Embed Size (px)
Citation preview
Prezentarea eşantionului
Chestionarul a fost aplicat pe 435 de studenţi din Iaşi, incluzând tineri care studiază la
Universitatea „Al.I. Cuza” (57,2%), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (20,2%),
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” (14%) şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (6,9%). Un număr mic de studenţi (1,6%) nu au
precizat universitatea la care studiază.
UniversitateaUniversitatea „Al. I. Cuza”
Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”
Universitatea de Medicină şi Farmacie
Universitatea de Ştiinţe Agricole
Non răspunsuri
Număr respondenţi
249 88 61 30 7
Procent din total
57,2 20,2 14% 6,9% 1,6%
Ca specializări, cei mai mulţi studeţi chestionaţi au fost de la Filosofie şi Ştiinţe Social
Politice (19,8%), urmaţi de cei de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (11,5%),
Medicină Generală (9,9%), Construcţii, Mecanică şi Chimie (6,7%). Se observă că şi aici ponderea
cea mai mare o au facultăţile care aparţin Universităţii „Al. I. Cuza”. Cei mai puţini studenţi care au
răspuns la chestionar (câte unul) sunt de la facultăţile de Comunicare şi Relaţii Publice, Arhitectură,
Telecomunicaţii, Jurnalism şi Electrotehnică.
După criteriul anului (sau al nivelului de studii – masterat ori doctorat) mai mult de jumătate
(54,9%) dintre studenţii cuprinşi în eşantion sunt în primii doi ani de studiu iar trei sferturi (74,7%)
în primii trei ani.
Anul (nivelu de
studii)
Frecvenţa răspunsurilo
r ProcentProcent cumulat
Anul 1 114 26,2 26,2Anul 2 125 28,7 54,9Anul 3 86 19,8 74,7Anul 4 34 7,8 82,5Anul 5 32 7,4 89,9Anul 6 10 2,3 92,2Masterat 28 6,4 98,6Doctorat 1 0,2 98,9
1
NR 5 1,1 100,0Total 435 100,0
Experienţa redusă a membrilor eşantionului se reflectă şi în distribuţia vârstelor celor care au
participat la această cercetare. Dintre ei doar doi au 18 ani şi doar 16 persoane au 25 de ani şi peste,
în schimb în intervalul de vârstă 19 – 21 ani se află 60% dintre cei care au răspuns chestionarului
nostru.
Vârsta Frecvenţa Procent Procent cumulat18 ani 2 0,5 0,519 ani 44 10,1 10,620 ani 118 27,1 37,721 ani 100 23,0 60,722 ani 61 14,0 74,723 ani 49 11,3 86,024 ani 43 9,9 95,925 ani 11 2,5 98,4Mai mult de 26 de ani 5 1,1 99,5NR 2 0,5 100,0Total 435 100,0
Din totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul, aproximativ o treime (35,4%) au fost
bărbaţi şi circa două treimi (63,7%) femei.
Gen Frecvenţa Procent Procent cumulatMasculin 154 35,4 35,4Feminin 277 63,7 99,1NR 4 0,9 100,0Total 435 100,0
În sfârşit, în funcţie de situaţia maritală, cei mai mulţi dintre studenţii care au răspuns la
acest chestionar, mai mult de jumătate (61,4%) sunt singuri, explicaţia stând, poate, şi în vârsta
redusă a majorităţii celor care compun eşantionul nostru. Urmează, în ordine, uniunea consensuală
(22,5%) şi non-răspunsurile (10,1%). De semnalat numărul mare al celor din urmă care poate fi pus
pe seama faptului că ascund faptul că sunt singuri sau nu ştiu cum să îşi definească relaţia în care
sunt angajaţi. Căsătoriţi sunt doar 2,3% dintre studenţi iar separaţi 3,7%.
Frecvenţă Procent Procent cumulatSingur/a 267 61,4 61,4Casatorit/a 10 2,3 63,7Separat/a 16 3,7 67,4Uniune consensuala 98 22,5 89,9NR 44 10,1 100,0Total 435 100,0
2
Comportamentul studenţilor faţă de consumul de droguri
La prima întrebare Ai colegi din facultate care consumă droguri? aproape un sfert dintre
studenţi au răspuns cu DA, ceea ce poate fi considerat un procent însemnat. La aceasta se mai
adaugă şi faptul că o treime dintre ei nu au dat nici un răspuns ceea ce, în unele condiţii poate fi
considerat un răspuns afirmativ. Mai puţin de jumătate (43,7%) sunt absolut siguri că nu cunosc nici
un coleg care consumă droguri sau nu au cunoştinţă de acest fenomen în şcoala lor.
22,99%
43,68%
33,33%
DA
NU
Nu stiu/NR
Ai colegi de facultate care consumã droguri?
Distrubuţia celor care au cunoştinţă sau nu de consumul de droguri de la ei din facultate în
funcţie de universitatea la care studiază este ilustrată în tabela de mai jos.
