GENERATIA XXI

ANUL 11 Nr. 1 (1) 14 Octombrie 2015

ISSN 2069 - 0916

ISSN 2069 - 0916

ISSN 2069 - 0916

Școala Gimnazială Sfânta Vineri Ploiești octombrie 2015

Noi suntemŞcoala de 21 de Stele!Şcoala „Sfânta Vineri” Ploieşti!

Cu mai puţin de 21 de învăţători şiCu peste 21 de profesori, toţi buni şi foarte buniCu peste 21 de elevi frumoşi şi isteţiCu mai mult de 21 de olimpiciCu peste 21 de participanţi la concursuriCu cel puţin 21 de plante frumoaseCu peste 21 de lecţii serioaseCu peste 21x 21 de cărţi de împrumutatCu cel puţin 21 de elevi cu premii de lăudatCu mai mult de 21 de clase moderneCu 21n proiecte superbe...

Cu siguranţă, mai mult de 21 de motivesă te mândreşti cu ea!

Vasilescu Ana-Maria,absolventă a Şcolii cu cls. I- VIII Nr. 21promoția 1997

REVISTAŞCOLII GIMNAZIALE„SFÂNTA VINERI” PLOIEŞTI

Director: profesor Ana-Maria ApetreiDirector adjunct: profesor Ion Lupea

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Profesor Rozina Nicolae - coordonatorProfesor Cristina MusgociuProfesor Monica IonescuProfesor Elena GeorgescuProfesor Tina Elena Puiu

Elevi:

Anonda SimionAlina AlexandruŞtefan ConstantinCristina AdamAna NicolaeAndrada DumitruRaluca Priscila Mitu

TIPAR: Dumitru OpreaEditura Casa Corpului DidacticPrahova

1

Cuprins

Ziua Mondială a Educației ......................................................................................................................3

„Flipped Classroom”...............................................................................................................................5

”Maths Is Everywhere”, Proiect Erasmus +, Actiunea Cheie 2..............................................................7

ABC- ul tânărului consumator ................................................................................................................9

Sesiunea de eseuri „Eroi și Personalităţi Istorice, Ziditori De Neam și Ţară”......................................10

De ce îşi schimbă frunzele culoarea toamna? .......................................................................................12

Oglinda toamnei…................................................................................................................................13

Început de Toamnă................................................................................................................................14

Prima zi de şcoală .................................................................................................................................15

Ce s-ar întâmpla fără curent electric? ...................................................................................................15

Început de toamnă .................................................................................................................................16

De ce cad frunzele toamna? ..................................................................................................................17

Matematică distractivă ..........................................................................................................................18

Ştiaţi că: ................................................................................................................................................20

Să descoperim o ţară de poveste ...........................................................................................................22

Povestea poveştilor ...............................................................................................................................23

”Recycle selectively in your school” ....................................................................................................24

Lumina în anul 2015 .............................................................................................................................25

Proiect „Un livre, un jardin” .................................................................................................................27

Un rêve devenu réalité .......................................................................................................................28

Albastru.................................................................................................................................................29

Culorile .................................................................................................................................................30

Culorile Anei........................................................................................................................................31

Picturile Anei Nicolae.........................................................................................................................31

Să aflăm despre pictori celebri..............................................................................................................32

Leonardo Da Vinci..........................................................................................................................32

Nicolae Grigorescu ...........................................................................................................................32

Ştefan Luchian ..................................................................................................................................33

Culorile … în alte limbi ........................................................................................................................34

Culorile cameleonului ..........................................................................................................................35

Creaţiile doamnei profesoare Ştefania Iene ..........................................................................................36

Pădurea lui Tolkien ..............................................................................................................................37

2

Zâna Toamna .......................................................................................................................................38

Amintiri de la Horezu ...........................................................................................................................38

Primăvara ..............................................................................................................................................39

Prietenie adevărată ................................................................................................................................40

Cititul NU îngraşă!................................................................................................................................40

Enigma elixirului ..................................................................................................................................40

Filă de jurnal .........................................................................................................................................41

Grecia – un muzeu în aer liber ..............................................................................................................42

Peştele-papagal – O maşină de făcut nisip? ..........................................................................................43

Pasărea-de-gheaţă .................................................................................................................................44

Pasărea Liră...........................................................................................................................................45

Horoscopul adolescenţilor ...................................................................................................................46

Caută soluția………………………………………………………………………………………….. 49

3

Ziua Mondială a EducațieiProfesor Silvia Vișan, Școala Gimnazială „Sf. Vineri” PloieștiProfesor Elena Roxana Vișan, C.N. „Jean Monnet”, C.N. „Mihai Viteazul” Ploiești

Motto:„Educația înseamnă a învăța să înveți, a învăța să trăieș ti, a învăța să gandești liber și critic,a învăța să iubești lumea și s-o faci mai umană, a învăța să te desăvârșeștiîn și prin munca creatoare"

Edgar Faure

Ziua Internaționala a Educației este celebrată anual pe 5 octombrie, începând cu anul1994, în întreaga lume, pentru a aminti de importanța rolului educației. În octombrie 1966, laParis, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale Speciale referitoare la Statutul Profesorilor,s-a hotărît ca 5 octombrie să devină Ziua mondială a Educatorului, aceasta reprezentândrecunoaşterea rolului educatorilor şi contribuţia lor la dezvoltarea omului și a societăţiimoderne.

Recomandarea UNESCO arată, între altele: „Educația, de la primii ani de şcoală, artrebui direcţionată spre o dezvoltare armonioasă a personalităţii umane și spre progreseconomic, cultural, social, moral, spiritual al comunităţii, ca și spre inocularea unui respectprofund pentru drepturile omului și libertăţile fundamentale”. Astfel s-au stabilit drepturile șiresponsabilitățile profesorilor și standardele internaționale pentru Educația continuă, integrareaîn câmpul muncii, condițiile de predare și învățare. În acest sens, progresul în educație depindeinevitabil, în mare parte de calificarea și dăruirea cadrelor didactice, de tehnicile pedagogiceale profesorilor.

În centrul actului educațional s-a aflat și se va afla totdeauna profesorul - ,,marele dascăl”,furnizor de educație și instructie, creator de valori și trăitor de principii umane, cel ce transmitetinerei generații de elevi ,,cheia” stilului de a trăi frumos și educat în lume. De la vestițiidiscipoli ai antichității, precum Platon și Aristotel și până în zilele noastre, profesorul nu aîncetat să fie și să rămână un om de bază al societății, un reper în dezvoltarea culturii șicivilizației omenirii, stând permanent în centrul actului educativ. Din acest motiv, actul deeducare este considerat o profesie, o forma de serviciu public care necesită experți în domeniuleducației. Mihai Eminescu susținea în acest sens: „Educaţiunea e cultura caracterului,culturae educaţiunea minţii. Educaţiunea are a cultiva inima și moravurile”.

Este evident că în sistemul social de educație şi învăţământ, profesorii trebuie să seraporteze la beneficiarii de educație, să nu uite că desfăşoară activităţi în faţa unorindividualităţi psihice umane în formare şi că de aici derivă necesitatea unei maximeresponsabilităţi în ceea ce priveşte comportamentele şi intervenţiile cadrului didactic.

Intr-o perioada marcata de atâtea și atâtea schimbări tehnologice și de apariția unor noiforme de organizare a educației și a muncii, competentele specifice să devina și ele rapiddepășite. Nevoia de reactualizare, de educație și învățare continuă vor fi în creștere. Dar ceeace este mai important este faptul ca nevoile de cunoaștere și de acțiune ale societăț ii și alemembrilor ei vor fi altele decât cele de până acum. Viitorul creează cerințe din ce în ce maiînalte.

Statutul cadrului didactic de reprezentant al ştiinţei, de mediator în constituirea relaţiei elev-ştiinţă, de agent al acţiunilor educative cu caracter formativ determină pentru o eficientizare amanagementului relaţiei dintre cei doi actori ai învăţării, comportamente fundamentale ale

4

cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi. Managerierea actuluiînvăţării are la bază verificarea şi evaluarea progreselor înregistrate de aceştia, descoperirea şidiagnosticarea la timp a dificultăţilor întâmpinate, atât pentru aprecierea evoluţiei lor cât șipentru aprecierea propriei prestaţii a profesorului. Profesorul conduce întregul procesinstructiv-educativ desfăşurat în şcoală, fiind responsabil. Conducerea eficientă estecondiţionată de interacţiunea a trei factori: calităţile psihosociale ale profesorului,personalitatea fiecărui elev şi factorii situaţionali de grup. Pornind de la perspectivele pe carele oferă comportamentele fundamentale ale profesorului în procesul de învăţământ, apreciemcă acestea vin în sprijinul managementului clasei, al relaţionării dintre cei doi agenţi aieducației pentru perfecţionare şi eficientizare, flexibilitate și perfectibilitate în actuleducaţional.

Actuala societate aduce în prim plan Profesorul democratic, cel mai bun dintre profesori,este reformator, va cere „formaţie şi nu informaţie”, se va implica într-o relaţie permisivă șidemocratică, deschisă şi amicală cu elevii. Între aceştia se instaurează un climat de comunicareliberă, deschisă şi complexă. Acest model de profesor va şti să „coboare ştiinţele din empiric”,va învăţa elevii cu o retorică a utilităţii practice, a aplicaţiilor multiple şi neaşteptate aledisciplinei sale, va înlătura riscurile pe care le presupune relaţia de comunicare apropiată cuelevii: familiarismul şi eroarea în formularea soluţiilor şi sfaturilor date elevilor, va optimizaprocesul învăţării prin: respect, încredere, cooperare, responsabilitate.

Să nu uitam ca, Educația transmisă din generaţia în generaţie a căpătat mai întîi statutulde înţelepciune şi a creat reguli privind educarea copiilor, apoi în cadrul educației să apară legi,norme, tradiţii. Acestea din urmă ajută la formarea generaţii tinere, în dependenţă de cerinţelesociale în pezent, Educația a devenit o teorie şi o acţiune dirijată de specialişti, în concordanţăcu necesităţile practice ale societăţii.

Educația tineretului este în strînsă legătură cu influenţa mediului ambiant, și este oacţiune continuă a învăţării. Ea studiază factorii de natură socială, modul de dirijare și controlal acestora în cadrul formării individului. Problemele educației trebuie tratate ştiinţific dinpuctul de vedere al factorilor sociali. Indivizii sunt educaţi prin societate, care propune ţelurieducative, şi aduce mijloace pentru a atinge aceste ţeluri.

Scopul educației este să dezvolte minţi critice, pentru a forma adulţi capabili să creeze,să inventeze și să facă descoperiri utile societăţii în viitor.

Educația trebuie să fie preocuparea majoră a fiecărui adolescent. Este mai bine să fiieducat, decât să nu fii. Asa cum afirma Platon „Educația este cel mai frumos dar pe care-lpoate dobândi omul.”

5

Flipped ClassroomDiseminare proiect

Profesor Rozina NicolaeProfesor înv. primar Maria Ninița Tacea

Între 6-11 septembrie 2015, noi, profesorRozina Nicolae și profesor înv. primar Maria NinițaTacea de la Școala Gimnazială „Sfânta Vineri”Ploiești, am participat la cursul de formare FlippedClassroom in the Lifelong Learning, organizat deCentrul de Cercetare şi Formare ERIFO Roma, Italia.Finanţarea a fost obţinută prin programul Erasmus+ ,prin Proiectul ,,Prezent şi viitor în şcoala mea:Studiu-Educatie-Noutate-Succes” (S.E.N.S.), proiectde mobilitate școlară, Acţiunea cheie 1, K.A.1 carevizează domeniul educaţiei şcolare, având ca scopprincipal formarea profesorilor la cursuri în străinătatepentru a putea ulterior să îmbunătăţească activitateaşcolii.

Am avut ocazia la acest curs, prin intermediulmetodelor moderne de instruire, activ participative(„metoda flipped”, workshop-uri), să dobândimcompetenţe profesionale pentru stimularea motivaţiei șiinteresului şcolar al elevilor.

Înainte să ajungem la Roma am încercat să ne documentăm despre oraș, despre ERIFOgazda și cultura italiana, dar nici un ghid nu a reușit ne pregătească pentru cele 6 zile de ședereîn minunatul oraș.

La curs am cunoscut o mulțime de oameni interesanți, proveniți din toate colțurileEuropei, am cunoscut culturi noi, tradiții noi și religii. Prin intermediul noilor prieteni amvizitat imaginar locuri din Cehia, Portugalia, Italia și Islanda dar și locuri fabuloase din Roma(despre aceste vom scrie cât de curând).Prin participarea la acest curs am aflat despre o metoda foarte interesantă de predare, ce a fostdezvoltată în 2007 de către doi profesori americani, Jonathan Bergman și Aaron Sams. Aceastametoda, denumită The Flipped Classroom sau Flipping the Classroom (prescurtat FC),presupune inversarea ordinii acțiunilor în procesul de instruire, pe scurt - învatarea se faceacasă, iar temele în clasă. Metoda – flip classroom – este utilizată acum de foarte mulțiprofesori din S.U.A., Spania, Italia și Marea Britanie. Este o metodă modernă utilizată îneducație. Aceasta presupune (re-)crearea conținuturilor în format digital, ca pagină/ aplicaț ieweb sau ca videoclip online.

Strategia facilitează minimalizareatimpului alocat predării și maximizareatimpului necesar interacțiunii cu elevii.„Inversarea” (flip) constă în faptul că„predarea” noțiunilor de bază ale unei lecțiise face acasă și nu în sala de clasă. „Tema”de acasă a elevilor constă în angajarea lor

6

motivată, cu eforturi proprii creative, în procesul cunoașterii, iar temele date clasic pentruaplicarea și consolidarea conținuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala declasă. Elevii câștigă controlul asupra procesului de învățare prin studierea materialelor de cursîn afara clasei, folosind lecturi, cursuri video pre-înregistrate.

Scopul principal al acestei metode este de a cultiva experiențe de învățare variatepentru cei care învață, care pot include învățarea prin colaborare, învățarea bazată pe proiect,învățare colaborativă de tip peer -learning și rezolvare de probleme.Flipped Classroom înseamnă că elevii vizualizează sau „lecturează„ un material video nouîn afara clasei, apoi timpul din clasa este folosit pentru munca dificila a asimilării și punerii înpractica a cunoștințelor și informațiilor vizualizate și audiate anterior, prin diferite mijloace -rezolvare de probleme, discuții, dezbateri etc. Acest model de predare contrastează cu modelultradițional, în care expunerea materialului avea loc în clasa, deci elevii aveau primul contactcu materialul în clasa și asimilau și își consolidau cunoștințele acasă, prin intermediul temelor.

