Redactare: Michael HautciTehnoredactare: Mihail VladPregltire de tipar: Marius Badea

Design copertl: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale e RomlnieiAntologia prozei rominegti science-ftction / o antolog. de Michael Haulici, -Pitegti : Paralela 45,2078ISBN 978-973- 47 -2857 -2I. Haulici, Michael (antolog.)

827.735.7

Copyright @ Editura Paralela 45,2078Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar conf-nutul este protejat de legisiat'a privind dreptul de proprietate intelectuali.www. editurapar aJelz4i.to

ANT(IL(lGIAPROZEI ROMAilESTI

sclENcE-FtcTt0l{seleclie de Michael Haulici

Cuprins

145 de ani de science-fiction [Michael Haulici]

Figurine de ceari lMircea oprifa]

Cronicile oamenilor iridium [DenufUngureanu]

Rugi pentru stribuni [Aurel Ciriqel] ..................49

Deratizare [Lucian Merigca]

Expresia FinalS [Silviu Genescu]..........

Big bing, Larissa [Cristian Mihail Teodorescu].. .....................93

inceput de anotimp ploios la Ezary IMarian Tru]i1................................ 109

Omul Milenar [Liviu Surugiu]........................ 129

Decablat [Marian Coman]

Lipstick IMichael HaulicS] L64

L7T

183

197

209

23t

La cercuri [Doru Stoica]

Eu gi un c6ine [ona Frantz]..............,

Dincolo de orizont [Lucian-Dragoq Bogdan]

7

2

5

67

79

O femeie de succes [Roxana BrAnceanu]

La Statui [Eugen Cadaru]

Observatorul IFlorin Purluca] .......,.......... ....................... 243

O zi din viala rrle? [Daniel Timariu] 287

in neant [MihaiAlexandru Dinci] 303

Figurine de ceari

Cred ci nimic nu mi putea indispune mai mult, aveam impre-sia cd in clipa aceea totul fugise de lAngi mine, se indeplrtaserl ;iperefii de sticli, gi figierele, gi luminile care, pe un panou de maridimensiuni, punctau harta stelarS.

- Ar fi cazul si vezi ce se mai intAmpld pe Bactriana, imi spu-

sese geful. Oricum, tu ai incurcat lucrurile acolo, n-am uitat. $i a

trecut destul timp ca sd se mai ageze...

De ce eu? mi-am zis, ca fulgerat. De ce sI mi intorc eu acolo?

Sd meargd altul, am propus. Sd meargi unul din igtia mai tineri.$eful m-a intrebat daci nu cumva am obosit, dacd am de

gAnd sd dau in primire. Mi ironiza, vulpoiul rogcat! $i, ca si nu-i vidinceputul de zAmbet in colgurile gurii, igi mu;ca buza de sus ;i miprivea intrebdton din dosul pupitrului pe care igi odihnea mAinile.

- Si meargi 5;tia mai noi, am repetat;i i-am vorbit de unulcare se plAngea in stAnga ;i in dreapta cd nu-i dim de lucru decdtmirunliguri. Se plAngea de inactivitate. C5, zicea, nu alesese profe-siunea asta ca si inlepeneascd la bazi, la un loc cu calculatoarele.Uite, esta abia a;teaptd o sarcind serioasd, am spus. Trimite-l pe

Bactriana, insi nu singur. Sd-l insogeasci inci doi-trei:..

- Bine, o si reflectez, amai zis ;eful.Dar incd nu gtiu in ce mdsuri l-am convins si mi lase in pace,

si nu md scoatd din treburile in care m-am vArAt in ultimii ani pAnd

peste cap.

- in orice caz, a addugat, sunt hotirAt sd cer reinscriereaBactrianei intre problemele noastre curente.