Ai colegi de facultate care consumă droguri? Frecvenţa Procentul Procent cumulatDA UMF 13 13,0 13,0
UAIC 52 52,0 65,0UTI 19 19,0 84,0USAMV 14 14,0 98,0NR 2 2,0 100,0Total 100 100,0
NU UMF 24 12,6 12,6UAIC 93 48,9 61,6UTI 63 33,2 94,7USAMV 7 3,7 98,4
3
NR 3 1,6 100,0Total 190 100,0
Nu stiu/NR UMF 24 16,6 16,6UAIC 104 71,7 88,3UTI 6 4,1 92,4USAMV 9 6,2 98,6NR 2 1,4 100,0Total 145 100,0
Totuşi aceste date nu pot fi analizate fără a ţine seama de numărul respondenţilor pentru că
deşi jumătate din numărul celor care au cunoştinţă de consum de droguri la ei în universitate provin
de la „Al.I.Cuza”, tot aceasta este şi proporţia celor care au răspuns în total la chestionar. Ca urmare,
în tabelul de mai jos avem proporţia celor care au cunoştinţă de consumul de droguri, în funcţie de
universitatea la care învaţă.
Universitatea Frecvenţa Procentul Procent cumulatUMF DA 13 21,3 21,3
NU 24 39,3 60,7Nu stiu/NR 24 39,3 100,0Total 61 100,0
UAIC DA 52 20,9 20,9NU 93 37,3 58,2Nu stiu/NR 104 41,8 100,0Total 249 100,0
UTI DA 19 21,6 21,6NU 63 71,6 93,2Nu stiu/NR 6 6,8 100,0Total 88 100,0
USAMV DA 14 46,7 46,7NU 7 23,3 70,0Nu stiu/NR 9 30,0 100,0Total 30 100,0
NR DA 2 28,6 28,6NU 3 42,9 71,4Nu stiu/NR 2 28,6 100,0Total 7 100,0
Dacă la Universitatea de Medicină şi Farmacie, la Universitatea „Al. I. Cuza” şi la
Universitatea Tehnică procentul celor care ştiu de consum de droguri la ei în şcoală este de 20-21%
la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Farmacie Veterinară aproape jumătate (46,7%) dintre studenţi
ştiu acest lucru ceea ce poate duce la concluzia că aici consumul este mult mai vizibil decât în
celelalte universităţi.
Surprinzător, aşa cum rezultă din tabelul de mai jos, ponderea celor au cunoştinţă de consum
de droguri în facultate este cu mult mai mare în rândul celor căsătoriţi (40%) decât în rândul celor
4
singuri (22,1%) sau adepţi ai uniunii consensuale (23,5%). Pe de altă parte, această concluzie poate
rezulta dintr-o deformare care provine din numărul extrem de mic de pesoane căsătorite care au
completat chestionarele noastre (10).
Drogurile consumate în facultăţi, conform celor declarate de studenţi sunt, în principal
drogurile uşoare. La această întrebare au răspuns 100 de studenţi care au selectat, în total, 166 de
variante (a existat posibilitatea seletării mai multor variante de răspuns).
Heroina Marijuana Hasis Cocaina LSD Amfetamina Sedative Aurolac Altele... Total10 69 40 8 7 10 4 0 18 166
6,02% 41,57% 24,10% 4,82% 4,22% 6,02% 2,41% 0,00% 10,84% 100,00%Din răspunsurile celor care ştiu ce droguri s-ar consuma în facultatea lor, rezultă că
marijuana este stupefiantul cel mai consumat (41,57% din răspunsuri) urmată de haşiş. De remarcat
faptul că sedativele au fost menţionate de doar patru respondenţi (2,41%).
O treime (33,8%) din prietenii studenţilor care au răspuns la chestionar consumă droguri,
într-un fel sau altul. Dacă procentul acesta este semnificativ mai mare decât în cazul colegilor, mai
mare este şi procentul prietenilor care nu consumă droguri (54,3%) faţă de cel al colegilor care nu
consumă. Firesc, dacă ţinem seama că prietenii sunt mai apropiaţi decât colegii iar obiceiurile lor
sunt mai bine cunoscute.
În graficul de mai jos sunt ilustrate comparativ datele referitoare la consumul de droguri al
colegilor/prietenilor studenţilor respondenţi.
Situatia maritală Frecvenţa ProcenulSingur/a DA 59 22,1
NU 116 43,4Nu stiu/NR 92 34,5Total 267 100,0
Căsătorit/ă DA 4 40,0NU 2 20,0Nu stiu/NR 4 40,0Total 10 100,0
Separat/ă DA 3 18,8NU 11 68,8Nu stiu/NR 2 12,5Total 16 100,0
Uniune consensuală DA 23 23,5NU 45 45,9Nu stiu/NR 30 30,6Total 98 100,0
NR DA 11 25,0NU 16 36,4Nu stiu/NR 17 38,6Total 44 100,0
5
23
43,7
33,333,8
54,3
12
0
10
20
30
40
50
60
DA NU NU STIU
Pro
cen
te
Colegi care consumă Prieteni care consumă
La fel ca la întrebarea 1, mai jos am detaliat răspunsurile studenţilor în funcţie de
universitatea la care învaţă şi de obiceiurile în materie de consum de droguri ale prietenilor lor.