Este de notat faptul că rădăcinile acestei metode sunt mult mai adânci, vorbindu-se încădin 1998 de o astfel de abordare a predării-învățării (promovată de Barbara Walvoord șiVirginia Johnson Anderson în cartea lor Effective Grading).Avantajele folosirii acestei metode:

Încurajează elevul acordându-i independența; Folosește tehnologia; Evaluează continuu și adaptează exercițiile conform nevoilor elevului; Creează comunități de învățare cu ceilalți colegi profesori; Promovează interacțiunea între elevi și abilitățile de comunicare ; Pune în centru învățarea, și nu predarea; Încurajează angajarea profundă a elevilor în sarcină; Conduce la creșterea atenției individuale; Reprezintă un amestec de predare directă cu învățarea de tip constructivist; Este un mijloc de creștere a ”timpului de contact” între elevi și profesor; Este o modalitate prin care elevii își asumă responsabilitatea pentru propria lor învățare; Elevii nu rămân în urmă dacă absentează, informațiile le pot obține online; Toți elevii sunt implicați în procesul de învățare; Conținutul informațiilor este permanent arhivat, poate fi revizuit sau remediat oricând.

Iată câțiva pași simpli ce pot fi urmați pentru a implementa metoda FC la clasă.1. Trebuie să decideți care este materia și subiectul la care veți aplica FC , analizând contextulclasei la care veți aplica această metodă . Elevii trebuie să participe cu ușurință și să dovedeascărezultate pozitive (trebuie să știți dacă elevii dumneavoastră dispun de calculatoare, acces lainternet, etc.).2. Alegeți tehnologia: tehnologia aleasă trebuie să fie ușor de folosit și de înțeles de către elevi;calitatea produsului dumneavoastră se referă la conținut și la forma de prezentare.3. Unde veți publica fișierele video? În funcție de preferințele dumneavoastră, dar și de celeale elevilor puteți alege YouTube, Google+, Google Drive, Blogul clasei, etc..4. Producerea secvențelor video: aveți nevoie de un scenariu pentru a menține ritmul expuneriiși calitatea subiectelor prezentate.5. Monitorizarea activității elevilor: introducerea de întrebări la sfârșitul secvenței video șisolicitarea de a transmite răspunsurile profesorului; introducerea de chestionare în interiorulsecvențelor video și colectarea răspunsurilor (YouTube a dezvoltat astfel de „unelte”).

Pe scurt, întâi trebuie să vă gândiți și să decideți la ce disciplină sau lecție veți folosimetoda, apoi vă înregistrați sau vă filmați și decideți unde veți publica înregistrarea astfel încâtelevii să aibă acces la ea (presupunem că toți copiii au acces la Internet și grupul clasei esteconstituit). Apoi urmează partea aplicativă în clasă.

Succes!

7

”Maths Is Everywhere”Proiect Erasmus +, Actiunea Cheie 2

Profesor Oana Zahiu – coordonatorProfesor Tina Elena Puiu

”Maths is Everywhere” este un proiect de parteneriat strategic Erasmus +, acţiunea KA2 finanţat prin fonduri europene. Şcoala Gimnazială „Sfânta Vineri”, Municipiul Ploieşti estecoordonatorul român al proiectului care se va desfăşura pe parcursul anilor şcolari 2014-2015/2015-2016, obţinând astfel o finanţare de 25580 euro. Proiectul are ca parteneri şcoli dinMarea Britanie, Polonia, Turcia şi Italia.

“Maths is Everywhere” este un proiect care pleacă de la ideea că elevii au nevoiede matematică pentru a face faţă cerinţelor lumii moderne din punct de vedere analitic,tehnologic, ştiinţific şi economic. Activităţile proiectului încurajează elevii să descoperematematica prin activităţi care evidenţiză aplicabilitatea acesteia în situaţii reale. Astfel aceştia

vor accesa aspecte practice și funcţionale alematematicii creând jocuri matematice,puzzeluri, tangrame, vor aplica calculematematice în diferite situaţii reale de viaţă, vorface analogii între matematică și artă, sport,universul înconjurător.

Prima întâlnire a proiectului a avut loc înRudki, Polonia, în perioada 7-13 februarie, 2015unde au participat reprezentanţii echipelor deproiect din toate ţările partenere. Echipa românăa fost alcătuită din: coordonator proiect– profesor Oana Zahiu, inspector şcolarMagdalena Georgescu, inspector şcolar CristinaPetre, profesor Tina Elena Puiu.

“Maths is Everywhere” este un proiect care pleacă de la ideea că elevii au nevoie dematematică pentru a face faţă cerinţelor lumii moderne din punct de vedere analitic, tehnologic,ştiinţific şi economic.

Prima și a doua activitate a proiectului au fost identificarea de forme geometrice înmediul mediul înconjurător și design-ul de clădiri reprezentative din municipiul Ploiești,județul Prahova, România su chiar din Europa folosind forme geometrice. Iată câteva dintrelucrările elevilor nostri.

8

Prin activitățile proiectului ne propunem să încurajăm elevii să descopere matematicamai ales prin activități care evidențiază aplicabilitatea acesteia în situații reale.“Maths is Everywhere” este aşadar un proiect care îşi propune să investească în viitorul elevilorși al comunităţii locale.

Elevilor nostri nu numai că le-a facut placere să compună cantece despre matematicădar le-a placut și să le interpreteze. Felicitari clasa a V-a E! Avem și un videoclip să vădemonstrăm asta! Poate fi accesat aici!https://www.facebook.com/MathsIsEverywhereRomanianTeam

Teaching and learning mobility to Italy

9

ABC- ul tânărului consumatorProfesor înv. primar Valentina Munteanu

În luna aprilie 2014 elevii clasei a IV-a A, de la Şcoala Gimnazială ,,Sfânta Vineri” Ploieşti,sub îndrumarea prof. înv. primar Valentina Munteanu s-au alăturat Asociaţiei ,,Tinerii voluntari”din Valea Călugărească în desfăşurarea proiectului „Drepturile mele sunt drepturile oricăruiconsumator european”, ediţia a II-a.

În acest sens, în săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” am desfăşurat activitatea ,,ABC-ul tânărului consumator”, în cadrul căreia elevilor le-au fost aduse la cunoştinţă aspecte dinlegislaţia privind drepturile consumatorilor, s-au studiat etichetele diferitelor produse alimentare şinealimentare, elevii au învăţat să citească termenul de valabilitate al produselor și au aflat care suntinstituţiile care apără drepturileconsumatorilor.

Am realizat împreună cu elevii oalternativă sănătoasă prăjiturilor din comerţ,bomboanele noastre „Raffaelo” conţinândnumai ingrediente naturale precum banane,biscuiţi integrali, cacao, migdale, stafide,merişoare şi nucă de cocos.

În partea a doua a activităţii elevii au vizitat o brutărie, unde au avut posibilitatea să observe maiîntâi materiile prime necesare produselor de brutărie şi patisserie, dar şi condiţiile optime păstrăriicorecte a acestora. Au observat diferitele tipuri de utilaje folosite: cuptoare, malaxoare, mixere,feliatoare precum şi vitrinele necesare păstrăriiprăjituilor şi produselor de patiserie latemperatura optimă. Elevii au putut degustadiferite tipuri de produse de panificaţie şipatiserie precum pâinea, covrigii, prăjiturile,pizza etc.

Au luat apoi parte la procesul de frământareși coacere a pâinii, parcurgând fiecare etapă cuinteres, observând în acelaşi timp condiţiile încare îşi desfăşoară activitatea brutarii (lucruneîntrerupt, temperaturi foarte ridicate etc.)

Considerăm că activitatea şi-a atins obiectivele, iar elevii au fost încântaţi de lucrurile aflate,văzute şi realizate și nu vor mai consuma produse la întâmplare, ci numai după analiza atentă aetichetelor.

10

Sesiunea de eseuri „Eroi și personalităţiistorice, ziditori de neam și țară”

Orientarea fermă a ţării noastre spre UniuneaEuropeană nu înseamnă renunţarea la propriile valorişi adoptarea automată a celor occidentale. Europeni,încă de la formarea lor ca popor, românii au creat ocivilizaţie originală, care a integrat, în mod organic,elemente preluate de la populaţiile cu care au venit încontact. Cunoaşterea şi valorificarea zestrei lăsate deînaintaşi contribuie la promovarea specificului naţionalîntr-o lume în care fenomenul de globalizare esteprezent la tot pasul.

Pe aceste coordonate se situează şi Proiectulinterjudeţean de creţii plastice şi literare „Ziditori deţară şi realizările lor în spaţiul românesc”, coordonat deŞcoala Gimnazială „Sfânta Vineri” Ploieşti, care aajuns, în 2015, la ediţia a IV-a. Una dintre activităţileproiectului a fost sesiunea de eseuri „Eroi şipersonalităţi istorice, ziditori de neam şi ţară”,organizată cu concursul Bibliotecii Judeţene „NicolaeIorga” şi al Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor”Prahova. Ea reprezintă omagiul tinerei generaţii faţă de„Ziditorii de neam şi ţară”, cu prilejul Zilei Eroilor. Aceasta s-a desfăşurat luni, 18 mai 2015, în sala delectură a Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” Ploieşti, care a pus la dispoziţie, cu multă amabilitate,aparatura tehnică necesară. La activitate au participat elevi şi cadre didactice din şcolile ploieştene şiprahovene înscrise în derularea proiectului.

După audierea Imnului Eroilor, doamna Mihaela Radu, directoarea Bibliotecii Judeţene„Nicolae Iorga” Ploieşti, a rostit cuvântul de bun venit în acest templu al cărţii şi a urat participanţilormult succes în activitate. Din partea Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor” Prahova a participat col.Petrică Cujbă, care a proiectat imaginile şi a înregistrat pe peliculă momentele principale ale activităţii.

Sesiunea de eseuri „Eroi şi personalităţi istorice, ziditori de neam şi ţară”, moderată deprofesorul dr. Polin Zorilă, s-a desfăşurat pe parcursul a peste două ore. Rând pe rând. s-au succedat lamicrofon autorii eseurilor ale căror intervenţii au fost urmărite cu interes de asistenţă şi răsplătite cu viiaplauze.

Primele eseuri au fost prezentate de elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Mizil, îndrumaţi deprofesorul drd. Virgil Coman, care au evocat următoarele personalităţi: Mihai Viteazul – elevul ClaudiuDivoiu şi Matei Basarab – eleva Elena-Diana Căpătoiu.

În continuare, au avut cuvântul elevii Şcolii Gimnaziale „Constantin Stere” Bucov – Chiţorani,îndrumaţi de profesoara Mihaela Brăslaşu. Aceştia au prezentat personalităţi marcante ale istorieinaţionale, cum ar fi: Vlad Ţepeş – eleva Alexandra Dumitru, Ştefan cel Mare – eleva Ana-Maria Pârvu,Mihai Viteazul – eleva Andra Avram, Constantin Brâncoveanu – eleva Teodora Gavriliu, AlexandruIoan Cuza – eleva Alina Covaci şi Carol I – eleva Ana-Maria Zaharia.

Alte eseuri interesante au fost prezentate de elevii Şcolii Gimnaziale Strejnic, îndrumaţi deprofesorii: Mihaela Suciu, Alina Cucu, Florica Constantinescu, Ion Costaru şi Florentina Istrate. Aceştaau evocat figurile luminoase ale unor personaje istorice, precum: Mircea cel Bătrân – eleva Lavinia

11

Petre, Vlad Ţepeş – eleva Bianca Polifrone, Ştefan cel Mare – elevii Gabriel Suditu, Claudiu Apostolşi Sorin Păunescu.

Atenţia participanţilor a fost atrasă şide eseurile prezentate de elevii ŞcoliiGimnaziale „Sfântul Vasile” Ploieşti,îndrumaţi de profesoara Simona Bratu. Înintervenţiile acestora au fost prezentateurmătoarele personalităţi: Vlad Ţepeş – elevaAna-Maria Vasile, Ştefan cel Mare – eleveleAndrada Bozianu, Maria Preda şi TeodoraChirilă, Mihai Viteazul – eleva Bianca Bratu,Constantin Brâncoveanu – eleva Teodora Rusuşi Carol I – eleva Maria Bălălău.

O altă unitate de învăţământ prezentă la activitate a fost şi Şcoala Gimnazială „George Coşbuc”Ploieşti, ai cărei elevi au fost îndrumaţi de profesoarele Veronica Merlă şi Elena-Isabela Dumitrache.Primii care au luat cuvântul au fost elevii îndrumaţi de profesoara Elena-Isabela Dumitrache, care auevocat următoarele personaje istorice: Mircea cel Bătrân – elevul Andrei Stârcu şi Ştefan cel Mare –elevul Mihail Neacşa. Au urmat, apoi, elevii coordonaţi de profesoara Veronica Merlă, care s-au referitla: Mihai Viteazul – elevul Adrian Pavel, Petru Rareş – eleva Ana Burtoiu, Visul de unire – elevulVisarion Vasile.

Un moment interesant l-a reprezentat prezentarea „Ştefan cel Mare în conştiinţa românilor”,realizată de elevii Diana Văsii, Mihai Năstase şi Alexandru Rădulescu, de la Şcoala Gimnazială „IoanGrigorescu” Ploieşti, îndrumaţi de profesoara Catrinel Agavriloaei.

Alte personaje istorice, evocate de elevii Şcolii Gimnaziale „Henri Mathias Berthelot” Ploieşti,îndrumaţi de profesoara Liliana Popescu, au fost: Generalul Berthelot – eleva Maria-TeodoraConstantinescu, Ecaterina Teodoroiu – elevele Adina Chiriţă şi Iulia Voicu, Nicolae Iorga – eleva IarinaVlădescu şi Regina Maria – elevele Ioana Vasile şi Claudia Ştefan.

Modelul de domnie şi pilda de vieţuire creştinească a Sfântului Voievod ConstantinBrâncoveanu au fost reliefate de către elevele Natalia Ene şi Diana Simion, de la Şcoala Gimnazială„Toma Caragiu” Ploieşti, îndrumate de profesoara Rodica Tăicuţu.

Spre final, au avut cuvântul elevii Şcolii Gimnaziale „Sfânta Vineri” Ploieşti, coordonatoareaproiectului. Elevii îndrumaţi de profesoara Valentina Munteanu au readus în atenţia participanţilorurmătoarele personalităţi din trecutul neamului românesc: Mircea cel Bătrân – eleva Bianca Balcan,

Ştefan cel Mare – elevii Ştefan Popa, Eliza Ciubotariu şi Ana-Maria-Noemi Dobre, Măriuca Zaharia – eleva Alexia Marin, Alexandru IoanCuza – elevul Alexandru Mazilu. Apoi, elevii claselor gimnaziale,îndrumaţi de profesorul dr. Polin Zorilă, au evocat următoarelepersonaje istorice; Burebista – elevul Şerban Proşcanu, Vlad Ţepeş –eleva Andreea Trifu, Mihai Viteazul – elevii Tiberiu Manea şi Iarina-Timeea Mateescu.