1213

Figurine de ceard

N-are decAt! imi ziceam, incercAnd si mi conving ca asta numd mai privea, ci eram scos din cauzi, indiferent ce s-ar fi intAm-plat cu Bactriana sau cu institutul. Bactriana reprezentase pentrumine ceva, demult, cAnd abia descAlceam alfabetul profesiei. $i nunumai eu abia il descAlceam, ci togi ceilalgi, inclusiv geful. Dar m-audelegat pe mine si mi deplasez pe Bactriana, iar alegerea n-a stAr-nit nici vAlvi, nici opozifii, fiindci nimeni nu se gribea si zboare inconstelafia Leului, spre o planeti obscur5. Aga cI n-am avut con-curenld ;i am zburat eu. Planeta era inscrisd in planul de cercetirimai pe la sfArgit, din inspiralia nu gtiu cui. Atunci insi eu aveamanii la care viafa sub cupolele de sticli igi pare o neintreruptd lAn-cezeald,, deci primisem misiunea cu firescul entuziasm al vArstei9i imi fdceam fel de fel de planuri. Doi fragi mai mici (unul a muritintr-un accident, curAnd dupi plecarea mea, iar celdlalt 9i-a vdzutde treabi, ficAnd o frumoasi gi comuni carierd ca instalator detrasee subterane) fuseserl atAt de entuziasmafi de aventura mea,incAt m-au insolit o vreme, la bordul navei speciale de care ne ser-veam in asemenea imprejurdri. $i m-ar fi insolit pAni la capdt, ceeace n-ar fi fost riu, spun eu acum; dar misiunea era individuali, eranumai a mea, aga cd ei trebuiseri sd se intoarcd pe pdmAnt, resem-na!i, in timp ce eu, inghesuit in cabina spafiald, md pribugeam ininteriorul constelafiei Leul.

$eful spune: ai incurcat lucrurile acolo. $i pretinde cd, dacdle-am incurcat, tot eu trebuie sd le descurc. Ugor de zis! Dar ag fivrut s5-l v5d pe acela care, in locul meu, nu le-ar fi incurcat, a; fivrut s5-l vid. Bactriana - ce gtiusem eu despre Bactriana? $i al9ii,ceilalli, ei ce gtiau?

- Ai o sarcind ugoard, mi asigurase geful, atunci, prevenin-du-md: Si nu-gi faci iluzii!

Chiar aga imi spusese, si nu-mi fac iluzii. Calculele ne con-duceau spre imaginea unei planete pustii gi, ce e drept, calculelenu erau gregite. Planeta, la data apariliei mele, fusese pustie. imiamintesc ci, amorlit in pozifia incomodi la care mI obligase zbo-rul, m-am trezit cu destulS greutate din somnul acela compara-bil cu un legin firi capit, sau chiar cu moartea, Md dezmeticeam

Mircea Oprifi

anevoie, degi cabina spalial5 se odihnea de mai mtllti vreme pe

solul Bactrianei, trecuse aproape o luni terestrd de cAnd mi aflam

acolo. Dar nu fusesem in stare si-mi recapit mai repede sirnturi-le qi inteligenfa. Eram slSbit, amefit, incAt am zicut, de cAnd imiamintesc, ore in gir cu ochii intredeschigi gi mi-au trecut pe dinain-

te atAtea lumini 9i umbre, in orele acelea, ci multi vreme, apoi,

nu mi-am putut da seama daci percepusem imaginile lipsite de

consistenli ale altei lumi, sau daci nu cumva triiam halucinaliile

mingii mele chinuite. Mai degrabi a;a. Halucinasem pe parcursul

lentei mele desprinderi de o existengd incon;tientd, intrAnd treptatin realitatea spafiului striin care mi absorbise.

- Ai incurcat lucrurile acolo, eu n-am uitat! spunea geful'

$i a;tepta ca tot eu si le descurc. $i unde? Tocmai pe Bactriana,

o lume a nimlnui, un mediu pdstos in care pa;ii mei lisau, intipd-

rite intr-un pimAnt elastic ;i nesigur, primele urme' Cer ingreunat

de valurile lenege ale norilor. O lumini difuzd, parci rece 9i grea,

strimutAndu-se neverosimil de incet dintr-un orizont in altul,dupi soarele pitic, mai tot timpul ascuns, care o producea. Asta era

Bactriana, aga am gdsit-o in prima zi a gederii mele acolo. Un spaliu

al linigtii, ag fi fost tentat si cred. Un spaliu al lini;tii depline."

