ANNAALLIIZZAA NNEEVVOOIILLOORR PPRRIIVVIINNDD ... - raport de cercetare.pdfCercetare realizată de Agenda Setting pentru AsociaŃia Consult Scolari 3 FIGURI, TABELE ŞI GRAFICE Figura

AAANNNAAALLLIIIZZZAAA NNNEEEVVVOOOIIILLLOOORRR PPPRRRIIIVVVIIINNNDDD ÎÎÎMMMBBBUUUNNNĂĂĂTTTĂĂĂłłłIIIRRREEEAAA

AAACCCTTTIIIVVVIIITTTĂĂĂłłłIIILLLOOORRR EEEDDDUUUCCCAAAłłłIIIOOONNNAAALLLEEE ÎÎÎNNN RRREEEGGGIIIUUUNNNEEEAAA

TTTRRRAAANNNSSSFFFRRROOONNNTTTAAALLLIIIEEERRRĂĂĂ

JJJUUUDDDEEEłłłUUULLL SSSAAATTTUUU MMMAAARRREEE

RRRAAAPPPOOORRRTTT DDDEEE CCCEEERRRCCCEEETTTAAARRREEE

Realizat de AGENDA SETTING

pentru ASOCIAŢIA CONSULT SCOLARI

August 2011

Cercetare realizată de Agenda Setting pentru AsociaŃia Consult Scolari

2

CUPRINS

Figuri, tabele şi grafice .................................................................................... Pagina 3

Introducere ......................................................................................................... Pagina 5

Contextul local ................................................................................................... Pagina 6

Metodologia aplicată ........................................................................................ Pagina 10

Analiza datelor ................................................................................................... Pagina 11

Sistemul şcolar privit din perspectiva cadrelor didactice

şi a managerilor de instituţii şcolare ........................................................................................ Pagina 11

Sistemul şcolar privit din perspectiva elevilor ..................................................................... Pagina 42

Sistemul şcolar privit din perspectiva părinţilor ................................................................ Pagina 46

Concluzii şi recomandări ............................................................................... Pagina 53

Anexe .................................................................................................................... Pagina 55

Anexa 1. Chestionar cadre didactice ........................................................................... Pagina 55

Anexa 2. Chestionar părinţi ............................................................................................. Pagina 60

Anexa 3. Chestionar elevi .................................................................................................. Pagina 62

Anexa 4. Ghid de interviu – manageri instituţii şcolare ...................................... Pagina 63

Anexa 5. Date demografice – eşantion cadre didactice ....................................... Pagina 64

Anexa 6. Date demografice – eşantion elevi .............................................................. Pagina 65

Anexa 7. Date demografice – eşantion părinţi ......................................................... Pagina 66


3

FIGURI, TABELE ŞI GRAFICE

Figura nr. 1 Harta Judeţului Satu Mare în context local şi regional Pagina 6

Tabelul nr. 1 Structura sistemului de învăţământ din judeţul Satu Mare, 2010 – 2011 Pagina 7

Tabelul nr. 2 Media notelor acordate pentru factorii ce influenţează calitatea sistemului educativ

Pagina 13

Tabelul nr. 3 Soluţii pentru problemele sistemului şcolar Pagina 27

Tabelul nr. 4 Criterii de evaluare a cursurilor de formare profesională (opinii cadre didactice) Pagina 33

Tabelul nr. 5 Dimensiuni ale programelor de formare profesională Pagina 35

Tabelul nr. 6 Tematica cursurilor de interes (cumul prima şi a doua alegere) Pagina 37

Tabelul nr. 7 Opţiuni de formare profesională (cumul prima şi a doua alegere) Pagina 38

Graficul nr. 1 Corespondenţa între aşteptările publicului şi rezultatele sistemului şcolar Pagina 11

Graficul nr. 2 Opţiuni strategice la nivelul instituţiilor de învăţământ Pagina 12

Graficul nr. 3 Calitatea infrastructurii şcolare (opinia cadrelor didactice) Pagina 14

Graficul nr. 4 Oferta educaţională (opinia cadrelor didactice) Pagina 15

Graficul nr. 5 Orientarea europeană a învăţământului (opinia cadrelor didactice) Pagina 15

Graficul nr. 6 Calitatea activităţii cadrelor didactice vs. calitatea pregătirii elevilor (opinia cadrelor didactice)

Pagina 16

Graficul nr. 7 Colaborarea instituţie şcolară – familie (opinia cadrelor didactice) Pagina 19

Graficul nr. 8 Colaborarea instituţie şcolară – comunitatea locală (opinia cadrelor didactice) Pagina 21

Graficul nr. 9 Evaluarea sentimentului de apartenenţă la colectivul şcolii (opinia cadrelor didactice)

Pagina 22

Graficul nr. 10 Media notelor acordate pe criteriile de performanţă (opinia cadrelor didactice)

Pagina 22


4

Graficul nr. 11 Imaginea instituţiei în comunitatea locală (opinia cadrelor didactice) Pagina 24

Graficul nr. 12 Probleme cu care se confruntă instituţia de învăţământ Pagina 25

Graficul nr. 13 Imaginea cadrelor didactice asupra nevoilor exprimate de părinţi Pagina 28

Graficul nr. 14 Mobilitatea transfrontalieră Pagina 38

Graficul nr. 15 Evaluarea instituţiei şcolare de către elevi Pagina 42

Graficul nr. 16 Tipuri de activităţi desfăşurate în şcoală Pagina 43

Graficul nr. 17 Opţiuni „manageriale” ale elevilor Pagina 44

Graficul nr. 18 Opiniile elevilor despre profesori Pagina 45

Graficul nr. 19 Calitatea infrastructurii şcolare în opinia părinţilor Pagina 46

Graficul nr. 20 Oferta de programe şcolare în opinia părinţilor Pagina 46

Graficul nr. 21 Calitatea activităţii cadrelor didactice în opinia părinţilor Pagina 47

Graficul nr. 22 Calitatea pregătirii elevilor în opinia părinţilor Pagina 47

Graficul nr. 23 Colaborarea instituţie şcolară – familie în opinia părinţilor Pagina 48

Graficul nr. 24 Imaginea instituţiei în comunitatea locală în opinia părinţilor Pagina 48

Graficul nr. 25 Distribuţia comparativă a notelor medii acordate de cadrele didactice şi de părinţi Pagina 49

Graficul nr. 26 Propuneri de îmbunătăţire a procesului educaţional Pagina 50

Graficul nr. 27 Rolul principal în educaţia copilului Pagina 51

Graficul nr. 28 Aportul părinţilor la viaţa şcolară Pagina 52

Graficul nr. 29 Date demografice eşantion cadre didactice Pagina 64

Graficul nr. 30 Date demografice eşantion elevi Pagina 65

Graficul nr. 31 Date demografice eşantion părinţi Pagina 66


5

INTRODUCERE

Studiul de faţă s-a realizat în cadrul proiectului „European Professional Competences for all Teachers – Competenţe profesionale europene pentru toţi profesorii”, acronim EPROCOM, derulat de Asociaţia Consult Scolari din Satu Mare în parteneriat cu Nyíregyházi Főiskola, în perioada 01.11.2010 – 31.10.2011.

Proiectul este implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 şi este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România.

Proiectul îşi propune crearea unei reţele speciale de suport pentru îmbunătăţirea abilităţilor profesorilor din zona transfrontalieră. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

� Crearea unui nou sistem transfrontalier de facilităţi educaţionale pentru dezvoltarea abilităţilor profesorilor în domenii ce nu sunt cuprinse în curricula tradiţională

� Dezvoltarea unei echipe de 40 de profesori/mentori din cadrul universităţilor din Ungaria şi România care va instrui în mod continuu profesorii din şcoli în domeniile abordate

� Dezvoltarea competenţelor profesionale în noile domenii a 310 profesori din şcoli din Ungaria şi România.

Una din activităţile incluse în proiect este dezvoltarea unui plan comun de cooperare transfrontalieră pentru îmbunătăţirea educaţiei, care va avea la bază prezentul studiu sociologic de nevoi. Studiul este menit să descrie şi să analizeze:

� situaţia actuală şi nevoile instituţiilor şcolare din localităţile mici

� aşteptări ale localităţilor mici faţă de sistemul public de educaţie

� aşteptări ale părinţilor faţă de îmbunătăţirea educaţiei

� cursuri acreditate de interes pentru cadrele didactice

� cooperarea transfrontalieră în sistemul educaţional.


6

CONTEXTUL LOCAL

Judeţul Satu Mare este situat în partea de nord – vest a României, la graniţa cu Ungaria şi Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest şi de asemenea din Euroregiunea Carpatică.

Figura nr. 1. Harta Judeţului Satu Mare în context local şi regional

Sursa: http://www.cjsm.ro/prezentare.pdf


7

ACTORI LOCALI AI SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul educativ al Judeţului Sat Mare se compune din 506 unităţi de învăţământ: 243 grădiniţe; 223 şcoli primare şi generale; 27 licee, colegii şi grupuri şcolare; 5 şcoli de arte şi meserii; 8 unităţi conexe (Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, inclusiv Centrul Logopedic şi Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică; Casa Corpului Didactic; Palatul Copiilor; Clubul Elevilor–3). Învăţământul se desfăşoară în trei limbi: română, maghiară şi germană.

Tabelul nr. 1. Structura sistemului de învăţământ din judeţul Satu Mare, 2010 – 2011

Mediul urban

Mediul rural

Total

Grădiniţe 56 187 243

Şcoli generale 22 201 223

Licee, colegii şi grupuri şcolare 27 - 27

Şcoli de arte şi meserii - 5 5

Unităţi conexe 8 - 8

Total 113 393 506

Sursa1: http://www.isj.sm.edu.ro/isj/pagina_2005/retea10-11/retea_scolara_10-11_cu_structuri.pdf

Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare promovează strategia educaţională la nivelul judeţului şi are rolul de coordonare interinstituţională şi comunicare strategică între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi unităţile de învăţământ. Inspectoratul şcolar asigură calitatea procesului educaţional şi a realizării şanselor egale în educaţie, sprijină dezvoltarea instituţională a unităţilor de învăţământ în vederea consolidării autonomiei acestora în condiţii de competiţie, în conformitate cu standardele naţionale.

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Satu Mare este o structură de sprijin pentru copii, părinţi, cadre didactice şi alţi membri ai comunităţii. Misiunea centrului este de a dezvolta competenţele interculturale ale copiilor şi adulţilor, de a asigura parteneriatul educaţional, de a asigura fluxul informaţional interinstituţional şi implicarea comunităţii în educaţie. Centrul Logopedic oferă ca serviciu de bază terapiile pentru tulburări de limbaj. Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică oferă servicii de consiliere psiho-pedagogică, orientare şcolară şi profesională, informare şi formare a cadrelor didactice şi a părinţilor, elaborare de materiale din sfera psihopedagogiei, sprijin şi terapii specifice pentru grupuri dezavantajate.

1 Date prelucrate


8

Casa Corpului didactic Satu Mare are ca obiectiv principal organizarea activităţilor de formare continuă şi a activităţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural pentru personalul din învăţământul preuniversitar. Misiunea casei corpului didactic este de a promova inovaţia şi reforma în educaţie, de a asigura cadrul pentru dezvoltarea personală şi profesională a personalului din învăţământul preuniversitar, în corelaţie cu standardele profesionale pentru profesiunea didactica, standardele de calitate şi competenţele profesionale.

Palatul Copiilor Satu Mare se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar, fiind un loc în care aceştia îşi pot valorifica pasiunile extracuriculare din domeniile artistic, cultural, sportiv şi tehnic. Obiectivele sale sunt pregătirea copilului pentru afirmarea personalităţii individuale în societate, aprofundarea şi extinderea cunoştinţelor obţinute în procesul de predare-învăţare potrivit vocaţiei fiecăruia, prin activităţi complementare activităţii din şcoală, vizând orientarea sa profesională viitoare.

Paleta de servicii educaţionale din portofoliul instituţiilor publice este completată de serviciile oferite de diverse organizaţii nonguvernamentale2 de profil, dar şi de activităţile propuse în cadrul proiectelor cu finanţare internaţională implementate în beneficiul comunităţii locale.

ONG Activităţi în domeniul educaţiei formale şi informale

Asociaţia Consult Scolari

Cursuri de limbi străine, management, marketing, comunicaţii şi cursuri tip ECDL pentru adulţi şi tineri

Traininguri de dezvoltare personală

Cursuri de formare profesională pentru mecanici, electricieni, tinichigii, vopsitori auto

Seminarii, expoziţii, conferinţe, întâlniri culturale, ştiinţifice şi educative

Broşuri, suporturi de curs, cărţi şi alte publicaţii în diferite limbi, în domeniile de interes ale asociaţiei

Proiecte cultural-artistice, economico-sociale şi de educaţie în colaborare cu mediul economic, administraţia locală, cultele religioase, instituţii şi organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice

Asociaţia Părinţi pentru Copii

Sprijinirea voluntariatului în grădiniţă

Promovarea culturii tradiţionale în rândul copiilor şi al părinţilor

Îmbunătăţirea bazei didactico – materiale a grădiniţei

Sprijinirea activităţilor de educaţie ecologică

Parteneriate locale şi internaţionale pentru informare şi documentare

2 Lista este realizată fără pretenŃia de exhaustivitate.


9

Asociaţia Stea Formarea profesioniştilor care lucrează cu copiii străzii şi în stradă

Atelier ocupaţional pentru sprijinirea incluziunii copiilor şi tinerilor străzii

Crucea Roşie – Filiala Satu Mare

Cursuri de prim ajutor

Cursuri de „îngrijitori bolnavi la domiciliu” şi de „baby sitter”

Fundaţia Hans Lindner

Bursa Ideilor_Jointec – simularea lansării şi dezvoltării unei afaceri, dezvoltarea cunoştinţelor specifice şi practice, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi interrelaţionare cu reprezentanţi ai mediului de afaceri

Infopartener – cursuri e-learning în domeniul informaticii

Fit for Life – cursuri de limba germană, limba engleză, menite însuşirii nivelului de conversaţie al unei limbi străine şi cursuri de operare calculator

Colaborare în studii şi practică universitară – realizarea de studii sociologice şi economice în regiune

Fundaţia Română pentru Copii,

Comunitate şi Familie

Centru comunitar – sprijin pentru copil: teme, meditaţii, rechizite

Servicii de prevenirea abandonului şcolar; consiliere în creşterea şi educarea copiilor; dezvoltarea abilităţilor de vorbire, de scris şi de învăţare; îmbunătăţirea capacităţii de a relaţiona cu cei din jur şi de a învăţa comportamante sociale pe care nu au posibilitatea să le înveţe din familie

Organizaţia Caritas Servicii psihopedagogice şi sociale pentru copiii şi tinerii aflaţi în dificultate, pentru reducerea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora – Centrul social deschis „Casa Prieteniei”, Complex Educativ Integretto Ardud, Centrul de zi Don Bosco

Servicii de consiliere şi prevenire antidrog, desfăşurate în majoritatea şcolilor generale şi liceelor din Municipiul Satu Mare – Biroul de prevenire şi consiliere antidrog


10

METODOLOGIA CERCETĂRII

Studiul de faţă îşi propune realizarea unei diagnoze a sistemului de învăţământ local în contextul identificării nevoilor actuale şi a potenţialelor de îmbunătăţire a componentelor sale structurale. Aria geografică de acoperire a studiului o reprezintă Judeţul Satu Mare.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea are patru grupuri ţintă: cadrele didactice, elevii, părinţii şi directorii instituţiilor de învăţământ. Metoda aleasă în cazul primelor trei grupuri ţintă a fost ancheta sociologică, pe bază de chestionar, cu aplicare indirectă (prin autocompletare). Eşantioanele alese nu sunt reprezentative, ci orientative. În cazul directorilor de instituţii şcolare, metoda aleasă a fost interviul semistructurat. Datele au fost culese în perioada iulie – august 2011.

Instrumentele de cercetare au operaţionalizat următoarele teme:

CADRE DIDACTICE

Particularităţi cotidiene (congruenţa între aşteptările publicului şi posibilităţile actuale ale sistemului)

Profilul instituţiei de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea

Probleme majore şi soluţii posibile

Nevoi exprimate de familie în relaţia cu cadrele didactice

Formarea profesională între realizări efective şi aşteptări de viitor

ELEVI

Substraturi ale formării şcolare

Percepţia asupra nevoilor imediate

Climatul şcolar

PĂRINŢI

Profilul instituţiei de învăţământ în care studiază copilul

Propuneri pentru îmbunătăţirea procesului educaţional

Distribuţia rolurilor în educaţia copilului

DIRECTORI

Elevii şi părinţii ca actori ai sistemului şcolar

Formarea profesională în contextul creşterii calităţii educaţiei

Dezvoltarea instituţională (resurse umane şi materiale) în contextul cooperării transfrontaliere

Analiza şi interpretarea datelor culese vor conduce la realizarea diagnozei propuse şi la formularea unor recomandări şi concluzii pentru conturarea strategiilor viitoare ale Asociaţiei Consult Scolari.


11

ANALIZA DATELOR

1. SISTEMUL ŞCOLAR PRIVIT DIN PERSPECTIVA CADRELOR DIDACTICE ŞI A MANAGERILOR DE INSTITUŢII ŞCOLARE

Studiul de faţă şi-a propus inventarierea unor factori interni şi externi care sunt în directă legătură cu performanţele sistemului educaţional local şi stabilirea unor recomandări pornind de la experienţele actorilor sistemului, ce vor sta la baza alcătuirii unui plan de cooperare transfrontalieră cu scopul îmbunătăţirii activităţilor educaţionale din regiune.