Activitatea s-a încheiat cu o prezentarea „Monumenteleeroilor întregitori ai neamului din aşezările urbane prahovene”,realizată de profesorul dr. Polin Zorilă, de la Şcoala Gimnazială„Sfânta Vineri” Ploieşti.

Pledoariile vorbitorilor şi imaginile prezentate au reprezentat un prinos de recunoştinţă aduseroilor neamului românesc, din toate locurile şi din toate timpurile, ale căror sacrificii stau la bazaedificiului naţional.

Profesor dr. Polin Zorilă

Participanţii ascultă cu interes eseurile colegilor

Elevul Şerban Proşcanu şiprof. dr. Polin Zorilă

12

De ce îşi schimbă frunzele culoareatoamna?Simona ParaschivClasa a VIII-a D

Frunzele care devin toamnaruginii, am putea spune căsunt fabricile alimentare alenaturii. Plantele primesc apădin sol prin rădăcini, iarfrunzele captează dioxidul decarbon din aer. Cu ajutorulrazelor solare, apa și dioxidulde carbon sunt transformate înglucoză. Cu ajutorul acesteia,plantele se hrănesc şi sedezvoltă.Procesul de transformare aapei și dioxidului de carbon înglucoză cu ajutorul soarelui senumeşte fotosinteză.La realizarea procesuluicontribuie şi o substanţăchimică numită clorofilă. Eaeste cea care oferă plantelorculoarea verde.

În anotimpul rece, apa șilumina nu sunt suficientepentru facilitarea procesuluinumit fotosinteză.Copacii încep în aceastăperioadă să se odihnească și sătrăiască în continuare cuajutorul alimentelor stocate peparcursul verii. Aşa ziselefabrici alimentare suntînchise, clorofila ce coloreazăfrunzele este înlocuită cu altesubstanţe (exemplu: caroten,xantofilă).

Treptat, după dispariţia acesteia frunzele capătă culoarea ruginie specifică toamnei.Frunzele arţarilor spre exemplu păstrează o cantitate însemnată de glucoză în

compoziţie la sosirea toamnei, după ce procesul de fotosinteză s-a încheiat. Frunzele de stejarcapătă toamna o culoare maro deoarece acestea stochează și deşeuri, nu doar glucoză.

13

Oglinda toamnei…Anonda SimionClasa a VIII-a ACoordonator, profesor Alina Daniela Stănescu

O, toamnă, cu ale tale valuri de răcoare,Distrugi atâtea suflete rătăcitoare.Fiecărui copac încerci să-i răpeşti,Veşmântul aurit ce mult ţi-l doreşti.

Soarele și păsările tu le alungiScopul tău este natura s-o distrugi.Triste frunze plutesc prin văzduhMânuite fără-ncetare de al tău duh.

Dar fiecare fantasmă are-o parte bună …Gândurile tale nu doar de durere răsună,Poate că-ncerci s-aduci nuanţe arămiiÎnveşmântând, altfel, pustiile câmpii …

Oferi naturii o nouă-nfăţişare,Dar acest dar, un preţ prea mare are;Căci pe lângă bucurie aduce suferinţa.Tu, toamnă, eşti o nepreţuită zeiţă …

14

Început de ToamnăMihai MarinClasa a VIII-a C

MIHAI: Toamna a venit!Soarele, altădată vesel, începe a se întrista. Norii albi și pufoşi de odinioară sunt gri și

păsările călătoare îşi lasă în urmă cuiburile, pentru a se duce în ţările calde. Toate vieţuitoareleplanetei intră în hibernare.

STEJARUL:- Hei, rândunico, de ce pleci și mă părăseşti?RÂNDUNICA:- Cine vorbeşte?STEJARUL:- Sunt eu, bătrânul stejar!RÂNDUNICA:-Tu erai! De ce eşti atât de supărat?STEJARUL:- Sunt supărat deoarece păsările mă părăsesc.RÂNDUNICA:- Nu mai fi supărat.

Copacul auzi un foşnet și se întoarse mirat:

STEJARUL:- Hei, voi unde plecaţi?FRUNZA 1:- Nu fi supărat!FRUNZA 2:- Mulţumim că ne-ai susţinut tot anul, dar acum trebuie să împodobim această grădină

cu propriile noastre culori calde, pentru a-i bucura pe oameni și a-i ţine de cald pământuluipentru iarna ce va veni, spuseră frunzele.

MIHAI:- Stejarule, dar tu cum erai înainte de toamnă?STEJARUL:- Băiete, hai să-ţi spun povestea vieţii mele:- La început am fost o ghindă, care a căzut dintr-un copac falnic pe pământul umed,

unde am stat mai multe săptămâni. Când deodata mi-au ieşit două frunze şi a fost prima zi cândam ieşit la lumină. Dar, pe parcursul timpului creşteam, mă unduiam în vânt și soarele mămângâia, păsările îşi făceau cuib în ramurile mele şi încet, încet am devenit măreţ.

MIHAI:- Stejarule, nu fi trist că va veni iarna.STEJARUL:- Nu sunt trist, deoarece ştiu că fulgii îmi vor împodobi coroana, copii vor cânta

colinde şi se vor da cu sania pe sub ramurile mele, iar la primăvară voi reîntineri.

15

Prima zi de şcoalăMihai-Matei Faurclasa a III-a BCoordonator, profesor înv. primar Aneta Manole

E mijloc de septembrie şi clopoţelul îşi drege glasul pentru a ne aduce din nou împreună înCetatea Inimilor Noastre - Şcoala.

Pe 14 septembrie 2015, ne-am adunat cu toţii în curtea în care ne-am luat rămas-bun, laînceputul verii şi, plini de emoţie şi de speranţe noi, mângâiaţi de razele blânde ale soarelui-prieten, am aşteptat, cuminţi, sosirea doamnei învăţătoare.

Curând, aceasta s-a ivit în mijlocul nostru, salutându-ne cu o privire caldă şi încurajatoarecare ne va fi izvor de înţelepciune pentru întregul an ce va să vină.

După câteva clipe, a început Festivitatea de deschidere a NOULUI AN ŞCOLAR, în cadrulcăreia am ascultat, cu emoţie şi cu multă atenţie, cuvântul domnilor directori şi al invitaţilornoştri.

La final, am mers, împreună cu dăscăliţa noastră, în sala de clasă care ne aştepta cu sufletulla gură, dornică să afle veşti despre noi (vacanţa a fost lungă, iar ea, bătrâna, s-a gândit cu dorla fiecare ...). Astfel, la invitaţia doamnei învăţătoare, fiecare şcolar şi-a depănat cele mai dragiamintiri de vacanţă, iar, la final, am stabilit regulile şi programul pentru anul şcolar care tocmaia început.

A fost prima zi de şcoală din clasa a III-a, un mănunchi de emoţii şi de bucurii pe care îlstrâng la piept până când clopoţelul îşi va potoli din nou, pentru un timp, glasul de cleştar.

Ce s-ar întâmpla fără curent electric?Olga Teodora Cozlosche

Clasa a VI-a A

Primul răspuns ar fi: nu ne-am mai uita la televizor şi nu am mai avea lumină seara. Dardacă stau şi mă gândesc îmi dau seama că nu am mai putea face aproape nimic din ceea cefăceam până acum. Viața noastră s-ar schimba. Oare cum?

Mă uit în jurul meu, în casă şi văd că fără curent electric mâncarea s-ar strica deoarecenu ar mai funcționa frigiderul; hainele nu ar mai fi călcate cu fierul de călcat; calculatoarele arrămâne închise ca şi telefoanele mobile, dar şi cele fixe- căci şi acestea se alimentează cuenergie electrică. Ĩn bucătărie nu ar mai funcționa aparatele de uz casnic, iar rufele nu s-ar maispăla la maşină. Aparatele de aer condiționat şi caloriferele electrice nu ar mai avea niciun sens.

Și toate acestea ar înceta să funcționeze într-o locuință. Dar în afara ei, câte alte maşini,instalații, utilaje nu ar mai putea fi pornite din lipsa curentului electric? Bănuiesc că foartemulte, aproape toate. Și ar fi un adevarat dezastru. Sau poate că nu!

Acasă, mama foloseşte cuțitul pentru tăierea alimentelor şi nu întotdeauna robotul debucătărie, blenderul sau mixerul. Deci, mâncarea s-ar putea prepara, mai ales că aragazul nueste unul electric. Strămoşii noştri foloseau doar focul cu lemne pentru a-şi pregăti mâncarea.Rufele se pot spăla şi manual, nu doar la maşină, deşi se pare că este o activitate destul deistovitoare. Curățenia se poate face folosind mătura şi făraşul. Ĩn loc de becuri am putea utilizavechile opaițe, cu gaz şi fitil sau lanterne ce se incarcă de la un dinam.

16

Probabil, că dacă nu am mai avea curent electric, oamenii ar pleca din oraşe şi s-arretrage în dealuri şi munți, acolo unde natura i-ar putea ajuta să supraviețuiască şi ar petrecemai mult timp in aer liber.

S-ar putea trăi şi fără curent electric şi poate cel mai benefic efect ar fi lipsa poluării.Pe de altă parte, progresul înregistrat până acum de omenire ar suferi o transformareconsiderabilă.

S-ar putea trăi fără curent electric, până când se vor inventa modalitați noi de a-lproduce sau se vor reabilita cele mai vechi. Este inevitabil! Avem nevoie de curent electric!Trebuie să găsim şi alte surse de energie electrică, pe lângă cele existente.

Început de toamnăTrandafir CorinaClasa a VII-a CCoorodnator, profesor Alina Daniela Stănescu

Acum două sau trei zileUn vânt cald și-adormitorAducea în al său zborUn parfum îmbietor.

Ieri acelaşi vânt domolAducea în al său zborCâte-o frunză,câte două,Apoi a-nceput să plouă.

Câte-un stol de rânduneleTreceau foarte-ncet şi ele,Şi zburau spre ţări mai calde,În locuri îndepărtate.

Stând, uitându-mă pe geamMi-am dat seama de odatăA venit cu-alai bogatŞi încet s-a aşezatPeste-ntregul nostru sat.

Frunzele se-ngălbeneau,Vânturile se-nteţeau,Natura a adormit,Semn că toamna a venit!

17

De ce cad frunzele toamna?Dincă IoanaClasa a VIII-a ACoorodnator, profesor Alina-Daniela Stănescu

Toamna, frunzele copacilor se îngălbenesc treptat și încep să cadă. Fenomenul căderiifrunzelor este o consecinţă a scăderii temperaturii în această perioadă a anului, permiţândplantei să intre într-o fază de odihnă şi să economisească energie. Procesul este similarhibernării animalelor.

Mecanismul este determinat de numărul scăzut de ore de lumină naturală şi de scădereatemperaturii. Atunci când temperatura scade brusc, copacul nu mai este capabil să se hrăneascăprin intermediul fotosintezei.

Prin pierderea frunzelor, arborii și arbuștii au posibilitatea să se elibereze și desubstanțele inutile și toxice, precum și de paraziții acumulaţi pe frunze, direcţionând astfelsubstanţele ce contribuie la formarea rezervelor pentru iarnă către organele permanente aleplantei (tulpină, ramuri, rădăcini).

Arborii fără frunze opun o rezistenţă mult mai mică acțiunii vântului, reducându-se astfelriscul de a fi dezrădăcinați. Sub acţiunea factorilor climatici și a microorganismelor din sol areloc procesul de putrefacţie al arborilor uscaţi și doborâţi la pământ. Acesta este un fenomen decurățire naturală şi de recirculare a substanţelor necesare plantelor, fiind necesar și chiarindispensabil pentru natură.

Frunzele foioaselor, care în timpul verii sunt adevărate „celule solare”, iarna devininutile, şi din această cauză în timpul toamnei, printr-un mecanism celular elaborat, are locdesprinderea acestora.

Fiecare frunză are un strat special, numit de cercetători „zona de extirpare”. Cînd soseştetoamna, celulele din acest strat încep să se umfle, încetinind transportul substanţelor nutritiveprimite de la trunchi, pînă cînd această zonă este izolată total printr-o linie de demarcaţie, undefrunza se va desprinde de creangă. Un strat protector „vindecă” rana, prevenind evaporareaapei și împiedicînd intrarea gîndacilor.

18

Matematică distractivăProfesor Gheorghe Crăciun

PROBLEME ŞTIATI CĂ…Din 12 beţişoare sunt compuse 5 pătrate.Înlăturaţi 2 beţişoare astfel, încât să rămânănumai două pătrate de dimensiuni diferite.

... Numele continentului Europa provine dincuvântul fenician „ereb”, adică „apus desoare”.… Ciocul unei ciocănitoare loveşte un arborecu viteza de 20 Km/h?

Desenaţi acest plic fără a ridica creionul depe hârtie (fără întrerupere).

... Fără scurgere în Oceanul Planetar, MareaCaspică este și cel mai mare lac al planetei(371800 km).... Parisul a devenit capitală a Franţei încă dinanul 1000. El este situat pe râul Sena, pe loculvechii aşezări Luteţia

Supuşii unui sultan, gândindu-se că nu s-oprinde nimeni, au înlocuit unul din sacii degalbeni luaţi drept bir din… să zicemMoldova, cu unul de bani falşi. Să zicem căsunt zece saci cu totul. E de la sine înţelescă se ştie cât cântăreşte o monedă adevărată;să spunem 10 grame. Ştiindu-se că baniifalşi sunt cu 1 gram mai uşori decât ceiadevăraţi, care este metoda prin care îţi poţida seama din care sac s-a furat, folosindu-tede o singură cântărire?

…După ce și-a scrântit piciorul la 65 de ani,Grigore Moisil a afirmat: "Ştiam că la vârstamea te scrânteşti la cap, nu la picior."

... Vaticanul este cel mai mic stat de pe Glob(0,44 kmp) – de fapt el este un cartier din nord-vestul Romei.

Trei colege, Maria, Olivia şi Iulia, doresc săstea câte două în bancă. În câte moduri sepot aşeza?

…În vârstă de 33 de ani, orice fiinţă a trăit doarun miliard de secunde.

PARADOXUL FRIZERULUI(PARADOX = SITUAŢIE IMPOSIBILĂ,CONTRADICTORIE)- Într-un sat, există un frizer care-i rade petoţi locuitorii satului care nu se rad singuri.Întrebare: El poate să se radă pe el însuşi?Dacă se rade, înseamnă că el este un locuitorcare se rade singur, deci frizerul nu are voiesă-l radă, deci nu se rade. Dar dacă nu serade, atunci el este un locuitor care nu serade singur, deci frizerul trebuie să-l radă.Aşadar, frizerul nostru se rade singur și,totodată, nu se rade singur – ceea ce esteimposibil!

... Pentru a obţine un gram de venin suntnecesare peste10 000 de albine.... Cel mai mic mamifer din lume este şoarecelecu bot ascuţit.... Girafa nu are corzi vocale şi nu scoate niciun sunet.... Cea mai mică pasăre din lume este zânabondarilor cu 1,6g greutate.... Cele mai lente păsări sunt vrăbiile.