Ai prieteni (alţii decât colegii din facultate) care consumă droguri?
Universitatea Frecvenţa ProcentProcent
cumulativUMF Da 18 29,5 29,5
Nu 31 50,8 80,3Nu stiu/NR
12 19,7 100,0
Total 61 100,0 UAIC Da 91 36,5 36,5
Nu 129 51,8 88,4Nu stiu/NR
29 11,6 100,0
Total 249 100,0 UTI Da 26 29,5 29,5
Nu 61 69,3 98,9Nu stiu/NR
1 1,1 100,0
Total 88 100,0 USAMV Da 10 33,3 33,3
Nu 10 33,3 66,7Nu stiu/NR
10 33,3 100,0
Total 30 100,0 NR Da 2 28,6 28,6
Nu 5 71,4 100,0Total 7 100,0
Observăm din tabelul de mai sus că la Universitatea „Al. I. Cuza” procentul studenţilor care
au prieteni care se droghează este cel mai mare – 36,5% iar la Universitatea Tehnică şi la UMF
acesta este cel mai mic – 29,5%.
6
În privinţa drogurilor consumate de prieteni, 147 de respondenţi au selectat 244 de
răspunsuri multiple care se regăsesc mai jos.
La fel ca la întrebarea referitoare la preferinţele în materie de stupefiante ale colegilor, pe
primul loc se află marijuana (42,62%), urmată de haşiş (28,69%).
Heroina Marijuana Hasis Cocaina LSD Amfetamina Sedative Aurolac Altele... Total15 104 70 11 8 10 6 2 18 244
6,15% 42,62% 28,69% 4,51% 3,28% 4,10% 2,46% 0,82% 7,38% 100,00%
Graficul de mai jos prezintă comparativ preferinţele în materie de droguri ale „colegilor”,
comparativ cu cele ale „prietenilor”.
Părerea respondenţilor în ceea ce priveşte tipurile de droguri consumate de către colegi şi prieteni
10
69
40
8
7
10
4
0
18
104
70
18
2
6
10
8
11
15
0 20 40 60 80 100 120
Heroina
Marijuana
Hasis
Cocaina
LSD
Amfetamina
Sedative
Aurolac
Altele...
Droguri consumate de colegi Droguri consumate de prieteni
Graficul este făcut pe baza frecvenţei răspunsurilor şi se observă şi aici că informaţiile
oferite în ceea ce-i priveşte pe prieteni sunt mai numeroase decât cele referitoare la colegi.
Dacă întrebarea anterioară a vizat preferintele in materie de stupefiante ale prietenilor celor
care au răspuns la chestionare, Q5 îşi propune să determine mărimea cercului de cunoştinţe care
consumă droguri ale fiecărui student.
Grup categorie Frecvenţă Procentintre 1-5 131 30,11%intre 6-10 37 8,51%intre 11-15 13 2,99%
7
intre 16-20 2 0,46%peste 21 1 0,23%0/NR 251 57,70%Total 435 100,00%
Din răspunsuri apare faptul că numărul de cunoştinţe ale studenţilor care iau stupefiante este
relativ scăzut, acesta situându-se între una şi cinci persoane. Mai mult, mare parte din procentul
important de non răspunsuri (57,7%) poate fi pus pe seama faptului că respondenţii respectivi nu
cunosc nici o persoană aflată în această situaţie.
În ceea ce priveşte provenienţa drogurilor numai 17% dintre cei care au răspuns au habar de
sursele de aprovizionare ale cunoscuţilor. Dintre cei care au oferit date în acest sens 6,4% au
precizat ca surse prietenii/cunoştinţele, 5,5% dealerii sau diferite persoane „de pe stradă” şi 3,4%
weed-shopurile.
Frecvenţa Procent
weed shop 5 3.4
de la prieteni/cunoştinţe 28 6.4
dealeri/de pe stradă 24 5.5
le cumpară 7 1.6
din străinătate 1 .2
Nu ştiu/NR 360 82.7
Total 435 100.0
În graficul de mai jos sunt prezentate aceleaşi date cu observaţia că răspunsurile „nu ştiu” şi
non-răspunsurile sunt defalcate.
8
17.9
3.4
6.4
5.5
1.6
64.8
nu stiu
weed shop
de la prieteni/cunostinte
dealeri/de pe strada
le cumpara
din strainatate
NR
De unde isi procurã drogurile?