Conceptul de calitate a educaţiei operaţionalizat în această cercetare se reflectă într-un cumul de principii şi valori care trebuie să se regăsească la fiecare nivel al publicului beneficiar direct sau indirect de educaţie: elevi, părinţi, comunitate locală, piaţa forţei de muncă. Preocupările noastre pentru acest subiect au avut în vedere atât palierul său iniţial, de asigurare internă a calităţii, cât şi cel care începe să câştige tot mai multă importanţă, şi anume cel de eficienţă externă a educaţiei, de adaptabilitate la cerinţele mediului înconjurător.

Dacă într-o primă concepţie calitatea educaţiei este echivalată cu eficienţa şi eficacitatea procesului de predare – învăţare, în acest context calitatea referindu-se la atingerea obiectivelor educaţionale mai ales în termeni de rezultate ale elevilor, cel de-al doilea curent încearcă o schimbare de conţinut în sensul deschiderii sistemelor şcolare spre nevoile, interesele şi aşteptările beneficiarilor serviciilor educaţionale. Ce putem însă observa în practică?

Graficul nr. 1. Corespondenţa între aşteptările publicului şi rezultatele sistemului şcolar

1

13

18

0 0

20

12

0 1

18

13

0 0

9

21

2

0

5

10

15

20

25

Şcoala răspundeaşteptărilor

elevilor.


familiei.


comunităŃii locale.

Şcoala răspundeaşteptărilor pieŃeiforŃei de muncă.

CredeŃi că şcoala românească răspunde în acest moment aşteptărilor publicului său?

Da, în mare măsurăDa, într-o oarecare măsurăNu reuşeşte acest lucruNu ştiu, nu pot aprecia

N=32

Eşantion cadre didactice


12

Graficul nr. 1 ne indică o imagine de ansamblu a modului în care este percepută corespondenţa cerere – ofertă în spaţiul educaţional de către cadrele didactice. Distribuţia răspunsurilor acestora ne arată că sistemul de învăţământ actual satisface aşteptările elevilor într-o oarecare măsură (13 respondenţi) sau deloc (18 respondenţi). Tendinţa mai degrabă negativă de apreciere continuă şi în ceea ce priveşte aşteptările familiei, comunităţii locale sau a pieţei forţei de muncă, prefigurând o puternică inter-relaţionare între beneficiarii direcţi şi indirecţi ai actului educativ. Analizată global, această percepţie surprinde multiplele alegeri greşite ce au afectat sistemul educaţional în ultimii 20 de ani, fiind evidenţiat eşecul trecerii către dimensiunea de adaptabilitate la cerinţele externe.

Graficul nr. 2. Opţiuni strategice la nivelul instituţiilor de învăţământ

8

18

3 3

1112

7

2

1214

3 3

02468

1012141618

Există viziune strategicăpe termen mediu şi lung.

Se insistă mai degrabăpe prevenire decât pe

rezolvarea de probleme.

Există preocupare pentrunevoile actorilor

implicaŃi.

În instituŃia şcolară în care vă desfăşuraŃi activitatea în prezent ...

În mare măsurăÎn mică măsurăDelocNu ştiu

Analiza opţiunilor strategice la nivelul instituţiilor de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea cadrele didactice respondente subliniază noi provocări pentru ceea ce înseamnă managementul unei instituţii educative. În graficul nr. 2 sunt evidenţiate trei aspecte fundamentale: viziunea strategică, prevenirea problemelor, preocupare pentru nevoile celor implicaţi.

Existenţa unei strategii pe termen mediu şi lung înseamnă preocuparea managementului de vârf pentru găsirea unor direcţii de acţiune care să valorifice posibilele oportunităţi. Totuşi, viziunea strategică este clar conturată la nivelul unui număr redus de instituţii de învăţământ (8 respondenţi), şi aproape sau total inexistentă la nivelul celor mai multe dintre ele (21 respondenţi).

Conceptul de calitate a educaţiei subsumează şi abordarea de tip preventiv. Mecanismele de prevenire sunt multiple şi presupun asumarea responsabilităţii; costurile sunt reduse, iar rezultatele se menţin pe termen lung. În cadrul studiului am identificat instituţii de învăţământ care pun accentul mai degrabă de prevenirea unor probleme (11 respondenţi), dar majoritare (19 respondenţi) rămân cele în care soluţionarea problemelor reprezintă alegerea preponderentă.

N=32



13

Dacă la nivel societal respondenţii nu pot identifica o reală preocupare pentru nevoile actorilor implicaţi – elevi, familie, cadre didactice în aceeaşi măsură – la nivelul instituţiilor de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea se poate constata o tendinţă de îmbunătăţire a acestei percepţii. 12 respondenţi consideră că există preocupări clare în sensul satisfacerii nevoilor, în timp ce 14 respondenţi spun că doar în mică măsură ele sunt în atenţia celor responsabili; doar 3 respondenţi nu văd nici o preocupare în acest sens.

Este foarte răspândită accepţiunea că o creştere a calităţii educaţiei se realizează în mod automat dacă se asigură mai multe resurse pentru educaţie şi se îmbunătăţesc viaţa şcolară şi procesele educaţionale. Din această perspectivă, asigurarea calităţii mai cuprinde şi eforturile de îmbunătăţire a mediului de învăţare şi a proceselor de învăţare, astfel încât obiectivele stabilite să fie atinse.

_________________________________________________________________________________________________________

Pentru a identifica nevoile de îmbunătăţire în ceea ce priveşte mediul de învăţare şi procesele de învăţare, respondenţii au fost rugaţi să acorde note pe o scală de la 1 (foarte slab/ă) la 10 (foarte bun/ă). Media cea mai mare (7.91) a fost obţinută la indicatorul calitatea activităţii cadrelor didactice, şi mai apoi la colaborarea instituţie şcolară – familie (7.22), în timp ce cea mai mică medie (5.94) s-a obţinut la indicatorul oferta de programe extraşcolare.

Tabelul nr. 2. Media notelor acordate pentru factorii ce influenţează calitatea sistemului educativ

Calitatea activităţii cadrelor didactice 7.91

Colaborare instituţie şcolară – familie 7.22

Mândria cadrelor didactice de a aparţine colectivului instituţiei de învăţământ 7.13

Imaginea instituţiei în comunitatea locală 7.13

Orientarea europeană (lipsa discriminărilor, integrarea persoanelor cu nevoi speciale)

7.06

Mândria elevilor de a aparţine colectivului instituţiei de învăţământ 6.87

Calitatea pregătirii elevilor 6.84

Oferta educaţională existentă 6.66

Colaborare instituţie şcolară – comunitatea locală 6.47

Infrastructura şcolară (clădire, materiale didactice, echipamente IT) 6.25

Oferta de programe extraşcolare 5.94


14

Gruparea calificativelor acordate într-o scală cu 5 trepte (de la foarte bun/ă la foarte slab/ă) oferă o altă imagine asupra datelor obţinute pentru fiecare item în parte. Distribuţia răspunsurilor indică o diversitate mare a condiţiilor de calitate atinse pentru fiecare criteriu în parte, ceea ce înseamnă că există instituţii de învăţământ ce pot constitui modele de bune practici, dar şi instituţii care trebuie să îşi intensifice eforturile pentru a atinge standardele dorite.

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 3. Calitatea infrastructurii şcolare (opinia cadrelor didactice)

Infrastructura şcolară (clădire, materiale didactice, echipamente IT)

8

78

8

1

Foarte bună BunăSatisfăcătoareSlabăFoarte slabă

Infrastructura şcolară reprezintă o provocare pentru instituţiile de învăţământ, necesitând reabilitare, modernizare, schimbare. Infrastructura a fost menţionată ca o problemă majoră la nivelul instituţiilor şcolare în care îşi desfăşoară activitatea respondenţii, fiind menţionată drept cea mai importantă problemă de 11 respondenţi şi drept a doua cea mai importantă problemă de către 8 respondenţi. Cele mai multe instituţii de învăţământ au o infrastructură ce nu corespunde unor standarde moderne, europene. Această situaţie afectează calitatea procesului educaţional, dar în acelaşi timp poate pune în pericol sănătatea elevilor şi a cadrelor didactice.

_________________________________________________________________________________________________________

N=32



15

Graficul nr. 4. Oferta educaţională (opinia cadrelor didactice)

6

14

6 6

0

0

2

4

6

8

10

12

14

Oferta educaŃională existentă

Oferta educaŃionalăexistentă

6 14 6 6 0

Foarte bună

BunăSatisfăcă

toareSlabă

Foarte slabă

Oferta educaţională derivă din curriculum-ul naţional, obligatoriu, şi oportunităţile identificate la nivelul instituţiilor de învăţământ, particularizate în funcţie de elementele de mediu natural, socio-profesional, economic, etc. Oferta existentă este considerată bună sau foarte bună de aproximativ două treimi dintre respondenţi, ceea ce presupune că ei văd o adecvare destul de bună între conţinuturile de predare – învăţare şi nevoile imediate sau pe termen lung ale educabililor.

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 5. Orientarea europeană a învăţământului (opinia cadrelor didactice)

7

16

54

0

0

5

10

15

20

Orientarea europeană (lipsa discriminărilor, integrarea persoanelor cu nevoi speciale)

Orientarea europeană(lipsa discriminărilor,integrarea persoanelorcu nevoi speciale)

7 16 5 4 0

Foarte bună

BunăSatisfăcătoare

SlabăFoarte slabă

N=32


N=32



16

O educaţie de calitate trebuie să fie caracterizată de eliminarea inechităţilor şi a disparităţilor privind oferta şi accesul la resurse şi de focalizarea pe comunităţile cele mai dezavantajate. Distribuţia răspunsurilor indică o stare de fapt pozitivă, 23 de respondenţi considerând că instituţia de învăţământ în care lucrează reuşeşte să răspundă în mare măsură acestor cerinţe. Acolo unde situaţia este apreciată ca fiind satisfăcătoare sau slabă, este vorba în special de provocări pentru integrarea populaţiei de etnie romă, pentru care este necesar un efort de echipă (asistenţă socială, asistenţă medicală, poliţie, autoritate locală – după cum a subliniat unul din respondenţi).

_________________________________________________________________________________________________________

O abordare privind asigurarea calităţii se referă la îmbunătăţirea unor componente cheie ale proceselor educaţionale pentru a determina performanţe superioare. Printre componentele cheie relevante se numără corpul profesoral (cu competenţele sale generale şi specifice), elevii (cu cunoştinţele, abilităţile, competenţele dobândite), experienţele de învăţare oferite de şcoală (care trebuie să conducă la formarea acestor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe la nivelul elevilor prin valorificarea competenţelor corpului profesoral) şi mediul educaţional (care oferă provocări şi constrângeri pentru realizarea proceselor).

Graficul nr. 6. Calitatea activităţii cadrelor didactice vs. calitatea pregătirii elevilor (opinia cadrelor didactice)

11

18

21

0

5

13 12

2

0

-3

2

7

12

17

22

27

32

Calitatea activităŃii cadrelordidactice

Calitatea pregătirii elevilor

Calitatea activităŃii cadrelor didactice vs. calitatea pregătirii elevilor

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

Graficul comparativ ilustrează o legătură slabă între activitatea desfăşurată de cadrele didactice şi nivelul de pregătire a elevilor. 29 de respondenţi din 32 evaluează drept bună sau foarte bună activitatea desfăşurată de cadrele didactice din instituţia în care lucrează şi doar 3 respondenţi o privesc ca fiind satisfăcătoare sau slabă. În acelaşi timp, rezultatele elevilor sunt foarte bune sau bune în opinia a 18 respondenţi din cei 32, alţi 14 dintre ei evaluând rezultatele ca fiind satisfăcătoare sau slabe.

_________________________________________________________________________________________________________

N=32



17

Instituţia de învăţământ trebuie să identifice modalităţile de a asigura cele mai bune relaţii între elevi şi personalul şcolii. Relaţiile nefuncţionale vor afecta buna desfăşurare a proceselor educative şi vor conduce la scăderea calităţii, atât în ceea ce priveşte activitatea profesorului cât şi în ceea ce priveşte pregătirea elevilor. Relaţiile vor fi mai bune atunci când se identifică modalităţi inedite de relaţionare, dat fiind apetitul copiilor pentru tot ce e nou, şi atunci când acestora li se oferă posibilitatea de a-şi pune în valoare abilităţile personale. Pe de altă parte, asigurarea calităţii relaţiilor dintre elevi şi personalul şcolii ţine atât de responsabilizarea profesorilor cât şi a managementului instituţiei de a realiza demersurile necesare, astfel încât în final priorităţile copilului să fie pe primul plan. Responsabilizarea profesorilor poate însemna implicarea acestora în programe de formare profesională, în dezvoltarea de competenţe didactice care să faciliteze relaţiile formale şi informale în desfăşurarea proceselor educative, în timp ce un manager va încerca să faciliteze procesul prin motivare şi încurajare.

Ce poate să facă concret şcoala pentru a asigura calitatea relaţiilor dintre elevi şi personalul şcolii?

„Şcoala oferă activităŃi de după-masă, activităŃi în timpul liber. łinând cont de faptul că este aproape, adică în curtea noastră, sala de sport, că funcŃionează după-masa centrul de documentare şi informare şi acolo relaŃia este efectiv de consultare şi consiliere cu elevii, avem cămin, ca atare fiecare dintre profesori după-masa îşi urmăreşte elevii. În plus, sunt foarte multe activităŃi extracurriculare, poate acesta este elementul care îi apropie foarte mult. Avem şi foarte multe proiecte. (...) Avem proiecte de mediu, pe care le derulăm, şi în aceste activităŃi foarte mult se apropie, este un element care poate să ducă învăŃământul mai departe, pentru că stricta relaŃie formală, la catedră, nu poate să te facă ca profesor să descoperi cel mai bun copil pe care îl ai acolo şi la ce este bun el. Avem copii în grupuri şcolare, asta înseamnă că nu sunt copii care sunt selectaŃi în mai multe etape, copii de nota 10 la partea teoretică, în schimb au multe abilităŃi pe care fără un contact direct nu le poŃi descoperi. Eu cred că este elementul cel mai de preŃ în acest moment pentru sistemul de învăŃământ, să cunoşti copilul şi în afara orelor de cursuri, să ştii ce îi place, să îl poŃi îndrepta către ceea ce îi place.” (director liceu)

„Concret, avem multe discuţii la nivel de educatori şi părinţi, legate de cunoaşterea reciprocă a metodelor de lucru. Este important pe de o parte ca şi părinţii să cunoască metode pedagogice şi modele de intervenţie cât mai bune şi într-o relaţie cât mai corectă şi în acelaşi timp caldă cu copii, deci un schimb reciproc de informaţii; pe urmă studiind, cercetând documentele şi tot ce apare nou în psihologie, în metodele de specialitate, informaţiile noi ne ajută să îmbunătăţim mereu această relaţie; şi demersurile personale ale fiecărui cadru didactic. În ceea ce priveşte conducerea, ea poate mereu să încurajeze, să argumenteze, să motiveze cadrul didactic ... Cred că avem într-un fel o politică a instituţiei în care punem mereu accentul pe copil şi cred că este aproape obsesiv că spun mereu ca în tot ceea ce facem să vedem priorităţile copilului. Aşa cred că se leagă această relaţie bună pe care o avem dacă mereu suntem motivaţi să avem înainte imaginea avantajelor şi beneficiile copilului.” (director grădiniţă)

________________________________________________________________________________________________________


18

Gradul de satisfacţie al beneficiarilor proceselor educative este perceput de către manageri ca fiind mare sau foarte mare. Această apreciere are la bază răspunsuri formulate direct, în întâlnirile cotidiene, alteori se bazează pe analiza informaţiilor obţinute prin aplicarea unor chestionare de satisfacţie. Şi într-un caz şi în celălalt, răspunsurile sunt utile pentru fundamentarea deciziilor viitoare:

Cât de mulţumiţi sunt elevii/părinţii de educaţia oferită în şcoală/grădiniţă?