Eram slibit gi amefit, abia imi venisem in fire, dar locurile imipiruseri atAt de calme 9i atat de nepericuloase, incAt am riscat o

ie;ire, o plimbare scurtd, de orientare numai, dupi ce parcursesem

in grabi un rezumat al observaliilor ficute de aparate in timpulsomnului meu. Nu m-am indepirtat prea mult, mergeam in a9a fel

incAt si am tot timpul cabina spafiali in spate ;i din cAnd in cAnd

intorceam capul, s-o vdd ;i si nu pierd direcfia. CoborAsem intr-oregiune destul de accidentati - departe zdream pante dezgolite,

poate versantul ondulat al unui vulcan stins. in altd parte cocleau

cAteva billi rnurdare gi solul devenea acolo mai noroios decAt cel

pe care cilcam cu toatd prudenfa, de teama unor capcane ascunse.

Aparatele cercetaserd mediul, gtiam cI pericolul incepea doar la o

anumitd distanli de bdllile sau lacurile acelea. Dar solul era prea

elastic gi uneori prea alunecos, ca s5-mi pot invinge imediat reline-

rea dictatd de simful autoconservirii.

14 15

Figurine de ceard

Apoi am vdzut cabina spaliali in fag5, la numai cAgiva pa9i, 9im-am oprit nedumerit, neinfelegAnd cum se intAmplase de pierdu-sem direcfia firi si observ. FiindcS, imi ziceam, mersesem in liniedreapti, cu cabina in spate, ca sd constat cd ajungeam pe nea;tep-tate in punctul de plecare, unde, dupi toate cuno$tintele teoreticecu care mi inarmase PimAntul, nu se ajungea decAt descriind, in-tr-un fel sau altul, un cerc. Instinctiv am intors capul, dar in spatelemeu o pAcli groasi crescuse dinspre bdlfi, dinspre lacuri, redu-cAnd vizibilitatea, incAt n-am putut deosebi nimic, niciun detaliucare sI rni ldmureascl in ce mdsurd, gi in ce fel mi ingelasem, Iarcabina rdmAnea in fafi, neclintit5, bine prinsd de sol cu ancorele ei.Am observat totu$i ceva schimbat, firi sd pricep de la inceput ce

anume. Ceva pirea in neregul5 gi incercam, de la cAliva pagi nurnai,si infeleg ce se intdmplase in pufinul ristimp cdt lipsisem. in sfAr-

9it, mi-am dat seama ci lipsea scdri!a. La iegire, coborAsem cele pa-tru trepte ale scirii metalice, lisAnd-o aga, atArnati, nu avusesemniciun motiv s-o ridic atAta vreme cAt rimAneam afari. Or; acum,sau mai degrabS atunci, cabina spafial; n-avea scirifi. Cineva, sauceva o retrdsese, aga mi s-a pdrut gi alti explicalie n-am putut gisiin momentul acela.

M-am smuls din loc gi din uimire, fire;te; uitAnd de pruden;d,m-am apropiat. Era cabina mea, nu incdpea nicio indoialX, recuno;-team pAni gi detaliile, urmele de metal topit rimase de la trecereaprin atmosferd. Ca si ajung la u;d, al cirei contur abia se distingeape suprafafa oxidat5, nu aveam neapdratl nevoie de scdrigd; bazacabinei se ridica, pe picioarele cu ancore, cam la indl;imea umi-rului meu. Am incercat sI deschid uga spre ecluzd gi n-am reugit.Pirea irnobilizatS, infepenitd in rama ei, nici micar n-am clintit-odin loc, cu toate eforturile mele, de;i imi aduc aminte ci, enervat,de la un timp izbeam in ea cu pumnii. Era de-a dreptul straniu cibutonul care trebuia si comande deschiderea automati pirea ciface corp comun cu inveligul cabinei spafiale. Nu infelegeam de cese inlepenise butonul, de ce se inlepenise uga [9i ea ficea corp co-mun cu inveligul!) ;i n-aveam si lSmuresc lucrurile acelea decAtmai tArziu, pentru cd atunci mi credeam intr-adevlr ajuns lAngi

Mircea 0pri!i

vehiculul meu, nu-mi putea trece prin minte o altl presupunere.