19

- Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună, dar e identicăcu a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici?întrebă profesorul.- Că și lucrarea lui este foarte buna!

În câte moduri pot fi aşezate trei pălării deculori diferite pe trei cuiere?

... Deschis publicului în 1793, MuzeulLouvre a fost construit timp de peste 600ani și adăposteşte peste 200000 colecţii deartă.

Schimbaţi poziţia unui singur beţişor, astfelîncât egalităţile să devină adevărate:a) VI – V = I + Ib) II = II - Ic) V – V = IId) III – II = IVe) X – X = XIXf) VI – IV = Lg) XI + I = Xh) L – II = LIi) XXXIX = XXXVIII - II

… Marele scriitor irlandez George BernardShaw a fost invitat ca punct de atracţie lamasa unor aristocraţi.Amfitrioana, cunoscută pentru inteligenţa săcam şubredă, făcu imprudenţa să-l întrebe:

- Spuneţi-mi, vă rog, am auzit că peşteleregenerează materia cenuşie.Ce peşte mă sfătuiţi să consum?

- Balena ! - răspunse prompt Shaw.

O furnică pleacă dinpunctul A. Pentru aajunge în vârful B vamerge doar pe laturilepătrăţelelor din desenulalăturat care aulungimea de 2 cm.Care este lungimeacelui mai scurt drum posibil?

… Atunci când clipim, pleoapa nu numai căapară ochiul, dar îl și curăţă, asemeneaştergătoarelor de parbriz, de praf șiimpurităţile care pot vătăma și îmbolnăviochiul.

Extras din legile elevului1. Elevul nu copiază niciodată, consultă.2. Elevul nu chiuleşte, este solicitat în alte părţi.3. Elevul nu rămâne corigent, este lăsat corigent.4. Elevul nu fumează, se stimulează.5. Elevul nu întârzie niciodată, el este reţinut.6. Elevul nu citeşte reviste în timpul orelor, se informează.7. Elevul nu distruge şcoala, o redecorează.8. Elevul nu aruncă cu creta, studiază legea gravitaţiei.9. Elevul nu râde în ore, e fericit

A

B

20

Ştiaţi că:(noutăţi adunate și selectate de profesor Mioara Ionel)

Un nou dispozitiv de 2,5 dolari extinde viața bateriilor cu 800%

Un nou dispozitiv ce va fi comercializat în curând este capabil să extindă de opt oridurata de viață obișnuită a aproape oricărei baterii – de la AAA și până la D – prin menținereavoltajului acesteia peste parametrii la care majoritatea electronicelor ar „considera-o” epuizată.

Se numește Batteriser, este produs de compania de start-up americană Batteroo șireprezintă o „cămașă” din oțel inoxidabil, cu grosimea de 0,1 mm, care se poate atașa oricăreibaterii și care încape astfel în orice tip de dispozitiv, inclusiv în telecomenzi TV, lanterne,tastaturi bluetooth și controllere de consolă.

Ideea din spatele lui Batteriser este aceea că o baterie alkalină nouă poate generaelectricitate de 1,5 volți pentru un timp limitat, dar imediat ce tensiunea ei scade sub 1,4 volți,majoritatea dispozitivelor electronice o interpretează ca fiind consumată. Asta înseamnă căaruncăm adesea baterii care mai au în ele până la 80% energie, adică folosim a cincea partedin capacitatea lor totală. Și tocmai acest lucru vine să îl îndrepte noua tehnoogie de menținerea voltajului în parametri optimi.

Revista „Știinţă şi tehnică”- 5 iunie 2015

SanDisk lansează cel mai mic stick de memorie USB 3.0 cu capacitatea de 128 GB dinlume.

SanDisk a lansat de curând stick-urile de memorie USB 3.0 Ultra Fit cu capacitatea de128 GB și Ultra, cu capacitatea de 256 GB (cea mai mare capacitate atinsă de SanDisk la stick-

uri USB).Fără capacul de protecție, noul stick de memorie Ultra Fit

măsoară 1,9 cm lungime, 1,6 cm lățime și 0,8 cm grosime, mai micdecât o monedă de 5 bani. Micuțul stick USB 3.0 asigură rate detransfer al datelor de până la 130 MB/s, fiind de 10 ori mai rapid

decât un stick USB 2.0. Acesta va avea prețul de aproximativ 120 $ și este deja disponibilonline pe site-uri de specialitate și va fi disponibil curând și în magazinele de specialitate.SanDisk UltraFit rezolvă problema de stocare de date pentru posesorii de ultrabook-uri pentrucă fiind extrem de mic, stick-ul poate fi „uitat” practic în permanență în portul USB 3.0 undeva putea avea chiar și rolul de hard disk extern.

Celălalt nou lansat, SanDisk Ultra USB 3.0, cu capacitate de 256 GB are dimensiuniobișnuite pentru un stick USB, dar are o capacitate dublă, rivalizând practic cu un SSD instalatîntr-un ultrabook și atinge viteze de transfer de până la 100 MB/s. Bineînțeles, și prețul acestuiaeste pe măsură: 200 $.

Revista „Știinţă şi tehnică” 3 iunie 2015

Un nou cititor de irisuri te identifică de la o distanță de 12 metri

Cititoare de ochi primitive au început să fie implementate mai nou multor echipamenteelectronice, dar noul dispozitiv creat de o echipă de la Universitatea Carnegie Mellon reprezintăun salt în domeniu. Acesta are la bază un sistem de citire care poate detecta, spre exemplu,identitatea unui șofer aflat la volanul unei mașini în mers, atunci când acesta încalcă regulilede circulație (sau nu).

21

Această situație ridică o serie nouă de întrebări referitoare la intimitateacetățeanului și la pârghiile marțiale ale autorităților din toată lumea. Toto dată, deopotrivă cuurmărirea incognito a populației, din cealaltă perspectivă, tehnologia anunță și posibilitateaidentificării mult mai eficiente și mai rapide ainfractorilor periculoși.

Tehnologia este foarte precisă, tocmai pentrucă irisurile umane sunt unice, asemenea amprentelor.Dar, tot asemenea amprentelor, și irisul trebuie să seafle într-o bază de date pentru ca posesorul lui să poatăfi identificat. Potrivit coordonatorului echipei deingineri, citirea irisurilor face procedura identificăriipersoanelor mult mai puțin invazivă decât esterecoltarea amprentelor, spre exemplu, pentru căindividul nu trebuie să atingă nimic sau să stea într-un loc anume, ci doar să se afle oriunde lao distanță de 6 -12 metri de dispozitiv pentru a fi detectat și recunoscut.

Este la fel de adevărat că dacă astfel de tehnologii biometrice încap pe mâini nepotrivite,ele pot deveni o reală amenințare la adresa cetățenilor , de aceea se insistă mult pe rigorilegale privitoare la modul de funcționare și folosire al uno r astfel de metode. Cert este însă căintrăm într-o nouă eră a supravegherii, în care toți oamenii sunt atent monitorizați, de laobiceiuri și cheltuieli, până la tranzacții bancare și localizare. În mod cert acest tip de controlva reduce simțitor rata criminalității, dar foarte probabil va ameința și va îngrădi o sumăde libertăți cetățenești .

Revista „Știinţă şi tehnică”- 29 mai 2015

O lentilă de 3 cenți transformă orice smartphone în miscroscop

O mică lentilă optică foarte ieftină poate transforma orice telefon mobil dotat cu camerăîntr-un microscop. Aparatul poate capta astfel imagini de înaltă rezoluție, mărite de 120 de ori,până la dimensiunea de un micrometru. Dezvoltată de o echipă de specialiști a Universității dinHouston, lentila este practic o picătură de dimetil polisiloxan (PDMS) – un polimer ce areconsistența vâscoasă a mierii. Curbura lentilei decide gradul de mărire (zoom) a acesteia și eadepinde de durata și modalitatea de încălzire a polimerului.

Lentila este la fel de flexibilă precum lentilele de contact gelatinoase, dar mai groasăși poate fi atașată direct peste lentila camerei telefonului, fără necesitatea unui dispozitivsuplimentar. Se lipește puternic, dar este detașabilă șirefolosibilă.Pentru a-i testa capabilitățile, savanții aucomparat lentila PDMS cu un microscop OlympusIX-70. Iar nivelul de apropiere 120x al lentilei s-adovedit comparabil cu cel de 100x al microscopuluiOlympus. Mai mult, cu ajutorul software-ului,imaginile au putut fi mărite încă și mai mult.În imaginise află o comparație între „cadrele” obținute cu celedouă dispozitive la diferite grade de apropiere asupra pielii umane și a unui folicul de păr însecțiune. Imaginile (a), (b), (c) au fost obținute cu ajutorul microscopului Olympus IX-70, iarimaginea (d) cu ajutorul unui smartphone Nokia Lumia 520 dotat cu lentilăPDMS. Imaginiledin intervalul (e) – (h), de pe rândul de jos, prezintă regiuni mărite din cele de pe rândul dedeasupra.

Desigur, astfel de lentile, dincolo de avantajul evident al costurilor, pot fi extrem deutile într-o serie de situații și contexte, de la sala de clasă și până la clinici și laboratoare izolatecare duc lipsă de fonduri și echipamente. În plus, imaginile obținute cu această tehnologie ar fiși foarte ușor de diseminat.

Revista „Știinţă şi tehnică”- 8 mai 2015

22

Să descoperim o ţară de povesteProfesor Doina Şivinţeanu

În muntii din nordul Regatului Unit alMarii Britanii stă ascunsă frumoasa Scoţie, ţaracimpoaielor și a kilt-urilor, a castelelor pline defantome, a monştrilor misterioşi…și abancurilor despre proverbiala zgârceniescoţiană.

Puţini ştiu ca scoţienii sunt primii careau tipărit primele bancnote, primii care audeschis un frigider sau un televior și primii care au vorbit la telefon. Au inventat penicilina,bicicleta, radarul, impermeabilul, hipnoza, cauciucul pneumatic, și multe altele, şi nu în ultimulrând pe Nessie-monstrul din Loch Ness.Floarea oficială a Scoţiei este ciulinul iaranimalul oficial este inorogul. Scoţia are 800de insule, dar doar 130 sunt locuite.

Asemeni vestitei Rome, capitalaScoţiei, Edinburgh, al doilea mare oraş dupăGlasgow, este construită pe şapte coline, fiindprintre oraşele cu cele mai multe clădiri depatrimoniu din lume. În momentul când ajungiîn centrul vechi al oraşului eşti pur și simplu înstare de şoc, pare ca ai făcut un salt în timp, cuvreo cinci-şase sute de ani în urmă şi aştepţi săfii strivit de copitele cailor cavalerilor. Oraşulpare sumbru, gotic chiar, dar la o privire maiatentă îşi dai seama că este plin de viaţă.

Scoţienii glumesc şi spun cu mândriedespre oraşul lor că este „O poveste a douăorăşele”, amintind de Dickens și romanul său„Povestea a două oraşe”. Vechiul și noul, dar nufoarte nou, fac din Edinburgh un oraş splendid.Castelul din Edinburgh, unul din multele, GrădinaRegală Botanică, Palatul Holyroodhouse-reşedinţaoficială a reginei când vizitează Scoţia, sunt printremultele atracţii ale oraşului. Îţi trebuie timp, nunumai să vizitezi obiectivele turistice, dar şi sădescoperi pe îndelete micile taverne cu specificdivers, să asculţi concertele în aer liber, date deprofesionişti sau simpli amatori, sau pur și simplusă hoinăreşti pe străzile înguste și abrupte aleoraşului.

Scoţia are multe de oferit, sunt multe de văzut și de descoperit, merită să o treci înagenda ta de călătorie ca pe o destinaţie viitoare.

23

Povestea poveştilorDiseminare de proiecteProfesor înv.primar Ioana Tenciu

Copilăria se ţine de mână cu poveştile oriunde s-arafla: acasă, în parc, la grădiniţă, la şcoală. Dar, adolescenţa,care se strecoară pe vârfuri grăbită, nu vrea să se mai ţinăde mână cu ele. Îşi îndeasă mâinile în buzunare și priveştenepăsătoare în jur. Are alte preocupări, mult mai serioase.

Tocmai de aceea, înclasa a III-a, ne-amrăsfăţat cu poveşti, unelescrise chiar de noi. Amînceput cu „Povestealimbii române”, unproiect care și-a propus promovarea unui nou Curriculumopţional care caută să intervină punctual în recuperareaprincipalelor deficienţe inventariate în urma testărilornaţionale date la clasa a II-a.Elevii clasei a III-a B au parcurs caietul numit ,,Povestealimbii române” și au descifrat atât tainele textelor literare câtși pe cele ale textelor cu conţinut ştiinţific, parcurgând curezultate bune şi evaluările propuse aici.

Am continuat să citim poveşti în clubul nostru de lecturăși am fost gazde pentru Caravana literară care a poposit la noi în şcoală. Copiii s-au întâlnit cuscriitorul Florin Bican, iar acesta le-a oferit prilejul de a afla direct de la sursă cum se scriupoveştile. Au fost încântaţi de idee şi au participat cu entuziasm la demersul iniţiat de scriitorde a scoate din umbră personajele secundare și de a le transforma în eroi. Astfel, Calul luiFăt-Frumos a cunoscut gloria înîncercările lor literare sau în creaţiile lorplastice.

Am încheiat clasa a III-a cu,,Poveştile frunzelor”, un proiect ce s-adesfăşurat în ultimul semestru şi care faceparte din Programul Internaţional Leaf,lansat la noi în ţară de CCDG.

Copiii au invăţat despre pădure,evadând din sala de clasă şi din paginilemanualului de ştiinţe. Au privit cu ochicercetători grădina şcolii, încercând sărecunoască arborii după frunze, auinventat poveşti spuse fie de mugurelecare abia se desface, fie de frunzadesprinsă de vântul nemilos al toamnei.Au pictat chipul frunzelor utilizând tehnici diferite, au realizat colaje și la final au strâns filă cufilă toate acestea într-un portofoliu personal care s-a bucurat de aprecierea organizatorilor deproiect.

În timp ce ei au fost atât de ocupaţi să se ţină de mână cu poveştile, n-au băgat de seamăcă adolescenţa se apropiase de ei și privea zâmbind.

24

Recycle selectively in your schoolLITTER LESS CAMPAIGN, 2014-2015The Yellow Poplars Team:Ariana Nae, Miruna Pantazi, Teodora Gherghe„Sfânta Vineri” School Ploieşti, Prahova county, RomaniaCoordonating teacher Tina Elena Puiu

We have taken part in many ecologic projects up to present and even though we areonly in the fifth form we know what to do to have a good behavior to promote theenvironmental protection. It is important to get used to selectively collect the waste that comesfrom our homes. Why don’t we do the same at school? School is our home for a good part ofeach day. Ecological awareness and responsibility of our young generation plays an importantrole in the footprint we leave on the environment, especially on the local one.If in Ploieşti there are collection points in each neighborhood, each container having arepresentative color, we have proposed to realize customized containers for our school, even ifwe already have a space for recycling.