„Am făcut sondaje, nu directe, vă daţi seama, nu poţi să îi întrebi „Îţi place, nu îţi place?“ ... ci sondaje indirecte, în care am cerut părerea despre activităţile la care ei participă, dacă le mai doresc, dacă le doresc într-o anumită formă, dacă le doresc mai multe sau mai puţine ... dorinţa lor de a continua pe această linie ne-a făcut încrezători că facem bine ceea ce facem. (...) Părinţii la ora actuală sunt mulţumiţi. Nici nu ar avea de ce să nu fie mulţumiţi. Sunt lucruri de care ar putea să nu fie mulţumiţi, standardele la toaletă, de exemplu, sau încălzirea ... Încălzirea este unul din elementele de care nici noi nu suntem mulţumiţi, este efectiv nepotrivită pentru un proces de învăţământ, este nepotrivită cu situaţia, cu lumea în care trăim. Cu banii pe care îi avem, trecem iarna la nişte temperaturi la care nu este foarte bine să stai. Dar cu toate constrângerile economice reuşesc să îi fac să înţeleagă şi să nu avem probleme. (director liceu)

„Eu consider că sunt mulţumiţi. Mă bazez în primul rând pe numărul foarte mare de solicitări pentru înscrierea în grădiniţă, mă bazez pe chestionarele pe care periodic le realizez la nivel de părinţi şi de acolo prelucrez informaţii şi date legate de gradul de satisfacţie al părinţilor legat de servicii în general şi în special legat de serviciile educaţionale, şi pot să spun că bazându-mă pe aceste date obiective părinţii sunt foarte mulţumiţi. Uneori sunt eu foarte copleşită de nivelul foarte ridicat de mulţumire şi câteodată mă gândesc dacă chiar suntem atât de buni sau aproape că nu ştiu ce idee este... sau cum să mergem mai departe totuşi. Bineînţeles că noi cunoaştem şi avem în vedere şi aspectele mai puţin bune, căci mai sunt şi probleme, şi încercăm ca pe toate să le corectăm.” (director grădiniţă)

Satisfacţia elevilor este dată de implicarea lor în activităţi care contează pentru ei, apreciate ca fiind utile şi interesante. Dacă vorbim de părinţi, satisfacţia lor este dată de rezultatele percepute ale activităţilor cu copiii lor, dar şi de modul în care sunt implicaţi în desfăşurarea acestor activităţi. Ei pot să treacă în apreciere dincolo de problemele ce apar dacă văd că există interes pentru rezolvarea lor şi chiar se implică în rezolvarea lor.


19

Graficul nr. 7. Colaborarea instituţie şcolară – familie (opinia cadrelor didactice)

1011

7

4

0

0

2

4

6

8

10

12

Colaborarea instituŃie şcolară – familie

Colaborarea instituŃieşcolară – familie

10 11 7 4 0

Foarte bună

BunăSatisfăcă

toareSlabă

Foarte slabă

Răspunsurile subiecţilor cercetării duc la conturarea unei imagini pozitive a acestui tip de colaborare, două treimi dintre respondenţi considerând-o bună sau foarte bună. Parteneriatul şcoală – familie rămâne totuşi o provocare pentru sistemul de învăţământ actual în condiţiile în care se prefigurează o translaţie a rolurilor. Propunerile concrete de îmbunătăţire a colaborării şcoală – familie sunt diverse şi sugerează faptul că părinţii doresc să îşi asume din ce în ce mai mult un rol activ, trecând de la o simplă cotizare la fondul clasei sau al şcolii la participarea efectivă la activităţile şcolare şi extraşcolare.

Care sunt propunerile dvs. de îmbunătăţire a colaborării dintre instituţia şcolară şi familie?

„Instituţia” şcolară ar trebui ca termen să dispară şi să se creeze o atmosferă mult mai deschisă decât în momentul de faţă. Într-adevăr acum vorbim de instituţia şcolară şi părinţi, instituţia furnizează un „serviciu” iar părinţii, mai bine zis copiii, sunt beneficiarii acestui serviciu. Consider că ar trebui intensificate activităţile de tip „family day”, adică părinţii să se implice efectiv în activităţi precum organizare de excursii, mici baluri, concursuri locale. Astfel, s-ar crea anumite spaţii informale, unde cadrele didactice, părinţii s-ar transforma în simpli organizatori, coordonatori de activităţi, lucru ce ar duce la dispariţia barierelor instituţionale dintre părinţi şi şcoală. (părinte, 34 ani)

Organizarea unor întâlniri părinţi-cadre didactice, părinţi-conducerea şcolii, părinţi – psiholog (consilier scolar); organizarea unor acţiuni unde părinţii să fie implicaţi în mod activ (ex. concursuri pe diferite teme); organizarea zilelor şcolii cu implicarea părinţilor; corespondenţă activă între şcoală şi familie (forum, mailuri) (părinte, 37 ani)

Comunicarea în ambele sensuri, buna cunoaştere a familiei de către cadrele didactice, nediscriminarea de către şcoală a copilului, respectiv familiei acestuia, implicarea activă a consilierilor şcolari în relaţia şcoală – familie (părinte, 29 ani)

N=32



20

Alte propuneri au vizat: organizarea unor întâlniri între grupuri de părinţi şi profesori, cu teme axate concret pe nevoile copiilor; vizite la domiciliu ale profesorului pentru a îmbunătăţi relaţia părinte –pedagog; atragerea părinţilor în activităţile gospodăreşti şi în cele legate de activităţile extraşcolare de către managerul instituţiei de învăţământ.

_________________________________________________________________________________________________________

Managerul de instituţie şcolară trebuie să urmărească asigurarea unui cadru adecvat de comunicare cu familia, care să fie flexibil, în funcţie de nevoile şi priorităţile copiilor. Propunerile părinţilor sunt punctuale şi oferă pentru manageri o pârghie de conectare la interesele şi aşteptările acestora.

_________________________________________________________________________________________________________

Accesul personalului, elevilor, părinţilor la informaţia privind activităţile desfăşurate este asigurat prin mijloacele clasice de comunicare (afişe, panouri de mediatizare, note informative) şi întâlniri directe (şedinţe de consiliu profesoral, comisii metodice), dar şi prin metode moderne (e-mailuri, briefinguri tematice). Accesul la informaţie este una din dimensiunile esenţiale în asigurarea calităţii unui sistem, fiind esenţială într-un sistem a cărui încărcătură este dată în special de factorul uman.

Care este practica instituţiei în ceea ce priveşte colaborarea cu părinţii?

„Colaborarea practic se desfăşoară – şi cred că aşa ar fi mai corect să vedem – pe mai multe planuri. O practică cotidiană în care părinţii relaţionează cu educatoarea direct, atunci când vin şi predau copii şi preiau copii. Sunt afişate informaţii legate de performanţele copiilor, de activităţile care urmează să se deruleze, de necesitatea de a oferi suport în diferite activităţi. Zilnic, pot să spun, se derulează aceste informaţii, pe de o parte la nivel de grupă, pe de altă parte la nivel de instituţie. De asemenea părinţii vin şi la mine, ca şi conducător de instituţie, atunci când problemele vizează aspecte mai generale sau care mă privesc direct pe mine în soluţionarea lor. Pe de altă parte, există „Asociaţia Părinţi pentru Copii”, o asociaţie de sprijin a activităţilor din grădiniţă, şi care facilitează enorm această relaţie dintre grădiniţă şi părinţi. Avem programe comune şi aceste programe au în principal ca obiective, sprijinirea din punct de vedere financiar a grădiniţei, sprijinirea prin activităţi de voluntariat, prin implementarea de proiecte şi programe (...) Făcând aceste lucruri, noi periodic suntem în contact şi periodic avem relaţie cu părinţii.” (director grădiniţă)

„Colaborăm bine cu cei care sunt în ţară. Avem copii şi foarte mulţi părinţi plecaţi. Dar şi cu ei discutăm pentru că efectiv îi sunăm. În condiţiile în care copiii intră într-o situaţie critică, efectiv îi sun, indiferent unde sunt plecaţi în lume, pentru că suportul de acasă mi se pare insuficient. Cu cei care sunt acasă, dincolo de faptul că sunt reprezentanţi în Consiliul de Administraţie, nu asta este neapărat ideea, ci faptul că pot să le cer să participe la organizarea activităţilor noastre. Ăsta e un început bun. Nu vin ca la clasele mici, să fie cu toţii prezenţi, dar eu zic că în ultimii ani a crescut bine şi constant procentul celor care se gândesc la copii. (...) Îi mai încurajez, îi şi consult ... am schimbat uşile la clasă cu ajutorul lor. Aveam ceva ce nu era la standard, aveam probleme cu ele, am întrebat, ne-am consultat, au hotărât, s-a făcut, deci ... La nivelul finanţărilor care sunt posibile, ochii mulţi văd mai bine decât unul singur.” (director liceu)


21

Cum asiguraţi accesul personalului, elevilor, părinţilor la informaţia privind activităţile din şcoală?

„Pe de o parte sunt panourile de mediatizare, dar avem întâlniri de tot felul, de la şedinţe de consiliu profesoral, comisii metodice, briefinguri în funcţie de probleme, dacă se iveşte ceva. Avem ... fiecare educatoare are calculator în instituţie, în sala de grupă ... prin e-mailuri, prin recomadări de a accesa anumite surse de informaţii care practic sunt de interes comun, şi pe care noi o să le dezbatem, uneori chiar şi prin note informative scrise şi atunci unul dintre colegi duce această notă dacă ea presupune şi luarea la cunoştinţă asupra informaţiei ... metode directe. Eu zic că circulă bine informaţia la nivel de instituţie.” (director grădiniţă)

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 8. Colaborarea instituţie şcolară – comunitatea locală (opinia cadrelor didactice)

Colaborare instituŃie şcolară – comunitatea locală

7

811

42

Foarte bunăBunăSatisfăcătoareSlabăFoarte slabă

Acest tip de colaborare vizează stabilirea unor legături de durată între instituţia de învăţământ şi comunitatea locală. Introducerea comunităţii locale pe lista factorilor de susţinere a intereselor şcolii reprezintă o trecere de la autodeterminare la determinarea externă a calităţii sistemului. Rezultatele studiului ne indică o distribuţie aproximativ egală a instituţiilor educaţionale care doresc şi pot să implice comunitatea locală în funcţionarea internă şi cele care nu au reuşit să găsească în comunitatea locală un partener. Răspunderea publică a şcolii trebuie să conducă la o mai mare deschidere către nevoile, interesele şi aşteptările beneficiarilor serviciilor educaţionale.

_________________________________________________________________________________________________________

N=32



22

Graficul nr. 9. Evaluarea sentimentului de apartenenţă la colectivul şcolii (opinia cadrelor didactice)

10

8

13 13

34 4

32

3

0

2

4

6

8

10

12

14

Foarte multă Multă Satisfăcătoare PuŃină Foarte puŃină

Mândria cadrelor didactice şi a elevilor de a aparŃine colectivului de învăŃământ

Mândria cadrelor didactice de a aparŃinecolectivului instituŃiei de învăŃământ

Mândria elevilor de a aparŃine colectivuluiinstituŃiei de învăŃământ

Calitatea sistemului educaţional al unei instituţii de învăţământ poate fi cuantificată şi prin existenţa sentimentului de mândrie referitor la apartenenţa la ceva valoros, atât al cadrelor didactice, cât şi al elevilor care sunt formaţi acolo. Graficul nr. 9 ne arată o evaluare preponderent pozitivă, o măsură a satisfacţiei evaluată cu ajutorul a două criterii: 23 din 32 de respondenţi se declară mândri de a aparţine acelui colectiv, respectiv 21 de respondenţi din 32 consideră că şi elevii lor sunt mândri că studiază în acea instituţie şcolară.

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 10. Media notelor acordate pe criteriile de performanţă (opinia cadrelor didactice)

6.47

7.22

6.84

6.25

6.66

5.947.06

7.91

1010101010101010

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Infrastructura

şcolară

Oferta

educaŃională

Oferta de

programe

extraşcolare

Orientarea

europeană

Activitatea

cadrelor

didactice

Pregătirea

elevilor

Colaborare

şcoală –

familie

Colaborare

şcoală –

comunitate

N=32



23

Graficul nr. 10 reuneşte itemii analizaţi anterior, ilustrând distanţa ce desparte reuşitele actuale de dorinţele de viitor ale instituţiilor de învăţământ. Eforturile de adecvare a ofertelor proprii cu nevoile actuale trebuie să conducă la scăderea acestei distanţe şi la crearea unui profil care să reprezinte o normă, nu o excepţie. Utilizarea unei scale cu 10 trepte ne permite observarea unei performanţe peste nivel mediu. Dacă privim această scală ca una a notelor din sistemul şcolar, vedem că suntem nu foarte departe de nivelul de corigenţă (nota medie obţinută este 5.94) la oferta de programe extraşcolare (o nemulţumire des invocată şi de părinţi, dar şi de elevi); rezultate slabe se obţin şi pentru itemul „infrastructură” (nota medie 6.25) şi pentru itemul „colaborarea dintre şcoală şi comunitatea locală” (nota medie 6.47). Cea mai bună performanţă o obţinem pentru criteriul „activitatea cadrelor didactice” (nota medie 7.91), funcţie a constrângerilor curriculare şi a competenţelor didactice utilizate în desfăşurarea activităţii.

_________________________________________________________________________________________________________

Substratul financiar care să asigure desfăşurarea în condiţii de calitate a proceselor educaţionale este o provocare pentru fiecare manager de instituţie. Problemele financiare sunt mai dificil de rezolvat atunci când unităţile şcolare funcţionează în comunităţi cu un nivel de trai nu foarte ridicat şi care se confruntă cu o serie de probleme socio-economice. În condiţiile în care echilibrarea bugetelor obţinute din partea consiliilor locale cu fonduri obţinute din alte surse de finanţare este posibilă şi devine o practică curentă pentru managerii instituţiilor de învăţământ, se pot căuta alte oportunităţi de dezvoltare şi de corectare a deficienţelor structurale de lungă durată la nivelul instituţiilor şcolare.

Care sunt preocupările dvs. ca manager în atragerea de resurse materiale şi financiare? Există o strategie în acest sens?

„Da, există o strategie, de utilizare a tuturor facilităţilor pe care le oferă şcoala pentru a aduce înapoi bani prin participare. Asta înseamnă practic că ofer posibilitatea de cazare pentru ca banii care vin de acolo să-i folosim pentru dezvoltare. Şi merge ... 500 de milioane anul acesta, deşi nu oferim chiar standarde, nu avem standarde, tot ceea ce este scris pe hârtie este imposibil de atins în condiţiile actuale, dar am oferit decenţă ... şi trecem din pas în pas către mai bine.” (director liceu)

„Da, avem o strategie. În principal bugetul se compune din resursele oferite de Consiliul Local ca principal finanţator, apoi am în vedere permanent proiectele de finanţare, de accesare de fonduri prin proiecte nu numai europene, pentru că noi am mai avut şi proiecte finanţate de CE TRUST. Apoi, asociaţia de părinţi, care la rândul ei se implică în proiecte. Avem activităţi de fundraising, baluri de strângere de fonduri, realizate cu părinţii, avem tot felul de târguri ale copiilor, în care copiii vând obiecte făcute de ei. Avem o seră în care cultivăm flori şi cu ocazia zilei de 8 martie valorificăm aceste produse; sigur, sunt fonduri mai mici aici, mai mult este ideea de a educa copii în spirit antreprenorial şi de a-i face să fie ataşaţi de ideea de a se implica şi ei în strângerea de fonduri pentru grădiniţă. Cam acestea ar fi principalele surse de buget şi direcţiile în care mă preocup ca manager să asigurăm fonduri.” (director grădiniţă)

_________________________________________________________________________________________________________


24

Graficul nr. 11. Imaginea instituţiei în comunitatea locală (opinia cadrelor didactice)

Imaginea instituŃiei în comunitatea locală

8

14

7

1 2

Foarte bunăBunăSatisfăcătoareProastăFoarte proastă

Imaginea instituţiei în comunitatea locală reprezintă un indicator sintetic, ce subsumează itemii analizaţi anterior. O imagine a instituţiei apreciată ca fiind bună sau foarte bună de respondenţi este funcţie de programele educaţionale şi extraşcolare desfăşurate, participarea elevilor la viaţa şcolară, eliminarea disparităţilor privind oferta şi accesul la resurse, accentul strategic pus pe educatori şi pe dezvoltarea lor profesională, încurajarea transferului de bune practici.

Unul din rolurile managerului de instituţie şcolară este să îmbunătăţească în mod permanent imaginea instituţiei pe care o conduce, astfel încât să fie clare beneficiile pe care le oferă publicului său. Eforturile sale se concentrează pe o cât mai bună adecvare a ofertei la nevoile specifice identificate. Din informaţiile obţinute în interviuri, se observă că se insistă atât pe elemente de infrastructură (spaţii generoase, foarte bine dotate, posibilităţi de cazare şi masă), cât şi pe activităţile educaţionale propriu-zise (ofertă solidă de formare, activităţi inedite, experienţe pe care alte grădiniţe nu le oferă) sau pe aspecte informale (relaţia profesor – elev mult mai directă, climat foarte bun, confortabil şi sigur):

Ce beneficii are un elev/preşcolar alegând această instituţie? Ce îi poate oferi din punct de vedere formal? Dar informal?

„Grupul şcolar este o instituţie de învăţământ cu tradiţie, care îşi desfăşoară activităţile de instruire, de predare, învăţare, de achiziţionare de cunoştinţe din 1949. Având atât de mulţi ani în spate, are şi o solidă ofertă de formare, în acest moment în direcţia activităţilor economice şi turistice, dar în acelaşi timp pe resurse materiale, pe protecţia mediului. În acelaşi timp am promovat şi meserii noi, asta înseamnă textile, electromecanici, electricieni pentru produse comerciale şi de uz casnic, ... şi avem o colaborare chiar foarte bună cu Electroluxul. Aşa că încercăm să dezvoltăm profilul acesta tehnic, mergând până la şcoala de maiştri, cu care începem anul acesta, şi în care primele persoane sunt cele care vin pentru formare profesională din rândul angajaţilor Electrolux.

