu-•teau r ă m â n e f ă r ă r ă s u n e t a s u p r a ş c o a ­l e i , c a r e t r e b u i a n e a p ă r a t s ă se p u i e d e «wsord cu noi le a s p i r a ţ i i ş i nevo i a le so­c i e t ă ţ i i , cu a t â t m a i m u l t c u c â t în v â l -î t o a r e a v r e m u r i l o r e r a s i n g u r a ins t i tu ţ i e « o c i a l ă c ă r e i a îi r ă m â n e a l in i ş tea n e c e ­sară şi dec i şi ro lu l h o t ă r â t o r , î n m u n c a de î n d r u m a r e a ce lor ce î n t r u p a u n ă ­dejdea u n u i v i i t o r m a i bun.

Şi v r e m e a dec i — m a i m u l t c a or i ­când — i m p u n e a c a ş c o a l a să-ş i (împli­

n e a s c ă r o s t u l e i f iresc: p r e g ă t i r e a p e n ­t r u , v i e a ţ a a d e v ă r a t ă d i n j u r u l ei.

Şi c u m u n su f lu de îno ire în v i e a ţ a şcoale i începuse î n o a r e c a r e m ă s u r ă î n c ă î n a i n t e d e r ă z b o i u , c e r i n ţ e l e v r e m u r i l o r c a r e a u u r m a t a u g ă s i t u n t e r e n o a r e ­c u m p r e g ă t i t

A ş a n e e x p l i c ă m î n c e r c ă r i l e d in c e în c e m a i n u m e r o a s e ş i d i n c e to c e în m a i m u l t e şcolii şi ţ ă r i p e n t r u g ă s i r e a c e l o r m a i potr iv i te m e t o d e în p r e g ă t i r e a g e n e ­r a ţ i i l o r t inere , p e n t r u v i e a ţ a c ă r e i a t r e ­b u i a să - i ţ i e piept şi p e n t r u p r o g r e s u l ' m a t e r i a l ş i pres t ig iu l m o r a l a l n e a m u l u i d i n o a r e f a c p a r t e .

I n s t i t u ţ i a c a r e a s p o r i t m u l t î n d e m ­nul! p e n t r u o e d u c a ţ i e şi i n s t r u c ţ i e c a r e s ă formeze o a m e n i i v r e m u r i l o r p e c a r e le t r ă i m e s t e B i r o u l i n t e r n a t i o n a l p e n ­t r u e d u c a ţ i a n o u ă , în f i in ţa t l a Geneva» în M a r t i e 1926.

U n p u n c t d in p r o g r a m u l de a c t i v i t a t e a l a c e s t e i inst i tuţ i i e s te s t r â n g e r e a t u ­t u r o r d a t e l o r a s u p r a c e r c e t ă r i l o r şi în­f ă p t u i r i l o r r e a l i z a t e m a i n o u în d o m e -niiul e d u c a t i v .

P r i n p u b l i c a r e a a c e s t o r d a t e în o r g a ­n u l B i r o u l u i , e d u c a t o r i i a u p o s i b i l i t a t e a s ă c u n o a s c ă p r o c e d e e l e î n t r e b u i n ţ a t e şi r e z u l t a t e l e .obţinute î n p r a c t i c a vieţi i ş co ­l a r e , a u pos ib i l i ta tea s ă p r i n d ă m a i bine l e g ă t u r a d i n t r e metode l e 'atât d e felurittie a l e aintetirucţiei ş i educaţ ie i , .şi idea lur i l e n u m a i puţini f e lur i t e — p r i n a t â r n a r e a l or de med iu l s o c i a l — p e c a r e ş i l e p r o p u n difer i te le o r g a n i z a ţ i i ş co lare , pub l i ce s a u p a r t i c u l a r e şi p o t m a i a l e s s ă prof i te de e x p e r i e n ţ a a l t o r a l

I n t r e a n c h e t e l e î n t r e p r i n s e de a c e a s t ă ins t i tuţ ie este şi a c e e a c u p r i v i r e l a Munca în echipe, a n c h e t ă f ă c u t ă în 1931 p a r a l e l c u a c e e a a s u p r a conducerii de sine s a u a autoguvernării.

B ă n u i m şi n u m a i dini f a p t u l c ă a n ­c h e t a e'a î n t r e p r i n s a s u p r a a c e s t o r d o u ă m e t o d e c ă s u n t formule l e cele m a i n o u ă în ieducaţ ia m o r a l ă ş i i n t e l e c t u a l ă *îa c a r e a u c o n d u s a t â t e x p e r i e n ţ a t r e c u t u -

l u i c â t ş i s t u d i e r e a m a i t e m e i n i c ă a ce ­lo r d o u ă r e a l i t ă ţ i : c o p i l u l şi m e d i u l s o ­ciali. '

E x p r e s i u n e a a c e a s t a d e muncă in echipe a a p ă r u t 'de p u ţ i n ă v r e m e î n t e r m i n o l o ­g i a p e d a g o g i c ă , cu t o a t e c ă i d e e a n u es t e n o u ă . E s t e n u m a i n u m i r e a n o u ă a u n u i m o d de î n v ă ţ ă m â n t c u n o s c u t ş i p r a c t i c a t c ă t r e f ine le sec . 19- lea a t â t în E u r o p a , c â t şi S t a t e l e - U n i t e , m a i a l e s p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l Şt . -Nai tura le , a lu ­c r u l u i m a n u a l m a i î n t â i şi m a i t â r z i u p e n t r u g i m n a s t i c ă , spo r tu r i , m u z i c ă şi l u c r ă r i p r a c t i c e .

M u n c a î n ech ipe — o r g a n i z a t ă î n t r ' u n fel n o u — d a t e a z ă n u m a i d in 1922 şi nou ­t a t e a corastă în f a p t u l c ă n u g r u p u l c o n ­s t i t u e ech ipa , ci es te e c h i p ă n u m a i a t u n c i c â n d g r u p u l e s t e l i be r f o r m a t şi m u n c a s a l i b e r a l e a s ă — b i n e î n ţ e l e s , l i b e r t a t e a a l ege r i i c u n o s c â n d o a r e c a r e l i m i t e r e z o n a b i l e .

G r u p u r i l e f o r m a t e de p r o f e s o r n u s u n t c a p a b i l e s ă î n t r e p r i n d ă s p o n t a n l u c r ă r i ş i n i c i s ă c re i eze spiri tul! g r u p u l u i .

8 0 % din ce i c a r e a u r ă s p u n s l a a n ­c h e t a B i r o u l u i , c e r c a e levi i s ă s e g r u ­p e l e s p o n t a n şi m a i a l e s a t u n c i c â n d ş c o a l a e m i x t ă .

S ă v e d e m a c u m , c u m s ' a a u n s l a f o r m a a c e a s t a n o u ă a echipelor de mun­că s a u l a creierea moduiui de învăţă­mânt în comun, individualizat.

S e ş t i e c ă în a n t i c h i t a t e ş i în evul m e ­diu , p r o f e s o r u l r e u n e a î n a c e e a ş i s a l ă pe t o ţ i e lev i i de v â r s t e , n i v e l i n t e l e c t u a l şi c u n o ş t i n ţ e d i fe r i t e . C h e m a p e r â n d , a p r o a p e de e,l pe e levi , se î n t r e ţ i n e a cu ei, î i î n t r e b a şi le d a l u c r ă r i s p e c i a l e ; î n a c e s t t i m p , c e i l a l ţ i e levi e r a u l ă s a ţ i a p r o a p e î n v o i a lor .

I n t i m p u r i l e m o d e r n e şi m a i alles în­c e p â n d c u -sec. 19, î n v ă ţ ă m â n t u l c o l e c t i v s a u î n m a s s ă s ' a i m p u s î n a ş a fel î n c â t c l a s a a d e v e n i t o u n i t a t e de î n v ă ţ ă ­m â n t .

M o d u l a c e s t a de î n v ă ţ ă m â n t a fos t a s p r u c r i t i c a t : i se r e p r o ş e a z ă î n t r e a l ­t e l e c ă n e s o c o t e ş t e i n d i v i d u a l i t a t e a e le ­v i lo r , c ă î m p i e d e c ă de svo l t a r ea ce lo r b i n e

d o t a ţ i ş i c ă t i nde s p r e n i v e l a r e , s p r e -u n i f o r m i z a r e a sp i r i t e lo r .

De a c e e a , d i n a d o u a j u m ă t a t e a s e c . a l 19- lea , a u î n c e p u t î n c e r c ă r i p e n t r u a* s e î n d a t o r a n e a j u n s u r i l e î n v ă ţ ă m â n t u ­lu i s i m i l a r — a e e l a ş p e n t r u to ţ i .

M i ş c a r e a î n d i r e c ţ i a a c e a s t a a f o s t m a i v ie în A n g l i a , G e r m a n i a . B e l g i a .şi-E l v e ţ i a şi m a i c u s e a m ă . în S t a t e l e - U n i t e .

P r o c e d e e l e m a i î n t r e b u i n ţ a t e în aces t" t i m p p e n t r u a d a p t a r e a î n v ă ţ ă m â n t - j l u f ila d i f e r e n ţ e l e i n d i v i d u a l e a l e e l ev i lo r a i r fos t : selecţionarea elevilor, sistemul pro--movărilor speciale şi procedeul grupelor*. foa r t e r ă s p â n d i t î n S t a t e l e - U n i t e .

Selecţionarea p e r m i t e a s ă s e î n d e p ă r ­teze eflevii a n o r m a l i d i n î n v ă ţ ă m â n t o i F p e n t r u toţ i , i a r pe c e i l a l ţ i î i î m p ă r ţ e a î n r î n t â r z i a ţ i , n o r m a l i şi s u p r a d o t a ţ î .

S i s t e m u l d e l a Menheim s a u a l c l a s e l o r -paralet le î n f i i n ţ a t de d r . S ick i ragher i l u ­s t r e a z ă a c e s t p r o c e d e u .

2. Sistemul promovărilor speciale, p r a c ­t i c a t pe v r e m u r i de F r a n k e şi a c t u a l ­m e n t e în ş coa l e l e amér ica ine , se î n t e m e ­i a z ă pe f a p t u l că d i f e r i t e l e domenii afle-vie ţ i i su f l e t e ş t i s e desvol tă î n t r ' u n r i t m -i n e g a t A c e s t s i s t e m ipermite e l ev i lo r de -a fi p r o m o v a ţ i în c u r s u l a n u l u i pentru-u n a , d o u ă s a u t r e i m a t e r i i de î n v ă ţ ă ­m â n t . As t fe l u n e lev s e p o a t e g ă s i îm c l . V l a i s to r i e . î n a I V - a l a matematică-" ş i î n a I U - a l a l u c r u l m a n u a l . Se î n l ă ­t u r ă p r in (procedeul a c e s t a repeftentia" c u t o a t e u r m ă r i l e d e z a s t r u o a s e penitrU" sufli e tu l e lev i lor .

3. După procedeul grupelor, e levi i une i ' c l a s e sunf. î m p ă r ţ i ţ i î n g r u p e d u p ă a t i ­t u d i n i l e lor , i n t e r e s e , n ive l m i n t a l . S®' f o r m e a z ă g r u p e d i fe r i te p e n t r u f iecare-m a t e r i e de î n v ă ţ ă m â n t şi f i e c a r e grujpS-p r i m e ş t e t e m e po t r iv i t e p o s i b i l i t ă ţ u o r -sa le .

A c e s t e t r e i p r o c e d e e a u s d r u n c i n a t " pâină în t eme l i i î n v ă ţ ă m â n t u l s i m i l a r şî" a u c o n t r i b u i t în b u n ă m ă s u r ă I a c r e i a -r e a m o d u l u i de î n v ă ţ ă m â n t de c a r e n e -o c u p ă m .

T r e c e r e a c ă l r e a c e s t niou m o d d e a-î n v ă ţ a a fost î n l e s n i t ă şi de s c r i e r i l e 9 0 -

c ioűogi lon U n i i d i n t r e ei s e r o s t e a u n e t p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l co lec t iv ; s t u d i i l e a l t o r a e r a u î n f a v o a r e a i n d i v i d u a l i z ă r i i învăiţămehituilui , i a r a l« i i a f i r m a u lîw s c r i e r i l e l o r c ă desvof l tarea i n d i v i d u l u i e l e g a t ă d e v i e a ţ a s o c i a l ă ş i c ă a c e s t e a n u s e p o t s e p a r a , de u n d e n e c e s i t a t e a c o l a b o r ă r i i i n d i v i d u l u i ş i g rupe lo r .

P e d a g o g i i , l a r â n d u l l o r — s t u d i i n d g r u p e l e d e copi i — a u a f i r m a t c ă — î n c e a m a i m a r e p a r t e d i n c a z u r i — m u n c a c o l e c t i v ă d ă r e z u l t a t e m a i b u n e d e c â t c e a individuală . , g r u p u l e x e r c i t â n d o i n ­f l u e n ţ ă s a l u t a r ă a s u p r a vo in ţ e i i nd iv i ­dua te , a s u p r a d i spoz i ţ i e i p e n t r u l u c r u şi i n t e n s i t ă ţ i i s a l e ; a l ţ i i r e c u n o s c s u p e r i o ­r i t a t e a m u n c i i î n g rupe , d a r c o n s t a t ă c ă a n u m i t e l u c r ă r i s u n t m a i b i n e e x e c u t a t e i n d i v i d u a l ; d e c i o s i n t e z ă s e i m p u n e î n ­t r e c e l e d o u ă m o d u r i de î n v ă ţ ă m â n t .

P a r a l e l c u l u c r ă r i l e sociologii lor ş i pe ­d a g o g i l o r s ' au f ăcu t o b s e r v a ţ i i a s u p r a c l a s e l o r ş c o l a r e şi a g r u p e l o r s a u b a n -d e t o r l i b e r e a le cop i i l o r . O b s e r v a ţ i i l e a c e ­s t e a p a r a prcfoa c ă î m p i n ş i de i n s t i n c ­tu l g r e a a r . cop i i i se g r u p e a z ă ş i s i m t i n ­t e n s n e c e s i t a t e a v i e ţ i i în c o m u n (copi lu l m i c — de c â t e v a l u n i n u m a i — n u s e s i m t e b i n e decâit î n p r e z e n ţ a a l t o r pe r ­soane) ' ; c ă g r u p e l e de cop i i î n t r e p r i n d l u c r ă r i s p o n t a n şi le r e a l i z e a z ă c u i n ­t e r e s ş i î n a ş a feil c ă ş c o a l a n u t r e b u e s ă le ignoreze .

D e a l t ă p a r t e , i n i ţ i a t i v e l e r e c e n t e î n d o m e n i u l p r o d u c ţ i e i a a i m p u s e d u c a t o ­r i l o r s a r c i n a d i f i c i l ă d e .a p r e g ă t i ind i ­v iz i c a p a b i l i de i n i ţ i a t i v ă , de i ngen ioz i ­t a t e în m u n c a lo r , i a r l i p s a de (lucru, s u p r a p r o d u c ţ i a c e r e a u c a ş c o a l a s ă f i e m e d i u l c a r e s ă i n su f l e c a p i i l o r s p i r i t u l de s o l i d a r i t a t e , d e c o o p e r a r e , de r e s p o n ­s a b i l i t a t e , f ă r ă d e c a r e c o l a b o r a r e a g r u ­pe lo r , î n t r ' o s o c i e t a t e a t â t d e d i f e r i t ă c a a n o a s t r ă , n u es t e pos ib i l ă .

D a c ă ş c o a l a •— c a i n s t i t u ţ i e s o c i a l ă —• a v e a r o l u l s ă u de j u c a t , m e t o d e l e de c a r e se s e r v e a , t r e b u i a u n e a p ă r a t m o d i ­f i c a t e : t r e b u i a s ă se p e r m i t ă cop i i l o r s ă p u i e liber p r o b l e m e a p r o a p e de r e a l i t a t e , s ă l e rezo lve f,n s i t u a ţ i u n i n a t u r a l e şi

s ă l e v e r i f i c e r e z u l t a t e l e . . . şi a ş a a u l u a t f i i n ţ ă ech ipe le c a r e s ă rezolve a s e ­m e n e a p r o b l e m e î n c o m u n , l u c r â n d f i e ­c a r e î n ă u n t r u l ech ipe i d u p ă a p t i t u d i n i l e lui , deoi învăţământ in comun, indivi­dualizat — s a u c u ex ipres iunea c e a m a i n o u ă : , munca în echipe.

I n a f a r ă de f a c t o r i i a m i n t i ţ i , c e a m a i m a r e p a r t e d e c o n t r i b u ţ i e p e n t r u c o n s t i ­t u i r e a e c h i p e l o r de m u n c ă a da t -o ş c o a l a n o u ă , c a r e a d m i t e t oa t e c e l e t r e i t e n d i n ţ e p e d a g o g i c e .

Im a d e v ă r , p r e c u r s o r i i .şcoalei n o u ă : To l s to i , E l l e n K e y , G u r l i t t se opuneau: î n v ă ţ ă m â n t u l u i î n m a s s ă ş i p r o c l a m a u r e s p e c t a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i cop i l u lu i .

Dewey , W y n e k e n , F e r r i è r e se p r o n u n ţ ă , în l u c r ă r i l e lo r , p e n t r u n e c e s i t a t e a ope­r ă r i i s in teze i î n t r e î n v ă ţ ă m â n t u l i nd iv i ­d u a l şi c e l c o l e c t i v şi î n f ine o r g a n i z a ­to r i i ş c o a l e l o r n o u ă a u r e a l i z a t î n v ă ţ ă -mj j jn tu l în , comun, i n d i v i d u a l i z a t jpr in o r e i a r e a a c e l o r căminuri şcolare, c a r e n u s u n t a l t c e v a d e c â t v e r i t a b i l e c o m u n i t ă ţ i , d o m i n a t e d e s p i r i t u l d e g rup , s o l i d a r i ­t a t e , c o o p e r a r e ş i a j u t o r r e c i p r o c î n t r e ind iv iz i .

Ş i m i ş c a r e a a c t u a l ă în f a v o a r e a ş c o a ­le i n o u ă a d a t n a ş t e r e l a m e t o d e ş i t e h ­n i c e c a r e r e p r e z i n t ă t oa t e ce le t r e i m o ­d u r i de î n v ă ţ ă m â n t .

Aşa, de e x e m p l u , î n v ă ţ ă m â n t u i nd iv i ­d u a l e r e p r e z e n t a t p r i n vlanul delà Dat-ton, technica delà Winetka şi învăţămân­tul dirijai.

S ă l u c r e z e d u p ă r i t m u l p e r s o n a l , să. c â ş t i g e o d i s c i p l i n ă i n t e r i o a r ă ş i s imţul ! r ă s p u n d e r i i , s ă se i n s t r u i a s c ă s i n g u r , a c e s t e a s u n t t r ă s ă t u r i l e c a r a c t e r i s t i c e a l e p l a n u l u i d e l à D a l t o n .

M e t o d u l a c e s t a n u ţ i n e s e a n i a de i n ­s t i n c t u l g r e g a r ,al cop i i lo r , n u f a c e n i ­m i c p e n t r u s o c i a l i z a r e a l o r ; e s t e dec i m e ­t o d a i n d i v i d u a l i z ă r i i c e l e i m a i i n t e ­g r a l e .

SistemMl delà Winetka es te m a i p u ţ i n r a d i c a l , d a r tot m u n c a i n d i v i d u a l ă e s t e p r e p o n d e r e n t ă ; î n v ă ţ ă m â n t u l c o l e c t i v f i i n d r e z e r v a t e x c l u s i v u n o r a c t i v i t ă ţ i : j o c u r i , spo r tu r i , co ru r i , t e a t ru .

328 S A T U L Ş I g C O A L A

C a r a c t e r i s t i c i l e m e t o d e i învăţământu­lui dirijat s u n t : a u t o - e d u c a ţ i a , indepen­d e n ţ a cop i i lo r şi p o s i b i l i t a t e a ce au de a î u a i n i ţ i a t i v e ş i de a l u c r a în f e l u l pe c a r e î l p r e f e r ă . Ş i a i c i a t m o s f e r a s o c i a l ă , î infSuenţa g r u p u l u i a s u p r a .membr i l o r ş i p r a c t i c a c o o p e r a ţ i e i l i p s e s c cu d e s ă v â r ­ş i r e .

P a r t i z a n i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i i n d i v i d u a l i ­zat, s u s ţ i n c ă âin s o c i e t a t e a n o a s t r ă a c ­t u a l ă , i nd iv idu l es te t o tu l ; i n t e r e s u l s o ­c i e t ă ţ i i e s t e deci c a f i e c a r e ind iv id s ă f i e c â t m a i b i n e p r e g ă t i t . F i e c a r e copi l c o n s t i t u i e p u n c t u l de p l e c a r e şi s copu l P e d a g o g i e i şi s o c i e t a t e a , ca s ă p r e g ă t e a s ­c ă m e m b r i i c a r e o c o m p u n t r e b u e s ă le r e s p e c t e p e r s o n a l i t a t e a şi n u să - i t r a t e z e î n n ias să . c a p e n i ş t e m a ş i n i .

In incălăniantul colectiv, s c o p u l es te 'de a p r e p a r a c o p i l u l s ă t r ă i a s c ă în. s o ­c i e t a t e . I n t e r e s e l e , a p t i t u d i n i l e şi e for tu­r i l e s a l e s u n t s u b o r d o n a t e a c e s t u i sra^.

D e a c e s t m o d de î n v ă ţ ă m â n t s u n t le­g a t e : Metoda Proectelor şi Metoda Com­plexelor.

M e t o d a P r o e c t e l o r c o n s t ă ftn r e a l i z a r e a u n u i p r o e c t s a u p l a n d e r i v a t d in t r ' o p ro ­b l e m ă p u s ă de m e d i u l cop i i lo r , i n t e r e ­s e l e lor , t r e b u i n ţ e l e s a u s i t u a ţ i a lor . P r o e c t u l se r e a l i z e a z ă î n t r ' o s i t u a ţ i e n a ­t u r a l ă şi se t e r m i n ă p r i n t r ' o a p l i c a r e p r a c t i c ă .

A c e a s t ă m e t o d ă p e r m i t e c o p i i l o r să^şi de svo l t e l a r g i n d e p e n d e n ţ a lo r , s ă i a i n i ­ţ i a t i v e , să fie foa r t e a c t i v i , s ă c â ş t i g e c u n o ş t i n ţ e p r a c t i c e , d a r l a s ă p r e a pu ­ţ i n t i m p p e n t r u m u n c a i n d i v i d u a l ă ş i g r u p e l e s u n t p r e a n u m e r o a s e { 2 0 ^ 5 0 •elevi) p e n t r u ca î n v ă ţ ă m â n t u l s ă p o a t ă fi individual l izat .

Metoda Complexelor u r m ă r e ş t e p r e g ă ­t i r e a ind iv idu lu i n u m a i p e n t r u v i e a ţ a c o ­l e c t i v ă şi m u n c a p r o d u c t i v ă . Ş c o a l e l e o r g a n i z a t e d u p ă a c e a s t ă m e t o d ă a u appa­r e n t a u n o r uzine s a u une i fermêf

A d e s e a c h i a r , ş coa l e l e s u n t a t a ş a t e f a ­b r i c i l o r , a t e l i e r e l o r , f e r m e l o r în c a r e copi i i r ă m â n în c o n t a c t d i r e c t c u r e a l i t a ­t e a ş i po t s ă p a r t i c i p e l a p roduc ţ i e .

A m zăbovi t p u ţ i n a s u p r a a c e s t o r m e ­to te d e l u c r u , î n t r e b u i n ţ a t e î n u n e l e d i n ş c o a l e l e n o u ă , t o c m a i p e n t r u c ă s u n t m a i pu ţ in c u n o s c u t e l a no i , u n d e s ' au l u a t n u m a i câ+eva m ă s u r i în v e d e r e a i n d i ­v i d u a l i z ă r i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi mon ta i d e c â t ă v a v r e m e s e î n c e a r c ă î n c e t ă ţ e n i r e a celei m a i n o u ă d i n t r e t e n d i n ţ e l e peda ­g o g i c e : m u n c a î n e c h i p e .