Ameninfat de perspectiva sumbri a unui prizonierat in exterior,forfam in continuare uta, sau ceea ce pirea si fie o ug5. $i n-am

incetat sd lovesc decAt atunci cAnd, aplec6ndu-m5, ca si caut o pia-

tri potrivitd, privirile mi-au alunecat pe lAngi picioarele de metal

ancorate in solul cleios ;i, departe, sub un mal micinat de vreme,

am vizut cu uimire, cu stupefacfie, cu nluceala produs5 numai de

o aprnpiatl blocare a minfii, am vizut, spun, o altd cabind spaliale!

Era doar una dintre ele, Altele, in grup, gase la numir, anco-

raseri in jurul pantei, unde o vale strimtA gi tot atAt de stearpi ca

platoul igi incepea curgerea sinuoasd. De fapt, gregit spun,,ancora-

serd"; erau pur gi simplu agezate, implAntate acolo. Recunogteam infiecare modelul cabinei mele spafiale gi, in z5.pdceala momentului,

nu gtiam cre sI rnai cred. Aproape cd ag fi admis orice. Bundoard, ag

fi fost in stare sa accept c5, imediat dupi mine, o flotili intreagi i;iluase zborul spre Bactriana. Bine, dar cine s-o trimitd gi in ce scop?

mi intrebam, revenind cu greu la realitate gi cred ci tot atunci minedumerise faptul ci toate catrinele erau inchise, cd niciun semn de

viald nu venea dinspre ele. Nu gdseam nicio explicafie pentru apa-

rifia lor, pentru insdgi existenla lor, dacd Bactriana era intr-adevdrnelocuitd, iar eu singurul pimAntean lansatin spaf iul acela pustiu'

intre timp, pAcla se retrSsese spre lacuri, deasupra lacurilorchiar (aveam si mi conving mai tArziu cd exista o periodicitate inrisuflarea aceea a adAncurilor pianetare, solul ;i lichidul vAscos

contribuiau probabil in egalS misurrd la declan;area fenomenuluiJ

gi, in urm5, sub lumina difuzd a soarelui pitic [ea insdgi inceati 9i

cleioasi), am recunoscut cabina mea, adevirata. insd alituri, foar-

te aproape, aplruserd inci doud, de aceea;i mirime, de asti datd

cu scirila lSsati pAnS aproape de sol. Nedezrneticit, am alergat in-tr-acolo, temAndu-ml de o nenorocire gi mai ales temAndu-mi ci,daci mai intArziam, avearn sd mi pierd la inapoiere intr-o pidurede nave spaliale, intre care mi-ar fi fost imposibil s-o recunosc pe

cea original5. Am ajuns acolo, gAfAind, $i am nirnerit, arn reugit de

la prirna incercare: butonul pentru deschiderea ecluzei funcfiona,

uga aluneca firS nicio greutate din cadrul ei gi lin minte ci, ajuns

T6 17

Figurine de ceard

induntru, m-am zdvorAt;i am rimas inchis o vreme, pAni cAndspaima mi-a trecut gi m-am linigtit;i am inceput si inleleg cAte cevadin tot ce se intAmpla in jurul meu; si accept lucrul acela incredibilgi cu neputinfi in mediul Pimffntului, si accept ci Bactriana, piane-ta obscuri spre care nimeni nu se gribise si zboare, fiind trecutd incoada prograrnului de cercetdri, avea proprietatea inexplicabili dea reproduce 9i multiplica obiectele cu care venea in contact.

- Nu eqti in toate minfile?! Vrei sd compromifi institufia?strigase la mine geful, cAnd, la intoarcere, imi ficusem raportul deactivitate gi enunfasem ipateza, care nu mai era ipoteze decAt, poa-te, cel mult pe PimAnt.