N=32



25

(continuare) Aşa că în acest moment eu zic că acoperă paleta de cerinţe care la acest moment poate să asigure copilului inserţie pe piaţa muncii, destul de rapidă dacă el doreşte. Avem spaţii generoase şi foarte bine dotate, de electromecanică pe linia de comerţ, hotelărie, asta însemnând o dotare în jur de 19 miliarde care este rezultatul unui proiect PHARE finalizat cu ateliere de construcţie nouă, două ateliere, şi cu dotări chiar de ultimă generaţie. Oferă posibilităţi de cazare, de masă, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi. Deci, dacă din punct de vedere formal instituţia poate să ofere aşa ceva, informal, relaţia profesor – elev este mult mai directă, ţinând cont de faptul că stau şi după-masa, chiar şi în perioada în care copiii sunt liberi, ea se sudează mult mai bine.” (director liceu)

„Cred că unul dintre cele mai mari beneficii este că ei sunt cooptaţi în multe activităţi inedite ale grădiniţei şi beneficiază de experienţe pe care, din ceea ce am remarcat, alte grădiniţe nu le oferă. Apoi sigură că proiectele educaţionale pe care le realizăm, nu în ultimul rând o bază materială şi un climat foarte bun, confortabil şi sigur, acestea ar fi din punctul meu de vedere principalele atuuri.” (director grădiniţă)

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 12. Probleme cu care se confruntă instituţia de învăţământ

11 8

5 8

2 9

7 4

3 1

3 0

1 1

0 5 10 15 20

infrastructura

management

resurse umane

particularităŃi elevi

integrare

resurse financiare

curriculum

Care credeŃi că sunt cele mai importante probleme cu care instituŃia de învăŃământ se confruntă în prezent?

Cea mai importantă problemă A doua cea mai importantă problemă

Graficul de mai sus ilustrează sumativ provocările pe care trebuie să şi le asume mediul şcolar pentru a putea răspunde nevoilor beneficiarilor săi. Distribuţia a fost realizată prin codificarea răspunsurilor deschise oferite de respondenţi. Infrastructura şcolară reprezintă principala problemă amintită, atât ca primă alegere, iar ca a doua alegere se regăseşte pe locul al doilea.

N=32



26

Infrastructura ca problemă înseamnă:

� „Prea puţine săli de clase faţă de numărul de elevi existenţi în instituţia noastră, pentru care suntem nevoiţi să ţinem cursurile în două schimburi.” (cadru didactic, mediul urban)

� „Lipsa unei clădiri în care instituţia să îşi poată desfăşura activitatea în condiţii normale” (cadru didactic, mediul urban)

� „Deteriorarea geamurilor şi exteriorului clădirii” (cadru didactic, mediul urban)

� „Probleme legate de infrastructura şcolară (reînnoirea şi modernizarea clădirii şcolii, echipament IT - modernizare)” (cadru didactic, mediul rural)

� „Lipsa spaţiului verde în curtea şcolii” (cadru didactic, mediul urban)

� „Renovarea clădirii, asigurarea încălzirii centrale” (cadru didactic, mediul rural)

� „Lipsa sălilor de clasă, a laboratoarelor” (cadru didactic, mediul urban)

� „Starea degradată a clădirii şcolii” (cadru didactic, mediul rural).

O problemă majoră o constituie şi ceea ce am numit management, fie că este vorba de managementul instituţiei de învăţământ sau managementul la nivel de politică publică. Referirile cadrelor didactice au vizat aspecte precum:

� „Lipsa unui proiect european” (cadru didactic, mediul rural)

� „(Şcoala) nu selectează elevii, există un număr mare de elevi la clasă şi un număr mare de clase în fiecare generaţie.” (cadru didactic, mediul urban)

� „Imaginea instituţiei în comunitatea locală” (cadru didactic, mediul rural)

� „(Lipsa unei) politici educaţionale consecvente, bazată pe principii clare, corecte, şi care să corespundă cerinţelor societăţii actuale” (cadru didactic, mediul urban)

� „Neconformarea la cererea pieţei forţei de muncă” (cadru didactic, mediul urban)

� „Şcoala recunoaşte doar cursurile organizate de sau prin inspectoratul şcolar” (cadru didactic, mediul urban)

� „O serie din rolurile şi sarcinile familiei trebuie, ar trebui preluate de şcoală, care însă nu este pregătită” (cadru didactic, mediul urban).

Probleme apar şi la nivelul comunităţii cadrelor didactice:

� „Comunicare ne-eficientă între unele cadre didactice (aproape de pensionare) şi elevi” (cadru didactic, mediul urban)

� „Triunghiul părinţi - elevi - cadre didactice” (cadru didactic, mediul urban)

� „Participarea la cursuri de formare, schimburi de experienţă” (cadru didactic, mediul rural)

� „Pregătirea şi devotamentul profesorilor” (cadru didactic, mediul urban)

� „Am avea nevoie de mai multe cadre care s-ar ocupa de copiii cu dizabilităţi” (cadru didactic, mediul urban).


27

Particularităţile elevilor ridică diverse probleme în desfăşurarea actului didactic:

� „Abandonul şcolar, absenţele elevilor” (cadru didactic, mediul rural)

� „Atitudinea faţă de învăţare, şcoală” (cadru didactic, mediul urban)

� „Lipsa de motivaţie a elevilor pentru învăţătură” (cadru didactic, mediul urban)

� „Numărul scăzut de elevi” (cadru didactic, mediul rural)

� „Dezinteresul părinţilor de a ajuta, de a sprijini copiii în procesul şcolar” (cadru didactic, mediul urban).

Pentru combaterea problemelor enunţate, soluţiile enunţate de respondenţi sunt următoarele:

Tabelul nr. 3. Soluţii pentru problemele sistemului şcolar

Infrastructură

Implicarea autorităţilor locale şi alocarea fondurilor din bugetul local/ de stat

Reabilitarea clădirii, dotarea cu echipamente multimedia

Elaborarea şi implementarea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene; sponsorizări

Management

O mai bună adecvare a curriculei la cerinţele pieţei forţei de muncă

Lărgirea ofertei de programe extraşcolare

Creşterea autonomiei şcolii, mai multă flexibilitate

Motivarea colectivului de cadre didactice

Resurse umane

Activităţi de team – building

Formare profesională continuă (cursuri în disciplina de specialitate şi cursuri de gestionare a unor probleme curente din viaţa şcolară) şi aplicarea în practică a celor învăţate

Angajarea de personal de specialitate în domenii de interes pentru şcoală

Eficientizarea comunicării; colaborare mai bună cu celelalte părţi

Elevi

Organizarea activităţilor de interes pentru elevi, pentru a-i atrage în şcoală

Accentul să fie pe calitatea şi nu pe cantitatea cunoştinţelor

Schimbarea programelor şcolare, creşterea interactivităţii


28

Soluţiile enunţate pot căpăta consistenţă în momentul în care toţi factorii interesaţi sunt cooptaţi în aplicarea acestora. Interesul de îmbunătăţire a performanţelor sistemului şcolar se va concretiza în munca de echipă, atragerea de resurse din orice surse disponibile, implicarea specialiştilor şi apelul la know-how şi modele de bune practici, dar numai în contextul în care se va conştientiza necesitatea creşterii investiţiei în educaţie, care trebuie considerată prioritate naţională.

_________________________________________________________________________________________________________

Graficul nr. 13. Imaginea cadrelor didactice asupra nevoilor exprimate de părinţi

13 19

26 6

18 14

11 21

6 26

21 11

5 27

10 22

16 16

9 23

0 5 10 15 20 25 30

Programul şcolar ar trebui să fie mai scurt.

Materiile de studiu ar trebui să fie mai puŃin încărcate.

Ar trebui să existe mai multe posibilităŃi de programe extraşcolare.

Ar fi nevoie de mai multe ore de limbi străine.

Ar trebui să existe o reŃea de calculatoare la care să elevii să aibă acces liber.

Şcoala ar trebui să insiste mai mult pe pregătirea practică a elevilor.

Ar trebui să existe un program de audienŃe bine stabilit.

Ar trebui să fie asigurată asistenŃă medicală permanentă.

Copiilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a servi masa de prânz la şcoală.

Ar trebui să fie asigurate programe educative în vacanŃele şcolare.

Din experienŃa dvs. în ceea ce priveşte colaborarea cu părinŃii/ familia elevilor, care au fost nevoile exprimate cel mai des de aceştia faŃă de mediul şcolar?

Da Nu

Distribuţia răspunsurilor indică două nevoi majore exprimate de părinţi: aerisirea materiei (26 respondenţi din 32) şi accentul pe pregătirea practică a elevilor (21 din 32 respondenţi). În timp ce prima nevoie se înscrie pe linia preocupării părinţilor de reducere a stresului copilului, cea de-a doua nevoie indică clar nevoia de maximizare a şanselor în momentul intrării în viaţa socială şi profesională. Ambele nevoi înseamnă trecerea de la o învăţare de tip reproductiv la una de tip participativ, şi o schimbare a echilibrului între teorie şi practică.

Alte nevoi cu incidenţă crescută sunt lărgirea ofertei de programe extraşcolare (18 respondenţi din 32) şi posibilitatea de a servi masa la şcoală (16 respondenţi din 32). Cadrele didactice au recunoscut o slabă capacitate a instituţiilor de învăţământ de a oferi programe educative formale şi informale în afara programului şcolar, ceea ce îi nemulţumeşte pe părinţi în contextul în care programul lor de lucru se prelungeşte, iar vacanţele sunt greu de „umplut” cu activităţi interesante pentru copil. Referitor la servirea

N=32



29

mesei la şcoală, asigurarea unui serviciu de acest fel ar însemna costuri suplimentare pentru părinţi, dar şi şcoala poate căuta resurse suplimentare pentru oferirea cadrului logistic necesar. Interesant de menţionat că această solicitare s-a făcut şi în mediul rural, chiar dacă în număr mai mic, indicând pe de o parte o schimbare a stilului de viaţă rural, pe de altă parte o nevoie de asigurare a trebuinţelor de bază.

O incidenţă mai redusă au avut-o nevoile privind scurtarea programului şcolar (13 respondenţi), ore mai multe pentru învăţarea limbilor străine (11 respondenţi) şi asigurarea asistenţei medicale permanente (10 respondenţi). Programul şcolar este apreciat ca fiind lung şi de către părinţii care au reprezentat un grup distinct al studiului, scurtarea acestuia fiind necesară în opinia a 15 respondenţi. Creşterea numărului de ore de limbi străine reprezintă o altă propunere de îmbunătăţire a procesului educaţional, date fiind nevoie actuale de pe piaţa muncii şi particularităţile de comunicare ale perioadei actuale. Asigurarea asistenţei medicale permanente în instituţiile şcolare este o problemă în condiţiile blocării posturilor bugetate şi în condiţiile restrictive de încadrare a personalului.

Aşteptări ale părinţilor ce nu pot fi îndeplinite de instituţia şcolară

„(Aşteptările părinţilor nu pot fi îndeplinite) pentru că nu există încă în conştiinţa noastră ca popor educarea în situaţii de viaţă, de ex. cum să te descurci la catastrofe naturale, sau ca să nu fim foarte extremişti ... pur şi simplu cum să te descurci să cauţi o facultate, să vezi ce opţiuni are ... cum să te orientezi prin viaţă în diverse situaţii.” (cadru didactic, mediul urban)

„Programul şcolar şi materiile încărcate nu pot fi rezolvate la nivel de şcoală.” (cadru didactic, mediul urban)

„La momentul actual, părerea mea personală este că niciuna din aceste aşteptări nu poate fi îndeplinită. Eventual peste 10 ani.” (cadru didactic, mediul urban)

„Părerea mea este că nu se poate îndeplini servirea mesei de prânz la şcoală pentru că e o investiţie mare.” (cadru didactic, mediul urban)

„Reducerea materiei nu depinde de şcoală, ci de curriculumul naţional, care este constituit de nişte oameni care nu au experienţă suficientă.” (cadru didactic, mediul urban)

„Avem medic de rută, dar nu şi permanent în instituţie.” (cadru didactic, mediul urban)

Cea mai mare incidenţă a răspunsurilor la această întrebare o au încărcarea materiilor de studiu şi programul şcolar. Faţă de celelalte aşteptări ale părinţilor, acestea două pot fi soluţionate doar la nivel înalt – minister şi comisii de specialitate, instituţiile şcolare nu au cum să intervină în modificarea parametrilor celor doi itemi. Pe lângă aceste două caracteristici, chestiuni mai concrete precum servirea mesei de prânz la şcoală sau asigurarea asistenţei medicale permanente vizează nişte facilităţi pentru care decizia se ia la nivel local, deci, în principiu, acestea ar putea să îşi găsească rezolvare.

_________________________________________________________________________________________________________


30

Ce poate oferi o şcoală dintr-o localitate mică?

„O şcoală dotată cu un minim de materiale şi cu cadre care-şi iubesc meseria, poate să pregătească elevi care vor face faţă cerinţelor şi care vor depăşi greutăţile ivite pe parcurs.” (cadru didactic, mediul rural)

„Depinde în primul rând de conştiinciozitatea şi de nivelul de pregătire al cadrelor didactice care predau în şcoala respectivă, în al doilea rând de infrastuctura şcolară.” (cadru didactic, mediul rural)

„Suport didactic mai uşor de realizat pentru disciplinele ştiinţe. Relaţii elev – elev, elev – cadru didactic, părinte – cadru didactic mai strânse.” (cadru didactic, mediul urban)

„Formează şi educă elevii într-un ambient familial.” (cadru didactic, mediul rural)

„O instituţie dintr-o localitate mică nu poate oferi aceeaşi educaţie formală şi informală ca o instituţie din municipiu, deoarece există mai puţine posibilităţi de dezvoltare, din cauza fondurilor, priorităţilor, din cauza părinţilor crescuţi în mediul rural, care au o viziune diferită asupra educaţiei.” (cadru didactic, mediul rural)

Răspunsurile la această întrebare au fost puţine, indicând o lipsă de viziune chiar şi a celor direct implicaţi – cadrele didactice din mediul rural. Au fost identificate totuşi avantaje, ele putând fi subsumate în special calităţii relaţiilor dintre educator şi educabil.


31

FORMAREA PROFESIONALĂ

Formarea profesională a cadrelor didactice este unul din factorii cu cel mai mare grad de predictibilitate asupra calităţii procesului educativ dintr-o instituţie şcolară. Importanţa sa este recunoscută atât la nivel managerial, cât şi la nivelul colectivului didactic şi chiar al elevilor, pregătirea profesională având o influenţă puternică asupra performanţelor elevilor, asupra menţinerii acestora în şcoală, asupra păstrării unei bune direcţii în ceea ce priveşte educaţia însăşi. Formarea profesională trebuie să fie în strânsă legătură cu stabilirea unor standarde ale profesiei didactice, care să orienteze procesul de pregătire iniţială şi continuă, care va trebui să faciliteze procesele inovatoare de învăţare centrată pe elev.

Cât de importantă consideraţi formarea profesională a cadrelor didactice din instituţie?

„Cred că este cea mai importantă din tot ceea ce se întâmplă într-o instituţie, deşi de multe ori se porneşte de la ideea că nu există surse financiare ... şi aceasta poate să afecteze cel mai grav activitatea într-o instituţie. Opinia mea este că lipsa de formare şi informare, formare profesională în primul rând, este aspectul care poate dăuna cel mai mult activităţii profesionale, pentru că felul, nivelul informaţiilor ... lucrurile se schimbă foarte rapid şi tot timpul trebuie să ştii cum şi ce ai de făcut. Pe de altă parte, dacă eşti foarte bine informat, şi dacă eşti bine pregătit profesional, atunci având aceste competenţe, uneori pot să suplineşti cât de cât şi alte lipsuri pe care le ai. (...) Este o practică deja de tradiţie ca grădiniţa să organizeze cursuri de formare pe nevoi identificate chiar în instituţie. Acum, de când avem aceste proiecte şi am reuşit să accesăm fonduri să putem finanţa aceste cursuri, ele sunt anual desfăşurate, pe diverse teme, uneori chiar mai multe tipuri de cursuri, workshopuri, schimburi de experienţă, pentru că şi pe acestea le consider tot formare profesională. Întotdeauna aceste cursuri au fost foarte utile şi bine apreciate de către educatoare, pentru că au răspuns nevoilor foarte personalizate.” (director grădiniţă)

„Ooo, e cheie, e cheia succesului. Nu se poate fără. În această lume în plină mişcare este imposibil să menţii statutul tău şi imaginea ta ca profesor dacă nu te formezi şi dacă nu încerci să îţi diversifici formarea, nu numai în specialitate, ci către interdisciplinaritate. Este imposibil să rămâi la faza că „am făcut facultatea acum 20 de ani şi cu asta gata”. Practic suntem acum la ... 830 de copii anul trecut, 865 anul acesta; punctul cel mai de jos, adică 298 de elevi, în 1995, care a însemnat restructurarea şcolii şi dispariţia elevilor din sistemul de învăţământ agricol. Atunci am făcut formare, s-au format întâi şi întâi profesorii, am recrutat cadre din interiorul şcolii, care s-au reprofesionalizat şi care au putut să facă clasele pe care le avem acum. Rezultatul, acum sunt 865 de elevi, este evident, este urmarea formării, cadrele didactice s-au reprofilat efectiv. Asta a dus ca să-ţi poţi face clase care să fie cerute.” (director liceu)


32

Analiza nevoilor de formare trebuie să reprezinte o parte integrantă a eforturilor de îmbunătăţire continuă a calităţii proceselor educaţionale, luând în considerare nevoile reale, care trebuie atent identificate, analizate, evaluate şi ierarhizate după priorităţi.