IVorbind d e m u n c a î n ech ipe t r e b u e s ă a m i n t i m pe D e c r o l y c a r e a a r ă t a t c e l m a i b i n e p u t e r n i c u l i n t e r e s a l m u n c i i f ă c u t ă în c o m u n şi 'al c o o p e r ă r i i e l ev i lo r ; pe C'ousinet c a r e a fos t în F r a n ţ a pro­m o t o r u l a c e s t u i m o d de a î n v ă ţ a ; p e P a u l s e n şi P e t e r s e n c a r e iau fonda t î n G e r m a n i a şcol i c o m u n i t ă ţ i , u n d e î n v ă ţ ă ­m â n t u l e b a z a t pe m u n c a în ech ipe . P r o ­fesor i , p ă r i n ţ i ş i e levi cooperea 'ză pen­t r u a j u n g e r e a u n u i s c o p c o m u n .

Ce le 187 de r ă s p u n s u r i dim 27 de ţ ă r i c a r e a p a r ţ i n t u t u r o r c o n t i n e n t e l o r , dove­d e s c c â t e de r ă s p â n d i t ă în p r e z e n t m e ­t o d a m u n c i i în ech ipe . A n c h e t a s ' a pu ­b l i c a t după 9 a n i n u m a i d e l à r e a l i z a r e a s in teze i iîntre î n v ă ţ ă m â n t u l c o l e c t i v -şi ce l i n d i v i d u a l , în f o r m a a c e a s t a nouă .

( V a u r m a ) . A X A C. I E N C I C A . -

G Â N D U R I D E Z I U A E R O I L O R .

11. Z i u a î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i a fost a-l e a s ă şi n u m i t ă Ziua Eroilor. A c e a s t ă s ă r b ă t o a r e p a t r i o t i c ă , , c e r u t ă ş i h o t ă r â t ă p r i n lege în a n u l 1919 d e c ă t r e t o a t e po­p o a r e l e p ă m â n t u l u i , o a r e a u l u a t p a r t e i n r ă z b o i u l cel m a r e d e l à 1 » 1 4 — 1 9 1 8 , a fost s ă r b ă t o r i t ă c u s f in ţen ie a n de a n .

A n de a n , în f i e c a r e p r i m ă v a r ă , a c e a ­s t ă s ă r b ă t o a r e a fost î n c h i n a t ă a m i n t i r i i E r o i l o r . Şi a n d e a n , l u m e a p e l e g r i n e a z ă l a m o r m â n t u l lor, a ş a c u m f a c e m şi n o i a z i şi î n a l ţ ă . rugăc iun i p ioase şi c â n ­t ă r i s o l e m n e , c ă c i z i u a E r o i l o r e s te s ă r ­b ă t o a r e n a ţ i o n a l ă p e n t r u f i ecare p o p o r , c a r e a fost p ă r t a ş în mareP-e războ iu . IDeci z i u a d e azi este o d u i o a s ă s ă r b ă ­t o a r e n a ţ i o n a l ă şi p e n t r u noi, R o m â n i i .

2. Z i u a E r o i l o r e z iua m o r ţ i l o r , a m o r ­ţ i l o r vred inc i , c a r e a u d ă r u i t p ă m â n t u ­lui , î n a i n t e de v r e m e , t i n e r e ţ e a vieţi i lor!. Mi l ioane de m o r ţ i a r e o m e n i r e a d i n în-v ă l m ă ş a g u l g r o z a v al a c e s t u i războ i şi i i e c a r e popor a r e m o r ţ i i să i . Morţ i i u n o r p o p o a r e a u n ă z u i t s ă r ă s c u m p e r e c u v i e a ţ a Hor o f e r i c i r e m a i m a r e d e c â t c e a d i n t r e c u t p e n t r u n e a m u l lor ; i a r m o r ţ i i a l t o r p o p o a r e , în l u p t a de a p ă r a r e a a v u ­ţ i e i n a ţ i o n a l e , a u n ă z u i t s ă p ă s t r e z e fe­r i c i r e a a v u t ă fin t r e c u t . * Şi uni i ş i a l ţ i i a u l u p t a t p e n t r u idealul n e a m u l u i lor . Ş i pr iv i ţ i sub a c e s t u n g b i u de vedere , ei « u n t v r e d n i c i d e c ins t e şi a d m i r a ţ i e . D e c i s e c ă d e a s ă Ji-se î n c h i n e o zi.

3. Z i u a î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i , a l e a s ă pen­t r u p o m e n i r e a şi s ă r b ă t o r i r e a ero i lor , a f o s t c e a m a i n i m e r i t ă zi (pentru a c e s t «oop, a t â t p e n t r u a c t u l re l ig ios p e t r e c u t p e Muntele-Olivi lor , c â t şi p r i n p a t r i m o ­n i u l ş i p i lda l ă s a t ă n o u ă d e eroi i n o -

*) D i s c u r s rost i t , în z iua d e î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i d in 1929, s ă t e n i l o r d in c o m u n a Sibiel^Sibiu, în f a ţ a M o n u m e n t u l u i E r o i -loij.

A c e s t e (pagiini! n i - a u fbst i tr imise d e (regretatu l n o s t r u c o l a b o r a t o r î n lanjuJ t r e c u t . N 'au fost publ i ca te , sos indu-ne p r e a t â r z i u . L e p u b l i c ă m a c u m , c a u n o m a g i u a d u s a m i n t i r i i lui . (N. R . ) .

ş t r i . P r e c u m C r i s t o s s'a î n ă l ţ a t l a c e r ş i mumele lui a t r e c u t în i s t o r i a r e l i g i o a s ă , tot a s e m e n e a şi sufletele e r o i l o r s ' a u î n ă l ţ a t la c e r şi n u m e l e l or a t r e c u t î n i s t o r i a n a ţ i o n a l ă . B a z a ţ i ipe c r e d i n ţ a n o a s t r ă r e l i g i o a s ă , no i a v e m c o n v i n g e ­r e a c ă sufletele eroi lor s ' a u î n ă l ţ a t da cer ­ta i locaşurile s t r ă l u c i t e a le lui Duimiiie-aeu, c ă c i ei ş i -au r ă s c u m p ă r a t a c e a s t ă f e r i c i r e c u s a c r i f i c i u l lor , c u ] e r t f a c o m ­p l e t ă a f i inţei l o r omeneş t i , p u n â n d i u ­b i r e a d e rege , d e p a t r i e şi d e n e o m xnai pe s u s de i u b i r e a l o r p e r s o n a l ă . I a r c ă ei a u t r e c u t în is torie , a c e s t f a p t e s t e u n a d e v ă r . C â t v a dă inu i n e a m u l r o m â n e s c p e p ă m â n t , i s t o r i a lui v a p o m e n i c u m â n ­d r i e p i l d u i t o a r e p e ce i 800.000 feciori ş i b ă r b a ţ i în f l oarea v â r s t e i , c a r e a u p r i m i t m o a r t e a a t â t d e c h i n u i t o a r e a c â m p u l u i de l u p t ă p e n t r u binele ş i f e r i c i r e a u r m a ­şi lor. Şi c h i a r a t u n c i , c â n d n u v a m a i fi n e a m r o m â n e s c pe p ă m â n t , a l t e n e a ­m u r i iî v o r p o m e n i p e ce i 800.000 e r o i r o m â n i , a ş a c u m no i p o m e n i m a z i ţpe c e i 300 ero i s p a r t a n i c u c ă p i t a n u l l o r L e o -n i d a , m o r ţ i p â n ă l a anul , a c u m 14 v e a ­c u r i îşi m a i bine, în s t r â m t o a r e a Terrmo-pi le lor d in Grec ia , p e n t r u a p ă r a r e a (pa­tr ie i l or d e n ă v ă l i r e a c u c e r i t o a r e a P e r ­ş i lor.

4 I n s c u r g e r e a războiulu i t r e c u t , 8 0 0 mi i eroi r o m â n i ş i - au jertf i t v i e a ţ a . Un i» a u c ă z u t p e p ă m â n t s tre in . T r u p u r i l e c e ­l o r m a i m u l ţ i , s f ă r â m a t e de u r g i a v r ă ş ­m a ş i l o r , a u c ă z u t î n s ă p e p ă m â n t u l ţ ă r i i ş i s ' au a m e s t e c a t c u a c e s t p ă m â n t , c a să-il s f i n ţ e a s c ă şi noi să- l i u b i m m a i m u l t ; c ă c i p ă m â n t u l a c e s t a d i n c a r e n e h r ă n i m este î n g r ă ş a t d i n vec i o u o a s e l e , c a r n e a şi s â n g e l e c e l o r ai miaştri, c a s ă n e l ege suf le teş te to t m a i s t r â n s d e «1-Şi c i n e se l e a p ă d ă d e locul i n c a r e îş i d o r m s o m n u l de vec i p ă r i n ţ i i , f r a ţ i i , c o ­piii ş i r u d e l e sa l e? Cine n u v a iubi a c e s t p e t e c d e p ă m â n t , c a r e toiebide p e « e i s c u m p i a i s ă i ? C â t e a m i n t i r i d u i o a s e n u l e a g ă pe o m d e u n p e t e c d e p ă m â n t ! T o t l a fel ne es te l e g a t suf letul d e p&-

m â n t u i t ă r i i p r i n câ t e şi m a i c â t e în­t â m p l ă r i d in v i e a ţ a n o a s t r ă . A c e a s t ă iu­b i r e de i p ă m â n t u l n o s t r u e s t e . a d â n c ă în s u f l e t u l f i e c ă r u i a . O s i m ţ i m cu toţ i i , d a r n u n e d ă m depl in s e a m a d e ea . D a r e a n e h i r u e şi ne c h i n u e ş t e c â n d s u n t e m p e p ă m â n t s t r e in . A c e a s t a o ş t iu to ţ i c a r e a u t r ă i t d e p a r t e p r i n t r e s t r e i n i şi d e c â t e or i n ' a r fi s b u r a t ei, d a c ă a r fi pu tu t , sp re p ă m â n t u l p a t r i e i l o r !

3\. D v o a s t r ă a ţ i auz i t a d e s e o r i ro s t in -d'U-se c u v â n t u l patrie. Ş t i ţ i d v o a s t r ă ce î n s e a m n ă a c e s t c u v â n t ? C u v â n t u l patrie s ' a f o r m a t de là c u v â n t u l , ,pater", c a r e î n l i m b a l a t i n ă î n s e a m n ă 'tată. P a t r i a , î n s e a m n ă m o ş t e n i r e a l ă s a t ă de l à t a t ă ş i în s enz m a i l a rg , p a t r i a e m o ş t e n i r e a l ă ­s a t ă d e l à p ă r i n ţ i , d e l à moşi -s t ră tmoşi . M o ş t e n i r e a a c e a s t a c u p r i n d e : p ă m â n t , l i m b ă , por t , ob i ce iu r i , da t in i , t i r e , c r e ­d i n ţ ă , c u u n c u v â n t to t c e a v e m deose ­b i t de a l ţ i i şi c a r e f o r m e a z ă a v u ţ i a spe­c i f i c ă a f i i n ţ e i n o a s t r e . P r e c u m s t r ă m o ş i i l e - a u p ă s t r a t n e a t i n s e , c a s ă le l a s e pe d e - a ' n t r e g u l n o u ă m o ş t e n i r e , to t a s e m e n i a v e m şi moi d a t o r i a s ă le i l ă săm n e ş t i r ­b i t e u r m a ş i l o r n o ş t r i . E r o i i noş t r i , pe c a r e î i s ă r b ă t o r i m azi , ne -au d a t p i l d ă c e a v e m de f ă c u t c â n d c i n e v a n ă v ă l e ş t e s ă n e c a l c e p a t r i a în p i c i o a r e şi să - ş i b a t ă j o c d e ea .

6. P a t r i a es te r e p r e z e n t a t ă î n c h i p s i m b o l i c p r i n t r ' o f e c i o a r ă . P o a t e a ţ i văzu t ş i d v o a s t r ă a s t f e l de c h i p u r i p r i n gaze te şi c ă r ţ i de i s to r i e . A c e s t c h i p v r e a s ă n e spumă c ă p a t r i a e m a m a n o a s t r ă . Ş i m a m a face to tu l p e n t r u copi i i ei. I u b i ­r e a m a m e i p e n t r u cop i i i p rop r i i , e s t e a t â t de m a r e , î n c â t n u s e p o a t e s p u n e p r i n c u v i n t e . T o t l a fel şi m a m a - p a t r i e f a c e to tu l p e n t r u f i i i s ă i şi îi i u b e ş t e pe to ţ i , b u n i şi r ă i , m a r i ş i m i c i , b o g a ţ i ş i s ă r a c i . M a m a n u face deoseb i re î n t r e cop i i i e i , îi i ubeş t e pe toţ i ila fe l ; d o a r c e a r t ă ipe cei r ă i şi se b u c u r ă de cei b u n i . Şi p a t r i a f ace l a fe l . Ş i c a a r e l eg i de î n d r e p t a r e p e n t r u fi i i cei r ă i şi legi de o c r o t i r e p e n t r u fi i i cei b u n i .

Şi a ş v r e a s ă ş t iu , c a r e cop i l e în s t a r e s ă r ă s p l ă t e a s c ă i u b i r e a şi b u n ă t a ­

t e a m a m e i ? Cei m a i m u l ţ i o ş t iu p r e ţ u i cu a d e v ă r a t , c â n d n'o m a i a u . Şi a t u n c i , e t â r z i u s ă o m a i r ă s p l ă t e a s c ă şi p ă c a t , g r e u le apasă , su f l e tu l . E r o i i n e - a u a r ă ­tat c u m s ă i u b i m pe m a m a - p a t r i e .

7. D v o a s t r ă a ţ i auz i t c ă f i e ca r e poipor c a r e a iluat p a r t e l a m a r e l e război , a în­f i i n ţ a t c â t e o i n s t i t u ţ i e n u m i t ă „Mor­m â n t u l E r o u l u i N e c u n o s c u t " . A d e c ă a u l u a t de p e c â m p u l de l up t ă , truipul sdre— bi t de g l o a n ţ e a l u n u i so lda t v i t eaz , oare -ş i - a j e r t f i t v i e a ţ a p e n t r u m a m a - p a t r i e . E l a fost s o c o t i t c a fiul oeil m a i bun , oare-a a d u s s u p r e m a j e r t f ă p e n t r u m a m a ' luL . p a t r i a . A fost. î n m o r m â n t a t c u p o m p ă înr m o r m â n t m a r e şi f r u m o s ş i l a c apu l l u r s t r ă ţ u e ş t e zi şi n o a p t e v ă p a i a c a n d e l e i ^ N u m e l e lui n u e c u n o s c u t , n i m e n i n u ş t i e c u m îl c h i a m ă , c ă c i n u s ' a putut" ' i den t i f i ca . D a r mici n u e r a nevoe de a-c e s t l u c r u , c ă c i pe n i m e n i n ' a i n t e r e s a t ; n u m e l e , c i f ap t a . P r i n f a p t a sa , e,l s ' a . dovedi t a fi cop i lu l cel b u n a l pa t r i e i -mame şi e l , d o r m i n d v e ş n i c în m o r m â n ­tu l l u i ipompOiS, ine î n f ă ţ i ş e a z ă pe copilul* c a r e a ş t i u t s ă - ş i f a c ă pe dep l in da tor ia ; c ă t r e m a m a - p a t r i e . Si m a m a r e c u n o s c ă ­t o a r e L a î n g r o p a t c u c i n s t e şi a strigat" f i i lo r ei c a r e a u m a i r ă m a s in v i e a t ă r C i n s t i ţ i m o r m â n t u l l u i , p r e c u m l - a m -c i n s t i t şi eu! Deci , să c i n s t i m m o r m i n t e ­le e ro i lo r , c ă c i ei au fost copi i i cei b u n i a i ioat r ie i -ma.me şi c e i c a r e a m r ă m a s înv u r m ă , d o v e d i m c h i a r p r i n s u p r a v i e ţ u i - / r e a n o a s t r ă c ă a m f ă c u t P'*ea p u ţ i n p e n - : t r u ea !

8. V ' a m vo rb i t de , . M o r m â n t u l Eroului"' ; N e c u n o s c u t " . A v e m şi no i un astfe l de-m o r m â n t în B u c u r e ş t i şi am de an , m i r şi m i i d e o a m e n i se duc să-1 v a d ă şi se r o a g e p e n t r u erou . O a m e n i i de seamav a i a l t o r ţ ă r i . c â n d v i n în t a r a n o a s t r ă , îşi f a c o deoseb i t ă c i n s t e s ă m e a r g ă 1 » m o r m â n t u l e rou lu i n e c u n o s c u t , e a s ă de­p u n ă o c o r o a n ă de frtori pe el ; şt a i n o ­ş t r i f a c l a fel, c â n d m e r g p r i n a l t e ţ ă r i .

D a r în a l t e ţ ă r i m a i s u n t ho t ă r i t e -p e n t r u azi şi a ş a n u m i t e l e clipele tă­cerii A d e c ă , azi la 12 ore , f ix, t o a t ă l u ­m e a se o p r e ş t e deoda tă pe l oc : om, c ă -

S A T U L SI Ş C O A L A 33ft

« i ţ ă , ' au tomobi l , t r en , v a p o r ş i o r i c e în ­d e l e t n i c i r e o m e n e a s c ă ; f i e c a r e o m î ş i p l e a c ă c a p u l ş i s t â n d c â t e v a c l ipe î n c o m p l e t ă t ă c e r e ş i n e m i ş c a r e ş i î n d r e a p ­t ă g â n d u l l a p a t r i a - m a m ă ş i e r o i i e i şi s e r o a g ă p e n t r u f e r i c i r e a l o r . S ă v ă î n c h i ­p u i ţ i .acum, c ă a ţ i v e d e a d i n t r ' u n loc

• i n a l t , s ă z i c e m c ă d i n t r ' u n a e r o p l a n n u ­m a i l u m e a d i n c â t e v a s a t e ş i o r a ş e , în ­c r e m e n i n d d i n t r ' o d a t ă , c a to po­veş t i , ş i . lepădându-se de o r i c e e g o i s m , î ş i c o n c e n t r e a z ă su f l e t e l e c u to ţ i i l a s f â n t a p a t r i e şi e ro i i ei. C e l u c r u m i n u n a t a m vedea , c a î n t r ' a n t a b l o u i m e n s , c a în­t r ' o b i s e r i c ă f ă r ă m a r g i n i . D a r c â n d a m p u t e a c u p r i n d e c u v e d e r e a n o a s t r ă su ­t e l e de m i l i o a n e de o a m e n i d i n a t â t e a ţ ă r i , î n c r e m e n i n d d e o d a t ă c a de s u f l u l m o r ţ i i , c a r e u n d e l^a s u r p r i n s m o m e n ­tu l .şi a d â n c i n d c u t o ţ i i a c a l a ş g â n d ş i a c e e a ş i s i m ţ i r e . C â t ă p u t e r e de g â n d i r e ş i ide r u g ă c i u n e e î n d r e p t a t ă sp re e ro i , p a t r i e ş i D u m n e z e u ! I a t ă ce f a c a l ţ i i p e n t r u p a t r i a ş i e ro i i l o r !

9. U n e o r i — î n z i u a a c e a s t a — s e v â n d n i ş t e i n s i g n i i de h â r t i e c u c â t e 2—3 le i b u c a t a . Dim a c e ş t i 2—3 l e i a d u n a ţ i d e l à c e i r ă m a ş i în v i e a ţ ă , s e î n g r i j e s c m o r ­m i n t e l e e ro i l o r ş i l i s e r i d i c ă m o n u m e n t e . F i e c a r e f i u a l p a t r i e i a r e d a t o r i a s ă a j u t e c u c e v a l a â n g r j i r e a m o r m i n t e l o r e ro i lo r . (Dacă n i c i a t â t a n u v o m f a c e , c e a r m a i p u t e a a ş t e p t a d e l à no i m a r n a -p a t r i e , c â n d a j u n s ă l a p r i m e j d i e , a r c e r e m a i m u l t ?

10. V ' a d u c e ţ i a m i n t e , c ă pe d e a l u r i l e C a e o v e i a u r ă m a s după r a z n o l c â t e v a m o r m i n t e cu so lda ţ i c ă z u ţ i ? I n t r e c e i c ă ­zu ţ i e r a ş i u n î n v ă ţ ă t o r d i n n u ş t i u c a r e c o l ţ a l ţ ă r i i . Ş i v ' a d u c e ţ i a m i n t e , c ' a u fos t ş i u n i i d i n S i b i e l Ha u n p a r a s t a s c e i - s ' a f ă c u t aco lo , pe dea l . M o r m â n t u l fui e r a d e p a r t e de c a s a p ă u n i e a s c â , d a r e r a to t în p ă m â n t u l p a t r i e i , to t în s â n u l m a m e i s a l e . Ş i c r e d c ă v ă a m i n t i ţ i , ce l c a r e a t i fost a t u n c i a c o l o , c u m p l â n g e a u p ă r i n ţ i i . lui , c u m i -au c â n t a t d e j a l n i c o r f a n i i d i n Or l a t . A m p l â n s şi no i c u ei , d e m i l a l o r . . . ş i p l â n s u l n o s t r u a fos t o m â n g â i e r e p e n t r u b ie ţ i i p ă r i n ţ i . în ob i ­

d a lor . D a r no i a m da t u i t ă r i i î n t âmp la— r e a , pe c â n d pe p ă r i n ţ i i lu i î i î n t o v ă r ă ş e -iste d u r e r e a p â n ă l a m o r m â n t . P e n t r u ce* a ven i t e l s ă m o a r ă a i c i pe coas t e l e n o a s -'tre ş i n u în b r a ţ e l e c e l o r d r a g i a i s ă i ? A I B n ' a v e n i t el c u g â n d u l l a noi , , c a s ă n e -s o a p e d e s u f e r i n ţ a u n u i j u g s t r e i n ? C u c e r ă s p l ă t i m n o i j e r t f a l u i şi a c e l o r

j n u l ţ i , c a r e f l ă m â n z i , sd ren ţoş i , a r ş i de--se te şi s d r o b i ţ i d e o b o s e a l ă s u p r a o m e ­n e a s c ă , a u f ă c u t R o m â n i a - M a r e în c a r é ­né b u c u r ă m ? Ş i s ă u i t ă m n u n u m a i de~ ärndatorirffle m ă r u n t e , c i c h i a r de D u m ­nezeu ş i s ă n e p i e r d e m î n ce r t u r i , I r r b â r f e l i ş i î n l a c o m e desmierdă- r i? !

11. D a r no i c e i d i n S i b i e l a v e m şi m o r ­ţ i i n o ş t r i , e r o i i n o ş t r i . I,ni f r u n t e a l o r -s t ă L o c o t e n e n t u l I o n e l P e t r a - O a ş i a . S i n ­g u r u l f e c io r , l a p ă r i n ţ i b o g a ţ i şi m i l o ­s t iv i , f e c io r 'Ou m u l t ă î n v ă ţ ă t u r ă , c â n d 1-a c h e m a t p a t r i a - m a m ă l a d a t o r i e , şi-at-p u s t o a t ă p u t e r e a t r u p u l u i s ă u şi toa tă , î n ţ e l e p c i u n e a m i n ţ i i s a l e l u m i n a t e în s e r ­v i c i u l p a t r i e i . S ' a d e s p ă r ţ i t de p ă r i n ţ i ş i s u r o r i şi şi^a d a t l a 1 9 I u l i e 1917, pe -m u n ţ i i Oi tuzu lu i , v i e a ţ a s a t â n ă r ă , c a s u p r e m ă jerrbfă p e n t r u p a t r i e . V ă puteţ i* î n c h i p u i d u r e r e a c e l o r a i s ă i , r ă m a ş i în» u r m ă ? E i l -au p i e r d u t c a s ă d e v i n ă al" n o s t r u , a l t u t u r o r , a ş a c u m a u deven i t r : A u r e l Apolfza-n 9 9 , 1 ) M o i s e Apo lzan 129 , . I o n C i o r t e a 26, N ieü l ae C i o r t e a 3 3 4 , . A l e x a n d r u M e ţ i u 369, I o n P e t r a 155, N i ­c o l a e P e t r a 193, C o n s t a n t i n S ă r o i u 94, P e t r u V ă l e a n 78, — a p o i N i c o l a e C i o r t e a : 85, N i c o l a e H e r ţ i a 74, I o n L a z a r 110, P e ­t r u L a e a r 111, I o n P o p a 19, N i c o l a e -T o m a 136. Ş i în f ine d i s p ă r u ţ i ş i d e c l a ­r a ţ i fa u r m ă m o r ţ i : Emi i l i an V a s i i 131 , N i c o l a e R u g e 92, T e o d o r T i p u r i ţ ă 1553,.-V a s i l e C r ă c i u n 201, Ion N i s t o r 168, S t a n G â n d e a 3C6, I o n A p o l z a n 126, Nioolae--L a z ă r 116, G l i g o r C i o r t e a 175, I o n S r e -del 45 şi Dandil i B â r s 296. i n t o t a l 28 e r o i . .