Pentru mine fusese realitatea in care mi-am trdit co;marulde pe Bactriana. in birourile de sticli ale gefului vehiculele multi-plicate n-aveau cum si pitrund5 gi nici celelalte creaturi, desigur.Ce n-ag fi dat atunci, cirrd buna-credin!5 imi era pusi la indoiald,sd fi avut la indernAni mdcar un exemplar, unul singur, fdcut dupdtiparele mele de ceari! Dar aveam suficiente inregistriri, iar co-legii le-au tot sucit gi le-au tot analizat, cu figuri dintre cele maiuluite. PAnd la urm5, au trebuit sd accepte cd aveam dreptate, sIrecunoasci probele mele drept davezi. $eful, incipi,tAnat cum ilgtiu, s-a i5sat convins cel din urmd de existenfa unor proprietSliatAt de surprinzdtoare in mediul Bactrianei gi ardta inci destul denehotlrAt in ziua cAnd trebuia sd contrasernneze raportul gi si deadrumul informagiilor in fi;ier. ,,Te-ai cam jucat acoio!" mi-a spus,ca un reprog penrru toate, dar a semnat;i, curAnd, din nigte rafi-onamente care mi-au rimas necunoscute, Bactriana a fost scoasddin planul cercetdrilor curente. $eful se agtepta si protestez (amaflat mai tArziuJ, iar mie nici prin gAnd nu-rni trecea. Risuflasemugurat, fiindci nu mai trebuia sI mi intorc acolo de unde abia sc5-pasem cu fuga.

StAnd a;a, ghemuit in interiorul cabinei spaliaie gi regdsin-du-mi treptat linigtea, mi s-a pdrut ci inleleg manifestiril e biza-re ale mediului in care pitrunsesem. insd ideea era prea noui, giprea anemici era argumentarea intocmiti din probe pe care leextrigearn, prin analogie, din realitatea de acasi, aga ci intuirea

Mircea 0prifi

fenomenului n-a fost urmatd irnediat;i de o revelare a mecanismu-

lui care il producea. Ficusem insd o legdturi intre pAcla revirsatldinspre lacuri gi aparilia ultimelor doui copii ale cabinei spafiale,dupd retragerea valurilor murdare, care erau de fapt o suspensie

densd, opaci, lipicioas5, judecAnd dupi stratul alunecos de pe sol,

rimas in urma ei.

Lucrurile se petrecuserd cam a;a: eu ie;isem din cabina pro-

tectoare, mi indepdrtasem, avAnd griji si menlin o direcfie gi siobserv cAt mai rnult, intipirindu-rni in rrinte toate reperele care

imi puteau servi la o buni orientare de atunci inainte. intre timp,pAcla pdrisise lacurile, pe suprafafa cirora se tArAse greoi - imiarninteam ci, din cauza asta ;i din cauza soarelui slab, zona bil-lilor se vedea intotdeauna neclag nu i-ag fi putut preciza conturul.Suspensia inaintase spre terenul lisat de mine in urmd 9i, la un mo-

ment dat, trecuse peste cabina spagiali, iar eu, daci n-a; fi intAlnit-oatat de neatteptat pe cealalt5, o puteam crede ascunsl vederii de

o ceafd obignuitS. Dar suspensia,,inghigise" cabina gi, daci ar fi sd

folosesc termeni curenli pentru a explica, fie gi in linii aproxima-tive, ceea ce cred ci s-a petrecut in momentele acelea, ag zice cisuspensia piplia contururile gi suprafala navei mele, analiza;i me-

mora, pentru ca alituri sd reproduci modelul in doui copii precise.

Termenii sunt, totugi, improprii, pentru ci in mod obignuit ii legimde acliuni realizate congtient, pe cAnd mediul Bactrianei, cu toateciudileniile lui derutante, nu rni-a inspirat niciodati convingereacd aveam de-a face cu manifestSrile unei rafiuni. Dimpotrivi, credci mediui se manifesta spontan, incon;tient, in virtutea unor dis-ponibilitdfi mimetice confinute, existente in insdgi structura intimda materiei sale. Firegte, nu e vorba aici de nigte materializd,rivagi,inconsistente, repede destrdmate, de tipul celor pe care intAmpla-

rea Ie poate produce gi in alte medii. Produsele planetei Bactrianaerau o refacere perfectd ;i durabili a obiectului cu care suspensia

venea in atingere.