Why did we propose this project? Because we need facts too, not only words about thedesire of living in a cleaner world. So we have become designers and tried to shape containersto make our colleagues more active to sort the waste for each class.

Glass, paper, aluminum and plastic are only a few of the materials that we can recycleselectively day by day. Why should we recycle selectively? We consider that this aspect mustbe popular among my classmates. So we identified some positive aspects, at whose realizationwe can contribute too, we, the children. These simple rules are posted in school, becauserecycling and reusing:

reduce/decrease the effect of pollution; save raw materials; reduce/decrease the land areas occupied by landfills.

For selective recycling process to be easier, the colours used for containers made theconnection between the recycled waste and their shape or dominant colour. Our containers arecheerful and attractive.

So, the red container is intended for food packaging (these couldn’t be usually reused,because they had traces of oil), the blue container is intended for paper recycling, the greencontainer for glass waste, the yellow container for plastic bottles (PETS) and other plasticwaste, the purple container for aluminum waste (for example the cans of juice etc.).

Containers for selective recycling in ourschool(Models proposed by Ariana NAE)

Of course, we took into account the rewards too. Our classmates who recycle every day willget chips and, when they over sixty points they will get a badge that will reward the correctbehavior that it is necessary in order to benefit from the environment.What do you think, are you ready to recycle selectively?

25

Lumina în anul 2015Profesor Carmen Fota

Oamenii de știință au studiat lumina de sute de ani. Culorile curcubeului sunt doar o micăparte a întregii game de lungimi de undă a luminii, numit spectrul electromagnetic. Chiar dacănu putem vedea întregul spectru electromagnetic, undele luminoase vizibile și invizibile sunt oparte din viața noastră de zi cu zi.

Numeroși colaboratori dindomeniul cercetării și dezvoltării aiUNESCO au contribuit într-un fel saualtul prin cercetările departamentelorlor științifice la studierea luminii.Adunarea Generală a OrganizațieiNațiunilor Unite a proclamat anul2015 drept Anul Internațional alLuminii și al Tehnologiilor bazate peLumină . Cele patru teme majore suntștiința, tehnologia, natura și cultura..Această sărbătoare științifică are cascop recunoașterea importanței

luminii și creșterea gradului de conștientizare la nivel mondial a modului în care tehnologiilebazate pe lumină promovează dezvoltarea durabilă și oferă soluții globale în domeniileenergiei, educației,agriculturii și sănătății. Sigla Anului Internațional al Luminii 2015 estecompusă dintr-o serie de reprezentări grafice, fiecare având o simbolistică diferită a sursei saua utilizării luminii și anume: Soarele, care prin lumina să, este izvor de viață, dimensiuneacosmică a luminii și eternitatea; steagurile simbolizează extinderea pe plan internațional aevenimentului, iar culorile steagurilor concentrice nucleului solar reprezintă spectrul vizibil alluminii, așa cum este ea percepută de ochiul uman sau de prismă, precum și legătura luminiicu știința, arta și cultura.

Anul 2015 este un prilej pentru a afla mai multe despre: Thomas Edison și Joseph Swan(au inventat becul cu incandescenţă), Louis și Auguste Lumière (au organizat prima proiecţiecinematografică), Theodore Maiman (a construit primul laser utilizabil), Wilhelm Röntgen (ainventat razele X).

De altfel, mereu prezentă în viețile noastre, fie că ne referim la starea timpului, laelectricitate sau la Soare, lumina joacă unul dintre rolurile vitale în apariția vieții primare, îndezvoltarea societății, în menținerea sănătății oamenilor, în reglarea ciclului diurn al oamenilor,florei și faunei, reprezentând un subiect transdisciplinar și promovat încă din școală la diferitematerii: biologie, fizica, chimia, geografia etc.

Anul 2015 nu a fost ales la întâmplare pentru această sărbătoare, ci reprezintă o perioadăaniversară marcată în istoria științei de o serie de evenimente: Au trecut 1000 de ani de când lucrările de optică ale lui Ibn Al Haythem (sec. al XI-lea) au fost dăruite omenirii. Ibn Al Haythem este considerat părintele opticii moderne, fiziciiexperimentale și al metodologiei științifice; Celebrăm un bicentenar de la introducerea noțiunii de lumină ca undă, de cătrefizicianul A. J. Fresnel (1815). Au trecut 150 de ani de la nașterea teoriei electromagnetice a propagării luminii, a căruiautor este fizicianul J. C. Maxwell (1865).

26

Celebrăm 110 ani, respectiv 100 de ani de când teoria efectului fotoelectric (1905) șiteoria relativității generale (1915) ale marelui fizician A. Einstein au văzut lumina tiparelor. Au trecut 50 de ani de la descoperirea microundelor cosmice de fond și a transmisieiluminii prin fibra optică de către A. Penzias și R. W. Wilson (1965). În anul 2015 se împlinesc șase decenii de la înființareaSocietății Internaționale pentru Optică și Fotonică (SPIE).

Iată de ce unele țări au emis timbre dedicate AnuluiInternațional al Luminii, ca cele prezentate mai jos

Devenită astfel una dintre resursele energetice și informaționalecele mai de preț pentru lumea modernă, lumina este folosită laînlesnirea comunicațiilor prin Internet și facilitează prin proprietățilemateriei, văzute cu ajutorul ei de ochiul uman, telescop sau microscop,evoluția științei.

Câteva domenii în care lumina este folosită în științele necesare vieții sunt industria,agricultura, medicina, fotonica. Fotonica esteștiința care studiază lumina, prin tehnologia degenerare, control și detectare a fotonilor(particulede lumină). Caracteristicile fotonilor pot fifolosite pentru a explora universul, vindeca boli șichiar pentru a rezolva crime. Fotonica este pestetot, în electronice de consum (scanere de coduride bare, DVD playere, telecomandatelevizorului), telecomunicații (internet), sănătate(chirurgie ochi, instrumente medicale), industriaprelucrătoare (tăiere cu laser), apărării și securității (cameră în infraroșu, teledetecție),divertisment (holografie).

Dacă ne referim la surse de lumină, sursa vitală esteSoarele, dar și laserele puternice ce emit o lumină specială încondiții controlate sunt de o mare importanță . Sursă de generarea luminii, Soarele este capabil să ofere o resursă practicinepuizabila de energie, care va spori durabilitatea, va reducepoluarea și costurile de atenuare a schimbărilor climatice.Energia solara poate fi produsă prin valorificarea căldurii dinrazele soarelui folosind tehnologii, cum ar fi panourilefotovoltaice solare. Din cauza schimbărilor climatice cu care seconfruntă Pământul, cu siguranță folosirea luminii solare pentrugenerarea electricității va deveni o investiție ecologică și viabilăpentru Terra și pentru omenire.

Deviza Anului Internațional al Luminii 2015 este:„Lumina este mijlocul prin care ființele umane se recunoscîntre ele însele, precum și locul lor în Univers”.

Bibliografie:www.light2015.org/Home.htmlwww.cnri.ro/IYL2015.pdfwww.academiaaltfel.acadiasi.orgwww.ziare.com/cultura/istoria-culturii-și-civilizatiei/anul-international-al-luminii-2015-fapte-și-curiozitati-

27

Proiect „Un livre, un jardin”

Ziua de 13 mai 2015 a fost o zi specială pentru elevii Şcolii Gimnaziale „Sfânta Vineri”Ploieşti. Astfel, la ora 10,30, în grădina Muzeului „Paul Constantinescu” elevii noştri, subîndrumarea profesorilor Elena Georgescu, Lidia Cruceru, Luminiţa Tudor și RozinaNicolae au prezentat o frumoasă expoziţie cu lucrări ale copiilor, un recital de poezie şi unmoment tradiţional popular. Momentul central al evenimentului desfăşurat sub cupolaproiectului „Un livre, un jardin” l-a constituit prezentarea romanului „Le petit chose” alscriitorului francez Alphonse Daudet, fapt ce a coincis și cu aniversarea a 175 de ani de lanaşterea acestuia.

Conceptul proiectului a reunit, prin limba franceză, două mari calităţi ale culturiicetăţeanului european: atât dragostea pentru carte și pentru lectură, cât şi iubirea şi respectulfaţă de natură. Activitatea omagială s-a încadrat în seria evenimentelor ce sărbătorescaniversarea a 25 de ani de existenţă a Alianţei Franceze din Ploieşti.

28

Un rêve devenu réalitéAndra Ana-Maria CîmpeanClasa a VII-a EProfesor Elena Georgescu

Le stress est de plus en plus présent dans notre vie quotidienne, ce qui renforce l'envieet le besoin de loisirs et de vacances, c'est-à-dire de pouvoir te détendre et te faire plaisir,organiser de petites excursions et des voyages.

Chaque année, j’ai attendu avec beaucoup d’impatience les grandes vacances d’été.J’ai seulement des souvenirs formidables de mes vacances passées à la montagne, à la mer ouà la campagne. Pour ces vacances, j’ai fait des projets dès la fin des vacances passées…

J’adore partir en vacances à l’étranger. Malheureusement, je n’ai pas encorequitté mon pays. Mais, cet été, au mois du juillet, j’ai passé deux semaines à Paris avec mamère ; nous avons voyagé en avion mais je n’aime pas l’avion car je n’aime pas l’altitude…En atterrissant à l’aéroport Charles de Gaulle de Paris, je me sentais comme un bébé quis’émerveille devant tout. J’avais aussi le sentiment d’être libre comme l’air et de me sentir enplein contrôle de ma vie.

Nous y sommes restées avecmon oncle et ma tante chez leurs amis,Pierre et Marie. Je pense que nousavons eu de la chance parce qu’ils ontune très grande maison dans le sud –ouest de Paris. Si, je pouvais choisir,j’habiterais pour le reste de ma vie dansle sud – ouest de Paris ; la campagneest très belle, il y a beaucoup de chosesà faire, il y a moins de circulation et debruit et j’aime le plein air ! Aussi lesgens là-bas sont très accueillants. Lesoleil brillait et il faisait très chaud.Cependant il a plu pendant deux jours.Alors, nous avons visité la ville. Nousavons vu la Tour Eiffel, la CathédraleNotre-Dame de Paris, le Musée duLouvre, le Moulin rouge, la Basiliquedu Sacré Cœur etc. Les paysages deParis en haut de Notre Dame sontmagnifiques. Le Jardin du Luxembourgétait mon endroit préféré à Paris. Il est très grand et beau, avec beaucoup d’enfants et defamilles. J’ai surtout aimé les belles fleurs et les statues. J’ai même trouvé une miniature de lastatue de la Liberté! C’était fatigant de les voir ! Il nous faudrait plus de temps pour les bienobserver ! Nous avons fait une balade sur l’avenue des Champs-Élysées et, bien sûr, unepromenade en bateau-mouche sur la Seine…

Tout m’a plu, tout a été magnifique… Pendant ma courte visite, je suis tombéeamoureuse de la belle Paris. Elle m’a séduit! Je voudrais y revenir un jour ! Mais le temps estpassé vite et finalement, nous sommes retournées en Roumanie ; quelles vacances !

29

Gândurile noastre despre culoriCulorile mele preferate sunt: roșu, albastru şi verde. Eu cred că fiecare culoare

reprezintă ceva, cum ar fi: roșu, această culoare reprezintă iubire și încredere, albastru,reprezintă liniște şi tăcere, iar verdele, norocul. Atunci când imprim culorile pe pânza albă măsimt de parcă aş fi pe o câmpie viu colorată, cu albine și fluturi care zboară din floare-n floare.

Asta simt eu pentru culoare, pace și armonie.Ana-Maria Nicolae – clasa a VII-a E

De ce avem nevoie de culori? Ei bine, fără culori totul ar fi straniu. Cerul ar fiîntunecat, soarele mai palid, apa râurilor nu ar mai fi cristalină, mările și oceanele ar fi triste,fără nuanţă, florile nu ar mai avea petalele colorate, păsările ar fi toate la fel … Ce ciudat!

Culorile reprezintă natura. Ele se regăsesc pe aripile fluturilor voioşi, în petalele florilorşi coroanele copacilor, pe aripile păsărilor şi micuţelor insecte, pe blana și pielea animalelor,pe câmpuri, dealuri, munţi și ape şi pe cerul însorit.

Cum ar fi natura fără aceste culori?Alina Alexandru – clasa a VII-a E

Culoarea verde este favorita mea. Este obţinută prin amestecarea culorii galbene cualbastru. Culoarea verde, se poate spune că este culoarea naturii, este o culoare frumoasă şi ogăsim peste tot: pe iarba de un verde crud, pe frunzele firave, pe tulpinile parfumatelor flori,cu alte cuvinte, o găsim peste tot în jurul nostru.

Verdele se obţine prin amestecul a două culori, de aceea se numeşte culoare binară.Andrada Dumitru – clasa a VII-a E

Albastru - semnificațiiMitu Raluca PriscilaClasa a VII-a E

Dintre culori, albastrul este cea mai adâncă, căci privirea pătrunde fără a întâlniniciun obstacol. Albastrul este cea mai imaterială dintre culori. În general, natura nuînfățișează albastrul decât alcătuit din transparență, adică un vid acumulat, vid al aerului, alapei, vid al cristalului sau al diamantului. Vidul este precis, pur și rece.

Albastrul este cea mai rece dintre culori și, în valoarea să absolută, cea mai pură, înafara vidului total al albului neutru. Albastrul deschis este calea reveriei, iar când se întunecă,albastrul devine o cale a visului.

Un mediu albastru calmează, liniștește, dar, spre deosebire de cel verde, nu tonifică,pentru că el nu prefigurează decât o evadare fără priză asupra realului, o eliberare care, cutimpul, devine deprimantă. Profunzimea verdelui conferă, după Kandinsky, o impresie deodihna terestră și de mulțumire de sine, în timp ce profunzimea albastrului are o gravitatesolemnă, supraterestră.

Culoarea albastru face să crească capacitatea de apărare imunitară și facilitează foartemult regenerarea celulară.

Culoarea albastru este în general indicată în stări infecțioase și în afecțiuni virale, înstări febrile, insolaţie, stări de vomă, spasme nervoase, crize acute de reumatism, bufeuri decăldură (senzații de încălzire bruscă de jos în sus, însoțite de transpirații care apar în uneledispepsii digestive sau după mese încărcate.

30

Culoarea albastru ne permite să ne deschidem cu entuziasm față de tot ceea ce esteelevat și minunat în jurul nostru. Totodată, ea ne ajută să trăim într-o deplină armonie înanturajul nostru.