Revenind la respondenţii înşişi, lor li s-a cerut să explice dacă li s-au oferit droguri spre
cumpărare (Intrebarea Q7). Numai cinci studenţi nu au răspuns la această întrebare iar afirmativ au
răspuns numai 17,2% dintre ei.
Ţi-au fost oferite droguri spre cumpărare ?
Frecvenţa Procent Procent cumulatDA 75 17,2 17,2NU 355 81,6 98,9Nu stiu/NR
5 1,1 100,0
Total 435 100,0
9
17,2
81,6
1,1
DA
NU
Nu stiu/NR
Ti-au fost oferite droguri spre cumparare?
Interesant este că un procent apropiat de cel al persoanelor cărora nu li s-au oferit droguri
spre cumpărare îl înregistrează şi răspunsurile celor cărora nu ar încerca nici un drog în cazul în care
ar avea posibilitatea.
Dacă aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog?
Frecvenţa ProcentProcent cumulat
DA 66 15,2 15,2NU 351 80,7 95,9Nu stiu/NR 18 4,1 100,0
Total 435 100,0
15,2
80,7
4,1
DA
NU
Nu stiu/NR
Daca ati avea posibilitatea, ati incerca un drog?
10
Următoarele două tabele includ opţiunile respondenţilor referitoare la posibilitatea încercării
unui drog în funcţie de gen şi de universitatea la care studiază.
Sex Daca ati avea posibilitatea,
ati incerca un drog?
CountMasculin DA 39
NU 105
Nu stiu/NR 10
Feminin DA 26
NU 244
Nu stiu/NR 7
NR DA 1
NU 2
Nu stiu/NR 1
Universitatea
Daca aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog?
CountUMF DA 8
NU 51
Nu stiu/NR 2
UAIC DA 40
NU 198
Nu stiu/NR 11
UTI DA 12
NU 72
Nu stiu/NR 4
USAMV DA 5
NU 24
Nu stiu/NR 1
NR DA 1
NU 6
Dacă întrebarea Q7 s-a referit la eventuala oferta de cumpărare a unor droguri, întrebarea
Q9 este mult mai generală, referindu-se la orice ofertă, incluzându-le aici şi pe cele gratuite, oferite
de la dealeri sau de prieteni. Răspunsurile la această întrebare apar în tabelul şi graficul de mai jos.
Ţi-au fost oferite droguri pentru consum?
11
Frecvenţa Procent Procent cumulatDA 112 25,7 25,7NU 315 72,4 98,2Nu ştiu/NR 8 1,8 100,0Total 435 100,0
25,7
72,4
1,8
DA
NU
Nu stiu/NR
Ti-au fost oferite droguri pentru consum?
Cum era şi firesc, numărul celor cărora li s-au oferit droguri in vederea consumului (în
general) este mai mare decât cel al persoanelor cărora li s-au prezentat oferte de vânzare a
stupefiantelor. Diferenţa – care este de 8,5% din totalul respondenţilor – o reprezintă ofertele
gratuite, „promoţionale” din partea dealerilor, prietenilor sau a altor „binevoitori”.
Concis, unuia din patru studenţi i s-au oferit droguri pentru consum, iar unuia din cinci i s-au
oferit droguri spre vânzare.
12
O întrebare importantă este Q10 – Consumi droguri? care a cerut membrilor eşantionului
atât să se definească din punctul de vedere al consumului cât şi să precizeze frecvenţa acestui
consum (prin răspunsurile prestabilite – niciodată, am încercat o dată, ocazional, săptămânal şi
zilnic). Distribuţia răspunsurilor este precizată şi ilustrată în tabelul şi, respectiv, graficul de mai
jos).
86,4
Niciodata
Am incercat o data
Ocazional
Saptamanal
Zilnic
NR
Consumi droguri?
Rezultă din datele de mai sus că 86,4% dintre studenţii intervievaţi nu au consumat niciodată
droguri. Dintre cei care au consumat, 7,1% declară că au încercat o singură dată, după care au
abandonat această practică, în prezent definindu-se ca neconsumatori. Doar 5,6% dintre subiecţi
consumă droguri în prezent cu o oarecare regularitate.
Sinceritatea răspunsurilor la această întrebare (Q10) fost verificată prin intermediul întrebării
Q13 – Ai încercat să consumi droguri? care a avut următoarele variante de răspuns: Da, Nu şi
Consumi droguri?
Frecvenţă ProcentNiciodată 376 86,4Am încercat o dată 31 7,1Ocazional 20 4,6Săptămânal 2 0,5Zilnic 2 0,5NR 4 0,9Total 435 100,0
13
NS/NR. Întrebarea face referire la trecut, la un eventual contact cu drogurile, fără a rezulta nici o
apreciere asupra situaţiei prezente.
Ai încercat să consumi droguri?
Frecvenţă ProcentDA 58 13,3NU 369 84,8Nu stiu/NR 8 1,8Total 435 100,0
13,3
84,8
1,8
DA
NU
Nu stiu/NR
Ai incercat sa consumi droguri?