Nu se poate! mi-am zis de nenumdrate ori. $i, ca sd md con-

ving cd gregeam, am iegit din nou, trebuia si verific. Ipoteza mea

md rupea de tot ce cunoscusem intr-un sistem perfect inchegat, al

18 t9

Figurine de teard

elementelor terestre, dar imi permitea sd intru pe drumul cel maisigur in iumea Bactrianei. imi trecuse prin minte cd era totu;i prea

mult, prea din cale-afari de necrezut ca mediul si copieze identic to-tul in scurta trecere peste lucruri a suspensiei. Am coborAt treptelescirifei 9i m-am indreptat spre cabinele spaliaie invecinate, le-amdat ocol, cercetAndu-le in lurnina intiritd a zilei. A,mAndoui aveau

scara l5satd spre sol, pelltru cd suspensia gisise in aceasti pozilienava mea, cu o jumitate de ori in urmd, si o multiplicase identic.Atunci am priceput ce toate celelalte cabine spafiale rispAndite pe

platou, la intrarea in vale gi mai jos, inspre lacuri [am numlrat maitArziu peste douizeci), se modelaseri mai inainte de a cobori eu pe

solul planetei. Altfel zis, in vreme ce zdceam in cabini, revenind laviagd din somnul hipnotic. Niciunul dintre vehicule nu avea scaral5satd - ultimele doui ies din discufie, desigur -;i, astfel, n-am maiavut nicio indoiald cA toate celelalte erau rezultatul trecerilor an-terioare ale suspensiei peste cabina mea. Mai mult, infelegeam cisuspensia, prin care mediul acliona in virtutea principiului rnimeticconfinut, avea limitele ei. Avea o putere limitatS, rrreau si spun, degi

la o primi vedere posibilitelile exprimate in acfiunea modelatoare,cu totul ie;iti din sfera de infelegere a pimAnteanului, pireau de-a

dreptul fantastice. $i tocmai asta m-a hotdrAt s5 incerc si dorninforfa striini, s-o canalizez in sensul dictat de voinla mea.

Pentru inceput, planul meu era sd controlez rezistenla uneiadintre cabinele spaliale recent create. Dar inainte de asta am fosttentat si verific funclionarea scirii qi am constatat ci articulafii-le ei reaclionau prompt la pliere. Dar butonul care ar fi trebuit sideclangeze deschiderea ugii, deqi avea jocul sdu, nu reutea nimic,orice apisare se dovedea zadarnic5. Apoi, lovind cu cdlciiul unuldintre picioarele cabinei spafiale, am simfit suprafafa cedAnd,afundAndu-se, ca ;i cum ar fi fost fdcutd dintr-o cocl in curs de soli-dificare. Am apisat, m-am lSsat pe el cu toatl greutatea 9i picioruls-a indoit, apoi s-a rupt, iar cabina s-a inclinat periculos 9i abia amavut vreme sd fac un salt in l5turi, inainte de a se rdsturna pes-

te mine. Cizuse alituri, cu trenul de aterizaj mutilat, ridicat sprecer, iar eu am cercetat in voie ruptura ;i, daci nici analiza aceea

Mircea Oprild

superficiald nu mi-a lSmurit necunoscutele existente in substanlaBactrianei, mi-a oferit, in schimb, certitudinea ci obiectul modelatin copie, dupi originalui terestru, nu fusese pe deplin structurat la

retragerea suspensiei pAcloase. Suspensia palpase nava originalS,

,,citise" aminuntele, dar numai pe cele accesibile, de suprafa!5, ex-

puse atingerii cu mediul exterior. inregistrase fin ce mod, oare?J

date privitoare la volume, suprafefe, compozilie chimici, densitili.Apoi trecuse la modelarea spafiului dupi toate aceste date gi rezul-taseri noile cabine. Totul intr-un ;ir de operalii mecanice, extremde subtile insi. Ci scara se putea plia, era o dovadi ci mediul pal-

pase bine exteriorul cabinei spaliale, mai bine ca alti datd. Iar uga

nu funcliona fiindci mediului aga-zis mimetic ii fusese interzis in-teriorul vehiculului, acolo fiind gi circuitele de blocare sau de des-

chidere a trapei. El palpase gi, apoi, reprodusese la scard normal5numai butonul, fdrd nicio utilitate pentru cabinele spaliale copiate.