Modernitatea a schimbat printre altele şi identitatea elevilor, fiind necesară, aşadar, o redefinire a stilurilor şi rolurilor cadrului didactic. Educatorii trebuie să fie bine pregătiţi în momentul în care trec pragul clasei, ei trebuie să remodeleze procesele de predare – învăţare pentru a oferi elevilor situaţii de învăţare mult mai diversificate.

La nivel managerial, analiza nevoilor de formare înseamnă luarea în considerare a experienţelor trecute şi formularea unei viziuni pentru viitor. Dezvoltarea profesională este o punte între locul unde se află azi cadrele didactice şi locul unde vor fi în anii ce vor urma. Dincolo de schimbările de ordin conceptual (trecerea de la abilităţi şi cunoştinţe la competenţe) este necesară o reflecţie asupra nevoilor reale pe care le are un educator şi provocările pe care le întâmpină în activitatea sa.

Ce ar trebui să ofere noile programe de formare profesională astfel încât să fie considerate utile de către participanţi?

„În primul rând să răspundă unor nevoi foarte specifice, să ţină cont de specificul grădiniţei, de etosul ei, ce fel de educaţie oferă, ce programe specifice, şi atunci întotdeauna acolo apar şi nevoile. Pe de altă parte cred că ar trebui să ţină cont de tendinţele în pedagogie, de schimbări, să aibă metode şi persoane capabile să facă din aceste cursuri nişte activităţi atractive şi interactive, să nu se considere o pierdere de timp şi la sfârşit să ţi se ofere o diplomă care de fapt poate să aibă relevanţă ca diplomă, dar să nu lase în urma ei prea multe competenţe; să existe seriozitate, evaluare clară şi într-adevăr să dea sentimentul cursantului că acest curs a fost util, nu a fost o pierdere de vreme.” (director grădiniţă)

„Cursuri care să dezvolte abilităţile, pe lângă ceea ce oferă acum programele. Programele oferă meserii să zicem tradiţionale, cunoscute, e nevoie de programe care să ofere variante care să valorifice propriile abilităţi, care să fie diversificate, iar oferta eu zic că nu este în acest moment diversificată, şi este destul de ţeapănă, destul de rigidă ... e nevoie de mai multă elasticitate, de exemplu.” (director liceu)

Considerăm că programele de formare educaţională trebuie să conducă la un tip de educaţie caracterizată de o mai mare elasticitate, care să ţină seama de realităţile unei societăţi în continuă schimbare, care să identifice priorităţi şi să răspundă nevoilor publicurilor sale.

Sistemele educaţionale au în faţă o provocare extrem de dificilă: luarea unor decizii privind tipul de educaţie pe care trebuie să îl ofere şcoala în viitor, având în vedere că nimeni nu poate şti cu exactitate cum va arăta societatea pentru care îi pregăteşte pe copii şi tineri.


33

Tabelul nr. 4. Criterii de evaluare a cursurilor de formare profesională

Răspunsurile la această întrebare au vizat acel curs de formare ales de respondenţi „care a avut o mare influenţă asupra lor”. Au fost dominante ca importanţă calitatea prezentării susţinute (30 respondenţi din 32 au apreciat-o ca fiind foarte importantă şi 2 respondenţi ca fiind destul de importantă) şi interacţiunea trainer – participanţi (29 respondenţi din 32 au considerat-o foarte importantă şi 3 respondenţi ca fiind destul de importantă).

Un curs apreciat pozitiv trebuie să răspundă atât criteriilor formale – conţinut, respectiv formă, cât şi celor informale – calitatea interacţiunilor, ceea ce era oarecum de aşteptat. Mai interesantă este distribuţia aprecierilor pentru itemul domeniul în care a fost susţinut cursul, privit ca o adecvare la nevoile de formare: acesta a fost evaluat ca foarte important de 19 respondenţi din 32, destul de important de 11 respondenţi şi deloc important de către 2 respondenţi. Distribuţia pentru acest criteriu de evaluare indică o oarecare lipsă de consistenţă în alegerea cursurilor de formare în funcţie de nevoile individuale şi subliniază existenţa unor constrângeri privind participarea la programele de formare – în lipsa unei oferte adecvate, se participă la cursuri care nu au o importanţă deosebită pentru specialitatea proprie.

Interacţiunea dintre participanţi, considerată de trainer o determinantă a succesului evaluării cursului, este apreciată ca fiind foarte importantă de 18 respondenţi din 32, şi destul de importantă de 14 respondenţi. Interacţiunea dintre participanţi poate aduce o plus valoare a programelor de formare, fiind un indicator al activizării şi participării.

Foarte important

Destul de important

Deloc important

Nu ştiu, nu pot aprecia

TOTAL

Renumele trainer-ului

0 13 14 5 32

Calitatea prezentării susţinute (conţinut, formă)

30 2 0 0 32

Domeniul în care a fost susţinut

19 11 2 0 32

Interacţiunea trainer – participanţi

29 3 0 0 32

Interacţiunea dintre participanţi

18 14 0 0 32

Locaţia şi perioada aleasă

8 20 4 0 32


34

Legat de criteriul renumele trainerului acesta se dovedeşte a fi destul de important pentru 13 respondenţi, deloc important pentru 14 respondenţi, în timp ce 5 respondenţi nu pot aprecia importanţa acestui factor în aprecierea cursului ca întreg. Distribuţia răspunsurilor arată că nu există cerinţă pentru a participa la cursuri susţinute de personalităţi de marcă în domeniu, mai importante fiind criteriile de conţinut prezentat sau interacţiune trainer - participanţi, ceea ce presupune printre altele şi costuri mai reduse în organizarea programelor de formare.

Locaţia şi perioada aleasă sunt foarte importante pentru 8 respondenţi, destul de importante pentru 20 de respondenţi şi deloc importante pentru 4 respondenţi. Ţinând cont de limitele spaţiale şi de timp ale participanţilor la programele de formare care provind din alte locaţii, este recomandabilă stabilirea celor două aspecte organizatorice după consultarea cu cei implicaţi (în absenţa unor alte constrângeri).

Cadrele didactice întâmpină anumite probleme atunci când participă la cursuri de formare. În opinia managerilor unităţilor şcolare, cele mai des întâlnite probleme sunt cele legate de conţinuturile prezentate (prea multă abstractizare şi teoretizare), dar şi cele legate de organizare (încadrarea în timp).

Ce probleme au întâmpinat colegii dvs. în cadrul cursurilor la care au participat?

„Cea mai mare problemă este legată de identificarea timpului adecvat în care să se realizeze cursul, pentru că lucrând în ture este foarte greu să găseşti un program, un timp în care să poţi include ambele ture, ori nimeni nu îşi poate permite să plătească de două ori acelaşi curs şi să fie organizat pe subgrupe, în funcţie de tură. Este foarte dificil ca după o zi de muncă de 8 ore să poţi să faci cursul astfel încât lumea să reziste şi să fie eficient.” (director grădiniţă)

„Cursurile suferă, cred eu, de aceeaşi boală de care suferă întregul sistem de învăţământ actual – teoretizare, abstractizare. Am beneficiat de cursuri susţinute de formatori proveniţi dintr-un alt sistem de învăţământ, deci cei străini, şi cursuri făcute pe tematica unui proiect multinaţional, făcute de formatorii noştri. Ei da, teoretizarea, abstractizarea excesivă duce la o altă limbă de lemn. Cadrul didactic care se duce să se formeze, se duce să-i spui băbeşte: „Uite, ăsta e obiectivul, cam în felul ăsta, o să-ţi dau un exemplu”, iar apoi să se lămurească. Centrele de documentare şi informare nu au pornit şi nu au avut entuziasm tocmai pentru că prezentarea şi ... pliantele au fost extrem de teoretizate, nu ai înţeles nimic, mai ales că vroia să se construiască ceva pe un teren gol. Partea asta de abstractizare este o altă limbă de lemn. Omul care se duce acolo de aceea se duce acolo, să afle ceva, dar nu află nimic.” (director liceu)


35

Tabelul nr. 5. Dimensiuni ale programelor de formare profesională

Adevărat Fals Nu ştiu, nu pot

aprecia

TOTAL

Majoritatea colegilor mei au participat la cursuri de formare în ultimii doi ani.

26 5 1 32

Cursurile de formare au răspuns în mare măsură nevoilor existente.

16 6 10 32

Participarea la cursurile de formare a determinat creşterea calităţii actului educaţional.

24 3 5 32

Cei mai mulţi dintre colegii mei înţeleg importanţa participării la cursurile de formare.

22 7 3 32

A fost nevoie de contribuţia financiară proprie a participanţilor la cursurile de formare.

14 8 10 32

Conducerea instituţiei încurajează participarea cadrelor didactice la cursurile de formare.

28 4 0 32

Există informaţii corecte şi complete despre ofertele de cursuri actuale disponibile în judeţ.

17 11 4 32

Ce ne indică datele acestui tabel?

� În condiţiile în care legislaţia implică obligativitatea participării la programele de formare profesională, aceasta nu se regăseşte în situaţia de facto. Lipsa fondurilor, deficienţe ale circuitului informaţional, lipsa ofertei de programe de formare profesională concordante cu nevoile potenţialilor beneficiari, lipsa interesului pentru implicarea în aceste programe sau fluctuaţia personalului se constituie într-o multitudine de cauze care determină atingerea targetului dorit.

� În opinia respondenţilor, cursurile de formare au răspuns doar parţial aşteptărilor, ceea ce înseamnă că este necesară realizarea unor analize pertinente privind nevoile de formare şi identificarea unor tendinţe ce vor susţine proiectarea programelor de dezvoltare şi de formare profesională, care să conducă la adaptarea serviciilor în funcţie de nevoile identificate periodic. 10 respondenţi nu pot aprecia dacă cursurile la care au participat persoanele din colectivul în care lucrează au răspuns nevoilor existente, ceea ce poate însemna fie lipsa de interes, fie lipsa unei comunicări reale la nivel de echipă educaţională.


36

� Participanţii la cursurile de formare profesională recunosc necesitatea şi beneficiile acestui tip de programe (24 respondenţi din 32), efectele fiind vizibile în ceea ce priveşte creşterea calităţii actului educaţional. Un număr redus de persoane (3 respondenţi) consideră că programele la care au participat nu au influenţat în nici un fel calitatea activităţii desfăşurate. Percepţia utilităţii programelor de formare este semnificativă, 22 de respondenţi considerând că la nivelul instituţiei de învăţământ cei mai mulţi înţeleg importanţa participării la aceste programe. Acoperirea cheltuielilor implicate de formarea profesională s-a realizat în multe cazuri de către beneficiarii programului (14 din 32 respondenţi).

� În majoritatea cazurilor se consideră că la nivel managerial este încurajată participarea la programele de dezvoltare şi formare profesională (28 respondenţi din 32); există instituţii de învăţământ care nu au o politică clară în această privinţă, chiar dacă şi aici există nevoi clar formulate.

� Informaţiile privind oportunităţile de participare la programele de formare profesională sunt disponibile doar parţial. Acolo unde există, ele sunt apreciate ca fiind corecte şi complete (17 respondenţi din 32). Există însă multe lacune în accesibilizarea informaţiei, acest lucru fiind mai des menţionat de către cadrele didactice din mediul urban.

Este necesară evaluarea eficienţei şi eficacităţii programelor de dezvoltare profesională pentru a încadra aceste date în analizele nevoilor de formare care se vor realiza în viitor. Managerii trebuie să aibă în vedere conturarea unei politici clare de formare, care să răspundă nevoilor specifice identificate periodic.

Cum evaluaţi eficienţa şi eficacitatea programelor de dezvoltare profesională?

„Evaluarea se face chiar la finele cursului: evaluarea trainerului, autoevaluarea celor care participă şi prin opiniile lor exprimate dacă consideră că le-au fost utile sau nu, asta la modul imediat. Particip alături de educatoare la cursuri şi îmi dau seama imediat de interesul pe care îl suscită, de aportul fiecăruia la curs. Pe termen lung este felul în care aceste lucruri se regăsesc în activitatea lor şi conduc la îmbunătăţire, dacă valorifică ceea ce s-a învăţat la curs, înseamnă că cursul a fost util. Poate să fie un curs extraordinar şi foarte bine apreciat, dar dacă nu faci nimic să valorifici, înseamnă că nu a fost atât de bun.” (director grădiniţă)

Studiul a vizat obţinerea unor informaţii actualizate despre nevoile de formare profesională identificate de cadrele didactice. Analiza temelor de interes pentru participanţi a condus la următoarea structură a preferinţelor privind cursurile de formare:


37

Tabelul nr. 6. Tematica cursurilor de interes (cumul prima şi a doua alegere)

Categorie curs Tematica cursului Incidenţă

Competenţe didactice

Rezolvarea conflictelor în cadrul colectivului

Metode pentru dezvoltarea creativităţii elevilor

Descoperirea şi perfecţionarea tinerelor talente

Metode alternative, metode de predare interactive

Jocuri didactice

Psihologia copilului

Modalităţi de implicare a părinţilor în rezolvarea problemelor şcolare

Învăţarea cooperativă

Libera alegere a elevului

27

Munca cu copii cu dizabilităţi, cerinţe educative speciale, medii defavorizate

Formare pentru lucrul cu autişti

Comunicare cu persoanele cu deficienţe de auz

Logopedie

Munca cu copiii cu probleme sociale

Modalităţi de dezvoltare a copiilor cu dificultăţi de învăţare

Drama pedagogie, copii cu CES

Integrarea elevilor cu nevoi speciale

Integrarea copiilor romi în comunitatea şcolară

11

Categorie curs Tematica cursului Incidenţă

Specializări

Cunoaşterea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare

Educaţie ecologică

Abilităţi practice

6

Comunicare

Limbi străine

Estetică şi creativitate

Metacomunicare

6

Management Managementul proiectelor 2

IT Informatică, ECDL 2


38

Analiza răspunsurilor indică o diversitate mare a opţiunilor – firească, în contextul numărului mare de specializări ale respondenţilor, dar şi multe similarităţi în preferinţe, indicând o conştientizare a provocărilor pe care le oferă învăţământul actual. Numărul mare al opţiunilor pentru munca cu copii cu dizabilităţi, cu cerinţe educative speciale, sau provenind din medii defavorizate (11 respondenţi) poate fi explicată prin nevoia de asigurare a accesului egal la educaţie, în timp ce apetitul pentru cursurile care pun accentul pe dezvoltarea competenţelor didactice (27 respondenţi) indică nevoia unei tranziţii de la metodele tradiţionale, care pun accentul pe învăţarea de tip reproductiv, la metodele noi, care activizează elevii şi individualizează activităţile de cunoaştere.

Alegerile respondenţilor pot fi structurate şi urmărind dimensiunea dezvoltare carieră – dezvoltare personală:

Tabelul nr. 7. Opţiuni de formare profesională (cumul prima şi a doua alegere)

Prima alegere A doua alegere

Dezvoltarea carierei Dezvoltare personală

Dezvoltarea carierei Dezvoltare personală

22 6 16 11

Analiza răspunsurilor la întrebarea privind mobilitatea transfrontalieră ca soluţie de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ în această regiune a relevat o puternică susţinere pentru acest tip de abordare a problemelor, ceea ce presupune opţiunea pentru mijloace inedite (schimburi de experienţă, participare la cursuri, seminarii, workshopuri susţinute de formatori străini) care oferă o altă imagine asupra potenţialităţilor şi accesul la know-how. Experienţele complexe şi de durată, tipurile de servicii oferite din perspectiva nevoilor percepute, accesul diferenţiat la resurse determină o serie de particularităţi pentru sistemele de învăţământ din zonele transfrontaliere, în care fiecare poate aduce aport propriu şi modele de bune practici legitimizate de performanţele obţinute.

Graficul nr. 14. Mobilitatea transfrontalieră

Mobilitatea transfrontalieră ca soluŃie

27

23

DaNuNu ştiu, nu pot aprecia

N=32



39

Oportunităţile de cooperare transfrontalieră pe care le au instituţiile de învăţământ înseamnă o serie de atuuri în dezvoltarea instituţională şi a resurselor umane. Proiectele cu finanţare internaţională pe care le implementează, parteneriatele cu instituţii educaţionale de peste hotare, schimburile de experienţă la nivelul grupurilor de elevi şi cadre didactice, participarea la programe de formare susţinute de formatori străini pot ajuta instituţiile de învăţământ din România să îşi pună în valoare ideile proprii şi să răspundă anumitor nevoi specifice identificate.

În instituţia pe care o conduceţi au existat programe de cooperare transfrontalieră? Dacă DA, puteţi să ne oferiţi nişte exemple concrete?