Din analiza răspunsurilor la cele două întrebări – Q10 şi Q13 – se observă o diferenţă de
aproximativ un procent – 12,7% consumatori care au rezultat din Q10 faţă 13,3% aşa cum am
obţinut din întrebarea Q13 – adică o diferenţă care ne permite să apreciem că respondenţii au fost
sinceri atunci când au oferit informaţii despre trecutul lor în privinţa acestei probleme.
Q13. Ai incercat sa consumi droguri?
Q.10 Consumi droguri?
DA
Niciodata 8Am incercat o data 28Ocazional 18Saptamanal 2Zilnic 2
NU Niciodata 363
14
Am incercat o data 2Ocazional 2NR 2
Nu stiu/NR Niciodata 5
Am incercat o data 1NR 2
Total respondenţi/răspunsuri 435
Întrebarea Q8 Dacă aţi avea posibilitatea, aţi încerca un drog? este în legătură logică cu
întrebarea Q13. Ai încercat să consumi droguri? întrucât face legătura între două planuri: cel
intenţional şi cel acţional.
15.17%
80.69%
4.14%
13.33%
84.83%
1.84%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Q.8 Daca ati aveaposibilitatea, ati incerca un
drog?
Q.13 Ai incercat sa consumidroguri?
Comparatie intre intentia de a incerca un drog si incercarea efectiva a drogului
nu stiu/NR
nu
da
Astfel, după cum observăm din graficul de mai sus, procentul respondenţilor care ar
consuma un drog cel puţin din curiozitate, scade de la nivel intenţional (15,17% care ar încerca un
drog) la nivel acţional (13,33% care au consumat deja un drog) cu 1,84%. Asemenea comportament
este sesizat şi în rândul respondenţilor nehotărâţi sau care nu au răspuns la întrebare, respectiv scade
procentul de la (4,15%) pentru Q8 la 1,84% pentru Q13, diferenţa fiind de 2,3%. În schimb, creşte
procentul respondenţilor care afirmă ca nu au consumat niciodată droguri, cu 4,14%, care reprezintă
tocmai cele două diferenţe arătate mai sus. În concluzie putem spune că de la nivel de intenţie în a
consuma un drog până la nivel de faptă, numărul respondenţilor se modifică, scad cei nedecişi şi cei
15
care răspund pozitiv, respectiv creşte numărul celor care răspund negativ (de la nu ar incerca un
drog la nu au consumat droguri).
Întrebarile Q11 si Q12 sunt întrebări nominale cu răspunsuri multiple. Respondenţii au
posibilitatea să aleagă (bifeze) mai multe variante de răspuns la întrebarea adresată. Aici putem
calcula frevenţa şi modulul.
Astfel, pentru întrebarea Q11 privind locurile unde studenţii au văzut că se consumă droguri, avem
următorul tabel de frecvenţă.
Q11. Unde ai văzut că se consumă droguri?
Denumire variantă de răspuns
Count - Număr de răspunsuri alese
Procent răspunsuri ) în total 714 răspunsuri)
Procent respondenţi (în total eşantion 435 studenţi)
Discoteci 118 16,53% 27,13%Cluburi 176 24,65% 40,46%
Smoke legal (Cofee shop) 49 6,86% 11,26%În cămin 52 7,28% 11,95%
Petreceri private 130 18,21% 29,89%Baruri 31 4,34% 7,13%Acasă 31 4,34% 7,13%În alte spaţii 33 4,62% 7,59%NR 94 13,17% 21,64%Total 714 100,00%
Tabelul de frecvenţă conţine toate categoriile de răspuns indicate de membrii eşantionului şi
codurile asociate. În cazul de faţă, valoarea modală (însemnând valoarea dominantă, care are cea
mai mare frecvenţă) a fost înregistrată pentru varianta de răspuns Cluburi cu un număr de 176
răspunsuri (24,65% din totalul răspunsurilor). Acest lucru arată faptul că dintre locurile unde
studenţii au văzut ca se consumă droguri, cluburile sunt cele preferate pentru asemenea practici.
Această apreciere este făcută de către studenţii care au frecventat astfel de locuri (faptul că
au văzut înseamnă ca că au fost prezenţi in acel loc), iar aceşti studenţi reprezintă aproape jumătate
(40,46%) din eşantionul supus investigării. În ordine descrescătoare, locurile preferate pentru
consumul de droguri sunt: petrecerile private (18,21%) şi discotecile (16,53%). Se observă că
locurile cu frecvenţa cea mai mare sunt cele destinate distracţiilor dar cu acces limitat publicului
larg. Locurile care sunt expuse publicului larg (barurile) sau cele prea intime (acasă) au frecvenţa
cea mai redusă, reprezentate fiind de acelaşi procent de 31% în totalul răspunsurilor.