D a r ch ipu l c e l u i d i n t â i , a l ( locotenentu­lu i I o n e l P e t r a - O a ş i a , e t e r n i z a t î n b r o n ­zul d e p e a c e s t m o n u m e n t , c â t ş i n u ­m e l e c e l o r 27 d i n u r m ă s c r i ş i c u l i t e r e s

x ) Nr i i i n d i c ă Nr. c a se i .

•«de a u r în g r a n i t u l a c e s t u i m o n u m e n t , - v o r r ă m â n e s ă p a t e a d â n c î n suf le te le n o a s t r e şi a s u t e l o r d e g e n e r a ţ i i c e n e v o r u r m a n o u ă , c a s ă g r ă i a s c ă de c a l i t ă ­ţ i l e l o r s u p e r i o a r e şi s ă f ie o p i l d ă v r ed ­n i c ă de i m i t a t , c â n d î m p r e j u r ă r i l e v o r ce re . E i s u n t e ro i i n o ş t r i s c u m p i , pe c a r e i - an i c u n o s c u t c â n d e r a u î n v i e a ţ ă ş i a z i n u m a i s u n t . D a r p o m e n i r e a l o r se v a

" face c u s f i n ţ en i e a n c u an, a ş a c u m o f a c e m n o i cei de azi şi a c e a s t a s ă f ie o m â n g â i e r e î n t ă r i t o a r e p e n t r u c e i ce i^au

•p ie rdu t !

12 . E r o i i s u n t a i noş t r i , a i t u t u r o r a ! M o r m i n t e l e l o r vo r f i l o c de p e l e r i n a j şi de r e c u l e g e r e d in n o r o i u l v ie ţ i i de t oa t e zi­l e l e . S u f l e t e l e -noastre v o r s b u r a m e r e u î n c ă u t a r e a lor , c a s ă i a î n t ă r i r e p e n t r u î n c e r c ă r i l e g r e l e c e n e p o a t e a d u c e vi i-

"tor-ul. E r o i i s u n t o b i n e c u v â n t a r e p e n t r u - n o i , c ă c i popo ru l c a r e n ' a r e eroi , d e c i n ' a r e p i l de de î n s u f l e ţ i r e şi î n c u r a j a r e î n v r e m e de p r i m e j d i i , ace l popor es te s o r t i t p i e i r i j îşi s t ă în f a ţ a p r ă p a s t i e i m o r m â n t u l u i s ă u , de u n d e n u m a i es te

r s c ă p a r e . S ă n e b u c u r ă m de ei c ă - i a v e m , ş i s ă r u g ă m pe D u m n e z e u , c a n e a m u l

•nos t ru r o m â n e s c s ă a i b ă eroi i s ă i şi î n •vii tor . R e g i n a n o a s t r ă M a r i a n e - a s p u s -"vorbe î n ţ e l e p t e despre e ro i : „Nu v ă r s a ţ i

l a c r i m i pe m o r m i n t e l e e ro i lo r , ci -mai c u ­r â n d s lăv i ţ i - i în c â n t e c e , -aşa c a f a i m a n u m e l u i l o r s ă r ă m â n ă u n ecou j p r i n le---ge-nda v e a c u r i l o r " .

P ă r i n ţ i l o r , c r e ş t e ţ i - v ă cop i i i î n a ş a ie i , c a s ă f ie g a t a î n o r i c e c l i p ă a d e v e n i e ro i a i b ine lu i , a i f r u m o s u l u i , eroi a i j e r t f e i .

13 . M o a r t e a n u e . s fârş i tu l e r o u l u i . V i e a ţ a l u i î n c e p e a b i a d i n c l i p a m o r ţ i i . D e ' a l t cum v i e a ţ a n o a s t r ă de l u t n i c i n u î n s e a m n ă p r e a m u l t . Ş i a u n o r a c a r e o t r ă i e s c r ă u , n u î n s e a m n ă n i m i c . O m u l s e n a ş t e d i n e t e r n i t a t e şi p r i n m o a r t e t r e c e î n a l t ă e t e r n i t a t e .

V i e a ţ a p ă m â n t e a s c ă es te n u m a i o p u n t e s c u r t ă î n t r e a c e s t e d o u ă e t e r n i t ă ţ i . F i ţ i c u g r i j ă , c â t ă v r e m e s u n t e ţ i p e a c e a s t ă p u n t e a v ie ţ i i , s ă m e r g e ţ i d r e p t î n a i n t e d u p ă p o r u n c a l u i D u m n e z e u . C ine m e r g e s t r â m b pe p u n t e a v ie ţ i i , c a d e î n p r ă p a s -t ie şi e p i e r d u t şi p e n t r u cei v i i ş i p e n t r u ce i m o r ţ i !

S ă l u ă m a m i n t e : E r o i i a u m e r s d rep t pe p u n t e a vieţi i

lo r ! I n vec i p o m e n i r e a lor !

t N I C O L A E B E M B E A s u b r e v i z o r ş c o l a r — Sibiu.

C U V Â N T A R E P E N T R U Z I U A D E 10 M A I .

D R A G I C O P I I .

A d e s a n d u - m ă vouă . s u n t b u c u r o a s ă c ă m ă ad re sez n u n u m a i u n o r m i c i f i i a i

I N e a m u l u i nos t ru , ci şi u n o r S t r ă j e r i a i R o m â n i e i n o a s t r e M a r i .

Ş i d a c ă eu s u n t f e r i c i t ă de n o u l n u m e pe c a r e l-aţi a d ă o g a t a c e l u i a d e „ ş c o l a r r o m â n " , voi t r e b u e s ă f i ţ i m â n d r i de e l .

I a r d i m i n e a ţ a , c â n d f lue ru i c o m a n d a n -~ t e i v o a s t r e v ă e h i a m ă , aş v r e a c a f i e c a r e •din voi s ă a u d ă — ca u n t a i n i c g l a s ve­n i t de d i n c o l o de l u m e a n o a s t r ă , din lu-

T n i e a „ L o r " , a c e l o r ce n e - a u f ă c u t i a r ă ş i f s t ă p â n i î a no i în ţ a r ă — şopot indu- i l a

u r e c h e : „ F i i g a t a l a d a t o r i e azi , cop i l e , p e n t r u e a Ţ a r a , m n e , s ă se p o a t ă bizui pe t i n e ! "

I a r i n i m a v o a s t r ă m i c ă a ş v r e a , c a ^ a c e e a ş i c l i p ă , s ă t r e s a r ă de m â n d r i e ş i î n ­c r e d e r e în voi , î n d e m n â n d u - v ă astfel, zl de zi, s ă 'nrvăţaţi a c e s t l u c r u cu sf inţenie.

T o a t e s f o r ţ ă r i l e v o a s t r e m a r i , d a r c u a t â t m a i f r u m o a s e p e n t r u f ă p t u r a v o a s ­t r ă m i c ă , v ă v o r c r e ş t e m a r i : m a r i t n o c h i i Ţ ă r i i , m a r i î n o c h i i l u m i i i ş i m a i m a r i în o c h i i d u ş m a n i l o r n o ş t r i ; i a r fii» a c e s t o r a s e v o r t e m e şi n u m a i i a g â r a l u l de-a s t a v r e o d a t ă f a ţ ă în f a ţ ă c u fiii î*°~ m â n i e i .

S e v o r t e m e p e n t r u c ă veţ i fi m a r i şi p e n t r u c ă veţ i fi ş i m u l ţ i . Veţ i fi de a c u m to ţ i f r a ţ i i c e i d i n N i s t r u p a n ' l a T i s a , v e ţ i l i to ţ i f r a ţ i i o a r e î n R o m â n i a N o u ă ş i M a r e s 'au î n t â l n i t i a r , d â n d u - ş i m â n a ş i s trâai igându-se l a p iept c u b u c u r i e .

©Iar p e n t r u c ă cei m u l ţ i s ă s e v a d ă i a ­r ă ş i uni ţ i , ş t i ţ i iprea b ine c â t e su fer in ţe a u fost, c â t e j e r t f e s 'au adus , c â t e l a ­c r i m i s 'au v ă r s a t , c â t ă r ă b d a r e a t rebu i t , c â t ă c r e d i n ţ ă î n D u m n e z e u şi î n d r e p ­t a t e a L u i !

Ş i c h i a r d a c ă n a m a i d i n v e a c în v e a c s e a d ă o g a c â t e c e v a i a t e m e l i a R o m â n i e i d e az i , ei, R o m â n i i ce i de-atumci , s 'au ş t i u t b u c u r a şi au* ş t iut s ă s t ă r u i a s c ă m e ­r e u , mereu. . . .

P â n ă c â n d , în t r 'o zi d e 1 0 M a i , noi , c e i d e azi, a v e m b u c u r i a d e - a n e v e d e a v i s u l împl in i t .

1 0 M a i v a r ă m â n e p e n t r u N e a m u l nos ­t r u s ă r b ă t o a r e a s ă r b ă t o r i l o r lui. E a es te în a c e l a ş t i m p ş i s ă r b ă t o a r e a a m i n t i r i i z i le lor de -glorie, î n c a r e s'au f ă c u t cei m a i m a r i paş i s p r e î n t r e g i r e a N e a m u l u i ş i - a Ţ ă r i i . E a este s ă r b ă t o a r e a a m i n t i r i i N e a t â r n ă r i i ţ ă r i ş o a r e l o r M u n t e n i a şi M o l d o v a şi a u r c ă r i i î n t r o n a p r i m u ­lu i n o s t r u rege , C a r o l I , c a r e a p u s pi-càorul p e p ă m â n t u l r o m â n e s c to t î n t r ' o zi d e 10 Mai .

C â t d a t o r ă m ace lu i o m m a r e , c â t d a t o ­r ă m b u n i c i l o r şi s t r ă b u n i c i l o r c a r e a u p r e g ă t i t 'aceste i sbânzi , c â t d a t o r ă m m e ­m o r i e i a c e l u i a c a r e a fost rege l e n o s t r u F e r d i n a n d I, c â t d a t o r ă m m i i l o r d e m o r ţ i c a r e , p r i n s â n g e l e Hor v ă r s a t , a u înseni­n a t g r a n i ţ e l e aces te i ţ ă r i , a ş v r e a s ă v ă a p u n ă n u n a m a i m i n t e a , d a r m a i a-l e s i n i m a , suf letul v o s t r u d e u r m a ş i feri­c i ţ i a i lor.

A ş v r e a s ă v ă s p u n ă c ă d a c ă a fost

g r e u a b i ru i _ş i -a c â ş t i g a , to t a t â t de* g r e u e ş i - a p ă s t r a . I a r d a t o r i a a c e a s t a ^ g r e a , d a r s f â n t ă , v ă r e v i n e v o u ă : D a t o ­r i a d e - a p ă s t r a c u o r i c e p r e ţ , d a t o r i a de^a* d u c e Ţ a r a tot î n s p r e m a i bine, d a t o r i a de-a d u c e Ţ a r a to t î n s p r e m a i multă" m ă r i r e .

D r u m u l e g r e u , d a r p e n t r u ce i ce p o c ­n e s c pe el c u d r a g o s t e şi c u v o i n ţ a h o t ă ­r â t ă d e - a î n v i n g e t o a t e c â t e s ' a r î n t r e -p u n e în c a l e a lor , el v a fi p e c â t de g r e u ; , pe a t â t de p l ă c u t

Toţ i cei d i n j u r u l v o s t r u m'an a l t ă g r i ­j ă m a i m a r e , d e c â t s ă v ă v a d ă crescând'^ zi d e zi, t o t m a i s ă n ă t o ş i , t o t m a i v o i ­nici , t o t m a i deştepţ i , m a i buni , m a i -drepţ i , m a i h a r n i c i , m a i s t ă r u i t o r i te t o a t e ce l e b u n e ; deci m a i p u t e r n i c i în-f a ţ a d a t o r i i l o r c e v ' a ş t e a p t ă .

N u m a i a t u n c i ei s e v o r s i m ţ i î m p ă c a t i în sufletele lor, ş t i ind c ' a u d a t Ţ ă r i i p u ­t e r n i c i şi v r e d n i c i a p ă r ă t o r i în t i m p de», p a c e , ce şi 'n t i m p de război .

Incă lz i ţ i -vă , copii , in imi le l a c ă l d a r e suf lete lor lor, c u c a r e v e g h i a z ă a s u p r a v o a s t r ă , p l e c a ţ i - v ă u r e c h e a l a t o a t e î n ­d e m n u r i l e l o r bune .

A r ă t a ţ i t u t u r o r a — d e - a c u m —- c ine -veţ i fi voi m â n e ; a r ă t a ţ i N e a m u r i l o r s u ­r o r i c ă a u c u c ine se m â n d r i , a r ă t a ţ i ' d u ş m a n i l o r n o ş t r i c ă - a u de c i n e s ă se» t e a m ă şi... a r ă t a ţ i R e g e l u i n o s t r u c ă î n ­ţelegi g â n d u l şi v o i n ţ a M. Sa le .

A r ă t a ţ i , totr'un c u v â n t , c ă sunteţi" v r e d n i c i d e jertfe le aduee, a r ă t a ţ i c ă s u n ­t e ţ i v r e d n i c i d e - a v ă fi n ă s c u t într 'o R o ­m â n i e M a r e şi l iberă!

D u m n e z e u s ă v ă a j u t e p e á r u m u l p e 1

care - t r e b u e s ă m e r g e ţ i ! E L E N A T Ä T A R U

înv . Ş c o a l a de Apl ica ţ i e , Cluji .

C A I E T U L

U n a din î n c l i n a ţ i i l e . p redominan te a l e «copi i lor , cie m u l t r e c u n o s c u t ă , n u n u m a i de ş t i i n ţ a p s i h o l o g i c ă , e s t e p o r n i r e a , pa -

. s i u n e a după poveş t i . S u f l e t u l c o p i i l o r e s t e o p e r i o a d ă de v r e m e f a n t a s t i c , i a r h r a n a l u i de p r ed i l ec ţ i e o f o r m e a z ă p l ă s -

. m u i r i l e f an tez i s t e . De a c e e a a s c u l t ă c u a t â t a i n t e r e s d e p a n a r e a m o l c o m ă a b a s ­m u l u i e a u c i t eş te cu o p l ă c e r e n e î n c h i -

„puit de m a r e c ă r ţ i l e de poveş t i . . Ş i pen­t r u a c e l a ş mot iv , l u c r u r i l e şi f i i n ţ e l e d in

J u r u l s ă u capăită a l t e s e m n i f i c a ţ i i în j o ­c u l s ă u p a s i o n a t , s e m n i f i c a ţ i i d in t r e c e l e m a i i n g e n i o a s e ş i i m p o s i b i l e r e a l m e n t e .

: P e r s o n i f i c ă r i m i r a c u l o a s e , ţ e s ă t u r i de i m a g i n i e x t r e m d e b o g a t e şi de p u t e r n i ­c e c a r a c t e r i z e a z ă j o c u l c o p i i l o r o b u n ă

- f a z ă a v ie ţ i i lor .

P o r n i n d d e l à a c e s t i n d i c i u — o r e a l i -" t a t e i n d i s c u t a b i l ă — ş i ş c o a l a t r e b u e s ă -cau te s ă r e s p e c t e şl s ă f o l o s e a s c ă a c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c ă a su f l e tu lu i eqpiluilui. Ce ­v a m a i m u l t , t r e b u e s'o a l i m e n t e z e , s 'o s a t i s f a c ă î n c h i p d e m n ş i c r e i a t o r . E s t e

•o s e t e ce t r e b u e p o t o l i t ă , c u t a c t ş i c h i b -: z u i a l ă , ,1a e p o c a r e s p e c t i v ă .

Ş i t r e b u e s ă r e c u n o a ş t e m c ă ş c o a l a : n o a s t r ă , p r i n c i p i a l , a s e s i z a t a c e s t spe -. c i f i c p s i h i c . As t fe l . î n p r o g r a m ă s e r e c o ­mmanda, ca l a î n c e p u t u l ş c o l a r i t ă ţ i i , a t â t l a g r ă d i n a de copi i , c â t şi l a ş c o a l a p r i -

r m a r ă să se p o v e s t e a s c ă i s t o r i o a r e m o r a ­le . N e m a i a m i n t i m , apo i , c ă p r i n t r ' o

. d i s p o z i ţ i e m i n i s t e r i a l ă , p r i n 1932, s e c e ­r e a i n t r o d u c e r i i u n e i ore s ă p t ă m â n a l ,

: z i s ă o poveştilor. P ă c a t c ă a c e a s t ă d i s ­poz i ţ i e n a fost c o n s a c r a t ă p r i n p r o g r a ­

mma a n a l i t i c ă , m o d i f i c a t ă ira 1936. B a c e v a m a i m u l t , t r e b u i a u d a t e şi î n d r u m ă r i l e

•de r i g o a r e î n c e e a c e p r i v e ş t e o r g a n i z a ­r e a a c e s t e i o r e a p o v e ş t i l o r , s p r e a fi fo­l o s i t ă de toţ i c u m a x i m u m d e r a n d a m e n t p e n t r u ş c o a l ă şi cop i l . De a l t fe l , de a -

•-ceasta p r o b l e m ă m ' a m o c u p a t î n t r ' u n a l t a r t i c o l , c a r e v a a p a r e î n a l t ă p a r t e .

D a c ă . a m r e c u n o s c u t c ă o f i c i a l i t a t e a « « ' a s e s i z a t de î n c l i n a ţ i a sp re f a n t a s t i c a

P O V E Ş T I L O R .

cop i lu lu i , de c a r a c t e r i s t i c a s a p s i h i c ă , i m a g i n a ţ i a , t r e b u e d e a s e m e n e a s ă a c c e n ­t u ă m c ă a fos t p r e a a n e m i c ă a c e a s t ă i n t e r v e n ţ i e şi m a i a l e s fe lu l s ă r ă c ă c i o s , v a g şi s u p e r f i c i a l c u m a c ă u t a t s'o r e ­zolve, es te i n su f i c i en t . C ă c i în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n p r o g r a m a a n a l i t i c ă n u g ă ­s i m d e c â t a t â t , î n ce p r iveş t e a ls . I „o i s ­t o r i o a r ă p r i n c a r e s ă s e învedereze f o ­l o a s e l e î nvă ţ ă tu r i i " . . . ş i l a a l . d) „Poves ­t i r i cu c u p r i n s m o r a l , p r i v i t o r l a fo loa ­sele a s c u l t ă r i i d e p ă r i n ţ i , de î n v ă ţ ă t o r i şi r e s p e c t u l de o r d i n e ş i c u r ă ţ e n i e " .

D a c ă a d m i t e m — p r i n a b s u r d — c ă a -c e a s t ă l a c u n ă a r f i r e m e d i a t ă l a c e l e l a l ­te c l a s e p r in i n t r o d u c e r e a u n o r b u c ă ţ i c u c a r a c t e r f a n t a s t i c , î n m a n u a l e l e d i ­dac t i ce , d u p ă c u m r e c o m a n d ă p r o g r a m a a n a l i t i c ă , m a i a c c e n t u a t l a c i c l u l a l II-l ea de î n v ă ţ ă m â n t şi f o a r t e s ă r a c l a c u r s u l e l e m e n t a r , p e n t r u e l . L a es t e a b ­so lu t i n s u f i c i e n t ă şi n e c o m p l e t ă p r e v e ­d e r e a p r o g r a m e i . N e c o m p l e t ă şi insu f i ­c i e n t ă —• s o c o t e s c e u ş i p e n t r u c e l e l a l t e c l a s e în c a r e n ' a f o s t i n t r o d u s ă o r a po ­v e ş t i l o r a t â t de uti lă. . .

î n c l i n a r e a cop i lu lu i s p r e fan tez ie o c o n s i d e r ă m m a i p u t e r n i c ă t o c m a i î n e-p o c a a c e a s t a c â n d î n c e p e ş c o a l a p r i m a ­r ă ; şi pe m ă s u r ă ce î n a i n t e a z ă în v â r s t ă e a desc reş t e , s i m ţ u l r e a l i t ă ţ i i , r a ţ i u n e a luându^i l o c u l t r e p t a t , t r ep t a t . T o c m a i în a c e a s t ă f a z ă s e i m p u n e a o . a ccen tua re .a c a r a c t e r u l u i f a n t a s t i c a l î n v ă ţ ă m â n ­tu lu i . M a i a l e s c ă v i e a ţ a dini c a r e v i n e copi lu l l a ş c o a l ă e s t e c a r a c t e r i z a t ă p r i n -t r ' u n p u t e r n i c n i m b de fan tez ie , v i s , i m a g i n a ţ i e b o g a t ă , î n c a r e ş i - a s c ă l d a t toa te i n tu i ţ i i l e s a l e . T o a t e d i n j u r u l s ă u , d u p ă c u m a m a m i n t i t , s un t p l ă s m u i t e şi î n ţ e l e s e to fe lu l s ă u de a c o n c e p e , f a n t e ­zis t , a n t r o p o m e t r i c .

Cop i lu l e s t e d o r n i c de m u l t ă ş i v a r i a t ă m i ş c a r e , e a f e c t i v şi g a t a s ă î n f ă p t u i a s c ă ceva , .pe l â n g ă c ă e s t e l i m b u t , g a f a o r i ­c â n d s ă î n t r e b e c â t e î l i n t e r e s e a z ă s a u s ă i s t o r i s e a s c ă c e 1-a i m p r e s i o n a t . Ori r u -

p e r e a b r u s c ă ş i b r u t a l ă cu a c e s t fel de a intui şi î n ţ e l e g e to tu l şi t r a n s p l a n t a ­

r e a într'o a l t fe l de a t m o s f e r ă , a c e e a a ş c o a l e i n o a s t r e c a r a c t e r i z a t ă prin abs -

Ttractiusi şi d i d a c t i c i s m s t e r e o t i p , es íe t o t c e poa t e fi m a i i n u m a n şi m a i g re ­ş i t d i n p u n c t de vede re e d u c a t i v . Ş c o a l a

n o a s t r ă de p â n ă a c u m c u l t i v ă p a s i v i s ­m u l , r ă c e a l a , d i s t a n ţ a d i n t r e copi l ş i - educa to r şi i a c o p i l u l u i o r i c e î n c h i n a r e s p r e i n i ţ i a t i v ă şi c r e i a ţ i e . E s t e o l i p s ă d e r e s p e c t a to t c e a r e c o p i l u l m a i a l

•său, m a i spec i f ic , o v i o l e n t a r e a p s i h i c u ­l u i a c e s t u i a . A ş a c ă n u m a i d e o ş c o a l ă p s i h o l o g i c ă n u p o a t e fi v o r b a i n f e l u l a-c e s t a , c i d in c o n t r ă .

Ş i a c e s t m o m e n t , t r e c e r e a d e l à v i e a ţ a p r e ş c o l a r ă l a c e a ş c o l a r ă es te c e l m a i d e l i c a t şi c e l m a i ho tă r f to r , adesea , î n t o a t ă ş c o l a r i t a t e a cqpii lului . A c e s t m o ­m e n t i m p l i c ă o d e o s e b i t ă g r i j ă , u n r e ­m a r c a b i l t a c t p e d a g o g i c şi-o d e s t o i n i c i e d e a r t i s t , c a r e s ă rea l i zeze o t r e c e r e d in ­t r ' o v i e a ţ ă î n a l t a , p e n e s i m ţ i t e , î n c h i p n a t u r a l ş i e fec t iv .