„Avem şi foarte multe proiecte. Avem parteneri din străinătate, din domeniul instituţiilor de învăţământ, din Polonia, din Slovacia, din Ungaria, cu care derulăm în fiecare an concursuri, activităţi tematice ... Bineînţeles, aici participă elevi, profesori şi asta sudează foarte mult echipa, învaţă să se prezinte, învaţă să vorbească limbile moderne, ţinând cont de faptul că limba de lucru este engleza. Avem proiecte de mediu, pe care le derulăm, şi în aceste activităţi foarte mult se apropie, este un element care poate să ducă învăţământul mai departe, pentru că stricta relaţie formală, la catedră, nu poate să te facă ca profesor să descoperi cel mai bun copil pe care îl ai acolo şi la ce este bun el.” (director liceu)

„Am început în anul 2002 printr-un proiect de cooperare transfrontalieră între grădiniţa noastră şi grădiniţa din Nyiregyhaza, Ungaria. Era un proiect care viza educaţia ecologică a copiilor preşcolari. Acel proiect a fost un proiect foarte bun, el s-a clasat pe primul loc la proiectele câştigătoare, şi rezultatele lui au fost foarte bune pentru că s-a finalizat cu generalizarea proiectului eco-grădiniţa la nivel naţional. Proiectul care a fost implementat la noi la grădiniţă a fost luat ca model de bună practică şi pe structura lui s-a înfiinţat proiectul naţional eco-grădiniţa. Am continuat educaţia ecologică în conexiune cu cultura tradiţională prin alte două – trei proiecte: „Semănăm flori pe răzor”, „Copiii păstrători de comori” şi proiectul „Poartă verde pentru casa Europei”, de data aceasta fiind în parteneriat cu o organizaţie din Ucraina. O dată cu apariţia programelor de cooperare transfrontalieră pe patru ţări, am aplicat şi suntem în curs de derulare cu proiectul „Reţeaua pentru conservarea a patru patrimonii culturale” care vizează educaţia pentru cultura tradiţională şi mai ales schimbul de experienţă la nivel profesional; practic baza acestui proiect este transferul de informaţii şi experienţe la nivelul celor trei instituţii preşcolare implicate în proiect.” (director grădiniţă)

Beneficiiile participării la programele de cooperare transfrontalieră sunt multiple. Ele se resimt în special în planul schimbării viziunii, al reorganizării unor procese interne, al introducerii unor noi oferte de servicii educaţionale. Şi poate mai mult decât orice altceva, s-au preluat idei concrete, care funcţionează, legate de nevoile identificate, atât ale elevilor, cât şi ale profesorilor sau managerilor de instituţie.


40

Cum s-a resimţit în activitatea concretă a şcolii influenţa programelor de cooperare transfrontalieră?

„Foarte mult, mai mult decât mult. Francezii noştri sunt din Bretonia, polonezii noştri ceilalţi care sunt în proiect, şi care sunt de la Marea Baltică, şi italienii care sunt în mijlocul Italiei ... Colegii noştri au fost acolo, am făcut schimb de profesori şi elevi, am văzut alte sisteme de învăţământ, am văzut activităţi care la noi erau în stadiu de iniţiativă şi care acolo mergeau. Este vorba de centrul de documentare şi informare, care era unul din elementele de bază de comunicare în comunitate şi pe care l-am văzut în Franţa. Atitudini diferite ale comunităţii locale, relaţii diferite între elevi, instituţia de învăţământ şi comunitatea locală ... asta înseamnă că ne-am deschis ochii, mai mult decât orice broşură sau pliant pe care le-am fi putut citi.” (director liceu)

„A fost foarte bună, foarte bună. Cel mai semnificativ aport s-a văzut la început, chiar la început, pentru că pornind de la faptul că noi ca ţară am fost foarte mulţi ani izolaţi şi că nu aveam deloc repere despre ceea ce se întâmplă în alte grădiniţe, din alte ţări, din alt mediu, primul contact cu o grădiniţă din afara ţării a fost foarte spectaculos, ne-a motivat foarte tare; am văzut diferenţele, am văzut altă mentalitate, am văzut foarte multe lucruri care se realizează diferit, şi de acolo am preluat foarte, foarte multe informaţii, foarte multe lucruri ce m-au ajutat să schimb activitatea grădiniţei.” (director grădiniţă)

„Sunt foarte multe aspecte, de la felul în care sunt organizate grupele, de la felul în care există relaţiile cu părinţii; chiar şi această asociaţie a părinţilor am realizat-o cu sprijinul şi pe modelul asociaţiei de părinţi din grădiniţa parteneră. Pe urmă, fiind integraţi mai devreme decât noi în Uniunea Europeană, a fost foarte avantajos pentru mine că am ştiut ce urmează; întotdeauna eram cu un pas în faţă şi ştiam că nu fac asta, pentru că normele europene nu vor accepta aşa, sau dacă fac asta, trebuie să-mi iau anumite măsuri de siguranţă legate de spaţiu, de curte de joacă, de tot, şi toţi banii investiţi i-am chibzuit bine şi am ştiut să fac acele lucruri care să rămână şi să îmi permită să nu eşuez în ceea ce fac din punct de vedere al cerinţelor. A fost un avantaj enorm, şi cred că şi de aicea, în raport cu alte instituţii, cu alte grădiniţe, am avut foarte mult de câştigat, pentru că, vă spun, tot timpul eram cu un pas în faţă şi la rândul nostru am reuşit de multe ori să fim modele pentru alte grădiniţe din judeţ şi din ţară, m-au solicitat să spun cum trebuie, care sunt cerinţele, care sunt normele, de unde am rezolvat, cum am făcut anumiţi paşi ... Eu zic că a fost foarte benefic.” (director grădiniţă)

„Aproape jumătate dintre profesori au participat la schimburile de experienţă, iar cei care sunt noi şi nu au apucat să meargă au intrat în activităţile de pregătire a întâlnirilor cu cei care au venit, aşa că prin contactul direct nu la ei acasă ci la noi acasă au putut să vadă sistemul. Copiii au făcut întotdeauna ceva, au pregătit poze, pliante, prezentări pe care le-au făcut celorlalţi copii, aşa că ei au dorinţa de a participa. Avem un parteneriat cu un ONG din Bondoufle, „Pana şi călimara”, care de trei ani de zile a instituit un premiu pentru cel mai bun elev la limba franceză. Premiul este un aparat de fotografiat, ideea fiind promovarea culturii şi literaturii franceze, ceea ce nu este puţin lucru. Copiii se luptă la sutime!” (director liceu)


41

Cooperarea transfrontalieră reprezintă o alegere foarte bună atunci când vrei să schimbi mentalităţi, pentru că oferă un alt tip de imagine asupra posibilităţilor reale de intervenţie şi modelare a mediului propriu de viaţă. Chiar dacă, mai ales la începuturi, au existat anumite rezistenţe la schimbare, situaţia s-a schimbat în timp, iar cei care au văzut beneficiile practice au optat pentru continuitatea acestui tip de activităţi. Câştigul cel mai important este, până la urmă, conturarea unei altfel de pedagogii, în care în centrul procesului de educaţie se află dezvoltarea personalităţii autonome a elevilor, un proces în care elevii au un rol activ şi nu unul pasiv, şi în care cadrul didactic se transformă dintr-un transmiţător de informaţie într-un moderator, consilier. Dimensiunii cognitive de formare i se adaugă o dimensiune relaţională, ce contribuie la dezvoltarea aptitudinilor sociale ale elevilor şi favorizează munca în echipă.

Colegii dvs. au acelaşi entuziasm pe care îl văd la dvs.?

„Eu cred că da, majoritatea. (...) La început am simţit mai puternic un fel de rezerve vizavi de eficienţa acestor proiecte, acestor parteneriate; cred că nu şi-au dat foarte bine seama ce presupune, până în momentul în care concret au fost implicate. Acum cred că mentalitatea este diferită şi am încercat să fim foarte atente la toate aspectele. Chiar şi în relaţia cu Ucraina, trebuie să recunoaştem că nivelul instituţional e mai puţin dezvoltat decât de pildă nivelul instituţional preşcolar din România. Şi noi am avut aceeaşi poziţie în raport cu grădiniţa din Ungaria. Dar, ei au valorile lor, au anumite chestii specifice foarte bune, şi am spus întotdeauna că la acele lucruri trebuie să fim atenţi de a prelua lucrurile bune de la fiecare, şi să transmitem şi noi lucrurile noastre bune, şi aşa este avantajul fiecărui partener în parte de a face ceva mai bun. Nu trebuie neapărat să ne uităm la standardele de ordin material când judecăm o grădiniţă, pentru că nu sunt singurele care pot arăta felul de educaţie care se face. Am fost foarte plăcut surprinsă la primul contact, am avut o activitate demonstrativă de realizare a educaţiei muzicale în Ucraina; a fost o revelaţie pentru cei care au participat acolo, să vedem, să recunoaştem ca şi metode, ca nivel, au fost mult deasupra noastră şi sunt pe acest segment. Chiar şi în actualul proiect ne-am propus efectiv să preluăm acest model al lor privind educaţia muzicală. În grădiniţă mi s-a părut extraordinar de bine că fac acest lucru, deci se poate învăţa de la fiecare foarte mult.” (director grădiniţă)

Aţi pomenit de partenerii francezi în mai multe rânduri. Aveţi şi alte parteneriate cu alte şcoli, în zona transfrontalieră, Ungaria, Ucraina?

„În Ucraina nu, dar avem în Ungaria, la Nyiregyhaza sunt colegii de la liceul agricol. De fapt ei sunt cei mai vechi parteneri, prin intermediul lor i-am cunoscut pe cei din Polonia de la Lesko, din Slovacia de la Michalovce şi Kezmarok, şi în ţară e Liceul Slovac din Budoi ... suntem cam de 6 ani în parteneriat.

În colaborare cu partenerii noştri francezi am scris în creion, să spunem, un proiect de realizare şi de promovare a unei tabere de vară care să se deruleze în clădirile instituţiei noastre. Nu este vorba de o tabără obişnuită, ci ne-am gândit la taberele de creaţie, la tabere tematice, la tabere de limbi moderne, de goniometrie, care se pretează spaţiului în care se află instituţia. Pentru acest lucru am luat legătura cu Centrul de Conservare a Culturii Satu Mare şi cu Centrul Cultural Francez. Acesta este de fapt un proiect în creion care să ne valorifice şi să le asigure copiilor posibilitatea de a-şi manifesta alte talente decât cele pe care le vedem noi la clasă.” (director liceu)


42

SISTEMUL ŞCOLAR PRIVIT DIN PERSPECTIVA ELEVILOR

Elevii reprezintă un pilon de bază al trio-ului şcoală – elev – familie, poziţia lor trebuind să fie una privilegiată: până la urmă ei sunt primii beneficiari ai activităţilor desfăşurate în şcoală, interesul lor trebuie definit şi acceptat de fiecare dintre ceilalţi actori din sistem. Sistemele de evaluare moderne nu îi mai privesc ca simple rezultate ale proceselor interne (în termeni clasici: o şcoală este bună dacă performanţele elevilor săi sunt bune); în contextul schimbărilor care afectează societatea modernă a devenit evident faptul că rezultatele şcolare nu au valoare predictivă pentru succesul în societate şi în special la locul de muncă – tot mai mulţi angajatori reproşează şcolii că absolvenţii diferitelor forme de învăţământ nu sunt pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor reale de la locul de muncă, chiar şi în cazul absolvenţilor cu rezultate şcolare foarte bune.

Este tot mai răspândită practica de investigare şi analiză a răspunsurilor elevilor în ceea ce priveşte satisfacţia acestora faţă de ofertele educaţionale de care beneficiază. Din ce în ce mai mult, ideile şi propunerile lor, modul în care privesc lumea din jurul lor se constituie în argumente puternice în sprijinul deciziilor de schimbare.

Graficul nr. 15. Evaluarea instituţiei şcolare de către elevi

31 7 2

30 6 4

22 9 9

21 10 9

29 6 5

24 9 7

29 10 1

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Sunt necesare îmbunătăŃiri în relaŃia profesor – elev?

Sunt necesare îmbunătăŃiri în relaŃia profesor – părinte?Există alte activităŃi în afara celor de predare – învăŃare pe care ai dori să le

organizeze şcoala? Şcoala face de ajuns pentru stimularea elevilor capabili de performanŃe?

Şcoala face de ajuns pentru monitorizarea şi susŃinerea elevilor cu probleme laînvăŃătură?

În şcoală se desfăşoară activităŃi care stimulează creativitatea elevilor?

În şcoală se desfăşoară activităŃi care stimulează lucrul în echipă al elevilor?

Gândeşte-te puŃin la şcoala în care înveŃi. Crezi că ...

Da Nu Nu ştiu

N = 40

Eşantion elevi


43

În aprecierea elevilor, sunt necesare îmbunătăţiri atât în relaţia profesor – elev, cât şi în relaţia profesor – părinte. Această nevoie subliniază pe de o parte nevoia de sporire a confortului emoţional atunci când sunt la şcoală – în acest sens, la o altă serie de întrebări ulterioare din chestionar, profesorii au fost apreciaţi ca fiind severi de către 11 respondenţi din 40 sau incorecţi la notare de către 6 respondenţi. Prin exprimarea nevoii de îmbunătăţire a relaţiilor dintre profesori şi părinţi, răspunsurile elevilor subliniază o stare de fapt constatată şi în analiza chestionarelor cadrelor didactice: comunicarea între şcoală şi familie este deficitară, părinţii nu se implică/nu sunt implicaţi suficient în viaţa şcolară a copiilor lor.

La întrebarea dacă există activităţi în afara celor de predare – învăţare pe care ar dori să le organizeze şcoala, răspunsul este majoritar pozitiv – 29 elevi din 40 au indicat că ar dori acest lucru. Această nevoie pentru programele extraşcolare a fost pusă în evidenţă şi la nivelul respondenţilor cadre didactice, lipsa acestui tip de ofertă fiind considerată carenţa majoră a sistemului de învăţământ. Elevii au nevoie de completarea ofertei educaţionale cu acest tip de activităţi pentru a-şi schimba atitudinea faţă de şcoală şi faţă de învăţare, găsind în activităţile extraşcolare noi surse de cunoaştere şi de dezvoltare personală. De menţionat, în acelaşi timp, că numărul de ore este considerat prea mare de mai mult de jumătate din elevii chestionaţi, 24 din 40 elevi având această opinie.

Şcoala face de ajuns pentru stimularea elevilor capabili de performanţe – este opinia a 21 de respondenţi, în timp ce 10 dintre ei consideră că nu este de ajuns. Aproximativ aceeaşi distribuţie de păstrează şi la întrebarea dacă Şcoala face de ajuns pentru monitorizarea şi susţinerea elevilor cu probleme la învăţătură – 22 elevi au răspuns DA, 9 au răspuns NU. Analizate în paralel, răspunsurile sugerează existenţa preocupărilor de sprijinire a copiilor talentaţi dar şi de susţinere a celor care au dificultăţi, dar aceasta încă nu este o practică larg răspândită. Non-răspunsurile indică concret faptul că elevii nu au o percepţie clară asupra eforturilor ce se fac în acest sens în şcolile în care studiază.

Activităţile desfăşurate în şcoli stimulează creativitatea elevilor (30 respondenţi din 40) şi lucrul în echipă al elevilor (31 respondenţi), ceea ce se concretizează într-un indicator al trecerii la utilizarea unor metodologii participative, activizante (graficul nr. 16).

Graficul nr. 16. Tipuri de activităţi desfăşurate în şcoală

30

64

31

7

2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

ActivităŃi carestimuleazăcreativitatea

elevilor

ActivităŃi carestimulează

lucrul în echipăal elevilor

Tipuri de activităŃi desfăşurate în şcoală

Da

Nu

Nu ştiu


44

Graficul nr. 17. Opţiuni „manageriale” ale elevilor

6 29 5

32 3 5

33 2 5

18 12 10

28 5 7

32 3 5

11 14 15

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Încheierea parteneriatelor cu alte şcoli

Implicarea elevilor în diverse activităŃi cultural artisticeOrganizarea unei şcoli de vară pentru elevii cu rezultate mai

slabeImplicarea părinŃilor în activităŃile organizate la şcoală

ÎnfrumuseŃarea curŃii şcoliiCrearea spaŃiilor pentru activităŃi sportive (terenuri, sală de

sport)Introducerea uniformei

Dacă tu ai fi directorul şcolii, ai face lucrurile care sunt enumerate mai jos?

Da Nu Nu ştiu

Urmărind distribuţia răspunsurilor, cele mai aşteptate schimbări de către elevi sunt înfrumuseţarea curţii şcolii (33 alegeri), respectiv implicarea elevilor în diverse activităţi cultural artistice şi crearea spaţiilor pentru activităţi sportive (câte 32 alegeri). Răspunsurile indică o preferinţă clară pentru activităţile participative, care se încadrează în categoria „ce ştie să facă elevul” şi nu în categoria „ce ştie elevul”.

O altă alegere îndrăgită de mulţi elevi o reprezintă organizarea unei şcoli de vară pentru elevii cu rezultate mai slabe (28 respondenţi), semn al conştientizării importanţei procesului de învăţare şi al preferinţei pentru soluţii noi de remediere a punctelor slabe.

După cum am evidenţiat la una din întrebările anterioare, copiii simt că părinţii lor nu se implică suficient în viaţa şcolară şi că beneficiile lor prin schimbarea acestei mentalităţi ar creşte. Astfel, 18 copii ar responsabiliza părinţii şi i-ar coopta în organizarea activităţilor din şcoală, în timp ce 12 nu ar acţiona în acest sens (explicaţia ar putea ţine şi de percepţia timpului de lucru al adulţilor dar şi de percepţia lipsei de interes faţă de tot ce înseamnă viaţa şcolară).

Încheierea parteneriatelor cu alte şcoli nu este considerată o soluţie de îmbunătăţire a calităţii educaţiei (ar face acest lucru doar 11 elevi, iar 14 nu, în timp ce proporţia de non-răspunsuri aici este destul de semnificativă, fiind evident faptul că elevii nu au petrecut mult timp analizând acest subiect).

Introducerea uniformei şcolare se dovedeşte a fi ultima în preferinţele elevilor „directori”, majoritatea lor (29 respondenţi) declarând că nu ar face o schimbare în acest sens. Răspunsurile lor sugerează nişte opţiuni de viaţă clare, nişte tendinţe de creştere a individualităţii, care lasă puţin loc încercărilor tradiţionale de uniformizare.