Utilizarea excesivă a acestei culori poate însă produce oboseală, iar o ambianțăpredominant albastră permanent poate provoca depresie și constipație. Hainele intime de corpce au culoarea albastră, nu sunt de asemenea indicate.

Efectele fiziologice: scade presiunea sanguină, scade tonusul muscular, calmeazărespirația și reduce frecvența pulsului.

Efectele psihologice: culoare rece, odihnitoare și liniștitoare, îndeamnă la calm șireverie, predispune la concentrare și liniște interioară, conferă seriozitate, reverie sublimă,disponibilități evocatorii, senzație de spațialitate, îngăduință, pace inefabilă, dor, nostalgie,favorizează amplificarea proceselor de inhibiție și de încetinire a ritmului activității, face săapară senzația de depărtare în spațiu, de detașare, de infinit și meditație spo ntană.

CulorileCristina AdamClasa a VII-a E

Dragă cititorule,Bună, azi sunt dispusă să vorbesc cu tine despre culori.Ce înseamna pentru tine culorile? Pentru mine este un paradis învăluit în fericire, dar

are şi părţi mai închise, ca negrul, sau griul.Ce semnifică fiecare culoare în parte pentru tine?Albastrul ... Eu când mă gândesc la albastru, mă gândesc la ochii unei persoane.

Albaştrii ca marea, uşor să te îndrăgosteşti de ei.Roşu ... Roşu este culoarea iubiri pentru mulţi dintre noi. Dar eu nu cred că roşu

înseamnă fericire, iubire. Roşu semnifică multe lucruri și depinde de personalitatea fiecăruiom. Poate fi suferinţă, de exemplu, roşu poate să fie asociat cu sângele unei persoane. Sau poatesă fie o culoare bună, culoarea căpşunilor.

Verde ...Verdele pentru mulţi poate însemna pace, linişte. Pe mine mă duce cu gândulla iarbă. Iarba dintr-un parc, în care sunt o grămadă de copii și părinţi fericiţi.

Mov ... Cine ştie ce poate însemna mov? Mov este o culoare care, pentru mineînseamnă tristeţe. De exemplu, m-am lovit undeva, şi acea lovitură devine mov. Pentru mine,mov înseamnă durere.

Galben ... Galben este o culoare frumoasă, nu credeţi? Mă duce cu gândul la linişte... soarele este atracţia principală când te duci cu gândul la galben.

Maro ... Culoarea aceasta semnifică multe. Nu pot să zic că istoria este un sentiment,dar maro mă duce cu gândul la istorie. Fosilele dinozaurilor sunt găsite în pământ, care estemaro.

Portocaliu ... Mă duce cu gândul spre sănătate, spre legume. Morcovul este o legumăfoarte sănătoasă şi bună pentru vedere. De asemenea, mă duce cu gândul spre panică. Portocaliueste o culoare care îţi atrage atenţia.

Negru ... Negru, după cum ştiţi este o nonculoare. Negrul mă duce cu gândul spreîntuneric.

Alb ... Alb este culoarea care reflectă puritatea. Sunt sigură că multe dintre voi, fetelorveţi prefera să fiţi în faţa Altarului cu rochia voastră albă.

Ce înseamnă aceste culori pentru voi? Cu ce asemănaţi voi aceste culori și de ce? Ceva reflecta fiecare culoare?

31

Culorile AneiAlina AlexandruClasa a VII-a E

Fiecare dintre noi este un mic artist, fiecare are talentul său.Unii dintre noi îşi scriu gândurile și le publică în reviste sau cărţi, alţii, mai timizi, şi le

scriu într-un jurnal, pe care îl încuie într-un sertar. Unii dintre noi îşi exprimă gândurile princulori sau cântec. Aşa este Ana, colega noastră care a venit la noi anul trecut, de la altă şcoală.

Schimbarea a fost grea pentru Ana şi nu toţi colegii au fost prietenoşi cu ea. Nu toţicopiii au înţeles că Ana este mai sensibilă și supărările ei se datorau încercării de a fi acceptatăde colectiv.

Cu toţii avem defecte, însă câţi dintre noi le recunoaştem?Eu o admir pe Ana pentru talentul său, este un adevărat artist. Gândurile, bucuriile și

supărările ei se oglindesc în culorile picturilor, pe care le realizează cu mare uşurinţă şi cu multdrag.

Atunci când nu pictează, gândurile ei sunt spuse prin cântec. Şi pentru că muzica nupoate fi redată prin imagini, vă prezint mai jos câteva din „culorile” Anei.

Picturile Anei Nicolae

32

Să aflăm despre pictori celebriLeonardo Da Vinci

Leonardo di ser Piero da Vinci (15 aprilie 1452 - 2 mai 1519), cunoscut sub numelede Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioadade apogeu a acesteia. Pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, invenator, anatomist,geolog, cartograf, botanist şi scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai deseamă geniu din întreaga istorie a omenirii.

Nu au rămas multe informaţii despre copilăria lui Leonardo, dar există un indiciureferitor la cum a început să picteze. Într-o zi un sătean a dorit ca tatăl

său, Pietro, să-i decoreze un scut pentru a-l vindela Florenţa. Acesta i-a dat fiului său să îldecoreze, iar Leonardo a pictat un dragonputernic, ce părea a ieşi din desen. Tatăl său aamuţit în faţa picturii băiatului și i-a datsăteanului alt scut, iar lucrarea fiului său i-aarătat-o lui Andrea del Verrocchro, proprietarulunui atelier renumit. Cânda văzut lucrarea a dorit să-

l cunoască imediat peLeonardo. Astfel a debutat la 14 ani celebrulpictor.

Este considerat unul din marii inovatoriai picturii și unul din cei mai mari pictori dinistorie. Deşi numai 17 opere îi pot fi atribuitefără umbră de îndoială, el a descoperit soluţiipentru toate categoriile de probleme artistice.Printre lucrările sale, cele mai cunoscutesunt Mona Lisa, cea mai celebră pictură dinlume și Cina cea de taină, una dintre cele douăpicturi murale ale artistului.

Constantin Ştefan, clasa a VII-a ESursă:http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci

Nicolae GrigorescuNicolae Grigorescu (1837-1907) a fost cel mai mare pictor român al secolului al XIX-

lea. Nicolae Grigorescu se naşte în satul Pitaru(judetul Dâmbovita), fiind al şaselea copil al lui Ionși al Ruxandrei Grigorescu. După o timpurieucenicie (1848-1850), în atelierul pictoruluiceh Anton Chladek, lucrează icoane pentrubisericile din Băicoi şi mănăstirea Căldăruşani.În 1856 realizează compoziţia istorică Mihaiscăpând stindardul, pe care o prezintădomnitorului Barbu Ştirbei, împreună cu o petiţieprin care solicită ajutor financiar pentru studii.

Între anii 1856-1857 pictează biserica nouăa mănăstirii Zamfira (judeţul Prahova), apoi, până

33

în anul 1859 biserica mănăstirii Agapia, iar între 1859-1861 biserica parohială din PucheniiMari, Prahova. În cadrul „Expoziţiei Universale” de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări,expune la Salonul parizian din 1868 tabloul „Tânărăţigancă„, revine de câteva ori în ţară și, începânddin 1870, participă la Expoziţiile artiştilor în viaţă şila cele organizate de „Societatea Amicilor Bellelor-Arte”. În anii 1873-1874 face călătorii de studiiîn Italia (Roma, Napoli, Pompei), Grecia şi la Viena.În 1877 este convocat să însoţească armata românăîn calitate de „pictor de front”, realizând la faţalocului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şischiţe, ce vor sta la baza unor compoziţii.Din 1879 până în 1890, lucrează îndeosebi în Franţa.Revenit în ţară, deschide mai multe expoziţiipersonale la Ateneul Român între anii 1891 și 1904.Din 1890 se stabileşte la Câmpina şi se dedică preponderent subiectelor rustice, într-onesfârşită variaţie a motivului, pictează potrete de ţărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite deţară și numeroase peisaje cu specific românesc.

Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907, la Câmpina. În atelier, peşevalet, se afla ultima să lucrare, neterminată, „Întoarcerea de la bâlci”.

Constantin Ştefan, clasa a VII-a ESursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu

Ştefan LuchianŞtefan Luchian (1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani – 28 iunie 1916, Bucureşti),

pictor român, denumit poetul plastic al florilor.Ştefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ştefăneşti, un sat (azi oraş) din

Botoşani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian șial Elenei Chiriacescu. Vocaţia viitorului pictor sedeclară încă din copilărie. Maestru nedisputat i-afost, în această perioadă de formare, NicolaeGrigorescu, la care Luchian găsi încurajarea, fărăsă-i împiedice libera dezvoltare a personalităţii.

Prezenţă eminentă în viaţa artistică atimpului, Luchian nu cunoaşte pentru multăvreme succesul. Tehnicii uleiului Luchian îialătură, pentru peisaj și pentru multe dintrenaturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge lao măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicateţea catifelată a petalelor, le-a evocat celmai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abiadin 1908 el îşi concentrează în această direcţie toată energia creatoare, toată pasiunea pentrunatură, toată dragostea pentru viaţă şi pentru frumos. Iată de ce „florile” lui Luchian au aceaintensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravăcare fac din multe dintre ele – este de ajuns să menţionăm Anemonele – adevărate capodopere.

Luchian a murit la 28 iunie 1916. Către sfârşitul vieţii nu mai putea ţine penelul cudegetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Astfel sfârşea, în flacăraunei inepuizabile pasiuni pentru arta să, viaţa unui pictor.

Crăciun Ioana, clasa a VII-a ESursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchian

34

Culorile … în alte limbiCulorile sunt printre noi, fac parte din viaţa noastră, reprezintă natura și tot ceea ce ne

înconjoară. Culorile se regăsesc de jur împrejurul lumii, formând un imens curcubeu ce neînvăluie în frumuseţe.

În câte limbi puteţi rosti culorile voastre preferate?

roşu red rouge rot rojo rossoportocaliu orange orange orange naranja arancionegalben yellow jaune gelb amarillo gialloverde green vert grün verde verdealbastru blue bleu blau azul bluindigo indigo indigo indigo añil indacoviolet purple pourpre lila púrpura porporaroz pink rose rosa rosa rosanegru black noire schwarz negro neromaro brown brun braun marrón marronegri gray gris grau gris grigioturcoaz turquoise turquoise türkis turquesa turchesealb white blanc weiß blanco bianco

Și lista poate continua …, te încumeţi să o continui?

Constantin ŞtefanClasa a VII-a E

35

Culorile cameleonuluiDeşi nu sunt creaturi magice sau mitice,

cameleonii chiar îşi schimbă culoarea. Cameleoniisunt şopârle care se mişcă foarte încet și suntpopulari pentru abilitatea lor de a-și schimbaculoarea pielii.

Lumina, temperatura, temperamentul șistarea de sănătate sunt singurele motive pentru carecameleonii îşi schimbă culoarea. Practic, în funcţie

de lumină care sereflectă asupra lor,

cameleonii potavea culori diferite.

De asemenea, un cameleon va deveni maiînchis la culoare atunci când va dori să absoarbă maimultă căldură, sau îşi va modifica nuanţa pielii camodalitate de camuflaj, în momentele în care se simteameninţat.

Dacă este bolnav, un cameleon nu are energianecesară pentru a face modificări ale coloristicii sale,

incapacitatea de a-și schimba culoarea poate indica apariţiaunor afecţiuni.

Majoritateacameleonilor îşi

poate schimba culoarea înverde, maro sau gri, iar fiecareexemplar în parte are propriagamă de culori, tonuri șinuanţe. Aceste reptile îşischimbă culoarea deoarece auun sistem celular extrem decomplex. Sub ţesutul de piele,care este transparent există maimulte straturi de celule careconţin pigmenţi.

Alexandru AlinaClasa a VII-a ESursă:http://iubimreptilele.ro/cameleonii-adevarate-minuni-ale-naturii/

36

Creaţiile doamnei profesoare Ştefania Iene

METAMORFOZĂ (I)

M-am rămuritprecum copacul,mă înverzescdin ce în ce …În toamnă mă ascund,pe gleznele-i cu rouăpământul să-l aud …

SUB NOR

Sub norul acelaca o caleaşcămă pregătesc să zbor,aştept –stranii miresmede crud-albastruîmi seamănăculori pe piept,dansul de ape-cai albi nechează,din norulca o caleaşcăma culeg –trează …

METAMORFOZE (II)

Să mă cauţi !Alb să mă cauţisau albastruîn timpul acelace sună măiastru -cântec să mă cauţisau iasomie,în primăvarăcu cocoriisă mă cauţiîn poezie ! …

37

Pădurea lui TolkienAlexandru AlinaClasa a VII-a E

Îmi plac foarte mult filmele fantasy, mă ajută să-mi dezvolt imaginaţia, iar personajeleacestui univers mi-au bucurat copilăria. Adeseori, mama inventa pentru mine poveşti cu zâne,elfi, pitici și vrăjitori, personaje pe care mi-am dorit mereu să le văd.

Am vizionat multe filme fantasy: Trilogia ,,Hobbitul”, ecranizările după ,,Cronicile dinNarnia”, seria ,,Harry Potter”, însă ce m-a impresionat foarte mult a fost pădurea Enţilor din,,Cele două turnuri”, partea a doua a Trilogiei ,,Stăpânul inelelor”.

Pădurea Fangorn se întindea în apropierea Isengard-ului, unde locuia Saruman, un marevrăjitor ce îşi folosea puterile pentru a face rău. Ca în orice poveste sau basm, binele învingerăul, iar autorul, J. R. R. Tolkien, a întruchipat forţa binelui în arborii pădurii Fangorn.

Această pădure era magică, bătrână şi stranie, cufundată în tăcere. Aici locuiau enţii,copaci bătrâni ce cunoşteau istoria locurilor şi o păstrau în adâncurile pădurii.

Saruman a tăiat copacii de la marginea pădurii Fangorn pentru a crea arme şi soldaţi,ce urmau să lupte pentru forţa răului.

Când și-a văzut fraţii doborâţi și aruncaţi pe foc, Treebeard – Arbore bărbos,conducătorul enţilor, a strigat cu jale şi durere copacii să lupte pentru răzbunare. S-au strâns cu

toţii, mai mici sau mai mari, mai tinerisau mai bătrâni și au luptat cu

dârzenie până au distrus Isengard-ul.

Peter Jackson, regizorulfilmului, împreună cu creatoriidesenelor și decorurilor din filmau realizat cu atâta măiestriepelicula, încât o clipă mi-amimaginat că Treebeard – Arborebărbos și-a întins ramurile și m-aridicat să privesc frumuseţeaFangorn-ului, pădurea din carefăcea parte.

Când merg în excursie lamunte, îmi place să intru înpădure, să privesc spre vârfurilecopacilor şi să mă întreb: Cum arfi să pot vorbi cu arborii?