I n a c e a s t ă -p r iv in ţă , p r o g r a m a a n a l i t i ­c ă n u g l ă e u e ş t e a b s o l u t n i m i c , d e ş i con-t s ide răm învăţământul de tranziţie de-o n e c e s i t a t e p r i m o r d i a l ă , el ho tă i i înd s i m ­p a t i a s a u u r a f a ţ ă de ş c o a l ă , a p r o p i e r e a s u f l e t e a s c ă 'd in t re e d u c a t o r şi copi l , s a u d e p ă r t a r e a şi m a i m a r e . ş i f ă r ă a c e s t a t a ş a m e n t p s i h i c n u p o a t e e x i s t a o edu­c a ţ i e e f i c i en t ă , f e r i c i t ă ş i u n î n v ă ţ ă m â n t r o d n i c . D a c ă a c e a s t ă l a c u n ă , c e i c u m a i m u l t ă e x p e r i e n ţ ă o pot r e m e d i a , c â n d ®unt p ă t r u n ş i d e î n s e m n ă t a t e a a c e s t u i î n v ă ţ ă m â n t t r a n z i t o r i u ş i s ' a u l ă s a t p ă ­t r u n ş i de u n e l e s u g e s t i i p r e ţ i o a s e în a-c e s t s e n s , d i n t r e o a r e r e c u n o a ş t e m c a pe c e l e m a i u t i l e pe ce le aile D l u i P r o f . I . N i s i p e a n u 1 ) , n u tot a ş a s t ă cazu l c u ce i c u m a i p u ţ i n ă e x p e r i e n ţ ă s a u c u c e i m a l l ipsi ţ i de p e r s p i c a c i t a t e , i n g e n i o z i t a t e şi i n f o r m a ţ i e . I n t e r v e n ţ i a o f i c i a l i t ă ţ i i , p r i n î n d r u m ă r i de ta i l a t e , s e r e c o m a n d ă , î n spec ia l , p e n t r u a c e ş t i a din urmă-.

*) Vez i „ M e t o d i c a 1. r o m â n e î n s p e c i a l p a g . 1—14; 98—103 .

Altfel , s u n t z a d a r n i c e toa te penorăr iOe t e o r e t i c e p r i n c a r e se r e c o m a n d ă c u n o a ş ­t e r e a ş i r e s p e c t a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i , c â n d o c e r i n ţ ă p s i h i c ă a t â t d e p u t e r n i c ă ş i de î n s e m n a t ă es te n e g l i j a t ă în. c h i p . a şa d e b r u t a l şi î n t r ' o epocă a t â t d e ho tă râ ­toare î n v i e a ţ a c o p i l u l u i .

<Ne v o m opr i a s u p r a une i singure la­turi a acestui învăţământ de izranziţie —-p u n t e d e t r e c e r e , de l e g ă t u r ă î n t r e v i e a ­ţ a d i n a i n t e ş i c e a a şcoa le i , d i n t r e ş c o a ­l a î n n a t u r ă şi c e a o f i c i a l ă — ş i a n u m e asupra poveştilor c e t r e b u e s c s ă d e l e c ­teze , i n t e re seze , a p r q p i e ş i o r i e n t e z e pe c o p i i i ş c o l a r i z a ţ i . O p e d a g o g i e n a ţ i o n a l ă e m p i r i c ă , .de v e a c u r i v e r i f i c a t ă şi c o n s a ­c r a t ă , n e v ă d e ş t e c ă pe copi l î l v r ă j e ş t e poves t ea , î l î n c â n t ă şi-1 c a p t i v e a z ă . Cop i ­lu l se a p r o p i e , se a l i p e ş t e şi s e î n c r e d e în ace ' .a c e ş t ie ş i v r e a s ă p o v e s t e a c ă . F a p t u l a c e s t a e x p l i c ă pe dep l in . t a ina a -p r o p r i e r i i şi c o m u n i u n i i su f l e t e ş t i a t â t de i n t i m e d i n t r e n e p o ţ i ş i b u n i c i ş i b u n i c e . A fost u n t a c t p e d a g o g i c c ă p ă t a t p r i n i n s t i n c t şi c o n s e r v a t c a ut i l , d i n g e n e r a ­ţ i e î n g e n e r a ţ i e . C u t o a t e a c e s t e a , ş c o a l a n ' a fo los i t a c e s t i n d i c i u p r e ţ i o s , n ' a f ă c u t d i n f i e c a r e î n v ă ţ ă t o r u n u n c h i a ş s f ă t o s , u n b u n i c c a l d , e u b r a ţ e l e d e s c h i s e ş i s u ­fletul! p a ş n i c şi s e n i n ş i m a i a l e s d a r n i c c u cei m i c i . C o p i l u l fuge d e f r u n t e a î n ­c r e ţ i t ă , d e g l a s u l a s p r u şi r ece . Cu c e - a î m b l â n z i t şi c u c e r i t r e n u m i t u l i n s t i t u t o r , J a n Li ig thar t , c e t e l e de h a i m a t a a l e , ş t r e n g a r i şi l eneş i , ce- i t u r b u r a u î n v ă -ţ ământu i l , v e n i n d şi v o c i f e r â n d l a f e r e s ­t r e l e c l a se lo r ? . . . Cu ce-a .potolit o s ă l b ă ­t i c i e , pe o a r e n i c i p o l i ţ i a n ' o p u t e a s t ă ­pân i? . . .

C u n i c i o a r m ă d e c â t imbirea, b l â n d e ­ţ e a 2 ) , „ i u b i r e a e d u c a t o r u l u i î n ţ e l e p t c a r e v r e a . să c u n o a s c ă şi s ă î n d r u m e z e c â t m a i b i n e p e to ţ i e levi i l u i " 3 ) .

Ş i d a c ă L i g t h a r t ş i - a a p r o p i a t p e n i ş t e

2 ) C a z r e l a t a t de d l / . Nisipeanu în lu­c r a r e a : D i n t r ' o c a m p a n i e .pedagog ică p e n t r u ş c . a c t i v ă p a g . 50.

s) C. Iencica: î n s e m n ă r i l e u n u i î n v ă ţ ă ­t o r pag . 10.

p i e r d u ţ i a i s o c i e t ă ţ i i , pe n i ş t e derbedei , c u m s ă n u fie e f i c a c e şi h o t ă r â t o a r e pen­t r u c o p i i i n o r m a l i , a c e a s t ă a r m ă m i r a ­c u l o a s ă , i u b i r e a , o a r e a t â t d e p u ţ i n e s t e u t i l i z a t ă c u t a c t ş i cons tan ţă ! . . . . Şi c e a l t c e v a p o a t e d e g a j a i u b i r e a , a p r o p i e r e a s u f l e t e a s c ă , d e c â t p o v e s t e a c a p t i v a n t ă ? !

U ş o r de z i s , d a r g r e u şi c a l e l u n g ă p â ­m a la r e a l i z a r e . Ne i s b i m şi a c i ide a l t e i n c o n v e n i e n t e . L i p s e s c poveş t i l e n e c e s a r e s a u m a i c o r e c t e x p r i m â n d u - m ă , n u l e a u l a î n d e m â n ă toţ i şi m a i a l e s pe c e l e m a i n i m e r i t e î n a c e s t s ens . I a r cei ce le a u t r e b u e e ă m a i a i b ă şi t a l e n t u l n e c e s a r e x p u n e r i i l o r ş i a c e a d r a g o s t e p a s i o n a l ă , suf le t , m u l t suf le t , sp r e a f a c e din po­v e s t e f a r m e c u l t r e b u i t o r , c e e a ce, i a r ă ş i , l i p s e ş t e m u l t o r a .

C ă c i s ă s e în ţe leagă , , n u o r i ce poveş t i , i s t o r i o a r e s u n t po t r i v i t e a c e s t u i .scop şi n u o r i c e e x p u n e r e , o r i c u m , p o a t e r e a l i z a e f e c t u l dor i t . S e i m p u n e c o l e c ţ i o n a r e a p o v e ş t i l o r p o t r i v i t e v â r s t e i , c e r i n ţ e l o r şi s c o p u l u i . u r m ă r i t s a u a d a p t a r e a lor . S ă s e ev i t e i s t o r i o a r e l e s e a r b ă d e , s i m p l i s t e şi m o r a l i z a t o a r e , c a r e d e s g u s t ă , p l i c t i ­s e s c şi î n d e p ă r t e a z ă su f le teş te pe copi l d e ş c o a l ă t D e a c e s t e a s e g ă s e s c d e s t u l e îtn m a n u a l e l e ş c o l a r e şi v o r a v e a t i m p d e s t u l s ă s e p l i c t i s e a s c ă l a m o m e n t u l c â n d c a r t e a d i d a c t i c ă v a fi u n i c u l iz­v o r . P o v e ş t i l e f o lo s i t oa re î n v ă ţ ă m â n t u l u i de t r a n z i ţ i e să aibă c â t mai mult spirit copilăresc, s ă fie r u p t e d i n v i e a ţ ă , a m i n ­t i r i ş i p ă ţ a n i i de -a le cop i i l o r . B i n e î n ţ e ­les t r a n s f i g u r a t e , c u m u l t ă f a n t e z i e şi poez ie , poveş t i , m u l t e poveş t i . E x p r e s i i l e c o p i l ă r e ş t i f a rmecă , ş i t r e b u e s c fo los i t e din a b o n d e n ţ ă . S u n t per le a le g r a i u l u i n o s t r u e t n i c , pe c a r e a b i a le m a i g ă s i m î n p o v e s t i r i l e p o p o r a n e , c e l e c u l t e o c o -l i ndu - l e c a p e c e v a c i u m a t . As t f e l de ex ­p r e s i i s u n t r u p t e d in suf le t , m i ş c ă i n i m a ş i ap rop ie , c a p t i v e a z ă şi î n s u f l e ţ e s c .

B e l a t a r e a s ă f ie f i r e a s c ă , b o g a t ă şi a-m ă n u n ţ i t ă , c ă c i c o p i l u l u i î i p l a c poveş­t i l e lungi , b o g a t e ş i a m ă n u n ţ i t e . P e c â t e c u p u t i n ţ ă a c e s t e poveş t i s ă fie d r a m a ­t i z a t e şi s ă f ie î n s o ţ i t e de m i m i c a a d e c ­

v a t ă . D r a m a t i z a r e a e v o c ă s c e n e foarte? a p r o p i a t e d e r e a l i t a t e , c a r e t r a n s p o r t ă su f l e t e ş t e şi m a i m u l t pe c o p i i . C o p i i i s ă a i b ă p a r t e î n f i e c a r e zi de o a s t f e l d e h r a n ă p s i h i c ă .

D a c ă l i t e r a t u r a n o a s t r ă s a u c e a t r a ­d u s ă n u n e p r e z i n t ă as t fe l de p i e s e p r e ­ţ i oa se , a d a p t ă r i se p o t f a c e c â t d e m u l t e . Cele p r e z e n t a t e de Dl N i s i p e a n u î n a c e s t s e n s s u n t m i n u n a t e 4 ) . A d m i r a b i l e s u n t ş i s u g e s t i i l e c e se d e s p r i n d de a c i , de f e ­lu l c u m f i e c a r e p o a t e a d a p t a a l t e l e s a u c h i a r p e a c e s t e a , a c o m o d â n d u d e r e a l i t ă ­ţ i l o r n o a s t r e spec i f i ce .

N e a p ă r a t c ă a c e a s t ă a c t i v i t a t e impl ică-efort , i n g e n i o z i t a t e şi d r a g o s t e . Ş i p e n ­t r u c a a c e a s t ă m u n c ă s ă mu f i m f o r ţ a ţ i s 'o f a c e m ori de c â t e o r i v o m a v e a c l . I , s e i m p u n e s c r i e r e a a c e s t o r poveş t i î n ­t r ' un c a i e t s p e c i a l , c a r e b i n e î n ţ e l e s se> p o a t e î m b o g ă ţ i a n de de a n şi î m b u n ă ­t ă ţ i o r i de c â t e or i s e iveş te o c a z i a , c u p i e s e n o u ă , cu a d ă o g i r i n o u ă .

L a poveş t i l e , m e n i t e i n deosebi s ă a -p r o p i e p e ş c o l a r i i î n c e p ă t o r i de şooală , . de e d u c a t o r şi de p r e o c u p ă r i i > i n s t r u c t i ­ve şi e d u c a t i v e a l e a c e s t e i i n s t i t u ţ i i , Be­v o r a d ă o g a c a m d u p ă o l u n ă d e z i l e , ce le r e c o m a n d a t e de p r o g r a m a a n a l i t i c ă -

I n v e d e r e a „orei de poveşti" s ' a u a l c ă ­tu i t m a i m u l t e c ă r ţ i d e poveş t i , d in c a r e se p o t d e s p r i n d e i n t e r e s a n t e b u c ă ţ i ce-po t fi fo los i t e c u î n c r e d e r e d e î n v ă ţ ă t o r i , d r ep t î n v ă ţ ă m â n t de t r a n z i ţ i e . D i n l i t e ­r a t u r a p o p o r a n ă se po t a l e g e d e a s e m e -n e a a t â t e a p i e s e b u n e , c a şi d i n l u c r ă r i l e s c r i i t o r i l o r n o ş t r i . Bucăţ i i d e a c e s t e a a r ­t i s t i c e , f r u m o a s e şi i n t e r e s a n t e s ă î n l o ­c u i a s c ă i s t o r i o a r e l e s ă r a c e , s c h e l e t i c e , b a ­n a l e s i d i d a c t i z a n t e , pe c a r e o b i ş n u e s c e ă le u t i l i zeze î n v ă ţ ă t o r i i . A p a r , apoi , a -t â t e a r e v i s t e p e n t r u cop i i , î n c a r e s e g ă ^ s e ş t e m a t e r i a l f o a r t e v a r i a t şi p l ă c u t c e p o a t e fi fo los i t c u m u l t ă u ş u r i n ţ ă ş i î n ­c r e d e r e . Ş i a c i c u g r i j a d e a fo los i ce? e s t e m a i i n t e r e s a n t şi po t r iv i t .

4 ) V e z i M e t o d i c a 1. r o m â n e p a g .

T ö t ki .aces t caiet al poveştilor se v o r t r e c e indicaţiile n e c e s a r e : ce comme bu­căţi de lectură p o t fi folosite, d u p ă î m ­p r e j u r ă r i » ila ora de povestiri, în ce lu­crări se găsesc, autorul lor ş i pentru ce clasă ar fi m a i potr iv i te . P e n t r u t o a t e c l a s a l e . a n de ian, v o r fi t r e c u t e piesele d e o r i c e n a t u r ă ce t r e b u e s c folosite, fie în î n t r e g i m e t ex tu l s a u n u m a i c u t r i m i t e -riile d e r i g o a r e . P e s c u r t se v a n o t a ş i c o n ţ i n u t u l bucă ţ i l or .

D a c ă este cazul s ă n ' a v e m la î n d e m â ­n ă l u c r a r e a r e s p e c t i v ă şi s o c o t i m c ă n'o p u t e m p r o c u r a , b u c a t a a c e e a s e v a s c r i e în î n t r e g i m e . T r i m i t e r i l e Ia l u c r ă r i şi b u c ă ţ i c e pot fi folosite, p r e c u m şi j n -dicaţ i i l e , c â n d pot fi î n t r e b u i n ţ a t e în ore speciale, s u n t f o a r t e pre ţ ioase . Ne soaipă de g r i j a c o n t i n u ă d e a g ă s i m a ­teriali p e n t r u ş e z ă t o r i ş c o l a r e . P r o g r a m e ­le de ac i , d in c a i e t u l a c e s t a s e folosesc, d a r • s e ' ş i î m b u n ă t ă ţ e s c şi c o m p l e t e a z ă c o n t i n u u , folosindu-le o r i de c â t e o r i ne­v o i a i m p u n e .

D a r însu f l e ţ i rea t o t a l ă n'o p o t d a po­veş t i lor d e c â t v i r t u o z i t ă ţ i l e poves t i toru­lui , în speţă? î n v ă ţ ă t o r i i . E i t r e b u e s ă p u n ă în v a l o a r e cuvântu l ' s c r i s , s ă p u n ă suf let d in suf letul lor . s ă in toneze f ă r ă a a f e c t a inuti l , c i n a t u r a l , c a n i ş t e u n -c h i a ş i s fătoş i , s ă depene f irul povest i i ,

s ă f a r m e c e suf le tul m i c u ţ i l o r a s c u l t ă t o r i . D a r u l a c e s t a , d a c ă l ipseşte, p r i n m u n ­

c ă î n c o r d a t ă ş i r e p e t a t ă , s e p o a t e î n s u ş i de o r i c e s t â n g a c i u p o v e s t i t o r 5 ) . D r a g o ­s t e a d e m i s i u n e , c a r e d ă e l a n u l şi v o i n ţ a n e c e s a r ă , v a d a î n d e m n u l t r e b u i t o r s p r e î n s u ş i r e a a c e s t u i d a r .

Caie tu l de poveş t i t rebue soco t i t c a şi o r i c a r e a l t m a n u a l d i d a c t i c , .absolut t r e ­buinc ios . B a c e v a m a i m u l t , f i ind o c r e -iaţ ie a f i e c ă r u i î n v ă ţ ă t o r î n p a r t e , este; c u a t â t m a i p r e ţ i o s şi m a i p l ă c u t . Avâini-du-I a l c ă t u i t v a fi folosit; n u a r m a i ft m o t i v s ă n u s e f o l o s e a s c ă poveşt i le , a t â t în învăţământul de tranziţie, c â t şi l a orele de educaţie morală ş i la cele de po­veşti.

S u n t e m d a t o r i s ă n e î m b u n ă t ă ţ i m c o n ­t i n u u metode le d e l u c r u , s p r e a real iza-o o p e r ă p e c â t d e u t i l ă , p e a t â t d e difici­l ă , e d u c a ţ i a şi i n s t r u c ţ i a g e n e r a ţ i i l o r t i ­nere . Or ice inovaţ ie , d e o r i c e fel, e s t e b i ­ne v e n i t ă şi c u a t â t m a i u t i l ă <n c â t fin-t r e g e ş t e ş i p r o m o v e a z ă o o p e r ă a t â t de» î n s e m n a t ă .

F L O R I A N S T A N I C Ă .

5 ) P r e ţ i o a s e î n d r u m ă r i în a c e a s t ă p r i ­v i n ţ ă , se pot găs i în l u c r a r e a d lu i J. N i -s i p e ă n u : „ R e l i g i a p e n t r u copi i , p a g . 651

C R O N I C A .

Î N C H E I E M A L Ş A P T E L E A AN. — C u a c e s t ca ie t î n c h e i e m a l ş a p t e l e a a n d e l a a p a r i ţ i e .

P e n t r u o publ i ca ţ i e r o m â n e a s c ă c a r e s e s p r i j i n ă n u m a i p e c o n t r i b u ţ i a a b o n a ­ţ i lor , c e i ş a p t e a n i d e l a a p a r i ţ i e , t r e i m e pr iv i ţ i c a o a d e v ă r a t ă b i r u i n ţ ă ,

I n t r ' a d e v ă r , s u n t e m m â n d r i de a c e s t s u c c e s , p e c a r e î n s ă î l a t r i b u i m j i _ d j s -t inş i l or noş t r i c o l a b o r a t o r i ş i a b o n a ţ i l o r c a r e ş i - au a c h i t a t r e g u l a t a b o n a m e n t u l » înlesnindu-me astfel 1 a p a r i ţ i a rev i s te i .

C u pr i l e ju l a c e s t u i s c u r t b i lanţ le p u ­t e m s p u n e , c ă r e v i s t a n o a s t r ă , c a n ic i o

a l t ă r e v i s t ă p r o v i n c i a l ă , e s te r ă s p â n d i t S î n î n t r e g c u p r i n s u l ţ ă r i i ş i l a oo leg ir n o ş t r i d e pes te h o t a r e .

E s t e c r e d e m ş i a c e s t a u n s e m n c ă e a -îş i îndepl ineş te c u p r i s o s i n ţ ă r o s t u l s ă u i

C â n d a m tafiinţat-o ni-am. p r o p u s car e a s ă d e v i n ă r e v i s t a p e d a g o g i c ă a Ar­dealului, c a r e s ă . se r i d i c e de-asuipna p u ­b l i ca ţ i i l or jude ţene a l e a s o c i a ţ i i l o r î n v ă ­ţ ă t o r eşti.

- P l a n u l n o s t r u se c e r e a inifăptuit ş i d& poz i ţ ia p e c a r e o o c u p ă provincia , n o a s ­t r ă î n cadiTul ţ ă r i i î n t r e g i t e şi d e t r e c u ­tul săiu p e d a g o g i c .

P e l â n g ă ace s t e c o n s i d e r e n t e m a i e r a xwiiul şi m a i h o t ă r î to r : t r e b u i a s ă a r ă t ă m ş i s t r ă i n i l o r c ă în A r d e a l u l r o m â n e s c p r o b l e m e l e ş c o l a r e şi de e d u c a ţ i e s u n t d e s b ă t u t e eu p r i c e p e r e şi m e t o d ă ş t i i n ţ i ­fică; că s u p u ş i i d e ie r i s u n t l a - î nă l ţ imea r o l u l u i de c o n d u c ă t o r i , p e c a r e l i 1-a î n ­c r e d i n ţ a t d r e p t a t e a i s t o r i c ă .

D e s i g u r s c o p u l f i n a l u r m ă r i t d e n o i a fost c a a c e a s t ă r e v i s t ă s ă a j u t e pe în­v ă ţ ă t o r i să - ş i complee teze c u l t u r a g e n e ­r a l ă ş i c e a p e d a g o g i c ă .

D i n e x p e r i e n ţ a c e l o r ş ap te a n i a m a-j u n s l a c o n v i n g e r e a , c ă s u n t o m u l ţ i m e de p r o b l e m e c a r e t r e b u e s c de sbă tu t e în c o l o a n e l e r ev i s t e i n o a s t r e . D e a c e e a cu ä.nceputul a n u l u i v i i t o r v o m i n v i t a s ă c o ­l a b o r e z e c u n o s c ă t o r i a i a c e s t o r p r o b l e m e . A m i n t i m d e o c a m d a t ă d o u ă : F o l k l ó r u l , E t n o g r a f i a .

î n v ă ţ ă t o r i i , c a r e t r ă e s c în m e d i u r u ­r a l , t r e b u e s ă u r m ă r e a s c ă d i fe r i t e a s ­pec t e a l e a c e s t o r d o u ă ş t i i n ţ e , oa re s u n t a t â d e p r e ţ i o a s e şi p e n t r u c u n o a ş t e r e a v ie ţ i i p o p o r u l u i n o s t r u .

C u a j u t o r u l c i t i t o r i l o r noş t r i , v o m to-c e r c a s ă a d u n ă m d i f e r i t e m a t e r i a l e , pe c a r e l e v o m p u b l i c a a p o i î n co loane l e re ­v i s te i .

V o m î n c e r c a şi a l t e în founătă ţ i r i , c a r e s ă r i d i c e to t m a i s u s p r e s t i g i u l r ev i s t e i n o a s t r e .

R u g ă m pe c i t i t o r i i c a r e m â n u i e s e c u u ş u r i n ţ ă conde iu l , s ă p u n ă pe h â r t i e g â n d u r i l e l o r c u p r i v i r e ilor p r o b l e m e l e ş c o a l e i şi a le s a t u l u i . E l , c a r e t r ă i e s c în p l i n v i e a ţ a s a tu lu i , s u n t m a i î n d r e p t ă ţ i ţ i s ă o d e s c r i e d e c â t c e i c a r e v i n s ă o o b ­se rve î n t i m p u l ve r i i p r i n s t i c l a m ă r i ­t o a r e a m o n o c l u J u i , fie ei] c â t de ş t i in ­ţ i f i c .

F a c e m u n c ă l d u r o s a p e l f a ţ ă de c e i c a r e n u ş i - a u p l ă t i t a b o n a m e n t u l s ă ni-1 t r i m i t ă . S u n t u n i i î n r e s t a n ţ ă p e t r e i a n i de zi le . O b i c i n u i ţ i , s e vede, ou conve r s iu r n e a b a n o a r ă , v o r s ă o a p l i c e şi f a ţ ă de r e v i s t a n o a s t r ă !