N = 40

Eşantion elevi


45

Graficul nr. 18. Opiniile elevilor despre profesori

11 25 4

11 23 6

34 2 4

11 20 9

29 6 5

31 3 6

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Cei mai mulŃi dintre profesorii tăi suntbine pregătiŃi.

Cei mai mulŃi dintre profesorii tăi suntcorecŃi la notare.

Cei mai mulŃi dintre profesorii tăi suntseveri.

Cei mai mulŃi dintre profesorii tăi sestrăduiesc să se facă înŃeleşi.

Există materii pe care le înveŃi dedragul profesorului.

łi-ar plăcea să f ii profesor.

Consideri că ...

Da Nu Nu ştiu

Profilul obţinut prin luarea în considerare a răspunsurilor majoritare este cel al unui profesor bine pregătit (31 din 40 elevi), corect la notare (29 din 40 elevi), care nu este sever (20 din 40 elevi), care se străduieşte să se facă înţeles (34 din 40 elevi).

Chiar şi în aceste condiţii, puţini elevi (11) se gândesc să devină profesori, faţă de 25 câţi sunt cei care spun nu acestei cariere. În acelaşi timp, şi numărul celor care învaţă o materie de dragul profesorului este redus (11 elevi din 40). Cele două întrebări ne arată clar că cei mai mulţi din elevii de acum nu identifică un model în persoana profesorului.

N = 40

Eşantion elevi


46

SISTEMUL ŞCOLAR PRIVIT DIN PERSPECTIVA PĂRINŢILOR

Familia copilului poate reprezenta un vector important în dezvoltarea sistemelor şcolare. Şcoala este un loc unde copilul petrece de la 4 până la 8 ore într-o zi, 5 zile pe săptămână. Părinţii se aşteaptă ca acest loc să reprezinte un mediu de referinţă pentru copil, în care să găsească o serie de oportunităţi pentru dezvoltarea personală.

Graficul nr. 19. Calitatea infrastructurii şcolare în opinia părinţilor

Infrastructura şcolară (clădire, mobilier, materiale didactice, echipamente IT, sală de sport)

11

10

4

3

2

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

Urmărind răspunsurile la întrebarea privind calitatea infrastructurii şcolare, opinia părinţilor se dovedeşte a fi una mai degrabă pozitivă, cu 21 de răspunsuri foarte bună sau bună din 30. Ca notă medie – 7.2, infrastructura în accepţiunea părinţilor se situează peste medie, obţinându-se cu aproape un punct mai mult decât în aprecierile profesorilor.

Graficul nr. 20. Oferta de programe şcolare în opinia părinţilor

Oferta de programe extraşcolare

7

45

5

9

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

N = 30

Eşantion părinŃi

N = 30

Eşantion părinŃi


47

In aprecierea cadrelor didactice, oferta de programe extraşcolare a ocupat ultimul loc, obţinând nota cea mai mică. Nici la nivelul grupului de părinţi imaginea nu este mai bună, nota medie fiind chiar mai mică – doar 5.16, astfel că acest aspect poate fi considerat un eşec major în conceperea paletei de servicii educaţionale. În condiţiile în care părinţii au programe de muncă din ce în ce mai lungi, este de înţeles nevoia lor de a acoperi timpul copilului cu activităţi în afara orarului şcolar şi de avea o certitudine că acest timp este petrecut în mod constructiv. Aproximativ o treime dintre respondenţi consideră că la şcolile în care învaţă copiii lor există oferte foarte bune sau bune de programe extraşcolare, în timp ce aproape jumătate consideră aceste oferte ca fiind nesatisfăcătoare.

Graficul nr. 21. Calitatea activităţii cadrelor didactice în opinia părinţilor

Calitatea activităŃii cadrelor didactice

10

11

53 1 Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

În aprecierea calităţii activităţilor cadrelor didactice părinţii au acordat o notă din nou peste medie – 7.26, distribuţia răspunsurilor evidenţiind mai degrabă colective cu pregătire foarte bună sau bună a cadrelor didactice (21 respondenţi din 30), decât colective slab pregătite (4 respondenţi din 30). Pentru comparaţie, la acest item cadrele didactice s-au autoevaluat cu o notă medie de 7.91.

Graficul nr. 22. Calitatea pregătirii elevilor în opinia părinţilor

Calitatea pregătirii elevilor

10

8

7

2 2

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

N = 30

Eşantion părinŃi

N = 29

Eşantion părinŃi


48

18 respondenţi din 29 consideră că pregătirea de care beneficiază copiii lor este foarte bună sau bună, iar alţi 7 o consideră satisfăcătoare, ceea ce indică o situaţie mulţumitoare pe ansamblu. Nota medie obţinută pentru acest indicator este 7.10, din nou o notă peste medie, iar comparabilitatea aprecierilor pentru duo-ul „calitatea activităţii cadrelor didactice – calitatea pregătirii elevilor” subliniază existenţa unei cauzalităţi directe între cele două. De reţinut acest aspect atunci când se realizează analiza nevoilor de formare şi când se stabilesc priorităţile (şi bugetele) pentru acest tip de activităţi.

Graficul nr. 23. Colaborarea instituţie şcolară – familie în opinia părinţilor

Colaborarea instituŃie şcolară – familie

155

7

2 1Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

Foarte slabă

Nota medie obţinută pentru acest indicator – 7.63, împreună cu interpretarea răspunsurilor obţinute, 20 de aprecieri pozitive din 30 şi 7 satisfăcătoare, pun în evidenţă un grad destul de ridicat al satisfacţiei părinţilor privind colaborarea dintre şcoală şi familie. Şi la acest indicator percepţia cadrelor didactice se înscrie pe acelaşi trend de apreciere, nota acordată de acestea fiind cea de-a doua cea mai mare notă medie obţinută în evaluarea factorilor cu influenţă asupra calităţii actului educativ.

Graficul nr. 24. Imaginea instituţiei în comunitatea locală în opinia părinţilor

Imaginea instituŃiei în comunitatea locală

1510

4 1

Foarte bună

Bună

Satisfăcătoare

Slabă

N = 30

Eşantion părinŃi

N = 30

Eşantion părinŃi


49

Imaginea instituţiei şcolare în comunitatea locală a fost itemul care s-a bucurat de cea mai mare notă medie în evaluarea părinţilor – 8.10. 25 din 30 de respondenţi consideră că instituţia are o imagine foarte bună sau bună în comunitate, acesta fiind probabil unul din motivele pentru care au ales instituţia de învăţământ pentru copiii lor sau i-au încurajat pe aceştia să urmeze acolo cursurile şcolare. Per total, acest indicator se dovedeşte un argument puternic în conturarea opţiunilor şcolare, chiar dacă nu toate dimensiunile sistemului sunt apreciate ca fiind performante.

_________________________________________________________________________________________________________

Comparând imaginea cadrelor didactice şi a părinţilor despre caracteristicile analizate mai sus, se poate observa o destul de bună suprapunere între ele şi o menţinere în zonă de satisfacţie medie:

Graficul nr. 25. Distribuţia comparativă a notelor medii acordate de cadrele didactice şi de părinţi

Note medii acordate

6.25

5.94

7.916.84

7.227.2

5.16

7.267.1

7.63

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Infrastructuraşcolară

Oferta deprograme

extraşcolare

Activitateacadrelordidactice

Pregătireaelevilor

Colaborareşcoală –familie

Cadre didactice

PărinŃi


50

Graficul nr. 26. Propuneri de îmbunătăţire a procesului educaţional

16 1414 12 4

24 610 12 8

18 9 317 10 3

24 622 8

25 4 124 5 1

15 14 1

0 5 10 15 20 25 30

Programul şcolar mai scurt

Materii de studiu mai puŃin încărcate

Modificarea atitudinii cadrelor didactice faŃă de procesul de învăŃământ

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecŃionare

Mai multe posibilităŃi de programe extraşcolare

Mai multe programe educative în vacanŃele şcolare

Mai multe ore de limbi străine

Acces liber la reŃeaua de calculatoare a instituŃiei

AtenŃie mai mare acordată pregătirii practice a elevilor

Utilizarea recomandărilor părinŃilor în planificarea activităŃilor

Implicarea părinŃilor în activităŃile organizate la nivelul instituŃiei

Cât de importante sunt în opinia dvs. următoarele propuneri pt. îmbunătăŃirea procesului educaŃional?

Foarte important Neutru Deloc important

Din distribuţia răspunsurilor părinţilor rezultă că sunt considerate foarte importante modificarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul de învăţământ (25 respondenţi din 30), reducerea încărcăturii conţinuturilor disciplinelor şcolare, creşterea ofertei de programe extraşcolare şi centrarea activităţilor pe dezvoltarea abilităţilor practice pentru elevi (câte 24 respondenţi din 30) şi participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare (22 respondenţi din 30).

Se conturează astfel o imagine a părinţilor despre un sistem de învăţământ care are încă de suferit la capitolul de competenţe ale resursei umane (atitudinea cadrelor didactice, formare continuă), curriculum (materii prea încărcate, pregătire mult prea teoretizată, prea puţine ore de limbi străine) şi servicii oferite (oferte reduse de programe extraşcolare şi programe pe perioada vacanţelor şcolare). Nevoia pentru un program şcolar mai scurt identificată la nivelul eşantionului de părinţi (15 din 30) este sensibil redusă comparativ cu nevoia elevilor (24 din 40), managementul timpului fiind perceput în funcţie de aşteptările specifice: siguranţă şi dezvoltare personală a copilului (părinţi) şi opţiunea pentru mai multă libertate şi dezvoltare personală (elevi).

Cea mai redusă nevoie se observă la propunerea privind asigurarea accesului liber la reţeaua de calculatoare (10 părinţi consideră asta foarte important, 8 deloc important), în condiţiile în care calculatorul nu mai este demult un lux ci o necesitate în societatea modernă, iar elevii au competenţe digitale din ce în ce mai relevante.

N = 30

Eşantion părinŃi


51

„Consider că în momentul de faţă doi factori negativi afectează sistemul educaţional: primul, cel mai important, corpul didactic nu este suficient de motivat, nu doar financiar, dar şi din alte puncte de vedere, iar cel de-al doilea este că materiile se schimba anual, nivelul şi cantitatea solicitată este mult prea mare. Ar trebui introdus un sistem care ţinteşte spre creşterea sau dezvoltarea unor noi cunoştinţe, cum ar fi: limbi străine, capacitatea de a comunica, de a avea o părere proprie. De asemenea, consider că sectorul civil, unele ONG-uri locale ar trebui implicate în aşa zisele programe extraşcolare. S-ar putea realiza numeroase activităţi extraşcolare prin crearea unor parteneriate viabile între sectorul civil-părinţi-instituţii şcolare.” (părinte, 34 ani)

Graficul nr. 27 a, b, c, d. Rolul principal în educaţia copilului

Formare intelectuală

15

24

FamiliaŞcoalaFamilia şi şcoala în egală măsură

Dezvoltare morală

10

118


Comportament civilizat

7

0

23


Responsabilitate generală

6

0

24


Analiza celor 4 grafice arată o tendinţă clară în ceea ce priveşte asumarea rolurilor. Şcoala şi familia trebuie să colaboreze pentru a oferi copilului cele mai bune şanse în ceea ce înseamnă dezvoltarea personală. Cei mai mulţi părinţi consideră depăşită o separare a rolurilor, şcolii revenindu-i în mod tradiţional sarcina oferirii de cunoştinţe şi deprinderi, iar familiei responsabilitatea dezvoltării morale. Din ce în ce mai mult se conştientizează la nivelul părinţilor beneficiile muncii în echipă, ceea ce determină o creştere a nivelului de implicare în viaţa şcolii, prin diverse activităţi de voluntariat şi de facilitare a activităţilor extraşcolare, pe lângă tradiţionalele forme de cooperare de ajutor financiar şi gospodăresc.

N = 30

Eşantion părinŃi


52

Graficul nr. 28. Aportul părinţilor la viaţa şcolară

19 11

22 8

15 15

21 9Ajutorul financiar

Ajutorul gospodăresc

Participarea la activităŃile şcolare

FacilităŃi în activităŃi extraşcolare

Care este aportul dvs. personal la buna desfăşurare a vieŃii şcolare?

Da Nu

Propunerile de îmbunătăţire a colaborării dintre instituţia şcolară şi familie oferă o imagine a nevoilor încă neîndeplinite a părinţilor în ceea ce priveşte implicarea în viaţa şcolară a copilului şi posibilităţile reale deja experimentate în anumite locuri sau cunoscute prin intermediul schimburilor de experienţă şi colaborare cu alte instituţii din alte medii:

Care sunt propunerile dvs. de îmbunătăţire a colaborării dintre instituţia şcolară şi familie?

„Instituţia” şcolară ar trebui ca termen să dispară şi să se creeze o atmosferă mult mai deschisă decât în momentul de faţă. Într-adevăr acum vorbim de instituţia şcolară şi părinţi, instituţia furnizează un „serviciu” iar părinţii, mai bine zis copiii, sunt beneficiarii acestui serviciu. Consider că ar trebui intensificate activităţile de tip „family day”, adică părinţii să se implice efectiv în activităţi precum organizare de excursii, mici baluri, concursuri locale. Astfel, s-ar crea anumite spaţii informale, unde cadrele didactice, părinţii s-ar transforma în simpli organizatori, coordonatori de activităţi, lucru ce ar duce la dispariţia barierelor instituţionale dintre părinţi şi şcoală.” (părinte, 34 ani)

Propuneri punctuale:

� Intâlniri între grupuri de părinţi şi profesori, cu teme axate concret pe nevoile copiilor � Comunicarea în ambele sensuri, buna cunoaştere a familiei de către cadrele didactice,

nediscriminarea de către şcoală a copilului, respectiv familiei acestuia, implicarea activă a consilierilor şcolari în relaţia şcoală – familie

� Organizarea unor întâlniri părinţi-cadre didactice, părinţi-conducerea şcolii, părinţi – psiholog (consilier scolar); organizarea unor acţiuni unde părinţii să fie implicaţi în mod activ (ex. concursuri pe diferite teme); organizarea zilelor şcolii cu implicarea părinţilor; corespondenţă activă între şcoală şi familie (forum, mailuri)

� Şcoala părinţilor (informare- formare cu părinţii); implicarea în procesul de învăţământ a părinţilor împreună cu valorile deţinute: colecţii, pasiuni, activitate economică interesantă educativ, relaţii de rudenie cu medic, actor, etc; organizarea Zilei Familiei (o zi pentru fiecare familie a fiecărui copil)

N = 30

Eşantion părinŃi


53

CONCLUZII

Am iniţiat acest studiu din dorinţa de a cunoaşte caracteristicile sistemului de învăţământ judeţean, de a identifica aspectele sale problemă şi a de a formula recomandări care să reflecte opiniile celor patru categorii de actori care determină funcţionalitatea sistemului. Analiza răspunsurilor din perspectiva potenţialelor de îmbunătăţire ne-a condus la formularea următoarelor concluzii:

� Varietatea sistemelor şcolare descrise de respondenţi determină abordări personalizate în preocupările de creştere a calităţii şi luarea în considerare a oportunităţilor specifice mediului în care ele funcţionează.

� Instituţiile educaţionale au totodată o serie de trăsături comune care facilitează transferul de know-how şi de capital de cunoaştere. Sistemul de învăţământ local este deschis faţă de preluarea şi implementarea modelelor de bune practici în multe din palierele activităţilor sale, graţie experienţelor de cooperare transfrontalieră în care s-au implicat.

� În condiţiile în care infrastructura este percepută de respondenţi ca principala problemă a instituţiei şcolare, se încearcă o compensare la nivelul ofertelor educaţionale. Experienţele de cunoaştere oferite îşi ating într-o măsură mai mare rezultatele acolo unde competenţele cadrelor didactice se întâlnesc cu nevoile şi priorităţile elevilor şi cu implicarea părinţilor în viaţa şcolară.

� O aşteptare majoră a părinţilor faţă de sistemul educaţional este formarea abilităţilor practice ale elevilor şi îmbunătăţirea ofertelor de programe extraşcolare. Capacitatea instituţiei de a răspunde la aceste aşteptări este încă destul de redusă, chiar dacă există preocupare şi interes pentru acest tip de activităţi.

� Analiza nevoilor de formare susţine ideea unor programe de dezvoltare personală şi profesională mai elastice, concentrate pe competenţe şi mai puţin pe cunoştinţe. Interesul cadrelor didactice se centrează pe cursuri ce pot asigura formarea competenţelor didactice dar şi pe cursurile care oferă abilităţi în munca cu copiii din categoriile defavorizate.

Recomandarea principală este realizarea de către instituţiile de învăţământ a unor strategii de dezvoltare instituţională care să se bazeze pe o bună cunoaştere a particularităţilor locale şi care să ofere o viziune de dezvoltare pentru viitor în baza priorităţilor identificate.


54

Resursa umană trebuie să se afle în centrul acestor preocupări, ţinând cont că este perceput ca fiind elementul cheie în dezvoltarea instituţională. Analiza nevoilor de formare profesională la nivelul cadrelor didactice trebuie să conducă la identificarea clară a acelor competenţe specifice care le vor permite acestora să răspundă nevoilor în schimbare ale elevilor cu care lucrează.