16
Pentru întrebarea Q12 privind locurile unde studenţii au auzit că se consumă droguri, avem
urmatorul tabel de frecvenţă.
Q12. Unde ai auzit că se consumă droguri?
Denumire variantă de răspuns
Count - Număr de răspunsuri alese
Procent răspunsuri ) în total 1106 răspunsuri)
Procent Respondenţi (în total eşantion 435 studenţi)
Discoteci 205 18,54% 47,13%Cluburi 260 23,51% 59,77%
Smoke legal (Cofee shop) 82 7,41% 18,85%În cămin 128 11,57% 29,43%Petreceri private 215 19,44% 49,43%Baruri 92 8,32% 21,15%Acasă 65 5,88% 14,94%În alte spaţii 24 2,17% 5,52%NR 35 3,16% 8,05%Total 1106 100,00%
Valoarea dominantă aici, ca şi în cazul intrebării expuse mai sus, a fost înregistrată tot pentru
varianta de răspuns cluburi, cu un procent de 23,51% în totalul raspunsurilor oferite de către
studenţii intervievaţi. Se păsterază ordinea anterioară în preferinţele locurilor unde aceştia au auzit
ca se consumă droguri: petreceri private (19,44%), respectiv discoteci (18,54%).
Comparând cele două întrebări anterioare din chestionar, observăm că numărul variantelor
de răspuns alese (bifate) de către respondenţi sunt mult mai numeroase în al doilea caz. Acest lucru
este explicabil prin faptul că identificarea pe bază de fapt (unde ai vazut că se consumă...) a
locurilor unde se consumă droguri este mult mai strictă, presupune un răspuns sigur întrucât ar
implica propria prezenţa în locurile precizate, pe când identificarea pe bază de zvon (unde ai auzit
că se consumă...?) este mult mai facilă, răspunsurile se dau cu mai multă lejeritate.
Dincolo de explicaţia de mai sus, putem calcula pentru fiecare variantă de răspuns procentul
pe care acesta l-a obţinut în totalul variantelor bifate, această operaţiune find executată pentru
ambele cazuri precizate mai sus, in vederea unei comparaţii.
17
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Discoteci Cluburi Smokelegal
(Cofeeshop)
In camin Petreceriprivate
Baruri Acasa In altespatii
NR
AU AUZIT-procent raspunsuri AU AUZIT-procent respondenti
AU VAZUT-procent raspunsuri AU VAZUTt-procent respondenti
Locuri în care se consumă droguri
AU VĂZUT-procent răspunsuri
AU VĂZUT-procent respondenţi
AU AUZIT-procent răspunsuri
AU AUZIT-procent respondenţi
Discoteci 16.53% 27.13% 18.54% 47.13%Cluburi 24.65% 40.46% 23.51% 59.77%Smoke legal (Cofee shop) 6.86% 11.26% 7.41% 18.85%În cămin 7.28% 11.95% 11.57% 29.43%Petreceri private 18.21% 29.89% 19.44% 49.43%Baruri 4.34% 7.13% 8.32% 21.15%Acasă 4.34% 7.13% 5.88% 14.94%În alte spaţii 4.62% 7.59% 2.17% 5.52%NR 13.17% 21.64% 3.16% 8.05%
Astfel, este important să precizăm că nu numai variantele de răspuns au obţinut un scor mai
mic în ceea ce priveşte locurile unde studenţii au văzut că se consumă droguri faţă de locurile unde
au auzit de asemenea practici (de exemplu: discoteci-16,53% faţă de 18,54%, petreceri private-
18,21% faţă de 19,44% ) ci şi studenţii care au „bifat” răspunsurile au fost considerabil mai puţini
(de exemplu discoteci: 27,13% faţă de 47,13%, petreceri private: 29,89% faţă de 49,43%).
Varianta de răspuns cluburi a fost dominantă în alegerile făcute de către respondenţi, în
ambele situaţii prezentate mai sus. Interesant de remarcat este faptul că deşi procentul de
respondenţi care au ales pe bază de fapt/au văzut (40,46%) este mai mic faţă de cei care aleg pe
bază de zvonuri/ au auzit (59,77%), ponderea cluburilor în totalul variantelor de răspuns este mai
mare (24,65%) în prima situaţie comparativ cu cea de-a doua (23,51%). Acest lucru se explică prin
18
faptul că deşi studenţii au devenit mai numeroşi cu 19,31% la a doua intrebare (locul unde ai auzit
ca se consumă droguri) în a bifa cluburile ca variantă de răspuns, aceştia au bifat şi multe alte
variante de răspuns, ceea ce in consecinţă a diminuat ponderea cluburilor in totalul răspunsurilor
pâna la 23,51%.