Ce i c a r e p â n ă l a 1 S e p t . a . c . n u - ş i v o r

p lă t i d a t o r i a ce a u l a r e v i s t a n o a s t r ă l e v o m p u b l i c a n u m e l e pe labia neagră, p e c a r e o v o m desch ide în c o l o a n e l e r ev i s t e i . S p e r ă m , to tuş i , s ă n u r e c u r g e m l a a c e a s ­tă măsură , , l a oa re a v e m drep tu l .

D o r i m c i t i t o r i l o r n o ş t r i v a c a n ţ ă p l ă ­cu tă , c. I.

- S A T U L R O M Â N E S C . — A ş e z a r e a s a ­tu lu i r o m â n e s c se c e n t r e a z ă î n t r ' o s i n g u ­r ă c l ă d i r e : b i s e r i c a . Ce le l a l t e a ş e z ă m i n t e se p i e r d o b i ş n u i t .în m u l ţ i m e a c l ă d i r i l o r d e r â n d . Or i ce s a t r o m â n e s c , m o l d o v a n , m u n t e a n s a u d i n ţ ă r i l e A r d e a l u l u i , d e m u n t e s a u de şes , e s t e d o m i n a t de b i s e ­r i c ă . B u c h e t u l d e v e r d e a ţ ă c a r e a s c u n d e în el a t â t e a c a s e ţ ă r ă n e ş t i , l a s ă s ă s e v a ­d ă d i n d e p ă r t ă r i , l u m i n a t e l e c lopo tn i ţ e a l e b i s e r i c i i . Al t fe l n i c i n u a m p u t e a ş t i c h i a r , d a c ă e u n s a t s a u o p ă d u r e izo­l a t ă , o d u m b r a v ă .

B i s e r i c a n u es te r i d i c a t ă o r i u n d e f a ţ ă ide a ş e z a r e a s a t u l u i . L o c u l es te î n t o t d e a ­u n a a l e s c u m u l t ă g r i j ă ; d a r n u n u m a i p e n t r u î n s u ş i r i l e lu i d e s o l i d i t a t e c i ş i p e n t r u p e r s p e c t i v a pe c a r e o a r e a s u p r a s a t u l u i . B i s e r i c a es te d e o b i c e i u a ş e z a t ă pe u n d â m b , pe u n c o l ţ de 'deal, p e o c u l m e c h i a r , c e e a c e î n s e a m n ă p e u n l o c m a i r i d i c a t . A c e a s t a î n c e e a c e p r i v e ş t e s a t e l e d e m u n t e şi ce le de -deal. I n ţ i n u ­t u r i l e d e ş e s , î n d e p r e s i u n i l e s u b c a r p a t i ­c e s a u î n c â m p i a D u n ă r i i , p e n t r u c ă p ă ­m â n t u l n u a r e a c e a s t ă î n s u ş i r e , se r e s ­p e c t ă m a i r i g u r o s c e a l a l t ă c o n d i ţ i e , a d i ­c ă c e n t r u l s a t u l u i . î n t o t d e a u n a î n s ă b i ­s e r i c a s t ă î n t r ' u n l o c d i n c a r e s ă p o a t ă d o m i n a î n t r e a g a a ş e z a r e o m e n e a s c ă . E s t e , p a r c ă , a s t fe l p u s ă î n c â t l u m i n i l e c l o p o t n i ţ e i şi a l e t u r l e l o r să. s t r ă b a t ă p â n ă î n c e a m a i m i c ă ş i m a i d e p ă r t a t ă casă. ş i o r i c e g o s p o d a r să - ş i î n d r e p t e p r i v i r e a s p r e e l e c u m u t t ă u ş u r i n ţ ă .

Î n f ă ţ i ş a r e a , b i s e r i c i i e s t e f e lu r i t ă . D o u ă c a t e g o r i i s u n t î n s ă m a i r ă s p â n d i t e p e p ă m â n t u l r o m â n e s c . Aceea în c h i p d e c o r a b i e c u o s i n g u r ă t u r l ă a s c u ţ i t ă , spe ­c i f i c ă ţ i n u t u r i l o r t r ă i t e î n d e l u n g ă v r e m e s u b 'S t ăpân i r e ş i i n f l u e n ţ ă a p u s a n ă , ş i a c e e a în c h i p d e c r u c e s a u de t r e f l ă c u

"«trei t u r l e t r i u n g h i u l a r e s a u r o t u n d e , <două m a i m i c i î n f a ţ ă ş i u n a m a i m a r e -in s p a t e , r ă s p â n d i t ă m a i m u l t î n v e c h i u l r e g a t şi î n deosebi pe p l a i u r i l e M u n t e -

m i e i ş i Ol ten ie i . B i s e r i c i l e d i n p r i m a ca ­t e g o r i e a u c a p r i n c i p i u d e c o n s t r u c ţ i e i p e r p e n d i c u i a r a , s u n t a d i c ă r i d i c a t e pe d o u ă l i n i i : o r i z o n t a l ă ş i v e r t i c a l a , c e a d i n u r m ă o a r e c u m d e t e r m i n a n t ă . Cele «din a d o u a c a t e g o r i e a u o a r h i t e c t u r ă m a i c o m p l e x ă ; (l iniile s u n t m a i v a r i a t e , d e t e r m i n a n t ă f i i n d l i n i a c u r b ă , d i n c a r e : i a n a ş t e r e c u p o l a : b o l t a c e r u l u i s p r i j i n i ­t ă ipe u m e r i i p ă m â n t u l u i .

B i s e r i c a î n c h i p d e c o r a b i e e x p r i m ă • e l e g a n ţ ă şi s i m p l i t a t e . A c e e a î n c h i p de i c r u c e . e x p r i m ă , p r i n v a r i a ţ i u n i l e s a l e , • ech i l ib ru şi a r m o n i e . C e e a c e Ile d ă însă. -o u n i t a t e ş i l e d e o s e b e ş t e de o r i c e a l t ă i ă p t u r ă r o m â n e a s c ă e s t e s i l u e t a . R a p o r ­t u l d e d i m e n s i u n i a l b i s e r i c i l o r n o a s t r e «este c a r a c t e r i s t i c . î n ă l ţ i m e a m u l t m a i m a r e d e c â t b a z a le f a c e s ă c â ş t i g e a t â t •de m u l t ă e l e g a n ţ ă şi p r o p r i e t a t e d e c r e ş ­t e r e . ' S p i r i t u a l i t a t e a c e s e d e s p r i n d e , l u -m i n a c a r e o î m b r a c ă d e p r e t u t i n d e n i , f a c 'din b i s e r i c a s a t u l u i r o m â n e s c l o c u l •de ' r ad ia ţ i e a l t u t u r o r . b i n e f a c e r i l o r a c e s ­t e i a ş e z ă r i .

V i e a ţ a ţ ă r a n u l u i n o s t r u se s p r i j i n ă iac i . E l î ş i s c u t u r ă t ă l p i l e de l u t l a u ş a î r i s e r i c i i s a t u l u i . S e s p a l ă de ur î t , de g^ând n e g r u şi se a ş e a z ă î n c a s a l u i T>umnezeu. S t i l u l d e v i e a ţ ă , l u m i n a ş i ncântecul s ă u l ă u n t r i c , î m p ă c a r e a c u • soar ta c e i-a fost h ă r ă z i t ă , t o a t e i s e des­p r i n d d e a c i . A c e a s t a p e n t r u e a e l tra­i s t e î n B i s e r i c ă .

I n a ş e z a r e a s a t u l u i r o m â n e s c , b i s e r i c a -este i n i m a v ie ţ i i . N u ş c o a l a ş i n i c i pr i ­m ă r i a . P e n t r u a-1 î n ţ e l e g e de a c i t r e b u e

p o r n i m . Ce s e m n e p o t fi m a i de tfrunte ' p e n t r u a c e s t î n ţ e l e s ?

C â n d u n s a t a r e o b i s e r i c ă f r u m o a s ă •şi m a r e e s t e a c e a s t a u n p r i l e j d e m â n ­d r i e l o c a l ă . M a i m u l t d e c â t d a c ă t o a t e «oasele a r fi de c ă r ă m i d ă s a u ţ ă r a n i i a r a v e a „ m o ş i i " î n t i n s e . S f o r ţ a r e a u n u i s a t r o m â n e s c se î n d r e a p t ă a c i , p e n t r u e a de

a c i se d e s p r i n d şi î n s u ş i r i l e l u i de c ă p e ­t e n i e : c e l e a l e su f l e tu lu i .

E u n l u c r u d e î n v ă ţ ă t u r ă şi î n d e m n p e n t r u c e i r ă t ă c i ţ i . Ş i c ă r t u r a r i i ţ ă r i i t r e b u e s ă a s c u l t e .

È. Bernea C U L T U R A N O A S T R Ă N A Ţ I O N A L Ă . —

O c u l t u r ă , p e n t r u a f i n a ţ i o n a l ă , t r e b u e s ă f ie e x p r e s i a i n t e g r a l ă a su f l e tu lu i po ­p o r u l u i r e spec t iv . D i n c u l t u r a n o a s t r ă c o n t i m p o r a n ă l i p s e ş t e e l emen tu l ' r e l i ­g ios . P o p o r u l r o m â n e s c e î n s ă u n p o p o r r e l i g i o s c u n o t e l e s p e c i f i c e a l e o r t o d o ­x ie i , ' amestecate ' , i ncon tes tab i l , , c u d e s t u ­l e r e z i d u r i p ă g â n e . D a r , a c e s t e r e e i d u r i j o a c ă u n r o l s e c u n d a r ş i s u n t s u b o r d o ­n a t e u n e i c o n c e p ţ i i u n i t a r e d e v i e a ţ ă , c o n c e p ţ i a o r t o d o x ă . A c e s t a d e v ă r r e i e s e c l a r ş i d i n i s t o r i a n o a s t r ă , ş i d i n c u l ­t u r a n o a s t r ă v e c h e ş i d i n a c t i v i t a t e a v ie ţ i i p o p u l a r e . P r i n u r m a r e , c u l t u r a n o a s t r ă c o n t i m p o r a n ă i g n o r â n d f a c t o r u l r e l i g io s , n u c o r e s p u n d e î n t r u t o a t e s u ­f l e t u lu i r o m â n e s c . E a î n f ă ţ i ş e a z ă o d e ­v i a ţ i e d e l à l i n i a i s t o r i c ă ş i f i r e a s c ă a d e s v o l t ă r i i n o a s t r e s p i r i t u a l e . O p r i c i n ă p r i n c i p a l ă a a c e s t e i d e v i a ţ i i e p r e g ă t i ­r e a i n t e l e c t u a l i l o r r o m â n i , f a c to r i c r e a ­to r i de c u l t u r ă , d o m i n a ţ i î n c ă d e p r e s t i ­g i u l i r a ţ i o n a l i s m u l u i a t e u , f r a n ţ u z e s c c a r e i -à î n s t r ă i n a t d e f e lu l de a g â n d i , r o m â n e s c . O r e î n t o a r c e r e l a r e l i g i e v a d a o d i n v i i t o a r e a n o a s t r ă c u l t u r ă o i m a g i n e m a i î n t r e a g ă a suf l le tuMi r o ­m â n e s c , adăogân idu- i a c e a p u t e r e d e f e ­c u n d i t a t e p e c a r e o c r e d i n ţ ă e î n s t a r e s 'o dea a r t e i , l i t e r a t u r i i , g â n d i r i i , c u l ­t u r i i î n g e n e r e . . N. C.

C O N G R E S U L P R O F E S O R I L O R D E F I ­L O S O F I E c a r e s ' a ţ i n u t l a B u c u r e ş t i s u b p r e ş i d e n ţ i a d-Jui p r o f e s o r C. Rădulesw-Motru a v o t a t u r m ă t o a r e a m o ţ i u n e :

1) P r o f e s o r u l de f i losof ie î ş i i a a s u p r a s a c o n d u c e r e a c e r c e t ă r i l o r p e n t r u s t u ­d i u l i n d i v i d u a l i t ă ţ i i - e l e v u l u i .

2) S t u d i u l a n t r o p o m e t r i e i s e v a f a c e d e m e d i c , i a r p r o f e s o r u l d e f i losof ie v a . i n t e r p r e t a d i n p u n c t d e v e d e r e .peda­g o g i c . .

3) C o n g r e s u l d o r e ş t e u n i f o r m i z a r e a c a ­t e d r e i de filosof ie l a l iceele de t ip C ' D. ş i E . îşi l legiferarea.

•4) 'Se a r a t ă dez ideratu l c ă m i n i s t e r u l să î n l e s n e a s c ă p r i n c u r s u r i f ă c u t e I a uni ­v e r s i t a t e a d i n B u c u r e ş t i ş i C l u j p r e g ă t i ­r e a pro fe sor i l or p e n t r u a a p l i c a m e t o ­dele în m o d u n i t a r .

5 ) .Dorinţa pro fe sor i l or de filosofie este d e a icolaibora cu colegi i d i n ş c o a l ă şi în a c e s t s cop: pro fe soru l d e filosofie v a face c o n f e r i n ţ e exp l i ca t ive , v o r f a c e to ţ i p r o f e s o r i i o b s e r v a ţ i i a s u p r a elevi lor p e « a r e l e v o r c o n s e m n a î n foi s p e c i a l e şi m v o r d i s c u t a î n confer in ţe . P e n t r u vii­tor» î n s e m i n a r e l e p e d a g o g i c e u n i v e r s i ­tare, to ţ i pro fe sor i i v o r fi i n s t r u i ţ i pen­t r u a c e a s t ă c o l a b o r a r e .

6 ) S e v o r o r g a n i z a confer in ţe c u p ă r i n ­ţii e levi lor p e n t r u a ţ i n e u n c o n t a c t v iu î n t r e f a m i l i e şi p r o f e s o r p e n t r u c u n o a ­şterea ş i a s i s t e n ţ a elevului .

1} (Se r e c o m a n d ă d e a s e m e n i c o l a b o r a ­r e a c u profesor i i d i r ig in ţ i , p r i n confe­r i n ţ e c â t m a i f recuente .

•8) C o n g r e s u l e x p r i m ă d e z i d e r a t u l c a să s e modi f i ce r e g u l a m e n t u l în sensu l c a lin a p r e c i e r i l e c e ee f a c e d e s p r e elevi să s e ţ i n ă s e a m ă d e observaţ i i l e profe ­s o r u l u i de filosofie, a t â t p e n t r u clasif i ­c a r e , c â t şi p e n t r u o r i e n t a r e a elevului .

9) S e e x p r i m ă dez ideratu l c a c e r c e t ă ­r i l e s ă se s intet izeze î n foi ind iv iduale pe elev, c a r e apoi s ă fie ' totalizate pen­tru a d a r e z u l t a t e l e s t a t i s t i c e c a r e s ă p o a t ă fi u t i l i za te î n v e d e r e a d i fer i te lor i n t e r e s e n a ţ i o n a l e . F o a i a ind iv idua lă ' v a fi e f e c t u a t ă în m o d c â t m a i ş t i inţ i f ic şi s i m p l i f i c a t ă .

10) C o n g r e s u l e x p r i m ă dez idera tu l e a toitreaga a c t i v i t a t e ş c o l a r ă , în c e e a ce p r i v e ş t e c u n o a ş t e r e a Ind iv idua l i tă ţ i i ele­v u l u i , s ă s e unif ice p r i n o s t r â n s ă lega­t a r ă e u l a b o r a t o a r e l e de ps icholog ie ex-j p e r i m e n t a l ă de là u n i v e r s i t a t e a d i n Cluj ş i B u c u r e ş t i p e n t r u m o m e n t , iar în vii­tor ş i c u a l t e l a b o r a t o a r e c e se v o r în­fiinţa.

C A R T E A C E A M A I MICA DIN L U M E s*a t i p ă r i t în A m e r i c a , ţ a r a -minuni lor .

E a e de opt m i l i m e t r i de l u n g ă şi tote a t â t d e l a t ă . G r o s i m e a ei e de t re i m ü i r m e t r i . C a s ă a c o p e r i o m a r c ă poş ta lă» îţi t r e b u e p a t r u e x e m p l a r e diu a c e a e t & c a r t e . E a c u p r i n d e o cu legere de poezii, d i n p o e t u l p e r s a n K b a i a m . P e ce l e 48 de* pag in i s u n t t i p ă r i t e 100 d e poezii. L i t e -ri le s u n t a t â t de mic i , î n c â t îţi t r e b u e l u p ă c a s ă le poţ i c i t i . P r e ţ u l e, î n s ă » destul d e m a r e . U n e x e m p l a r c o s t ă 200O--de doilari,- a d i c ă 300.000 de lei.

P O R U N C I L E C Ă S Ă T O R I E I . — C a r ­men. Sy lva , r ă p o s a t a r e g i n ă a R o m â n i e i , s'a r o s t i t o d a t ă a s u p r a l u c r u r i l o r , d e l à c a r e a t â r n ă b u n a în ţe legere şi p a c e a î n c ă s ă t o r i e .

R e g i n a 'Scri i toare a s tabi l i t , p e n t r u , femeie, u r m ă t o a r e l e zece p o r u n c i :

1. S ă mu încep i n i e i u n fel d e c e a r t ă . 2. N u p i e r d e d m vedere , c ă te -a i m ă ­

r i t a t d u p ă u n o m şi 'nu după un s f â n t : n'a i s ă te m i r i a ş a d a r d e s lăbiciunile-so ţu lu i t ă u .

3. S ă nu- i c e r i m e r e u ban i . I n t o c m e -şte-ţi l u c r u r i l e c u p a r a l e l e ce îţi d ă î n f i e c a r e l u n ă s a u s ă p t ă m â n ă .

4. D a c ă observ i c ă soţul e u p r e a a r e -i n i m ă , s ă n u ui ţ i c ă a r e s t o m a c . Tn-gr i j todu- i s t o m a c u l , î n ce le d i n u r m ă a » să- i d o b â n d e ş t i i n i m a .

5. L a s ă c â t e o d a t ă , c a u l t i m u l c u v â n t s ă fie a l b ă r b a t u l u i : A c e a s t a lui îi f a c e p l ă c e r e , ţ ie n i c i o p a g u b ă ,

6. C i t e ş t e z i a r u l d e l à început p â n ă l a s fârş i t , n u n u m a i m ă r u n ţ i ş u r i l e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t e . S o ţ u P a r vorbi b u c u r o s c u t i n e despre î n t â m ­p lăr i l e zilei, c h i a r d e s p r e po l i t i că .

7. ,N,ici a t u n c i , c â n d t e c er ţ i c u dânsu l ; mu t r e b u e să-1 v a t e m i .

8. iDin c â n d în c â n d a d r e s a z ă - i c u v i n t e o a r e î l m ă g u l e s c . D a c ă ai p r i c i n ă s ă - 5 s p u i c ă este o m u l cel m a i p u ţ i n p r e v e ­n i t o r şi ce l m a i r ă u t ă c i o s în t re toţ i b ă r ­baţ i i din l u m e , a d a u g ă î n d a t ă c ă n i e r t u n u eşti t o t d e a u n a l ips i tă d e greşel i :

9. C â n d se n e c ă j e ş t e , t r e b u e să-i f i r b u n ă t o v a r ă ş ă . C â n d e copleş i t de gr i j i ; să- i fii p r i e t e n ă şi s f ă t u i t o a r e .

10. R e s p e c t ă , î n a i n t e d e t o a t e , p«"

m a m a b ă r b a t u l u i t ă u şi <nu u i ta , c ă el sa iubit i e m e i a a c e a s t a î n a i n t e de a te iubi pe t ine.

I N T E L E C T U A L I I S A T E L O R Ş I L E -• G E A A D M I N I S T R A T I V Ă . — D-l prof . P a u l N e g u l e s c u ocupându^se d e p r o e c t u l

-de l ege al r e f o r m e i a d m i n i s t r a t i v e •emite u r m ă t o a r e l e p ă r e r i d e s p r e r o l u l p r e o ţ i l o r , î n v ă ţ ă t o r i l o r şi n o t a r i l o r c o ­m u n a l i în v i e a ţ a a d m i n i s t r a t i v ă a co-ununei .

„ M ă î n t r e b a ţ i ce c r e d despre- m ă -i s u r a de a se in terz ice preoţilor ş i învă-ţ ă t o r i l o r , d e a fi n u m i ţ i în f r u n t e a co­m u n oilor, î n v ă ţ ă t o r u l ş i tpreotul t r e b u e s ă c o n s t i t u e e lemente le sp i r i tua l e î n sat» M e n i r e a l o r e i m e n s ă c a s ă mora l i zeze •şi s ă î n d r u m e z e pe s ă t e n i . A-i a m e s t e c a î n v i e a ţ a economiou , c u m s ' a f ă c u t ini-• troducându- i în b ă n c i l e p o p u l a r e , a-i a m e s t e c a î n v i e a ţ a po l i t i că ş i de p a r t i d , «cum s'a f ă c u t l a n o i p â n ă l a n o u a Con­s t i t u ţ i e , es te o greşai lă, c ă c i î n s e a m n ă c a s ă iei pe a c e ş t i o a m e n i de là a d e v ă ­r a t e l e l or m e n i r i ş i să- i t r a n s f o r m i , fie î n e l ement de d i scord ie s o c i a l ă c â n d es te "vorba de p a r t i d pol i t ic , fie de prof i tor i « a u b ă n u i ţ i d e a fi prof i tor i , c â n d s u n t a d u ş i î n b ă n c i ipopulare ş i a l t e ins t i tuţ i i e c o n o m i c e , în loc s ă fie p ă s t r a ţ i c a e le­m e n t e d e u n i r e s u f l e t e a s c ă i n t r e s ă t e n i , d e c o n d u c ă t o r i sp i r i tua l i a i lor . D a c ă ei a r fi i n t r o d u ş i î n a d m i n i s t r a ţ i a c o m u ­n a l ă şi a r fi p r i m a r i , n u a r p u t e a s ă se ţmai o c u p e ide şcoaflă s a u b i s er i că . A r p u t e a s ă a v a n t a j e z e p e u n u l s a u s ă ne ­d r e p t ă ţ e a s c ă p e 'altul ş i a t u n c i n u a r m a i fi e l emente de î m p ă c i u i r e suf le teas ­c ă ş i de î n d r u m a r e s p r e bine. I a t ă d e c e s ' a socot i t c ă f i e c a r e d i n t r e func ţ io ­n a r i i publ ic i să^şi v a d ă d e r o s t u l lui, * ă n u s e a m e s t e c e în a l te a t r i b u ţ i i c a r é I e s d i n c a d r u l lu i d e a c t i v i t a t e " .

„ M ă î n t r e b a ţ i d a c ă n o t a r i i s u n t s a u m u f u n c ţ i o n a r i publ ic i s tabi l i . I n c o n t e ­s t a b i l c ă sunt . N i m e n i n u a a v u t in ten­ţ i a s ă le r i d i c e s tab i l i t a t ea . I n s i s t emul l eg i i d in 1936 c a ş i î n c e a a c t u a l ă , n o ­t a r u l e c o n s i d e r a t c a efemerii de b a z ă în

o r g a n i z a ţ i a a d m i n i s t r a t i v ă a ţ ă r i i . E I a r e o i m p o r t a n ţ ă c o n s i d e r a b i l ă şi d e a c e e a s'a c e r u t şi în 1936 şi a c u m c a e l s ă a i b ă s tud i i u n i v e r s i t a r e şi s ă f a c ă c h i a r s tudi i pro fe s iona le a d m i n i s t r a t i v e " .

E s t e a d e v ă r a t c ă rolul p r e o ţ i l o r ş i î n v ă ţ ă t o r i l o r t r e b u e l i m i t a t l a i n s t i t u ţ i a pe c a r e o s e r v e s c , d a r s ă r ă c i a d e c o n ­d u c ă t o r i a i s a t e l o r nu- i p o a t e l ă s a ind i ­ferenţ i , f i ind în j o c şi e x i s t e n ţ a ins t i tu ­ţ i i lor p e c a r e le servesc .