Furnizorii de programe de formare profesională trebuie să îşi contureze ofertele de aşa manieră încât să se plieze cât mai bine pe aşteptările potenţialilor clienţi. Ca recomandare, este important să ţină seama de particularităţile publicului implicat şi poate face acest lucru cel mai bine dacă alocă timp unor întâlniri directe cu participanţii înainte de luarea deciziilor finale privind organizarea programelor.

Chiar dacă infrastructura este considerată ca o problemă majoră a sistemului educaţional local, insatisfacţia părinţilor şi copiilor este dată mai degrabă de o slabă adecvare a serviciilor educaţionale la realităţile locale. Recomandarea noastră este ca instituţiile şcolare să îşi îmbunătăţească colaborarea cu părinţii, să îi consulte şi să îi implice în luarea deciziilor privind organizarea vieţii şcolare şi să îi considere adevăraţi parteneri în eforturile de dezvoltare instituţională.


55

Anexa 1. Chestionar cadre didactice

CHESTIONAR

Denumirea instituţiei de învăţământ Nr. telefon

Chestionarul de faţă are scopul de a cunoaşte opinia cadrelor didactice despre sistemul de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea precum şi despre nevoile de formare din prezent. În chestionar nu există răspunsuri corecte şi greşite, pentru noi sunt importante toate răspunsurile primite. Informaţiile pe care ni le oferiţi vor fi tratate confidenţial. Pentru completarea chestionarului aveţi nevoie de aproximativ 15 minute.

Vă rugăm să completaţi cu cuvintele dvs. spaţiile goale.

Pentru a indica răspunsul dvs. la celelalte întrebări, folosiţi opţiunea Bold pentru a evidenţia răspunsul sau codul răspunsului ales sau încercuiţi varianta aleasă.

Modulul 1. Unde suntem?

Credeţi că şcoala românească răspunde în acest moment aşteptărilor publicului său (elevi, familie, comunitate locală, piaţa forţei de muncă)?

Da, în mare măsură

Da, într-o oarecare măsură

Nu reuşeşte acest lucru


Elevi 1 2 3 0

Familie 1 2 3 0

Comunitatea locală 1 2 3 0

Piaţa forţei de muncă 1 2 3 0

În instituţia şcolară în care vă desfăşuraţi activitatea în prezent ...

În mare măsură

În mică măsură

Deloc Nu ştiu,

nu pot aprecia

Există viziune strategică pe termen mediu şi lung.

1 2 3 0

Se insistă mai degrabă pe prevenire decât pe rezolvarea de probleme.

1 2 3 0

Există preocupare pentru nevoile actorilor implicaţi.

1 2 3 0


56

Acordaţi o notă de la 1(foarte slab/ă) la 10 (foarte bun/ă) pentru a aprecia instituţia dvs. de învăţământ în ceea ce priveşte:

Itemi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Infrastructura şcolară (clădire, materiale

didactice, echipamente IT)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Oferta educaţională existentă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Oferta de programe extraşcolare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Orientarea europeană (lipsa discriminări-lor,

integrarea persoanelor cu nevoi speciale)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calitatea activităţii cadrelor didactice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calitatea pregătirii elevilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Colaborarea instituţie şcolară – familie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Colaborare instituţie şcolară

– comunitatea locală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Mândria cadrelor didactice de a aparţine

colectivului instituţiei de învăţământ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Mândria elevilor de a aparţine colectivului

instituţiei de învăţământ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Imaginea instituţiei în comunitatea locală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Care credeţi că sunt cele mai importante probleme cu care instituţia de învăţământ se confruntă în prezent? Care ar fi soluţia cea mai potrivită pentru rezolvarea fiecăreia din problemele amintite de dvs.?

Problema Soluţia

Prima alegere (cea mai importantă problemă)

A doua alegere (a doua cea mai importantă problemă)


57

Din experienţa dvs. în ceea ce priveşte colaborarea cu părinţii/familia elevilor, care au fost nevoile exprimate cel mai des de aceştia faţă de mediul şcolar? [Puneţi un X în dreptul afirmaţiei care corespunde răspunsului dvs. Puteţi alege mai multe variante.]

Programul şcolar ar trebui să fie mai scurt.

Materiile de studiu ar trebui să fie mai puţin încărcate.

Ar trebui să existe mai multe posibilităţi de programe extraşcolare.

Ar fi nevoie de mai multe ore de limbi străine.

Ar trebui să existe o reţea de calculatoare la care să elevii să aibă acces liber.

Şcoala ar trebui să insiste mai mult pe pregătirea practică a elevilor.

Ar trebui să existe un program de audienţe bine stabilit.

Ar trebui să fie asigurată asistenţă medicală permanentă.

Copiilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a servi masa de prânz la şcoală.

Ar trebui să fie asigurate programe educative în vacanţele şcolare.

Altceva. Vă rugăm detaliaţi răspunsul dvs.

Ce aşteptări ale acestora credeţi că nu pot fi îndeplinite de instituţia şcolară?

La următoarea întrebare vă rugăm să răspundeţi numai dacă lucraţi într-o instituţie de învăţământ din afara Municipiul Satu Mare:

Ce credeţi că poate oferi o instituţie şcolară dintr-o localitate mică în ceea ce priveşte educaţia formală şi informală?


58

Modulul 2. Formarea profesională

Amintiţi-vă de acel curs de formare despre care credeţi că a avut o mare influenţă asupra dvs. şi la care vă gândiţi şi acum cu plăcere. Câtă importanţă credeţi că au avut următorii factori în această apreciere?

Foarte important

Destul de important

Deloc important


Renumele trainer-ului 1 2 3 0

Calitatea prezentării susţinute (conţinut, formă)

1 2 3 0

Domeniul în care a fost susţinut 1 2 3 0

Interacţiunea trainer – participanţi 1 2 3 0

Interacţiunea dintre participanţi 1 2 3 0

Locaţia şi perioada aleasă 1 2 3 0

Dacă vă gândiţi la instituţia de învăţământ la care lucraţi în prezent, care din următoarele afirmaţii credeţi că ar exprima cel mai bine situaţia existentă?

Adevărat Fals Nu ştiu, nu pot aprecia

Majoritatea colegilor mei au participat la cursuri de formare în ultimii doi ani.

1 2 0

Cursurile de formare au răspuns în mare măsură nevoilor existente.

1 2 0

Participarea la cursurile de formare a determinat creşterea calităţii actului educaţional.

1 2 0

Cei mai mulţi dintre colegii mei înţeleg importanţa participării la cursurile de formare.

1 2 0

A fost nevoie de contribuţia financiară proprie a participanţilor la cursurile de formare.

1 2 0

Conducerea instituţiei încurajează participarea cadrelor didactice la cursurile de formare.

1 2 0

Există informaţii corecte şi complete despre ofertele de cursuri actuale disponibile în judeţ.

1 2 0


59

La ce cursuri de formare aţi dori să participaţi în următorii doi ani?

CURSUL

Prima alegere

A doua alegere

Credeţi că mobilitatea transfrontalieră oferă posibilităţi de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ actual în această regiune?

1. DA 2. NU 0. Nu ştiu, nu pot aprecia.

Modulul 4. Date demografice

Sexul: 1. Feminin 2. Masculin

Vârsta: ______________ ani împliniţi

Instituţia şcolară în care vă desfăşuraţi activitatea este din:

1. Mediul urban 2. Mediul rural

Nivelul de învăţământ la care vă desfăşuraţi activitatea:

1. Invăţământ preşcolar 2. Ciclul primar

3. Ciclul gimnazial 4. Liceu/ Şcoală profesională

Vă mulţumim!

Vă rugăm să returnaţi chestionarul completat la adresa de mail [email protected] sau la numărul de fax 0364 – 819110 până cel târziu în data de 15.07.2011.

Pentru orice întrebări vă rugăm să o contactaţi pe doamna Mirela Pinte la nr. de telefon 0744 – 531179.


60

Anexa 2. Chestionar părinţi

CHESTIONAR

Chestionarul de faţă are scopul de a cunoaşte opinia dumneavoastră ca părinţi despre sistemul de învăţământ în care sunt formaţi copiii dumneavoastră. În chestionar nu există răspunsuri corecte şi greşite, pentru noi sunt importante toate răspunsurile primite. Informaţiile pe care ni le oferiţi vor fi tratate confidenţial. Pentru completarea chestionarului aveţi nevoie de aproximativ 5 minute.

1. Acordaţi pentru fiecare din următoarele aspecte o notă de la 1 (foarte slab/ă) la 10 (foarte bun/ă) pentru a aprecia instituţia de învăţământ în care învaţă copilul dvs. [Dacă aveţi mai mulţi copii, gândiţi-vă la acela care are ziua de naştere cea mai apropiată de a dvs.]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Infrastructura şcolară (clădire, mobilier, materiale

didactice, echipamente IT, sală de sport)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Oferta de programe extraşcolare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calitatea activităţii cadrelor didactice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calitatea pregătirii elevilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Colaborarea instituţie şcolară – familie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Imaginea instituţiei în comunitatea locală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2. Cât de importante sunt în opinia dvs. următoarele propuneri pentru îmbunătăţirea procesului educaţional?

Foarte important

Neutru Deloc important

Programul şcolar mai scurt 1 2 3

Materii de studiu mai puţin încărcate 1 2 3

Modificarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul de învăţământ

1 2 3

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare 1 2 3

Mai multe posibilităţi de programe extraşcolare 1 2 3

Mai multe programe educative în vacanţele şcolare 1 2 3

Mai multe ore de limbi străine 1 2 3

Acces liber la reţeaua de calculatoare a instituţiei 1 2 3

Atenţie mai mare acordată pregătirii practice a elevilor 1 2 3

Utilizarea recomandărilor părinţilor în planificarea activităţilor 1 2 3

Implicarea părinţilor în activităţile organizate la nivelul instituţiei

1 2 3

Altceva. Vă rugăm detaliaţi răspunsul dvs.


61

3. În opinia dvs., cine are rolul principal în educaţia copilului în ceea ce priveşte:

Familia Şcoala Familia şi şcoala în egală măsură

Formarea intelectuală 1 2 3

Dezvoltarea morală 1 2 3

Comportament civilizat 1 2 3

Responsabilitate generală 1 2 3

4. Care este aportul dvs. personal la buna desfăşurare a vieţii şcolare?

DA NU

Ajutorul financiar 1 2

Ajutorul gospodăresc 1 2

Participarea la activităţile şcolare 1 2

Facilităţi în activităţi extraşcolare 1 2

5. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătăţire a colaborării dintre instituţia şcolară şi familie?

Date demografice

Sexul:

1. Feminin 2. Masculin

Vârsta dvs.: ____ ani împliniţi

Şcoala în care învaţă copilul dvs. se află în:

1. Mediul urban 2. Mediul rural

Nivelul de învăţământ în care este cuprins copilul dvs.:

1. Invăţământ preşcolar 2. Ciclul primar

3. Ciclul gimnazial 4. Liceu/ Şcoală profesională

Vă mulţumim!

Vă rugăm să returnaţi chestionarul completat la adresa de mail [email protected] sau la numărul de fax 0364 – 819110 până cel târziu în data de 10.08.2011.

Pentru orice întrebări vă rugăm să o contactaţi pe doamna Mirela Pinte la nr. de telefon 0744 – 531179.


62

Anexa 3. Chestionar elevi

CHESTIONAR PENTRU ELEVI Localitatea: ................................................ Clasa în care treci: ..................................... Vârsta: ..........…………… Sexul: 1. Feminin 2.Masculin Încercuieşte variantele de răspuns care ţi se potrivesc cel mai bine!

1. Gândeşte-te puţin la şcoala în care înveţi. Crezi că ... Da Nu Nu ştiu

Sunt necesare îmbunătăţiri în relaţia profesor – elev?

1 2 3

Sunt necesare îmbunătăţiri în relaţia profesor – părinte?

1 2 3

Există alte activităţi în afara celor de predare – învăţare pe care ai dori să le organizeze şcoala?

1 2 3

Şcoala face de ajuns pentru stimularea elevilor capabili de performanţe?

1 2 3

Şcoala face de ajuns pentru monitorizarea şi susţinerea elevilor cu probleme la învăţătură?

1 2 3

În şcoală se desfăşoară activităţi care stimulează creativitatea elevilor?

1 2 3

În şcoală se desfăşoară activităţi care stimulează lucrul în echipă al elevilor?

1 2 3

2. Dacă tu ai fi directorul şcolii, ai face lucrurile care sunt enumerate mai jos?

Da Nu Nu ştiu

Încheierea parteneriatelor cu alte şcoli 1 2 3

Implicarea elevilor în diverse activităţi cultural artistice 1 2 3

Organizarea unei şcoli de vară pentru elevii cu rezultate mai slabe 1 2 3

Implicarea părinţilor în activităţile organizate la şcoală 1 2 3

Înfrumuseţarea curţii şcolii 1 2 3

Crearea spaţiilor pentru activităţi sportive (terenuri, sală de sport) 1 2 3

Introducerea uniformei 1 2 3

3. Consideri că ... Da Nu Nu ştiu

Cei mai mulţi dintre profesorii tăi sunt bine pregătiţi. 1 2 3

Cei mai mulţi dintre profesorii tăi sunt corecţi la notare. 1 2 3

Cei mai mulţi dintre profesorii tăi sunt severi. 1 2 3

Cei mai mulţi dintre profesorii tăi se străduiesc să se facă înţeleşi. 1 2 3

Numărul de ore este prea mare. 1 2 3

Există materii pe care le înveţi de dragul profesorului. 1 2 3

Ti-ar plăcea să fii profesor. 1 2 3

Îţi mulţumim pentru răspunsuri!


63

Anexa 4. Ghid de interviu – manageri instituţii şcolare

GHID DE INTERVIU

1. Ce beneficii are un elev alegând această instituţie? Ce îi poate oferi din punct de vedere formal? Dar informal?

2. Ce face concret şcoala pentru a asigura calitatea relaţiilor dintre elevi şi personalul şcolii?

3. În ce măsură sunt elevii mulţumiţi de educaţia oferită în şcoală?

4. Care este practica instituţiei în ceea ce priveşte colaborarea cu părinţii (familia) copilului?

5. Se întâmplă des ca părinţii să facă propuneri constructive privind îmbunătăţirea vieţii şcolare? Puteţi să oferiţi exemple în acest sens?

6. Cât de mulţumiţi sunt părinţii de educaţia oferită în şcoală/grădiniţă?

7. Cum asiguraţi accesul personalului, elevilor, părinţilor la informaţia relevantă?

8. Cât de importantă este în opinia dvs. formarea profesională a cadrelor didactice din instituţie?

9. Ce ar trebui să ofere noile programe de formare profesională astfel încât să fie considerate utile de către participanţi?

10. Ce probleme au întâmpinat colegii dvs. în cadrul cursurilor la care au participat?

11. Cum evaluaţi eficienţa şi eficacitatea programelor de dezvoltare profesională?

12. În instituţia pe care o conduceţi au existat programe de cooperare transfrontalieră? Dacă DA, puteţi să ne oferiţi nişte exemple concrete?

13. Cum s-a resimţit în activitatea concretă a şcolii influenţa programelor de cooperare transfrontalieră?

14. Care sunt preocupările dvs. ca manager în atragerea de resurse materiale şi financiare suplimentare? Există o strategie în acest sens?


64

Anexa 5. Date demografice – eşantion cadre didactice

Graficul nr. 29 a, b, c, d – Date demografice eşantion cadre didactice (32 respondenţi)

Sexul

31

1

FemininMasculin

7

18

6

1

02468

1012141618

Între 20-29ani

Între 30-39ani

Între 40-49ani

Peste 50 ani

Grupe de vârste

InstituŃia şcolară în care vă desfăşuraŃi activitatea este din:

23

9

Mediul urbanMediul rural

Nivelul de învăŃământ în care îşi desfăşoară activitatea:

312

14

3

ÎnvăŃământ preşcolarCiclul primarCiclul gimnazialLiceu/ Şcoală profesională


65

Anexa nr. 6. – Date demografice – eşantion elevi

Graficul nr. 30. Date demografice – eşantion elevi (40 respondenţi)

Localitatea

13

27

Mediulurban

Mediul rural

Sexul

2020FemininMasculin

3

16

11

8

1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani

Vârsta


66

Anexa nr. 7. Date demografice – eşantion părinţi

Graficul nr. 31. Date demografice – eşantion părinţi (30 respondenţi)

Sexul

8

22

Masculin

Feminin

3

18

7

2

Între 20 - 29 Între 30 - 39 Între 40 - 49 Între 50 - 59

Grupe de vârste

Şcoala în care învaŃă copilul dvs. se află în:

24

6

Mediul urban

Mediul rural

7

10

8

5

ÎnvăŃământpreşcolar

Ciclul primar Ciclulgimnazial

Liceu/ Şcoalăprofesională

Nivelul de învăŃământ în care este cuprins copilul dvs:


67

Pagina web a programului:

www.huro-cbc.eu

www.hungary-romania-cbc.eu

The content of this publication does not necessarily represent the official position of the European Union.

A kiadvány tartalma nem feltétlenül tükrözi az Európai Unió hivatalos álláspontját.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene.

Documents

ANNAALLIIZZAA NNEEVVOOIILLOORR PPRRIIVVIINNDD ... - raport de cercetare.pdfCercetare realizată de Agenda Setting pentru AsociaŃia Consult Scolari 3 FIGURI, TABELE ŞI GRAFICE Figura