Treebeard – Arbore bărbosPictură de Ana Nicolae

38

Zâna ToamnaCristiana KoniasClasa a IV-a ACoordonator, profesor învățământ primar Dorina Cojocaru

Dupa o vară fierbinte, cu zile minunate și lungi, sosește Zâna Toamna în caleașca ei dinfrunze multicolore. Hainele ei sunt frumos colorate și miros a fructe dulci și gustoase.

Zâna Toamna și-a vizitat întâi fratele Soare, pe care l-a trimis să se culce mai devreme.A acoperit cerul cu o perdea deasă formată din nori cenușii, ca să îl ajute pe fratele ei să seodihnească. Norii sunt atât de numeroși încât au început să se lovească formând picături deploaie rece și deasă, răcorind întreaga natură.

După aceea a trecut peste câmpuri și le-a acoperit cu un covor de brumă argintie. Cuajutorul vărului ei Vântul, a început să scuture pomii îmbrăcați în roade. Frunzele ruginii sedezlipesc de pe crengi, lăsând la vedere fructele coapte. Apoi a trecut pe la casele oamenilor,iar cu ajutorul miresmei îmbietoare a fructelor și legumelor i-a trimis să culeagă roadelebogate. Oamenii strâng recoltele. Pe câmpuri, în livezi și în grădini munca este în toi. Fructeleparfumate și legumele multicolore înveselesc privirile tuturor. Mere roșii, galbene și verzi,gutui pufoase, pere zemoase și prune purpurii își așteaptă rândul la compoturi și dulceață, întimp ce strugurii sunt așteptați să intre în butoaie de lemn pentru a fi transformați în must dulceși aromat.

Păsările au plecat către țările calde. Vietățile pădurii își strang cu hărnicie proviziipentru iarna care se apropie. Pe copii i-a îndrumat către școală, aducându -le în dar prima zi deșcoală. Clinchetul cristalin al clopoț elului amintește tuturor că este anotimpul hărniciei. În zarese aud vocile copiilor bucuroși de reîntâlnirea cu colegii.

Ostenită după atâta muncă, Zâna Toamna a ajuns la castelui ei ruginiu și a trimis-o pesora ei Zâna Iarna să se ocupe de restul treburilor.

Amintiri de la HorezuIanis Alexandru Moise,Clasa a IV-a ACoordonator, profesor învățământ primar Dorina Cojocaru

Vara, cea mai strălucitoare fiică a anului a trecut şi odată cu ea și vacanţa cu toateaventurile ei. Am petrecut frumos alături de părinţi și prieteni însă, cea mai deosebită perioadăa fost cea din tabăra de la Horezu „Meşteşuguri și tradiţii româneşti” alături de doamnaînvăţătoare, câţiva colegi și bineînţeles de ghizii României. După un drum destul de lung , darplăcut cu microbuzul am ajuns la destinaţie: Horezu. vatră de cultură și civilizaţie şi vechicentru al ceramicii populare.

Odată cu sosirea în tabăra a început şi distracţia. Am fost împărţiţi pe echipe și am făcutcunoştinţă cu ghizii care ne vor îndruma pe parcursul celor şapte zile. Apoi ne-am alescăpitanul, numele echipei (Fair –Play ) şi steagul. Deşi ne simţeam obosiţi, seara ne-am distratpe ringul de dans.

Am început o nouă zi cu înviorarea de dimineaţă coordonaţi de Viezure, un ghid foartesimpatic. După micul dejun am participat împreună cu echipa verde din care făceam parte ladiverse jocuri: tramvaiul, butoaiele, omida, ceasul, urmează liderul, puzzle, asteroidul şisalvarea prinţesei. Toate ne-au solicitat atenţia la maxim,dar am fost foarte fericiţi de rezultatele

39

obţinute. Şi pentru că ne aflam într-o zonă celebră pentru obiectele de ceramică am mers la unatelier de olărit unde am fost iniţiaţi în tainele modelării lutului. Fiecare din noi a confecţionatcâte o farfurie pe roata olarului și a modelat figurine din lut. A fost o experienţă extraordinară.Seara din nou ne-am distrat la karaoke.

Cea de-a treia zi a început printr-o drumeţie la Culele de la Măldăreşti unde ne-a fostprezentată o lecţie de istorie: am aflat cât de important era pentru nobilimea românească să aibăcase fortificate. Ele au fost construite de boierii din Oltenia, pentru a se apăra de invaziilecetelor de turci proveniţi din raialele de la Dunăre.

În a doua parte a zilei ne-am demostrat talentul artistic la atelierul de pictură. Am pictatpe linguriţe de lemn și ne-am înfrumuseţat obiectele pe care le-am confecţionat la meşterulolar. A fost o după-amiază relaxantă şi foarte plăcută.

În cea de-a patra zi ne-am întrecut din nou la concursuri pe echipe. Ne-am luptatvitejeşte pentru a aduce puncte echipei verzi. Chiar dacă am ieşit cu genunchii juliţi am fostfericit că am reuşit să aduc multe puncte pentru ’’verzi ’’. După masa de prânz am luat lecţiide dansuri populare. Ne-am distrat de minune, dar totodată am învăţat să apreciem și mai multtradiţiile poporului nostru. Seara am pus în practică tot ceea ce am învăţat pe acordurile unormelodii populare la petrecerea tradiţională.

Ziua a cincea este ziua în care am plecat în excursie. Am început prin vizitareaMănăstirii Hurez, cel mai frumos și mai rafinat exemplar de arhitectură românească, înălţatăde Constantin Brâncoveanu. Am continuat cu Peştera Muierilor amplasată într-un loc sălbaticşi de o frumuseţe rară. A fost o cetate naturală, un punct de rezistenţă pentru locuitorii aşezărilorînvecinate de-a lungul zbuciumatei lor istorii. Excursia s-a încheiat cu vizitarea CaseiMemoriale ’’Ecaterina Teodoroiu’’ și a operelor lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. Am fostimpresionat de renumitele opere artistice ale marelui sculptor, însă cea mai frumoasă mi s-apărut a fi Coloana Infinitului. Deşi eram obosiţi, seara ne-am relaxat la film.

Distracţia a continuat și în ziua a şasea când talentul artistic ne-a fost pus din nou laîncercare prin crearea unei mici scenete și prin realizarea unui colaj de fotografii după o temădată. Seara a fost cea mai frumoasă pentru că am petrecut în jurul focului de tabără, am înălţatlampioane și am cântat. Aş fi dorit ca seara să dureze foarte mult pentru că în următoarea ziplecam către casă.

Ziua a şaptea – ultima zi. Din păcate tabăra a ajuns la final şi trebuie să ne luăm larevedere. Las în urmă noi prietenii și locuri dragi de care îmi va fi tare dor. Însă ne-am despărţitcu promisiunea de a ne revedea și vara viitoare pentru a descoperi și alte locuri minunate dinţara noastră.

Am petrecut o săptămână superbă, într-un loc pitoresc cu oameni minunaţi. Nu am săuit această tabără pentru că a fost una specială în care am descoperit şi învăţat lucruri noi.

PrimăvaraBianca Băjenaru,Clasa a IV-a ACoordonator, profesor înv. primar Dorina Cojocaru

Roşia laleaSurâde către soareDansează cum vrea eaŞi tresare ...

Din belşugul de verdeaţă,O frumoasă cântăreaţăCu pene de cocorCânta cântec de amor

Trandafirul zorilor,Regele florilor,Îşi mişcă corpul senzualCa un dulce ritual.

40

PrietenieadevăratăBianca Băjenaru, Cls. a IV-a ACoordonator, profesor înv. primar Dorina Cojocaru

Pe străduţe întunecateHoinăreşte un căţel cu haine dungateŞi aşteaptă nerăbdătorSa vină un ajutor.

Deodată, un copilVine tiptil, tiptilSpune cu un glas bisericesc:-Cuţu, vrei să te-ngrijesc?

Din acel moment să ştiiCei doi sunt ca fraţiiDespărţiţi ei nu mai stauO legătură specială aceştia au.

Cititul NU îngraşă!Necula CristinaClasa a VIII-a ACoordonator, profesor Cristina Nicoleta Musgociu

Iată ce-am găsit pe Facebook!Imaginea mi s-a părut sugestivă...Da, ştiu, e o imagine ce îndeamnă, într-un limbaj

plastic, la lectură. Fac parte dintr-o generaţie care nu seomoară cu cititul, dar care citeşte, pentru că, vrândnevrând, avem de parcurs listele cu lecturi suplimentare.Am descoperit chiar și cărţi care ne-au placut mult, mieşi colegilor mei de clasă. Un exemplu care-mi vine acumîn minte este romanul Minunea de R.J.Palacio, carte care pune accent pe anumite valori și neînvaţă să fim mai buni, mai toleranţi, să nu judecăm aşa de repede omul, doar după aparenţe ...şi câte şi mai câte ... Îmi plac mult cărţile cu mesaj ...

Nu e dieta o preocupare a vârstei noastre (sau n-ar trebui să fie!), dar între o felie de tortşi una de lectură, ghiciţi ce-aş alege! Clar, n-ai cum să rezişti unei asmenea ispite cum eprăjitura, dar, dacă începe cu adevărat să-ţi placă să cteşti, poţi avea propria porţie de lectură!

Enigma elixiruluiAnonda SimionClasa a VIII-aACoordonator, profesor Cristina Nicoleta Musgociu

Totul era învăluit în întuneric și sufocat de o liniște adâncă, pătrunzătoare. Victorînainta încet, precaut, printre pereții de piatra ai peșterii. Cu greu deslușea calea pe care trebuiasă meargă. Se simtea singur, iar gândurile i se succedau rapid: „Dacă ce-i spusese bunicul săuera fals? Dacă elixirul vieții era doar un mit?”.

41

Deodată, în capătul coridorului a început să se zarească o lumină pâlpâitoare. Victor aînaintat grăbit spre acel loc și mare i-a fost mirarea când a ajuns în locul de unde provenealumina. O sferă stralucitoare lumina trei sticluțe, fiecare aflându-se pe un piedestal. Primasticlută era din cristal, iar lichidul ce se afla în ea emana mirosul îmbătător al bujorilor. A douasticlută era neagră și conținea un lichid de culoare închisă , al cărui miros te faceă să te retragi.Ultima sticluța arăta obișnuit, iar lichidul din ea nu avea nici culoare, nici miros la fel ca apa.

Deodată, un fior rece l-a străbătut pe Victor, când în fața sa a apărut un duh întunecat,ca o umbră rătăcită. Acesta i-a spus doar câteva cuvinte: „O înghițitură poate fi fatală sau îțipoate aduce nemurirea.” La fel de repede cum a venit, a și plecat. Victor era copleșit de gânduriși idei ... Era confuz, neștiind ce sticlă să aleagă. „Poate sticluța de cristal era o capcană . Poatelichidul cel negru era otravă.” Ce alegere avea să facă? Totuși, o idee nebunească a început săîși facă loc în mintea lui Victor. El se gândea că duhul cel rău nu ar lasa pe oricine să capetenemurirea ... Însemnă că la mijloc era un șiretlic! Deja avea conturat în minte răspunsul acesteiprobleme.

Într-o secundă, Victor a amestecat cele trei lichide și, în final, a obținut o poținunestrălucitoare, radiant ... În aer, parcă se putea simți frustrarea duhului celui rău. Victor a luat oînghițitură din elixir, iar un sentiment de putere și siguranță i-a invadat trupul.

Filă de jurnalCristian PredaClasa a VIII-a ACoordonator, professor Cristina Nicoleta Musgociu

14 septembrie ... Prima zi de școală ... Pentru mine, dar și pentru colegii de clasă pecare abia așteptam să-i revăd, prima zi ca elevi în clasa a VIII-a ... După trei luni, resimt aceasenzație unică, ce apare odată cu primul pas făcut , aproape cu sfială, în curtea școlii. Începefestivitatea obișnuită de la începutul anului școlar. Văd toți boboceii de clasa I și îmi amintesccu drag de acele vremuri frumoase, simple, încărcate de magia copilăriei și lipsite în totalitatede griji. Acum sunt în clasa a VIII-a, cel mai important an din viața oricărui elev. „De acest andepinde tot viitorul tău!” - îmi răsună vorbele mamei, iar și iar, în minte, dându-mi ușori fiorireci pe șira spinării. Știu că este adevărat ce mi-a spus, de aceea mă și tem de examenul ce vapune capăt anului școlar. Este timpul să mergem, încolonați, în clasa în care ne vom petrece șiacest an. Mă gândesc cu groază la faptul că, în doar câteva luni, voi spune „la revedere” acesteicamere în care am stat, zi de zi, în băncile ușor măzgălite și prăfuite, învățând lucruri care maide care mai folositoare și fascinante. După ce ne așezăm în scaunele cât de cât confortabile,doamna dirigintă își face apariția în clasă. Mă surprinde faptul că nu s-a schimbat deloc peparcursul acestei vacanțe, rămânând la fel de calmă, răbdătoare, dar în același timp,impunătoare și ușor severă. Ne vorbește cu o voce călduroasă, plină de afecțiune, despre felulîn care va decurge noul an școlar. Primim orarul, pe care cu toții îl așteptam cu nerăbdare,pentru a vedea eventualele schimbări din programul nostru.

Într-un final, după încă o scurtă discuție pe subiectul începerii școlii, părăsim clasa,întreptându-ne spre casele noastre, pentru a povesti mai departe întâmplările prin care am trecutîn această primă zi de școală. Mergând pe drumul meu obișnuit, gândul îmi este, în cont inuare,la momentele frumoase pe care sunt sigur că le voi petrece alături de colegii mei de clasă, darși cu domnii și doamnele profesor, pe tot parcursul acestui scurt, dar memorabil an școlar.Nu în ultimul rând, ași dori să le urez succes la examene tuturor elevilor din clasele a VIII-a!

42

Grecia – un muzeu în aer liberDaria Elena Vasile / Cristian PredaClasa a VIII-a ACoordonator, profesor Tania Serbinov

Totul a început când doamnaprofesor de educație fizică ne-a înștiințatcă, în această vacanță de vară , urma să seorganizeze o tabără în străinătate, maiexact în Grecia. Bineînțeles că locurile aufost ocupate imediat, deoarece era ooportunitate de a explora meleagurilealtei țări. Timpul a trecut extrem derepede, așa că ziua plecării a sosit peneașteptate.Toți eram nerăbdători săvizităm minunatele orașe grecești, plinede cultură și istorie și să petrecem timpunii cu alții. Când am ajuns acolo, totine-am simțit entuziasmați, deoareceGrecia părea a fi un imens muzeu ceconserva, în a să arhitectură, cele maiimportante momente din bogata istorie a

acestei țări.Fiecare oraș păstra o mare

parte dintre frumusețileincontestabile ale țării. Spreexemplu, muntele Athos dinOuranopolis este îmbrăcat înbiserici și mănăstiri creștin-ortodoxe, unele maiimpresionante ca altele.Kalambaka ascunde un lanțmuntos extraordinar și anumeMeteora. Atena, în opinia mea, afost cel mai fascinant oraș dintretoate cele vizitate, în scurtanoastră călătorie. Acropole estemuntele ce protejează cele maiimportante secrete ale zeilor greci,inclusiv arhitectura veche de peste3000 de ani.