L I C H I D U L M I R A C U L O S . — P u ţ i n ă flume şt ie c ă a c e s t a este n u m e l e s u b o a r a s 'a v â n d u t în 1918 p e n t r u p r i m a o a r ă , î n A m e r i c a , cele d in tâ i c a n t i t ă ţ i d e p e ­t ro l l ichid, f ă r ă c a r e c iv i l i za ţ ia m o d e r ­n ă ,n!ar p u t e a e x i s t a a s t ă z i . L a a c e a s t ă d a t ă u n i n d u s t r i a ş , d. Thor leu , neavânid a p ă su f i c i en tă p e p r o p r i e t a t e a s a , săpa un puţ ; în l o c u l ape i a ş t e p t a t e , ieşi l a s u p r a f a ţ ă u n a l t l ichid, c u m i r o s g r e u ş i p u ţ i n p l ă c u t . D. Tîiortleu a s t u p ă p u ţ u l şi . c ă u t ă î n t r ' a l t ă p a r t e . iSontda n u e r a b ine î n c h i s ă însă , i a r pe tro lu l s e s c u r s e încet . L o c u i t o r i i d e s c o p e r i r ă peste c â t v a t i m p c ă pe tro lu l , 'apl icat î n c o m p r e s e , l in i ş t ea d u r e r i l e . U n c o m e r c i a n t i s c u s i t a v u ideea s ă v â n d ă în s t i c l e p r o d u s u l sondei , s u b mumefe de „l ichidul m i r a c u ­los". P r i m u l c o n t a c t cu publ i cu l e r a s t a ­bilit. De a t u n c i pe tro lu l ş i -a î n c e p u t u i ­m i t o a r e a lui c a r i e r ă .

P O P U L A Ţ I A C L U J U L U I a f o s t I a s f â r ş i t u l a n u l u i 1938 d e 103,958 suflete. A c e s t o r a ş n u m ă r a în 1910 60.808 suf le te : C r e ş t e r e a c e a m a i a c c e n t u a t ă s 'a Î n r e ­g i s t r a t d u p ă răizboiu, sporu l î n r e g i ­s t r â n d p r o c e n t u l d e 30%. Cel m a i m a r e s p o r d e p o p u l a ţ i e îl a u R o m â n i i . Ast fe l în 1937 iRomâni i a u î n r e g i s t r a t 360 d e n a ş t e r i , U n g u r i i 175, E v r e i i 81 , G e r m a n i i 15. Şi în ce pr iveş te m o r t a l i t a t e a s i t u a ­ţ i a e l ementu lu i r o m â n e s c es te î m b u c u r ă ­t o a r e f a ţ ă de t r e c u t . F a ţ ă de R o m â n i , l a U n g u r i se î n r e g i s t r e a z ă o m o r t a l i t a t e d u b l ă , din c a u z ă c ă p o p u l a ţ i a este î m ­b ă t r â n i t ă şi n u s e face r e â n p r o s p ă t a r e a c u e lemente d i n med iu l r u r a l .

D. G.

342 S A T U L Ş I S C O A L Ă ,

P R E M I U L N A Ţ I O N A L D E L I T E R A ­T U R Ă a fos t da t în a n u l a c e s t a p o e t u l u i A d r i a n Mainiu >ca o î n c o r o n a r e a opere i s a l e .

I a t ă s e r i a s c r i e r i l o r t i p ă r i t e ipană a c u m :

F i g u r i l e d e c e a r ă , p o e m e î n p r o z ă (1912) .

S a l o m e a (1915). F a t a d i n D a f i a , p i e s ă s c r i s ă în c o l a ­

b o r a r e c u S. F r o d a (1919). R o d i a d e a u r , p i e s ă î n v e r s u r i s c r i s ă

î n c o l a b o r a r e c u Al . O. T e o d o r e a n u . Din p a h a r u l c u o t r a v ă (1919)'. Meş t e ru l , ipiesă (1922). L â n g ă p ă m â n t , p o e m e (1924). V r ă j i t o r u l A p e l o r (1925). P e e r G y n t , t r a d u c e r e î n v e r s u r i d in

I b s e n (1925) . Diniu P ă t u r i c ă , p i e s ă s c r i s ă în c o l a ­

b o r a r e c u I o n P i U a t (1925) . T i n e r e ţ e f ă r ă b ă t r â n e ţ e , t e a t r u . M o t a n u l î n c ă l ţ a t , t e a t r u p e n t r u cop i i . Ju ipânu l c a r e f ă c e a a u r (1930) . C a r t e a Ţ ă r i i (1934X C â n t e c e d e d r a g o s t e ş i m o a r t e (1935). F o c u r i l e p r i m ă v e r i i ş i f l ă c ă r i de t o a m ­

n ă (19355) . P o e z i i d in C a r m e n S y l v a (1936) .

C A S A N A Ţ I O N A L Ă D E E C O N O M I E ŞI* A B E C E D A R U L . — I n v e d e r e a i n t r o d u ­c e r i i u n o r l e c tu r i d e s p r e e c o n o m i e , p r e ­v e d e r e şi c u m p ă t a r e î n A b e c e d a r u l c e se v a î n t o c m i de c ă t r e M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , C a s s a N a ţ i o n a l ă de E c o n o m i i a i n s t i t u i t 6 premii a 3.000 lei, pentru cele mai bune lecturi de Abecedar asu­pra următoarelor terme:

1. O istorioară din vieaţa şcolară de ­s p r e e c o n o m i e , p r e v e d e r e , c u m p ă t a r e (cu a d a p t a r e s e p a r a t ă p e n t r u s a t ş i o r a ş ) ;

2. O istorioară din vieaţa gospodă­rească d e s p r e c u m p ă t a r e , p revede re şi e c o n o m i e (cazu l u n u i o m c u m p ă t a t şi e c o n o m ) ;

3. O istorioară din vieata gospodă­rească, î n c a z u l u n u i o m r i s i p i t o r :

4. O i s t o r i o a r ă de sp re e c o n o m i e d i n l u m e a a n i m a l e l o r ;

5. O i s t o r i o a r ă c u p i lde d i n b ib l i e s a » i s to r i e . '

I n t r a t a r e a a c e s t o r s u b i e c t e se v a a c ­c e n t u a i n s p e c i a l l a t u r e a d e v i r t u t e &. e c o n o m i e i ş i c u m p ă t ă r i i î n opoz i ţ i e cu , r i s i p a .

T e m e l e i n d i c a t e m a i s u s n u s u n t : s t r i c t l i m i t a t e , d-n i i a u t o r i p u t â n d să-si" a l e a g ă ş i a l t e l e d u p ă l i b e r a i n s p i r a ţ i e .

T o a t e i s t o r i o a r e l e v o r t r e b u i s ă f ie -p r e v ă z u t e cu u n desen « a r e s ă i l u s t r e z e fap te le ş i ide i le d i n i s t o r i o a r ă .

L u c r ă r i l e v o r fi î n a i n t a t e p e a d r e s a C a s s e i N a ţ i o n a l e de E c o n o m i i d in B u c u ­reş t i , C a l e a /Vic tor ie i Nr . 13 .

B u c ă ţ i l e p r e m i a t e v o r f i î n a i n t a t e de-C E C . , M i n i s t e r u l u i E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , ipentru a d i s p u n e i n t r o d u c e r e a l o r î n n o u l A b e c e d a r .

R A I D T R A N S O C E A N I C . — E y e e l e n t u E a v i a t o r r o m â n , c ă p i t a n u l A. P a p a n a ş c a r e s e a f l ă d e pes t e u n a n î n A m e r i c a , , u n d e a p a r t i c i p a t c u s t r ă l u c i r e Ia c â t e v a c o n c u r s u r i a v i a t i c e , c â ş t i g â n d b i n e m e r i ­t a t e l a u d e d i n p a r t e a c e r c u r i l o r a v i a t i c e -a m e r i c a n e , se p r e g ă t e ş t e de u n s b o r d e l à N e w - Y o r k l a B u c u r e ş t i . A c e s t sbo r v a f i ' e x e c u t a t în c u r s u l l u n e i I u l i e 1938. A v i o n u l c u c a r e v a s b u r a c ă p i t a n u l P a -p a n ă s ' a e x e c u t a t s u b d i rec tu l ' s ă u c o n ­t ro l şi es te î n z e s t r a t c u t o t ce s ' a c r e a t m a i p e r f e c t î n t e h n i c a a v i a t i c ă . P e n t r u a c e s t sbor , c a r e v a î n s u m a o c a l e de> a p r o x i m a t i v op t m i i k i l o m e t r i , s t r ă b ă ­t u t ă f ă r ă p o p a s , c ă p i t a n u l P a p a n ă s ' a p r e g ă t i t în m o d spec i a l , m a i a l e s î n ce -p r i v e ş t e s b o r u l f ă r ă v i z ib i l i t a t e .

L O C U I T O R I I I U G O S L A V I E I . — D u p ă ce le m a i r e c e n t e d a t e s t a t i s t i c e J u g o s l a ­v i a a a v u t la începutul , a n u l u i a c e s t u i a 15,400.000 de l o c u i t o r i . C i f r a a c e a s t a este-i n t e r e s a n t ă d a c ă o c o m p a r ă m eu da te le -s t a t i s t i c e d i n 1921, c â n d J u g o s l a v i a a . a v u t n u m a i 11.984.9)11 l o c u i t o r i . P e baza-d a t e l o r s t a t i s t i c e e x i s t e n t e s 'a a j u n s l a . c o n c l u z i a c ă c r e ş t e m n o r m a l ă a p o p u l a ­ţ ie i juigosl'ave în f i e c a r e a n a fo s t de-31.4-5 l a m i a d e locu i to r i , îm t i m p c e m e ­d i a m o r t a l i t ă ţ i i es te de 17 l a m i e anual . . .

S A T U L S I Ş C O A L A 3 4 3 .

I n 1931 n u m ă r u l .populaţ ie i j u g o s l a v e a fost d e 14.805.899 l o c u i t o r i .

C Â I N I I D E L A S T . G O T H A R D A U F O S T T R I M I Ş I I N T I B . E T . — I n u r m a a c c i d e n t u l u i pe c a r e 1-a p r o v o c a t u n u l d i n c â i n i i o s p i c i u l u i S t . G o t h a r d ( m u ş e a -r e a u n u i c o p i l ) , s ' a r e n u n ţ a t l a s e r v i c i u l d e s a l v a r e p e c a r e a c e s t e a n i m a l e î l f ă ­c e a u î n t i m p u l i e r n e i în m u n ţ i i d in p r e a j m a p a s u l u i S t . G o t h a r d .

C â i n i i S t . B e r n a r d v o r se rv i î n s ă u n s c o p m a i î n a l t , c ă c i a u fo s t î m b a r c a ţ i de c u r â n d l a M a r s i l i a , c u d e s t i n a ţ i a u n e i m ă n ă s t i r i de c ă l u g ă r i a u g u s t i n i , s i t u a t ă l a p a s u l L a s s a d i n T ibe t , u n d e v o r f i fo los i ţ i l a s a l v a r e a a c c i d e n t a ţ i l o r s a u r ă t ă c i i ţ l o r d i n r e g i u n e a î n a l t ă a Hi ­m a l a i e i .

E X P O Z I Ţ I A R O M Â N E A S C A iDiE.LA L O N D R A . —• D in i n i ţ i a t i v a M a j e s t ă ţ i i S a l e R e g e l u i C a r o l I I s 'a d e s c h i s l a L o n ­d r a o expoz i ţ i e r o m â n e a s c ă , c a r e c o n ţ i ­ne , pe l â n g ă p i e se de a r t ă p o p u l a r ă ro ­m â n e a s c ă , şi d o c u m e n t e , f o t o g r a f i i şi o b i e c t e c a r e i l u s t r e a z ă r o d n i c a a c t i v i t a t e î n d o m e n i u l e d u c a ţ i e i n a ţ i o n a l e , c a r e s e d e s f ă ş o a r ă î n ţ a r ă , î n c a d r e l e s t r ă j e r i e i ş i a l e F u n d a ţ i i l o r R e g a l e , d i n i n i ţ i a t i v a ş i c u î n d r u m a r e a M. S . R e g e l u i .

S o l e m n i t a t e a d e s c h i d e r i i a c e s t e i e x p o ­z i ţ i i s ' a f ă c u t î n p r e z e n ţ a u n u i p u b l i c ' n u m e r o s ş i s e l ec t , c a r e n u ş i - ă a s c u n s u i m i r e a p e n t r u c e l e văzu t e . I n n u m e l © .comi te tu lu i eng lez c a r e a p a t r o n a t o r g a ­n i z a r e a a c e s t e i expoz i ţ i i , a l u a t c u v â n t u l c o n t e s a de Oxfo rd - A s q u i t h , c a r e a de ­c l a r a t c ă es te f e r i c i t ă s ă c o n s t a t e c â t d e v i u şi de s t r ă l u c i t î n f ă ţ i ş e a z ă a c e a s t ă m a n i f e s t a r e , î n m i j l o c u l p o p o r u l u i e n ­glez, s t r ă d u i n ţ e l e ş i r e a l i z ă r i l e M. S . R e -go lu i C a r o l I I .

Oaspe ţ i i .au p u t u t a d m i r a i n t e r i o r u l u n e i c a s e ţ ă r ă n e ş t i d i n N ă s ă u d , c a r e c o n s t i t u e u n u l d i n t r e e l e m e n t e l e c e l e m a i p i t o r e ş t i a l e expoiziţiei ş i n u m e r o a s e ob ieo te c a r a c t e r i s t i c e ş i o r i g i n a l e a l e a r t e i p o p u l a r e .

V i z i t a t o r i i eng lez i , î n c â n t a ţ i de to t c e a u p u t u t vedea , a u e x p r i m a t ide i a c a

B r i t i s c h M u s e u m s ă r eze rve pe v i i t o r o, s a l ă p e r m a n e n t ă R o m â n i e i , un c a r e a r i n t r a d e o c a m d a t ă i n t e r i o r u l c a s e i d i r r N ă s ă u d , o m a r e p o a r t ă d i n M a r a m u r e ş şi o p a r t e d i n ob iec te l e e x p u s e .

Cu. p r i l j e u l a c e s t e i expoz i ţ i i une l e z i a r e , eng lezeş t i a u s c r i s c ă E n g l e z i i î ş i p o ţ r e p r o ş a c ă n ' a u c u n o s c u t p â n ă a c u m o-ţ a r ă c a r e p o a t e o f e r i t u r i ş t i l o r f r u m u s e ţ i , , a l e p ă m â n t u l u i şi a l e a r t e i p o p u l a r e , , i n c o m p a r a b i l e .

S t r a j a Ţ ă r i i , c a r e a c o n t r i b u i t î n m a r e * m ă s u r ă l a o r g a n i z a r e a a c e s t e i expozi ţ i i , , s e p o a t e m â n d r i c u r e z u l t a t e l e pe o a r e ' le^a î n r e g i s t r a t î n t r ' o ţ a r ă î n c a r e e l o g i i ­l e s e f a c c u m u l t ă s c u m p ă t a t e .

C O M E M O R A R E A L U I P A N A I T C E R ­NA. — S ' a f ă c u t l a B u c u r e ş t i , î n c i m i ­t i r u l B e l l u , c o m e m o r a r e a p o e t u l u i C e r ­n a , de l à m o a r t e a c ă r u i a s ' a u î m p l i n i t 25* .de an i . C e r n a s 'a n ă s c u t în a n u l 188L î n s a t u l C e r n a , d in j u d e ţ u l T u l e e a , din* m a m ă r o m â n ă ş i t a t ă b u l g a r , î nvă ţ ă to r . . Copi lu l a r ă m a s ide m i c o r f a n de t a t ă . M a m ă - s a , deşi o s i m p l ă ţ ă r a n c ă , i-a: c r e s c u t î n t r ' u n d e s ă v â r ş i t s p i r i t r o m â ­n e s c . C e r n a s ' a s i m ţ i t t o d e a u n a R o m â n ş i miumai R o m â n . E l a f ă c u t s tud i i s t r ă ­l u c i t e l a U n i v e r s i t a t e a d i n B u c u r e ş t i , u n d e a fo s t r e m a r c a t d e Ti-tu M a i o r e s e u , ş i apo i l a L e i p z i g , u n d e _ s ' a d u s c u spri­j i n u l l u i M a i o r e s e u . E l m u r i t â n ă r , l a c â t e v a z i l e n u m a i d u p ă ce-şi.- t r e c u s e îrr m o d s t r ă l u c i t d o c t o r a t u l ffin f i los i f ie .

D e l à C e r n a n e - a r ă m a s u n v o l u m d e poezi i . E l e s e c a r a c t e r i z e a z ă mu n i u m a f p r i n p r o f u n z i m e a g â n d i r i i şi p e r f e c t i u -inea formei, d a r ş i p i r in t r 'un o p t i m i s m p r o n u n ţ a t . î n c e p r i v e ş t e a t i t u d i n e a poe­tu lu i f a ţ ă d e ivieaţă. I d e a l u r i l e n o a s t r e n a ţ i o n a l e ş i s o c i a l e a u - a v u t îm P a n a i t C e r n a u n c â n t ă r e ţ o a r e p o a t e s t a p e l i ­n i a m a r i l o r n o ş t r i poe ţ i , Gr . A l e x a n d r e s - , cu , E m i n e s c u îşi C o ş b u e .

U n ep i sod m i ş c ă t o r a l c o m e m o r ă r i i lu i C e r n a a fost p r e z e n ţ a b ă t r â n e i s a l e m a m e l a m o r m â n t u l poe tu lu i . D. G..

Ş C O L I L E N O R M A L E A G R I C O L E . — U n a d i n t r e ce le m a i b u n e m ă s u r i l ua t e -

de M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i î n u l t i m u l t imp , e s t e ş i a c e a a î n f i i n ţ ă r i i u n o r şco l i n o r ­m a l e a g r i c o l e , d e s t i n a t e î n m o d s p e c i a l î n v ă ţ ă t o r i l o r t i n e r i . A c e s t e ş c o l i v o r fi o r g a n i z a t e de M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i ş i de M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i . E l e v o r d a t i n e ­r i l o r î n v ă ţ ă t o r i p r e g ă t i r e a a g r i c o l ă p e c a r e ş co l i l e n o r m a l e ide a s t ă z i , a ş a c u m s u n t o r g a n i z a t e , n u le-o pot da , c a s ă f a c ă d in e i î n d r u m ă t o r i i v ie ţ i i a g r i c o l e a ţ ă r a n u l u i r o m â n .

O N O U A Î N T R E B U I N Ţ A R E A H Â R ­T I E I . — O f a b r i c ă g e r m a n ă a « r e i a t d i n h â r t i e o m a t e r i e n o u ă d e s t i n a t ă s ă î n ­l o c u i a s c ă î n s c u l p t u r ă l e m n u l , p i a t r a , m a r m o r a , f i e ru l s a u b ronzu l . Nou l m a ­t e r i a l s e n u m e ş t e h â r t i a - p i a t r ă şi a r e c a l i t ă ţ i de r e z i s t e n ţ ă şi de f i n e ţ ă supe r i ­o a r e t u t u r o r c e l o r l a l t e m a t e r i a l e fo los i te p â n ă a c u m î n s c u l p t u r ă . B l o c u r i l e de h â r t i e - p i a t r ă m a i p r e z i n t ă şi a v a n t a j u l de a p u t e a fi f ă c u t e în d i m e n s i u n i l e c e ­r u t e de s c u l p t o r i , c e a c e n u se î n t â m p l ă t o t d e a u n a cu b l o c u r i l e d e m a r m o r ă s a u d e p i a t r ă

S U F E R I N Ţ E L E R O M Â N I L O R D I N B U L G A R I A . — R e v i s t a „ T i m o c u l " a R o ­m â n i l o r d in B u l g a r i a , p u b l i c ă u r m ă t o r u l o rd in , ; d a t de o a u t o r i t a t e b u l g ă r e a s c ă , î n l e g ă t u r ă c u f o l o s i r e a l i m b i i r o m â ­n e ş t i : „ I n t e r z i c c u d e s ă v â r ş i r e a se v o r b i l i m b a r o m â n e a s c ă p r i n s a t e , p r i n c â r -c i u m e . c a f e n e l e , d i s p e n s a r e , i n s t i t u ţ i i , p r ă v ă l i i , e tc .

„ A t r a g a t e n ţ i u n e a p r o p r i e t a r i l o r de re ­s t a u r a n t e , c â r c i u m e . c a f e n e l e , e tc . , s ă î n d e p l i n e a s c ă , c u s t r i c t e ţ e a c e s t e d i n u r m ă d i s p o z i ţ i u n i f ă r ă a r e c u r g e l a ex -pl icaţ iuma şi s c u z e n e î n t e m e i a t e .

„ I n v i t t o a t e fo r ţ e l e i n t e l e c t u a l e d i n c o m u n e f e r e s p e c t i v e s ă obse rve c u a t e n ­ţ i u n e î n d e p l i n i r e a a c e s t o r d i spoz i ţ i un i , p e n t r u c ă es te ide r e g r e t a t c ă s u n t c a z u r i c â n d o c h i i se î n c h i d şi p a r c ă n u se a u d e ş i n u s e î n ţ e l ege n i m i c .

„Cefle de m a i s u s se v o r a d u c e l a c u ­n o ş t i n ţ a t u t u r o r de c ă t r e p r i m a r i i c o m u ­n e l o r , p e n t r u a n u s e s c u z a a p o i c ă n u l i s ' a spus s a u n ' a u auz i t " . { D i n „ N e a ­m u l R o m â n e s c " ) .

M A G H I A R I Z A R E A R O M Â N I L O R I N S Ä C U I M E . — D e a c e a s t ă p r o b l e m ă s e o c u p ă d, prof. G. P o p a - L i s e a n u î n c a r ­t e a : Dat,e privitoare la /maghiarizarea Roméniilor. D - s a d e s v ă l u e m i j l o a c e l e u z i t a t e p e n t r u d e s n a ţ i o n a l i z a r e a R o m â ­n i l o r , c a r e t o tu ş i ş i - au p ă s t r a t p â n ă a z i — a f a r ă d e l i m b ă — o b i c e i u r i l e şi r e ­l i g i a r o m â n e a s c ă .

I a t ă c â t e v a d i n dovezi le z d r o b i t o a r e pe c a r i Ie a d u c e ipentru a dovedi felul c u m a u fos t m a g h i a r i z a ţ i R o m â n i i :

C o m u n a R a c o ş u l d S u s a r e 67 o r to ­docşi , 5 g r . - c a to l i c i , d a r iniei u n r o m â n ; M e r e ş t i 433 gr . cat . , d a r n i c i u n r o m â n ; . B ă ţ a n i i M i c i 69 o r todocş i , 2 g r . cat . , n i c i un r o m â n ; P e t e a 26 ort., 2 gr . ca t . , n i c i u n r o m â n ; V a r g h i ş 182 ort. , 17 g r . ca t . , 7 R o m â n i ; B e z i d u l N o u 123 g r . cat . , 5 ort . , un s i n g u r r o m â n .

In j u d e ţ u l T r e i S c a u n e din 100 c o m u ­ne , în 32 -n'ar fi n i c i un r o m â n , deşi în 30, s t a t i s t i c a m a g h i a r ă d in 1920, n e a r a t ă l o c u i t o r i o r t odocş i s a u gr . ca t . De p i l d ă : B a d o s a r e 30 o r t , n i c i u n r o m â n ; A i t a -S e a c ă 121 or t . şi 180 gr . ca t . , n i c i un r o ­m â n ; Cerna tuä de S u s 32 ort,, 12 g r . ca t , , n i c i u n r o m â n ; A i t a - M i j l o c i e 1 0 9 ort., 11 gr . cat . , u n s i n g u r r o m â n ; B i c -s a d 676 ort . , 8 g r . cat . , 9 R o m â n i , e t c .

I n t o t a l d i n c e l e 426 c o m u n e , s t a t i s t i c a u n g u r e a s c ă n u g ă s e ş t e R o m â n i î n 147 sa t e , de ş i d i n a c e s t e a , î n 121 sa t e , s e a f l ă c r e d i n c i o ş i o r t odocş i s a u g r e c o - c a -to l i c i .

Dec i , d u p ă a r ă t ă r i l e d lu i G. P o p a - L i ­s e a n u , b a z a t p e s t a t i s t i c a m a g h i a r ă d i n 1910,, c a r e n ' a v e a n i c i u n i n t e r e s d e a p r e z e n t a n u m ă r u l R o m â n i l o r î n t r ' o l u ­m i n ă f a v o r a b i l ă , î ndeoseb i c u n o s c â n d f a p t u l c ă U n g u r i i a u p u s şi s t a t i s t i c a î n s e r v i c i u l po l i t i c e i , n u m a i î n 11 s a t e d i n t r e i j u d e ţ e l a o p o p u l a ţ l u n e de 2170 s u ­f le te cu r e l ig i e r o m â n e a s c ă , n u m a i 18 a u fos t ş i R o m â n i .