Întrebarea 14 le-a cerut studenţilor să formuleze cel mult trei măsuri care, dacă ar fi aplicate,
ar conduce la reducerea consumului de droguri. Noi am cumulat toate răspunsurile formulate şi au
rezultat 434 răspunsuri (doar 37 din membrii eşantionului au răspuns la toate cele trei variante
posibile iar 165 dintre ei nu au răspuns la nicio întrebare). Clasificarea în ordinea frecvenţei
răspunsurilor apare în tabelul de mai jos unde pe primul loc (cu aproape o treime din răspunsuri) se
află diverese măsuri coercitive (creşterea amenzilor, introducerea sau înăsprirea pedepselor cu
închisoarea, controale mai drastice la vamă sau în locurile predilecte de consum). De menţionat că
deşi marea majoritate a celor care au formulat acest răspuns s-a referit la măsuri coercitive aplicate
traficanţilor, o mică parte a vizat aceste măsuri aplicate şi împotriva consumatorilor. Pe locul doi (la
mică distanţă de măsurile coercitive) se situează campaniile de informare auspra efectelor drogurilor
şi campaniile antidrog desfăşurate prin mass-media. Ca număr de opţiuni urmează, în ordine,
măsurile de prevenire a consumului promovate prin intermediul instanţelor educative (familie,
şcoală, instituţii guvernamentale şi non-guvernamentale), interzicerea comercializării (cu referire în
primul rând la comerţul semi-legal care a proliferat în ultimul timp), dimpotrivă (cu acelaşi număr
de răspunsuri), legalizarea drogurilor uşoare etc. Sub numele de „altele” am grupat toate
răspunsurile care au totalizat mai puţin de 8 răspunsuri – 54 în total.
19
Măsuri eficiente pentu reducerea consumului de droguri
31,11%
29,26%
7,60%
5,07%
5,07%
3,69%
3,00%
2,76%
12,44%
Măsuri coercitive (amenzi, închisoare, controale) Campanii de informare/antidrogEducaţie mai bună/consiliere în şcoli/cursuri Interzicerea comercializăriiLegalizarea drogurilor uşoare Sprijin psihologic pentru dependenţiInexistenţa/interzicerea totală a drogurilor Centre de consiliere/tratamentAltele
Întrebarea 14 (cu răspunsuri multiple) urmăreşte să surpindă motivele pentru care cineva
începe să consume droguri. Răspunsurile propuse de noi au fost curiozitatea, prietenii, timiditatea,
dorinţa de trăi experienţe noi, teama de responsabilitate, conflicte în familie şi altele. Răspunsurile
primite sunt centralizate în tabelul de mai jos.
20
31
.12
%
21
.06
%
1.9
7%
25
.00
%
5.0
8%
11
.00
%
3.7
3%
1.0
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Motiveleconsumului de
droguri
curiozitatea prieteniitimiditatea dorinta de a trai experiente noiteama de responsabilitate conflicte in familiealtele Nu stiu/NR
Conform datelor de mai sus, principalele motive care ar sta la baza consumului de droguri
sunt curiozitatea, dorinţa de a experimenta senzaţii noi şi cercul de prieteni. Împreună, răspunsurile
care au vizat aceste opţiuni reunesc mai mult de trei sferturi (77,18%) din total. 3,73% din totalul
răspunsurilor fac referire la alte motive printer care cel mai des consemnat a fost „plictiseala”.
Această întrebare nu vizează surprinderea motivelor presupuse ale consumului de droguri
(aceasta este valabil pentru cei care nu au consumat niciodată droguri) ci şi a motivelor reale care au
stat la baza consumului (valabil în cazul consumatorilor de stupefiante). Pentru a afla motivaţia
acestora, am selectat din răspunsurile la întrebarea 13 (Ai încercat să consumi droguri?) pe cei care
au răspuns „da” şi doar pentru ei am determinat motivele aşa cum rezultă din răpunsurile date la
întrebarea 14 (Care este, în opinia ta, motivul pentru care se consumă droguri?).
(Observaţie: Totalul în cazul procentelor de pe ultima linie este mare de 100% pentru că
întrebarea 15 este una cu răspuns multiplu – respondenţii au avut voie să bifeze mai multe
răspunsuri)
21
La întrebarea 13 au răspuns afirmativ (au consumat droguri) 58 de persoane. Dintre acestea,
cele mai multe (41 adică 70,69%) consideră principalul motiv al consumului curiozitatea (motiv
care înregistrează 35,65% din totalul motivelor bifate de respondenţi). Următorul motiv în opinia a
58,62% dintre studenţii consumatori de droguri este dorinţa de a trăi experienţe noi (răspuns care a
înregistrat o pondere de 29,57% din totalul răspunsurilor). Urmează, în ordine, prietenii, teama de
responsabilitate, conflictele în familie.
Întrebarea 16 le-a cerut respondenţilor să răspundă de câte ori au fost drogaţi în viaţa lor.