Mi-am extins cercetdrile gi asupra navei, care, rlsturnatd, se

alungise ;i se turtise, parcd ar fi fost modelati intr-o coci sur5.SecfionAnd-o cu laserul, aveam si descopdr un interior plin, firispaliul cavernos 9i firi aparatele complicate care imi stdteau la in-demAni in cabina originald. O dovadi in plus, mi-am zis, cI mediulnu poate palpa interiorul gi, in consecinfi, umpluse cu substanlidensi intreg corpul cabinei. Probabil ce toate celelalte copii fuse-

seri modelate Ia fel. Numai ci in cea pe care o disecasem substanlaincd nu-gi fixase proprietdfile, nu gi Ie stabilise definitiv; evolua in-cet, intr-un spectaculos proces de transmutafie, spre starea meta-lici a originalului pdmAntean.

Nu degeaba se infuriase geful gi strigase ci vreau s5-i com-promit, si-i ruinez institulia! Am umblat mult, de atunci incoace,

am cunoscut rapoartele altora, nenumdrate rapoarte, dar niciierin-am constatat si existe ceva aseminitor. Nicio Iume extrate-restr5, din cAte gtiu, nu posedd capacitatea de a multiplica astfelobiectele, automodelAndu-se, ca Bactriana, dar numai in funcliede un model oferit. Iar dacd pAnd la sosirea mea potenfialul pla-netei rimdsese nepus in valoare, din lipsa vreunui model, totul s-a

schimbat ?n pulinele zile petrecute de mine acolo.

20 27

Figurine de ceard

- Ar trebui sd te sancfionez! imi spusese seful cAndva, lapulind vreme dupd ce semnase raportul gi radiase Bactriana dinplanul de cercetiri.

il obsedau inci observafiile mele, concluziile 9i ipotezele, il ob-seda mai ales gAndul ci mi-am permis sd mi joc, dereglAnd astfelechilibrul unei lumi striine, in cea mai mare parte necunoscuti.Asta s-a intAmplat in special dupl ce am descoperit o cale eficientdde a influenla suspensia, de a-i dirija acfiunea.

- Ji-ai permis ambilii prea mari, observd geful. Ji-ai permissI te consideri un adevirat Creator gi si acfionezi dupd bunul tiuplac, incAt ai instaurat acolo haosul deplin. Pentru asta ar trebui site sanctionez, dar incd nu s-a prevdzut o sancfiune potrivitd culpeitale. Si nu-mi spui ci ai vrut si faci din Bactriana un laborator alformelor sau mai gtiu eu ce! Pur 9i simplu !i-a pldcut sd te joci ;i aidus jocul pAni aproape de ultima lui limit5. Acum nu mai avem ce

face, ni s-a cerut sd abandondm totul, deocamdatd, pAni se linig-tesc lucrurile, pAnd se mai a;azA... Vom vedea mai tArziu ce se alege

dintr-o lume pe care cineva, la bunul sdu plac, o intoarce pe dr:s.

Cam aga imi vorbise gi pirea mAniat, dar eu cred cd nu fusese.

Cred ci, in ascuns, ce fdcusem eu pe Bactriana il interesa. $i era cu-

rios incd de pe atunci sd afle ce avea si rdmAnd din lurnea pe careo creasem, profitAnd de proprietifile unice ale acelei planete nein-semnate din constelatia Leului. Ce si spun? Si eu sunt curios, mi-arplScea si gtiu cum au evoluat raporturile dintre numeroasele melecreaturi, dar parci nu mai am curajul nebun de atunci, gi mi-ar tre-bui un curaj croit pe aceeagi misurd ca si revin pe Bactriana.

Nu erarn sigur, dar mi-ar fi plicut si cred cd geful gre;ea. Cd

nu avea dreptate cAnd md invinuia gi md ameninla cu sancfiuni-le. La urma urmei, mi intrebam, incercAnd sa md dezvinovd;esc,care era vina mea? Ficusem un experiment in condi;iile planeteiBactriana, intr-o lume nepopulatd gi, prin urmare, gAndeam eu,deschisi tuturor liberti!ilor de acliune. N-am pulverizat-o. N-amaruncat-o dincolo de marginile Galaxiei. Dar am smuls-o dintr-oexisten!5 pasivd, deschizAnd acolo o evolufie biologicd uluitoare.$i nu prin eforturi deosebite, nici prin acliuni contrare evoluliei