R e z u l t ă a b i a d i n c â t e v a c o m u n e , c â t de d i s p r o p o r ţ i o n a t ă e s t e c i f r a î n t r e c e i c a r i a u o r e l i g i e r o m â n e a s c ă ş i v o r b e s c l i m b a m a g h i a r ă . F a p t u l c ă a u m a m e r o ­m â n e ş t i şi a u c r e d i n ţ ă r o m â n e a s c ă , do-

v e d e ş t e pe depl in c ă sunt R o m â n i , s a u ce l p u ţ i n d e or ig ine r o m â n e a s c ă . E s t e i n c o n t e s t a b i l f a p t u l c ă n i c i o d a t ă n u a u t x i s t a t U n g u r i de a l t ă confe s iune d e c â t r o m a n o - c a t o l i c ă s a u r e f o r m a t ă , î n n ic i nin cas. n ' a u fos t or todocş i s a u g r e c o -•catolici , c e e a c e d e fapt nu-1 pot n e g a mici U n g u r i i . A c e i m a g h i a r i c u rel ig ie r o m â n e a s c ă s u n t v i c t i m e l e pol i t ice i de • o p r i m a r e m a g h i a r ă .

D a t o r i a S t a t u l u i r o m â n este c ă c a u t e mijloacefle d i c t a t e de î m p r o p u r ă r i , c a a c e ş t i fii a i n e a m u l u i mostru s ă fie r e ­a d u ş i l a o b â r ş i a lor a d e v ă r a t ă .

C Ă S Ă T O R I I L E M I X T E I N O R A Ş E L E D I N A R D E A L . — D l Dr. R â m n e a n ţ u , p r i n c i p a l u l a n c h e t a t o r a l sec ţ ie i biopoli-t i c e a Astrei, a - p u b l i c a t , l a C l u j , o f o a r t e i n t e r e s a n t ă b r o ş u r ă , s u b t i t lul: „Proble­ma căsătoriilor mixte, în oraşele din Transilvania, %n perioada delà 1920— ?937".

Im l u c a r e a a c e a s t a , a u t o r u l f a c e b i lan­ţ u l c ă s ă t o r i i l o r m i x t e î n c h e i a t e î n o r a ­l e l e a r d e l e n e , d e l à u n i r e î n c o a c e , folo-s ihdu-se . d e date le <pu.se Ha d i spoz i ţ ia dsa l e , de c ă t r e ofici i le de s t a r e c iv i lă . Tn r ă s t i m p u l a r ă t a t , s 'au c o n t r a c t a t 133 m i i 115 c ă s ă t o r i i , d i n t r e c a r i a u fost fă­c u t e de b ă r b a ţ i r o m â n i 45.454 şi a n u m e : ©9.1% c u r o m â n c e 23 ,3% c u u n g u r o a i c e , "5,8% c u n e m ţ o a i c e , 0,8% c u evre ice , "0,6% c u femei d e r a s ă s l a v ă , 0 ,4% c u f e m i d e .altă n a ţ i o n a l i t a t e . C u a l t e c u ­v i n t e , d i n t r e 45.454 r o m â n i , a u l u a t r o -tmâmce n u m a i 31.421, u n g u r o a i c e 10.604, n e m ţ o a i c e 2622, evre i ce 367. I n c i f re r o ­t u n j i t e , t o t a l t r e i l e a r o m â n i a o u n g u ­r o a i c ă ,

M O D I F I C A R E A L E G I I „ S T R Ă J I I Ţ Ă ­R I I " . — In Monitorul Oficial a a p ă r u t . u r m ă t o r u l d e c r e t :

A R T . U N I C . — Decretul - lege Nr . 3 .424 d i n 7 O c t o m b r i e 1937 p e n t r u o r g a n i z a r e a ^ i f u n c ţ i o n a r e a S t r ă j i i Ţ ă r i i , p u b l i c a t în M o n i t o r u l Oficial N r . 233 d i n 8 Octombr ie 1 9 3 7 , s e m o d i f i c ă ş i o o m p l e c t e a z ă astfe l :

A ) Art i co lu l 4, a l i n e a t u l 3 se m o d i f i c ă idupă c u m u r m e a z ă :

„ U n i u n e a F e d e r a ţ i i l o r S p o r t i v e d i n R o ­m â n i a (U. F . S. R . ) , ifederaţiile şi s o c i e ­tăţ i l e s p o r t i v e d i n ţ a r ă , A s o c i a ţ i a A r c a ş i ­l o r R o m â n i e i (A. A. R . ) , A s o c i a ţ i a Ş o i m i i C a r p a ţ i l o r (A. S. C.), A s o c i a ţ i a C r e ş t i n ă , a T i n e r i l o r (A. C. T. ) . A s o c i a ţ i a G r e ş t i n ă a F e m e i l o r (A. C. F . ) e t c . ; e tc . v o r fi î n ­c a d r a t e ş i c o n d u s e de c ă t r e S t r a j a Ţ ă r i i . P r e ş e d i n ţ i i , p r e c u m ş i j u m ă t a t e d i n m e m b r i i comi te t e lor d e c o n d u c e r e a l e a c e s t o r a — c u e x c e p ţ i a s o c i e t ă ţ i l o r s p o r ­t ive — v o r fi n u m i ţ i de c ă t r e S t r a j a Ţ ă r i i .

B ) L a a r t i c o l u l 9, d u p ă u l t i m u l a l i n e a t , se a d a u g ă u r m ă t o a r e l e noi ailineate:

„ S t r ă j e r i i ş i s t răgere l e d e l à v â r s t a d e 21 and, p r e c u m şi s t r ă j e r i i c o m a n d a n ţ i ş i s t r ă j e r e l e c o m a n d a n t e , d in S t r a j a Ţ ă r i i , v o r depune u r m ă t o r u l j u r ă m â n t :

„ J u r c r e d i n ţ ă Rege lu i m e u , C a r o l a l I I - l ea ;

„ J u r d r a g o s t e şi j e r t f ă Ţ ă r i i ş i N e a ­m u l u i R o m â n e s c ;

, J u r a s c u l t a r e a ş i s u p u n e r e S t r ă j i i Ţ ă r i i

„ A ş a s ă - m i a j u t e Dumnezeu!". S t r ă j e r i i şi s t r ă j e r e l e p â n ă l a v â r s t a

de 14 ani , v o r face o f ă g ă d u i n ţ ă , i a r d e l à 14-21 a n i u n l e g ă m â n t , a c ă r o r f o r ­m u l e s e v o r stabilii p r i n r e g u l a m e n t u l legii de î a ţ ă .

S t r ă j e r i i şi s t r ă j e r e l e v o r p u r t a u n i f o r ­me , ins igne , embleme , m e d a l i i şi s e m n e d i s t inc t ive , i a r u n i t ă ţ i l e s t r ă j e r e ş t i v o r a v e a f a n i o a n e şi drape le le î n c r e d i n ţ a t e de c ă t r e S t r a j a Ţ ă r i i . T o a t e a c e s t e a s e v o r f ixa prim, r e g u l a m e n t . î n s e m n e l e , emblemele şi meda l i i l e organ iza ţ iun i lo i r s t r ă i n e s i m i l a r e s e v o r p u t e a p u r t a m i ­m a i c u a u t o r i z a r e a C o m a n d a n t u l u i S t r ă j i i Ţ ă r i i .

F a b r i c a r e a şi d e s f a c e r e a t u t u r o r ins ig ­ne lor , emblemelor , meda l i i l or , p a f t a l e l o r , f a n i o a n e l o r ş i drape l e lor s t r ă j e r e ş t i c o n ­s t i tue u n drept d e m o n o p o l a l S t r ă j i i Ţ ă r i i .

Textail convpleot al legii .Străjii Ţării" a apărut în Nr. 1—2 An. VII al revistei noastre.

R E V I S T E . C Ă R Ţ I —

A R E A P Ă R U T O C A R T E D E F O L ­C L O R . — I l u s t r u l l i n g u i s t de là B u c u ­reş t i , P r o f . Ovid Densuşianu, ş i -a s cos l a l u m i n ă m i c u l s ă u t r a t a t de fo l c lo r în l i m b a r o m â n ă ş i t r a d u s şi î n l i m b a f r a n ­c e z ă 1 ) .

O r e î m p r o s p ă t a r e ( t ipograf ică . ) a Fol­clorului, cum trebue înţeles, p u b l i c a t ă î n c ă d i n a n u l 1910 2 ) — pe c â n d l a no i c o n s t i t u i a un î n c e p u t d i n t r e c e l e m a i î n s e m n a t e , î n a c e s t d o m e n i u . E v o r b a ş i a c u m , de u n m i n u n a t î n d r e p t a r sin­tetic.

A u t o r u l vede în fo lc lor , s t ud iu l m a n i ­f e s t ă r i l o r p o p u l a r e ş i î n spec i a l , a l m a ­n i f e s t ă r i l o r în . m ă s u r ă de^a r e f l e c t a su­fletul poporului. F o l c l o r u l a s t f e l c o n c e ­put , n u a r fi d e c â t o o g l i n d ă c r e d i n c i o a ­s ă a a c e s t u i suf le t , î n f ă ţ i ş â n d fap te le e v e n i m e n t e l e şi t o t ce ţ i n e de l u m e a în ­c o n j u r ă t o a r e , î n oare t r ă i e ş t e poporu l .

A c e i a ş i î n f ă ţ i ş a r e , c â t (priveşte con ţ i ­n u t u l , o a r e şi r e t i p ă r i r e a de a c u m , a p ă ­r u t ă în l i m b a r o m â n ă , c a r e p e n t r u n o i e i m p o r t a n t ă , n u n u m a i c ă î n l ă t u r ă o ed i ţ i e epuizată, d a r că , alături de alte apariţii similare delà noi şi Ain streină-taie, ea poate rămâne in picioare ca fond. —

M o m e n t u l d in 1910, c â n d a p a r e p e n t r u p r i m a d a t ă a c e a s t ă c a r t e , s p u n e Raffaele Corso*) — i l u s t r u l fo l c lo r i s t i t a l i a n — e p e n t r u R o m â n i , c e i a c e p e n t r u I t a l i e n i , e m o m e n t u l c â n d a c a d e m i c i a n u l l o r Pitre, l a U n i v e r s i t a t e a d i n P a l e r m o , ş i -a e n u n ­ţ a t p ă r e r i l e s a l e a s u p r a fo l c lo ru lu i , t o t

1 ) „ L e F o l k l o r e " . T r a d , to 1. fr. de M. M. Holban B u c . 1937.

2 ) „ F o l k l ó r u l " . C u m t r e b u e în ţ e l e s . E x t r a s d i n Viaţa Nouă (1910) — A c u m , e d i ţ i a H - a B u c . 1937, le i 15.

*) V . Archivio per la Raccolta e lo Stu­dio dette Tradizioni Popolari Italiane An. X V — X V I f a s c . I — I V p. ,194. m a i e f i c a c e m i j l o c p r i n c a r e se p o a t e . p ă -

p r i n p r e l e g e r i ţ i n u t e s t uden ţ i l o r . A m b i i , ţ in , c a c o n c e p ţ i i , d e a c e l a ş i c u r e n t psiho­logic, v ă z â n d în a c e a s t ă d i s c i p l i n ă , c e J m a i e f i c a c e m i j l o c p r i n c a r e se p o a t e . p ă ­t r u n d e î n s u f l e t u l n e a m u r i l o r ( „demo-p s i h o J o g i e " ) .

„Folclorul, s p u n e Dl . O. Densuşianu, trebue să ne arate cum se'răsfrâng in sufletul poporului de jos diferitele mani­festaţii ale vieţii, cum simte şi cum gân­deşte ei fie sub influenţa ideilor, credin­ţelor, superstiţiilor moştenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deşteaptă împrjurările de fiecare zi"4').

Raffaele Corso, c a r e c o n d u c e o m a r © r e v i s t ă 5 ) de f o l c l o r în I t a l i a , ş i d e s p r e o a r e ine v o m o c u p a l a v r e m e , s p u n e c ă a c e s t e a s u n t veder i l e t i m p u l u i . î n c a r e s cop , tradiţiwnilor populare, li s e r e c u ­n o ş t e a pe a c e a s t ă ca le , c a r a c t e r u l l o r c u a d e v ă r a t ştiinţific.

M a i s u n t i n s ă şi a l t e p u n c t e de v e d e r e idin c a r e p o a t e fi d i s c u t a t f o l c lo ru l c a d i s c i p l i n ă ş t i i n ţ i f i c ă . A c e s t e a î n s ă , c u a l t p r i l e j . ,. / . Chelcea.

O. A. E R I C H — R I C H A R D B E I T L : Woerterbuch der deutschen Volkskunde. L e i p z i g 1936. Cu 158 f i g u r i şi 6 h ă r ţ i — 867. ip.

0 a s t fe l de l u c r a r e , p r e s u p u n e o serie* î n t r e a g ă de condi ţ i i , d e c a r e v a t r e b u i s ă s e ţ i n ă s e a m ă , în p r e a l a b i l , î n t r u c â t , fă.ră a c e s t e a , n u p o a t e fi n i c i î n ţ e l e a s ă . N u d e g e a b a , o l u c r a r e în g e n u l a c e s t a , l a noi n u e x i s t ă ş i poa t e că n i c i n u v a e x i s t a în cu rând . . .

E x i s t ă l a popo ru l g e r m a n , de o c u l t u r ă m a i v e c h e . I n t e r e s a n t de c o n s t a t a t , e c ă spiritkil de colaborare s e î n t â l n e ş t e c u o r i c e ocaz i e , î n c â m p u l d e m a n i f e s t a r e a l c u l t u r e i g e r m a n e . N u e de m i r a r e d a c ă î l v o m î n t â l n i şi l a b a z a a c e s t e i

4 ) D i n e d i ţ i a H-a, de a c u m , p. 13. 5 ) C i t a t ă de no i în s u b s o l u l a c e s t u i "

a n u n ţ .

SATUL SI Ş C O A I I 3 4 7

opere . B i b l i o g r a f i a după materie a fost l u a t ă d in c a t a l o g u l Muzeului Etnografic dm Berlin, p r e c u m şi m a t e r i a l u l e tno ­g r a f i c demonstrativ, c a desene , s c h i ţ e , h ă r ţ i . A m a i l u a t p a r t e , c u p u n e r e a l a

d i spoz i ţ i e a b i b l i o t ece i şi Arhiva s a , — So­cietatea Etnografică d i n B e r l i n . A c e s t d i c ţ i o n a r , d e ş i e d i r ec t o p e r a a doi i n ş i , l a el a u c o l a b o r a t m a i m u l ţ i î n v ă ţ a ţ i , d u p ă s p e c i a l i t ă ţ i , c e e a ce î n t ă r e ş t e m a i m u l t c o n s t a t a r e a de là î n c e p u t f ă c u t ă de no i , că s p i r i t u l de 'Solidaritate ş t i i n ţ i f i c ă , s t ă p â n e ş t e m u n c a g e r m a n ă , de l à u n c a ­p ă t l a a l t u l . I n d i v i d u a l i s m u l e x a g e r a t , se p o a t e s p u n e c ă e n e c u n o s c u t , î n t r u c â t , u n d i c ţ i o n a r ediţie de buzunar*}, n e - a m a ş t e p t a s ă a p a r ţ i e u n u i s i n g u r om.

I n a f a r ă de ce i doi a u t o r i a m i n t i ţ i , c a r i a u p r e l u c r a t : p r i m u l p a r t e a p r i v i ­t o a r e I a cultura materială i a r ce l de-al d o i l e a p a r t e a p r i v i t o a r e l a cultura spiri­tului, a m b i i î n d o m e n i i l e lor , p e n t r u c h e s t i u n i p u r spec i a l e , a u r e c u r s l a spe­c i a l i ş t i . Ş i s u n t m u l ţ i . E u nu-i d a u d e c â t n u m e r i c : s u n t n u m a i p u ţ i n de 14 .**) .

Dec i , u n a d in c o n d i ţ i i l e f u n d a m e n t a l e , î n p r o g r e s u l s t u d i i l o r de g e n u l a c e s t a , e s t e spiritul de colaborare, d i n c a u z a do­m e n i u l u i v a r i a t ş i d ivers . A c e s t s p i r i t ii g ă s i m î m b i n a t în m o d f e r i c i t l a p o p o r u l g e r m a n .

O a l t ă condiţie, a m spus , e s t e c u l t u r a g e r m a n ă , de d a t ă m a i veche , m a i b o g a t ă . P r o g r e s u l în c e r c e t ă r i e m a i m a r e . R e ­z u l t a t e l e l a c a r i /au a j u n s ei , f e c u n d e a z ă Ia n e s f â r ş i t , n o u i o r i e n t ă r i ş t i i n ţ i f i c e . A u t o r i l o r s u s a m i n t i ţ i , l e -a s f a t la d i spo ­z i ţ i e opere m o n u m e n t a l e , co l ec ţ i i boga te , c a r i l a no i n ' a u v e n i t î n t r ' u n s t a d i u n i c i p r i n c i p a l d i s c u t a t e , n e c u m r e a l i z a t e p r a c t i c . E v o r b a d e Atlasul Etnografic

*) E s t e c h i a r t i p ă r i t , " î n E d i t u r a Alfred Kroner s ub t i t u l a t u r a de „ K r ö n e r s T a s c h e n a u s g a b e " .

** ) Dl. Misch Or end, a l u a t p a r t e c u e t n o g r a f i a A r d e a l u l u i . V a s ă z ică , s u n t c o i n t e r e s a t e şi p e r s o a n e d i n a f a r a R e i -c h u l u i

German. O p a r t e d in c o l a b o r a t o r i i a c e s ­tui d i c ţ i o n a r , ;ia c a r e ne o p r i m î n aces t e -r â n d u r i , s u n t . r e c r u t a ţ i d in t r e m e m b r i i Societăţii Atlasului Etnografic Germanr

iar a l t ă p a r t e a u ven i t d i n c e r c u l de c o ­l a b o r a r e î n c h e i a t î n j u r u l M u z e u l u i E t ­n o g r a f i c d in B e r l i n — a ş a î n c â t , s e poate» s p u n e c ă a c e s t d i c ţ i o n a r , e s t e c o n c e p u t î n a c e l a ş i sp i r i t , c a t o a t e o p e r e l e de-s e a m ă din l i t e r a t u r a e t n o g r a f i c ă a p o p o ­ru lu i g e r m a n .

T o t o o p e r ă m o n u m e n t a l ă a m putea* spune , c a r e a .servit l a r e a l i z a r e a d i c ţ i o ­n a r u l u i , e a c e l „Handwörterbuch des-deutschen Aberglaubens*) — au to r i i n t e ­r e s a ţ i f i i nd : Bachtold-Stăubli ş i Hoff-mann-Krayer, c a r e p e n t r u d o m e n i u l sp i ­r i t u a l , c u m s p u n au to r i i , le -a fost, d e c a ? m a i r e a l f o lo s .

I n t e r e s a n t es te că , p l a n u l s u b c a r e -a iconceput a c e s t d i c ţ i o n a r , a l e t n o g r a f i e i g e r m a n e , c o n c o r d ă c u p u n c t u l de vedere-a l ş c o a l e i e t n o g r a f i c e r o m â n e d e l à C l u j , g r u p â n d fo l c lo ru l şi e t n o g r a f i a într 'ura-s i n g u r c o n ţ i n u t , c u a s p e c t e de nuan ţă^ , d a r o r g a n i c e , s u b o a c e i a ş i t i t u l a t u r ă r „Volkskunde1 —• c e e a c e , ş t i i n ţ i f l c e ş t e n r r a v e m d e c â t de c â ş t i g a t . , f i i n d c ă s t r â n ­g e m î n t r ' u n m ă n u n c h i u , a c t i v i t ă ţ i c a r i l a no i s e c u l t i v ă anarhic, d e f i lo logie , d e g e o g r a f i e şi de soc io log ie . D a c ă t i m p u l n ' a r f a v o r i z a d s v o l t a r e a r a p i d ă a e t n o ­g ra f i e i , e a a r fi die m u l t î n g h i ţ i t ă de d i s ­c i p l i n e l e î n r u d i t e .

Ş i c a l u c r a r e a d e m a l sus , c a r e a p u ­tu t s ă s t e a de s p r i j i n une i as t fe l d e î n ­c e r c ă r i , m a i s u n t şi a l t e p roduc ţ iun î , . c u m a r fi de ex., a c e l e . „Handbüchern" , , c e î n u l t i m a v r e m e , d a t o r i t ă lu i Spanier, Fessier ş i Wagner, a u l u a t u n a v â n t din-ce î n ce m a i m a r e î n G e r r n a n i a . Cu t o a t e a c e s t e a , ş i a u t o r i i s u n t u n a n i m i în a r e -

*) D e s p r e c a r e s ' a s c r i s şi l a n o i : v . I. Mmşlea, U n l e x i c o n a l s u p e r s t i ţ i i l o r -( H a n d w ö r t e r b u c h des d e u t s c h e n A b e r ­g l a u b e n s " ) . Societatea de Mâine I X (1932) -p. 210—211 şi în Gând Bo7nânesc (pt. voT-V. ) I I (1934 p . 9 3 — 9 4 ) .

Í A T U L S I Ş C O A L A

- -cunoaşte , c ă d i c ţ i o n a r u l s e r e s imte . . . d i n f a p t u l c ă m u l t e c a p i t o l e d in l i t e r a t u r a

- e t n o g r a f i c ă g e r m a n ă s u n t i n e g a l c e r c e ­t a t e .

D a r , n e î n t r e b ă m : c e s ă m a i z i c e m Qa no i , unde , n i c i n u s ' a a j u n s da p u n e r e a u n e i a s t fe l de c h e s t i u n i . P r o p o r ţ i a în cer"

« c e t ă r i ? ;Dar to tu l es te Î n t r ' o f a z ă ide î n c e ­p u t , ş i o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e , a u d e scop

s s ă t r e z e a s c ă i n t e r s u l a s u p r a c u n o a ş t e r i i p o p o r u l u i romain, c a r e o b i e c t i v şi def in i ­

t i v , s e r e a l i z e a z ă p r i n etnografie. D i n a c e a s t ă c a u z ă s p u n e a m , c ă l a no i n u

• e x i s t ă ş i p o a t e c ă n i c i n u v a e x i s t a î n • c u r â n d , o a s t f e l de r e a l i z a r e s i n t e t i c ă , - e t n o g r a f i c ă , î n ce l m a i a u t e n t i c î n ţ e l e s .

*

Pen t rM m e d i c i n a populară s ' a r e c u r s d e - a s e m e n e a l a l u c r ă r i l e r e c u n o s c u t e î n

• m a t e r i e , a l e s p e c i a l i ş t i l o r MarzeU Hovor-ka—Kronfeld şi a l ţ i i .

* S e p o a t e s p u n e c u a d e v ă r a t , c ă po t r i -

-vit s t a d i u l u i de evo lu ţ i e î n o a r e s e g ă ­s e ş t e ş t i i n ţ a a s t ăz i , s ' a c ă u t a t s ă se s c o a ­

r ţ ă î n l u m i n ă , c a r a c t e r e l e s t r ă v e c h i , p r e -ş i p r o t o - i s t o r i c e d in d o m e n i u l e t n i c g e r ­m a n . As t fe l că , d e l à aspecte d i v e r s e , c u m

• s e l u c r a p â n ă a c u m , s e t r e c e b i r u i t o r " î n a i n t e l a a c e a î n l ă n ţ u i r e a f e n o m e n e l o r ş i a r e z u l t a t e l o r , f o r m â n d u n s i n g u r to t : descifrarea fiinţei poporukm, german. B a c e v a m a i m u l t : p u n c t u l de veidére a l a u ­

t o r i l o r . ' s u s a m i n t i ţ i , e c ă n u m a i a c e a s t ă î n l ă n ţ u i r e dă r e z u l t a t e şi f o r m e a z ă m i j -

CĂRŢII

Ap. D. Culea: Ş c o l i l e s u p e r i o a r e popu­l a r e ţ ă r ă n e ş t i d in D a n e m a r c a şi r e z u l t a ­ntele l o r . E d i t . „ C u g e t a r e a " . P r e ţ u l 4 0 Iei.