Aceasta le ridică studenţilor o problemă de autodefinire a statutului de „drogat” care implică o
accentuată componentă subiectivă: unii pot defini faptul de a fi fost drogaţi după ce au tras un fum
dintr-o ţigară cu marijuana în timp ce alţii îi consideră drogaţi numai pe cei care îşi injectează
droguri extreme de puternice.
De cate ori ai fost drogat în viaţa ta?
Gen Frecvenţă ProcentMasculin Niciodată 128 83,1
Mai mult de două ori 14 9,1Nu mai stiu de câte ori 10 6,5NR 2 1,3Total 154 100,0
Feminin Niciodată 265 95,7Mai mult de două ori 11 4,0Nu mai stiu de cate ori 1 0,4Total 277 100,0
NR Niciodata 1 25,0Mai mult de doua ori 2 50,0NR 1 25,0Total 4 100,0
Din tabelul de mai sus rezultă că 83,1% dintre băieţi şi 95,7% dintre fete nu au fost niciodată
drogaţi/drogate, 9,1% dintre băieţi şi 4% dintre fete au fost drogaţi/drogate mai mult de două ori iar
6,5% dintre băieţi şi 0,4% dintre fete (de fapt una singură) s-au drogat de atât de multe ori încât au
pierdut şirul.
22
În graficul de mai sus este ilustrat, prin culori diferite, procentul fetelor şi al băieţilor care au
consumat droguri mai „mult de două ori” şi respectiv de „nu mai ştiu câte ori”.
La Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” s-a înregistrat cel mai mare procent din studenţi care
nu au consumat droguri (9,44%); cel mai mic procent al acestora este consemnat la Universitatea de
Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (86,67%). Cei mai mulţi studenţi care au consumat
stupefiante „mai mult de două ori” sunt la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (8,84% din total)
iar cei mai puţini la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (3,33%). Datele
complete ale răspunsurilor date de studenţi la întrebarea 16 se află în tabelul de mai jos.
23
Aceeaşi întrebare referitoare la consum a fost analizată şi în funcţie de situaţia maritală a
studenţilor respondenţi şi de aici a rezultat că, procentual, cele mai multe persoane care nu au
consumat niciodată droguri se află în categoria persoanelor singure. Printre cei căsătoriţi se află cele
mai multe persoane care au consumat droguri mai mult de două ori.
De câte ori ai fost drogat în viaţa ta?
Situatia maritală Frecvenţa Procent
Singur/ă
Niciodată 249 93,26Mai mult de două ori 16 5,99Nu mai ştiu de câte ori 1 0,37NR 1 0,37
Total 267 100,00
Casatorit/ă
Niciodată 8 80,00Mai mult de două ori 1 10,00Nu mai ştiu de câte ori 1 10,00
Total 10 100,00
Separat/a
Niciodată 13 81,25Mai mult de două ori 1 6,25Nu mai ştiu de câte ori 2 12,50
Total 16 100,00
Uniune consensualăNiciodată 85 86,73Mai mult de două ori 6 6,12Nu mai ştiu de câte ori 6 6,12
24
NR 1 1,02
Total 98 100,00
NR
Niciodată 39 88,64Mai mult de două ori 3 6,82Nu mai ştiu de câte ori 1 2,27
NR 1 2,27
Total 44 100,00
Q17. Cate cesti de cafea consumi pe zi?
30.3
31.7
15.9
13.1
5.5 3.2
nu consum
ocazional
o ceasca
doua cesti
trei cesti
mai multe
NR
Cate cesti de cafea consumi pe zi?
25
Split q17-sex
Q18. Cu ce ocazie consumi cafea?
26
27
Q19. Esti fumator, fumatoare?28
Frecven
ta
P
rocent
DA 133 3
0.57
NU 299 6
8.74
Nu stiu/NR 3 0
.69
Tot
al
435 1
00.00
Q20. Daca da, cate tigari fumezi pe zi.
29
15.8
30.136.1
17.30.8
Fumez ocazional
Mai putin de 10 tigari
Intre 11 si 20 de tigari
Mai mult de 20 de tigari pe zi
NR
Esti fumator, fumatoare?: DA
Daca Da, cate tigari fumezi pe zi?
30
Q20*** Ce băuturi preferi să bei? (are asterisc pentru ca întrebarea 20 e dublată în
chestionar)
31
Q21. Cât de des ai fost angajat în următoarele activităţi în ultimele 30 de zile?
32
33
34
35
Q22. Ati avut in ultimele trei luni iubit/a?
36
Q23. Iubitul/a dvs. consum ă alcool?
37
Q24. Iubitul/a dvs. consum ă droguri?
Frecvenţă Procent
DA 11 2,5
NU 328 75,4
Nu stiu/NR 96 22,1
Total 435 100,0
Iubitul dvs. consumă droguri?
38
Graficul de mai sus descrie răspunsurile la întrebarea 24 pentru cei care au răspusn DA la
întrebarea 13: Ai încercat să consumi droguri? Încearcă să surprinda dacă cei care se droghează au
partener care se droghează.
39