De asemenea, faptul că ampetrecut timp prețios alături decâțiva colegi de clasă ne -a consolidat relația, deja existentă, de prietenie. Consider că aceastătabără a fost o experiență unică în viață pe care, totuși, aș i dori să o repet din ce în ce mai des.

43

Peştele-papagal – O maşină de făcut nisip?Raluca MituClasa a VII-a ECoordonator, profesor Alina Daniela Stănescu

CUM se formează nisipul? Dintremultele modalităţi existente, ceaprezentată în articolul de faţă s-ar puteasă vă surprindă.Este vorba de peştele-papagal, caremacină coralii transformându-i în nisipfin!

Peştii-papagal trăiesc în apeletropicale de pe tot cuprinsul globului.După ce înghit bucăţi de coral, extrag dinacesta hrana necesară, iar restul coraluluiîl elimină sub formă de nisip. Cumreuşesc ei să facă asta? Folosindu-şimaxilarele puternice în formă de cioc șidinţii tari din spate. Unele specii pot trăipână la 20 de ani, fără să li se uzezedinţii.

„Ronţăind” de zor coralii morţi, peştii-papagal din anumite zone produc mai mult nisipdecât orice alt proces natural. Unii cercetători estimează că un peşte-papagal obişnuit produce,în fiecare an, aproximativ 100 kg de nisip, însă peştele-papagal mai îndeplineşte un rol esenţial,întrucât „paşte” mai tot timpul algele şi plantele marine ce năpădesc coralii morţi, el menţinecurate recifele de corali.

Datorită alimentaţiei lui neobişnuite, coralii rămân mereu într-o stare bună. În lipsa luiși a altor „erbivore”, reciful ar fi sufocat de alge numaidecât. „Unii sunt de părere că recifelenu ar exista în forma lor actuală fără ajutorul «erbivorelor»”, se explică în cartea Reef Life.

Toată această activitate intensă din timpul zilei pretinde o bună odihnă în timpul nopţii.Şi iată încă o „ciudăţenie” a peştelui-papagal. Noaptea, pericolele pândesc la tot pasul în recife,deoarece prădătorii se plimbă nestingheriţi. Deşi peştele-papagal doarme ascuns sub stânci,acestea nu îl apără mereu de rechinii înfometaţi.

Pentru mai multă siguranţă, unii peşti-papagal se înfăşoară într-o „cămaşă de noapte”transparentă, un înveliş mucos pe care îl secretă. În opinia unor biologi marini, mirosulrespingător al acestui înveliş ţine prădătorii departe.

Peştele-papagal este unul dintre cei mai atrăgători și mai uşor de observat peşti din recif.Masculii și femelele sunt înveşmântaţi într-o multitudine de culori vii, care se schimbă pemăsură ce aceştia înaintează spre maturitate. Însă, fapt şi mai interesant, în zonele în care nusunt pescuiţi excesiv, se obişnuiesc atât de mult cu prezenţa omului, încât se lasă admiraţi.Să observi îndeaproape un peşte-papagal şi să vezi și să auzi cum „ronţăie” corali este oexperienţă pe care puţini scufundători o vor uita vreodată! În timp ce îşi etalează „veşmintele”extravagante, aceste vieţuitoare ocrotesc sănătatea mediului acvatic, spre beneficiul„colocatarilor” lor marini, dar şi spre încântarea noastră, a oamenilor.

44

Pasărea-de-gheaţăAdela Cristiana IorgaClasa a VII-a ECoordonator, profesor Stănescu Alina Daniela

Pasărea-de-gheaţă sau pescăruşul albastru (Alcedo atthis) trăieşte în Europa, în nordulAfricii, sudul Asiei și în câteva insule din oceanul Pacific. Din cauza poluării mediului șidistrugerea habitatului ei natural, această pasăre este pe cale de dispariţie. De aceea în uneleţări din Uniunea Europeană este protejată de lege. Ea poate fi găsită în apropierea apelor lincurgătoare nu foarte adânci în caretrăiesc mulţi peşti mici. Pe teritoriulţării noastre poate fi întâlnită înapropierea apelor.

Pasărea-de-gheaţătrăieşte aproximativ 2 ani și areun comportament singuratic.

Se hrăneşte cu peştimici, raci, animale acvatice șiunele specii de insecte terestre.Ea preferă, de regulă, să vânezeplanând deasupra apei, decât săurmărească dintr-un loc de observaţieprada, de aceea poate prinde şi peştii careînoată în mijlocul lacului, departe de mal. Aceasta înghiteprada cu capul înainte, pentru ca înotătoarele şi oasele să nu i se oprească în gât. O familie cuşase-şapte pui consumă zilnic până la o sută de peşti.

Coloristica penajului este verde-albăstruie, iar în partea inferioară este roşie cărămizie.Este considerată una dintre cele mai frumoase păsări. Îşi petrece majoritatea timpului

prinzând peşti sub apă, chiar dacă nu ştie să înoate.Pasărea-de-gheaţă s-a adaptat perfect vieţii pe malul râurilor. Nuanţa verde-albăstruie

este o camuflare perfectă, deoarece când vânează peşti, zboară repede şi foarte aproape denivelul apei, astfel este greu depistată. Pasărea-de-gheaţă nu îşi construieşte cuib ca alte păsări,ea sapă cu ciocul o galerie în malurile înalte din apropierea apelor, pentru a fi ferită de prădători.

Pasărea-de-gheaţă are greutatea corporală de aproximativ 40 de grame. Lungimeacorpului este cuprinsă între 15 și 17 centimetri, iar cea a corpului este de 4 centimetri. Avenguraaripilor este de 25 de centimetri.

Maturitatea sexuală este atinsa la vârsta de un an. Din mai până în septembrie esteperioada de clocit. În aceasta perioada ea cloceşte o dată sau de două ori, depunând 6-7 ouăalbe. Acest proces durează între 19 şi 21 de zile, urmând să părăească cuibul la vârsta cuprinsăîntre 23 și 27 de zile. Ouăle sunt clocite atât de femelă cât şi de mascul.

Pe lângă pasărea vânătorului sau Kokobura, se înrudeşte cu alte 86 de specii dinregiunile tropicale și temperat moderate.

45

Pasărea LirăElena Alina GheorgheClasa a VII-a ECooronator, profesor Alina-Daniela Stănescu

Pasărea aceasta trăiește în Australia și este una dintre cele mai cunoscute specii locale,deși rareori este văzută în habitatul ei natural. Ea este un locuitor înaripat al pădurilor dinregiunile calde ale planetei. Spre deosebire de restul lumii animale, aceasta poate să zboareinvers.

Masculul este împodobit cu pene colorate, predominand reflexele roșii.Coada ajunge la mărimea maximă după 7 ani, iar penele acesteia au o alcătuire

particulară. Cele centrale sunt mai lungi, îndoite în formă de „S” și frumos colorate, semănândcu un curcubeu. Cele două din mijloc sunt înguste și lungi.Când pasărea își înfoaie coada, precum păunul, capătă aspectul unei lire. Înainte de

împerechere, masculii efectuează un adevărat dans pentru a cuceri o femelă și o încântă peaceasta cu cântecele lui.

Femelele își construiesc un cuib în locuri ascunse unde își depune ouăle, urmând operioadă de 50 de zile până la eclozare. Cuibăritul are loc în timpul iernii australiene.

Pasărea-liră se hrănește cu insecte, păianjeni, râme și ocazional.Când sunt în pericol, lirele mai degraba fug decât să zboare. Deși aceste păsări pot

zbura, pasărea-lira trăiește mai mult pe sol. Aceste păsări au un cantec deosebit, în specialdatorită amestecării diverselor sunete pe care le aud împrejur, putând imita aproape orice sunet.

De la sunetul altor păsări, alarme de mașină, aparate foto, diverse sunete din natură,până la drujbe. Se spune că este mult mai „talentată” decât vestiții papagali vorbitori.Pasărea-liră este o specie pe cale de dispariție și este protejată de lege din anul 2006.

Ca o dovadă a simpatiei față de această pasăre, desenul ei este pus în Australia pemoneda de 10 cenți-dolari australieni.

46

Horoscopul adolescenţilor– Culorile și personalitatea

Berbec 21 Martie-20 AprilieCuloarea norocoasă: Roşu aprinsAdolescentul Berbec se face remarcat într-o mulţime. Tinerii Berbeci vorbesctare, gesticulează şi se exprimă energic. Un adolescent Berbec cu greu seconformează regulilor care îi sunt impuse, indiferent că este vorba despre şcoală,casă sau societate.Energici și nonconformişti, adolescenţii Berbec reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi.Personalitate: hiperactiv, impulsiv, neliniştit, agresiv.

Taur 21 Aprilie-21 MaiCuloarea norocoasă: GalbenAdolescentul Taur face lucrurile în felul lui și anume, molcom. În timp ceprietenii lui sunt grăbiţi, energici și nervoşi, adolescentul Taur nu se lasă tulburatde lucrurile minore. Nativul îşi petrece mult timp acasă. Există perioade în careTaurii sunt foarte leneşi, urmate de perioade în care aceştia muncesc foarte mult.Personalitate: inteligent, practic, de încredere, riguros, încăpăţânat, sensibil,intuitiv.

Gemeni 22 Mai-21 IunieCuloarea norocoasă: GriAdolescentul Gemeni are o mulţime de preocupări. Acesta se înscrie înnumeroase cercuri, programe sau asociaţii unde cunoaşte mereu oameni noi șiunde are ocazia să vorbească. Până la finalul anului, însă, foarte puţine proiecteîncepute vor fi și finalizate, deoarece adolescentul Gemeni se plictiseşte rapid.Personalitate: spontan, inteligent, curios, aventurier.

Rac 22 Iunie-22 IulieCuloarea norocoasă: VerdeSpre deosebire de colegi și prieteni, Racul este foarte ataşat de părinţi înadolescenţă. Racul are un al şaselea simţ care îl ajută să-şi dea seama ce se petreceîn jurul lui când nimeni nu spune nimic. Extrem de sensibil, Racul poate suferimult în adolescenţă dacă există probleme grave în familie.Personalitate: liniştit, generos, echilibrat, încrezător, dur.

47

Leu 23 Iulie-22 AugustCuloarea norocoasă: PortocaliuÎn adolescenţă, Leul vrea să epateze şi să trăiască viaţa la maxim. De cele maimulte ori, tânărul adolescent Leu este găsit la petreceri, unde râde şi se distrează.În restul timpului, Leul vânează competiţii şcolare sau de altă natură, unde îşidoreşte să ajungă pe prima poziţie.În general, adolescentul Leu este popular în rândul colegilor.Personalitate: extrovertit, sincer, onest, mândru, puternic, popular, irascibil.

Fecioară 23 August-21 SeptembrieCuloarea norocoasă: VioletÎn adolescenţă, Fecioara se închide în ea, preferând să trăiască într-un universpropriu. În această perioadă, Fecioara începe să-şi descopere talentele și să leexploreze. Pentru unele Fecioare, poate fi talentul la scris, pentru altele desenulsau limbile străine. Adolescentul Fecioară are puţini prieteni.Personalitate: raţional, inteligent, perseverent, loial, sincer.

Balanță 22 Septembrie-22 OctombrieCuloarea norocoasă: GalbenulAdolescentul Balanţă este foarte sociabil şi îşi face prieteni cu uşurinţă. Deasemenea, în adolescenţă Balanţa se îndrăgosteşte uşor. Romantismul joacă unrol foarte important în viaţa unui tânăr Balanţă, care visează cu ochii deschişi.Personalitate: drept, sensibil, pasionat de culori și artă, empatic, plin de tact.

Scorpion 23 Octombrie-21 NoiembrieCuloarea norocoasă: RoşuAdolescentul Scorpion îşi este autosuficient. Pătrunzător și inteligent, tânărulScorpion se face temut în cercul de prieteni. Spre deosebire de aceştia,adolescentul Scorpion este serios și preocupat de lucruri privite ca cel puţinbizare: cărţi și filme despre monştri și lumea de dincolo.Personalitate: realist, misterios, atrăgător, perseverent, energic, puternic.

Săgetător 22 Noiembrie-20 DecembrieCuloarea norocoasă: VioletSăgetătorul trece mai uşor prin perioada adolescenţei, deoarece nu are obiceiul sădespice firul în patru. Sociabil şi cu poftă de viaţă, Săgetătorul trăieşte clipa,profitând de oportunităţi. În adolescenţă, nativul acumulează experienţă de viaţă:primele iubiri, primele înfrângeri etc.Personalitate: inteligent, posesiv, generos, sincer, independent, rafinat, nobil.

48

Capricorn 21 Decembrie-19 IanuarieCuloarea norocoasă: MovAdolescentul Capricorn este perfect conştient că traversează o perioadă dificilădin viaţă şi găseşte acest lucru ca fiind dezagreabil. Capricornul are probleme îna-și găsi în adolescenţă un echilibru în viaţă, deoarece există tentaţii peste tot.Adesea, adolescenţa este singura perioadă din viaţă în care un Capricorn îşi facede cap.Personalitate: calm, meditativ, cuminte, rezervat, diplomat, hotarât, receptiv.

Vărsător 20 Ianuarie-18 FebruarieCuloarea norocoasă: BleuVărsătorul este un adolescent energic, preocupat de probleme umanitare șifilozofice. Vărsătorul are mulţi prieteni în adolescenţă, însă felul lui de a fi prietenimplică o mare nevoie de libertate. Nativul nu îi judecă pe amicii lui, dar nici nuîi lasă pe alţii să-l constrângă în vreun fel.Personalitate: creativ, rece, sârguincios, dedicat, răbdător, discret, talentat.

Pești 19 Februarie-20 MartieCuloarea norocoasă: Mov inchisAdolescentul Peşti are mare nevoie de sprijinul familiei și al prietenilor pentru ase descurca în această etapă a vieţii. Tânărul este uşor influenţabil şi tinde să seplângă de orice pentru a primi atenţia celor din jur. Nu de puţine ori se întâmplăca acesta să sufere decepţii sentimentale în adolescenţă.Personalitate: afectuos, sensibil.

Alexandru AlinaClasa a VII-a ESursa: http://www.utilecopii.ro/articole/horoscopul-copiilor

49

CAUTĂ SOLUȚIAAjutați oița să ajungă la prietenele ei.

Completați patrățele cu cuvintele de mai jos:

Orizontal:

2. VÂNT 4. SOARE 6. PLOAIE

Vertical:

1. TUNET 3. TRĂZNET 5. NOR

„De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară.”Antoine de Saint-Exupery

Pentru noi, succesul a devenit o obligaţie!