Al. Lascarov Moldoveanu: D e v o r b ă c u • să ten i i . E d i t . C u g e t a r e a . Preţuil 60 le i .

Zevedei Barbu: M i n c i u n a fa l u m e a co ­p i i l o r . T i p . C a r t e a R o m â n e a s c ă , C l u j . "Pre ţu l 20 le i .

1. M. Nestor: B a r e m e r o m â n e ş t i p r i --vinid a n t r o p o m e t r i a ş c o l a r ă . Ed i t . S o c .

l o c u l de s e a t i n g e m a i c u s u c c e s un s c a p : ajungândM,-se a se recunoaşte implicit, că etnografia ia parte directă la promo­varea umor valori practice şi teoretice, prin care-şi justifică existenţa sa ca ştiin­ţă în faţa acestui popor. I n t r ' a d e v ă r , e t ­n o g r a f i a , a c o n t r i b u i t î n t r ' o l a r g ă m ă s u ­r ă î n G e r m a n i a , l a s c h i m b a r e a d e m e n ­t a l i t a t e s u r v e n i t ă î n u l t i m u l t i m p . Ad i ­c ă , a c o n t r i b u i t h o t ă r â t o r l a r e z u l t a t u l a c c e p t a t def in i t iv , c ă p o p o a r e l e , a u u n p r o f i l s p i r i t u a l p r o p r i u 1 ) — n o t ă s c o a s ă d i n şi p r i n etnografie, c a s t u d i u a l ipo-p o a r e l o r . A c e a s t a a « c o s ş i m e n ţ i n u t ş t i i n ţ a e t n o g r a f i c ă î n G e r m a n i a , c o n t i n u u î n actualitate.

P e n t r u a c e s t l u c r u , a d i c ă i m p o r t a n ţ a a c e s t u i fap t , — d i n t r e ce le m a i î n s e m n a ­te ş i p e n t r u v i i t o r u l a c e s t e i ş t i i n ţ e ila n o i şi î n g e n e r e , a ş v r e a s ă s e m n a l e z d o u ă c h e s t i u n i t r a t a t e s u b d o u ă n u m i r i d i f e ­r i t e , s p r e a n e f a c e o idee de n o m e n c l a ­t u r a i n t e r n ă a d i c ţ i o n a r u l u i , oprinidu-ne l a ce se s p u n e sub c u v i n t e l e „german" ş i „etnografie". F i i n d î n s ă , n u n u m a i i m p o r t a n t e de s e m n a l a t d a r şi cu conţi­nut bogat, r ă m â n e c a c e t i t o r u l s ă i n t r e i n de t a l i u s i n g u r , î n t r u c â t s p a ţ i u l u n e i no t i ţ e n u ne p e r m i t e s ă n e e x t i n d e m p r e a m u l t .

I. Chele ea.

1 ) A c e l „ V o l k s g e i s t " de sp re c a r e p o m e ­neş t e Hegl.

P R I M I T E :

r o m â n e de c e r c e t ă r i p s i h o l o g i c e . 1938. ' Vasile Pavelcu: C e es te f o a i a de o b s e r ­

v a ţ i e v o c a ţ i o n a l ă . E d i t . S o c . r o m â n e d o c e r c e t ă r i ips iholqgice . 1938.

C. Stefanitu: G a m e ( p o e m e ) E d i t . r e v . „ P r o g r e s ş i C u l t u r ă ' " 1938.

I n l i p s ă de s p a ţ i u , d ă r i l e d e s e a m ă <a-s u p r a a c e s t o r c ă r ţ i v o r a p a r e î n c a i e t u l v i i to r a l r ev i s t e i n o a s t r e .

S A T U L Ş I Ş C O A L A 349*

T A B L A D E M A T E R I E A A N U L U I V I I . \ R T I C O L E

Vasüe BăncUă: Iubire , s e r i o z i t a t e şi d o c t r i n ă L Gh. Bica-Velu: E d u c a ţ i a în f a m i l i e 184, 3 1 3 . Dr. Lucian Maga: .Elogiul s a t u l u i r o m â n e s c 9 T Maurice Blondei: A n c h e t ă p e d a g o g i c ă ( T r a d , de I . R a d u ) 200* Dr. L. Bologa: P e m a r g i n e a u n o r o b s e r v a ţ i i r e f e r i t o a r e l a f i ş a (pedagogica . . 8 5 Dr. L . Bőloga: E d u c a ţ i a to s l u j b a nevo i lor soc ia l e 2 4 4 . Dr. Heinz Brandsch: Dr . Onisi for Ghibu ( T r a d . V. B e n e ş ) 73 Dr. Heinz Brandsch: Dr . Ş t e f a n B â r s ă n e s c u ". . 113* Dr. Heinz Brandsch: Dr. I . G ă v ă n e s c u l ( T r a d . V. B e n e ş ) 170* Dr. Heinz Brandsch: Dr. C o n s t a n t i n N a r l y 231 Architect G. M. Cantacuzino: S a t u l r o m â n e s e 65f» Architect G. M. Cantacuzino: O c a s ă l a ţ a r ă 106 Arhitect G. M. Cantacuzino: Ş c o a l a s a t u l u i . . 228 Arhitect G. M. Cantacuzino: C o n s t r u i r e a u n e i f e r m e 307" G. Capriş: P ă r e r i d e s p r e u n a b e c e d a r 87 G. Capriş: Notele elevi lor l.n î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r - 179" /. Chelcea: A s u p r a f o r m e l o r de s a t ta A r d e a l şi B a n a t 3 1 0 ' Octavia Cotul: C u m se p o a t e a p l i c a p r a c t i c a i n d u s t r i a l ă în c u r s u l e o m -

p l i m e n t a r 3 9 ' ' Gh. N. Costescu: l o a n P o p e s e u

loan Grişan: P r o b l e m a a l i m e n t a ţ i e i l a copi i 122* loan (Dragomir: Subrev i zoru l ş c o l a r N. Bemibea 249* JosiJ I. Gabrea: 3U t eore t i c i en i şi 1U p r a c t i c i e n i . 137" Dimitrie Goga: î n d r e p t ă r i în î n v ă ţ ă m â n t u l n o r m a l 31 Dinvitrie Goga: N u m a i î n v ă ţ ă t o r i i v o r s c o a t e s ă r ă c i a d in ţ a r ă • 134' Dimitrie Goga: î n v ă ţ ă t o r u l N ico la i e U id i lă 182 Dimitrie Goga: O c t a v i a n G o g a 2 8 9 Octavian Goga: Gh. C o ş b u e 291 Maria Grozea: E d u c a t o a r e a şi s a t u l 254 Ana C. Iencica: O c u p a ţ i u n i po tr iv i t e p e n t r u c l a s e l e IiII-a şi a W-a în cele

d i n t â i u zile d e ş c o a l ă 3 3 ' A n a J ç ^ j £ i î r i c x u ^ M j u n c a _ J n ^ . 3 2 5 Constantin Iencica: Z i u a economie i 3 T Constantin Ienci-ca: Rev izor i i ş c o l a r i d in A r d e a l 45, 151 , 213 ' Cons-tantin Iencica: S e l e c ţ i o n a r e a p e r s o n a l u l u i d e c o n t r o l 210* Valeria Marchiş: G â n d u r i de î n c e p u t de a n ş c o l a r 2 3 T. Nisipeanu: Ş c o a l a ş i e d u c a ţ i a c a r a c t e r e l o r • 1 6 5 Cbman Oţetea: î n v ă ţ ă t o r u l N ico la i e B e m b e a 2 5 Î V. Gr. Pupăză: S e r b ă r i l e ş c o l a r e . » •. . . 256' B, Pretoriám.: 0 . G o g a ş i g e n e r a ţ i a d in p r e a j m a răiaboiului 305* G. Lombarâo Rădice: L e n e a p e d a g o g i c ă ( T r a d . Ailexîu Dav id) ?8*

-Tir. Al.' Roşea: E r e d i t a t e ş i m e d i u 19 .Dr. Al. Roşea: Conf l i c t e l e e m o t i v e 70

_2)r. Al. Roşea: O r i e n t a r e a p r o f e s i o n a l ă Dr. Petre Sergescu: I . Ş t . P a u l i a n 2 2 5

.Florian Stanică: J o c u r i l e c o p i i l o r 131 Florian Stanică: C a i e t u l {poveşt i lor 334 H oria Teculescu: U n d a s c ă l v r e d n i c d i n A r d e a l : V. On i ţ i u 161 Dr. Dimitrie Tódoron: R o l u l „ m o t i v ă r i i " în tavăiţare 15 Dr. Dimitrie Todoran: Co leg iu l cop i lu lu i s eco lu lu i 108

.Dr. Dimitrie Todoran: S i t u a ţ i a î n î n v ă ţ a r e 2.40 Lazăr Zaraschi: P r e o c u p ă r i p e n t r u ş c o a l ă şi t i ne re t în ţ ă r i l e n a ţ i o n a l i s t e . . 188

- * * • *: Oct avi a n G o g a 290

P A G I N A L I T E R A R Ă

Liudvig Detter: O i s t o r i e d in zi le le Piastre, t r ad , de Ş t . I o s i f 143, 203, 262, 317 Mărioară Sonea: P r i b e a g ( s c h i ţ ă ) 2 6 9

P A G I N A S T R Ă J E R I E I

B e c r e t u l l e g e p e n t r u î n f i i n ţ a r e a „ S t r ă j i i Ţ ă r i i " 4 7 JV. Bembea: G â n d u r i de z i u a e r o i l o r 329 Hiena Tătaru: C u v â n t a r e p e n t r u z i u a de 10 M a i u 332

C R O N I C A Nr . 1—2 pe Sept.—*Oct. 1937.

O m a g i u n a ţ i u n i i p e n t r u m a r t i r i i : H o r i a , C l o ş c a şi C r i ş a n . — O p a g i n ă d u ­i o a s ă d in i s t o r i a d i n a s t i e i ş i a ţ ă r i i n o a s t r e . — B i b l i o t e c i l e p e n t r u c o p i i î n S t a ­t e l e U n i t e . — G e o r g e B o l d e a ( I o n B r u m a r u ) : — O r i g i n e a c u v â n t u l u i „ F o l k l ó r " . — C o n g r e s u l in t e rna ţ iona l i de F o l k l ó r . — U n r e p e r t o r i u de . spec tacole p e n t r u cop i i . — C i n c u a n t e n a r u l l i m b e i e s p e r a n t o . — T e a t r u l c e l o r p a t r u v â n t u r i . — P e l e r i n a j e l e l i t e r a r e . — P e n t r u v i n u r i l e F r a n ţ e i . — P e n t r u rpăs t ra rea t r a d i ţ i e i : — C â t ţ i n e o « l i p i r e . — O m a r e î n v ă ţ ă t o a r e . — V o c a b u l a r u l F r a n c e z i l o r . — O r i g i n e a o c h e l a r i ­l o r . — H i g i e n a î n ş c o a l e l e suedeze . — C o n g r e s u l p r o f e s o r i l o r s e c u n d a r i . — C o n ­g r e s u l î n v ă ţ ă t o r i l o r de l à O r a d e a .

Nr. 3 pe Noemvrie 1937.

S c r i i t o r u l G h e o r g h e C a n t a c u z i n o . — E x a m e n u l d e g a d u l I I . — E f e c t e l e « u l t u r i i f i z i ce . — B u r s a ce lu i m a i l eneş . — S ă n ă t a t e a c o p i i l o r l e g i t i m i . —. S ă r b ă ­t o r i l e l e g a l e . — C o n t r o l u l ş c o l i l o r p r i m a r e i n J u g o s l a v i a ( Z a h a r i a P e t r e ) . — Con­g r e s u l î n v ă ţ ă t o r i l o r d e l à O r a d e a (N. N i s t o r ) . —• Ş c o a l a i t a l i a n ă m o d e r n ă ( A d o l p h e F é r r i e r e ) .

Nr. 4—5 pe Dec. 1937—lim. 1938:

E l o g i u l s a t u l u i r o m â n e s c . — U n r o m a n p e d a g o g i c . — S c h i m b ă r i l a m i n i s t e ­r u l e d u c a ţ i e i . — R e v o l u ţ i i l e e d u c a ţ i e i (IV. lor ga). — Noi -şcoli r o m â n e ş t i î n Altoa-tnia. Ş t e f a n C a e o v e a n u . T - " P e n t r u f r a ţ i i d e pes t e N i s t ru . — A r h i v e l e ş c o a l e l o r

- p r i m a r e c o n f e s i o n a l e , ^ - î n s c r i e r e a i n ş c o a l a p r i m a r ă a e l e v i l o r c a r e n ' a u t e r m i -

n a t c u r s u l s e c u n d a r in fe r io r . — C u m va fi omul î n a n u l 5000. — R i v a l u l g r â u l u i . — înapoi, la p l u g ă r i e . — P o p u l a ţ i a T r a n s i l v a n i e i pe j ude ţ e . — O ho tă râ re b u n ă .

Nr. 6—7 pe Febr.—Martie 1938.

C â n t e c u l ( E r n e s t B e r n e a ) . — D e l à f r a ţ i i d e p ă r t a ţ i . — Ş c o a l a r o m â n e a s c ă . — L i m b i l e s t r ă i n e în î n v ă ţ ă m â n t u l c o m e r c i a l c e h o s l o v a c . — P o p u l a ţ i a P o l o n i e i . —

.'30 m i l i o a n e c ă r ţ i . — S ă f a c e m e c o n o m i i . — D e p u n e r i l e . — O d e s c o p e r i r e s e n z a ­ţ i o n a l ă . — C â n d este o ţ a r ă f e r i c i t ă şi b o g a t ă ? — A n i i s e r v i ţ i de î n v ă ţ ă t o r i , c a s u p l i n i t o r i , se soco t e sc l a p e n s i e . — Ce î n s e a m n ă a fi g e n t l e m a n , d u p ă p ă r e r e a T i n g l e j i l o r . — T e a t r u l î n ş c o a l ă . — L i s t a şe f i lo r de g u v e r n e î n R o m â n i a pe u l t i m i i 12 a n i .

Nr. S—9 pe Aprilie—Mai 1938.

S c h i m b ă r i l a M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i . —• Ce î n s e a m n ă a fi R o m â n ? (G. V â l -r san ) . — T a b l e albe. — C l a s e suipraî i r jcărcate şi î n A n g l i a (iD. T . ) — T i p a r u l l a R o m â n i i(B. G.). —• C o p e r ţ i d e c ă r ţ i din a l u m i n i u m . —• H â r t i a c u d u r a b i l i t a t e e x ­t r a o r d i n a r ă . —• Noi semne o r t o g r a f i c e ( B u l e t i n u l G r a f i c ) . •— J o h a n n G u t e n b e r g . — " T r a n s f e r ă r i l e lîn î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r . — V a s i l e D r ă g u ş (A. S u c i u ) . — C u l t u r a • s a n i t a r ă (Dr. V . ) . — P o e t u l l a t i n V i r g i l şi a l b i n i l e (C. L ) . — J u r ă m â n t u l ş c o l a r i ­l o r din A m e r ţ c a . —• E x p o z i ţ i a delà R o m a a a s i s t e n ţ e i c o p i l u l u i . — R e v i s t a .„.Eco­n o m i a " . — P o p u l a ţ i a Cehos lovac i e i . — D e s e n a t o r i a u t o r i z a ţ i . —• R e g i u n e a d i n t r e "Nistru ş i B u g este p ă m â n t r o m â n e s c . — G á b r i e l l é d 'Anunnz io . — M i n u n i l e n a t u -Tii. — Ce ştiu copiii L o n d r e i . — O s c r i s o a r e preţioasă».

Nr. 10—12 pe Iunie—August 1938.

î n c h e i e m a l ş a p t e l e a a n . (C. 1.) — S a t u l R o m â n e s c . ( E . B e r m e a ) . — C u l t u r a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă . i(iN. C.) —• C o n g r e s u l (profesăr i lor de f i l o s o f i c — C a r t e a c e a m a i m i c ă d in l u m e . — P o r u n c i l e c ă s ă t o r i e i . — I n t e l e c t u a l i i s a t e l o r şi l e g e a a d m i n i s ­t r a t i v ă . — L i c h i d u l m i r a c u l o s . —• P o p u l a ţ i a C l u j u l u i . (D. G.) — P r e m i u l n a ţ i o n a l d e l i t e r a t u r ă . — C a s a N a ţ i o n a l ă de E c o n o m i e ş i a b e c e d a r u l . — R a i d t r a n s o c e a n i c . — L o c u i t o r i i I u g o s l a v i e i . — C â i n i i delà S t , G o t h a r d a u fost t r m i ş i î n T ibe t . — j E x ­p o z i ţ i a r o m â n e a s c ă delà L o n d r a . — C o m e m o r a r e a l u i P a n a i t C e r n e a . ( B . G . ) — Ş c o l i l e n o r m a l e a g r i c o l e . — O n o u ă î n t r e b u i n ţ a r e a h â r t i e i . — Suferinţele R o m â -

"nilor d i n B u l g a r i a . — M a g h i a r i z a r e a R o m â n i l o r din S e c u i m e . — C ă s ă t o r i i l e m i x t e 'din o r a ş e l e din A r d e a l . — M o d i f i c a r e a legii „ S t r ă j i i Ţ ă r i i " .

C Ă R Ţ I — R E I V I S T E .

Nr. 1—2 pe Sept.—Oct. 1937. - .

, Profira Sadoveanu: D o m n i i l e l o r (Domni i şi Doamne le . . . P o r t r e t e ş i c o n v o r ­b i r i (D. G.) . — loan Missh: F a t a M o a r t ă <(D. G.). — Gh. N: Costescu: C o n t r i b a -t i u n i l a i s t o r i a ( î n v ă ţ ă m â n t u l u i n o s t r u p r i m a r (D . G.) . — R e z u l t a t e l e c u r s u r i l o r şi ş c o l i l o r ţ ă r ă n e ş t i o r g a n i z a t e de F u n d a ţ i a C u l t u r a l ă R e g a l ă „ P r i n c i p e l e C a r o l ' <N. C ) . — Paul Morand: î n v ă ţ a ţ i s ă v ă o d i h n i ţ i . - P ă r e r i d e s p r e r e v i s t a n o a s t r ă < P a t r i a ) . — S ă n ă t a t e a (C. L ) . —- Dr. George Bujoreami.: — B o l i , l e a c u r i şi p l a n t e d e l e a c c u n o s c u t e de ţ ă r ă n i m e a r o m â n ă . (R . B r a t o s i n ) . - r Ş c o a l a ţ ă r a n u l u i (C. 1.). — losif 1. Gabrea: Din p r o b l e m e l e p e d a g o g i e i r o m â n e ş t i i(C. l.).Septirmu Popa:

T e m n i ţ e l e C luju lu i (C. I . ) . — M. Biciulescu: R e f o r m e şi c u r e n t e n o u i în g o a l e l e -d in Apus . (C. L ) .

Nr. 3 pe Nov. 1937.

C o p i l u l ( C I . ) . — I. A. Basarabescu: M o ş S t a n (C. I.) — I m n u r i l e nat ionale-a l e s t a t e l o r d i n M i c a A n t a n t ă . — I s t o r i a F i l ozo f i e i m o d e r n e (N. R . ) — M o n o g r a f i a Mitropo le i o r t o d o x e R o m â n e a A r d e a l u l u i , de Dr . E u s e b i u R o ş e a , fost d i r o c t o r a ï S e m i n a r u l u i „ A n d r e i a n " d i n S i b i u (N. N i s t o r ) . — D i n D a t i n a B a s a r a b i e i (N. N i s ­t o r ) . — R e v i s t a g e n e r a l ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i (C. I .) — S e r v i c i u l g a z e t e l o r .

Nr. 4—S pe IHec. 1937^Ian. J938.

loan Caranica: 130 m e l o d i i p o p u l a r e a r o m â n e ş t i (D. G.) — C a l e n d a r u l î n ­v ă ţ ă t o r i l o r pe a n u l 1938, a l c ă t u i t de L C. Spiridan, î n v ă ţ ă t o r şi P r o f . Dr'. V. Tem-peanu (D. G.) — V. Copilu-Cheatră: C a r t e a M o ţ u l u i , poezi i (D. G.) •— Vasile Că-Mgăim: Ş a p t e a n i s u b s t e a g u l „Astrei—>Şoimii C a r p a ţ i l o r " (C. I .) — C e r c u l C u l t „Minerul" . P a t r u a n i d e m u n c ă r o m â n e a s c ă . — G. Lombardo-Radice: Ş c o l a r i i Alicei F r a n c h e t t e i ( F l o r i a n S t a n i c ă ) . — Const, lencica: î n s e m n ă r i l e u n u i î n v ă ţ ă ­t o r ( F I . S t a n i c ă . ) .

Nr. 6—7 pe Febr.—Martie 1938.

Horia Teculesau: V . O n i ţ i u (D. G.) —• C a r n e t u l ş c o l a r (D. G.) — N. Săvutiu? ş i Ana Birţu: T e a t r u ş c o l a r { D . G.) — O n o u ă r e v i s t ă de p s iho log i e . — Paul I. Papadopol: G h e o r g h e L a z ă r ş i o p e r a s a . (C. I.) — / . Simionescu: A s i a , l e c t u r i g e o g r a f i c e { C . I . ) . — Avtur Goronei: N i c u G a n e (C. I.) — Petronius Bejan-Coşula: C r e ş t e r e a p ă s ă r i l o r , bo l i l e şi l e c u i r e a l o r . (C. 1.) — E d i t u ă l i t e r a r ă î n A r d e a l . — Const. Argvnteanu: S t e l e Nou i (C. I .) — Ing, G. Lipovan; P l a n o r u l (C. I .)

\ r . 8—9 pe Aprilie—Mai 1938.

G a z e t a T r a n s i l v a n i e i c e n t e n a r ă . — C. Manolache: C a t r i n e l (D. G.) . — Ale­xandrina Dematrescu: Ln ş c o a l e l e c e h o s l o v a c e (D. G. — „ A n a l e l e d e ps iho log ie '^ (iD, T . ) . — O c a r t e u i t a t ă (1. B r u m a r u ) . — Apostol D. Cmlea:. Ş c o a l a U n i t a r ă a s a ­t u l u i i(C. I . ) — jGh. Twblbure': Ş c o a l a s ă t e a s c ă d i n A r d e a l în e p o c a lu i Ş a g u n a (L . Mateijt. — Gh. TmXbare: Ş c o a l a S ă t e a s c ă d i n A r d e a l î n E p o c a lu i Ş a g u n a (Gh. C. P o p e s c u ) . — Gh. Tulbure; Ş c o a l a s ă t e a s c ă d i n A r d e a l î n e p o c a l u i Ş a g u n a . (A. I a -c o b e s c u ) . —. Sttkmciu StSoian: Ş c o a l a s u p e r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă (P . C ) . — B i b l i o g r a f i a T r a n s i l v a n i e i r o m â n e ş t i (* * ) . — C u r i e r u l e c h i p e l o r s t u d e n ţ e ş t i . (C. I . ) — R â n d u -i a l a . (C. I . ) . — L e g e a r o m â n e a s c ă (C. I .) — M i c u l î n d r u m ă t o r a l m u n c i i c u l t u r a l e i a s a t e (C. I ) . •— A l m a n a h u l s t r ă j e r i l o r p e 1938 (C. I . ) — Aurelians Sacerdoţeanu: Predos lov i i l e c ă r ţ i l o r r o m â n e ş t i (C. I .) — Ion Chelcea: M u z e u l E t n o g r a f i c a l A r ­dea lu lu i , C l u j (C. I ) . — C ă r ţ i l e f o l o s i t o a r e î n v ă ţ ă t o r i l o r {* * ) . — Constantán Papar M o n o g r a f i a o r a ş u l u i P l e n i ţ a — D o l j (D. G . ) .

Nr. 10—12 pe lamie—August 1938.

A r e a p ă r u t o c a r t e de F o l k l ó r . ( l o a n C h e l c e a . ) . — Ö. A. E r i ch— 'R ichards Be i t l : W ö r t e r b u c h d e r D e u t s c h e n V o l k s k u n d e . ( I . C h e l c e a ) .